www.apicultura.lx.ro www.apicultura.8k.

ro Forum Stuparitul KLARTAN , MAVRIK O substanta folosita in apicultura Aceste informatii despre Klartan (Mavrik) , au ca sursa de inspiratie internetul . Le-am pus cap la cap si le prezint aici pentru a lamuri problematica folosirii acestui insecticid in apicultura. Articolul nu reprezinta un studiu de specialitate si nu promoveaza produsul .Totodata va atrag atentia ca folosirea lui nu este aprobata in Romania .Denumirea comerciala a produsului in America este Maverik , iar pentru Europa , Klartan.Comercializarea in Romania se face sub denumirea de Maverik 2 F . Klartan(Mavrik 2 F),contine 240 g tau-fluvalinate / litru. Pentru a combate Varroa s-au folosit diferite substante printre care si Klartan(Mavrik),care are ca principiu activ tau-fluvalinate.Insecticidul combate afidele , acarienii , paianjenii in agricultura.Cum si varroa face parte din aceeasi familie , cineva a venit cu ideea sa foloseasca insecticidul diluat , avand in vedere ca nu afecteaza albinele si nu are un grad mare de toxicitate pentru om. Si a mers ! Exista pe piata un produs similar , de uz apicol , numit Apistan , ce are ca substanta activa acelasi tau-fluvalinate in concentratie de 10% . Pentru multe tari a devenit un produs de baza in lupta contra varroa . Varianta romaneasca se numeste Mavrirol . Practica de a folosi insa produsul necomercial in apicultura, Klartan(Mavrik) a ramas , ba mai mult s-a raspandit peste tot in lume (Europa , in cele doua Americi , inclusiv in Romania) avand in vedere pretul mai mic (de 10-15 ori fata de Apistan). Klartan(Mavric) se livreaza familiilor de albine in doua moduri : benzi impregnate si prin stropiri directe Klartan in benzi impregnate Tehnologia aplicata este similara cu a celor doua produse de uz apicol , Apistan si Mavrirol . 1) Confectionarea benzilor Ca suport de baza se folosesc fasii de lemn de pin(sau orice rasinoasa) , de preferinta lemnul fiind uscat. Fasiile au dimensiunea de 200 mm/ 20 mm/ 2 mm , dimensiuni oarecum calculate, pentru a absorbi numai o anumita cantitate de solutie apa/Klartan(Mavrik).Se afirma in unele tari ca fasiile de lemn ar fi cel mai bun suport , datorita faptului ca elibereaza constant principiul activ cu care sunt impregnate . Bineinteles ca suportul poate fi realizat si din alte materiale(carton , fitil bumbac ,etc),insa lemnul de rasinoase este considerat solutia optima. In partea superioara dam o gaura , prin care cu ajutorul unei sarme agatam benzile de rame. 2) Proportia Klartan si apa Insecticidul Klartan(Mavrik) trebuie diluat cu apa pentru a obtine o solutie de baza care sa nu afecteaze albinele si sa distruga acarianul varroa. In Spania se foloseste un procent de 5 % Klartan , in Franta si Italia 2 % , iar in tarile Americii de Sud 2,5 % . Producatorul Apistanului realizeaza 3 concentratii de tau-fluvalinate , 1 % , 2,5 % si 10 %, aceasta din urma fiind cea mai folosita. -13) Impregnarea benzilor Dupa toate informatiile gasite , concentratia cea mai uzitata de catre apicultori este de 2,5 %. Pentru a realiza solutia cu care impregnam benzile vom amesteca 2,5 ml de Klartran cu 100 ml de apa . Pentru a nu gresi masuram cantitatea de Klartan(Mavrik) cu ajutorul unei seringi , dupa care agitam intens solutia, obtinand o buna omogenizare. Daca avem un numar mare de benzi vom prepara o cantitate mai mare de solutie , respectand dozajul . In aceasta solutie scufundam benzile de lemn , unde le vom lasa 24 de ore . La expirarea celor 24 de ore , acestea vor fi scoase si dupa o usoara zvantare , pot fi introduse in familii. 4) Introducerea benzilor impregnate Benzile de lemn , impregnate cu solutia apa/klartan se introduc intre ramele 3-4 si 7-8 , la mijlocul intervalelor . Se folosesc 2 benzi pentru 10 rame acoperite cu albine . Pentru familiile de albine slabe ( 5 rame) si roiuri se foloseste o singura banda , iar pentru cele foarte puternice (15 rame) putem folosi 3 benzi . Dupa introducere , benzile sunt mentinute in stupi o perioada de 6 saptamani (42 de zile) , in asa fel incat sa eclozioneze 2 generatii de albine lucratoare . Perioada se poate prelungi pana la 8 saptamani in cazul cand inca mai exista trantori in familii . Atentie ! Nu prelungiti tratamentul mai mult de 8 saptamani ! 5) Perioada de tratament Pentru Romania , tratamentul antivarroa cu solutie de Klartan(Mavrik) impregnat in benzi de lemn se

