1.

Introducere

Foarte muli ani lumea ntreag a utilizat energia ca i cum a dispus de mai mult de ct avea nevoie. Oamenii de tiin au simit ns nevoia de a cuta noi surse de energie, ci de a obine o energie mai ieftin sau ci de a o utiliza n aa fel nct s uureze i s fac mai plcut munca n orice domeniu de activitate. n ultimul secol a crescut nu numai consumul de energie pe locuitor in ntreaga lume, ci i numrul de locuitori care utilizeaz energia sub diferite forme. Consumul de energie a crescut anual i in felul acesta ne vom gsi foarte curnd n situaia de a epuiza sursele clasice de energie i de aceea trebuie nc de acum depuse eforturi pentru conservarea energiei. Acest lucru este necesar pentru a avea timp s dezvoltam noile surse de energie cum ar fi : energia geotermic , energia eolian , energia mareelor, energia solar, etc. Este necesar de asemenea, dezvoltarea noilor tehnologii energetice care se refer la soluiile tehnice neconvenionale de conversie, stocare, transport, utilizare si recuperare a energiei . Scopul urmrit prin conservarea energiei este realizarea dezvoltrii economice si sociale , cu un consum minim total de energie. Principalele direcii n care trebuie sa acioneze conservarea energiei sunt urmtoarele : - a consuma mai puin , prin schimbri n structura consumului; - a consuma mai eficient , prin mbuntirea randamentelor de utilizare a energiei ; - a consuma altceva , prin substituirea unor resurse energetice preioase , mai puin abundente , cum ar fi petrolul sau gazele naturale , cu resurse energetice noi , inepuizabile. Acest lucru poate fi obinut si prin utilizarea unor metode cunoscute , ca mbuntirea izolaiei construciilor , extinderea termoficrii si a utilizrii pompelor de cldur.

Cu toate c aceste direcii reprezint un pas spre definirea corect a noiunii de conservare a energiei , sunt totui insuficiente. De exemplu , a consuma altceva nu nseamn a nlocui consumul de petrol sau gaze naturale cu combustibili sintetici a cror producere necesita un consum mare de energie. A folosi , de asemenea , nclzirea electrica fr a extinde termoficarea sau pompele de cldur , reprezint o soluie mai puin eficienta de utilizare a energiei . Este cunoscut faptul c circa 50% din consumul actual de energie este datorat proceselor de joas temperatur , cum ar fi procesele de nclzire, procesele industriale de uscare, distilare etc. , care au randament de utilizare a energiei foarte sczut. Procesele de nclzire sunt desigur cele mai dezavantajoase dintre toate procesele termodinamice . Teoretic , energia consumat pentru nclzirea unei incinte poate fi redus orict de mult prin msuri de izolare termica si recuperare a cldurii dar , practic acest lucru nu este posibil in totalitate. Trebuie spus de la nceput c pompa de cldur nu reprezint o noutate. Este foarte adevrat faptul ca principiul acesteia este cunoscut de aproape 130 de ani si c s-a vorbit despre ea multor generaii de studeni dar , numai de curnd, datorit schimbrilor intervenite n balana energetic a omenirii , aceasta a revenit n centrul ateniei publice. n ultimii ani au fost obinute progrese remarcabile n acest domeniu si cred c este interesant s aruncm o privire asupra diferitelor posibiliti de utilizare a pompei de cldur , aa cum se prezint ea astzi . Pompele de cldur sunt utilaje moderne care se utilizeaz n ultimul timp ca o alternativ la centralele termice pe hidrocarburi, avnd ns o eficien cu 50-80% mai mare. Ele sunt utilaje mecanice acionate electric i ofer posibiliti tehnice de economisire a energiei, n consecin i cu mbuntirea proteciei mediului nconjurtor, prin reducerea emisiilor de noxe (CO2,NO), energia electric. folosind aproximativ 75% din energia necesar pentru nclzire (climatizare) din mediul exterior, iar pentru restul, utilizeaz

2. Principiul pompei de caldura

Pentru a transmite caldura de la o sursa de joasa temperatura (sursa rece ) catre un mediu in care temperatura este mai ridicata (sursa calda ) este sa se consume o anumita cantitate de energie . Aceasta necessitate , constatata experimental , a fost considerate drept al doilea principiu al termodinamicii , formulat cu multi ani in urma de Clausius . Pompele de caldura sunt sisteme care permit realizarea unui astfel de transfer de caldura , de la sursa rece catre sursa calda , termenul de pompa de caldura sugerand o analogie cu o pompa hidraulica ce deplaseaza un fluid de jos in sus . Fenomenul utilizat in acest scop se bazeaza pe faptul ca un fluid care se afla la o presiune ridicata se evapora la o temperatura mai mare decat un fluid care se gaseste la o presiune coborata .

In figura 1 sunt prezentate doua camere conectate printr-un tub tub in care se poate deplasa , ca un piston , un vas cu apa , de la stanga la dreapta si invers , cu pastrarea etansietatii intre cele doua camere. Camera din stanga se gaseste la presiunea atmosferica iar cea din dreapta la o presiune mai mica(vid partial). Daca se da o cantitate de caldura apei din vas in camera din dreapta , apa se va evapora inainte de a ajunge la temperatura de 100C (presiunea fiind mai coborata decat presiunea atmosferica ). In momentul in care vasul continand vapori se deplaseaza in camera din stanga , vaporii vor condensa instantaneu , intrucat aici presiunea este mai ridicata. In acest moment , prin condensare se cedeaza o cantitate de caldura care reprezinta o mare parte din caldura preluata in camera din dreapa. Nu va fi regasita niciodata intreaga cantitate de caldura primita , intrucat o anumita energie trebuia consumata pentru a deplasa vasul dintr-o camera in alta. Pompa de caldura realizeaza transferul unei anumite cantitati de caldura dintr-un mediu unde aceasta este disponibila gratuit sau foarte ieftina , dar la o temperatura prea coborata pentru a permite utilizarea ei directa , intr-un alt mediu cu o temperatura mai ridicata. Pentru a realiza acest transport de caldura este necesara o anumita energie mecanica , utilizata de obicei in scopul comprimarii agentului de lucru .

Daca definim un sistem termodinamic , evoluand ciclic , adica trecand in permanenta prin acelasi stari, reprentarea acestuia intr-o diagrama oarecare si in special intr-o diagrama temperatura entropie (T s) , va fi o curba inchisa (figura 2 ). Se poate constata ca in cursul desfasurarii ciclului termodinamic au loc urmatoarele procese : a) sistemul primeste caldura din exterior in lungul arcului ACB la o temperatura medie To ; b) sistemul primeste o anumita cantitate de lucru mecanic ; c) sistemul restituie caldura in lungul arcului ADB la o temperatura medie T1, superioara celei la care el a primit caldura . Acesta este principiul ciclului unei pompe de caldura . Daca un astfel de ciclu este utilizat pentru producerea caldurii , sistemul fizic ce il realizeaza poarta numele de pompa de caldura; daca cilcul serveste producerii de frig , sistemul va purta numele de masina frigorifica . Singura diferenta intre cele doua sisteme provine din fixarea temperaturilor T1 si To , care dicteaza si alegerea fluidului de lucru al agregatului . Pomparea caldurii a devenit posibila in momentul in care JOULE a demonstrat ca un gaz comprimat se incalzeste. Fundamentarea acestei posibilitati a fost data de LORD KELVIN in anul 1852 , care a sugerat ca daca se cupleaza doua schimbatoare de caldura prin intermediul unui compresor , pe deoparte , si a unui ventil de laminare pe de alta parte , ar fi posibil sa se incalzeasca sau sa fie racita o incinta . Primele pompe de caldura , utilizand aerul ca fluid de lucru , au fost utilizate pentru conservarea alimentelor pe vechile vapoare Clipper , inlocuind cu success gheata. Desoperirea de catre Davy Faraday a posibilitatii de lichefiere a gazelor , a facut posibila cresterea eficientei pompelor de caldura. Utilizarea schimbarii de volum si a caldurii latente , la schimbarea starii de agregare lichid gaz a redus necesarul de putere al compresoarelor. In jurul anului 1920, aceste agregate au cunoscut o dezvoltare spectaculoasa, fiind comercializate ca frigidere. Au urmat apoi perfectionari in domeniul compresoarelor,acestea ajungand foarte curand sa aiba randamente intre 40 si 60%.

Producerea de agenti de lucru pe baza de halogeni , in jurul anului 1950, a schimbat considerabil domeniul de aplicare al pompelor de caldura , permitand obtinerea unor gradienti de temperatura ridicati. Producerea de noi agenti de lucru este inca in atentia cercetatorilor pentru a obtine temperaturi de condensare cat mai ridicate. 3. Surse de caldura Din scurta privire generala se desprind cateva cteva cerine ce trebuie ndeplinite pentru a a putea obtine si o functionare economica a pompelor de caldura si anume: diferena dintre temperatura necesara la consumator i cea a sursei sa fie cat mai mica posibilitatea ca sursa de cldura s aib o temperatur ct mai ridicat. s asigure posibilitatea livrrii n orice moment la temperaturi ct mai mari, a cantitii de cldura solicitat. S nu necesite cheltuieli mari pentru amenajare; literatura de specialitate specific o valoare limit de 10-15% din cheltuielile totale ale instalaiei de alimentare cu cldur; S fie ct mai consumul de energie pentru transportul cldurii la pompe ventilatoare, pentru a avea cheltuieli de exploatare ct mai sczute Agentul de transport al cldurii trebuie s nu aib aciune agresiv chimic sau fizic asupra schimbtoarelor de cldur sau s le influeneze negativ funcionarea (coroziune, murdrire, ngheare) S fie ct mai pretabile pentru producia de serie (tipizare) respectiv, s fie accesibile n spaiu i timp nu numai n anumite zone geografice, climatice, geologice sau industriale pentru cazul surselor deeu. n orice caz, n primul ealon apar toate formele de cldura deeu ca: apele de rcire sau uzate din industrie, aerul viciat de la nclzirea spaiala, apele de canalizare i nu in ultimul rnd sursele geotermice. La limit pot fi utilizate i sursele naturale ca apele Pentru aceasta, condiiile ce trebuie ndeplinite de sursele de cldura sunt multiple:

freatice sau de suprafa, n afara perioadelor cnd exist pericolul de inghe sau cldura solului care pune ns probleme de cunoatere a caracteristicilor lui, ct i de realizare a instalaiei. Avnd in vedere varietatea consumatorilor de cldur, s-a dezvoltat i o gama corespunztoare de sisteme de alimentare cu cldur. Astfel, n rile vestice, majoritatea consumatorilor de cldur sunt reprezentai de case unifamiliare alimentate cu cldur individual, prin rezistene electrice sau centrale termice perfecionate funcionnd pe combustibili clasici. Pentru cldirile sociale mari, n special cele din sector teriar (cldiri administrative, bnci, complexe sportive, coli, cantine) se livreaz cldura prin sistemul de alimentare cu aer din centrale termice. n rile estice s-au dezvoltat sistemele centralizate de alimentare cu cldur din centrale termice i, n special, de la centrale electrice de termoficare. .Sursele de cldur se impart n dou mari seciuni: -surse de cldur naturale, dependente mai mult sau mai puin de temperatura exterioar - surse de cldur deeu, provenite din diferite procese industriale.

3.1 Surse de caldur naturale Aceste surse de folosesc la alimentarea cu cldur pentru prepararea apei calde de consum i nclzirea locuinelor individuale sau a grupurilor mici de locuine. Ca surse de cldur disponibile se pot meniona: cldur. aerul exterior sau cel uzat apa freatic, de suprafa, din reele de ap oreneasc, din surse hidrogeotermice, uzat solul radiaia solar

n afara aerului uzat i apei uzate, toate acestea sunt considerate surse naturale de

3.1.1 Aerul Din punct de vedere al disponibilitii n timp i spaiu, aerul constituie o surs de cldur favorabil. Pentru dimensionarea optim a unei pompe de cldur de tip aer-aer este foarte important sa se cunoasca variatia anuala a temperaturii exterioare pentru zona amplasamentului, precum si continutul sau de caldura. Un dezavantaj important al pompelor de caldura care utilizeaza ca sursa de caldura aerul exterior este stransa dependenta a sarcinii termice de pemperatura de vaporizare. De aceea, la scaderea temperaturii exterioare necesarul de caldura creste si, deci creste si inaltimea de pompare, influentand negativ coeficientul de performanta. Un alt dezavantaj al aerului exterior ca sursa de caldura este brumarea (givrarea) vaporizatorului. Continutul de umiditate al aerului creste cu temperatura si prin racire, conduce datorita formarii de condensat pe suprafata vaporizatorului la o imbunatatire a schimbului de caldura cu 50-100%, functie de aceste continut de umiditate. Atat timp cat temperatura suprafetei vaporizatorului este pozitiva, aceasta umiditate ramane in stare lichida, aluneca pe suprafata vaporizatorului si se elimina. O consecinta negativa este ca aceasta pelicula de apa mareste rezistenta de trecere a aerului prin vaporizator.. La coborarea temperaturii exterioare la valori negative se formeaza bruma a carei grosime creste continuu, stricand, pe de o parte, schimbul de caldura si, pe de alta parte, marind mult rezistenta de trecere a aerului prin vaporizator. Functionarea indelungata in astfel de conditii poate sa conduca la acoperirea totala cu bruma a vaporizatorului si, respectiv, la imposibilatea functionarii pompei de caldura. Avantujului ecartului mic de temperatura consta in faptul ca pana la temperaturii are aerului exterior de 4-5 C nu apare pericolul de brumare. Sub aceste teperaturii, pericolul de brumare nu mai poate fi evitat si intervalul pana la -7 C in care umiditatea absoluta a aerului este mare reprezinta domeniul critic de functionare, cand de obicei poate apare ceata, zapada, inghet sau alte precipitatii ce pot sa inghete natural pe vaporizator si sa il obtureze. In aceste conditii cantitatii de bruma si gheta ce se formeaza pe vaporizator cresc de 3-4 ori fata de cele ce s-ar forma in condtiile lipsei respectivelor precipitatii.

