Drept administrativ 1

1. a . b . c .

Administratia public se caracterizeaza prin aceea ca: se identific cu administratia de stat; include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome, precum si a altor institutii publice; este strns legat de puterea executiv si se confund cu aceasta.

ANS: B 2. a . b . c .

Sunt principii ale administratiei publice: principiul legalittii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice; principiul ierarhiei autorittilor si actelor administrativ-fiscale; principiul transparentei decizionale.

ANS: C 3. a . b . c .

Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite ntre: organele administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale; Guvern si ministere, n cadrul unor raporturi de subordonare; Guvern si autoritti ale administratiei publice locale, n cadrul unor raporturi de tutel administrativ.

ANS: B 4. Nu sunt principii ale administratiei publice: a principiul discontinuittii; . b principiul operativittii; . c principiul oportunittii. .

ANS: A

Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaz prin urmtoarele:
5.

ntre sistemul administratiei publice si partidele politice nu exist relatii speciale; n statele cu sistem de guvernmnt bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administratiei publice este subordonat structural si functional partidului politic respectiv; c n statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul . politic are relatii directe cu sistemul administratiei publice.
a . b . ANS: B 6.

Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaz prin urmtoarele: a functiile de demnitate public din ministere si cele de conducere . a serviciilor publice deconcentrate din unittile administrativteritoriale sunt ocupate de oameni politici sau de persoane agreate de partidul aflat la guvernare; b oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe . care sistemul administratiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de exemplu, proiectele de legi sau de ordonante; c sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra n . relatii cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt gruprile sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minorittilor nationale.
ANS: A

Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte: a dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fat . de stiinta administratiei; b stiinta administratiei se preocup la m odul general si de dreptul . aplicabil administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice; c ntre dreptul administrativ si stiinta administratiei exist o relatie . similar celei existente ntre dreptul public si dreptul privat, ntre administratia public si administratia privat.
7. ANS: B 8. Principiul fundamental al administratiei publice este: a principiul legalittii; . b principiul organizrii ierarhice; . c principiul realizrii programului de Guvernare.

ANS: A 9. a . b . c . Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ:

Hotararile Guvernului; ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate n unittile administrativ-teritoriale; doctrina si jurisprudenta.

ANS: A 10. Sunt izvoare ale dreptului administrativ: a hotrrile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de . ctre autorittile administratiei publice locale: consiliile judetene,

consiliile locale, presedintii consiliilor judetene, primarii;

b Constitutiile Romaniei . c contractele administrative. .

ANS: A 11. Raporturile de drept administrativ au in continutul lor: a acele relatii sociale, supuse reglementrilor normelor dreptului . administrativ, care se formeaz n legtur cu organizarea

executrii si executarea n concret a legii si se stabilesc numai n activitatea organelor administratiei publice; b acele relatii sociale, supuse reglementrilor normelor dreptului . administrativ, care se formeaz n legtur cu organizarea executrii si executarea n concret a legii; c acele relatii sociale, supuse reglementrilor normelor dreptului, . n general, si a dreptului administrativ, n special, care se formeaz n legtur cu organizarea executrii si executarea n concret a legii.
ANS: B

Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitate: a numai n activitatea organelor administratiei publice;
12. .

b n activitatea organelor administratiei publice si n domeniul de activitate . al altor autoritti publice, cum sunt organele puterii legislative,

organele autorittii judectoresti ori n domeniul de activitate al unor institutii publice sau de interes public; c numai n domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public.
.

ANS: B

13.

Cea mai des ntlnit categorie de raporturi juridice de drept administrativ este: a categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhic;
. b . c .

categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor administratiei publice; categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fat de organele administratiei publice.

ANS: C

Performantele organelor administratiei publice sunt n direct legtur cu: a calitatea oamenilor care formeaz personalul acestora;
14. . b . c .

competenta si atributiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ subsecvent de organizare si functionare; capitalul social initial, constituit din resursele materiale si financiare puse la dispozitie de ctre stat.

ANS: A

Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni si din: a din retinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si . confiscrile dispuse n cadrul activittii lor specifice; b de la bugetul de stat, n completarea fondurilor, constituite din . taxe si impozite, destinate functionrii institutiei publice n raport cu domeniul specific de activitate; c din fondurile cu caracter nerambusabil.
15. .

ANS: A

Competenta organelor administratiei publice este acel element definitoriu care le da dreptul sa actioneze: a acel element definitoriu, care le d dreptul de a actiona n . regim de autoritate suprem n domeniul specific de activitate; b acel element definitoriu, care le d dreptul de a actiona n . regim de drept administrativ, pe baza si n executarea legii; c acel element definitoriu, care le d dreptul de a actiona n regim . de drept public, raportat exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a interesului public general.
16. ANS: B

Competenta organelor administratiei publice este un ansamblu de atributii publice: a ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza . si n executarea legii, efectund acte administrative, operatii administrative si/sau simple operatii materiale; b ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza . si n executarea legii, efectund operatii administrative cu caracter normativ sau individual, constnd n acte administrative si/sau simple operatii materiale; c ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona . pe baza si n executarea legii.
17. ANS: A 18. Atributia public este definit ca fiind: a operatiunea administrativ prin a crei ndeplinire se realizeaz . competenta organului administratiei publice; b nvestirea legal cu anumite prerogative; . c dreptul de a lua o anumit decizie si obligatia de a face acest . lucru.

ANS: B

19.

a . b . c .

Capacitatea de drept administrativ reprezint: aptitudinea organelor administratiei publice de a actiona pe baza si n executarea legii; competenta de a face acte administrative; dreptul pe care l au organele administratiei publice de a participa la raporturile de drept administrativ.

