CURS Inginer Sisteme de Securitate

CURS
DE SPECIALIZARE
1
COD COR: 214438

( 130 ore )
INGINER
SISTEME DE SECURITATE
Traineri: Ion IORDACHE CAR Petre MANOLACHE SIEMENS Silviu SORICI - SIEMENS
Asociatia Centrul de Afaceri Resita Centrul de Formare Profesionala Adulti
ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
CAR - Centrul de Formare Profesionala Adulti

Cursuri autorizate CNFPA:
Agent
paza si ordine calificare ( 360 ore ) Tehnician pentru sistemele de detecie, supraveghere video, control acces perfectionare ( 80 ore ) Tehnician pentru sisteme si instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu perfectionare ( 80 ore ) Manager Proiect specializare ( 60 ore ) Formator specializare ( 160 ore ) Inginer sisteme de securitate - specializare ( 130 ore ) Consultant de securitate specializare ( 80 ore ) Proiectant sisteme de de securitate - specializare ( 170 ore )
Cursuri pentru mediul de afaceri:

Managementul IMM-urilor 40 ore
Modul 1. Modul 2. Modul 3. Modul 4. Modul 5. Modul 6. Legislatie privind infiintarea unei firme in Romania Surse de finantare pentru IMM-uri Marketing si planul de marketing Planul de afaceri Gestiunea firmei Notiuni de tehnologia informatiei
Agenda cursului / Pasii 1- 13

3
1. Prezentarea cursului si a competentelor acordate de acesta. 2. Legislatia formarii profesionale a adultilor. 3. Legislatia referitoare la executia, verificarea, intretinerea si repararea sistemelor tehnice de detectie si semnalizare la efractie si control acces, sisteme tehnice de televiziune cu circuit inchis si sisteme tehnice de monitorizare. 4. Legislatia referitoare la executia, verificarea, intretinerea si repararea sistemelor i instalaiilor de semnalizare, alarmare i alertare n caz de incendiu. 5. Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate. 6. Planificarea si organizarea activitatilor proprii. 7. Aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca. 8. Aplicarea normelor de protectie a mediului 9. Comunicarea interpersonala la locul de munca. 10. Perfectionarea profesionala metode de instruire si formare profesionala continua. 11.Conceptul de risc si analiza riscului in sistemele de securitate metodologii de analiza a riscurilor. 12. Structura unui mecanism de securitate. 13. Organizarea activitatii de instalare a sistemelor tehnice de detectie si semnalizare la efractie si control acces, sisteme tehnice de televiziune cu circuit inchis si a sistemelor tehnice de monitorizare.a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
Agenda cursului / Pasii 14 - 21

4
14. Arderea. Substane combustibile. Surse poteniale de incendiu. Fazele declanrii unui incendiu. 15. Sisteme de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala solutii tehnologice. 16. Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu solutii tehnologice. 17. Instalarea sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si istalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. 18. Punerea in functiune a sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/ admitere acces, paza perimetrala sistemelor si a instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. 19. Asigurarea mentenantei sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/ admitere acces, paza perimetrala sistemelor si a instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. . 20. I-18/2-02 Prezentare NORMATIV pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri. 21. Standarde europene pentru sistemele de alarma. 22. Standardele romne care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute n domeniul produselor pentru constructii. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
Obiectivele de instruire
5
La finalul cursului participanii trebuie s:

Cunoasca
modurile de executare a instalarii sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu, mentenanta curent a acestora la sediul beneficiarului, precum si reparatii, modificri, extinderi ale acestor instalatii si sisteme. legislatia din domeniul sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. o serie de tehnici de comunicare si organizare la locul de munca. intocmeasca si sa utilizeze corect documentele specifice activitatii din cadrul sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiui. cunoasca solutiile operationale si tehnologice in activitatea de executie a sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu cunoasc standardele i normele de execuie ale sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
Cunoasca
Cunoasca Sa
Sa
Pasul 1
6
Prezentarea cursului si a competentelor acordate de acesta.
Descrierea ocupatiei:
7
Ocupatia de inginer sisteme de securitate presupune cunoasterea, in profunzime, a activitatilor legate de instalarea sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu, mentenanta curent a acestora la sediul beneficiarului, precum si reparatii, modificri, extinderi ale acestor instalatii si sisteme. Inginerul sisteme de securitate alege metodele optime, coordoneaza si stabileste detaliile legate de lucrarile de realizare a traseelor de cabluri aferente sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Inginerul sisteme de securitate alege metodele optime, coordoneaza si stabileste detaliile legate de lucrarile de montare, instalare aferente sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
Sursa: Standardul ocupational
Descrierea ocupatiei (II):

8
Inginerul sisteme de securitate asigura testarea, evaluarea si punerea in functiune a sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Inginerul sisteme de securitate asigura activitati de mentenanta si service aferente sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Inginerul sisteme de securitate aplica reglementarile legale si standardele in vigoare privind realizarea sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Inginerul sisteme de securitate se preocupa de asigurarea conditiilor corespunzatoare de lucru pentru realizarea, punerea in functiune si mentenanta sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
Descrierea ocupatiei (III):

9
Inginerul sisteme de securitate organizeaza si sustine sesiuni de instruire a utilizatorilor sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/ admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Inginerul sisteme de securitate verifica conformitatea lucrarilor efectuate de colaboratori si elaboreaza documentele specifice realizarii sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Inginerul sisteme de securitate organizeaza si sustine sesiuni de instruire a utilizatorilor sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/ admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Inginerul sisteme de securitate se preocupa pentru a cunoaste si aplica riguros documentele sistemului de management al calitatii angajatorului aferente sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
Competente
10
Competen a reprezint capacitatea de a aplica, combina i transfera cuno tin e i deprinderi n situa ii i medii de munc diverse, pentru realiza activit ile cerute la locul de munc .
A fi competent ntr-o ocupaie presupune :

a aplica cunotine tehnice de specialitate; a analiza i a lua decizii; a folosi creativitatea; a lucra impreuna cu altii ca membru intr-o echipa; a comunica eficient; a se adapta la mediul in care se desfasoara munca respectiva; a face fa situaiilor neprevzute.
Pasul 2
11
Legislatia formarii profesionale a adultilor
CNFPA
12
Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor indeplineste

rolul de autoritate nationala pentru calificari Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor are urmatoarele atributii principale (extras): avizeaza proiectele de acte normative care au ca obiect formarea profesionala a adultilor;
intocmeste si actualizeaza Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor;
aproba noi standarde ocupationale si le actualizeaza pe cele existente, conform evolutiilor pe piata muncii;
LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI

13
ORDONANA GUVERNULUI nr. 129/2000*) privind formarea profesional a adulilor ORDONANA Nr. 76 din 19 august 2004 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 129/2000 Hotarrea nr. 522 din 8 mai 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor Hotarrea nr. 887 din 3 iunie 2004 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei

14
ORDONANA GUVERNULUI nr. 129/2000*) privind formarea profesional a adulilor Art. 4 - (1) Formarea profesional a adulilor cuprinde formarea profesional iniial i formarea profesional continu organizate prin alte forme dect cele specifice sistemului naional de nvmnt. (2) Formarea profesional iniial a adulilor asigur pregtirea necesar pentru dobndirea competenelor profesionale minime necesare pentru obinerea unui loc de munc. (3) Formarea profesional continu este ulterioar formrii iniiale i asigur adulilor fie dezvoltarea competenelor profesionale deja dobndite, fie dobndirea de noi competene. Art. 5 - (1) n sensul prezentei ordonane, competena profesional reprezint capacitatea de a realiza activitile cerute la locul de munc la nivelul calitativ specificat n standardul ocupaional.

15
ORDONAN Nr. 76 din 19 august 2004 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesional a adulilor:
Alineatul (3) al articolul 5: "(3) Formarea profesional a adulilor se organizeaz prin programe de iniiere, calificare, recalificare, perfecionare, specializare, definite astfel: a) iniierea reprezint dobndirea uneia sau mai multor competene specifice unei calificri conform standardului ocupaional sau de pregtire profesional; b) calificarea, respectiv recalificarea, reprezint pregtirea profesional care conduce la dobndirea unui ansamblu de competene profesionale care permit unei persoane s desfoare activiti specifice uneia sau mai multor ocupaii; c) perfecionarea, respectiv specializarea, reprezint pregtirea profesional care conduce la dezvoltarea sau completarea cunotinelor, deprinderilor sau competenelor profesionale ale unei persoane care deine deja o calificare, respectiv dezvoltarea competenelor n cadrul aceleiai calificri, dobndirea de competene noi n aceeai arie ocupaional sau ntr-o arie ocupaional nou, dobndirea de competene fundamentale/cheie sau competene tehnice noi, specifice mai multor ocupaii."

16
ART. 12 (1) Programele de formare profesional asigur dobndirea unor competene profesionale n conformitate cu standardele ocupa ionale, respectiv standardele de pregtire profesional, recunoscute la nivel naional. (2) Standardul ocupaional, respectiv standardul de pregtire profesional, este documentul care precizeaz competenele profesionale necesare practicrii unei ocupaii, respectiv specifice unei calificri. FISCALITATE Art. 34 - Societile comerciale, companiile i societile naionale, unitile cooperatiste, regiile autonome i alte instituii pot efectua cheltuieli pentru formarea profesional a salariailor, cheltuieli care se deduc, dup caz, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit.
(OG 129/2000)
Metodologia certificrii formrii profesionale a adulilor

Ordin 501/8.10.2003 MMSSF & Ordin 5253/16.10.2003 MECT
17
EXAMEN
Art. 6 (1) Examenul de absolvire se susine n faa unei comisii de examinare constituite din trei persoane, dintre care, conform prevederilor art. 29 alin. 2) din Ordonan, 2/3 sunt specialiti din afara furnizorului de formare profesional i 1/3 reprezint furnizorul de formare profesional care a organizat programul de formare profesional. Art. 12 (3) Probele examenului de absolvire pentru programele de iniiere, de perfecionare sau de specializare se stabilesc de ctre furnizorul de formare, prin programul de formare profesional. Art. 13 (1) Aprecierea rezultatelor la probele examenului de absolvire se face prin note de la 1 la 10. (2) Pentru fiecare prob, notarea se face independent de cei doi membri ai comisiei de examinare, cu excepia preedintelui, notele fiind consemnate n foaia de notare. Nota final reprezint media aritmetic a notelor acordate i este consemnat n catalogul de examen, care se completeaz n dublu exemplar. (3) ntre notele acordate de membrii comisiei de examinare nu pot fi diferene mai mari de un punct, cazurile contrare fiind mediate de preedintele comisiei de examinare, hotrrea sa fiind definitiv.
Pasul 3
18
Legislatia referitoare la executia, verificarea, intretinerea si repararea sistemelor tehnice de detectie si semnalizare la efractie si control acces, sisteme tehnice de televiziune cu circuit inchis si sisteme tehnice de monitorizare.
Dezbatere
19
Pasul 4
20
Legislatia referitoare la executia, verificarea, intretinerea si repararea sistemelor i instalaiilor de semnalizare, alarmare i alertare n caz de incendiu.
Ordinul 87/2010
21
Ordinul nr. 87/2010

pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor
EMIS DE MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 14 aprilie 2010

Metodologia de autorizare
22
Art. 1 Se aproba Metodologia de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, prin Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila si prin inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti, urmareste punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Dispozitii generale
23
Art. 1 (1) Prezenta metodologie stabileste cadrul de desfasurare a activitatii de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor. (2) Fac obiectul autorizarii potrivit prezentei metodologii urmatoarele lucrari: a) proiectarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu; b) instalarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu; c) proiectarea sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor; d) instalarea si intretinerea sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorurate cu efect de sera;
Dispozitii generale Art.1continuare

24
e) termoprotectie cu vopsele termospumante;
f) termoprotectie cu produse de torcretare; g) ignifugarea materialelor combustibile; h) intretinerea instalatiilor speciale din compunerea autospecialelor destinate apararii impotriva incendiilor; i) verificarea, reincarcarea si repararea stingatoarelor de incendiu, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorurate cu efect de sera. (3) Autorizarea persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor, altele decat cele prevazute la alin. (2), se face prin metodologii specifice, aprobate in conditiile legii.
Termeni si expresii
25
ART. 2 - In sensul prezentei metodologii, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) autorizatie document emis de Centrul National pentru Securitate la
Incendiu si Protectie Civila care da dreptul titularului sa efectueze lucrarile in domeniul apararii impotriva incendiilor prevazute de art. 1 alin. (2); b) persoane persoane juridice, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale; c) personal angajati ai persoanelor juridice, membri ai intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale, precum si persoane fizice autorizate, care detin un certificat de competenta profesionala pentru unul sau mai multe dintre domeniile de autorizare prevazute la art. 1 alin. (2); d) certificat de competenta profesionala document care atesta pregatirea profesionala in domeniul pentru care se solicita autorizare.
Costurile autorizarii
26
Art. 3 Autorizarea persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor, denumita in continuare autorizare, se realizeaza contra cost, pe baza tarifelor stabilite potrivit art. 5 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 259/2005 privind infiintarea si stabilirea atributiilor Centrului National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila.
Capitolul II - Desfasurarea activitatii de autorizare a persoanelor

27
Art. 4 (1) Autorizarea se solicita in scris, pentru fiecare dintre lucrarile prevazute la art. 1 alin. (2), la Centrul National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila, denumit in continuare Centrul National, unitate specializata din structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, denumit in continuare Inspectoratul General. (2) In cazul persoanei juridice, autorizarea se solicita pentru fiecare filiala a acesteia, constituita potrivit legii, care urmeaza sa efectueze lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor. (3) Autorizatia se acorda pe o perioada nedeterminata. (4) Modelul cererii de autorizare este prevazut in anexa nr. 1.
Documente de autorizare
28
Art. 5 (1) Cererea de autorizare trebuie insotita de urmatoarele documente: a) copie de pe certificatul de inregistrare emis de oficiul registrului comertului; b) certificat constatator emis cu cel mult 30 de zile inaintea solicitarii autorizarii de oficiul registrului comertului in baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din care sa reiasa inregistrarea uneia sau mai multor activitati pentru care se solicita autorizarea, conform Listei codurilor CAEN prevazute in anexa nr. 2; c) lista cu personalul semnata si stampilata de solicitant; d) copii de pe certificatul/certificatele de competenta profesionala pentru ocupatii specifice, care respecta Lista ocupatiilor specifice prevazuta in anexa nr. 3; e) Lista mijloacelor tehnice din dotare, semnata si stampilata de solicitant, intocmita conform anexei nr. 4, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare;
Documente de autorizarecontinuare
29
f) buletine de verificare metrologica sau certificate de etalonare emise de laboratoare autorizate metrologic pentru mijloacele de masurare din dotare, supuse controlului metrologic legal; g) procedura de lucru specifica activitatii pentru care se solicita autorizarea, care respecta structura-cadru prevazuta in anexa nr. 5, semnata si stampilata de solicitant, sau, atunci cand exista un sistem de management al calitatii pe domeniul pentru care se solicita autorizarea, dovada din care sa rezulte implementarea acestuia si procedura de lucru aferenta; h) copie de pe autorizatia emisa de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat ISCIR pentru efectuarea activitatilor de umplere, reparare, verificare tehnica, scoatere din uz si casare a recipientelor-butelii stingatoare de incendiu, in cazul persoanelor care solicita autorizarea pentru efectuarea lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu; i) dovada achitarii contravalorii prestarilor de servicii.
Documente de autorizarecontinuare
30
(2) In cazul institutiilor/autoritatilor publice, situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) se dovedesc prin prezentarea unor documente echivalente. (3) Prin prezentarea certificatelor de competenta profesionala prevazute la alin. (1) lit. d), persoanele care solicita autorizarea trebuie sa faca dovada ca personalul acopera toate unitatile de competenta specifice. (4) Dotarea cu mijloace tehnice, dovedita potrivit alin. (1) lit. e), trebuie sa respecte urmatoarele reguli: a) generale: 1. sa fie asigurata pe intreaga perioada de autorizare a persoanei; 2. mijloacele tehnice nu trebuie sa fie de tip hobby sau destinate uzului casnic/ gospodaresc; b) specifice: 1. sa fie asigurata pentru fiecare sucursala, in cazul persoanelor juridice; 2. sa fie asigurata pentru fiecare punct de lucru, in cazul in care se solicita autorizarea pentru efectuarea lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu.
Inregistrarea cererilor
31
Art. 6 (1) Cererile se inregistreaza in ordinea primirii lor. (2) In termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autorizare, solicitantului i se trimite o confirmare, care trebuie sa contina urmatoarele: a) informatii privind completarea documentelor care insotesc cererea de autorizare, daca este cazul; b) comunicarea termenului de procesare a cererii de autorizare si a datei de la care incepe sa curga: data inregistrarii cererii de autorizare sau, dupa caz, data primirii documentatiei complete; c) caile de atac; d) mentiunea privind autorizarea tacita, in cazul depasirii termenului de procesare a cererii. (3) Documentele solicitate suplimentar trebuie sa fie depuse in cel mult 45 de zile de la data notificarii, in caz contrar cererea se respinge.
Solutionarea cererii de autorizare

32
Art. 7 (1) Cererea de autorizare se solutioneaza de catre specialisti din structura de autorizare printr-un referat care cuprinde concluzii si propuneri privind acordarea autorizatiei sau, dupa caz, respingerea motivata a solicitarii; referatul se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se aproba de catre seful Centrului National. (2) Cererea solicitantului se proceseaza in cel mult 30 de zile de la data depunerii documentatiei complete. Termenul poate fi prelungit o singura data, pentru o perioada de maximum 15 zile, cu conditia notificarii solicitantului inainte de expirarea termenului initial. Valabilitatea documentelor depuse initial nu este afectata de prelungirea dispusa de Centrul National. (3) In cazul in care cererea se respinge, solicitantul trebuie informat cu privire la decizia de respingere, cu precizarea motivelor care au stat la baza luarii acestei masuri. (4) Modelul autorizatiilor emise de Centrul National este prevazut in anexa nr. 6. (5) Evidenta autorizatiilor emise se tine intr-un registru special, al carui model este prevazut in anexa nr. 7. (6) Daca solicitantii nu se prezinta pentru ridicarea autorizatiilor in termen de 6 luni de la data emiterii, acestea se claseaza si se indosariaza potrivit reglementarilor in vigoare.
Capitolul III - Supravegherea persoanelor autorizate

33
Art. 8 (1) Persoanele autorizate sunt supuse unei auditari de supraveghere. (2) Auditul de supraveghere se realizeaza de Centrul National si/sau de inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, pe baza unei proceduri de efectuare a auditului aprobata prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General. (3) In vederea realizarii auditului de supraveghere fiecare inspectorat pentru situatii de urgenta judetean, respectiv al municipiului Bucuresti desemneaza cel putin 2 specialisti pentru fiecare domeniu de autorizare prevazut la art. 1 alin. (2). Dupa centralizarea de catre Centrul National si aprobarea de catre inspectorul general al Inspectoratului General, lista auditorilor desemnati se afiseaza pe site-ul oficial al Inspectoratului General si al Centrului National.
Auditarea
34
Art. 9 (1) Persoanele autorizate trebuie sa permita accesul neconditionat al auditorilor in spatiile in care efectueaza lucrari in domeniile prevazute la art. 1 alin. (2), la toate documentele care au stat la baza autorizarii, dupa caz, la documentele de provenienta, certificatele de calitate, declaratiile de conformitate pentru toate mijloacele tehnice din dotare si substantele utilizate si la altele asemenea. (2) Beneficiarii lucrarilor realizate de persoanele autorizate trebuie sa permita accesul neconditionat al auditorilor la toate lucrarile efectuate sau aflate in curs de efectuare. (3) Modul de efectuare a lucrarilor se verifica in cadrul a cel putin 3 lucrari alese de auditor.
Auditul de supraveghere
35
Art. 10 (1) Auditul de supraveghere poate fi planificat sau inopinat. (2) Auditul de supraveghere planificat se efectueaza cel putin o data la 2 ani si se comunica persoanei autorizate cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru realizarea acestuia. (3) Auditul de supraveghere inopinat se executa: a) in urma reclamatiilor, informarilor si/sau sesizarilor cu privire la lucrarile aflate in curs de efectuare sau efectuate de persoana autorizata; b) pe timpul verificarii activitatii auditorilor de catre reprezentantii Inspectoratului General, prin structura specializata de supraveghere a pietei.
Referatul de supraveghere
36
Art. 11 (1) In urma auditului de supraveghere se intocmeste un referat de supraveghere, al carui model este prevazut in anexa nr. 8 in 3 exemplare, care se distribuie astfel: a) exemplarul nr. 1, la Centrul National; b) exemplarul nr. 2, la inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti; c) exemplarul nr. 3, la persoana auditata. (2) Referatul de supraveghere se comunica persoanei auditate si Centrului National, dupa caz, in termen de 15 zile de la data incheierii auditului de supraveghere.
Capitolul IV - Suspendarea, retragerea si anularea autorizatiei

37
Art. 12 (1) In cazul in care, in urma analizarii referatului de supraveghere, se constata ca persoana auditata nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza acordarii autorizatiei, altele decat cele care atrag retragerea acesteia, Centrul National, prin structura de autorizare, intocmeste un raport de suspendare a autorizatiei. (2) Raportul de suspendare a autorizatiei cuprinde: a) abaterile constatate; b) dispozitia de suspendare a autorizatiei; c) atentionarea persoanei auditate ca in termen de cel mult 30 de zile de la comunicare sa remedieze abaterile constatate; d) cai de atac. (3) Raportul de suspendare se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se aproba de catre seful Centrului National. (4) Raportul de suspendare se intocmeste in 3 exemplare, in termen de 10 zile de la data inregistrarii referatului de supraveghere la Centrul National, si se comunica in termen de 5 zile de la data intocmirii acestuia: a) persoanei auditate; b) inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti.
Suspendarea retragerea autorizatiei

38
Art. 13 Suspendarea autorizatiei inceteaza daca, in termenul comunicat, persoana autorizata face dovada indeplinirii conditiilor de autorizare, prin depunerea la Centrul National a unor documente in acest sens. Art. 14 Autorizatia se retrage daca: a) se constata efectuarea lucrarilor autorizate cu produse necertificate, neagrementate tehnic si/sau fara marcaj CE; b) se constata efectuarea lucrarilor autorizate cu alt personal decat cel nominalizat in lista depusa potrivit art. 5 alin. (1) lit. c); c) persoanele autorizate impiedica ori se sustrag de la efectuarea auditului; d) in termen de un an, autorizatia a fost suspendata de doua ori; e) se constata ca persoana autorizata, pe perioada suspendarii, efectueaza lucrari in domeniul in care este autorizata; f) nu se face dovada indeplinirii conditiilor de autorizare, in termenul comunicat cu ocazia suspendarii.
Raportul de retragere a autorizatiei

39
Art.15 (1) In cazul in care in urma analizarii referatului de supraveghere se constata existenta uneia/unora din situatiile prevazute la art. 14, Centrul National, prin structura de autorizare, intocmeste un raport de retragere a autorizatiei. (2) Raportul de retragere a autorizatiei cuprinde: a) abaterile constatate; b) dispozitia de retragere a autorizatiei; c) cai de atac. (3) Raportul de retragere se vizeaza de catre seful structurii de autorizare si se aproba de catre seful Centrului National. (4) Raportul de retragere se intocmeste in 3 exemplare, in termen de 10 zile de la data inregistrarii referatului de supraveghere la Centrul National, si se comunica in termen de 5 zile de la data intocmirii acestuia: a) persoanei auditate; b) inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti.
Solicitarea unei noi autorizatii

40
Art. 16 (1) Persoana careia i-a fost retrasa autorizatia poate solicita o noua autorizare numai dupa expirarea unui an de la data retragerii autorizatiei anterioare. (2) In cazul in care persoana solicita o noua autorizare fara respectarea termenului prevazut la alin. (1), cererea se respinge ca prematura. (3) Persoana careia i-a fost retrasa de doua ori autorizatia nu mai poate solicita o noua autorizare.
Capitolul V - Preschimbarea autorizatiilor

41
Art. 17 (1) Preschimbarea autorizatiilor intervine in urmatoarele situatii: a) la schimbarea formei juridice de organizare a persoanei autorizate, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; b) la schimbarea denumirii/numelui persoanei autorizate; c) la schimbarea sediului social/profesional al persoanei autorizate. (2) In vederea preschimbarii autorizatiei, persoanele trebuie sa depuna la Centrul National urmatoarele documente: a) cerere de preschimbare a autorizatiei, intocmita conform modelului prevazut in anexa nr. 9; b) autorizatia in original; c) documente care justifica necesitatea preschimbarii autorizatiei.
Capitolul VI - Libera circulatie a serviciilor

42
Art. 18 (1) Persoanele autorizate stabilite intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European pot sa efectueze lucrarile in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la art. 1 alin. (2), in regim transfrontalier in Romania numai dupa notificarea prealabila a Centrului National pentru fiecare lucrare, conform modelului prevazut in anexa nr. 10. (2) Persoanele autorizate intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European pot sa efectueze lucrarile in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la art. 1 alin. (2), cu caracter permanent in Romania numai dupa notificarea prealabila a Centrului National, conform modelului prevazut in anexa nr. 11.
Ar. 18 - notificarea
43
Notificarea trebuie insotita de urmatoarele documente: a) actul de inregistrare la oficiul registrului comertului, in copie; b) autorizatia emisa de statul emitent, in copie si in traducere autorizata; c) lista cu personalul care detine certificate de competenta profesionala corespunzatoare, semnata si stampilata de persoana autorizata; d) certificate de competenta profesionala sau documente similare emise de autoritati dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, in copie si in traducere autorizata; e) autorizatie echivalenta ca scop cu autorizatia emisa de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat ISCIR pentru efectuarea activitatilor de umplere, reparare, verificare tehnica, scoatere din uz si casare a recipientelor-butelii stingatoare de incendiu, in cazul persoanelor autorizate pentru efectuarea lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu, in copie si traducere autorizata.
Verificarea legalitatii documentelor

44
Art. 19 In cazul in care este necesara verificarea legalitatii documentelor depuse in vederea autorizarii, Centrul National contacteaza autoritatile competente din statul membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European in cauza, prin intermediul Sistemului de informare in cadrul pietei interne, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romani.
Capitolul VII - Obligatii ale persoanei autorizate si cai de atac

45
Art. 20 Persoanele autorizate au urmatoarele obligatii: a) sa mentina conditiile care au stat la baza autorizarii, pe toata durata existentei autorizatiei; b) sa asigure tinerea la zi a evidentei lucrarilor efectuate, in registre speciale, intocmite conform modelelor prevazute in anexele nr. 1216; c) sa comunice in scris Centrului National modificarile survenite in conditiile care au stat la baza autorizarii, in termen de 10 zile de la data producerii acestora, prin transmiterea de documente actualizate. Art. 21 Contestarea deciziei de respingere a cererii de autorizare sau de suspendare/ retragere a autorizatiei se face conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.
Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale

46
Art. 22 (1) Certificatele de atestare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei metodologii sunt valabile pana la expirarea termenului de valabilitate. (2) Persoanele care au fost atestate pana la data intrarii in vigoare a prezentei metodologii trebuie sa respecte conditiile care au stat la baza emiterii certificatelor de atestare. Art. 23 Verificarea activitatii auditorilor din inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene, respectiv al municipiului Bucuresti si din Centrul National se face de catre reprezentantii Inspectoratului General, prin structura specializata de supraveghere a pietei, pe baza procedurii aprobate de inspectorul general al Inspectoratului General. Art. 24 Pentru aplicarea prezentei metodologii Centrul National elaboreaza proceduri specifice, aprobate de inspectorul general al Inspectoratului General.
Dispozitii finale
47
Art. 25 Listele cu persoanele autorizate, precum si cele carora li s-a retras autorizatia se afiseaza si se actualizeaza pe site-ul oficial al Inspectoratului General si al Centrului National si/sau se publica in publicatii de specialitate. Art. 26 Procedura de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor poate fi indeplinita prin intermediul punctului de contact unic electronic, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009, in termen de 60 de zile de la operationalizarea punctului de contact unic electronic. Art. 27 Prevederile prezentei metodologii se completeaza cu dispozitiile-cadru ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009. Art. 28 Anexele nr. 116 fac parte integranta din prezenta metodologie.
Anexe:
48
Anexa nr. 1 model cerere de autorizare Anexa nr. 2 lista codurilor CAEN Anexa nr. 3 lista ocupatiilor specifice Anexa nr. 4 lista mijloacelor tehnice din dotare Anexa nr. 5 structura cadru a procedurii de lucru specifice Anexa nr. 6 autorizatie (formular) Anexa nr. 7 registru special de evidenta a autorizatiilor Anexa nr. 8 referat de supraveghere Anexa nr. 9 cerere de preschimbare a autorizatiei Anexa nr. 10 notificare (model) Anexa nr. 11 notificare (model) Anexa nr. 12 registru de evidenta a lucrarilor de ignifugare a materialelor combustibile. Anexa nr. 13 registru de evidenta a lucrarilor de termoprotectie Anexa nr. 14 registru de evidenta a lucrarilor de proiectare, instalare si intretinere a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu/sistemelor si instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorescente cu efect de sera (model). Anexa nr. 15 registru de evidenta a lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu, cu exceptia celor care contin anumite gaze fluorescente cu efect de sera (model). Anexa nr. 16 registru de evidenta a lucrarilor de intretinere a instalatiilor speciale din compunerea autospecialelor destinate apararii impotriva incendiilor (model). ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
Dezbatere
49
Pasul 5
50
Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate.
Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate

51
Competenele necesare pentru evidena i ntocmirea documentelor n activitatea echipelor de service i instalare i abilitatea de a raporta situaiile deosebite, observaiile sau orice alte elemente considerate a avea impact asupra organizatiei si activittii. Tipuri de documente: dosarul abonatului, proiectul de instalare, ordinul de instalare, note de solicitare, lista de dotare minim, registrul operaiunilor de service, inventarul de scule. Condiii i circumstane de completare / ntocmire a documentelor. Datele tehnice i non-tehnice care trebuie completate n documentele standard: date privind starea sistemului abonatului, probe funcionale, modificri n proiectul iniial (dup consultare proiectantului). Categorii de documente, modaliti i proceduri de completare, nregistrare, pstrare informaiile care se vor nregistra n documentele standard: tipul interveniei (service programat, depanare, instalare etc.), descrierea strii sistemului, operaiuni efectuate, numele membrilor echipei, confirmarea de ctre beneficiar a conformitii celor nscrise, neconcordane ntre proiect i situaia de la amplasament sursele de obinere a datelor: de la clieni, din proiecte, din documentaiile tehnice i interne, din standarde tehnice, din manuale etc. proceduri de circulaie a documentelor n cadrul organizaiei

52
Identificarea datelor si documentelor
Documentele care se ntocmesc / completeaz sunt identificate corect n funcie de tipul activitii. Datele care se vor nregistra sunt n concordanta cu realitatea i cu tipul documentului. Sursele de obtinere a datelor sunt corect identificate i selectate n funcie de natura datelor.

53
ntocmirea / completarea documentelor de evidenta
Datele i informatiile sunt consemnate corect n documentele de documentelor de eviden eviden specifice. Informatiile nregistrate respecta ca fond i forma procedurile interne. Datele i informatiile consemnate n documentele de evidenta sunt reale i verificabile. Documentele de evidenta sunt ntocmite / completate concis i / sau lizibil. Toate documentele standard sunt completate i pastrate conform normelor interne.

