CONSPIRATIA

T rei

p o v e s t ir i

Sintem la Praga, spre mijlocul secolului al XlX-lea, printre mormintele mi'.i.iinadite ale vechiului cimitir evreiesc. In curind va bate miezul noptii lnii$tca se va lasa peste ora, intunericul e din ce in ce mai mare. Por^ik iimlirului sint intredeschise, umbre se strecoara, Im bricate in mantii lungi iipoi se aduna in jurul unei pietre tombale. Sint reprezentantii a douasprezea 11iliiui ale lui Israel, care, conform unui obicei milenar, trebuie ca in fiecan ut iol sa se sfatuiasca in taina in legatura cu mijloacele ce vor fi folosit Ih'iiti'u asigurarea gloriei supreme Poporului Ales. Cineva, cel mai in virsK 11 mai venerabil, ia cuvintul: Fratii no.slri au lasat mostenirc alcsilor lui Israel datoria de a se intilr o data in fiecare secol in jural mormintului Marelui Maestru Calel sfintul rabin Simion-Ben-Jhuda, a cSrai m(elepciune transmite alesilc din fiecare generate puterea asupra intregului pamlnt ?i autoritatt asupra tuturor urmailor lui Israel. De optsprezece secole durea; razboiul lui Israel cu aceasta putere care fusese promisa lui Abrahar dar care i-a fost furata de Cruce. Calcat in picioare, umilit de dumar mereu sub amenintarea morfii, a persccufiei, a rapirilor i violurilc poporal lui Israel a fost strivit; i s-a risipit pe tot pamintul, de ace tot pamintul trebuie sa fie al sau...

16

RAOUL GIRARDET

Originea acestei povestiri trebuie cSutata intr-un capital al unui roman mediocru, publicat la Berlin in 1868, sub titlul Biarritz i semnat cu pseudonimul Sir John Retcliffe (in realitate, e vorba de un functionar concediat din serviciile de pota prusace, care se numea Goedsche). Dupa ce a ap&rut in diverse publica{ii din Europa de Est, episodul, desprins din contextul romanului, ajunge la publicul francez in anii de dupa 1880. Un num&r din Contemporain din iulie 1881 prezinta scena cimitirului evreiesc din Praga drept un fapt veridic, devenit cunoscut grafie marturici unui foarte onorabil i adevarat diplomat britanic, cu numele uor deformat, Sir John Rcadclif. In vreme ce in versiunea veche se ar&ta ca fiecare din reprezentan(ii celor douasprezece triburi ale lui Israel lua cuvintul, ceea ce spuneau ei acum era topit intr-un singur discurs. Discursul rabinului poate li g&sit sub aceeasi forma in Franca, in lucrarea lui Francois Boumaud, Evreii, contemporanii notri, publicata in 1896 i care a cunoscut pina in preajma primului razboi mondial o difuzare intema(ionala din ce in ce mai larga. A trebuit sa se atepte pina in 1933, pina la apari{ia primei edi{ii suedeze pentru a vedea anunfata in introducere moartea lui Sir John, care ar li fost victima unui asasinat misterios.8 Interesul mare suscitat de text este, de altfel, pe masura dezvaluirilor pe care le face. De fapt, nu e vorba decit de anun^area unui plan bine pus la punct, bine articulat, de cucerire i de aservire a lumii. Optsprezece secole au apartinut dumanilor notri, proclama rabinul in cimitirul din Praga; acest secol i secolele viitoare trebuie sa ne apar^ina noua, poporului lui Israel, i in mod sigur ne vor aparfine. Lupta se poarta pe plan economic, politic, social, religios. Vor fi utilizate toate strategiile, specula^ia financiara, acapararea puterii guvemamentale, acapararea educatiei i informapei. Insai evolufia de ansamblu a institupilor i moravurilor, actiunile de concentrare a capitalurilor, ca i dezvoltarea presei sau progresul tiintei medicale, vor contribui la triumful acestei speranjje: Noi vom dicta lumii in ce sa creada, ce trebuie sa cinsteasca, ce trebuie sa blesteme (...) Totul sa fie inteles, refinut, toate aceste principii sa fie insuite de fiecare urma al lui Israel. Atunci puterea noastra va create ca un copac uria ale carui ramuri vor oferi fructele numite bog&(ie, bucurie, putere drept rasplata pentru aceasta

MITURI I MITOLOGII POLITICE

^
m

17

*(< i ui11| > 1H i i .ne, vrcm c de secole, a fost unica soarta a poporului ......... * .i .i.i piomisiune se incheie profe(ia pe care batrinul rabin
u p u g ilo r s a i. m* mi i> in in(M

Imi U#t i

Min |nivi .inc. alt decor. O strada pustie la Paris, in 1931 , o dimim>.it.............

de

hi

tombrio. Fatada unei case obinuite, strapunsa de doua

Imi *............ ...... i |,t*> ..... ii

,lc hmv m ctalice m asive , o curte ingusta intunecata, spre

m hinu'.

ill > , Imi..........m um marc, pardosita cu dale. Un m obilier saracatios o masa, ctajcre din lemn innegrit, in mijlocul . ill......... cliili luvslru mare, cu diametrul de aproximativ patru iuli(c mfjii diseminate pc intreg pamintul, de la nord pin.! In slalik- cclc mai civilizate, pina in Fran(a, ,. id .ui ili( |ii n pen Accsta este cadrul auster in ilr niiiiiiiiiiliii publicat in foileton in ajunul
I 'm i ml p e rs o n a l, a p lc c a l a s u p ra m e s e i d e lu c r u , m iln n u il m il o rc d in g o ta v e c h e , p o n o s ita

,i it ii ilmii II i it, vii

|ih I,............ /ui |n mi sii|hi1 dc stcjar m asiv : S e puteau remarca pe acest t.|nl, H 11mil|iimi ill i .il. 11*.Ii m i. Ii |mi inti .I. i|M ii Ii
m u

1.1 nil .li I...... .mil In .ipiis. dc la (Arilc cclc mai salbatice, de la insulele
m ii i m m .I nil i ii /imil m i . .in linn iniilu locuri sa nu lie marcate de aceste i.. m 11 111 i mi |i|,mi
1 11m

........Im i .........li i 1111111ill .ill I viciiltii rfiMcitor, Fug6ne Sue aduce in prim
.......... |ii lin i|uili
I'' Imi'. ,, ' i Im11 . i .1. 1.1 l i. IK m ,ili i jiiiii c p is o n d e a n o c u p a t lu n i in tre g i c o lo a n e le , li mi mil il. m li mm I. in mi . H Mii.it m u . I 11 v ii Li

i |i i|n Inn i n fill, iui I.....

im p iiv i ............it .hi

I imi, cl pn /mlfl inteilocutorului sau, un barbat

im

uni

.hi ill siipciioritate, un tcanc de mesaje,

D iila tc d e o v o c c s c a c a , ra s p u n s u rile sin t

v, m m .. Im in n.
inn ill.ii ii mi > Hm

i iltiiiill- hum! m il un

lim b a j cilrat:

11..n l- 1111ii11 ( iIiviim . nmlinnft primirea de la Cadix a scrisorii nuniSrul

l'i v i putifiln uilin m.it iji va ncga orice participare la rapire.
Him
ii tlnm In (i parte... ii nniili/.Ain...

I ii......il '.piiiillci liimile de la Namur raportul despre domnul Ardouin.

A iin ii

Sul.iiiln ...... din acclasi ora? raportul secret despre domnul Spindler. ( i ..it mini I/Am. I im lot it I Van Osladl, din acclasi ora,trimite o notaconfidentiala .l< |.i.ili>min11 Spindler si Ardouin.

18

RAOUL GIRARDET
-

- O sa le comparam. Continua. - Contele Malfieri din Torino anunta ca donafia dc trei sute de mii de dolari a fost aprobata. - Sa-1 prevenim pe Duplessis... Mai departe. Dialogul continua, pirind din ce in ce mai misterios i mai amenin(&tor: - Negustorul anunta ca fiincfionarul este pe punctul de a trimite bancherul sa dea socoteala celui indreptatit... Dupa ce a accentuat aceste cuvinte intr-un mod cu totul deosebit, Rodin spuse sefului sau: - Intelegefi? - Perfect, spuse acesta tresarind. Sint formulele convenite. Mai departe... - Dar functionami, relua secretarul, mai are o retinere. Dupa un moment de tacere, cind figura i se crispa, $eful lui Rodin relua: - Sa se actioneze in continuare asupra imaginafiei funcfionarului prin tacere i izolare, apoi sa fie pus sa citeasca inca o data lista cazurilor in care regicidul este autorizat i iertat... Continua [...]. - De trei ani incoace, doua servitoare ale lui Ambrosius, care au fosl trimise in aceasta parohie de munte din Valais, au disparut fara sa se tie ce s-a intimplat cu ele. O a treia a avut, de curind, aceeasi soarta. Protestantii din tinut se infurie, vorbesc de crima, de intimplari inspaimintatoare. - Pina la o dovada clara, completa a faptei, sa fie aparat de aceste calomnii infame de un grup care sa nu cedeze in fa(a nascocirilor eelor mai monstruoase... Continua [...]. - Haussmann anunta ca dansatoarea franceza Albertine Ducomet este amanta prin{ului regent; ea are asupra lui o influenza tocala; prin ea deci s-ar putea realiza, in mod sigur, ceea ce se pregate, jte; dar aceasta Albertine este $i ea influentata de iubitul ei, condamnat in Franta pentru escrocherie, si nu face nimic fara sa se sfatuiasca cu el... - Sa i se dea ordin lui Haussmann sa-1 contacteze pe acest barbat; daca pretentiile sale sint rezonabile, sa-i fie acceptate; sa se obiina informatii daca aceasta dansatoare are rude la Paris... In ce-i privete pe cei doi care, in linitea unei locuinte pariziene modeste hotarasc astfel viaja i dispun astfel de bunurile contemporanilor lor,

