Conceptia,sarcina si nasterea

A avea copii
A avea copii este considerat cel mai fericit eveniment al vietii,iar a fi parinte drept aspectul major al perioadei de adult.A avea copii inseamna dragoste si prezenta permanenta in jurul tau a unor fiinte care-ti umplu sufletul,mintea si timpul cu tot ce poate fi mai frumos si mai sensibil.Iti ofera bucurii dar si necazuri ,toate trec pe nesimtite,ceea ce ramane permanent este insa sensul ca a trait din plin.Nu insa pentru toti oamenii.Sunt unii carora nu le plac copiii,altora,prea comozi,invatati fiind numai cu satisfactiile lor reciproce,le este teama ca un copil le va strica armonia.Acestia constituie categoria celor care vor regret,si isi vor schimba optica,dar aceasta mai intotdeauna,se intampla mult prea tarziu. In momentul in care un cuplu se decide sa faca un copil un control medical este o cerinta necesara si totodata nu se mai utilizeaza metode contraceptive. O sarcina poate aparea in prima luna dupa ce s-a interupt aplicarea anticonceptionalelor.Alteori dupa mai multe luni(8-10-12).

Conceptia
Conceptia este procesul sexual de baza,si consta in fuziunea ovulului cu spermatozoidul;23 de cromozomi din ovul si 23 de cromozomi din spermatozoid se aliniaza sub forma de perechi,formand o singura celula de 46 de cromozomi.In fiecare pereche exista un cromozom de la mama si unul de la tata,fiecare purtand mesaje numite gene care determina sexul,culoarea ochilor,culoarea parului si multe alte caracteristici(30.000 de la fiecare).

Procesul prin care de la o singra celula se ajunge la o fiinta umana completa?

Nidatia.Uterul se pregateste pentru a fi gazda fatului prin secretie de estrogen si progesteron care ajuta la activitatea secretiei glandelor endometrului ,secretie bogata in substante nutritive,necesare dezvoltarii embrionului. Oul.Dupa o calatorie de 6-7 zile ajunge intr-o zona a endometrului pregatita dj de hormoni pentru nidatie.Daca fecundatia si nidatia s-au produs,ovarele continua sa secrete hormonii neceari dezvoltarii embrionului care,pe de o parte, isi formeaza o stransa legatura cu mama printr-o formatiune numita placenta,sip e de alta,se formeaza el insusi. Placenta este o structura rotunda si turtita care serveste ca mijloc de schimb al elementelor nutritive ce vin de la mama la fat si a produselor neutilizate de la fat spre mama.Vasele sanguine ale placentei sunt in contact printr-o membrane semipermeabila cu vasele sanguine ale uterului.

In timpul sarcinii fatul este inconjurat de o membrane transaparenta numita amion-de care este despartit printr-o cantitate apreciabila de lichid-lichidul aminiotic.Rolul acestui lichid este de a fri fatul de posibile traumatisme si de a-l feri de a fi in contact direct cu membrana amniotica in care caz adeziunile produse ar putea constitui o piedica in calea dezvoltarii normale a fatului. Fetusul.Celula formata din unirea spermatozoidului si ovulului incepe sa se dezvolte.Dupa cateva ore,se imparte in doua parti identice care,la randul lor,se impart in alte doua si asa mai departe.Energia necesara este luata din masa ovulului fiindca spermatozoidul a fost mic si s-a epuizat.In tot cursul acestei diviziuni se continua drumul spre uter.Cand ajunge acolo,oul are deja 128 de celule. In saptamana a 8-a,majoritatea structurilor corpului si organele fatului sunt deja diferentiate.Din saptamana a 4-a,structurile faciale ca:ochii,urechile,nasul,gura incep sa se dezolte si devin mai tarziu evidente.La inceputul saptamanii a 5-a apare un punct,viitoarea coloana vertebrala si sistem nervos;in saptamana a 6-a apar mici muguri,viitoarele maini si picioare. Aproximativ in saptamana a 9-a, a 10-a se recunosc membrele fatului.Fatul,legat prin cordon ombilical de placenta,incepe sa se miste in lichidul amniotic-miscari care insa nu sunt percepute de mama decat mult mai tarziu. Durata normal a unei sarcini este de 40 de saptamani,socotitia de la ultimul ciclu menstrual.

