You are on page 1of 35

Instalaia de aprindere cu baterie de acumulatoare de la motoarele cu aprindere prin scnteie.Construcia i funcionarea instalaiei de aprindere.

ntreinerea, defectele n exploatare i repararea instalaiei de aprindere la MAS.

CAPITOLUL 1-INTRODUCERE

CAPITOLUL 2 2.1 DESTINAIA I PRILE COMPONENTE


Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica,prin obtinerea unei tensiuni inalte intre electrozi bujiei,capabila sa aprinda amestecul carburant format din benzina si aer. Instalatiile de aprindere pot fi: -instalatie de aprindere cu magnetou,care nu se mai foloseste la automobile,fiind utilizata mai mult la motorete,motociclete si la unele automobile de curse;ea este formata din magnetou(ca sursa de curent joasa si inalta tensiune) si fise care distribuie curentul de inalta tensiune la bujii; -instalatii de aprindere cu baterie de acumlatoare; -instalatii de aprindere electronice; -instalatii de aprindere electrostatice; La motoarele de automobile se utilizeaza instalatia de aprindere cu baterie de acumlatoare(fig.1) formata din: bateria de acumulatoare 1, ca sursa de curent, indicatorul de curent 2, contactul cu cheia 3, bobina de inductie 4, cu infasurarea primara Ip si infasurarea secundara Is, conductorul de joasa presiune 5(care face legatura intre elementele circuitului primar), ruptorul-distribuitor 6 care cuprinde: contactele 14, bucsa cu came 7, condensatorul 8 si distribuitorul 10, rotorul 11, alimentat de fisa centrala 9, fisele bujiilor 12 si bujiile 13. Bateria de acumlatoare este sursa care furnizeaza curent continuu de pornire a motorului, cat si pentru alimentarea instalatiei de aprindere si a celorlalti consumatori. Instalatiile electrice ale automobilelor utilizeaza baterii de acumulatoare acide cu placi de plumb de 12 V, avand borna minus legata la masa(partea metalica a automobilului) si borna plus in circuitul electric. Indicatorul de curent, la instalatiile vechi,este un ampermetru legat in serie in circuit;la instalatiile moderne, se utilizeaza voltmetrul,datorita unei mai bune fidelitati a indicarii starii bateriei si a incarcarii ei de catre generator,in timpul functionarii motorului.Voltmetrul se leaga in paralel cu circuitul electric.

Contactul de cheie are rol de a alimenta circuitul de aprindere si de pornire (prin demaror),precum si alti consumatori si ai echipamentului electric.Este sub forma unui dispozitiv,prevazut cu borne, care se alimenteaza de la bateria de acumulatoare ,numai in momentul rasucirii cheii de contact, in prima pozitie;in pozitia a doua , alimenteaza demarorul pentru pornire cheia libera revine automat in prima pozitie. Bobina de inductie(fig.2) functioneaza pe principul unui autotransformator, avand rolul de a transforma curentul de joasa tensiune,primit de la bateria de acumulatoare,in curent de inalta tensiune,capabil sa strapunga spatiul dintre electrozii bujiiei pentru a obtine scanteia electrica. Se compune din:suportul 8,miezul magnetic 1,infasurarea primara 2,formata din 200-300 spire din sarma de cupru emailat cu diametrul de 0,7-1mm asezate de mai multe straturi alternand cu hartie izolatoare,peste infasurarea secundara 3 formata din 15000-20000 spire de sarma de cupru emailat cu diametrul de 0,07-0,1mm, bobinata pe miez in mai multe straturi izolate intre ele cu hartie de transformator.Se bobineaza infasurarea primara peste cea secundara pentru ca racirea sa fie mai buna,avand in vedere valoare curentului care trece prin infasurarea primara de 34A,fata de 0,001A in cea secundara.Capetele infasurarii primare se leaga la bornele 4, fiind puse in legatura cu sursa de curent( prin contacul cu cheie) si contactele ruptorului.Infasurarea secundara are un capat legat la infasurarea primara si altul la borna 5. De mentionat ca bornele 4 ale infasurarii primare sunt notate cu 15 (+),la intrarea curentului in bobina,si cu 1(-) la iesirea din bobina;aceasta pentru a se corela sensul curentului cu cel al spirelor infasurarii.Bobina este inchisa in carcasa de ebonita 6, iar in interior se gaseste ulei de transformator 7 pentru racirea infasurarilor.Functionarea bobinei de inductie:cand contactul cu cheie este conectat,curentul de la baterie trece prin infasurarea primara si se inchide circuitul primar prin contactele ruptorului la masa.Curentul din infasurarea primara atinge o valoare cu atat mai mare cu cat intervalul de timp dintre doua deschideri succesive ale contactelor ruptorului este mai mare.