MITURI 1 M ITOLOGII POLITICE

19

nu I'ink-se deciziile guvemamentale i succesiunile la tron, care-i extind 'li|Hiivi I'lu'iva de la Pacific pma in batrina Europa, cititorul lui Eugene Sue ilid iv cslc la originea extraordinarei lor puteri: este puterea Societapi lui i'.hi mimcroasele cruciuli(e roii de pe meridianele i paralelele acelui glob .llni in locul lor de intilnire corespund tuturor locurilor din lume unde ...... . j#i-a stabilit centrele clandestine de spionaj i de subversiune. Nu It |* < tilta. oprindu-se o elipa sa-i dicteze instructiunile, privind indelung lilulml, ,,1)0lui lui Rodin traiete o stare de trufie extraordinara: Gindindu-se, desigur, la puterea sa nevazuta, care pare a se extinde peste intreaga lume, chipul acestui barbat s-a insufletit, ochii lui dilata{i si cenuii stralucira, narile i se umflara, figura sa barbateascft capata o expresie extrem de energica, plina de indrazneala i de superbie. Cu Iruntea ridicata, cu un zimbet dispretuitor, el se apropie de glob i-i sprijini mina putemica pe pol. Acest gest ocrotitor, imperios, posesiv le face sa spui ca acest om e sigur ca stapineste intreg globul pe caie-1 contempla de la tnalpmea staturii sale impunatoare si pe care pune iruna cu un aer atit de seme; i de indrazne{. in acel moment nu zimbea... () a treia povestire trebuie s-o luam de la cel mai ilustru dintre ivnlii lui liugcnc Sue, de la Alexandre Dumas. Primele pagini din Joseph IIhIhiiiio iic poarta departe de zilele cenuii, de misterele Parisului din vremea ltd I iiduvic Filip. In Germania, in 1770, sub lumina tristi a unui asfm^it li | .un i,ivara, in mijlocul acelor masive forestiere intunecate de pe malul ilnj* ,il Kinului, un calator misterios este introdus in imensa sala subterana .i mint tastcl paras it. Acolo erau aduna(i zeci de oameni masca^i, in fata i.n . al,n.iill accepta sa se supuna unor incercari curioase, sa rosteasca jura....... . mdalc. Bcau, spune el, pentru moartea celor ce vor trada secretele ilinlt i nMK uHii . Dar, deodata, ridicind glasul, intrerupse interogatoriul la .................. m i |>i i s ( Nu este altul, anunta el, decit cel ateptat. Cel caruia provident i .I in' irdiniat misiunea glorioasa de a face sa izbucneasca incendiu sal\<iii>i .nu trebuie sa lumineze lumea. Flacara trebuie purtata in Franca,
i'll. A cl:

I In rcge batrin, amcnin(at, corupt, mai pu(in disperat decit monarhia Ih* cure o rcprezinta sta pe tronul Frantei. I-au mai ramas doar cifiva

20

RAOUL GIRARDET ani sa traiasca. In ceea ce prive?te ziua mor{ii sale, viitorul trebuie sj ne fie noua prielnic. Fran{a este cheia de bolta a edificiului, fie ca celc ase milioane de brafe care se vor ridica la semnul cercului suprem sa dizloce aceasta piatra i edificiul monarhiei se va prabusi; $i in ziua in care se va afla ca Franca nu mai are rege, suveranii Europei, din ce in ce mai izola(i pe tronurile lor, vor fi cuprinsi de ameteala i vor cadea in prapastia pe care a deschis-o Sfintul Ludovic.

Scena capata acum un in^elcs deplin. Barbapi purtind mati, aduna(i sub bol{ile subterane ale vechiului burg au venit din toate tarile o ccid en tal^ toate statele, toate regatele, toate principatele sint reprezentate. Scopul care i-a adunat este simplu, dar maret: sa grabeasca distrugerea vechii ordini raonarhice i cretine, sa pregateasca domnia universala a Libertatii i Egalitajii. Ceea ce le propune acel barbat care acum a fost recunoscut drept maestru nu-i nimic altceva decit un plan bine intocmit, de subversiune. Pentru realizarea lui vor fi necesari douazeci de ani: lata ce va spun eu voua, filosofi, economi$ti, ideologi, vreau ca, in doua zeci de ani, acele principii despre care vorbi(i in oapta in intimitate;i familiei, despre care scrie{i pe ascuns la umbra unor tumuri vechi, privind nelinititi in jur, pe care vi le marturisiti unul altuia cu pumnalul in mina, pentru a lovi pe cel ce tradeaza sau pe cel care, nepravazator, repeta cu voce tare ceea ce spuneti, vreau ca aceste principii sa le striga(i in strada, sa le tipari(i la lumina zilei, sa le raspindi(i in toata Europa prin misionarii pa$nici sau prin baionetele celor o suta dc mii de ostai ce se vor ridica la lupta pentru libertate, avind aceste principii inscrisc pe stindardul lor [...]. Ei bine, toate acestea nu se pot face decit dupa moartea nu a monarhului, ci a monarhiei, dupa sfidarea fortelor religioase, decit dupa ce nu va mai exista inferioritate sociala, dupa disparitia castelor nobiliare, dupa impar{irea bunurilor senioriale. Va cer douazeci de ani, adica douazeci de secunde de venicie. Firele Conjuratiei au fost innodate. Fiecare dintre complici cunoate rolul ce i-a fost conferit i intreaga urzeala in care a fost implicat. Pina i incapatinarea viitoarei Maria-Antoaneta, pina i slabiciunea viitorului rege Ludovic al XVI-lea, to{i factorii marii drame au fost prevazuti, au fost

MITURI 1 M ITOLOGII POLITICE

21

..... lltlimli, manjali pentru a putea fi exploatafi in mod sistematic. Inlant.uirea

Ii h i i vor duce la Revolutia 1'ranceza, la dirijarea acesteia pina la Ulilmlii, Ini ul estc dcja inscris intr-un destin. Logica manipularii se vede liilm iilin ili accidcntcle imprevizibile ale istoriei. In taina complotului, un l(i|iin>. in i imoscut va dispune de evenimente in functie de un plan prestabilit, ul i linn iliviKKlflmint incvitabil il cunoate numai el.

I I IP I A PHNTRU STA PIN IR EA LUM II

In i | m iVi-sliri, trci organiza^ii oculte, trei comploturi: complotul evrecomplotul masonic. Se tie cum, cu ce putere, spectrul ii., hum 1 1 1 1 1 1 1 1 m i .ir comploturi nu a incctat sa fie o obsesie a imaginarului |Hilllli ul 11 nliihii inf.liii !> i al cclui trccul. Sc cunoate, de asemenea, cantitatui hi Imui ilr mmcii lilciarc, de tot l'clul, bunc i rele, pe care a provocat-o i|tiiiiii(iin ii Im, '.i f>lic dirt violcn(fl, cita ura, cita patima a lasat in urma I iii i imlrt llli i Him (I \ |n n |............ Im in ili \ii .r |iisi iluA piin nccea ca, de-a lungul istoriei, l i f t , i n h i l i i l i i m l i i 1. i ill...... . 1 1 n i i ill i \ ,i i l i n s c b i l d o sugcstiva. Cuvintarea i|liliiuliil" t mmnIIIiiIi hum 11 111 hi ,i Ii i m n|iiili . mu piilca spune prima versiune mull itilm tli> mm ul In i 11 ii in n li ili m i milcmpmane, c vorba de Proto14* < i/ i /. I,ii,I, f i l l , n ''in iiiilin 'ii vlIi-1 a luvsl Inis, Inbricat la sliritul secolului rt| HIS Ii il' m il' m i vii II nil pnli(ii'i ( h i isle, a cunoscut, inaintc de primul m*lml in.... Ii il ,i mm ili m lii'n lc ilmiA lAzboaic, o larga diluzare, ajungind
i* ............. .... iliil i i / u i t .

In il" mmm ul Ini In Iii n|i i m nil epilnl pe cclc ale Bibliei. Evreul ratacitor I Im I ii| >in '.in mi m him iii iiiimni m cnnlcxtul unci polem ici anticlericale, Mid it iiin li i n i ili i imi i I'inull i, dc iislaura|ie $i dc Monarhia din Iulie, ci 11 ii in u n i ili vi .ll/i" m ilk' leme cvidenfiate, cu cinci ani inainte,
iii

i. Mi. In Ii
| i n | , i i l ........... li

i ,i i *tilin I

i mien Im despre evrei. In ce

privete prologu

i In ,/'I, II,il m u i, mi In.I*mii- ilecit sa transpunem in tiparul romanului

i. i il> / v n l l n l r mcA din 1787 de abatele Barruel in cele cinci tltliiiin nil M, iiinitlloi uHisiicnilc istoriei iacobinismului1 " . Pentru Barruel,

22

RAOUL GIRARDET

Mi l l ' HI SI MITOLOGII POLITICE

23

originea i desfaurarea revolutiei franceze erau legate profund de actiunile .............. , .1. aIui m istcrdc. Complicii sint legatf prin juramintul francmasoneriei, motenitoarea unei vechi tradijii a urii fata de Monarhie S | | ,, ,1, , , umplHA il va lovi, in mod inevitabil, pe cel ce va i fata de Biserica, francmasoneria fund ea insai condusa, ihtr-o imprejurarc 1 . cu-inonii initiatice, un ritual complicat i misterios ...... .I* uihi.i uiliim a in sccta. Fic prin sM c ia lor surprinzatoare, sau alta, de o secta, aceea a Iluminatilor din Bavaria, care a ajuns s-o ^ controleze. !n aceasta revolutie lranceza, scrie Barruel, totul, pina la celc p | (, ,|,n ,....... ,|, | m Icgflturi intre ele, locurile alese pentru mtilniri mai inspaimintatoare nelegiuiri, totul a fost anticipat, gindit, pus la calc,! m ........... accstor ccremonii secretul deplin. Pregatiti, deci statuat: totul a fost consecinta celei mai cumplite miravii, pentru c< 1 f|M tilth mmm < tl< ui< I. Ititiniel, in conformitate cu o adevarata pedagogie totul a fost pregatit, provocat de oameni care numai ei trageau de acel fir ( K m ml................... ( . uitplolului sint, inaintc de toate, instruiti cum sa al conspiratiUor indelung urzite in societatile secrete, i care au tiut sa aleagfl m * .... . 1 , Iblosirca semnelor de recunoatere, utilizarea i sa grabeasca acele demersuri ce favorizau comploturile. ....... I,............. ....... . perkxlic, consacrft initierea lor. Toate instructiuTinind de acelai gen literar - de romanul-foileton, aa cum a 1< 1 , It imn I 1, U itlm la Miimina(ii din Bavaria, se transmiteau el conceput i practicat in secolul trecut - adresindu-se aceluiai public sedus | , | ftfittit tin limlmj iiil(tiilh , lie piinli un cil'ru spccial, fie pe cai secrete. de aventura i de senzational, cele trei povestiri alcatuiesc mai ales un ,, ...... , ............. v ...... (|, ,-|iizat sau un mason care nu era sub repertoriu privilegiat de teme, de imagini i de referinte. Prezente i in textc M nm lm iMI.nl > . M ni< M .u * . lain a fi rccunoscut, cu adevara{ii de alt gen, dar sub o forma bineinteles mai discreta sau m ai inconsistenta, | , | g ......... .. , ||, ilU( scliimba scmestrial i care era aceste teme, aceste viziuni, aceste referinte, simplificate sau amplificate, apar m ........... ................... ,1, Mnicli O m n i liccflrei lojc ailate sub controlul aici foarte clare, fara echivoc. Dincolo de sursele diferite din care deriva, | M | J direct sau indirect, asocierea lor pune totui in lumina o identitate de structure 1 , ,1, | M iviiilc (vlorliilti prin Icgea sccretului, Organizatia se surprinzatoare. Se contureaza o aceeai c o n s tru c t mitologica, beneficiind (IW M , r m> .11,'itnr/arca interna riguroasa i prin structura de o arhitectura coerenta, ale carei linii de fbrta sint de neclintit. Astfel, ................. . , IM , /mia de obicci e aceea a unei piramide e posibila realizarea unei grile de lectura a carei utilizare poate fi extins;! , hl, , (|( hnutatc: urcind o trcapta, cel implicat in asupra a tot ceea ce tine de configuratia de legenda a complotului. Planurilc , ,i|t (M m i ....... , mm putcmic i are o responsabilitate mai mare. oculte ale Dr. No, demascate de James Bond in cel mai celebru serial al , * ,,t,, ,1,1,1. iijutij' litelr ttilnror intrigilor i de unde pleaca ordinele, m huImhi ,1. miv<i.mrt dclinitfl dcopotrivaca implacabila i invizibila. romanului contemporan de spionaj, se integreaza in aceeai schema, la fel i alte nenumarate romane de aventuri sau filme de spionaj. Variantele nara- (tfMi, |, t>nlt h Marrucl, trebuie sa ramina necunoscute gradelor tive sint numeroase, susceptibile de a fi plasate intr-un anumit spatiu i timp. It,i, I n Mtptr, d u d pnmcsti ordinc de la un necunoscut decit Aceste variante sint cu totul lipsite de importanta in raport cu mentinerea , ^ 1 fM ,| |, ............ ,|r i;1 pcrsoanc cunoscute, la care po{i, cu vremea, aceleiai structurari a formelor. , ,1, , m h ,|, 1,, 1 , Nccunoscutul isi poate observa mai bine supuii. Fie ca e vorba de Marele Sanhedrin al evreimii universale, fie ca c ............. ......... upnti de conduita lor atunci cind se simt inconjurati vorba de Compania lui Isus sau de lojele masonice, mitologia complotului ^ ...................Mi|M,ivc,-hcazA.." E posibil ca in spatele a ceea ce se vede are in centrul ei imaginea inspaimintata i inspaimintatoare a Organizatiei. , ,, t( ..........,,m n<>minnlizata, stabilita oficial, sa se ascunda altcineva, !nsuirea ei de capetenie este secretul. Toti cei care, sub o forma sau alta, )llm,, maj putemic, cum sint, de pilda, lojele pretind a-i dezvalui activitatea sau a-i denunta actele criminale staruie asupra S f A i # " . ............M i n(A greutatilor cu care s-au confruntat, adesea i asupra primejdiilor prin carc , ,M . ,|, min(Mln (|(. 0 marc partc a iiteraturii antimasonice din secolul