face o singura data pe an , demarand lucrarea la sfarsitul verii(15-20 august) , sau in toamna(sfarsit de septembrie) , avand grija ca temperatura sa depaseasca 10 grade C. Este foarte important ca tratamentul sa fie efectuat corect si sa nu se depaseasca durata (6-8 saptamani). Este interzisa efectuarea tratamentului inainte de a extrage mierea marfa din faguri ! Klartan prin stropiri directe Cu toate ca tratamentul familiilor de albine , prin stropire directa , cu solutie de Klartan/apa se face peste tot in lume , informatiile gasite sunt foarte putine .In Romania este principala metoda de administrare , 7 din 10 apicultori , practicand procedeul (constatari personale) . 1) Proportia Klartan si apa Pentru stropiri directe se foloseste o solutie mai diluata decat cea folosita pentru impregnarea benzilor . Procentul de Klartan(Mavrik)/apa este in general de 0,2 % - 0,3 % . Pentru a obtine solutia corecta , se amesteca 2 ml de Klartan(Mavrik) cu 1 litru de apa si se agita puternic pentru o buna omogenizare. 2) Administrarea tratamentului Pentru fiecare interval de rame , se administreaza prin stropire cu o seringa , cate 1 ml de solutie Klartan/apa in proportia recomandata . Se fac 3 tratamente la interval de 7 zile . 3) Perioada de tratament Se face un singur tratament pe an ( 3 reprize) , intre sfarsitul verii si mijlocul toamnei , cu conditia ca temperatura sa depaseasca 10 grade C. -2Diverse 1) In administrarea insecticidului Klartan(Mavrik) , trebuie sa tinem seama de faptul ca nu este un produs de uz apicol , desi a fost (si este) folosit peste tot in lume.Hotararea de a-l folosi sau nu , este decizia personala a fiecarui apicultor. 2) Dozajul si administrarea trebuie facute conform celor recomandate. 3) Klartan(Mavrik) , distruge varroa in proportii de peste 91 % - 95 % , in conditiile in care se respecta tehnologia si nu este instalata rezistenta varroa la fluvalinate din solutia de Klartan/apa. 4) Se constata ca dupa o folosire de 8 ani a produsului Klartan(Mavrik) , incepe sa se instaleze rezistenta varroa la produs . Fenomenul este intalnit in Italia , Franta , Germania , etc. 5) Tratamentul cu Klartan(Mavrik) nu exclude folosirea alternativa a altor acaricide antivarroa (vezi Varachet). 6) S-a constatat ca in primele primele 10 zile de tratament , mor 63 % din varroa , in urmatoarele 10 zile , 30 % , iar in ultima parte 7 % . 7) Nu s-a constatat prezenta fluvalinate din Klartan(Mavrik) in miere (sau cel mult in cantitati rezonabile,care nu inpurifica mierea) , daca a fost respectata tehnologia . In schimb , ceara din faguri , poate fi contaminata in cazul folosirii abuzive si necorespunzatoare a Klartanului . Un exemplu clasic este acela cand apicultorul uita peste iarna benzile impregnate in stupi. 8) Tratamentul antivarroa cu Klartan(Mavrik) in benzi impregnate este mai facil , iar substanta activa este livrata mai corect , decat in cazul metodei prin stropiri directe . 9) Mavrik 2 F este o suspensie fina, omogena , mobila , cu tendinta de depunere in timp, dar cu o foarte buna capacitate de revenire in sistem, ce contine 240 g/l tau-fluvalinate , de culoare crem , cu miros specific. Nu este corosiv. In Romania este comercializat de firma , Alcedo SRL

