Suport de Curs Tehnician

Centrul
de Formare Profesionala Adulti

CURS DE PERFECTIONARE TEHNICIAN PENTRU SISTEME DE DETECTIE, SUPRAVEGHERE VIDEO, CONTROL ACCES www.car.org.ro
Lectori & autori: Ec. Ion Iordache - CAR Ing. Silviu Sorici SIEMENS Romania Ing. Petre Manolache SIEMENS Romania Profesor Damian Tiberiu - CAR
ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
Centrul de Formare Profesionala Adulti

Cursuri autorizate CNFPA: Agent paza si ordine caliFicare (360 ore) Tehnician pentru sistemele de detecie, supraveghere video, control acces perfectionare (120 ore) Tehnician pentru sisteme si instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu perfectionare (80 ore) Manager Proiect specializare (60 ore ) Formator specializare (160 ore) Proiectant sisteme de securitate specializare (170 ore) Consultant de securitate specializare (80 ore) Inginer sisteme de securitate specializare (130 ore) Manager de securitate specializare (120 ore) in pregatire Cursuri pentru mediul de afaceri:

Managementul IMM-urilor 40 ore Managementul proiectelor cu fonduri europene Marketing si tehnici de promovare Comunicare si tehnici de vanzari
ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA 2
CURS DE PERFECTIONARE
TEHNICIAN
PENTRU SISTEME DE DETECTIE, SUPRAVEGHERE VIDEO, CONTROL ACCES
COD COR: 313210 ( 120 ore ) Asocia'a Centrul de Afaceri Resita Centrul de Formare Profesionala Adul= Curs realizat in baza Standardului ocupa'onal Consiliul pentru Standarde Ocupaionale i Atestare Unitatea de Cercetare i Servicii Tehnice
Agenda cursului

Pasul 0: Pasul 1: Pasul 2: Pasul 3:
Prezentarea cursului si a competentelor acordate de acesta. Legislatia formarii profesionale a adultilor si legislatia domeniului sistemelor de securitate. Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate. Planificarea si organizarea activitatilor proprii Pasul 4: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca si de protectie a mediului Pasul 5: Comunicarea interpersonala la locul de munca Pasul 6: Desfasurarea activitatii in echipe Pasul 7: Perfectionarea profesionala Pasul 8: Conceptul de risc si analiza riscului Pasul 9: Structura unui mecanism de securitate Pasul 10: Sisteme antiefractie Pasul 11: Sisteme de control acces / admitere acces Pasul 12: Sisteme de supraveghere video Pasul 13: Detectarea si stingerea incendiilor notiuni generale Pasul 14: Supravegherea obiectivelor mobile notiuni generale Pasul 15: Cuplarea sistemelor/subsistemelor in centrala/dispecerat Pasul 16: Depanarea defectiunilor Pasul 17: Diagnosticarea functionarii sistemelor Pasul 18: Efectuarea lucrarilor de reparatii la structurile afectate de montare/cablare Pasul 19: Efectuarea cablajelor si montarea echipamentelor Pasul 20: Notiuni de electricitate si magnetism Pasul 21: Proiectare prezentarea elementelor de proiectare si a modului de executare a proiectului /I18 Pasul 22: Standarde europene pentru sistemele de alarma.
Obiectivele de instruire
La finalul cursului participanii trebuie s:
Cunoasca modurile de executare a instalarii diferitelor sisteme
DSVCAM si mentenanta curent a acestora la sediul beneficiarului, precum si reparatii, modificri, extinderi ale acestor sisteme. Cunoasca legislatia din domeniul sistemelor de securitate. Cunoasca o serie de tehnici de comunicare si organizare la locul de munca.
Defineasc diferitele aspecte ale unui proiect de sistem de securitate
(cerinte tehnice si legislative).

Sa intocmeasca corect documentele specifice activitatii din sistemele
de securitate.
Elaboreze un proiect de sistem de securitate. S cunoasca i s aplice diverse tehnici de proiectare, executie si
service pentru toate subsistemele unui sistem de securitate.

Pasul 0
Prezentarea cursului si a competentelor acordate de acesta.
Descrierea ocupatiei:
Pentru a practica ocupatia de Tehnician pentru sisteme de detectie, supraveghere video, control acces", o persoana trebuie sa faca dovada urmatoarelor aspecte: - cunoaste si are permanent preocupare pentru a intelege in profunzime activitatile legate de instalarea, punerea in functiune si mentenanta sistemelor tehnice de detectie si semnalizare la efractie si control al accesului, a sistemelor tehnice de detectare, semnalizare si alarmare la incendiu, a sistemelor tehnice de televiziune cu circuit inchis (TVCI), a sistemelor tehnice de monitorizare. - alege metodele optime si stabileste detaliile privind lucrarile de realizare a tubulaturii si a traseelor de cabluri aferente sistemelor tehnice de detectie si semnalizare la efractie si control al accesului, a sistemelor tehnice de detectare, semnalizare si alarmare la incendiu, a sistemelor tehnice de televiziune cu circuit inchis (TVCI), a sistemelor tehnice de monitorizare.
- alege metodele optime si stabileste detaliile privind lucrarile de
montare instalare aferente sistemelor tehnice de detectie si semnalizare la efractie si control al accesului, a sistemelor tehnice de detectare, semnalizare si alarmare la incendiu, a sistemelor tehnice de televiziune cu circuit inchis (TVCI), a sistemelor tehnice de monitorizare. - asigura punerea in functiune a sistemelor tehnice de detectie si semnalizare la efractie si control al accesului, a sistemelor tehnice de detectare, semnalizare si alarmare la incendiu, a sistemelor tehnice de televiziune cu circuit inchis (TVCI), a sistemelor tehnice de monitorizare. - asigura activitati de mentenanta si service aferente sistemelor tehnice de detectie si semnalizare la efractie si control al accesului, a sistemelor tehnice de detectare, semnalizare si alarmare la incendiu, a sistemelor tehnice de televiziune cu circuit inchis (TVCI), a sistemelor tehnice de monitorizare.
- aplica reglementarile legale si standardele in vigoare privind
realizarea sistemelor tehnice de deteetie si semnalizare la efractie si control al accesului, a sistemelor tehnice de detectare, semnalizare si alarmare la incendiu, a sistemelor tehnice de televiziune cu circuit inchis (TVCI), a sistemelor tehnice de monitorizare. - se preocupa de asigurarea conditiilor corespunzatoare de lucru pentru realizarea, punerea in functiune si mentenanta sistemelor tehnice de deteetie si semnaiizare la efractie si control al accesului, a sistemelor tehnice de detectare, semnaiizare si alarmare la incendiu, a sistemelor tehnice de televiziune cu circuit inchis (TVCI), a sistemelor tehnice de monitorizare.
Pasul 1
Legislatia formarii profesionale a adultilor si legislatia domeniului sistemelor de securitate.
10
LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor
indeplineste rolul de autoritate nationala pentru calificari Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor are urmatoarele atributii principale (extras):
avizeaza proiectele de acte normative care au ca obiect formarea
profesionala a adultilor; intocmeste si actualizeaza Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor; aproba noi standarde ocupationale si le actualizeaza pe cele existente, conform evolutiilor pe piata muncii;
11

ORDONANA GUVERNULUI nr. 129/2000*)
privind formarea profesional a adulilor

ORDONANA Nr. 76 din 19 august 2004 pentru modificarea i
completarea Ordonanei Guvernului nr. 129/2000 Hotarrea nr. 522 din 8 mai 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor Hotarrea nr. 887 din 3 iunie 2004 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei
12

ORDONANA GUVERNULUI nr. 129/2000*) privind formarea profesional a adulilor
Art. 4 - (1) Formarea profesional a adulilor cuprinde formarea profesional
iniial i formarea profesional continu organizate prin alte forme dect cele specifice sistemului naional de nvmnt. (2) Formarea profesional iniial a adulilor asigur pregtirea necesar pentru dobndirea competenelor profesionale minime necesare pentru obinerea unui loc de munc. (3) Formarea profesional continu este ulterioar formrii iniiale i asigur adulilor fie dezvoltarea competenelor profesionale deja dobndite, fie dobndirea de noi competene. Art. 5 - (1) n sensul prezentei ordonane, competena profesional reprezint capacitatea de a realiza activitile cerute la locul de munc la nivelul calitativ specificat n standardul ocupaional.
13

ORDONAN Nr. 76 din 19 august 2004 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesional a adulilor: Alineatul (3) al articolul 5: "(3) Formarea profesional a adulilor se organizeaz prin programe de iniiere, calificare, recalificare, perfecionare, specializare, definite astfel: a) iniierea reprezint dobndirea uneia sau mai multor competene specifice unei calificri conform standardului ocupaional sau de pregtire profesional; b) calificarea, respectiv recalificarea, reprezint pregtirea profesional care conduce la dobndirea unui ansamblu de competene profesionale care permit unei persoane s desfoare activiti specifice uneia sau mai multor ocupaii; c) perfecionarea, respectiv specializarea, reprezint pregtirea profesional care conduce la dezvoltarea sau completarea cunotinelor, deprinderilor sau competenelor profesionale ale unei persoane care deine deja o calificare, respectiv dezvoltarea competenelor n cadrul aceleiai calificri, dobndirea de competene noi n aceeai arie ocupaional sau ntr-o arie ocupaional nou, dobndirea de competene fundamentale/ cheie sau competene tehnice noi, specifice mai multor ocupaii."
14

STANDARDUL OCUPATIONAL ART. 12 (1) Programele de formare profesional asigur dobndirea unor competene profesionale n conformitate cu standardele ocupaionale, respectiv standardele de pregtire profesional, recunoscute la nivel naional. (2) Standardul ocupaional, respectiv standardul de pregtire profesional, este documentul care precizeaz competenele profesionale necesare practicrii unei ocupaii, respectiv specifice unei calificri. FISCALITATE Art. 34 - Societile comerciale, companiile i societile naionale, unitile cooperatiste, regiile autonome i alte instituii pot efectua cheltuieli pentru formarea profesional a salariailor, cheltuieli care se deduc, dup caz, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit.
(OG 129/2000)
15

Metodologia certificrii formrii profesionale a adulilor
Ordin 501/8.10.2003 MMSSF & Ordin 5253/16.10.2003 MECT
EXAMEN
Art. 17
(1) n cazul n care programul de formare profesional prevede realizarea unui proiect, acesta se execut pe parcursul programului de formare profesional, sub coordonarea unui ndrumtor de proiect, iar susinerea sa nlocuiete proba oral a examenului de absolvire . (2) Proiectul este pus la dispoziia comisiei de examinare cu cel puin 24 de ore nainte de nceperea examenului de absolvire. (3) Proiectul este susinut de participantul la examenul de absolvire, ntr-un interval de timp de 15-20 minute, n faa membrilor comisiei de examinare, care pot adresa ntrebri. (4) Comisia de examinare consult referatul ndrumtorului de proiect, nota acordat de acesta avnd caracter orientativ n aprecierea proiectului. (5) Nota minim de promovare a acestei probe este 6 (ase). (6) Nota acordat la susinerea proiectului nu poate fi contestat.
REGLEMENTAREA DOMENIULUI SISTEMELOR DE ALARMARE MPOTRIVA EFRACIEI, TVCI, CA/AA

Legea 40/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr.
333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor.

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 153 din 9 martie 2010.
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. I Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
REGLEMENTAREA DOMENIULUI SISTEMELOR I INSTALAIILOR DE SEMNALIZARE, ALARMARE I ALERTARE N CAZ DE INCENDIU
Ordinul nr. 87/2010

pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor
EMIS DE MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 14 aprilie 2010
18
Metodologia de autorizare
Art. 1 Se aproba Metodologia de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2 Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, prin Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila si prin inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti, urmareste punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Dispozitii generale
Art. 1 (1) Prezenta metodologie stabileste cadrul de desfasurare a activitatii de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor. (2) Fac obiectul autorizarii potrivit prezentei metodologii urmatoarele lucrari: a) proiectarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu; b) instalarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu; c) proiectarea sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor; d) instalarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorurate cu efect de sera;
20
Dispozitii generale Art.1continuare
e) termoprotectie cu vopsele termospumante;
f) termoprotectie cu produse de torcretare; g) ignifugarea materialelor combustibile; h) intretinerea instalatiilor speciale din compunerea autospecialelor destinate apararii impotriva incendiilor; i) verificarea, reincarcarea si repararea stingatoarelor de incendiu, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorurate cu efect de sera. (3) Autorizarea persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor, altele decat cele prevazute la alin. (2), se face prin metodologii specifice, aprobate in conditiile legii.
21
Termeni si expresii
ART. 2 - In sensul prezentei metodologii, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) autorizatie document emis de Centrul National pentru Securitate la
Incendiu si Protectie Civila care da dreptul titularului sa efectueze lucrarile in domeniul apararii impotriva incendiilor prevazute de art. 1 alin. (2); b) persoane persoane juridice, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale; c) personal angajati ai persoanelor juridice, membri ai intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale, precum si persoane fizice autorizate, care detin un certificat de competenta profesionala pentru unul sau mai multe dintre domeniile de autorizare prevazute la art. 1 alin. (2); d) certificat de competenta profesionala document care atesta pregatirea profesionala in domeniul pentru care se solicita autorizare.
Costurile autorizarii
Art. 3 Autorizarea persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor, denumita in continuare autorizare, se realizeaza contra cost, pe baza tarifelor stabilite potrivit art. 5 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 259/2005 privind infiintarea si stabilirea atributiilor Centrului National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila.
23
Capitolul II - Desfasurarea activitatii de autorizare a persoanelor

Art. 4 (1) Autorizarea se solicita in scris, pentru fiecare dintre lucrarile prevazute la art. 1 alin. (2), la Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila, denumit in continuare Centrul National, unitate specializata din structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, denumit in continuare Inspectoratul General. (2) In cazul persoanei juridice, autorizarea se solicita pentru fiecare filiala a acesteia, constituita potrivit legii, care urmeaza sa efectueze lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor. (3) Autorizatia se acorda pe o perioada nedeterminata. (4) Modelul cererii de autorizare este prevazut in anexa nr. 1.
24
Documente de autorizare
Art. 5 (1) Cererea de autorizare trebuie insotita de urmatoarele documente: a) copie de pe certificatul de inregistrare emis de oficiul registrului comertului; b) certificat constatator emis cu cel mult 30 de zile inaintea solicitarii autorizarii de oficiul registrului comertului in baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din care sa reiasa inregistrarea uneia sau mai multor activitati pentru care se solicita autorizarea, conform Listei codurilor CAEN prevazute in anexa nr. 2; c) lista cu personalul semnata si stampilata de solicitant; d) copii de pe certificatul/certificatele de competenta profesionala pentru ocupatii specifice, care respecta Lista ocupatiilor specifice prevazuta in anexa nr. 3; e) Lista mijloacelor tehnice din dotare, semnata si stampilata de solicitant, intocmita conform anexei nr. 4, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare;
Documente de autorizarecontinuare
f) buletine de verificare metrologica sau certificate de etalonare emise de laboratoare autorizate metrologic pentru mijloacele de masurare din dotare, supuse controlului metrologic legal; g) procedura de lucru specifica activitatii pentru care se solicita autorizarea, care respecta structura-cadru prevazuta in anexa nr. 5, semnata si stampilata de solicitant, sau, atunci cand exista un sistem de management al calitatii pe domeniul pentru care se solicita autorizarea, dovada din care sa rezulte implementarea acestuia si procedura de lucru aferenta; h) copie de pe autorizatia emisa de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat ISCIR pentru efectuarea activitatilor de umplere, reparare, verificare tehnica, scoatere din uz si casare a recipientelor-butelii stingatoare de incendiu, in cazul persoanelor care solicita autorizarea pentru efectuarea lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu; i) dovada achitarii contravalorii prestarilor de servicii.
Documente de autorizarecontinuare
(2) In cazul institutiilor/autoritatilor publice, situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) se dovedesc prin prezentarea unor documente echivalente. (3) Prin prezentarea certificatelor de competenta profesionala prevazute la alin. (1) lit. d), persoanele care solicita autorizarea trebuie sa faca dovada ca personalul acopera toate unitatile de competenta specifice. (4) Dotarea cu mijloace tehnice, dovedita potrivit alin. (1) lit. e), trebuie sa respecte urmatoarele reguli: a) generale: 1. sa fie asigurata pe intreaga perioada de autorizare a persoanei; 2. mijloacele tehnice nu trebuie sa fie de tip hobby sau destinate uzului casnic/ gospodaresc; b) specifice: 1. sa fie asigurata pentru fiecare sucursala, in cazul persoanelor juridice; 2. sa fie asigurata pentru fiecare punct de lucru, in cazul in care se solicita autorizarea pentru efectuarea lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu.
Inregistrarea cererilor
Art. 6 (1) Cererile se inregistreaza in ordinea primirii lor. (2) In termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autorizare, solicitantului i se trimite o confirmare, care trebuie sa contina urmatoarele: a) informatii privind completarea documentelor care insotesc cererea de autorizare, daca este cazul; b) comunicarea termenului de procesare a cererii de autorizare si a datei de la care incepe sa curga: data inregistrarii cererii de autorizare sau, dupa caz, data primirii documentatiei complete; c) caile de atac; d) mentiunea privind autorizarea tacita, in cazul depasirii termenului de procesare a cererii. (3) Documentele solicitate suplimentar trebuie sa fie depuse in cel mult 45 de zile de la data notificarii, in caz contrar cererea se respinge.
Solutionarea cererii de autorizare

Art. 7 (1) Cererea de autorizare se solutioneaza de catre specialisti din structura de autorizare printr-un referat care cuprinde concluzii si propuneri privind acordarea autorizatiei sau, dupa caz, respingerea motivata a solicitarii; referatul se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se aproba de catre seful Centrului National. (2) Cererea solicitantului se proceseaza in cel mult 30 de zile de la data depunerii documentatiei complete. Termenul poate fi prelungit o singura data, pentru o perioada de maximum 15 zile, cu conditia notificarii solicitantului inainte de expirarea termenului initial. Valabilitatea documentelor depuse initial nu este afectata de prelungirea dispusa de Centrul National. (3) In cazul in care cererea se respinge, solicitantul trebuie informat cu privire la decizia de respingere, cu precizarea motivelor care au stat la baza luarii acestei masuri. (4) Modelul autorizatiilor emise de Centrul National este prevazut in anexa nr. 6. (5) Evidenta autorizatiilor emise se tine intr-un registru special, al carui model este prevazut in anexa nr. 7. (6) Daca solicitantii nu se prezinta pentru ridicarea autorizatiilor in termen de 6 luni de la data emiterii, acestea se claseaza si se indosariaza potrivit reglementarilor in vigoare.
Capitolul III - Supravegherea persoanelor autorizate

Art. 8 (1) Persoanele autorizate sunt supuse unei auditari de supraveghere. (2) Auditul de supraveghere se realizeaza de Centrul National si/sau de inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, pe baza unei proceduri de efectuare a auditului aprobata prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General. (3) In vederea realizarii auditului de supraveghere fiecare inspectorat pentru situatii de urgenta judetean, respectiv al municipiului Bucuresti desemneaza cel putin 2 specialisti pentru fiecare domeniu de autorizare prevazut la art. 1 alin. (2). Dupa centralizarea de catre Centrul National si aprobarea de catre inspectorul general al Inspectoratului General, lista auditorilor desemnati se afiseaza pe site-ul oficial al Inspectoratului General si al Centrului National.
30
Auditarea
Art. 9 (1) Persoanele autorizate trebuie sa permita accesul neconditionat al auditorilor in spatiile in care efectueaza lucrari in domeniile prevazute la art. 1 alin. (2), la toate documentele care au stat la baza autorizarii, dupa caz, la documentele de provenienta, certificatele de calitate, declaratiile de conformitate pentru toate mijloacele tehnice din dotare si substantele utilizate si la altele asemenea. (2) Beneficiarii lucrarilor realizate de persoanele autorizate trebuie sa permita accesul neconditionat al auditorilor la toate lucrarile efectuate sau aflate in curs de efectuare. (3) Modul de efectuare a lucrarilor se verifica in cadrul a cel putin 3 lucrari alese de auditor.
31
Auditul de supraveghere
Art. 10 (1) Auditul de supraveghere poate fi planificat sau inopinat. (2) Auditul de supraveghere planificat se efectueaza cel putin o data la 2 ani si se comunica persoanei autorizate cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru realizarea acestuia. (3) Auditul de supraveghere inopinat se executa: a) in urma reclamatiilor, informarilor si/sau sesizarilor cu privire la lucrarile aflate in curs de efectuare sau efectuate de persoana autorizata; b) pe timpul verificarii activitatii auditorilor de catre reprezentantii Inspectoratului General, prin structura specializata de supraveghere a pietei.
32
Referatul de supraveghere
Art. 11 (1) In urma auditului de supraveghere se intocmeste un referat de supraveghere, al carui model este prevazut in anexa nr. 8 in 3 exemplare, care se distribuie astfel: a) exemplarul nr. 1, la Centrul National; b) exemplarul nr. 2, la inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti; c) exemplarul nr. 3, la persoana auditata. (2) Referatul de supraveghere se comunica persoanei auditate si Centrului National, dupa caz, in termen de 15 zile de la data incheierii auditului de supraveghere.
33
Capitolul IV - Suspendarea, retragerea si anularea autorizatiei

Art. 12 (1) In cazul in care, in urma analizarii referatului de supraveghere, se constata ca persoana auditata nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza acordarii autorizatiei, altele decat cele care atrag retragerea acesteia, Centrul National, prin structura de autorizare, intocmeste un raport de suspendare a autorizatiei. (2) Raportul de suspendare a autorizatiei cuprinde: a) abaterile constatate; b) dispozitia de suspendare a autorizatiei; c) atentionarea persoanei auditate ca in termen de cel mult 30 de zile de la comunicare sa remedieze abaterile constatate; d) cai de atac. (3) Raportul de suspendare se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se aproba de catre seful Centrului National. (4) Raportul de suspendare se intocmeste in 3 exemplare, in termen de 10 zile de la data inregistrarii referatului de supraveghere la Centrul National, si se comunica in termen de 5 zile de la data intocmirii acestuia: a) persoanei auditate; b) inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti.
Suspendarea retragerea autorizatiei

Art. 13 Suspendarea autorizatiei inceteaza daca, in termenul comunicat, persoana autorizata face dovada indeplinirii conditiilor de autorizare, prin depunerea la Centrul National a unor documente in acest sens. Art. 14 Autorizatia se retrage daca: a) se constata efectuarea lucrarilor autorizate cu produse necertificate, neagrementate tehnic si/sau fara marcaj CE; b) se constata efectuarea lucrarilor autorizate cu alt personal decat cel nominalizat in lista depusa potrivit art. 5 alin. (1) lit. c); c) persoanele autorizate impiedica ori se sustrag de la efectuarea auditului; d) in termen de un an, autorizatia a fost suspendata de doua ori; e) se constata ca persoana autorizata, pe perioada suspendarii, efectueaza lucrari in domeniul in care este autorizata; f) nu se face dovada indeplinirii conditiilor de autorizare, in termenul comunicat cu ocazia suspendarii.
35
Raportul de retragere a autorizatiei

Art.15 (1) In cazul in care in urma analizarii referatului de supraveghere se constata existenta uneia/unora din situatiile prevazute la art. 14, Centrul National, prin structura de autorizare, intocmeste un raport de retragere a autorizatiei. (2) Raportul de retragere a autorizatiei cuprinde: a) abaterile constatate; b) dispozitia de retragere a autorizatiei; c) cai de atac. (3) Raportul de retragere se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se aproba de catre seful Centrului National. (4) Raportul de retragere se intocmeste in 3 exemplare, in termen de 10 zile de la data inregistrarii referatului de supraveghere la Centrul National, si se comunica in termen de 5 zile de la data intocmirii acestuia: a) persoanei auditate; b) inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti.
Solicitarea unei noi autorizatii
Art. 16 (1) Persoana careia i-a fost retrasa autorizatia poate solicita o noua autorizare numai dupa expirarea unui an de la data retragerii autorizatiei anterioare. (2) In cazul in care persoana solicita o noua autorizare fara respectarea termenului prevazut la alin. (1), cererea se respinge ca prematura. (3) Persoana careia i-a fost retrasa de doua ori autorizatia nu mai poate solicita o noua autorizare.
37
Capitolul V - Preschimbarea autorizatiilor

Art. 17 (1) Preschimbarea autorizatiilor intervine in urmatoarele situatii: a) la schimbarea formei juridice de organizare a persoanei autorizate, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; b) la schimbarea denumirii/numelui persoanei autorizate; c) la schimbarea sediului social/profesional al persoanei autorizate. (2) In vederea preschimbarii autorizatiei, persoanele trebuie sa depuna la Centrul National urmatoarele documente: a) cerere de preschimbare a autorizatiei, intocmita conform modelului prevazut in anexa nr. 9; b) autorizatia in original; c) documente care justifica necesitatea preschimbarii autorizatiei.
Capitolul VI - Libera circulatie a serviciilor

Art. 18 (1) Persoanele autorizate stabilite intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European pot sa efectueze lucrarile in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la art. 1 alin. (2), in regim transfrontalier in Romania numai dupa notificarea prealabila a Centrului National pentru fiecare lucrare, conform modelului prevazut in anexa nr. 10. (2) Persoanele autorizate intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European pot sa efectueze lucrarile in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la art. 1 alin. (2), cu caracter permanent in Romania numai dupa notificarea prealabila a Centrului National, conform modelului prevazut in anexa nr. 11.
Ar. 18 - notificarea
Notificarea trebuie insotita de urmatoarele documente: a) actul de inregistrare la oficiul registrului comertului, in copie; b) autorizatia emisa de statul emitent, in copie si in traducere autorizata; c) lista cu personalul care detine certificate de competenta profesionala corespunzatoare, semnata si stampilata de persoana autorizata; d) certificate de competenta profesionala sau documente similare emise de autoritati dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, in copie si in traducere autorizata; e) autorizatie echivalenta ca scop cu autorizatia emisa de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat ISCIR pentru efectuarea activitatilor de umplere, reparare, verificare tehnica, scoatere din uz si casare a recipientelor-butelii stingatoare de incendiu, in cazul persoanelor autorizate pentru efectuarea lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu, in copie si traducere autorizata.
Verificarea legalitatii documentelor
Art. 19 In cazul in care este necesara verificarea legalitatii documentelor depuse in vederea autorizarii, Centrul National contacteaza autoritatile competente din statul membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European in cauza, prin intermediul Sistemului de informare in cadrul pietei interne, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romani.
41
Capitolul VII - Obligatii ale persoanei autorizate si cai de atac

Art. 20 Persoanele autorizate au urmatoarele obligatii: a) sa mentina conditiile care au stat la baza autorizarii, pe toata durata existentei autorizatiei; b) sa asigure tinerea la zi a evidentei lucrarilor efectuate, in registre speciale, intocmite conform modelelor prevazute in anexele nr. 1216; c) sa comunice in scris Centrului National modificarile survenite in conditiile care au stat la baza autorizarii, in termen de 10 zile de la data producerii acestora, prin transmiterea de documente actualizate. Art. 21 Contestarea deciziei de respingere a cererii de autorizare sau de suspendare/ retragere a autorizatiei se face conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.
42
Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 22 (1) Certificatele de atestare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei metodologii sunt valabile pana la expirarea termenului de valabilitate. (2) Persoanele care au fost atestate pana la data intrarii in vigoare a prezentei metodologii trebuie sa respecte conditiile care au stat la baza emiterii certificatelor de atestare. Art. 23 Verificarea activitatii auditorilor din inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene, respectiv al municipiului Bucuresti si din Centrul National se face de catre reprezentantii Inspectoratului General, prin structura specializata de supraveghere a pietei, pe baza procedurii aprobate de inspectorul general al Inspectoratului General. Art. 24 Pentru aplicarea prezentei metodologii Centrul National elaboreaza proceduri specifice, aprobate de inspectorul general al Inspectoratului General.
Dispozitii finale
Art. 25 Listele cu persoanele autorizate, precum si cele carora li s-a retras autorizatia se afiseaza si se actualizeaza pe site-ul oficial al Inspectoratului General si al Centrului National si/sau se publica in publicatii de specialitate. Art. 26 Procedura de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor poate fi indeplinita prin intermediul punctului de contact unic electronic, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009, in termen de 60 de zile de la operationalizarea punctului de contact unic electronic. Art. 27 Prevederile prezentei metodologii se completeaza cu dispozitiile-cadru ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009. Art. 28 Anexele nr. 116 fac parte integranta din prezenta metodologie.
Anexe:
Anexa nr. 1 model cerere de autorizare Anexa nr. 2 lista codurilor CAEN Anexa nr. 3 lista ocupatiilor specifice Anexa nr. 4 lista mijloacelor tehnice din dotare Anexa nr. 5 structura cadru a procedurii de lucru specifice Anexa nr. 6 autorizatie (formular) Anexa nr. 7 registru special de evidenta a autorizatiilor Anexa nr. 8 referat de supraveghere Anexa nr. 9 cerere de preschimbare a autorizatiei Anexa nr. 10 notificare (model) Anexa nr. 11 notificare (model) Anexa nr. 12 registru de evidenta a lucrarilor de ignifugare a materialelor combustibile. Anexa nr. 13 registru de evidenta a lucrarilor de termoprotectie Anexa nr. 14 registru de evidenta a lucrarilor de proiectare, instalare si intretinere a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu/sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorescente cu efect de sera (model). Anexa nr. 15 registru de evidenta a lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorescente cu efect de sera (model). Anexa nr. 16 registru de evidenta a lucrarilor de intretinere a instalatiilor speciale din compunerea autospecialelor destinate apararii impotriva incendiilor (model).
Legislatie
60 min. dezbatere pe marginea unor cazuistici intalnite in practica cursantilor.
46
Pasul 2
Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate.
47
Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate

Unitatea include competenele necesare pentru evidena i ntocmirea documentelor n activitatea echipelor de service i instalare i abilitatea de a raporta situaiile deosebite, observaiile sau orice alte elemente considerate a avea impact asupra organizatiei si activittii. Unitatea este comun pentru echipele de service i instalare. Tipuri de documente: dosarul abonatului (FIT, FOA), proiectul de instalare, ordinul de instalare, note de solicitare, lista de dotare minim, registrul operaiunilor de service, inventarul de scule. Condiii i circumstane de completare / ntocmire a documentelor. Datele tehnice i non tehnice care trebuie completate n documentele standard: date privind starea sistemului abonatului, probe funcionale, modificri n proiectul iniial (dup consultare proiectantului). Categorii de documente, modalit i i proceduri de completare, nregistrare, pstrare informaiile care se vor nregistra n documentele standard: tipul interveniei (service programat, depanare, instalare etc.), descrierea strii sistemului, operaiuni efectuate, numele membrilor echipei, confirmarea de ctre beneficiar a conformitii celor nscrise, neconcordane ntre proiect i situaia de la amplasament sursele de obinere a datelor: de la clieni, din proiecte, din documentaiile tehnice i interne, din standarde tehnice, din manuale etc. proceduri de circulaie a documentelor n cadrul organizaiei

Identificarea datelor si documentelor
Documentele care se ntocmesc / completeaz sunt identificate
corect n funcie de tipul activitii.

Datele care se vor nregistra sunt n concordanta cu realitatea i
cu tipul documentului.
Sursele de obtinere a datelor sunt corect identificate i selectate
n funcie de natura datelor.
49

ntocmirea / completarea documentelor de evidenta
Datele i informatiile sunt consemnate corect n documentele de
documentelor de eviden eviden specifice. Informatiile nregistrate respecta ca fond i forma procedurile interne. Datele i informatiile consemnate n documentele de evidenta sunt reale i verificabile. Documentele de evidenta sunt ntocmite / completate concis i / sau lizibil. Toate documentele standard sunt completate i pastrate conform normelor interne.

Intocmirea rapoartelor
Modalitatea de ntocmire a rapoartelor este n conformitate cu
normele interne.
Rapoartele prezint date relevante pentru scopul propus. Rapoartele sunt ntocmite concis i lizibil. Acolo unde este cazul, pentru dezvoltarea, modificarea unor
sisteme de alarma i detectie de la abonat, datele de fezabilitate tehnica vor fi completate cu acceptul abonatului.
51
Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate / evaluari

Cunostinte:
Categorii de documente, modalitati si proceduri de completare,
nregistrare, pastrare; Informatiile care se vor nregistra n documentele standard sunt: tipul interventiei (service programat, depanare, instalare etc.), descrierea starii sistemului, operatiuni efectuate, numele membrilor echipei, confirmarea de catre beneficiar a conformitii celor nscrise, neconcordane ntre proiect si situaia de la amplasament Sursele de obtinere a datelor: de la clienti, din proiecte, din documentaiile tehnice si interne, din standarde tehnice, din manuale etc. Proceduri de circulatie a documentelor n cadrul organizaiei.
52
Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate / evaluari

Vom urmarii:
acuratetea datelor tehnice din documentele corespunzatoare; capacitatea de sinteza si prezentare a diferitelor probleme, claritate,
argumentatia tehnica si a solutiilor de fezabilitate propuse; modalitatea n care informatiile din documentele standard sunt utilizate pentru desfurarea corespunztoare a activitilor, ordinea, promptitudinea, claritatea cunoaterea si utilizarea diferitelor proceduri interne de completare si circulatie a documentelor, pastrarea confidentialitatii informatiilor despre clienti, pstrarea secretului solutiilor brevetabile, a schemelor originale etc.
53
Documente specifice
n activitatea societii se vor folosi n mod obligatoriu urmtoarele documente specifice:
1. registru cu evidena sistemelor proiectate i executate; 2. registru cu procesele verbale de predare - primire a sistemelor
executate; 3. registru pentru consemnarea defeciunilor semnalate de beneficiari; 4. registru de procese-verbale de instruire i atestare profesional a utilizatorilor. Toate aceste registre vor fi numerotate i nregistrate la secretariatul societii. (ROF)
54
Pasul 3
Planificarea si organizarea activitatilor proprii
55

Unitatea cuprinde competentele necesare organizrii si planificrii activittilor specifice pentru echipele de service i instalare precum i capacitatea acestora de a estima corect timpul, resursele, fazele / etapele de realizare a propriei activitti. Pentru echipele de service competentele includ si organizarea activittii de service pentru situatiile de urgent.
56

Identificarea obiectivelor
Informatiile i datele necesare realizarii activitatilor sunt
identificate prin analiza corect a documentaiilor specifice.