24

RAOUL GIRARDET
it, iff MMit .. * ..I. l. u |,
h*

Ml 11 il<I SI M1TOLOGII POLITICE

25

trecut. La fel sint i principii Israelului sau acei mari efi evrei card conform unor analiti ai antisemitismului francez din acea Belle-Epoqui au controlat insai masoneria i au dominat reteaua mtreaga. Necunoscinil aceste mistere, limitindu-se la o obedien(a pasiva, mentinuta prin caracterul definitiv al juramintelor pronun (ate, marea masa a conspiratorilor apare doai ca un imens mecanism, cu angrenajul foarte strins, in care personal itatef se dizolva, identitatea omului se pierde. Cit de putemici sintem [striga cu o surprinzStoare exaltare unui dintrl maltii ierarhi iezui{i, urcaji pe scena de Eugene Sue]! Intr-adevSr, mi stapmesle o admiratie care aproape m3 inspaiminta atunci cind realize) ca inainte de a fi al nostru, omul gindete, vede, crede, ac{ioneaza cun vrea el..., iar atunci cind este al nostru, in citeva luni nu mai este dec! o aparenta; inteligen(a, spiritul, ra|iunea, contiin{a, liberul arbitru, totui la el e paralizat, slabit, atrofiat de praetiea unei obedienfe tacute, teribik de practica unor exercitii ascunse care afecteaza si nimicesc tot ceci ce este liber i spontan in gindirea omului. Atunci, acestor trupuri far! suflet, acestor oameni rcdusi la tacere, posomonfi, le insuflam spiritul ordinii noastre; imediat aceste eadavre incep sa se miste, sa se uite in jur, sa actioneze, sa execute masinal ordinele ale caror scopuri le ignor4 aa cum mina exeeuta operapile cele mai dificile fara sa eunoasca, fail sa in(eleaga gindirea care o dirijeaza. Cel ce vorbe'jtc astfel este insui barbatul care in primele capitole ala romanului ii intinsese miinile avide deasupra acelui glob terestru presaral cu cruciulite roii. Dincolo de diversitatea principiilor atribuite, dincolo dc credin^a care se crede ca o anima, Organizafia urmarete, intr-adevar, acelaiji scop neobinuit: domina(ia mondiala, stapinirea suveranilor i a popoarelor impunerea in propriul beneficiu a unei puteri de dimensiuni planetarc Oricare ar fi natura i motivafia aparenta a conspirafiei - complot iezuil sau complot masonic, complot al vinzatorilor de arme sau al savantiloi luminafi - pentru cei care o conduc ea inseamna satisfacerea unei nepotolitc vointe de putere, de implinire a acelui vis al construirii Imperiului universal, al unificarii lumii sub o aceeai autoritate deplina. E 1 s-a legat prin juramim ca va domni, scrie Michelet despre supusul fanatic al Companiei lui Isus,

him |ui|ui, i < > i aiba partea sa din regatul iezuijilor raspindifi Mill I split, il insa este a$a-zisul mare rabin din Praga atunci
iisi

h, t |4M ih> Ii in i 11miii

n intregul pflmint, a$a cum i s-a fagaduit parin-

hhmihM umIhimi l)acfl poporul lui Israel, sus(ine el, s-a risipit pe

MtMliHtil M l .1H IIIIU I eft pJtmTnlul trebuie s&-i aparfina . E o profefie pe

, ,,, H ................................................................................................................................. ............... not. i , iinl iliiin npiopmtii venire a regelui originar din Sion, pe care-1

............... |,i

mi.............. im

Imne" ..Astfl/.i va pot anun(a ca ne-am apropiat

Imiih (ii* ii I'liUii

,i in v u l iieelui fjarpe sim bolic ce reprezinta poporul

,iM,. #. ui nu hide ( mil eereul se va inchide, toate statele Europei vor

m ||#flint in 11 i ii iiili mi clrijftC.M

I', ........... ..
mum m nil/.......

ii..-,in i/bin/i extraordinare, toate m ijloacele sint,

Ini ....... ni' It ........ ii ,.i uili .idevflr, sint folosite toate, prim ele fiind ,i, i.hiiiii. ,i I ' ii nit pi i ioiutj ill lui Eugene Sue, iezuit de rang 'In" 111111it i \limirdiiiiirii bucurie pe care o resimte ;M H M m m t<>tl(i i , i , , i |>|"l>iil

. ....................... . , |ili(n M , I'M -,I Iflcule", care, la u n s e m n .s e raspini . i n , iiiitni in inlimitatca fam iliei prin marturisirile ,i deltilor , aeesta este insa, potrivit lui M ichelet, in (iniu-ii/ft redutabila putere a Companiei: Tradarea n/ft sojul, copilul ii spioneaza mama... E tacere, tiislilim i soiiptele prin care sint marturisite pacatele him, it>iii, il,*i i" ii, ,m |> i iii , 1111s111111 i nelimstita a unui rege prea credul... . t||illlMil i - iit i........ lim n ....... im Im ,,
miii,i

P
ilmli i
iii

lan,in.

uniiM i i
ii...... in nun

,, i, ili mi

i.,im

.,., .ii,i mil It iisftulu se !> i sliindu-se unii de alfii... Polifie i

,m .| ,l,ii, In usi i , 1 i me iiseulia spovedania este spionat de cel care se Ih11 i* (li ,,l. .inii.i ii |ii ii ic mtrebari insidioase... D e asemenea, m arele rabin

II * ,1 1 *ni mini lit, m i'lif Kiniirilor sai sa sc laca avoca^i sau medici, tocmai |Dl|lliii . it|tm|' In i i lt hum intiinc secrete ale familiilor. La tindul sau,
i inl, Hi,,
hum ini m m 11Ini

pe o n e pretindc a le li adunat de la transfugii pocaifi,

i i ....... I

,l, /vftline linn dili e x ig e n c e dc baza ale educafiei m asonice, iiivft(iiieii spionajului:

, i ,i ,i

piivi '.ii

I ,i linnilnit|i. obieelivul instruirii primelor grade este de a-i forma pe

.... ... a iiitiHliitn, lie a-i instrui prin aetiunea de spionare a tot ceea ,, ,, iiiiiiiipln Superiorii incearca sa detina actele diplomatice,

26

RAOUL GIRARDET documentele, lucrSrile originate ale celor inferiori. li urmaresc cu placefl cum tradeaza, cum profita de secretele tradate, cum n (in pe tradator sub o continua spaima, amenin{mdu-i ca le dezvaluie tradarea.

Ei fac tot ce se poate face, precizeaza tot Barruel, pentru ca oikiill potale din toata {ara sa fie incredintate numai adeptilor lor. De asemenca, se lauda ca deschid scrisorile i le lipesc la loc fara sa se vada ca au fosf deschise . Astfel, o imensa re(ea de control i de informatie se extinde |X intreg organismul social. Primul obiectiv vizat, puterea politica, ramine, desil gur, terenul privilegiat a ceea ce poate aparea ca ac(iune sistematica d$ investire i de m anipulate. De mult, cu mult inainte de Michelet i Eugene Sue, iezui{ii erau binecunoscuti pentru abilitatea lor de a se strecura in intimitatea principilor, a celor putemici, alegindu-le amantele, fumizindu-lc oamenii de incredere, introducindu-i oamenii lor printre curteni i sfetnici De asemenea, inca de la sfiritul secolului al XVIII-lea, Barruel i primii sai emuli denunta in francmasonerie o actiune metodica de cucerire i dc supunere a tuturor structurilor statale. Q nd printre adeptii notri, ii spunc Barruel lui Weishaupt, eful Iluminatilor din Bavaria, se gasete un oni merituos, dar mai putin cunoscut, chiar ignorat de public, facem totul pentru a1 propulsa, pentru a 1 face celebru. Frajii notri necunoscuti sa fie preveni(i ca trebuie sa-i trimbiteze peste tot renumele, in folosul lui. Dar pe masura ce, in secolul trecut, se amplifica imaginea conspiratiei, pe masura ce un discurs din ce in ce mai redundant, o literatura din ce in ce mai bogaU o impun in contiinta maselor, cimpul de actiune al manipularii pare a sc extinde neincetat. Altfel spus, strategia manipularii devine multidimensional;! Aparatul politic i administrativ nu mai constituie singura miza. Aceasta se extinde spre toate domeniile vietii colective, fie ca e vorba de moravuri, de organizarea familiei, de sistemul educativ sau de mccanismele economicc, In acel plan de razboi civil, care, la urma urmelor, este discrusul rabinului din Praga, completat de textele Protocoalelor, deosebit de semnificativc sint importanta acordata mijloacelor de informatie i accentul pus pe nevoia de a asigura controlul lor. Literatura i ziaristica sint fortele educative celc mai importante , stabilete, ca principiu, al doisprezecelea Protocol. Trebuie deci ca, gratie puterii lor financiare, oamenii sectei sa puna mi";1

