ARN

ADN

ADN (acidul dezoxiribonucleic) reprezinta o molecula foarte importanta ce se gaseste in toate celulele umane si este identica in fiecare celula a unei persoane. ADN-ul stocheaza toata informatia genetica codata, necesara cresterii si metabolismului zilnic. Aceasta informatie este transmisa de la o generatie la alta. Are o influenta majora asupra aspectului fizic si asupra functionalitatii organismului. Acesta difera de la individ la individ. Este materialul genetic al organismelor celulare si al celor mai multi virusi. ADN-ul poarta informatiile necesare sintetizarii directe a proteinelor si pentru replicare. Sinteza proteinelor este producerea de proteine necesare celulei sau virusilor pentru activitatiile acestora sau pentru dezvoltare.

ARN-ul este o molecula veche, dar destul de sofisticata. Structura cristalina obtinuta demonstreaza ca multe din proprietatile pe care le atribuim moleculelor moderne erau deja prezente in acel ARN antic. ARN-ul este un catalizator capabil de multa versatilitate si la fel de complex precum proteinele moderne. n celulele diferitelor organisme au fost evidentiate trei tipuri de acizi ribonucleici: mesager [ARN-m], solubil (de transfer) [ARN-s] si ribozomal [ARN-r]. ARN - m este sintetizat in timpul transcriptiei mesajului genetic (procesul de transcriere a informatiei genetice continuta de catena de ADN intr-o secventa complementara de ARN - m) si serveste ca tipar pentru sinteza proteinelor. Pe langa faptul ca ARN - m preia informatia genetica de la ADN are si rolul de a transmite aceasta informatie prin translatie organitelor citoplasmice (ribozomi) cu rol in sinteza proteinelor.

STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI (ADN, ARN)

Acizii nucleici din punct de vedere chimic sunt alcatuiti din unitati numite nucleotide. O nucleotida prezinta: -baze azotate de tip : 1. purinice (ADENINA-A si GUANINA-G) 2.pirimidinice(CITOZINA-C, TIMINA-T si URACIL-U) -pentoze: DEZOXIRIBOZA(ADN), RIBOZA(ARN) -radical fosfat In structura ADN-ului nucleotidele sunt reprezentate prin: baze azotate purinice(A,G) baze pirimidinice(C,T), pentoze(dezoxiriboza) si radical fosfat. In structura ARN-ului nucleotidele sunt reprezentate prin baze azotate purinice (A,G), baze pirimidinice(C,U), pentoze(riboza) si radical fosfat.

ADN-ul poate avea structura:

a. primara = lantul polinucleotidic ce imprima o structura monocatenara intalnita la unele adenovirusuri sau in cazul fenomenelor de denaturare AND.

b. secundara =lanturi de polinucleotide , infasurate in jurul unui ax comun (structura bicatenara sau dubluhelix)

Cele 2 lanturi de polinucleotide ale structurii secundare prezinta caracteristici de tip: antiparalele (legaturile dintre cele doua lanturi pot fi de tip 3-5 sau 5-3( intotdeauna C5 al unei pentoze se va lega prin radical fosfat de C3 al pentozei urmatoare si invers) si complementare, intotdeauna o baza azotata purinica se leaga de una pirimidinica prin punti de H ce pot fi: duble intre adenina si timina si triple intre guanina si citozina.

Legaturile duble denatureaza mai rapid comparativ cu cele triple,astfel se formeaza stabilitatea legaturilor de tip G-C. In structurile ADN-ului se cunosc 4 tipuri de legaturi intre baze azotate: A===T T===A G===C C===G

Stiati ca?
Cercetatorii au analizat ADN-ul unei femei care a decedat la varsta de 115 ani, la vremea respectiva fiind cea mai batrana femeie din lume. Nu mica le-a fost mirarea sa constate ca femeia avea "mintea" unei persoane de maxim 70 de ani si niciun semn de dementa. In urma unor studii genetice, cercetatorii au ajuns la concluzia ca ADN-ul cimpanzeilor este asemanator in proportie de 98.4% cu cel uman, in ciuda diferentelor profunde care ne despart. ARN-ul este esential pentru supravietuirea neuronilor maturi. Daca intregul lant ADN din corpul unui om ar fi pus cap la cap, acesta ar acoperi distanta de la Pamant la Soare si inapoi de 400 de ori?

Obiectivul acestui demers al cercetatorilor britanici este evitarea transmiterii bolilor mostenite pe cale materna. Cercetatorii britanici de la Universitatea Newcastle au reusit sa obtina embrioni umani cu ADN de la trei persoane, doua mame si un tata. Obiectivul studiului a fost evitarea transmiterii bolilor mostenite de la mama, prin intermediul ADN-ului mitocondrial, materialul genetic continut in micile "centrale" energetice ale celulelor (mitocondrii) si diferit de ADN-ul din nucleu. In consecinta, cercetatorii britanici coordonati de Douglass Turnbull au utilizat ovocite de la doua femei. Mai intai a fost prelevat nucleul unei femei fara boli mitocondriale, in acest mod obtinandu-se un ovocit care contine exclusiv ADN mitocondrial sanatos. Din ovocitul celeilalte femei, purtatoare a unei boli mitocondriale, a fost prelevat nucleul, dupa cum a fost prelevat si nucleul barbatului. Apoi, ADN-urile celor doi au fost transferate in ovocitul cu ADN mitocondrial sanatos si in acest ambient fara riscuri a fost initiat procesul fecundarii, cu fuziunea patrimoniilor genetice ale celor doi parinti.