Etapele / fazele de realizare a fiecrei operaiuni sunt
identificate n functie de tipul activitatii i de caracteristicile tehnice ale sistemelor de alarma i detectie i / sau de structura amplasamentului.
Operaiunile n regim de urgen sunt identificate n conformitate
cu procedurile interne, acolo unde este cazul.


Stabilirea si alocarea resurselor
Resursele materiale sunt stabilite corespunztor n conformitate cu
caracteristicile activitii.
Personalul implicat este anunat n timp util asupra operaiunilor pe
care le va desfaura.
Dispozitivele de testare / diagnosticare, trusele de lucru (scule i
aparatura de masura i control) sunt verificate din punct de vedere functional i metrologic.
Echipamentele componente ale sistemului de alarma i detectie sunt
verificate sa corespunda din punct de vedere cantitativ i calitativ cu proiectul sau tipul activitii, acolo unde este cazul.

Planificarea activitatilor
Planificarea succesiunii etapelor / fazelor este fcut n funcie de
caracteristicile tehnice, normele de mentenanta i de particularitatile constructive ale amplasamentului. Planificarea ine cont de nelegerile cu abonatul / clientul. Planificarea ia n calcul i aparitia de evenimente i situatii neprevzute, pa baza experienelor anterioare, att pentru ncadrarea n timp ct i pentru alocarea de resurse suplimentare. Planificarea necesarului de materiale pentru fazele / etapele activitii este realizat pentru ncadrarea n normele de consum. Operatiunile care au loc n regim de urgenta vor fi desfaurate conform procedurilor interne i n timp util, acolo unde este cazul.
59
Planificarea si organizarea activitatilor proprii / evaluari

Cunostinte:
categorii de materiale si norme estimative de consum; proceduri interne de desfasurare a activitilor specifice; faze / etape identificabile n cadrul activitilor specifice si timpul
estimat;
echivalenta ntre echipamentele din proiect si cele existente /
alocate (unde este cazul) norme de mentenanta date de fabricant (unde este cazul)
Planificarea si organizarea activitatilor proprii / evaluari

Vom urmarii:
modul n care activitile specifice sunt organizate s planificate; capacitatea de a se ncadra n timpul afectat; modul n care materialele, dispozitivele, echipamentele sunt
pregtite si ntretinute;
capacitatea de a identifica corect particularitile fiecarei lucrari /
activiti si de a se organiza n mod corespunzator
61
Pasul 4
Aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca si de protectie a mediului
62
Reguli generale
Prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea
in munca sunt nsuite n conformitate cu specificul activitilor. normelor de folosire.
Echipamente de protecie sunt utilizate corect conform Echipamentele de protectie sunt ntretinute i pastrate
adecvat, n conformitate cu normele.
Procedurile de protectie individuala i colectiva sunt
corect nsuite prin participarea la instructaje periodice iar responsabilitile pe activiti concrete sunt definite nominal.
63
Identificarea riscurilor in munca

Riscurile in munca sunt identificate in corelatie cu
specificul activitatii de executat.

Riscurile in munca sunt identificate avandu-se in vedere
toate aspectele relevante pentru desfasurarea activitatilor.

Riscurile sunt identificate in conformitate cu prevederile
legislatiei specifice in domeniu.

Tipuri de riscuri: pericol de lovire, cadere de la inaltime, pericol de alunecare, taiere cu scule si unelte continand parti metalice/ascutite, pericol de cadere de materiale si obiecte de la inaltime, etc. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA 64
Aplicarea prevederilor legale

in munca sunt aplicate in conformitate cu legislatia specifica in domeniu.

in munca sunt aplicate in corelatie cu specificul locului de munca.

in munca sunt aplicate permanent, pe toata durata activitatilor.

Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instructiuni proprii in 65 functie de specificul conditiilor de lucru.
Interventii in caz de accident

In caz de accident se intervine in conformitate cu
prevederile legislatiei in vigoare.

In caz de accident se intervine in conformitate cu
prevederile regulamentului interior.

In caz de accident se intervine prin modalitati adaptate
situatiei concrete si tipului de accident produs.

Tipuri de accidente: traumatisme mecanice (loviri, raniri, fracturi, caderi de la inaltime), electrocutare, arsuri, intoxicatii cu gaze etc.
66
Dezbatere
30 minute
67
Reguli generale
Normele de protectie a mediului sunt aplicate
corespunzator activitatilor desfasurate.

Normele de protectie a mediului sunt aplicate conform
instructajelor.
Normele de protectie a mediului sunt aplicate evitand
efectul nociv asupra mediului inconjurator si a zonei de lucru.

Factori de mediu: apa, aer, sol, specii si habitate naturale protejate. Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instructiuni proprii in functie de specificul conditiilor de lucru.
Diminuarea riscurilor de mediu

Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza
conform procedurilor interne, fara afectarea factorilor de mediu.

Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza in
conformitate cu procedurile de urgenta si cu prevederile legislatiei in vigoare.

Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza cu
promptitudine.
Riscuri: poluarea apei, aerului, solului, degradarea biodiversitatii etc.
Diminuarea consumului de resurse naturale.

Pentru diminuarea consumului de resurse naturale se
actioneaza conform procedurilor interne.

actioneaza conform specificului locului de munca.

actioneaza permanent si constiincios.

Resurse naturale: apa, gaze, titei, sol, resurse energetice etc.
70
Dezbatere
30 minute
71
Pasul 5
Comunicarea interpersonala la locul de munca
72

Unitatea este comuna pentru echipele de service si instalare.
limbajul tehnic specific activitatilor, limbajul accesibil
abonatilor / clientilor; persoanelor autorizate: colegi, sefi operativi / ierarhici cu care se afla n relatii de serviciu; forme de comunicare: scris, verbal (direct sau prin mijloace de comunicare audio);
73

Cunostiinte:
cunotine specifice obiectului de activitate; metode uzuale de comunicare din interiorul organizaiei; proceduri de nregistrare a activitilor; terminologia specific i utilizarea acesteia n diferite
circumstane; proceduri interne de raportare i nominalizarea persoanelor respective; informaiile care sunt secrete sau confideniale fa de abonai / clieni sau ali colegi.
74

Vom urmarii:
modalitatea de utilizare a limbajului tehnic i nontehnic pentru
comunicare; modalitatea de utilizare a diferitelor mijloace de comunicare; capacitatea de a nregistra corect i complet activitile desfurate n conformitate cu procedurile interne; capacitatea de a analiza i utiliza eficient informaiile primite pentru a rspunde corespunztor n diferite; circumstane; capacitatea de a exprima clar, ntr-o manier potrivit nelmuriri, opinii sau situaii concrete.

Transmiterea si primirea mesajului
Comunicarea se realizeaz numai cu persoanele autorizate prin
atributiunile de serviciu, cu respectarea raporturilor ierarhice, operative ifuncionale. Metodele de comunicare sunt corespunzatoare procedurilor interne i permit transmiterea corecta, rapida i n forma adecvata a informatiilor. Informatiile sunt reale, corecte, complete i transmise n limbajul adecvat interlocutorilor. ntrebarile pentru obtinerea informatiilor suplimentare i clarificarilor sunt pertinente i logice. Modul de adresare este politicos i concis. Informaiile, care prin atribuiunile specifice ale postului sau care au un caracter confidential i nu sunt de competenta oricarei persoane, vor fi clasificate ca si confidentiale.

Participarea la discuii n grup pe teme profesionale
Problemele profesionale sunt discutate i rezolvate prin
procedee acceptate de membrii grupului.
Punctele de vedere proprii sunt argumentate tehnic i
procedural, clar i sunt expuse fara retinere.
Dreptul la opinie n cadrul grupului este respectat. Interlocutorii sunt tratati cu atentie i ntelegere. Divergenele tehnice sau de alt natur sunt rezolvate cu
argumente, cu calm i politete.
77

Comunicarea interuman se bazeaz pe un ansamblu de procese psihomotorii specific umane, limbajul, n care un loc deosebit revine componentei contiente, gndirii. Aceast form de comunicare se poate realiza i prin utilizarea unor mijloace nonverbale cu funcie de semnalizare, atitudini posturale, mimico-gestic, sunete nonverbale, etc. Conform modelului comunicaional al psihicului uman sugerat de teoria comunicrii, ntreaga activitate psihic este conceput ca o reea de comunicare informaional, n ordine interspecific (cu alii, cu lumea) i intraspecific (cu sine, ntre subsistemele sistemului psihic individual).
78

n accepinea sa general, comunicarea reprezint un mod de manifestare a gndurilor i sentimentelor cu ajutorul vorbirii, scrierii, gesturilor i mimicii n scopul de a te face neles. n accepiuni speciale, comunicarea poate nsemna: o intervenie moral n faa unui auditoriu; un mesaj care este transmis pe linie ierarhic ntr-o organizaie; o relaie bidirecional ntre subiect i agent ntr-o situaie pedagogic; un mijloc prin care indivizii scap de singurtate printr-un schimb cu semenii lor; un schimb de informaii ntre doi corespondeni prin intermediul unui canal de transmisie, etc; Etimologia cuvntului are la baz termenul latin communicare, avnd sensul a pune n comun.
Elementele comunicarii
Orice com unicare este compus din ase elemente indispensabile:
1. Emitator sau locator 2. Enunt sau mesaj 3. Receptor sau interlocutor 4. Cod 5. Interferenta 6. Retroactiune
O condiie esenial a comunicrii o reprezint adecvarea. Emitorul trebuie s aib un limbaj adecvat, pentru a-i putea transmite eficient mesajul, n funcie de obiectivele urmrite i de identitatea destinatarului.
80
Eficienta comunicarii
Pentru eficiena comunicrii, trebuie ndeplinite anumite condiii specifice: Elaborarea mesajului i cutarea condiiilor favorabile pentru transmiterea lui; Exprimarea clar i logic, operaional a mesajului; Conturarea precis a obiectivului comunicrii mesajului; Definirea condiiilor optime pentru a realiza o bun comunicare; Transmiterea efectiv a mesajului ctre un receptor, prin anumite canale, mijloace organizate; Receptarea mesajului, nelegerea i prelucrarea lui; Formularea rspunsului i integrarea lui n comunicarea semnificaiei mesajului.
81
Controlul comunicarii
Controlul comunicrii reprezint componenta strategic a
comunicrii ce se refer la competenele i activitile mentale obiectivate n actul comunicrii. El se aplic att operaiilor de receptare, ct i producere. Unul din factorii importani ai controlului operaiilor productive este feedback-ul pe care emitorul l primete pe parcursul formulrii, articulrii i percepiei acustice. Controlul comunicrii include i modul de stpnire a procesului: cum se trateaz apariia unor elemente aleatorii n comunicare. (schimbri de domeniu, de tem etc.).
82
(prezentare schematica)
Ce controlm? Sensul mesajului n ce scop? Folosim acelai cod? Avem acelai nivel de limb? Dm acelai neles cuvintelor? Inteniile mele sunt nelese? n ce msur m ascult interlocutorul? Este el dispus s-mi rspund? Care sunt obiectivele fixate de emitor n direcia receptorului? Receptorul poate interpreta pozitiv mesajul? Am neles poziia lui? Reticenele lui? Argumentele lui? mi pot exprima percepia situaiei n termeni de facilitare a comunicrii?
Prin ce mijloace? Reformulare ntrebri Efort de participare
Inteniile locutorilor (nivelul afectiv)
Obiectivele (nivelul intelectual) Conflictele sau limitele
Clarificare Ajustarea nevoilor Negociere
83
(exercitiu de autoevaluare a competentei de comunicare orala)
30 minute
84
Pasul 6
Desfasurarea activitatii in echipe
85

Unitatea include competentele legate de desfasurarea activitatii mpreuna cu echipa de service sau de instalare. Pentru echipa de service vom evidentia competentele necesare asigurarii permanentei pentru interventiile n regim de urgenta si abilitatile de a face fata unor situatii deosebite si complexe.
sarcinile, atribuiunile i competenele echipei; membrii echipei; condiii specifice de desfurare a activitilor; componena echipelor complexe pentru activitatea n regim de
urgen (echipa de service).


Cunostinte: sarcini, atribuiuni, competenele echipei sarcini, atribuiuni, competenele membrilor raporturile ierarhice i funcionale norme, reguli de lucru n echip Vom urmari: solicitudinea; spiritul de echip; respectul reciproc; abilitatea de a lucra i de a asista persoanele nou venite.
87

Identificarea sarcinilor n cadrul echipei
Sarcinile, atributiunile i competentele echipei sunt identificate
clar conform surselor autorizate.
Sarcinile i competentele individuale sunt stabilite n
conformitate cu sarcinile i atributiunile echipei, a dispozitiilor efului ierarhic iarmonizate cu normele i procedurile interne. cantitativ i calitativ necesar sunt exprimate cu claritate i ncadrate n
Propunerile privind ndeplinirea complet a activitilor la nivelul
88

Participarea la ndeplinirea sarcinilor din cadrul echipei
Sarcinile echipei sunt ndeplinite n mod corespunztor, la
nivelul calitativ i cantitativ agreat precum i n timpul stabilit. Sarcinile individuale sunt realizate la parametrii calitativi i cantitativi corespunzatori normelor interne i n timpul stabilit. Acordarea de asisten este solicitat / dat prompt, att n cadrul strict al echipei ct i de catre alti colegi. Munca n echip este efectuat respectndu-se raporturile ierarhice. Membrii echipelor care particip la intervenii n regim de urgen colaboreaza n conformitate cu competentele fiecaruia i deciziile luate de manager.
Cum iti conduci echipa de lucru

Trebuie sa stii: "Grup" sau "echipa" sunt doua notiuni diferite. In timp ce prin "grup" intelegem mai multe persoane, care, la un moment dat, interactioneaza intre ele si se constientizeaza ca sunt un grup, "echipa":
Are un lider acceptat de toti membrii, iar acela esti tu; Are un obiectiv impartasit si asumat de toti; Impartaseste aceleasi valori; Are un sistem propriu de comunicare; Are o organizare foarte clara.

Trebuie sa te dezvolti:
Pentru a conduce o echipa, trebuie sa iti dezvolti abilitatile manageriale. Iata cateva abilitati, pe care trebuie sa ti le dezvolti: Planificare - chiar daca ai cunostinte profesionale si stii foarte bine cum poti realiza o anumita planificare, este destul de dificil sa realizezi mereu aceiasi pasi. Asigura-te ca ai aceasta abilitate, pentru a reusi sa instruiesti si echipa in sistemul tau de planificare. Organizare - stabileste foarte clar cine si ce face, care sunt atributiile fiecarui membru al echipei, care sunt rezultatele concrete si responsabilitatea fiecaruia. Ofera autoritate fiecarui membru al echipei si actioneaza ca atare in fiecare situatie. Coordonare - abilitatea de a coordona consta tocmai in a-i face pe toti membrii echipei sa mearga in aceeasi directie.

Trebuie sa te dezvolti:
Motivare si evaluare - evalueaza activitatea fiecarui membru fara subiectivism si depisteaza care sunt motivatiile fiecaruia. Prin exercitiu, vei putea avea rezultate foarte bune privind motivarea si evaluarea echipei tale. Respectarea instructiunilor - in primul rand, tu trebuie sa respecti metodologiile folosite. Exista tendinta de a evita procedura de lucru, insa daca ai aceasta abilitate si daca o vei aplica cu consecventa, atunci ritmul si modul de lucru al echipei tale va fi la unison. Instruire - invata-ti echipa cum se realizeaza un anumit lucru sau o anumita sarcina. Astfel, vei asigura o uniformitate a stilului si a modului de lucru. Control si corectie - examineaza in permanenta daca sunt respectate standardele de lucru, cerintele sau calitatile anumitor date si nu uita sa indrepti greselile identificate.

Trebuie sa stabilesti: In afara de organizarea echipei de lucru, cine ce face si pana unde se intinde aria de atributii a fiecarei persoane, este bine sa stabilesti roluri in cadrul echipei tale. Poti lua un model gata stabilit sau poti fi creativ, stabilind roluri in functie de abilitatile si personalitatea celor din echipa ta. Iata cateva exemple de roluri:
"Locomotiva" - este persoana care face lucrurile sa inainteze, se
implica in toate activitatile si impulsioneaza echipa sa mearga mai departe.

"Instructorul" - este persoana careia ii face placere sa ii invete pe altii,
sa faca, decat sa execute efectiv o sarcina. Are rabdare, expune pasii de lucru, exemplifica si urmareste implementarea.

Trebuie sa stabilesti:
"Fereastra" - este persoana al carei rol asigura transparenta atat in
cadrul echipei, cat si in relatia cu celelalte echipe. Este o persoana deschisa, fara "agenda ascunsa", care intretine o buna comunicare cu colegii si partenerii. "Curiosul" - este persoana careia ii place sa cerceteze, sa stie tot. Poate fi folosita in partea de cercetare, de culegere de date si informatii pentru intreaga echipa. "Iepurele" - este, in general, o persoana mai retrasa, care nu iese in evidenta foarte mult. Mai degraba sta intr-un colt si incearca sa isi faca treaba in indicatorii solicitati.
Indiferent de rolul pe care il atribui fiecarui membru al echipei tale, acesta trebuie explicat foarte bine. Nu confunda rolul atribuit cu porecle. In spatele fiecarei denumiri se ascunde, de fapt, o arie de competenta a persoanei respective, se ascude o anumita activitate si exista asteptari si rezultate concrete. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA 94
Pasul 7
Perfectionarea profesionala
95
Identificarea necesarului de instruire
Nivelul propriu de pregtire profesional este evaluat corect. Necesarul de instruire este identificat corect n conformitate cucerintele
tehnice, tehnologice, operative, procedurale si practice.
Participarea la pregtire / instruire

Forma de pregtire este aleas corespunztor n sensul asigurrii
eficienei n pregtire. Forma de pregatire este corelata cu posibilitatile existente i scopurile propuse. Instruirea / pregtirea este eficient n sensul atingerii obiectivelor propuse n timpul optim. Instruirea este completa astfel nct toate cunotintele i deprinderile necesare s poat fi asimilate la nivelul propus. Periodicitatea este aleas cu atenie astfel nct pregtirea / instruirea s in pasul cu introducerea de noi echipamente, versiuni etc.
Autoperfectionarea
Studierea i analiza documentatiei tehnice se va face ori de cte
ori apar noi versiuni, echipamente, standarde sau variante. propriu i prin schimb de experienta n cadrul echipei.
Deprinderile practice individuale se exerseaz n laboratorul
Nelamuririle, neconcordantele, deprinderile corecte i rapide
sunt rezolvate prin studiu / practic individual sau prin asistena unei persoane cu experien mai mare.
97
(completarea fisei de autoevaluare)
98
Pasul 8
Conceptul de risc si analiza riscului
99

Prin risc se ntelege probabilitatea de a nfrunta o situatie neprevazuta sau de a suporta o paguba.
Pentru adoptarea celei mai bune atitudini fata de risc se impune analiza obiectivului din punctul de vedere al securitatii si atribuirii nivelului de risc specific, adica managementul riscului. Evaluarea riscului nregistreaza urmatoarele categorii pentru valorile de risc:

risc neglijabil; risc minor; risc mediu; risc major; dezastru. Metoda: Analiza matricelor de risc
Managementul riscului cuprinde o gama complexa de activitati,
riguros definite si organizate, care, plecnd de la conditiile de existenta si obiectivele fundamentale ale institutiei protejate, analizeaza, ntr-o conceptie de securitate, factorii de risc n vederea minimizarii riscului asumat si costurilor necesare.
101

(metode de analiza a riscului)
In literatura de specialitate sunt mentionate cateva metode consacrate: 1. metoda interdependentelor functionale; 2. metoda matricelor de risc 3. metoda arborilor de defectri. 4. metoda MEHARI
n aplicarea primei metode (Chris Horne Marea Britanie) se pleac de la evidentierea factorilor controlabili (structura organizatoric si de personal, strategia de securitate, sistemele de securitate si procedurile aplicate) si a celor necontrolabili (erori de sistem, actiuni teroriste, greviste, catastrofe naturale). Metoda evidentiaz interdependenta ierarhic de evenimente pozitive aflate n relatii de tip SAU LOGIC ori SI LOGIC permitnd clarificarea amenintrilor, msurilor si contramsurilor.

Componentele principale ale celei de-a doua metode sunt: aria protejat, amenintrile probabile si nivelul de risc.
Aria protejata
NIVEL DE RISC
Amenintari
Pentru construirea matricei de risc se determin ariile protejate si, n special, zonele vitale; se cuantific consecintele n cazul atacurilor reusite si se calculeaz valoarea riscului asumat prin nsumarea ponderat a valorilor cuantificate.
103

Metoda arborilor de defectari
Const n parcurgerea urmtoarelor etape: analiza preliminar a amenintrilor; stabilirea obiectivelor amenintate; definirea zonelor vitale
Aplicarea metodei matricei de risc la obiectivul propus duce la obtinerea unor valori pentru riscul asumat care, comparate cu conceptul atitudinii de risc (acceptabil, atitudine selectiv, inacceptabil), determin, fie toleranta selectiv, cu msurile de prevenire si atenuare a efectelor, fie neacceptabilitatea, cu msurile de asigurare pentru cazurile de materializare a riscurilor maxime.

(caracteristici ale obiectivelor)
Pentru construirea matricei de risc se determina ariile protejate si, n special, zonele vitale; se cuantifica consecintele n cazul atacurilor reusite si se calculeaza valoarea riscului asumat prin nsumarea ponderata a valorilor cuantificate. Analiza caracteristicilor obiectivului pune n evidenta:
a) caracteristicile fizice: 1. zona amplasarii; 2. zona extinderii imediate; 3. perimetrul amplasamentului; 4. zona interioara imediata; zona spatiului functional; 6. zona spatiului interior.
5.
b) caracteristici functionale: 1. caracteristicile activitatii obiectivului; 2. categoria si caracteristicile echipamentului; 3. asigurarea financiara;
4.
vectorii de transport.

c) caracteristici informationale:
cadrul informational; nivelul de informatizare; fluxul informational; retelele de calculatoare suport; securitatea fizica a informatiei.
d) caracteristici de personal:
tipuri de potential infractor estimat; tipul relatiilor cu institutii similare; caracteristicile personalului propriu.
Necesitatea supravegherii
(analiza factorilor de risc)
Analiza factorilor de risc sta la baza oricarei activitati de supraveghere a activitatii umane pentru ca acestia o pot influenta. Actiunea aceasta presupune identificarea atat a factorilor de risc potentiali cat si a masurilor de prevenire si/sau minimizare a efectelor. Toate aceste masuri trebuie sa tina cont de factorii economici si organizatorici, de determinarea cuantumului pierderilor sau a altor daune posibile dar si de cheltuielile necesare pentru a implementa masurile de protectie cerute. Dupa stabilirea acestor factori de risc este necesara stabilirea cerintelor concrete rezultate din analiza factorilor de risc pentru a putea asigura securitatea obiectivului.
Necesitatea supravegherii
(analiza factorilor de risc)
Scopul determinarii factorilor de risc si luarea acestora in
considerare este de a preveni, in primul rand, pierderile materiale sau nemateriale (obiecte fizice, informatii, proprietatea intelectuala dar si imaginea publica, credibilitatea sau atmosfera relatiilor umane din colectivul respectv).
Pierderile, de orice natura ar fi ele, pot fi provocate fie de
distrugeri voluntare sau involuntare (cauze umane culpa, neglijenta), fie datorita unor sustrageri sau acte intentionate de distrugere.
Cauzele naturale mai importante care trebuie luate n
considerare sunt incendiile, cutremurele, inundatiile etc.

Masuri de prevenire
Msurile de prevenire n aceste situatii pot fi:
constructive cldiri si instalatii potrivite pentru prentmpinarea acestora; organizatorice stabilirea de planuri prealabile de actiune pentru eliminarea
urmrilor acestor evenimente; compensatorii asigurri; resurse umane pregtirea personalului pentru combaterea si minimizarea efectelor produse. Distrugerile din cauza neglijentei pot apare datorit lipsei unor dotri adecvate ori absentei unor msuri organizatorice si procedurale sau din cauza unor carente educative. Efectele neglijentei pot conduce la pierderi si distrugeri de bunuri si informatii, influentarea negativ a angajatilor sau colaboratorilor, la stirbirea imaginii publice etc. Cele mai numeroase evenimente sunt produse ns de acte criminale: sustrageri, distrugeri voluntare, atacuri, sabotaje s.a.
Sistem optim de supraveghere

(factori de care trebuie sa tinem cont)
Un sistem de supraveghere optim trebuie s tin cont de o serie de factori care permit prevenirea evenimentelor si minimizarea efectelor negative:
mobilul autorului (cstig propriu direct sau indirect, material ori moral); manifestrile posibile (distrugeri sau sustrageri de bunuri sau informatii, dereglarea
procesului normal de functionare al institutiei, influente negative asupra angajatilor proprii datorit bnuielilor, afectarea imaginii publice); factori favorizanti (procedurali, organizatorici, constructivi, lipsa instalatiilor de supraveghere si control, de dotare, materiali, manageriali); autorul posibil al evenimentului: - angajat propriu sau strin; - singur, cu complice din interior ori n grup; - dotare de amator, complex sau special;
zonele vitale (valoarea bunurilor sau informatiilor din diferite zone, vulnerabilitatea canalelor
de comunicatie, vulnerabilitatea personalului propriu); formele de atac posibile: - vulnerabilitatea zonelor vitale (atac n fort sau ptrundere discret, accesibilitate, ci de acces, personal si dotri existente pentru protectie, proceduri de functionare si paz); - programul de lucru al zonelor vitale (atac de zi sau de noapte).
Evitarea actelor criminale

Evitarea actelor criminale trebuie s porneasc de la cunoasterea situatiilor de risc care se pot produce, de exemplu: sustrageri de materiale sau bani, accese ne-autorizate, sabotaje sau atacuri din partea unor angajati proprii sau strini etc. Pentru fiecare din aceste cauze se stabileste o configuratie optim a sistemului, zonele expuse atacului ori punctele vulnerabile din sistemul de supraveghere, n final ajungnduse la un compromis care s satisfac ct mai multe cerinte de securitate n conditiile unor costuri minime.
111
Managementul securitatii
Daca managementul riscului reprezinta teoria, caile de
reducere a riscurilor identificate revin managementului securitatii, adica practicii.

Structural, managementul securitatii, consta dintr-un complex
de masuri juridice, organizatorice, economice, fizico-tehnologice si informationale capabile sa preintampine actiunea factorilor distructivi pentru a le diminua sau anihila consecintele.
112
Strategii de securitate
n functie de riscul si costurile asumate de institutie, strategiile de securitate se situeaz pe urmtoarele niveluri:
minimal - risc asumat de circa (12-15)%; suficient - risc asumat de circa (8-12)%; acoperitoare - risc asumat de circa (5-8)%; sigur - risc asumat de circa (3-5)%.
n functie de gradul de acoperire a domeniului de activitate a institutiei, strategiile sunt de dou categorii: globale (omogene sau ierarhice); partiale.
Management de proiect
Riscuri
Evenimente i condiii care ar stnjeni proiectul i pentru care
exist o probabilitate ridicat s se ntmple

Evenimente sau condiii care trebuie s se petreac i pentru
care exist o probabilitate ridicat s nu se ntmple

n afara controlului echipei de proiect Arta n managementului riscurilor const n
rezolvarea
eventualelor probleme nainte ca acestea s se petreac!

Managementul Riscurilor constituie o competen necesar n
managementul proiectelor
114
Presupuneri
Evenimente sau condiii care trebuie s se ntmple
i pentru care exist o mare probabilitate s se petreac

Evenimente sau condiii care vor stnjeni proiectul i
pentru care exist o mic probabilitate s se petreac

n afara controlului echipei de proiect Un risc de nivel sczut
Riscuri Vs Presupuneri
Un eveniment sau condiie care ar putea avea un
impact negativ asupra proiectului Risc: Este probabil ca evenimentul s se petreac Presupunere: Este puin probabil ca evenimentul s se petreac Un eveniment sau condiie care ar putea avea un impact pozitiv asupra proiectului Risc: Probabilitate mare ca evenimentul s nu se petreac Presupunere: Probabilitate mare ca evenimentul s se petreac
Managementul riscurilor
(Exercitiu- completarea unui formular de management al riscului)
117
Pasul 9
Structura unui mecanism de securitate
118
Mecanismul de securitate
Mecanismul de securitate reprezint elementul pragmatic al strategiei de securitate si care, n functie de complexitatea si ierarhizarea sa, se manifest sub una din urmtoarele forme: pachet de masuri, cu solutii tehnice si organizatorice partiale, de domeniul anilor 70; mecanism integrat de securitate, reunind msuri, echipamente si forte umane organizate profesional; sistem de securitate, cu caracteristici specifice teoriei sistemelor si functii de previziune si adaptabilitate.
119
Mediul de securitate
Spatiul multidimensional n care institutia si poate exercita functiunile fr in6luente destabilizatoare din partea conditiilor externe si n sigurant far de atacurile si amenintrile posibile reprezint me-diul de securitate. Evident, dimensiunile mediului sunt date de relatia dintre acesta si riscul asumat precum si de costurile posibil a fi suportate de catre beneficiar.
Structura unui mecanism de securitate
121
Mecanismul de securitate fizica

Mecanismul de securitate fizic, ca parte componenta a
mecanismului de securitate a unei institutii are ca scop principal detectia, ntrzierea si stoparea (anihilarea) unei actiuni ostile sau a unei situatii periculoase. El reuneste atat mecanisme cu rol de barier fizic, detectie la efractie si incendiu, de control acces, de supraveghere cu camere TV, precum si mecanisme de alarmare, interventie si stingere a incendiilor. Constructiv, barierele fizice trebuie s aib o dispunere circularconcentric, pentru a asigura o separatie eficient a zonelor vitale situate la interior fat de mediul extern. Numrul de inelebariere de protectie necesare se proiecteaz pentru a obtine ntrzierea calculat.
Structura mecanismului de securitate fizica
123
Pasul 10
Sisteme antiefractie
124
Sisteme antiefractie
Rolul principal al unui sistem de supraveghere are ca scop patru componente: a descuraja; a detecta; a documenta; a mpiedica sau ntrzia orice ncercare de patrundere n obiectiv sau zona protejata. Aplicarea masurilor de securitate trebuie planificata in functie de necesitatile si nevoile obiectivului protejat. SOLUTII TEHNOLOGICE Elemente principale ale unui sistem de supraveghere: centrale de alarmare; senzori; dispecerat de monitorizare; infrastructura de comunicaii. Pe langa aceste elemente fizice nu trebuie sa uitam sa ne referim atat la personalul de deservire cat si la procedurile de actiune in diferite situatii. In prima parte a acestei expuneri e vom referi la senzori care po fi clasificati foarte simplu in senzori de interior si senzori de exterior.
Cerinte operationale
Alegerea tipului de sistem de supraveghere este influentata de
obiectivul protejat (tipul acestuia, materiale care trebuiesc protejate) mediul inconjurator, amenintarile posibile dar si de experienta acumulata in paza si protectia obiectivului respectiv.
Toate aceste idei furnizeaza baza pentru o analiza initiala daar nu sunt
suficiente pentru a dezvolta efectiv sistemul de securitate.\

Natura si ritmul activitatilor in zona obiectivului de supravegheat, sau
langa acesta, configuratia fizica a ariei controlate, comportamentul oamenilor si al mediului inconjurator sunt factori care trebuie luati in calcul atunci cand se realizeaza un sistem de securitate. Multe obiective, datorita caracteristicilor in continua schimbare, necesita o abordare dinamica si pragmatica a supravegherii interioare si exterioare.
1870
127
Senzori de exterior
128
Senzori pentru interior
129
Comutatoare mecanice
Comutatoarele mecanice sunt folosite pentru detectarea deschiderii (nchiderii)
unei usi sau ferestre protejate. Acest senzor consta ntr-un contact electric care are o stare functie de actiunea fizica directa asupra sa, modificarea starii normale genernd astfel o alarma. Comutatoarele mecanice se pot monta la usi, ferestre, sertare, panouri de acces etc. Este recomandabila utilizarea lor n conjunctie cu un detector de miscare instalat n zona protejata, n caz ca intruziunea este realizata prin derutarea sistemului de supraveghere. Pentru o functionare corespunzatoare a senzorului, usile si ferestrele protejate trebuie instalate adecvat n tocul usii (rama ferestrei) pentru a prentmpina alarmele false declansate de deschiderea ntmplatoare a acestora. De asemenea, o montare defectuoasa a senzorului se poate solda si prin patrunderi nedetectate. Comutatorul trebuie sa fie montat ascuns pentru a nu permite intrusului demontarea si dezafectarea acestuia. Firele de legatur ntre comutator si centrala de alarmare trebuie sa fie bine protejate pentru a preveni distrugerea lor iar centrala de alarmare trebuie sa fie setata astfel nct sa declanseze o alarma n momentul ntreruperii acestora.
Comutatoare mecanice
Neutralizare: blocarea comutatorului n pozitia usa/fereastra
nchisa este modalitatea cea mai simpla de contracarare a senzorului. Aceasta se poate realiza fie cu o lamela metalica, fie prin alta modalitate, care presupune existenta unor complici n interiorul obiectivului, care consta n lipirea cu banda adeziva a prghiei de actionare al comutatorului, n perioada n care alarma este deconectata.
131
Comutatoare magnetice
Comutatoarele magnetice sunt folosite pentru detectarea deschiderii (nchiderii) unei usi sau ferestre protejate. Acest dispozitiv este format din doua componente:
un comutator magnetic (senzor Hall sau releu reed) montate n tocul usii sau
ferestrei; un magnet permanent dispus pe partea mobila a usii/ferestrei.
Declansarea alarmei este facuta de apropierea/departarea celor doua componente ale dispozitivului. Trebuie mentionat ca, spre deosebire de contactul mecanic, partea mobila poate fi la o oarecare distanta de partea fixa. Conditiile de utilizare si instalare ale senzorului sunt identice cu cele prezentate la senzorul cu comutator mecanic. Blocarea functionarii comutatorului magnetic poate fi facuta cu ajutorul unui magnet puternic care, dispus n exteriorul usii sau ferestrei, nlocuieste magnetul mobil al dispozitivului si permite intrarea fara declansarea alarmei.
Comutatoare balansate
Comutatoarele balansate sunt formate din doua comutatoare mecanice
sau magnetice, unul pe pozitie normal nchis, celalalt pe pozitia normal deschis. Functionarea normala a dispozitivului presupune balansarea celor doua comutatoare, la deschiderea usii fiecare comutator schimbndu-si starea. n situatia n care cele doua comutatoare nu si schimba starea, este detectata o ncercare de blocare a dispozitivului, iar sistemul de supraveghere declanseaza o alarma. Acest montaj, cu doua comutatoare, este mult mai sigur n functionare, eliminnd posibilitatea blocarii simultane a comutatoarelor prin utilizarea unui mecanism de contracarare. Conditiile de utilizare si instalare ale senzorului sunt identice cu cele prezentate la senzorul cu comutator mecanic. O conditie generala pentru acesti senzori este obligativitatea instalarii, n paralel, a altor dispozitive de supraveghere bazate pe alte principii functionale.
Senzori pentru detectarea spargerii ferestrei

Aceste dispozitive se instaleaz pentru controlul ferestrelor care sunt
susceptibile a fi sparte n cazul unei intruziuni. Senzorii sunt montati n interior, pe un perete sau tavan, n fata ferestrei monitorizate. Exist trei tipuri de senzori pentru ferestre: acustici, pentru detectarea socurilor si combinati. Toate dispozitivele au n compunere un microfon care este sensibil la o band de frecvente asociat cu spargerea unui geam. Semnalul de la microfon este prelucrat ntr-un procesor care elimin componentele spectrale neasociate fenomenului fizic. Tot procesorul de semnal compar semnalul filtrat cu cel nregistrat anterior, asociat cu spargerea geamului. n situatia unei asemnri a caracteristicilor de frecvent, este declansat alarma. Senzorii pentru detectarea socurilor sunt sensibili la sunete intense cu frecventa de 5 KHz. Microfonul folosit este de tip piezoelectric sau cu cristal. Folosirea microfoanelor cu cristal este mai eficace ntruct acestea sunt sensibile la o banda foarte ngusta de frecventa, simplificnd sarcinile procesorului de semnal si, implicit, reducnd rata alarmelor false.
134

Senzorii combinati, acustic+soc, combina avantajele celor doua principii diferite
de detectie, asigurnd mbunatatirea probabilitatii de descoperire, a ratei alarmelor false, totodata reducnd si posibilitaatile de neutralizare ale detectorului. Functie de specificatiile producatorului, senzorii se pot monta direct pe fereastra la ctiva centimetri de margine, pe tocul geamului sau pe un perete sau tavan aflat la mica distanta de fereastra. Montarea pe fereastra este cea mai problematica deoarece adezivul trebuie sa fie de foarte buna calitate, capabil sa reziste la radiatiile solare si la extremele de temperatura produse iarna sau vara (-20C80C). Functionarea nesigura a dispozitivului poate fi consecinta unei montari necorespunzatoare a senzorului, nerespectarii specificatiilor tehnice referitoare la tipul de fereastra pentru care este destinat senzorul etc. dar, cel mai adesea, majoritatea problemelor sunt date de caracteristicile acustice ale ncaperii. Astfel, acoperirea ferestrei cu o draperie groasa absoarbe vibratiile acustice si la microfonul senzorului montat pe perete sau n tavan nu mai ajunge suficient semnal pentru declansarea alarmei.

