STUDENT: TOTEANU CRISTINA

A fi profesor european

A fi profesor european , presupune a promova strategii si metode de predare activ si a dezvolta interesul elevilor pentru cunoaterea si inelegerea valorilor europene. Acest lucru const n realizarea unor proiecte de lecie care s evidenieze valorile europene si suprapunerea lor peste cele romanesti. n concepia profesorului european pentru declanarea resorturilor interne ce susin efortul de nvare a elevilor este esenial utilizarea tehnologiei , fiind catalizat ca nevoia de cunoatere, de explorare, de descoperire. Instruirea asistat de calculator este o metod modern i inovatoare n nvamntul romnesc

ce are la baz dezvoltarea utilizrii tehnologiei, n raport cu realizarea idealului educaional,ntemeiat pe tradiiile umaniste constnd n dezvoltarea liber i armonioas a individualitii umane, n formarea personalitii autonome i creative. Prezentarea proiectelor didactice cu ajutorul calculatorului, ofer o serie de avantaje ca: - achiziionarea informaiilor,prin asocierea logic a noilor idei cu cele nvate anterior - simularea unor fenomene imposibil de realizat n faa elevilor - adoptarea unor strategii de automanagement al nvrii - stimularea memorrii vizuale, prin prezentarea fenomenelor valorificarea gndirii divergente, a nvrii prin descoperire.

Calculatorul ofer un volum mare de date cu posibilitatea selectrii anumitor informaii de interes personal. Profesorii sunt de prere c principalele cauze ale utilizrii limitate sau ale neutilizrii tehnologiei n coli sunt: lipsa de coninut/ software corespunztor pentru susinerea leciilor , lipsa conexiunii la Internet , lipsa fondurilor pentru achiziionarea tehnologiei . n viziunea profesorului europea , nvarea asistat de calculator este cea mai benefic pentru studiul tiinelor (fizic, chimie, biologie), limbi strine, matematic, istorie i limba matern doarece folosesc oportunitile de vizualizare, de organizare grafic i de reprezentare

oferite numai prin noile tehnologii. Calculatorul permite explorarea unor fenomene fizico-chimice care au loc n condiii dificil de realizat i se dovedete foarte util pentru manipularea unui model sau sistem n care anumite elemente sunt parametri variabili, iar calitile intrinseci se pot modifica. Calculatorul poate simula eficient experimente, fr a se substitui lucrrilor de laborator, contribuind la o mai bun nelegere a realitii nconjurtoare de ctre elevi. n ceea ce privete impactul general al utilizrii calculatorului la nivelul elevilor, profesorii sunt de prere c acesta este pozitiv, att la nivel de grup, ct i individual ;elevii au un interes mai mare de a nva utiliznd calculatorul la coal. Se observ o concentrare mai bun a elevilor i se remarc lucrul n echip i favorizarea dezvoltrii competenelor de cooperare. Acest efect al tehnologiei de cretere a motivaiei i de atragere a elevilor ctre nvare, explorare i descoperirea cunoaterii se face remarcat pentru toate materiile din programele colare de la matematic i fizic sau chimie pn la istorie, limbi strine i geografie. )Elevii se bucur i de rsplata de a lucra mpreun cu colegii de clas pentru a finaliza proiecte de grup, dezvoltndu-i abiliti practice de colaborare i lucru n echip, care ulterior vor fi relevante pentru locul de munc. Acetia au competene mai bune de rezolvare de probleme i i-au mbuntit capacitatea de lucru n echip. De asemenea, deinerea de cunotine de operare a calculatorului i pregtete pe elevi mai bine pentru viitoarea lor carier profesional. Tot n msura n care au acces la tehnologie n clas, profesorii consider c aceast metod de predare, asistat de computer, este n mod cert mai eficient.