ANS: C

Sunt elemente constitutive ale personalittii juridice a organelor administratiei publice: a existenta unui colectiv cu o organizare de sine stttoare, ceea . ce nseamn o structur intern, organe de conducere, competenta acestora, modul de reorganizare, etc., care s-i permit s participe la raporturile juridice ; b un patrimoniu propriu, constnd n capitalul social initial, . deosebit de cel al altor persoane juridice, precum si de cel al persoanelor ce formeaz colectivul a crui expresie este persoana juridic; c un anumit scop, n acord cu interesele generale ale partidului de . guvernmnt, n raport cu care se defineste capacitatea sa juridic.
20. ANS: A

n cazul organelor administratiei publice, lipsa calitatii de subiect de drept civil are drept consecinta: a lipsa calittii de subiect de drept civil atrage, n mod necesar, . lipsa capacittii juridice att n dreptul constitutional ct si n dreptul administrativ; b lipsa calittii de subiect de drept civil atrage, n mod necesar, . lipsa capacittii juridice n dreptul adm inistrativ, dar nu si n dreptul constitutional; c lipsa calittii de subiect de drept civil nu echivaleaz cu lipsa . unei capacitti juridice n dreptul constitutional sau n dreptul administrativ.
21. ANS: C

Organele administratiei de stat se nfiinteaz prin urmatoarele acte administrative: a decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior;
22. . b actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei; . c actul de dispozitie al puterii din care face parte, respectiv legislativ, . executiv sau judectoreasc.

ANS: B

23. Este element component obligatoriu al organelor administratiei publice: a capacitatea juridic de drept civil; . b personalitatea juridic; . c competenta. .

ANS: C

Prin structur teritorial a sistemului administratiei publice se ntelege: a clasificarea organelor administratiei publice n functie de . unitatea administrativ-teritorial n raza creia si au sediul; b temeiul de drept al mprtirii organelor administratiei publice n . organe centrale, organe locale si autoritti autonome; c organizarea sistemului administratiei publice n raport cu . teritoriul statului si al unittilor administrativ-teritoriale.
24. ANS: C

25. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administratiei publice: a criteriul teritorial; . b criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare; . c criteriul functional. .

ANS: A 26. Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se mpart n: a Parlament, Guvern, ministere, institutii publice si servicii publice; . b organe centrale si organe locale; . c Parlament, Guvern, ministere si autoritti ale administratie publice. .

ANS: B

27. Atributiile generale ale Presedintelui Romniei privesc: a legiferarea mpreuna cu Parlamentul Romaniei; . b domeniul politicii externe; . c conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor. .

ANS: B 28. Atributiile Presedintelui Romniei ca sef al Executivului privesc: a desemnarea candidatilor pentru functiile de ministru; . b desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de ncredere acordat de . Parlament; c revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, n caz de remaniere. .

ANS: C

Pot fi atacate n contencios administrativ decretele emise de Presedintele Romniei care privesc: a desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru;
29. . b numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului n caz de remaniere; . c aplicarea regimului strii de rzboi, al strii de asediu sau al . strii de urgent, n cazul n care au fost emise cu exces de

putere.
ANS: C 30. Limita maxim a mandatului Guvernului este dat de: a durata mandatului Parlamentului; . b adoptarea unei motiuni simple; . c organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputatilor si Senat. .

ANS: A 31. Guvernul si exercit mandatul pn la data: a validrii mandatelor deputatilor si senatorilor de fiecare camer .

n parte, moment n care se consider c Parlamentul poate functiona din punct de vedere constitutional si regulamentar; b constatrii rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputatilor si . Senat; c desemnarii candidatului la functia de prim-ministru.
.

ANS: A

32. a . b . c .

Guvernul este alctuit din urmatorii demnitari: primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organic primul-ministru, ministri, secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege organic; primul-ministru si ministri.

ANS: A 33. Functia de membru al Guvernului este incompatibil cu: a exercitarea functiei de deputat sau senator; . b exercitarea unei functii de reprezentare profesional salarizat n . cadrul organizatiilor cu scop comercial; c exercitarea unei functii publice n serviciul unei organizatii . strine prevzute n acordurile si conventiile la care Romnia

este parte.
ANS: B

Mandatul de membru al Guvernului nu nceteaz in una dintre urmatorele situatii: a n urma demisiei;
34. . b n urma pierderii drepturilor electorale; . c n urma unei motiuni simple care a vizat activitatea acestuia. .

ANS: C 35. Actele Guvernului se adopt astfel: a prin consensul membrilor prezenti ai Guvernului; . b cu majoritate calificat, n cazul participrii la sedint a . Presedintelui Romniei; c cu votul a 2/3 din numrul membrilor Guvernului, n cazul actelor . care privesc ordinea public si siguranta national.

ANS: A 36. Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de: a majoritatea calificat a membrilor; . b majoritatea membrilor; . c toti membrii Guvernului. .

ANS: B

Proiectele de hotrri si de ordonante supuse adoptrii Guvernului pot fi initiate de: a ministere;
37. . b prefecturi; . c consiliile judetene si consiliile locale, n nume propriu. .

ANS: A

Autorittile administrative autonome se pot nfiinta prin unul din urmatoarele acte normative: a prin hotrre a Guvernului;
38. . b prin hotrre a consiliului local sau judetean n raport cu . interesul public, local sau judetean; c prin lege organic. .