54
Intocmirea rapoartelor
Modalitatea de ntocmire a rapoartelor este n conformitate cu normele interne. Rapoartele prezint date relevante pentru scopul propus. Rapoartele sunt ntocmite concis i lizibil. Acolo unde este cazul, pentru dezvoltarea, modificarea unor sisteme de alarma i detectie de la abonat, datele de fezabilitate tehnica vor fi completate cu acceptul abonatului.
Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate / evaluari

55
Cunostinte:
Categorii de documente, modalitati si proceduri de completare, nregistrare, pastrare; Informatiile care se vor nregistra n documentele standard sunt: tipul interventiei (service programat, depanare, instalare etc.), descrierea starii sistemului, operatiuni efectuate, numele membrilor echipei, confirmarea de catre beneficiar a conformitii celor nscrise, neconcordane ntre proiect si situaia de la amplasament Sursele de obtinere a datelor: de la clienti, din proiecte, din documentaiile tehnice si interne, din standarde tehnice, din manuale etc. Proceduri de circulatie a documentelor n cadrul organizaiei.
Intocmirea documentelor de evidenta si a rapoartelor de activitate / evaluari

56
Se va urmarii:
acuratetea datelor tehnice din documentele corespunzatoare;
capacitatea de sinteza si prezentare a diferitelor probleme, claritate, argumentatia tehnica si a solutiilor de fezabilitate propuse; modalitatea n care informatiile din documentele standard sunt utilizate pentru desfurarea corespunztoare a activitilor, ordinea, promptitudinea, claritatea cunoaterea si utilizarea diferitelor proceduri interne de completare si circulatie a documentelor, pastrarea confidentialitatii informatiilor despre clienti, pstrarea secretului solutiilor brevetabile, a schemelor originale etc.
Dezbatere
57
Pasul 6
58
Planificarea si organizarea activitatilor proprii
Planificarea si organizarea
59
Competentele necesare organizrii si planificrii activittilor specifice pentru echipele de service i instalare precum i capacitatea acestora de a estima corect timpul, resursele, fazele / etapele de realizare a propriei activitti. Pentru echipele de service competentele includ si organizarea activittii de service pentru situatiile de urgent.
Identificarea obiectivelor
60
Informatiile i datele necesare realizarii activitatilor sunt identificate prin analiza corect a documentaiilor specifice. Etapele / fazele de realizare a fiecrei operaiuni sunt identificate n functie de tipul activitatii i de caracteristicile tehnice ale sistemelor de detectie incendiu i / sau de structura amplasamentului. Operaiunile n regim de urgen sunt identificate n conformitate cu procedurile interne, acolo unde este cazul.
Stabilirea si alocarea resurselor

61
Resursele materiale sunt stabilite corespunztor n conformitate cu caracteristicile activitii. Personalul implicat este anunat n timp util asupra operaiunilor pe care le va desfaura. Dispozitivele de testare / diagnosticare, trusele de lucru (scule i aparatura de masura i control) sunt verificate din punct de vedere functional i metrologic. Echipamentele componente ale sistemului de alarma i detectie incendiu sunt verificate sa corespunda din punct de vedere cantitativ i calitativ cu proiectul sau tipul activitii, acolo unde este cazul.
Planificarea activitatilor
62
Planificarea succesiunii etapelor / fazelor este fcut n funcie de caracteristicile tehnice, normele de mentenanta i de particularitatile constructive ale amplasamentului. Planificarea ine cont de nelegerile cu abonatul / clientul.
Planificarea ia n calcul i aparitia de evenimente i situatii neprevzute, pa baza experienelor anterioare, att pentru ncadrarea n timp ct i pentru alocarea de resurse suplimentare. Planificarea necesarului de materiale pentru fazele / etapele activitii este realizat pentru ncadrarea n normele de consum. Operatiunile care au loc n regim de urgenta vor fi desfaurate conform procedurilor interne i n timp util, acolo unde este cazul.
Cunostinte
63
categorii de materiale si norme estimative de consum; proceduri interne de desfasurare a activitilor specifice; faze / etape identificabile n cadrul activitilor specifice si timpul estimat; echivalenta ntre echipamentele din proiect si cele existente / alocate (unde este cazul) norme de mentenanta date de fabricant (unde este cazul)
Vom urmarii:
64
modul n care activitile specifice sunt organizate si planificate; capacitatea de a se ncadra n timpul afectat;
modul n care materialele, dispozitivele, echipamentele sunt pregatite si ntretinute; capacitatea de a identifica corect particularitile fiecarei lucrari / activiti si de a se organiza n mod corespunzator.
Dezbatere
65
Pasul 7
66
Aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca
Reguli generale
67
Prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca sunt nsuite n conformitate cu specificul activitilor. Echipamente de protecie sunt utilizate corect conform normelor de folosire. Echipamentele de protectie sunt ntretinute i pastrate adecvat, n conformitate cu normele. Procedurile de protectie individuala i colectiva sunt corect nsu ite prin participarea la instructaje periodice iar responsabilitile pe activiti concrete sunt definite nominal.
Identificarea riscurilor in munca

68
Riscurile in munca sunt identificate in corelatie cu specificul activitatii de executat. Riscurile in munca sunt identificate avandu-se in vedere toate aspectele relevante pentru desfasurarea activitatilor. Riscurile sunt identificate in conformitate cu prevederile legislatiei specifice in domeniu.
Tipuri de riscuri: pericol de lovire, cadere de la inaltime, pericol de alunecare, taiere cu scule si unelte continand parti metalice/ascutite, pericol de cadere de materiale si obiecte de la inaltime, etc.
Aplicarea prevederilor legale

69
Prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca sunt aplicate in conformitate cu legislatia specifica in domeniu. Prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca sunt aplicate in corelatie cu specificul locului de munca. Prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca sunt aplicate permanent, pe toata durata activitatilor.
Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instructiuni proprii in functie de specificul conditiilor de lucru.
Interventii in caz de accident

70
In caz de accident se intervine in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare. In caz de accident se intervine in conformitate cu prevederile regulamentului interior. In caz de accident se intervine prin modalitati adaptate situatiei concrete si tipului de accident produs.
Tipuri de accidente: traumatisme mecanice (loviri, raniri, fracturi, caderi de la inaltime), electrocutare, arsuri, intoxicatii cu gaze etc.
Dezbatere
71
Pasul 8
72
Aplicarea normelor de protectie a mediului
Reguli generale
73
Normele de protectie a mediului sunt aplicate corespunzator activitatilor desfasurate. Normele de protectie a mediului sunt aplicate conform instructajelor. Normele de protectie a mediului sunt aplicate evitand efectul nociv asupra mediului inconjurator si a zonei de lucru.
Factori de mediu: apa, aer, sol, specii si habitate naturale protejate. Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instructiuni proprii in functie de specificul conditiilor de lucru.
Diminuarea riscurilor de mediu

74
Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza conform procedurilor interne, fara afectarea factorilor de mediu. Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza in conformitate cu procedurile de urgenta si cu prevederile legislatiei in vigoare. Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza cu promptitudine.
Riscuri: poluarea apei, aerului, solului, degradarea biodiversitatii etc.
Diminuarea consumului de resurse naturale.

75
Pentru diminuarea consumului de resurse naturale se actioneaza conform procedurilor interne. Pentru diminuarea consumului de resurse naturale se actioneaza conform specificului locului de munca. Pentru diminuarea consumului de resurse naturale se actioneaza permanent si constiincios.
Resurse naturale: apa, gaze, titei, sol, resurse energetice etc.
Dezbatere
76
Pasul 9
77
Comunicarea interpersonala la locul de munca
Comunicarea interpersonala
78
limbajul tehnic specific activitatilor, limbajul accesibil abonatilor / clientilor; persoanelor autorizate: colegi, sefi operativi / ierarhici cu care se afla n relatii de serviciu; forme de comunicare: scris, verbal (direct sau prin mijloace de comunicare audio).
Cunostinte
79
cunotine specifice obiectului de activitate; metode uzuale de comunicare din interiorul organizaiei; proceduri de nregistrare a activitilor; terminologia specific i utilizarea acesteia n diferite circumstane; proceduri interne de raportare i nominalizarea persoanelor respective; informaiile care sunt secrete sau confideniale fa de abonai / clieni sau ali colegi.
Se va urmarii
80
modalitatea de utilizare a limbajului tehnic i nontehnic pentru comunicare; modalitatea de utilizare a diferitelor mijloace de comunicare; capacitatea de a nregistra corect i complet activitile desfurate n conformitate cu procedurile interne; capacitatea de a analiza i utiliza eficient informaiile primite pentru a rspunde corespunztor n diferite; circumstane; capacitatea de a exprima clar, ntr-o manier potrivit nelmuriri, opinii sau situaii concrete.
Transmiterea si primirea mesajului

81
Comunicarea se realizeaz numai cu persoanele autorizate prin atributiunile de serviciu, cu respectarea raporturilor ierarhice, operative ifuncionale. Metodele de comunicare sunt corespunzatoare procedurilor interne i permit transmiterea corecta, rapida i n forma adecvata a informatiilor. Informatiile sunt reale, corecte, complete i transmise n limbajul adecvat interlocutorilor. ntrebarile pentru obtinerea informatiilor suplimentare i clarificarilor sunt pertinente i logice. Modul de adresare este politicos i concis. Informaiile, care prin atribuiunile specifice ale postului sau care au un caracter confidential i nu sunt de competenta oricarei persoane, vor fi clasificate ca si confidentiale.
Participarea la discutii de grup

82
Problemele profesionale sunt discutate i rezolvate prin procedee acceptate de membrii grupului. Punctele de vedere proprii sunt argumentate tehnic i procedural, clar i sunt expuse fara retinere. Dreptul la opinie n cadrul grupului este respectat. Interlocutorii sunt tratati cu atentie i ntelegere. Divergenele tehnice sau de alt natur sunt rezolvate cu argumente, cu calm i politete.
Comunicarea interpersonala
83
Comunicarea interuman se bazeaz pe un ansamblu de procese psihomotorii specific umane, limbajul, n care un loc deosebit revine componentei contiente, gndirii. Aceast form de comunicare se poate realiza i prin utilizarea unor mijloace nonverbale cu funcie de semnalizare, atitudini posturale, mimico-gestic, sunete nonverbale, etc. Conform modelului comunicaional al psihicului uman sugerat de teoria comunicrii, ntreaga activitate psihic este conceput ca o reea de comunicare informaional, n ordine interspecific (cu alii, cu lumea) i intraspecific (cu sine, ntre subsistemele sistemului psihic individual).
Comunicarea interpersonala la locul de munca

84
n accepinea sa general, comunicarea reprezint un mod de manifestare a gndurilor i sentimentelor cu ajutorul vorbirii, scrierii, gesturilor i mimicii n scopul de a te face neles. n accepiuni speciale, comunicarea poate nsemna:

o intervenie moral n faa unui auditoriu; un mesaj care este transmis pe linie ierarhic ntr-o organizaie; o relaie bidirecional ntre subiect i agent ntr-o situaie pedagogic;
un mijloc prin care indivizii scap de singurtate printr-un schimb cu semenii lor; un schimb de informaii ntre doi corespondeni prin intermediul unui canal de transmisie, etc;
Etimologia cuvntului are la baz termenul latin communicare, avnd sensul a pune n comun.
Elementele comunicarii
85
Orice com unicare este compus din ase elemente indispensabile:
1.
Emitator sau locator

2.
Enunt sau mesaj

4. 5. 6.
3.
Receptor sau interlocutor Cod Interferenta Retroactiune
O condiie esenial a comunicrii o reprezint adecvarea. Emitorul trebuie s aib un limbaj adecvat, pentru a-i putea transmite eficient mesajul, n funcie de obiectivele urmrite i de identitatea destinatarului.
Eficienta comunicarii
86
Pentru eficiena comunicrii, trebuie ndeplinite anumite condiii specifice:

Elaborarea mesajului i cutarea condiiilor favorabile pentru transmiterea lui; Exprimarea clar i logic, operaional a mesajului; Conturarea precis a obiectivului comunicrii mesajului; Definirea condiiilor optime pentru a realiza o bun comunicare; Transmiterea efectiv a mesajului ctre un receptor, prin anumite canale, mijloace organizate; Receptarea mesajului, nelegerea i prelucrarea lui; Formularea rspunsului i integrarea lui n comunicarea semnificaiei mesajului.
Controlul comunicarii
87
Controlul comunicrii reprezint componenta strategic a comunicrii ce se refer la competenele i activitile mentale obiectivate n actul comunicrii. El se aplic att operaiilor de receptare, ct i producere. Unul din factorii importani ai controlului operaiilor productive este feedback-ul pe care emitorul l primete pe parcursul formulrii, articulrii i percepiei acustice. Controlul comunicrii include i modul de stpnire a procesului: cum se trateaz apariia unor elemente aleatorii n comunicare.(schimbri de domeniu, de tem etc.).
(prezentare schematica)
88
Ce controlm? Sensul mesajului
n ce scop? Folosim acelai cod? Avem acelai nivel de limb? Dm acelai neles cuvintelor? Inteniile mele sunt nelese? n ce msur m ascult interlocutorul? Este el dispus s-mi rspund? Care sunt obiectivele fixate de emitor n direcia receptorului? Receptorul poate interpreta pozitiv mesajul? Am neles poziia lui? Reticenele lui? Argumentele lui? mi pot exprima percepia situaiei n termeni de facilitare a comunicrii?
Prin ce mijloace? Reformulare ntrebri Efort de participare
Inteniile locutorilor (nivelul afectiv)
Obiectivele (nivelul intelectual) Conflictele sau limitele
Clarificare Ajustarea nevoilor Negociere
( DEZBATERE )
89
Pasul 10
90
Perfectionarea profesionala Metode de instruire si formare profesionala continua
Perfectionarea profesionala
91
Identificarea necesarului de instruire

Nivelul propriu de pregtire profesional este evaluat corect. Necesarul de instruire este identificat corect n conformitate cucerintele tehnice, tehnologice, operative, procedurale si practice.
Participarea la pregtire / instruire

Forma de pregtire este aleas corespunztor n sensul asigurrii eficienei n pregtire. Forma de pregatire este corelata cu posibilitatile existente i scopurile propuse. Instruirea / pregtirea este eficient n sensul atingerii obiectivelor propuse n timpul optim. Instruirea este completa astfel nct toate cunotintele i deprinderile necesare s poat fi asimilate la nivelul propus. Periodicitatea este aleas cu atenie astfel nct pregtirea / instruirea s in pasul cu introducerea de noi echipamente, versiuni etc.
Perfectionarea profesionala
92
Autoperfectionarea
Studierea i analiza documentatiei tehnice se va face ori de cte ori apar noi versiuni, echipamente, standarde sau variante. Deprinderile practice individuale se exerseaz n laboratorul propriu i prin schimb de experienta n cadrul echipei. Nelamuririle, neconcordantele, deprinderile corecte i rapide sunt rezolvate prin studiu / practic individual sau prin asistena unei persoane cu experien mai mare.
Andragogia
93
Andragogia este arta si stiinta de a-i ajuta pe adultii care invata. MALCOM KNOWLES. Termenul de Andragogie a fost formulat pentru prima data de catre profesorul german Alexander Kapp, in 1833: andr = om, agogos = a conduce, ceea ce inseamna educatia adultilor, diferentiindu-se astfel de termenul pedagogie, unde paid = copil. Stiinta care se ocupa cu metodele de educatie ale adultilor.
De ce invata adultul?
94
O Motivatie puternica UN Scop bine determinat UN Proces autodirectionat ( a luat o hotarare singur ) UN Timp nelimitat O Finalitate masurabila O Experienta UN Feed-back
Invatarea:
95
Motivatia sa este mult mai complexa decat motivatia scolarului/studentului Are un inalt grad de curiozitate Pentru adulti, invatarea este o problema de reorganizare, de restructurare Isi asuma responsabilitatea pentru calitatea insusirii cunostintelor Studiaza cu mai multa stradanie si e perseverent Stie exact ce doreste sa invete sau sa cunoasca
Invatarea este:
96
Invatarea experientiala este in mod special eficienta datorita aplicarii imediate a impactului la nivel personal. Invatarea are o latura cognitiva ( invatarea prin cunoastere ) si o latura practica ( invatarea referitoare la actiune).
Invatarea practica prin actiune

97
1. 2. 3. 4.
Formarea deprinderilor Dezvoltarea obisnuintelor Formarea interioara a modurilor de comportament Dezvoltarea comportamentelor gresite
Adultii invata atunci cand:

98
Este directionat de ei insisi Raspunde unor nevoi recent identificate Este participativ Este experiential Este reflectiv Furnizeaza feed-back Presupune respectarea celui care se instruieste/ climatul reprezinta 50 % din procesul de invatare
Modul de procesare si interpretare a informatiei:

99
Proceseaza informatia daca sunt utilizate mijloace vizuale, prefera sa vada ce invata, creindu-si mental o imagine despre cele invatate. Proceseaza informatia daca sunt utilizate mijloace auditive , prefera sa auda Folosesc simtul tactil in perceperea informatiei, sunt receptivi la gesturi, vor sa puna mana Cei carora miscarea le este de folos cand receptioneaza o informatie, vor sa simta
Ne amintim:
100
10 % din ce citim 20 % din ce auzim 30 % din ce vedem 50% din ce vedem-auzim 80 % din ce spunem 90 % din ce facem
Informatie editata de Societatea Britanica a Audiovizualului
Adultii invata mai eficient daca:

101
Procesul de invatare este individualizat Se afla intr-o atmosfera de ajutor si au suport din partea semenilor -mediul este relaxat Climatul psihologic este unul de incredere reciproca Sunt invitati sa-si exprime punctul de vedere Asociaza noile cunostinte cu experienta anterioara Pot face schimb de experienta Nevoia de invatare este imediata
Seminarul reguli de organizare si desfasurare

102
Definitie: Dictionarul de neologisme SEMINAR s.n. 1. Forma de instruire a sudentilor pe baza de dialog, lucrari, ore de studiu practice, organizate pe grupe de studenti si efectuate sub conducerea unui profesor, asistent etc.,
2. Cerc de studii organizat pe langa o organizatie de masa sau o institutie pentru pregatirea membrilor sai (Cf.lat. Seminarium, fr. Seminaire, rus. Seminar).
Pregatirea intalnirii reguli:

103
Alegerea grupului tinta acesta va trebui sa aiba o compozitie omogena privind pregatireadomeniului abordat, atat din punct de vedere teoretic cat si practic. Constiturea unui grup mic de persoane (10 12) pentru a permite, atat o comunicare usoara cat si una interactiva. Daca avem un numar mai mare de participanti, acestia vor fi impartiti pe grupuri de lucru ce vor lucra separat si se vor reuni pentru dezbateri.
Pregatirea intalnirii:
104 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Identificarea rezultatului asteptat al seminarului. Stabilirea unei teme de actualitate. Stabilirea mijloacelor prin care se poate atinge scopul seminarului. Impartirea timpului de lucru pe faze distincte. Alegerea unui spatiu optim in care se va desfasura intalnirea. Realizarea mapelor de lucru pentru participanti cu documentele puse in discutie atat pentru a facilita dialogul in timpul desfasurarii seminarului cat si dupa acesta.
Desfasurarea intalnirii:
105
Prezentarea formatorului si a participantilor pentru a cunoaste competentele si gradul de interses al fiecaruia. Prezentarea metodelor si a tehnicilor de instruire implicati activ fiecare participant. Pentru fiecare grup de lucru stabiliti responsabilitati prin atribuirea de roluri (cu rspectarea timpului de lucru alocat, purtator de cuvant etc.) Pot participa si persoane care sa observe modul in care se desfasoara dezbaterile in frup si contributia fiecaruia, felul in care sia sustinut punctul de vedere etc.
Incheierea intalnirii:
106
Formatorul va trebui sa concluzioneze asupra fiecarui participant, realizand o evaluare a acestuia. Formatorul va trebui sa realize o evaluare proprie asupra modului de organizare si desfasurare a seminarului.
Rolul trainerului:
107
Apropate tot ce facem, ca stil de predare, este acceptatbil, atat timp cat ii ajuta pe participanti sa invete, sau, cl putin, nu impiedica invatarea. Dar stilulse refera si la ideile si convingerile care stau in spatele a ceea ce facem (procedurile din manualul calitatii, un anumit tip de echipament, o anumita interpretare a legislatiei sau a unei dispozitii interne etc.)
Stiluri stereotipe:
108
Pedagogul trebuie sa luati notite, pentru ca la sfarsit va voi da un test. Aici scopul invatarii este acela de a obtine aprobarea trainerului si nu performanta ulterioara a participantului. Actorul Fa participantii sa rada si ei vor pleca veseli. Se confunda instruirea cu divertismentul. Animatorul Incurajeaza-i si trimite-i la treaba. Se confunda emotiile ci motivatiile, invatarea si performantele adultilor depind de acceptarea si intelegerea motivelor de catre participanti. Formatorul de instructie Spune-le despre ce ai de gand sa le vorbesti. Spune-le. Apoi spune-le ca le-ai vorbit. Acesta este stilul formatorului de instructie militara care pleaca de la premisa ca participantii opun rezistenta si nu vor sa invete de la bun inceput.
Idei preconcepute:
109
1. Adulii sunt motivai s nvee pe msur ce i dezvolt anumite necesiti i interese pe care le satisface nvarea. Prin urmare, necesitile i interesele studenilor aduli sunt punctul de pornire potrivit pentru structurarea activitilor educative pentru aduli reperele eseniale pentru pregtirea unei sesiuni de instruire. 2. Orientarea adulilor spre nvare este determinat de via sau de munca pe care o desfoar. Prin urmare, cadrul adecvat pentru structurarea educaiei adulilor trebuie s constea din situaii de via sau munc i nu din subiecte academice sau teoretice. 3. Experiena este resursa cea mai bogat pentru educaia adulilor. De aceea, metodologia de baz pentru programele de educaie pentru aduli implic participarea activ ntr-o serie planificat de experiene, analiza acelor experiene i punerea lor n aplicare n situaii de via sau de munc.
Idei preconcepute:
110
4. Adulii simt nevoia stringent de a se auto-direciona. Prin urmare, rolul formatorului este mai degrab acela de a se angaja mpreun cu studenii ntr-un proces de cercetare, analiz i decizie dect s le transmit cunotine i apoi s testeze dac acetia le-au nsuit. 5. Diferenele individuale ntre studenii aduli se accentueaz o dat cu vrsta i experiena. De aceea, programele educative pentru aduli trebuie s in cont n mod deosebit de diferenele de stil, timp, loc i ritm de nvare.
( Malcolm S. Knowles )
Probabil cea mai important concluzie la care am ajuns analiznd i adoptnd aceste idei preconcepute, este aceea c un adult este n primul rnd rspunztor pentru ct i cum nva.
Reusita unei prezentari elemente:

111
Luptai mpotriva emoiilor. Repetiia este mama perfeciunii . Nu exist un nlocuitor pentru o pregtire temeinic. O bun organizare v ajut s v concentrai. Facei o pauz, privii nainte i inspirai adnc. nsuii-v ideile seminarului. Stabilii i meninei legtura cu participanii. Fii dumneavoastr nsui, fii natural. Facei uz de umor. Spunei anecdote, povestioare amuzante, dar inei cont de faptul c: 1) Nu oricine poate spune o glum. 2) Avei grij, nu toat lumea rde de aceleai lucruri. Folosii o varietate de mijloace vizuale ajuttoare. Dai exemple din viaa real povestii o ntmplare. Diversificai-v tehnicile de prezentare. Vorbii liber grupului, nu citii prezentarea.
Metode de instruire
112
Alegerea metodei de nvre.
Unii oameni nva cel mai bine cnd citesc informaiile (o carte); alii nva cel mai bine cnd ascult informaiile (o prelegere); unii nva ascultnd i vznd (casete video, filme sau televizor); i cei mai muli nva fcnd. nvarea prin practic include sentimente, gesturi i adesea simuleaz realitatea. Prin urmare, studiile de caz, simulrile i practicarea aptitudinilor sunt metode de nvare extrem de eficiente De vreme ce oamenii nva n feluri diferite, trebuie folosit o varietate mare de metode de instruire n cadrul fiecrui curs. nvarea va fi mai eficient dac participanii nu se plictisesc.
Metode de instruire
113
Atunci cnd determinm pe care dintre metodele de instruire le utilizm ntr-un curs, trebuie s inem seama de urmtorii factori:

Numrul persoanelor care urmeaz a fi instruite. Posibilitatea participanilor de a lipsi de la serviciu pentru a lua parte la instruire. Experiena i cunotinele anterioare ale participanilor. Rezultatele anticipate ale instruirii (aptitudini, cunotine i/sau atitudini). Nevoia participanilor de a interaciona cu alte persoane pentru a face schimb de idei i pentru a-i exersa aptitudinile.
Cum facem prezentarile mai interactive:

114
Nu facei o prezentare de mai mult de 20-30 de minute fr a le cere participanilor s fac ceva mai activ dect s asculte. Punei ntrebri grupului. Ajutai grupul s rspund la ntrebare n loc s rspundei dumneavoastr n locul su. Aducei teme de discuie n prezentare. Alegei o idee important care trebuie nsuit i cerei prerea grupului. Cerei unei pri a grupului s o analizeze dintr-un anumit punct de vedere i altei pri s o analizeze din punctul de vedere opus. Facilita i comunicarea ntre participan i prezentndu-le reciproc punctele de vedere. Putei s v dai i dumneavoastr prerea. Dai probleme spre rezolvare. Cerei participanilor s lucreze individual asupra problemelor. Apoi cerei rspunsuri. Ascultai mai multe. Adugai prerea dumneavoastr la cele ale grupului. Nu prezentai informaii sub form de prelegere. Ocazional, dai participanilor materiale scurte (una, dou sau trei pagini) s citeasc i apoi discutai-le.
Cum faceti prezentarile mai interactive:

115
Cerei participanilor s se ntoarc spre persoan de lng ei i s reflecte asupra unei probleme sau aspect. Apoi, solicitai mai multe rspunsuri. Adugai prerea dumneavoastr la cele ale grupului. Folosii grupuri mici pentru a elabora o abordare a unei probleme, apoi cerei-le s raporteze reciproc. Facilitai discuia. Avei grij ca ideile care trebuie nvate s ias la suprafa, dar folosii opiniile lor precum i pe ale dumneavoastr. Punei ntrebri participanilor, extragei idei din ele i lsai ca acestea s fie coninutul de baz al prezentrii dumneavoastr.
Sfaturi:
116
ncetai s solicitai opinii Rezumai frecvent Folosii exemple concrete Facei uz de umor Punei ntrebri.
Predarea in opozitie cu instruirea

117
Cinci activiti sunt implicate n desfurarea unei sesiuni de instruire:

1. 2. 3. 4. 5.
Stabilirea i meninerea unui climat de nvare. Susinerea prezentrilor. Acordarea de instruciuni. Monitorizarea sarcinilor de grup i individuale. Conducerea procesului de raportare.
Una dintre responsabilitile majore ale formatorului este aceea de a conduce procesul prin care are loc nvarea. Acest lucru este foarte diferit de controlul asupra coninutului sesiunii sau controlul asupra participanilor. Nu credem c noi sau dumneavoastr suntem unicii deintori ai nelepciunii. Noi putem funciona ca surs, ca persoane care dein un volum mare de informaii utile, dar la fel pot funciona i participanii. Formatorul versat recunoate acest lucru i doar ghideaz procesul prin care participanii fac schimb de informaii i nva din activitile pregtite pentru sesiunea de instruire.
Metode de instruire
118
Prelegerea / expunerea Demonstratia Brainstormig-ul Masa rotunda Studiul de caz
Prelegerea/expunerea
119
Definiie: Prelegerea este o prezentare structurat, cu sau fr mijloace vizuale ajuttoare, menit s transmit cunotine i experiene, evenimente i fapte, concepte i principii. Avantaje: Un instrument eficient pentru prezentarea/explicarea ideilor, conceptelor, teoriilor, principiilor etc. Economisete timp. Poate servi grupurilor mari de participani. Poate fi utilizat n combinaie cu alte tehnici. Procesul este controlat de ctre lector, pentru a transmite informaii specifice. Este o metod direct. Un trainer bun poate stimula entuziasmul grupului printr-o prelegere convingtoare.
120
Aplicaii:

Transmiterea cunotinelor i a experienelor. Pentru un numr mare de participani. Pentru introducerea modulelor/obiectivelor instruirii. Cunotinele i experiena trainerului n raport cu cunotinele i experiena grupului. Unii traineri au tendina de a se considera izvoare nesecate de cunotine, pe care le transmit celor instruii, ateptndu-se ca acetia s le asimileze n totalitate, s le poarte cu ei i s le influeneze comportamentul pe parcursul ntregii viei, fr ca acetia s depun vreun efort.
121
Limitri:

Comunicarea este cu sens unic. Rolul pasiv al celui instruit. Grad de memorare sczut. Trainerul ar putea vorbi cu condescenden participanilor, fapt pe care, n mod obinuit, adulii l resping. Nu este adecvat pentru schimbarea atitudinii. Opinii puine i care pot induce n eroare. Este o metod de predare impersonal. Poate fi anost i plicticoas. Necesit o pregtire intensiv. Asimilarea cunotinelor poate fi superficial.
Demonstratia
122
Definiie: Demonstraia este o prezentare bazat pe aciune pentru a arta modul n care funcioneaz un anumit lucru. Avantaje: 1. Se obin rezultate rapide. 2. O abordare direct i neconvenional. 3. Participanii ctig ncredere. 4. Cea mai bun modalitate de repartizare a aptitudinilor psihomotorii. 5. Opinii imediate.
Demonstratia
123
Aplicaii:

Pentru utilizarea dispozitivelor/ instrumentelor Pentru operarea unui dispozitiv. Pentru nsuirea unei aptitudini.
Limitri:

Poate face ca o situaie real s par simplist. Poate genera ncredere fals. Demonstraia nu constituie un substitut al practicii i repetiiei.
Brainstorming
124
Descriere: Acesta este un procedeu n care un grup de participani se concentreaz asupra unei probleme specifice i lucreaz pentru a gsi soluii prin intermediul procesului colectiv de colectare de propuneri. Aspecte de logistic: Se anun tema discuiei poate fi anunat n scris sau verbal. Sugestiile pe care le face grupul sunt nscrise pe un panou, tabl sau retroproiector, astfel nct s poat fi vzute de toi participanii. Nu sunt admise "formulri descurajatoare". Printre acestea numr afirmaii de genul: Am ncercat acest lucru mai nainte. Nu va da rezultate niciodat. Cine are timp pentru aa ceva?"
Brainstorming
125
Opiuni: Dup ce se epuizeaz lista sugestiilor, aceasta poate fi redus fie la un numr de opiuni aplicabile, fie la o list a soluiilor n ordinea prioritilor. Dup ce lista este complet, unele sugestii pot fi eliminate dac se ntrunete consensul grupului. Personal: Important pentru reuita sesiunii este un moderator care poate iniia i conduce o discuie. Moderatorul poate fi cel care scrie sau poate delega pe altcineva, ns acesta trebuie s aib grij ca discuia s continue i s previn gndirea negativ. Avantaje: Pot fi propuse numeroase alternative ntr-un interval scurt de timp. Permite opinii i/sau aprecieri creative, fr restricii, referitoare la tema n discuie. Le ofer factorilor de decizie posibilitatea de a i face o idee realist asupra a ceea ce gndesc participanii n legtur cu un subiect anume.
Dac un astfel de proces este atent utilizat i monitorizat, participanii primesc sugestiile mult mai deschis.
Exemplu de procedura pentru Brainstorming:

126
1. 2.
Introducei subiectul. De exemplu, Stabilirea subiectelor pentru sesiunile viitoare de instruire n domeniul consolidrii instituionale. Solicitai idei. Nu respingei nici una, orict de bizar vi s-ar prea. Scriei-le pe tabl (sau rugai unui participant s le scrie). Lucrai repede, meninei ritmul. Oprii-v atunci cnd ideile participanilor se epuizeaz. Revizuii ideile. Cerei lmuriri acolo unde este cazul i lefuii ideea. Reunii ideile asemntoare, dac participanii sunt de acord. Explicai c v putei concentra numai asupra a trei subiecte de instruire i c participanii trebuie s stabileasc o ordine a prioritilor referitor la acestea, astfel nct toi participanii s fie de acord cu decizia final. Utiliznd planele de pe tabl i un ritm mai lejer, ncepei un proces de analiz conform unor criterii diferite, cum ar fi de exemplu: urgena, nivelul de dificultate, gsirea unui formator potrivit pentru subiect, timpul necesar, timpul disponibil etc. Acum c participanii au reflectat asupra a ceea ce nseamn fiecare idee n practic, cerei-le s convin asupra primelor trei. Asigurai-v c avei consens absolut.
3. 4. 5.
6.
7. 8.
Masa rotunda
127
Descriere: Discuiile se in n grupuri mici, de obicei la o mas rotund sau n form circular (scaunele aezate n form de cerc). Participanii vor discuta o anumit tem sau problem. Aspecte de logistic: Mesele rotunde funcioneaz de obicei foarte bine, deoarece participanii pot lua notie n timp ce fac schimb de informaii.
Temele i problemele de discuie trebuie scrise. Sunt utilizate adesea ntrebri pentru a axa discuia pe tema dat. Opiuni: Moderatorii pot fi alei nainte de discuie, pentru a pregti i prezenta materiale documentare suplimentare pe temele puse n discuie. Moderatorii pot fi voluntari din cadrul grupului. Discuia poate fi limitat la un interval scurt de timp, apoi, prin rotaie, li se poate permite tuturor participanilor din grup s i exprime opinia referitor la temele de discuie la care doresc s participe. Participanii pot fi de asemenea repartizai la un anumit grup n funcie de obiectivele unei tehnici. Ideile principale ale discuiei pot fi prezentate de moderator sau de secretar.
Masa rotunda
128
Personal:

Moderatori - fie numii n prealabil, fie voluntari. Secretar pentru a lua notie pe parcursul discuiei. Prezentator dac astfel decide ntregul grup.
Avantaje: Permite un nivel avansat de interaciune. Se poate face uor schimb de informaii n cadrul unui grup mic cu participani din sfere diverse. Creeaz o ambian relaxat pentru implicarea participanilor. Poate ntri relaiile i scoate la iveal factori de interes comun n rndul participanilor. Factorii de decizie pot cere prerea tuturor participanilor ntr-o ambian sntoas i relaxat.
Studiul de caz
129
Descriere: Aceast tehnic utilizeaz o situaie sau un scenariu specific ca metod de instruire. Studiul de caz este un exemplu de caz ipotetic sau real utilizat fie de prezentator fie de participani. Aspecte de logistic: Studiul de caz trebuie elaborat n prealabil. n afar de scenariul propriu-zis, trebuie repartizate sarcini, pentru a orienta discuia ntr-o anumit direcie. Printre aceste sarcini se pot numra urmtoarele: identificai problemele sau dificultile din acest caz; stabilii ordinea prioritii problemelor; pregtii un plan de aciune alctuit din cinci etape pentru rezolvarea fiecrei probleme, etc. Pentru soluiile gsite la aceste probleme, pot fi folosite plane sau foi transparente pentru retroproiector. Fiecare grup face prezentarea concluziilor rezultate n urma discuiei.
Studiul de caz
130
Opiuni: Fiecare grup poate folosi acelai studiu de caz. Fiecare grup poate folosi un studiu de caz diferit sau acelai studiu cu o variabil. Discuia poate fi condus de un moderator sau de o persoan aleas din grup. Se poate adapta cu uurin o situaie ipotetic pentru a aborda problema n discuie. Un moderator poate procesa ideile discuiei, extrgnd concluziile similare de la diferitele grupuri i fcnd conexiunea ntre ele. Avantaje: Le permite participanilor s fac un pas napoi i s analizeze o situaie actual sau trecut, fr a se simi vizai personal. Poate fi folosit pentru a-i ajuta pe participani s contientizeze o anumit problem sau dificultate, fr a da vina pe o persoan sau un grup anume. Poate fi folosit pentru a pune n aplicare aptitudinile, conceptele i informaiile dobndite de curnd ntr-o situaie real (fie ea i ipotetic).
Elaborarea studiilor de caz