Senzorul mai poate functiona necorespunzator si daca
procesorul de semnal nu a fost calibrat corespunzator. Suplimentar, mai pot cauza probleme si interferentele radio sau zgomotele naturale care au un spectru cu elemente n banda de sensibilitate a senzorului. Ca o precautie maxima, se poate impune o verificare distructiva, lucru care presupune verificarea functionarii senzorului cnd fereastra este sparta intentionat.
Neutralizarea sistemului de supraveghere este posibil dac
geamul este decupat sau demontat din ram. O alt metod const n modificarea spectrului produs de spargere, lucru realizabil prin atenuarea cu materiale absorbante a zgomotului.
Senzori fotoelectrici pentru interior

Folosesc un fascicul de lumin invizibil, n infrarosu, pentru a crea un cortin
electronic. De regul, sunt folositi pentru supravegherea unor suprafete liniare, de dimensiuni mari, cum ar fi holuri, foaiere etc Senzorii cu fascicul luminos sunt formati din dou blocuri: un emittor si un receptor. Emittorul foloseste ca surs de lumin IR o diod electroluminiscent LED (Light Emitting Diode) sau o diod laser. Receptorul are ca element activ un fotoelement (de regul un fototranzistor) care detecteaz prezenta sau absenta fasciculului. Dac receptorul sesizeaz o ntrerupere a razei IR cu o durat mai mare dect o valoare prestabilit, este declansat alarma. Sistemul nu este afectat de mediul din interiorul cldirii (modificri ale regimului termic, l mpi fluorescente, interferente radio si electromagnetice cu echipamentele electrice etc.)
Neutralizarea sistemului este realizabil numai prin ocolirea fasciculului luminos, lucru totusi simplu dac intrusul este dotat cu ochelari speciali pentru vizualizarea radiatiei IR.
137
Senzori cu microunde
Senzorii cu microunde sunt dispozitive folosite pentru detectarea miscarii. Principiul de functionare se bazeaza pe detectarea perturbatiilor produse de intruziune ntr-un cmp electromagnetic generat de echipament. Sistemul este format din doua blocuri functionale: un emitator si un receptor. Emitatorul consta ntr-un oscilator de mica putere realizat cu dioda Gunn, n banda X de frecventa (aproximativ 15 GHz). Receptorul sesizeaza orice modificare a frecventei emise, modificare produse datorita efectului Doppler. Majoritatea sistemelor sunt setate pentru declansarea alarmei n situatia unei deviatii de frecventa de 20120 Hz, adica pentru o viteza a intrusului de aproximativ 212 m/s. Constructiv, exista doua tipuri de sisteme cu microunde: senzori monobloc, la care att emitatorul ct si receptorul sunt realizati ntr-o singura unitate, respectiv senzori n tandem, formate din doua unitati separate, emitatorul si receptorul. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA 138
Senzorii cu microunde se pot folosi att pentru monitorizarea
unor suprafete exterioare ct si pentru ncaperi, depozite, holuri etc. n exterior aceste sisteme se folosesc pentru supravegherea perimetrala sau pentru o avertizare timpurie daca intrusul se apropie de o cladire sau o zona sensibila. Functionarea necorespunzatoare a senzorilor poate fi cauzata, n primul rnd, de interferente cu alte echipamente cu microunde care functioneaza n banda X. De asemenea, zonele care contin generatoare puternice de cmpuri electromagnetice pot produce probleme datorita interferentelor pe unele componente spectrale. O situatie speciala poate fi cauzata de lampile fluorescente (mai cunoscute drept becuri cu neon): ciclul de ionizare al gazului poate fi interpretat de detector ca deplasare de frecventa, genernd astfel o alarma falsa.
Alte cauze care pot crea probleme: obiectele metalice care se misca n cmpul de detectie al senzorului genereaza alarme false; suprafetele metalice mari creeaza zone moarte, nedetectabile, n spatele lor; instalarea improprie a senzorilor face posibila detectarea unor obiecte care se deplaseaza n afara zonei de interes, declansndu-se alarme aleatoare; antenele horn folosite, de regula, la aceste sisteme, se caracterizeaza prin prezenta unor lobi secundari; de asemenea, semnalele receptionate pe acesti lobi pot genera alarme false. Este recomandabila instalarea sistemelor astfel nct sa se asigure continuitatea zonei de detectie, pentru aceasta fiind necesare zone de suprapunere pe o suprafa de maxim 10% din suprafata controlata.
Detectoare de vibratii
Detectoarele de vibratii sunt destinate montrii pe pereti, tavane, dusumele pentru a sesiza vibratiile mecanice produse de retezare, tiere, gurire, perforare, izbire, ntr-un cuvnt orice ncercare de intruziune care afecteaz din punct de vedere fizic structura pe care este instalat senzorul.
Traductoarele destinate detectarii energiei mecanice de joasa
frecventa se monteaza direct pe peretele interior al structurii supravegheate, detectnd orice vibratii care sunt produse. A larmele false sunt cauzate, n general, de instalarea necorespunzatoare a senzorilor. Astfel, montarea acestora pe peretii expusi la vibratii din exterior (trenuri, avioane, utilaje industriale mari etc.) face inoperant acest tip de senzor.
Neutralizare: sistemul poate fi neutralizat evitnd patrunderea prin zona protejata sau alegnd un punct si o metoda de intruziune care sa permita absorbtia si difuzia vibratiilor.
O alta metoda de contracarare, aplicabila n general la toate
sistemele automate de supraveghere, consta n generarea, persistenta dar aleatoare, a unui mare numar de alarme false, o lunga perioada de timp, lucru care conduce la scaderea ncrederii n functionalitatea sistemului si ignorarea alarmelor.
142
(instalarea)
143
Detectoare de vibratii cu fibra optica

Cablurile cu fibra optica sunt folosite att pentru protejarea unui perete, dar si
pentru supraveghere perimetrala, fiind posibila instalarea subterana sau pe mprejmuire. n cazul utilizarii n interior, cablul de fibra optica acopera ca o plasa un perete, fiind dispus fie n tencuiala sau zid, fie montat, n timpul constructiei, direct n infrastructura. Reteaua din cabluri de fibra optica este destinata montarii pe pereti, tavane, dusumele pentru a sesiza vibratiile mecanice produse de orice ncercare de intruziune care afecteaza din punct de vedere fizic structura pe care este instalat senzorul. Alarmele false sunt cauzate n general de instalarea necorespunzatoare a senzorilor. Astfel, montarea acestora pe peretii expusi la vibratii din exterior (trenuri, utilaje industriale mari, avioane etc.) face inutil acest tip de senzor. Neutralizare: sistemul poate fi contracarat evitnd patrunderea prin zona protejata sau alegnd un punct si o metoda de intruziune care sa permita absorbtia si difuzia vibratiilor.
144
Detectoare de vibratii cu fibra optica

(instalare)
145
Senzori audio
Senzorii audio receptioneaza zgomotele produse de o intruziune si sunt utilizati
de regula pentru aplicatii de interior. Principiul de functionare, asemanator cu cel al detectoarelor de geam spart, se bazeaza pe un traductor care transforma oscilatiile aerului n semnal electric sau (un microfon). Semnalul produs de microfon este analizat de un procesor, alarma fiind declansata daca acesta fie se ncadreaza ntr-un tipar prestabilit, fie este detectat ntr-un loc si la un moment unde si cnd ar fi trebuit sa nu fie nici o activitate. Senzorii audio se instaleaza n locuri unde zgomotul facut de intrus depaseste cel putin cu un ordin de marime zgomotul de fond pentru ca detectarea intrusului sa fie sigura si neafectata de alarme aleatoare. Daca zgomotul de fond exista si dispozitivului nu-i este reglat corespunzator pragul de declansare a alarmei, sistemul este incapabil sa faca diferenta ntre o intruziune si un zgomot de fond. Alarmele false sunt produse de zgomote puternice, ntmplatoare: avioane, trenuri, explozii etc. Contracarare: un intrus care se deplaseaza lent si care si ia masuri de atenuare a zgomotului produs de deplasarea sa.
Senzori ultrasonori activi

Senzorii ultrasonori activi sunt dispozitive care detecteaza
miscarea: emit unde ultrasonore n zona protejata si reactioneaza la modificarile undelor reflectate produse de obiectele mobile. Senzorii ultrasonori activi se monteaza n tavan sau pe perete si asigura protectia unei zone de circa 100 m2. Senzorii ultrasonori, activi sau pasivi, nu sunt influentati de caldura, interferente electromagnetice, fenomene externe. Dimensiunea zonei supravegheate poate fi usor controlata, undele ultrasonore fiind puternic absorbite de pereti, mobilier, panouri etc.
147

ATENTIE! absorbtia n materialele comune dintr-o ncapere,
poate crea si efecte nedorite, n sensul ca, n spatele obiectelor se creeaza zone moarte, unde senzorul este inoperant. Cele mai obisnuite cauze care conduc la declansarea unor alarme false constau n: miscari ale aerului produse de ventilatoare, climatizoare etc.; suieraturi ale conductelor; orice altceva se deplaseaza n zona controlata (ferestre deschise, animale de casa etc.).
Neutralizare: Senzorul poate fi contracarat de un intrus care se
deplaseaza cu o viteza foarte mica, sub limita pragului de detectie setat; o varianta de neutralizare, bazata pe aceiasi idee, consta n micsorarea vitezei radiale, deplasarea facndu-se circular, n jurul senzorului. De asemenea, un intrus care foloseste un detector de ultrasunete, poate intercepta emisia dispozitivului, evitnd astfel declansarea dispozitivului prin ocolirea acestuia.

(principiide functionare)
149
Senzori ultrasonori pasivi

Senzorii ultrasonori pasivi, asemanatori cu senzorii audio,
receptioneaza vibratiile cu o frecventa de peste 20 Khz produse de intruziune. Frecventele din acest domeniu sunt asociate cu frecarea unor obiecte metalice, fsitul unui arzttor cu acetilena sau zdrobirea unui perete de beton sau caramida. Zgomotul produs este transmis printr-o unda acustica, prin aer, pna la microfon. Semnalul electric este analizat de procesor si, daca sunt ndeplinite conditiile de frecventa si amplitudine, este declansata alarma. n majoritatea cazurilor, senzorii de acest tip sunt montati numai mpreuna cu senzorii pasivi n infrarosu (PIR) cu scopul mbunatatirii performantelor dar, mai ales, reducerii posibilitatilor de contracarare. Alarmele false pot fi produse de sonerii telefonice, fluieratul conductelor de apa, miscarea aerului de catre ventilatoare sau climatizoare etc.
Senzori ultrasonori pasivi

Caracteristicile de directivitate ale senzorilor pasivi cu ultrasunete
151
Senzori pasivi cu infrarosii (PIR)
152
Senzori pasivi cu infrarosii (PIR)

Senzorii PIR sent pasivi, adica dispozitivul nu emite nici un fel
de energie, el doar asculta mediul nconjurator pentru interceptarea formei de cmp energetic la care este sensibil.
Majoritatea senzorilor PIR sunt sensibili n banda de frecventa
corespunzatoare emisiei IR a corpului uman, adica n banda 714 m1. (n fizica exista o teorie care ofera o relatie ntre temperatura
corpului si lungimea de undaa radiatiei emise. n cazul obiectelor cu temperaturi n gama 1040C, lungimea de unda corespunzatoare este 714 m).
Senzorii PIR nu masoara cantitatea de energie receptionata ci
doar modificarile rapide ale profilului termic. Cu alte cuvinte, PIR detecteaza imagini fierbinti n infrarosu sesiznd contrastul ntre imaginea calda si fondul rece.
Senzor PIR
(montare verticala)
154
Detectori PIR
(sisteme optice si de reflexie)
Sistemele optice si de reflexie au un rol important n proiectarea
si functionarea PIR. Necesitatea focalizarii precise a radiatiei termice, chiar pe elementul fotosensibil, a impus folosirea uneia din din cele doua metode:
1. focalizare prin reflexie 2. focalizare cu lentile.
Focalizarea prin reflexie presupune folosirea unei oglinzi
concave, elementul fotosensibil fiind montat n focarul sistemului optic. Acest sistem nu realizeaza o mpartire n zone poligonale a suprafetei cercetate dar asigura o distanta mare de descoperire; acest principiu este folosit, de regula la senzori PIR pentru exterior.
Detectori PIR
(lentile)
Focalizarea prin intermediul lentilelor nu asigura o concentrare a
radiatiei IR la fel de mare cu oglinda reflectorizanta dar, folosind un tip de lentile speciale, denumite lentile Fresnel, este asigurata o modificare foarte simpla a configuratiei zonelor poligonale. Lentila Fresnel, realizata dintr-o pelicul subtire de material plastic transparent la radiatia IR, are gravat pe ea o serie de cercuri concentrice; desenul imprimat pe pelicula de plastic reprezinta o aproximare a hologramei zonelor poligonale realizate de dispozitiv. Senzorii PIR se instaleaza orizontal, pe tavan sau vertical, pe pereti astfel nct caracteristica lor de detectie sa acopere posibilele zone de intruziune: usi, holuri, ferestre etc. Caracteristica de detectie, elementul esential al dispozitivului se poate modifica relativ simplu, schimbnd lentilele Fresnel aplicate n fata fotodetectorului. Astfel, exista caracteristici de tip cortina, care nu prezinta nici un fel de spatiu sau caracteristici fragmentate.
Detectori PIR
(alarme si neutralizare)
Alarmele false pot fi produse de schimbari bruste, naturale ale
temperaturii cauzate de instalatii de ncalzire, radiatia solara, animale etc. Neutralizarea senzorului poate fi realizata prin mai multe procedee dar, n principiu, ntotdeauna se urmareste scaderea diferentei de temperatura dintre intrus si mediu. Aceasta se poate realiza fie prin cresterea temperaturii mediului (daca intrusul are acces la sistemul de reglare al temperaturii interioare), fie prin folosirea unor nvelisuri termoizolante care stopeaza transferul caldurii corporale catre exterior. Deoarece senzorul PIR detecteaza intruziunea functie de contrastul dintre obiectul cald si fondul rece, modificarea acestor temperaturi poate reduce eficacitatea dispozitivului.
Detectori PIR
(alarme si neutralizare)
Daca temperatura mediului devine apropiata de temperatura intrusului
(circa 3040 C), dispozitivul nu mai reactioneaza datorita lipsei de contrast termic. Teoretic, daca o persoana are exact temperatura mediului, ea este invizibila pentru senzor. Alta metoda presupune cunoasterea caracteristicii senzorului: intrusul fie se deplaseaza spre detector, fie evita depasirea zonelor poligonale create de lentila Fresnel. Un efect similar este produs de deplasarea foarte lenta a intrusului. Toate procedeele au acelasi rezultat final: circuitul de diferentiere detecteaza o modificare lenta a temperaturii si nu declanseaza alarma. Deplasarea intrusului spre senzor pe un traseu cu PD minim, i permite ulterior acestuia dezafectarea completa a senzorului (fie reorientarea acestuia spre o zona nepericuloasa, ntreruperea alimentarii, fie obturarea cu vopsea a lentilei Fresnel sau blocarea cu un paravan opac IR).
Detectori PIR
( probabilitatea de descoperire in functie de directia de deplasare )
159
Senzorii activi cu infrarosii pentru interior

Senzorii activi cu infrarosii au o caracteristica de supraveghere
de tip cortina, formata din fascicule multiple de unde infrarosii modulate, sistemul reactionnd la orice modificare a legii de modulare sau ntrerupere a legaturii ntre emitator si receptor. Ca orice senzor activ, este format dintr-un emitator si un receptor, montate, de regula, n aceiasi carcasa. Emitatorul foloseste ca element activ un laser; la limita zonei protejate, raza laser este reflectata 180 spre receptor prin intermediul unei benzi reflectorizante. Receptorul, prin intermediul unor lentile de focalizare, colecteaza energia undelor, o transforma n semnal electric si acesta este prelucrat n procesorul de semnal. Procesorul compara legile de modulatie ale impulsurilor IR emise cu cele receptionate si, n caz de neconcordanta, declanseaza alarma.

Senzorii poate fi utilizati pentru protectia unor zone cu dimensiunile de
maxim 10 m lungime si 8 m naltime; valorile sunt determinate de puterea laserului, sensibilitatea receptorului, gradului de reflectivitate a benzii. Sistemul are probabilitatea de descoperire apropiata de unitate; rata alarmelor false este mica, detectorul nefiind afectat de temperatura mediului, interferente electrice etc. Senzorul poate functiona necorespunzator daca nu sunt efectuate ntretineri periodice (alinierea si stergerea de praf a elementelor optice, reglarea pragului de declansare etc.). n situatia n care spoturi puternice de lumina ajung la receptor sau banda reflectorizanta fotoelementul poate fi saturat genernd alarme false. Solutia consta ntr-o instalare corespunzatoare, care sa evite iluminarea dispozitivului din surse externe.

Neutralizarea senzorilor este dificila: daca intrusul identifica
sistemul (emitatorul si benzile reflectorizante), l poate ocoli, evitnd detectarea. Sistemul este vulnerabil dac intrusul produce o mare cantitate de fum, fapt ce are ca efect modificarea regimului de functionare al senzorului si, eventual, trecerea ntr-un regim de avertizare fara a se declansa nsa alarma.
162

( mod de functionare )
163
Senzori activi cu infrarosii pentru exterior

Senzorii activi cu infrarosii pentru exterior sunt identici din punct
de vedere functional cu senzorii de interior. La aceste dispozitive, emitatorul nu mai este montat mpreuna cu receptorul; definirea zonei supravegheate este facuta prin pozitionarea celor doua blocuri. Alte deosebiri ntre cele doua sisteme sunt produse de conditiile diferite de mediu: senzorii de exterior trebuie sa functioneze la temperaturi extreme, n prezenta precipitatiilor, chiar daca exista depuneri de praf sau gheata pe sistemele optice. De asemenea, att emitatorul ct si receptorul trebuie sa aiba performante superioare, ntruct acesti senzori protejeaza aliniamente de pna la 300 m.
164

( probleme in functionare / neutralizare )
n ceea ce priveste cauzele care pot conduce la o functionare defectuoasa a sistemului, datorita functionarii n mediul exterior, se mai pot adauga urmatoarele: pierderea n timp a alinierii datorita miscarilor pamntului sau deplasarii blocurilor (alunecari de teren, nghet, vnt, caderi de pietre etc.), ntreruperea aleatoare a fasciculului produsa de crengi, plante n crestere, animale etc. Neutralizarea: consta fie n ocolirea aliniamentului protejat (pe la extremitati, pe deasupra sau pe dedesubt) sau dezafectarea sistemului prin introducerea sa n modul Avertizare, ntrerupnd legatura optica ntre emitator si receptor cu ajutorul mijloacelor fumigene.
166
Detectoare de vibratii pentru mprejmuiri

Senzorii pentru detectarea vibratiilor se instaleaza, de regula, pe
gardurile realizate din plasa de srma.

Acesti senzori detecteaza orice ncercare de retezare, taiere
sau escaladare a gardului pe care sunt instalati.

Toate aceste actiuni genereaza vibratii mecanice, diferentiate de
oscilatiile produse de fenomenele naturale prin amplitudinea si frecventa lor mai ridicata.
Elementul sensibil la deplasari este de tip inertial, traductorul
fiind piezoelectric, electronic sau mecanic.


Detectoarele de vibratii functioneaza optim daca senzorii sunt
montati direct pe mprejmuirea din plasa de srma. Dispozitivele electromecanice se nseriaza de-a lungul unui cablu cu o lungime de maxim 300 m; senzorii care furnizeaza semnal analogic sunt legati individual la procesorul de semnal. Din punct de vedere al eficacitatii, senzorii de vibratii sunt printre cele mai sigure dispozitive perimetrale; alt avantaj al acestora este dat si de factorul economic, pretul fiind de cteva ori mai redus fata de alte sisteme. Senzorii de vibratii nu se vor instala fara masuri suplimentare de protectie n zone unde exista fenomene naturale care interactioneaza cu sistemul: animale numeroase, terenuri cu culturi agricole, pomi, arbusti n contact cu plasa gardului, vibratii puternice produse de activitati umane (trenuri, instalatii
industriale etc.).

( instalare )
169

( neutralizare )
Sistemul poate deveni nefunctional daca la instalarea sa nu s-a
tinut cont de conditiile de mediu; cel mai banal exemplu consta n folosirea contactelor Hg n zone unde temperatura poate scadea sub -38C, punctul de nghet al mercurului.
Neutralizarea sistemului este dificila, realizndu-se numai prin
ocolirea aliniamentului protejat (pe la extremitati, pe deasupra sau pe dedesubt), astfel nct intrusul sa nu atinga nici gardul, nici suportii acestuia.
170
Senzori electrostatici
Senzorii cu cmp electric se bazeaza pe detectarea modificarilor unui cmp
electrostatic alternant produs ntre niste conductori electrici. Distorsionarea cmpului este produsa daca cineva atinge conductorii sau chiar daca numai se apropie de ei. Senzorul cu cmp electrostatic este un dispozitiv perimetral si se monteaza, de regula, pe mprejmuiri realizate din plasa de srma, spre interiorul obiectivului protejat; conductorii sunt dispusi paralel unul fata de altul si fata de nivelul terenului; pentru modificarea frecventei de rezonanta mecanica a conductorilor, se pot dispune la capete resorturi pretensionate. Lungimea unei linii si, implicit, a aliniamentului protejat, este de maxim 500 m. Principalul avantaj al acestui tip de dispozitiv consta n numarul minim de alarme false generate de sistem. Sesiznd si apropierea la o distanta de pna la 3 m (valoarea este reglabila modificnd sensibilitatea procesorului de semnal), senzorul poate detecta si tentativele de depasire a aliniamentului protejat prin saparea unui tunel sau escaladarea gardului. Neutralizarea: este dificila, fiind facuta prin ocolirea sa (prin lateral, pe deasupra sau pe dedesubt) la distanta minima dictata de sensibilitatea procesorului sau prin saturarea sistemului, prin interferenta electromagnetica , folosind un generator radio cu frecventa apropiata de a sistemului.
Senzori capacitivi
Senzorii capacitivi detecteaza modificarea unui cmp electric static generat ntre
linii electrice sau ntr-o retea de conductori. Alarma este declansata prin modificarea capacitatii produsa de atingerea sau apropierea de conductorii senzorului. Senzorii capacitivi sunt realizati, constructiv, n doua variante: dispozitive pentru exterior sau pentru interior. Senzorii pentru exterior sunt asemanatori cu dispozitivele electrostatice; cei trei conductori ai senzorului se instaleaza la partea superioara a mprejmuirii, fiind izolati din punct de vedere electric de restul gardului; diferenta esentiala fata de senzorii electrostatici consta n generatorul de excitatie care, n acest caz, produce un cmp electric constant. Senzorii pentru interior, destinati protejarii unor obiecte metalice (fisete, seifuri, birouri etc.) sunt alcatuiti numai din doi electrozi: unul, n forma de plasa, este asezat n proximitatea obiectelor; celalalt face un contact electric ferm cu acestea. Tensiunea folosita pentru electrozi are valoare mica, fara efecte asupra organismului uman.
172
Senzori capacitivi
(instalare)
173
Senzori sensibili la sarcina cu cabluri coaxiale

Acesti senzori sunt formati din linii de transmisie (cabluri coaxiale) care
folosesc cmpul electric ca mediu de transmisie si detectie. Senzorii cu cabluri sensibile la sarcina se folosesc pentru supravegherea mprejmuirilor perimetrale. Sistemul are o sensibilitate constanta de-a lungul liniei si asigura protectie mpotriva taierii, miscarii sau fortarii cablurilor componente. Unele sisteme de acest tip sunt suficient de sensibile astfel nct sa fie capabile sa intercepteze chiar vi vibratiile acustice de-a lungul liniei, operatorul avnd posibilitatea sa asculte ce se ntmpla n zona protejata. Cablurile coaxiale se instaleaza direct pe plasa de srma a gardului, la jumatatea distantei n naltime, fiind prinse ferm, din 20 n 20 de centimetri cu bride metalice (trebuie evitate bridele de plastic care pot fi eliminate silentios, de exemplu prin arderea cu o bricheta). Lungimea senzorului poate ajunge la 350 m.
Senzori sensibili la sarcina cu cabluri cu polimer magnetic

Acest tip de senzor este destinat, instalarii n exterior, pe plasa de
srma a mprejmuirii dar exista si posibilitatea instalarii n peretii constructiilor, situatie n care detecteaza tentativele de strapungere a acestora. Destinatia sa este asemanatoare cu cablul coaxial microfonic, cablul cu polimer magnetic fiind totusi cel mai performant sistem utilizabil n aplicatii perimetrale.
Din punct de vedere tehnic cablurile cu polimer magnetic sunt
impenetrabile, avnd probabilitatea de descoperire cea mai ridicata; singura solutie pentru neutralizare presupune desprinderea cablului de pe plasa metalica, lucru imposibil de realizat fara producerea unor zgomote care sa declanseze alarma.
175
Senzori perimetrali cu fibra optica

Fibra optica este imuna la interferente electromagnetice si, daca
este montata corespunzator, este foarte sigura n functionare. Contracararea sistemului este realizabila numai n cazul instalarii necorespunzatoare a fibrei optice. De exemplu, daca nu sunt respectate specificatiile producatorului de fixare ale fibrei n anumite puncte sensibile (porti de acces, stlpii de sustinere, ancorele de fixare ale gardului etc.), un intrus poate escalada gardul prin punctele respective fara a fi detectat.
176
Senzori cu geofoni
Senzorii cu geofoni detecteaza vibratiile seismice de joass frecventa create n
sol de deplasarea persoanelor, vehiculelor, animalelor etc. Dispozitivul a fost folosit initial de geologi pentru masurarea undelor seismice produse de exploziile subterane, determinndu-se astfel structura geologica a solului.
Elementul activ al dispozitivului este un microfon cu o structura speciala, sensibil
la frecvente sub 25Hz. Semnalul electric de la microfon este transmis la procesorul de semnal care, functie de caracteristicile acestuia (amplitudine, putere spectrala etc.), declanseaza alarma. Pentru eliminarea alarmelor false, exista facilitatea ca sistemul sa preia de la microfon si semnalele audio, operatorul avnd posibilitatea sa asculte semnalele receptionate.
Geofonii se instaleaza la nivelul solului, avnd o tija nfipta n pamnt pentru
preluarea vibratiilor. Un sistem este alcatuit din 50100 de microfoane care sunt conectate la procesor fie printr-un cablu de semnal, fie prin radio. Transmiterea informatiilor de la senzori este facuta diferentiat, astfel ca operatorul stie exact care senzor a declansat alarma, localiznd astfel precis locul intruziunii.
Aplicatii ale senzorilor pentru detectarea intruziunilor

Varietatea uriasa de situatii in care este necesara utilizara
senzorilor de supraveghere face imposibila o reteta exacta aplicabila in mod universal. Selectarea tipurilor de dispozitive pretabile a fi utilizate ntr-un caz particular, trebuie sa respecte cteva etape importante ntlnite la orice lucrare de acest gen. In primul rand:
realizarea unui studiu de fezabilitate care trebuie sa puna n balanta, pe
de o parte, cuantumul cheltuielilor necesare, iar pe de alta parte, performantele dorite de la sistem si importanta obiectivului protejat. ntruct, n lumea reala, criteriul economic este decisiv, devine evident faptul ca, din pacate, proiectantii de sisteme de securitate trebuie sa se bazeze n special pe criteriul cost si mai putin pe criteriul performanta.