Sarcina si semne de sarcina.

Semne prezumtive -incetarea menstruatiei -greata matinala -modificari de volum al sanilor si senzatia de tensiune Semne probabile -cresterea in dimensiuni a uterului si inmuierea considerabila colului uterin Semne pozitive -bataile cardio-fetale,miscarile active ale fatului de obicei simtite de mama aproximativ la inceputul lunii a 5-a de sarcina Altele:marirea abdomenului,a sanilor,modificari circulatorii,tulburari gastrointestinale arsuri,oboseala. n dezvoltarea intrauterin a oului pn la stadiul de ft matur, se disting mai multe etape: Etapa germinal (din momentul fecundaiei pn la fixarea oului n uter) are loc creterea n volum de aproximativ 8000 de ori; Etapa fetal timpurie (sau embrionar care se deruleaz din momentul fixrii oului n uter pn la 8 sptmni) se caracterizeaz prin formarea celor trei

straturi celulare (ectodermul, mezodermul i endodermul) din care se vor dezvolta prile, componentele noului organism, dup cum urmeaz: - Ectodermul duce la formarea celulelor pielii, sistemului glandular, prului, unghiilor, organelor senzoriale i a sistemului nervos; - Mezodermul duce la formarea sistemului muscular, osos, a stratului adipos, sistemului circulator i a celui excretor; - Endodermul duce la formarea plmnilor, ficatului, pancreasului, intestinelor, glandelor salivare, etc. Tot n aceast perioad, se dezvolt intens placenta (din celulele de fixaie) care are un rol foarte important n creterea embrionului, prin funciile sale de hrnire, oxigenare i protecie. Perioada fetal trzie (sau de fetus, ft, ncepe din sptmna a 9 i ine pn n sptmna 38 - aproximativ, n condiii de dezvoltare normal cnd intervine expulzarea ftului, adic naterea) este o etap de difereniere a celorlalte organe i de maturizare a celor existente. Dup 28 de sptmni, ftul este suficient de bine dezvoltat, nct poate supravieui n cazul unei nateri premature. Dezvoltarea embrionar i intrauterin se prezint dup cum urmeaz:1 0 3 luni -faza embrionar, germinal; -diferenierea primar a organelor, formarea S. N., formarea primar a encefalului; -la trei sptmni se formeaz mduva spinrii ca un fir cu o extremitate mai proeminent n partea capului; -are loc fixarea oului n uter. 3 6 luni -formarea organelor interne inim, stomac, ficat, rinichi, etc., -dezvoltarea sistemului osos sub forma punctelor de osificaie de consisten cartilaginoas; -dezvoltarea sistemului muscular i a statului adipos; -dezvoltarea S. N. i a encefalului; -formarea sexului i a coardelor vocale; -hrnirea se realizeaz prin mucoasa uterin, apoi prin intermediul cordonului ombilical. 6 9 luni -faza fetal tardiv; -dezvoltarea intens a organelor; - n aceast etap poate surveni naterea precoce; -se perfecioneaz funcionalitatea organic i a S. N. -n jurul a ase luni se formeaz amprentele digitale, pleoapele, glandele sebacee i sudorifice; -hrnirea se realizeaz prin cordonul ombilical.

Etapa de dezvoltare intrauterin este hotrtoare pentru dezvoltarea normal, armonioas a viitorului copil. Tocmai de aceea, o trecere n revist a cauzelor care pot determina patologii, prematuritate sau imaturitate la nivelul ftului se impune. Principalele cauze care sunt responsabile de aceste fenomene sunt:2
1

Cauze

Efecte

Toxoplasmoze Anomalii n organismul cerebrale, matern debilitate mintal, tulburri vizuale, calcificaii cerebrale hidrocefalii sau microcefalii. Malnutriia ncetinirea mamei creterii numerice a celulelor nervoase, ntrzierea n dezvoltarea intelectual, afectarea activitii electrice a creierului. Infecii virale la Unele gripe nceputul produc uneori sarcinii, grip, nenchiderea rubeol. tubului neural i degenerarea esutului nervos sau malformaii. Rubeola produce malformaii cardiace, deficiene auditive i vizuale, malformaii ale S.N.C. ale ftului. Radiaii Malformaii

Igiena defectuoas Alimentare cu fructe i legume nesplate, alimente alterate, conserve.