131
Studiul de caz este relatarea narativ a unui ir de evenimente sau situaii axate n jurul uneia sau mai multor probleme. Exist o varietate mare de probleme ce ar putea face obiectul unui studiu de caz: dificulti legate de relaiile interumane, pierderea sau lipsa de fonduri, atribuii neclar definite pentru persoane care lucreaz mpreun, neconcordane ale sistemului birocratic etc. Pregtirea unui studiu de caz clar ncepe prin a ne asigura c relatarea este n concordan cu obiectivul sesiunii. Obiectivul trebuie s aib caracter analitic: identificarea opiunilor pentru soluionarea unei probleme, sau identificarea punctelor slabe i a punctelor forte a personajelor implicate n caz. O modalitate de structurare a ideilor pe msur ce scriei relatarea este, pur i simplu, aceea de a folosi cele trei procedee tradiionale: introducerea, cuprinsul i ncheierea. Vei gsi n dreptul fiecrei categorii de mai jos ntrebrile care trebuie adresate sau la care trebuie s se rspund n cadrul seciunii respective a relatrii.
Introducerea
132
Unde apare situaia i n ce context? (aceasta stabilete cadrul pentru problema/problemele pe care le va aborda studiul de caz). Care sunt personajele principale i care este relaia dintre ele? Care este situaia acestor personaje la nceputul cazului, cu ce probleme se confrunt, i care sunt gndurile i simmintele lor fa de aceste probleme?
Cuprinsul
133
Ce situaie/situaii problem se creaz? Care sunt evenimentele i factorii care contribuie la crearea problemei/problemelor? Unde se afl personajele principale i ce fac acestea? Exist personaje secundare care sunt n prezent introduse n peisaj? Cine sunt acestea i ce legtur au cu situaia/situaiile? Ce se ntmpl cu relaia dintre personaje? Ce probleme sistematice sunt abordate i cum sunt ele elaborate?
Incheierea
134
n ce stadiu se afl problema/problemele n prezent? Ce fac personajele principale/secundare i care sunt gndurile i sentimentele acestora? Ce s-a ntmplat cu relaia dintre personajele principale? Cum ar putea s se sfreasc aceast situaie, astfel nct s lase loc la diferite interpretri?
Etapele prezentarii unui studiu de caz:

135
1. Pregtii atmosfera. 2. Prezentai obiectivele sesiunii. 3. Prezentai aspectele teoretice (opional). 4. Distribuii cazul participanilor. Dai-le posibilitatea s lectureze cazul. 5. Prezentai cazul pe scurt, dai-le participanilor posibilitatea s pun ntrebri. 6. Clarificai faptele cazului. 7. Dai instruciuni pentru ndeplinirea sarcinii. 8. Divizai grupul n subgrupuri. Activitate pe grupuri mici de lucru. 9. Monitorizai activitatea grupului. 10.Conducei prezentrile rapoartelor. Facilitai discuia. 11. Facei generalizri. 12.Punei n aplicare. 13.ncheiere.
n cadrul studiilor de caz, participanii nva din propriile lor experiene, din experienele altor participani i din cele ale formatorului sau facilitatorului. Studiile de caz trebuie s simuleze situaii din viaa real.
Etapele unui studiu de caz:

136 1.
Alegei o tem alegei o tem care este important i relevant pentru participant i pentru obiectivul de nvare. Alegei incidentul sau situaia stabilii cum avei de gnd s abordai problema pe care ai ales-o. De exemplu, dac predai practici de angajare, situaia dumneavoastr ar putea aborda desfurarea unui interviu. Oferii detalii suficiente oferii suficiente informaii referitoare la rolurile, obiectivele i detaliile situaiei pe baza crora participanii pot lua decizii corespunztoare i informate. Identificai i comunicai rezultatul pe care l ateptai informai participanii cu precizie referitor la ceea ce trebuie s fac pe parcursul acestei activiti.
2.
3.
4.
Etapele unui studiu de caz:

137 5.
Stabilii mrimea grupului stabilii mrimea optim a grupului rspunznd la urmtoarele ntrebri: Vor finaliza participanii activitatea ca grup? Poate activitatea fi desfurat pe perechi? Ar trebui ca studiul de caz s fie efectuat de fiecare participant n parte? Stabilii componena grupurilor. Vor lucra mpreun brbai cu femei, efi i subordonai, persoane care au atribuii similare etc.? Stabilii limitele de timp determinai timpul pe care participanii ar trebui s-l petreac pentru a rspunde la ntrebrile studiului de caz. De asemenea, determinai la ce or trebuie s i ndemnai pe participani s finalizeze discuiile.
2.
3.
Dezbatere
138
Pasul 10
139
Conceptul de risc si analiza riscului in sistemele de securitate metodologii de analiza a riscurilor
MANAGEMENTUL RISCURILOR
140
Riscul este o proprietate inerenta a oricarei schimbari si in mod special a proiectelor. Managementul riscurilor este procesul de gestionare a incertitudinii care exista intotdeauna in activitatile proiectului si ne indica modul de a micsora sau, chiar de a evita probleme a caror remediere ne poate costa imens. Abilitatea noastra trebuie sa constea in identiKicarea zonelor cu riscuri ridicate dintr-un anumit proiect si aplicarea unor niveluri corespunzatoare de monitorizare si control. Pot exista circumstante sau evenimente externe care trebuie sa nu aiba loc pentru ca proiectul sa se poata incheia cu succes. Daca probabilitatea de aparitie a unui astfel de eveniment este mare, el trebuie considerat presupunere (in contrast cu deKinitia unei presupuneri). IdentiKicarea unei situatii ca risc potential ii creste vizibilitatea si permite punerea in aplicare a unui Plan pentru Managementul Riscurilor.
141
Dupa identiKicarea activitatilor, resurselor si Kinantarilor necesare pentru Kinalizarea proiectului este timpul sa identiKicam nivelul de risc al proiectului. Risk Planul identiKica si prevede riscurile proiectului printr-o suita de actiuni menite sa atenueze sau chiar sa elimine riscurile. Pentru inceput va trebui sa identiKicati toate riscurile potentiale ce pot inKluenta proiectul dupa care pentru Kiecare risc evaluatii probabilitatea de a inKluenta proiectul. Dupa ce realizati o prioritizare a riscurilor creati un set de actiuni preventive, discutatile cu echipa de proiect si prezentatile stakeholderilor.
142
Managementul riscului este procesul de: Identificare a riscurilor Analiz calitativ a riscurilor Analiz cantitativ a riscurilor Rspunsul la risc Monitorizarea riscurilor cunoscute i identiKicarea de noi riscuri
1. 2. 3. 4. 5.
Definitie
143
Riscul nseamn posibilitatea de producere a unui eveniment nedorit, fapt ce ar duce la consecine negative.
Numim risc nesigurana asociat oricrui rezultat. Nesigurana se poate referi la probabilitatea de apariie a unui eveniment sau la inKluena, la efectul unui eveniment n cazul n care acesta se produce. Riscul apare atunci cnd:

un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur; efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariia evenimentului este nesigur; att evenimentul ct i efectul acestuia sunt incerte.
Caracteristicile riscurilor
144
Un eveniment concret ce se poate produce n viitor Probabilitatea de apariie Consecina producerii (impact + sau -) Riscul este aproape ntotdeauna asociat unei ameninri; cu toate acestea, exist riscuri pozitive, care pot Ki vzute ca o oportuniti Riscul nu este o problemo problem este un risc care s-a materializat
Presupuneri
145
Presupunere (Assumption) Pot exista circumstante sau evenimente externe care trebuie sa aiba loc pentru ca proiectul sa se poata incheia cu succes. Daca probabilitatea de aparitie a unui astfel de eveniment este mare, el trebuie considerat presupunere (in contrast cu deKinitia riscului). Daca un eveniment se aKla sub controlul echipei de proiect, cum este de exemplu terminarea testarii pina la o anumita data, acesta nu este o presupunere (face parte din abordarea proiectului). Daca un eveniment are sanse 100% sa se intimple, nu este o presupunere, deoarece nu sunt implicate o probabilitate sau un risc (este doar o realitate, un fapt). Exemple de presupuneri pot Ki Bugetul si resursele vor Ki disponibile atunci cind va Ki nevoie sau Noua versiune de software va Ki disponibila pentru utilizare pina la inceperea Fazei de Constructie.
Glosarul Termenilor TenStep ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
Riscuri / presupuneri
146
Evenimente i condiii care ar stnjeni proiectul i pentru care exist o probabilitate ridicat s se ntmple Evenimente sau condiii care trebuie s se petreac i pentru care exist o probabilitate ridicat s nu se ntmple n afara controlului echipei de proiect
Evenimente sau condiii care trebuie s se ntmple i pentru care exist o mare probabilitate s se petreac Evenimente sau condiii care vor stnjeni proiectul i pentru care exist o mic probabilitate s se petreac n afara controlului echipei de proiect Un risc de nivel sczut
Arta n managementului riscurilor const n rezolvarea eventualelor probleme nainte ca acestea s se petreac! Managementul Riscurilor constituie o competen necesar n managementul proiectelor
Analiza calitativa a riscurilor

147
Metode de determinare a prioritii riscurilor pentru a hotar care trebuie rezolvat mai nti. Calitativ denot subiectivismul. Evaluarea Kiecrui eveniment de risc pe baza impactului i a probabilitii. Evaluarea calitii informaiei deinute.
Analiza calitativa a riscurilor

148
Probabilitate Impact
Sczut Ignor
Medie Ignor
Mare Ignor
Scazut
Mediu
Ignor
Fii precaut
Rspunde
Mare
Fii precaut
Rspunde
Rspunde
Analiza cantitativa a riscurilor

149
Analiza cantitativ a riscului:
Folosete tehnici mai soKisticate pentru a ajunge la o analiz mai obiectiv a riscului. Permite riscurilor generale s Kie cuantiKicate n termeni de: cost, durat i efort. Ajut la identiKicarea targeturilor de durat i buget pe baza riscurilor.
Raspunsul la risc
150
Riscurile majore se creaz un plan pentru a a rspunde la risc. Riscurile de nivel mediu se determin dac impactul este suficient de sever ca sa merite elaborarea unui plan de rspuns. Riscurile de nivel sczut se verific dac trebuie listate ca ipoteze.
Se mut activitile asociate cu planurile de rspuns la risc n planul proiectului.
Strategii de raspuns la risc

151
1. 2. 3. 4. 5.
Ignorarea Monitorizarea riscului Evitarea riscului Transferul riscului Diminuarea riscului
Se pune n balan costul rspunsului la risc i consecinele lui.

ANALIZA DE RISC IN SECURITATE

152
STANDARDELE EUROPENE
Echipamentele si sistemele de securitate sunt incadrate in 4 clase:

Gradul 1 - risc sczut Gradul 2 - risc mediu Gradul 3 - risc mediu spre ridicat Gradul 4 - risc ridicat
153
Termeni uzuali:
154
Risc Ameninate care poate s exploateze eventualele slbiciuni ale sistemului. Combinatia intre probabilitatea unui eveniment si consecintele sal. Ameninare Cauz potenial a unui impact nedorit asupra unui sistem sau a unei organizaii. Un eveniment nedorit (intenionat sau accidental) care poate produce daune bunurilor organizatiei. Evaluarea riscurilor Procesul complex prin care riscurile sunt identificate i impactul acestor riscuri este determinat. Managementul riscurilor Procesul de determinare a unui nivel acceptabil de risc, evaluarea nivelului curent de risc, urmrea pailor pentru reducerea riscului la un nivel acceptabil i meninerea acelui nivel de risc. Analiza costbeneficiu Estimare i o comparaie a valorii relative i a costului asociate cu fiecare control propus. Criteriu de eficien folosit pentru alegerea controlului ce va fi implementat.
Ciclul de management al riscului

155
Evaluarea riscului Identificarea i clasificarea riscurilor care pot s afecteze afacerea. Coordonarea procesului decizional Identificarea i evaluarea msurilor i a soluiilor de control innd cont de raportul cost-beneficii. Implementarea controalelor Implementarea i rularea de msuri de control menite s reduc sau s elimine riscurile. Msurarea eficacitii programului Analiza eficacitii msurilor de control adoptate i verificarea dac controalele aplicate asigur gradul de protecie stabilit.
( Microsoft ) ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
Nivelul de efort
156
Nivel efort
Curba de efort
Culegere date
Analiz sumar a riscului
Analiz detaliat a riscului
Procesul decizional
Implementare controale
Rulare controale
Faze ale procesului ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
Nivelurile de management al riscului de securitate

157
NIvel 0 1 2
Status Inexistent Ad-hoc Repetabil
Descriere
Firma nu are politica de securitate documentat Firma este contient de risc. Eforturile de management al riscului sunt fcute n grab i haotic. Politicile i procesele nu sunt bine documentate. Firma are cunotine despre managementul riscului. Nu exist o instruire formal sau o comunicare n ce privete managementul de risc, responsabilitatea fiind lsat la latitudinea angajatului. Firma adopt o decizie formal de implementare a managementului de risc. Sunt definite clar obiectivele i modalitile de msurare a rezultatelor. Angajaii sunt instruii formal la un nivel de baz. Managementul riscului este bine neles n toate compartimentele i nivelurile firmei. Exist proceduri bine definite de control i reducere a riscului. O mare parte din procesele de evaluare a riscului, de identificare a controalelor, de analiz costuri-beneficii sunt neautomatizare (manuale). Procesul de management al riscului este bine neles i automatizat prin instrumente specifice dezvoltate n cadrul firmei sau achiziionate de la firme specializate n domeniu. Sunt identificate sursele de risc i sunt luate msuri de limitare a efectelor acestora. Angajaii sunt instruii diferenial. Se lucreaz la optimizare procese. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
Definit
Controlat
Optimizat
Intrebari:
158
1. Politicile de asigurare a securitii informaiilor, bunurilor si persoanelor sunt clare, concise, bine documentate i complete. 2. Toate posturile care au responsabiliti privind securitatea informaiilor, bunurilor si persoanelor au proceduri clare i sunt bine inelese rolurile si responsabilitile lor. 3. Politicile i procedurile de securizare a accesului colaboratorilor in perimetrul companiei, precum si la datele acesteia sunt bine documentate. 4. Exist un inventar al bunurilor materiale ale companiei exact i actualizat, precum i cu dislocarea acestora. 5. Sistemele de control existente sunt adecvate i funcioneaz la parametri adecvati pentru a proteja informatiile, bunurile si persoanele. 6. Politicile i practicile de asigurare a securitii informaiilor, bunurilor si persoanelor sunt cunoscute de ctre utilizatori, iar acetia sunt periodic instruii i informai despre nouti. 7. Accesul fizic la reeaua de computere la alte componente IT, precum si la sistemele de securitate este restricionat prin utilizarea unor sisteme eficiente de control. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
05
05
05
05
05
05
05
Intrebari:
159
8. Sistemele de securitate sunt dotate n conformitate cu standardele de securitate n domeniu, avnd instrumente automatizate pentru asigurarea eficienta a securitii. 9. Este creat un sistem de management automat al actualizrilor programelor din cadrul organizaiei capabil s furnizeze automat upgrade-urile software de la majoritatea furnizorilor ctre ctre marea majoritate a sistemelor de securitate din companie. 10. A fost creat (angajata) o echip care s reacioneze i s rspund n cazul unor incidente. Aceast echip a dezvoltat procese eficiente i a creat documentaia necesar pentru aceasta, n scopul de a putea rezolva incidentele legate de securitate. 11. Firma dispune de un plan de securitate complet, care include proceduri multiple de protecie, instruire a utilizatorului i procese eficiente de rspuns la atacurile de orice fel. 12. Procedurile de lucru ale utilizatorului sunt bine documentate i cel putin parial automatizate astfel ncat noii angajai, furnizori sau parteneri sa aib garantat un nivel potrivit de acces ntr-un timp cat mai scurt. 13. Accesul in perimetrul cpmpaniei si la computere i reea e controlat prin autentificare i autorizare, liste de control restrictive asupra accesului la date, i monitorizri preventive pentru nclcarea politicii firmei. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
05 05
05
05
05
05
Intrebari:
160
14. Celor care se ocup cu utilizarea si/sau dezvoltarea aplicaiilor de securitate le este oferit o pregtire periodic. 15. Exista un manual de management al calitatii de implementare a SR
05 05
EN ISO ISO
9001:2008.
16. Exista un manual de management al calitatii de implementare a 05
27001:2005
17. Se folosesc n mod regulat recenziile i auditurile (examinrile oficiale) pentru a verifica conformitatea cu practicile standard pentru a obtine beneficii de securitate. 05
Punctaj Final
085
Stadiul si punctajul obtinut

161
51 - 85
Firma este pregtit pentru introducerea i folosirea proceselor de management al riscurilor ai al analizei riscului de securitate.
34 - 50
Firma mai are de parcurs cteva etape necesare controlului de risc i introducerii graduate de noi procese de control. Firmele din aceast categorie trebuie s inceap mai nti s-i creeze un nucleu al unei echipe de management al analizei riscului. Aceasta i va concentra mai nti eforturile, pe o perioad de cteva luni, pentru unul dintre compartimente. Dup ce se demonstreaz viabilitatea msurilor aplicate de reducere a riscului, se vor extinde msurile la urmtoarele dou-trei compartimente.
0 - 33
Dac situaia o impune - risc iminent - atunci firma poate ignora recomandarile pentru a putea s-i impun rapid msurile de securitate.
Analiza riscurilor
162
Analiza de risc presupune un proces de identificare a riscurilor de securitate, determinarea amplitudinii riscurilor, precum i identificarea zonelor cu risc mare i care trebuie securizate. Analiza de risc face parte din ansamblul de msuri care poarta denumirea de managementul riscului. Evaluarea riscurilor este un rezultat al unui proces de analiz a riscurilor.
Management riscuri analiza riscuri

163
Managementul riscurilor
Analiza riscurilor
Obiective
Gestioneaz riscul, n sensul Identific i clasific riscurile n reducerii acestuia, pn la un cadrul companiei nivel acceptabil pentru nevoile companiei. Proces permanent pe toate Func ioneaz intr-o singur fazele faz, atunci cand este nevoie de evaluare a riscului.
Tip de proces
De ce se face o analiza a riscurilor?

164
Identificarea bunurilor firmei. Identificarea firmei. msurilor de control pentru securizarea bunurilor
Avertizeaz conducerea firmei asupra aspectelor care pot produce riscuri. Avertizeaz asupra necesitii de a adopta msuri de control. Ghideaz conducerea n alocarea de resurse. Aliniaz programul de control la misiunea firmei. Ofer criterii pentru proiectarea i evaluarea planurilor de securitate. Ofer criterii pentru proiectarea i evaluarea planurilor de recuperare a pagubelor.
Categorii de risc:
165
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Boli
Categorie Economic Mediu Financiar Uman Dezastre naturale Msuri de siguran Productivitate Profesional Distrugeri de proprietate Publice Securitate Tehnologice
Exemple/Descriere Afecteaz oamenii, animalele i plantele. Fluctuaii valutare, fluctuaii dobnzi, cote de pia. Zgomote, poluare, contaminare. Riscuri contractuale, insuficien fonduri, fraude, amenzi. Revolte, lovituri, sabotaje, erori. Condiii climatice, cutremure de pmnt, furtuni, erupii vulcanice etc Msuri de siguran inadecvate, management defectuos al siguranei. Eroare de design, controale de calitate sub standarde, testare inadecvat. Instruire defectuoas i insuficient, neglijen, erori de design. Incendii, inundaii, cutremure de pmnt, contaminri, erori umane. Relaiile cu publicul. Atacuri, intruziuni, furturi, vandalizri. Tehnologii noi (netestate), tehnologii invechite, tehologii dependente.
Vulnerabilitati:
166
Vulnerabilitatea poate fi definit ca o slbiciune n ceea ce privete procedurile de securitate, arhitectura sistemelor de securitate, implementarea acestora, controlul intern, precum i alte cauze care pot fi exploatate pentru a trece de sistemele de securitate i a avea acces neautorizat la informaii, bunuri si valori. Dup factorii care determin vulnerabilitatea: fizice; naturale; hardware; software; medii de stocare; radiaii; comunicaii; umane Ameninrile la adresa securitii se pot clasifica n trei categorii: naturale i fizice; accidentale; intenionate. Ameninrile intenionate sunt i cele mai frecvente. Aceste ameninri pot fi categorisite n: interne; externe.
Amenintari:
167
Tip amenintare Catastrofa
Exemplu Incendiu Inundatie Cutremur de pamant Alunecare de teren Avalansa Furtuna/uragan Atac terorist Revolta/rascoala
Tip amenintare Accident
Exemplu Tensiune nestandard Defect hardware Deconectari mecanice Defect dispozitive control Accident de constructie
Acte neintentionate
Angajat neinformat Angajat neinstruit Angajat neglijent
Vulnerabilitatiexemple:
168
Tip vulnerabilitate Fizica
Vulnerabilitate ncperi nencuiate/neasigurate Ferestre nencuiate/neasigurate Defecte de proiectare cldiri Defecte de construcie cldiri Sisteme antiincendiu insuficiente Materiale inflamabile depozitate inadecvat
Vulnerabilitatiexemple:
169
Tip vulnerabilitate Hardware
Vulnerabilitate Configurare defectuoasa sau improprie Subsisteme de securitate neasigurate Echipamente invechite Echipamente fara certificate de calitate Proceduri de lucru neadecvate
Analiza riscurilor modalitati de abordare

170
Analiza cantitativ
Lucreaz cu date statistice n domeniu
Analiza calitativ
Lucreaz cu date mai puin complexe
Analiza vulnerabilitii /analiza pe post

Pune pe prim plan angajatul i condiiile specifice de lucru
Analiza calitativa a riscului de securitate

171
Aceast metod se preteaza la firmele de mrime mic. Metoda nu folosete date statistice. Se folosete ca dat de intrare potenialul de pierdere. Metoda opereaz cu termeni ca: des/nalt, mediu, rar/redus referitor la probabilitatea de apariie a riscurilor i impactul acestora. vital, critic, important, general i informaional referitor la tipul i clasificarea informaiilor. numere, 1, 2, 3. Aceasta are ca efect imediat reducerea volumului de munc i a timpului consumat. Metoda are i dezavantaje. Printre acestea: greu de cuantificat anumii termeni (important este un termen greu de definit n management). numerele sunt de aceast dat i mai subiective.
Analiza calitativa
172
Pentru coordonarea unei prioritizri sumare a nivelului de risc se parcurg urmtorii pai:
1. 2. 3.
Determinarea valorii impactului pentru bunuri. Estimarea probabilitii de producere a unui eveniment. Stabilirea unei liste sumare a nivelului de risc prin combinarea impactului i a probabilitii de producere pentru fiecare bun.
Stabilirea nivelului de pierderi i a clasei/nivelului de impact

173
Pierderi (Eur)* <1.000 1.001 10.000 10.001 50.000 50.001 100.000 100.001 500.000 500.001 1.000.000 1.000.001 5.000.000 5.000.001 10.000.000 10.000.001 50.000.000 >50.000.000
Punctaj 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Clasa/nivel de impact R R R R M M M I I I
Valoarea Clasei/nivelului de impact (V)
10
Clasa de impact: R Redus. M Mediu, I - nalt
Probabilitatea de producere a unui eveniment

174
Probabilitatea de producere (rata de probabilitate) nalt Medie Redus
Descriere
Sigur. Se produce o dat sau de mai multe ori pe an Probabil. Eveniment care se poate produce cel putin o dat sau de dou sau trei ori pe an Improbabil. Eveniment care nu se poate produce n urmtorii trei ani
Valoarea pierderilor poate fi diferit n funcie de mrimea firmei. Un nivel de pierderi mare pentru o firm mic poate fi un nivel mic pentru o firm mare. Se impune o stabilire a nivelului maxim i minim al pierderilor pentru fiecare tip de firm i apoi stabilirea scrilor de punctaj aferente.
Pasi in detalierea nivelului de risc:

175
1.
Determinarea valorii impactului i a expunerii pentru bunuri. Identificarea controalelor curente. Determinarea probabilitii de impact. Determinarea detaliat a nivelului de risc.
2.
3.
4.
Determinarea valorii impactului i a expunerii pentru bunuri determinarea expunerii

176
Rata expunere 1 2 3
Consecine Insignifiante Minore Moderate
Descriere Pierderi materiale/financiare minore. Nu sunt pagube materiale sau rnii. Pierderi materiale/financiare medii. Pagube materiale sunt reduse, se impune primul ajutor acordat personalului. Pierderi materiale/financiare importante. Se impune tratament medical aplicat personalului. Activitatea se poate desfura n continuare. Pierderi materiale/financiare importante. R niri grave ale personalului. Avarii importante. Capacitile de producie sunt diminuate. Pierderi materiale/financiare enorme. Mori. Pierderea total a capacitilor de producie.
Majore
Catastrofale
Determinarea valorii impactului i a expunerii pentru bunuri determinarea impactului

177
Clasa de impact Impact (nalt) Impact M(ediu) Impact R(edus)
Valoarea clasei de impact (V) 10 5 2
Rata de expunere 5 4 3 2 1
Factorul de expunere (FE) 100% 80% 60% 40% 20%
Determinarea valorii impactului se face prin nmulirea ntre valoarea clasei de impact (V) i factorul de expunere (FE) corespunztoare.
x
Plaja de valori a ratei de impact Nivel
Rata de impact
Plajele de valori sunt cuprinse ntre 0 i 10
7- 10 4-6 0-3
nalt Mediu Redus
Identificarea controalelor curente

178
Inventarierea controalelor curente (fizice). Stabilire eficienei ecestora. Identificare controale inactive.
Determinarea probabilitii de impact.

179
Presupune determinarea existenei unei anumite vulnerabiliti i posibilitatea exploatrii acesteia precum si modalitatea de a fi diminuata prin utilizarea controalelor. Atribute de care depinde nivelul de vulnerabilitate: 1. Numrul de atacatori. Vulnerabilitatea va crete dac numrul persoanelor care produc un atac este n cretere. Vulnerabilitatea va crete dac nivelul de pregtire al atacatorilor este ridicat. 2. Atac local sau atac la distan. Vulnerabilitatea va crete dac anumite goluri de securitate pot fi exploatate de la distan. 3. Cunotine. Vulnerabilitatea va crete dac un anume tip de atac este cunoscut i documentat. 4. Automatizarea. Vulnerabilitatea va crete dac un anume tip de atac poate fi automatizat n aa fel inct s gseasc singur i s exploateze golurile de securitate.

180
Nivel vulnerabilitat e nalt
Condiii
Nota
Numr mare de atacatori. Atac de/la distan. Privilegii de anonymous pentru efectuarea atacului Modaliti de exploatare foarte bine cunoscute si documentate Automatizare Numr mediu de atacatori. Atac local. Necesit drepturi de acces. Metode de atac nedocumentate. Neautomatizare. Numr redus de atacatori cunotinte arhitectur intern Atac local Necesit privilegii de Administrator Metode de atac nedocumentate Neautomatizare ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
5 dac cel putin una din condiii este indeplinit
Medie
3 dac cel putin una din condiii este indeplinit 1 dac cel putin una din condiii este indeplinit
Redusa

181
ntrebri Sunt definite responsabilitile i sunt efectiv aplicate? Sunt atenionrile comunicate i urmrite executrile acestora? Procesele i procedurile sunt bine definite i nvate? Tehnologia existent sau controalele existente reduc ameninarea? Practicile curente de audit sunt suficiente pentru detectarea abuzurilor sau controlul deficienelor? Total:
Note 0 - Da, 1 - Nu

Exemplu:
182
Nivel de vulnerabilitate ntrebri referitoare la eficacitatea controalelor Sunt definite responsabilitile i sunt efectiv aplicate? Sunt atenionrile comunicate i urmrite executrile acestora? Procesele i procedurile sunt bine definite i nvate? Tehnologia existent sau controalele existente reduc ameninarea? Practicile curente de audit sunt suficiente pentru detectarea abuzurilor sau controlul deficienelor? Total Rata total de probabilitate pentru LAN i host remote =
5
Note 0 - Da, 1 - Nu 0 0 0 1 1 2
Probabilitatea de producere a riscurilor

183
Nivel de producere A B C D E
Probabilitate producere Aproape sigur Probabil Moderat Improbabil Rar
Descriere Se poate produce n orice condiii Se poate produce n anumite condiii Se poate produce n timp S-ar putea produce n timp Se poate produce numai n condiii excepionale
Consecinte ale producerii riscurilor

184
Nivel consecine 1 2 3
Descriere / consecine Insignifiante Minore Moderate
Exemple consecine Pierderi financiare minore. Nu sunt pagube materiale sau rnii. Pierderi financiare medii. Pagube materiale reduse, se impune primul ajutor acordat personalului. Pierderi financiare importante. Se impune tratament medical aplicat personalului. Activitatea se poate desf ura n continuare. Pierderi financiare importante. Rniri grave ale personalului. Avarii importante. Capacitile de producie sunt diminuate. Pierderi financiare enorme. Mor i. Pierderea total a capacitilor de producie.
Majore
Catastrofale
Matricea analizei calitative a riscurilor

185
Consecine Probabilitate de producere Insignifiante 1 A (aproape sigur) B (probabil) C (moderat) D (improbabil) E (rar) E - Risc Extrem. Minore 2 Moderate 3 Majore 4 Catastrofale 5
I M R R R
I I M R R
E I I M M
E E E I I
E E E E I
Se impun aciuni imediate pentru minimizarea acestuia. Se impune o detaliere asupra bunurilor i a planurilor de management pentru minimizarea riscurilor. Trebuie impuse strategii pentru aceasta. I - Risc nalt. Trebuie luate imediat n calcul de ctre manager. Se vor identifica strategiile de management n acest caz. Ca i anterior, trebuie minimizate riscurile. M - Risc moderat. Trebuie luate n calcul de ctre manager. R - Risc Redus. Aciuni specificate n procedurile de rutin. Tabelele folosite n analiza calitativ a riscului trebuie particularizate pe activitile i locurile specifice.
Analiza cantitativ a riscului de securitate

186
Pentru analiza calitativ a riscului se parcurg urmtorii 6 pasi:

1. 2. 3. 4. 5. 6.
Identificarea i evaluarea activelor (bunurilor firmei). Determinarea vulnerabilitilor. Estimarea probabilitii de producere. Calcularea pierderilor anuale estimate. Analiza msurilor de control. Calcularea Rentabilitii Investiiei (RI).
Identificarea bunurilor.
187
Date
Financiare Logistice/manageriale Planificari Statistice Operationale Personal
Administrative
Documentatii Software Hardware Operationale Programe Ghiduri de operare Proceduri Planuri de securitate Planuri de avarie Masuri de control
Fizice
Cladiri Birouri Anexe Sisteme electrice Sisteme de canalizare Instalatii de gaze Sisteme de iluminat Sisteme de aer conditionat
Comunicatii
Retele de calculatoare Proceduri de comunicatii Sisteme de voce date Sisteme de securitate
Evaluarea bunurilor.
188
Atunci cnd evalum bunurile este de preferat s se foloseasc o scal a valorii bunurilor.
Numrul
0 1 2 . 6 7 8 <1 110 11 100 . 100.001 1.000.000 1.000.00110.000.000 >10.000.000
Valoarea n EUR
Evaluarea bunurilor intrebari:

189
Presupune s se stabileasc costurile de nlocuire pentru cazuri cnd un anume bun este distrus. Pentru aceasta trebuie s ne punem ntrebri care s ne ajute s evalum aceste bunuri. Referitor la bunurile materiale ar trebui puse urmtoarele ntrebri: Care este costul de nlocuire a bunului la preurile actuale? Ct timp dureaz pn se nlocuiete bunul/componenta distrus? Dac operaia/operaiile pot fi fcute manual, de ci oameni este nevoie? De ct timp suplimentar este nevoie pentru remediere? Care sunt pierderile n relaiile cu clienii n condiii de nefuncionalitate? Referitor la personal: De ci oameni este nevoie s lucreze pentru recuperarea pagubelor? Ct cost instruirea unui nou personal? Care sunt efectele psihologice ale producerii pagubelor/dezastrelor?
Estimarea valorii impactului - exemplu

190
Fiecare bun are, n cazul pierderii acestuia sau al funcionrii defectuoase, impact asupra a trei elemente necesare n asigurarea securitii, i anume: 1.Secretizare. 2.Integritate. 3.Disponibilitate.
Consideram ca sistemul de admitere acces stocheaza datele a 1000 de angajai ai firmei. n urma unui eveniment nedorit (intenionat, neintenionat, accident, fenomen natural), se pierd att datele, ct i structura acestuia. Desi exist copie de siguran pentru acestea refacerea structurii bazei de date poate fi fcut doar de o alta firma calificata, lucrnd 48 de ore pentru reconstrucie (n timpul programului). Valoarea tarifului firmei este de 100 Eur/or. Repunerea datelor si refacerea sistemului, va putea fi fcut n afara orelor de program de aceeai firma iar aceast operaie dureaz 32 de ore i este tarifata cu 200 Eur/or (lucrul n afara orelor de program). Pierderea secretului, netiind natura dezastrului, creeaz pierderi estimate la 30.000 Eur, aceasta fiind zona cu impactul cel mai mare n privina costurilor de refacere. Disponibilitate: 48 ore x 100 (EU/or) = 4.800 Eur.
Estimarea valorii impactului - exemplu

191
Calculul valorii totale pentru fiecare bun Calculm valoarea total pentru un impact folosind formula:
Zona impact Secret Integritate
Valoare impact (Eur)

30.000
unde Valoare b = valoarea impactului pentru bunul b; Impact i = valoarea impactului n zona respectiv pentru bunul b. Avem trei (i = 3) zone de impact (Secret, Integritate i Disponibilitate).
Disponibilitate
4.800
n acest caz, Valoarea b = 30.000 + 0 + 4.800 = 34.800 Eur
Determinarea vulnerabilitatilor
192 Naturale Cutremure de pmnt Inundaii Uragane Alunecri de teren Furtuni de zpad Furtuni de nisip Tornade Tsunami Descrcri electrice Erupii vulcanice Accidente Dezvluiri Perturbri electrice ntreruperi electrice Incendii Scurgeri de lichide Erori de transmisii-telecomunicaii Erori ale operatorilor/utilizatorilor Erori de cadru organizatoric Erori hardware Erori software Acte intenionate Dezvluiri Sabotaj al angajailor Fraudri Furturi Loviri Utilizri neautorizate Vandalism Intruziuni Atacuri cu bombe Revolte/rscoale
Estimarea probabilitatii de producere

193
Se stabilete probabilitatea de producere a unui incident ntr-un interval de timp.
Frecvena Niciodat O dat la 300 ani O dat la 200 ani O dat la 100 ani
Valoarea 0,0 1/300 1/200 1/100 1/50 1/25 1/5 1/ 2 1/1 2/1 12/1 52/1 365/1 0,00333 0,005 0,01 0,02 0,04 0,2 0,5 1,0 2,0 12,0 52 365
Frecventa de producere a incidentelor...
O dat la 50 ani O dat la 25 ani O dat la 5 ani O dat la 2 ani O dat pe an De dou ori pe an O dat pe lun O dat pe sptmn O dat pe zi ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
Amenintari:
194
AMENINTARI NATURALE Cutremure de pamant Inundatii Uragane Alunecari de teren Furtuni de zapada Furtuni de nisip Tornado Tsunami Descarcari electrice Eruptii vulcanive
RATA DE PRODUCERE 0,005 0,2 0.01 0,5 0,05 0,5 0 0,1 0,07 - 50 0,01 0,5 0 - 10 0,0001 - 2 0 0,125 0 0,01
Amenintari:
195
ACCIDENTE Dezvaluiri Perturbari electrice Intreruperi electrice Incendii Scurgeri de lichide Erori de transmisii/telecomunicatii Erori ale operatorilor/utilizatorilor Erori hardware Erori software
RATA DE PRODUCERE 0,2 - 5 0,1 - 30 0,1 - 10 0,1 - 10 0,02 - 3 0,5 - 100 10 - 200 10 - 200 1 - 200
Amenintari:
196
ACTE INTENTIONATE Dezvaluiri Sabotaj al angajatilor Fraudari Furturi Loviri Utilizari neautorizate Vandalism Intruziuni Atacuri cu bombe Revolte/rascoale
RATA DE PRODUCERE 0,2 - 5 0,1 - 5 0,09 0,5 0,015 - 1 0,1 - 5 0,009 - 5 0,008 - 1 -? 0,01 - 100 0 0,29
Calcularea pierderilor anuale estimate

197
Calcularea pierderilor anuale estimate pe fiecare ameninare.

unde PAE a = Pierderi Anuale Estimate pentru ameninarea a, Vb = Valoarea bunului b (0 la n bunuri), Ea = Estimarea numrului de incidente ale ameninrii a (0 la m ameninri).
Bun = Calculator (local) Amenin are = ocuri de tensiune Cost incident = 500 Frecvena de producere este de cinci (5) ori pe an.
PAE1, 1 = 500x5 = 2.500
Bun = Imprimant Ameninare = ocuri de tensiune Cost incident = 500 Frecvena de producere este de cinci (5) ori pe an.
PAE2, 1 = 500x5 = 2.500
Bun = Centru servere Ameninare = ocuri de tensiune Cost incident = 10.000 Frecvena de producere este de cinci (5) ori pe an.
PAE3, 1 = 10.000x5 = 50.000
PAE = PAE1, 1 + PAE2, 1 + PAE3, 1 PAE = 2.500 + 2.500 + 50.000 = 55.000 Eur
Calcularea pierderilor anuale estimate

198
Calcularea pierderilor anuale estimate pe fiecare bun

unde PAE b = Pierderi Anuale Estimate pentru bunul b, V ale ameninrii a (0 la m ameninri).
= Valoarea bunului b (0 la n bunuri), Ea = Estimarea numrului de incidente
Bun = Centru servere Ameninare = ocuri de tensiune Cost incident = 30.000 Frecvena de producere este de cinci (5) ori pe an.
PAE1, 1 = 30.000x5 = 150.000
Bun = Centru servere Ameninare = Cutremur de pmnt
Bun = Centru servere Ameninare = Inundaie
Cost incident = 50.000 Frecvena de producere este o dat la 50 de ani.