O regula care trebuie respectata ntotdeauna la proiectarea
oricarui sistem de supraveghere presupune utilizarea obligatorie a cel putin doua tipuri de senzori, tipuri complementare din punct de vedere al posibilitatilor de neutralizare, functioneaza pe principii fizice diferite si nu se influenteaza reciproc. Un element important care trebuie avut n vedere la orice sistem de protectie consta n dublarea acestuia cu un sistem de supraveghere video. Proiectarea sistemului este conditionata numai de caracteristicile obiectivului, importanta sa, conditiile de mediu din zona de instalare si de fondurile alocate.
O modalitate de selectare a senzorilor pentru aplicatii de exterior consta n studierea tabelului care prezinta probabilitatea de descoperire (PD) si rata alarmelor false (RAF) pentru cteva tipuri de senzori, functie de natura intruziunii, stilul de contracarare sau tipul evenimentului generator. (anexa)
180
Discutie
5 minute Enumerati principalii senzori utilizati in aplicatiile proprii 30 minute Dezbatere
181
Pasul 11
Sisteme de control acces / admitere acces
182
Sisteme de control/admiterea accesului

Admiterea si controlul accesului, ntr-un sistem de securitate, este o problema cel putin la fel de importanta ca si detectarea intruziunilor. Problemele ridicate de identificare au capatat noi dimensiuni n ultimii 25 de ani, existnd preocupari pentru:
identificare personala; culegerea informatiilor despre persoane; detectarea sau limitarea deplas\rilor, actiunilor si comportamentului persoanelor; forme de identificare care, mai degraba, arata apartenenta la un grup social dect
identitatea personala; identificarea produselor si ambalajelor; identificarea vehiculelor; identificarea animalelor.
183
Control acces vs Admitere acces

Sistemul de control acces trebuie sa tina cont de orice posibila
amenintare la adresa intimitatii si sigurantei personale, de divulgare a informatiilor n afara organizatiilor ndreptatite sa le foloseasca sau de eventuala utilizare a datelor nregistrate n scopuri ilegale. Identificarea este o problema dificila si multidisciplinara, de exemplu avnd conotatii nu numai tehnice, ci si filozofice sau psihologice. Notiunea de control al accesului se refera la detectarea materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un pericol pentru organizatia interesata. n principal, este vorba de descoperirea materialelor interzise: munitie, armament, explozibili, substante halucinogene, radioactive sau toxice. Admiterea accesului este o activitate care consta n identificarea unei persoane cu o baza de date de cunostinte, pentru permiterea sau interzicerea patrunderii n obiectivul controlat.
184
Componenta unui sistem de control/ admitere acces

Centrala de control Tastatura centrala Chei digitale Cititor de cartele (magnetice, proximitate) Cititor de chei digitale Cartele de acces Tastatura de acces Turniketi pentru acces personal Software
In practica aceste echipamente folosesc software care au, de regula, si functia de pontaj, des ceruta in aplicatii.
185
Identificarea persoanelor
IDENTITATE: ansamblu de date prin care se identifica o persoana DEX 98. n practica, o persoana este identificata cu o nregistrare abstracta, daca individul respectiv detine un document care trebuie sa se afle numai n posesia sa, daca are cunostinte despre lucruri si fapte pe care numai el ar trebui sa le cunoasca sau daca exercita diverse activitati care sunt atribuite, n mod normal, persoanei respective. Binenteles, actiunea de identificare, trebuie sa combine procedurile de mai sus pentru a avea siguranta corectitudinii identitatii. Scopul este asigurarea unei identificari sigure, bazate pe procese rationale, care sa asigure un echilibru ntre costuri, beneficii si riscurile implicate. O institutie se protejeaza mpotriva accesului unor persoane care pot avea intentii clandestine, si asigura unele puncte sensibile mpotriva unor atacuri din exterior sau interior sau macar pastreaza o nregistrare cu identitatea persoanei care a avut acces n zonele respective.
Dispozitive de identificare
Organizatiile si institutiile, fie ca sunt private sau publice, au posibilitatea sa-si creeze un sistem propriu de identificare prin obiecte. Documentele eliberate de acestea, legitimatii de serviciu sau alte documente de identificare, sunt n multe situatii mai sigure si mai greu de falsificat dect actele emise de autoritatile publice. Metodele de protectie despre care vom vorbi se refera numai la atasarea de actul de identitate a unor dispozitive, componente sau alte elemente care sunt folosite pentru identificarea electronica a obiectului respectiv. Cele mai des ntlnite sunt: coduri de bare; banda magnetica; cartela de proximitate; cartela Wiegand; cartela inteligenta (Smart card); cartela laser.
Sisteme biometrice
Termenul biometrie se refera la toate tehnicile de identificare bazate pe o serie de caracteristici fizice sau fiziologice, dificil sau imposibil de modificat sau imitat.
Specialistii n securitate apreciaza ca folosirea PIN si a parolelor, cele
mai aplicate metode de identificare folosite de tehnologia informatica actuala, sunt de mult depasite. O serie de caracteristicile fiziologice sunt folosite n mod traditional pentru identificare. Astfel, descrierea fizionomiei si a semnelor particulare, ntlnite la pasapoarte, este destul de grosiera si arareori este suficient de sigura pentru a identifica categoric o persoana. La cealalta extrema, exista tehnicile criminalistice invazive, bazate pe radiografii dentare si ale scheletului.
188
Aplicatii biometrice
189
Indici biometrici
categorii
nfatisarea (de exemplu: naltimea, greutatea, culoarea pielii, a parului
si ochilor, semne caracteristice vizibile, genul, rasa, parul facial etc., toate acestea prezentate, de regula, ntr-o fotografie); comportamentul (de exemplu: ticuri, caracteristicile generale ale vocii, stilul de exprimare, handicapuri vizibile, trasaturi memorate video); bio-dinamice (de exemplu: presiunea si viteza de executie a semnaturii, caracteristici statistice ale vocii, viteza de apasare a tastelor n cazul introducerii unei parole etc.); elemente fiziologice naturale (de exemplu: dimensiunile scheletului antropometrie, leziuni osoase sau dentare tratate, amprentele papilare si palmare imaginea retiniana, modelul vaselor capilare faciale sau din lobul urechii, geometria minii, amprenta ADN etc.); elemente artificiale (folosite n special pentru identificarea animalelor, putnd exemplifica cu: bratari, coduri de bare tatuate, zgarzi, microcipuri inserate sub piele, emitatoare radio etc.).
Caracteristicile dorite de la un sistem de identificare

universalitate fiecare persoana trebuie sa fie identificabila dupa criteriul propus; unicitate fiecare persoana trebuie sa aiba un singur identificator; nu trebuie sa existe doua persoane cu acelasi identificator; permanenta identificatorul nu trebuie sa se modifice n timp sau sa fie transformat la dorinta; necesitate identificatorul trebuie sa contina una sau mai multe caracteristici naturale, la care o persoana nu poate renunta; achizitionare identificatorul trebuie sa fie obtinut cu usurinta; conservare identificatorul trebuie sa fie pastrat cu usurinta, att n sistemele manuale de identificare, ct si n cele automate; excludere identificatorul selectat face inutil orice alta forma de identificare; precizie fiecare identificator trebuie sa fie suficient de diferit de oricare alt identificator, astfel nct identificarea sa fie facuta fara greseala; simplitate nregistrarea si transmiterea indiciilor trebuie sa fie simpla, fara a se genera erori; cost culegerea si pastrarea indiciilor trebuie sa ajunga la costuri rezonabile; comoditate culegerea si pastrarea indiciilor nu trebuie sa fie dificila sau mare consumatoare de timp; acceptanta culegerea indiciilor nu lezeaza standardele etice, religioase, culturale sau morale ale societatii.
Avantaje si dezavantaje in biometrie
192
Amprente papilare
Dupa fotografie, aceasta este cea mai veche metoda biometrica folosita, pna
de curnd, numai de cercetarea criminalistica. Folosirea amprentelor papilare pentru identificare, prezintacteva avantaje semnificative: exista o experienta semnificativa, de aproape o suta de ani, n folosirea amprentelor pentru identificare; informatia primara este greu de falsificat dar, trebuie retinut ca este, totusi, posibil; cantitatea de informatie care trebuie memorata este redusa; algoritmii de prelucrare sunt simpli, folosindu-se numai modele matematice bidimensionale; pretul dispozitivelor de achizitionare a datelor este cel mai scazut dintre toate echipamentele biometrice; precizia determinarii persoanei este foarte buna; este o metoda complet neinvaziva; timpul de identificare este mai mic de o secunda.
Controlul accesului
Notiunea de control al accesului se refera la
detectarea materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un pericol pentru organizatia interesata. n principal, este vorba de descoperirea materialelor interzise: munitie, armament, explozibili, substante halucinogene, radioactive sau toxice. Marea diversitate de materiale care trebuie detectate au impus dezvoltarea de dispozitive foarte diverse, care sunt capabile sa sesizeze prezenta acestora.
194
Detectoare
Detectoare de obiecte metalice - sunt folosite pentru
descoperirea armamentului metalic, munitiilor, armelor albe, conductorii si circuitul de control al unei bombe etc.
Detectoare cu radiatii X - Dezavantajele prezentate de
detectoarele de obiecte metalice au impus, cel putin n controlul bagajelor, sistemele de detectie cu radiatii Roentgen.
Detectoare de substante chimice - Substantele chimice care
trebuie detectate prin control nedistructiv sunt mpartite n trei mari categorii: materiale explozive, substante toxice si droguri.
Detectoare de radiatii nucleare
Echipamente control acces

Echipamentele din componena subsistemului de control acces trebuie s asigure urmtoarele funcii: a) memorarea n timp real a accesrilor punctelor de control, ntr-o memorie proprie indestructibil, pe o perioad de minimum 30 de zile; b) monitorizarea uilor, semnalizarea n caz de rmnere a uii n poziie deschis i alarmare pentru deschidere neautorizat, fr confirmare; c) corelare de funcii cu dat i or.
( HOTRRE Nr. 1010 din 25 iunie 2004 )
196
197
Discutie
30 minute
198
Pasul 12
Sisteme de supraveghere video
199

Un element important care trebuie avut n vedere la orice sistem de protectie consta n dublarea acestuia cu un sistem de supraveghere video.
Toate sistemele de supraveghere video sunt formate din mai multe elemente: pentru capturarea imaginilor, pentru redarea acestora si pentru de memorarea lor.
200
Sistem de supraveghere video
201
Camere IP
202

(digital)
Reprezinta cel mai revolutionar sistem de supraveghere locala si la
distanta bazat pe tehnica digitala. El excede cu mult posibilitatile vechilor sisteme analogice bazate pe switcher-e, quad-uri...etc si inregistratoare cu banda. Aceasta solutie este bazata pe calculator. Conectati pina la 16 camere si veti obtine inregistrari de calitate si timp indelungat. Aveti de asemenea posibilitatea de acces la distanta pentru vizualizare in timp real sau istorice. Puteti comanda de la distanta camere Pan/Tilt/Zoom precum si anumite evenimente. Detectia de miscare este digitala si poate fi asociata cu evenimente ca apel telefonic de alarmare, declansare dispozitive de siguranta, etc. Inregistrarea de imagini pe suport digital-HDD le confera sistemelor digitale CCTV foarte multe avantaje: calitatea imaginii superioara, vizualizarea cu usurinta a imaginilor si transmiterea lor la distanta, lucru greu de indeplinit cu un sistem clasic VCR. Sistemele digitale de CCTV ofera solutii de inalta performanta la preturi minime.

(digital)
Server
- Imagini live de mare calitate - Functii de cautare (multicanal, in functie de data si ora) - Functii de control la distanta in timp real - Diferite functii si optiuni (DTMF, Watch Dog, Backup Manager...)
Client
- Comunicatie prin ISDN, LAN, MODEM - Vizualizare si control camera live - Conexiune Multiplex Server (N:N communication) - Monitorizare prin web browser
204

(1) Echipamentele din cadrul subsistemului de televiziune cu circuit nchis pot fi utilizate n aceste aplicaii dac sunt de nalt rezoluie, n conformitate cu standardele europene, dispun de compensarea automat a luminii i cuprind ca parte component obligatorie nregistrarea permanent a imaginilor din zonele supravegheate. (2) Compactarea datelor n vederea nregistrrii simultane a tuturor imaginilor preluate de camerele video se va realiza cu echipamente care permit prelucrarea individual a imaginilor de pe fiecare camer nregistrat, cu afiarea datei i orei. (3) nregistrarea imaginilor se realizeaz cu ajutorul videorecorderelor ori echipamentelor digitale de nregistrare i redare care corespund cerinelor tehnice din prezentele norme tehnice, asigurndu-se ca nregistr rile s cuprind data, ora i imagini clare pentru recunoa terea persoanelor i a mi c rilor acestora n spa iul supravegheat.

(4) Programarea echipamentelor de nregistrare a imaginilor trebuie s asigure o nregistrare continu, n timp real, n spaiile accesibile clienilor i cu detecie de micare n celelalte zone, iar cnd se utilizeaz un nregistrator de lung durat, pe o caset se nregistreaz o perioad de 24 de ore. (5) Camerele TV trebuie s fie de format 1/2 inch ori 1/3 inch, cu obiectiv interschimbabil pentru alegerea unei lrgimi i profunzimi adecvate a imaginilor, n funcie de zona supravegheat, urmrindu-se ca din imaginile nregistrate s se poat realiza identificarea persoanelor. (6) Pentru vizualizarea imaginilor multiplexate se prevd monitoare TV cu diagonal mai mare de 14 inch. (7) Arhivarea imaginilor n registrate se realizeaz pe o perioad de 30 de zile.

Echipamentele de nregistrare i redare trebuie s dispun de urmtoarele faciliti: a) s asigure nregistrarea imaginilor de pe fiecare camer; b) s dispun de facilitarea copierii unor imagini selectate; c) calitatea imaginii s permit identificarea persoanelor; d) s fie dedicate acestor aplicaii, s fie omologate i s prezinte siguran n funcionare. n situaia producerii de evenimente, casetele ori suporturile cu imaginile nregistrate se pstreaz pn la soluionarea cazului, iar pentru cele de competena poliiei, casetele se pun la dispoziie organelor de cercetare, la solicitarea scris a acestora. Instalatorul sistemului de alarmare mpotriva efraciei este obligat s pun la dispoziie organului de cercetare logistica necesar pentru prelucrarea imaginilor stocate.
Discutie
30 minute
208
Pasul 13
Detectarea si stingerea incendiilor
209

Datorita vitezei si fortei distructive a focului, incendiul constituie
una din cele mai serioase amenintari. Bunurile vandalizate sau distruse de intemperii mai pot fi reperate dar obiectele distruse de incendiu sunt pierdute pe veci.
Pentru a minimiza riscul de incendiu precum si impactul sau
asupra patrimoniului, orice institutie publica sau privata trebuie sa-si dezvolte si implementeze un plan de protectie contra incendiilor. Planul trebuie sa cuprinda elemente de prevenire, mbunatatiri necesare pentru unele constructii vechi, metode de detectare a incendiilor, personalul care actioneaza n caz de evenimente, precum si masurile efective pentru stingerea unui incendiu

Datorita vitezei si fortei distructive a focului, incendiul constituie una din
cele mai serioase amenintari. Stingerea unui incendiu presupune identificarea corecta a cauzelor care l-au declansat, avertizarea persoanelor aflate n zona si a echipelor de interventie, urmate de actiunile propriu-zise de limitare ale sinistrului. Adesea, acestea sunt functiunile ndeplinite de un sistem de detectare, alarmare si stingere a incendiilor. Arderea este o reactie chimica, nsotita de degajare de gaze, caldura si, cteodata, lumina, n care un material, denumit carburant, reactioneaza cu oxigenul din atmosfera, denumit comburant, ntr-un proces de combustie. Bunurile care trebuie protejate sunt, de foarte multe ori, combustibile. Cteva din aceste materiale: unele materiale de constructie, tocaria, tapetul, podeaua, izolatiile instalatiilor electrice, mobilierul, cartile, suportii magnetici de date, unele substante chimice etc.

Incendiul poate fi declansat cnd o sursa de aprindere (o scnteie, un
obiect fierbinte etc.) intra n contact cu un combustibil. Ca urmare a acestui contact, un incendiu accidental tipic ncepe lent, procesul durnd de la cteva minute la cteva ore functie de tipul si aranjamentul carburantului, cantitatea disponibila de oxigen. n aceasta perioada cantitatea de caldura creste lent, totodata producndu-se si cantitati reduse de fum; mirosulcaracteristic de fum este prima indicatie a incendiului n curs de dezvoltare. Pentru limitarea pierderilor este esential ca incendiul sa fie detectat n aceasta faza de catre sistemele de detectie sau de persoanele aflate n zona, detectie urmata, binenteles, de interventia echipelor specializate n controlul incendiilor. n concluzie, combaterea cu succes a incendiului este dependenta de stingerea sa nainte sau imediat dupa nceperea combustiei cu flacara deschisa.

Pentru a minimiza riscul de incendiu precum si impactul sau asupra
patrimoniului, orice institutie publica sau privata trebuie sa-si dezvolte si implementeze un plan de protectie contra incendiilor. Planul trebuie sa cuprinda elemente de prevenire, mbunatatiri necesare pentru unele constructii vechi, metode de detectare a incendiilor, personalul care actioneaza n caz de evenimente, precum si masurile efective pentru stingerea unui incendiu. Aspectele principale ale protectiei mpotriva incendiilor constau n detectarea oportuna a incendiilor n faza incipienta, avertizarea persoanelor existente n cladire si a echipelor specializate pentru combaterea sinistrului. Sistemele antiincendiu pot avea mai multe functiuni de baza:
1. detectarea unui incendiu incipient prin metode automate sau manuale; 2. avertizarea ocupantilor cladirii de existenta unui incendiu n curs de desfasurare
si evacuarea sigura a acestora; 3. trimiterea unui semnal de alarma catre pompieri sau alta organizatie cu atributiuni de stingere a incendiilor.

Solutii tehnologice
Cel mai vechi si folosit dispozitiv de detectie este.... omul. Detectarea manuala a incendiilor este cea mai veche forma de
sesizare a unui incendiu.
Dispozitivele sunt extrem de simple (figura), de regula fiind formate
dintr-un comutator. Ele au o eficienta maxima n situatia n care cladirea este locuita permanent; n caz contrar, un incendiu produs n afara orelor de program, nu poate fi detectat dect de senzorii automati.

Detectori
Detectoare termice
Aceste detectoare au fost folosite ncepnd cu anii 1800, multe dintre
ele fiind n productie si astazi. Ele detecteaza fie cresterea temperaturii n afara unui domeniu determinat (de regula 57-74C), fie prin masurarea vitezei anormale de crestere a temperaturii ntr-o perioada scurta de timp. Un alt tip de astfel de senzor consta ntr-o pereche de cabluri izolate care, daca sunt expuse la temperaturi mari, fac scurtcircuit datorita topirii izolatiei. Avantajele acestor senzori sunt date de fiabilitatea lor ridicata pretul redus si simplitatea ntretinerii. Aceste detectoare nu se folosesc daca se intentioneaza identificarea unui incendiu n faza incipienta sau daca temperaturile normale n zona supravegheata depasesc valorile standard dintr-o ncapere.

Detectori
Detectoare de fum
Aceste detectoare sesizeaza un incendiu functie de fumul generat n
faza incipienta. Exista doua variante principiale de senzori: cu ionizare sau fotoelectric.
Unul dintre tipurile de detector de fum fotoelectric este detectorul cu
obturarea luminii. Acesta este format dintr-o sursa de lumina si un dispozitiv fotosensibil, cum ar fi o dioda. Semnalul de iesire al elementului fotosensibil este afectat de particulele de fum care blocheazapartial fascicolul (figura). Schimbarea acestui semnal este sesizata de circuitul electronic al detectorului si, daca se depaseste un anumit prag, se genereaza un semnal de alarma.
216

Detectori
Detectoarul de fum fotoelectric de tip focalizat opereaza pe
principiul luminii difuzate. O dioda LED lumineaza o arie care nu este vazuta de elementul fotosensibil, de obicei este o fotodioda (figura). La patrunderea particulelor n calea luminii, aceasta este reflectata catre elementul fotosensibil (figura), activnd detectorul.
217

Detectori
Detectorul cu camera de ionizare consta n doua placi ncarcate electric si o
sursa radioactiva (Americiu 241) necesara pentru ionizarea aerului dintre placi (figura). Sursa radioactiva emite particule care intra n coliziune cu moleculele de aer dislocndu-le electronii. O parte din moleculele de aer devin ioni pozitivi prin pierderea electronilor; o altaparte a moleculelor primeste electroni devenind ioni negativi. Se creeaza astfel un numar egal de ioni pozitivi si negativi. Ionii pozitivi sunt atrasi de placa negativa, iar cei negativi de placa pozitiva (figura). Acest fenomen genereaza un curent de ionizare, care poate fi masurat prin circuitul electronic conectat la cele doua placi.
218

Detectori
Schimbarile n presiunea si umiditatea atmosferica pot afecta curentul de ionizare
si pot crea un efect similar aceluia de patrundere a particulelor de combustie. Pentru compensarea efectelor nedorite generate de schimbarile de presiune si umiditate, a aparut camera de ionizare duala, care astazi se foloseste pe scara larga pentru detectoarele de fum. Un detector cu camera duala foloseste doua camere de ionizare. Una dintre ele este camera de detectie care este deschisa catre aerul din exterior.
Exista o serie de probleme care pot afecta detectoarele cu camera duala de
ionizare: praful, umiditatea excesiva (condensul), curentii de aer semnificativi, mici insecte care pot fi citite ca particule de combustie de catre circuitul electronic al detectorului. UTILIZARE: Caracteristicile detectoarelor cu ionizare le fac mai potrivite pentru detectia focului cu flacara (uzual provenit din materiale foarte inflamabile). Detectoarele fotoelectrice, sunt mai potrivite pentru detectia focului cu ardere mocnita (uzual provenit din hrtie, materiale textile etc.)

Detectori
Detectoare de flacara.
Aceste detectoare opereaza ntr-o gama de frecvente, de la infrarosu la
ultraviolet (400770 nm), frecvente caracteristice unui incendiu cu foc deschis. Aceste detectoare sunt foarte sigure n functionare n medii dificile de lucru, acolo unde alti senzori pot fi cauza declansarii unor alarme false numeroase. Un dezavantaj al acestor detectoare este pretul ridicat si ntretinerea laborioasa. Spre deosebire de detectoarele de fum sau termice, pentru a sesiza incendiul, acestea trebuie sa priveasca direct spre sursa de foc.
220

Detectori
Alte tipuri de detectoare
camerele de termoviziune, folosite n medii industriale pentru detectia
la distanta a temperaturilor ridicate produse de un incendiu;

detectoarele de fum cu camera cu ceata (eliminndu-se sursa
radioactiv a de Americiu 251);

detectoarele de gaze rezultate ale procesului de combustie sau care
pot provoca un incendiu;

detectoare de substante chimice, care sesizeaza
prezenta n atmosfera a bioxidului de carbon, a gazelor naturale, butanului, vaporilor de diverse produse petroliere, acidului clorhidric (rezultat n urma arderii izolatiei din policlorura de vinil a cablurilor electrice).

Stingerea incendiilor
La fel ca la detectarea incendiilor, stingerea lor este asigurata, n
principal, de persoane special pregatite n acest scop. Totusi, sistemele automate de stingere a incendiilor, proiectate, instalate si ntretinute corespunzator, pot asigura o protectie crescuta mpotriva incendiilor.
Pentru majoritatea incendiilor, apa reprezinta agentul de stingere ideal.
Sprinkler-ele stropesc cu apa flacara si sursa de caldura, avnd ca efect racirea procesului de combustie si prevenirea aprinderii unor combustibili adiacenti.
Eficienta maxima a sprinkler-elor este atinsa daca acestea sunt
declansate n faza initiala a incendiului. n cele mai multe cazuri, sprinkler-ele trebuie sa intre n funcntiune n cteva minute de la detectarea incendiului.
222

Avantajele potentiale ale sprinkler-elor automate:
identificarea si controlul rapid al unui incendiu n curs de dezvoltare, n
orice moment, inclusiv n perioadele n care n cladirea protejata nu se gaseste personal specializat; alarmare imediata, n conjunctie cu sistemul de protectie antiincendiu; reducerea pierderilor provocate de caldura si fum datorita interventiei n faza incipienta; simplificarea proiectarii cladirii, ntruct traseele de evacuare sau barierele mpotriva focului ori fumului devin mai putin restrictive n conditiile n care incendiul este controlat n faza incipienta; cresterea sigurantei, fiind posibila reducerea sau chiar eliminarea interventiei echipelor specializate de interventie.
223

n afara de aceste sprinklere umede, clasice sau cu ceata, au fost
dezvoltate o serie de sisteme de stingere a incendiilor pe baza de gaze ignifuge.

Aceste sisteme sunt formate dintr-un rezervor cu gaz sub presiune
(Halon 1301, azot, bioxid de carbon etc.), o retea de conducte si o serie de guri de evacuare.
Sistemele cu gaz sunt utilizabile n locuri unde folosirea apei este
interzisa (muzee ale caror exponate pot fi afectate de umiditate, centrale electrice si telefonice, unele uzine chimice etc.) sau dificila (zone cu temperaturi negative extreme), extinderea lor fiind limitata de pretul foarte ridicat, de poluarea provocata de unele gaze de stingere, precum si de instalarea si ntretinerea dificila.
224
Discutie
30 minute
225
Pasul 14
Supravegherea obiectivelor mobile
226
Supravegherea obiectivelor mobile

n foarte multe situatii este necesara supravegherea unor obiective mobile, att
din punctul de vedere al ncarcaturii unor autovehicule, ct si n ceea ce priveste supravegherea propriu-zisa a autovehiculului. Procedurile clasice presupun realizarea unei escorte care trebuie sa urmareasca ndeaproape autovehiculul supravegheat, escorta avnd un rol multiplu: de paza, de protectie si de observare. Supravegherea electronica nu va putea elimina complet procedurile clasice dar, prin avantajele oferite, poate capata o importanta deosebita. Astfel, determinarea n timp real a pozitiei unui autovehicul, este o solutie optima n cazul n care se intentioneaza folosirea echipamentului de urmarire ca un sistem de afisare a pozitiei vehiculelor proprii sau chiar ca sistem antifurt. De asemenea, dispozitivul poate avea facilitati suplimentare, n sensul transmiterii si receptionrrii unor mesaje, inclusiv de alarmare, controlul de la distanta al functionarii autovehiculului, cu posibilitatea blocarii functionarii motorului, a echipamentelor electrice din vehicul sau a afisarii la distanta a parametrilor vehiculului.
227
GPS MONITOR
Acest serviciu se adreseaz deintorilor de flote de vehicule avnd ca scop monitorizarea permanent a activitii ntregului parc. Domeniul de utilizare este forte larg. Cteva exemple de domenii de utilizare:
distribuie marf ; service i prestri servicii ; livrri de marf la domiciliu ; vnzri ; transport local ; transport urban alternativ (MaxiTaxi) ; administraie local i de stat ; firme de transport valori ; firme de paz, protecie i monitorizare ; bnci etc.
Sistemul GPS Monitor nregistreaz permanent activitatea vehiculului 24 de ore din 24, Indiferent dac acesta staioneaz sau se afl n mar. Ideea de baz este cea din aviaie a Cutiei negre, datele culese de pe satelii sunt stocate n memoria intern a echipamentului mobil montat n vehicul. Transmisia de date ntre vehicul i server se execut pe platforma GSM a serviciului DATA ORANGE. Sistemul prin Internet pune la dispoziia clientului propriul dispecerat virtual, oriunde s-ar afla acesta n ar sau n strintate.
GPS MONITOR
Sfera de interes: Transportatori valori: posibilitatea controlului on-line pe traseu . Comerciani auto: se lrgete gama de dotri de vrf . Servicii oferite de sistemul GPS Monitor Monitorizarea printr-un simplu acces Internet a tuturor vehiculelor parcului . Diferenierea vehiculelor n funcie de nume de user i parol . Accesarea permanent a datelor de pe serverul central . NU SE MAI DESCARCA DATE IN MOD AUTOMAT DEOARECE
COMUNICATIA SE REALIZEAZA IN GPRS ONLINE !!!!! Din momentul accesarii paginii clientul are situatia in timp real a vehiculului monitorizat, ultima pozitie fiind cea momentana. Posibilitatea poziionrii instantanee a oricrui vehicul NUMAI acolo si atunci cand vehiculul se afla pe moment intr-o zona fara acoperire GPRS, ulterior cand vehiculul paraseste zona respective, sistemul vizualizeaza traseul parcurs. Vizualizarea vehiculelor de ctre mai multe persoane n acelai moment . Definirea utilizatorilor interni cu drepturi stabilite de ctre administratorul flotei .
GPS MONITOR
Funciile sistemului GPS Monitor
Foaie de parcurs Versiune printabil Vizualizare pe ecran Aceast funcie deservete la prima vedere poziiile i timpii de staionare n funcie de criteriile alese. Totodat putem afla i distana parcurs respectiv data cu orele de pornire - sosire.
Tahograf
Este un martor oficial indispensabil transportatorilor de marf.
Diagram ture
Ne arat o statistic compus din timpul la care a pornit, la care s-a oprit, drumul parcurs i timpul de micare a vehiculului cu nsumarea acestora la finalul perioadei selectate. n aceast opiune putem vizualiza i grafic micrile vehiculelor.
Diagram vitez
Putem vizualiza viteza vehiculului n form grafic. Se observ vitezele maxime la prima vedere.
Personalizri - locaii proprii

O posibilitate foarte avantajoas este faptul c utilizatorul poate defini locaiile proprii prin atribuirea unor denumiri comune ("sediu central", "atelier", "depozit central", etc.).
GPS MONITOR
Unitatea central cu telefonul industrial ncorporat Este un echipament de dimensiune mic

Are ncorporat un telefon de norm industrial n vederea realizrii descrcrii de date Conine o memorie intern de capacitate mare (care poate memora evenimente de mai mult de o lun)
Anten GPS Deservete la recepionarea datelor de pe satelii Se monteaz camuflat
Anten GSM Asigur recepia respectiv transmisia DATA, SMS ntre vehicul i server Se monteaz camuflat pe vehicul
231
GPS Monitor
232
Foaia de parcurs
233
Discutie
234
Pasul 15
Cuplarea sistemelor/subsistemelor in centrala/ dispecerat
235
Unitatea cuprinde competentele necesare programrii / reprogramrii
Cuplarea sistemelor/subsistemelor in centrala/dispecerat
centralei si cele referitoare la setarea parametrilor din transmittor n concordant cu proiectul sau n situatia aparitiei unor conditii care impun acestea. Unitatea este comun pentru echipele de service i instalare. Gama de variabile:
tipuri de senzori, centrale, claviaturi, dispozitive de control acces, echipamente
de televiziune n circuit nchis, etc. condiii de efectuare a cuplrii la central si dispecerat programarea / reprogramarea codurilor i resetarea parametrilor de transmisie mrimi caracteristice semnalelor standarde i norme de funcionare a echipamentelor conform specificaiilor productorului metode de obinere a liste evenimentelor din central
236

EVALUARE: Cunotine:
comportarea sistemelor DSVCAM i ale celor hibride; parametrii care caracterizeaz semnalele de transmisie, tolerane, modaliti de
reglare; proceduri de obinere a listei evenimentelor din centrale i semnificaia acestora; proceduri de activare / dezactivare a sistemelor DSVCAM; metode de realizare a testelor de simulare a incidentelor standarde tehnice. Vom urmri: modalitatea concret n care sunt efectuate testrile n funcie de particularitile sistemului DSVCAM; modalitatea n care sunt setai parametrii i codurile. capacitatea de a identifica corect cauze i circumstane de nefuncionare sau funcionare defectuoas; abilitatea de a instrui clar, corect i ntr-un limbaj accesibil abonatul.

Programarea / reprogramarea codurilor din central i a parametrilor transmitorului
Codurile i modalitatile de programare / reprogramare a centralei sunt
corect determinate prin analiza documentaiei specifice, n conformitatecu specificatiile tehnice i cu conditiile concrete. baza documentatiei specifice i a conditiilor concrete.
Parametrii de funcionare ai transmitorului sunt corect determinai pe
Programarea / reprogramarea centralei este realizat corect n functie de
specificatiile tehnice ale producatorului i de conditiile concrete agreate cu abonatul.

