You are on page 1of 4

Strategia managementului calitatii totale Lucrarea afirm c aceast startegie a devenit principalul element al succesului si a dezvoltrii, si afirm totodat

c pretul a fst nlocuit de calitate din punct de vedere al consumatorului. Lucrarea subliniaz si faptul c japonezii au trecut de la controlul calittii la managementul acestuia. Strategia managementului calittii totale nu ar trebui considerat un mod de refacere rapid ci o metod de dezvoltare a unei strategii sigure care s constituie un mod de viat pentru manageri. Avantajele si dezavantajele managementului calittii totale pentru firmele mici n procesul de fabricatie Are n vedere posibilitatea micilor productori de a implementa managementul calittii totale ca parte a unui studiu a furnizorilor secundari ctre industria motoarelor din Anglia si analizeaz elementele centrale ale managementului calittii totale n relatie cu propriul lor mediu de fabricatie, foloseste dovezi pentru a confirma c o aderent mai mare a fortei de munc faciliteaz introducerea acestui concept ntro companie factor care ar compensa deficientele resurselor financiare si tehnice. Lucrarea subliniaz rezultatul unei lipse de pregtire adecvat ca un factor esential care nu permite obtinerea unui beneficiu total.

mbunttirea performantelor sistemelor de productie prin aplicarea complementar a executiei n timpul necesar, paradigmele controlului calittii totale si ntretinerea productivittii totale Scoate n evident caracteristicile celor trei practici de fabricare JIT, TQM si TPM, si concluzioneaza faptul c desi aceasta le subliniaz originea si identitatea individual, ele sunt bazate pe un set comun de concepte, autorul consider c acest concept comun implic o afinitate ntre aceste trei paradigme. Autorul foloseste date de la companii premiate pentru a afla dac cele 54 de companii japoneze analizate au adoptat dou sau toate cele trei practici de fabricare si trage niste concluzii folositoare cu privire la beneficiile unei asemenea integrri.

Experienta profitului managementului calittii totale la firmele productoare Nu gseste referiri n literatura contemporar asupra justificrii financiare pentru adoptare managementului calittii totale si gseste motive pentru aceast omisiune, consider c simpla dificultate de a aprecia att costurile ct si beneficiile nu este un motiv pentru a nu executa un chestionar care s ofere 60 de rspunsuri de la unele companii din sudul Statelor Unite. Afirm c perioada de scoatere a profitului din investitia n managementul calittii totale nu este diferit de investitile n procesul de fabricatie cu un profit de 42% ntr-un an si 65% n doi ani. Afirm c cele mai frecvente costuri initiale sunt angajarea si pregtirea consultantilor, iar cele mai mari reduceri de cheltuieli se fac datorit reducerii inspectiilor si costuri mai mici ale inventarului. Strategii pentru implicarea angajatilor Se bazeaz pe analiza a patru startegii de implementare a managementului calittii totale identifiate ntrun studiu asupra unor organizatii care pretind c au ncurajat implicarea anajatilor n mbunttirea calittii. Startegiile sunt pregtirea, un nivel mai mare de comunicatie, promovarea spiritului de echip si mputernicirea angajatilor n anumite conditii. Analizeaz diferitele metode de pregtire folosite, scoate n evident metodele pentru mbunttirea comunicrii ntre manageri si angajati . Subliniaz importanta imprimrii unui spirit de echip dac calitatea managementului se vrea a fi de un nivel ridicat. Descrie unele metode de promovare a spiritului de echip si pentru ncurajarea mputernicirii angajatilor.

Ingineria industrial si managementul calittii totale ncerac s furnizeze un fond teoretic pentru implementarea noului concept al managementului calittii totale prin analizarea a ceea ce poate fi nvtatat din ingineria industrial, care este una dintre cele mai aproapiate discipline de managementului calittii totale. Subliniaz paralele ntre managementul calittii totale si ingineria industrial, artnd asemenrile dintre cele dou concepte pe care se bazeaz . Discut cum aceste dou subiecte pot fi tratate n educatia acestui domeniu prin descrierea acestora n cursurile studentilor si absolventilor faculttilor industriale din Hong Kong.