Cand se deschid contactele ruptorului, curentul in circuitul primar scade la zero,iar in infasurarea secundara se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000 V,capabila sa dea scanteie electrica intre electrozii bujiei si sa aprinda amestecul carburant. Ruptor distribuitor(fig.3) este un ansamblu format din ruptor si distribuitor cu roluri distincte: ruptorul intrerupe si contacteaza circuitul primar al instalatiei de aprindere,iar distribuitorul repartizeaza curentul de inalta tensiune la bujiile montate la cilindri,in ordinea de aprindere prestabilita. Constructia si functionarea ruptordistribuitorului(delco):pe corpul 1 este montata borna izolata 13 de alimentare cu curent de la bobina de inductie(primit de la bateria de acumulatoare), iar contactele ruptorului 3 sunt sub forma unor pastile din wolfram pe suporturi montate pe platoul fix 2.Aceste contacte sunt deschise periodic de catre bucsa cu came 4,al caror numar corespunde numarului de cilindri,iar in paralel cu contactele,este montat condensatorul 5.In momentul intreruperii contactelor 3 in bobina de inductie se induce curent de inalta tensiune, care printr-o fisa centrala (conductor), alimenteaza capacul distribuitorul de ebonita 8;prin plotul central(prin bonz sau alama), curentul este transmis la peria de carbune 10( cu arcul sau), la rotorul 9( din ebonita cu lamela de alama), care-l distribuie prin plotii laterali (bornel laterale) si fise la bujii.Capacul se fixeaza pe corpul ruptorului cu clemele 12.

Regulatorul de avans centrifugal este format din doua greutati articulate pe o flansa cu doua stifturi,pe arborele ruptorului, care sunt solidarizate cu flansa bucsei cu came prin doua arcuri tarate. La o anumita turatie, contragreutatile se departeaza si rotesc bucsa cu came, in sensul de rotatie, asigurand un avans la deschidere contactelor cu ata mai mare cu cat turatia motorului este mai mare.Variatia avansului este proportionala cu marimea greutatilor si cu forta arcurilor, stifturi deplasandu-se in orificiile alungite ale flansei bucsei cu came. Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune) este format dintr-o capsula cu o membrana in interior, articulata cu platoul ruptorului. Capsula este in legatura cu galerie de admise (sub clapeta de acceleratie a carburatorului) printr-o conducta.El intra in actiune, in functie de sarcina motorului (sub capeta de acceleratie a carburatorului) printro conducta.El intra in actiune,in functie de sarcina motorului (sub turatia minima de functionare a regulatorului centrifugal).Cand clapeta este inchisa,depresiunea este mare si regulatorul vacuumatic asigura avans maxim,rotund platoul in sens invers.La deschiderea clapetei,depresiunea este redusa si regulatorul vacuumatic nu lucreaza. Condensatorul (fig.4) este format din doua armaturi metalice(folii de staniu),izolate intre ele cu hartie de condenzator,infasurate in forma de sul;o armatura se leaga la carcasa metalica a condensatorului,care se pune la masa,la cealalta armatura este lipita la un fir conductor care se racordeaza la contactul mobil.Capacitatea anihileaza efectul autoinductie de la bobina de inductie,protejand contactele impotriva oxidarii si uzarii lor,cand se deschid si pot conduce la formarea de arc electric. Bujia (fig.5) are rol de a produce scanteia electrica pentru a aprinde amestecul carburant.Este formata din:electrodul central montat in izolatorul ceramic,electrodul lateral,corpul metalic,garniturile de etansare,corpul electrodului central,piulita(pentru fixarea terminatiei fisei).Etansarea bujiei cu locasul din chiulasa este asigurata de o garnitura metalo-plastica Bujia poate fi demontabila si nedemontabila(utilizata la marea majoritate a automobilelor).Caracteristicile importante ale bujiei sunt dimensiune filetului si valoare termica.Valoarea termica a bujiei este timpul in secunde,pana ajunge la temperatura de autocuratire a electrozilor.Scara valori termice este cuprinsa intre 145 si 260.Din acest punct de vedere,bujiile pot fi reci(cele cu valoare termica mai mare)si calde (cu valoare termica mai mica).Bujiia calda are izolatorul electrodului central iesit in afara corpului. Filetul bujiei poate fi M14,M18,M22,iar lungimea lui depinde deplasarea ei in locasul din chiulasa(prea scurt provoaca calamina,prea lung va fi lovit de piston).Intre electrozi exista o distanta reglabila (prin deplansarea electrodului lateral) de 0,5-0,7 mm. Functionarea bujiei consta in trecerea curentului de inalta tensiune de la distribuitor prin fisa la electrodul central si inchiderea circuitului la electrodul lateral (de masa) intrucat curentul trebuie sa strapunga spatiul dintre electrozi, circuitul se inchide sub unui arc electric, deci o scamteie care aprinde amestecul carburant. Alegerea bujiilor se face dupa principiul:bujii reci pentru motoare cu raport de compresie si turatie mare,precum si in localitati aglomerate,evitanduse preaprinderile;la motoarele lente si cu raport de compresie scazut se recomanda bujii calde,pentru a se impiedica depunerile de ulei si calamina pe electrozii si deci poluarea;tot bujii calde se vor folosi si pentru motoarele uzate.