ANS: C

39. Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor, institutiile autonome ale

administratiei publice centrale si desfsoar activitatea: a n coordonarea Guvernului;

. b sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament; . c n afara oricarui control constitutional. .

ANS: B

Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au urmatoarele caracteristici: a sunt sustrase controlului Guvernului;
40. . b pot fi sustrase oricrei forme de control; . c pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioar institutiei . administrative autonome emitente.

ANS: A 41. Au statutul de autoritti administrative autonome: a Avocatul Poporului; . b Curtea Constitutional; . c Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor in Materia Achizitiilor . Publice.

ANS: A 42. Institutia prefectului reprezinta: a un organ al administratiei publice locale; . b un organ unipersonal al administratiei ministeriale, avnd competent . teritorial limitat la unitatea administrativ-teritorial n care si c o

desfsoar activitatea; institutie administrativ

autonom,

avnd

competent

teritorial limitat la unitatea administrativ-teritorial n care si desfsoar activitatea.

ANS: B 43. Prefectul este numit si revocat de: a de Guvern; . b la propunerea primului-ministru; . c cu consultarea partidelor politice, care formeaz coalitia de . guvernare.

ANS: A

Institutia prefectului si desfsoar activitatea potrivit urmatoarelor principii: a potrivit principiului subordonrii ierarhice fat de Guvern si . Ministerul Administratiei si Internelor; b potrivit principiului autonomiei locale, n raport cu autorittile . administratiei publice locale; c potrivit principiului controluilui ierarhic al legalitatii actelor emise de autoritatile . administratiei publice locale.
44. ANS: A

Prefectul si subprefectul fac parte din una dintre urmatoarele categorii de functionari publici: a naltilor functionari publici;
45. . b persoanelor care ocup functii de demnitate public; . c personalului autorittilor administratiei publice locale. .

ANS: A 46 . Intre altele, sunt atributii ale prefectului si urmatoarele: a verificarea legalittii actelor administrative de gestiune si a . celorlalte acte adoptate sau emise de autorittile administratiei

publice locale si judetene; b stabilirea, cu avizul autorittilor administratiei publice locale si . judetene, a priorittilor de dezvoltare teritorial; c exercitare controlului de tutel administrativ.
.

ANS: C 47. In exercitarea atributiilor legale ce i revin, prefectul emite: a decizii; . b instructiuni; . c ordine. .

ANS: C 48. Intre altele, sunt principii ale administratiei publice locale si urmatoarele: a principiul descentralizrii serviciilor publice; . b principiul deconcentrrii serviciilor publice de interes local; . c principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcetrate. .

ANS: A 49. Consiliile locale si judetene sunt acele autoritati: a autoritti reprezentative ale administratiei publice locale; . b autoritti deconcentrate cu caracter eligibil, colegial si deliberativ; . c autoritti cu competent special n limitele unittii . administrativ-teritoriale.

ANS: A 50.

Consiliile locale si primarii au, intre altele, si urmatoarele caracteristici si

sunt: a autoritti administrative autonome;

. b autoritti ntre care se stabilesc si raporturi de subordonare; . c autoritti ntre care se stabilesc raporturi de supraordonare si . colaborare.

ANS: A

51. Consiliul judetean este o autoritate: a autoritate a administratiei publice care asigur conducerea . activittii consiliilor locale comunale si orsenesti, n vederea

realizrii serviciilor publice de interes judetean;

b autoritate a administratiei publice cu competent general n . limitele unittii administrativ-teritoriale; c autoritate deconcentrat a administratiei publice locale. .

ANS: B 52. Consiliile locale si consiliile judetene se aleg astfel: a prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat; . b pe baza scrutinului uninominal; . c potrivit principiului reprezentrii proportionale. .

ANS: C

Mandatul de consilier n consiliul local sau judetean poate nceta nainte de termen in una din urmatoarele situatii: a prin revocare;
53. . b prin pierderea drepturilor electorale; . c pentru lips nemotivat la mai mult de 5 sedinte ordinare . consecutive ale consiliului..

ANS: B

Consiliul local si desfsoar activitatea n cadrul unor sedinte: a unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului;
54. . b unor sedinte extraordinare, la cererea secretarului localitatii respective; . c unor sedinte extraordinare, la cererea a cel putin jumtate din

numrul consilierilor.

ANS: A 55. Sedintele consiliului local se desfasoara astfel: a sunt legal constituite dac este prezent majoritatea calificat a . consilierilor n functie, prezenta acestora la sedint fiind

obligatorie;
b sunt publice; . c sunt conduse de cel mai vrstnic dintre consilieri. .

ANS: B

Din punct de vedere al numarului de voturi, hotrrile consiliului local se adopta astfel: a se adopt cu votul majorittii membrilor consiliului;
56. . b . c .

prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adopt cu votul majorittii consilierilor n functie; trebuie s fie semnate de presedintele de sedint si contrasemnate pentru legalitate de primarul localittii.

ANS: B 57. Consiliul local poate fi dizolvat n una din urmatoarele situatii: a 3 hotrri, adoptate ntr-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate n mod . irevocabil de instanta de contencios administrativ; b nu se ntruneste timp de 3 luni n cursul unui an; . c nu a adoptat nici o hotrre n 3 sedinte ordinare consecutive. .