Reacii - Vrsta micri Agitaie 9 sptmni motorie difuz.

Deficit de Btile proteine i cordului. calorii, alimentaie puin i srac, fr lapte, glucide.

10sptmni

Frecvena mediului infestat epidemii.

Micri respiratorii. cu

12 sptmni.

Micri

12

14

Parazii

Ereditate ncrcat parental Cauze necunoscute

grave evideniate dup atentatele de la Hiroima, Cernobl. Malformaii, Parazii debilitate transmii prin general. intermediul pisicilor i al cinilor. Boli genetice - Consultaii aproximativ genetice 1800 depistate neefectuate. Malformaii, acefalie, boli genetice.

poziionale slabe ale gtului, trunchiului, spatelui. Micri brute ale picioarelor, micarea pleoapelor i a buzelor. Strigt fetal, ipete slabe.

sptmni

16 sptmni

20

24 sptmni. Dup sptamni 8

1. DEZVOLTAREA PSIHIC INTRAUTERIN Dezvoltarea psihic n mediul intern, intrauterin, respect criteriul progresiei constante, cu achiziii uoare n primele dou etape, ca n ultima etap a dezvoltrii s se nregistreze un ritm alert, pe linia dezvoltrii calitative a coordonatelor psihologice ale viitorului nou nscut. Principalele paliere ale dezvoltrii psihologice vizeaz: a) Dezvoltarea motricitii: primele achiziii motorii apar n jurul vrstei de 5 sptmni, sub forma micrilor reflexe simple. Primele micri vizibile, sesizabile la ecograf apar n jurul vrstei de 7 sptmni sub forma extensiei coloanei vertebrale i micarea celor patru membre. Iniial, aceste micri sunt haotice, ntmpltoare i dezorganizate, ca, odat cu naintarea n vrst ele s devin din ce n ce mai fin coordonate, n consens cu starea de ansamblu al organismului. De exemplu, micrile ftului vor deveni mai ample i mai frecvente dac apar factori stresori, cum ar fi, senzaia de foame, prezena substanelor toxice sau stresul mamei resimit de ft. Pe lng micrile membrelor, ftul poate s-i ndoaie corpul, s loveasc cu membrele, s se ntoarc dintr-o poziie n lata, s nghit, s-i sug degetul i s sughie3. De asemenea, dup 10 sptmni apar primele reacii respiratorii, iar dup 17 sptmni mimica devine mobil, apar grimase i ncruntarea sprncenelor. Cercetrile arat c ntre 25 i 28 sptmni, ftul este activ motor n proporie de 14% din 24 de ore. b) Dezvoltarea senzorial: cunoate acelai ritm al dezvoltrii graduale a sensibilitii, n acord cu maturizarea organic a organelor aferente. La nivelul simului vizual, odat cu formarea i dezvoltarea aparatului vizual, copilul ncepe s aib reacii motorii puternice daca asupra abdomenului matern se acioneaz cu o surs puternic de lumin. Teoretic, dup 7 luni, copilul poate vedea, dar acest lucru este puin exersat datorit mediului lichid i opac din abdomen. La nivelul simului tactic, copilul este foarte sensibil, acionnd virulent dac asupra lui se realizeaz