Conductoarele de joasa tensiune(din cupru multi-filar cu izolatie din material plastic) fac legatura intre elementele circuitul primar.Cele care pleaca la bateria de acumulatoare au sectiune mare pentru transmiterea curentului de inalta valoare la demaror,capabil sa asigura pornirea.Capetele lor au terminatii de prindere pentru suruburi sau papuci.Celelalte circuite au sectiuni cuprinse intre 0,5 si 4 mm 2 , utilizarea lor tinand seama de incarcarea circuitului(puterea consumatorilor,in W). Conductoarele de inalta tensiune(fisele)fac legatura intre bobina de inductie si borna centrala a capacului distribuitorului(fisa centrala),precum si dintre distribuitor(bornele laterale ale capacului)si bujii.Ele au sectiune mai mare,sunt tot din cupru litat,dar izolatia din material plastic mai groasa.Capetele lor au piese de terminatie pentru fixare si mansoane de cauciuc protectoare.Montarea lor la bujii se face ordinea de functionare a motorului(1-3-4-2 la Dacia1310). Functionarea instalatiei de aprindere: la inchiderea contactului cu cheia, curentul electric de la bateria de acumulatoare trece prin indicatorul de curent si infasurarea primara a bobinei de inductie la contactul mobil si contactul fix al ruptorului, deschizandu-se circuitul primar la masa. Prin rotirea arborelui ruptorului, se deschid contactele si, deci, se intrerupe curentul primar, iar in bobina de inductie se induce un curent de inalta tensiune de 15 000-25 000 de Volti, care prin fisa centrala, este trimis la distribuitor, unde rotorul il repartizeaza prin plotii laterali la fise si apoi la bujii in ordinea de functionare a motorului:condensatorul inmagazineaza curentul de autoinductie pe care-l va reda la refacerea contactelor ruptorului pentru ca inductia din infasurarea secundara sa fie mai puternica la urmatoarea deschidere.Fazele se repeta, asigurand scanteile la bujii, pentru aprinderea amestecului carburant si deci buna functionare a motorului.