Apivar

n ciuda tratamentelor repetate, acarianul Varroa este mereu inamicul nr. 1, n unele tari (Franta) dezvoltand suse rezistente la Apivar si Apistan, care, din aceasta cauza, au fost astfel treptat abandonate ncepand cu 1999 din cauza greselilor de utilizare care au generat rezistenta parazitilor. Potrivit prospectelor, n cazul Apistanului, tratamentul trebuie sa dureze 6 saptamani, iar n cazul Apivarului, 10 saptamani. Nerespectarea timpului letal din diferite cauze (unii apicultori amatori au ales ntreruperea tratamentului de primavara pentru a nu prejudicia recolta de miere etc.), a dus la o revigorare a acarienilor. Studiile efectuate n Franta au confirmat ca Apistanul si, prin extensie, celelalte produse ce folosesc ca substanta activa fluvalinatul (Klartan, Mavrik), nu mai trebuie sa fie utilizate n aceasta tara, din cauza aparitiei formelor de rezistenta. Acolo unde aceste produse sunt nca eficiente, se cere multa vigilenta,

stiut fiind ca aparitia formelor de rezistenta este aleatoare si ca e mai bine sa anticipezi aparitia lor prin folosirea altor medicamente. n ceea ce priveste Apivarul, eficacitatea lui este, n ansamblu, corecta dar, dupa folosirea acestuia timp de 5 ani, este nevoie de precautie. Fasiile de Apivar trebuie asezate n centrul ghemului. O verificare a contactului albinelor cu acestea nu trebuie sa fie facuta decat dupa 4 saptamani. Pentru eliminarea parazitilor de varroa rezistenti la tratament, la sfarsitul utilizarii Apivarului se indica un tratament cu Perizin.

Varachet
Medicamentul VARACHET are n compozitia lui substanta amitraz (20%); bis N,N - (dimetil - 2,4 feniliminometil) N-metilamina. Substanta activa actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular si prin inhalatie, reusind sa omoare parazitii liberi de pe corpul albinelor, ntr-o perioada de timp variabila, de la cateva zeci de minute pana la 3-4 zile, n functie de cantitatea de substanta activa cu care a venit n contact. Doza recomandata are efect numai atunci cand se iau masuri de etanseizare a stupilor n timpul tratamentului. Daca acest lucru nu este realizat, o parte din substanta activa volatilizata paraseste stupul prin fisuri, alte defecte, sau nchiderea necorespunzatoare de la podisor sau urdinis. Benzile de hartie pentru impregnat cu generator de oxigen se ndoaie longitudinal, pe mijloc (sau n zigzag), nainte cu o zi (ca sa nu influenteze negativ timpul de fumigatie), si sunt asezate pe o plasa de sarma pentru a mpiedica eventuala aprindere a stupului (datorita temperaturii de cateva sute de grade). Picaturile le punem numai n momentul cand ncepem tratamentul, pe dunga creata la ndoitura benzii, la un capat, una langa alta. La capatul opus picaturilor dam foc hartiei (cu ajutorul unei tigari sau altei surse de foc) n momentul n care efectuam tratamentul propriu-zis. De mentionat ca dozajul si numarul de picaturi se raporteaza la volumul din stup si nu la puterea familiei de albine. Tratamentele cu Varachet prin fumigatie trebuie efectuate cel putin de 7 ori pe an, n conformitate cu prospectul de utilizare. Marirea numarului de picaturi conduce de multe ori la intoxicarea n diferite grade a albinelor. Ultimul si cel mai eficient tratament cu Varachet trebuie sa se faca toamna n absenta puietului. Pentru a se elimina obstacolul rezistentei acarianului Varroa la tratamentele clasice, se recomanda combaterea lui si cu alte mijloace, aplicarea radicala a tratamentului, nu numai primavara cat si toamna, la toate stupinele si indiferent de marimea lor. Orice depasire a cantitatilor precizate n umectarea benzilor fumigene, sau efectuarea tratamentului la temperaturi sub +15 grade C si fara soare, pot duce la accidente mortale pentru familiile de albine, avand grija ca persoanele care efectueaza tratamentele sa nu inhaleze substanta toxica a acestui medicament. n interiorul stupilor se va umbla numai dupa 1012 ore de la tratamente.
1. Primul tratament se face primavara, cand albinele au nceput activitatea normala, atunci cand temperatura mediului exterior este de peste +15 grade Celsius si albinele nu se afla n ghem, preferabil dupa amiaza, cand majoritatea albinelor este prezenta n stupi si se repeta nca o data la interval de 7 zile. Al treilea tratament poate fi efectuat dupa recoltarea mierii de la salcam. Se mai recomanda un tratament n luna august dupa recoltarea mierii de la floarea soarelui si cate doua tratamente n lunile septembrie si octombrie, ultimele doua atunci cand n stupi nu mai exista puiet.

