ACIZII NUCLEICI

ROL BIOLOGIC, STRUCTURA SI ORGANIZARE

1
ROLUL BIOLOGIC SI STRUCTURA

SUMAR

Fiecare specie posed un set fundamental de gene, care i asigur unicitatea genomul speciei Genomul unei specii este alctuit din una sau mai multe molecule de ADN, organizate n cromosomi la eucariote Genomul la procariote este reprezentat, de regul, de o unic molecul de ADN, cel mai adesea circular cromosomul bacterian Genomul la eucariote este alctuit din unul sau dou seturi de cromosomi liniari, grupai la nivelul unui organit special nucleul Gena reprezint un segment de ADN care este transcris ntr-o molecul funcional de ARN Intronii secvene non-informaionale, ntrerup secvena informaional la majoritatea genelor de la eucariote

DEFINIII

Genom setul unic de gene aparinnd unui organism Cromosom structur alctuit dintr-o macromolecul de ADN, de regul asociat cu ARN i proteine, coninnd un set specific de gene Plasmid ADN extra-cromosomial cu replicare autonom Transformare modificarea direct a unui genom, prin introducerea de ADN provenit dintr-o celul cu un alt genotip

DOVEZI PRIVIND NATURA CHIMIC A MATERIALULUI GENETIC

Transformarea (preluarea de ADN strin) la procariote i eucariote, demonstreaz c ADN-ul reprezint materialul genetic Griffith (1928) reuete s transforme stabil o tulpin nevirulent de Pneumococcus ntr-una virulent, utiliznd un extract obinut dintr-o cultur de celule virulente distruse cu ajutorul cldurii

Avery (1944) reuete s demonstreze c principiul transformant este reprezentat de ADN Metoda: Distrugerea selectiv a majoritii componentelor extractului acelular i testarea capacitii sale transformante, n vederea evidenierii componentului responsabil de transformare A devenit o rutin astzi, utilizarea ADN-ului purificat, pentru transformarea celulelor

ROLUL ADN-ULUI

ADN-ul trebuie s se replice cu mare acuratee, nainte de fiecare diviziune

ADN-ul codific toate proteinele necesare celulei ADN-ul este capabil de a suferi mutaii, oferind baza material a transformrilor evolutive ADN-ul stocheaz stabil informaia genetic

MOLECULA DE ADN

NUCLEOTIDELE
Crmizile din care este format ADN-ul (i ARN-ul) Dezoxiriboza (pentoza), cu gruparea OH la carbonul 3 al pentozei Fosfatul (la carbonul 5 al pentozei) Bazele azotate P purine adenina guanina pirimidine timina citozina uracilul

N baz N

5 C O zahr

OH 3

ADN-ul este alctuit de regul, din dou catene polipeptidice, antiparalele scheletul glucido-fosforic Legturi fosfodiesterice Polaritatea legturilor este 5 spre 3 Complementaritatea bazelor azotate A T G C legturile de hidrogen 2/AT 5 3/GC

3 5

5 3 polaritatea catenei

5-AATTGGCCGATC-3

Incizurile majore i minore

3-TTAACCGGCTAG-5

ROLUL ADN-ULUI

Replicarea: fiecare caten servete ca matri pentru sinteza unei catene complementare, pe baza principiului complementaritii bazelor azotate Stocarea informaiei: este asigurat de secvena specific de nucleotide; aceasta poate fi copiat n ARN Modificare prin mutaie: substituia, deleia sau inseria de nucleotide modific secvena nucleotidic

STRUCTURA GENEI
Genele codific molecule funcionale de ARN, n principal ARNm, dar i alte specii (ARNt, ARNr etc.) regiune reglatoare

ADN care codific un ARN funcional Transcript ARN primar

Gene reprezint o parte funcional a cromosomului, care este transcris n ARN n momentul i locul potrivit, pe parcursul ciclului celular Gena include n structura sa si una sau mai multe regiuni adiacente, cu funcie reglatoare

GENA LA PROCARIOTE

GENA LA EUCARIOTE

EUCARIOTELE: INTRONI I EXONI

Intron: regiune necodificatoare a unei gene, care va fi eliminat pe parcursul proceselor de modificare post-transcripional a transcriptului ARN primar. Numrul lor variaz de la zero la foarte multe, au lungime variabil, iar funcia lor este de regul, necunoscut Exon: regiune codificatoare a unei gene (care va fi inclus n transcriptul matur) transcript primar transcript matur

E1

I1

E2 I2 E3

I3

E4

modificri posttranscripionale

E1

E2 E3

E4

REGIUNILE ADIACENTE SECVENTELOR GENICE

La procariote, genele sunt aranjate de regul n tandem, cu foarte puin spaiu (nucleotide) ntre ele. Cel mai frecvente, secvenele de spaiere lipsesc. La eucariote, exist regiuni de dimensiuni considerabile, cu rol de spaiere, ntre gene: Unele dintre aceste secvene sunt reprezentate de ADN repetitiv, format din uniti identice sau aproape identice care se repet, plasate dispersat sau alturat (n tandem) Unele regiuni de spaiere sunt provenite din secvena unor elemente genetice mobile

2
STRUCTURA GENOMULUI STRUCTURA CROMOSOMILOR

SUMAR

Fiecare specie conine un set unic de informaie genetic = genomul speciei

Genomul este alctuit din una sau mai multe molecule de acizi nucleici, fiecare molecula fiind organizata sub forma unui cromozom