Mi l l 111 SI Ml 101.0011 POLITICE

27

" M il i" in'" "ini | m -* ,a Trebuie apoi ca prin spionaj i prin antaj, i" 1 " *' !***...... fi* i '.i mlilt o^Atoare, ci sfl dispuna dc o docilitate absolute M * ' i ...."I ti in in nu va alecta diversitatea titlurilor i pluralitatea I"' 1 1 * iniiil vi/iliiln, mauipularea spiritelor va fi cu atit mai eficace: nMN #imii it t ln.ii> t|i noi, picci/ea/A tcxtul Protocoalclor, vor fi aparent *("*"i ............. ............... ii inlin(< ti opinii opusc, alrAgindu-i astfel pe adversarii notri, "ii > > < ........ ........ I I,- vor avca, prccum zcul indian Vishnou, o suta 1 4 ....................... . ...... Ini i opinia in dircc(ia convcnabila scopului nostru... ........................ lit' I. i' - m l. cnif vor erode cfl repeta opinia ziarelor partidului .........I" i" ................... sau pe aceea care ne convine noua. !i vor
imih^ I hh i

ti i.t. ...............

|n u t, o if in iiil p a rtid u lu i lo r , in re a lita te e i v o r ac{io n a " I*e s c u rt, ac e l v is d e d e m u lt al a se rv irii

tl*H|.i lui ........... .

liilH p id in ilt

i| hi l Hti mu n o i
i d i l 1/ h i i H lu i

i..ili n,i, I,,,,,,,. |, ,, ,,||, i, |, ,

mMIn mn iintfii.

nsiA/i rcali/abil. Exista toatem ijloacele ,ini nu

ll-

him .............. ...............it111, iiiiv,

t,i, > ,,,, .,i, ,,ii,,i ,i|i ,.1 tit,
11 , 11v

practici, preconizate de accleai

il, i ii

lu a p a n irc a in te g ra ls a a v e rii p u b lic e .

u i u i , |m i | c a ra c te ris tic d o a r co n sp ira { ie i evreie ti:

ini I, in |ii

,m vii/ in m lo ld c a u n a f o a r te p ric e p u ^i in a p u n e m in a

I"

iiM' ..........

, ilt ilium, ',|in- lolosul lor, prin intermediul duhovnicilor,

. imiimii|> iti,ti tl .mi / ilt ii Dm m discursul rabinului, ca i in Protocoale, iiilllim,|, ti , ,i , H |,,i,,| ||C dimensiuni. Mai intii, trebuie menfinut un tmliiil limnin' HMipiti mlicgului sistem bancar, ca i asupra tuturor in., hmUhi' "t tli invi .ii(n nlc ( )ccidentului european, scopul fiind acela ca nit nit ii mi i n ,,| m(ii Imanciara, nici o activitate importanta sa nu se , h^ ih , , ,, in i,u,i un |M , Israel, lara inllucnta lor imediata. In al doilea M i ............. . mi nit loalc pic(elc $i mai ales toate imprumuturile de stat, n it|i in iii ti iti i | , nu ,|o|i unpfiratii, regii $i principii regenti , inglodafi in i***'i* lM i i i In u nun mini, sc vAd constiini sa le sporeasca pentru * i *H'|iin ii''innilr ',nl)irdc". Acapararea progresiva a proprictatii funciare *1 i' I '1............. imohiliiii trebuie sa completeze acest dispozitiv: Agri' I'Imii n vi .......... nu in n lx>gA(ie a liecarei {ari... In consecinta, trebuie facute 1*'"iiin it, ............ >i luarea in proprietate, de catre frapi notri intru " 'n u * i 11|ii,ilr(t importante. Trebuie deci ca, pe cit e posibil, sa imUmi .i im sior man proprieta^i, pentru a le putea achizi(iona

28

RAOUL GIRARDET

mai repede i mai uor... Rabinul de la Praga poate anun{a cu d t ; siguran$: va veni ziua in care, devenind singurii posesori ai aiuuiui pfimintului, adevarata putere va trece in miinile noastre. Ramine totui de pus in aplicare o ultima strategie, extrem de complexa, pe care oamenii Complotului au invatat cu to{ii s-o utilizeze: aceca a coruptiei, a degradarii moravurilor, a dezagrcgarii sistematice a traditiilor sociale i a valorilor morale. Cppilul, mai ales atunci cind aparjinc categoriilor dominante ale corpului social, constituie, in mod evident, obiec tivul privilegiat. Se va incerca nu numai sa se actioneze asupra inteligenjci sale, asupra lecturilor, a modului s&u de a gihdi i de a sim|i. Pentru a-i facc mai sigura fidelitatea i docilitatea, nu se va evita, in unele cazuri, o acfiunc deliberatfl dc disolu{ie morala. Agentii plasafi in apropierea sa, slugile, guvemantele, perceptorii il vor incita sa nu accepte mentalitajile obinuite despre bine i rau: ii vor cultiva viciile, ii vor inculca alte vicii, il vor im pinge! spre acel dezm&t precoce pe care il recomanda pentru fiii celor ce nu sint evrei, primul Protocol (in marea dezbatere din secolul trecut privind coala, nu se poate, de altfel, neglija rolul pe care 1-a jucat in opinia publics franceza tema, reluata mereu, a pervertirii eopil&riei. In ambele tabere, institutia disputatfi, colegiu religios sau liceu napoleonian, este denunt,ata ca sursa de infectie , ca o coala a viciului i a corupjiei...). In ce privetc moravurile societafii adulte, pentru realizarea dezmembrarii ei se mizeaza, pare-se, pe Femeie. In mod abil aservita Organizafiei, nu mai putin abil aruncata in bra^ele potenta(ilor lumii, ei ii revine misiunea de a distruge caminele, de a dezmembra familiile. Tot ea are datoria de a le ruina prin manilestarile ei capricioase, prin fantezia, prin pretentiile sale. Intoarcerea capului arpelui la Sion [adicS izbinda definiliva a lui Israel i, afirma al douazeci i patrulea Protocol, nu va putea avea loc decit [...] atunci cind decaderea spirituals i coruptia morala [...] vor domni pretutindeni cu ajutorul evreicelor travestite in frantuzoaice, italience etc. Acestea din urmd sint cele mai bune instrumente penUu a se realiza depravarea barba{ilor care conduc diverse natiuni. Femeile aflate in slujba Sionului servesc drept momeala pentru cei care, din vina lor, au in mod constant nevoie de bani, i care deci sint intotdeauna dispusi sa-i vinda con?tiintele. In realitate, evreii nu fac decit sa avanseze aceti

MITURI 1 MITOLOGII POLITICE

29

touni, pe care ii recupereazd rapid da tori tAacestor femei; dar, prin aceasta, hArbatii corupd devin sclavii Sionului. Asi Id sc Icaga toate i(ele manipularii. Coruptiei prin aur ii corespunde ntii|>|in | ii in singe. Impotriva voinfei cuceritoare i disciplinate a Organizanil sc va mai ridica decit o masa degradata, divizata i ratacita, deposcdata I. Imiimiiilc $i de demnitatea sa, afcctata in ceea ce are vital.

iMIMiRIUL INTUNERICULUI

l.ilA-nc deci cobori(i jos de tot, foarte departe in moarte... E un intuiiiid lolnl. Sint cuvintele lui Michelet i se aplica iezui$ilor, planurilor i vidor lor. Nu cxista totui complot a carui descoperire sa nu se lt,m(j,c/c ca o descindere treptata dincolo de lumina, acolo unde umbrele nil dm ce in ce mai dense. Cel mai adesea, pentru a se intilni, conjuratii I' r m i mplca, i se impratie odata cu ivirea zorilor. Iar numeroasele ilustrafii 1 1 nil lost consacrate ii prezinta invesmintati in haine inchise la culoare. ..... . iiin i negri este expresia prin care opiniile liberale de la inceputul >"I hIim ii desemnau pe iezuiti. Oameni negri, de unde iei{i? intreaba ......I dmiic cele mai celebre cmtece ale lui Beranger. Raspunsul vine imediat: ......... ,im dc sub pamint. Subterana sau echivalentul sau, cripta, cavou, ........ iiichisi, joaca, intr-adevar, in legendarul simbolic al conspiracies un ml i , n(i,il. In primele pagini din Joseph Balsamo, Alexandre Dumas aduna iiii)iiin(ii ce-i propun sa rastoame vechea ordine monarhica intr-o sala uili* iniia, ale carei ieiri ascunse cu grija se deschid la nivelul podelei. Inil mu n .mliclericala a Restauratiei va acuza iezui{ii ca au strapuns subsolul i niMiliii prin galerii subterane, in care au adunat armament i exploziv. in i I' itini de secol mai tirziu, o anumita presa antisemita va denun{a "I....... peiilru mctroul parizian drept o aciune a complotului evreiesc, H I i"HM 11 nrmarcte sa faca sa planeze asupra mtregii capitale amenin{area imiiHM iK iii a a distrugerii. In arierplanul emotional al fiecareia dintre aceste Ihivi ulin, sc simte mereu ceva inspaimintator, de pilda trapele ce se deschid

30

RAOUL GIRARDET

brusc, labirinturile fara ieire, coridoarele care nu se mai termina, cu percq masivi, impenetrabili i netezi. Tot cu umbra, pe de alta parte, incepe domeniul incognoscibilulyi si neidentificabilului, acela in care cuvintele obinuite au pierdut orice puterl de a desemna o realitate care le scapa. Oameni ai umbrei, oamenii Complo tului scapa prin definite de regulile cele mai elementare ale normalita(ii sociale. Ei construiesc in interiorul oricarei comunitati contiente de coeren(n sa un corp exogen, supus in chip misterios propriilor sale legi, necon formindu-se decit propriilor sale imperative, propriilor sale dorinte. ApariHi din alta parte sau de nicaieri, fanaticii conspira|ici intruchipeaza Strainul in sensul deplin al cuvintului. Cine sinteti voi, oameni buni, de unde veniti.' - intreaba Michelet denun{ind conspiratia iezuita. Pe unde afi trecut? Santi nela Franfei nu pazea bine in acea noapte frontiera, caci nu v-a vazut.. Oameni care umblaji noaptea, v-am vazut ziua; imi amintesc foarte bine de cei care v-au adus: era in 1815; numele vostru este... strainul. Reveni(i in Franja in 1815 in furgoanele armatelor dumane, iezuitii au fost, potrivil lui Michelet, primii benefieiari ai tradarii, ai infringerii i ai invaziei. Supui cu totul, pe de alta parte, unei autoritati din afara suveranitatii nationalc, agen{i ai unei puteri supcrstatale, de dimensiuni universale, ei constituie un permanent pericol pentru securitatea i independent patriei. Ori iezuitismul, scrie Michelet, trebuie sa aboleasca Franca, ori Franfa trebuie sa aboleascA iezuitismul... Dar aceleai teme se vor regasi amplificate peste masura citeva zeci de ani mai tirziu, la sfiritul secolului al XlX-lea, in imensa literaturfl de denun{are a complotului iudeomasonic . Evrei i francmasoni vor reprezenta, la rfndul lor, partidul strainatatii , incamarea a ceea ce in mod obinuit va fi desemnat prin termenul Anti-Fran{a . Formula trebuie in|cleasa in acest caz ca fiind incarcata de povara spaimelor ancestrale. Iezuiti, evrei i francmasoni nu sint considerap doar agenfi executivi privilegiati ai intereselor ostile ale anumitor state rivale. Amenintarea pe care o reprezinta ei n-a incetat niciodata sa tulbure visele cetafilor panice. E vorba de amenin tarea vagabondului, a nomadului care da tircoale caselor fericite (,D invazie de oameni, spune Michelet, care au trecut unul cite unul). De amenintarea calatorului necunoscut care aduce cu el boala sau epidemia, a carui venire face sa putrezeasca recoltele i sa piara vitele. E amenintarea intrusului care se strecoara in familiile prospere pentru a le tulbura i ruina. Insecuritatea

M ITURI 1 M ITOLOGII POLITICE

31

y| i* .mm m a p s& se manileste odata cu trecerea necunoscutilor care ratacesc

im

|lint|>lc.