2. 3. 4. 5. 6.

Marirea cantitatii de medicament sau administrarea mai frecventa la fantezia apicultorilor sau la recomandarile persoanelor neavizate conduce la intoxicarea de diferite grade a familiilor de albine si la poluarea stupului cu substanta acaricida. Este obligatoriu ca n timpul tratamentelor apicultorul sa poarte halat sau salopeta de protectie si ochelari tip moto, iar dupa terminarea tratamentelor si va spala cu apa si sapun mainile si fata (revista Apicultura n Romania, nr. 4/1982).

Medicatia alternativa antivaroa

3

FUMIGENE
Danikoropor
Tratamentul a dat rezultate bune n Tunisia si Iugoslavia, procentul de acarieni distrusi fiind de cca 97%.

Fenotiazina
Singura sau n combinatie cu alte substante (paraformaldehida etc.), fenotiazina a fost primul si cel mai utilizat preparat mpotriva varoozei desi rezultatele obtinute sunt putin satisfacatoare. Este produsul care sta la baza Varroazinului, preparat n Bulgaria si a Varroatinului realizat n fosta U.R.S.S.

Folbex
Este medicamentul consacrat n tratamentul acariozei. A fost folosit si n varrooza nsa cu rezultate mediocre. Substanta activa consta din clorbenzilat, care este impregnat n tichete fumigene, ce se introduc n stup si li se da foc. Aceeasi firma din Elvetia a produs un nou preparat special pentru varrooza, denumit Folbex forte, care contine ca substanta activa bromopropilat, impregnat tot n tichete fumigene. Tratamentul consta din arderea unui tichet n fiecare stup, la interval de 4-7 zile. ncercat atat n Germania cat si n Tunisia, s-a constatat ca n urma a doua aplicatii pot fi distrusi circa 90 % din acarieni.

Tutunul
Folosit n special n Olanda si China, tutunul s-a dovedit a fi deosebit de eficient. Este folosit fie prin fumigatie (1 tigara pentru un corp de stup pe 10 rame), fie prin picurarea nicotinei pe o sugativa ce se plaseaza pe fundul stupilor.

Varostan
Produs pe baza de sulf, are substanta activa ambalata ntr-o capsula metalica, n care se introduce un fitil caruia i se da foc dupa introducerea n stup. Actiunea acaricida se produce n primele 3 zile de la nceperea tratamentului. A fost ntrebuintat pe scara larga n Germania . pana n 1977 cand, din cauza toxicitatii ridicate atat pentru albine cat si pentru operator, a fost interzis.

Perizzinul
Are ca substanta activa un produs organo-fosforic cunoscut sub denumirea de cumafos. Este produs de firma Bayer (Germania) n colaborare cu Pharmachim (Bulgaria). Se administreaza n hrana (n doza de 5 g granulat la litru de sirop, pentru un tratament fiind necesare 0,8-1 l la familiile puternice si 0,5 l la familiile slabe), efectul durand 7-8 zile. Se recomanda 2 administrari primavara timpuriu (2 administrari la 7-8 zile interval), 1 tratament naintea culesului de productie si 1 tratament (ce consta din 3 administrari la interval de 7-8 zile) dupa recoltarea mierii de la ultimul cules.