PAE1, 2 = 50.000x0,02 = 10.000
Cost incident = 10.000 Frecvena de producere este de o dat la 25 de ani.

PAE1, 3 = 10.000x0,04 = 4.000
PAE = PAE1, 1 + PAE2, 1 + PAE3, 1 PAE = 150.500 + 10.000 + 4.000 = 164.000 Eur
Analiza masurilor de control

199
Se va identifica ameninarea care produce cele mai mari valori ale pierderilor anuale estimate corespunztor acesteia (PAE a). Se vor identifica msurile care pot duce la reducerea vulnerabilitii.
AMENINTARI NATURALE
Cutremure de pamant Inundatii Uragane Alunecari de teren Furtuni de zapada Furtuni de nisip Tornado Tsunami Descarcari electrice Eruptii vulcanive
METODE DE CONTROL
Senzori, amplasament Senzori, amplasament Amplasament Amplasament Amplasament Amplasament Amplasament Amplasament Eclatoare, amplasament Amplasament

200
ACCIDENTE Dezvaluiri Perturbari electrice Intreruperi electrice Incendii Scurgeri de lichide Erori de transmisii/telecomunicatii Erori ale operatorilor/utilizatorilor Erori hardware Erori software
METODE DE CONTROL Protectie date Stabilizatoare tensiune Surse neintreruptibile Sisteme avertizare/stingere Senzori, carcase protectie Linii dedicate de transmisie Instruire personal Testare echipament/service Testare/service

201
ACTE INTENTIONATE Dezvaluiri Sabotaj al angajatilor Fraudari Furturi Loviri Utilizari neautorizate Vandalism Intruziuni Atacuri cu bombe Revolte/rascoale
METODE DE CONTROL Protectie date Protectie date Jurnale de acces Jurnale de acces Limitare acces fizic Parole, criptare date Limitare acces fizic Limitare acces fizic Limitare acces fizic Control acces/admitere acces
Calcularea rentabilitatii investitiei (RI)

202
Pentru fiecare msur de control aplicat se identifica:

Vulnerabilitile care pot fi reduse prin aplicarea acelor msuri de control. Atribuirea unei rate/valori optime pentru fiecare pereche eveniment/mod de control. Estimarea costurilor anuale pentru implementarea msurii de control respectiv. Calcularea Rentabilitii Investiiei (RI).
Unde: Cc = Costul anual pentru aplicarea controlului c, rc = indicele de eficacitate pentru controlul c, PAEa = Pierderile Anuale Estimate pentru ameninarea a.
La selectarea msurilor suplimentare de control trebuie s se in cont de realizarea urmtoarelor obiective: valoare a Rentabilitii Investiiei ct mai mare; minimizare a PAE (Pierderi Anuale Estimate). Valoarea lui RI ct mai mare se va putea obine acionnd asupra indicelui de eficacitate rc prin creterea acestuia pn la valoarea maxim (1), sau asupra costului anual pentru aplicarea controlului Cc prin micorarea costurilor de implementare a controlului. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
Calcularea rentabilitatii investitiei exemplu:

203
PAE = PAE1, 1 + PAE2, 1 + PAE3, 1 PAE = 2.500 + 2.500 + 150.000 = 155.000 USD Ameninare = ocuri de tensiune Control = Stabilizator de tensiune (100 Eur/buc.) Cc = 22 x 100 = 2.200 (22 buc.) rc = 0, 7 (se acoper doar 70% din pierderi)
Analiza riscului de securitate

204
Metoda cantitativ de calcul al riscului de securitate este folosit cu precdere la firmele de mrime medie i/sau mare. Metoda cantitativ expus are ns anumite neajunsuri:
Dificultatea de a gsi un numr care s cuantifice ct mai exact frecvena de producere a unui eveniment. Dificultatea de a cuantifica anumite valori. De exemplu, sunt foarte greu de definit disponibilitatea unei informaii i calculul pierderilor cnd aceast caracteristic lipsete. Metoda nu face distincie ntre ameninrile rare, dar care produc dezastre mari ca valoare (incendiu, cutremure, tornade etc.), i ameninrile dese care produc dezastre mici ca valoare (erori de operare), n ambele cazuri efectele financiare fiind asemntoare. Alegerea numerelor folosite poate fi considerat subiectiv, munc laborioas care necesit timp i consum de resurse.
Metoda calitativa Vs Metoda cantitativa

(Beneficii/avantaje)
205
Metoda calitativa
Permite o mai bun i mai clar ierarhizare a valorii riscului.
Metoda cantitativa
Riscurile sunt prioritizate datorit impactului financiar; bunurile sunt prioritizate datorit valorii financiare a acestora. Rezultatele ajut la managementul riscului prin investiiile n securitate. Valorile rezultatelor capt valori tangibile (valori financiare, procente etc). Acurateea tinde s creasc in timp datorit faptului ca firma i creaz o baz de date cu istoricul evenimentelor, in acelai timp firma ctignd experien.
Permite, datorit valorilor folosite, ajungerea mai rapid la un consens. Nu este necesar cuantificarea frecvenei ameninrilor. Nu este necesar determinarea valorii financiare a bunurilor.
Metoda calitativa Vs Metoda cantitativa

(Dezavantaje)
206
Metoda calitativa
Nu face o difereniere suficient ntre riscuri importante.
Metoda cantitativa
Valoarea impactului pe fiecare risc este bazat pe prerile subiective ale celor care fac analiza. Procesele prin care se ajunge la rezultate credibile sunt mari consumatoare de timp.
Rezultatele sunt subiective. Acestea sunt dependente de calitatea i componena echipei de analiz a riscului.
Calculele sunt foarte complexe i necesit timp ndelungat. Rezultatele au valoare monetar i sunt greu de interpretat de ctre personalul non-tehnic.
Este dificil de justificat o investiie n msuri/ controale de securitate atunci cnd nu se bazeaz pe o analiz cost-beneficii.
Procesele necesit personal cu experien care nu poate fi pregatit uor.
Ciclul procesului decizional:

207
Evaluarea riscurilor 1 4 Msurarea eficacitii programului
Coordonarea procesului decizional 2 3 Implementare controale
Coordonarea procesului decizional:

208
1. 2. 3.
Definirea cerintelor operationale. Identificarea solutiilor de control. Revizuirea solutiilor de control propuse conform cerintelor functionale. Estimarea gradului de reducere a riscurilor. Estimarea costului pentru fiecare solutie. Selectarea strategiei de prevenire si/sau atenuare a riscurilor.
4. 5. 6.
Coordonarea procesului decizional

(informatii necesare)
209
Informaia ce trebuie culeas Decizia asupra modului de rezolvare a fiecrui risc. Cerine funcionale Soluii poteniale de control
Descriere La ce nivel s se fac controlul pentru fiecare risc major. Trebuie aceptate toate riscurile majore. Se pot evita anumite riscuri majore. Declaraii n care s fie descrise elementele necesare atenurii riscului. Liste cu elementele de control posibile, identificate de echipa de management a securitii riscului, care pot fi eficiente n atenuarea fiecrui risc. Evaluarea fiecrei soluii de control propuse pentru a determina ct de mult reduce nivelul de risc pentru bunuri. Totalitatea costurilor asociate cu achiziionarea, implementarea, susinerea i msurarea eficacitii pentru fiecare control propus. Alegerea se face pe baza unei analize cost-beneficii.
Gradul de reducere a riscului pentru fiecare soluie de control Costul estimal pentru fiecare soluie de control Lista soluiilor de control ce urmeaz a fi implementate
Definirea cerintelor functionale

210
Definirea unor cerine funcionale necesare asigurrii securitii reprezint de fapt declaraii/expuneri privind descrierea controalelor necesare pentru atenuarea riscului. Cerinele funcionale trebuiesc definite pentru fiecare din riscuri . Cerinele funcionale definesc
CE
presupunem c trebuie fcut
pentru identificarea i reducerea riscului dar nu specific i riscul poate fi atenuat sau s indice controalele specifice.
CUM
CUM poate fi atenuat riscul prin identificarea soluiilor de control revine ca sarcina Grupui de control/atenuare a riscului.
Identificarea solutiilor de control

211
Identificarea msurilor de control presupune ca echipa care are aceasta sarcin s aib experien n domeniu. Dac personalul propriu nu este specializat n acest scop atunci se poate apela la speciali ti sau consultan i din afara firmei (externalizare servicii outsourcing). Acetia pot s preia toate sarcinile sau s asigure asisten n domeniu.
( A se vedea importanta consultantului de securitate )
Clasificare si organizare controale:

212
Metoda clasific posibilele controale n trei categorii: organizaional, operaional i tehnologic Fiecare categorie este mprit n trei subcategorii cu urmtoarele roluri: prevenire, detecie i rspuns (management).
Tip control Descriere Proceduri i procese care stabilesc modul de aciune al personalului n cazul unor evenimente. Definesc modurile de manevrare a datelor, a componentelor software i hardware de ctre personal. Se includ i elementele de protecie generale si specifice. Se includ elemente de infrastructur, arhitectur, inginerie, hardware, software i firmware. Include toate componentele tehnologice folosite pentru construirea unui sistem de securitate al firmei Subcategorii Prevenire Detecie Rspuns (management) Prevenire Detecie
Organizaional
Operaional (Procese)
Prevenire Detecie Rspuns (management)
Tehnologic
Control organizational - prevenire

213
Roluri i responsabiliti clare. Definirea i documentarea clar a acestora vor face ca managerii i angajaii s neleag responsabilitile pe fiecare post n parte. Separarea datoriilor i mai puine privilegii. Aceasta va asigura faptul c fiecrui post de lucru i sunt permise doar operaiile care sa-i asigure desfaurarea doar a sarcinilor de serviciu. Planuri i proceduri de securitate bine documentate. Acestea sunt dezvoltate pentru a explica cum au fost implementate sustemele de control i cum trebuie acestea meninute. Instruire i campanii de informare. Instruirea este necesar pentru ca personalul sa fie la zi cu tehnologia iar campaniile de informare sunt necesare pentru avizarea personalului asupa schimbarilor care au fost fcute. Sisteme i procese de activare/dezactivare utilizatori. Acestea sunt necesare ca atunci cnd un nou personal este angajat acesta s devin ct mai repede productiv, iar cel care nu mai lucreaz n firm s-i piard imediat drepturile. Aceleai principii trebuiesc stipulate i la transferurile de personal ntre diferite compartimente. Trebuie luat n considerare i schimbarea clasificrii pentru un post sau departament. Stabilirea proceselor pentru acordarea accsului partenerilor de afaceri. Se includ aici toi partenerii de afaceri: furnizorii, clienii, distribuitorii, subcontractanii etc. Principiile sunt similare cu cele enumerate anterior.
Control organizational - detectie

214
Programe continue de control a riscului, pentru evaluarea i controlul riscului n compartimentele cheie ale firmei. Recenzii recurente ale sistemelor de control pentru a verifica eficiena lor. Auditul periodic al sistemelor pentru a ne asigura c sistemele de control nu au fost compromise sau prost configurate. Referine i investigarea trecutului candidailor la angajare pe posturi care necesita acces la nivele ridicate de securitate. Stabilirea unui sistem de rotaie a muncii. Aceasta va permite descoperirea unor activiti necinstite n rndul echipelor de securitate si/sau n rndul angajailor care au acces la date de securitate.
Control organizational raspuns management

215
Planuri de rspuns la incidente. Aceste planuri vor include msuri rapide de reacie pentru recuperare n caz de violare a securitii i minimizarea impactului pentru prevenirea rspndirii la alte sisteme. Planurile de rspuns la incidente mai trebuie s permit i culegerea de dovezi care s permit ulterior aducerea n justiie a vinovatului.
Plan de continuare a afacerii. Cuprinde planuri menite s menin firma n funciune, total sau parial, n cazul unor evenimente catastrofice care afecteaz marea parte a infrastructurii de securitate.
Control operational - prevenire

216
Protecia obiectivului prin mijloace fizice/electronice. Se includ aici sisteme de alarma, TVCI, perimetre de protecie, ncperi separatoare, ncuietori i lacte electronice, control si admitere acces, etc. Asigurarea energiei electrice n caz de nevoie. Acestea vor asigura energia electric necesar funcionrii sistemelor/subsistemelor atunci cnd sursa primar de energie este indisponibil. De asemene, vor asigura c aplicaiile i sistemele de operare care ruleaz pe sisteme vor fi inchise n condiii normale evitnd n acest fel pierderea de date. Sisteme anti-incendiu. Cuprind sistemele de avertizare automat a incendiilor, a stingerii acestor, etc.
Control operational - detectie

217
Securitate fizic. Sisteme care vor proteja firma de persoane care vor s ptrund n incinta acesteia. Se includ aici senzori, alarme, camere de supraveghere, senzori de perimetru i de micare etc. Securitatea fa de mediu. Sisteme care vor proteja firma de ameninrile care vin din partea mediului ambiant. Se includ aici detectoare de fum i de foc, detectoare de inundaii, detectoare de suprasarcini atmosferice, paratrasnete, eclatoare etc.
Control tehnologic - preventie

218
Autentificare/Identificare. Procesul de validare a elementelor de identificare ale unei persoane, computer, proces sau dispozitiv. Autentificarea presupune ca unul din elementele care a solicitat autentificarea s fie cel care pretinde c este. Formele de autentificare sunt: combinaiile username i parol, Kerberos, token-uri, biometric, certificate. Autorizare. Procesul de acordare a accesului la anumite informaii, servicii sau funcii a unei persoane, computer sau dispozitiv. Dup obinerea autentificrii se obine autorizarea. Admitere (Control access). Procesul de limitare a accesului la anumite locatii/informaii, proces bazat pe identitatea utilizatorului i pe apartenena la anumite grupuri. Protejarea comunicaiilor. Pentru protejarea comunicaiilor la nivel de reele se folosete criptarea pentru a se asigura integritatea i confidenialitatea datelor transmise.
Control tehnologic - detectie

219
Sisteme de audit. Aceste sisteme fac posibil monitorizarea i urmrirea evoluiei unui sistem pentru a se vedea dac funcioneaz n parametri configurai. Sistemele de audit reprezint un instrument de de baz pentru detectarea, nelegerea i recuperarea n caz de evenimente. Sisteme de alarmare efractie/detectie incendiu. Sistemele sunt construite s detecteze i s alarmeze la orice tentativa de patrundere in obiectiv. Rspunsul const n alarmarea echipelor de interventie si/sau blocarea cailor de acces, actionarea instalatiilor de stingere, precum i informarea utilizatorului despre zonele direct afectate.. Instrumente de meninere a integritii sistemului de securitate. Aceste instrumente fac ca personalul responsabil cu securitatea s determine unde s-a fcut o modificare neautorizat n sistem.
Control tehnologic raspuns management

220
Unelete de administrare a securitii. Aceste instrumente sunt incluse n sistemele de securitate, programe i dispozitive menite s asigure securitatea pe un anume segment. Identificarea. Permite facilitatea de a identifica in mod unic o anumita entitate. Cu ajutorul acestei faciliti se pot crea altele suplimentare cum ar fi: contabilizarea, discretionary access control, role-based access control etc. Protecii inerente n sistem. Acestea sunt faciliti implementate n sistemele de securitate i care asigur protecia acestora si a informaiei supuse procesrii sau care este stocat n acel sistem.
Revizuirea soluiilor propuse n conformitate cu cerinele

221
Echipa de Management al riscului de securitate trebuie s aprobe soluiile de control propuse innd cont de definirea cerinelor funcionale . Estimarea gradului de reducere a riscului Controlul propus previne un atac specific sau previne o categorie specifc de atacuri? Controlul propus reduce i/sau minimizeaz riscul pentru o clas de atacuri? Controlul propus este capabil s recunoasc un atac atunci cnd acesta este n curs de desfurare? Daca controlul propus recunoate un atac n curs de desfurare, este el capabil s reziste i s urmreasc atacul ? Controlul propus poate ajuta la recuperarea bunurilor (datelor) dup ncetarea unui atac ? Controlul propus mai ofer i alte beneficii? Care este valoarea controlului propus relativ la valoarea bunului?
Masurarea eficacitatii programului

222
1. Dezvoltarea diagramei de evoluie riscului de securitate. 2. Msurarea eficacitii controalelor. 3. Evaluarea continu) a msurilor de control, a schimbrilor survenite asupra bunurilor i asupra riscurilor.
Modalitatea de raspuns la incidente

223
Protejarea vietilor
Aceasta trebuie s reprezinte prima prioritate. Sistemele de csecuritatel, au un rol important n protejarea vieii oamenilor. Funcionarea lor defectuoasa, sau nefuncionarea, pot s duc la pierderi de viei omeneti. Presupune luarea de msuri n vederea limitrii urmrilor unui atac sau eveniment. n cazul unui atac trebuie monitorizate aciunile atacatorului i limitarea daunelor provocate de acesta. Pastrarea evidenelor n vederea unei aciuni ulterioare de tragere la raspundere a vinovatului. Limitarea daunelor provocate de evenimente fizice. Dup ce limitarea daunelor a fost realizat se impune o evaluare a pagubelor. Evaluarea pagubelor va oferi o msur a succesului atacului, precum i a virulenei acestuia. n cazul dezastrelor naturale se va oferi o msur a intensitii acestora prin prisma valorii pagubelor create. Determinarea cauzelor vizeaz cu precdere stabilirea sursei dezastrelor. Un dezastru poate fi provocat de un accident sau poate fi un act voit. Tratarea se face diferit. Dezastrele provocate de fenomene naturale sau accidente sunt uor de determinat. Dificulti apar la determinarea cauzelor atunci cnd acestea sunt provocate de un atac al unei persoane ruvoitoare. Revizuirea tuturor configuraiilor este absolut necesar. Este imperios necesar ca repararea stricciunilor s fie fcut ct mai rapid pentru ca firma s-i reia activitatea i s fie prezent pe pia. Planurile i procedurile la nivel de firm trebuie s cuprind i strategii de restaurare. Se stabilete ce etape i aciuni au avut succes i care nu au avut succes din etapele anterioare. Se stabilesc greselile de abordare i de aciune. Se vor modifica procesele, acolo unde este cazul, pentru ca pe viitor acestea sa confere o eficien sporit. Se fac imbuntiri i aduceri la zi (actualizri).
Limitarea pagubelor
Evaluarea pagubelor
Determinarea cauzelor
Repararea stricaciunilor
Verificare/revizuire contramsuri, revizuire politici i actualizare
Cat investim in securitate?

224 Costuri (%)
100 90 80 70 60 50 40 30 n majoritatea cazurilor 20% din costuri se reflect n 80% beneficii n ceea ce privete minimizarea riscurilor i asigurarea securitii. O securitate maxim poate fi asigurat cu costuri foarte mari.
20
10
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Beneficii (atenuarea riscului) %
Reducerea riscurilor
225
Pentru a putea s reducem sau s eliminam riscurile trebuie ca firma s fie capabil de urmtoarele operaii:
Prevenirea - selectarea corect a sistemelor/subsistemelor de securitate, actualizarea componentelor acestora i adaptarea acestora la schimbrile care se impun. Detecia - filtrarea i analiza informaiei, analizarea alertelor, corelarea cu nevoile firmei. Rspunsul - luarea msurilor care se impun, comunicarea, pregtirea constant.
Strategii pentru reducerea riscurilor

226
1.
Prevenirea - Prevenirea unor evenimente care pot afecta securitatea firmei. Reducerea - Reducerea probabilitii de producere i a impactului. Evitarea - Evitarea unui risc printr-o planificare eficient. Transferul - Eliminarea riscului prin crearea unei asigurri pe acel risc. Planificarea alternativ - n cazul unor riscuri care nu pot fi prevzute este nevoie de realizarea unor planuri alternative pentru reducerea impactului.
2. 3. 4.
5.
Metode utilizate in analiza riscurilor de securitate

227
Literatura de specialitate mentioneaza cteva metode consacrate dar specialistii sunt liberi s-o aleaga pe cea care corespunde cel mai bine situatiei pe care o are de evaluat.

Metoda interdependenteelor functionale; Metoda matricilor de risc Metoda arborilor de defectari. Metoda OCTAVE (Operationally Critical Threat, Asset and Vulnerability EvaluationSM ) Metoda MEHARI
Metoda matricilor de risc

228
Metoda contine patru componente de baz : 1. componenta fizic;

2. 3. 4.
componenta funcional (procesual); componenta informaional; componenta de personal.
Plecand de la modelul relaionalitii dintre ameninri i vulnerabiliti, se face evaluarea riscului global prin aplicarea relaiilor de calcul specifice, la determinarea riscurilor pentru fiecare component i nsumarea ponderat a rezultatelor pariale.
METODA MEHARI
229
Metoda utilizata pe plan european este elaborat de o echip de specialiti francezi, care abordeaz att analiza, ct i managementul riscului, evalund, cantitativ i calitativ, factorii de risc. Metoda utilizeaza o serie de instrumente specifice existand, in cadrul sau, o baz de cunotine referitoare la situaiile de risc, susinut de o aplicaie software, ce permite calcule, simulri i optimizri.
Club de la Scurit de l'Information Franais (CLUSIF)
Materialul prezentat in aceasta expunere se bazeaza pe materialele publice aflate pe site-ul CLUSIF si respecta intocmai punctul de vedere asupra metodologiei Mehari.
MEHARI
Actiuni manageriale
230
Metoda ofera un set de unelte specifice managementului securitatii cu un set de actiuni manageriale, fiecare cu un scop specific:
Exemple: Dezvoltarea planurilor de securitate.

Implementarea politicilor de securitate. Efectuarea evaluarilor starii securitatii. Evaluarea si managementul riscului. Includerea securitatii in procesul de management al proiectelor. Constientizarea importantei securitatii. Managementul operational al securitatii si controlul si monitorizarea actiunilor programate.
Utilizari ale MEHARI

231
MEHARI este, in primul rand, o metoda pentru analiza riscului si pentru managementul riscului ceea ce inseamna ca, in practica, metoda si bazele sale de cunostiinte asociate, au fost menite pentru analiza exacta a riscului, atunci cand este necesar. ATENTIE! la primii pasi in securitate este de recomandat sa evaluati starea masurilor si politicilor de securitate existente ale organizatiei si sa le comparati cu cele mai bune practici pentru a putea clarifica golul care trebuie umplut. Dupa aceasta evaluare se vor decide actiunile concrete, grupate, de regula in planuri, reguli ale organizatiei, politici si/sau un cadru de referinta al securitatii. Aceasta abordare se poate baza pe analiza riscului, sau poate include conceptul de risc.
MEHARI
Argumente pentru necesitatea unei metodologii
232
Este acest lucru cu adevarat necesar?
Aceasta intrebare o va pune, INTOTDEAUNA, persoana careia ii apartine decizia finala pentru alocarea bugetului corespunzator. Datorita lipsei unei evaluari preliminare si a unui consimtamant general asupra mizelor implicate, multe proeicte de securitate sunt amanate sau chiar abandonate. Deseori, mai tarziu, sau chiar de la inceputul unei abordari de securitate, riscul real pe care organizatia si-l asuma este pus sub semnul indoielii Au fost identificate, chiar, toate riscurile la care organizatia ar
putea fi expusa? Sunt nivelurile acestora acceptabile?
ACESTEA sunt argumente pentru necesitatea unei metodologii care include analiza riscului.
MEHARI
Evaluari de securitate
233
In setul Mehari exista doua module de evaluare:

1. 2.
Un modul de evaluare rapida. Un modul de evaluare mai detaliata. In ambele cazuri, scopul este evaluarea riscului securitatii. In practica, evaluarea analizeaza serviciile de securitate si in mod cert, rezultatele vor depinde de profunzimea evaluarii, fiind evident ca o analiza rapida este mai putin precisa. Modul rapid se utilizeaza pentru o asa numita recenzie a vulnerabilitatilor un element al analizei riscului. Modul detaliat, cauta, in detaliu, posibilele slabiciuni ale fiecarui serviciu de securitate constituind o baza de expertiza, utilizabila pentru analiza riscului.
MEHARI
Planuri de securitate
234
Este ceva obisnuit sa se construiasca planuri de actiune directa ca rezultat al evaluarii starii serviciilor de securitate. Procesul de management al securitatii care utilizeaza aceasta abordare este foarte simplu: efectueaza o evaluare si decide sa imbunatateasca toate acele servicii care nu au un nivel al calitatii suficient de bun.
A se vedea: Ghidul de evaluare pentru serviciile de securitate
MEHARI
Bazele de cunostinte
235
Modul de evaluare detaliata utilizeaza baza de cunostinte a serviciilor de securitate (documentata in MEHARI Manualul de referinte pentru servicii de securitate) aceasta descriind, pentru fiecare serviciu, la ce foloseste, impotriva a ce este folosit, mecanismele si solutiile care spijina serviciul si elementele care ar trebui luate in considerare atunci cand se evalueaza calitatea serviciului. Aceasta baza de cunostinte unica, va putea fi utilizata direct pentru a crea un cadru de referinta pentru securitate (politi de securitate) care va contine si va descrie, setul de reguli si instructiuni de securitate pe care le va urma organizatia. Manualul de referinte pentru servicii de securitate dar si chestionarele de evaluare ofera o bun baza de lucru pentru consultantii si managerii de securitate pentru a decide ce anume ar trebui aplicat
MEHARI
Concluzii la modulele de evaluare
236
Modulele de evaluare ofera o privire larga si consecventa asupra securitatii. Aceasta poate fi utilizata in toate stadiile de maturitate ale constientizarii securitatii organizatiei.
MEHARI
Analiza mizelor de securitate
237
Indiferent care ar fi orientarile politicii de securitate, exista un principiu asupra caruia toti managerii sunt de acord: trebuie sa existe un echilibru just intre investitiile in securitate si importanta mizelor de securitate. Intelegerea corespunzatoare a mizelor de securitate este fundamentala iar analiza acestora merita un nivel ridicat al prioritatii si o metoda de evaluare stricta si structurata. Scopul acestei analize este de a raspunde la dubla intrebare:
Ce s-ar putea intampla, si daca s-ar intampla, ar fi grav?
Acest lucru ne arata ca, in domeniul securitatii, mizele sunt considerate ca fiind consecintele evenimentelor care deranjeaza operatiunile planificate ale unei organizatii.
Modul de analiza Mehari: Analiza mizelor si clasificare.
MEHARI
Analizarea mizelor de securitate
238
nu exista un acord asupra potentialului riscurilor, este posibil sa nu fie alocat un buget ).
Baza pentru o analiza a riscului. (Daca
Baza pentru orice planificare de actiune strategica. (Bunurile si fondurile

alocate pentru securitate, ca si politele de asigurare sunt in proportie directa cu riscul).
(Uneori, planurile de actiune pot fi create direct folosind o abordare directa bazata pe combinarea a doua seturi de expertiza: profesia insesi, oferita de managementul operational si solutiile de securitate oferite de consultantii de securitate). (in practica, o companie care administreaza securitatea printr-o politica si un set de reguli specifice, va diferentia bunurile, valorile si informatiile care trebuiesc protejate).
Baza planificarii securitatii.
Clasificarea: un element esential pentru politica de securitate.
MEHARI
Analiza riscului
239
In toate publicatiile care privesc securitatea, analiza riscului, este considerat motorul propulsor in securitate desi, majoritatea acestora, nu prezinta si metodele care trebuiesc folosite.. MEHARI ofera o abordare structurata pentru evaluarea riscului, pe baza catorva principii destul de simple tinand cont ca o situatie de risc poate fi caracterizata de mai multi factori: Factori structurali (organizationali) care nu depind de masuri de securitate, ci
de activitatea de baza a organizatiei, de mediul sau si de contextul acesteia.
Factori de reducere a riscului care sunt o functie directa a masurilor de

securitate implementate.
MHARI permite evaluarea calitativa si cantitativa a acestor factori si ajuta la evaluarea nivelurilor de risc ca rezultat. De fapt, analiza mizelor de securitate este utilizata pentru a determina un nivel de gravitate maxim al consecintelor unei situatii de risc.
MEHARI
Analiza riscului: un ajutor in planificarea strategica
240
Identificarea factorilor de reducere a riscului (functie a masurilor de securitate) ofera o baza metodologica pentru construirea unui plan de securitate sau a unui plan strategic general. Pentru acest lucru MEHARI ofera o abordare structurata si organizata pentru planificarea securitatii. Aceasta abordare este bazata pe o baza de cunostiinte a situatiilor de risc si proceduri automate pentru evaluarea factorilor de reducere a riscului. In sprijinul acesteia exista RISICARE un software produs de compania franceza BUC SA si distribuit in Romania de catre Paideia Consulting SRL (http://www.paideiaconsulting.ro).
MEHARI
Analize de risc
241
Analiza sistematica a situatiilor de risc se identifica toate, potentialele, situatii de risc, se analizeaza cele mai critice dintre acestea si se identifica actiuni pentru a reduce riscul la un nivel acceptabil. Aceasta utilizare a MEHARI se concentreaza pe a se asigura ca fiecare situatie critica de risc a fost identificata si este acoperita de un plan de actiune. Analiza spontana a situatiilor de risc acelasi set de unelte poate fi utilizat si in alte abordari de management al securitatii. In cazurile unde securitatea este administrata prin politici si proceduri specifice vor exista, intotdeauna, situatii cand unele reguli nu pot fi aplicate. Analiza spontana a riscului este utilizata pentru a decide cum este mai bine sa se mearga mai departe. Analiza riscului in proiecte noi modelul si mecanismele de analiza a riscului pot fi utilizate, cu succes, in managementul proiectelor pentru a planifica masurile impotriva riscurilor si a decide ce masuri trebuie folosite ca rezultat.
MEHARI
Ghid de analiza a riscului
242
Dezbatere
243
Pasul 12
244
Structura unui mecanism de securitate
Mecanismul de securitate
245
Mecanismul de securitate reprezint elementul pragmatic al strategiei de securitate si care, n functie de complexitatea si ierarhizarea sa, se manifest sub una din urmtoarele forme: pachet de masuri, cu solutii tehnice si organizatorice partiale, de domeniul anilor 70;
mecanism integrat de securitate, reunind msuri, echipamente si forte umane organizate profesional; sistem de securitate, cu caracteristici specifice teoriei sistemelor si functii de previziune si adaptabilitate.
Structura ierarhica a unui sistem de securitate:

246
DISPECERAT (Sistem de management al securitatii) Panou de comanda
Interfata comunicatii
Antiefractie
Control acces
TVCI
Incendii
Automatizari
Alte echipamente
Control lifturi
Organizarea unui sistem de securitate

247
Mediul de securitate
248
Spatiul multidimensional n care institutia si poate exercita functiunile fr influente destabilizatoare din partea conditiilor externe si n sigurant far de atacurile si amenintrile posibile reprezint me-diul de securitate. Evident, dimensiunile mediului sunt date de relatia dintre acesta si riscul asumat precum si de costurile posibil a fi suportate de catre beneficiar.
Structura unui mecanism de securitate

249
Mecanismul de securitate fizica

250
Mecanismul de securitate fizic , ca parte componenta a mecanismului de securitate a unei institutii are ca scop principal detectia, ntrzierea si stoparea (anihilarea) unei actiuni ostile sau a unei situatii periculoase. El reuneste atat mecanisme cu rol de barier fizic, detectie la efractie si incendiu, de control acces, de supraveghere cu camere TV, precum si mecanisme de alarmare, interventie si stingere a incendiilor. Constructiv, barierele fizice trebuie s aib o dispunere circularconcentric, pentru a asigura o separatie eficient a zonelor vitale situate la interior fat de mediul extern. Numrul de inele-bariere de protectie necesare se proiecteaz pentru a obtine ntrzierea calculat.
Structura mecanismului de securitate fizica

251
Costuri
252
Un sistem de securitate optim, aduce beneficii economice importante, atat din punct de vedere al cresterii sigurantei persoanelor si bunurilor cat si datorita reducerii de personal din activitatea de paza. Putem subestima foarte usor, costurile sistemelor de management al securitatii. Producatorii si/sau importatorii ofera echipamente in functie de suprafata, lungimea si volumul incaperilor asigurate fara sa includa prea multe referiri la costurile de instalare si punere in functiune.
Formula costuri cu securitatea:

253
CHDW = dispozitivele propriu-zise, instalare, punere in functiune si

mentenanta dar si cheltuielile de personal
CP = cheltuielile cu personalul (recrutare, pregatire, antrenare,

salarizare),
CI = cheltuieli de infrastructura, etc.