Satisfacerea clientilor Sustine c ntregul concept de evaluare a serviciilor furnizate clientilor este subevaluat, desi majoritate companiilor au o structur intern care le reaminteste angajatilor asupra nevoii acestei, prezint unele comentarii ale Oficilului Consumatorului asupra importantei si efectelor neglijentei fat de serviciile furnizate clientilor, si sugereaz un numr de msuri. Datele, cheia calittii totale n cel de-al saselea articol din aceast serie este prezentat o diccutie ntre directorul executiv al unei compnaii imaginare si un sustintor al managementului calittii totale. Folosind un nou computer imaginar, se orienteaz pe sapte probleme legate de folosirea datelor. Autorii concluzineaz c un control al datelor ar trebui s se orienteze pe stabilitatea si abilitatea proceselor organizatorice n asa fel nct sistemele s mentin eferturile de mbunttire. Motivarea calittii Reanalizeaz principiile si conceptele din spatele filosofiei managementului calittii totale, analizeaz diferitele teorii de motivare de la Maslow si Herzberg pn la Kondo si le compar cu un studiu asupra companiilor din Est. Analizeaz diferitele tipuri de motivare folosite si face o comparatie ntre folosirea lor n Japonia. Taiwan si Corea. Consider c cercurilor de calitate si a campaniilor de calitate au avut un mai mare efect n mbunttirea calittii dect primele salariale. Managementul calittii totale n clasele de curs Folosind experienta autorului n implicarea n eforturile de mbunttire a calittii, sunt prezentate 15 idei cu privire la motivele folosirii managementului calittii totale n educatie. Include controversatul concept de trata studentii ca pe niste clienti si acceptarea faptului c studentii pot nvta si fr a participa la cursuri. Calitatea merge la scoal Apreciaz cum calitatea total aplicat este n scolile din Statele Unite si dac perceptele de baz pot fi transferate. Analizeaz o serie de principii ale calittii totale, cum ar fi mputernicirea si munca n echip si le traduce n optiuni educationale, discut unele probleme ale implementrii calittii totale si cum pot fi ele depsite. n final se subliniaz c dac scolile pot nvta din industrie si industria poate nvta la rndul ei de la scoli n special dac devine o organizatie educational. Parteneriatele: un nou mijloc managerial pentru secolul urmtor Analizeaz dezvoltarea nevoii de manageri si examineaz cele trei scenarii organizatorice n catre ele ar putea s opereze, sustine nevoia conceptului de parteneriat care s guverneze relatiile dintre manageri si clienti, furnizri si intern cu proprii lor angajati. Consider c este nevoie de ncredere n aceste relatii si subliniaz rolul managementului dcalittii totale n obtinerea acestei ncrederi.

Omorrea a doi iepuri dintr-o lovitur: obtinerea calittii prin managementul sigurantei totale Afirm c siguranta calittii totale ar putea fi un mijloc mai eficient pentru schimbrile organizatorice dect managementul calittii totale, deoarece se adreseaz tuturor domenilor ale unui proces de organizare, inclusiv calitatea, spre deosebire de cel de-al doilea concept care se adreseaz unui singur domeniu. Se afirm de asemenea c definitia siguranei calittii totale este mult mai bine trasat si majoritatea managerilor si angajatilor sunt familiari cu aceasta, pe cnd managementul calittii totale nu este nc bine definit si nteles. Sunt prezentate alte avantaje ale sigurantei calittii totale: poate fi msurat si rezultatele pot fi aduse loa cunostinta angajatilor, astfel angajatii vor fi mai motivati s implementeze msuri de sigurant dect simple msuri ale calitti. Hotelurile Bergstrom: un studiu al calittii Scoate n evident programul de calitate folosit de hotelurile Bergstrom, ncepnd n 1989 cu o declaratie ctre manageri si personal. Descrie procesul de colectare a informatiilor despre clienti pentru a fi folosite n tehnicile de management si sistemele de resurse umane, incluznd comunicatiile interne, evaluarea performantelor, pregtirea si rspltirea. Furnizeaz o analiz a metodei de evaluare si concluzioneaz c obtinerea unei calitti de nalt nivel cu personal standard este posibil prin dezvoltarea unei tehnici corespunztoare.