Jl 'ni lot in umbra se refugiaza i animalele scirboase i tot din umbra Im Im vnln. In masa enorma de reprezentari iconografice i literare, exista mi mvln>i, ucschimbat, bestiar al Complotului. In el se aduna tot ceea ce lot ceea ce se infiltreaza, tot ceea ce se pitete. Se aduna i tot w<(i 11 este lunecos i viscos, tot cea ce este vazut murdar i nesanatos: imi| mIi vibolanuT, Iipitoarea, caracatifa... In centrul acestei colcaieli respinylM'iitti , aj.il. negru, vorace i paros, paianjenul pare a fi imaginea simbolica > 1 mm nnportanta: extrem de rabdator, el intinde curse, ii invelete victima Hi lln lr sale, o inghite incetul cu incetul. Ce frumos spectacol, nu-i aa, i nn. ii/uul unui dintre cei mai im portant eroi iezuifi adui in scena de I tt^r iu Sue... Un animal mic, scirbos, negricios, intinzind fir cu fir, innodind, tin...... I. dind la o parte alte fire, ridica^i din umeri? Bine, dar revenifi i||||IA . 1 . tun die, ce ve^i gasi? Ve^i gasi micul animal negricios satul, ghifituit, i.m iii 11iir/ii sa ve{i gasi o duzina de mute nauce, strins legate, strangulate, Hi.ii mu ul animal poate oricind, la orice ora, sa se mfurajeze . Sintem iiiilit pllHHi, in acest caz, sa vorbim de fenomenul foarte des descris de im ili > !i i cl al asimilarii sau al reducerii la animalitate. Personajul sfirete l*i In n m- IH si Tntru totul, pe deplin identificat c u m a sc a aceea cu chip de ........I in i-a fost, in mod simbolic, atribuita^X. \* *ii .in acumulare ingrozitoare de referin(c la domeniul animalier pare (hi* *li ii ncceai obsesie, aceea a gurii monstruoase, mereu lacoma, mereu ........... tunic 0 gura-maxilar care strivete, strapunge i sfiie, dar i o gura\ > itiii/ii i nu* suge, care aspira. O gura insetata de singe care se napustete t ti|.iii i/viiiirclor viefii, care se adapa din ele i le seaca. Aa cum intr-un i lii.pftmitntfltor Octave Mirbeau vede mina baronului Gustave de Mnlliti lull! uilinsa pe marginea unei loje, intr-o seara de Opera, transforinliiiln st in mina ce prada, cu degetele micindu-se precum tentaculele I'lmii nh(i i" ..Aceasta mina, scrie el, era teribila. Privind-o aveai impresia . a -.i iilmiii stc, ca se ingroaa peste masura... Imi imaginam ca pe scena . in h until, dohoiita printre m ine, frumoasa, palida, suferinda. i vazui aceasirt i i i I i u i iipinpiindu-se de ea, aezindu-se pe ea i, incet, copleind-o cu miile

32

RAOUL GIRARDET

sale de guri i de ventuze, absorbind singele cald din venele sale care sc dezumflau cu zgomot de sticle golite... E vorba de acea obsesie a ingurgitSrii* a carei cea mai semnificativa marturie o constituie, fara indoiala, povestirile consacrate descrierii mortilor ritualice atribuite celor mai putemici sau celor mai fideli dintre evrei (acestc povestiri sint in num&r deloc neglijabil in Franca de la sfiritul secolului al XlX-lea). Potrivit abatelui Desportes, de pilda, autor al unei lucr&ri publicate in 1889, intitulata Mistcrul smgelui l'd eVTe,; din toate timpurile'2, venele victimelor acestor ceremonii periodice de jertfire sint deschise prin numeroase incizii, astfel incit singele sa tineasca aa cum ar (i?ni dintr-un buretc cind il apei . Adunat intr-o uma, acest singe este im p a c t intre cei prezenti i baut pe fondul unor cintece vesele. O parte din pretiosul lichid este uneori folosit pentru prepararea azimei; alteori, o alta parte este pastrata de participan|ii la sacrificiu pentru a fi folosit in nite monstruoase libatii lamiliale. Prin modul traditional de desfaurare, acesta e, de fapt, pina in cele mai mici amanunte, un adevarat ospat al vampirilor, la care abatele Desportes pare a-i invita cititorul. Absorbtia periodica a singelui omenesc nu pare a tine de un capriciu sau de un accident individual. Ea constituie un imperativ cvasibiologic, caruia poporul evreu nu i se poate sustrage fara sa compromita insei conditiile propriei sale supravietuiri- .,Cu orice pret, precizeaza citeva rinduri mai jos abatele Desportes, evreii trebuie sa-i procure singele cretin Pe de alta parte, nu e lipsit de semnificatie faptul ca denuntarii practicilor criminale ale oamenilor Com plotului li se adauga adesea actele de violenta sexuala aplicata victimelor. 0 indelungata traditie lace din iezuiti specialiti priceputi ai flagclarii, gata oricind sa-i satisfaca pominle i sa-i exercite talentul pe cei mai fermecatori adolescenti incredintati competentei lor educative13. Prin vocea lui Beranger, oamenii negri marturisesc fara ruine: Noi ii batem i iar ii batem la fond pe baieteii frumoi . Tonul se indeparteaza de orice gluma atunci cind unii autori de la sfTritul secolului al XlX-lea, specialiti in lupta antimasonica, evoca hidoasa lubricitate a multimilor revolutionare, organizate i conduse de agentii sectei. Dar abia cu relatarea uciderilor ritualice evreieti se ajunge la limita ororii intru perversitate. Victimele preferate sint, intr-adevar, baieti loarte tineri, aceasta i din pricina faptului ca, in prealabil, a avut loc, fiind bine pregatita, rapirea fetelor.

MITURI 1 M ITOLOGII POLITICE

33

\ Itiinin uloasft, comenteaza abatele Desportes, trebuie sa fie nepatata i M mi .1. | mi at , iar singele care se impratie trebuie sa fie pur, neamestecat m 11 vii i mi; astfel, adaugfl el, oricare ar fi virsta copiilor sacrificati, ei i mill M il) eutitul rabinului inainte ca furtuna patimilor sa le fi zdruncinat <nin ill> si sa le fi infiorat trupul . Inainte de a fi golita de singe, victima mi 1 1 llM)',iiatft (abatele arata urmele biciului de pe camea frageda i roz) il iliu A i* vorba de un baiat, el va fi castrat in mod odios. 0 alta atrocitate, in 1 1nun lot abatele, se practica in asasinatele talmudice si consta in murdaiIi>ii Iisicrea i distrugerea partilor virile ale victimei. Cind se gasete un mlnviu clu copil cu acest stigmat, putem trage concluzia, aproape intotdeaiiiin, *a aceste resturi insingerate au fost masacrate de eutitul sinagogii... ( 'cl care a facut din intuneric regatul sau, cel care rapete copiii noaptea, ..... Iii lai lA cu sine otrava i corupfia, cel al carui chip necunoscut poate ! ......... unui animal - aceasta lunga litanie acuzatoare, ajunsa la mi 1*1 a< I malt de intensificare a ororii, nu face decit sa reia, in ceea ce au mi ll acci termeni mult mai vechi i mai profunzi, ai unei alte denun{ari: . i <h11 111 a spiritului pervers, a invizibilului i omniprezentului Satan. Odata ii i \lindcrea procesului de demonizare a participantului la Complot, .... .. ina care cade asupra lui apare din ce in ce mai clar ca replica 'sau .......mi al vcchilor procesiuni vrajitoreti. E vorba de acelai dosar i acelai it. in/il in in, de aceleai fixatii i obsesii, de aceeai atmosfera nevrotica in un i amcsteca spaima i fascinatia. Cu ritualurile sale clandestine, cu cere.....ii ia Iill nA u inipatic, cu ierarhia ei supusa unei discipline de fier, secta "ii I'naitiare apare asemenea acestei contra-Biserici, aflata in slujba Raului, |M i Hit- o dcnunja vechile tratate de demonologie. Aa cum in secolele al t S'I tin si al XVII-lea, pe vremea acelor mari i susfinute vinatori de vraji..... . apai i(ia molimelor, ravagiile furtunilor, distrugerea recoltelor erau atri1mi' ' mi|iiratiei puse la cale de cei vindufi lui Satan, tot aa manevrele, ....Ii ilt din umbra se considera a fi la originea celor mai'cum plite flageluri M in vn iniiiile de azi, razboaie, crize, tulburari sociale. Se ajunge la cunoscuta I ii an a vrajitorului sau a vrajitoarei, aa cum a fost deseori reprodusa ii ii. an>)ialia medievala sau postmedievala - obiect ce stimete aversiune, IMima. dar !> i bataie de joc pe care o regasim in unele texte acuzatoare i> 111111 din ultimii ani ai secolului al XlX-lea. Astfel, intr-o scriere a aceluiai
ii

34

RAOUL GIRARDET

abate Desportes14, un roman de asta data ce se adreseaza marelui public, eroul malefic (care, in mod infricoator, este in acelai timp evreu i francmason) traiete singuratic, salbaticit la marginea intunecata a satului, intro casa cu aspect mizerabil , ale carei obloane cenuii se deschid rar, ca i cum menirea lor era sa ascunda o taina, ceva misterios . Privirea lui e piezia , mersul sau e ovaielnic . E ca i cum ar fi inconjurat de un cerc al banuielii, pe care-1 rup doar doi sau trei indivizi suspec(i , dispre{uiti de toata lumea . lata semnul traditional de identificare a sa in cele din urma: urmarind taina sfinta a cununiei, in timpul procesiunii, cind doi tineri neprihani(i intra in biserica, o forta ce pare irezistibila pune stapinire pe el, chipul i se schimonosete, mina i se crispeaza, barba i se zbirlete, urla ca un animal saibatic . Sint noi marturii, la urma urmelor, ale acestei prezente diabolice permanente in strafundul mentalitatilor colective din secolul trecut, chiar din anii in care ne-am obinuit sa vedem triumfmd oficial Gindirea rationalista i Ideea scientista. In conformitate cu trasaturile sale traditionale, avind alaturi legiunile servitorilor sai din lumea de pucioasa a Infemului, Printul Intunericului ramine el insui eroul privilegiat al unei literaturi abundente15. El continua sa inspire spaima, fascinate sau macar o curiozitate ciudata. Numarul admiratorilor sai e inca destul de mare pentru a permite la tot felul de escroci sa fie deosebit de prolifici i atragatori in mistificarile lor. Dincolo totui de aceste fabulatii grosolane, putem spune ca tocmai in domeniul incert i instabil al visului, unde se aduna i se sustin oamenii Complotului, se afla Regatul adevarat al acestuia. Intr-adevar, nu in zadar romanul abatelui Desportes se incheie aa cum ar trebui sa se incheie orice vrajitorie: prin foe. Incendiul distruge birlogul ticalosului i permite satului, devenit liber, sa-i regaseasca armonia pierduta. Cum tot prin foe piere, in Evreul r&tacitor al lui Eugene Sue, necinstitul abate Rodin, agent executor al uneltirilor celor mai atroce ale Organizatiei iezuite. Victima a propriilor mainatiuni, atins de otrava pregatita pentru alfii, un foe interior il distruge: Focul, striga el, da, focul. Dar focul imi sfiie maruntaiele. Ce durere, ce vapaie! Simbolistica focului purificator i salvator, a focului care terge murdaria, care risipete spaimele nopfii, care alunga fortele intunericului, sfirete prin a da deplina coerenta acelei constelatii mistice a Conspirafiei. Fiii Luminii

