M n stirea Rânc ciov

de Laura Ni u | 6 Ianuarie 2009

Mân stirea Rânc ciov, odinioar bogat i în mult cinste, ast zi uitat i p r sit , ea a
trecut în cursul timpului prin toate treptele înfloririi i decaden ei, pentru a nu mai p stra
nici m car privilegiul de a se numi mân stire, c ci a fost prefacut în biseric de mir. Din
toate cl dirile i împrejurimile ei, ast zi nu mai exist decât gr mezi de c r mid i urme
de temelii. Singura biseric , rezidit la 1648 i reparat în mai multe rânduri, a r mas ca
m rturie a unuia dintre cele mai vechi asez ri monastice din jude ul Arge .

Mân stirea Rânc ciov este situat în estul satului Rânc ciov, la 7 km nord de vechea
osea na ional Bucure ti-Pite ti, jude ul Arge .

Trebuie men ionat c în articolul de fa se trateaz mân stirea de c lug ri de la

Rânc ciov, pentru c a existat i o alt mân stire, dar de c lug ri e cu rol însemnat în
elucidarea vie ii ecleziastice desf urate în perimetrul satului respectiv.
În urma cercet rilor arheologice întreprinse în 1990, afl m c Mân stirea Rânc ciov
dateaz din secolul al XV-lea, necunoscându-se prea multe am nunte despre ctitor i
împrejur rile în care a fost ridicat .

Primele relat ri din istoriografia str in au apar inut generalului rus Friederich Wilhelm
von Bauer i cele ale fra ilor Tunusll, urmate de cele din istoriografia româneasc .
George Bengesco, Dionisie Fotino, Constantin I. Br tianu au fost doar câ iva dintre cei
care au cercetat i au oferit informa ii esen iale despre mân stire.

Mân stirea Rânc ciov este atestat pentru prima dat în hrisovul lui Radu cel Mare din
19 iulie 1498 prin care înt re te ocine i venituri date de Vlad C lug ru domnitorul Tarii
Romanesti (1481; 1482-1495) i fiul s u, Radu. Cea de-a doua m rturie o reg sim în
secolul al XVI-lea, în hrisovul lui Radu Paisie prin care facea mân stirii mai multe danii.

O alt m rturie o constituie scrierea cu litere s pate în piatr de deasupra u ii de la

intrarea în biseric , de unde reiese faptul ca mân stirea a fost rezidit de capitanul de
paharnicei Arsenie Soimul i so ia sa, Ana între 10 iunie 1647 i 17 septembrie 1648.
Costruind biserica mân stirii, Arsenie i-a atribuit un alt hram – Intrarea în biserica – în
loc de În lâare, lucru care contravenea uzantelor medievale. Grija fa de aceast
mân stire c reia îi face mai multe danii, se explica i prin alegerea ei ca necropol a
familiei sale.

Despre egumenii mân stirii, nu sunt prea multe informa ii. În secolul al XVII- lea
documentele fac referire la cei cinci egumeni: Sava, Barbu, Ioanichie, Cosma i Onofrie,
unul dintre egumenii cei mai longevivi în func ie. Apoi în secolul al XVIII-lea sunt
mentiona i Pavel, Daniil, Paisie urma i de al i 17 egumeni.

Din punct de vedere arheologic, se va reg si cu numele de Mân stirea medieval

Rânc ciov sau Fosta Mân stire Rânc ciov în Lista monumentelor istorice 2004. S-au
descoperit dou l ca e anterioare pe suprafa a mân stirii actuale. Prima biserica
(Rancaciov 1) a existat din vremea lui Vlad C lugarul, fiind un edificiu din lemn, cu o
funda ie i soclu, compartimentat în altar, naos i pronaos absidat.

Cel de-al doilea l ca religios (Rancaciov 2) este construit de Arsenie oimul împreun
cu so ia sa Ana i a fost o construc ie de înhumare a ctitorilor. Au fost descoperite mai
multe morminte i dou cripte din c r mida pe plan triconic, compartimentat în altar,
naos, pronaos i pridvor deschis. Accesul la clopote se face pe o scara în spiral , iar
decorul – vrejul vi ei de vie i strugurele – este putin neglijent, fiind unic în jude ul
Arge . Pictura are un rol redus. Se tie c pictura interioar este opera zugravului Teodor.

Domeniul mân stirii s-a format treptat din danii i cump r ri i consta în: mo ii, mun i,
hele tee i vii. Mo iile mân stirii au fost: Cârstieni, pe care se afla mân stirea, Gorganu
pân la apa Arge ului, Br tule ti lâng mân stire i care avea venit, viile de la care lua
ota ina, Fure ti, pe apa Rânc ciovului, Poenari, Bolde ti în jude ul Buz u, Cacale ii de
Rovine din jude ul Vla ca, Negoie ti în Dambovi a, muntele Vaca sau Piscul Boului,
lâng comuna V leni-Muscel, R de ti din jude ul Olt, viile Diicului i a Radului din
dealul Gorganului,viile Huma din dealul Izvoranilor, viile lui Matei i Negoi ,
paharnicul din Racovi .

Dac în primele trei secole ale existen ei ei, mân stirea Rânc ciov oscileaz între o
situa ie relativ bun i între una nefavorabil , acum, declinul este ireversibil. Se în elege
astfel, de ce Regulamentul Organic a trecut-o în rândul celor mai s race incluzand-o în
clasa a VI-a.

Situa ia actuala s-a agravat. Din pisania mân stirii rezulta ca seismul din 1940 a afectat-o
destul de puternic, motiv pentru care în perioada 1942-1944 s-au f cut unele lucr ri de
consolidare, singurele de altfel, deoarece dup seismele din 1977, 1986 i 1990 nu s-a
mai f cut nici o interven ie de consolidare sau restaurare asupra monumentului, iar
avariile s-au agravat în timp. Întrucât lucr rile de consolidare ar fi putut s distrug
structurile arheologice, dar i pentru a oferi date care s faciliteze procesul de restaurare,
între 1-31 octombrie 1990 au fost intreprinse cercet ri arheologice, de c tre speciali ti ai
Muzeului Jude ean Arges. Datorit st rii avansate de deteriorare a monumentului,
investigarea arheologic a impus o anumit pruden , evitandu-se apropierea de funda iile
acestui l ca .

Proiectul de consolidare const în introducerea unor elemente de beton armat prin care s
se realizeze suplimentarea infrastructurii, o macrostructur la nivelul podului,
consolidarea i ancorarea turlelor de corpul bisericii.

În prezent, biserica este în curs de restaurare, inclusiv pictura. De i lucr rile de renovare
a mân stirii Rânc ciov au fost demarate înc din 1990, din p cate din lipsa fondurilor,
dup ce s-a montat o schela de consolidare provizorie a bisericii, nu s-a mai ini iat niciun
demers în vederea restaur rii ei.