In concluzie, costurile estimate sunt:
Cs=CHDW+CP+CI
Costurile insecuritatii
254
Cn=Cp+Ca
Unde: Cp = costurile primare (bunuri distruse ca urmare a evenimentului produs). Ca = reprezinta costurile adiacente (reparatii sau ilnlocuiri de bunuri distruse, cheltuieli cu restabilirea imaginii institutiei pe piata, etc). In majoritatea cazurilor, costurile adiacente sunt cu cateva ordine de marime mai mari decat costurile primare si cu implicatii nepatrimoniale deosebit de grave. Concluzia care se impune este o actiune concertata pentru reducerea riscurilor si minimizarea efectelor evenimentelor nedorite.
Dezbatere
255
Pasul 13
256
Organizarea activitatii de instalare a sistemelor tehnice de detectie si semnalizare la efractie si control acces, sisteme tehnice de televiziune cu circuit inchis si a sistemelor tehnice de monitorizare a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
Elaborarea graficului de lucrari

257
1.
Graficul de lucrari este elaborat in conformitate cu prevederile contractuale. Graficul de lucrari este elaborat in conformitate cu prevederile regulamentelor interne. Graficul de lucrari este elaborat pe baza proiectului aprobat.
2.
3.
Trebuie sa cunoastem prevederile contractuale referitoare la: durata lucrarilor, termenele de predare etc. Reglementarile interne referitoare la: proceduri generale, proceduri de lucru, norme, etc. ATENTIE RESPONSABILITATE CONSTICIOZITATE - METICULOZITATE
Stabilirea resurselor necesare realizarii proiectului

258
1.
2.
3.
4.
Resursele necesare realizarii proiectului sunt stabilite in conformitate cu prevederile reglementarilor interne. Resursele necesare realizarii proiectului sunt stabilite pe baza proiectului aprobat, in corelatie cu particularitatile sistemului sau instalatiei de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Resursele necesare realizarii proiectului sunt stabilite in timp util pentru respectarea termenelor contractelor incheiate. Resursele necesare realizarii proiectului sunt stabilite avand in vedere prioritatile discutate cu persoanele implicate in proiect.
Tipuri de resurse: umane, materiale, financiare etc. ATENTIE RESPONSABILITATE PROFESIONALISM - METICULOZITATE
Instruirea personalului
259
1.
Personalul implicat in efectuarea lucrarilor este instruit in conformitate cu prevederile reglementarilor interne. Personalul implicat in efectuarea lucrarilor este instruit avand in vedere particularitatile proiectului aprobat. Personalul implicat in efectuarea lucrarilor este instruit in corelatie cu pregatirea si experienta acestuia. Personalul implicat in efectuarea lucrarilor este instruit pe baza prevederilor standardelor si specificatiilor tehnice specifice.
2.
3.
4.
Personal implicat: tehnicieni, manipulanti, electricieni, personal necalificat etc.

Dezbatere
260
Pasul 14
261
Arderea. Substante combustibile. Surse potentiale de incendiu. Fazele declansarii unui incendiu
Definitia incendiului
262
Pentru a defini incendiul sunt necesare trei elemente: existena unei arderi scpate de sub control; producerea de pagube materiale n urma arderii; necesitatea interveniei printr-o aciune de stingere pentru ntreruperea i lichidarea arderii.
Lipsind unul dintre aceste elemente arderea respectiv nu poate fi considerat un incendiu. Incendiul este deci o ardere declanat cu sau fr voia omului, scpat de sub control, n urma creia se produc pagube materiale i pentru a crei ntrerupere i lichidare este necesar intervenia printr-o aciune de stingere.
Arderea
263
Arderea este o reactie chimica, nsotita de degajare de gaze, caldura si, cteodata, lumina, n care un material, denumit carburant, reactioneaza cu oxigenul din atmosfera, denumit comburant, ntr-un proces de combustie.
Combustibilii
264
Prin combustibil se intelege orice substanta, sau amestec de substante, care in urma unei reactii chimice de ardere, produce o mare cantitate de caldura. Arderea combustibililor In vederea arderii unui combustibil, trebuie sa se asigure mai intai, prezenta simultana si a oxigenului si apoi sa se produca aprinderea. Arderea oricarui combustibil este precedata de aprindere. Pentru aprinderea unui combustibil trebuie se existe o anumita proportie locala intre combustibil si oxigen si sa existe o sursa de energie pentru incalzirea combustibilului pana la temperatura de aprindere. Temperatura de aprindere depinde de natura combustibilului si reprezinta cea mai joasa temperatura la care incepe arderea interna. Aprinderea combustibilului este precedata intotdeauna de o perioada de timp, numita perioada de inductie, pe durata careia, sub influenta temperaturii inalte si a altor factori, combustibilul sufera procese de descompunere si oxidare, cu formare de combinatii mai simple, produse intermediare active ca radicali, atomi sau molecule semi-stabile, cu o energie de activare mica, care participa la propagarea reactiilor de ardere.
Combustibilii
265
Aprinderea si arderea combustibililor gazosi: are loc prin reactii inlantuite, initiate termic. Combustibilii gazosi: oferind cea mai mare suprafata de contact intre ei si oxigen, se aprind foarte usor; arderea are loc in intreg volumul amestecului de combustibil aer. Arderea combustibililor lichizi: se realizeaza marindu-se suprafata de contact cu oxigenul sau aerul, in care acestia se pulverizeaza. Arderea combustibililor solizi: este un proces eterogen si se compune din urmatoarele etape: incalzirea si uscarea combustibililor; descompunerea pirogenica a combustibilului cu formare de materii volatile si a cocsului; arderea materiilor volatile; arderea cocsului
Principalele substane periculoase: inflamabile, explozive i toxice

266
Clasificarea incendiilor
267
Incendii provocate de cauze naturale Incendii determinate de descrcrile electricitii atmosferice (trznetul) Incendii determinate de razele solare Electricitatea static Autoaprinderile Incendii accidentale Incendii determinate de scurtcircuite electrice Incendii premeditate
Triunghiul focului
268
TRIUNGHIUL FOCULUI contine 3 elemente, care reactionand intre ele duc la aparitia focului. OXIGENUL este cel care sustine reactia, CALDURA este cea care aduce materialul la temperatura de aprindere, iar COMBUSTIBILUL este cel care alimenteaza si intretine arderea. CONCEPTUL DE PREVENIRE A INCENDIILOR SE BAZEAZA PE SEPARAREA ACESTOR 3 ELEMENTE!
Clasele de incendii
269
Nu toate incendiile sunt la fel. Diferite materiale produc incendii diferite care necesita diferiti agenti de stingere. In functie de natura materialului, incendiul se incadreaza intr-o clasa anume, fiecare clasa necesitand agenti de stingere diferiti. Necesitatea cunoasterii claselor de incendiu si a agentilor de stingere recomandati, este foarte importanta, deoarece o alegere gresita, poate complica si mai mult situatia. Clasa A - sunt incluse incendiile care au la baza materiale solide obisnuite (lemnul, hartia, hainele, gunoiul si plasticul). Clasa B - sunt incluse incendiile care au la baza lichidele inflamabile (gazolina, petrolul, grasimile si vopseaua). Clasa C - sunt incluse incendiile care au la baza gazele inflamabile (gazul metan, propan, hidrogen, acetalina si gazele naturale). C l a s a D - s u n t i n c l u s e i n c e n d i i l e c a r e a u l a b a z a m e t a l e l e (aluminiul, magneziu, litiu, sodiu, potasiu si aliaje ale acestora). Clasa E - sunt incluse incendiile care au la baza echipamente electrice aflate sub presiune (motoare, transformatoare, intrerupatoare). (ATENTIE! - daca se va intrerupe sursa electrica care alimenteaza aceste echipamente, clasa E va deveni una dintre celelalte clase de incendiu).
Agenti de stingere recomandati

270
Dezbatere
271
Pasul 15
272
Sisteme de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala solutii tehnologice.
Sisteme antiefractie
273
Sisteme antiefractie
274
Rolul principal al unui sistem de supraveghere are ca scop patru componente: a descuraja; a detecta; a documenta; a mpiedica sau ntrzia orice ncercare de patrundere n obiectiv sau zona protejata. Aplicarea masurilor de securitate trebuie planificata in functie de necesitatile si nevoile obiectivului protejat. SOLUTII TEHNOLOGICE Elemente principale ale unui sistem de supraveghere: centrale de alarmare; senzori; dispecerat de monitorizare; infrastructura de comunicaii. Pe langa aceste elemente fizice nu trebuie sa uitam sa ne referim atat la personalul de deservire cat si la procedurile de actiune in diferite situatii. In prima parte a acestei expuneri e vom referi la senzori care po fi clasificati foarte simplu in senzori de interior si senzori de exterior.
Cerinte operationale
275
Alegerea tipului de sistem de supraveghere este influentata de obiectivul protejat (tipul acestuia, materiale care trebuiesc protejate) mediul inconjurator, amenintarile posibile dar si de experienta acumulata in paza si protectia obiectivului respectiv. Toate aceste idei furnizeaza baza pentru o analiza initiala daar nu sunt suficiente pentru a dezvolta efectiv sistemul de securitate.\ Natura si ritmul activitatilor in zona obiectivului de supravegheat, sau langa acesta, configuratia fizica a ariei controlate, comportamentul oamenilor si al mediului inconjurator sunt factori care trebuie luati in calcul atunci cand se realizeaza un sistem de securitate. Multe obiective, datorita caracteristicilor in continua schimbare, necesita o abordare dinamica si pragmatica a supravegherii interioare si exterioare.
1870
276
Senzori de exterior
277
Senzori pentru interior

278
Comutatoare mecanice
279
Comutatoarele mecanice sunt folosite pentru detectarea deschiderii (nchiderii) unei usi sau ferestre protejate. Acest senzor consta ntr-un contact electric care are o stare functie de actiunea fizica directa asupra sa, modificarea starii normale genernd astfel o alarma. Comutatoarele mecanice se pot monta la usi, ferestre, sertare, panouri de acces etc. Este recomandabila utilizarea lor n conjunctie cu un detector de miscare instalat n zona protejata, n caz ca intruziunea este realizata prin derutarea sistemului de supraveghere. Pentru o functionare corespunzatoare a senzorului, usile si ferestrele protejate trebuie instalate adecvat n tocul usii (rama ferestrei) pentru a prentmpina alarmele false declansate de deschiderea ntmplatoare a acestora. De asemenea, o montare defectuoasa a senzorului se poate solda si prin patrunderi nedetectate. Comutatorul trebuie sa fie montat ascuns pentru a nu permite intrusului demontarea si dezafectarea acestuia. Firele de legatur ntre comutator si centrala de alarmare trebuie sa fie bine protejate pentru a preveni distrugerea lor iar centrala de alarmare trebuie sa fie setata astfel nct sa declanseze o alarma n momentul ntreruperii acestora.
Comutatoare mecanice
280
Neutralizare: blocarea comutatorului n pozitia usa/fereastra nchisa este modalitatea cea mai simpla de contracarare a senzorului. Aceasta se poate realiza fie cu o lamela metalica, fie prin alta modalitate, care presupune existenta unor complici n interiorul obiectivului, care consta n lipirea cu banda adeziva a prghiei de actionare al comutatorului, n perioada n care alarma este deconectata.
Comutatoare magnetice
281
Comutatoarele magnetice sunt folosite pentru detectarea deschiderii (nchiderii) unei usi sau ferestre protejate. Acest dispozitiv este format din doua componente:
un comutator magnetic (senzor Hall sau releu reed) montate n tocul usii sau ferestrei; un magnet permanent dispus pe partea mobila a usii/ferestrei.
Declansarea alarmei este facuta de apropierea/departarea celor doua componente ale dispozitivului. Trebuie mentionat ca, spre deosebire de contactul mecanic, partea mobila poate fi la o oarecare distanta de partea fixa. Conditiile de utilizare si instalare ale senzorului sunt identice cu cele prezentate la senzorul cu comutator mecanic. Blocarea functionarii comutatorului magnetic poate fi facuta cu ajutorul unui magnet puternic care, dispus n exteriorul usii sau ferestrei, nlocuieste magnetul mobil al dispozitivului si permite intrarea fara declansarea alarmei.
Comutatoare magnetice
282
Comutatoare balansate
283
Comutatoarele balansate sunt formate din doua comutatoare mecanice sau magnetice, unul pe pozitie normal nchis, celalalt pe pozitia normal deschis. Functionarea normala a dispozitivului presupune balansarea celor doua comutatoare, la deschiderea usii fiecare comutator schimbndu-si starea. n situatia n care cele doua comutatoare nu si schimba starea, este detectata o ncercare de blocare a dispozitivului, iar sistemul de supraveghere declanseaza o alarma. Acest montaj, cu doua comutatoare, este mult mai sigur n functionare, eliminnd posibilitatea blocarii simultane a comutatoarelor prin utilizarea unui mecanism de contracarare. Conditiile de utilizare si instalare ale senzorului sunt identice cu cele prezentate la senzorul cu comutator mecanic. O conditie generala pentru acesti senzori este obligativitatea instalarii, n paralel, a altor dispozitive de supraveghere bazate pe alte principii functionale.
Senzori pentru detectarea spargerii ferestrei

284
Aceste dispozitive se instaleaz pentru controlul ferestrelor care sunt susceptibile a fi sparte n cazul unei intruziuni. Senzorii sunt montati n interior, pe un perete sau tavan, n fata ferestrei monitorizate. Exist trei tipuri de senzori pentru ferestre: acustici, pentru detectarea socurilor si combinati. Toate dispozitivele au n compunere un microfon care este sensibil la o band de frecvente asociat cu spargerea unui geam. Semnalul de la microfon este prelucrat ntr-un procesor care elimin componentele spectrale neasociate fenomenului fizic. Tot procesorul de semnal compar semnalul filtrat cu cel nregistrat anterior, asociat cu spargerea geamului. n situatia unei asemnri a caracteristicilor de frecvent, este declansat alarma. Senzorii pentru detectarea socurilor sunt sensibili la sunete intense cu frecventa de 5 KHz. Microfonul folosit este de tip piezoelectric sau cu cristal. Folosirea microfoanelor cu cristal este mai eficace ntruct acestea sunt sensibile la o banda foarte ngusta de frecventa, simplificnd sarcinile procesorului de semnal si, implicit, reducnd rata alarmelor false.

285
Senzorii combinati, acustic+soc, combina avantajele celor doua principii diferite de detectie, asigurnd mbunatatirea probabilitatii de descoperire, a ratei alarmelor false, totodata reducnd si posibilitaatile de neutralizare ale detectorului. Functie de specificatiile producatorului, senzorii se pot monta direct pe fereastra la ctiva centimetri de margine, pe tocul geamului sau pe un perete sau tavan aflat la mica distanta de fereastra. Montarea pe fereastra este cea mai problematica deoarece adezivul trebuie sa fie de foarte buna calitate, capabil sa reziste la radiatiile solare si la extremele de temperatura produse iarna sau vara (-20C80C). Functionarea nesigura a dispozitivului poate fi consecinta unei montari necorespunzatoare a senzorului, nerespectarii specificatiilor tehnice referitoare la tipul de fereastra pentru care este destinat senzorul etc. dar, cel mai adesea, majoritatea problemelor sunt date de caracteristicile acustice ale ncaperii. Astfel, acoperirea ferestrei cu o draperie groasa absoarbe vibratiile acustice si la microfonul senzorului montat pe perete sau n tavan nu mai ajunge suficient semnal pentru declansarea alarmei.

286
Senzorul mai poate functiona necorespunzator si daca procesorul de semnal nu a fost calibrat corespunzator. Suplimentar, mai pot cauza probleme si interferentele radio sau zgomotele naturale care au un spectru cu elemente n banda de sensibilitate a senzorului. Ca o precautie maxima, se poate impune o verificare distructiva, lucru care presupune verificarea functionarii senzorului cnd fereastra este sparta intentionat. Neutralizarea sistemului de supraveghere este posibil dac geamul este decupat sau demontat din ram. O alt metod const n modificarea spectrului produs de spargere, lucru realizabil prin atenuarea cu materiale absorbante a zgomotului.
Senzori fotoelectrici pentru interior

287
Folosesc un fascicul de lumin invizibil, n infrarosu, pentru a crea un cortin electronic. De regul, sunt folositi pentru supravegherea unor suprafete liniare, de dimensiuni mari, cum ar fi holuri, foaiere etc Senzorii cu fascicul luminos sunt formati din dou blocuri: un emittor si un receptor. Emittorul foloseste ca surs de lumin IR o diod electroluminiscent LED (Light Emitting Diode) sau o diod laser. Receptorul are ca element activ un fotoelement (de regul un fototranzistor) care detecteaz prezenta sau absenta fasciculului. Dac receptorul sesizeaz o ntrerupere a razei IR cu o durat mai mare dect o valoare prestabilit, este declansat alarma. Sistemul nu este afectat de mediul din interiorul cldirii (modificri ale regimului termic, lmpi fluorescente, interferente radio si electromagnetice cu echipamentele electrice etc.) Neutralizarea sistemului este realizabil numai prin ocolirea fasciculului luminos, lucru totusi simplu dac intrusul este dotat cu ochelari speciali pentru vizualizarea radiatiei IR.
Senzori cu microunde
288
Senzorii cu microunde sunt dispozitive folosite pentru detectarea miscarii. Principiul de functionare se bazeaza pe detectarea perturbatiilor produse de intruziune ntr-un cmp electromagnetic generat de echipament. Sistemul este format din doua blocuri functionale: un emitator si un receptor. Emitatorul consta ntr-un oscilator de mica putere realizat cu dioda Gunn, n banda X de frecventa (aproximativ 15 GHz). Receptorul sesizeaza orice modificare a frecventei emise, modificare produse datorita efectului Doppler. Majoritatea sistemelor sunt setate pentru declansarea alarmei n situatia unei deviatii de frecventa de 20120 Hz, adica pentru o viteza a intrusului de aproximativ 212 m/s. Constructiv, exista doua tipuri de sisteme cu microunde: senzori monobloc, la care att emitatorul ct si receptorul sunt realizati ntr-o singura unitate, respectiv senzori n tandem, formate din doua unitati separate, emitatorul si receptorul.
289
Senzorii cu microunde se pot folosi att pentru monitorizarea unor suprafete exterioare ct si pentru ncaperi, depozite, holuri etc. n exterior aceste sisteme se folosesc pentru supravegherea perimetrala sau pentru o avertizare timpurie daca intrusul se apropie de o cladire sau o zona sensibila. Functionarea necorespunzatoare a senzorilor poate fi cauzata, n primul rnd, de interferente cu alte echipamente cu microunde care functioneaza n banda X. De asemenea, zonele care contin generatoare puternice de cmpuri electromagnetice pot produce probleme datorita interferentelor pe unele componente spectrale. O situatie speciala poate fi cauzata de lampile fluorescente (mai cunoscute drept becuri cu neon): ciclul de ionizare al gazului poate fi interpretat de detector ca deplasare de frecventa, genernd astfel o alarma falsa.
290
Alte cauze care pot crea probleme:

obiectele metalice care se misca n cmpul de detectie al senzorului genereaza alarme false; suprafetele metalice mari creeaza zone moarte, nedetectabile, n spatele lor;

instalarea improprie a senzorilor face posibila detectarea unor obiecte care se deplaseaza n afara zonei de interes, declansndu-se alarme aleatoare;
antenele horn folosite, de regula, la aceste sisteme, se caracterizeaza prin prezenta unor lobi secundari; de asemenea, semnalele receptionate pe acesti lobi pot genera alarme false.
Este recomandabila instalarea astfel nct sa se asigure continuitatea zonei de detectie, pentru aceasta fiind necesare zone de suprapunere pe o suprafa de maxim 10% din suprafata controlata.
Detectoare de vibratii
291
Detectoarele de vibratii sunt destinate montrii pe pereti, tavane, dusumele pentru a sesiza vibratiile mecanice produse de retezare, tiere, gurire, perforare, izbire, ntr-un cuvnt orice ncercare de intruziune care afecteaz din punct de vedere fizic structura pe care este instalat senzorul.
Traductoarele destinate detectarii energiei mecanice de joasa frecventa se monteaza direct pe peretele interior al structurii supravegheate, detectnd orice vibratii care sunt produse. Alarmele false sunt cauzate, n general, de instalarea necorespunzatoare a senzorilor. Astfel, montarea acestora pe peretii expusi la vibratii din exterior (trenuri, avioane, utilaje industriale mari etc.) face inoperant acest tip de senzor.
292
Neutralizare: sistemul poate fi neutralizat evitnd patrunderea prin zona protejata sau alegnd un punct si o metoda de intruziune care sa permita absorbtia si difuzia vibratiilor.
O alta metoda de contracarare, aplicabila n general la toate sistemele automate de supraveghere, consta n generarea, persistenta dar aleatoare, a unui mare numar de alarme false, o lunga perioada de timp, lucru care conduce la scaderea ncrederii n functionalitatea sistemului si ignorarea alarmelor.
(instalarea)
293
Detectoare de vibratii cu fibra optica

294
Cablurile cu fibra optica sunt folosite att pentru protejarea unui perete, dar si pentru supraveghere perimetrala, fiind posibila instalarea subterana sau pe mprejmuire. n cazul utilizarii n interior, cablul de fibra optica acopera ca o plasa un perete, fiind dispus fie n tencuiala sau zid, fie montat, n timpul constructiei, direct n infrastructura. Reteaua din cabluri de fibra optica este destinata montarii pe pereti, tavane, dusumele pentru a sesiza vibratiile mecanice produse de orice ncercare de intruziune care afecteaza din punct de vedere fizic structura pe care este instalat senzorul. Alarmele false sunt cauzate n general de instalarea necorespunzatoare a senzorilor. Astfel, montarea acestora pe peretii expusi la vibratii din exterior (trenuri, utilaje industriale mari, avioane etc.) face inutil acest tip de senzor. Neutralizare: sistemul poate fi contracarat evitnd patrunderea prin zona protejata sau alegnd un punct si o metoda de intruziune care sa permita absorbtia si difuzia vibratiilor.
Detectoare de vibratii cu fibra optica

(instalare)
295
Senzori audio
296
Senzorii audio receptioneaza zgomotele produse de o intruziune si sunt utilizati de regula pentru aplicatii de interior. Principiul de functionare, asemanator cu cel al detectoarelor de geam spart, se bazeaza pe un traductor care transforma oscilatiile aerului n semnal electric sau (un microfon). Semnalul produs de microfon este analizat de un procesor, alarma fiind declansata daca acesta fie se ncadreaza ntr-un tipar prestabilit, fie este detectat ntrun loc si la un moment unde si cnd ar fi trebuit sa nu fie nici o activitate. Senzorii audio se instaleaza n locuri unde zgomotul facut de intrus depaseste cel putin cu un ordin de marime zgomotul de fond pentru ca detectarea intrusului sa fie sigura si neafectata de alarme aleatoare. Daca zgomotul de fond exista si dispozitivului nu-i este reglat corespunzator pragul de declansare a alarmei, sistemul este incapabil sa faca diferenta ntre o intruziune si un zgomot de fond. Alarmele false sunt produse de zgomote puternice, ntmplatoare: avioane, trenuri, explozii etc. Contracarare: un intrus care se deplaseaza lent si care si ia masuri de atenuare a zgomotului produs de deplasarea sa.
Senzori ultrasonori activi

297
Senzorii ultrasonori activi sunt dispozitive care detecteaza miscarea: emit unde ultrasonore n zona protejata si reactioneaza la modificarile undelor reflectate produse de obiectele mobile. Senzorii ultrasonori activi se monteaza n tavan sau pe perete si asigura protectia unei zone de circa 100 m2. Senzorii ultrasonori, activi sau pasivi, nu sunt influentati de caldura, interferente electromagnetice, fenomene externe. Dimensiunea zonei supravegheate poate fi usor controlata, undele ultrasonore fiind puternic absorbite de pereti, mobilier, panouri etc.

298
ATENTIE! absorbtia n materialele comune dintr-o ncapere, poate crea si efecte nedorite, n sensul ca, n spatele obiectelor se creeaza zone moarte, unde senzorul este inoperant. Cele mai obisnuite cauze care conduc la declansarea unor alarme false constau n: miscari ale aerului produse de ventilatoare, climatizoare etc.; suieraturi ale conductelor; orice altceva se deplaseaza n zona controlata (ferestre deschise, animale de casa etc.). Neutralizare: Senzorul poate fi contracarat de un intrus care se deplaseaza cu o viteza foarte mica, sub limita pragului de detectie setat; o varianta de neutralizare, bazata pe aceiasi idee, consta n micsorarea vitezei radiale, deplasarea facndu-se circular, n jurul senzorului. De asemenea, un intrus care foloseste un detector de ultrasunete, poate intercepta emisia dispozitivului, evitnd astfel declansarea dispozitivului prin ocolirea acestuia.

(principiide functionare)
299
Senzori ultrasonori pasivi

300
Senzorii ultrasonori pasivi, asemanatori cu senzorii audio, receptioneaza vibratiile cu o frecventa de peste 20 Khz produse de intruziune. Frecventele din acest domeniu sunt asociate cu frecarea unor obiecte metalice, fsitul unui arzttor cu acetilena sau zdrobirea unui perete de beton sau caramida. Zgomotul produs este transmis printr-o unda acustica, prin aer, pna la microfon. Semnalul electric este analizat de procesor si, daca sunt ndeplinite conditiile de frecventa si amplitudine, este declansata alarma. n majoritatea cazurilor, senzorii de acest tip sunt montati numai mpreuna cu senzorii pasivi n infrarosu (PIR) cu scopul mbunatatirii performantelor dar, mai ales, reducerii posibilitatilor de contracarare. Alarmele false pot fi produse de sonerii telefonice, fluieratul conductelor de apa, miscarea aerului de catre ventilatoare sau climatizoare etc.
Senzori ultrasonori pasivi

301
Caracteristicile de directivitate ale senzorilor pasivi cu ultrasunete
Senzori pasivi cu infrarosii (PIR)

302
Senzori pasivi cu infrarosii (PIR)

303
Senzorii PIR sunt pasivi, adica dispozitivul nu emite nici un fel de energie, el doar asculta mediul nconjurator pentru interceptarea formei de cmp energetic la care este sensibil. Majoritatea senzorilor PIR sunt sensibili n banda de frecventa corespunzatoare emisiei IR a corpului uman, adica n banda 714 m1. (n fizica exista o teorie care ofera o relatie ntre temperatura corpului si
lungimea de undaa radiatiei emise. n cazul obiectelor cu temperaturi n gama 1040C, lungimea de unda corespunzatoare este 714 m).
Senzorii PIR nu masoara cantitatea de energie receptionata ci doar modificarile rapide ale profilului termic. Cu alte cuvinte, PIR detecteaza imagini fierbinti n infrarosu sesiznd contrastul ntre imaginea calda si fondul rece.
Senzor PIR
(montare verticala)
304
Detectori PIR
(sisteme optice si de reflexie)
305
Sistemele optice si de reflexie au un rol important n proiectarea si functionarea PIR. Necesitatea focalizarii precise a radiatiei termice, chiar pe elementul fotosensibil, a impus folosirea uneia din din cele doua metode:
focalizare prin reflexie 2.focalizare cu lentile.

1.
Focalizarea prin reflexie presupune folosirea unei oglinzi concave, elementul fotosensibil fiind montat n focarul sistemului optic. Acest sistem nu realizeaza o mpartire n zone poligonale a suprafetei cercetate dar asigura o distanta mare de descoperire; acest principiu este folosit, de regula la senzori PIR pentru exterior.
Detectori PIR
(lentile)
306
Focalizarea prin intermediul lentilelor nu asigura o concentrare a radiatiei IR la fel de mare cu oglinda reflectorizanta dar, folosind un tip de lentile speciale, denumite lentile Fresnel, este asigurata o modificare foarte simpla a configuratiei zonelor poligonale. Lentila Fresnel, realizata dintr-o pelicul subtire de material plastic transparent la radiatia IR, are gravat pe ea o serie de cercuri concentrice; desenul imprimat pe pelicula de plastic reprezinta o aproximare a hologramei zonelor poligonale realizate de dispozitiv. Senzorii PIR se instaleaza orizontal, pe tavan sau vertical, pe pereti astfel nct caracteristica lor de detectie sa acopere posibilele zone de intruziune: usi, holuri, ferestre etc. Caracteristica de detectie, elementul esential al dispozitivului se poate modifica relativ simplu, schimbnd lentilele Fresnel aplicate n fata fotodetectorului. Astfel, exista caracteristici de tip cortina, care nu prezinta nici un fel de spatiu sau caracteristici fragmentate.
Detectori PIR
(alarme si neutralizare)
307
Alarmele false pot fi produse de schimbari bruste, naturale ale temperaturii cauzate de instalatii de ncalzire, radiatia solara, animale etc. Neutralizarea senzorului poate fi realizata prin mai multe procedee dar, n principiu, ntotdeauna se urmareste scaderea diferentei de temperatura dintre intrus si mediu. Aceasta se poate realiza fie prin cresterea temperaturii mediului (daca intrusul are acces la sistemul de reglare al temperaturii interioare), fie prin folosirea unor nvelisuri termoizolante care stopeaza transferul caldurii corporale catre exterior. Deoarece senzorul PIR detecteaza intruziunea functie de contrastul dintre obiectul cald si fondul rece, modificarea acestor temperaturi poate reduce eficacitatea dispozitivului.
Detectori PIR
(alarme si neutralizare)
308
Daca temperatura mediului devine apropiata de temperatura intrusului (circa 3040 C), dispozitivul nu mai reactioneaza datorita lipsei de contrast termic. Teoretic, daca o persoana are exact temperatura mediului, ea este invizibila pentru senzor. Alta metoda presupune cunoasterea caracteristicii senzorului: intrusul fie se deplaseaza spre detector, fie evita depasirea zonelor poligonale create de lentila Fresnel. Un efect similar este produs de deplasarea foarte lenta a intrusului. Toate procedeele au acelasi rezultat final: circuitul de diferentiere detecteaza o modificare lenta a temperaturii si nu declanseaza alarma. Deplasarea intrusului spre senzor pe un traseu cu PD minim, i permite ulterior acestuia dezafectarea completa a senzorului (fie reorientarea acestuia spre o zona nepericuloasa, ntreruperea alimentarii, fie obturarea cu vopsea a lentilei Fresnel sau blocarea cu un paravan opac IR).
Detectori PIR
( probabilitatea de descoperire in functie de directia de deplasare )
309
Senzorii activi cu infrarosii pentru interior

310
Senzorii activi cu infrarosii au o caracteristica de supraveghere de tip cortina, formata din fascicule multiple de unde infrarosii modulate, sistemul reactionnd la orice modificare a legii de modulare sau ntrerupere a legaturii ntre emitator si receptor. Ca orice senzor activ, este format dintr-un emitator si un receptor, montate, de regula, n aceiasi carcasa. Emitatorul foloseste ca element activ un laser; la limita zonei protejate, raza laser este reflectata 180 spre receptor prin intermediul unei benzi reflectorizante. Receptorul, prin intermediul unor lentile de focalizare, colecteaza energia undelor, o transforma n semnal electric si acesta este prelucrat n procesorul de semnal. Procesorul compara legile de modulatie ale impulsurilor IR emise cu cele receptionate si, n caz de neconcordanta, declanseaza alarma.