La temperaturii sub -7 C aerul de iarna este uscat si chiar la umiditatii relative de 70% contine o cantitate foarte mica de vapori in asa fel, incat se poate functiona zilnic fara pericolul aparitiei de bruma. Eliminarea brumei (degivrarea) se face prin incalzirea vaporizatorului. Aceasta se realizeaza in diferite moduri, dar in orice caz se consuma suplimentar circa 5-10% preluata la vaporizator. Cea mai utilizata metoda de degivrare este inversarea rolului schimbatoarelor de caldura, respectiv, prin functionarea condensatorului ca vaporizator si a vaporizatorului in rol de condensator. Practic, acesta este modul de functionare ca instalatie de climatizare, vara. Deci, in timpul procesului de degivrare, pompa de caldura nu numai ca nu livreaza caldura in locuinta, dar si mai consuma caldura din interiorul cladirii. Un alt dezavantaj al aerului exterior ca sursa de caldura este faptul ca acesta in contact cu componetele pompei de caldura, le corodeaza, in special suprafetele reci pe care se formeaza condens. De cele mai multe ori, in zonele din vecinatea marilor sau in zonele puternic industrializate este necesar ca vaporizatoarele sa fie realizate complet din cupru. Deoarece amplasarea vaporizatoarelor se face in interiorul cladirilor (pivnite, poduri) sau in imediata lor apropiere, este necesara prevederea unei bune izolatii fonice a zgomotului ventilatorului. Avand in vedere cele de mai sus, rezulta ca, aerul exterior este o sursa de caldura economica pentru zone climatice in care iarna este lunga si blanda. Astfel de conditii sunt indeplinite de tarile din nord-vestul Europei care au o clima continental oceanica.

3.1.2 Apa Apa constituie cea mai buna sursa de caldura, luand in considerare marea ei capacitate termica si foarte bunele ei caracteristici de transfer al caldurii. Din pacate, apa devine un material din ce in ce mai rar si mai scump, astfel ca utilizarea ei trebuie facuta cu discernamant. In plus, apele freatice de mica adancime, si, in special, cele de suprafata

sunt din ce in ce mai poluate cu noxe industriale sau, termic, cu ape de racire si deseu, astfel ca multe rauri si lacuri aproape ca nu mai ingheata iarna. Pornind de la ideea ca apa reprezinta o substanta vitala planeti si ca gospodarirea ei judicioasa constutie in prezent o necesitate imperioasa, orice mod de utilizare a ei intr-o instalatie de pompa de caldura, chiar daca dupa utilizare se returneaza rezervorului natural, este supusa aprobarii organelor administrative de stat. Apa freatica. Apa freatica are temperatura aproximativ egala (sau mai mare cu circa 1-2 C) cu temperatura medie anuala a aerului exterior. Temperatura ei este foarte uniforma si constituie o buna sursa de caldura chiar si in timpul iernii. Datele privind existenta, caracteristicile, si cantitatile disponibile probabile ce se pot utiliza sunt cunoscute de catre organele administrative care coordoneaza protectia apelor sau de catre intreprinderile ce efectueaza foraje de puturi de apa freatica, intreprinderi care prin natura activitatilor, cunosc din experinta aceste date. De obicei, se efectueaza un foraj de proba pentru determinarea adancimii apei. In general, un put are o productivitate de 2-5m3 pe ora suficienta pentru alimentarea cu caldura a 2-5 apartamente conventionale. Bineinteles ca pentru alimentarea unor consumatori mai mari, functie de cantitatea de apa necesara, sunt necesare mai multe puturi. Instalatia cu puturi sufera de marele dezavantaj ca, in timp, caracteristicile puturilor se degradeaza, producandu-se asa-numita imbatranire a puturilor .Deorece aceasta depinde de multi factori, este greu de stabilit durata de viata a unui put. Factorii care favorizeaza imbatranirea sunt: nisiparea la viteze mari ale apei freatice se antreneaza particule de nisip si argila care se depun pe conducte si care pana la urma pot infunda putul de retur coroziunea toate componentele care nu sunt realizate din materiale rezistente la coroziune sunt atacate si distruse rapid, ridicand multe probleme de intretineresi reparatii colmatarea este reprezentata de formarea carbonatilor in filtrul de pietris si in fantele de aspiratie Pentru anihilarea actiunii acestor factori, trebuie sa se ia o serie de masuri:

10

partile de otel care intra in contact direct cu apa trebuie protejate impotriva coroziunii; aceste parti sunt furnizoare de ioni de fier care contribuie la alterarea chimica si biologica a puturilor

sa se prevada filtre pentru impiedicarea depunerilor in instalatie si in putul de retur pentru imbunatatirea calitatii apei este bine ca inante si dupa vaporizator sa fie prevazute sptaii de linistire.

3.1.3 Apele de suprafata Asupra temperaturii apelor de suprafata nu se pot face aprecieri apriorice, ci numai pe baza unor masuratori. Raurile mici si neafectate indica o medie lunara a temperaturii apei dependenta de temperatura exterioara, avand o amplitudine mai redusa cu 2-3 C. La aceste surse de caldura trebuie avut in vedere pericolul de inghet in iernile aspre. Avand in vedere acest aspect, pentru utilizarea unor astfel de surse de caldura, trebuie prevazuta o functionare bivalenta cu o instaltie care sa asigure intregul necesar al caldurii pentru perioada cand apa ingheata. La o astel de instalatie, pompa de caldura livreaza mai mult de trei sferturi din necesarul anual de caldura, restul fiind acoperit din instalatia de varf. O problema inca in discutie in prezent este reprezentata de limita maxima de racire a apei, in asa fel incat ea sa nu modifice distructiv flora si fauna. In general, toata lumea este de acord ca pana la temperaturi de +2 C nu apar astfel de probleme si ca temperatura are o mai mica influenta asupra ecologiei apelor de suprafata decat transparenta si continutul de oxigen, care de obicei nu sunt afectate de utilizarea in instalatii cu pompe de caldura. Un caz special este reprezentat de utilizarea apei potabile din reteaua oraseneasca ca sursa de caldura. Aceasta apa este indicata, deoarece este curata, nu ingheata si are o temperatura cvasiconstanta in timpul anului de circa 7-15 C, in functie de amplasamentul geografic. Proprietatile fizico-chimice ale apei potabile determina dezavantajul coroziunii si formarii de depuneri pe suprafetele schimbatoarelor de caldura si a conductelor de legatura. Utilizarea acestor surse este insa conditionata de existenta

11

surselor de apa potabila si de costul aducerii unor cantitati suplimentare la consumatori. De asemenea, se pune problema utilizarii lor in asa fel, incat sa nu fie afectata potabilitatea apei la trecerea prin vaporizator. In ciuda acestor dezavantaje, apele de suprafata au mari posibilitati de utilizare ca surse de caldura si sunt foarte indicate in cazurile speciale in care, in amonte de concentrari urbane, se afla intreprinderi industriale ce utilizeaza apa raului pentru procese de racire in circuit deschis.

3.1.4 Solul Solul reprezinta o buna sursa de caldura, avand in vere temperatura lui constanta la nivelel acceptabile, capacitatea lui disponibila si posibilitatile de acumulare in spatiu si timp Factorii cei mai importanti care caracterizeaz din punct de vedere termic solul sunt conductivitatea termic, densitatea i cldura specific. Este dificil de stabilit o clasificare a solurilor. Coninutul de umiditate i densitatea au influene determinante asupra proceselor de conducie a cldurii. De obicei, solul in timpul iernii are cea mai mic umiditate, ns schimbtoarele de cldur nu se dimensioneaz pentru acest caz, deoarece ar deveni prea mari i scumpe. In timpul funcionrii schimbtorului de cldur au loc procesele de difuzie, prin care umiditatea migreaz, cu scderea temperaturii, ceea ce mbuntete conductibilitatea solului, realizandu-se n apropierea schimbtorului un transport suplimentar de cldur. De asemenea, trebuie s se ia n considerare apele freatice, n special direcia i viteza lor de curgere. In timpul funcionrii, apar periodic mriri ale volumului solului care mbuntesc contactul cu evile schimbtorului i micorri ale acestui volum cu consecine opuse. De aceea, este indicat pozarea evilor ntr-un strat de nisip sau realizarea evilor din materiale elastice care s-i modifice forma n funcie de micrile solului.

12

Msurrile au artat c cantitatea de cldur preluat pe unitatea de lungime de eava crete cu 200% la solul umed fa de solul uscat, iar pentru pozarea ntr-un strat umezit artificial crete cu 200 % fa de solul umed natural. Experiena arat c evoluia temperaturii n sol este practic constant la 10 m adncime i este egal cu temperatura medie anual la suprafaa solului. Din considerente economice, adncimea de pozare a evilor este de 1,52 m. Realizarea schimbtoarelor de cldur n sol a cunoscut dou direcii de dezvoltare. Una din metode const n pozarea de conducte din material plastic, pe o suprafa de 1,5-2 ori mai mare dect suprafaa cldirii ce se alimenteaz cu cldur, sub form de reele, aezate n anuri la adncimea de 1,5-2 m. Nu este indicat utilizarea evilor metalice, deoarece snt scumpe i n plus pot da natere la fenomene de electrocoroziune. In ultimul timp s-a dezvoltat o nou metod de utilizare a (sub)solului ca surs de cldur, i anume utilizarea schimbtoarelor de cldur cu conducte verticale. Principiul de funcionare a acestui tip de colector este realizat cu conducte eava n eava, implantate vertical sau oblic, cu o nclinaie de pn la 60 n pmnt i prin care circul agentul de transport al cldurii preluate din sol (fig. 2.4). . In concluzie, utilizarea solului ca surs de cldur pentru pompele de cldur prezint o serie de avantaje fa de celelalte surse naturale. Dintre acestea, cel mai important este c sursa este aproape complet independent de necesarul de cldur i nu are capacitatea minim la mijlocul iernii, aa cum au celelalte surse naturale.

3.1.5 Radiaia solar Sursele de cldur naturale descrise pn acum reprezint surse al cror izvor este energia solar reprezentnd astfel utilizarea ei prin intermediul unor anumii ageni, ns este posibil utilizarea nemijlocit a energiei solare ca surs de cldur.

13

Energia solar provenit sub form de energie electromagnetic este o important surs de cldur sub raportul cantitii, ns prezint dezavantajul de a avea o mic densitate i, astfel, utilizarea ei este dificil i scump. Soarele radiaz asupra pmntului energie care, vara, la mijlocul zilei, este de 1000 W/m2, iarna scznd la 50 - 200 W/m2. Din aceast energie, prin utilizarea colectoarelor solare, se poate capta numai jumtate. De aceea, alimentarea cu cldur a locuinelor numai din aceast surs este practic imposibil. Prin utilizarea unei scheme cu colectoare solare i o pomp de cldur, se poate cobor temperatura necesar a fi asigurat de colectoarele solare. Aceasta are ca efect micorarea pierderilor de cldur ale colectoarelor (se poate micora izolaia) ctre mediul ambiant precum i mrirea duratei de utilizare a colectoarelor solare i mrirea randamentului acestora. Se poate funciona astfel i dimineaa, seara sau cnd cerul este acoperit existnd numai radiaie difuz. O astfel de schem conduce la dublarea energiei captate de captatoarele solare. Avnd n vedere disponibilitatea i complexitatea captrii energiei solare, cea mai avantajoas utilizare este oferit de combinarea acestei energii cu celelalte energii naturale sau cu instalaii clasice de alimentare cu cldur. Astfel, n combinaie cu aerul exterior, se obine prin nclzirea acestuia n colectoarele solare o cretere a coeficientului de performan al instalaiei cu pomp de cldur de cca. 25 %. In concluzie, se poate spune, c sursele naturale de cldur prezint suficiente argumente de utilizare pentru alimentarea cu cldur a cldirilor, n special, a celor individuale i c utilizarea lor ca surse de cldur la instalaii cu pompe de cldur, dar care dispun i de instalaii clasice funcionnd pe combustibili clasici, conduc la efecte energetice semnificative i la perioade de recuperare a cheltuielilor suplimentare din valoarea economiilor de combustibil destul de scurte.

14

3.2 Surse de cldur deeu In acest capitol snt descrise sursele de cldur care reprezint domeniul de aplicaii denumit, n general, industrial. Mrirea eficienei energetice i economice a proceselor industriale prin reintroducerea n circuitul energetic a resurselor energetice secundare care apar i se dezvolt o dat cu aceste procese se realizeaz, actualmente, n mod satisfctor prin utilizarea schimbtoarelor de cldur recuperative, ns numai pentru sursele de cldur cu nivel termic ridicat. Exist multe cazuri n industrie n care cldura deeu coninut n gaze sau lichide are un nivel termic prea sczut pentru a putea fi utilizat prin transfer direct de cldur. In aceast situaie, snt mari cantiti de cldur de 25- 40C care nu pot fi utilizate dect cu ajutorul pompelor de cldur. Dei utilizarea pompelor de cldur n domeniul industrial a fost recomandat i s-au fcut unele aplicaii nc de acum trei decenii, abia n prezent domeniul se bucur de un interes deosebit, cu un larg numr de aplicaii pe baza termenelor de recuperare acceptabile. Utilizarea pompelor n industrie vizeaz trei domenii mari de surse de cldur: - cldur deeu coninut n ageni n stare lichid; - cldur din procese de uscare, fierbere i vaporizare; - cldur deseu din procese frigorifice; - alte surse de cldur deeu.