MITURI 1 MITOLOGII POLITICE

35

uttyMililvn lonclor intunericului, spiritul viefii impotriva spiritului mortii , ** |hmm Micliclet despre iezuiti, fortele Binelui impotriva forfelor Raului, i MtNiiih \t Anticristul, Franta i Anti-Franta, Libertatea i Despotismul, o vi hIi n lupl.1, a cSrei rniza e intreaga lume, se desf&oar& in jurul nostru. I'ntii, in mcamare a tuturor fortclor maletice dezlantuite impotriva a ceea < t> *'iii m rcptat i trait ca adev&r, ca dreptate sau ca sfmtenie, imaginea .............. nAscuta a Complotului nu poate fi inteleasa decit ca o ilustrare, i -.H i. i cm mai conving&toare, dar nu singura, a acelei concept!i antitetice * ' | hi i udinea universala. Evreul apare in istoria noastra ca adversarul ...Mim mi'lalizic , va spune mai tirziu Rosenberg...

< ) SOCIOLOG IE A SPAIM EI

I )cgcaba ne ingrijoreaza soarta opozitiei. Daca nu mai este nimic bun, ....... in nu iezuitii. Ii suni, cum suni un servitor: intotdeauna vin. Vorbele it. ii miiI atribuite lui Benjamin Constant i ilustreaza destul de bine o fldUlllMA .iiitudine a opozi{iei liberale fata de regimul monarhiei restaurate. Am mM in r sau nu, ele au totui meritul de a aeza analiza pe un teren mai Minii, in orice caz mai bine explorat i care este acela al insei istoriei faptelor lmlllli i \i sociale. Mit mobilizator, in sensul deplin al terminologiei soreliene, urn > . .ii putea ignora rolul adesea primordial detinut de acea tematica a . ili > iul ui in cronica unor confruntari majore traite in ultimele doua secole i. i Hi.i|ilc Occidentului? i cum, pe de alta parte, s-ar putea ignora functia ......ml .liatcgica ce i-a fost adesea atribuita? O tim cu tofii, de la teroarea i.(. iilniiii la teroarea stalinista, acuzafia de complot nu a incetat sa fie folosita i. | mil a |)entru a se debarasa de cei suspec{i sau de oponenti, pentru a-i i iii m 1 .1 i j mrarilc, ca i pentru a-i ascunde propriile erori sau propriile .In i |i|ij Dar intr-un mod mai clar, in legatura cu fiecare dintre cazurile i i' n ninic, c l'oarte uor sa renuntam i sa demonstram preocuparea de a ....... pul.i implicata in aceste marturii. Asimilindu-i pe Enciclopediti actiunii ul ili i mu- a I'rancmasoneriei, i francmasoneria insai iacobinismului, abatele i imi in I liiidc in mod evident sa-i discrediteze pe reprezentantii gindirii

36

RAOUL GIRARDET

filosofice, asociindu-i intimplarilor singeroase ale dictaturii montagnardc i facindu-i direct responsabili de opinia pe care o aveau. Propagand antisemita nu numai ca a servit apararea tuturor pozifiilor conservatoar dar, se pare, a facut sa se creada ca Protocoalele Infelepfilor Sionului au fost redactate in diversele oficinc ale poli(iei (ariste cu un dublu, foarte preci scop ascuns: sa combata politica de modemizare economica angajata atunc sub egida ministrului Witte, i, in acelai timp, sa declaneze o contraofensiv impotriva aspirafiilor liberale ce tindeau sa se raspindeasca in anumite cercu conducatoare. In ceea ce privete Conspirafia iezuita, probabil nu mtimplato se va constata ca fazele cele mai violente ale denuntarii sale se situea/ in anii 1820, sub Restaurafie, adica in momentul in care opozifia liberal. angajeazS o lupta foarte dura impotriva ministrului Villele, i in anii 1840 in timpul Monarhiei din Iulie, adica in momentul in care se produce o confruntare violenta in jiuul problemei universitare. Sint observafii necesare, fara indoiala, pe care istoricul trebuie sa 1 " abordeze cu atentic. Sint observafii carora insa trebuie sa li se acorde valoare interpretativa strict limitata. Ca in planul secund al infinitelor forme de discurs pe tema Complotului - discurs multiform, care renate mereu, care este mereu in actualitate - se pot disceme anumite spcculaiii manipulatorii, e un lucru care nu poate fi neglijat. Dar, evident, ar fi extrem de riscant sa concluzionam ca discursul in intregime trebuie abordat, analizat i infeles pomind de la acel arierplan. Mai intii pentru ca, daca in unelc discursuri dorinfa deliberata de a manipula apare cu claritate, aceste cazuri sint, in cele din urma, prea purine, pentru a ne fi permis sa punem la indoiala sinceritatea celor mai multe. Abilitafile tactice insei, inseparable oricarci angajari militante, nu dovedesc in nici un fel, din partea celor care se servesc de ele, lipsa de convingere fa(a de cauza pe care inteleg sa o susfina: scriind despre iezuitf, Michelet se situa in mod deliberat intr-una din taberelc angajate in marea dezbatere privind principiul libertafii invafamintului; i nu era mai putin incredin{at de profunda perversitate a Companiei... Se intJmpla aa pentru ca nici o acfiune manipulatorie nu poate spera sa-i atinga telul atunci cind, in segmentele de opinie pe care incearca sa le ia in stapinire, nu exista o anumita disponibilitate, o anume stare prealabila de receptivitate. Ceea ce, intre altele, inseamna ca, pentru a avea ansa

-------------- ------------------------------------------------ ------

M1TURI 1 MITOLOGII POL1TICE

37

lit h > iiiiin prin forma i prin contintul sau mesajul trebuie sa corespunda hum miiiiiilt cod inscris in normele imaginarului. Chiar i cei care vor sa e |uim i ii imaginarul sint astfel constrini sa se supuna exigen(elor sale. Mlliil ' - i .la independent de utilizatorii sai potenfiali; el li se impune mai hmiIi ili i il contribuie acetia la deliberarea sa. Am putea i mai pufin sa evitam dificila confruntare cu o a doua, . -tii in dr ^>rca problema: aceea a textului mitologic i a posibilelor sale iHiiltimi illAri objective. Fara indoiala, nici unui dintre mituri nu se dezvolta muiii.ii |j planul fabulosului, intr-o lume a purei gratuitaji, a abstrac|iunii IHM|iHH'iitc, eliberata de orice contact cu realitatea istoriei. Dar in ceea ce milologia Complotului, trebuie sa acceptam de bunavoie ca povara i imu i m arata a fi extrem de mare: intr-adevar, nici una sau aproape nici mu 11 1iii11 nianifestarile sau modal itatilc sale de exprimare nu poate sa nu u. Mini mla direct sau indirect unor fapte relativ precise, oricind lesne de uili ni m sesizabile in concretetea lor. Daca nu convingi pe nimeni atribuind im I'li .lniiloi de tunuri responsabilitatea marilor conflicte armate din secolul miwIiii. tialicul de arme este insa o realitate ce nu poate li negata. In acelai. itni|i, (! dc la sine inteles ca francmasoneria nu este, la sfiritul secolului I S \ III lea, o in v erse a abatelui Barruel i a emulilor sai, cu atit mai mill i ii ctl nimeni nu ignora rolul considerabil pe care 1-a jucat dupa aceea, mini pu t is in istoria celei de a Treia Republici, ca grup de presiune politica i i i in .lrument de control ideologic. Tem a Conspiratiei iezuite ii poate iMvm a drept argument care s-o sus^ina fondarea, in perioada Primului i"i| i in, dc catre cifiva ecleziati alaturap unor personalita(i pioase, a diverse| it > . ( clandestine sau semiclandestine devotate cauzei contrarevoluliei i i ni <nrii catolice: aa, de pilda, sint societatea Cavalerilor Credintei, it iiia in IK10 de Ferdinand de Bertier i faimoasa Congregatie, deseori I....... lain, londata in 1808, dizolvata in 1809, reconstituita in 181416. In it | iiivfjiic complotul evreiesc, dei nu putem ob(ine, pentru a-i asigura ndiliiliiali a, nici un fel de referinfa obiectiva, trebuie totui sa recunoatem H M ii alilale acele reacfii provocate, in ultimul secol, in anumite fractiuni. li ....... ... de recenta i rapida emancipare a comunita^ilor israelite i de rt|i.nuia in asicptata a unor numeroi reprezentanfi de-ai lor in importante i i ii mi i air vic(ii economice, intelectuale sau mondene.
i m h i i ii

38

RAOUL GIRARDET

Ceea ce nu poate totui sa nu ne mire este amploarea hiatusului existenl intre constatarea acestor fapte, aa cum pot fi ele in mod obiectiv stabilitc, i viziunea pe care ne-o ofera textele mitologice. In raport cu realitatca, nu e vorba, intr-adevar, doar de o amplificare, de distorsiune sub efeclul unei exagerari polemice. E vorba de o veritabila m utate: contextu cronologic este abolit, ceea ce este relativ in situa^ii i evenimente este uital din substratul istoric nu mai ramin decit citeva fragmente ale unor amintir traite, deteriorate i trecute in transcendent de catre vis. De pilda, ceea ce face Barruel asimilind masoneria dictaturii iacobine este contrazis de o simpla observatie: intrucit nici o taina, nici o intrunire secreta nu pot I tolerate intr-o Republica , lojele au fost puse la grea incercare prin teroarc multi dintre membrii lor i-au sacrificat viata, multi altii s-au refugiat in emigratie17. Adevaratul rol pe care 1 -au avut societatile catolice secrete dup.1 caderea regimului napoleonian nu are, conform opiniei generale a istoricilor perioadei, nici o legatura cu atotputemicia atribuita fanaticilor Companiei In ceea ce privete complotul evreiesc, nu numai ca toate analizele incearcl sa arate ca raspindirea antisemitismului nu este in nici un fel legata de o realitate masurata statistic a prezentei evreieti, dar i ca postulatul principal in jurul caruia se organizeaza tematica sa, acela al unitatii institutionale a unei comunitati israelite intemationale pare a nu fi fost niciodata mai fals atit din punct de vedere religios, cit i politic, ideologic, social sau national - chiar atunci cind Marele Sanhedrin al triburilor lui Israel e vazul extinzindu-i autoritatea asupra unui intreg popor - in interiorul mediilor izraelite divizarea i tensiunea se amplifica, se amesteca i se acutizeaza Pe scurt, esential e un singur lucru, anume trecerea de la faptul autentk la interpretarea mitica, de la un proces imbatabil de transgresare, care pleaca de la evenimentul definit de istorie, pentru a se ajunge la o lectura fantezista In schimb, cum sa nu constatam in mod obiectiv - ceea ce este 5 1 esential - ca, oricare ar fi denumirea, natura sau motivatiile conspiratici denuntate, acest denunt se inscrie inevitabil intr-un climat psihologic i social de nesiguranta, de frica, de angoasa? Acest climat poate aparea mai mull sau mai putin apasator. Mediile implicate pot fi diferite din punct de vederi cantitativ, pot avea o compozitie sociala extrem de diversa. Totui, la toate (oricit de derizorii ar fi eforturile depuse pentru a le determina locul in