micri brute de apsare sau pipire puternice. La nivelul simului gustativ, ftul devine capabil, dup 5 luni, s reacioneze n funcie de substanele ingerate de mam. De asemenea, poate deosebi dulcele de amar, manifestndu-i preferina fa de substanele dulci i adversitatea fa de cele amare. La nivelul simului auditiv, ftul este foarte sensibil reacionnd pozitiv sau negativ n funcie de natura sunetelor receptate. Mai ales dup patru luni, cnd aparatul este constituit, urmnd s se maturizeze n jurul vrstei de 7 lun) n ultimul timp se susine ideea existenei, nc din perioada intrauterin a memoriei dup 6 luni. Anca Muntean trece n revist cercetri realizate de psihologii de orientare psihanalitic i mai ales de cercettorii psihologiei transpersonale. Conform transpersonalistului S. Grof, incontientul uman prezint trei staturi, cel de-al doilea fiind populat cu amintiri achiziionate de copil n perioada intrauterin. Explorarea acestui stat este posibil cu ajutorul unor tehnici speciale, dintre care amintim regresa hipnotic, stimularea electric a lobului temporal, utilizarea de substane psihedelice. Cert este c perioada intrauterin a dezvoltrii reprezint o etapa esenial n construirea noii viei, o etap crucial n destinul a ceea ce poate s fie noua via care e pe cale s apar. n funcie de dezvoltarea fiziologic, psihologic a ftului, a condiiilor n care acesta se dezvolt, a climatului afectiv comunicaional care se stabilete ntre ft i mam, ft prini n general, putem prezice viitorul omului matur de mine.

Ingrijirea medicala prenatala. Este obligatoriu ca incepand de la debutul sarcinii si pana la terminarea ei mama sa consulte medicul in mod frecvent. Exista totodata o serie de investigatii de ultima ora pentru a depista eventualele malformatii sau probleme ale fetusului. Dintre aceste investigatii amintim: -aminocenteza ce consta in prelevarea lichidului aminotic si cu ajutorul testelor se pot stabili aproximativ 60 de tipuri diferite ale defectelor genetice. -examenul vilozitatilor coriale prin extragerea unui tesut vilozitar care prelucrat in laborator poate aprecia structura genetica a fatului. -utrasunetul fiind o tehnica ce permie proiectarea unei imagini a fatului pe un ecran -fetoscopia in care cu ajutorul unor tuburi optice subtiri ca firul de par se observa aspectul fatului , se efectueaza fotografierea si se extrag cantitati mici de sange fetal necesare unor analize. Se interzic cu desavarsire consumul de alcool,tutun si droguri pe tot parcursul sarcinii ori altfel mamele isi supun copii riscului imbolnavirii grave sau chiar decesului ori aparitiei unor malformatii diferite. Unele boli aparute in timpul sarcinii pot influenta negativ evolutia sarcinii un exemplu fiind rubeola care poate determina la copil surezenia sau orbire,intarziere nmentala etc. Incompatibilitatea Rh.In unele circumstante factorul Rh din sange este pozitiv in timp ce factorul Rh din sangele mamei este negativ. De obicei,pentru prima sarcina nu este o problema,abia dupa cele ce urmeaza,existand pericolul unei anemii severe la copil dupa nastere.Se produce ca efect al sensibilitatii