Sineacar - concentrat
A fost folosit n Romania si a avut o nalta selectivitate pentru acarieni. Folosit n dozele indicate actiona puternic asupra acestora, fara sa dauneze totusi albinelor, matcilor si puietului. nainte de folosire, cele 500 g Sineacar - concentrat se dilua, amestecandu-se treptat si ndelung ntr-un vas smaltuit, cu 4500 g faina de grau, pana se realiza o omogenizare perfecta. Se prefera amestecul cu faina fata de pudra de zahar ntrucat faina nu este mancata de albine, ramane mai mult timp n stup si asigura un efect medicamentos ndelungat. La stupii verticali se trateaza separat fiecare corp si magazin.

Zaharul farin
Metoda consta n prafuirea albinelor pe faguri cu zahar fin macinat. Zaharul pudra adera la portiunea terminala a membrelor cu rol de ventuza de prindere, facand parazitii incapabili de a se mai fixa, cazand pe fundul stupilor. Particulele de zahar trebuie sa aiba dimensiuni mai mici de 5 mm. Aceasta metoda de control a varoozei poate fi utilizata tot anul, n special n timpul culesurilor, cand alte metode chimice nu sunt permise.

Amitrazul
n Franta, pentru administrarea amitrazului prin aspersie, este folosit un aparat special "le Furet", prevazut cu o conducta pana la gura de difuzare, ncalzita cu ajutorul unei butelii de voiaj compresate n vederea obtinerii de aerosoli. Acest aparat permite tratarea a 30 de stupi dintr-o data, n 10 minute. Tratamentul se face de 2 ori pe an, dupa recolta, la interval de 9 zile. Produsul utilizat e amitrazul diluat. Cu aproximativ 5 cm3 de amitraz si 2 litri de petrol se pot trata 70 de stupi. Fumul dispare din stupi dupa aproximativ 15 minute, iar acarienii ce iau contact cu fumul cad imediat. Tratamentul nu are efect decat asupra acarienilor liberi. Tratand o data pe toamna, n absenta puietului, la o temperatura de +12 grade C se poate reduce la zero numarul acarienilor. n timpul tratamentului nu trebuie respirat fumul deoarece ar putea fi cancerigen. Este bine a se purta o masca de protectie. Datorita modului de utilizare al acestui aparat este nevoie de ceva timp pentru ca apicultorul sa se familiarizeze cu acesta. Exista tehnologii de introducere a substantei active (amitraz) prin dispersie n apa (la temperatura de peste +10 grade C sau n solutie de acetona n perioada de nghet. Cu o cantitate minima de substanta activa, cu un disconfort minim al familiei de albine, cu un randament mare (20 de sec. / tratament), ofera o eficacitate de 99% la un pret de cost care permite tratarea ntregului efectiv dintr-o ntreaga localitate, judet, tara, creand posibilitatea executarii unui singur tratament, iarna, cantitatea de substanta activa putand fi redusa cu 10% fata de consumul actual. / Romania apicola 12 decembrie 2000, pag. 14-16

Despre substantele rezultate din descompunerea amitrazei se stie ca unele sunt cancerigene. Pericolul potential la care se expune apicultorul, care executa sute sau mii de tratamente n cursul carora inhaleaza fumul, nu este de neglijat.

Concluzii
Tratamentele "de soc" care se fac cu substante chimice (Varachet, Mavrirol, Apistan etc.) n special dupa recoltarea mierii de salcam si floarea soarelui, sa fie asociate cu:

"tratamente de sustinere" (acid formic, camfor, timol etc.conform indicatiilor si precautilor aratate) si "metode biologice de combatere" (folosirea ramei claditoare, a roiurilor tratate n lipsa puietului capacit etc.);

Indiferent de metoda folosita, tratamentul trebuie facut de toti apicultorii pentru scaderea intensitatii parazitului la nivel national si consecutiv, pentru evitarea reinfestarilor dupa tratament. In conditiile unei infestatii minime (maxim 10 paraziti pe familie), combaterea varoozei s-ar putea reduce la un singur tratament de toamna (2-3 aplicatii, din care cel putin una n lipsa puietului capacit).