You are on page 1of 6

M n stirea “Lacul Frumos” Vl de ti-Vâlcea (2)

de Ligya Diaconescu | Martie 17, 2008

Continuarea interviului din articolul anterior… M n stirea “Lacul Frumos” Vl de ti-


Vâlcea (1)

R.: Dar spune i-mi mai departe Sfin ia Voastr i a vrea s v


întreb i numele celor care v-au ajutat la ridicarea m n stirii, în primul rând s începem
cu cei doi b trâni.
P.G.: Doi b trâni, da.
R.: De care vorbea i dumneavoastr .
P.G.: Amândoi tr iesc, unul este Avrinte Traian, care locuie te peste drum de m n stire,
are 78 de ani, aproape 80.
R.: S -i ajute Dumnezeu!
P.G.: i mai este un înv tor.
R.: Cum se nume te?
P.G.: Mihai Claujean îl cheam . Ace tia sunt doi b trâni. Iar ei au mai fost ajuta i de un
c lug r de la M n stirea Frasinei.
R.: P rintele Paisie?
P.G.: P rintele Paisaie Vasilioglu care acuma impline te vârsta venerabil de 93 de ani.
R.: S -i ajute Dumnezeu!
P.G.: S -i ajute Dumnezeu!
R.: i dumneavoastr , de când sunte i aici?
P.G.: Eu aici sunt din 1997, când s-a f cut sfin irea acestui Sfânt L ca .
R.: S v ajute Bunul Dumnezeu i Maica Domnului i dumneavoastr .
P.G.: Am luat ini iativa aici i din puterile mele i prin cuno tin ele mele…
R.: Da…
P.G.: Am mai f cut câteva îmbun t iri.
R.: V-a fost foarte greu în acea perioad . A fost foarte greu pentru, c tim acum cum,
care este problema cu fondurile i mai ales cu sponsorii care pot sponsoriza echipe întregi
de fotbal, de handbal, concursuri de miss i celelalte dar când este vorba de o biseric , o
m n stire, mai greu se las convin i. Doar atunci cand au anumite necazuri dau fuga la
biseric sau la m n stire crezând c Dumnezeu i poate preotul de acolo pot face minuni
într-un timp scurt. Poate, dac se îndreapt , tim cu to i, dup o anumit perioad … de…
eu tiu, canon, ei pot peste cîteva luni, un an, s capete un pic de des vâr ire spiritual i
s intre în lumea Lui Dumnezeu cât de cât, pentru c dac ar fi s ne gândim în fiecare zi
c facem p cate cu to ii, i mai trebuie s ne i cur im din când în când i s urm m o
nou cale, cu to ii am fi mai lini ti i i mai împ ca i suflete te.
P.G.: Da, sunt oameni care au suflet mare i care m-au ajutat n-am întâmpinat greut i i
doar numai am deschis cuvântul si am fost ajutat.
R.: Pute i s ne nominaliza i câteva persoane?
P.G.: i pe Gigi Becali pot s -l nominalizez, pentru c el, prima dat când am venit aici
el m-a ajutat.
R.: Este un cre tin adev rat!
P.G.: N-a avut bani mul i la el, c l-am g sit pe teren dar mi-a dat o mie de euro din
buzunar i cu ace tia o mie de euro eu am început o sufragerie, am început o cas de
musafiri.
R.: Cine tie Preacuvioase P rinte Galaction, poate reu im s -l i aducem aici, s ti i c
i cei de la Muntele Athos îl a teapt cu ner bdare. ti i c noi tocmai ne-am întors de
acolo din Grecia, am fost într-o croazier în jurul Muntelui Athos i am reu it în port s
cump r m mirul cel Sfânt pe care îl doream a a de mult. Am fost i la Meteora dar to i
cei de acolo i c lug rii erau entuziasma i de sosoirea lui Becali, îl a teptau pe Becali,
care le promisese c îi va ajuta s construiasc o m n stire la Muntele Athos. Suntem
printre singurii ortodoc i de acolo care nu avem o m n stire româneasc , avem un sigur
schit acolo i iat c toat lumea î i îndreapta privirile tot c tre Becali. Poate reu im s -l
atragem i noi pentru c , cu cît d , cu atât Dumnezeu îi d mai mult.
P.G.: Da, e con tient i el în chestia asta.
R.: Da, da…
P.G.: i recunoa te c am fost la el personal i a a s-a bucurat de mine!