M ITURI 1 M ITOLOGII POLITICE

i U|hIi

39

ilr productie) se pot observa, mai mult sau mai pu(in evidente, mai mai pu{in discrete, semnele clinice, acum cunoscute, ale marilor un it i ulcctivc. i din aceasta perspectiva nu este inutila asocierea faptelor mm ilr procese de vrajitorie de la inceputul epocii modeme. Dupa cum 10 tllr, acestea nu pot fi separate, din punct de vedere istoric, de crizele ale unei epoci, care evidentiaza dcopotriva amploarea decaderii p(iiiiiiilc, violenta infruntarilor politice, brutalitatea schimbarilor economice. Im i 11 a ce privete acea mare constructie care este mitologia Complotului, ! t inn apare ea in ultimele doua secole, acel arierplan tragic nu mai e m i ,1,' 11insistent i de semnificativ; violenta dramatica tinde cel mai adesea < ii nlniueze sau sa devina mai putin vizibila. Totui, nici una dintre aceste mi ,mu (ii nu poate sa nu fie interpretata ca un raspuns la o amenintare, Mil miu ar ca o reactie cvasiinstinctiva la sentimentul amenintarii, in acest / inulcaza mai putin dimensiunile acestei amenintarii... In Franta ultimelor doua decenii ale secolului al XlX-lea, rezonanta mn|<lA si indiscutabila pe care au avut-o marile teme ale Complotului iiiili umasonic este, din acest punct de vedere, un exemplu extrem de clar. inii ii, ii primele masuri guvemamentale ale anticlericalismului republican au t itli 1111al iji amplificat actiunea generala de laicizare a societatii, veehea ........ .. i rciftina se simte lovita in profunzimea credintei i devotamentului mi iii cKcnta tradi{iei sale spirituale i morale. Simultan, dezvoltarea urbana, , t<l'i>siil concentrarii capitaliste, aparitia unor noi forme de activitate i de ...... Im (if vin sa afecteze mai mult sau mai putin, sau sa bulverseze un mnmll mod de viata traditional. Cind societatea sufera, a constatat I niMu im, ca simte nevoia de a gasi pc cineva caruia sa-i impute raul, I * i m u ' s A sc poata razbuna pentru dezamagirile sale . Nu degeaba sociologia miHin imtisniului face sa apara un fel de amalgam ciudat, in care sint adunati M|in /i niaini ai clerului obinuit, ai micilor comercianti, ai unei nobilimi Htiiilt' In i led in i ai vechilor bresle din orae1 8 (Curios ziar, se spune despre i tin. hirolc al lui Drumont, pe care -1 citesc preotii de tara i vechii timiinai/i!"). Ndinite, dezordine, incertitudine i pizme s-au cristalizat in infill in i Id imagini blestemate a evreului (sau a francmasonului, sau, mai mull, ii evreului francmason) omniprezent, spoliator i cuceritor. Mecanismul
hmiIi miii

40

RAOUL GIRARDET

psihologic i social se aseamana cu cel al exorcismului. Raul pe carc-l suportam, intr-o masura mai mare Raul de care ne temem s-a concretize s-a incamat. A capatat forma, chip, nume. Scos din ceea ce e misterios, expus sub o lumina putemica i tuturor privirilor, poate fi, in sfirit, denuntat, infruntat i sfidat. Paradoxal, mitul Complotului tinde astfel sa indeplineasca o func(ic sociala deloc neglijabila, ce tine de o motivafie cu atit mai convingatoare cu cit se vrea a fi deplina i foarte limpede: toate faptele, indiferent dc natura lor, sint raportate, printr-o logica aparent ineontestabila, la o aceeasi cauzalitate, unica i in acelai timp elementara i atotcuprinzatoare. Altl'cl spus, totul apare ca i cum ar fi stabilita o grila interpretativa prin carc s-ar vedea inserate evenimentele actuale, bineinteles cele mai incurcate si mai inspaimintatoare. In acelai fel, acea necunoscuta extrem de greu dc lamurit, a intrebarilor fara raspuns cedeaza in fa{a unui sistem organizal de lucruri limpezi, destinul redevine inteligibil; o anumita logica, sau cel pu(in o anumita coerenja tinde a se impune in desfa^urarea deconcertanta a evenimentelor... Astfel, pentru a reveni la aspectul discutat anterior, putem spune c3 literatura antisemita de la sfiritul secolului trecut implica o lectura marcata de istorie a evenimentelor din aceasta epoca modema. Punind accentul pc dubla lista relativ exacta a unora din faptele ce domina evolufia recenta a societafilor occidentale: dezvoltarea mecanismului de credite, progreselc fjcolarizarii, importanta crescinda a presei, muta{iile din structurile familiale. Dar in unele pagini ale lui Edouard Drumont (mai ales in Sfir$itul lumii), denuntarea Puterii evreieti este strins asociata unei tentative de analizS cvasiclinica a ceea ce este descris ca un inexorabil proces de descompunere. D e fapt, dei tonul pastreaza in el ceva apocaliptic, aspectele invocate, foarte caracteristice i foarte bine percepute, fin de instaurarea a ceea ce s-ar putea numi Fran(a burgheza , de emergenfa unor structuri sociale noi, legate de dezvoltarea capitalismului industrial i com ercial. Fie ca e vorba de dominafia Banului, de escrocheriile spccula^iilor bursiere, de puterea in continua cretere a trusturilor i a monopolurilor, de ruina previzibila a meteugurilor i a mieilor intreprinderi, de aparitia marilor magazine, de publicitate (reclama), fie ca e vorba de prabuirea comunitatilor, de loviturile date

M1TURI 1 MITOLOG1I POLITICE

41

i uligioase, fiecare din aceste lcnomcne denuntate e prezentat ca *jti> tin unci aceleiai voin(e, e justificat de acfiunea unei aceleiai puteri ...... . cxtrcm de eficace: manipularea cvreiascS. Cheia propusa poate iiIm t.i m m mnpuns la toate intrebarile. Personificarea Raului, reducerea sa la o ilii ii. iinica ii fac pe cei care sint victima lui sa scape de cea mai imIIhiiiiIii.iic spaima, aceea a incomprehensibilului. Mtti Ircbuie oare sa precizam ca mitul ii poate exercita aceasta funcfie *|ilii ulivfl in beneficiul grupurilor sociale celor mai diverse, intru totul tlM * nu? Ceea ce este constant, permanent, ceea ce se repeta este starea ib- ill,<onlort, de criza in care se afla acele grupuri, acele medii. De aseiim in , mi se poate sa nu se {ina seama de continutul oniric al mesajului mill ilii^ii, de acest flux neincetat de imagini, de fantasme i de reprezentari linlmi|icc. Fiecarei imagini, fiecarui semn, fiecarei expresii simbolice ii im .|iiindc intotdeauna, potrivit lui Bachelard, ceea ce el numete dubletul i 1111* ", i) rezonanta armonica se face auzita in profunzimea, in intimitatea Him in d iv id u a l.^ ceea ce privete tema Complotului, vor fi evocate astfel, im.i i im ul dc a grei, acele spaime ale copilariei i persistenta lor in comaru il ndultului: teama de locuri intunecoase, de pereti fara ieire, de gropi iiiliiui knle din care nu se poate iei; teama de a fi dat pe mina altuia, de 11 | u.idat, vindut sau parasit; teama de zmeu, de colfii animalelor de prada, i. i"i ceea ce strivete, sfiie i inghite. De asemenea, avind in vedere *i .i<i11,i unor manifestari nevrotice incontestabile, se impune raportarea la ...... irk; cele mai caracteristice ale delirului de persecute: nimic, de acum in. iili i, nu este intimplator sau accidental. Aezata in plasa imensa a unor Immldcgi bine puse la punct, victima ii vede fiecare ac^iune supravegheata,
Iiii ii ml A dc mii de priviri clandestine; o aceeai mina nevazuta i-a luat in iHi . ii dcstinul i-l conduce irevocabil spre nenorocire...

( 'oerenta i logica delirului paranoic se intersecteaza aici cu acea HN'icnlA i logica a discursului mitologic. Analiza sociologica i observafia i il n il i ic A tind sa se confunde. i nu are importanta, in acest caz, care dintre i tlr douft interpretari este luata in considerate. In ceea ce privete istoria, I I. sc asociaza i confera mitului rolul de revelator. Se pare ca prin imlii ira acestor vise o societate ii revela ceea ce, indiscutabil, este in ea i i i < line !ji suferinta.
i i i i h

* 1

In

c Au t a r e a

u n e i b is e r ic i

Trebuie totui sa mergem mai departe. !nsai literatura Complotului ne invita s-o facem. i, pentru a nu iei dintr-un acelai cadru documental ne referim la un text singular extras din Evrcul rataator al lui Eugene Sue, din care vom cita citeva pasaje mai ample. Se tie, probabil, ca dincolo de ag itata intrigilor i a personajelor, epicul romanului-foileton al lui Eugene Sue urmatete in primul rind o afacere oculta de acaparare a unei moteniri E vorba de o bogatie fabuloasa, lasata ca motenire, la sfiritul secolului al XVII-lea, de un oarecare Rennepont, i pe care Com pania lui Isus vrea sa puna mina eliminindu-i pe motenitorii de drept prin mijloace mirave. Or, inainte de a muri, Rennepont, prevazator i corect, ii avertizeaza viitori motenitori despre uneltirile ale caror victime vor fi. (Nu era oare el insui de(inatorul unui secret teribil? Acela potrivit caruia la originea asasinatului lui Henric al IV-lea au fost iezui(ii.) Avertismentul era completat de exprimarea dorin(ei ca Asociaiei perfide care va incerca sa-i loveasca, motenitorii sa-i opuna o alta, buna i sfinta, devotata in exclusivitate apararii unor cauzc nobile. Din moment ce o asociafie perfida [spune testamentul lui Rennepont |, cladita pe degradare umana, pe despotism, blestemata de popoare, a traversat secole i a stapinit lumea prin teroare, trebuie sa existe o alta asocia{ie intemeiata pe fratemitate, pe dragoste intru evanghelie, care sa aiba drept menire sa elibereze barbatul i femeia de orice sclavie degradanta, sa-i faca fericifi aici, pe pamint, pe cei ce n-au primit dc la via(a decit durere i saracie, sa elogieze i sa faca imbelugata munca datatoare de hrana, sa-i lumineze pe cei pe care netiin{a ii ticaloete [...]. Va fi un laca din care vor iradia ginduri rodnice i generoase.