ANS: C 58. Intre altele, sunt atributii ale consiliului judetean si urmatoarele: a stabilirea, cu avizul autorittilor administratiei publice locale . comunale si orsenesti, a proiectele de dezvoltare urbanistic

general a unittilor administrativ-teritoriale componente; b adoptarea de hotrri privind avizarea nfiintrii de societtile . comerciale n raza teritorial a unittii administrativ-teritoriale; c adoptarea de hotrri privind privatizarea societti comerciale
.

pe care le-a nfiintat si la care exercit toate drepturile aferente actiunilor detinute.
ANS: A

Consiliul judetean si desfsoar activitatea in una dintre urmatoarele forme: a n sedinte ordinare lunare, la convocarea presedintelui;
59. . b . c .

n sedinte ordinare o dat la dou luni, la convocarea secretarului general al judetului; n sedinte ordinare o dat la dou luni, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui, desemnat de presedinte prin dispozitie, atunci cnd acesta se afl n imposibilitate temporar de a-si ndeplini atributiile.

ANS: C

Intre altele, Consiliul judetean se dizolv de drept n una dintre urmtoarele situatii: a nu se ntruneste timp de 3 luni consecutive;
60. . b nu a adoptat, n 2 sedinte ordinare, nici o hotrre; . c numrul consilierilor se reduce sub dou treimi si nu se poate . completa prin supleanti.

ANS: C

Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibil cu una dintre urmtoarele functii: a functia de consilier local;
61. . b functia de cadru didactic; . c orice functie n cadrul unei asociatii neguvernamentale. .

ANS: A

Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este compatibil cu una dintre urmtoarele functii: a functia de reprezentant al unittii administrativ-teritoriale n . adunrile generale ale societtilor comerciale de interes local; b functia de membru al adunrii generale a actionarilor sau . asociatilor la o societate comercial; c functia de reprezentant al statului n adunarea general a unei . societti comerciale de interes national.
62. ANS: B

Mandatul primarului nu nceteaz nainte de termen in una dintre situatiile urmatoare: a n situatia n care si schimb domiciliul ntr-o alt unitate . administrativ-teritorial, dar n acelasi judet; b ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume n acest scop, la . cererea a cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din localitate; c n situatia n care este revocat din functie de ministrul administratiei si internelor.
63. .

ANS: C 64. Intre altele, sunt atributii ale primarului si urmatoarele: a aprobarea bugetului local si contul de ncheiere a exercitiului bugetar; . b exercitarea functiei de ordonator secundar de credite, pe baza si n executarea . bugetului aprobat de consiliul judetean; c luarea de msuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de . urgent.

ANS: C

65.

n exercitarea atributiilor conferite de lege, primarul emite una din urmatoarele categorii de acte administrative: a dispozitii cu caracter normativ sau individual;
.

b ordine si instructiuni; . c decizii. .

ANS: A 66. Actele emise de primar se contrasemneaz de ctre: a presedintele de sedint al consiliului local; . b secretarul comunei sau orasului; . c secretarul consiliului local. .

ANS: B

Secretarul comunei, orasului sau municipiului este numit n functie prin unul din urmatoarele acte administrative: a dispozitie a primarului;
67. . b hotrre a consiliului local; . c ordin al prefectului. .

ANS: C 68. Secretarul comunei, orasului sau municipiului nu are ca atributii : a avizarea proiectelor de hotrri ale consiliului local; . b asumarea rspunderii pentru legalitatea hotrrilor consiliului . local; c contrasemnarea hotrrilor consiliului local pe care le consider . legale.

ANS: C

Secretarul comunei, orasului sau municipiului are, intre altele, ca atributii principale si pe urmatoarele: a legalizarea semnturii primarului de pe hotrrile consiliului . local; b avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate;
69. .

c pregtirea lucrrilor consiliului local supuse aprobrii consiliului . judetean.

ANS: B 70. Primria nu este: a o structur functional cu activitate permanent, format din . primar, viceprimar, respectiv viceprimari, secretarul localit tii si

aparatul propriu de specialitate al consiliului local; b o structur functional, fr personalitate juridic si fr . competent proprie; c o structur functional care emite si adopt acte juridice . administrative, si nu doar operatiuni administrative si acte materiale.
ANS: C

71.

Sunt trsturi caracteristice ale functiei publice, intre altele, si urmtoarele: a este o situatie juridic reglementat legal, n sensul c drepturile . si obligatiile care formeaz continutul acesteia sunt prestabilite prin norme juridice si prin actele de numire n functie emise de ctre organele administratiei publice; b reprezint un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite . titularului ei, care capt un adevrat statut propriu si particip la realizarea competentei ntregului sistem al administratiei publice; c are caracter continuu n sensul c existenta drepturilor si . obligatiilor care formeaz continutul su dureaz atta timp ct dureaz competenta organului administratiei publice pe care functionarul public o realizeaz, fr intermitente.

ANS: C

Functia public se caracterizeaz si prin urmtoarele trsturi: a apartine numai functionarului public, nvestit cu realizarea competentei ce revine . organului administratiei publice din care face parte; b exercitarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor care formeaz . continutul su reprezint o facultate la aprecierea titularului functiei; c drepturile si obligatiile care formeaz continutul functiei publice nu . sunt exercitate n regim de putere public.
72. ANS: A

Sunt principii ale exercitrii functiei publice, intre altele, si urmatoarele: a principiul transparentei, potrivit cruia exercitarea functiei . publice implic furnizarea ctre structurile de informare a opiniei publice a tuturor informatiilor legate de exercitarea functiei; b principiul eficientei si eficacittii, potrivit cruia functia public . trebuie exercitat cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv si, totodat, cu urmrirea celui mai bun rezultat social pentru cettean si/sau colectivitate; c principiul impartialittii, n sensul c functia public va trebui s . fie exercitat fat de subiectii tuturor raporturile juridice de drept administrativ ce intr sub incidenta reglementrii aplicabile.
73. ANS: B

n raport cu nivelul studiilor necesare ocuprii lor, functiile publice se mpart n trei clase: a clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a cror ocupare se cer . studii superioare de lung durat, absolvite cu diplom de licent sau echivalent; b clasa a II-a, care cuprinde functiile publice pentru a cror . ocupare se cer studii liceale, absolvite cu diplom de licent; c clasa a III-a, care cuprinde functiile publice pentru a cror . ocupare se cer studii medii, absolvite cu diplom.
74. ANS: A

Functiile publice de executie sunt structurate pe urmatoarele grade profesionale: a pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant;
75. . b pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant; . c pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent. .

