You are on page 1of 3

Un pariu revolutionar Materialele compozite sau cele obtinute prin diferite procedee tehnologice au dus, in mai putin de un secol,

la o adevarata revolutie, adaugand betonului, metalelor si lemnului o sustinere nebanuita in industria constructiilor, a masinariilor si a dispozitivelor cele mai diverse. In perioada anilor '30 ai secolului XX a aparut bachelita, obtinuta dintr-o rasina sintetica; peste o jumatate de secol a venit randul fibrei de carbon, pentru ca anii '90 sa marcheze noua era a siliconul. Descoperire Acum, savantii sunt preocupati de realizarea unui nou material, denumit aerogel, sau "fum inghetat", despre care cred ca va revolutioana mersul multor domenii de activitate.Aerogelul a fost pentru prima oar obinut de chimistul american Steven S. Kistler, n 1931. El prepar un hidrogel de SiO2 (hidrogelul este un gel ce conine ap) utiliznd reacia dintre silicatul de sodiu i acidul clorhidric. Reacia este prezentat mai jos: Na2SiO3 + 2HCl *SiO2xH2O]+ 2NaCl

1. Prima unitate de producie pe scar larg pentru aerogel siliciu a fost finalizat la Boston. Rezervoare de alcool n prim-plan

2. Procedeul const din adugarea unei soluii de silicat de sodiu a acidului sulfuric. Rezervoare de stocare a acestor materiale sunt prezentate aici

3. Acidul cntrete cisterna i rezervorul de diluare utilizate n controlul concentraii pentru a se obine un gel avnd 8 procente silice

4. Dup cteva ore acesta este eliminat din rezervor printr-un concasor rola ntr-una din cele patru rezervoare de splare

5. Apa spala rezervoarele pentru ndeprtarea sulfatului de sodiu format

6. Procedura de splare a alcooluluieste efectuat ntr-un sistem diferit. Excesul de alcool a fost nlturat

7. Co rulant utilizat pentru transportul alcogel umed

8. Trei dintre autoclave folosite pentru ausca gelul

9. Deschiderea autoclavei

10. Scoaterea produsului din autoclav

11. Cazan de difenil folosit pentru nclzirea autoclavei

12. Produsul final

Prepararea aerogelurilor prin aceast metoda s-a dovedit a fi foarte dificil, lucru care mpreun cu imposibilitatea la acel moment, de a cunoate cu adevrat proprietile speciale ale acestui tip de material a condus la neglijarea cercetrilor n acest domeniu pentru aproape trei decenii. Aerogelurile au revenit n atenia comunitii tiinifice odat cu descoperirea n anii 60' a unei noi metode de obinere a gelurilor de SiO2, eliminndu-se n acest fel dificultile ntmpinate n metoda lui Kistler. Prima aplicaie a aerogelurilor este n domeniul detectoarelor utilizate n fizic energiilor nalte (detectoarele Cerenkov). Saptezeci de ani mai tarziu, in anul 2000, oamenii de stiinta din cadrul NASA au pus bazele unui proiect care necesita utilizarea unui material foarte usor si in acelasi timp foarte rezistent din punct de vedere termic, dar care nu exista propriu-zis.Acest eveniment readuce in scena vechea descoperire a lui Kistler, pe care cercetatorii americani o studiaza amanuntit si o perfectioneaza.Ei adauga "fumului inghetat" oxid de aluminiu si siliciu si inlocuiesc inflamabilul metanol cu bioxid de carbon. Acest lucru a dat aerogelului de astazi aspectul unei bucati de sticla, cu un interior "aerat", abundent in bule. In ciuda denumirii, este vorba despre un material perfect uscat, total diferit de gelul clasic, foarte elastic si extrem de rezistent la socuri si variatii mari de temperatura. Aerogelul este un izolator termic remarcabil, pentru ca reduce aproape de anulare cele trei cai de transfer ale caldurii: convectia, conductia si radiatia.De asemenea, multumita aerogelului modificat prin adaos de sulf sau seleniu, chiar unele catastrofe ecologice vor putea fi evitate. Guinness Book a recunoscut faptul ca NASA a creat cel mai usor material solid, prin contributia uriasa a doctorului Steven Jones de la Laboratorul "Jet Propulsion Laboratory" din cadrul agentiei spatiale americane.

You might also like