R.: Cred. A vizita vreodat m n stirea?
P.G.: N-a vizitat-o dar a promis o dat i o dat va ajunge aici.
R.: Înseamn c o s reu im. O s -i facem o invita ie împreun , el cite te publica ia
noastr , a adar o s -i facem o invita ie s vin aici, chiar s i poposeasc pentru o noapte
m car, s stea i la slujba.
P.G.: Da, ar fi bine!
R.: Spune i-mi, ave i i enoria i aici, da?
P.G.: Da, avem ni te enoria i care sunt în vîrst , sunt b trâni de la care n-avem preten ii.
R.: Deci în num r prea mic, da?
P.G.: Da. N-avem preten ii. N-avem preten ii s ne ajute cu nimic, dac putem noi îi
ajut m pe aici, cu câte cu o mas , câte cu o vorb bun …
R.: i atunci cum reu i i s între ine i m n stirea? Iat c a i reu it s face i i niste locuri
pentru cei care vin într-adev r s se roage, oaspe ii dumneavoastr , deosebite.
P.G.: Da, a a din pu inul nostru.
R.: Cum reu i i dac nu ave i nici un venit la m n stire?
P.G.: A a… Pe oriunde m duc sunt ajutat!
R.: Dumnezeu nu v las niciodat . Oamenii v ajut !
P.G.: Dar nu m ajut cu sume mari ci cu sume modeste, a a c dac patru milioane le-
am primit sau cinci milioane, pentru biserica am mai rezolvat din probleme. Am mai
cump rat ceea ce trebuie aicea, materiale de construc ii…
R.: Da.
P.G.: i am realizat i celelalte îmbun t iri care sunt pe aici.
R.: i cum pic cu pic se face un strop…
P.G.: Exact. Se adun !
R.: Iat c i noi dup ce vom lucra aceast frumoas manastire in revista STARPRESS,
citit în întreaga lume, vom face un apel la credincio i de a veni la dumneavoastr , de a
vedea i de a v sprijini fiecare cu cât poate pentru ca e o lume de vis aici la
dumneavoastr , într-adevar chiar i aerul pe care îl respir m este parc din Eden, dar
lini tea sufleteasc , cu care plec m de aici e de nedescris i de cum ai pus piciorul
dincolo de poart te leag un dor i o puternic dorin de a te reîntoarce aici, în l ca ul
lui Dumnezeu, în acest col micu de rai, departe de stres, poluare, r ut ile de zi cu zi i
grijile lume ti.
P.G.: Toate cele ce s-au facut aici i ce facem aici, toate le facem spre Slava Lui
Dumnezeu i lauda poporului român. Asta este inten ia.
R.: Acuma a vrea s ne spune i care este vârsta dumneavoastr ?
P.G.: Destul de onorabil . Sunt leat cu Ion Dol nescu, Leat cu Preasfin itul Calinic.
R.: Deci, ce vârst ave i?
P.G.: 63 de ani. M-am n scut când au venit ru ii, sovieticii.
R.: Mul i înainte i s v in Dumnezeu s n tos, s ne mangâia i cu cuvintele
dumneavoastr pline de har.
P.G.: Mul umesc, v urez la fel i dumneavoastr .
R.: Spune i-mi câteva cuvinte i despre sufletul dumneavoastr care a c l torit i s-a
stabilit pentru o bun bucat de vreme la M n stirea, Schitul de fapt… P trunsa.
P.G.: Eu am umblat prin mai multe M n stiri dar prin care am umblat, nu am stat cât st
cioara în vârful parului sau cât st porumbelul pe cas . Am stat mai mult, de exemplu am
intrat novice la M n stirea Frasinei, acolo unde l-am cunoscut pe p rintele Lavrentie,
p rintele Paisie i al i buni duhovnici.
R.: Da?
P.G.: Acolo am fost ca ucenic, am mers la vârsta de 23 de ani la Frasinei.
R.: N-am tiut!
P.G.: Atunci era foarte greu de primit la Manastire, era foarte greu ca s intri într-o
M N STIRE. Eu…
R.: i pe vremea comuni tilor!
P.G.: Da, pe vremea comuni tilor. Da au fost în eleg tori i ne-au l sat pentru c am fost
verifica i bine, c am venit pe la m n stire pentru suflet.
R.: Da.
P.G.: i pentru c doream mult s ajut m acolo. Apoi, am intrat din Frasinei în