Genomul la procariote este reprezentat de un unic cromozom

Genomul la eucariote este format din unul sau dou seturi de cromozomi liniari, plasai n nucleu Genomul viral poate fi circular, mono sau dublucatenar i poate fi format fie din ADN, fie din ARN

NATURA GENOMURILOR

Genomic : studiul structurii / funciilor genomului Dimensiunea genomului: variabil; numarul de gene nu prezint un indicator absolut al gradului de evolutie al speciei

GENOMURILE MICI

Plasmidele Molecule de ADN simbionte; neesentiale pentru viabilitatea celulara Replicarea lor este controlata de gazda La procariote, majoritatea plasmidelor sunt circulare De multe ori codifica rezistenta la antibiotice, sau alte functii care confera gazdei avantaj selectiv

ADN-ul din organite cloroplastidial, mitocondrial Numeroase copii / organit si desigur, numeroase organite / celula Cantitatea totala de ADN din organite poate fi destul de mare Genele lor au functii foarte specifice Au aparut prin endosimbioze dintr-un ancestor procariot

ADN plasmidial / ADNmt

GENOMURILE VIRALE

Particule nevii Utilizeaza echipamentul de sinteza celular in vederea propriei reproduceri La procariote, virusurile care infecteaza celulele se numesc bacteriofagi Au genom format din acizi nucleici Poseda un invelis proteic Genom ADN sau ARN Mono sau dublucatenar Liniar sau circular Genomurile sunt compacte, cu putin ADN spatiator

GENOMUL PROCARIOT

De regula, genomul este dublu-catenar, circular Cu cat sunt secventiate mai multe genomuri bacteriene, se constata ca exista si numeroase specii cu genom liniar Ocupa o regiune numita nucleoid Este atasat la membrana celulara Genele nu sunt separate de secvente extinse de spatiere Operonul Reprezinta grupuri de gene plasate in tandem, a caror functionare este reglata coordonat Se transcriu ca un singur ARNm Intronii sunt extrem de rari ADN-ul este extrem de bine impachetat

GENOMUL NUCLEAR EUCARIOT

Fiecare specie are un numar caracteristic de cromosomi La diploizi, cromozomii formeaza perechi (omologi) Sunt similari structural Au aceeasi secventa genica Pot contine alele diferite Ploidia se refera la numarul de seturi complete de cromosomi Haploidie (1n): un singur set complet de gene Diploidie (2n) (celulele somatice la om contin 2n = 46) Poliploidie (3n) Genele reprezinta segmente din ADN-ul cromozomial

CROMOSOMII OMOLOGI

gene A

gene B

gene C

gene A

gene B

gene C

Fiecare membru a unei perechi de omologi este similar cu partenerul sau, in privinta dimensiunii si secventei genice Fiecare gena are aceeasi pozitie relativa

CROMOSOMUL EUCARIOT (1)

citogenetica: studiul microscopic al cromosomilor combina citologia si genetica Diferente considerabile ca dimensiuni si numar de gene intre cromosomi Centromerul are pozitie variabila telocentric: centromer plasat terminal acrocentric: centromer plasat in apropierea unui capat metacentric: centromerul este plasat la mijloc Bratul p este bratul scurt, bratul q este bratul lung Telomer: capatul cromosomului Organizatorul nucleolar (ARNr) Situsul sintezei ARNr; genele ARNr sunt plasate in tandem

CROMOSOMUL EUCARIOT (2)

Heterocromatina Regiuni intens colorabile de ADN extrem de compact Eucromatina: regiuni care se coloreaza slab, mai putin compacte, continand gene care se transcriu activ Pattern-ul de benzi (a cromosomilor metafazici) Regiuni care se coloreaza diferit Benzile G, obtinute prin colorare Giemsa (bogate in A/T) Benzile R, revers-Giemsa (bogate in G/C) Cromosomii politenici Cromosomi replicati dar fara separarea cromatidelor Sunt prezenti in anumite tesuturi la diptere

CARIOTIPUL UMAN

Pattern-ul de benzi G in cariotipul uman (46, XX)

ARHITECTURA CROMOSOMILOR

Fiecare cromozom este format dintr-o singura macromolecula ADNdc

O celula umana contine 2 metri de ADN Este foarte bine impachetat

INTERFAZA vs METAFAZA

ADN NUCLEAR

Inalt organizat, cu diverse grade de impachetare Nucleosomul Unitatea fundamentala a cromatinei ADN-ul se infasoara in jurul unui miez de proteine histonice (un octamer) Histonele sunt proteine inalt conservate H2A, H2B, H3, H4 Fibra de 10 nm Solenoidul, fibra de 30 nm Impachetarea ordonata Bucle ale solenoidului se cupleaza la scheletul proteic al cromozomului Acest matrix contine topoizomeraza II Se formeaza fibre cu grosime mai mare

GENOMICA COMPARATIVA

Studiaza diferentele si asemanarile dintre diferitele genomuri

Numeroase gene se regasesc la toate organismele vii sau la grupuri relativ inrudite de specii
Studierea genelor la organismele model ofera informatii valoroase privind genele de la diferite organisme Genomurile de dimensiuni mari ofera o cantitate considerabila de informatie analiza computerizata