Parametrii din transmitor sunt reglai corespunztor specificaiilor
tehnice ale producatorului i conditiilor concrete.
238

Activarea / dezactivarea sistemului
Activarea / dezactivarea are loc cu respectarea normelor interne i cu
notificarea abonatului. Modificrile n procedurile de activare / dezactivare sunt communicate abonatului corect, complet i ntr-un limbaj accesibil.
Verificarea funcionrii sistemului

Testele de simulare sunt executate complet i corect pentru acoperirea
tuturor incidentelor pentru care a fost instalat sistemul DSVCAM. Rezultatele testelor sunt comparate cu cele standard pentru identificarea corecta i completa a contextului de functionare / nefuncionare. Verificarea funcionrii se face cu respectarea condiiilor de siguran a echipamentelor i persoanelor. Identificarea corect a cauzelor unor eventuale funcionri anormale n cazul n care abonatul dispune de un sistem hibrid de DSVCAM i a unui dispecerat.
Activitatea de monitorizare a sistemelor de alarmare

Beneficiarii sistemelor de alarmare mpotriva efraciei se pot conecta la dispeceratele de monitorizare a alarmelor avizate de poliie. Prin monitorizarea unui sistem de alarmare mpotriva efraciei trebuie s se asigure transmiterea ctre centrul de monitorizare a cel puin 5 tipuri de semnale, precum i interogarea strii sistemului conectat, la anumite intervale de timp, n funcie de categoria obiectivului. n funcie de categoria obiectivelor monitorizate, echipamentele dispeceratelor vor asigura verificarea strii sistemului conectat, n urmtoarele condiii: a) obiective rezideniale - cel puin o dat la 24 de ore; b) obiective comerciale - cel puin o dat la 12 ore; c) obiective financiar-bancare - cel puin o dat la 3 ore; d) obiective strategice - cel puin o dat pe or. Este interzis conectarea pe linie telefonic a obiectivelor cu reea de telecomunicaii vulnerabil, fr acordul beneficiarului. Echipamentele dispeceratului vor realiza confirmarea tehnic a timpului de sosire a agenilor la obiectiv pentru determinarea exact a duratei de intervenie la evenimentul nregistrat. Organizarea dispeceratelor de zon se realizeaz prin monitorizarea sistemelor de alarmare mpotriva efraciei ale obiectivelor din localitatea unde funcioneaz centrul i zonele limitrofe, asigurndu-se o intervenie la eveniment n timp util.
Centrale de alarmare
Centrala de alarmare mpotriva efraciei trebuie s dispun de urmtoarele faciliti: a) memorarea de evenimente n timp real, cu posibilitatea vizualizrii i listrii acestora; b) corespunztor de zone pentru alocarea elementelor de detecie din fiecare spaiu supravegheat; fac excepie elementele din aceeai ncpere; c) partiionarea zonelor pentru asigurarea individualizrii anumitor spaii ori trasee; d) tastatur alfanumeric detaabil pentru montare la distan; e) coduri de utilizare pentru individualizarea acestora; f) comunicator pentru transmitere la distan.
Exercitiu
(dezbatere)
30 minute - proceduri de activare / dezactivare a sistemelor DSVCAM. 30 minute identificarea cauzelor si circumstantelor de nefunctionare sau
functionare defectuoasa.
242
Pasul 16
Depanarea defectiunilor
243
Unitatea cuprinde competentele necesare pentru efectuarea
depanrilor necesare la echipamentele componente ale sistemului DSVCAM, precum si abilitatea de a desfsura astfel de operatiuni si n situatii critice urgente maxime, distrugeri etc.). Unitatea se aplic echipelor de service. Gama de variabile:
tipuri de senzori, centrale, transmitoare, claviaturi, dispozitive de acces,
echipamente de televiziune n circuit nchis, etc. particulariti i caracteristici ale diferitelor echipamente care compun sistemele DSVCAM condiii i circumstane de funcionare optim standarde, norme tehnice, mrimi caracteristice sistemelor DSVCAM: nivele de tensiune, mrimile curentului electric absorbit, frecvena i puterea radiaiilor electromagnetice, etc. particulariti i caracteristici ale diferitelor sisteme DSVCAM: numr de zone supravegheate, tipuri de supraveghere, numr de ieiri ale centralelor de alarmare, numr de partiii, tipuri de senzori acceptai de sistem, etc.
Evaluare
Cunotine:

citirea i interpretarea schemelor i documentaiei aferente sistemului DSVCAM caracteristicile tehnice de funcionare a echipamentelor instalate metode de depanare categorii de defeciuni, cauze i circumstane posibile ale unor nefuncionri sau funcionri defectuoase: de alimentare, de cablare, de detecie, de alarmare, de obturare a senzorilor etc. comportarea n diverse regimuri de lucru a sistemelor DSVCAM i ale celor hibride parametrii care caracterizeaz semnalele de transmisie, tolerane, modaliti de reglare proceduri de obinere a listei evenimentelor din centrale i semnificaia acestora prin conectare la un sistem de calcul sau direct prin conectarea centralei la o imprimant proceduri de activare / dezactivare a sistemelor DSVCAM prin intermediul claviaturii, prin telecomand sau mixte metode de realizare a testelor de simulare a incidentelor
Evaluare
Vom urmri:
modalitatea n care informaiile relevante sunt comunicate clar, corect i ntr-un
limbaj accesibil abonatului i felul n care acesta este instruit, dac este cazul;
modalitatea concret n care sunt obinute datele despre echipamentul supus
depanrii;
felul n care se organizeaz i pregtete activitatea, inclusiv n situaii speciale; capacitatea de a realiza depanri optime n situaiile concrete de la abonat
(spaii nguste, aglomeraie, stres etc.) prompt i ntr-un timp corespunztor;

capacitatea de a identifica rapid i izola corect zona defeciunii; abilitatea de a stabili prompt cele mai adecvate soluii de depanare (complet,
parial)
Stabilirea componentelor,materialelor, dispozitivelor de verificare necesare depanrii.
Necesarul adecvat cantitativ i calitativ de materiale, componente
i aparatura / instrumentele pentru depanare este stabilit n funcie de tipuldefeciunii.

Caracteristicile tehnice ale sistemului DSVCAM sunt identificate
corect i complet din documentatia aferenta.
247
Executarea lucrarilor de depanare
Frontul de lucru, echipamentele i instrumentele necesare
suntpregatirea corespunzatoare n functie de amplasament, situatie concreta i tipul defeciunilor. sistemului DSVCAM n parametrii normali, specificai n documentaiatehnic.
Depanarea se face la nivelul calitativ corespunztor funcionrii
Depanrile sunt realizate n condiiile de calitate conforme
contractului i ntelegerilor cu abonatul, utiliznd materialele i instrumentele adecvate tipului de remediere.
Depanarea se execut prompt, n condiii de securitate.

Verificarea lucrrilor de depanare
Verificarile i testele corespunzatoare, impuse de situatiile concrete, se
executa complet i corect pentru toate situatiile pentru care a fostinstalat sistemul, n conformitate cu specificatiile tehnice i procedurile interne. pentru identificarea corecta i completa a modului de funcionare. echipamentelor i persoanelor.
Rezultatele verificarilor i simularilor sunt comparate cu cele standard Verific rile se fac cu respectarea condi iilor de siguran a Clientul este notificat asupra starii sistemului DSVCAM i, daca este
cazul, asupra unor modificri ale codurilor de acces sau a unor modificri
249
Pasul 17
Diagnosticarea functionarii sistemelor
250
Diagnosticarea strii de funcionare a echipamentelor componente ale sistemului DSVCAM

Unitatea cuprinde competenele necesare pentru verificarea i
diagnosticarea tuturor echipamentelor instalate care formeaz sistemul de detectie, supraveghere video, control acces si monitorizare (DSVCAM) de la abonat precum si abilitatea de a detecta cauze si conditii care duc la functionri necorespunztoare si modalitti de depanare. Unitatea se aplic echipelor de service. Vom utiliza:
tipuri de senzori, centrale, transmitoare, claviaturi, dispozitive de control acces,
echipamente de televiziune cu circuit nchis, etc. standarde i norme de mentenan din crile tehnice ale echipamentelor; particulariti i caracteristici ale diferitelor echipamente care compun sistemele DSVCAM; condiii i circumstane de funcionare optim conform producatorilor.

Cunotine: citirea i interpretarea schemelor, parametrilor tehnici i documentaiei aferente sistemului DSVCAM; documentele din dosarul abonatului i completarea lor; caracteristicile tehnice de func ionare a echipamentelor instalate; proceduri de verificare i ntreinere curent; metode de depanare specifice fiec rui echipament din manualele de service; categorii de defeciuni, cauze i circumstane posibile ale unor nefuncionri sau funcionri defectuoase: alimentare cu energie, deteriorarea cablajelor, defectarea sau obturarea senzorilor, defectarea unitii centrale de comand i control, defectarea transmitorului, antenei etc.

Vom urmarii:
modalitatea n care informaiile relevante sunt comunicate clar,
corect i ntr-un limbaj accesibil abonatului; modalitatea concret n care sunt obinute datele despre echipamentul supus verificrii; felul n care se organizeaz i pregtete activitatea; capacitatea de a realiza diagnosticri corespunztoare / precise n situaiile concrete de la abonat (spaii nguste, aglomeraie etc.) prompt i ntr-un timp corespunztor (minim); capacitatea de a identifica rapid i izola corect zona defeciunii; abilitatea de a stabili prompt cele mai adecvate soluii de depanare (complet, parial); capacitatea de a lucra sincron cu coechipierii.

Identificarea metodelor de testare
Caracteristicile tehnice ale sistemului de DSVCAM sunt
identificate corect i complet din documentatia aferenta.
Testele care se vor realiza se stabilesc n functie de tipul
sistemului i n concordan cu documentaia de depanare.
Dispeceratul va fi informat prin mijloace adecvate (staie radio,
telemobil) despre trecerea sistemului n / din starea "operativ" / "test", nconformitate cu normele interne.
254

Instalarea dispozitivelor de testare
Dispozitivele de testare sunt conectate n conformitate cu
standarde impuse de ctre productorul echipamentelor, n condiii de siguran.
Dispozitivele de testare sunt instalate i functioneaza corect. Semnalele de "TEST" ntre abonat i dispecerat sunt
vizualizate, pentru a ncepe operaiunea de diagnosticare.
255

Monitorizarea parametrilor de transmisie
Nivelul semnalelor este urmrit pe o perioad de timp suficient
pentru stabilirea corect a eventualelor abateri fa de limitele standard. corespunztoare unei funcionri normale, n conformitate cu specificaiile tehnice ale productorului. Intervenii n conformitate cu procedurile interne.
Nivelul semnalelor este reglat pentru ca a se situa n limitele
Caracteristicile transmisiei sunt notate n Foaia Tehnic de
256

Identificarea disfuncionalitilor
Posibilele cauze ale disfuncionalitilor sunt identificate corect,
pe baza caracteristicilor de funcionare din documentaia aferent sistemului.
Disfuncionalitile sunt identificate prin compararea parametrilor
optimi de funcionare din normele tehnice cu cei monitorizai n timpul diagnosticarii.
257

Stabilirea modalitilor de depanare
Timpul i modalitatile de depanare respecta conditiile din
contractul cu abonatul sau nelegerile cu acesta.
Soluiile de remediere respect specificaiile tehnice din
proiectul de instalare al sistemului DSVCAM respectiv i din normele de utilizare ale productorului echipamentului. nefunctionare i asupra cauzelor ntr-o maniera clara i pe ntelesul sau.
Abonatul este notificat clar asupra strii de funcionare /
258

60 min. discutii si exemple practice
259
Pasul 18
Efectuarea lucrarilor de reparatii la structurile afectate de montare/cablare
260
Unitatea include competentele necesare efecturii reparatiilor
necesare la structurile afectate n urma activittii de montare si cablare a sistemului de alarm si detectie si abilitatea de a desfsura aceasta la obiective diferite din punct de vedere constructiv i al elementelor de decorare. Unitatea se aplic echipelor de instalare.
categorii de lucrri de reparaii specifice n urma instalrii sistemelor
DSVCAM: tencuiri, zidiri, lipiri tapet / lambriuri, finisri ale elementelor de tmplrie etc. materiale / scule / echipamente pentru realizarea lucrrilor de reparaii: liani, siliconi, chituri, vopsele, paste speciale, maini de gurit, scule de zidrie etc. particularitile diferitelor elemente / structuri de construcii i decorare afectate (zidrie, lemn, metal, altele) alte persoane calificate care realizeaz lucrri specifice n urma instalrii sistemelor DSVCAM

Cunotine:
utilizarea i manevrarea sculelor, echipamentelor i materialelor
folosite; analizarea i interpretarea datelor referitoare la reparaiile care vor fi necesare n urma instalrii sistemelor DSVCAM; proceduri de efectuare a diverselor categorii de reparaii (la structuri de zidrie, lemn, etc.); metode de evaluare cantitativ i calitativ a diferitelor materiale specifice lucrrilor de reparaii; utilizarea diferitelor materiale (chituri, vopsele, siliconi etc.) pentru reparaii i a condiiilor de pstrare i manipulare.
262

Vom urmrii:
modul n care sunt obinute datele relevante necesare activitii
de reparaii n funcie de specificitatea amplasamentului; modul n care se pregtete i organizeaz frontul de lucru n funcie de situaia concret i aspectul dup efectuarea reparaiilor; capacitatea de a efectua diferite categorii de lucrri de reparaii la calitatea cerut i n timpul stabilit; ordinea, promptitudinea, spiritul estetic.
263

Stabilirea materialelor, lucrrilor i echipamentelor necesare reparaiilor.
N ecesarul adecvat cantitativ i calitativ de materiale i
echipamente se stabilete n functie de conditiile concrete pentru efectuarea reparatiilor necesare stipulate n contractul cu clientul.
Lucrarile de reparatii se identifica corect i complet n functie de
structurile afectate n urma operatiunilor de cablare / montare i de clauzele contractuale.
264

Executarea lucrrilor de reparaii
Pregatirea corespunzatoare a frontului de lucru i a materialelor
n calitatea i cantitatea corespunzatoare se face n functie de conditiile concrete i de clauzele contractuale. contractul cu clientul.
Efectuarea reparaiilor se execut la nivelul calitativ prevzut n
Reparatiile sunt efectuate n timpul stabilit i conform
contractului cu clientul.
265

Verificarea lucrrilor de reparaii
Controlul vizual al reparaiilor se execut pentru verificarea
ncadrarii acestora n nivelul calitativ i estetic agreat n contractul cu clientul. reparaiile nu au afectat sistemul DSVCAM instalat. defectiunilor.
Verificarea prin testare se face ca s se identifice dac
Verificarea se face pentru identificarea corecta i completa a
266

267
Pasul 19
Efectuarea cablajelor si montarea echipamentelor
268

Unitatea se aplic echipelor de instalare. Vom utiliza: categorii de materiale, scule, aparatur de msur i control echipamentele componente sistemelor de DSVCAM: senzori gaze / fum, dispozitive de control acces, antene, claviaturi, centrale, transmitoare, elemente de televiziune n circuit nchis, cabluri; particulariti ale elementelor de structur asupra crora se execut intervenii (lemn, metal, crmid, betoane etc.); lucrri auxiliare (msurtori, guriri, tieri, suduri cabluri); teste de verificare: continuitatea cablajelor, verificarea nivelelor de semnale pentru liniile de cablare, msuratori

Cunotine:
utilizarea i manevrarea corespunztoare a materialelor i
sculelor; citirea i interpretarea schemelor de montaj i cablaj; proceduri de efectuare a lucrrilor de cablare i montare; proceduri de verificare a funcionalitii sistemului instalat; efectuarea de lucrri specifice: msurtori i tolerane, suduri cabluri, guriri, mpucri.
270

Vom urmrii:
modalitatea n care sunt obinute i analizate datele necesare
efecturii cablrii i montrii; modul n care se pregtete i organizeaz frontul de lucru n funcie de situaia concret i aspectul frontului de lucru dup terminare; modalitatea n care se efectueaz cablajele i montajele conform proiectului; capacitatea de a realiza lucrrile ntr-o perioad de timp prestabilit; ordinea, promptitudinea i abilitatea de a g si solu ii corespunztoare.

Obinerea datelor necesare montajului i cablajului
Toate caracteristicile tehnice ale proiectului (amplasament, parametrii
tehnici i echipamente) sunt identificate prin analiza corecta a documentaiei.
Identificarea sarcinilor concrete de execuie la locul amplasamentului
privind instalarea echipamentelor se realizeaz prin analiza corespunzatoare a proiectului i a ordinului de instalare.
Vizitele la amplasament sunt efectuate cu scopul analizei la faa locului
a particularitatilor acestuia i a determinarii posibilitatilor concrete de realizare a proiectului.
272

Pregtirea i organizarea frontului de lucru
Materialele, aparatele i sculele necesare sunt pregatite la
amplasament n calitatea i cantitatea corespunzatoare realizarii proiectului. conformitate cu proiectul i ordinul de instalare.
Efectuarea de lucrri auxiliare naintea instalrii se execut n
Materialele i sculele sunt pastrate n ordine.
273

Instalarea echipamentelor i efectuarea cablajelor
Montarea fiecrui echipament este corespunztoare proiectului. Cablajele sunt realizate cu respectarea traseelor din proiect i a
caracteristicilor amplasamentului. deteriorarea acestora.
Echipamentele se manipuleaz adecvat pentru a se preveni
Echipamentele sunt verificate i testate n vederea identificarii
unor defecte, neconcordane cu cele specificate n proiect.
274

Verificarea montajelor i a cablajelor
Verificarea se realizeaz prin controlul vizual al concordanei
dintre proiect i realizarea propriu-zisa.
Verificarea func ion rii fiec rui echipament n parte se
realizeaz n conformitate cu specifica iile tehnice ale proiectantului. specificaiilor tehnice, acoperind toat gama de incidente specificat n proiect.
Sistemul DSVCAM montat este supus test rii conform
275

276
Pasul 20
Notiuni de electricitate si magnetism
277
ELECTRICITATE I MAGNETISM
NOIUNI FUNDAMENTALE
In acest capitol vom discuta despre mrimile specifice electromagnetismului i unele relaii de legtur ntre acestea i trateaz din punct de vedere fenomenologic cele dou aspecte relativ distincte ale teoriei electromagnetismului, cmpul electromagnetic i circuitele electrice. Capitolele principale ale acestei seciuni sunt:
Electrostatica: sarcini electrice i cmpul electric asociat; Cureni electrici, cmpuri electrocinetice i circuite electrice n curent continuu; Cmpuri magnetice constante n timp; Masurarea tensiunilor si curentilor electrici; Probleme rezultate din activitatea practica.
278
ELECTRICITATE SI MAGNETISM
Introducere
nelegerea fenomenelor electrice i magnetice care caracterizeaz funcionarea
echipamentelor electrice este posibil pe baza cunotiinelor care astzi poart denumirea de teoria clasic a electromagnetismului. No iunea fenomene electromagnetice define te o clas specific a fenomenelor fizice care se manifest n prezena unor corpuri aflate n stri fizice speciale, cum ar fi de exemplu starea de ncrcare cu sarcini electrice, sau starea de magnetizare, denumite stri electromagnetice. Depind posibilitile de percepie ale simurilor umane, studiul fenomenelor electrice i magnetice se face prin evaluri cantitative ale unor efecte ale acestora, de tipul fore sau cupluri de fore, denumite n general. aciuni ponderomotoare electromagnetice. Teoria clasic a electromagnetismului a fost iniiat de M. Faraday i desvrit de J. C. Maxwell, autorul lucrrii A Treatise on Electricity and Magnetism, (1873). Aceast teorie are la baz noiunea cmp electromagnetic, definit ca fiind o form de existen a materiei prin care se transmit n spaiu i timp aciuni ponderomotoare. Aceast teorie este una de tip fenomenologic, n sensul c folosete ca elemente primare date experimentale.
ELECTRICITATE SI MAGNETISM
Introducere
O mare parte a fenomenelor electrice n tehnic poate fi explicat admind
unele ipoteze simplificatoare n teoria cmpului electromagnetic, ceea ce a condus la dezvoltarea unor ramuri distincte ale electromagnetismului, teoria circuitelor electrice. Un astfel de exemplu l reprezint modelarea prin circuite electrice echivalente a transformatoarelor i mainilor electrice.
Mrimea fizic este o proprietate a strilor i fenomenelor fizice susceptibil de
determinri cantitative prin comparaie cu o mrime de referin de aceeai natur, denumit unitate de msur [ ]. Rezultatul acestei comparaii este msura sau valoarea mrimii fizice relativ la unitatea aleas. Marimile introduse pe cale experimental se numesc mrimi primitive, spre deosebire de mrimile derivate, care se definesc n funcie de alte mrimi cunoscute.
Cmpului electromagnetic i sunt specifice ase mrimi primitive: sarcin
electric, momentul electric, intensitatea curentului electric de conducie, intensitatea cmpului electric n vid, momentul magnetic i inducia cmpului magnetic n vid.
280
Electrostatica
Electrostatica este o form particular de existen a cmpului electromagnetic
n prezena unor corpuri aflate n stare de electrizare invariabil n timp (fizica sarcinilor electrice staionare). Starea de electrizare a corpurilor conductoare este o stare de ncrcare electric ( de ncrcare cu sarcini electrice). n afara acestei stri, corpurile izolante pot avea i o alt stare, denumit de polarizare electric. Asupra unui corp conductor punctiform (de dimensiuni foarte reduse) electrizat, situat ntr-un domeniu vid n care exist cmp electric se exercit o fora, Fig., care depinde de: starea sa de electrizare i de punctul n care se afl acest corp. Astfel, pe baza relaiei: ,
se introduc mrimile primitive ale electrostaticii: q - sarcina electric a corpului, - intensitatea cmpului electric. Sarcina electric este o mrime algebric, respectiv exist sarcin pozitiv, q > 0 , sau negativ, q < 0.
Electrostatica
Sarcina electric are dou proprieti eseniale:
(a) sarcina electric se conserv.
ntr-un sistem izolatat, n care nici un fel de substan nu trece graniele ce delimiteaz sistemul, sarcina total, adic suma algebric a sarcinilor pozitive i negative rmne neschimbat; (b) b) sarcinile electrice sunt multipli ai unei sarcini discrete, notat cu e i denumit sarcina electronului sau sarcin elementar. Unitatea de msur a sarcinii electrice n sistemul internaional (SI), denumit Coulomb [C]. Sarcina elementar are valoarea e = 1,610-19C. Mrimea intensitate a cmpului electric este o mrime vectorial, care caracterizeaz starea local a cmpului electric n punctul localizat prin vectorul de poziie r. Unitatea ei (SI) de msur este [V/m]. Un Volt/metru este intensitatea cmpului n care asupra conductorului ncrcat cu sarcina de 1 Coulomb se exercit o for de 1 Newton.
Electrostatica
Legea lui Coulomb
Interaciunea dintre dou sarcini electrice q1 i q2 de dimensiuni foarte reduse
aflate n repaus, , n raport cu distana r12 dintre ele este descris de legea lui Coulomb: sarcinile se atrag sau se resping cu o fora proporional cu produsul dintre mrimea sarcinilor i invers proporional cu ptratul distanei dintre ele. Exprimarea vectorial a legii este: Fig.1.4
Valoarea constantei k in (SI) este ,
unde 0 este o constant universal, denumit permitivitate electric a vidului, avnd valoarea .
Relaia de mai sus exprim de asemenea proprietatea c sarcinile de acelai semn se resping, n timp ce sarcinile de semne contrare se atrag. Fora asupra sarcinii (1) este de sens contrar i egal n modul cu fora care acioneaz asupra sarcinii (2). Unitatea de msur a sarcinii electrice, Coulomb-ul, este sarcina care ncarc egal dou corpuri punctiforme situate n vid la distana de un metru, corpuri ntre care se exercit o fora de 9109 [N]. Aceast valoare a forei este uor deductibil pe baza relaiei (1.4).
Electrostatica
Principiul superpoziiei
Principiul superpozi iei, care caracterizeaz ac iunile
ponderomotoare, respectiv producerea cmpului electric de ctre corpuri ncrcate cu sarcini electrice, arat c: fora care se exercit asupra unei sarcini punctuale de ctre un ansamblu oarecare de alte sarcini punctuale, respectiv intensitatea cmpului electric creat de un ansamblu de sarcini n punctul n care se afl sarcina de referin, este suma vectorial a forelor ce acioneaz asupra acestei sarcini din partea fiecrei sarcini a ansamblului n parte, respectiv suma vectorial a intensitilor cmpului creat de fiecare sarcin n parte.
284
Electrostatica
Energia unui ansamblu de sarcini electrice
Fie dou sarcini q1, q2 aflate iniial la distan foarte mare una de cealalt, ceea ce nseamn c fora de interaciune este nul. Aceste sarcini urmeaz a fi apropiate una de cealalt pn ce distana dintre ele devine r12. ntrebare: Ce lucru mecanic trebuie efectuat pentru a realiza aceast aciune ? Rspunsul este: lucrul mecanic este integrala produsului dintre for i deplasare, fora fiind egal i de sens opus forei Coulomb:
Deoarece r variaz de la la r12 , deplasarea elementar este - dr. Pentru sarcini de acelai semn (q1q2 > 0) lucrul mecanic efectuat asupra sistemului celor dou sarcini este pozitiv. Conform principiului general al conservrii energiei, lucrul mecanic efectuat asupra sistemului este numeric egal cu energia sistemului n starea final. Prin urmare relaia (1.9) exprim de asemenea energia cmpului electrostatic asociat sarcinilor q1 si q2. Extrapolnd pentru cazul n care o a treia sarcin q3 este adus n vecintatea sarcinilor q1 i q2 , lucrul mecanic necesar este:
iar energia cmpului acestui ansamblu de trei sarcini are expresia:

Electrostatica
Reprezentarea grafic a cmpului electric. Fluxul cmpului electric. Potenial electric
Relaia:
este expresia cmpului electric pe care sarcina q1 l creeaz ntr-un punct 2 caracterizat de raza vectoare 12 n raport cu punctul 1 n care acesta se afl. n cazul unei distribuii oarecare de sarcini q1, q2,...,qN, intensitatea cmpului electric creat n punctul (x,y,z), Fig. 1.6, are expresia:
Acest cmpul electric are mrimea i direcia forei ce acioneaz asupra unei sarcini unitate (q0 = 1C) care s-ar afla n punctul (x, y, z). Reprezentarea cmpului electric ntr-un punct din spaiu se face printr-un vector, care determin mrimea i direcia cmpului.
Electrostatica
Fluxul cmpului electric. Legea lui Gauss.
Fluxul cmpului electric. Legea lui Gauss. Fie cazul simplu al cmpului electric produs de o sarcin punctiform izolat i o suprafa sferic de raz r, cu centrul n punctul n care se gsete sarcina, Fig. 1.9. Cmpul electric are n orice punct al acestei suprafee aceeai valoare, dat de expresia nu depinde de raza sferei. . Se observ c produsul dintre acest
cmp i suprafaa sferei, care este fluxul cmpului electric raportat la aceast suprafa:
Dac legea lui Coulomb ne spune cum s determinm cmpul electric atunci cnd sunt cunoscute sursele acestuia, adic sarcinile electrice, cu legea lui Gauss putem determina sarcina ntr-o regiune oarecare atunci cnd se cunoate cmpul.
287
Electrostatica
Conductori n cmp electrostatic.
Comportarea electric a corpurilor la nivel microscopic depinde de mobilitatea sarcinilor sale electrice. Conductivitatea electric, care este proprietatea care difereniaz net izolatorii electrici de conductorii electrici, depinde de mobilitatea purttorilor de sarcin la nivel atomic, respectiv a electronilor i a ionilor. Conductivitatea conductorilor obinuii, care sunt metalele, poate fi de 1020 ori mai mare dect a izolatorilor obinuii, cum sunt sticla sau masele plastice. n prezena unui cmp electric comportarea unui corp a crui sarcin electric total este nul este complet diferit dup cum acesta este izolator, respectiv conductor. ntr-un izolator sarcinile electrice fiind practic imobile nu apare nici o modificare a strii locale de ncrcare electric atunci cnd se aplic un cmp electric. n schimb n cazul unui bun conductor electric, Fig. 1.14, forele Coulomb deplaseaz toate sarcinile electrice pozitive i negative spre suprafaa corpului. Ca rezultat al acestei aciuni cmpul electric n interiorul corpurilor conductoare este nul, suprafaa acestora este o suprafa echipotenial, respectiv liniile cmpului electric sunt perpendiculare pe suprafaa conductoarelor.
288
Electrostatica
Condensatori. Capacitate electric.
Condensator electric. Capacitate electric. Un condensator electric este un
ansamblu de doi conductori apropiai aflai la poteniale diferite i avnd sarcini electrice de semne contrare (+Q, - Q ). Raportul dintre sarcina Q i diferena de potenial atunci cnd cele dou corpuri metalice sunt n vid depinde doar de dimensiunile i dispunerea geometric ale celor dou corpuri i reprezint capacitatea condensatorului:
C=
Fie un condensator plan, Fig.1.16, avnd armturile de arie A situate una fa de alta la distana d. Sarcinile + Q i - Q ncarc cele dou armturi ale condensatorului, ale cror poteniale sunt V1 i V2. Densitatea superficial a sarcinii este
Pe baza raionamentului de mai sus referitor la cmpul electric al unei suprafete plane ncrcate electric uniform, rezult c intensitatea cmpului electric este nul n spaiul din afara armturilor.
Cureni electrici, cmpuri electrocinetice i circuite electrice n curent continuu

Vom trata forma particular a cmpului electromagnetic denumit electrocinetic, care caracterizeaz deplasarea sarcinilor electrice, n special n corpuri conductoare. Cmp electric imprimat. Structura cristalin ideal a unui conductor metalic la nivel microscopic const dintr-o reea uniform, n nodurile creia sunt fixate particulele elementare denumite ioni, ncrcai cu sarcini pozitive, i un ansamblu de particule elementare libere, care se comport practic - precum moleculele unui gaz ideal reprezentat de electronii de conducie - sarcini negative. Atunci cnd corpul se afla n repaus densitile de volum ale sarcinilor pozitive i negative sunt aceleai n valoare absolut i corpul este pe ansamblu neutru. Dac conductorul este antrenat ntr-o micare accelerat, ca urmare a mobilitii foarte mari a electronilor n raport cu ionii, se obine o separare relativ a sarcinilor de semne contrare, Fig.1.17.
290

Cmp electric imprimat. Condiia de echilibru mecanic al unui electron de sarcina e n raport cu reeua cristalin, impune cu necesitate, existena unui cmp electric, astfel c fora electric s echilibreze fora de inerie adic: =
Acest cmp electric se numeste cmp electric imprimat, fiind datorat n cazul de fa accelerrii conductorului. Mijloacele tehnice actuale prin care se produc cmpuri electrice imprimate sunt de tipul neomogeniti fizice sau chimice locale. Astfel, cmpul electric imprimat de contact apare la contactul dintre dou metale diferite, ca urmare a mobilitii diferite a electronilor n cele dou metale; de exemplu difuzia parial a electronilor din cupru n zincul cu care acesta se afla n contact determin o ncrcare negativ a zincului i pozitiv a cuprului, ceea ce nsemn un cmp electric imprimat n zona de contact. Dependena intensitii acestui cmp electric de contact de temperatura contactului se afl la baza dispozitivului denumit termocuplu, care nu este altceva dect un ansamblu de dou conductoare diferite, ale cror jonciuni (extremiti aflate n contact) se afl la temperaturi diferite.
291

Tensiune electromotoare, surse electrice. O surs de tensiune electromotoare este un sistem fizic n care asupra particulelor microscopice ncrcate cu sarcin electric se exercit fore de natur neelectric. Prin intermediul lucrului mecanic al forelor neelectrice asupra particulelor mobile ncrcate electric are loc transformarea energiei dintr-o form neelectric n energie electric. Exemple de surse electrice uzuale sunt pila Cu-Zn i acumulatorul cu plumb.
Pila electric Cu-Zn, (Fig.1.19), const dintr-o cuv cu dou compartimente separate printrun perete semipermeabil. ntr-un compartiment se afl un electrod de Cu ntr-o soluie de CuSO4, iar n cellalt se afl un electrod de Zn ntr-o soluie de H2SO4. Fore de natur neelectric injecteaz n soluie ioni pozitivi de zinc Zn2+, electrodul de zinc rmnnd ncrcat cu sarcin negativ.
Transport de sarcin electric. Starea electrocinetic. Curent electric. Densitate de curent
Fie un domeniu din spaiu caracterizat prin n particule n medie n unitatea de volum, toate deplasndu-se cu aceeai vitez i avnd aceeai sarcin electric q. Ne propunem s evalum numrul de particule care trece printr-o suprafa de arie avnd orientare bine definit n spaiu, fig. 1.21, n intervalul de timp t. Acest numr este egal cu numrul de particule cuprins ntr-o prism oblic cu aria bazei a i lungimea muchiei v.t, respectiv distana parcurs de fiecare particul n timpul t. Volumul prismei are expresia avtcos , sau, sub o alt form, t. Numrul de particule din acest volum este n t.
Mrimea denumit intensitate a curentului ce strbate suprafaa este definit prin numrul de particule care trece n unitatea de timp prin aceast suprafa:
Generaliznd relaia pentru particule avnd sarcini i viteze diferite rezult: Mrimea vectorial cu care se multiplic n relaia (1.33) se numete densitate de curent:
293
Conductia electrica
Conductivitatea electric (numit i conductibilitatea electric specific) este mrimea fizic prin care se caracterizeaz capacitatea unui material de a permite transportul sarcinilor electrice atunci cnd este plasat ntr-un cmp electric. Simbolul folosit pentru aceast mrime este de obicei (litera greceasc sigma), iar unitatea de msur este siemens pe metru (Sm1). Mrimea invers conductivitii este rezistivitatea electric, cu simbolul (litera greceasc ro) i unitatea de msur ohm metru (m).
Urmtorii termeni snt nrudii cu conductivitatea electric dar au semnificaii diferite: Conductibilitatea electric este proprietatea materialelor de a permite trecerea curentului electric. Conductana electric este mrimea care exprim capacitatea a unui conductor sau circuit dat de a conduce curentul electric. Conductana se msoar n siemens (S) i este mrimea invers rezistenei electrice msurate n ohmi (). De exemplu, n conductoare, datorit agitaiei interne, multitudinea de electroni ce se deplaseaz de la un atom la altul, poate fi asimilat cu un gaz electronic n care interaciunile dintre electroni sunt negrijabile. Se ine cont c electronii se ciocnesc cu ionii pozitivi metalici dup parcurgerea drumului liber mijlociu, cu o vitez calculabil. Datorit agitaiei interne naturale, electronii au viteze diferite, precum i direcii, sensuri, putndu-se calcula o vitez medie de grup vm
Legea lui Ohm
Legea lui Ohm sau legea conduciei electrice, stabilete legturile ntre intensitatea curentului electric (I) dintr-un circuit, tensiunea electric (U) aplicat i rezistena electric (R) din circuit. Legea lui Ohm se poate aplica i unei poriuni de circuit. Legea lui Ohm se aplic pentru conductori electrici la capetele crora se aplic tensiuni electrice. Legea lui Ohm spune c ntr-un circuit intensitatea (I) curentului electric este direct proporional cu tensiunea (U) aplicat i invers proporional cu rezistena (R) din circuit. Formula matematic a legii lui Ohm este: unde:
I este intensitatea curentului, msurat n amperi (A); U este tensiunea aplicat, msurat n voli (V); R este rezistena circuitului, msurat n ohmi ().
Relatia lui R cu I si U in Legea lui Ohm
Cu alte cuvinte, n cazul unui rezistor a crui rezisten este constant, dac tensiunea crete, intensitatea curentului va crete proportional cu tensiunea i invers. Un astfel de rezistor care respect fidel legea lui Ohm se numete rezistor ohmic.
Teoremele lui Kirchhoff
1. 2. 3. 1. 2.
Legile lui Kirhhoff servesc la calcularea retelelor electrice,si anume, cunoscandu-se o parte din marimile care intervin intr-o retea, ele permit sa se determine celelalte marimi necunoscute. De multe ori, circuitele electrice sunt mai complicate , continand una sau mai multe surse de energie electrica si mai multe rezistente, legate in diferite moduri alcatuind retele electrice. Marimile care intervin intr-o retea elecrica sunt: fortele elecromotoare, rezistentele diferitelor laturi si curentii prin aceste laturi in general, circuitele electrice nu sunt formate dintr-un singur generator si un singur consumator.Un circuit ramificat este circuitul care contine mai multe generatoare si consumatoare. Pentru un astfel de cicuit,in mod evident nu se pot folosi legile lui Ohm. NOD = Punct al unui circuit in care sunt interconectate cel putin trei elemente de circuit. LATURA = Portiune de circuit: Cuprinsa intre doua noduri; Care nu cuprinde nici un nod interior; Care este parcursa de acelasi curent. OCHI = Portiune de circuit: Formata dintr-o succesiune de laturi(cel putin doua) care formeaza o linie poligonala inchisa. La parcurgerea careia se trece prin fiecare nod o singura data. O categorie deosebita de ochiuri o reprezinta ochiurile simple (fundamentale) sunt ochiuri care nu au diagonale.
Teorema a II a lui Kirchhoff