3.2.1 Cldur deeu coninut n ageni n stare lichid Acesta este unul din cele mai importante domenii de utilizare a pompelor de cldur utiliznd compresia de vapori, cu acionare cu motor termic sau electric. Cele mai reprezentative industrii care, pe de o parte, evacueaz cldura deeu coninut n ape cu temperaturi cuprinse ntre 10 i 60C i, pe de alt parte, consum

15

cldur la nivele termice moderate, excluznd situaiile n care cldura necesar la consumator poate fi preparat direct prin schimb de cldur (de exemplu, pentru prenclzirea apei de alimentare a cazanelor), snt prezentate n tabelul 2.2. Aa cum se observ, cel mai mare domeniu cu resurse valorificabile cu pompe de cldur este reprezentat de industria alimentar i de cea textil. Industria alimentar elimin mari cantiti de apa cu diferite nivele de temperatur mai mult sau mai puin poluat i, de asemenea, necesit mari cantiti de ap de rcire. Cantitile de ap uzat pot fi micorate prin metode de recirculare a acesteia, utiliznd-o la nclzire, rcire sau splare. 3.2.2 Cldur din procese de uscare, fierbere i vaporizare Un alt domeniu cu importante surse de cldur este reprezentat de procesele de uscare, fierbere i vaporizare. Aici, sursele snt mult mai diverse dect efluenii lichizi, astfel c partea de surs rece" a unei pompe de cldur trebuie s fie realizat n concordan cu echipamentele procesului respectiv. In general, sursa de cldur este reprezentat de aerul umed evacuat. Exist multe industrii care utilizeaz procesele de uscare, dezumidificare i concentrare, n special, n domeniul chimiei, produselor farmaceutice i alimentare. Astfel de procese se ntlnesc la fabricarea urmtoarelor produse : hrtie; crmizi, ceramic, faian, obiecte sanitare; lapte concentrat sau praf; gips ; plastifiani; textile; clei i vopsele ; ngrminte agricole; cherestea. 3.2.3 Cldur deeu din procese frigorifice Avnd n vedere numrul mare de echipamente frigorifice care evacueaz cldur deeu sub form de aer cald uscat sau de ap cald, aceste surse constituie un larg domeniu de aplicaii ale pompelor de cldur. Exist procese industriale care necesit nclzirea unor substane i apoi rcirea lor. Un exemplu tipic este reprezentat de pasteurizarea laptelui. In acest caz, cldura preluat de la rcirea laptelui constituie o bun surs pentru nclzirea lui, cu ajutorul

16

unei pompe de cldur. In aceeai situaie snt instalaiile frigorifice de la abatoare i de la patinoare i sli de sport. Sursele de cldur din domeniul industrial i, n aceeai msur, cele de natur hidrogeotermic au caracteristici care le fac s fie mult mai interesante dect cele naturale, conducnd la efecte energetice i economice mai importante. Astfel de surse prezint urmtoarele avantaje: - au nivele de temperatur, n general, mai ridicate dect cele naturale i snt independente de temperatura exterioar. Aceasta conduce, n majoritatea cazurilor, la coeficieni de performan ridicai i, deci, la avantaje energetice i economice; - au durat de utilizare mare, putnd alimenta consumatori chiar din procesul care le creeaz sau din imediata vecintate; - prezint mari cantiti de cldur cu nivel termic practic constant. De regul, cantitile de surse de cldur industrial depesc consumurile ce ar putea fi asigurate cu pompe de cldur. De aceea, n cazul n care exist sisteme centralizate de nclzire a cartierelor de locuine, n vecintatea unor platforme industriale cu disponibil de surse de cldur, valorificarea acestora cu ajutorul pompelor de cldur conduce la avantaje substantiale. In aceast situaie, este favorizat construcia unor agregate mari cu investiii i cheltuieli de exploatare specifice mici. O problem pe care o ridic astfel de surse este gradul lor de impurificare, n cazurile cnd acestea nu snt curate, utilizarea cldurii deeu coninute este posibil numai dup staiile de epurare, cnd nivelul lor termic scade mai mult sau mai puin. La valorificarea surselor de cldur industriale cu ajutorul pompelor de cldur trebuie s avem ntotdeauna n vedere c acestea realizeaz consumuri energetice mult mai mari dect recuperarea direct. De aceea, implementarea unei pompe de cldur trebuie sa fie prevzut numai dup epuizarea tuturor posibilitilor de recuperare direct. De obicei, cele mai avantajoase scheme snt combinaiile dintre schimbtoare de cldur recuperative i pompe de cldur.

17

4. Agenti de lucru ai instalatiilor de pompe de caldura 4.1 Condiii impuse agenilor de lucru Date fiind analogiile funcionale i constructive existente ntre instalaiile frigorifice i pompele de cldur, agenii de lucru utilizai n pompele termice fac parte din categoria, foarte cuprinztoare, a agenilor frigorifici. In cadrul cercetrilor actuale din domeniul construciei i exploatrii pompelor termice, alturi de cutrile ntreprinse pentru diversificarea domeniilor de utilizare, ridicarea performanelor instalaiilor i folosirea diverselor surse de cldur, un loc important l ocup eforturile n direcia gsirii sau punerii n valoare a unor noi ageni de lucru, care s corespund n ct mai mare msur cerinelor multiple impuse de funcionarea sigur i eficient a instalaiilor.

18

In prezent se utilizeaz ca ageni de lucru pentru diferite tipuri de pompe de cldur: - freoni i amoniac pentru pompele termice cu comprimare mecanic de vapori; - soluii binare (cu doi componeni), n special, soluia hidroamoniacal i soluia de bromur de litiu cu ap pentru pompele termice cu absorbie ; - vapori de ap pentru pompele termice cu ejecie; - aer pentru pompele termice cu comprimare de gaze. Dup cum se poate observa din prezentarea proceselor ce au loc n pompele termice termoelectrice, n aceste instalaii nu se poate vorbi de ageni de lucru n sensul obinuit al cuvntului. In tabelul 3.1 se prezint proprietile fizice i aciunea fiziologic a principalilor ageni de lucru din instalaiile de pompe termice, conform STAS 6987 71 i a datelor din literatura de specialitate.

4.2 Amoniacul Amoniacul, dei prezint dezavantajul unei toxiciti foarte mari, precum reiese i din tabelul 3.1, continu s fie unul din cei mai utilizai ageni de lucru n instalaiile frigorifice, precum i n instalaiile de pomp termic cu putere termic mare. Avantajele utilizrii amoniacului sunt, n principal, urmtoarele : - cldur mare de vaporizare (i respectiv, de condensare), ceea ce conduce la valori mari ale sarcinii termice specifice volumice n condensator, - valori ridicate ale eficienei termice a ciclului;

q cv ;

19

astfel, pentru ciclul Carnot inversat care se desfoar intre t0 = 0C i tc = 50C, eficiena termic c are valoarea 5,53 in cazul NH3, superioar celor ale majoritii freonilor utilizai in pompele termice : 5,16 pentru R 12; 4,64 pentru R 21 ; 4,35 pentru R 502 ; - valori mari ale coeficienilor de transfer de cldur att n stare lichid, ct i n stare de vapori; - pierderi reduse de presiune la curgerea prin conducte, ca urmare a valorilor reduse ale densitii att n starea lichid, ct i n cea de vapori; se deduce c amoniacul este un agent de lucru foarte uor", i anume cu o densitate a strii de vapori mai mic dect cea a aerului i cu o densitate a strii lichide mai mic decit cea a uleiului de ungere, deci amoniacul lichid plutete deasupra uleiului; - solubilitate fa de ap, astfel nct coninutul de ap n amoniac lichid poate ajunge pn la 0,1%; de asemenea, amoniacul nu formeaz cu apa ageni corosivi; prin amestecarea apei cu amoniacul, punctul de solidificare al amestecului este cobort foarte mult, astfel nct la temperaturile de vaporizare obinuite care intervin n pompele termice nu intervine nici un pericol de formare a gheii n circuitul instalaiei; - uurin de detectare a scprilor de agent, n primul rnd ca urmare a mirosului caracteristic; n cazul unor scpri reduse, punerea acestora n eviden se face cu ajutorul acidului clorhidric fumans : la locul neetaneitilor se formeaz clorura de amoniu, sub forma unui fum alb caracteristic; - cost redus de fabricare a agentului (de obicei, prin sinteza azotului i hidrogenului); - transport simplu, n butelii de oel la presiunea de 1015 bar. Dezavantajele utilizrii amoniacului snt: - toxicitate ridicat (conform tabelului 3.1) i inflamabilitate la 650C pentru amestecul aer-amoniac i la 850C pentru amoniacul pur; - valori ridicate ale presiunii de condensare pc i ale raportului de comprimare pc a vaporilor; p0

20

astfel, n cazul ciclului de pomp termic care se desfoar t0 = 0C i tc = 50C, presiunea de condensare este pc= 20,6 bar, iar raportul pc = 4.96 ; p0 de

- corodarea cuprului i aliajelor acestuia (n special, n prezena apei); utilizrii mercurului ca lichid manometric;

asemenea, pericolul de explozie al amestecului dintre amoniac i mercur, n cazul - volum specific mare al vaporilor, care conduce la dimensiuni mari ale compresorului; totodat, avnd o mas molar cobort (M = 17,03), amoniacul nu este recomandat pentru utilizare n compresoare centrifuge; - solubilitate redus n uleiul de ungere, determinnd formarea unui strat de ulei de ungere pe suprafeele schimbtoare de cldur, deci o reducere a transferului de cldur. 4.3 Freonii 4.3.1 Caracteristicile generale ale freonilor Freonii sunt, n prezent, agenii de lucru cei mai utilizai att pentru instalaiile frigorifice, ct i pentru pompele termice cu comprimare mecanic de vapori. Avantajele pe care le prezint freonii, ca ageni de lucru pentru pompele termice, se pot rezuma la urmtoarele : - grad foarte redus de periculozitate, ntruct snt neinflamabili, inexplozivi i netoxici; pn la un coninut n aer de circa 20 %, n pri de volume, nu au miros, iar la o concentraie mai mare au miros uor dulceag; - gam larg de valori ale masei molare a diverilor freoni, ceea ce face posibil utilizarea unora (R 12, R 22 etc.) n compresoare volumice, iar a altora (R 11, R 113 etc.) n compresoare centrifugale; - valori sczute ale exponentului adiabatic, k, pentru majoritatea freonilor : 1,09 pentru R 113; 1,13 pentru R 11; 1,14 pentru R 12; 1,16 pentru R 21; rezult temperaturi acceptabile la sfritul comprimrii vaporilor, precum i puteri mecanice de antrenare a compresorului mult mai mici dect n cazul altor ageni de lucru;

21

- umectare bun a metalelor, favorabil proceselor de vaporizare; - capacitate foarte bun de dizolvare a uleiurilor; astfel, suprafeele schimbtoare de cldur nu se murdresc cu ulei, permind obinerea unor valori acceptabe ale fluxului complex de cldur; - posibilitatea realizrii unor rapoarte de comprimare pc p0 a vaporilor in

compresor, precum i a unor valori ale presiunii de condensare p c, care s nu prezinte probleme de rezisten i etanare pentru condensator i s nu conduc la consum exagerat de energie mecanic pentru comprimarea agentului; acest lucru este posibil prin alegerea corespunztoare a agentului de lucru din gama destul de larg a freonilor recomandai pentru pompele termice. stabilirii raportului de comprimare Diagrama redat n fig. 3.2 d posibilitatea pc corespunztor unei anumite temperaturi de p0

vaporizare. Trebuie menionat faptul c un raport de comprimare prea mare nrutete coeficientul de debit al compresorului i conduce la o temperatur prea ridicat a vaporilor comprimai; - nereactivitatea chimic a freonilor cu metalele n cazul cnd nu prezint un coninut ridicat de ap; se impune, deci, necesitatea obinerii unei puriti ridicate a acestor ageni, fr coninut iniial de ap. Dintre dezavantajele freonilor se menioneaz : - sarcin termic specific volumic

q cv , n general redus; n tabelul 3.5 snt

redate, pentru freonii utilizai n pompele termice cu comprimare de vapori, valorile lui

q cv , valorile eficienei termice ideale c pentru un ciclu Carnot inversat care se

desfoar ntre t0 = 0C i tc = 50C; precum i presiunea de condensare p c i raportul de comprimare pc ; pentru comparaie s-au indicat aceste mrimi i n cazul amoniacului. p0

Din tabel se deduce c freonii caracterizai prin presiuni de condensare pe sczute (R 11, R 21, R 114) au sarcini termice

q cv mici, deci pentru realizarea unei puteri termice Qc

22

date este nevoie de debite volumice mari; freonii care prezint valori mari ale presiunilor de lucru (R 22, R 502) au n schimb i sarcini termice volumice relativ mai mari, deci pentru aceeai putere termic Qc a instalaiei, debitele volumice de vapori necesare snt mai mici i, implicit, debitele volumice corespunztoare cursei pistonului compresorului sunt considerabil mai reduse. - pierderi gazodinamice mari, ca urmare a valorilor mari ale densitii freonilor att n stare lichid, ct i n stare de vapri; - valori relativ reduse ale coeficienilor de transfer de cldur, ceea ce determin suprafee mai mari ale schimbtoarelor de cldur; - cost relativ ridicat de fabricaie, mai ales c se impune un grad nalt de puritate; - dizolv cauciucul natural i ca urmare, garniturile de etanare din stalaiile cu freon snt fie metalice, din fibre presate, cu liani insolubili in freon (neopren, cloropren etc.); - solubilitatea apei n freoni este diferit : n freonii fr atomi de hidrogen n molecul (R 11, R 12, R 113, R 114), dizolvarea este foarte redus (sub 25 mg/kg), ceea ce poate provoca formarea gheii n ventlele de reglaj sau de laminare dac temperatura de vaporizare t0 este sub 0C; n freonii ce conin i hidrogen (R 21, R 22) dizolvarea apei este posibila ntr-o proporie mai mare; dar la un coninut de ap mai mare ca 25 mg/kg unii freoni se descompun, formnd acid clorhidric i acid fluorhidric, care atac uleiul de ungere i unele materiale de etanare. 5. Regimuri energetice de functionare Aruncand o privire din exterior un sistem cu pompa de caldura poate functiona in urmatoarele regimuri: - monovalent, presupune asigurarea intregii cantitati de caldura de catre pompa de caldura; - bivalent, presupune existenta a doua surse de caldura ; - bivalent alternativ, pompa de caldura poate functiona alternativ ; - bivalent paralel, pompa de caldura poate functiona paralel.