mamei la prima nastere cu producerea consecutiva a anticorilor sau aglutininelor care ataca celulele rosii ale fetilor in cursul sarcinilor care urmeaza. Tratament:o substanta cunoscuta ca anti-D gamma globulin se administreaza femeii trei zile dupa nastere,avort sau nastere prematura.Acest vaccin actioneaza prin blocarea procesului de formare a anticorpilor care ar putea ataca sarcinile viitoare. Sex in timpul sarcinii In general se apreciaza ca in primele doua semestre de sarcina,activitatea sexuala este permisa,neprezentand nici un risc pentru mama nici pentru fat. La unele paciente si in special in trimestrul trei de sarcina activitatea orgasimica sexuala poate fi urmata de contractii uterine asociate cu dureri care,prin prisa cercetarilor actuale,ar utea constitui o cauza de natere prematura sau de rupere a membranelor in ultimul trimestru de sarcina. Se apreciaza ca activitatea sexuala in timpul sarcinii este o problea de optiune. Sarcina falsa.Este un fenomen cunoscut sub nunele de Pseudocyesis.Se apreciaza ca aproximativ 1% dintre femei pot avea simptome de sarcina(greata matinala,incetarea menstratiei,abdomenul creste ca intr-o sacrina si chiar senzatia de miscari fetale,convinse fiind ca sunt gravide).Din acaeasta categorie fac parte femeile care-si doresc intens sa fie mame,desi este posibil sa apara si in alte conditii(femei in varsta care nu-si mai doresc copii,calugarite etc) Inferilitatea sau incapacitatea de a concepe Statistic se raporteaza ca 50% din cazurile de infertilitate au o cauza organica.La cealalta jumatate oricat de sofisticate sunt metodele de diagnostic aplicate,nu se gaseste nimic. Absenta explicatiilor fizice intr-un numar atat de mare de cazuri a condus la cautarea posibilelor relatii dintre psiic si reproducere.Se pare ca factorii psihologici influenteaza in mod special femeile,manifestandu-se fie sub forma unei mari dorinte de a avea copii,fie o hotarare certa de a nu-i avea. Insuccesele cuplului trebuie analizate in raport cu conditiile cerute pentru ca se produca o sarcina respectiv: 1.Sa se produca spermatozoidul si ovule cu toate calitatile biologic necesare procedului fecundatiei 2.Oul fecundat sa se poata nida in mucoasa uterina. 3.Ovulul si spermatozoizii sa se poate intalni.In acest sens,este necesar raportul sexual cu intromisie,ejaculare a spermei care sa contina spermatozoizi si permeabilitatea trompelor prin care sa treaca si sa se intalneasca cu ovulul. La femei cauzele pot fi :dereglari ale procesului de ovulatie,pana la lipsa de ovuatie,blocari ale trompelor uterine,boli. La barbati lichidul spermatic trebuie sa indeplineasca anumite conditii:cantitatea obsinuita de aproximativ o jumatate de ingurita la o ejaculare;cel putin 50% din spermatozoizii acelui lichid spermatic sa-si pastreze mobilitatea mai multe ore si cel putin 70% sa aiba o forma normala. Tratamentul depinde in functie de cauze, exemplu fiind administrarea Pergonalului sau tratament cu hormonul gondadotrofina corionica care determina ovulatia.

Daca tratamentele esueaza se poate recurge la insamnatarea artificala sau la fertilizarea in vitro.De asemena unele cupluri recurg si la mame purtatoare un caz destul de delicat si discutat pe larg in alte locuri. Depresia post-natala. Dupa ce nasc majoritatea femeilor sunt afectate de o forma mai usoara sau mai grava de depresie.Aceasta trebuie tratata cu atentie in functie de simptomatologia si evolutia ei.Cauzele depresiei post-natale sunt multiple: femeia se trezeste in fata unei noi vieti,cu un membru in plus in familie de care este legata si de care trebuie sa aiba grija si sa il integreze in mediu,ea este solicitata atat fizic cat si psihic.Depresia se manisfesta prin scaderea apetitului sexual,scaderea tonusului psihologic,tristete,lipsa poftei de mancare,apatie.Aceasta stare este normala in cazul in care ea nu evolueaza spre cronic. Doresc sa precizez ca o nota personala si evident sustinuta de studii si opinii ale unor somitati in domeniu importanta vietii psihologice a mamei,relatia pe care o are cu copilul nenascut si suferinta si bucuria dupa si inainte de nastere.Este evident ca nimeni si nimic nu te poate pregati pentru ce va urma odata ce afli ca esti insarcinta.De aceea este recomandat ca sosirea pe lume a unui copil sa fie precedata de o anumita stabilitate financiara si emotionala.Odata ce te afli in fata fapului de a fi un viitor parinte trebuie sa incepi sa cultivi o relatie cu copilul nenascut inca de cand el este fetus.Se recomanda ca mama sa vorbeasca cu copilul,stiindu-se ca exista viata psihologica intrauterina astfe incat copilul sa simta iubirea si caldura memei.Acesta nu trebuie ignorat ca pe un bagaj pe care il purtam dupa noi si dupa 9 luni luam cunostinta ca este o fiinta vie.Se recomanda ca mama sa-i puna muzica copilului,sa faca sport pentru ca la nastere corpul sa fie pregatit si muschii antrenati.Mama impreuna cu medicul decide modalitatea de nastere care considera ca ii este recomandata. NATEREA COPILULUI 1. PROCESUL NATERII n condiiile dezvoltrii normale a ftului i a sntii fizice i psihice a mamei, naterea se instaleaz la aproximativ 280 de zile de la momentul concepiei intrauterine. Durata naterii este de obicei de 13 ore mergnd pn la 20 de ore. Pe parcursul naterii, a travaliului, se pot de limita patru faze principale: a) Prima faz ncepe din momentul regularizrii contraciilor (acestea nu mai sunt sporadice i au o intensitate susinut, resimit de mam) i dilatarea cervixului (aproximativ 10 cm.), orientarea ftului n canalul dilatat, de obicei cu capul nainte. Contraciile pot avea o frecven foarte mare (apar la aproximativ 30 40 de secunde) sau pot fi la intervale mai mari de timp (15 20 de minute). b) A doua faz vizeaz naterea propriu zis, la finalul ei copilul este expulzat n mediul extrauterin. c) A treia faz const n separarea ftului de placent (tierea cordonului ombilical) i eliminarea din uterul mamei a placentei ( n aproximativ o or de la expulzarea ftului). d) A patra faz se materializeaz prin apariia contraciilor post natere, contracii superficiale sau profunde la nivelul abdomenului mamei (aceste contracii apar ca urmare