311
Senzorii poate fi utilizati pentru protectia unor zone cu dimensiunile de maxim 10 m lungime si 8 m naltime; valorile sunt determinate de puterea laserului, sensibilitatea receptorului, gradului de reflectivitate a benzii. Sistemul are probabilitatea de descoperire apropiata de unitate; rata alarmelor false este mica, detectorul nefiind afectat de temperatura mediului, interferente electrice etc. Senzorul poate functiona necorespunzator daca nu sunt efectuate ntretineri periodice (alinierea si stergerea de praf a elementelor optice, reglarea pragului de declansare etc.). n situatia n care spoturi puternice de lumina ajung la receptor sau banda reflectorizanta fotoelementul poate fi saturat genernd alarme false. Solutia consta ntr-o instalare corespunzatoare, care sa evite iluminarea dispozitivului din surse externe.

312
Neutralizarea senzorilor este dificila: daca intrusul identifica sistemul (emitatorul si benzile reflectorizante), l poate ocoli, evitnd detectarea. Sistemul este vulnerabil dac intrusul produce o mare cantitate de fum, fapt ce are ca efect modificarea regimului de functionare al senzorului si, eventual, trecerea ntr-un regim de avertizare fara a se declansa nsa alarma.

( mod de functionare )
313
Senzori activi cu infrarosii pentru exterior

314
Senzorii activi cu infrarosii pentru exterior sunt identici din punct de vedere functional cu senzorii de interior. La aceste dispozitive, emitatorul nu mai este montat mpreuna cu receptorul; definirea zonei supravegheate este facuta prin pozitionarea celor doua blocuri. Alte deosebiri ntre cele doua sisteme sunt produse de conditiile diferite de mediu: senzorii de exterior trebuie sa functioneze la temperaturi extreme, n prezenta precipitatiilor, chiar daca exista depuneri de praf sau gheata pe sistemele optice. De asemenea, att emitatorul ct si receptorul trebuie sa aiba performante superioare, ntruct acesti senzori protejeaza aliniamente de pna la 300 m.

( probleme in functionare / neutralizare )
315
n ceea ce priveste cauzele care pot conduce la o functionare defectuoasa a sistemului, datorita functionarii n mediul exterior, se mai pot adauga urmatoarele: pierderea n timp a alinierii datorita miscarilor pamntului sau deplasarii blocurilor (alunecari de teren, nghet, vnt, caderi de pietre etc.), ntreruperea aleatoare a fasciculului produsa de crengi, plante n crestere, animale etc. Neutralizarea: consta fie n ocolirea aliniamentului protejat (pe la extremitati, pe deasupra sau pe dedesubt) sau dezafectarea sistemului prin introducerea sa n modul Avertizare, ntrerupnd legatura optica ntre emitator si receptor cu ajutorul mijloacelor fumigene.

316
Detectoare de vibratii pentru mprejmuiri

317
Senzorii pentru detectarea vibratiilor se instaleaza, de regula, pe gardurile realizate din plasa de srma. Acesti senzori detecteaza orice ncercare de retezare, taiere sau escaladare a gardului pe care sunt instalati. Toate aceste actiuni genereaza vibratii mecanice, diferentiate de oscilatiile produse de fenomenele naturale prin amplitudinea si frecventa lor mai ridicata. Elementul sensibil la deplasari este de tip inertial, traductorul fiind piezoelectric, electronic sau mecanic.

318
Detectoarele de vibratii functioneaza optim daca senzorii sunt montati direct pe mprejmuirea din plasa de srma. Dispozitivele electromecanice se nseriaza de-a lungul unui cablu cu o lungime de maxim 300 m; senzorii care furnizeaza semnal analogic sunt legati individual la procesorul de semnal. Din punct de vedere al eficacitatii, senzorii de vibratii sunt printre cele mai sigure dispozitive perimetrale; alt avantaj al acestora este dat si de factorul economic, pretul fiind de cteva ori mai redus fata de alte sisteme. Senzorii de vibratii nu se vor instala fara masuri suplimentare de protectie n zone unde exista fenomene naturale care interactioneaza cu sistemul: animale numeroase, terenuri cu culturi agricole, pomi, arbusti n contact cu plasa gardului, vibratii puternice produse de activitati umane (trenuri, instalatii industriale etc.).

( instalare )
319

( neutralizare )
320
Sistemul poate deveni nefunctional daca la instalarea sa nu s-a tinut cont de conditiile de mediu; cel mai banal exemplu consta n folosirea contactelor Hg n zone unde temperatura poate scadea sub -38C, punctul de nghet al mercurului. Neutralizarea sistemului este dificila, realizndu-se numai prin ocolirea aliniamentului protejat (pe la extremitati, pe deasupra sau pe dedesubt), astfel nct intrusul sa nu atinga nici gardul, nici suportii acestuia.
Senzori electrostatici
321
Senzorii cu cmp electric se bazeaza pe detectarea modificarilor unui cmp electrostatic alternant produs ntre niste conductori electrici. Distorsionarea cmpului este produsa daca cineva atinge conductorii sau chiar daca numai se apropie de ei. Senzorul cu cmp electrostatic este un dispozitiv perimetral si se monteaza, de regula, pe mprejmuiri realizate din plasa de srma, spre interiorul obiectivului protejat; conductorii sunt dispusi paralel unul fata de altul si fata de nivelul terenului; pentru modificarea frecventei de rezonanta mecanica a conductorilor, se pot dispune la capete resorturi pretensionate. Lungimea unei linii si, implicit, a aliniamentului protejat, este de maxim 500 m. Principalul avantaj al acestui tip de dispozitiv consta n numarul minim de alarme false generate de sistem. Sesiznd si apropierea la o distanta de pna la 3 m (valoarea este reglabila modificnd sensibilitatea procesorului de semnal), senzorul poate detecta si tentativele de depasire a aliniamentului protejat prin saparea unui tunel sau escaladarea gardului. Neutralizarea: este dificila, fiind facuta prin ocolirea sa (prin lateral, pe deasupra sau pe dedesubt) la distanta minima dictata de sensibilitatea procesorului sau prin saturarea sistemului, prin interferenta electromagnetica , folosind un generator radio cu frecventa apropiata de a sistemului.
Senzori capacitivi
322
Senzorii capacitivi detecteaza modificarea unui cmp electric static generat ntre linii electrice sau ntr-o retea de conductori. Alarma este declansata prin modificarea capacitatii produsa de atingerea sau apropierea de conductorii senzorului. Senzorii capacitivi sunt realizati, constructiv, n doua variante: dispozitive pentru exterior sau pentru interior. Senzorii pentru exterior sunt asemanatori cu dispozitivele electrostatice; cei trei conductori ai senzorului se instaleaza la partea superioara a mprejmuirii, fiind izolati din punct de vedere electric de restul gardului; diferenta esentiala fata de senzorii electrostatici consta n generatorul de excitatie care, n acest caz, produce un cmp electric constant. Senzorii pentru interior, destinati protejarii unor obiecte metalice (fisete, seifuri, birouri etc.) sunt alcatuiti numai din doi electrozi: unul, n forma de plasa, este asezat n proximitatea obiectelor; celalalt face un contact electric ferm cu acestea. Tensiunea folosita pentru electrozi are valoare mica, fara efecte asupra organismului uman.
Senzori capacitivi
(instalare)
323
Senzori sensibili la sarcina cu cabluri coaxiale

324
Acesti senzori sunt formati din linii de transmisie (cabluri coaxiale) care folosesc cmpul electric ca mediu de transmisie si detectie. Senzorii cu cabluri sensibile la sarcina se folosesc pentru supravegherea mprejmuirilor perimetrale. Sistemul are o sensibilitate constanta de-a lungul liniei si asigura protectie mpotriva taierii, miscarii sau fortarii cablurilor componente. Unele sisteme de acest tip sunt suficient de sensibile astfel nct sa fie capabile sa intercepteze chiar vi vibratiile acustice de-a lungul liniei, operatorul avnd posibilitatea sa asculte ce se ntmpla n zona protejata. Cablurile coaxiale se instaleaza direct pe plasa de srma a gardului, la jumatatea distantei n naltime, fiind prinse ferm, din 20 n 20 de centimetri cu bride metalice (trebuie evitate bridele de plastic care pot fi eliminate silentios, de exemplu prin arderea cu o bricheta). Lungimea senzorului poate ajunge la 350 m.
Senzori sensibili la sarcina cu cabluri cu polimer magnetic

325
Acest tip de senzor este destinat, instalarii n exterior, pe plasa de srma a mprejmuirii dar exista si posibilitatea instalarii n peretii constructiilor, situatie n care detecteaza tentativele de strapungere a acestora. Destinatia sa este asemanatoare cu cablul coaxial microfonic, cablul cu polimer magnetic fiind totusi cel mai performant sistem utilizabil n aplicatii perimetrale. Din punct de vedere tehnic cablurile cu polimer magnetic sunt impenetrabile, avnd probabilitatea de descoperire cea mai ridicata; singura solutie pentru neutralizare presupune desprinderea cablului de pe plasa metalica, lucru imposibil de realizat fara producerea unor zgomote care sa declanseze alarma.
Senzori perimetrali cu fibra optica

326
Fibra optica este imuna la interferente electromagnetice si, daca este montata corespunzator, este foarte sigura n functionare. Contracararea sistemului este realizabila numai n cazul instalarii necorespunzatoare a fibrei optice. De exemplu, daca nu sunt respectate specificatiile producatorului de fixare ale fibrei n anumite puncte sensibile (porti de acces, stlpii de sustinere, ancorele de fixare ale gardului etc.), un intrus poate escalada gardul prin punctele respective fara a fi detectat.
Senzori cu geofoni
327
Senzorii cu geofoni detecteaza vibratiile seismice de joass frecventa create n sol de deplasarea persoanelor, vehiculelor, animalelor etc. Dispozitivul a fost folosit initial de geologi pentru masurarea undelor seismice produse de exploziile subterane, determinndu-se astfel structura geologica a solului. Elementul activ al dispozitivului este un microfon cu o structura speciala, sensibil la frecvente sub 25Hz. Semnalul electric de la microfon este transmis la procesorul de semnal care, functie de caracteristicile acestuia (amplitudine, putere spectrala etc.), declanseaza alarma. Pentru eliminarea alarmelor false, exista facilitatea ca sistemul sa preia de la microfon si semnalele audio, operatorul avnd posibilitatea sa asculte semnalele receptionate. Geofonii se instaleaza la nivelul solului, avnd o tija nfipta n pamnt pentru preluarea vibratiilor. Un sistem este alcatuit din 50100 de microfoane care sunt conectate la procesor fie printr-un cablu de semnal, fie prin radio. Transmiterea informatiilor de la senzori este facuta diferentiat, astfel ca operatorul stie exact care senzor a declansat alarma, localiznd astfel precis locul intruziunii.
Aplicatii ale senzorilor pentru detectarea intruziunilor

328
Varietatea uriasa de situatii in care este necesara utilizara senzorilor de supraveghere face imposibila o reteta exacta aplicabila in mod universal. Selectarea tipurilor de dispozitive pretabile a fi utilizate ntr-un caz particular, trebuie sa respecte cteva etape importante ntlnite la orice lucrare de acest gen.
In primul rand:
Realizarea unui studiu de fezabilitate care trebuie sa puna n balanta, pe de o parte, cuantumul cheltuielilor necesare, iar pe de alta parte, performantele dorite de la sistem si importanta obiectivului protejat. ntruct, n lumea reala, criteriul economic este decisiv, devine evident faptul ca, din pacate, proiectantii de sisteme de securitate trebuie sa se bazeze n special pe criteriul cost si mai putin pe criteriul performanta.

329
O regula care trebuie respectata ntotdeauna la proiectarea oricarui sistem de supraveghere presupune utilizarea obligatorie a cel putin doua tipuri de senzori, tipuri complementare din punct de vedere al posibilitatilor de neutralizare, functioneaza pe principii fizice diferite si nu se influenteaza reciproc. Un element important care trebuie avut n vedere la orice sistem de protectie consta n dublarea acestuia cu un sistem de supraveghere video. Proiectarea sistemului este conditionata numai de caracteristicile obiectivului, importanta sa, conditiile de mediu din zona de instalare si de fondurile alocate.
O modalitate de selectare a senzorilor pentru aplicatii de exterior consta n studierea tabelului care prezinta probabilitatea de descoperire (PD) si rata alarmelor false (RAF) pentru cteva tipuri de senzori, functie de natura intruziunii, stilul de contracarare sau tipul evenimentului generator. (anexa)

330
Bibliografie:
331
Dezbatere
332
Sisteme de control acces / admitere acces

333
Sisteme de control/admiterea accesului

334
Admiterea si controlul accesului, ntr-un sistem de securitate, este o problema cel putin la fel de importanta ca si detectarea intruziunilor. Problemele ridicate de identificare au capatat noi dimensiuni n ultimii 25 de ani, existnd preocupari pentru:

identificare personala; culegerea informatiilor despre persoane; detectarea sau limitarea deplas\rilor, actiunilor si comportamentului persoanelor; forme de identificare care, mai degraba, arata apartenenta la un grup social dect identitatea personala; identificarea produselor si ambalajelor; identificarea vehiculelor; identificarea animalelor.
Control acces vs Admitere acces

335
Sistemul de control acces trebuie sa tina cont de orice posibila amenintare la adresa intimitatii si sigurantei personale, de divulgare a informatiilor n afara organizatiilor ndreptatite sa le foloseasca sau de eventuala utilizare a datelor nregistrate n scopuri ilegale. Identificarea este o problema dificila si multidisciplinara, de exemplu avnd conotatii nu numai tehnice, ci si filozofice sau psihologice. Notiunea de control al accesului se refera la detectarea materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un pericol pentru organizatia interesata. n principal, este vorba de descoperirea materialelor interzise: munitie, armament, explozibili, substante halucinogene, radioactive sau toxice. Admiterea accesului este o activitate care consta n identificarea unei persoane cu o baza de date de cunostinte, pentru permiterea sau interzicerea patrunderii n obiectivul controlat.
Componenta unui sistem de control/admitere acces

336
Centrala de control Tastatura centrala Chei digitale Cititor de cartele (magnetice, proximitate) Cititor de chei digitale Cartele de acces Tastatura de acces Turniketi pentru acces personal Software
In practica aceste echipamente folosesc software care au, de regula, si functia de pontaj, des ceruta in aplicatii.
Sistem control acces / sistem de alarma

337
Identificarea persoanelor
338
IDENTITATE: ansamblu de date prin care se identifica o persoana DEX 98.
n practica, o persoana este identificata cu o nregistrare abstracta, daca individul respectiv detine un document care trebuie sa se afle numai n posesia sa, daca are cunostinte despre lucruri si fapte pe care numai el ar trebui sa le cunoasca sau daca exercita diverse activitati care sunt atribuite, n mod normal, persoanei respective. Binenteles, actiunea de identificare, trebuie sa combine procedurile de mai sus pentru a avea siguranta corectitudinii identitatii. Scopul este asigurarea unei identificari sigure, bazate pe procese rationale, care sa asigure un echilibru ntre costuri, beneficii si riscurile implicate. O institutie se protejeaza mpotriva accesului unor persoane care pot avea intentii clandestine, si asigura unele puncte sensibile mpotriva unor atacuri din exterior sau interior sau macar pastreaza o nregistrare cu identitatea persoanei care a avut acces n zonele respective.
Identificarea persoanelor metode utilizate

339
aspectul persoanei (cum arata persoana); 2. comportamentul social (cum persoana interactioneaza cu altii); 3. numele (cum este apelat de altii); 4. codul (un nume abstract folosit de o organizatie); 5. cunostinte (informatii care le detine numai o singura persoana); 6. indicii (obiecte care sunt numai in posesia persoanei); 7. indicii bio-dinamice (modul in care persoana actioneaza in anumite situatii); 8. indicii fiziologice (elemente fiziologice imuabile, specifice fiecarei persoane); 9. caracteristici fizice (elemente fiziologice variabile in timp). Primele sase puncte se refera la rezolvarea in mod clasic a problemei identificarii, in timp ce ultimele trei metode sunt cunoscute ca biometrie.
1.
Concluzii la unele metode de identificare

340
Numele, adresa si data nasterii sunt o metoda de identificare nesigura, pe care o institutie nu trebuie sa-si bazeze sistemul de identificare. Nesiguranta oferita de codurile alocate la nivel national, au impus crearea unor scheme de codificare particularizate de fiecare institutie sau organizatie de stat sau privata, implicata in relatii sociale. Exista, astfel, numeroase baze de date unde identificarea este facuta pe baza unui cod PIN (Personal Identification Number). Codificarea, recunoscuta de masini, se poate materializa pe cartele de identificare cu cod de bare, banda magnetica, circuite electronice etc.
Dispozitive de identificare
341
Organizatiile si institutiile, fie ca sunt private sau publice, au posibilitatea sa-si creeze un sistem propriu de identificare prin obiecte. Documentele eliberate de acestea, legitimatii de serviciu sau alte documente de identificare, sunt n multe situatii mai sigure si mai greu de falsificat dect actele emise de autoritatile publice. Metodele de protectie despre care vom vorbi se refera numai la atasarea de actul de identitate a unor dispozitive, componente sau alte elemente care sunt folosite pentru identificarea electronica a obiectului respectiv. Cele mai des ntlnite sunt: coduri de bare; banda magnetica; cartela de proximitate; cartela Wiegand; cartela inteligenta (Smart card); cartela laser.
Coduri de bare
342
Acestea au aparut ca urmare a necesitatii unui sistem pentru identificarea marfurilor in depozite, magazine etc. Legatura dintre informatia asupra produsului si stocarea acesteia in baza de date este locul unde intervin codurile de bare. Acesta este cel mai vechi sistem de identificare electronica, fiind standardizat in anul 1949, codurile de bare au trecut de la identificarea obiectelor, la identificarea persoanelor. Citirea codului de bare reprezinta de fapt o masurare a latimii relative a barelor si spatiilor care formeaza codul si reconstituirea informatiei functie de standardul utilizat. Cartile de identitate cu cod de bare sunt printre cele mai economice sisteme, intrucat codul este inscriptionat direct prin tiparire pe cartela, citirea lui facandu-se cu ajutorul unui creion optic, un dispozitiv format dintr-o dioda laser, un fotoelement (de regula o matrice CCD) si o interfata pentru calculator.
Coduri de bare
343
Standardele au evoluat foarte mult, in lume existand astazi peste 50 de tipuri diferite de coduri. Practic, fiecare stat dezvoltat are cel putin un standard specific. Astfel, in Europa exista codul EAN (European Article Number, cod unificat din anul 1980 cu UPC sub denumirea EAN-UPC), PZN (Pharma Zentral Nummer) etc. Cod EAN: primele doua cifre reprezinta provenienta produsului; urmatoarele cinci cifre indica producatorul (numarul este dat de Centrale fr Coorganisation GmbH din Germania); ultima cifra reprezinta o suma de control pentru autocorectia erorilor.
Fiecare cifra a codului EAN este reprezentata prin doua bare si doua spatii, avand in total o latime de sapte unitati. Fiecare bara sau spatiu poate avea latimea de unu, doi, trei sau patru unitati. Cititorul de coduri de bare poate citi simbolurile in orice directie obtinand intotdeauna reprezentarea corecta a informatiilor.
Banda megnetica
344
Credit card-urile au impus dimensiunile, standardizate astazi: 2 3.5 (aproximativ 54 - 85 mm). Cartela cu banda magnetica este compusa din documentul propriuzis, pe care sunt prezentate de informatiile de identificare (nume, diverse coduri etc.), la care este atasata o banda magnetica unde se memoreaza informatiile suplimentare necesare pentru identificare, cum ar fi codul personal de identificare (PIN), parole etc. Pentru citirea unei cartele cu banda magnetica este necesar un dispozitiv de antrenare care asigura trecerea cu viteza constanta a cartelei prin dreptul unui cap de citire magnetic (asemanator cu cel de la casetofon).
Cartela de proximitate
345
Cartela de proximitate este cel mai performant sistem de recunoastere din seria de sisteme credit card fiind singurul echipament care este capabil sa detecteze si sa identifice cartela, fara sa fie necesar ca aceasta sa fie introdusa intr-un cititor special. Se folosesc mai multe tehnici pentru a citi o cartela de proximitate care, in principal, trebuie sa evite folosirea unor surse de alimentare pentru card, acesta fiind si un dezavantaj pentru ca distanta maxima intre cartela si cititor nu poate depasi cativa centimetrii. Incorporarea in cartela a unor circuite rezonante radio este cea mai veche metoda, datele de identificare fiind stocate in functie de frecventele de rezonanta ale circuitelor acordate. Cititorul contine un emitator radio ce emite in continuu trenuri de unde modulate in frecventa si un receptor care sesizeaza raspunsurile cartelei pe frecventele pe care ii sunt acordate circuitele proprii.
Cartele de proximitate
346
Un alt principiu de functionare al sistemului cu cartele de proximitate consta in folosirea un cuplaj electrostatic, electromagnetic sau magnetic intre cititor si cartela. Energia produsa de cititor este captata de cartela si este folosita pentru alimentarea circuitelor. Alimentat cu energie, circuitul ROM (sau E2ROM) instalat in cartela, genereaza o secventa de impulsuri care constituie codul cartelei, unic pentru organizatia respectiva. Secventa de impulsuri moduleaza o purtatoare radio care este emisa de cartela si receptionata de cititor. Acesta demoduleaza purtatoarea si obtine codul cartelei, luand decizia de permitere a accesului, inscrierea in baza de date a orei de acces etc. Cu toate ca in cartela de proximitate se gasesc numeroase circuite, grosimea acesteia este standard: 1.65 mm.
Cartele Wiegand
347
Cartela wiegand este o varianta de cartela de proximitate. Cartela contine un numar de conductori paraleli cu lungimea de aproximativ 10 mm, in interiorul cartelei, care sunt dispusi sub forma unui cod de bare. Conductorii fabricati dintr-un material feromagnetic produc o modificare brusca a fluxului magnetic in momentul in care cartela este expusa la un camp magnetic lent variabil. Cititorul, fara contact cu cartela, contine un magnet care activeaza materialul feromagnetic si un cap magnetic de citire al fluxului generat de cartela.
Smart card
348
1981 anul producerii primei cartele inteligente, in Franta. Avantajul smart card-urilor, fata de cartelele de proximitate, este acela ca sunt realizate cu o memorie care poate fi stearsa si scrisa electric de mii de ori, informatiile pastrate putand fi schimbate de fiecare data cand este accesata, acest lucru facand-o dificil de copiat sau falsificat. Circuitul E2ROM utilizeaza un protocol special, pseudoaleator, pentru initializarea scrierii, protocol, in general bine protejat, fiind accesibil doar producatorului sistemului.
Aplicatiile curente constau in identificarea abonatului GSM (cartela SIM Subscriber Identifier Module), credit card-uri, servicii cu abonament (programe TV satelit codate sau televiziune prin cablu) etc.
Cartela laser
349
Cartela cu memorie optica, numita si cartela laser, utilizeaza tehnologia dezvoltata pentru inregistrarile audio-video pe compact discuri (CD-ROM). Datele sunt scrise cu ajutorul unui laser care modifica, punctual, coeficientul de reflexie al unei pelicule subtiri din aluminiu. Citirea informatiilor este facuta prin reflexie, fasciculul laser al cititorului fiind reflectat sau nu de pelicula metalica. Spre deosebire de cartelele inteligente, aceste dispozitive au un volum foarte mare de stocare, ajungand la cateva zeci de megaocteti. Dezavantajul principal este acela ca informatiile nu sunt la fel de bine protejate ca la smart-card, acestea putandu-se citi sau modifica prin intermediul unui inscriptor de CD-ROM.
Sisteme biometrice
350
Termenul biometrie se refera la toate tehnicile de identificare bazate pe o serie de caracteristici fizice sau fiziologice, dificil sau imposibil de modificat sau imitat.
Specialistii n securitate apreciaza ca folosirea PIN si a parolelor, cele mai aplicate metode de identificare folosite de tehnologia informatica actuala, sunt de mult depasite. O serie de caracteristicile fiziologice sunt folosite n mod traditional pentru identificare. Astfel, descrierea fizionomiei si a semnelor particulare, ntlnite la pasapoarte, este destul de grosiera si arareori este suficient de sigura pentru a identifica categoric o persoana. La cealalta extrema, exista tehnicile criminalistice invazive, bazate pe radiografii dentare si ale scheletului.
Aplicatii biometrice
351
Indici biometrici
categorii
352
nfatisarea (de exemplu: naltimea, greutatea, culoarea pielii, a parului si ochilor, semne caracteristice vizibile, genul, rasa, parul facial etc., toate acestea prezentate, de regula, ntr-o fotografie); comportamentul (de exemplu: ticuri, caracteristicile generale ale vocii, stilul de exprimare, handicapuri vizibile, trasaturi memorate video); bio-dinamice (de exemplu: presiunea si viteza de executie a semnaturii, caracteristici statistice ale vocii, viteza de apasare a tastelor n cazul introducerii unei parole etc.); elemente fiziologice naturale (de exemplu: dimensiunile scheletului antropometrie, leziuni osoase sau dentare tratate, amprentele papilare si palmare imaginea retiniana, modelul vaselor capilare faciale sau din lobul urechii, geometria minii, amprenta ADN etc.); elemente artificiale (folosite n special pentru identificarea animalelor, putnd exemplifica cu: bratari, coduri de bare tatuate, zgarzi, microcipuri inserate sub piele, emitatoare radio etc.).
Caracteristicile dorite de la un sistem de identificare

353
universalitate fiecare persoana trebuie sa fie identificabila dupa criteriul propus; unicitate fiecare persoana trebuie sa aiba un singur identificator; nu trebuie sa existe doua persoane cu acelasi identificator; permanenta identificatorul nu trebuie sa se modifice n timp sau sa fie transformat la dorinta; necesitate identificatorul trebuie sa contina una sau mai multe caracteristici naturale, la care o persoana nu poate renunta; achizitionare identificatorul trebuie sa fie obtinut cu usurinta; conservare identificatorul trebuie sa fie pastrat cu usurinta, att n sistemele manuale de identificare, ct si n cele automate; excludere identificatorul selectat face inutil orice alta forma de identificare; precizie fiecare identificator trebuie sa fie suficient de diferit de oricare alt identificator, astfel nct identificarea sa fie facuta fara greseala; simplitate nregistrarea si transmiterea indiciilor trebuie sa fie simpla, fara a se genera erori; cost culegerea si pastrarea indiciilor trebuie sa ajunga la costuri rezonabile; comoditate culegerea si pastrarea indiciilor nu trebuie sa fie dificila sau mare consumatoare de timp; acceptanta culegerea indiciilor nu lezeaza standardele etice, religioase, culturale sau morale ale societatii.
Tipuri de identificare biometrica

354
Avantaje si dezavantaje in biometrie

355
Amprente papilare
356
Dupa fotografie, aceasta este cea mai veche metoda biometrica folosita, pna de curnd, numai de cercetarea criminalistica. Folosirea amprentelor papilare pentru identificare, prezintacteva avantaje semnificative:
exista o experienta semnificativa, de aproape o suta de ani, n folosirea amprentelor pentru identificare; informatia primara este greu de falsificat dar, trebuie retinut ca este, totusi, posibil; cantitatea de informatie care trebuie memorata este redusa; algoritmii de prelucrare sunt simpli, folosindu-se numai modele matematice bidimensionale;
pretul dispozitivelor de achizitionare a datelor este cel mai scazut dintre toate echipamentele biometrice; precizia determinarii persoanei este foarte buna; este o metoda complet neinvaziva; timpul de identificare este mai mic de o secunda.
Fotografia si fizionomia
357
Ce-a mai utilizata metoda biometrica, dar este o metoda nesigura de identificare. Un alt dezavantaj al folosirii fotografiei in sistemele automate de recunoastere consta in cantitatea mare de informatie care trebuie memorata pentru fiecare persoana, precum si complexitatea algoritmilor de corelare intre imaginile memorate si fotografiile verificate. Unele sisteme de identificare construiesc un model tridimensional al fetei persoanei, model care este comparat cu o serie de fotografii realizate din mai multe unghiuri.
Tehnici antropometrice
358
Antropometria presupune masurarea unor parti ale corpului uman.
Recunoasterea irisului
359
Irisul ochiului este specific fiecarei persoane, fiind diferit chiar si la gemenii univitelini. Au fost dezvoltati algoritmi matematici care folosesc ca baza de comparatie aproape 250 de caracteristici independente ale irisului. Utilizand acest model matematic, probabilitatea ca doua persoane sa aiba acelasi iris este mai mica de 10-72! Verificarea consta in achizitionarea imaginii irisului, masurarea si digitalizarea parametrilor utilizati pentru identificare si calculul corelatiei intre datele achiziionate si informatiile memorate intr-o baza de date. Recunoasterea irisului este foartede eficace, fiind considerata mai performanta decat recunoasterea bazata pe amprente.
Termograma faciala
360
Fotografia temperaturii fetei unei persoane; structura termica faciala nu se poate modifica chiar daca se utilizeaza chirurgia plastica. Principiul termogramei faciale se bazeaza pe structura termica a imaginii si nu pe temperatura ei absoluta, acest lucru asigurand recunoasterea persoanei chiar in unele conditii speciale: variatii mari de temperatura ambientala, afectiuni temporare (stari de raceala, gripa etc.) Termograma faciala se obtine prin explorarea fetei cu un detector sensibil la radiatii infrarosii care captureaza o imagine a emisiilor faciale in infrarosu. Se utilizeaza camere de termoviziune instalate la aproximativ 45 cm de persoana ce trebuie recunoscuta. Utilizand tehnica de calcul a corelatiei intre imagini utilizate la sistemele imagistice clasice, recunoasterea se face in mai putin de o secunda.
Recunoasterea vocala
361
Una din cele mai simple metode de recunoastere. Dispozitivul utilizat converteste semnalul analogic intr-un semnal digital (ADC Analog to Digital Converter), semnal care mai apoi este descompus in componentele sale spectrale printr-o transformare rapida Fourier (FFT Fast Fourier Transform). Sistemul este usor de indus in eroare, folosind o inregistrare audio a vocii persoanei.
Controlul accesului
362
Notiunea de control al accesului se refera la detectarea materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot deveni un pericol pentru organizatia interesata. n principal, este vorba de descoperirea materialelor interzise: munitie, armament, explozibili, substante halucinogene, radioactive sau toxice. Marea diversitate de materiale care trebuie detectate au impus dezvoltarea de dispozitive foarte diverse, care sunt capabile sa sesizeze prezenta acestora.
Detectoare
363
Detectoare de obiecte metalice - sunt folosite pentru descoperirea armamentului metalic, munitiilor, armelor albe, conductorii si circuitul de control al unei bombe etc. Detectoare cu radiatii X - Dezavantajele prezentate de detectoarele de obiecte metalice au impus, cel putin n controlul bagajelor, sistemele de detectie cu radiatii Roentgen. Detectoare de substante chimice - Substantele chimice care trebuie detectate prin control nedistructiv sunt mpartite n trei mari categorii: materiale explozive, substante toxice si droguri. Detectoare de radiatii nucleare
Detectoare
364
365
Bibliografie:
366
Dezbatere
367
Sisteme de supraveghere video

368
TVCI componenta a planului de dezastre

369
Fiecare organizaie indiferent de mrimea sa ar trebui s aib un plan de actiune si de control al dezastrelor iar sistemul TVCI ar trebui inclus obligatoriu ca o componenta critica fiind una din principalele surse de informatii ce joaca o serie de roluri:
TVCI ajuta la protejarea vietii umane, deoarece permite vizualizarea de la distanta a ceea ce se intampla si permite echipelor de securitate sa ia primele masuri. TVCI ajuta la reducerea vtmarilor corporale prin faptul ca vizualizeaza persoanele care au nevoie de ajutor si se poate trimite personal si echipament de protectie. TVCI reduce expunerea la efectele fizice ale dezastrelor (incendii, inundaii, cutremure etc) sau ajut la prevenirea sau cel puin la evaluarea pagubelor produse. TVCI inregistreaza situatia personalului si a bunurilor nainte de dezastru pentru a putea fi comparate cu situatia de dupa dezastru. TVCI este utila n restabilirea functionarii normale a organizaiei.
TVCI - Reducerea expunerii bunurilor

370
Bunurile trebuie s fie protejate si asigurate n mod corect si eficient pentru ca, n caz de urgen, sau n caz de catastrofe, sa fie mai puin vulnerabile la furt, pierdere sau distrugere. TVCI este un instrument important, care poate fi folosit pentru a monitoriza continuu obiectivul (bunurile) protejat n timpul i dup un dezastru pentru a ne se asigura c perocolul este, in mare masura, eliminat. n caz de urgen sau n caz de catastrofe un plan de securitate bine documentat poate salva vieti si bunuri (o evacuare efiecienta a personalului, accesul controlat in unele zone etc.).

371
Un element important care trebuie avut n vedere la orice sistem de protectie consta n dublarea acestuia cu un sistem de supraveghere video.
Toate sistemele de supraveghere video sunt formate din mai multe elemente: pentru capturarea imaginilor, pentru redarea acestora si pentru de memorarea lor.
Sistem de supraveghere video

372
Camere IP
373
Structura camerelor IP
374
Camerele IP au in componenta, in aceeasi carcasa, o camera video si un server web. Configurarea este simpla pe o adresa IP imaginea provenita de la acestea fiind vizibila din internet prin orice browser de internet. Conexiunea este de tip Ethernet, camerele wireless permitand o conectare duala, atat printr-un punct de acces cat si pe cablu, direct in retea. Distanta dintre utilizator si videocamere este neimportanta iar posibilitatea de a stoca datele simultan in mai multe locatii diferite crescand, in acest fel gradul de securitate reprezinta un mare avantaj pentru utilizator.