23

6. Eficiena termic a pompelor de cldur Cu o pomp de cldur se poate mri, prin alimentarea cu energie mecanic temperatura surselor de cldur neutilizabile ca de exemplu aerul, apa freatic sau solul. Pentru a obine un indice de putere momentan ridicat se tinde s se ajung la puterea minim pe tur de 40C, la nclzirea prin pardoseal . Cantitatea mai mare de cldur, cea cu care, de exemplu se alimenteaz o instalaie de nclzire nu provine de la energia de acionare a compresorului, ci este n principal energie solar care se acumuleaz pe cale natural n sol, aer sau ap. Aceast cantitate poate fi n funcie de tipul acumulatorului de cldur, mai ales de nivelul de temperatur, de trei pn la cinci ori mai mare dect energia cu care se alimentrez compresorul. Raportul dintre energia termic utilizat i energia electric de acionare a compresorului se numete eficien termic instantanee . Q P

=
unde:

- Q este puterea termic cedat de pompa de cldur la un moment dat n KW - P este puterea electric cu care se alimenteaz pompa de cldur la un moment dat n KW Cu ct diferena de temperatur dintre sursa de cldur i instalaia de utilizat cldura este mai mic cu att mai mare (mai bun) este indicele de putere. Eficiena termic medie anual a instalaiei cu pompe de cldur se calculeaz ca raport dintre cldura cedat pe timp de un an de ctre instalaia de pompe de cldur i puterea electric absorbit de ctre instalaia de pompe de cldur pe timp de un an. QWP W

=
unde:

- Q este cantitatea de cldur descrcat de ctre instalaie pe parcursul unui an n KWh

24

- W este energia electric cu care se alimenteaz instalaia pe timp de un an n KWh

10. Consideraii generale privind prepararea apei calde menajere Prepararea apei calde menajere, reprezint o component important a necesarului de cldur al unui imobil, prezentnd ca i caracteristic important faptul c este relativ constant tot timpu lanului. n cazul utilizrii surselor regenerabile de energie, cum este energia geotermal utilizat n pompele de cldur, temperatura apei calde menajere preparate, va fi de cca. 40C. n cazul n care cldura pentru prepararea apei calde se obine prin arderea unor combustibili clasici solizi, lichizi sau gazoi, biomas solid, biogaz, etc., temperatura apei va fi de 6065C. n ambele cazuri, temperatura apei la utilizare va fi de cca. 40C, acest temperatur fiind reglat prin adaus de ap rece. Prepararea apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile, se realizeaz n regim de acumulare. Nu se utilizeaz niciodat regimul instant de preparare a apei calde, deoarece acesta din urm, presupune sarcini termice mari, deci echipamente scumpe. Astfel, cu ajutorul surselor regenerabile de energie, apa cald menajer este preparat n boilere, al cror volum de acumulare trebuie determinat n funcie de consumul zilnic de ap pe care trebuie s l asigure. O problem important a prepararrii apei calde menajere la temperaturi sub 60C, este c n boilerele aflate sub aceast temperatur, se poate dezvolta o bacterie, denumit Legionella Pneumophila. Aceast bacterie nu afecteaz sistemul digestiv, dar este extrem de agresiv pentru sistemul respirator, afectnd plmnii i poate provoca inclusiv moartea pacienilor. n bi, bacteria meniont poate s ajung din ap n aer, iar de aici poate s fie inhalat n plmni. Datorit acestei bacterii, cel puin boilerele pentru prepararea apei calde menajere la temperaturi sub 60C, trebuie prevzute i cu o rezisten electric, sau cu o alt surs de cldur, deoarece apa cald menajer din boiler trebuie nclzit pentru cel puin pentru o or pe zi, pn la temperatura de 60C, la care aceast bacterie este distrus.

25

n instalaiile pentru prepararea apei calde menajere se pot utiliza diferite tipuri de boilere, aa cum se observ n figurile 10.1 i 10.2, care pot fi racordate la diverse echipamente de nclzire, funcionnd cu diverse surse de energie.

Fig. 10.1. Boiler vertical electric

www.viessmann.com

26

Fig. 10.2. Boiler orizontal cu o serpentin www.viessmann.com

27

Fig 10.3 Elementele constructive ale unui boiler

11. Variante de pompe de caldura 11.1. Pompe de caldura aer aer Pompele de caldura aer aer sunt agregate de puteri mici si mijlocii, fiind folosite pentru incalzirea incaperilor de locuit, birourilor, caselor individuale, salilor de spectacole, etc. Aceste aparate extrag caldura din aerul exterior sau din aerul de ventilatie recirculat sau evacuat din incaperi. Fiind agregate de puteri mici si mijlocii, asigura numai incalzirea de baza, cea de varf fiind asigurata de rezistente electrice suplimentare sau de un sistem clasic de incalzire. Caldura este livrata sub forma de aer cald, cu ajutorul unui sistem de ventilatoare. O schema a unei pompe de caldura reversibile aer - aer este prezentata mai jos unde sunt evidentiate si cele doua regimuri de functionare.

28

In regim de incalzire fig a , agentul de lucru, freon R12 , cu presiune mare si temperatura ridicata este dirijat din compresor prin ventilul inversor catre bateria interioara (condensator) unde cedeaza caldura aerului din incapere. Aerul din incapere este recirculat peste bateria de incalzire cu ajutorul unui ventilator. Dupa trecerea prin ventilul de laminare, in care se produce detenta agentului de lucru, acesta, avand temperatura scazuta, circula prin bateria exterioara (evaporator), primind caldura de la aerul atmosfeic. Ciclul se inchide prin ventilul inversor catre compresor. In regim de racire fig b compresorul ridica temperatura si presiunea agentului de lucru, trimitandu-l prin intermediul ventilului inversor in bateria exterioara (condensator), unde cedeaza caldura aerului atmospheric. In continuare agentul de lucru strabate ventilul e laminare in care se produce detenta acestuia, insotita de o apreciabila cadere de presiune si temperatura, urmand ca in bateria interioara , agentul de lucru sa extraga caldura din aerul din incapere. Ciclul se inchide prin ventilul inversor catre compresor si se reia.

29

Constructiv pompa de caldura este alcatuita dintr-un compresor frigorific cu motor electric incorporat, doua schimbatoare de caldura (baterii) prin care circula in interior agentul frigorific freon R12 si in exterior aerul , doua ventilatore care asigura trecerea fortata a aerului prin baterii , un ventil inversor , care inverseaza sensul agentului frigorific prin baterii in functie de regimul dorit, un ventil de laminare care realizeaza caderea de presiune si temperatura necesara pe circuitul de freon, conducte si alte repere necesare functionarii aparatului si sisteme de comanda .

30

Ventilatorul axial aspira aer dim exterior si il refuleaza in exterior prin bateria exterioara. Ventilatorul radial aspira aer din incapere si il refuleaza prin bateria interioara tot in incapere (cand clapeta de ventilatie este inchisa ). Cand clapeta de ventilatie este deschisa, cea mai mare parte din aerul aspirat din incapere este evacuate prin peretele despartitor catre ventilatorul axial, care il trimite in atmosfera, realizandu-se astfel purificare aerului din incapere. Pompa de caldura aer aer, cuprinde si repere originale care constituie subiectul unor brevete de inventie acordate in tara si in curs de brevetare in strainatate ca: - schimbatoare de caldura compacte cu tevi de aluminiu si lamele ondulate de aluminiu; - ventil inversor care asigura schimbarea regimului de functionare al agregatului. Variante constructive pentru schimbatoarele de caldura ale pompei de caldura aer aer Varianta I `II III Tevi Cu Cu Cu Lamele Al Al Al Tehnologia Lipirea lamelelor pe tevi. Tevile cu coturi sudate la capete Umflarea pronuntata a tevii. Tevile cu coturi sudate la capete. Umflarea medie urmata de lipirea lamelelor pe tevi. IV Al Al Tevile cu coturi sudate la capete Lipirea lamelelor pe tevi. Teava continua de Al fara coturi sudate

31

Folosirea aluminiului pentru realizarea integrala a schimbatoarelor de caldura este dictate de considerente economice cat si de considerente tehnice.Compatibilitatea aluminiului cu agentii frigorifici este foarte buna. In ceea ce priveste folosirea lui pentru ralizarea schimbatoarelor de caldura pentru pompa de caldura, acesta prezinta avantajul ca nu apare fenomenul de coroziune in timp, asa cum se intampla la schimbatoarele de caldura cu tevi de cupru si lamele de aluminiu. Deoarece la temperature ale mediului exterior sub 3C, eficienta pompei de caldura scade, fiind mai indicat ca la temperature exterioare coborate sa se foloseasca o rezistenta electrica aditionala pentru furnizarea cantitiatii de caldura necesara incalzirii incaperii. Astfel, pompa de caldura este echipata si cu o rezistenta electrica de 2000 W. Pompa de caldura aer aer este utila in cazul incaperilor la care necesarul de energie este mai mere de 5500 6000 kWh/an, ceea ce

32

corespunde dormitoarelor si camerelor de zi, pompa de caldura realizata, carea furnizeaza circa 6200 kWh/an, corespunde necesitatilor energetice ale fondului de locuinte netermoficabil. Majoritatea cunstructiilor noi sunt prevazute cu ventilare mecanica a aerului din bucatarii si sali de baie, reprezentand 150 230 m/h. aerul extras, reprezinta o sursa de caldura capabila sa furnizeze energia necesara incalzirii aerului proaspat care este introdus in in incaperile de locuit. Folosirea pompelor de caldura aer aer pentru incalzirea apartamentelor, in afara de reducerile cantitative ale consumului de energie primara, au in vedere si alte considerente: reducerea emisiunilor nocive in marile aglomerari urbane si imbunatatirea conditiilor de confort in cladiri. Pompele de caldura aer aer pot fi folosite si pentru incalzirea unor locuinte individuale,folosind in general caldura extrasa din aerul exterior. Primele instalatii de pompe de caldura, la nivel de locuinta individuala, nu asigurau la inceput decat incalzirea acesteia. In momentul de fata asigura si racirea aerului in incaperi in timpul sezonului cald. Instalatia este destinata sa asigure, in locuintele individuale prevazute cu ventilare centralizata, recuperarea caldurii continute in aerul viciat evacuat si folosirea acesteia pentru a incalzi aerul proaspat introdus in incapere. Pentru locuintele individuale se poate asigura o conditionare integrala cu ajutorul pompei de caldura, aceasta putand efectua: - ventilarea, incalzirea si racirea aerului; - datorita racirii limiteaza debitele de ventilatie in timpul verii; - permite asigurarea unor temperature interioare in limitele de confort termic; - functioneaza complet automatizat si termostatat; - permite umidificarea aerului din incaperi. Progrese deosebite din ultimul timp in domeniul pompelor de caldura aer - aer, au dus la realizarea unor pompe de caldura comandate si supravegheate de un calculator integrat in aparat. Un astfel de modul cu circuite integrate constituie centrul nervos al pompei de caldura si asigura urmatoarele comenzi: - scoaterea din functiune a aparatului in cazul oricarei defectiuni mecanice;

33

- selectia si prereglajul temperaturilor de functionare a aparatului, in functie de conditiile proprii fiecarei instalatii; - intrarea in functiune a sistemului de incalzire electrica, numai atunci cand pompa de caldura nu mai functioneaza eficient; - protejarea temperatura. componentelor aparatului la cresteri anormale de presiune si

11.2. Pompe de caldura aer-apa si apa-aer 11.2.1Pompa de caldura aer-apa Pompele de caldura aer-apa sunt agregate de puteri mici si medii, care extrag caldura din aerul exterior sau din aerul evacuat din incaperi, distributia caldurii facanduse printr-un circuit de incalzire cu apa, clasic, de joasa temperatura. Sistemul aer-apa se adapteaza foarte bine constructiilor noi, mai ales ca metoda de extragere mecanica a aerului (in cazul pompelor de caldura ce recupereaza caldura din aerul extras din incaperi) este relativ recenta. Ca si in cazul pompelor de caldura aer-aer, acestea reclama o incalzire electrica de varf in cazul depasirii anumitor limite de temperatura. Pentru o locuinta individuala, o pompa de caldura aer-apa poate asigura cu succes incalzirea in perioadele in care temperatura mediului exterior nu coboara sub 3-4C, in perioadele mai reci fiind necesara utilizarea in continuare a unei solutii clasice de incalzire. S-a constatat ca aceste agregate detin coeficienti de performanta de ordinul 3-4, deci superiori pompelor de caldura aer-aer, economia obtinuta fiind de 35-50% la consumul de energie electrica, fata de incalzirea electrica directa. O pompa de caldura aer-apa, functionand cu recuperarea caldurii din aerul extras din incaperi este prezentata in fig. de mai jos. Caldura este livrata sub forma de apa calda intr-un sistem de incalzire a camerelor prin planseu. Alegerea apei ca fluid purtator de caldura in incaperi, provine din constatarile facute, ca in general, beneficiarii europeni prefera acest tip de incalzire fata de cel cu aer cald.

34

Un sistem de pompa de caldura aer-apa, care functioneaza cu o foarte buna eficienta, este instalat la clinica Chantecler din Marsilia, Franta. La aceasta clinica, incalzirea si conditionarea salilor de operatii, a salilor de urgenta si a salilor de balneoterapie este facuta in totalitate cu ajutorul pompelor de caldura aer-apa, care recupereaza caldura din aerul extras din clinica (inclusiv din camere si din bucatarii). Pompa de caldura recupereaza caldura din cei 55 800 m/h aer ventilat la 22C. Sistemul este prevazut si cu un turn de racire care asigura evacuarea caldurii in timpul verii. Aceasta asigura incalzirea integrala, pana cand temperatura mediului exterior ajunge la 56C. O parte din caldura produsa asigura si micsorarea umiditatii aerului in salile de balneoterapie, asigurandu-se bolnavilor un maxim de confort. Pompele de caldura apa-aer utilizeaza, in general, caldura extrasa din apa de racire din diferite procese industriale sau in cazul utilizarii lor pentru locuintele individuale, caldura extrasa dintr-un put cu apa freatica sau caldura extrasa din sol.

35

Aceasta se utilizeaza insa, in special in cadrul unor sisteme integrate de alimentare cu caldura a cladirilor. Instalatia consta dintr-un sistem de distributie al apei, cu temperaturi cu prinse intre 18 si 35C, cuplat cu un ansamblu de pompe de caldura mici apa-aer, amplasate in incaperi si cu un punct termic centralizat prevazut cu instalatii pentru completarea deficitului sau pentru evacuarea excedentului de caldura rezultat pe ansamblul cladirii. Mai jos se prezinta schema de principiu a unui astfel de sistem, realizat de firma Kessler & Luch K.G. din R.F.G. Apa, cu o temperatura constanta, stabilita in functie de natura cladirii si conditiile climatice exterioare, este distribuita de agregatele mici de pompe de caldura in care este racita sau incalzita, functie de necesitatea de incalzire, respectiv racire a incaperii.

Pe conducta de intoarcere, amestecul rezultat poate avea temperaturi mai mici, egale sau mai mari decat temperatura de ducere, in functie de raportul dintre excedentul si deficitul de caldura al ansamblului incaperilor. Aceste agregate realizeaza un coeficient de performanta mediu anual de ordin 2-3 si pot fi montate in ferestre, in plafon, in zid sau de tip dulap.