a re-adaptrii mediului intern al organismului la noile condiii contractarea tuturor muchilor, n timp, la dimensiunile dinaintea sarcinii). n momentul declanrii naterii, poziia copilului poate fi: a) Poziia normal, cu capul nainte, angajat pe canalul uterin dilatat. De obicei, aceast poziie nu determin probleme, asigurnd o natere normal mai ales dac canalul uterin este bine dilatat. Dac canalul este insuficient dilatat, naterea poate fi foarte dificil, cu consecine negative att asupra ftului (pericol de lezare a cutiei craniene, i implicit afectarea creierului), ct i asupra mamei (nevoia de a interveni chirurgical tieturi vaginale). b) Poziia transvers, n jumtate, copilul este angajat de aceast dac pe canalul uterin cu fesele nainte. Aceast poziie determin o natere foarte dificil i trebuie intervenit, fie prin ntoarcerea copilului, fie prin recurgerea la operaia cezarian. Aceast poziie poate fi acompaniat de nvrtirea cordonului ombilical n jurul gtului, de sufocarea sau chiar moartea ftului. c) Poziia invers, cu picioarele nainte. De obicei, n cazul acestei poziionri a ftului, se intervine ca i n cazul precedent. Dac se ncerc naterea n aceast poziie, poate aprea asfixierea sau, datorit expulzrii copilului prin tragerea de picioare, pot aprea anomalii la nivelul aparatului locomotor inferior. 2. TESTAREA NORMALITII COPILULUI NOU NSCUT Imediat dup natere, nou nscutul este supus primelor testri medicale. Astzi, modalitatea de identificare a modului de adaptare a funciilor vitale ale organismului copilului la condiiile de via extrauterin, poart denumirea de scorul Apgar (stabilit de Virginia Apgar n SUA, n anul 1953). Indicii medicali urmrii n cadrul acestei tehnici sunt: culoarea pielii, funcia respiratorie, tonusul muscular, reflexivitatea, btile inimii. Aceast tehnic se aplic timp de 1 minut ( la copiii cu dificulti se poate aplica timp de 10 minute, n funcie de evoluia indicilor urmrii), iar fiecare indice primete o not, de la 0 la 2. Dup testarea fiecrui indice, se face suma total i se interpreteaz astfel: Un scor cuprins ntre 8 10 semnific un copil perfect sntos i foarte bine adaptat la noul mediu de via; Un scor cuprins ntre 5 7 semnific o stare bun a copilului, dar poate necesita, n unele cazuri, intervenia prin asigurarea i aplicarea respiraiei artificiale sau alte manevre medicale; Un scor de 5 sau mai mic semnific o stare grav de sntate a noului nscut i presupune intervenia imediat a cadrelor medicale. La natere, nou nscutul are o greutate medie de 3.250 g. (3.500 pentru biei, 3.000pentru fete) i o nlime medie de 50 cm. (50-55 pentru biei, 48 50 pentru fete). Prima reacie a nou nscutului este cea de ipt care este determinat de intrarea forat n funciune a sistemului respirator pe calea aerului i de resimirea de ctre copil, a noului mediu de via, ca fiind unul strin i ostil. Tocmai de aceea, studiile de specialitate susin ideea nedespririi nou nscutului de mam n primele 2 3 zile, pentru ca aceasta s-I favorizeze adaptarea mai uoar la noul mediu (mama fiind n acest caz, elementul de legtur, cea care n permite intrarea n noul mediu de via). De asemenea, studiile n domeniul nou nscuilor arat existena unei personaliti unice a copilului nc din momentul naterii. Astfel, studiile realizate de S. Chess i A.

