Actele de procedurain procesul civil

Prin act de procedura se ntelege orice act (operatiune juridica sau nscris) facut pentru declansarea procesului, n cursul si n cadrul procesului civil de catre instanta judecatoreasca, parti si ceilalti participanti la proces, legat de activitatea procesuala a acestora. Actele de procedura sunt clasificate n literatura de specialitate dupa mai multe criterii, marea diversitate a acestora fiind determinata practic de numarul mare de acte procedurale care, n nlantuirea lor, determina ntreaga structura a procesului civil. Astfel sunt: actele procedurale ale instantei, partilor, tertelor persoane si organelor de executare silita; acte de procedura verbale si acte de procedura scrise; acte de procedura obligatorii si acte de procedura facultative; acte unilaterale, acte bilaterale si multilaterale; acte judiciare si acte extrajudiciare; acte de procedura specifice judecatii n prima instanta, acte specifice judecatii n fata instantelor de control judiciar si acte de executare silita etc. n ceea ce priveste conditiile generale de valabilitate al actelor de procedura civila, aceasta determinare este extrem de complexa tocmai datorita caracterului variabil al acestora. O prezentare a conditiilor generale de validitate a actelor de procedura este necesara pentru o mai buna cunoastere a mecanismului actelor juridice ce intereseaza activitatea de nfaptuire a justitiei, determinare ce se refera att la conditiile de fond, ct si la cerintele (conditiile) de forma ale actelor. Astfel, n mod traditional literatura juridica de specialitate a apreciat ca doua sunt conditiile generale de validitate a actelor de procedura civila: forma scrisa si indicarea n chiar continutul actului ca cerintele legii au fost ndeplinite, actele de procedura se ntocmesc numai n limba romna, chiar daca partile nu se exprima n limba romna. Exista si dispozitii procedurale care se refera la unele cerinte legale, ca de exemplu, cele care precizeaza ca actele care se adreseaza instantelor judecatoresti trebuie sa mbrace forma scrisa. Forma scrisa a actelor de procedura reprezinta o conditie de valabilitate a celor mai multe acte de procedura. Majoritatea actelor dispuse de catre instantele de judecata si de organele de executare trebuie ndeplinite n forma scrisa. De la aceasta regula exista o importanta exceptie n privinta actelor ce reprezinta manifestari unilaterale sau bilaterale de vointa ale partilor.

O a doua conditie afirmata n literatura de specialitate o constituie, mentiunea n act ca cerintele legii au fost respectate. Aceasta nseamna ca actul de procedura nu poate fi completat cu probe extrinseci, ci trebuie sa faca dovada prin el nsusi. Exceptia de la aceasta regula o reprezinta principiul echipolentei sau al echivalentei. Potrivit acestui principiu, n cazurile anume prevazute de legiuitor, un act de procedura poate fi nlocuit printr-un alt act de procedura care sa produca acelasi efect. Cazurile n care se aplica principiul echipolentei sunt de stricta interpretare, ele neputnd fi extinse prin analogie. De asemenea, se considera ca actele de procedura care mbraca forma scrisa trebuie redactate n limba romna. Aceasta cerinta are un caracter general, ntruct si actele de procedura care se exprima prin viu grai se realizeaza tot n limba romna. Daca una din parti nu cunoaste limba romna ea poate recurge la serviciile unui interpret. n afara conditiilor mentionate exista si unele cerinte care vizeaza timpul sau locul ntocmirii actelor de procedura. Astfel, actele de procedura nu se pot ndeplini oricnd, ci numai n termenele prevazute de lege, iar n unele cazuri doar n anumite faze ale procesului civil. De asemenea, actele de procedura se ndeplinesc, de regula, la sediul instantei si n cadrul unei sedinte publice. Actele de procedura trebuie sa ndeplineasca, de asemenea, n anumite cazuri, si unele conditii particulare, care difera de la un act la altul, n functie de obiectul sau finalitatea lui. Nerespectarea tuturor conditiilor generale sau particulare ale actelor de procedura atrage dupa sine nulitatea acestora.

Clasificarea actelor de procedur Actele de procedur sunt clasificate n literatura de specialitate dup mai multe criterii: a. n raport de organele sau persoanele care le ntocmesc sau de la care eman: - actele prilor: cererea de chemare n judecat, ntmpinarea, cererea reconvenional, cererea de exercitare a unei ci de atac, cererea de a se pune n executare hotrrea etc; - actele instanei: ncheierile, hotrrea judectoreasc, dispoziia de comunicare a hotrrii i cea pentru punerea n executare a hotrrii, etc.;