36

Avantajele acestui sistem sunt: - performante mai bune decat cele ale pompelor de caldura individuale aer-aer; - investitii mai reduse decat cele ale sistemelor de incalzire si conditionare clasice, cu circuite si surse separate de apa calda si apa rece; - realizarea relativ simpla in cadrul modernizarii cladirilor vechi, cu folosirea retelelor interioare existente si fara intreruperea activitatii in cladire. In Anglia, acest sistem este aplicat in prezent la peste 9 000 de apartamente. Pompele de caldura aer-apa sau apa-aer au totusi o arie de raspandire ceva mai redusa decat pompele de caldura aer-aer sau apa-apa. 11.3. Pompe de caldura apa - apa Pompele de caldura apa-apa extrag caldura din apa (rauri, lacuri, apa marii, panze freatice subterane, ape geotermale, etc.) si livreaza caldura sub forma de apa calda.

37

Fig Pompa de caldura apa-apa Gama acestora este foarte larga, fiind cuprinsa intre pompe de caldura destinate incalzirii unei case individuale si pompe de caldura de mii de kilowati, destinate sectorului industrial sau incalzirii unor complexe de locuinte. Unul din avantajele pompelor de caldura de acest tip este ca, prin intermediul apei, poate sa extraga caldura din sursele cele mai diferite.. Din analizele efectuate s-a putut constata ca pompele de caldura apa-apa sunt competitive neconditionat in raport cu producerea caldurii din energie electrica, iar in raport cu producerea caldurii in centrale termice sau cazane de apa fierbinte prin ardere directa de combustibil isi mentine aceasta pozitie daca inaltimea de pompare a caldurii nu depaseste circa 60C. Componenta unui agregat de 0,1 Gcal/h este prezentata mai jos. Acesta poate fi utilizat pentru incalzirea locuintelor, cu temperaturi ale sursei de 25C si la consumator 70C. Agentul de lucru (freon R12), in stare de vapori, este refulat din compresor in condensator, unde vine in contact cu tevile reci in care circula apa de la consumator, cedandu-i caldura. Agentul de lucru, condensat, se colecteaza in partea inferioara a

38

condensatorului de unde ajunge in doua subracitoare, destinate reintoarcerii uleiului in compresor. Agentul lichid este injectat apoi printr-un ventil de reglaj in cele doua evaporatoare, unde, vaporizat, absoarbe caldura de la sursa. De aici, agentul de lucru este reintrodus in compresor si ciclul se reia.

39

Functia principala a acestui sistem este de a transporta caldura excedentara dintr-o anumita parte a imobilului intr-o alta parte, unde aceasta este necesara. In cazul unui sistem cu agregat central, pompa de caldura este amplasata intr-o centrala de incalzire si climatizare, iar realizarea incalzirii sau racirii incaperilor se face prin intermediul ventiloconvectoarelor, echipate fiecare cu baterii de incalzire si de racire distincte, racordate la un sistem de apa calda, respectiv de apa rece. Schema unui astfel de sistem de incalzire si racire, elaborat de firma BBC-York, este prezentata in fig. de mai jos.

Apa pentru incalzire preia caldura de la condensatorul pompei de caldura si eventual de la sursa de varf si o cedeaza in incaperile de locuit. Apa pentru racire cedeaza caldura in evaporatorul pompei de caldura si preia, prin intermediul bateriilor de racire, caldura din incaperile cu bilant termic excedentar. Pentru reducerea la minimum, in perioadele de iarna cu temperaturi extreme, a duratelor de utilizare a sursei de varf, pe circuitul de apa rece, in paralel cu bateriile de racire din incaperi este cuplat un recuperator pentru caldura de potential redus (ape calde evacuate, ape freatice), care contribuie la diminuarea deficitului rezultat din diferenta dintre cantitatea de caldura necesara pentru incalzire si cantitatea de caldura rezultata din procesul de racire.

40

In perioadele in care caldura disponibila la condensatorul pompei de caldura depaseste necesitatile pentru incalzire, excedentul rezultat se evacueaza in mediul ambiant prin intermediul turnului de racire. Calculele au aratat ca utilizarea la noi in tara a unor astfel de sisteme este posibila, tinand seama de faptul ca exista conditii ca asemenea sisteme sa marcheze avantaje economice fata de cele care utilizeaza solutii clasice (centala termica si centrala de conditionare). Un alt sistem posibil de incalzire cu o pompa de caldura apa-apa este prin utilizarea caldurii solului.

Pompa de caldura utilizeaza caldura extrasa din sol cu ajutorul unor colectoare tubulare speciale.

41

Apa care circula prin evaporatorul pompei de caldura este trimisa in aceste colectoare, unde preia caldura solului si se reintoarce in evaporator. Masuratorile efectuate au demonstrat ca, la adancimi de peste 5 metri,

temperatura solului ramane aproape constanta (circa 1012C), indiferent de perioada din timpul iernii in care acestea au fost facute. Instalatia este prevazuta si cu un rezervor de acumulare de circa 10 m3, in care poate fi stocate caldura in timpul perioadelor in care instalatia de incalzire nu functioneaza. Un sistem format din doua ventile cu trei cai permite incalzirea fie direct de la condensatorul pompei de caldurasau de la rezervorul de acumulare, fie simultan.

42

O sursa de caldura din ce in ce mai utilizata pentru pompele de caldura apa-apa o reprezinta apa geotermala. Ideea de a utiliza la maximum caloriile continute in apa geotermala este impusa din motive economice, deoarece forajele necesita investitii importante. Un astfel de sistem permite atat incalzirea imobilelor noi, cat si a celor vechi. Sistemul cuprinde: - un put de extragere a apei geotermale (cu temperatura de circa 70C), care cedeaza caldura intr-un schimbator de caldura intermediar, racindu-se pana la circa 25C; - doua pompe de caldura P1 si P2, care permit ridicarea temperaturii apei din circuitul de incalzire pana la valoarea dorita; - un sistem de incalzire clasic, care asigura incalzirea la varf.

43

Analizand curba de sarcina pentru un anumit consumator de caldura, se constata ca in zilele cele mai reci ale iernii, pe portiunea AB este necesara incalzirea de varf din surse conventionale. Dimensionarea instalatiei cu pompe de caldura pentru acoperirea intregii sarcini termice nu este economica, deoarece incalzirea de varf este necesara un numar relativ redus de zile anual. Pornind din punctul B, incalzirea poate fi exclusiv asigurata de pompa de caldura, utilizand caldura extrasa din apa geotermala.

Din punctul C poate fi asigurata in exclusivitate utilizand apa geotermala, cu oprirea pompelor de caldura. Aceasta corespunde unei perioade de circa 52 zile anual. O instalatie de preparare a apei calde de consum, cu ajutorul unei pompe de caldura de 0,7 Gcal/h, utilizand caldura apelor geotermale, a fost conceputa de catre ICEMNERG si functioneaza circa 8 000h/an cu urmatoarele performante: - necesarul de caldura este asigurat in proportie de 31% de pompa de caldura, 42% de cazanele de varf si 27% prin utilizarea directa a caldurii extrase din apele geotermale;

44

- economia anuala de combustibil conventional, obtinuta de instalatie, este de circa 142 t. Studiile efectuate pana in prezent au aratat ca utilizarea pompelor de caldura mari, in sistemele centralizate de alimentare cu caldura a cladirilor, este oportuna din punct de vedere economic. Pompele de caldura apa-apa, cu capacitati medii (100 000 500 000 kcal/h), reprezinta o solutie competitiva in urmatoarele cazuri: - incalzirea apei calde menajere cu caldura recuperata din apele calde evacuate (geotermale, din industrie sau din instalatiile de canalizare) sau preluata de la apele de suprafata sau freatice; - incalzirea apei din bazinele de inot cu caldura recuperata din apele evacuate sau preluata din apele de suprafata; - incalzirea unor cladiri mari sau complexe de locuinte, cu caldura recuperata din apele calde evacuate sau preluata din apele mezotermale de suprafata. Pompa de caldura cu capacitati mari (2 10 Gcal/h) se foloseste pentru acoperirea sarcinii termice de baza a unor sisteme centralizate de alimentare cu caldura, folosind ca sursa apele calde evacuate din instalatiile industriale sau apele geotermale de potential termic redus. In toate cazurile in care pompa de caldura se aplica la un sistem in care distributia caldurii se face prin intermediul apei calde, parametrii acesteia (debite si temperaturi) trebuie stabiliti prin calcule de optimizare, care tin seama si de modificarea consumurilor specifice ale pompei de caldura in functie de temperatura la care se livreaza caldura. Utilizarea pompei de caldura apa-apa pentru incalzire se dovedeste economica si in cazul folosirii caldurii extrase din apa marii. Un astfel de sistem functioneaza cu succes in Norvegia pentru incalzirea localitatii Holmlia, cu 4 800 de locuitori, apa fiind extrasa de la 50 m adancime dintr-un fiord indepartat. Pompa de caldura poate asigura circa 60% din sarcina de incalzire, restul fiind acoperit de o centrala termica de varf. Intr-o economie in care conservarea rezervelor de energie primara, prin utilizarea lor eficienta si rationala, a devenit obiectivul principal al politicii energetice, pompa de caldura reprezinta un mijloc eficient de recuperare si valorificare a caldurii deseu considerata pana in prezent nevalorificabila.

45

Sursa de caldura deseu (apa rezultata dintr-un proces tehnologic), cu temperatura de 3035C, intra in evaporatorul pompei de caldura, unde cedeaza caldura agentului frigorific care se vaporizeaza. Vaporii de freon rezultati sunt comprimati in compresor si introdusi apoi in condensator, unde incalzesc apa rece de la retea, preparand apa calda de consum. In perioadele de consum scazut apa calda se poate acumula intr-un rezervor, urmand a fi consumata in perioadele de crestere a consumului. Aceste surse de caldura deseu pot fi folosite cu succes pentru prepararea apei calde de consum sau incalzirea unor incinte cu ajutorul pompelor de caldura apa-apa, aducand importante economii anuale de combustibil conventional. De asemenea, pot fi concepute sisteme cu pompe de caldura pentru valorificarea caldurii evacuate la condensatoarele turbinelor energetice cu abur. Apa de racire a condensatoarelor turbinelor cu abur serveste ca sursa rece unei pompe de caldura si poate fi apoi returnata la centrala sau deversata in raul care asigura racirea in circuit mixt sau deschis a centralei electrice. Acest lucru se poate face, in cazul in care in zona respectiva exista consumatori, in conditii mai avantajoase prin extinderea termoficarii (cu sau fara modificari constructive ale turbinei), ceea ce limiteaza utilizarea pompei de caldura, pentru valorificarea acestor categorii de resurse, la situatiile in care conditiile locale nu permit livrarea unor cantitati suplimentare de caldura produsa in termoficare cu instalatii cu parametri inalti. O analiza pentru tara noastra a evidentiat posibilitatea instalarii unui numar de circa 1 400 agregate de pompa de caldura, insumand o putere totala instalata de circa 400 Gcal/h.

11.4 Pompa de caldura sol-apa cu colectori orizontali Solul are proprietatea ca poate acumula si mentine energia solara pe o perioada mai lunga de timp, ceea ce conduce la un nivel de temperatura al sursei de caldura

46

aproximativ constant de-a lungul ntregului an si astfel la o functionare a pompelor de caldura cu indice de putere momentan ridicat. Preluarea de caldura din sol se realizeaza prin intermediul tuburilor din material plastic cu suprafata mare montate n sol ca si n figura 2.3.Tuburile din material plastic (PE) se amplaseaza paralel, n sol, la o adncime de 1,2 - 1,5m si n functie de diametrul ales al tubului, la o distanta de 0,5 - 0,7m astfel nct pe fiecare metru patrat de suprafata de absorbtie sa fie montat 1,43 pna la 2 m de tub. Lungimea tuburilor nu trebuie sa depaseasca o lungime de 100m deoarece n caz contrar cresc pierderile de presiune. Capetele tuburilor sunt introduse n colectoare pe tur si pe retur, care trebuie amplasate la un nivel mai ridicat dect tuburile, pentru a se putea aerisi ntregul sistem de tuburi. Fiecare tub se poate bloca separat. Apa sarata se pompeaza prin tuburile din material plastic cu ajutorul unei pompe de circulatie, astfel acesta preia caldura acumulata n sol. Prin intermediul pompei de caldura se utilizeaza caldura pentru ncalzirea ncaperilor. nghetarea temporara a solului n zona din jurul tuburilor de obicei n a doua jumatate a perioadei de ncalzire nu are efecte secundare asupre functionarii instalatiei si asupra cresterii plantelor. Dar totusi nu trebuie plantate plante cu radacini foarte adnci n jurul tuburilor pentru apa sarata.

47

Fig.2.3 Pompa de caldura sol-apa cu colectori orizontali

11.5 Pompa de caldura sol-apa cu sonde Datorita suprafetei mari necesare pentru montarea colectorilor orizontali pentru sol, este dificila realizarea chiar si n cazul locuintelor noi din motive de spatiu. n special n orasele aglomerate, cu suprafete foarte mici spatiul este limitat. Din acest motiv n prezent se monteaza cu preponderenta sonde verticale de caldura pentru sol, care se pot introduce la adncime de 50 pna la 150m. O astfel de instalatie este prezentata n figura 2.5 n acele regiuni cu soluri ce pot fi usor forate sondele din polietilena sunt puse n opera cu ajutorul unor instalatii de foraj cu spalare cu apa. Pentru aceasta se utilizeaza o sapa de foraj cu diametrul de cel putin 90mm. Apa este pompata cu mare presiune prin aceasta sapa de foraj si aduce la suprafata materialul dislocat. Materialul dislocat este depozitat ntr-o groapa n apropierea forajului. Apa n exces este preluata de la partea superioara a acestei gropi si reutilizata n procesul de forare. n momentul atingerii adancimii de foraj prevazute se introduce n gaura de foraj o sonda deja pregatita verificata la presiune si plina cu apa. Apoi sonda de foraj este ridicata si demontata bucata cu bucata. n final gaura forata se umple din nou cu pamnt. Ca material de umplere se poate folosi betonitul. Daca n timpul forajului au fost perforate straturile impermeabile, acestea trebuiesc refacute la umplere. Pentru procedeul mai sus amintit costurile estimate pentru conditii geologice forabile sunt apreciate la 35-40$ pa fiecare metru de sonda. Aceste costuri sunt nsa puternic dependente de structura subsolului si de procedeul de foraj utilizat. Pentru aceste tipuri de instalatii este necesara o aprobare de la organele competente. Numeroase instalatii cu pompe pentru sonde de caldura, pentru sol functioneaza de multi ani fara a prezenta vreo defectiune si sunt preferate de utilizatori. Conform masuratorilor

48

efectuate

n conditii hidrogeologice bune, mai ales n cazul n care exista apa

freatica curgatoare, este posibila functionarea monovalenta a pompelor de caldura fara racirea pe timp ndelungat a solului.