ANS: A

76. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor

publici se aplic urmatoarelor categorii de functionari publici: a functionarilor publici din administratia public;
. b functionarilor publici din cabinetul demnitarului; . c cadrelor didactice. .

ANS: A

Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplic urmatoarelor categorii de functionari publici: a functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului;
77. . b functionarilor publici din autoritatea vamal; . c functionarilor publici din politie. .

ANS: A

Nu pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care si desfsoar activitatea n cadrul urmtoarelor structuri: a aparatul de lucru al Guvernului;
78. . b structurile de specialitate ale Parlamentului Romniei; .

c structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ. .

ANS: A

Categoria naltilor functionari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite n una dintre urmtoarele functii: a consilier de stat;
79. . b secretar de stat; . c secretar al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti. .

ANS: B

Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite n una dintre urmtoarele functii publice: a secretar general al ministerului;
80. . b primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si al . comunei; c sef de serviciu si sef de birou. .

ANS: C

Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice, intre altele: a s aib vrsta de minim 21 de ani mpliniti;
81. . b s aib exclusiv cettenia romn; . c s cunoasc limba romn, scris si vorbit. .

ANS: C

Calitatea de functionar public este compatibil cu una din urmatoarele calitati: a calitate de membru al unui grup de interes economic;
82. . b calitatea de reprezentant al institutiei publice n cadrul unor organisme sau organe . colective de conducere constituite n temeiul actelor normative n vigoare;

c calitatea de mandatar al unei persoane n ceea ce priveste . efectuarea unor acte n legtur cu functia public pe care o

exercit.
ANS: B 83. Functionarul public este n conflict de interese dac se afl n

una dintre urmtoarele situatii: a este chemat s rezolve cereri, s ia decizii sau s participe la . luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial; b particip n cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu . functionari publici care au calitatea de sot sau rud de gradul IV; c interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de . gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie s le ia n exercitarea functiei publice.
ANS: C

Organizarea si dezvoltarea carierei n functia public se realizeaza si pe baza unuia din principiile urmatoare: a principiul concurentei loiale;
84. . b principiul egalittii de sanse; . c principiul motivrii deciziilor luate. .

ANS: B

Sunt drepturi ale functionarilor publice prevzute de lege, intre altele, si urmatoarele: a dreptul la opinie, n virtutea cruia este interzis orice . discriminare pe criterii de apartenent sindical, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexual, stare material, origine social sau de orice alt asemenea natur, cu exceptia celor de natur politic; b dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu . privire la organizarea si functionarea institutiei publice din care face parte si a crei competent o realizeaz; c dreptul la grev.
85. .

ANS: C 86. Sunt, potrivit legii, intre altele, ndatoriri ale functionarilor publici: a obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor . fizice sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici; b obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea . public sau particular a convingerilor si preferintelor politice; c obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau . indirect, pentru el sau pentru altii, n legtur cu exercitarea

atributiilor de serviciu.
ANS: A

Modificarea raportului de serviciu are loc prin una dintre urmatoarele operatiuni: a detasare, care reprezint msura unilateral dispus de conducere . pe timp nelimitat prin care functionarul public subordonat are obligatia de a ndeplini functia public n interesul unei alte autoritti sau institutii publice, unde urmeaz s functioneze, de regul ntr-o alt localitate; b delegare, care reprezint msura permanent dispus de . conducerea autorittii sau institutiei publice si prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a ndepliniri activitti n interesul, dar n afara organului din care face parte; c prin schimbarea definitiv sau temporar a unora dintre . atributiile ce revin functionarului public.
87. ANS: C

Din punct de vedere al interesului, delegarea functionarului public se realizeaz: a n interesul autorittii sau institutiei publice care deleag si al . functionarului public delegat; b n interesul autorittii sau institutiei publice care deleag;
88. . c n interesul functionarului public delegat. .

ANS: B 89. Detasarea functionarului public se dispune: a n interesul autorittii sau institutiei publice care dispune . detasarea; b pentru o perioad de cel mult 6 luni; . c pentru o perioad de 12 luni. .

ANS: B 90. Transferul functionarului public se poate face: a n interesul serviciului, n mod unilateral de ctre autoritatea sau . institutia public din care face parte functionarul si numai n

interesul autorittii sau institutiei publice la care se face transferul; b n urma aprobrii cererii de transfer de ctre conductorul . autorittii sau institutiei publice de la care se transfer functionarul public; c n interesul serviciului, numai cu acordul scris al functionarului public.
.

ANS: C

Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public are loc n una din urmtoarele situatii: a cnd functionarul public a fost transferat n interesul serviciului;
91. . b desfsoar activitate sindical pentru care este prevzuta . suspendarea, n conditiile legii; c este disprut. .