Din legea lui Ohm pentru intregul circuit rezulta: I(R+r)=E. Aceasta relatie cuprinde in membrul stang suma tensiunilor pe rezistentele din circuit iar in membrul drept-tensiunea electomotoare din ochi. Suma algebrica a tensiunilor dintr-un ochi de retea este egala cu suma algebrica a tensiunilor electromotoare din ochiul respectiv. Enunul acestei teoreme este: Suma algebric a tensiunilor electromotoare pe orice contur nchis al unui circuit electric este egal cu suma algebric a cderilor de tensiune pe rezistoarele acestui contur. Observaii:
1.
2. 3.
4.
Exist corpuri n care dependenele (1.45) ntre densitatea de curent i intensitile cmpului electric sunt caracterizate de valori diferite ale constantei de proporionalitate dup direcii diferite. Avem de-aface cu corpuri anizotrope. Exist corpuri n care constantele de proporionalitate au valori diferite n puncte dierite. Este cazul corpurilor neomogene. Exist corpuri n care dependena dintre densitatea de curent i suma celor dou intensiti ale cmpului electric nu mai este liniar. Este de exemplu cazul conduciei electrice ntr-un gaz slab ionizat la presiuni reduse, sau al conduciei electrice n corpuri izolante atunci cnd cmpurile electrice sunt foarte intense. Se spune c avem de-aface cu corpuri, respectiv dispozitive neliniare din punct de vedere al conduciei electrice. n mai toate corpurile conducia electric este influenat de temperatur. Din acest punct de vedere corpurile metalice conductoare, a cror rezistivitate crete odat cu creterea temperaturii, se deosebesc fundamental de corpurile izolante, a cror rezistivitate scade pe msur ce temperatura crete. Comportamentul diferit se explic prin faptul c n cazul metalelor sarcinile electrice responsabile de conducie sunt electronii liberi, n timp ce conducia n izolani este rezultatul deplasrii ionilor pozitivi.
Campuri magnetice
Dac ntr-o regiune oarecare se exercit asupra unui corp ncrcat cu sarcina electric q i care se deplaseaz cu viteza o for perpendicular pe vectorul atunci avem de-a face n acea regiune cu o stare aparte a cmpului electromagnetic denumit cmp magnetic. Mrimea asociat acestei stri prin relaia: este inducia magnetic a acestui cmp. Starea electrocinetic a cmpului electromagnetic reprezint sursa strii denumit cmp magnetic. Altfel spus, conductoare parcurse de curent electric, sau mai general, orice transport de sarcina electric genereaz cmp magnetic. Teorema lui Ampere. Conform raionamentului de mai sus, un conductor filiform drept parcurs de curentul I produce un cmp magnetic de inducie B, care are aceeasi valoare n orice punct situat la distana r de conductor. Liniile acestui cmp magnetic, Fig. 1.33, sunt cercuri n jurul conductorului. Dac notm cu mrimea denumit intensitate a cmpului magnetic, se observ c este valabil relaia: Prin urmare, produsul dintre intensitatea cmpului magnetic i lungimea liniei de cmp este numeric egal cu intensitatea curentului I , care reprezint n acelai timp curentul total ce strbate aria cercului de raza r. Forma mai general a acestei proprieti, cunoscut sub denumirea de teorema lui Ampere afirm urmtoarele: integrala intensitii cmpului magnetic n lungul oricrui contur nchis este egal cu curentul total care strbate orice suprafa S care se sprijin pe curba , ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA 298
Teorema lui Ampere
299
Masurarea tensiunilor si curentilor electrici

APARATE ANALOGICE SI DIGITALE Masurarea tensiunii si a curentului electric se face, folosind aparate, care indica direct valoarea marimii respective: voltmetre (sau, dupa multiplii si submultiplii voltului: kilovoltmetre, milivoltmetre etc.) pentru masurarea tensiunii; ampermetre (sau, dupa multiplii si submultiplii amperului: kiloampermetre, miliampermetre etc. ) pentru masurarea curentului. Ambele functii (masurarea tensiunii si a curentului) pot fi realizate cu un singur aparat, numit multimetru. Aparatele de masurare pot fi: analogice (cu ac indicator); digitale (cu afisare numerica a rezultatului pe panou). Aparatele analogice pot fi: electromecanice (magnetoelectrice, feromagnetice, electrostatice etc.); electronice.
300
Masurarea tensiunilor si curentilor electrici

CRITERII DE SELECTIE A APARATELOR Criteriile de selectie sunt aceleasi pentru ambele tipuri de aparate. n consecinta, sunt prezentate ntr-un caz general, folosind termenul de marime fie pentru tensiune, fie pentru curent. FORMA MARIMII DE MASURAT Marimile de masurat pot fi: marimi continue; marimi variabile. MARIMI VARIABILE Pentru marimile variabile se definesc: Valoarea instantanee: valoarea, pe care o marime variabila o are ntr-un moment oarecare, O marime variabila este periodica daca se repeta identic, n timp, dupa intervale egale: Pentru o marime periodica, se definesc: Valoarea de vrf este cea mai mare valoare instantanee atinsa de o marime periodica n cursul unei perioade; Valoarea efectiva (sau eficace): radacina patrata a mediei patratelor valorilor instantanee ale unei marimi periodice, n timp de o perioada: Valoarea medie: media aritmetica a valorilor instantanee pe un interval de timp egal cu o perioada : O marime periodica a carei valoare medie, n decursul unei perioade T este nula, se numeste marime alternativa. MARIMI SINUSOIDALE Se numeste marime sinusoidala o marime alternativa, a carei valoare este functie de timp. Valoarea medie a unei marimi sinusoidale este nula si de aceea nu poate fi utilizata pentru caracterizarea acesteia. Marimea are o componenta continua si o componenta alternativa.
Probleme rezultate din activitatea practica

Greseli elementare efectuate la realizarea cablajelor:

fire oxidate; conectare necorespunzatoare datorata neglijentei; slabirea conexinilor; scurt-circuitarea cablurilor;
Surse de alimentare:

sursele de alimentare vor avea obligatoriu protectii; utilizati surse in comutatie si/sau chiar surse neintreruptibile de tip UPS; este des utilizata instalarea pe cablul de alimentare a unui tor de ferita;
Semnale parazite:
in apropierea circuitelor ( doar in apropierea clor mai solicitate ) realizati decuplaje prin condensatoare;
Probleme rezultate din activitatea practica

30 minute probleme in practica curenta si proceduri de remediere a defectiunilor dezultate din activitatea de conectare a cablajelor. 30 minute probleme in practica curenta si proceduri de remediere a defectiunilor dezultate din activitatea de instalare a echipamentelor radio.
303
Pasul 21
Proiectare
prezentarea elementelor de proiectare si a modului de executare a proiectului
304
PREZENTARE I18/2-02
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR I A SISTEMELOR DE ALARMARE CONTRA EFRACIEI DIN CLDIRI
Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE I TEHNIC DE CALCUL N CONSTRUCII IPCT-SA Aprobat de: MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTUR.IT.OR I LOCUINEI Cu ordinul nr: 2014/18.12.2002
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare
305
OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul normativ cuprinde prevederi obligatorii la proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarm mpotriva efraciei din construcii, n scopul satisfacerii exigenelor de siguran a utilizatorilor. 1.2. Normativul este destinat proiectanilor, executanilor, verificatorilor de pro-iecte, experilor tehnici i responsabililor tehnici cu execuia, proprietarilor sub orice titlu i utilizatorilor construciilor care se echipeaz cu astfel de instalaii. 1.3. Prevederile prezentului normativ se aplic la proiectarea, executarea i ex-ploatarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotri-va efraciei din construciile civile, de producie i depozitare. Sistemele i instalaiile la care se refer normativul sunt: - instalaii de semnalizare a incendiilor; - sisteme de alarm mpotriva efraciei; - instalaii de televiziune cu circuit nchis; - sisteme de control acces (cu yale electromagnetice, cu cartele de identificare, cu barier inductiv etc.). 1.4. Prevederile normativului se aplic la instalaiile precizate la art.1.3. din construciile noi, modernizrile, schimbrile de destinaie a construciilor existente precum i la refacerea instalaiilor existente din cldiri.
306
OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

1.5. Nu fac obiectul prezentului normativ instalaiile de semnalizare a incendiilor i sistemele de alarm mpotriva efraciei pentru:
metrou, porturi i aeroporturi; exploatri miniere n subteran; obiective din reelele MApN, MI, SRI nominalizate prin ordine ale conductorilor
structurilor respective; obiectivele exploatate de SNCFR; instalaii de detectare i alarm din sistemele de ventilare-climatizare, de transport pneumatic etc.
La aceste sisteme i instalaii se aplic prevederile corespunztoare, elaborate de structurile respective, aprobate potrivit legii.
307
Terminologie specifica
alarm - semnal acustic i/sau optic iniiat de om sau de un dispozitiv de iniiere (detector, declanator manual de alarm etc.) prin care persoanele din incint sunt anunate despre existena unui eveniment (incendiu, efracie); alarm fals - alarm produs n condiiile n care pericolul nu este real; anularea semnalizrii acustice - operaie manual de oprire a semnalului acustic; c.a. - curent alternativ; c. c. - curent continuu;
cale de transmisie - conexiune fizic, extern echipamentului de control i sem-nalizare (centrala de semnalizare), necesar pentru transmisia de informaii i/sau tensiunii de alimentare: ntre echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare) i celelalte componente ale unei instalaii de semnalizare a incendiului i/sau; ntre pri ale unui echipament de control i semnalizare (centrala de sem-nalizare) dispuse n carcase diferite. circuit de detectare - cale de transmisie care leag punctele de detectare i/sau semnalizare la echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare); comanda automat a dispozitivelor de intervenie n caz de incendiu - dispozitiv automat folosit pentru acionarea automat a unor echipamente de protecie mpotriva incendiului, dup recepia unui semnal de la echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare);
308
date de funcionare - condiii care se pot modifica temporar n timpul exploatrii, fie automat, fie prin comenzi manuale; date specifice constructiei - condiii modificabile cerute de exploatarea unui echipament de control i semnalizare pentru o configuraie determinat a instalai ei; declanator manual de alarm (buton de semnalizare) - component a unei insta-laii de semnalizare a incendiilor care este utilizat pentru semnalizarea manual a unui incendiu; defect de izolaie fa de pmnt - conexiune accidental ntre pmnt i un ele-ment oarecare al unui echipament de control i semnalizare, a cilor de transmisie spre un echipament de control i semnalizare sau a cilor de transmisie dintre elementele sistemului; defect de cablu - defect al unui circuit de transmisie spre echipamentul de con-trol i semnalizare sau al unui circuit de transmisie dintre elementele sistemului, de tip scurtcircuit sau ntrerupere sau de orice alt tip i care afecteaz modul de funcionare a circuitului de transmisie respectiv; detector de incendiu - component a sistemului de detectare a incendiului care conine cel puin un senzor care, constant sau la intervale regulate, monitorizeaz cel puin un parametru fizic i/sau chimic asociat cu incendiul i care furnizeaz un semnal corespunztor la echipamentul de control i semnalizare (centrala de sem-nalizare); n cazul detectoarelor convenionale, acestea sesizeaz doar depirea unor valori limit, monitoarele analogice transmind centralei de semnalizare informaia furnizat de parametrul fizic i/sau chimic supravegheat sau un echivalent al acestuia;
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare 309
dispozitiv de alarm la incendiu - component acustic i/sau optic a sistemu-lui de alarm la incendiu, neinclus n echipamentul de control i semnalizare, care este utilizat pentru avertizare n caz de incendiu de exemplu o siren sau un sem-nalizator optic; dispozitiv de transmisie alarm incendiu - echipament intermediar care trans-mite un semnal de alarm de la un echipament de control i semnalizare (centrala de semnalizare) la un dispozitiv de recepie a alarmei; dispozitiv de transmisie semnal de defect - echipament intermediar care transmite un semnal de defect de la echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare) la un dispozitiv de recepie a semnalului de defect; distana de cutare - distana maxim ce trebuie parcurs n cadrul unei zone pentru identificarea detectorului neadresabil care a iniiat un semnal de alarm; echipament de alimentare cu energie electric - component a instalaiei de sem-nalizare a incendiului care asigur alimentarea cu energie electric a echipamentu-lui de control i semnalizare (echipamentul de alimentare cu energie electric include surse de alimentare principal i de rezerv); echipament de protecie impotriva incendiului - echipament automat de con-trol i de intervenie mpotriva incendiului, de exemplu, o instalaie de stingere; elemente pentru conectare - toate acele elemente care formeaz legturile ntre diferitele componente ale unui sistem de detecie i de alarm la incendiu;
310
echipament de control i semnalizare (central de semnalizare) - component a unei instalaii de semnalizare a incendiului sau a unui sistem de alarm mpotriva efraciei, echipament multifuncional care, n principal, asigur recepionarea, prelucrarea, centralizarea i transmiterea semnalelor de la i ctre elementele periferice interconec-tate n sistem; instalaii de control acces - asigur controlul difereniat al persoanelor n anumite zone de interese specifice ale unei incinte; instalaie de legare la pmnt - un ansamblu de conductoare de legare la pmnt (de ramificaie, principale, de legtur) i electrozi ngropai n pmnt prin care se stabilete, n mod voit, legtura cu pmntul a unor pri dintr-o instalaie de semnalizare la incendiu sau dintr-un sistem de alarm mpotriva efraciei; instalatie de semnalizare a incendiului - ansamblu complex, compus din de-clanatoare manuale de alarm (butoane de semnalizare) i detectoare automate, conectate la un echipament de control i semnalizare (central de semnalizare) care permite monitorizarea dispozitivelor de semnalizare i care poate aciona automat, naintea instalaiei de stingere, pornirea pompelor de incendiu, oprirea instalaiei de ventilare, pornirea instalaiei de evacuare mecanic a fumului, trecerea prin dispo-zitivul de anclanare automat de pe sursa de alimentare electric de rezerv, ac-ionarea uilor antifoc, alertarea pompierilor i salvrii etc; instalaii de televiziune cu circuit inchis (TVCI) - instalaii prin care se suprave-gheaz, n pennanen interiorul i/sau exteriorul anumitor obiective sau spaii din cadrul acestora cu ajutorul camerelor de luat vederi, a echipamentelor de prelucrare, semna-lizare, monitorizare, nregistrare etc. i al cablurilor specifice, asigurnd nregistrarea imaginilor preluate;
panou sinoptic (repetor) - panou pe care se totalizeaz indicaiile vizuale prin intermediul crora se poate constata, rapid i n ansamblu, starea unei instalaii de semnalizare a incendiului; resetare - operaie capabil de a ncheia o stare de alarm la incendiu i/sau o stare de defect; semnalizare - informaia furnizat de un indicator; sistem de alarm mpotriva efraciei - o instalaie complex compus dintr-o serie de dispozitive de comand, declanatoare manuale i detectoare automate conectate la un echipament de control i semnalizare; surs de alimentare electric de rezerv - alimentarea cu energie electric a instalaiei de semnalizare a incendiului sau sistemului de alarm la efracie n cazul indisponibilitii sursei de baz; stare funcional - stare caracterizat prin prezena tensiunii electrice i a semnalizrilor la echipamentul de control i semnalizare; staie de receptie alarm incendiu - centru de la care pot fi iniiate, n orice moment, msuri necesare de protecie i de intervenie la incendiu; staie de receptie semnal de defect - centru de la care pot fi iniiate msurile corective necesare; surs de alimentare electric de baz - alimentarea cu energie electric a insta-laiei de semnalizare a incendiului sau sistemului de alarm la efracie n condiii normale de funcionare; zon - subdiviziune a spaiilor protejate n care sunt instalate unul sau mai muIe puncte i pentru care este furnizat o semnalizare zonal comun.
Prevederi generale
3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIlLOR DE SEMNALIZARE A INCENDIlLOR I A SISTEMELOR DE ALARM MPOTRIVA EFRACIEI 3.1. Instalaiile de semnalizare a incendiilor i sistemele de alarm mpotriva efraciei se proiecteaz i se execut n conformitate cu prevederile prezentului normativ, reglementrilor tehnice specifice, funciunilor unde se utilizeaz i prevederilor cuprinse n standardele, normele i reglementrile din anexele nr.l, 2, 4 i 5. 32. Documentaia tehnico-economic se elaboreaz pe baza conceptului de pro-tecie la risc (la incendiu i/sau efracie) bazat pe identificarea riscului i, dup caz, analiza de risc, stabilindu-se msurile, tehnicile, procedeele i organizarea insta-laiilor de semnalizare a incendiilor sau sistemelor de alarm mpotriva efraciei. 3.3. n urma analizei de risc la incendiu se definete nivelul relativ de stare de pericol de incendiu sau de explozie urmat de incendiu. 3.4. Dimensionarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei i amenajarea spaiilor necesare instalrii echipamentelor aferente se stabilete de proiectant pe baza destinaiei construciei, caracte-risticilor specifice ale produselor utilizate i n funcie de pericolul prognozat.
Prevederi generale
3.5. Folosirea de echipamente, aparate, dispozitive noi etc. se face numai n baza certificatului de conformitate emis de un organism acreditat sau, dup caz, a agrementului tehnic, precum i a avizelor eliberate de organismele abilitate conform prevederilor legale. 3.6. Instalaiile de semnalizare a incendiilor aferente construciilor se stabilesc n funcie de riscul de incendiu, tipul de cldire, destinaie, categoria de importan a construciilor i parametrii ce trebuie supravegheai (temperatura din ncpere, fumul, emanaia de gaze periculoase sau explozive, flacra etc.) 3.7. Sistemele de alarm mpotriva efraciei aferente construciilor se stabilesc n funcie de categoria de importan a construciilor, de mrimea i importana valo-rilor materiale, spirituale, naionale sau personale cuprinse n construcii, innd sea-ma i de reglementrile Inspectoratului General al Poliiei. Acestea trebuie s confe-re, att bunurilor, ct i persoanelor expuse la risc, un nivel compatibil cu importana riscului i consecinelor care ar putea rezulta, astfel nct s se asigure nivelul de securitate cerut. 3.8. Productorul sau fumizorul de elemente componente ale instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei are obligaia s livreze odat cu echipamentele i instruciunile de funcionare, montaj, exploatare i verificare ale acestora. Instuciunile i inscripionrile elementelor de comand i semnalizare ale echipamentului de control i semnalizare trebuie s fie n limba romn.
314
Prevederi generale
3.9. Constructorul are obligaia s efectueze lucrrile n conformitate cu prevederile documentaiilor tehnico-economice i reglementrile tehnice specifice. 3.10. Investitorul are obligaia de a aviza documentaia tehnico-economic, de a recepiona lucrarea, de a exploata i ntreine n condiii de siguran instalaiile de semnalizare a incendiilor i sistemele de alarm mpotriva efraciei. 3.11. Tipul instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotri-va efraciei, care se adopt, modul de dispunere, dimensionare i activare a acestora trebu-ie s corespund caracteristicilor cldirii i manifestrilor specifice ale evenimentelor, pri-vind ierarhizarea riscurilor, stabilindu-se strile prioritare, n conformitate cu cerinele productorului. 3.12. Proiectarea, executarea, pnnerea n funciune, asigurarea service-ului i a mentenanei instalaii lor i echipamentelor aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se realizeaz de ctre societi comerciale care au competen profesional atestat, n condiiile legii, din partea organelor abilitate.
315
Echiparea cladirilor
4. ECHIPAREA CLDIRILOR CU INSTALAll DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR I CU SISTEME DE ALARM IMPOTRIVA EFRACTIEI
4.1. Instalaiile de semnalizare a incendiilor 4.1.1. Echiparea cldirilor cu instalaii de semnalizare a incendiilor se realizeaz n vederea asigurrii exigenelor de siguran la foc a utilizatorilor construciei, pen-tru prevenirea incendiilor i intervenia n timp util, n caz de apariie a acestora, n funcie de categoria de importan a construciei, tipul construciei, nivelul riscului de incendiu (categoria de pericol de incendiu), destinaia cldirii, potrivit prevederilor prezentului normativ. Beneficiarul poate stabili i n alte cazuri echiparea cu astfel de instalaii a construciilor pe care le utilizeaz. 4.1.2. Instalaiile de semnalizare a incendiilor trebuie s asigure: detectarea incendiilor, att pe cile de circulaie pentru funcionarea normal a construciilor, ct, mai ales, n spaiile i ncperile auxiliare, precum i n acele ncperi n care incendiul ar putea evolua nestnjenit, rar a fi observat n timp util; anunarea incendiului la punctul de supraveghere permanent, automat i/sau prin declanatoare manuale de alarm (butoane de semnalizare) i telefoane de interior, precum i dup caz, la unitatea de pompieri (serviciul de pompieri); - alarmarea operativ a personalului de serviciu, care trebuie s organizeze i s asigure prima intervenie i evacuarea utilizatorilor n conformitate cu pla-nurile de aciune stabilite; avertizarea ocupanilor (utilizatorilor) din cldire asupra pericolului de incendiu i transmiterea de instruciuni (mesaje) pentru evitarea panicii.
Echiparea cladirilor
4.1.3. Echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare - fig.l) este o component a unei instalaii de semnalizare a mcendiului care poate fi utilizat, dup caz, pentru:
a recepiona semnale de la detectoarele conectate; a determina dac aceste semnale corespund unei condiii de alarm; a indica acustic i optic o condiie de alarm; a indica locul izbucnirii incendiului; a nregistra dac este posibil oricare din aceste informaii; a monitoriza funcionarea corect a sistemului i a da avertizri acustice i optice pentru orice
defect (scurtcircuit, rupere linie sau defect n alimenta-rea cu energie etc.); a transmite semnalul de alarm incendiu, la dispozitive de alarm incendiu sonore sau optice, spre echipamentul de transmisie a alarmei de incendiu la serviciul de pompieri, spre echipamentul de comand automat a unui sis-tem (dispozitiv) sau instalaie de limitare i stingere a incendiului.
317
Schema instalatiei de semnalizare a incendiilor

Legend:
A detector ( oare) de incendiu; B - echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare); C - dispozitiv( e) de alarm incendiu; D - declanator( oare) manual( e) de alarm (buton de semnalizare); E - dispozitiv de transmisie alarm incendiu; F - staie de recepie alarm incendiu; G - comanda sistemelor automate de protecie mpotriva incendiului; H - echipament de protecie mpotriva incendiului sau instalaie de stingere; J - dispozitiv de transmisie semnal de defect; K - staie de recepie semnal de defect; L - echipament de alimentare cu energie.
318
Centrala de semnalizare
4.1.4. Echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare) trebuie s semnalizeze far ambiguitate, urmtoarele stri de funcionare ale instalaiei de semnalizare a incendiilor: starea de veghe, cnd echipamentul de control i semnalizare este alimentat de o surs de alimentare electric i n absena semnalizrii oricrei alte stri ; starea de alarm la incendiu, cnd este semnalizat alarma la incendiu; starea de defect, cnd este semnalizat un defect; starea de dezactivare, cnd este semnalizat o dezactivare; starea de testare, cnd este semnalizat o testare a funcionrii. 4.1.5. Instalaile de semnalizare a incendiilor trebuie s asigure alarmarea pentru evacuarea persoanelor, s asigure sau s faciliteze intervenia pompierilor i s pun n funciune sistemele de limitare a propagrii focului n cldire. Dup caz, instalaia este destinat s concentreze informaiile i comenzile legate de sigurana la incendiu (s le prelucreze i s se asigure toate funciile sistemelor de detecie, desfumare, comunicare, stingere incendiu, oprire a anumitor instalaii tehnologice etc).
Instalatia de semnalizare incendiu

4.1.6. Instalaia de semnalizare a incendiului este, obligatoriu, compus din dou pri principale:
1. 2.
sistemul de detectare la incendiu; sistemul de alarm la incendiu i, dup caz, alertare.
Sistemul de detectare la incendiu are ca elemente: detectoare automate; declanatoare manuale (butoane de semnalizare); echipament de control i semnalizare (central de semnalizare); sistem de alimentare. Sistemul de alarm la incendiu are ca elemente: echipament de control i semnalizare (central de semnalizare); echipament de alimentare cu energie electric; echipamente de alarmare; echipament de transmisie la distan a semnalelor de incendiu - opional; echipament de transmisie la distan a semnalelor de defect - opional; echipament de comand a proteciei automate la un echipament automat de stingere a incendiului atunci cnd exist instalaie automat de stingere a incendiului.
Dispozitive conectate la sistem

4.1.7. Toate dispozitivele conectate la sistem trebuie s fie evaluate i testate pentru compatibilitatea utilizrii n instalaii. La proiectarea instalaiei i stabilirea parametrilor de intrare/ieire trebuie respectate cerinele specificate din documentaia productorului furnizat mpreun cu echipamentele. 4.1.8. Proiectarea instalaiei trebuie astfel efectuat nct efectele lmui defect de cablu sau de conectare s fie izolate i s nu mpiedice: a) iniierea unui semnal de incendiu dintr-un spaiu mai mare dect cel cores-punztor unei singure zone de detectare; b) semnalizarea sonor a unei alarme de incendiu ntr-un spaiu mai mare dect cel corespunztor unei singure zone de alarmare; c) detectarea simultan a unui incendiu i semnalizarea unei alarme de incendiu; d) acionarea simultan a semnalelor de incendiu prin ambele metode de iniiere, automat i manual; e) acionarea tuturor dispozitivelor de alarm sonor din cldire (cel puin un dispozitiv trebuie s rmn funcional), dac instalaia este folosit pentru a emite semnalizarea sonor de incendiu n cldire. Proiectarea instalaiei trebuie astfel efectuat nct efectele a dou defecte de cablu sau de conectare pe un singur circuit s fie izolate i s nu mpiedice protejarea unei arii desIaurate mai mari de 10000 mZ
321
Dispozitive conectate la sistem

4.1.9. Instalaia trebuie realizat astfel nct o indicaie de defect s fie dat, n caz de circuit ntrerupt sau scurtcircuit pe orice circuit de alimentare pentru detec-toare sau declanatoare manuale de avertizare, (butoane de semnalizare), dispo-zitive de alarm, oricrui echipament auxiliar cruia trebuie s-i fie indicat starea de defect.
4.1.10. Sistemele i instalaiile de semnalizare a incendiilor n zone cu pericol de explozie, gaze inflamabile, vapori combustibili i praf trebuie realizate cu echipamente corespunztoare mediului respectiv asigurndu-se aparate cel puin cu siguran intrin-sec. In zonele cu pericol de explozie se aplic reguli speciale de cablare, potrivit regle-mentrilor specifice.
322
Zonarea cladirii
4.1.11. Cldirea trebuie mprit n zone de detectare astfel nct locul de origine a alarmei s poat fi determinat rapid din indicaiile date de echipamentul de control i semnalizare la incendiu (centrala de semnalizare). Trebuie asigurate circuite de rezerv pentru identificarea semnalelor de la declanatoarele manuale de alarm (butoane de semnalizare) astfel nct s fie prevenite semnalele eronate (false). 4.1.12. mprirea cldirii pe zone de detectare trebuie s in seama i de urmtoarele reguli: - aria desfurat a unei singure zone trebuie s fie mai mic sau egal cu 1600 m2; - distana de cutare (n interiorul unei zone), pentru a avea confirmarea vizual a incendiului, trebuie s fie mai mic sau egal cu 30 m; - ntr-o zon de detectare se pot include mai multe ncperi, dac: ncperile sunt nvecinate, numrul lor nu este mai mare de cinci i n-treaga suprafa a ncperilor nu depete 400 m2; ncperile sunt nvecinate, cu posibilitate de acces uor la acestea, suprafaa total a ncperilor nu depete 1000 m2 i dac n centrala de semnalizare a incendiilor sau la aceste ncperi s-au prevzut avertizori de alarm pen-tru spaiul afectat de incendiu; - fiecare zon trebuie limitat la un singur nivel (etaj) al cldirii cu excepiile urmtoare: zona este casa scrii, puul liftului sau o structur similar care se ntinde pe mai mult de un nivel suprafaa total a cldirii este mai mic de 300 m2
323
Zonarea cladirii
4.1.13. Imprirea cldirii n zone de alarm depinde de nevoile de difereniere a tipului de alarm. Dac un semnal de alarm se genereaz ntotdeauna pentru ntreaga cldire, atunci nu este necesar divizarea cldirii n zone de alarm.
324
Alegerea detectoarelor i declanatoarelor manuale

4.1.14. Detectoare Tipul de detector se alege n funcie de: materialele din spaiul protejat i clasa de reacie la foc a acestora; configuraia spaiului - n particular, nlimea; efectele sistemelor i instalaiilor de ventilare i nclzire; condiiile ambiante n ncperile supravegheate; posibilitile declanrii alarmelor false. Detectoarele trebuie s reacioneze rapid i sigur n condiiile ambiante exis-tente din spaiile unde sunt amplasate. Diferitele tipuri de detectoare sunt prezen-tate n Anexa 3. 4.1.15. Tipul cel mai indicat de detector utilizat pentru asigurarea proteciei persoanelor din cldirile civile (publice) este detectorul de fum. Celelalte tipuri de detectoare, de cldur i de flacr, se utilizeaz suplimentar fa de detectoarele de fum sau numai n acele spaii n care incendiul n faza mcipient se manifest prin creteri de temperatur sau flcri sau are o evoluie rapid. Cile de evacuare i traseele de circulaie comune, n caz de incendiu, se protejeaz cu detectoare de fum.
325
Alegerea detectoarelor i declanatoarelor manuale

4.1.16. Pentru a asigura securitatea persoanelor se recomand ca detectoarele s reacioneze nainte ca atenuarea produs de fum pe cile de evacuare s ating 0,5 dE/m, ceea ce corespunde la o vizibilitate de circa 15 m. 4.1.17. Cldirile de locuit particulare se recomand s se doteze cu detectoare de fum de tip autonom (dispozitiv autonom de alarmare la fum). Acestea pot funciona o durat mare de timp, peste 1 an, alimentate la baterii de 9 V.c.c.
326
Amplasarea detectoarelor
4.1.18. Detectoarele trebuie amplasate astfel nct produsele degajate de incendiul din suprafaa suprave-gheat s ajung la detectoare Iar diluie, aten-uare sau cu ntrziere. Fiecare ncpere trebuie s fie echipat cu cel puin un detector. Trebuie montate detectoare i n spaiile ascunse, unde incendiul se poate iniia sau de unde se poate rspndi. Aceste spaii pot include locuri sub pardoseli false sau deasupra tavanelor false.
327
Distane i limite de amplasare dintre detectoare

Distane i limite de amplasare dintre detectoare i dintre declaatoarele manuale de alarm (butoane de semnalizare) Detectoare de cldur, de fum i de flacr
4.1.19. Zona de supraveghere a fiecrui detector este limitat de o serie de factori: - suprafaa protejat (performana detectorului); distana orizontal dintre orice punct din spaiul supravegheat i cel mai apropiat detector; distana fa de perei; nlimea i configuraia tavanului; ventilarea i micarea aerului n spaiul respectiv; obturaiile micrii de convecie a produselor de ardere. 4.1.20. Detectoarele de fum i de cldur punctuale se monteaz pe tavan, alte tipuri, dup caz, putndu-se monta i pe perei. Performanele detectoarelor punctuale depind de nlimea ncperii, conform tabelului 1. Detectoarele trebuie amplasate n aa fel nct elementele lor sensibile s fie n apropierea plafonului la o distan maxim de 5% din nlimea ncperii. Dac exist gradieni de temperatur n spaiul protejat i nlimea de stratificare se poate determina, se instaleaz suplimentar detectoare i la aceast nlime.
329

4.1.21. Detectoarele optice cu fascicul se instaleaz conform instruc iunilor productorului. Orice parte a fascicolului apropiat la mai puin de 500 mm de perei este considerat insensibil la incendiu. Lungimea spaiului protejat de fiecare detec-tor optic cu fascicul trebuie considerat de maximum 100 m. Fasciculele detectoarelor optice nu trebuie s fie ntrerupte. 4.122. Acoperirea zonei de supraveghere a fiecrui detector de flacr este limi-tat de urmtorii factori: distana de vizibilitate; distana fa de orice punct din spaiul de supraveghere i cel mai apropiat detector; prezena barierelor de radiaie; prezena surselor de radiaie de interferen. Detectoarele de flacr se monteaz pn la nlimea de 20 m. 4.1.23. Pentru detectoarele de fum i de cldur montate sub acoperiurile n pant, spre coam, pentru o nclinaie de 1 a pantei, se mresc distanele din tabelul 1 cu 1 %. Dac acoperiul este n pant sau cu luminatoare, se monteaz detectoare n fiecare vrf de coam. Atunci cnd denivelrile tavanului (grinzi, nervuri) sunt mai mici de 5% din nlimea ncperii se consider tavan plan.