Figura 2.5 Pompa de caldura sol-apa cu sonde

49

12. Stabilirea amplasamentului, a dimensiunilor i a regimului termic al obiectivului Imobilul pentru care se va proiecta instalaia de nclzire i preparare a apei calde menajere este o locuin unifamilial, n care locuiesc 4 persoane, situat n judeul Constanta. Locuina este compus din 3 camere, buctrie, baie, hol o cmar i o magazie, avnd mpreun o suprafa de 154 m2 . Imobilul nu dispune de nici un sistem de nclzire. Pereii exteriori - reprezentai cu culoarea gri n schema urmtoare, vor avea grosimea de 250 mm i vor fi construii din crmid de construcii cu goluri verticale pentru zidrii exterioare. Pe ambele fee ale peretelui se aplic un strat de tencuial de 10 mm. Pereii interiori - reprezentai cu culoarea roie, vor avea grosimea de 150 mm i vor fi construii din crmid de construcii pentru perei despritori. Podeaua - reprezentat cu galben, este realizat dintr-un strat de 30 cm de beton peste care se monteaz termoizolaie. Peste izolaie se aplic un parchet de lemn de brad cu o grosime de 4 cm. Tavanul realizat din beton armat, avnd o grosime de 20 cm este izolat cu polistiren extrudat peste care se monteaz scnduri de brad cu o grosime de 3 cm. Pe partea interioar se aplica un strat de tencuial cu o grosime de 1 cm. Geamurile i uile care comunic cu exteriorul sunt realizate din termopan de tip Low E. Pentru reducerea pierderilor de cldur prin pereii locuinei se folosete o izolaie termic de calitate superioar a carei natur i dimensiuni vor fi studiate n continuare n

50

acest proiect. Uzual, pentru izolarea termic a cldirilor se folosete poliestirenul, care poate fi extrudat sau expandat i vata mineral. Poliestirenul extrudat se utilizeaz n special la realizarea aa numitelor panouri sandwich folosite preponderent la construcia halelor industriale, a depozitelor frigorifice sau spaiilor comerciale. Vata mineral i poliestirenul expandat sunt foarte asemntoare din punct de vedere al proprietilor i al uurinei n utilizare. Deoarece poliestirenul este mai frecvent utilizat dect vata mineral, pentru izolarea termic a locuinei considerate se va folosit acest tip de material. Izolaia termic va fi amplasat n exteriorul incintei nclzite, eliminnd astfel pierderile de spaiului locativ. Alt avantaj al montrii izolaiei termice pe partea exterioar a peretelui este meninerea temperaturii pereilor la o valoare superioar punctului de nghe, prevenind, astfel ngheul anumitor posibile urme de ap care ar putea ptrunde n pereti datorit diferenelor de umiditate dintre aerul din incint i cel din afar. Amplasarea locuinei n oraul Constana determin valoarea temperaturii exterioare care variaz, n mare msur, n funcie de poziia geografic i de altitudine. Poziia 93m. gerografic a oraului Constana este 44 10.4- latitudine N i 28 38.3 longitudine E, care o situeaz n zona climatic VI i zona eolian I, iar altitudinea de

51

Fig. 12.3 Harta Romaniei impartita in zone climatice

Fig.12.4 Potentialul eolian al Romaniei La efectuarea calculelor nu se va ine cont de variaia diurn a temperaturii exterioare care nu influeneaz calculul de dimensionare a instalaiei termice pentru ncalzire deoarece acesta va fi efectuat pentru situaia cea mai dificil care poate aprea n funcionarea instalaiei. Astfel calculul se va efectua folosind temperatura conveional de calcul, recomandat, care are valoarea de -12 C i care reprezint valoarea medie multianual a temperaturilor sczute nregistrate n zona climatica aleas. n timpul anului, ara noastr, cele mai sczute valori ale temperaturii exterioare se nregistreaz n luna ianuarie. n timpul unei zile, cea mai sczut valoare a temperaturii se nregistreaz dimineaa nainte de a rsri soarele. n aceasta ordine de idei calculele care se vor efectua n vederea dimensionrii instalaiei termice pentru nclzirea locuinei vor fi efectuate presupunnd c afar este noapte. Presupunnd c afar este noapte influena radiaiei solare nu va interveni n

52

efectuarea calculelor, deoarece este o aciune vine n ajutorul procesului de nclzire, la fel ca i raportul de cldur datorat funcionrii aparatelor electrice, care se consider a fi oprite pe timpul nopii. n incinta nclzit vor locui cele patru persoane, care aduc un aport de cldur, care influeneaz calculele efectuate pentru dimensionarea instalaiei termice, n sensul diminurii necesarului de cldur. n vederea efecturii calculelor nu se va folosi temperatura minim, nregistrat n decursul anilor precedeni, deoarece aceast valoare a temperaturii apare destul de rar, odat la civa zeci de ani, folosirea ei ar duce la o supradimensionare nedorit a instalaiei, care oricum va suferi anumite supradimensionri, necesare, care vor permite asigurarea necesarului de comfort termic i n cazurile extreme. Temperatura interioar a fost aleas comform DIN 4701 care prevede o valoare a temperaturii de 20 C pentru camere de locuit i odihn i 24 C pentru camere de baie. Valorile indicate n normativul ASR, n funcie de tipul de activitate, sunt 19 C pentru activitate seznd, 17 C pentru activitate n picioare, 20 C in birouri i 24 C n bi si dormitoare. Pentru efectuarea calculelor se folosete temperatura de 22 C pentru toate ncperile.

Dimensiunile camerelor nlimea imobilului este de 2,5 m. Camera I: - lungime 4,5 m - lime 3,9 m -geamuri :-peretele sudic 2x1,2 m - peretele vestic 1,5x1,2 m Camera II: - lungime 5,5 m Camera III: - lungime 5,5 m - lime 4,5 m - geamuri :- peretele estic 2,5x1,2 m - lime 4,5 m - geamuri :- peretele sudic 2x1,2 m - peretele estic 2,5x1,2 m

53

- lime 2,4 m Hol: - lungime 11 m - lime 1,6 i 2,6 m - u perete sudic 1,2x2 m - u perete nordic 1x2 m Buctrie: - lungime 5,5 m - lime 3,7 m - geamuri :- peretele vestic 1,5x1,2 m Cmar: - lungime 3 m Baie: - lungime 3 m - lime 2,8 m Magazie: - lungime 5,5 m - lime 4m - geamuri :- peretele nordic 2x1,2 m - ua perete estic 1x2 m - geamuri :- peretele vestic 1x1m - u perete sudic 0,8x2 m

Schema locuinei este reprezentat n figura 12.5(figura 12.5.a vedere frontala, figura 12.5.b vedere din spate, figura 12.5.c dimensiunile casei ).

54

Figura 12.5.a Vedere frontal

55

Figura 12.5.b Vedere din spate

56

13. ANALIZA TERMOENERGETIC A LOCUINEI DETERMINAREA NECESARULUI DE CALDURA

13.1. Noiuni introductive

SI

n continuare este prezentat o aplicaie software interactiv, destinat calculului necesarului de cldur al locuinelor unifamiliale, bazat pe tendinele actuale existente pe plan mondial n acest domeniu. Sunt prezentate de asemenea i cteva rezultate ale unor studii care au fost realizate cu ajutorul acestui program. Calculele i analizele care pot fi efectuate cu ajutorul programului menionat, sunt deosebit de utile n contextul interesului actual asupra subiectului, corelat i cu posibilitatea de utilizare a energiilor regenerabile, ca surs de energie termic pentru nclzire i prepararea apei calde menajere. n Romnia, cea mai mare parte a cldirilor pentru locuit, au fost realizate fr preocupri semnificative pentru calitatea energetic a acestora, dar n ultimii ani au fost introduse reglementri precise n acest domeniu i se observ o preocupare tot mai atent pentru aspectele legate de izolarea termic i de soluiile eficiente pentru producerea energiei termice. n vederea atingerii obiectivelor acestui studiu de analiz termoenergetic a locuinelor unifamiliale, necesarul de cldur a fost parametrizat, pentru a putea fi identificat influena fiecrui factor asupra necesarului de cldur i chiar asupra costurilor. Elaborarea modelului matematic, a fost realizat cu scopul de a permite minimizarea necesarului de sarcin termic a locuinelor, parametru care dac este corect determinat, permite i selectarea corect a echipamentului de nclzire. Algoritmul de calcul, a fost implementat cu ajutorul limbajului PHP, ntr-o aplicaie client-server i a fost testat ntr-un studiu de caz, cu scopul obinerii unor concluzii relevante, privind influena unor parametrii asupra necesarului de cldur.

57

13.2. Modelul matematic Necesarul de cldur al locuinelor Q, poate fi determinat prin nsumarea celor trei componente majore ale acestuia:

Q = Q1 + Q2 + Q3
unde: - Q1 este sarcina sau puterea termic transmis prin anvelopa cldirii; - Q2 este sarcina sau puterea termic datorat ventilrii sau aerisirii; - Q3 este sarcina sau puterea termic pentru prepararea apei calde menajere.

(1)

Sarcina sau puterea termic transmis prin anvelop, prezint la rndul ei mai multe componente, care pot fi nsumate:

Q1 = Q1.1 + Q1.2 + Q1.3 + Q1.4 + Q1.5

unde: - Q1.1 este sarcina sau puterea termic transmis prin perei; - Q1.2 este sarcina sau puterea termic transmis prin tavan; - Q1.3 este sarcina sau puterea termic transmis prin ferestre; - Q1.4 este sarcina sau puterea termic transmis prin podea; - Q1.5 este sarcina sau puterea termic transmis prin podeaua pivniei.

(2)

Sarcinile termice transmise prin elementele anvelopei cldirii Q1.i , se determin cu relaii de calcul de tipul:

Q1.i = ki Si (ti - te)

unde: - ki reprezint coeficientul global de transfer termic prin elementul i al anvelopei - Si reprezint suprafaa elementului i al anvelopei; - ti reprezint temperatura n interiorul locuinei; - te reprezint temperatura exterioar.

(3)

58

Coeficientul global de transfer termic, se determin cu relaii de tipul:

ki (4) unde: - i este coeficientul global de convecie ntre elementul de construcie i aerul din interiorul cldirii, iar pentru aceast mrime s-a considerat valoarea 8W/m2K, ceea ce corespunde conveciei naturale; - e este coeficientul global de convecie ntre elementul de construcie i aerul din exteriorul cldirii, iar pentru aceast mrime s-a considerat valoarea 25W/m2K, ceea ce corespunde celor mai nefavorabile condiiii; - [m] este grosimea fiecrui strat component al elementului i al anvelopei; - [W/mK] este conductivitatea fiecrui material component al elementului i al anvelopei. n tabelele alturate, sunt prezentate valorile conductivitii termice pentru cteva materiale uzuale, precum i valori ale coeficientului global de transfer termic, pentru cteva tipuri de ferestre, valori care au fost implementate i n programul de calcul: Valori ale conductivitii termice, pentru cteva materiale de construcie uzuale

59

Valori ale conductivitii termice, pentru cteva materiale izolatoare uzuale

Valori ale coeficientului global de transfer termic, pentru cteva tipuri de ferestre

* Datorit neetaneitilor, pentru aceste tipuri de ferestre, n practic valorile coeficientului global de transfer termic, sunt i mai ridicate. Sarcina sau puterea termic datorat ventilrii sau aerisirii, poate fi calculat n functie de sarcina termic transmis prin anvelop, cu relaia:

Q2 = Q1

(5)

unde , reprezint un coeficient de proporionalitate, ale crui valori pot fi considerate: - = 0,7 pentru cldiri fr izolaie termic; - = 0,8 pentru cldiri cu izolaie minim; - = 0,9 pentru cldiri cu izolaie bun; - = 1 pentru cldiri cu izolaie foarte performant (case cu consum, energetic redus, sau case pasive);

60

Sarcina sau puterea termic pentru prepararea apei calde menajere, depinde de numrul de persoane care utilizeaz locuina:

Q3 = n V cp (twe - twi) /
unde: - n este numrul de persoane; - [kg/m3] este densitatea apei; - V [m3] este consumul zilnic normat de ap, pentru o persoan; - cp [kJ/kgK] este cldura specific a apei; - twe [C] este temperatura pn la care trebuie nclzit apa; - twi [C] este temperatura apei reci; - [s] este durata perioadei n care este nclzit apa.

(6)

13.3. Programul de calcul Aplicaia software care poate s asiste eficient utilizatorii, n activitatea de analiz termoenergetic a locuinelor unifamiliale, respectiv n alegerea celor mai bune soluii i materiale pentru izolare termic, este disponibil pe internet, la adresa:

http://l.academicdirect.ro/Engineering/buildings/ro/

Pentru realizarea aplicaiei, au fost concepute i realizate patru programe originale, implementate n limbajul PHP. Componenta form.php, prezentat n figura 1.32, permite utilizatorului, introducerea parametrilor, referitori la mediul ambiant i la spaiul interior, referitori la elementele constructive ale anvelopei cldirii, etc.

61

Fig. 13.3.1 Interfaa principal a programului

Componenta func.php, conine 25 de funcii de calcul, cu ajutorul crora a fost implementat algoritmul de calcul prezentat. Aceste funcii permit att calculul componentelor sarcinii sau puterii termice corespunztoare fiecrui element al anvelopei, n parte, ct i sarcina termic, sau puterea termic total. n tabelul 13.3.1 sunt reprezentate datele intitiale care au fost introduse in interfata principala a programului, reprezentanf faza initiala in procesul de calcul al necesarului de caldura pentru locuinta noastra.