2.2 INSTALAII ELECTRONICE DE APRINDERE

La motoarele de turatie mare,sistemul clasic de aprindere nu este satisfacator deoarece timpul de inchidere a contactelor este foarte mic si curentul primar nu atinge valori care sa asigure un flux magnetic mare pentru ca infasurarea secundara sa se poata obtine o tensiune inalta,capabila sa produca o scanteie puternica intre electrozii bujiei.Preintampinarea fenomenului se realizeaza cu instalatii electronice de aprindere.Acestea pot fi,dupa modul de intrerupere a curentului care comanda aprinderea,cu tranzistoare,avand ruptoare mecanice sau cu impulsuri(ruptor electromagnetic sau fotoelectric),sau cu elemente semiconductoare si condensatoare.Avantajele instalatiilor de aprindere electronice sunt multiple: se intrerupe brusc circuitul primar din bobina de inductie, ceea ce duce la o valoare mare a tensiunii in secundar, ce nu mai depinde de turatia motorului, mai ales mai timp rece, datorita tensiunii inalte din secundar, se atenueaza uzura contactelor, datorita curentului de valoare foarte mica din circuitul primar(0,25-0,5A fata de 3,5-4 A la aprinderea clasica) si deci numai necesita reglari repetate: micsoreaza consumul de combustibil,iar motorul functioneaza mai bine, datorita arderilor complete ale amestecului carburant. Componentele instalatiei sunt prezentate in figura 5. Fata de instalatiei obisnuite, cuprinde: captorii de turatii 9 si 10, care detecteaza trecerea plotului metalic 8 de pe volantul 7, care transmite la fiecare rotatie a arborelui cotit un impuls de declansare la calculator, captorul 9 este calat cu avansul =10 grade RAC inainte de PME, iar intre doua captoare exista un decalaj de =35 grade RAC;captorul de depresiune 6, care transmite informatia despre valori depresiunii in tubulatura de admisie pentru realizarea unei corectii de avans de 10grade (priza captorului este legata printr-un tub sub clapeta de acceleratie a carburatorului); calculatorul 3 contine un microprocesor, care pe baza informatiilor primite, calculeaza momentul optim de producere scanteii in functie de turatia si sarcina motorului, aceasta este posibil prin intermediu bobinei de inductie 4, care este alimentata de catre calculator de un curent primar de 12V ce va induce inalta tensiune pentru alimentarea bujiilor. Diversele autoturisme moderne sunt dotate cu alte tipuri de instalatii de aprindre electronice(fig.6),cu o mare diversitate de calculatoare care asigura cu precizie momentul optim de declansare a scanteii la bujii. Instalatia de aprindere electronica EST asigura motorului o buna functionare,cu arderea completa a combustibilului,datorita momentului optim de declansare a scanteii fapt ce conduce la reducerea poluarii.Calculatorul ECM controleaza aprinderea amestecului carburant bazat pe informatiile primite de la senzorii de:turatie,pozitia arborelui cotit,temperatura motorului,presiunea atmosferica si sarcina motorului.Functionare:ruptorul electromagnetic,rotinduse o data cu axul distribuitorului,produceimpulsuri electromagnetice. Antrenarea se face de catre arborele cu came de pe chiulasa.Acesta fiind conectat la calculatorul ECM,controleaza avansul la aprinderea prin borna pentru semnalul de referinta inalta in functie de informatiile senzorilor de turatie si pozitia arborelor de cotit.Borna semnalului de referinta joasa,este conectata la masa distribuitorului;borna de by-pass,asigura comutarea controlului avansului de la modul ECM,la turatia motorului de cca 400 rot/min.

Borna de la ECM declanseaza functionarea modului si prin bobina de inductie curentul de joasa tensiune este transformat in curent de inalta tensiune 28000V,care prin distribuitorul,alimenteaza bujiile,producand scanteia electrica pentru aprinderea amestecului carburant in ordinea de functionare a motorului. In figura 6 este prezentata instalatia de aprindere electronica cu bobina-distribuitor utilizata la autoturisme Audi si Seat.

O alta varianta de aprindere electronica moderna este instalatie bobina de inductie individuala pentru fiecare bujie.Fiecare bobina de inductie compacta este conectata la ECM, cu terminalul circuitului secundar montat direct la bujie.In felul acesta se elimina fisa de legatura dintre bobina si bujie.Circuitul primar al fiecarei bobine, fiind comandat de catre ECM,asigura intreruperea lui periodic,iar inductia de circuitul secundar asigura tensiunea inalta de 28-30KV de calitate iar bujia produce o scanteie puternica pentru aprinderea si arderea completa a amestecului carburant. Varianta asemanatoare,dar cu o bobina comuna pentru cate doi cilindri ai motorului se utilizeaza la autoturisme Kia.De remarcat ca aceste tipuri de aprindere electrica pot folosii bujii cu 2-3 electrozi laterali pentru ca scanteia sa fie cat mai puternica.