O comparatie de valori ale calittii si alti manageri Examineaz sistemele de valori a managerilor australieni, investignd sistemele de valori personale ale calittii si ale managerilor, si apreciaz msura n care sistemele de valori se potrivesc cu principiile managementului calittii totale. Consider c managerii generali si cei ai calittii au puncte de vedere diferite, si afirm c aceste diferente ar putea cauza dificultti n procesul de dezvoltare. Priveste managementul resurselor umane ca avnd un rol esential n sisstemul organizatoric si implementarea managementului calittii totale. Practica japonez si pregtirea managementului calittii totale Explic tehnica 5S care este larg folosit n Japonia pentru a stabili si a mentine calitatea (organizarea, corectitudinea, curtenia, standardizarea si disciplina). Apreciaz saltul dintre 5S si managementul calittii totale pentru a afla dac 5S poate fi folosit ca baz pentru implementarea managementului calittii totale. Multe firme englezesti folosesc 5S fr asi da seama si att companiile englezesti ct si cele japoneze consider importanta managementului calittii totale medie. Lucrarea concluzioneaz c exist dovezi privind legtura dintre 5S si managementul calittii totale, si c 5S ar putea constitui o baz important pentru implementarea managementului calittii totale, n special dac ar fi inclus pregtire. Aplicarea managementului calittii totale n spitale Analizeaz aplicarea principiilor calittii totale n industria serviciilor n general si n special n domeniul snttii. Este analizat cazul unui spital suburban cu 460 de paturi care nu avea nici o experient n echipele de mbunttire a calittii. Prezint cum mijloacele manageriale au fost folosite pentru reducerea timpului de primire a analizelor n departamentul de patologie si accidentati. Prezint reducerea timpului de la 45 de minute la mai putin de 30 si faptul c aceast tehnic a fost adoptat si n alte departamente ale spitalului. Progresul pe drumul ctre managementul calittii totale: folosind indicatorul MyersBriggs si lista adjectivelor n dezvoltarea managementului

Subliniaz procesul de dezvoltare a managementului folosit la o companie din Statele Unite ca parte a implementrii managementului calittii totale. Descrie procesul de dezvoltare folosit de compania respectiv, si scoate n evident importanta indicatorului Myers-Briggs si a listei de adjective n ajutarea managerilor pentru aprecierea propriilor caracteristici si s dezvolte planuri de dezvoltare. Explic cum indicatorul Myers-Briggs si lista adjectivelor functioneaz si evidentiaz contributia acestorala mbunttirea managementului calittii totale. Subliniaz de asemenea nevoia de conducere folosind tehnica managementului calittii totale si sugereaz modurile n care managerii pot fi ajutati n dezvoltarea propriilor tehnici de conducere. O nepotrivire de culturi: o capcan a impementrii calittii totale Scoate n evident c multi sustintori ai calittii totale afirm nevoia de schimbare fr a preciza dac aceast schimbare este dorit sau posibil si ncearc s determine acele caracteristici care vor micsora rezistenta fat de implementarea managementului calittii totale, discut conceptele organizatorice de baz si pornind de la ele dezvolt un model de presupuneri preciznd efectele sale din punct de vedere al managementului calittii totale. Testeaz modelul pe sase companii clasificndu-le n trei categorii comportamentale, umane si cognitive si le compar cu propria implementare a managementului calittii totale. Concluzioneaz c cele mai bune rezultate sunt obtinute cnd este o potrivire ntre cultur si metoda de implementare a managementului. Managementul calittii totale, o strategie sntoas Afirm c managementul calittii totale trebuie s fac parte din strategia companiei. Consider c introducerea acestui tip de management implic transformri culturale si discut relatia dintre organizare si startegie. Subliniaz importanta managementului ntelegnd legtura dintre activittile organizatorice si aceast ntelegere se extinde n asa fel nct angajatii s fie implicati.

You might also like