62

Parametru
Temp_int Temp_ext Temp_sol Temp_subsol Temp_apa_ext Temp_apa_calda Timp_acm Vol_acm Nr_pers Perimetru Inaltime Supraf_podea Beci_suprafata Temp_acoperis Perete_stru_rez Perete_grosime_strat_rezi st Perete_grosime_strat_izol Perete_mat_izol Podea_stru_rez Podea_grosime_strat_rezi st Podea_grosime_strat_izol Podea_mat_izol Tavan_stru_rez Tavan_grosime_strat_rezi st Tavan_grosime_strat_izol Tavan_mat_izol Geam_suprafata Geam_rama

Valoare
22 -12 -2 15 5 40 22 50 4 52.2 2.5 154 0 -7 0.9 25 15 0.035 1.45 30 15 0.035 1.45 20 15 0.035 24.2 0

Tab. 13.3.1 Datele initiale

63

Dupa introducerea parametrilor initiali programul de calcul trece la pasul doi, si anume afisarea in prima faza a datelor initiale introduse de utilizator, urmand apoi afisarea rezultatelor calculate conform algoritmului de calcul evidentiat mai sus, evidentiate si in figura 13.3.2 Rezultatele programului, permit att evidenierea influenelor unui singur parametru, asupra componenteleor sarcinilor termice, ct i influena combinat a cte doi parametri, asupra acestor componente.

Fig. 13.3.2 Afisarea rezultatelor n figura 13.3.3, sunt prezentate pierderile de sarcin termic, corespunztoare unor diferite tipuri de ferestre, printre care si tipul nostru de fereastra Termopan Low E, oferindu-ne posibilitatea de a avea o vedere de ansamblu asupra calitatii acestui tip de termopan. Observand figura mai sus mentionata putem vedea ca fereastra noastra se afla

64

intr-un punct de echilibru privitor la raportul calitate/pret, existand posibilati chiar de imbunatatire factorului de pierdere in cazul ferestrelor tip Termopan Triplu si Tripul Kr.

Fig. 13.3.3. Pierderile de sarcin termic, corespunztoare unor diferite tipuri de ferestre

n figura 13.3.5, sunt prezentate grafic, influenele combinate a cte doi parametri, asupra unor diverse componente ale sarcinii termice. Figura 13.3.5, prezint influena combinat a grosimii structurii de rezisten i a conductivitii termice a acestuia, asupra pierderii de sarcina termic prin perei.

65

Figura 13.3.6, prezint influena combinat a tipului de material de rezistenta ales, asupra fluxului de caldura pierdut prin transmisie, in cazul nostru avem ca material de rezistenta pentru pereti caramida si betonul pentru tavan si podea.

66

Fig. 13.3.6. Influena combinat a tipul de material de rezistenta ales Figura 13.3.7, prezint influena combinat a numrului de persoane i a cantitii de ap cald necesar pe persoan, asupra puterii termice necesare preparrii apei calde menajere reprezentata in procente.

67

13.4. Discuii i concluzii Programul de calcul prezentat, cu ajutorul unei interfee simple, destinate utilizatorilor fr experien n domeniul calculelor termice, permite acestora s efectueze

68

studii utile, n vederea alegerii elementelor componente ale anvelopei cldirii, astfel nct aceasta s satisfac criteriile dorite. Aplicaia software prezentat, poate fi utilizat pentru efectuarea cu succes a unor analize termoenergetice a locuinelor unifamiliale, prin calcularea sarcinii termice sau a puterii termice necesare pentru nclzire i prepararea apei calde menajere, precum i prin evidenierea influenei unor parametrii importani, asupra necesarului de cldur.

69

14. STUDIU TEHNICO-ECONOMIC ASUPRA POMPELOR DE CALDURA 14.1. Noiuni introductive n continuare sunt prezentate cteva informaii relevante privind principiul de funcionare a pompelor de cldur i un studiu, realizat cu ajutorul unui program original de calcul,utilizat pentru analiza influenei condiiilor de lucru, asupra performanelor pompelor de cldur. Studiul include i cteva consideraii relevante privind condiiile de mediu din Romnia i potenialul energiei geotermale, ca important surs de energie geotermal, n cederea utilizrii acesteia in domeniul nclzirii caselor familiale cu ajutorul pompelor de cldur. Numai aceste echipamente pot s ridice potenialul termic al energiei geoternale disponibile la nivelul suprafeei Pmntului, pn la un nivel utilizabil n vederea nclzirii i preparrii apei calde menajere. Programul de calcul original, a fost scris n limbajul Engineering Equation Solver, acest mediu de programare, permite realizarea de programe de calcul, adaptate pentru evaluarea influenei unui numr mare de parametrii, asupra performanelor pompelor de cldur. ntre parametrii cei mai importani, care au fost studiai, pot fi menionai: amplasamentul pompelor de cldur, tipul pompelor de cldur, calitatea izolaiei locuinei, tipul aplicaiilor n care sunt utilizate pompele de cldur. Unul din principalele motive pentru care a fost realizat acest studiu, este c cei mai muli furnizori de pompe de cldur, nu indic n cataloagele comerciale ale acestor echipamente, n ce condiii sunt calculate eficienele indicate i n general exist o lips de informaii n ceea ce privete eficiena real a pompelor de cldur, n diferite condiii de lucru. Din punct de vedere termodinamic, energia geotermal, poate fi clasificat n dou categorii: - De potenial termic ridicat; - De potenial termic sczut. Se poate spune c 99% din interiorul pmntului, se gsete la peste 1000C, iar 99% din rest,se gsete la peste 100C.

70

n aplicaiile casnice de nclzire, se utilizeaz energia geotermal de la suprafaa Pmntului, disponibil la temperaturi sczute i variabile, aa cum se arat n figura 14.1.

Fig.14.1 . Variaie tipic a temperaturii, la suprafaa Pmntului Pentru a se ridica nivelul de temperatur al energiei geotermale, disponibile la suprafaa solului, n mod uzual, se utilizeaz pompe de cldur, avnd principalele componente i diagrama funcional, prezentate n figura 14.2.

71

Fig. 14.2. Principalele componente i diagrama funcional a unei pompe de cldur Pompele de cldur tipice, utilizeaz ca surse de cldur, energia geotermal din sol, din ap sau din aer i furnizeaz cldur sursei calde, reprezentate de ap sau aer. n acest context, energia termic a tuturor surselor reci, inclusiv ap sau aer, este considerat de asemenea, energie geotermal. Temperaturile la care este disponibil energia geotermal difer de la o locaie la alta i influeneaz performanele pompelor de cldur. n tabelul 14,1, sunt prezentate, valorile temperaturilor medii ale aerului, n diferite localiti din Romnia.

72

Tab. 14.1. Valori medii ale temperaturilor, n cteva localiti din Romania Temperaturile indicate n tabel, sunt implementate n programe de dimensionare ale companiilor Copeland (care citeaz baza de date Meteosat) i Weishaupt. Valorile acestor temperaturi influeneaz n mod direct valorile temperaturilor de vaporizare ale agentului frigorific din pompele de cldur de tip aer-aer i aer-ap. Temperaturile solului i ale apelor freatice, sunt mai puin dependente de locul n care se amplasaseaz pompele de cldur, dar sunt de asemenea importante. Destinaia pompelor de cldur, determin valorile temperaturilor la care este livrat energia termic util a pompelor de cldur. n tabelul 14.2 sunt indicate cteva valori tipice pentru temperaturile la care se livreaz energia termic util, n funcie de destinaia pompelor de cldur.

Tab. 14.2 Temperaturi tipice la care pompele de cldur furnizeaz cldura util

73

Temperaturile de condensare ale agentului frigorific din pompele de cldur, sunt influenate de destinaia acestora. n principiu, performanele pompelor de cldur, sunt determinate de diferena dintre temperaturile de condensare i de vaporizare ale agentului frigorific. Un parametru important al pompelor de cldur, n special pentru aplicaii casnice, este reprezentat de sarcina termic util, sau puterea termic util. Acest parametru este determinant pentru investiia n sistemul de nclzire cu energie geotermal. Un rol determinant, pentru reducerea sarcinii termice, sau puterii termice a pompelor de cldur, este prezentat de izolaia termic a cldirii. Practic, pompele de cldur se utilizeaz ntotdeauna, n combinaie cu izolaii termice deosebit de eficiente. n figura 14.3, sunt prezentate rezultatele obinute pentru cazul noastru si anume, o casa unifamilila tipica, cu suprafaa de 154 m2, realizat din caramida cu grosimea de 25cm, cu izolatie de Poliester extrudat de 15cm grosime si fundatie de beton de 30cm. n tabelul alturat, sunt prezentate caracteristicile principale ale locuinei analizate.

Parametru
Temperatura interioara Temperatura exterioara Nr persoane Perimetru Inaltime Suprafata ferestrelor Tipul ferestrelor

Valoare
22C -12 C 4 52.2 m 2.5 m 24,2 m Termopan LowE

Pentru a se studia influena unor parametri importani, asupra performanelor pompelor de cldur, a fost scris un program de calcul original, utiliznd mediul de programare Engineering Equation Solver (EES), considerat lider mondial n domeniul calculelor termice. http://www.fchart.com/ees/

Principalele funcii ale programulului original de calcul sunt:

74

- Selecia informaiilor despre pompa de cldur: - Destinaie; - Tip; - Locaie; - Calcule: - Ciclul de funcionare al pompei de cldur; - Eficiena pompei de cldur. A fost studiat influena urmtorilor parametri: - Tipul pompei de cldur; - Destinaia pompei de cldur; - Agentul frigorific. Au fost considerate urmtoarele tipuri de pompe de cldur: - Sol-ap cu colectori orizontali; - Sol-ap cu colectori verticali; - Sol-ap cu vaporizare direct n sol; - Ap-ap; - Aer-ap. Au fost considerate urmtoarele destinaii ale pompelor de cldur: - nclzire n podea; - nclzire cu ventilo-convectoare; - Preparare ap cald menajer iarna; - Preparare ap cald menajer vara. Au fost considerate urmtorii ageni frigorifici: - R407C; - R290 (Propan); - R404A.

14.2. Rezultate i discuii

75

Singurul parametru de performan analizat, a fost eficiena pompelor de cldur, calculat ca raport ntre sarcina termic sau puterea termic util i puterea electric absorbit. n figura 14.3, este prezentat influena tipului pompei de cldur asupra eficienei pompei de cldur, utilizat pentru nclzirea n pardosea, cu R407C.

Fig. 14.3. Influena tipului pompei de cldur asupra eficienei 1 - sol-ap cu colectori orizontali; 2 - sol-ap cu colectori verticali; 3 - sol-ap cu vaporizare direct; 4 ap-ap; 5 aer-ap

Se poate observa c cea mai ridicat eficien corespunde pompei de cldur ap-ap. Pompa de cldur cu colectori verticali i cea cu vaporizare direct prezint valori similare ale eficienei. ntre ultimele dou tipuri de pompe de cldur, prima prezint avantajul unei exploatri i ntreineri mai uoare, iar a doua, prezint avantajul unor costuri de instalare mai reduse. n figura 14.4 este prezentat influena destinaiei pompei de cldur, asupra eficienei, pentru pomp de cldur sol- apa cu colectori verticali i R407C.

76

Fig. 14.4. Influena destinaiei pompei de cldur, asupra eficienei 1 nclzire n podea; 2 nclzire cu ventiloconvectoare; 3 preparare ap cald menajer iarna, 4 - preparare ap cald menajer vara Cea mai ridicat eficien, se obine pentru nclzire n podea. Valori similare se vor obine pentru nclzirea piscinelor, care prezint condiii de funcionare identice cu nclzirea n podea. n aceste condiii, nclzirea locuintelor, reprezint una dintre cele mai interesante aplicaii ale pompelor de cldur sol- apa cu colectori care prezint valori cu adevrat ridicate ale eficienei. n figura 14.5 este prezentat influena agentului frigorific, asupra eficienei pompelor de cldur, pentru pomp de cldur cu colectori verticali, utilizat pentru nclzirea n pardosea.

Fig. 14.5. Influena agentului frigorific, asupra eficienei

77

Cu toate c R290 (propan) asigur cea mai mare eficien frigorific, acest agent frigorific este foarte inflamabil i n numeroase ri din UE, dar nu i n SUA, este interzis amplasarea n interiorul cldirilor, a echipamentelor care conin cantiti semnificative de propan. Aceste restricii diminueaz popularitatea acestui agent frigorific, care tinde totui s devin tot mai utilizat n ultimii ani. n figura 14.6 este prezentat influena combinat a destinaiei i tipului pompei de cldur, asupra eficienei.

Fig. 14.6. Influena combinat a destinaiei i tipului pompei de cldur, asupra eficienei 1 sol-ap cu colectori orizontali; 2 - sol-ap cu colectori verticali; 3 sol-ap cu vaporizare direct; 4 ap-ap; 5 aer-ap; a nclzire n podea; b nclzire cu ventiloconvectoare; c preparare ap cald menajer iarna; d preparare ap cald menajer vara Se poate observa c n cazul pompelor de cldur aer-ap, eficiena preparrii apei calde vara, este mai mare dect iarna. n cazul celorlalte tipuri de pompe de cldur, nu exist diferene pentru aceast destinaie a pompelor de cldur, deoarece temperatura solului, i temperatura apei freatice, se menin relativ constante, tot anul. n figura 3.95 este prezentat influena agentului frigorific, asupra eficienei, pentru cteva tipuri de pompe de cldur.

78

Fig. 3.95. Influena combinat a agentului frigorific i a tipului pompei de cldur, asupra eficienei a sol-ap cu colectori verticali; b ap-ap, c aer-ap

14.3. Concluzii Amplasamentul sau locaia pompelor de cldur, destinaia acestora, tipul i agentul frigorific, reprezint civa parametri foarte importani, care prezint influene semnificative asupra eficienei pompelor de cldur. Agentul frigorific, este ales de productor, dar ceilali parametri reprezint condiiile de lucru ale pompelor de cldur i influena acestora este determinant asupra eficienei cu care este utilizat energia geotermal n pompele de cldur. n urma calculelor se observ c freonii R290 i R404A conduc la o eficienta mai mare, dar R290 (propan) ca agent frigorific este foarte inflamabil i poate fi utilizat numai n condiii foarte restrictive, de exemplu pompele de cldur cu acest agent, nu pot fi amplasate n interiorul casei. n continuare am optat pentru R 407-C deoarece debitul aspirat de compresor este mai mic ceea ce duce la scderea dimensiunilor compresorului, implicit la scderea preului de achiziie a acestuia. Avantaj al freonului R407C : este ecologic i nu este inflamabil.