4.1.24. Dac prin ventilare se produc mai mult de 4 schimburi de aer pe or se utilizeaz detectoare n plus fa de cele necesare far a lua n calcul ventilarea ncperii. Determinarea numrului i a amplasrii detectoarelor se face prin teste de propagare a fumului. Nu se monteaz detectoare n apropierea gurilor de introducere a aerului. Dac introducerea aerului se face printr-un tavan perforat atunci detectoarele trebuie s aib n jurul lor o zon de tavan neperforat cu raza de cel puin 600 mm. 4.1.25. Nu se recomand montarea detectoarelor de fum sau cldur n apropierea pereilor, la mai puin de 500 mm, pe aceeai distan de 500 mm pstrn-du-se spaiul liber n jurul oricrui detector. 4.1.26. Pentru tavane cu denivelrii (grinzi sau planee casetate) se aplic urmtoarele: grinzile cu nlimi mai mari de 5% din nlimea ncperii vor fi tratate ca perei despritori, cu excepia cazurilor cnd se poate arta c acestea nu ntrzie, apreciabil, declanarea detectoarelor; n cazul planeelor casetate, o anumit zon dintre casete poate fi supraveg-heat de un singur detector. Volumul intern al casetelor acoperite de un detec-tor nu trebuie s depeasc produsul a 6 m2 cu nlimea grinzii, pentru detec-toarele de cldur, i 12 m2 cu nlimea grinzii, pentru detectoare1e de fum.
Tavanele false
4.1.27. Tavanele false impun dou cerine:
protecia mpotriva incendiilor iniiate sub tavanele false; protecia mpotriva incendiilor iniiate deasupra tavanelor false.
Dac n tavanul fals exist perforaii mici i nu exist posibiliti de ventilare care s transporte fumul deasupra tavanului fals, atunci trebuie montate detectoare sub tavanul fals. Dac exist riscuri de iniiere a unui incendiu deasupra tavanului fals trebuie montate detectoare i deasupra tavanului fals. Dac perforaiile din tavanele false sunt suficient de mari, se pot utiliza detectoarele de deasupra tavanelor false pentru detectarea incendiilor iniiate sub aceste tavane. In acest caz este posibil ca detectoarele de sub tavanele false s fie omise. Asemenea cazuri necesit o tratare individual bazat pe tipul, numrul i aria perforaiilor, tipul i cantitatea de combustibil i ventilaia care s transporte fumul deasupra tavanului fals.
332
Butoanele de semnalizare
4.1.28. Declanatoarele manuale (butoanele de semnalizare) din spaiul protejat trebuie, n mod normal, s aib aceeai metod de funcionare i, preferabil, s fie de acelai tip. Declanatoarele manuale de la care se pot iniia semnale de incendiu se marcheaz clar, vizibil, pentru a putea fi difereniate de dispozitive prevzute n alte scopuri, astfel nct s fie identificate uor i trebuie s fie accesibile. 4.1.29. Distana maxim de parcurs din orice punct al cldirii la cel mai apropiat declanator manual nu va depi 30 m. n cazul cldirilor nalte, foarte nalte i cu aglomerri de persoane i la cldirile cu persoane cu handicap loco-motor distana nu va depi 20 m. nlimea de montare pentru butoane trebuie s fie de la 1,2 la 1,5 m de pardoseal. 4.1.30. Declanatoarele manuale se amplaseaz pe cile de evacuare la inte-riorul sau la exteriorul fiecrei ui, pe scara de evacuare, (palierele de acces sau podestele scrilor de evacuare) i la fiecare ieire spre exterior. Ele pot fi amplasate lng spaiile care prezint riscuri mari de incendiu. Declanatoarele se amplaseaz n locuri uor accesibile.
Dispozitivele de alarmare
4.1.31. Tipul, numrul i amplasarea dispozitivelor acustice de alarmare se realizeaz astfel nct semnalizarea produs de acestea s fie audibil n spaiile n care sunt instalate, chiar n prezena altor senmalizri sau zgomote de fond existente n aceste locuri. Sunetul emis de dispozitivele acustice de alarmare n caz de incendiu trebuie s fie distinct i uor de identificat fa de celelalte sunete emise de dispozitivele acustice utilizate n alte scopuri. 4.1.32. Pentru a se prentmpina panica i n scopul unei evacuri eficiente a ocupanilor cldirii, se recomand ca senmalele destinate personalului de serviciu s fie diferite fa de cele destinate celorlali ocupani ai cldirii. Detectoarele autonome sunt aparate prevzute i cu senmalizri acustice i/sau optice, cu alimentare autonom prin care se atenioneaz utilizatorii asupra necesitii nlocuirii, n termen de 10 la 30 de zile, a bateriilor slbite. 4.1.33. Toate dispozitivele acustice de alarmare instalate ntr-o cldire trebuie s produc sunete de acelai fel. Fac excepie spaiile cu un nivel ridicat de zgomot fa de cel de fond n care se pot utiliza alte tipuri de dispozitive acustice care s corespund scopului propus. In spaiile cu condiii normale de zgomot, dispozitivele acustice de alarmare trebuie s produc semnale sonore cu intensitatea de minimum 65 dB. n condiiile n care, n aceste spaii, pot apare zgomote de fond cu durata mai mare de 30 secunde i intensitatea egal sau mai mare de 65 dB, este necesar ca dispozitivele acustice de alarmare s produc semnale sonore cu cel puin 5 dB peste nivelul acestora. n spaiile cu nivel ridicat de zgomot, dispozitivele de semnalizare acustic asigur semnale sonore care s aib cel puin 10 dB peste nivelul zgomotului de fond i, n funcie de necesiti, se asigur suplimentar senmalizare optic.
4.1.34. n spaiile destinate cazrii persoanelor se recomand ca intensitatea sonor a dispozitivelor acustice de alarmare s fie de minim 75 dB. La proiectarea i realizarea sistemelor de alarmare n special pentru cldirile cu sli aglomerate trebuie avut n vedere i atenuarea sunetelor produse de elementele fonoabsorbante (mochete, ui etc.). 4.1.35. Pentru spaiile mari, se recomand utilizarea mai multor dispozitive acustice de semnalizare cu o intensitate mai redus, dar care asigur nivelul de audibilitate necesar, dect unul singur cu o intensitate sonor foarte mare. Din considerente de siguran, la cldirile cu sli aglomerate se instaleaz cel puin dou dispozitive acustice de alarmare, n fiecare compartiment sau zon de incendiu. Dispozitivele optice de alarmare se utilizeaz suplimentar fa de cele acustice. 4.1.36. n situaiile n care alarma de incendiu este transmis prin echipamente de informare a publicului (de exemplu: staii de amplificare), n locul unei instalaii speciale de alarm, acestea trebuie: s transmit PRIORITAR alarma de incendiu, fa de oricare alt semnalizare care se realizeaz prin acestea i n toate spaiile n care acest lucru este necesar; s fie prevzute cu alimentare electric de rezerv; s fie prevzute cu amplificator de rezerv.
335
4.1.37. Dispozitivele de alarmare, montate n medii cu risc mare de incendiu, n medii speciale (explozive, corosive, cu umiditate ridicat etc.) sau n exteriorul cldirilor, trebuie s aib un grad de protecie corespunztor. 4.1.38. Sistemul de alarmare n cadrul unui obiectiv trebuie realizat astfel nct defeciunile intervenite la un circuit de semnalizare acustic s nu conduc la scoaterea din funciune a celorlalte circuite. Deconectarea de ctre personalul autorizat sau defeciunile ( scurtcircuit, rupere) circuitelor la care se conecteaz dispozitivele acustice de alarmare din obiectiv, i, n special, la cele cu sli aglomerate trebuie s fie semnalizate optic i/sau acus-tic, automat la operatorul care supravegheaz echipamentul de control i semnalizare la incendiu. 4.1.39. Sistemul de alarmare din cadrul unui obiectiv trebuie astfel realizat nct s poat fi transmis alarma, n funcie de necesiti, pe rnd sau simultan, n toate spaiile n care sunt montate dispozitivele de alarmare n caz de incendiu. 4.1.40. Sunetul emis de dispozitivele de alarm trebuie s fie continuu, chiar dac are amplitudinea i frecvena variabil. 4.1.41. Semnalul de alarm vocal trebuie s fie corespunztor, mesajele prenregistrate sau sintetizate trebuie s fie transmise automat ca rspuns Ia un sem-nal de incendiu, fie imediat, fie dup o temporizare stabilit i nu trebuie s depind de prezena unui operator. Toate mesajele trebuie s fie dare, scurte, lipsite de ambiguitate i preprogramate. Nivelul sonor trebuie s corespund celorlalte dispozitive de alarm sonor. Sunetul recepionat trebuie s fie inteligibil.
4.1.42. Nu se difuzeaz, n acelai timp cu alarma de incendiu, alte semnale sonore vocale n spaiul de protejat, iar cele difuzate n alte cazuri nu trebuie s se confunde cu semnalele de alarm. Dac timpul dintre mesajele succesive este mai mare de 10s pn la 30s, ntre mesaje, trebuie s fie difuzate suplimentar semnale asemntoare cu sunetele sirenelor. 4.1.43. Toate celelalte surse audio trebuie deconectate automat cu excepia microfonului de incendiu i modulelor de alarm vocal. Dac se dau mesaje de incendiu n direct trebuie definite microfonul sau mi-crofoanele de incendiu pentru a avea prioritate aceste anunuri. Cel puin un mi-crofon trebuie amplasat la echipamentul de control i semnalizare (centrala de sem-nalizare) i altul ntr-un spaiu separat. Funcionarea microfoanelor de incendiu trebuie s nu fie simultan. 4.1.44. Dispozitivele optice de alarm la incendiu trebuie utilizate numai n complectarea celor sonore. Indiferent de aplicaie nu se utilizeaz numai dispozitive de alarm incendiu optic. Alarma optic trebuie s dea semnale vizibile i distincte fa de orice alte semnale optice din spaiul de protejat.
Echiparea constructiilor cu instalatii de semnalizare a incendiilor

42. Criterii de echipare a construciilor cu instalaii de semnalizare a incendiilor. Principalele criterii de alegere a instalaiilor de semnalizare a incendiilor sunt: categoriile de importan ale construciilor (conform HG 766 / 97); tipurile de cldiri i construcii (conform normativului P I18); riscul de incendiu conform normativului P l18, iar numrul ocupanilor conform normativului I 7; destinaia cldirilor i construciilor (conform normativului P I18 i HG 525/96); tipurile i parametrii de funcionare specifici ai echipamentelor, timpii de alarmare-alertare i zonele protejate (conform OMI 84 /2001).
338

4.2.1. Echiparea cu instalaii de semnalizare a incendiilor, potrivit scenariilor de siguran la foc elaborate, sau dup caz la evaluarea capacitii de aprare mpotriva incendiilor, se asigur la urmtoarele compartimente de incendiu, construcii i ncperi: toate categoriile de construcii (compartimente de incendiu, ncperi) prevzute, conform reglementrilor specifice cu instalaii automate de stingere cu ap, tip drencer sau pulverizatoare, cu cea de ap i substane speciale, n condiiile n care acionarea acestora se face prin astfel de instalaii; construciile nchise, de importan excepional i deosebit (A, B), ncadrate conform legislaiei specifice, neechipate cu instalaii automate de stingere a incendiilor, precum i cele echipate la care este necesar asigurarea semnalizrii incendiilor nainte de intrarea n funciune a instalaiilor automate de stingere; construciile civile (publice) avnd destinaia:
construcii administrative i financiar bancare cu peste 600 de persoane; construcii de turism cu mai mult de 3 niveluri sau care adpostesc peste 150 persoane; construcii de cultur i nvmnt, cu mai mult de 4 niveluri sau care adpostesc peste 600 persoane; construcii de sntate care adpostesc peste 100 persoane (avnd paturi de spitalizare staionare); construcii comerciale i de sport, cu peste 1500 de persoane; construcii de cult cu peste 600 de persoane; cldiri nalte i foarte nalte, cu excepia locuinelor; cldiri cu sli aglomerate; construcii de producie i depozitare (inclusiv ncperi ori spaii de producie i depozitare amplasate n alte
cldiri) din categoriile A, B sau C pericol de incendiu, eu aria desfurat mai mare de 600 m2, precum i depozite eu stive nalte (peste 4 m nlime).

4.2.2. Tipurile echipamentelor utilizate i a instalaiilor de semnalizare a incendiilor sunt:
Tip 1. instalaii de semnalizare a incendiilor pentru uz general: n cldiri trebuie s fie prevzute cu elemente standard SR EN 54 sau compatibile EN 54: echipament de control i semnalizare (central de semnalizare); echipamente de alimentare cu energie electric; detectoare; declanatoare manuale (butoane de semnalizare); dispozitive de alarm; elemente anexe (izolatoare, module de intrare - ieire etc.). Tip 2. instalaii de semnalizare a incendiilor pentru aplicaii specifice: instalaii pentru care nu exist standarde europene sau agremente tehnice europene. Ele nu sunt prevzute pentru protejarea ntregii cldiri, ci pentru situaii punctuale cum ar fi: zone de prelucrare electronic a datelor, echipamente i alte riscuri electrice; depozite cu stive nalte; zone cu pericol (chimic, biologic, nuclear, de exemplu); riscuri provenite din interiorul sau exteriorul cldirii.

4.2.3. Timpii de alarmare/alertare asigurai de tipul 1 trebuie s fie de 10 secun-de pentru alarmare i de la 10 secunde pn la maxim 10 minute pentru alertare, din momentul intrrii n alarm a unui detector sau acionrii unui declanator manual. 4.2.4. Tipurile de acoperire a zonelor de detectare la incendiu sunt: total prin detectoare de incendiu i declanatoare manuale; parial prin detectoare de incendiu i dec1anatoare manuale; ci comune de evacuare prin detectoare de incendiu i declanatoare manuale; local prin detectoare de incendiu i declanatoare manuale; pentru un echipament prin detectoare de incendiu; prin declanatoare manuale. 4.2.5. Cu instalaii de semnalizare a incendiilor de Tipul 1 se pot realiza tipurile 1,2,3 i 6 de acoperire, iar cu instalaii de semnalizare a incendiilor de Tip-ul II se pot realiza tipurile 4 i 5 de acoperire.

4.2.6. Tipul II de instalaii de semnalizare a incendiilor se poate utiliza n combinaie cu tipul 1 i cu toate tipurile de acoperire din tabelul 2. Acoperirea realizat astfel este de tip local sau pe echipament. 4.2.7. n toate construciile unde exist pericol de scpri i acumulri de gaz sau vapori inflamabili, se vor monta i/sau detectoare de concentraie pentru gaze sau vapori care, n anumite concentraii, pot deveni periculoase (explozive sau toxice). Aceste detectoare trebuie s avertizeze optic i acustic atingerea pragului de 20% din limita inferioar de explozie (LIE). 4.2.8. Instala iile de semnalizare a incendiilor se prev d doar cu dec1anatoare manuale de alarmare (butoane de semnalizare), numai acolo unde observarea iniierii incendiilor se asigur n timp util. Instalaiile de semnalizare a incendiilor prevzute cu detectoare automate se doteaz, obligatoriu, i cu declanatoare man-uale de alarmare.
De vazut tabelele de la pag. 20,21,22 din normativ
342
SPATII DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE SECURITATE

5 . S PA I I D E S T I N AT E E C H I PA M E N T E L O R D E C O N T R O L I SEMNALIZARE AFERENTE INSTALA IILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR I A SISTEMELOR DE ALARM IMPOTRN A EFRACIEI 5.1. Incperile destinate echipamentelor de control i semnalizare (central de semnalizare) aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei trebuie s corespund urmtoarelor condiii: s fie amplasate ct mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai apropiat ca amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al reelei respective, asigurnd un grad de securitate corespunztor; s fie situate, de regul, la parter, n spaii uor accesibile din exterior, n vecintatea acceselor de intervenie ale pompieilor; cnd specificul cldirii impune, se admite amplasarea echipamentelor de control i semnalizare afe-rente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei la alte niveluri ale cldirii.
Conditii indeplinite de incaperile destinate echipamentelor de securitatecontinuare

s asigure posibilitatea de transport pe cile de acces a echipamentelor
(coridoare, ui) corespunztor gabaritului i greutii acestora; s aib iluminat natural i posibiliti de aerisire, condiii normale de tem-peratur i umiditate admise'pentru cldiri administrative, s fie ferite de praf i ageni corosivi, riscul de avariere mecanic a echipamentelor s fie sczut; s fie astfel realizate nct s mpiedice propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor, trepidaiilor i zgomotelor; s nu fie traversate de conductele principale ale instalaiilor utilitare (ap, canalizare, gaze, nclzire etc.). Sunt admise numai racorduri pentru radia-toarele din ncperile respective; s nu fie amplasate sub ncperi ncadrate n clasa U3 (AD4 ) conform normativului I7; spaiile pentru echipamentele de control i semnalizare aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarm mpotriva efraciei s fie prevzute cu instalaii de iluminat de siguran pentru continuarea lucrului. n aceste ncperi au acces doar persoane autorizate. ncperile trebuie s fie prevzute cu tablou electric separat, alimentat naintea ntreruptorului general - la o singur cale de alimentare - sau de pe bara cu tensiune permanent - la dubl alimentare.

52. Echipamentele de control i semnalizare aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor se instaleaz de regul, n cldirea serviciului de pompieri, n spaii uor accesibile, sau cnd nu exist serviciu de pompieri, ntr-o incint supravegheat permanent. 5.3. Centrala sau panoul repetar trebuie s asigure retranslaia indicaiilor n cldirile cu mai multe intrri pentru pompieri prin panouri suplimentare de avertizare. Indicaiile vizuale sub forma Impilor de avertizare, ale iluminatului pentru continuarea lucrului tre-buie s fie montate la intrrile prevzute pentru accesul pompierilor n cldire. Acolo unde se monteaz mai multe panouri de control care pennit preluarea controlului de la mai multe locaii, trebuie luate msuri pentru a se preveni operarea contradictorie a comenzilor din poziii diferite prin retranslaia comenzilor.
345

5.4. Amplasarea echipamentului de control i semnalizare (centrala de semnalizare) la incendiu impune, n plus fa de cele prevzute la pct. 5.1, urmtoarele: indicaiile i controalele s fie uor accesibile pompierilor i personalului res-ponsabil din cldire; iluminatul s permit citirea cu uurin a etichetelor i indicaiilor vizuale; riscul de incendiu s fie sczut i spaiul s fie acoperit de instalaiile de semna-lizare a incendiilor. Dac echipamentul de control i semnalizare este distribuit n mai multe carcase este necesar ca: spaiul de amplasare a fiecrei carcase s satisfac cerinele de mai sus; conexiunile dintre carcase s fie protejate corespunztor mpotriva avarierii prin incendiu sau avarierii mecanice; facilitile de monitorizare a defectelor s acopere interconectrile dintre diferite carcase ale centralei.
346

5.5. Incperile destinate echipamentelor de control i semnalizare aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se ncadreaz din punct de vedere al pericolului de electrocutare, ca locuri de munc periculoase definite prin STAS 8275. Din punct de vedere al mediului ele se n-cadreaz n categoria EE (BAS) definit conform normativului I7. Dac se monteaz echipamentele de control i semnalizare aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei n medii care nu satisfac condiiile de mediu curat i uscat, risc de avariere mecanic i de incendiu, atunci trebuie luate msuri suplimentare de protecie a echipamentului. In aceste ncperi se prevd, prin documentaia tehnico-economic, cu minimum 1-2 prize de 16 A /220 V pentru lmpi portabile i unelte (scule, accesorii) portabile n condiiile prevzute de normativul I7. 5.6. Incperile destinate echipamentelor de control i semnalizare aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor amplasate n construcii din categoria C, D, E trebuie amplasate n spaii ferite de incendiu sau n ncperi separate prin elemente incombustibile ( Ca ) rezistente la foc, minim 60 miu, avnd golurile de acces protejate cu ui rezistente la foc 30 min. i prevzute cu dispozitive de autonchidere.

5.7. Iluminatul ncperilor destinate echipamentelor de control i semnalizare aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotri-va efraciei se execut cu lmpi fluorescente sau incandescente n conformitate cu STAS 6646/1. 5.8. In ncperea centralelor de semnalizare a incendiilor se instaleaz un post telefonic, conectat la sistemul de telefonie interioar a obiectivului i un post direct la serviciul public de pompieri de sector sau localitate. 5.9. Pentru localizarea rapid, uoar i fr ambiguitate a alarmei i pentru a lega indicaia centralei de locaia oricrui detector sau declanator manual trebuie fumizate cel puin: cardul de zon, harta zonei, diagrama de conectare, lmpi pentru indicare la distan. 5.10. In cazul centrelor de supraveghere la distan se asigur o semnalizare de alarm la incendiu printr-o legtur automat cu pompierii ntr-un minim de timp de semnalizare. Alarmarea automat, n cazul existenei pazei n momentul declanrii alarmei de incendiu, trebuie confirmat i manual, telefonic.

5.11. Legturile automate trebuie monitorizate astfel inct orice defect s fie indicat la distan sau la central. Acolo unde exist centre de supraveghere la distan trebuie transmise cel puin semnalele generale de incendiu sau de defect. Dac spaiul este permanent supravegheat atunci se poate utiliza telefonul pentru anunarea pompierilor. 5.12. Amplasarea corpurilor de iluminat din dispeceratele cu monitoare TV se face astfel nct s nu existe lumin direct att natural, ct i artificial pe ecranele acestora. Echipamentele i aparatura de comand se instaleaz pe perei 'la nivelul privirii operatorului, la minim 0,8 m de la pardoseal. 5.13. Monitoarele se amplaseaz la o distan de 6 ... 10 ori diagonala ecranului fa de locul de supraveghere al operatorului. Dac numrul monitoarelor este mai mare de patru acestea se instaleaz in rackuri astfel inct operatorul s le poat urmri fr micarea capului. 5.14. Cablurile coaxiale care asigur legtura ntre diferitele echipamente (mul-tiplexor, monitoare, camere video, videorecordere etc.) se amplaseaz la o distan mai mare de 0,5 m fa de cablurile de for i se evit trasee paralele ale acestora pe distane mai mari de 1 m. n cazurile n care paralelismul nu se poate evita, cablurile coaxiale se protejeaz in tuburi metalice, legate la pmnt la ambele capete, situaie in care nu se normeaz distana dintre ele.
REALIZAREA INSTALATIILOR
6. REALIZAREA INSTALA IILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR I SISTEMELOR DE ALARM IMPOTRIVA EFRACIEI 6.1. Tipuri de cablu
6.1.1. Instalaiile de semnalizare a incendiilor se realizeaz n execuie ngropat sau aparent, cablurile utilizate fiind conforme cu cerinele specificate de productorul echipamentelor, lundu-se n calcul intensitatea curentului admisibil i atenuarea sem-nalelor date. 6.12. Circuitele instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se execut cu cabluri cu conductoare de cupru cu excepia cazurilor cnd sistemul este proiectat s lucreze n alte tehnologii (de exemplu, cabluri optice). 6.1.3. Seciunea conductorului de cupru utilizat pentru instalaiile de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarm mpotriva efraciei este cea rezultat din cal-cul n funcie de ncrcare (curentul consumat n cazul cel mai defavorabil) i consumul estimat pe circuitul respectiv, configuraia i lungimea traseelor, astfel nct la cel mai ndeprtat element conectat s se asigure tensiunea minim de funcionare, n conformitate cu indicaiile productoru1ui de echipament. 6.1.4. Tensiunile nominale de alimentare ale circuitelor instalaiilor de sem-nalizare a incendiilor i ale sistemelor de alarm mpotriva efraciei sunt, de regul, n gama 12-24 V C.c. 6.1.5. n spaiile de producie i depozitare din categoria A i B (EE 3) de peri-col de incendiu, conductoarele de semnalizare sunt cu ntrziere mrit la propagarea flcrilor.
350
6.2. Protecia mpotriva incendiului

6.2.1. De regul, cablurile se instaleaz n zone cu risc mic de incendiu (cu excepia celor din incinte protejate). Dac este necesar prevederea traseelor de cabluri n alte zone, trebuie utilizate cabluri rezistente la foc sau se asigur supravegherea canalizaiilor de cabluri prin detectoare mpotriva incendiului, astfel nct un defect al acestora s nu mpiedice: recepia unui semnal de detectare la echipamentul de control i semnalizare; funcionarea dispozitivelor de alarm; recepia semnalelor iniiate de sistemul de detecie prin echipamentul de transmisie al alarmei de incendiu. 6.2.2. Cablurile care trebuie s rmn n funciune mai mult de 1 minut dup detectarea incendiului trebuie s reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau s fie protejate pentru aceast perioad. Aceste cabluri sunt cele care asigur: conectarea dintre echipamentul de control i semnalizare i echipamenul de alimentare cu energie electric dac se gsesc n carcase diferite; conectarea dintre pri ale echipamentului de control i semnalizare dac se gsesc n carcase diferite; conectarea dintre echipamentul de control i semnalizare i panourile repetoare de semnalizare i/sau de comand; funcionarea ntr-o zon cu risc mare de incendiu.
Retelele de cabluri
62.3. Reelele de cabluri care conecteaz echipamentul de control i semnalizare cu detectoare, declanatoare manuale, dispozitive de alarmare etc. pot fi n sistem: linii radiale; bucle. 6.2.4. n cazul utilizrii liniilor radiale se asigur: amplasarea n zona supravegheat prin detectoare, astfel ca la apariia unui incendiu s se iniieze o alarm; rezistena corespunztoare la efectele focului i interveniei mpotriva incendi-ului cel puin 30 de minute. 62.5. n cazul utilizrii buclelor acestea trebuie s reziste aciunii focului i interveniei mpotriva incendiului cel puin 30 de minute sau s aib o protecie corespunztoare pentru aceast perioad, dac funciunile, altele dect cea de detectare, de la mai mult de o zon, nu pot fi ndeplinite.
6.3. Protecia mpotriva defectelor mecanice
6.3.1. Cablurile trebuie protejate corespunztor mediului i locului de amplasare. Cablurile se instaleaz n spaii protejate de tip: tunele de cabluri, ghene, tuburi etc. Cablul trebuie s aib o rezisten mecanic suficient pentru modul de pozare ales. Dac cablul nu ofer aceast rezisten, se protejeaz mecanic, suplimentar. 6.3.2. La utilizarea circuitelor n bucl trebuie luat n calcul evitarea deteriorrii simultane a celor dou capete ale buclei (ruperea cablului sau scurtcircuit). La amplasarea ambelor capete ale buclei n acelai spaiu, se iau msuri suplimentare de protecie mecanic sau se distaneaz suficient cele dou capete ale buclei, pentru evitarea unui defect simultan.
6.4. Protecia mpotriva efectelor electromagnetice
6.4.1. Pentru evitarea defectelor i alarmelor false, cablurile i echipamentele nu se instaleaz n spaii care prezint niveluri ridicate ale cmpului electromagnetic. Dac acest lucru nu este posibil, trebuie prev zut o protec ie electromagnetic adecvat prin ecranare i legare la pmnt conform PE 107.
354
6.5. Instalarea cablurilor

6.5.1. Traseele de cablu de tip conducte, canale etc. trebuie s permit intro-ducerea i scoaterea cu uurin a cablurilor. Accesul trebuie permis prin nlturarea sau deschiderea unor capace de protecie. 6.5.2. Acolo unde cablurile traverseaz (penetreaz) perei i planee cu rol de rezisten la foc (antifoc), golurile trebuie asigurate mpotriva incendiului astfel nct rezistena la foc a elementului de compartimentare traversat s nu se reduc. 6.5.3. Conexiunile de cabluri, altele dect cele din carcasele echipamentelor, se evit. n cazul n care acest lucru nu este posibil, conexiunea trebuie carcasat ntr-o cutie de conexiune, accesibil i identificabil. Metoda de conexiune nu tre-buie s reduc fiabilitatea i rezistena la foc a cablului fr conexiune. 6.5.4. Pentru reducerea interferenelor electrice din cauza apropierii de instalaiile de date i cele electrice de joas tensiune, cablurile instalaiilor de semnalizare a incendiilor se separ de cablurile altor sisteme prin: instalarea n conducte, ghene etc. separate; intermediul unor elemente despritoare mecanice continue i rigide din materiale rezistente la foc; instalarea la o distan de minim 0,3 m de cablurile altor sisteme .
Instalarea cablurilor in tuneluri si conducte

6.5.5. Se evit instalarea cablurilor instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei n lungul conductelor calde, interzicn-du-se instalarea pe suprafee calde. De asemenea, se evit traseele expuse la umezeal. Pe poriuni reduse ale traseelor apropiate de suprafee calde (minim 40 c) sau la ncruciri cu acestea, distana ntre circuitele instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei trebuie s fie de minim 12 cm sau se iau msuri de izolare termic. 6.5.6. Se evit instalarea cablurilor instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei n tuneluri sau canale tehnice n care se gsesc cabluri electrice cu tensiuni mai mari de 1000 V. In cazurile n care nu este posibil o alt soluie, cablurile se instaleaz n tuneluri sau canale tehnice pe pereii opui sau pe aceeai parte cu cablurile electrice la o distan de cca 40 cm, sub cele electrice. Cnd lungimile de paralelism depesc 150 m, iar tensiunile sunt mai mari de 1000 V, se face, de la caz la caz, calculul de protecie, lundu-se msuri corespunztoare conform normativelor i standardelor n vigoare.
356
Cablul de alimentare
6.5.7. La stabilirea traseelor se evit trecerile prin spaii cu pericol de explozie, medii corosive sau zone n care exist pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea deteriora nveliul cablurilor sau ar prezenta pericol de incendiu, alegndu-se soluii de montaj pe pereii exteriori acestor spaii (cu condiia protejrii mpotriva efectelor de radiaii termice n caz de incendiu i deteriorrilor mecanice), i anume, n spaiile de circulaie, anexe tehnice sau alte spaii Iar pericol. 6.5.8. Pentru realizarea circuitelor de alarm la incendiu pentru conectarea dispozitivelor de alarm se utilizeaz acelai tip de cablu. 6.5.9. Cablul de joas tensiune pentru alimentarea echipamentului de control i semnalizare la incendiu se monteaz pe o intrare separat n carcasa echipamentului, fa de toate celelalte cabluri ale sistemului de detectare i de alarm la incendiu. 6.5.10. Pentru sistemele de detectare i de alarm la incendiu i sistemele de alarm mpotriva efraciei se prevd puncte de concentrare separate, marcate corespunztor. 6.5.11. Cutiile de conexiuni se instaleaz numai n locuri uscate, asigurate mpotriva accesului persoanelor neautorizate, uor accesibile personalului de ntreinere.
357
Marcarea cablurilor
6.5.12. Cablurile, conectoarele, bomele etc. trebuie s fie marcate pentru a putea fi uor identificate. 6.5.13. Rezistena de izolaie fa de pmnt a circuitelor de semnalizare trebuie s fie de minim 10 Mohm cu decuplarea bomei de mpmntare. 6.5.14. In cldirile nalte i foarte nalte coloanele dispuse pe vertical, pentru cir-cuitele destinate instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei, trebuie s fie separate de celelalte categorii de instalaii electrice sau de telecomunicaii. 6.5.15. Organizarea echipamentului aferent instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se face pe niveluri de acces a echipamentului cu sistem de parolare. 6.5.16. Circuitele pentru instalaiile de semnalizare a incendilior i sistemele de alarm mpotriva efraciei se instaleaz n tuburi separate. 6.5.17. Circuitele pentru televiziune cu circuit nchis se realizeaz n tuburi sau cu cabluri separate. In cazul cnd instalaiile dispecer sau interfon au funciuni de alarm la incendiu circuitele se instaleaz n acelai mod.
358
SURSE DE ALIMENTARE
7. SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC A INSTALAllLOR DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR I A SISTEMELOR DE ALARM MPOTRIVA EFRACIEI 7.1. Alimentarea cu energie electric a instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarm mpotriva efraciei se realizeaz de la dou surse independente (baz i rezerv). Energia electric furnizat de echipamentul de alimentare tre-buie s fie suficient pentru satisfacerea cerinelor de alimentare ale sistemului. Alimentarea de rezerv se realizeaz, de regul, la 24 V c.c. i 12 V c.c, de la baterii de acumulatoare sau de la grup electrogen. 7.2. Surse de alimentare. 7.2.1. Sursa principal de energie pentru sistem trebuie s fie reeaua public de alimentare. In caz contrar se poate folosi un sistem de alimentare privat. Sursa principal trebuie s fie conectat cu sistemul printr-un cablu dedicat i protejat, s aib dispozitive de protecie dedicate care trebuie s fie etichetate i accesibile numai de ctre personal autorizat, s fie independent de orice dispozitiv general de separare a cldirii. La utilizarea mai multor echipamente de alimentare condiiile se aplic pen-tru fiecare n parte.
Sursa de rezerva
7.2.2. In caz de cdere a sursei principale, sursa de rezerv trebuie s fie disponibil sub forma unei baterii. Capacitatea acestei baterii trebuie s fie suficient pentru ca sistemul s funcioneze normal pe timpul ntreruperii sursei principale i s permit luarea msurilor de restabilire a sursei principale. In aceste cazuri alimentarea poate fi, de asemenea, facut dintr-un generator de intervenie sau cu surse nentreruptibile. Cnd se utilizeaz aceste surse capacitatea bateriei de rezerv poate fi redus, dar aceasta trebuie s fie prevzut ntotdeauna. Unde se utilizeaz generatoare de urgen trebuie ca bateria s se rencarce n 24 ore de la restabilirea sursei principale. Pentru instalaiile de semnalizare a incendiilor limitele pentru durata de funcionare pe sursa de rezerv asigurate de capacitatea bateriei trebuie s fie de 48 ore, dup care trebuie s funcioneze la ncrcarea de alarm cel puin 30 minute. (Durata de funcionare pe baterie poate fi redus la 30 ore pentru locurile unde exist personal permanent de supraveghere dac este indicat imediat cderea sursei principale i dac durata reparaiei este reglementat prin contract la mai puin de 24 ore.) In cazul cldirilor neocupate pentru o perioad semnificativ, durata de funcionare pe sursa de rezerv se mrete cu 24 de ore fa de durata de 48 ore.
Sursa de rezerva
7.3. Sursa de rezerv trebuie s preia n mod automat alimentarea instalaiei de semnalizare, atunci cnd sursa de baz cade sau nu mai asigur tensiunea no-minal de funcionare. 7.4. Comutarea de pe o surs pe alta nu trebuie s conduc la modificri n starea instalaiilor (alarme false, pierderi de informaii, iniierea comenzii de acionare a dispozitivelor de protecie etc.). 7.5. Sursa de rezerv trebuie s asigure autonomia n funcionare a instalaiei de semnalizare a incendiului i a sistemului de alarm mpotriva efrac#ei pe o durat de 24 ore n condiii normale (stare de veghe) dup care nc 30 minute n stare de alarm. 7.6. Schema electrica a instalatiei de semnalizare a incendiului i a sistemului de alarim mpotriva efraciei cu echipamentele cuprinse n sistem se realizeaz astfel nct s asigure menInerea bateriilor la capacitatea nominal de funcionare.
361
Protejarea sursei de rezerva