Thomas arat diferenieri comportamentale fine ntre nou nscui pe urmtoarele dimensiuni. o Nivelul activitii (copii energici, agitai, tcui, etc); o Ritmicitatea unor funcii de baz (foamea, raportul somn veghe); o Natura rspunsului la un stimul nou (de apropiere, de retragere, de indiferen); o Gradul de adaptabilitate la schimbrile mediului; o Intensitatea reaciilor emoionale; o Calitatea afectelor (i polarizarea lor la polul pozitiv sau la polul negativ), etc. n direcia asigurrii unei anse mai mari a normalitii biologice i psihologice a nou nscutului, un rol important, chiar vital l are pregtirea gravidei pentru noua sa responsabilitate, pentru noul rol pe care l va avea de ndeplinit chiar din timpul graviditii. Astzi sunt cunoscute i aplicate (mai ales n rile occidentale, cu un nivel stabil al dezvoltrii) mai multe tehnici, metode i strategii n domeniul graviditii i a pregtirii pentru natere i maternitate. a) nc de la nceputul sarcinii, viitoarea mam trebuie s cunoasc: ct dureaz o sarcin, care sunt parametrii normalitii perioadei de sarcin, cine va fi medicul cu care va nate, ct de frecvent trebuie s realizeze consultaii medicale, prin ce metod va nate, etc. b) Realizarea i frecventarea cursurilor de pregtire pentru natere, att a gravidelor, ct i a partenerilor acestora. c) Realizarea gimnasticii medicale. d) nsuirea tehnicilor respiratorii specifice pentru o natere uoar. e) nsuirea unui regim de via sntos att pentru femeia gravid, ct i pentru cuplul din care face parte gravida etc. Cteva metode impuse i verificate n practica graviditii sunt: a) Metoda Dick Read const n educarea femeii gravide n ceea ce privete reactivitatea motorie din timpul travaliului (ce trebuie s fac, cum trebuie s respire, ce micri sunt utile, ce micri trebuie evitate). b) Metoda Lamaze consider femeia gravid ca factor principal i activ n timpul naterii. Femeia gravid impune ritmul aciunilor, n funcie de structura proprie. i n cadrul acestei metode se nva tehnici de respiraie i de control a emoiilor negative. c) Metoda Bradley accentueaz dimensiunea psihologic a naterii. Important este ca mama s priveasc naterea ca pe un fenomen natural, plin de bucurie, fiind nconjurat de dragoste i preuire. d) Metoda Leboyer pe particularizeaz prin asigurarea unui climat special n timpul naterii: lumin difuz, discret, fond sonor linititor. Imediat dup expulzare, nou nscutul este aezat la pieptul mamei ( tehnica piele la piele), iar abia dup 4 5 minute copilul se ia, se taie cordonul ombilical, se spal i se nfa. e) Metoda Ceakovski sau naterea sub ap. Ideea acestei metode este aceea de a atenua ocul trecerii copilului din mediul apos n cel aerat. f) Sunt i alte tehnici care pot favoriza naterea fr dureri, cum ar fi practicarea diverselor tehnici de inspiraie yogin, controlul mental sau sofrologia adic, obinerea armoniei depline ntre trup psihic, spirit.

. Bibliografie 1.Sex si sexologie........Maria Mandru Ungureanu Editura Medicala S.A.,Bucuresti 1994 2.Psihologia varstelor................ Editura Polirom