(digital)
375
Reprezinta cel mai revolutionar sistem de supraveghere locala si la distanta bazat pe tehnica digitala. El excede cu mult posibilitatile vechilor sisteme analogice bazate pe switcher-e, quad-uri...etc si inregistratoare cu banda. Aceasta solutie este bazata pe calculator. Conectati pina la 16 camere si veti obtine inregistrari de calitate si timp indelungat. Aveti de asemenea posibilitatea de acces la distanta pentru vizualizare in timp real sau istorice. Puteti comanda de la distanta camere Pan/Tilt/Zoom precum si anumite evenimente. Detectia de miscare este digitala si poate fi asociata cu evenimente ca apel telefonic de alarmare, declansare dispozitive de siguranta, etc. Inregistrarea de imagini pe suport digital-HDD le confera sistemelor digitale CCTV foarte multe avantaje: calitatea imaginii superioara, vizualizarea cu usurinta a imaginilor si transmiterea lor la distanta, lucru greu de indeplinit cu un sistem clasic VCR. Sistemele digitale de CCTV ofera solutii de inalta performanta la preturi minime.

(digital)
376
Server
-
Imagini live de mare calitate - Functii de cautare (multicanal, in functie de data si ora) - Functii de control la distanta in timp real - Diferite functii si optiuni (DTMF, Watch Dog, Backup Manager...)
Client - Comunicatie prin ISDN, LAN, MODEM

- Vizualizare si control camera live Conexiune Multiplex Server (N:N communication) - Monitorizare prin web browser

377
(1) Echipamentele din cadrul subsistemului de televiziune cu circuit nchis pot fi utilizate n aceste aplicaii dac sunt de nalt rezoluie, n conformitate cu standardele europene, dispun de compensarea automat a luminii i cuprind ca parte component obligatorie nregistrarea permanent a imaginilor din zonele supravegheate. (2) Compactarea datelor n vederea nregistrrii simultane a tuturor imaginilor preluate de camerele video se va realiza cu echipamente care permit prelucrarea individual a imaginilor de pe fiecare camer nregistrat, cu afiarea datei i orei. (3) nregistrarea imaginilor se realizeaz cu ajutorul videorecorderelor ori echipamentelor digitale de nregistrare i redare care corespund cerinelor tehnice din prezentele norme tehnice, asigurndu-se ca nregistrrile s cuprind data, ora i imagini clare pentru recunoaterea persoanelor i a micrilor acestora n spaiul supravegheat.

378
(4) Programarea echipamentelor de nregistrare a imaginilor trebuie s asigure o nregistrare continu, n timp real, n spaiile accesibile clienilor i cu detecie de micare n celelalte zone, iar cnd se utilizeaz un nregistrator de lung durat, pe o caset se nregistreaz o perioad de 24 de ore. (5) Camerele TV trebuie s fie de format 1/2 inch ori 1/3 inch, cu obiectiv interschimbabil pentru alegerea unei lrgimi i profunzimi adecvate a imaginilor, n funcie de zona supravegheat, urmrindu-se ca din imaginile nregistrate s se poat realiza identificarea persoanelor. (6) Pentru vizualizarea imaginilor multiplexate se prevd monitoare TV cu diagonal mai mare de 14 inch. (7) Arhivarea imaginilor n registrate se realizeaz pe o perioad de 30 de zile.
( HOTRRE Nr. 1010 din 25 iunie 2004 )

379
Echipamentele de nregistrare i redare trebuie s dispun de urmtoarele faciliti: a) s asigure nregistrarea imaginilor de pe fiecare camer; b) s dispun de facilitarea copierii unor imagini selectate; c) calitatea imaginii s permit identificarea persoanelor; d) s fie dedicate acestor aplicaii, s fie omologate i s prezinte siguran n funcionare. n situaia producerii de evenimente, casetele ori suporturile cu imaginile nregistrate se pstreaz pn la soluionarea cazului, iar pentru cele de competena poliiei, casetele se pun la dispoziie organelor de cercetare, la solicitarea scris a acestora. Instalatorul sistemului de alarmare mpotriva efraciei este obligat s pun la dispoziie organului de cercetare logistica necesar pentru prelucrarea imaginilor stocate.
( HOTRRE Nr. 1010 din 25 iunie 2004 )
Bibliografie:
380
Dezbatere
381
Pasul 16
382
Sisteme/instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu solutii tehnologice
Detectarea incendiilor
383
Datorita vitezei si fortei distructive a focului, incendiul constituie una din cele mai serioase amenintari. Bunurile vandalizate sau distruse de intemperii mai pot fi reperate dar obiectele distruse de incendiu sunt pierdute pe veci. Pentru a minimiza riscul de incendiu precum si impactul sau asupra patrimoniului, orice institutie publica sau privata trebuie sa-si dezvolte si implementeze un plan de protectie contra incendiilor. Planul trebuie sa cuprinda elemente de prevenire, mbunatatiri necesare pentru unele constructii vechi, metode de detectare a incendiilor, personalul care actioneaza n caz de evenimente, precum si masurile efective pentru stingerea unui incendiu.
384
Datorita vitezei si fortei distructive a focului, incendiul constituie una din cele mai serioase amenintari. Stingerea unui incendiu presupune identificarea corecta a cauzelor care l-au declansat, avertizarea persoanelor aflate n zona si a echipelor de interventie, urmate de actiunile propriu-zise de limitare ale sinistrului. Adesea, acestea sunt functiunile ndeplinite de un sistem de detectare, alarmare si stingere a incendiilor. Bunurile care trebuie protejate sunt, de foarte multe ori, combustibile. Cteva din aceste materiale: unele materiale de constructie, tocaria, tapetul, podeaua, izolatiile instalatiilor electrice, mobilierul, cartile, suportii magnetici de date, unele substante chimice etc.
385
Incendiul poate fi declansat cnd o sursa de aprindere (o scnteie, un obiect fierbinte etc.) intra n contact cu un combustibil. Ca urmare a acestui contact, un incendiu accidental tipic ncepe lent, procesul durnd de la cteva minute la cteva ore functie de tipul si aranjamentul carburantului, cantitatea disponibila de oxigen. n aceasta perioada cantitatea de caldura creste lent, totodata producndu-se si cantitati reduse de fum; mirosul caracteristic de fum este prima indicatie a incendiului n curs de dezvoltare. Pentru limitarea pierderilor este esential ca incendiul sa fie detectat n aceasta faza de catre sistemele de detectie sau de persoanele aflate n zona, detectie urmata, binenteles, de interventia echipelor specializate n controlul incendiilor. n concluzie, combaterea cu succes a incendiului este dependenta de stingerea sa nainte sau imediat dupa nceperea combustiei cu flacara deschisa.
Solutii tehnologice
386
Cel mai vechi si folosit dispozitiv de detectie este.... omul. O persoana este capabila sa sesizeze multiplele aspecte ale unui incendiu: caldura, flacarile deschise, fumul sau mirosurile specifice. Din acest motiv, orice sistem de avertizare, pe lnga sistemele automate are si cteva intrari de alarma manuale care sunt declansate de persoanele care descopera un incendiu. nsa, aceasta procedura nu este ntotdeauna suficienta deoarece poate sa nu fie prezent nimeni n zona unde s-a produs un incendiu sau nu exista posibilitatile ca aceasta sa semnalizeze evenimentul. Din acest motiv au fost dezvoltate o serie de detectoare automate de incendiu. Senzorii automati monitorizeaza una sau mai multe caracteristici ale incendiului: detectoare termice care masoara caldura, detectoare de fum care sesizeaza prezenta aerosolilor specifici, detectoare de flacara care masoara optic prezenta focului deschis, detectoare de gaze care sesizeaza prezenta produsilor rezultati din ardere etc. Selectarea corecta a acestor senzori, facuta functie de caracteristicile constructiei si a materialelor existente, poate asigura un sistem de nalta eficienta si functionalitate.
Solutii tehnologice
387
Detectarea manuala a incendiilor este cea mai veche forma de sesizare a unui incendiu.
Dispozitivele sunt extrem de simple (figura), de regula fiind formate dintr-un comutator. Ele au o eficienta maxima n situatia n care cladirea este locuita permanent; n caz contrar, un incendiu produs n afara orelor de program, nu poate fi detectat dect de senzorii automati.
Detectori
388
Detectoare termice
Aceste detectoare au fost folosite ncepnd cu anii 1800, multe dintre ele fiind n productie si astazi. Ele detecteaza fie cresterea temperaturii n afara unui domeniu determinat (de regula 57-74C), fie prin masurarea vitezei anormale de crestere a temperaturii ntr-o perioada scurta de timp. Un alt tip de astfel de senzor consta ntr-o pereche de cabluri izolate care, daca sunt expuse la temperaturi mari, fac scurtcircuit datorita topirii izolatiei. Avantajele acestor senzori sunt date de fiabilitatea lor ridicata pretul redus si simplitatea ntretinerii. Aceste detectoare nu se folosesc daca se intentioneaza identificarea unui incendiu n faza incipienta sau daca temperaturile normale n zona supravegheata depasesc valorile standard dintr-o ncapere.
Detectori
389
Detectoare de fum
Aceste detectoare sesizeaza un incendiu functie de fumul generat n faza incipienta. Exista doua variante principiale de senzori: cu ionizare sau fotoelectric. Unul dintre tipurile de detector de fum fotoelectric este detectorul cu obturarea luminii. Acesta este format dintr-o sursa de lumina si un dispozitiv fotosensibil, cum ar fi o dioda. Semnalul de iesire al elementului fotosensibil este afectat de particulele de fum care blocheazapartial fascicolul (figura). Schimbarea acestui semnal este sesizata de circuitul electronic al detectorului si, daca se depaseste un anumit prag, se genereaza un semnal de alarma.
Detectori
390
Detectoarul de fum fotoelectric de tip focalizat opereaza pe principiul luminii difuzate. O dioda LED lumineaza o arie care nu este vazuta de elementul fotosensibil, de obicei este o fotodioda (figura). La patrunderea particulelor n calea luminii, aceasta este reflectata catre elementul fotosensibil (figura), activnd detectorul.
Detectori
391
Detectoarele fotoelectrice, sunt mai potrivite pentru detectia focului cu ardere mocnita (uzual provenit din hrtie, materiale textile etc.) caracterizat de particule de combustie n plaja 0.310.00 microni. Totusi, ambele tipuri de detector (fotoelectric si camera de ionizare) pot sesiza cele doua tipuri de foc, dar timpul de raspuns va fi variabil, n functie de tipul de foc. Deoarece cladirile protejate contin o mare varietate de combustibili, este dificil de prevazut care tip de macroparticule vor aparea n eventualitatea unui incendiu. De asemenea, lucrurile se complica si tinnd cont de faptul ca pentru acelasi combustibil, diferite surse de aprindere pot avea efecte diferite. De exemplu, o tigara aprins aruncata pe o canapea sau pe un pat va produce, de obicei, un foc cu ardere mocnita. Totusi, daca tigara cade mai nti pe un ziar aruncat pe canapea sau pat, focul rezultat va fi caracterizat mai mult de flacari dect de ardere mocnita.
Detectori
392
Detectorul cu camera de ionizare consta n doua placi ncarcate electric si o sursa radioactiva (Americiu 241) necesara pentru ionizarea aerului dintre placi (figura). Sursa radioactiva emite particule care intra n coliziune cu moleculele de aer dislocndu-le electronii. O parte din moleculele de aer devin ioni pozitivi prin pierderea electronilor; o altaparte a moleculelor primeste electroni devenind ioni negativi. Se creeaza astfel un numar egal de ioni pozitivi si negativi. Ionii pozitivi sunt atrasi de placa negativa, iar cei negativi de placa pozitiva (figura). Acest fenomen genereaza un curent de ionizare, care poate fi masurat prin circuitul electronic conectat la cele doua placi.
Detectori
393
Schimbarile n presiunea si umiditatea atmosferica pot afecta curentul de ionizare si pot crea un efect similar aceluia de patrundere a particulelor de combustie. Pentru compensarea efectelor nedorite generate de schimbarile de presiune si umiditate, a aparut camera de ionizare duala, care astazi se foloseste pe scara larga pentru detectoarele de fum. Un detector cu camera duala foloseste doua camere de ionizare. Una dintre ele este camera de detectie care este deschisa catre aerul din exterior. Exista o serie de probleme care pot afecta detectoarele cu camera duala de ionizare: praful, umiditatea excesiva (condensul), curentii de aer semnificativi, mici insecte care pot fi citite ca particule de combustie de catre circuitul electronic al detectorului. UTILIZARE: Caracteristicile detectoarelor cu ionizare le fac mai potrivite pentru detectia focului cu flacara (uzual provenit din materiale foarte inflamabile) caracterizat de particule de combustie n plaja 0.010.03 microni. Detectoarele fotoelectrice, sunt mai potrivite pentru detectia focului cu ardere mocnita (uzual provenit din hrtie, materiale textile etc.) caracterizat de particule de combustie n plaja 0.310.00 microni
Detectori
394
Detectoare de flacara.
Aceste detectoare opereaza ntr-o gama de frecvente, de la infrarosu la ultraviolet (400770 nm), frecvente caracteristice unui incendiu cu foc deschis. Aceste detectoare sunt foarte sigure n functionare n medii dificile de lucru, acolo unde alti senzori pot fi cauza declansarii unor alarme false numeroase. Un dezavantaj al acestor detectoare este pretul ridicat si ntretinerea laborioasa. Spre deosebire de detectoarele de fum sau termice, pentru a sesiza incendiul, acestea trebuie sa priveasca direct spre sursa de foc.
Detectori liniari
395
Detectorul liniar de fum utilizeaz un fascicul de raze infrarosii de-a lungul unei ncperi, pentru a detecta particulele de fum rezultate n urma unui incendiu. Exista doua tipuri de detectoare liniare:
Cu
emitor i receptor (emitor i receptor). Cu reflecie (emitor i reflector) caz in care emitorul este i receptor. Acest tip de detector poate suplini anumite dificulti care apar la montarea i exploatarea altor tipuri de detectoare si pot acoperi o arie foarte mare, care ar necesita un numr foarte mare de detectoare punctuale. Detectoarele liniare de fum au o raz de aciune de maxim 100m la o distan ntre detectoare de 18m.
Instalaii de detectare a fumului prin aspiraie

396
Tipurile de detectoare utilizate n aceste sisteme pot fi: Cu dispersia luminii

Cu camer Wilson Cu numrarea particulelor
Variante de proiectare a sistemului:
Sistemul este proiectat s funcioneze mpreun cu sistemul de ventilaie i devine ineficient n momentul opririi acestuia. Marele avantaj al acestui sistem este detectarea primilor produi de ardere, care datorit temperaturii sczute nu se ridic spre tavan. Sistemul este proiectat cu orificii pe tavan, acoperi sau pereii laterali utiliznd aceleai principii ca i pentru detectorii punctuali.
Detectarea si stingerea incendiilor

Detectori
397
Alte tipuri de detectoare
camerele de termoviziune, folosite n medii industriale pentru detectia la distanta a temperaturilor ridicate produse de un incendiu; detectoarele de fum cu camera cu ceata (eliminndu-se sursa radioactiva de Americiu 241); detectoarele de gaze rezultate ale procesului de combustie sau care pot provoca un incendiu; detectoare de substante chimice, care sesizeaza prezenta n atmosfera a bioxidului de carbon, a gazelor naturale, butanului, vaporilor de diverse produse petroliere, acidului clorhidric (rezultat n urma arderii izolatiei din policlorura de vinil a cablurilor electrice).
Centrale
398
Centrale conventionale de incendiu :
Este un echipament specializat in supravegherea semnalelor de stare venite de la detectorii de fum sau temperatura si de la butoanele de avertizare manuala a incendiului si in raportarea schimbarilor de stare. Detectorii sunt conectati la intrarile centralei, definite ca zone, corelat cu zonarea obiectivului. Alegerea centralei de incendiu conventionale se face in functie de facilitatile oferite si de numarul de zone.
Teletek MAG 4
399
Central convenional de incendiu cu microprocesor 4 zone 2 ieiri de alarm 24V / 0,315 A 1 ieire de avarie pe releu 12V/1A 1 iesire auxiliara 24VDC / 0,3A fuzibil consum n stand-by 60mA maxim 20 detectoare de fum pe fiecare zon numr nelimitat de butoane de avertizare manual 4 praguri pentru condiiile pe zone operare de la panoul frontal
Sursa: www.generalsecurity.ro
Detectarea incendiilor Centrale

400
Centrale adresabile de incendiu :
Are acelasi rol ca centrala conventionala, diferenta principala fiind modalitatea de conectare a detectorilor la centrala. Fiecare detector are o adresa, mai multi detectori se conecteaza pe o bucla. Avantajul consta in usurinta cablarii si identificarea usoara a alarmelor. Centralele adresabile sunt dotate cu facilitati suplimentare, ca de exemplu: in fiecare moment poate fi cunoscuta concentratia de particule din atmosfera din dreptul unui detector.
Global Fire Junior V4

401
Centrala de detectie incendiu adresabila 1 bucla (expandabila la 2) 125 adrese pe bucla, 16 zone de alarmare protocol Apollo XP95, display LCD, 4x40 caractere memorie de evenimente se programeaza direct sau prin PC include sursa 2.4A
(Global Fire Equipment S.A.)
Sursa: www.generalsecurity.ro ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
402
Repetoare si emulatoare
Repeta informatii si comenzi transmise de centrala de incendiu. In acest fel pot fi vizualizate informatii de la sistemul de incendiu din diverse puncte ale obiectivului sau pot fi executate comenzi asupra sistemului de incendiu.
Sursa: www.safe-electronics.ro
Module adresabile
403
Se folosesc ca interfata intre centralele adresabile si detectorii conventionali. Prin intermediul lor pot fi conectati la o centrala adresabila fie detectori conventionali de fum, de temperatura, de flacara, fie alte tipuri de detectori: de gaz, de CO, de inundatie.
Izolatoare de bucla pentru sisteme adresabile

404
Pe buclele inchise in sistemele adresabile se recomanda intercalarea unui izolator la cel putin 32 de detectori. Un scurtcircuit pe bucla va afecta astfel doar o parte din detectori, ceilalti raminind functionali.
Dispozitive de testare si service

405
Pentru majoritatea detectorilor se utilizeaza o gama larga de dispozitive de testare periodica in conformitate cu normele de intretinere ale echipamentelor specificate de producator.
Dezbatere
406
60 minute
Pasul 17
407
Instalarea sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si istalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu
Detalii de instalare
408
1.
2.
3.
4.
Detaliile de instalare sunt stabilite pe baza proiectului aprobat. Detaliile de instalare sunt stabilite prin compararea proiectului aprobat cu realitatea din teren. Detaliile de instalare sunt stabilite In corelatie cu particularitatile sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Detaliile de instalare sunt stabilite in conformitate cu prevederile reglementarilor interne.
Detalii de instalare: locurile de amplasare a echipamentelor, distante de instalare etc. Reglementari interne: proceduri generale, proceduri de lucru, norme etc.
Realizarea traseelor de cabluri

409 1. 2.
3.
4. 5.
Traseele de cabluri sunt realizate in conformitate cu proiectul aprobat. Traseele de cabluri sunt realizate in conformitate cu cerintele speciale ale beneficiarului exprimate in contract sau corespondenta oficiala. Traseele de cabluri sunt realizate in conformitate cu prevederile normativelor si standardelor in domeniu. Traseele de cabluri sunt realizate cu mijloace tehnice adecvate. Traseele de cabluri sunt realizate cu respectarea normelor de sanatate si securitate in munca.
Trasee de cabluri: tuburi, tevi, canale de cabluri etc. Mijloace tehnice: trusa electrician, trusa electronist, multimetru, megohmetru, masina rotopercutoare, freza, surubelnita electrica, scara, schela, nacela hidraulica, ciocan de lipit, ruleta, bula nivel, telemetru, dispozitiv detectie cabluri electrice, laptop etc. Echipamente: echipament de control sis semnalizare, detectoare, declansatoare manuale de alarma, module de intrari/iesiri, sirene, etc.
Lucrari de instalare a echipamentelor

410 1.
2.
3.
4.
5.
Lucrarile de instalare a echipamentelor sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu sunt efectuate in conformitate cu prevederile normativelor si standardelor in domeniu. Lucrarile de instalare a echipamentelor sunt efectuate in conformitate cu proiectul aprobat. Lucrarile de instalare a echipamentelor sunt efectuate conform graficelor de executie. Lucrarile de instalare a echipamentelor sunt efectuate cu mijloace tehnice adecvate. Lucrarile de instalare a echipamentelor sunt efectuate cu respectarea normelor de sanatate si securitate in munca.
Lucrari de instalare: instalare echipament de control si semnalizare, instalare detectoare de incendiu, instalare sirene etc.
Dezbatere
411
60 minute
Pasul 18
412
Punerea in functiune a sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si istalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu
Teste de verificare
413
Testele de verificare sunt efectuate in corelatie cu particularitatile sistemului si/sau instalatiei de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Testele de verificare sunt efectuate in conformitate cu prevederile normativelor si standardelor in domeniu. Testele de verificare sunt efectuate in conformitate cu prevederile reglementarilor interne. Testele de verificare sunt efectuate cu respectarea normelor de sanatate si securitate in munca si de protectie a mediului.
Teste de verificare: test cu simulator de fum, actionare declansator manual de alarma, deconectare detector de incendiu, deconectare sursa de alimentare cu energie, etc.
Punerea in functiune
414
Punerea in functiune este efectuata in conformitate cu prevederile normativelor si standardelor in domeniu. Punerea in functiune este efectuata in corelatie cu particularitatile sistemului si/sau instalatiei de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Punerea in functiune este efectuata in conformitate cu prevederile reglementarilor interne. Punerea in functiune este efectuata cu respectarea normelor de sanatate si securitate in munca si de protectie a mediului.
Reglementari interne: proceduri generale, proceduri de lucru, norme, etc.
Instruirea beneficiarului
415
Beneficiarul este instruit avand in vedere particularitatile sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Beneficiarul este instruit in conformitate cu prevederile reglementarilor interne. Beneficiarul este instruit in corelatie cu pregatirea si experienta acestuia. Beneficiarul este instruit cu respectarea normelor de sanatate si securitate in munca si de protectie a mediului.
Tipuri de beneficiari: din mediul public si/sau privat, cu studii medii sau superioare, etc.
Dezbatere
416
30 minute
Pasul 19
417
Asigurarea mentenantei sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala sistemelor si a instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
Planul de mentenanta preventiva

418
Planul de mentenanta este intocmit pe baza specificatiilor tehnice ale echipamentelor. Planul de mentenanta este intocmit in conformitate cu prevederile normativelor si standardelor in domeniu. Planul de mentenanta este intocmit de comun acord cu beneficiarul
Plan de mentenanta preventiva: activitati periodice de curatare, reglare, verificare detectoare de incendiu, declansatoare manuale de alarma, sirene, module intrari/iesiri, etc. Echipamente: echipament de control si semnalizare, detectoare, etc.
Constatarea defectiunilor
419
Defectiunile sunt constatate pe baza verificarilor efectuate. Defectiunile sunt constatate prin compararea parametrilor de functionare stabiliti in documentatia tehnica si constatarile la fata locului. Defectiunile sunt constatate in corelare cu sesizarile beneficiarului. Defectiunile sunt constatate in conformitate cu prevederile reglementarilor interne. Defectiunile sunt constatate cu respectarea normelor de sanatate si securitate in munca si de protectie a mediului.
Parametrii functionali: tensiune de alimentare, sensibilitate detectori, etc.

Mentenanta corectiva
420
Operatiunile de mentenanta corectiva sunt efectuate in conformitate cu prevederile normativelor si standardelor in domeniu. Operatiunile de mentenanta corectiva sunt efectuate in conformitate cu prevederile reglementarilor interne. Operatiunile de mentenanta corectiva sunt efectuate cu respectarea normelor de sanatate si securitate in munca si de protectie a mediului. Operatiunile de mentenanta corectiva sunt efectuate consemnadu-se in documente specifice.
Operatiuni de menetenanta corectiva: inlocuirea echipamentelor constatate defecte, repararea echipamentelor defecte, eliminarea greselilor de de operare constatate, etc.
Dezbatere
421
60 minute
Pasul 20
422
PREZENTARE I18/2-02
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR I A SISTEMELOR DE ALARMARE CONTRA EFRACIEI DIN CLDIRI
Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE I TEHNIC DE CALCUL N CONSTRUCII IPCT-SA Aprobat de: MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTUR.IT.OR I LOCUINEI Cu ordinul nr: 2014/18.12.2002
PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare
OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

423
1.1. Prezentul normativ cuprinde prevederi obligatorii la proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarm mpotriva efraciei din construcii, n scopul satisfacerii exigenelor de siguran a utilizatorilor. 1.2. Normativul este destinat proiectanilor, executanilor, verificatorilor de pro-iecte, experilor tehnici i responsabililor tehnici cu execuia, proprietarilor sub orice titlu i utilizatorilor construciilor care se echipeaz cu astfel de instalaii. 1.3. Prevederile prezentului normativ se aplic la proiectarea, executarea i ex-ploatarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotri-va efraciei din construciile civile, de producie i depozitare. Sistemele i instalaiile la care se refer normativul sunt: - instalaii de semnalizare a incendiilor; - sisteme de alarm mpotriva efraciei; - instalaii de televiziune cu circuit nchis; - sisteme de control acces (cu yale electromagnetice, cu cartele de identificare, cu barier inductiv etc.). 1.4. Prevederile normativului se aplic la instalaiile precizate la art.1.3. din construciile noi, modernizrile, schimbrile de destinaie a construciilor existente precum i la refacerea instalaiilor existente din cldiri.
OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

424
1.5. Nu fac obiectul prezentului normativ instalaiile de semnalizare a incendiilor i sistemele de alarm mpotriva efraciei pentru:

metrou, porturi i aeroporturi; exploatri miniere n subteran; obiective din reelele MApN, MI, SRI nominalizate prin ordine ale conductorilor structurilor respective; obiectivele exploatate de SNCFR; instalaii de detectare i alarm din sistemele de ventilare-climatizare, de transport pneumatic etc.
La aceste sisteme i instalaii se aplic prevederile corespunztoare, elaborate de structurile respective, aprobate potrivit legii.
Terminologie specifica
425
alarm - semnal acustic i/sau optic iniiat de om sau de un dispozitiv de iniiere (detector, declanator manual de alarm etc.) prin care persoanele din incint sunt anunate despre existena unui eveniment (incendiu, efracie); alarm fals - alarm produs n condiiile n care pericolul nu este real; anularea semnalizrii acustice - operaie manual de oprire a semnalului acustic; c.a. - curent alternativ; c. c. - curent continuu; cale de transmisie - conexiune fizic, extern echipamentului de control i sem-nalizare (centrala de semnalizare), necesar pentru transmisia de informaii i/sau tensiunii de alimentare:
ntre echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare) i celelalte componente ale unei instalaii de semnalizare a incendiului i/sau; ntre pri ale unui echipament de control i semnalizare (centrala de sem-nalizare) dispuse n carcase diferite.
circuit de detectare - cale de transmisie care leag punctele de detectare i/sau semnalizare la echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare); comanda automat a dispozitivelor de intervenie n caz de incendiu - dispozitiv automat folosit pentru acionarea automat a unor echipamente de protecie mpotriva incendiului, dup recepia unui semnal de la echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare);
426
date de funcionare - condiii care se pot modifica temporar n timpul exploatrii, fie automat, fie prin comenzi manuale; date specifice constructiei - condiii modificabile cerute de exploatarea unui echipament de control i semnalizare pentru o configuraie determinat a instalai ei; declanator manual de alarm (buton de semnalizare) - component a unei insta-laii de semnalizare a incendiilor care este utilizat pentru semnalizarea manual a unui incendiu; defect de izolaie fa de pmnt - conexiune accidental ntre pmnt i un ele-ment oarecare al unui echipament de control i semnalizare, a cilor de transmisie spre un echipament de control i semnalizare sau a cilor de transmisie dintre elementele sistemului; defect de cablu - defect al unui circuit de transmisie spre echipamentul de con-trol i semnalizare sau al unui circuit de transmisie dintre elementele sistemului, de tip scurtcircuit sau ntrerupere sau de orice alt tip i care afecteaz modul de funcionare a circuitului de transmisie respectiv; detector de incendiu - component a sistemului de detectare a incendiului care conine cel puin un senzor care, constant sau la intervale regulate, monitorizeaz cel puin un parametru fizic i/sau chimic asociat cu incendiul i care furnizeaz un semnal corespunztor la echipamentul de control i semnalizare (centrala de sem-nalizare); n cazul detectoarelor convenionale, acestea sesizeaz doar depirea unor valori limit, monitoarele analogice transmind centralei de semnalizare informaia furnizat de parametrul fizic i/sau chimic supravegheat sau un echivalent al acestuia; PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare
427
dispozitiv de alarm la incendiu - component acustic i/sau optic a sistemu-lui de alarm la incendiu, neinclus n echipamentul de control i semnalizare, care este utilizat pentru avertizare n caz de incendiu de exemplu o siren sau un sem-nalizator optic; dispozitiv de transmisie alarm incendiu - echipament intermediar care trans-mite un semnal de alarm de la un echipament de control i semnalizare (centrala de semnalizare) la un dispozitiv de recepie a alarmei; dispozitiv de transmisie semnal de defect - echipament intermediar care transmite un semnal de defect de la echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare) la un dispozitiv de recepie a semnalului de defect; distana de cutare - distana maxim ce trebuie parcurs n cadrul unei zone pentru identificarea detectorului neadresabil care a iniiat un semnal de alarm; echipament de alimentare cu energie electric - component a instalaiei de sem-nalizare a incendiului care asigur alimentarea cu energie electric a echipamentu-lui de control i semnalizare (echipamentul de alimentare cu energie electric include surse de alimentare principal i de rezerv); echipament de protecie impotriva incendiului - echipament automat de con-trol i de intervenie mpotriva incendiului, de exemplu, o instalaie de stingere; elemente pentru conectare - toate acele elemente care formeaz legturile ntre diferitele componente ale unui sistem de detecie i de alarm la incendiu;
428
echipament de control i semnalizare (central de semnalizare) - component a unei instalaii de semnalizare a incendiului sau a unui sistem de alarm mpotriva efraciei, echipament multifuncional care, n principal, asigur recepionarea, prelucrarea, centralizarea i transmiterea semnalelor de la i ctre elementele periferice interconec-tate n sistem; instalaii de control acces - asigur controlul difereniat al persoanelor n anumite zone de interese specifice ale unei incinte; instalaie de legare la pmnt - un ansamblu de conductoare de legare la pmnt (de ramificaie, principale, de legtur) i electrozi ngropai n pmnt prin care se stabilete, n mod voit, legtura cu pmntul a unor pri dintr-o instalaie de semnalizare la incendiu sau dintr-un sistem de alarm mpotriva efraciei; instalatie de semnalizare a incendiului - ansamblu complex, compus din de-clanatoare manuale de alarm (butoane de semnalizare) i detectoare automate, conectate la un echipament de control i semnalizare (central de semnalizare) care permite monitorizarea dispozitivelor de semnalizare i care poate aciona automat, naintea instalaiei de stingere, pornirea pompelor de incendiu, oprirea instalaiei de ventilare, pornirea instalaiei de evacuare mecanic a fumului, trecerea prin dispo-zitivul de anclanare automat de pe sursa de alimentare electric de rezerv, ac-ionarea uilor antifoc, alertarea pompierilor i salvrii etc; instalaii de televiziune cu circuit inchis (TVCI) - instalaii prin care se suprave-gheaz, n pennanen interiorul i/sau exteriorul anumitor obiective sau spaii din cadrul acestora cu ajutorul camerelor de luat vederi, a echipamentelor de prelucrare, semna-lizare, monitorizare, nregistrare etc. i al cablurilor specifice, asigurnd nregistrarea imaginilor preluate; PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare
429
panou sinoptic (repetor) - panou pe care se totalizeaz indicaiile vizuale prin intermediul crora se poate constata, rapid i n ansamblu, starea unei instalaii de semnalizare a incendiului; resetare - operaie capabil de a ncheia o stare de alarm la incendiu i/sau o stare de defect; semnalizare - informaia furnizat de un indicator; sistem de alarm mpotriva efraciei - o instalaie complex compus dintr-o serie de dispozitive de comand, declanatoare manuale i detectoare automate conectate la un echipament de control i semnalizare; surs de alimentare electric de rezerv - alimentarea cu energie electric a instalaiei de semnalizare a incendiului sau sistemului de alarm la efracie n cazul indisponibilitii sursei de baz; stare funcional - stare caracterizat prin prezena tensiunii electrice i a semnalizrilor la echipamentul de control i semnalizare; staie de receptie alarm incendiu - centru de la care pot fi iniiate, n orice moment, msuri necesare de protecie i de intervenie la incendiu; staie de receptie semnal de defect - centru de la care pot fi iniiate msurile corective necesare; surs de alimentare electric de baz - alimentarea cu energie electric a insta-laiei de semnalizare a incendiului sau sistemului de alarm la efracie n condiii normale de funcionare; zon - subdiviziune a spaiilor protejate n care sunt instalate unul sau mai muIe puncte i pentru care este furnizat o semnalizare zonal comun.
Prevederi generale
430
3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALAIlLOR DE SEMNALIZARE A INCENDIlLOR I A SISTEMELOR DE ALARM MPOTRIVA EFRACIEI 3.1. Instalaiile de semnalizare a incendiilor i sistemele de alarm mpotriva efraciei se proiecteaz i se execut n conformitate cu prevederile prezentului normativ, reglementrilor tehnice specifice, funciunilor unde se utilizeaz i prevederilor cuprinse n standardele, normele i reglementrile din anexele nr.l, 2, 4 i 5. 32. Documentaia tehnico-economic se elaboreaz pe baza conceptului de pro-tecie la risc (la incendiu i/sau efracie) bazat pe identificarea riscului i, dup caz, analiza de risc, stabilindu-se msurile, tehnicile, procedeele i organizarea insta-laiilor de semnalizare a incendiilor sau sistemelor de alarm mpotriva efraciei. 3.3. n urma analizei de risc la incendiu se definete nivelul relativ de stare de pericol de incendiu sau de explozie urmat de incendiu. 3.4. Dimensionarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei i amenajarea spaiilor necesare instalrii echipamentelor aferente se stabilete de proiectant pe baza destinaiei construciei, caracte-risticilor specifice ale produselor utilizate i n funcie de pericolul prognozat.
Prevederi generale
431
3.5. Folosirea de echipamente, aparate, dispozitive noi etc. se face numai n baza certificatului de conformitate emis de un organism acreditat sau, dup caz, a agrementului tehnic, precum i a avizelor eliberate de organismele abilitate conform prevederilor legale. 3.6. Instalaiile de semnalizare a incendiilor aferente construciilor se stabilesc n funcie de riscul de incendiu, tipul de cldire, destinaie, categoria de importan a construciilor i parametrii ce trebuie supravegheai (temperatura din ncpere, fumul, emanaia de gaze periculoase sau explozive, flacra etc.) 3.7. Sistemele de alarm mpotriva efraciei aferente construciilor se stabilesc n funcie de categoria de importan a construciilor, de mrimea i importana valo-rilor materiale, spirituale, naionale sau personale cuprinse n construcii, innd sea-ma i de reglementrile Inspectoratului General al Poliiei. Acestea trebuie s confe-re, att bunurilor, ct i persoanelor expuse la risc, un nivel compatibil cu importana riscului i consecinelor care ar putea rezulta, astfel nct s se asigure nivelul de securitate cerut. 3.8. Productorul sau fumizorul de elemente componente ale instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei are obligaia s livreze odat cu echipamentele i instruciunile de funcionare, montaj, exploatare i verificare ale acestora. Instuciunile i inscripionrile elementelor de comand i semnalizare ale echipamentului de control i semnalizare trebuie s fie n limba romn.
Prevederi generale
432
3.9. Constructorul are obligaia s efectueze lucrrile n conformitate cu prevederile documentaiilor tehnico-economice i reglementrile tehnice specifice. 3.10. Investitorul are obligaia de a aviza documentaia tehnico-economic, de a recepiona lucrarea, de a exploata i ntreine n condiii de siguran instalaiile de semnalizare a incendiilor i sistemele de alarm mpotriva efraciei. 3.11. Tipul instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotri-va efraciei, care se adopt, modul de dispunere, dimensionare i activare a acestora trebu-ie s corespund caracteristicilor cldirii i manifestrilor specifice ale evenimentelor, pri-vind ierarhizarea riscurilor, stabilindu-se strile prioritare, n conformitate cu cerinele productorului. 3.12. Proiectarea, executarea, pnnerea n funciune, asigurarea service-ului i a mentenanei instalaii lor i echipamentelor aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se realizeaz de ctre socie-ti comerciale care au competen profesional atestat, n condiiile legii, din partea organelor abilitate.
Echiparea cladirilor
433
4. ECHIPAREA CLDIRILOR CU INSTALAll DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR I CU SISTEME DE ALARM IMPOTRIVA EFRACTIEI