M n stirea Rohia din jude ul Maramure .
R.: Ce frumoas zon i Maramure !
P.G.: De unde sunt eu n scut, de acolo.
R.: A i ajuns în zona zamislirii dumneavoastr !
P.G.: Da, acolo sunt de Obâr ie, de la 30 de kilometri de Manastirea Rohia. Acolo am
avut fericita ocazie sa-l cunosc pe marele savant Nicolae Steinhart.
R.: Steinhart?
P.G.: Evreul la încre tinat!
R.: Da, da, da, am citit mult despre el i scrieri de-ale lui, cunoscând adev rate povestiri
incredibile de via , lec ii de bun tate de neînchipuit, suferin , iertare, sacrificiu,
devotament…
P.G.: Da. L-am cunoscut acolo i pe urma chiar el personal mi-a facut o vizit aici la
Vâlcea, la m n stire, unde eram stare , la M n stirea, Schitul Pahomie.
R.: Da? Fantastic.
P.G.: De la Rohia am venit dupa 3 ani i jum tate în jude ul Vâlcea din nou i am fost dat
pentru ascultare la M n stirea P trunsa. Acolo am stat 6 ani de zile. De acolo de la
P trunsa, m-am mutat la Schitul Pahomie, unde am stat 23 de ani.
R.: O via de om! O via aducând slava Bunului Dumnezeu i Maicii Domnului, într-un
loc departe de lume, de cele lume ti, loc de rug ciune, laud .
P.G.: 23 de ani au trecut ca o zi, a a de repede, încât nu-mi pot închipui… i a a, dup
cum spune poetul român: “C de când lumea i p mântul anii se duc ca i gândul”. A a s-
au dus i anii mei i în general a a se duc anii.
R.: Se apropie s rb toarea hramului M n stirii Lacul Frumos!
P.G.: Da, Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavril.
R.: Inten iona i s face i aici câteva pachete sau o masa pentru cei care vor veni?
P.G.: Da, cum nu? Întotdeauna!
R.: Vin oameni mul i?
P.G.: Întotdeauna am f cut i vin pân la doua, trei sute de oameni.
R.: O, a a de mul i?
P.G.: Da, în 2006 am avut a a un semn ceresc i divin….
R.: Care a fost acela?
P.G.: În 2006, când a fost hramul, diminea a, pe la ora 10:00, când a început Sfânta
Liturghie, a ap rut deasupra bisericii un curcubeu atât de frumos, care avea cele trei
culori ale steagului nostru românesc! i acest curcubeu a inut 10 minute pe cer, deasupra
bisericii, deasupra turlei bisericii, mirarea oamenilor i miracolul era c nu era nici un
nor!
R.: Fantastic!
P.G.: A ap rut din senin.
R.: Da, da, da…
P.G.: i ca simbol, c a a, noi cu to ii l-am numit c este un semn ceresc, al lui
Dumnezeu, Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavril au ar tat aceast minune, acest miracol
care s-a ar tat pe cer în anul 2006.
R.: i pentru c vad acum desc rcându-se ni te saci de ciment… Ce face i cu ei?
P.G.: Continu m lucr rile.
R.: Ce intentiona i s face i în continuare sau la ce mai lucra i?
P.G.: Urmeaz ca s facem un s la pentru un loca pentru a servi masa la hram, ca vin
oameni mul i, de multe ori se întâmpl c plou sau ninge.
R.: i nu ave i loc pentru to i, nu?
P.G.: Spa iul în sala de mese este mic.
R.: Micu , asa este.
P.G.: În fiecare an aproape când a plouat, bineîn eles s-a servit masa în Sfânta Biseric ,
ceea ce nu este potrivit.
R.: Cu siguran .
P.G.: E drept dar nu e moral c nu tot ceea ce este drept este i moral.
R.: Da.
P.G.: Atuncea am g sit de cuviin s facem aici un acoperi , o sal de mese mare, ca s
intre acolo oamenii, s fie acolo sub scutul acestui a ez mânt pe care acuma îl vom ridica
i speram pân de 8 noiembrie anul acesta, 2007 s fie ridicat i s fie dat în folosin .
Referitor la ciment care…
R.: Da, spune i, tocmai vroiam s vî întreb dac mai ave i nevoie de materiale.
P.G.: Da, nevoie va fi mereu, a a în fiecare an!