Profesorul european pune accent pe activitile ludice; jocul si activitatile ludice sunt instrumentele de lucru in metoda animatiei socio-educative; ceea ce se poate spune despre aceasta metoda este faptul ca jocul este o activitate placuta, voluntara, cu reguli mai mult sau mai putin stricte, activitate in cadrul careia participantii se simt liberi, isi exploreaza si isi pun in valoare abilitatile cunoscute si mai putin cunoscute, propria fiin.

Competene privind activitatea profesorului european.

Competene privind integrarea europeana

detinerea unui set de cunostinte functionale legate de : dimensiunea european a procesului de nvare i predare ; rile participante la programele colare; programele europene in domeniul eduactiei; organizarea sistemelor colare din alte ri europene; specificitatea domeniului educatiei in Europa si lume ( subsistem, continuturi, metodologie etc.) capacitatea de a : de a utiliza instrumente informative pentru a participa la programele europene ; de a gestiona experienele educaionale

 capacitatea de a implementa eficient instrumente ale educatiei interculturale ; capacitatea de a realiza legtura dintre contextul european i cel local n activitatea profesionala

Competene metodologice

psihopedagogice

si

didactico-

de a asigura transpunerea eficienta a proiectarii didactice in practica ; de a asigura articularea predarii cu evaluarea din perspectiva invatarii ca sursa de formare a elementelor de competenta a elevilor ; de a familiariza elevul cu ideea de implicare responsabila in sarcina; de a manageria timpul n funcie de ritmul de activitate a elevilor ;

Competene de comunicare

de a asculta activ; de a formula ntrebri relevante ; de a reformula anumite enunuri pentru a le face inteligibile pentru elevi; de a sustine discuii libere cu elevii de a selecta secvene informative i acionale prin raportare la specificul varstei;

 de a crea oportuniti de feed back elevilor;

Activitatea profesorului european este sprijinit de o serie de programe ca: Agenda Lisabona, Procesul de la Bologna , Procesul Copenhaga. Agenda Lisabona a devenit cunoscuta prin obiectivul pe care il urmareste, transformarea economiei europene in cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o coeziune sociala sporita. Pentru a atinge, pana in 2010, acest obiectiv (asa cum si-au propus statele membre in 2000), tarile din UE trebuie sa isi coordoneze eforturile pentru a obtine nu numai o transformare radicala a economiei, ci si pentru adoptarea unui program ambitios de modernizare a sistemului social si a sistemului educational. Bazele reformei in domeniul educatiei, la nivel european, au fost puse cu un an inainte de Lisabona, prin adoptarea Declaratiei de la Bologna (19 iunie 1999), semnata de ministrii insarcinati cu invatamantul superior din 29 de state membre, printre care si Romania. Obiectivul principal al Procesului de la Bologna este acela de a crea un spatiu european al invatamantului superior, bazat pe cooperare internationala si schimburi academice, un spatiu european atractiv atat pentru studentii si profesorii europeni, cat si pentru studenti si profesori de oriunde din lume. Prin crearea acestui spatiu european al invatamantului superior se urmarea facilitarea mobilitatii studentilor, absolventilor si a personalului din

invatamantul superior; pregatirea studentilor pentru viitoarele lor cariere si pentru viata de cetateni activi ai unor societati democratice, si oferirea de sprijin pentru dezvoltarea lor personala si oferirea unui acces larg la invatamant superior de calitate. Cele trei prioritati ale Procesului de la Bologna sunt: introducerea unui sistem de invatamant superior cu trei cicluri (licenta, master, doctorat), asigurarea calitatii invatamantului si recunoasterea calificarilor si a perioadelor de studii. n 2002 a fost lansat Procesul Copenhaga, cu scopul de a ntri calitatea i atractivitatea formarii profesionale i pentru promovarea mobilitii in rndul studentilor si a absolventilor din aria formarii profesionale. Programul de lucru identifica trei obiectivele strategice: 1. imbunatatirea calitatii si eficientei sistemelor europene de educatie si formare 2. imbunatatirea accesului la educatie si formare 3. deschiderea sistemelor de educatie si formare catre lumea intreag.