ANS: B

Raportul de serviciu al functionarului public nceteaz de drept in una din urmatoarele situatii: a la data rmnerii irevocabile a hotrrii judectoresti de . declarare a mortii functionarului public; b ca urmare a constatrii nulittii absolute a actului administrativ . de numire n functia de demnitate public, de la data la care nulitatea a fost constatat prin hotrre judectoreasc definitiv;
92.

c la data expirrii termenului pe care a fost exercitat, cu caracter . permanent, functia public.

ANS: A

93.

ncetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia public, pentru motive neimputabile functionarului public, n unul din urmtoarele cazuri: a starea snttii fizice sau/si psihice a functionarului public, . constatat prin decizie a organelor competente de expertiz medical, nu i mai permite acestuia s si ndeplineasc atributiile corespunztoare functiei publice detinute; b ca urmare a respingerii cererii de reintegrare n functia public ocupat . de ctre functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive nentemeiate, de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoresti de reintegrare; c pentru incompetent profesional n cazul obtinerii calificativului . "satisfctor" la evaluarea performantelor profesionale individuale pe o perioad de 2 ani consecutivi.
ANS: A

Raportul de serviciu va nceta prin destituirea functionarului public n urmtoarele cazuri: a starea snttii fizice sau/si psihice a functionarului public, . constatat prin decizie a organelor competente de expertiz medical, nu i mai permite acestuia s si ndeplineasc atributiile corespunztoare functiei publice detinute; b ca sanctiune disciplinar, aplicat pentru svrsirea repetat a . unor abateri disciplinare; c dac s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul . public nu actioneaz pentru ncetarea acestuia ntr-un termen de 5
94.

zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

ANS: B

Nu constituie abateri disciplinare svrsite de functionarii publici: a ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor;
95. . b stabilirea de ctre functionarii publici de executie de relatii . directe cu petentii n vederea solutionrii cererilor acestora; c neglijenta n rezolvarea lucrrii. .

ANS: C

Rspunderea disciplinar a functionarilor publici este guvernat de urmtoarele principii de drept: a principiul proportionalittii abaterii disciplinare si urmrilor . acesteia; b principiul unicittii rspunderii disciplinare;
96.

. c principiul celerittii si operativittii tragerii la rspundere penala. .

ANS: B

Din punct de vedere al statutului, Agentia National a Functionarilor Publici este: a o autoritate administrativ autonom care asigur . managementul functiei publice si al functionarilor publici; b un organ de specialitate al administratiei ministeriale, fr . personalitate juridic, aflat n subordinea Ministerului Muncii, Solidarittii Sociale si Familiei; c un organ de specialitate al administratiei publice centrale care . asigur managementul functiei publice si al functionarilor publici.
97. ANS: C

98.

Sunt izvoare ale dreptului administrativ: a hotrrile de Guvern, legile organice, hotrrile prefectului;
. b ordonantele Guvernului, decretele Presedintelui, instructiunile ministrilor; . c tratatele internationale, legile constitutionale, dispozitiile consiliilor. .

ANS: B

Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista urmatoarele categorii de organe si institutii: a organe de specialitate ale administratiei publice;
99. . b administratia ministerial deconcentrat n teritoriu; . c institutii administrative autonome. .

ANS: B 100. Centralizarea administratiei publice presupune: a concentrarea unor sarcini de pe teritoriul trii ntr-o administratie . ierarhizat, unificat; b autorittile locale sunt autonome si adopt toate msurile . necesare pentru ndeplinirea obligatiilor asumate la nivel central; c ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale administratiei de . stat.

ANS: C

Presedintele Romniei, conform prevederilor constitutionale, are urmatoarele roluri: a este sef al puterii executive, alturi de Guvern;
101. . b are rolul de mediator ntre Statul si Uniunea Europeana; . c are rolul de garant al revizuirii Constitutiei. .

ANS: A 102. Caracteristic decretelor emise de Presedintelui Romniei, este faptul ca: a sunt acte juridice cu caracter general;

. b nu pot fi supuse controlului de legalitate prin actiune la instanta de contencios . administrativ; c sunt inexistente fr publicarea n Monitorul Oficial al Romniei. .

ANS: C 103. Mandatul Guvernului poate nceta prin: a demisia a jumatate plus unu din membrii sai; . b nedepunerea jurmntului n fata Camerei Deputatilor si a . Senatului, n sedint reunit, a noului Guvern; c motiune de cenzur adoptat de Parlament, n sedint comun a . Camerei Deputatilor si Senatului.

ANS: B 104. Ministerele, ca organe centrale de specialitate, se pot organiza astfel: a se pot organiza ca autoritti centrale autonome pe domenii diverse de . activitate; b pot avea servicii descentralizate n orice municipiu resedint de . judet de pe teritoriul Romniei; c pot avea n subordine servicii publice deconcentrate. .

ANS: C

105.

Revocarea membrilor Guvernului apare n situatia: a demiterii;

. b remanierii guvernamentale; . c pierderii drepturilor electorale. .

ANS: B

Indicati care, dintre actele juridice enumerate mai jos, nu fac parte din categoria izvoarelor scrise ale dreptului administrativ: a legile
106.

. b cutuma . c Constitutia .

ANS: B 107. Dreptul administrativ are strnse legturi cu urm toarele ramuri

de drept: a dreptul constitutional;

. b dreptul familiei; . c dreptul privat international. .

ANS: A 108. Prin deconcentrare administrativ se ntelege: a autonomie local; . b transferul unor atributii care revin organelor centrale, unor organe . din subordine ce functioneaz n teritoriu; c existenta unor agenti administrativi fr competent proprie de . decizie.

ANS: B

Prefectul conduce una din urmtoarele unitti administrativ - teritoriale: a orasul;

109. . b judetul; . c municipiul. .

