Savin Emanuela Timofticiuc Andra

Pe planeta Pmnt i posibil pe nenumrate altele a aprut acum cteva miliarde de ani viaa. Molecula de ADN, care st la baza tuturor formelor organice de via de pe Terra, este de departe mai complex dect orice galaxie spiral, deoarece structura ADN-ului conine ceva nou - ceva ce lipsea materiei nensufleite - i anume conine informaie. Molecula de ADN (acid dezoxiribonucleic) codific nu doar informaia necesar auto-replicrii, ci i informaiile necesare construirii unui ntreg organism viu. Planurile i schiele pentru o furnic, un delfin, o broascbou american sau un om - toat aceast informaie - este ncorporat n structura ADN-ului organismului respectiv, n cadrul unui cod molecular lung de miliarde de litere.

Aceti pai ai spiralei de ADN sunt formai din doar 4 molecule distincte - adenin, timin, citozin i guanin. Ne referim la acestea folosind iniialele lor: A, T, C i G. Spirala de ADN are form dublu elicoidal, un aa-zis helix (arc spiral) dublu. Fiecare treapta este compusa din 2 baze care se unesc. Din cauza naturii lor chimce adenina se uneste doar cu teanina si guanidina se uneste doar cu citozina. ADN-ul uman este alcatuit din aproximativ 3 milioane de baze, si mai mult de 99% din aceste baze sunt identice la toti oamenii. Aranjamentul acestor baze determina informatia disponibila pentru formarea si intretinerea organismului asemanator literelor din alfabet care pot fi aranjate pentru a forma cuvinte si propozitii. ADN-ul din toate organismele vii este alcatuit din aceleasi molecule de gludice, fosfat si din aceleasi 4 baze. Indiferent de structura organismului (planta, animala, om, etc) in care se gaseste, ADN-ul este alcatuit din aceleasi substante chimice si are aceeasi structura. Singura diferenta apare in ordinea sau in succesiunea bazelor in molecula de ADN. Aceasta succesiune este numita cod genetic. In anul 1953 biochimistul american James D.Watson si britanicul biofizican Francis Crick au publicat prima descriere a structurii ADN-ului. Modelul lor s-a dovedit atat de important pentru intelegerea sintezei ADN-ului incat in 1962 au primit premiul Nobel pentru medicina. IDENTIFICAREA PE BAZA PROBELOR DE ADN Molecula de ADN poate fi asemnat deci cu o "scar rsucit ori spiralat". Treptele acestei scri constau, cum am menionat i anterior, din patru molecule diferite - adenin, timin, citozin i guanin - A, T, C, G. Aceste patru molecule reprezint literele care formeaz codul genetic. Pas cu pas, aceste litere alctuiesc formulele care definesc fiecare organism viu. Formula asociat unei fiine umane - genomul uman - conine peste 3 miliarde de litere.

ADN-ul este molecula ideala pentru transferul informatiei genetice la fiecare celula a corpului. Cand ovulul si spermatozoidul se intalnesc pentru a forma prima celula de la care se va forma intregul organism, copilul primeste codul genetic complet care va fi utilizat de toate celulele organismului pentru tot restul vietii. Aceasta prima celula se divide in 2, apoi in 4, apoi in 8, 16 etc. Unele dintre celulele organismul la adult inca se divid, de exemplu pentru a produce piele noua sau celule sanguine. In majoritatea cazurilor celula se divide perfect si fiecare dintre moleculele de ADN este copiata identic, o copie ajungand la fiecare dintre celulele noi. Daca apar greseli acestea sunt corectate sau celula va fi distrusa. Daca apare vreo problema in timpul acestui proces, frecvent celula nou formata moare, dar in cazuri rare celulele defectuoase supravietuiesc si pot provoca o gama variata de probleme. Pentru a realiza o copie a sa molecula de ADN se desprinde pe lungime, lasand bazele fara pereche, atasate fiecarui lant. In celula exista nucleotide disponibile. Aceste nucleotide sunt alcatuite dintr-un glucid, un fosfat si una dintre cele 4 baze. Deoarece adenina se poate cupla numai cu tianina iar guanidina se cupleaza doar cu citozina, nucleotidele se combina cu bazele potrivite de-a lungul lantului de ADN si, asemanator caramizilor, formeaza un noua coloana complementara primei (secventei). Astfel se formeaza lanturi identice cu ADN-ul initial pentru ca acesta sa se desprinda.

Cercetarile despre ADN au avut un important impact asupra medicinii. Prin tehnologia recombinarii ADN-ului se pot modifica microorganisme in asa fel incat ele devin adevarate fabrici de produs largi cantitati de droguri folositoare in medicina. Tehnologia este produsa pentru a produce insulina, drog folosit de diabetici sau interferon care este folosit de catre anumiti pacienti care sufera de cancer. Studii asupra ADN-ului uman au scos la suprafata faptul ca anumite gene sunt asociate cu anumite boli cum ar fi cancerul la san. Aceasta ii ajuta pe oamenii de stiinta pentru a diagnostica diferite boli si pentru a descoperi noi tratamente pentru a le combate. De exemplu, medicii folosesc o noua tehnologie numita chimioplastie prin care se sintetizeaza o molecula continand atat ADN si ARN pentru a dezvolta un tratament pentru o forma de hemophilia. In criminalistica ADN-ul este folosit pentru a cerceta indivizii care au comis crime. ADN-ul din sperma, piele sau sange luate de la locul crimei poate fi comparat cu ADN-ul suspectului. Tehnicile de manipulare a ADN-ului sunt folosite si in agricultura sau intr-o alta forma de inginerie numita inginerie genetica si biotehnologie. Variante ale plantelor care au gene modificate pot da o productie mai mare sau pot fi mai rezistente.