79

Pompa

aer-sol

datorit

eficienei

termice

sczute

nu

este

recomandat deoarece duce la preuri de exploatare ridicate. Din punct de vedere al eficienei termice cea mai bun soluie este varianta ap-ap, dar aceast variant presupune existena unei pnze de ap freatice cu un debit ridicat, vaporizatoarele s fie din oei inoxidabil. n plus utilizarea apei freatice trebuie aprobat de Regia Apelor. Varianta sol-ap cu colectori orizontali necesit o suprafa mare a colectorului n jur de 400 m i are i o eficien termic mai sczut. Varianta sol-ap cu colectori verticali este cea mai recomandat variant deoarece are o eficien ridicat (apropiat de eficiena variantei ap-ap), nu necesit o suprafa mare de teren i are cea mai bun fiabilitate. 15. Proiectarea instalaiei i alegerea aparatelor componente 15.1 Alegerea efectiva a modelului de pompa de caldura Aparatele componente au fost alese avnd n vedere rezultatele obtinute n urma calculelor efectuate n capitolele precedente. Pentru furnizarea energiei termice n instalatie s-a ales pompa de caldura Vitocal 300 Tip 108 model sol-apa cu colectori verticali, produsa de firma german Viessmann, care funcioneaz la o putere maxima de 8,3 kW, astfel aceasta va putea acoperii necesarul de cldur al locuinei considerate, care este de 7,283 kW.

Fig. 15.1 Pompa de caldura

80

Prin eficienta lor si prin dimensiunile compacte, pompele de caldura Vitocal 300 sunt concepute special pentru locuinte unifamiliale. Prin constructia compacta necesita un spatiu mic de amplasare Inima pompei de caldura Vitocal 300 consta in compresorul "Compliant Scroll". Acesta se remarca atat prin fiabilitate si siguranta in exploatare, cat si prin modul silentios de functionare. Aceasta proprietate confera aparatului un plus de confort, chiar si in cazul in care este amplasat in interiorul locuintei. Prin performantele sale tehnice, compresorul Compliant Scroll functioneaza cu mare eficienta la o temperatura a agentului termic de pana la 55C pe tur.

Fig 15.2 Sectiune compresor Compliant Scroll Sistemul de automatizare digital CD60 al pompei de caldura permite reglajul simplu si confortabil prin dialogul de baza de meniuri afisate pe un display luminos.Sistemul de autodiagnoza integrat va ajuta sa urmariti parametrii instalatiei de incalzire si sa identificati cu usurinta eventualele disfunctionalitati ale pompei de caldura.

81

Functia de racire Natural Cooling In zilele fierbinti ale anului puteti sa folositi pompa de caldura pentru racirea cladirii prin intermediul functiei integrate "natural cooling". Prin instalarea unui echipament suplimentar puteti beneficia de o instalatie de racire bazata pe transferul termic cu solul sau apa din panza freatica. Avantaje la prima vedere: La functionarea in regim de incalzire monovalent, asigura incalzirea si prepararea de apa calda menajera Siguranta ridicata in exploatare, fiabilitate si functionare silentioasa datorita compresorului Compliant Scroll complet ermetizat si cu dubla amortizare a vibratiilor Recomandat pentru temperaturi scazute ale sistemului de incalzire, de exemplu incalzirea prin pardoseala Utilizabila pe tot parcursul anului ca sistem de incalzire Pompe de caldura cu automatizare digitala, comandata de temperatura exterioara, cu functie de racire integrata. Comanda cu meniuri cu afisare textuala si sistem de diagnosticare integrat Urmatoarele module sunt integrate: pompa de circulatie pentru circuitul de sol, pompa de circulatie pentru circuitul de incalzire, incalzire adaugata cu rezistenta electrica ( 9 kW), grup de siguranta incorporat cu supapa de siguranta, manometru si aerisitor

82

Fig 15.3 Elemente componente

83

Tab 15.1. Date tehnice 15.2. Alegerea boilerului pentru prepararea apei calde Calculul de dimensionare a boilerelor pentru prepararea apei calde menajere, are ca scop determinarea volumului acestora, cel puin egal cu volumul zilnic necesar de ap cald. n tabelele alturate, conforme cu normele internaionale, se observ c n cazul preparrii apei calde menajere la temperatura de 40C cantitatea de ap trebuie s fie mai mare dect n cazul preparrii apei la 60C, pentru a acoperi integral, consumul zilnic. Consumuri de ap cald menajer n locuine

Consumuri de ap cald menajer n uniti hoteliere, pensiuni i cmine

Pentru dimensionarea orientativ, din punct de vedere termic, a sistemului de preparare a apei calde menajere pentru locuine, n cazul utilizrii surselor regenerabile de energie, se poate considera un consum normal de ap cald de 50 l/pers/zi, la temperatura de 40C. n cazul n care beneficiarul estimeaz c va depi consumul

84

normal de ap cald indicat n tabel, se va ine seama de acest lucru i se va dimensiona boilerul pentru consumul de ap indicat de beneficiar. Volumul minim al boilerului Vbmin, se poate calcula cu relaia:

unde:
- n numrul de persoane; - Czn consumul zilnic normat pe persoan, luat n considerare; - tacm temperatura apei calde menajere la punctul de consum; - tar temperatura apei reci la intrarea n boiler; - tb temperatura apei calde din boiler n cazul utilizrii energiei solare, sau energiei geotermale (pompe de cldur) boilerele se vor supradimensiona fa de volumul minim de ap, cu un factor de supradimensionare f=1,52. n cazul preparrii apei calde menajere la 40C, acest supradimensionare are scopul ca n timpul utilizrii apei calde, s nu fie sesizat o scdere progresiv evident a temperaturii apei, datorate ptrunderii treptate n boiler a apei reci care completeaz apa cald consumat. n cazul boilerelor cu volumul minim calculat dup relaia matematic prezentat anterior, pe msur ce s-ar consuma apa cald din boiler i aceasta ar fi nlocuit de ap rece, s-ar sesiza scderea treptat a temperaturii apei calde, ceea ce ar crea un fenomen de disconfort evident n cazul utilizrii unor cantiti mai mari de ap cald, la un moment dat (ex. n timpul duului). Tinnd seama de cele menionate anterior, volumul boilerului Vb, se va calcula cu relaia:

unde: - f = 1,52 n cazul utilizrii energiei solare sau a pompelor de cldur;

85

n continuare va fi analizat cazul particular de dimensionare a boilerului pentru ap cald menajer utilizand ca sursa regenerabila pompa de caldura, considernd o locuin cu 4 persoane, un consum normal de ap cald Czn=50 l/pers/zi . Volumul boilerului, considernd temperatura apei din boiler tb=40C i factorul de supranclzire f=1,52, va fi:

n acest caz se va alege un boiler de 300400 l, prevzut cu o serpentin racordat la pompa de cldur i o rezisten electric pentru ridicarea zilnic a temperaturii pn la 60C. Astfel conform calculelor de mai sus am ales un acumulator de aget termic Vitocell 100-E Tip SVP: 400, cu o capacitate maxima de 400l, produs de firma german Viessmann, indicat in special in combinatie pompe de caldura. Ca avantaj, prezinta pierderi reduse de caldura datorita termoizolatiei de mare eficienta de jur imprejur (fara freon).

86

Fig 15.4 Desenul de executie al boilerului 15.3 Alegerea sistemului de ventilatie cu recuperarea caldurii Vitovent 300 recircula continuu aerul si indeparteaza mirosurile neplacute din ncapere cu un debit de pana la 180m3/h . Se poate comanda aerisirea confortabil printr-un termostat de camera.

Fig 15.5 Termostat reglabil Schimbatorul de caldura recupereaza aproximativ 90% din caldura aerului evacuat si incalzeste astfel aerul proaspat absorbit in cladire. Dintr-un kWh de energie electrica utilizat se recupereaza a 15 parte de energie.

Funtia de comutare pe racire pe timpul noptii Vitovent 300 decide singur cand trebuie sa recircule caldura din incapere. Daca de exemplu pe timpul verii este mai cald inauntru decat afara, se deschide ventilul Bypass si da drumul aerului rece in incapere. Alergicii pot respira Aerul este filtrat printr-un sistem cu filtru de polen. Astfel pot respira fara probleme si persoanele alergice.

87

Avantaje la prima vedere:

Nivelul constant de umiditate din incapere impiedica aparitia Filtrarea aerului important pentru alergici Economisirea costurilor de incalzire Indepartarea mirosurilor din incapere Functie de racire pe timp de noapte Ferestre inchise - mai multa siguranta impotriva spargerilor si a

igrasiei

zgomotului

a) Fig 15.6 Vitovent 300

b) a) Vedere in sectiune b) Vedere de ansamblu

88

15.4 Alegerea sondelor verticale Dimensionarea sondelor este puternic influenat de tipul solului, de prezena apei freatice, modul de dispunere a straturilor de roci, de compoziia lui chimic. Pentru o dimensionare preliminar se consider o putere de extracie a cldurii pe metru liniar de sond de 50W, o dimensionare exact putndu-se face doar la faa locului de ctre echipa de forare. Din tabelul 15.2 pentru un necesar de caldura de 7,2 KW s-au ales dou sonde de 75m din tub de politilen de 32x3 mm.

Tabelul 15.2 Dimensionarea sondelor

Putere de racire Qk(kW) 3.70 5.00 6.50 7.50 8.40 10.00 11.00 12.70 16.80 25.40

Sonde pentru sol DN 32x3 (tub dublu cu profil U), numar x lungime (m) 1 x 75 1 x 100 2 x 65 2 x 75 2 x 85 2 x 100 3 x 75 3 x 90 4 x 90 5 x 100

89

16. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii de nclzire Pentru executarea lucrrilor efectuate n vederea realizrii instalaiei termice aferente locuinei unifamiliale considerate este necesar respectarea normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii de nclzire, care sunt obligatorii pentru toate activitile cu acest profil. Aceste norme specifice sunt prevzute de Legea nr. 5 din 1965 i au fost modificate prin Decretul nr. 48 din 1969. Hotrrea Guvernului Romniei nr. 448 din 1994 privind organizarea i funcionarea Ministerului Muncii i Proteciei Sociale a primit Avizul Consiliului tehnico-economic nr. 214 din 28 noiembrie 1995. Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementri cu aplicabilitate naional, care cuprind prevederi minimum obligatorii pentru desfurarea principalelor activiti din economia naional n condiii de securitate a muncii. Respectarea coninutului acestor reglementri nu absolv agenii economici de rspundere pentru prevederea, stabilirea i aplicarea oricror alte msuri de securitate a muncii, adecvate condiiilor concrete de desfurare a activitilor respective. Reglementarea msurilor de securitate a muncii n cadrul normelor specifice de securitate a muncii, viznd global desfurarea uneia sau mai multor activiti n condiii de securitate, se realizeaz prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecrui element al sistemului. Prevederile sistemului naional de reglementri normative pentru realizarea securitii muncii constituie alturi de celelalte reglementri juridice referitoare la sntatea i securitatea n munc, baza pentru activitatea de concepie i proiectare a echipamentelor de munc i tehnologiilor, autorizarea funcionrii unitilor, instruirea salariaiilor cu privire la securitatea muncii, cercetarea accidentelor de munc i stabilirea cauzelor i responsabilitilor, controlul i autocontrolul de protecie a muncii precum i fundamentarea programului de protecie a muncii. Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrri de de instalaii nclzire se aplic cumulativ cu Normele generale de protecie a muncii.

90

Prezentele norme specifice se vor revizui periodic i vor fi modificate ori de cte ori este necesar, ca urmare a schimbrilor de natur legislativ survenite la nivel naional, a introducerii de tehnologii noi sau ori de cte ori este cazul. Prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de instalaii de nclzire se refer la modul n care se desffoar angajarea i repartizarea lucrtorilor, dotarea cu echipamente individuale de protecie, protecia npotriva incendiilor i exploziilor, organizarea locurilor de munc, iluminat, ventilaie, accesul n spaii foarte periculoase,manipularea, transportul i depozitarea materialelor, efectuarea spturilor i a lucrrilor lanlime. Prevederile de proiectare privind lucrrile de instalaii de nclzire se refer la realizarea armturilor i la modul de utilizare a aparatelor de msur i control. Acest proiect a fost realizat n conformitate cu prevederile de proiectare privind lucrrilede instalaii de nclzire, iar n aceast ordine de idei s-a avut n vedere asigurarea condiiilor de securitate a muncii, iar soluia tehnic adoptat asigur pe deplin aceste condiii.

91

17. Concluzii Conform studiului realizat cu ajutorul programului am evideniat eficiena optimizrii valorilor unora dintre parametrii caracteristici anvelopei cldirii n vederea implementrii unei instalaii de nclzire bazat pe surse regenerabile de energie. Avnd n vedere c investiiile n aceste echipamnte sunt foarte ridicate s-a urmrit justificarea costurilor instalaiilor, pentru a putea fi amortizate ntr-un interval de timp rezonabil. Componentele sistemului de nclzire, ventilarea locuinei i nclzirea apei calde menajere alese conform calculelor sunt produse de firma Viessman i anume: pompa de cldur Vitocal 300 Tip 108, boilerul pentru acumularea apei calde menajere Vitocell 100-E Tip SVP: 400, sistemul de ventilare Vitovent 300 i sondele pentru sol pentru colectarea energiei geotermale. Sistemul de nclzire trebuie s asigure att nclzirea locuinei ct i a apei calde menajere, existnd o diferen de temperatur ntre cele dou cazuri. Am ales ca pompa de cldur s asigure confortul termic din imobil, cat si nclzirea apei calde menajere. n cazuri extreme cu perioade n care temperatura s-ar menine sub valoarea luat ca referinta la calcularea necesarului si anume de -12 C, necesarul termic pentru nclzirea apei se face cu o rezisten electric ncorporat in pompa de cldur. Aceast combinaie este cea mai eficient din punct de vedere economic deoarece diminueaz foarte mult costurile lunare pentru nclzire. Amplasarea sistemelor de nclzire cu surse regenerabile de energie enumerate mai sus sunt prezentate n cele ce urmeaz.

92

18. Prezentarea instalatiei

93

94

95

96