ANS: B 110. Prin statutul su, prefectul se gseste ntr-o situatie de: a cooperare cu Guvernul; . b colaborare cu Guvernul; .

c subordonare ierarhic n raport cu Guvernul. .

ANS: C

n calitatea sa de supraveghetor al respectrii legii de ctre autorittile locale, prefectul poate ataca n fata instantei de contencios administrativ: a hotrrile consiliilor locale;
111. . b dispozitiile primarilor; . c actele administrative nelegale ale autorittilor administratiei publice . locale.

ANS: C 112. n exercitarea atributiilor sale Prefectul emite: a ordine; . b ordine si dispozitii; . c dispozitii si alte acte juridice. .

ANS: A

113. Consiliile locale sunt: a autoritti ale administratiei publice locale; . b organe ale administratiei de stat; . c autoritti executive ale administratiei publice locale. .

ANS: A

n exercitarea atributiilor ce-i revin, Consiliul local adopt: a ordine;

114. . b dispozitii; .

c hotrri. .

ANS: C 115. Consiliul local este considerat dizolvat de drept cnd: a nu se ntlneste timp de dou luni consecutiv; . b nu a adoptat n dou sedinte ordinare consecutive nicio . hotrre; c numrul consilierilor se reduce sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti. .

ANS: A 116. Consiliul judetean este dizolvat de drept daca: a nu se ntruneste timp de 2 luni consecutiv; . b nu a adoptat ntre sedintele ordinare consecutive nici o hotrre; . c numrul consilierilor a sczut sub 2/3 si nu se poate completa . prin supleanti.

ANS: A 117. Vicepresedintele Consiliului judetean este numit/ales de: a este ales de consiliul judetean; . b este numit de prefect; . c este ales de ctre locuitorii cu drept de vot ai judetului. .

ANS: A

Calitatea de primar este compatibil cu una dintre urmatoarele functii: a functii didactice;
118.

. b orice functie de conducere din cadrul societtilor comerciale la . care statul sau o unitate administrativ teritorial este actionar

majoritar ori n cadrul societtilor nationale sau regiilor autonome; c orice alte activitti sau functii publice.

nationale,

companiilor

ANS: A 119. n exercitarea atributiilor sale primarul emite: a dispozitii; . b dispozitii si aprobari; . c ordine. .

ANS: A

Mandatul primarului nceteaz de drept in una dintre urmatoarele situatii: a demisie;

120. . b la cererea a 1/3 din consilierii locali; . c schimbarea domiciliului ntr-o alt unitate teritorial . administrativ.

ANS: C

Referendumul pentru ncetarea mandatului primarului se organizeaz la cererea: a prefectului;

121. . b consilierilor locali; . c a 25% din locuitorii cu drept de vot. .

ANS: C

Mandatul primarului este suspendat de drept n una din urmtoarele situatii: a pierderea drepturilor electorale;
122. . b ivirea unor situatii de incompatibilitate; .

c arestarea preventiv. .

ANS: C 123.

Viceprimarul este ales de ctre:

a locuitorii cu drept de vot ai localittii; . b consilierii locali; . c consilierii judeteni, la propunerea primarului. .

ANS: B

Primarul ndeplineste, intre altele, si urmtoarele atributii: a ordonator principal de credite;

124. . b ofiter de stare civil si ncheie contul exercitiului bugetar; . c aprob proiectul bugetului local. .

ANS: A 125. Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de: a prefect; . b Ministerul Administratiei si Internelor; . c Consiliul local. .

ANS: C

Guvernul nu rspunde politic n una din urmatoarele situatii: a in fata Presedintelui Romniei;
126. . b in cazul unei motiuni de cenzura care a fost adoptata; . c n fata Parlamentului Romniei. .

ANS: A 127. Functia de membru al Guvernului nu nceteaz: a n urma demisiei; . b in urma pierderii drepturilor electorale; . c la cererea primului ministru. .

ANS: C 128. n exercitarea atributiilor sale ministrul emite : a instructiuni; . b ordine si licente; . c hotrri. .

ANS: A

129. Din punct de vedere al statutului sau, secretarul general al Guvernului este: a membru al Guvernului; . b reprezentant al partidului de guvernmnt; . c nalt functionar public. .

ANS: C

Candidatul pentru functia de prim - ministru este desemnat de ctre: a partidul sau formatiunea politic ce a cstigat alegerile;
130. . b Presedintele Romniei; . c Parlament, la propunerea Presedintelui Romaniei. .

ANS: B

Functia de membru al Guvernului este compatibil cu una din urmatoarele functii: a exercitarea altei functii publice de autoritate;
131. . b exercitarea functiei de deputat sau senator; . c exercitarea unei functii de reprezentare profesional salarizate n . cadrul organizatiilor cu scop comercial.

ANS: B 132. Presedintele Romniei si exercit mandatul pn la: a data alegerilor prezidentiale; . b data depunerii jurmntului de ctre presedintele nou ales; . c data validrii rezultatului alegerilor prezidentiale. .

ANS: B 133. Presedintele Romniei are rolul: a de a reprezenta statul romn; . b de a veghea la respectarea si revizuirea Constitutiei si la buna . functionare a autorittii publice; c de a conduce administratia public central de specialitate. .

ANS: A 134. Presedintele Romniei depune jurmntul n fata: a Curtii Constitutionale . b Consiliului Legislativ . c Camerei Deputatilor si Senatului n sedint comun. .

ANS: C

Sedintele Guvernului la care particip Presedintele Romniei sunt prezidate de: a Primul ministru;
135. . b Presedintele Romniei; . c de cei doi mpreun. .