2.3 NTREINEREA INSTALAIEI DE APRINDERE


Ruptor-distribuitorul necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare. Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor,care,daca prezinta oxidari sau uzuri se curata cu hartie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina,redandu-le formele initiale; -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil,cu un dinamometru:forta de intindere trebuie sa fie 400-600N; -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil; -se regleaza distanta dintre contacte la 0,40-0,60mm prin deplasarea suportului contactului fix(cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima),cu ajutorul unui surub de reglaj, montat in orificiul oval al suportului,dupa care se fixeaza cu surubul de blocare. -se verifica deschiderea conductelor succesiv pentru toate camele,pentru ca uzula lor este neuniforma si la nevoie se corecteaza. Nerespectarea reglajului duce la inreutatirea functionarii motorului,ca urmarea modificarii avansului la aprindere; -se verifica jocul arborelui de la ruptor,in bucsele la gare din corpul ruptor-distribuitorului;jocul radial este0,2mm duce la inrautatirea functionarii motorului; -se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului(joc admis 0,1mm); -se controleaza starea bucsei izolatoarea din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie; -se verifica functionarea condenzatorului fie cu tester electronic,fie prin incarcarea-descarcarea cu un curent de 220V(scanteia trebuie sa fie puternica,de culoare albastra).

Verificarea distribuitorului consta in analiza starii izolatiei capacului,a ploturilor,a periei si arcului,a clemelor de fixare.De asemenea se controleaza starea de izolatie a rotorului,oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale. Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul lampii stroboscopice,la turatia de 1000rot/min si la cea corespunzatoare putere economice; verificarea functionarii regulatorului de avans centrifugal se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei (volantul motorului)si de un reper ajutator bine definit pentru fiecare tip de motor.Initial,reperul ajutator trebuie sa se deplaseze spre cel fix,iar in final sa se suprapuna. Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stan special,pornind de la tiratie de ralant,cand clapeta de acceleratie este inchisa si pe masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului.In general,avansul vacuumatic este de 2,515grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0,35-0,7bar;daca membrana este fisurata,dispozitivul de avans vacuumatic nu functioneaza. Verificarea punerii la punct a aprinderii,care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scantei a bujii, se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul la puncte corespunzator avansului indicat si se scoate capacul distribuitorului; -se roteste corpul ruptorului,pana ce cama corespunzatoare corpului de la capacul distribuitorului deschide contactele;aceasta se determina sa fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment(la deschiderea contactelor),fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct.

Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple;verificarea fixarii papucilor de legatura de conductoarele de joasa tensiune a piesei terminale si a mansonului de cauciuc pentru fisa centrala, starii de fixare a bobinei pe motor, functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii, folosind intreruperea contactelor ruptorului manual(scanteia sa aiba culoare albastra si o lungime de 8-10 mm). Bujia necesita operatii de curatire, reglare si verificare a functionarii. -curatirea de calamina se face fie cu o perie de sarma fina, fie prin sablare cu nisip sub presiune de aer comprimat, intr-un dispozitiv special. -reglarea distantei dintre electrozi se face dupa controlul starii lor si a izolatorului de portelan, a filetelor si garniturii de etansare cu locasul din chiulasa. Se realizeaza reglarea prin deplasarea electrodului lateral fata de electrodul central, masurand distanta cu lamele de interstitii sau calibru rotund(0,5-0,7 mm). -incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu o bobina de inductie proprie, urmarind intensitatea si culoarea scanteii(sa fie albastra si continua):daca prezinta intreruperi sau scurgeri intre izolatie si corp, bujia nu este corespunzatoare.Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor, cu osciloscopul testerului electronic.Pe testerul electronic se pot face verificari dinamice ale componentelor istalatie de aprindere.Rezultatele sunt afisate pe ecranul esciloscopului cu care este dotat testerul, sub forma unor curbe,in functie de parametrii ceruti componentelor.Verificarea se face cu motorul incalzit,la ralanti si la diverse turatii,indicate de documentatia testerului. Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise,citindu-se direct pe ecran valorile lor admisibile. In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice(fig.4, fig.5, fig.6):