- actele altor participani la proces: ntocmirea i depunerea raportului de expertiz, depoziia de martor, cererea de anulare a unei amenzi, etc.; - actele organelor auxiliare ale justiiei: dovezile de comunicare a actelor de procedur, procesele-verbale de luare la cunotin a msurilor asigurtorii, actele de executare ale organelor de executare, etc. b. n funcie de natura lor: - acte judiciare care se ndeplinesc n faa instanei: interogatoriul prii, depoziia martorului, pronunarea hotrrii, etc. - acte judiciare care se ndeplinesc n cadrul procesului, dar n afara instanei: expertiza, somaia, actele de executare cu excepia procedurilor execuionale judiciare, etc.; - acte extraprocesuale anterioare procesului ce constau n manifestri de voin exercitate nainte de declanarea procesului: mrturisirea fcut ntr-un alt proces, hotrrea privind asigurarea dovezilor, etc.; - acte procesuale contemporane cu procesul, manifestri de voin fcute dup declanarea procesului, dar n afara acestuia, acte crora legea le atribuie eficien juridic asupra coninutului procesului: expertiza criminalistic pentru constatarea unui fals, tranzacia realizat printr- un nscris al prilor, etc. c. n funcie de coninut: - acte de procedur ce conin o manifestare de voin: cererea de chemare n judecat, ntmpinarea, cerereareconvenional, cererea de exercitare a unor ci de atac, achiesarea, tranzacia, etc. - acte de procedur care constat o operaiune procesual: citaia, procesul-verbal de sechestru, comandamentul, etc. d. n funcie de caracterul lor: - acte jurisdicionale realizate de judector n ndeplinirea atribuiilor sale jurisdicionale, care privesc soluionarea litigiului: redactarea minutei, soluionarea unei excepii prin ncheiere, respingerea unei probe, etc.;

- acte administrativ-jurisdicionale - prin care se ndeplinete o activitate administrativ legat de soluionarea litigiului: fixarea termenului pentru prezentarea prilor, chemarea la interogatoriu, stabilirea completului de judecat. e. n funcie de modul de executare: - acte scrise: cererea de chemare n judecat, ntmpinarea, ncheierile, minuta, cererea pentru promovarea unei ci de atac, etc.; - acte orale: depoziia martorilor, rspunsul la interogatoriu, susinerile prilor, pronunarea minutei, etc. f. n funcie de etapa procesual n care se ndeplinesc actele: - acte procesuale pregtitoare judecii; - acte procesulale fcute n timpul judecii; - acte efectuate dup nchiderea judecii;

Comunicarea actelor de procedura Procesul civil este dominat, ntre altele, de principiul contradictorialitatii si de principiul dreptului la aparare. Pentru realizarea acestor principii partile trebuie sa cunoasca si sa aiba posibilitatea de a discuta toate elementele procesului. Din aceste motive, art. 85, C.pr.civ. prevede ca judecatorul (instanta) nu poate hotar asupra u-nei cereri dect dupa citarea partilor cu nfatisarea lor, daca legea nu dispune expres altfel. Exista 3 ipoteze n care legea dispune altfel: 1) Uneori instanta poate, daca legea i permite, sa rezolve o cerere fara citarea partilor: - Art. 581 (3), C.pr.civ. - Instanta poate emite n cazuri urgente o ordonanta presedintiala fara citarea partilor. - n materia asigurarii dovezilor, art. 236 (4), C.pr.civ. prevede ca instanta nu poate sa asigure o dovada ceruta fara citarea partilor. 2) Uneori legea prevede ca solutionarea cererii se va face fara citarea partilor:

- Art. 22 (5), C.pr.civ. - Rezolvarea unui conflict de competenta ntre doua instante se face de instanta superioara, fara citarea partilor. 3) Legea, n art. 85, C.pr.civ., prevede situatii de echipolenta, adica situatii echivalente masurilor de comunicare a actelor de procedura (sunt exprese si de stricta interpretare). - Cnd partea, desi nu a fost legal citata, ea se prezinta totusi n judecata, prezen-ta ei acopera viciul citarii (partea este ndreptatita sa ceara amnarea pentru a-si putea pregati apararea). - Cnd partea a luat n cunostinta termenul de judecata. Exista, totusi, patru situ-atii n care nu opereaza termenul n cunostinta, cnd partea trebuie totusi citata: a) n cazul redeschiderii judecatii, dupa ce aceasta a fost suspendata. b) n cazul n care partea e chemata la interogatoriu, pentru prin orice cererede chemare la interogatoriu trebuie sa i se si interesele care i vor fi puse n instanta. c) Cnd litigiul a fost repus pe rol, n urma unei scoateri de pe rolul instantelor. d) n cazul militarilor n termen si al detinutilor, pentru ndeplinirea conditiilor de parasire a UM, respectiv a nchisorii. - La aceste conditii, prof. I. Deleanu mai adauga una - Cnd termenul luat n cunostinta a fost preschimbat, din motive temeinice. Comunicarea actelor de procedura se face din oficiu de catre instanta prin agenti proprii (pe care nca nu-i are) sau prin functionari publici. Viciul citarii atrage nulitatea actelor de procedura daca partii i s-a produs o vatamare procesuala, atunci cnd aceasta este imposibil de nlaturat altfel. Nulitatea actului de procedura civila Reprezinta sanctiunea pe care o poate invoca din oficiu instanta, sau ea poate opera la cererea partii ori a procurorului n situatia n care actul nu a fost indeplinit potrivit conditiilor de fond si de forma prevazute de lege si, ca urmare a produs partii o vatamare procesuala care nu poate fi nlaturata altfel.