ANS: B 136. Prefectul este numit de: a Consiliul judetean; . b Ministerul Internelor si Reformei Administrative; . c Guvern. .

ANS: C

137.

Sunt atributii ale consiliului judetean: a cele privind administrarea patrimoniului judetului;

. b stabileste si aprob impozitele si taxele pentru bugetul de stat; . c atributii privind gestionarea serviciilor publice locale. .

ANS: A 138.

Intre altele, sunt atributii ale secretarului unittii administrativ-teritoriale si urmatoarele: a asigur gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul . local si primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si ntre acestia si prefect; b urmreste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune . consiliului judetean adoptarea msurilor necesare pentru ncasarea acestora la termen; c prezint consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte cu . privire la modul de ndeplinire a atributiilor sale si a hotrrilor consiliului judetean.

ANS: A

Promovarea proiectelor de hotrri propuse de cetteni, consiliilor locale si judetene poate fi initiat de: a un cettean, dac acesta este sustinut prin semnturi de cel . putin 10% din poulatia cu drept de vot; b de mai multi cetteni cu drept de vot;
139. . c unul sau de mai multi cetteni cu drept de vot, dac acesta este . sustinut prin semnturi de cel putin 5% din populatia cu drept de

vot a unittii administrativ-teritoriale respective.

ANS: C

Cand poate avea loc eliberarea din functie a vicepresedintelui Consiliului judetean: a n primele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean;
140. . b n ultimele 3 luni ale mandatului Consiliului judetean; . c mai putin n ultimele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean. .

ANS: C 141. Sunt atributii ale consiliilor locale ale sectoarelor mun. Bucuresti: a asigur, potrivit competentelor lor, conditiile necesare bunei . functionri a institutiilor si serviciilor publice de educatie,

sntate, cultur, tineret si sport, aprarea ordinii publice, de interes local; urmresc si controleaz activitatea acestora; b aleg, din rndul consilierilor, pe presedintele consiliului, precum si un viceprimar;
. c aprob, la . organigrama,

propunerea prefectului, n conditiile legii, statul de functii, numrul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de specialitate si ale serviciilor publice de interes local.

ANS: A

Referendumul pentru ncetarea mandatului primarului se organizeaz ca urmare a : a exercitrii atributiilor ce i revin, potrivit legii;
142. .

b exercitrii atributiilor ca reprezentant al statului; . c nesocotirii de ctre acesta a intereselor generale ale colectivittii . locale.

ANS: C

143.

Primarul nu si desfsoar activitatea ca reprezentant al statului n unitatea administrativ-teritorial unde a fost ales, n exercitarea atributiilor de : a autoritate tutelar si de ofiter de stare civil;
. b luarea msurilor de protectie civil; . c conduce serviciile publice locale. .

ANS: C 144. Hotrrile consiliului local se semneaz de: a de presedintele de sedint si de secretarul localittii; . b de presedintele consiliului local si se contrasemneaz de . secretarul localittii; c de presedintele de sedint. .

ANS: C

Precizati cui revine atributia de a desemna candidatul pentru functia de prim-ministru: a Presedintelui Romniei;
145. . b Guvernului; . c Parlamentului trii. .

ANS: A

Precizati n ce categorie intr atributia de a numi Guvernul pe baza votului de ncredere acordat de ctre Parlament: a n cazuri exceptionale;
146. . b n domeniul politicii externe; . c n raporturile cu Guvernul. .

ANS: C

n calitatea sa de comandant al fortelor armate, Presedintele Romniei poate declara mobilizarea partial sau total, cu aprobarea prealabil sau, n cazuri exceptionale, ulterioar: a a Guvernului;
147. . b a Parlamentului; . c a Curtii Constitutionale. .

ANS: B

Decretele emise de ctre Presedintele Romniei, care sunt acte administrative, sunt supuse controlului : a instantelor de drept comun;
148. . b jurisdictiilor administrative speciale; . c instantelor de contencios administrativ. .

ANS: C 149. n judetul n care este numit, prefectul : a este reprezentant al Guvernului; . b este reprezentant al primului ministru al Guvernului Romniei; . c este reprezentant al Ministerului Internelor si Reformei Administrative. .

ANS: A

150. Potrivit dispozitiilor constitutionale, atributiile prefectului se stabilesc: a prin hotrre a Guvernului; . b prin lege organic; . c prin lege. .

ANS: B

ntre prefecti, pe de o parte, si consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alt parte : a exist raporturi de supraordonare si, respectiv, subordonare;
151. . b exist raporturi de coordonare si colaborare; . c exist raporturi de tutel administrativ. .

ANS: C

Prefectul, care are calitatea de nalt functionar public, este numit de ctre Guvern : a la propunerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative;
152. . b la propunerea primului ministru al Guvernului Romniei; . c la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. .

ANS: A 153. n exercitarea atributiilor sale legale, prefectul emite acte juridice, iar: a aceste acte administrative se numesc hotrri; . b aceste acte administrative se numesc ordine; . c aceste acte administrative se numesc decizii. .

ANS: B

Actele emise de ctre prefect, care vatm drepturile sau interesele legitime ale persoanelor, pot fi atacate : a la primul ministru al Guvernului Romniei;
154. . b n fata instantelor de contencios administrativ; . c n fata instantelor de drept comun. .

ANS: B

n cadrul Prefecturii se organizeaz si functioneaz Cancelaria Prefectului care: a este coordonat de ctre un director;
155. . b este coordonat n mod direct de ctre prefect; . c este coordonat de ctre secretarul judetului. .

ANS: A