2.4 DEFECTELE N EXPLOATARE ALE INSTALAIEI DE APRINDERE


Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului,la oprirea sau functionarea neregulata.Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent,dar uneori a dereglarilor. 1. Motorul nu porneste,datorite urmatoarelor cauze: -desfacerea,slabirea sau ruperea conductoarelor electrice,precum si scurtcircuitarea lor la masa; -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa; -scurtcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie; -contactele ruptorului oxidate,arse sau dereglate; -condensator strapuns. Verificarea se face cu lampa de control,prin conectarea unui pol la masa,iar celalat,succesiv la elementele de verificat,dupa conectarea contactului cu cheie:la aparatia defectiunii,lampa se stinge. Alte cauze: -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor; -punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata; -defectiuni ale distribuitorului(capacfisurat,ploti carbonizati,perie uzata sau arcul ei dereglat,rotor spart sau lamela carbonizata); -bujii defecte(ancrasate,electrozii topiti sau dereglati,fisurarea izolatorului). Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin:refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor,indepartarea scurtcircuitelor,inlocuirea elementelor defecte nereparabile(bobina de inductie,capac si rotor distribuitor,bujii);capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat si prin limitarea fisurarii si prin doua gauri. De asemenea,se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptorului care se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse;electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie;fisele de bujiimontarea conectata a celor inversate;avansul la aprindere-punerea la punct conform indicatiilor.

2.Motorul functioneaza neregulat(intrerupe),datorita cauzelor: -Defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte,oxidarea lor,desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului. Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte,dupa dezoxidarea lor;refacerea legaturilor de la borna. -Defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzirii a izolatorului(dupa oprirea motorului);daca este rece,bujia nu a lucrat.Verificarea se poate face si cu motorul la ralanti,scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita;la bujii defecte,motorul nu-si modifica mersul.Remedierea se tace prin inlocuireabujiei defecte. 3.Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet,pentru ca: -clemele de prindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe; -s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic. Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuirea regulatoruluide avans prin depresiune. 4.Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie; -distantei prea mari a contactelor ruptorului; -arcul lamelor al contactului mobil,prea slab; -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului(capacul fisurat) -slabirii unor borne de legatura; -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor.Remedierea se realizeaza prin reglarea contactelor,strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte-bobina de inductie,contacte ruptor,capac distribuitor,bucsa cu came sau ax ruptor-distribuitor. 5. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere; -functionarea necoraspunzatoare a regulatoarelor de avans.Remedierea consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic.

6.Motorul evacuaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansului initial prea mic,cea ce face ca arderea sa fie incompleta: -bujii reglate necoraspunzatoare sau deterirorate.Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor si a bujiei in cauza,iar cea defecta se inlocuieste. 7. Motorul consuma eccesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii; -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului; -bobina de inductie defecta; -condensator strapuns; -distanta necoraspunzatoare intre electrozii bujiilor.Remedierea este realizata prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere,a con-tactelor ruptorului,a electroziilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie, condensatorul contactelor uzate eccesiv sau a bujiilor.

2.5 REPARAREA INSTALAIEI DE APRINDERE


Dupa demontarea de pe motor,se curata elementele componente,iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer.Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiilor de reparare astfel: Verificarea bobinei de inductie,pe stand special sau pe tester electronic,pentru a constata daca infasurarea primara este intrerupta sau cea secundara scurtcircuitata.Incercarea se face cu un curent de 1-1,5A,iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10mm. Defectele provin,in general,din supraincalzire infasurarilor,in deosebii cea primara,la conectarea contactului cu cheia,fara ca motorul sa fie in functie:se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuita.Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc.La cele demontabile,daca uleiul sa scurs se completeaza cu ulei de transformator. Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui.Daca nu licareste lampa,exista intreruperi interioare.Verificarea se poate face si cu o lampa de control obisnuita,la curent alternativ de 220V.Se poate masura capacitatea,cu un aparat specialcapacimetru.Condensatorul defect se inlocuieste. Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor,al bucsei came si al arborelui.Contactele trebuie sa calce concentric,pe toate suprafata.Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220V,pentru a nu exista scurtcircuit.Se controleaza starea pintelului cu un sablon;daca e uzat se inlocuieste.Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta,care nu trebuie sa fie higroscopica. Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0.5mm se inlocuieste cu altele din Wolfram sau platina cu iridiu.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare. De asemenea,la contactul mobil sed controleaza forta arcului cu dinamometrul;forta de apasare trebuie sa fie de 300-400N,daca nu corespunde se inlocuieste. -Bucsa izolanta a bornei daca este fisurata,se inlocuieste. -Se verifica starea de uzura a camelor,care se admite de 0.1mm,iar bataia radiara,maxim 2 grade.Bucsa cu came uzata se inlocuieste. -Se controleza arborele ruptorului;joc in bucse admis 0.01-0.05mm.Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuieste daca sunt uzate.Arborele incovoiat se indreapta la presa,verificand sa nu aiba bataie peste 0.05mm.Arborele uzat se repara prin cromarea si rectificare la cota initiala dupa alezajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie,iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare. Dupa reparare,ruptorul se asambleaza si se supune probelor de functionare separat si impreuna cu distribuitorul.