Nulitatea se constata (nulitatea absoluta) sau se declara (nulitatea relativa) de catre instanta care poate stabili si masura sau limitele n care opereaza nulitatea. Din acestea rezulta ca: 1) Nulitatea actului de procedura opereaza ope judici, adica numai prin constatarea sau declararea nulitatii de catre instata (nu opereaza de drept). 2) Nulitatea poate sa fie, dupa caz, absoluta sau relativa, n raport cu natura imperativa sau dispozitiva a prevederilor ncalcate. 3) Nulitatea poate fi totala (afectnd n ntregime actul de procedura) sau partiala (afectnd doar o parte a actului de procedura). 4) Actul sanctionat cu nulitate nu mai produce efectele pentru care a fost facut, putnd nsa produce alte efecte, uneori utile n procesul civil. Art. 105, C.pr.civ. mentioneaza doua cazuri de nulitate a actului de procedura: a) Daca actul de procedura a fost facut de o instanta necompetenta. n opinia noastra, si n acest caz este necesara o vatamare procesuala care e chiar facerea actu-lui de o instanta necompetenta (aici vatamarea este prezumata de lege). Este vorba de ncalcarea oricarei reguli de competenta: absoluta, relativa, materiala, teritoriala. b) Actul a fost facut cu neobservarea formelor legale sau de catre un functionar necompetent (nu de un judecator necompetent, ci de un alt functionar: grefier, postas etc.). n aceasta ipoteza trebuiesc ndeplinite conditiile: 1. Sa i se produs o vatamare procesuala. 2. Aceasta vatamare sa nu poata fi nlaturata altfel dect prin nulitatea actului.

Categorii de nulitati procesuale 1) Nulitati exprese - Cele prevazute expres de lege - art. 43, 88, 89, 100 C.pr.civ 2) Nulitati virtuale sau implicite - Cele care rezulta prin interpretare din cu-prinsul unor dispozitii legale (art. 85, 97, 147 C.pr.civ.).

3) Nulitati intrinseci - Cele existente n chiar cuprinsul actului (Ex: citatia nmnata partii nu arata instanta, ziua, ora, iar partea nu stie unde sa se prezinte). 4) Nulitati extrinseci sau exterioare - Cele situate n afara actului de procedura (Ex: Apelul e nul daca el nu a fost depus la instanta judecatoreasca a carei hotarri o ataca. Nu exista viciu n apel, ci n afara lui, pentru ca el nu a fost depus la instanta a carei hotarre este atacata. Este aceeasi situatie si n cazul recursului). Invocarea nulitatii se face, dupa caz:a) Pe cale de exceptie n proces;b) Prin exercitarea apelului sau a recursului;c) Pe calea contestatiei n anulare sau a revizuirii pentru motivele prevazute expres;d) Pe calea recursului n anulare, daca exista motive exprese;e) Pe calea contestatiei la executare; Instanta va proceda dupa caz, si anume: va pronunta o ncheiere ce poate fi ata-cata o data cu fondul atunci cnd respinge exceptia nulitatii sau, desi o admite, nu se dezinvesteste de solutionarea litigiului, ori va pronunta o hotarre, ori de cte ori, admitnd exceptia nulitatii, se dezinvesteste de solutionarea acelui litigiu. n orice situatie, instanta, admitnd o exceptie de nulitate a actului procedural, va trebui ea nsasi sa precizeze ntinderea sau cuprinsul efectelor ce decurg din nulitate, ntruct prin iradiere nulitatea unui act de procedura se poate extinde si asupra altor acte procedurale anterioare, concomitente sau ulterioare. De exemplu, daca citarea partilor este lovita de nulitate, toate actele de procedura facute n proces ulterior citarii necorespunzatoare a partilor sunt lovite de nulitate. Daca s-a facut o cerere de stramutare si instanta nu a suspendat judecata pna la solutionarea cererii, n cazul n care stramutarea s-a acceptat, toate actele sunt lovite de nulitate. n toate cazurile n procesul civil regula este cea a salvarii actului de procedura ori de cte ori este posibil, adica mai concret, instanta trebuie, dupa caz, ori de cte ori e posibil, sa procedeze la ndreptarea, remedierea sau refacerea actului de procedura. De regula, nulitatea unui act de procedura nu are nici un efect asupra dreptului subiectiv dedus judecatii.