7.7. Pentru o singur cale de alimentare, circuitul de alimentare de la sursa de baz este realizat sub forma unei coloane proprii racordat direct la tabloul gene-ral de distribuie dac soluia prezint siguran n funcionare. Circuitul de alimentare este marcat i nu poate fi deconectat dect de persoane autorizate. Acest circuit este alimentat nainte de ntreruptorul general. 7.8. Pentru utilizarea a dou ci distincte de alimentare cu energie electric, la circuitele de alimentare de la sursa de baz i de rezerv, nu se admite conectarea altor consumatori care nu au legtur cu instalaia de semnalizare a incendiului 7.9. Se excepteaz de la prevederile art. 7.7 i 7.8 instalaiile de semnalizare a incendiilor de apartament. 7.10. Se asigur dispozitivele de protecie antiseismice corespunztoare tipu-lui de surs, locului de amplasare i condiiilor specifice. 7.11. Se iau msuri pentru protejarea la sabotaj a sursei de rezerv.
Prize de pamant
8. PRIZE DE P MNT PENTRU INSTALA IILE DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR I SISTEMELE DE ALARM IMPOTRIVA EFRACIEI.
8.1. Numrul i caracteristicile prizelor de pmnt necesare n instalaiile de semnalizare a incendiului i n sistemul de alarm mpotriva efraciei se stabilesc conform prevederilor STAS 6271. 8.2. Pentru conectarea instalaiei de semnalizare a incendiului i a sistemului de alarm mpotriva efraciei se prevd prize de pmnt n valoare de 4 ohmi, realizate fie separat pentru fiecare instalaie, fie prin conectarea la o priz comun cu alte echipamente sau prize ale cldirii. Utilizarea n comun a prizelor de pmnt pentru instalaiile de semnalizare a incendiului i sistemul de alarm mpotriva efraciei cu cele ale instalaiei de energie electric se admite numai n condiiile prevzute de STAS 6271. 8.3. Prizele de pmnt se conecteaz la tabloul special pentru prize, care se amplaseaz, de preferin, n ncperile echipamentelor aferente. Alegerea conductoarelor pentru legarea la pmnt i dimensionarea acestora se face n confonnitate cu prevederile STAS 12604/5 pentru instalaia de legare la conductorul de protecie. 8.4. Pentru trecerea prin fundaie a conductoarelor de legare la pmnt se prevede cte un tub PVC 39 rom, curbat ntr-un singur plan cu o raz de cel puin 1 m, care strbate pardoseala pe vertical i fundaia exterioar pe orizontal, ajungndu-se la exterior la 0,8 m sub nivelul solului i prelungindu-se cu cel puin 1 m de la fundaia cldirii.
MANAGEMENTUL SECURITATII CLADIRILOR

9. SISTEME DE MANAGEMENT A SECURITll CLDIRll
9.1. Sistemul de management al securitii cldirii - prin DISPECERATUL DE SECURITATE, amplasat, de regul, la parterul cldirii ntr-un spaiu special amenajat gestioneaz funciile privind sigurana persoanelor, a bunurilor materiale, precum i a spaiului care le adpostete. 9.2. Sistemul de management al securitii cldirii are rolul de a prelua i prelucra avarii i comenzi de la insalaiile ce asigur securitatea cldirii. Echipamentele de securitate ale cldirii care se monitoriza sunt: instalaie de semnalizare i stingere a incendiilor; sistem de paz mpotriva efraciei; sistem televiziune cu circuit nchis (TVCI); sistem control acces pe baz de cartele de identificare i prin nchiderea zonelor cu acces controlat;
364
Legaturi cu dispeceratul de securitate

9.3. Instalaia de semnalizare a incendiului este, dup caz, n permanent legtur, prin intermediul echipamentului de control i semnalizare la incendiu cu sistemele de stingere, fiind integrat n reeaua de comunicaie a dispeceratului de securitate prin interfee de comunicaie, fcnd astfel posibil intervenia de stingere. 9.4. Sistemul de alarm mpotriva efraciei este n permanent legtur, prin intermediul echipamentului de control i semnalizare mpotriva efraciei, cu dispeceratul de securitate prin interfee de comunicaie, fiind integrate n reeaua de comunicaie a cldirii. Conform scenariului de siguran la foc elaborat se stabilete prioritatea alarmelor la incendiu i efracie. 9.5. Sistemul de televiziune cu circuit inchis (TVCI) are n componen camere video pentru supravegherea exterioar i interioar a cldirii. Echipamentul de supraveghere video se leag la dispeceratul de securitate al cldirii pe reeaua de comunicaie, asigurnd accesul la imagini, n diferitele puncte considerate importante ale cldirii.
Dispeceratul de securitate
9.6. Sistemul de control acces comunic cu dispeceratul de securitate prin intermediul centralelor mici de control acces, care sunt legate la calculatorul central dar pot gestiona accesul independent (fiind prevzute cu baterii), care se face la intervale prestabilite de timp sau prin intermediul unei centrale unice, legat la reeaua de comunicaie a cldirii prin intermediul interfeelor de comunicaie. 9.7. Dispeceratul de securitate monitorizeaz i sistemul de desfumare al cldirii, organele de acionare pentru nchiderea accesului n anumite zone, meninerea n funciune a ascensoarelor de siguran n caz de incendiu, monitorizarea dulapurilor electrice de siguran i a surselor de alimentare de siguran, iluminatul de siguran de evacuare al cldirii, de continuare a lucrului sau pentru intervenii, sau a utilajelor care contribuie la meninerea n funciune a instalaiilor de stingere i avertizare incendiu, paz mpotriva efraciei etc.
Exploatarea instalatiilor
10. EXPLOATAREA INSTALAllLOR DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR I A SISTEMELOR DE ALARM IMPOTRIVA EFRACIEI.
10.1. Proprietarul sau o alt persoan avnd control n acea parte a cldirii, care conine instalaia de semnalizare a incendiului sau sistemul de alarm mpotriva efraciei instalat, este responsabil pentru: asigurarea conformitii iniiale i continue a instalaiei sau sistemului cu cerinele n vigoare; scrierea procedurii pentru abordarea diferitelor alarme, avertizri i a altor evenimente aprute n instalaie sau sistem; antrenarea ocupanilor pentru recunoaterea diferitelor situaii, alarme i pentru evacuare; pstrarea instalaiei sau sistemului n cele mai bune condiii de funcionare. prevenirea alarmelor false, prin luarea de msuri adecvate pentru mpiedica-rea activrii detectoarelor prin operaii de sudare, tiere metale, fumat, nclzit, gtit, evacuare gaze etc.;
367
Exploatarea instalatiilor
asigurarea c instalaia sau sistemul este modificat corespunztor dac apar orice
schimbri semnificative de utilizare sau configurare a cldirii; inerea unui registru de eviden a interveniilor la sistem i nregistrarea tuturor evenimentelor care afecteaz sau au ca surs instalaia sau sistemul; asigurarea c instalaia sau sistemul este ntreinut la intervale corespunztoare dup apariia unui defect, incendiu sau alt eveniment care poate afecta sistemul; numirea uneia sau mai multor persoane pentru ndeplinirea acestor funcii; numele lor trebuie scrise n registul de eviden a interveniilor la sistem; schimbarea periodic a codurilor de acces ale utilizatorilor i personalizarea acestora. 10.2. Proprietarul poate delega aceste funcii prin contract unei organizaii (organizaia care a instalat sistemul sau care asigur service). Jurnalul (registrul) instalaiei sau sistemului trebuie inut ntr-un loc accesibil persoanelor autorizate, de regul, lng central i trebuie efectuate nregistrri privind toate evenimentele sistemului.
Normative pentru proiectare

NORMATIV pentru proiectarea si executarea instalatiilor
electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie (INDICATIV I 18/1) ELABORAT de: Institutul de Proiectare, Cercetare si
Tehnica de Calcul in Constructii IPCT-SA si APROBAT de: Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei cu ordinul nr. 1617/02.11.2001.
NORMATIV pentru proiectarea si executarea instalatiilor
de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri (INDICATIV I 18/2-02 ELABORAT de: Institutul de Proiectare,
Cercetare si Tehnica de Calcul in Constructii IPCT-SA si APROBAT de: Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei cu ordinul nr. 2014/18.12.2002.
GHID pentru evaluarea riscului de incendiu si a sigurantei la foc la sali aglomerate (INDICATIV I 18/2-02 ELABORAT de: Institutul de Proiectare, Cercetare si Tehnica de Calcul in Constructii IPCT-SA si APROBAT de: Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei cu ordinul nr. 2014/18.12.2002
( Bibliografia ) ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA 369
Dezbatere
120 minute
370
Pasul 22
Standarde europene pentru sistemele de alarma
371
STANDARDE EUROPENE PENTRU SISTEMELE DE ALARMA

Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, ca stat membru,
Romania a devenit si membru cu drepturi depline al CEN (Comitetul European de Standardizare) si al CENELEC (Comitetul European de Standardizare pentru Electronica). In cadrul ASRO (Asociatia de Standardizare din Romania), s-a
infiintat un comitet tehnic Sisteme de alarma (C7) care este identic cu comitetul tehnic european al carui obiect de activitate este similar. Romania, ca stat membru al UE, are obligatia de a adopta toate standardele europene. Standardele europene sunt publicate numai ca standarde nationale identice cu standardele europene (continut tehnic si prezentare). Standardele europene sunt puse in aplicare numai prin adoptarea lor ca standarde romane.
STANDARDE EUROPENE PENTRU SISTEMELE DE ALARMA

Serii de standarde din domeniul sisteme de alarma.
Seria EN 50130 Sisteme de alarma/prescriptii comune. Seria EN 50131 Sisteme de alarma impotriva efractiei. Seria EN 50132 Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaza in
aplicatiile de securitate. Seria EN 50133 Sisteme de control al accesului utilizate in aplicatii de securitate. Seria EN 50134 Sisteme de alarma sociala. Seria EN 50136 Sisteme si echipamente de transmisie a alarmei. Seria EN 50137 Sisteme de alarma combinate si integrate. Seria EN 50486 Sisteme audio si video pentru usi. Seria EN 50518 Centru de monitorizare si receptie a alarmelor. Rapoarte tehnice.
Seria EN 50130
Sisteme de alarma / prescriptii comune
SR EN 50130-4:2001 - Sisteme de alarma. Partea 4: Compatibilitate
electromagnetica. Standard familie de produse. Prescriptii referitoare la imunitatea componentelor din sistemele de detectie incendiu, efractie si de alarma sociala. Standardul stabileste cerintele aplicabile sistemelor de alarma n general (mai ales cerintelor de compatibilitate electromagnetica). Tradus.
SR EN 50130-4:2001/A1:2001 - Sisteme de alarma. Partea 4: Compatibilitate
electromagnetica. Standard familie de produse: Prescriptii referitoare la imunitatea componentelor din sistemele de detectie incendiu, efractie si de alarma sociala. Standardul stabileste cerintele aplicabile sistemelor de alarma n general (mai ales cerintelor de compatibilitate electromagnetica) Tradus.
SR EN 50130-4:2001/A2:2003 - Sisteme de alarma. Partea 4: Compatibilitate
electromagnetica. Standard familie de produse: Prescriptii referitoare la imunitatea componentelor din sistemele de detectie incendiu, efractie si de alarma sociala. Amendamentul face modificari la articolele 1, 2, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 12 si 13 din standardul SR EN 50130-4:2001. - Tradus
Seria EN 50131
Sisteme de alarma impotriva efractiei
SR EN 50131-1:2001 - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm la efracie.
Partea 1: Prescripii generale. Standardul conine prescripiile impuse sistemelor de alarm la efracie, instalate n imobile, care utilizeaz legturi filare specifice, legturi filare nespecifice sau legturi fr fir. Standardul nu conine prescripiile pentru sistemele de alarm la efracie situate n exterior. Aceste prescripii se aplic de asemenea componentelor sistemelor de alarm la efracie instalate ntr-un imobil, fixate normal pe o structur extern a imobilului. Tradus ATENTIE! Acest standard este valabil doar pana la 01.05.2009 cand va fi inlocuit de: SR EN 50131-1:2007 - doar in EN/FR/DE. SR EN 50131-6:2002 - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm mpotriva efraciei. Partea 6: Alimentare. Standardul se refer la alimentrile sistemelor de alarm mpotriva efraciei montate n cldiri. Acesta indic de asemenea prescripiile pentru alimentrile montate n exterior, conectate la componentele unui sistem instalat ntr-o cldire, dar care sunt normal fixate pe structura extern a imobilului. Tradus. SR EN 50131-5-3:2006 - Sisteme de alarma. Sisteme de alarma mpotriva efractiei. Cerinte pentru echipamentele de interconectare care utilizeaza tehnici de radiofrecventa - doar in EN/FR/DE.
Seria EN 50132
Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaza in aplicatiile de securitate
SR EN 50132-7:2002 - Sisteme de alarm. Sisteme de supraveghere TVCI
utilizate n aplicaii de securitate. Partea 7: Ghid de aplicare. Standardul stabilete recomandri n vederea garantrii c funciile sistemului de televiziune n circuit nchis (TVCI) i performanele lor sunt satisfcute n totalitate. Standardul servete responsabililor pentru stabilirea prescripiilor operaionale, ntocmirii specificaiilor, selectrii, instalrii, recepiei utilizrii i mentenanei unui sistem TVCI. Tradus. SR EN 50132-2-1:2001 - Sisteme de alarm. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaz n aplicaiile de securitate. Partea 2-1: Camere alb-negru. Standardul conine prescripiile minimale referitoare la specificaiile i la ncercrile camerelor alb-negru din TVCI utilizate n sistemele de supraveghere TVCI pentru aplicaiile de securitate. Tradus. SR EN 50132-5:2004 - Sisteme de alarm. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaz n aplicaiile de securitate. Partea 5: Transmisie video. Standardul precizeaz cerinele minime pentru specificaii i ncercrile de performan pentru un canal de transmisie video incluznd un transmitor, un receptor sau dispozitive intermediare asociate cu mediul de transmisie selectat, pentru utilizarea n sistemele de supraveghere TVCI. Tradus.
Seria EN 50133
Sisteme de control al accesului utilizate in aplicatii de securitate
SR EN 50133-1:2002 - Sisteme de alarm. Sisteme de control al accesului
utilizate n aplicaii de securitate. Partea 1: Prescripii pentru sisteme. Standardul stabilete prescripiile referitoare la sistemele de control acces automatizate i componentele lor, din interiorul i din jurul cldirilor. - Tradus. SR EN 50133-1:2002/A1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de control al accesului utilizate n aplicaii de securitate. Partea 1: Prescripii pentru sisteme. Amendamentul SR EN 50133-1:2002/A1:2004 modific SR EN 50133-1:2002 i anume: modific articolele 2 i 5 i adaug anexa A. Acest standard trebuie utilizat mpreun cu SR EN 50133-1:2002. SR EN 50133-2-1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de control al accesului utilizate n aplicaii de securitate. Partea 2-1: Prescripii generale pentru componente. Acest standard specific prescripiile generale referitoare la componentele unui sistem automat de control al accesului cum sunt cele prezentate la 4.2 din EN 50133-1. SR EN 50133-7:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de control al accesului utilizate n aplicaii de securitate. Partea 7: Ghid de aplicare. - Acest standard prezint un ghid referitor la punerea n funciune a unui sistem automat de control al accesului i a componentelor sale, amplasate n interior sau n apropierea imobilelor.
Seria EN 50134
Sisteme de alarma sociala
SR EN 50134-2:2002 - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm social. Partea 2:
Dispozitive de declanare. Standardul cuprinde prescripiile i ncercrile referitoare la dispozitive de declanare activate manual care sunt parte constitutiv a unui sistem de alarm social. Standardul se aplic numai dispozitivelor de declanare activate manual care transmit semnalul de declanare a alarmei la o unitate local sau la un echipament de control utiliznd metode de transmisie prin cablu sau prin radio. Tradus. SR EN 50134-1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm social. Partea 1: Prescripii referitoare la sisteme. Standardul specific prescripiile minime referitoare la un sistem de alarm social. Pentru persoane cu dizabiliti (de exemplu: deficien vizual sau auditiv) se pot aplica prescripii suplimentare neincluse n aceste serii de standarde. SR EN 50134-3:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm social. Partea 3: Unitate local i echipament de control. Acest standard specific prescripiile i ncercrile pentru unitile locale i echipamentele de control care constituie pri ale unui sistem de alarm social. Pentru persoane cu dizabiliti (de exemplu:deficien vizual sau auditiv ) se pot aplica prescrip ii suplimentare neincluse n aceste serii de standarde.
Seria EN 50136
Sisteme si echipamente de transmisie a alarmei
SR EN 50136-1-3:2003 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme i echipamente
de transmisie a alarmei. Partea 1-3: Prescripii referitoare la sisteme cu comunicatoare digitale pe reeaua telefonic public cu comutare. SR EN 50136-1-4:2003 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme i echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-4: Prescripii referitoare la sisteme utiliznd comunicatoare vocale pe reeaua telefonic public cu comutare. SR EN 50136-2-2:2003 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme i echipamente de transmisie a alarmei. Partea 2-2: Prescripii referitoare la echipamente pentru sisteme utiliznd canale de alarm dedicate. SR EN 50136-1-1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme i echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-1: Prescripii generale pentru sisteme de transmisie a alarmei. SR EN 50136-1-1:2004/A1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme i echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-1: Prescripii generale pentru sisteme de transmisie a alarmei. SR EN 50136-2-4:2004 ver.eng. - Sisteme de alarma. Sisteme si echipamente de transmisie a alarmei. Partea 2-4: Prescriptii referitoare la echipamente utilizate n sisteme cu transmisie vocala pe reteaua telefonica publica cu comutare.
STANDARDE IN STADIUL DE PROIECT

Seria EN 50137 Sisteme de alarma combinate si integrate. CLC/TS 50398 - Alarm systems Combined and integrated alarm systems General requirements. Seria EN 50486 Sisteme audio si video pentru usi. EN 50486 Equipment for use in audio and video door entry systems. (2008?) Seria EN 50518 Centru de monitorizare si receptie a alarmelor. EN 50518-1 Monitoring and alarm receiving centre. Part 1 Requirements EN 50518-2 - Monitoring and alarm receiving centre. Part 2 Requirements for technical facilities, Rapoarte tehnice. CLC/FprTR 50515 List of interpretations on published standards on Alarm Systems (2008?). CLC/TR 50XXX Alarm Term & Definitions.
Pasul 22
Standardele romne care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute n domeniul produselor pentru constructii.
381
Standarde
ORDIN nr. 729 din 5 mai 2006
pentru aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii
In temeiul art. 13 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin: Art. 1 Se aproba Lista standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2 - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art. 3 La data publicarii prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 968/2005 pentru aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 30 iunie 2005, se abroga.
382
Standarde
SR EN 54-3:2002 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alam la incendiu.
Partea 3: Dispozitive de alarmare la incendiu. Sonerii Standardul trateaza ncercarile soneriilor din componenta sistemelor de detectie si alarmare n caz de incendiu. R EN 54-3:2002/A1:2003 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarm la incendiu. Sonerii Amendamentul aduce unele modificari la standardul european en 54-3:2001. SR EN 54-3:2002/A1:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarm la incendiu. Sonerii Amendamentul aduce unele modificari la standardul european en 54-3:2001. SR EN 54-3:2002/A2:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i alarmare la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarmare la incendiu. Sonerii Acest standard se refer la soneriile vocale prin aplicarea cerinelor suplimentare, metodelor de ncercare i criteriului de performan detaliat n anexa C.
383
Standarde
SR EN 54-3:2002 - Sisteme de detectare i de alam la incendiu. Partea 3:
Dispozitive de alarmare la incendiu. Sonerii Standardul trateaza ncercarile soneriilor din componenta sistemelor de detectie si alarmare n caz de incendiu. SR EN 54-3:2002/A2:2006 - Sisteme de detectare i alarmare la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarmare la incendiu. Sonerii Acest standard se refer la soneriile vocale prin aplicarea cerinelor suplimentare, metodelor de ncercare i criteriului de performan detaliat n anexa C. SR EN 54-12:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 12: Detectoare de fum. Detectoare liniare care utilizeaz principiul transmisiei unui fascicul de unde optice. Acest standard cuprinde sapte anexe (normative): A, B, C, D, E, F, G si una informativa ZA care contin explicatii privind: standul pentru masurari valoare prag de raspuns, camera de ncercari incendiu, focarul mocnit de lemn (piroliza) (TF2), focarul mocnit luminos de bumbac (TF3), focarul de materiale plastice arznd (poliuretan) (TF4), focarul de lichide (n-heptan) (TF5), aparatul pentru ncercarea influenta lumina ambianta si legatura cu directivele europene. SR EN 54-4+AC:2000/A1:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 4: Echipament de alimentare electric. Acest amendament reprezinta 384 versiunea romna a textului n limba engleza a amendamentului la standardul european EN 54-4:1997/A1:2002.
Standarde
SR EN 54-10:2002 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 10:
Detectoare de flacar. Detectoare punctuale. Acest standard face parte din seria de standarde EN 54 si stabileste cerintele, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru detectoarele de flacara destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarmare incendiu din cladiri. SR EN 54-11:2002 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 11: Butoane de semnalizare manual. Acest standard face parte din seria de standarde EN 54 si stabileste cerintele, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru detectoarele de flacara destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarmare incendiu din cladiri. SR EN 54-7:2002 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 7: Detectoare de fum. Detectoare punctuale care utilizeaz dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea. Standardul specifica conditiile, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru detectoare punctuale de fum care functioneaza utiliznd difuzia luminii, transmisia luminii sau ionizarea, destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarma la incendiu ale cladirilor. SR EN 54-2+AC:2000 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 2: Echipament de control i semnalizare. Standardul specifica conditiile, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru echipamentele de control si semnalizare, 385 destinate a fi utilizate n sistemele de detectare si de alarma la incendiu instalate n cladiri.
Standarde
SR EN 54-5:2002/A1:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la
incendiu. Partea 5: Detectori de c ldur . Detectori punctuali. Amendamentul modifica: La sfrsitul cuprinsului se insereaza Anexa YA (informativa); Dupa anexa D se introduce anexa YA cu urmatorul titlu: Capitole ale acestui standard european care se refera la cerintele esentiale sau alte dispozitii ale Directivelor UE. SR EN 54-1:1998 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 1: Introducere. Standardul prezint sistemele de detectare i de alarm la incendiu pentru cldiri. Aceste standarde, dac acest lucru este convenit, ar putea s fie aplicat la partea de detectare a sistemelor de stingere (cu axcepia capetelor sprinkler), cu toate c condiiile de sensibilitate pot s nu fie aplicabile n toate cazurile. SR EN 54-17:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu. Partea 17: Izolatori de scurtcircuit. Standardul stabilete condiiile, metodele de ncercare i criteriile de performan referitoare la izolatoarele de scurtcircuit utilizate n sistemele de detecie i de alarmare la incendiu n cldiri.
386
Standarde
SR EN 54-13:2005 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea
13: Evaluarea compatibilitii componentelor sistemului. Acest standard stabileste cerintele pentru evaluarea compatibilitatii si conectabilitatii componentelor sistemului care fie sunt conforme cu cerintele din EN 54 fie cu o specificatie a producatorului unde nu exista standard EN 54. Acest standard include numai cerintele de sistem cnd acestea sunt suficiente pentru evaluarea compatibilitatii. SR EN 54-18:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu. Partea 18: Dispozitive de intrare/ieire. Acest standard stabilete cerinele, metodele de ncercare i criteriile de performan pentru dispozitivele de intrare/ieire conectate la o cale de transmisie a sistemelor de detectare i de alarmare la incendiu, utilizate pentru recepia i/sau transmiterea semnalelor electrice la i de la calea de transmisie, necesare pentru funcionarea sistemelor de detectare i de alarmare la incendiu i/ sau sistemelor de protecie la incendiu.
387
Standarde
SR EN 54-21:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i alarmare la incendiu. Partea
21: Echipament de transmitere a alarmei i a semnalului de defect. Acest standard stabilete cerinele, metodele de ncercare i criteriile de performan prin care poate fi evaluat eficacitatea i fiabilitatea echipamentelor de transmitere capabile de transmiterea alarmei de incendiu i/sau semnalelor de defect pentru utilizare cu sisteme de detectare i alarmare la incendiu instalate n cldiri. Echipamentul de transmitere este proiectat s-i permit sistemului s funcioneze n concordan cu cerinele acestui standard european. De asemenea el prevede evaluarea conformitii echipamentului cu cerinele acestui standard.
SR EN 54-4+AC:2000/A2:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la
incendiu. Partea 4: Echipament de alimentare electric. Acest standard stabilete cerinele, metodele de ncercare i criteriile de performan pentru echipamentele de alimentare electric ale sistemelor de detectare i de alarmare la incendiu instalate n cldiri. Acesta include componenta L din figura 1 din standardul EN 54-1:1996 i echipamentul de alimentare electric care alimenteaz direct celelalte componente, altele dect echipamentul de control i semnalizare, dac nu se specific altfel n alte pri ale EN 54.
388
Standarde
SR EN 54-2+AC:2000/A1:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la
incendiu. Partea 2: Echipament de control i semnalizare. Amendamentul cuprinde modificri la standardul european EN 54-2:1997.
SR EN 54-7:2002/A2:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu.
Partea 7: Detectoare de fum. Detectoare punctuale care utilizeaz dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea. Acest amendament introduce cerinte suplimentare pentru detectoarele de fum echipate cu mai multi senzori de fum.
SR EN 54-20:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu.
Partea 20: Detectoare de fum prin aspiraie. Acest standard stabilete cerinele, procedurile de ncercare i criteriile de performan pentru detectoarele de fum prin aspiraie pentru utilizare n sistemele de detectare i alarmare la incendiu instalate n cldiri. Detectoarele de fum prin aspiraie proiectate pentru protecie mpotriva riscurilor specifice incluznd caracteristici particulare (inclusiv propriet i suplimentare sau o funcionalitate ameliorat pentru care acest standard nu definete o ncercare sau o metod de evaluare) nu sunt acoperite de acest standard. Cerinele de performan pentru orice caracteristici specifice nu intr n domeniul de aplicare al acestui standard.
389
Standarde
Standardele romne care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute n domeniul produselor pentru constructii. ASOCIAIA DE STANDARDIZARE DIN ROMNIA
www.asro.ro
390
Standarde
30 minute - discutii
391
Bibliografie

Standard ocupational Consiliul pentru standarde ocupationale si atestare / Unitatea de cercetare si servicii tehnice. Chestor Ion Sultanescu, Manual pentru pregatirea specifica in domeniul pazei bunurilor, valorilor si protectiei persoanelor. Nasty Vladoiu, Protectia informatiilor de la concept la implementare. Andere de Peretti, Tehnici de comunicare. Legea nr.333/2003 si nr.40/2010 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor i protecia persoanelor; H.G. nr.1.010/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003. H.G. nr.1.698/2005 privind modificarea anexei nr.3 la H.G. nr.1.010/2004 NORMATIV pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie (INDICATIV I 18/1) ELABORAT de: Institutul de Proiectare, Cercetare si Tehnica de Calcul in Constructii IPCT-SA si APROBAT de: Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei cu ordinul nr. 1617/02.11.2001. NORMATIV pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri (INDICATIV I 18/2-02 ELABORAT de: Institutul de Proiectare, Cercetare si Tehnica de Calcul in Constructii IPCT-SA si APROBAT de: Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei cu ordinul nr. 2014/18.12.2002. GHID pentru evaluarea riscului de incendiu si a sigurantei la foc la sali aglomerate (INDICATIV I 18/2-02 ELABORAT de: Institutul de Proiectare, Cercetare si Tehnica de Calcul in Constructii IPCT-SA si APROBAT de: Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei cu ordinul nr. 2014/18.12.2002 Ion Sultanescu, Manual pentru pregatirea specifica in domeniul pazei bunurilor, valorilor si protectiei persoanelor
Bibliografie

Nasty Vladoiu, Protectia informatiilor de la concept la implementare. Andere de Peretti, Tehnici de comunicare. Conf. univ. dr. ing. Vladimir Melnic, Sisteme electronice de supraveghere si control. Conf. univ. dr. ing. Vladimir Melnic, Sisteme electronice de supraveghere. Col.ing. S.Calota s.a., Protectia mpotriva incendiului. CCTV Surveillance - Analog and Digital Video Practices and Technology - Second Edition by Herman Kruegle, Intrusion Detection and Prevention Systems by Alberto Grand. The Complete Book of Electronic Security by Bill Phillips. Digital CCTV: A Security Professional's Guide by Emily M. Harwood. Vulnerability Assessment of Physical Protection Systems (Paperback) by Mary Lynn Garcia. Security Consulting, Third Edition by Charles A. Sennewald. Techniques of Burglar Alarm Bypassing by Wayne B. Yager. Security/Fire Alarm Systems: Design, Installation, and Maintenance by John E. Traister.
393
CURS DE PERFECTIONARE
TEHNICIAN PENTRU SISTEME DE DETECTIE, SUPRAVEGHERE VIDEO, CONTROL ACCES curs realizat de Asociatia Centrul de Afaceri Resita

Centrul de Formare Profesionala Adulti cu sprijinul acordat de:
394

Suport de Curs Tehnician

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Suport de Curs Tehnician

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Centrul

de Formare Profesionala Adulti

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Centrul de Formare Profesionala Adulti

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Pasul 0: Pasul 1: Pasul 2: Pasul 3:

(cerinte tehnice si legislative).

service pentru toate subsistemele unui sistem de securitate.

Prezentarea cursului si a competentelor acordate de acesta.

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Legislatia formarii profesionale a adultilor si legislatia domeniului sistemelor de securitate.

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI

privind formarea profesional a adulilor

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI

REGLEMENTAREA DOMENIULUI SISTEMELOR DE ALARMARE MPOTRIVA EFRACIEI, TVCI, CA/AA

333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor.

REGLEMENTAREA DOMENIULUI SISTEMELOR I INSTALAIILOR DE SEMNALIZARE, ALARMARE I ALERTARE N CAZ DE INCENDIU

Ordinul nr. 87/2010

EMIS DE MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 14 aprilie 2010

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Dispozitii generale Art.1continuare

e) termoprotectie cu vopsele termospumante;

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Capitolul II - Desfasurarea activitatii de autorizare a persoanelor

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Solutionarea cererii de autorizare

Capitolul III - Supravegherea persoanelor autorizate

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Capitolul IV - Suspendarea, retragerea si anularea autorizatiei

Suspendarea retragerea autorizatiei

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Raportul de retragere a autorizatiei

Solicitarea unei noi autorizatii

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Capitolul V - Preschimbarea autorizatiilor

Capitolul VI - Libera circulatie a serviciilor

Verificarea legalitatii documentelor

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Capitolul VII - Obligatii ale persoanei autorizate si cai de atac

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate.

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate

Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate

corect n funcie de tipul activitii.

n funcie de natura datelor.