Sistemul de antrenare a arborelui uzat(pana sau pinion)se inlocuieste. Verificarea si repararea distribuitorului.Conditiile de lucru de inalta tensiune ale distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare(fara fisuri,strapungeri,arsuri). Rotorul trebuie sa fie in buna stare,lamela sa aiba lungimea corespunzatoare,in arcul perie sa aiba elasticitatea necesara;in caz contrar se inlocuiesc.Distanta intre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0.2-0.5mm. Daca plotii(bornele)sunt uzati se inlocuieste capacul,iar daca lamela este arsa, se inlocuieste rotorul.Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25kV.Dupa repararea elementelor instalatiei,se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe,pentru verificare si reglare finala. Orice element necorespunzator se inlocuieste.

CAPITOLUL 3-MSURI DE PROTECIA MUNCII SI P.S.I.


Msuri de protecia muncii si P.S.I., n procesul de reparare a sistemului de aprindere a motorului MAS: camerele pentru executarea lucrrilor de reglaj vor fi prevzute cu ventilaie artificial; se interzice fumatul sau nclzirea cu flacr deschis a camerelor n care se lucreaz cu produse petroliere; legturile electrice i conductoarele vor fi n perfect stare pentru evitarea unor scurt-circuite care pot provoca incendii; nainte de nceperea lucrului la bancul de prob se va face o verificare a legturii la pmnt a instalaiei electrice i a cuplrii corespunztoare a pompei de injecie cu bancul de ncercri; n caz de incendiu se va interzice folosirea apei la stingerea focului; controlul i tararea injectoarelor se vor face ntr-un dispozitiv prevzut cu geam; la nceperea lucrului, muncitorii se vor spla pe mini si se vor unge cu past protectoare pentru evitarea exemelor.

CAPITOLUL 4-CONCLUZII I PROPUNERI REFERITOARE LA TEMATICA PROIECTULUI

Cu privire la tematica proiectului, nu-mi ramane decat sa apreciez faptul ca am ales tema aceasta pentru a o dezvolta intr-un mod cat mai elaborat, asta si datorita faptului ca e o tema foarte interesanta, o tema despre care am avut de unde culege destule informatii si despre care am putut realiza un proiect foarte bun din punctul meu de vedere. Ca elev la profil mecanic, preocuparile mele sunt masinile si menirea mea e sa duc mai departe cunostintele asimilate din timpul scolii pentru a face o cariera din acestea, una care sa fie de viitor si de ce nu sa pot merge cu ele in invatamantul superior tehnic de unde sa ies profesionist.

CAPITOLUL 5-BIBLIOGRAFIE AUTOMOBILE-CUNOATERE, NTREINERE I REPARARE Autori: Prof.dr.ing.GH.FRIL, Prof.dr.ing.MARIANA FRIL, Ing.ST.SAMOIL prof.gr.I Editura Didactic i Pedagogic, R.A. Bucureti, 2003.
CURS INTRODUCERE N TEHNICA AUTOMOBILULUI FAC.TRANSPORTURI,CATEDRA AUTOVEHICULE RUTIERE, POLITEHNICA BUCURETI. www.wikipedia.org

CUPRINS

Cap.1-Introducere.2 Cap.2 2.1-Destinaia i pri componente...5 2.2-Instalaii electronice de aprindere.12 2.3-ntreinerea instalaiei de aprindere.20 2.4-Defectele n exploatare ale instalaiei de aprindere.26 2.5-Repararea instalaiei de aprindere29 Cap.3-Msuri de protecia muncii si P.S.I..31 Cap.4-Concluzii i propuneri referitoare la tematica proiectului.32 Cap.5-Bibliografie.33

GRUP COLAR INDUSTRIAL-TECUCI, JUD.GALAI

ELEV:VASILACHI CTLIN CLASA: a-XI-a A AC PROF.TATU DANIEL

-MAI 2011-