M ITURI 1 M ITOLOGII POLITICE

43

un lacas al milosteniei, al libertaiii, al iubirii, din care va straluci o lumina salvatoare si datatoare de via|a. Se pot incerca lucruri cxtraordinare, si faptele pot fi pilde m&rete pentru ceilal{i. O familie astfel orinduita i procedlnd astfel poate insufleti omenirea mtreaga. i atunci aceasta asociatie va fi capabila, in numele binelui, sa combata asociatia funesta a carei victima sint eu i, care, poate, vreme de un secol i jumatate nu va pierde din marea ei putere. Atunci apropia{ii mei vor putea sa opuna lumina, progresul, libertatea acestor fapte intunecate, apasatoare, tiranice, care impovareaza crc?tinatatca. Geniul bun si geniul rau vor fi alaturi. Lupta va mcepe i Dumnezeu ii va pazi pe cei drepti... Kste posibil ca aceasta sfinta asociatie a carei intemeiere o desluete ....... .. expresie a luminii, progresului i libertatii , sa nu fie altceva I- ii masoneria. Important ramine totui mecanismul aproape irevocabil prin i. modelului unei organiza^ii malefice i se substituie imaginea unei alte I Hii/atii, replica la cea dintii, dar aflata in slujba Binelui. Postulatul de * air se pleaca e simplu: singurul mijloc de a combate Raul este a fblosi t(|N)triva lui propriile sale arme. Dumanul acjioneaza subteran, pe ascuns. i llexibil, neobosit, capabil sa se infiltreze in toate mediile, poseda o extraoriiiinia abilitate a manipularii. 0tile sale, invizibile, dar aflate pretutindeni, aipun fara cricnire. Numai o organizape cu aceleai caracteristici, secreta, ll*i iplmata, ierarhizata, implicata in manipulari din umbra, este susceptibila ii i i sc opune i de a -1 invinge. Astfel, aflata in deplina opozitie cu aspiraitill ..lilosofice ale lui Rennepont, dar conformindu-se aceleiai exigen{e, iih ii latea Cavalerilor Credintei, fondata de Ferdinand de Bertier in timpul in mini Imperiu pare a imita intru totul modelul masonic: menita sa ac{io II n- i landestin, ii are semnele ei de recunoatere, ritualul sau initiatic, Ktiulrk- sale, titulatura sa ezoterica i marele sau maestru. Tot astfel, Protommlclc fn(elep{ilor Sionvlui aduc Companiei lui Isus acest elogiu curios, i 'i1 1 1 1io in spiritul fratemitatii: Numai iezuifii ne-ar putea egala din acest (Hint I ilo vedere [acela al manipularii politice]; dar noi am putut sa-i limutlit&m in ochii multimii stupide, pentru ca alcatuiau o organizafie iiiila, in vreme ce noi raminem in umbra cu organizat,ia noastra secreta... .... mi lol, in acest joc deconcertant i practic nesfir^it de oglinzi rastumate, ii 1.1 ( omplot, orice actiune de manipulare clandestina tinde sa-i asigure

legitimitatea prezentindu-se ca un contracomplot, ca o contraactiune ill manifestare clandestina. Exemplar^ in aceasta privinfa - intr-un fel i comic! v&zuta retrospectiv - este acea dezbatere din Camera deputafilor, din 1 ' iulie 1904, cind, la atacurile furioase ale dreptei care denunta influenza ocull a masoneriei, acuzatii raspund aproape in aceiai termeni, invocind necesl tatea de a combate cu aceleai arme manevrele subterane, practicile dc delafiune ale congregatiilor i societa(ilor cucem ice19. Putem constata deci aceasta fascinate care face ca secolul al XlX-lca european i ceea ce ii urmeaza imediat sa poata li considerate drept Virsti de aur a Conjuratiei. De pilda, nu intimplator, in limitele geografice $ i cronol ogice ale Trantei din vremea monarhiei constitutional, cretera numarului organizatiilor clandestine - asociafii muncitoreti, carboneria societati republicane mereu renascute - sfirete prin a crea o retea atil de deasa i de putemica, incit istoricul faptelor politice, ca i acela al faptelorj sociale, se comporta ezitant. Nu intimplator, pe de alta parte, imaginalia romanesca acorda, in paralel, o importanta atit de mare grupurilor de indivizi intransigent!, legati intre ei prin juraminte i prin secrete, care actioneaza din umbra i care, pentru gloria lor, in folosul lor, sau pentru triumful unci cauze, viseaza sa supuna vointei lor ordinea existenta. S-au intilnit in Imperiu, la Paris, treisprezece barbati, marcati de acelai sentiment, dotati cu o la fel de mare energie pentru a fi credincioi aceluiai ideal, suflcienl de oneti pentru a nu trada, avind suficient simt politic pentru a disimuki legaturile sacre care ii uneau, suficient de putemici pentru a fi deasupra tuturor legilor... , astfel incepe, exemplar, Istoria cclor treisprezece a lui Balzac. Puterea oculta, exorbitanta la care pretind cei treisprezece conjura(i i impotriva careia ordinea sociala ar fi fara aparare nu vizeaza nimic altceva, precizeaza Balzac, decit sa dea fiecaruia puterea tuturora , si satisfaca in alt fel poftele lor personale de placed i de dominatie . Dar, pe masura ce se va extinde in timp, posteritatea celor treisprezece va fi mai productiva i mai diversa. Posedatii lui Dostoievski, intre altii, descind din stirpea lor, aa cum descind, in ajunul celui de al doilea razboi mondial, i cei cinci eroi ai Conspira(iei de Paul Nizan, pe care vointa de a fi revolutionari pur singe pare a-i conduce, in mod logic, spre activismul clandestin.

M ITURI 1 MITOLOG11 POLITICE

45

In volumul al Yl-lea al imensei fresce care este Oameni de bunavoin(a . lmi lulcs Romains - in care tema complotului revine cu deosebita in siste n t m i i i i I dintre personaje, Clanricard, evoca singuratatea ciudata a omului nt mu ictatea modern^, dorinta disperata de a se agata de un grup, de ttli i tivitate strins unita i condusa de un ideal, sau de o Biserica . Intre .. i iisiA ncvoie, aceasta ciutare a unei Biserici - ceea ce, intr-adevar nii'.iiiiiie unul din evenimentele majore ale istoriei intelectuale i morale i in olului trecut (sa ne gindim la Saint-Simon, la Auguste Comte) - i |Ht</cn(a obsedanta a temei Complotului alaturarea nu este nici intimplatoare, nit t I .iatuita. Lasind la o parte tema secretului, in ambele cazuri apare iitiMf.inca unei Organizafii ierarhizate, ritualizate, ce supune unei discipline Ufllcc pe tofi cei pe care ii aduna, solidarizindu-i in urmarirea aceluiai scop, I" inutindu-le sa se recunoasca in jurul acelorai simboluri, intr-o aceeai lilitiyliie. De asemenea, in ambele cazuri, in opozifie cu o societate farimHata, li hiiculata, in care individul supus lui insui ii poate constata doar in |nilin(a i izolarea (sintem atit de singuri , suspina Clanricard), este cladit .....Mill unei comunitati putemic integrate, cu o coeren(a solida, in care it u gasesc for{a i apropierea unor vechi solidaritafi disparate. Politica i w ml ajung astfel sa se uneasca i, intr-o oarecare masura, sa se confunde. In tcrplanul mitologiei Complotului se dezvaluie, in cele din urma, viziunea M in i Ordini, in sensul religios al termenului, unitara, cucemica, instrument in i csar pentru reuita unei ac{iuni ce angajeaza i transcende destinul H i *.1 1uia. Aceste observa(ii, daca sint acceptate, nu pun in nici un fel in cauza null/a mitului vazut ca expresie a unei neliniti sociale, manifestare a unei it ti i sau a unei confuzii colective. Dar, defmita i dezvoltata pomindu-se Ii In o stare obscura de amenin(are, marturie a incertitudinii sau a panicii, mil ilogia Conspira(iei tinde, in acelai timp, sa apara ca proiectie negativa i mini aspirafii tacite, ca expresie inversata a dorinfelor mai mult sau mai i'ii(ni contiente, dar intotdeauna nesatisfacute. Ordinea pe care Celalalt este m i ii/nl ca vrea sa o instaureze nu poate fi oare considerata drept echivalentul iiiiritiK al acelei ordini pe care doreti tu insuti s-o impui? Puterea care tit .iti ihuita dumanului nu este de aceeai natura ca i puterea pe care ilviu fjli s-o dobindeti? Aceasta capacitate mereu mai extinsa de a controla
hi

46

RAOUL GIRARDET

societatea, aceasta st&pinire a evenimentelor i a spiritelor care se dorcsl a fi exercitata de alfii nu corespunde acelei puteri revendicate in slujlu propriei cauze? Rolul atribuit acestei puteri, v&zuta ca factor determinan al istoriei care se face, i al celei care se pregatete nu este acelai cu rolul de care te simfi in mod tragic frustrat? Aceasta unitate organica vazuta ci privilegiata, aceasta voinfa suprema in care se pierd toate vointele individuale, aceasta autoritate absoluta, dar prevazatoare i in cele din umifl tutelara, extinsa asupra tuturor acelora ce sint uni{i prin aceleai juraminlc i aceleai angajamente, nu raspund, cu toate, la un anume tip de ideal comunitar, intrefinut cu incapatinare in adincul contiin|ei? Raul inteles ci simpla i exacta inversiune a Binelui, aceasta tema nu se limiteaza, de fapl numai la domeniul imaginarului politic.

Salvato rul

I )i: LA LEG EN D A LUI PIN AY LA M ITU L C A PU LU I D E AUR

I >ata de 6 martie 1952 nu pare deloc a fi lasat urme durabile in memoria I. ( Ii v , a francezilor. In acei ani nesiguri din istoria celei de a IV-a piililici, aceasta data poarta amprenta unui dublu eveniment: in ce privete i.Milui politica, e vorba de investitura de catre Adunarea Nationals a lui Uiniiui Pinay in func(ia de preedinte al Consiliului de Minitri; in planul iHgriei imaginarului s-a produs eruptia concomitenta a unui non-personaj H i legendar national. Citeva zile mai tirziu, Franois M auriac, care hi 11(mica sa din Le Figaro ii permisese citeva remarci ironice la adresa ttniiliii scf al guvemului, s-a grabit sa bata in retragere. Ramin constemat, iimimisca el, sint copleit de o avalana de scrisori pline de suparare, uneori liini Imioase. Iata-ma acuzat ca a submina experienta Pinay, ca a aduce ei. judicii propriului meu ziar, ca ii ridic pe francezi unii impotriva altora, Mini! un romancier prost . E 1 nu-i mai apartine, el ne apartine noua. A i. vi ml mai mult decit un om, a devenit un fel de simbol in care numeroi fiHttt i / i l-au recunoscut pe acela pe care i-l doreau pentru Franta... Un h i i i i i A i spccial din Paris-Match , extrem de bogat in notatii sugestive, o 1iHfiiilie redactata in graba au fost suficiente pentru ca in citeva saptamini l*fnttimjul Pinay sa iasa din banalitatea jocului politic20. Inca o data, vechiul