R.: i de materiale de construc ie de ciment, de var, gresie, faian ?
P.G.: Da, da, da, da. De toate. De toate i unde apel m n-am fost respinsi de nimeni!
R.: Bun.
P.G.: N-am cerut cantit i mari ca s speriem oamenii.
R.: Sigur, c i pu in cu pu in se adun .
P.G.: Cât de micu , a a din suflet e bine venit.
R.: C se adun !
P.G.: Dai din suflet, Dumnezeu î i prime te!
R.: B nuiesc c i dumneavoastr v ruga i pentru binef c toriii dumneavoastr i
Dumnezeu le d i lor înmiit.
P.G.: Musai, c suntem obliga i în toate slujbele s -i amintim pe binef c torii no trii, pe
cei ce ne servesc i cei care iubesc binecuviin a casei Sale, care este biserica.
R.: Noi v mul umim mult pentru primire i cred c de acum ne vom îndrepta privirea i
catre Casa Domnului pe care o p stori i dumneavoastr , aici unde ne sim im chiar într-o
alt lume. Înc o dat mul umim mult!
P.G.: A a dup cum vede i locul aici este a a de sus, a a frumoase p durile astea din jur
i aici în dreapta, jos, se vede Oltul, care merge binen eles spre Dun re, spre Dr g ani în
jos se vede Oltul de aici frumos, în zilele senine.
R.: Da, iat -l, se vede i ast zi b trânul Alutus, în toata splendoarea lui.
P.G.: Parc ne sim im în Mulntele Athos, în insula aia de la Athos i Oltul cînd îl vedem
acolo în jos parc este Marea Egee, putem s comparam acest loc superb cu acel loc
minunat a adar locul nostru de aici din ara noastr din România, este minunat!
R.: Acum, câteva cuvinte pentru cititorii nostri, pentru ca M n stirea Lacul Frumos va fi
tot timpul, ve nic cât va exista publica ia noastr , în paginile noastre, nu o vom scoate de
acolo, câteva cuvinte pentru cititorii no trii, ce ar trebui s fac s se îndrepte s - i
îndrepte privirea c tre Dumnezeu pentru a fi ajuta i.
P.G.: Da, toata lumea î i îndreapt privirea spre Dumnezeu, în special atunci când este la
necaz omul cere ajutorul lui Dumnezeu i este bine este bine chiar dac ei nu stau numai
în rug ciuni ca i ceilal i îmbun t i i, m car o vorba s nu o spun contra lui Dumnezeu,
s nu cread , s nu zic , c Dumnezeu nu îl ajut , o vorb dulce s fie c tre divinitate i
atunci, Dumnezeu a facut c tre el un pas, adic omul face c tre Dumnezeu un pas i
Dumnezeu face c tre el o sut . Toat lumea este cre tin . Pu inii care sunt atei, ia sunt
bolnavi, diabolici, pentru c , cum spune marele scriitor rus: “C ateism nu exist i un
diabolic e o boal ”.
R.: Asa e.
P.G.: Acela care spune c nu-i Dumnezeu este ca i g ina aia care st pe cuibarul gol,
cloce te acolo, dar nu poate s scoat pui, pentru c n-are de unde, c n-are oua. E
cuibarul gol, dar ea sta tot acolo. De ce? Pentru c e bolnav . A a este i ateismul, nu este
o un argument, este o boal .
R.: Înc o dat v mul umim mult, s v dea Dumnezeu s n tate mult , mult , mult ,
mul i ani de acum înainte, ferici i, s pute i s ne mai înv a i c tre ceva i s ne mai
c l uzi i c tre Duhul Sfânt i Domnul Iisus s ne duc pe cprprile încrederii, ale
optimismului, i s înv m s cerem Maicii Domnului orice ne este necesar, în numele
Domnului Iisus Hristos i doar cu un bob de credin , vom dobândi.
P.G.: Da, s ne ajute Dumnezeu! Pe to i, pe toat lumea.
R.: i Maica Domnului! Mul umim!
Topice: Interviuri | Edit |

Un r spuns to “M n stirea “Lacul Frumos” Vl de ti-Vâlcea (2)”

1. Rizoiu Mihail spune:


1 Aprilie 2008 la 17:17 editare

P rintele PAISIE - Sfânta M n stire Fr sinei a trecut azi la cele ve nice.


Înmormântarea joi 03.04.2008.
Dumnezeu s -L ierte i s -L odihneasc în pace!

You might also like