4.1. Instalaiile de semnalizare a incendiilor 4.1.1. Echiparea cldirilor cu instalaii de semnalizare a incendiilor se realizeaz n vederea asigurrii exigenelor de siguran la foc a utilizatorilor construciei, pen-tru prevenirea incendiilor i intervenia n timp util, n caz de apariie a acestora, n funcie de categoria de importan a construciei, tipul construciei, nivelul riscului de incendiu (categoria de pericol de incendiu), destinaia cldirii, potrivit prevederilor prezentului normativ. Beneficiarul poate stabili i n alte cazuri echiparea cu astfel de instalaii a construciilor pe care le utilizeaz. 4.1.2. Instalaiile de semnalizare a incendiilor trebuie s asigure: detectarea incendiilor, att pe cile de circulaie pentru funcionarea normal a construciilor, ct, mai ales, n spaiile i ncperile auxiliare, precum i n acele ncperi n care incendiul ar putea evolua nestnjenit, rar a fi observat n timp util; anun area incendiului la punctul de supraveghere permanent , automat i/sau prin declanatoare manuale de alarm (butoane de semnalizare) i telefoane de interior, precum i dup caz, la unitatea de pompieri (serviciul de pompieri); - alarmarea operativ a personalului de serviciu, care trebuie s organizeze i s asigure prima intervenie i evacuarea utilizatorilor n conformitate cu pla-nurile de aciune stabilite; avertizarea ocupanilor (utilizatorilor) din cldire asupra pericolului de incendiu i transmiterea de instruciuni (mesaje) pentru evitarea panicii.
Echiparea cladirilor
434
4.1.3. Echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare - fig.l) este o component a unei instalaii de semnalizare a mcendiului care poate fi utilizat, dup caz, pentru:
a recepiona semnale de la detectoarele conectate; a determina dac aceste semnale corespund unei condiii de alarm; a indica acustic i optic o condiie de alarm; a indica locul izbucnirii incendiului; a nregistra dac este posibil oricare din aceste informaii; a monitoriza funcionarea corect a sistemului i a da avertizri acustice i optice pentru orice defect (scurtcircuit, rupere linie sau defect n alimenta-rea cu energie etc.); a transmite semnalul de alarm incendiu, la dispozitive de alarm incendiu sonore sau optice, spre echipamentul de transmisie a alarmei de incendiu la serviciul de pompieri, spre echipamentul de comand automat a unui sis-tem (dispozitiv) sau instalaie de limitare i stingere a incendiului.
Schema instalatiei de semnalizare a incendiilor

435
Legend:
A detector ( oare) de incendiu; B - echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare); C - dispozitiv( e) de alarm incendiu; D - declanator( oare) manual( e) de alarm (buton de semnalizare); E - dispozitiv de transmisie alarm incendiu; F - staie de recepie alarm incendiu; G - comanda sistemelor automate de protecie mpotriva incendiului; H - echipament de protecie mpotriva incendiului sau instalaie de stingere; J - dispozitiv de transmisie semnal de defect; K - staie de recepie semnal de defect; L - echipament de alimentare cu energie.
Centrala de semnalizare
436
4.1.4. Echipamentul de control i semnalizare (centrala de semnalizare) trebuie s semnalizeze far ambiguitate, urmtoarele stri de funcionare ale instalaiei de semnalizare a incendiilor:
starea de veghe, cnd echipamentul de control i semnalizare este alimentat de o surs de alimentare electric i n absena semnalizrii oricrei alte stri ; starea de alarm la incendiu, cnd este semnalizat alarma la incendiu; starea de defect, cnd este semnalizat un defect; starea de dezactivare, cnd este semnalizat o dezactivare; starea de testare, cnd este semnalizat o testare a funcionrii.
4.1.5. Instalaile de semnalizare a incendiilor trebuie s asigure alarmarea pentru evacuarea persoanelor, s asigure sau s faciliteze intervenia pompierilor i s pun n funciune sistemele de limitare a propagrii focului n cldire. Dup caz, instalaia este destinat s concentreze informaiile i comenzile legate de sigurana la incendiu (s le prelucreze i s se asigure toate funciile sistemelor de detecie, desfumare, comunicare, stingere incendiu, oprire a anumitor instalaii tehnologice etc).
Instalatia de semnalizare incendiu

437
4.1.6. Instalaia de semnalizare a incendiului este, obligatoriu, compus din dou pri principale:
sistemul de detectare la incendiu; 2.sistemul de alarm la incendiu i, dup caz, alertare.
1.
Sistemul de detectare la incendiu are ca elemente: detectoare automate; declanatoare manuale (butoane de semnalizare); echipament de control i semnalizare (central de semnalizare); sistem de alimentare. Sistemul de alarm la incendiu are ca elemente: echipament de control i semnalizare (central de semnalizare); echipament de alimentare cu energie electric; echipamente de alarmare; echipament de transmisie la distan a semnalelor de incendiu - opional; echipament de transmisie la distan a semnalelor de defect - opional; echipament de comand a proteciei automate la un echipament automat de stingere a incendiului atunci cnd exist instalaie automat de stingere a incendiului. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare
Dispozitive conectate la sistem

438
4.1.7. Toate dispozitivele conectate la sistem trebuie s fie evaluate i testate pentru compatibilitatea utilizrii n instalaii. La proiectarea instalaiei i stabilirea parametrilor de intrare/ieire trebuie respectate cerinele specificate din documentaia productorului furnizat mpreun cu echipamentele. 4.1.8. Proiectarea instalaiei trebuie astfel efectuat nct efectele lmui defect de cablu sau de conectare s fie izolate i s nu mpiedice: a) iniierea unui semnal de incendiu dintr-un spaiu mai mare dect cel cores-punztor unei singure zone de detectare; b) semnalizarea sonor a unei alarme de incendiu ntr-un spaiu mai mare dect cel corespunztor unei singure zone de alarmare; c) detectarea simultan a unui incendiu i semnalizarea unei alarme de incendiu; d) acionarea simultan a semnalelor de incendiu prin ambele metode de iniiere, automat i manual; e) acionarea tuturor dispozitivelor de alarm sonor din cldire (cel puin un dispozitiv trebuie s rmn funcional), dac instalaia este folosit pentru a emite semnalizarea sonor de incendiu n cldire. Proiectarea instalaiei trebuie astfel efectuat nct efectele a dou defecte de cablu sau de conectare pe un singur circuit s fie izolate i s nu mpiedice protejarea unei arii desIaurate mai mari de 10000 mZ
Dispozitive conectate la sistem

439
4.1.9. Instalaia trebuie realizat astfel nct o indicaie de defect s fie dat, n caz de circuit ntrerupt sau scurtcircuit pe orice circuit de alimentare pentru detec-toare sau declanatoare manuale de avertizare, (butoane de semnalizare), dispo-zitive de alarm, oricrui echipament auxiliar cruia trebuie s-i fie indicat starea de defect.
4.1.10. Sistemele i instalaiile de semnalizare a incendiilor n zone cu pericol de explozie, gaze inflamabile, vapori combustibili i praf trebuie realizate cu echipamente corespunztoare mediului respectiv asigurndu-se aparate cel puin cu siguran intrin-sec. In zonele cu pericol de explozie se aplic reguli speciale de cablare, potrivit regle-mentrilor specifice.
Zonarea cladirii
440
4.1.11. Cldirea trebuie mprit n zone de detectare astfel nct locul de origine a alarmei s poat fi determinat rapid din indicaiile date de echipamentul de control i semnalizare la incendiu (centrala de semnalizare). Trebuie asigurate circuite de rezerv pentru identificarea semnalelor de la declanatoarele manuale de alarm (butoane de semnalizare) astfel nct s fie prevenite semnalele eronate (false). 4.1.12. mprirea cldirii pe zone de detectare trebuie s in seama i de urmtoarele reguli: - aria desfurat a unei singure zone trebuie s fie mai mic sau egal cu 1600 m2; - distana de cutare (n interiorul unei zone), pentru a avea confirmarea vizual a incendiului, trebuie s fie mai mic sau egal cu 30 m; - ntr-o zon de detectare se pot include mai multe ncperi, dac: ncperile sunt nvecinate, numrul lor nu este mai mare de cinci i n-treaga suprafa a ncperilor nu depete 400 m2; ncperile sunt nvecinate, cu posibilitate de acces uor la acestea, suprafaa total a ncperilor nu depete 1000 m2 i dac n centrala de semnalizare a incendiilor sau la aceste ncperi s-au prevzut avertizori de alarm pen-tru spaiul afectat de incendiu; - fiecare zon trebuie limitat la un singur nivel (etaj) al cldirii cu excepiile urmtoare: zona este casa scrii, puul liftului sau o structur similar care se ntinde pe mai mult de un nivel 2 suprafaa total a cldirii este mai mic de 300 m
Zonarea cladirii
441
4.1.13. Imprirea cldirii n zone de alarm depinde de nevoile de difereniere a tipului de alarm. Dac un semnal de alarm se genereaz ntotdeauna pentru ntreaga cldire, atunci nu este necesar divizarea cldirii n zone de alarm.
Alegerea detectoarelor i declanatoarelor manuale

442
4.1.14. Detectoare Tipul de detector se alege n funcie de: materialele din spaiul protejat i clasa de reacie la foc a acestora; configuraia spaiului - n particular, nlimea; efectele sistemelor i instalaiilor de ventilare i nclzire; condiiile ambiante n ncperile supravegheate; posibilitile declanrii alarmelor false. Detectoarele trebuie s reacioneze rapid i sigur n condiiile ambiante exis-tente din spaiile unde sunt amplasate. Diferitele tipuri de detectoare sunt prezen-tate n Anexa 3. 4.1.15. Tipul cel mai indicat de detector utilizat pentru asigurarea proteciei persoanelor din cldirile civile (publice) este detectorul de fum. Celelalte tipuri de detectoare, de cldur i de flacr, se utilizeaz suplimentar fa de detectoarele de fum sau numai n acele spaii n care incendiul n faza mcipient se manifest prin creteri de temperatur sau flcri sau are o evoluie rapid. Cile de evacuare i traseele de circulaie comune, n caz de incendiu, se protejeaz cu detectoare de fum.
Alegerea detectoarelor i declanatoarelor manuale

443
4.1.16. Pentru a asigura securitatea persoanelor se recomand ca detectoarele s reacioneze nainte ca atenuarea produs de fum pe cile de evacuare s ating 0,5 dE/m, ceea ce corespunde la o vizibilitate de circa 15 m. 4.1.17. Cldirile de locuit particulare se recomand s se doteze cu detectoare de fum de tip autonom (dispozitiv autonom de alarmare la fum). Acestea pot funciona o durat mare de timp, peste 1 an, alimentate la baterii de 9 V.c.c.
Amplasarea detectoarelor
444
4.1.18. Detectoarele trebuie amplasate astfel nct produsele degajate de incendiul din suprafaa suprave-gheat s ajung la detectoare far diluie, atenuare sau cu ntrziere. Fiecare ncpere trebuie s fie echipat cu cel puin un detector. Trebuie montate detectoare i n spaiile ascunse, unde incendiul se poate iniia sau de unde se poate rspndi. Aceste spaii pot include locuri sub pardoseli false sau deasupra tavanelor false.
Distane i limite de amplasare dintre detectoare

445
Distane i limite de amplasare dintre detectoare i dintre declaatoarele manuale de alarm (butoane de semnalizare) Detectoare de cldur, de fum i de flacr
4.1.19. Zona de supraveghere a fiecrui detector este limitat de o serie de factori: - suprafaa protejat (performana detectorului); distana orizontal dintre orice punct din spaiul supravegheat i cel mai apropiat detector; distana fa de perei; nlimea i configuraia tavanului; ventilarea i micarea aerului n spaiul respectiv; obturaiile micrii de convecie a produselor de ardere. 4.1.20. Detectoarele de fum i de cldur punctuale se monteaz pe tavan, alte tipuri, dup caz, putndu-se monta i pe perei. Performanele detectoarelor punctuale depind de nlimea ncperii, conform tabelului 1. Detectoarele trebuie amplasate n aa fel nct elementele lor sensibile s fie n apropierea plafonului la o distan maxim de 5% din nlimea ncperii. Dac exist gradieni de temperatur n spaiul protejat i nlimea de stratificare se poate determina, se instaleaz suplimentar detectoare i la aceast nlime. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare

446

447
4.1.21. Detectoarele optice cu fascicul se instaleaz conform instruciunilor productorului. Orice parte a fascicolului apropiat la mai puin de 500 mm de perei este considerat insensibil la incendiu. Lungimea spaiului protejat de fiecare detec-tor optic cu fascicul trebuie considerat de maximum 100 m. Fasciculele detectoarelor optice nu trebuie s fie ntrerupte. 4.122. Acoperirea zonei de supraveghere a fiecrui detector de flacr este limi-tat de urmtorii factori:

distana de vizibilitate; distana fa de orice punct din spaiul de supraveghere i cel mai apropiat detector; prezena barierelor de radiaie; prezena surselor de radiaie de interferen.
Detectoarele de flacr se monteaz pn la nlimea de 20 m. 4.1.23. Pentru detectoarele de fum i de cldur montate sub acoperiurile n pant, spre coam, pentru o nclinaie de 1 a pantei, se mresc distanele din tabelul 1 cu 1 %. Dac acoperiul este n pant sau cu luminatoare, se monteaz detectoare n fiecare vrf de coam. Atunci cnd denivelrile tavanului (grinzi, nervuri) sunt mai mici de 5% din nlimea ncperii se consider tavan plan.

448
4.1.24. Dac prin ventilare se produc mai mult de 4 schimburi de aer pe or se utilizeaz detectoare n plus fa de cele necesare far a lua n calcul ventilarea ncperii. Determinarea numrului i a amplasrii detectoarelor se face prin teste de propagare a fumului. Nu se monteaz detectoare n apropierea gurilor de introducere a aerului. Dac introducerea aerului se face printr-un tavan perforat atunci detectoarele trebuie s aib n jurul lor o zon de tavan neperforat cu raza de cel puin 600 mm. 4.1.25. Nu se recomand montarea detectoarelor de fum sau cldur n apropierea pereilor, la mai puin de 500 mm, pe aceeai distan de 500 mm pstrn-du-se spaiul liber n jurul oricrui detector. 4.1.26. Pentru tavane cu denivelrii (grinzi sau planee casetate) se aplic urmtoarele:
grinzile cu nlimi mai mari de 5% din nlimea ncperii vor fi tratate ca perei despritori, cu excepia cazurilor cnd se poate arta c acestea nu ntrzie, apreciabil, declanarea detectoarelor; n cazul planeelor casetate, o anumit zon dintre casete poate fi supraveg-heat de un singur detector. Volumul intern al casetelor acoperite de un detec-tor nu trebuie s depeasc produsul a 6 m2 cu nlimea grinzii, pentru detec-toarele de cldur, i 12 m2 cu nlimea grinzii, pentru detectoare1e de fum.
Tavanele false
449
4.1.27. Tavanele false impun dou cerine:

protecia mpotriva incendiilor iniiate sub tavanele false; protecia mpotriva incendiilor iniiate deasupra tavanelor false.
Dac n tavanul fals exist perforaii mici i nu exist posibiliti de ventilare care s transporte fumul deasupra tavanului fals, atunci trebuie montate detectoare sub tavanul fals. Dac exist riscuri de iniiere a unui incendiu deasupra tavanului fals trebuie montate detectoare i deasupra tavanului fals. Dac perforaiile din tavanele false sunt suficient de mari, se pot utiliza detectoarele de deasupra tavanelor false pentru detectarea incendiilor iniiate sub aceste tavane. In acest caz este posibil ca detectoarele de sub tavanele false s fie omise. Asemenea cazuri necesit o tratare individual bazat pe tipul, numrul i aria perforaiilor, tipul i cantitatea de combustibil i ventilaia care s transporte fumul deasupra tavanului fals.
Butoanele de semnalizare
450
4.1.28. Declanatoarele manuale (butoanele de semnalizare) din spaiul protejat trebuie, n mod normal, s aib aceeai metod de funcionare i, preferabil, s fie de acelai tip. Declanatoarele manuale de la care se pot iniia semnale de incendiu se marcheaz clar, vizibil, pentru a putea fi difereniate de dispozitive prevzute n alte scopuri, astfel nct s fie identificate uor i trebuie s fie accesibile. 4.1.29. Distana maxim de parcurs din orice punct al cldirii la cel mai apropiat declanator manual nu va depi 30 m. n cazul cldirilor nalte, foarte nalte i cu aglomerri de persoane i la cldirile cu persoane cu handicap loco-motor distana nu va depi 20 m. nlimea de montare pentru butoane trebuie s fie de la 1,2 la 1,5 m de pardoseal. 4.1.30. Declanatoarele manuale se amplaseaz pe cile de evacuare la inte-riorul sau la exteriorul fiecrei ui, pe scara de evacuare, (palierele de acces sau podestele scrilor de evacuare) i la fiecare ieire spre exterior. Ele pot fi amplasate lng spaiile care prezint riscuri mari de incendiu. Declanatoarele se amplaseaz n locuri uor accesibile.
Dispozitivele de alarmare
451
4.1.31. Tipul, numrul i amplasarea dispozitivelor acustice de alarmare se realizeaz astfel nct semnalizarea produs de acestea s fie audibil n spaiile n care sunt instalate, chiar n prezena altor senmalizri sau zgomote de fond existente n aceste locuri. Sunetul emis de dispozitivele acustice de alarmare n caz de incendiu trebuie s fie distinct i uor de identificat fa de celelalte sunete emise de dispozitivele acustice utilizate n alte scopuri. 4.1.32. Pentru a se prentmpina panica i n scopul unei evacuri eficiente a ocupanilor cldirii, se recomand ca senmalele destinate personalului de serviciu s fie diferite fa de cele destinate celorlali ocupani ai cldirii. Detectoarele autonome sunt aparate prevzute i cu senmalizri acustice i/sau optice, cu alimentare autonom prin care se atenioneaz utilizatorii asupra necesitii nlocuirii, n termen de 10 la 30 de zile, a bateriilor slbite. 4.1.33. Toate dispozitivele acustice de alarmare instalate ntr-o cldire trebuie s produc sunete de acelai fel. Fac excepie spaiile cu un nivel ridicat de zgomot fa de cel de fond n care se pot utiliza alte tipuri de dispozitive acustice care s corespund scopului propus. In spaiile cu condiii normale de zgomot, dispozitivele acustice de alarmare trebuie s produc semnale sonore cu intensitatea de minimum 65 dB. n condiiile n care, n aceste spaii, pot apare zgomote de fond cu durata mai mare de 30 secunde i intensitatea egal sau mai mare de 65 dB, este necesar ca dispozitivele acustice de alarmare s produc semnale sonore cu cel puin 5 dB peste nivelul acestora. n spaiile cu nivel ridicat de zgomot, dispozitivele de semnalizare acustic asigur semnale sonore care s aib cel puin 10 dB peste nivelul zgomotului de fond i, n funcie de necesiti, se asigur suplimentar senmalizare optic. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare
452
4.1.34. n spaiile destinate cazrii persoanelor se recomand ca intensitatea sonor a dispozitivelor acustice de alarmare s fie de minim 75 dB. La proiectarea i realizarea sistemelor de alarmare n special pentru cldirile cu sli aglomerate trebuie avut n vedere i atenuarea sunetelor produse de elementele fonoabsorbante (mochete, ui etc.). 4.1.35. Pentru spaiile mari, se recomand utilizarea mai multor dispozitive acustice de semnalizare cu o intensitate mai redus, dar care asigur nivelul de audibilitate necesar, dect unul singur cu o intensitate sonor foarte mare. Din considerente de siguran, la cldirile cu sli aglomerate se instaleaz cel puin dou dispozitive acustice de alarmare, n fiecare compartiment sau zon de incendiu. Dispozitivele optice de alarmare se utilizeaz suplimentar fa de cele acustice. 4.1.36. n situaiile n care alarma de incendiu este transmis prin echipamente de informare a publicului (de exemplu: staii de amplificare), n locul unei instalaii speciale de alarm, acestea trebuie:
s transmit PRIORITAR alarma de incendiu, fa de oricare alt semnalizare care se realizeaz prin acestea i n toate spaiile n care acest lucru este necesar; s fie prevzute cu alimentare electric de rezerv; s fie prevzute cu amplificator de rezerv. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare
453
4.1.37. Dispozitivele de alarmare, montate n medii cu risc mare de incendiu, n medii speciale (explozive, corosive, cu umiditate ridicat etc.) sau n exteriorul cldirilor, trebuie s aib un grad de protecie corespunztor. 4.1.38. Sistemul de alarmare n cadrul unui obiectiv trebuie realizat astfel nct defeciunile intervenite la un circuit de semnalizare acustic s nu conduc la scoaterea din funciune a celorlalte circuite. Deconectarea de ctre personalul autorizat sau defeciunile ( scurtcircuit, rupere) circuitelor la care se conecteaz dispozitivele acustice de alarmare din obiectiv, i, n special, la cele cu sli aglomerate trebuie s fie semnalizate optic i/sau acus-tic, automat la operatorul care supravegheaz echipamentul de control i semnalizare la incendiu. 4.1.39. Sistemul de alarmare din cadrul unui obiectiv trebuie astfel realizat nct s poat fi transmis alarma, n funcie de necesiti, pe rnd sau simultan, n toate spaiile n care sunt montate dispozitivele de alarmare n caz de incendiu. 4.1.40. Sunetul emis de dispozitivele de alarm trebuie s fie continuu, chiar dac are amplitudinea i frecvena variabil. 4.1.41. Semnalul de alarm vocal trebuie s fie corespunztor, mesajele prenregistrate sau sintetizate trebuie s fie transmise automat ca rspuns Ia un sem-nal de incendiu, fie imediat, fie dup o temporizare stabilit i nu trebuie s depind de prezena unui operator. Toate mesajele trebuie s fie dare, scurte, lipsite de ambiguitate i preprogramate. Nivelul sonor trebuie s corespund celorlalte dispozitive de alarm sonor. Sunetul recepionat trebuie s fie inteligibil. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare
454
4.1.42. Nu se difuzeaz, n acelai timp cu alarma de incendiu, alte semnale sonore vocale n spaiul de protejat, iar cele difuzate n alte cazuri nu trebuie s se confunde cu semnalele de alarm. Dac timpul dintre mesajele succesive este mai mare de 10s pn la 30s, ntre mesaje, trebuie s fie difuzate suplimentar semnale asemntoare cu sunetele sirenelor. 4.1.43. Toate celelalte surse audio trebuie deconectate automat cu excepia microfonului de incendiu i modulelor de alarm vocal. Dac se dau mesaje de incendiu n direct trebuie definite microfonul sau mi-crofoanele de incendiu pentru a avea prioritate aceste anunuri. Cel puin un mi-crofon trebuie amplasat la echipamentul de control i semnalizare (centrala de sem-nalizare) i altul ntr-un spaiu separat. Funcionarea microfoanelor de incendiu trebuie s nu fie simultan. 4.1.44. Dispozitivele optice de alarm la incendiu trebuie utilizate numai n complectarea celor sonore. Indiferent de aplicaie nu se utilizeaz numai dispozitive de alarm incendiu optic. Alarma optic trebuie s dea semnale vizibile i distincte fa de orice alte semnale optice din spaiul de protejat.
Echiparea constructiilor cu instalatii de semnalizare a incendiilor

455
42. Criterii de echipare a construciilor cu instalaii de semnalizare a incendiilor. Principalele criterii de alegere a instalaiilor de semnalizare a incendiilor sunt:

categoriile de importan ale construciilor (conform HG 766 / 97); tipurile de cldiri i construcii (conform normativului P I18);
riscul de incendiu conform normativului P l18, iar numrul ocupanilor conform normativului I 7; destinaia cldirilor i construciilor (conform normativului P I18 i HG 525/96); tipurile i parametrii de funcionare specifici ai echipamentelor, timpii de alarmare-alertare i zonele protejate (conform OMI 84 /2001).

456
4.2.1. Echiparea cu instalaii de semnalizare a incendiilor, potrivit scenariilor de siguran la foc elaborate, sau dup caz la evaluarea capacitii de aprare mpotriva incendiilor, se asigur la urmtoarele compartimente de incendiu, construcii i ncperi: toate categoriile de construcii (compartimente de incendiu, ncperi) prevzute, conform reglementrilor specifice cu instalaii automate de stingere cu ap, tip drencer sau pulverizatoare, cu cea de ap i substane speciale, n condiiile n care acionarea acestora se face prin astfel de instalaii; construciile nchise, de importan excepional i deosebit (A, B), ncadrate conform legislaiei specifice, neechipate cu instalaii automate de stingere a incendiilor, precum i cele echipate la care este necesar asigurarea semnalizrii incendiilor nainte de intrarea n funciune a instalaiilor automate de stingere; construciile civile (publice) avnd destinaia:
construcii administrative i financiar bancare cu peste 600 de persoane; construcii de turism cu mai mult de 3 niveluri sau care adpostesc peste 150 persoane; construcii de cultur i nvmnt, cu mai mult de 4 niveluri sau care adpostesc peste 600 persoane; construcii de sntate care adpostesc peste 100 persoane (avnd paturi de spitalizare staionare); construcii comerciale i de sport, cu peste 1500 de persoane; construcii de cult cu peste 600 de persoane; cldiri nalte i foarte nalte, cu excepia locuinelor; cldiri cu sli aglomerate; construcii de producie i depozitare (inclusiv ncperi ori spaii de producie i depozitare amplasate n alte cldiri) din categoriile A, B sau C pericol de incendiu, eu aria desfurat mai mare de 600 m2, precum i depozite eu stive nalte (peste 4 m nlime).

457
4.2.2. Tipurile echipamentelor utilizate i a instalaiilor de semnalizare a incendiilor sunt:

Tip 1. instalaii de semnalizare a incendiilor pentru uz general: n cldiri trebuie s fie prevzute cu elemente standard SR EN 54 sau compatibile EN 54: echipament de control i semnalizare (central de semnalizare); echipamente de alimentare cu energie electric; detectoare; declanatoare manuale (butoane de semnalizare); dispozitive de alarm; elemente anexe (izolatoare, module de intrare - ieire etc.). Tip 2. instalaii de semnalizare a incendiilor pentru aplicaii specifice: instalaii pentru care nu exist standarde europene sau agremente tehnice europene. Ele nu sunt prevzute pentru protejarea ntregii cldiri, ci pentru situaii punctuale cum ar fi: zone de prelucrare electronic a datelor, echipamente i alte riscuri electrice; depozite cu stive nalte; zone cu pericol (chimic, biologic, nuclear, de exemplu); riscuri provenite din interiorul sau exteriorul cldirii.

458
4.2.3. Timpii de alarmare/alertare asigurai de tipul 1 trebuie s fie de 10 secun-de pentru alarmare i de la 10 secunde pn la maxim 10 minute pentru alertare, din momentul intrrii n alarm a unui detector sau acionrii unui declanator manual. 4.2.4. Tipurile de acoperire a zonelor de detectare la incendiu sunt: total prin detectoare de incendiu i declanatoare manuale; parial prin detectoare de incendiu i dec1anatoare manuale; ci comune de evacuare prin detectoare de incendiu i declanatoare manuale; local prin detectoare de incendiu i declanatoare manuale; pentru un echipament prin detectoare de incendiu; prin declanatoare manuale. 4.2.5. Cu instalaii de semnalizare a incendiilor de Tipul 1 se pot realiza tipurile 1,2,3 i 6 de acoperire, iar cu instalaii de semnalizare a incendiilor de Tip-ul II se pot realiza tipurile 4 i 5 de acoperire.

459
4.2.6. Tipul II de instalaii de semnalizare a incendiilor se poate utiliza n combinaie cu tipul 1 i cu toate tipurile de acoperire din tabelul 2. Acoperirea realizat astfel este de tip local sau pe echipament. 4.2.7. n toate construciile unde exist pericol de scpri i acumulri de gaz sau vapori inflamabili, se vor monta i/sau detectoare de concentraie pentru gaze sau vapori care, n anumite concentraii, pot deveni periculoase (explozive sau toxice). Aceste detectoare trebuie s avertizeze optic i acustic atingerea pragului de 20% din limita inferioar de explozie (LIE). 4.2.8. Instala iile de semnalizare a incendiilor se prev d doar cu dec1anatoare manuale de alarmare (butoane de semnalizare), numai acolo unde observarea iniierii incendiilor se asigur n timp util. Instalaiile de semnalizare a incendiilor prevzute cu detectoare automate se doteaz, obligatoriu, i cu declanatoare man-uale de alarmare.
De vazut tabelele de la pag. 20,21,22 din normativ
SPATII DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE SECURITATE

460
5 . S PA I I D E S T I N AT E E C H I PA M E N T E L O R D E C O N T R O L I SEMNALIZARE AFERENTE INSTALA IILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR I A SISTEMELOR DE ALARM IMPOTRN A EFRACIEI 5.1. Incperile destinate echipamentelor de control i semnalizare (central de semnalizare) aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei trebuie s corespund urmtoarelor condiii:
s fie amplasate ct mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai apropiat ca amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al reelei respective, asigurnd un grad de securitate corespunztor; s fie situate, de regul, la parter, n spaii uor accesibile din exterior, n vecintatea acceselor de intervenie ale pompieilor; cnd specificul cldirii impune, se admite amplasarea echipamentelor de control i semnalizare afe-rente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei la alte niveluri ale cldirii.
Conditii indeplinite de incaperile destinate echipamentelor de securitatecontinuare

461
s asigure posibilitatea de transport pe cile de acces a echipamentelor (coridoare, ui) corespunztor gabaritului i greutii acestora; s aib iluminat natural i posibiliti de aerisire, condiii normale de tem-peratur i umiditate admise'pentru cldiri administrative, s fie ferite de praf i ageni corosivi, riscul de avariere mecanic a echipamentelor s fie sczut; s fie astfel realizate nct s mpiedice propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor, trepidaiilor i zgomotelor; s nu fie traversate de conductele principale ale instalaiilor utilitare (ap, canalizare, gaze, nclzire etc.). Sunt admise numai racorduri pentru radia-toarele din ncperile respective; s nu fie amplasate sub ncperi ncadrate n clasa U3 (AD4 ) conform normativului I7; spaiile pentru echipamentele de control i semnalizare aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarm mpotriva efraciei s fie prevzute cu instalaii de iluminat de siguran pentru continuarea lucrului. n aceste ncperi au acces doar persoane autorizate. ncperile trebuie s fie prevzute cu tablou electric separat, alimentat naintea ntreruptorului general - la o singur cale de alimentare - sau de pe bara cu tensiune permanent - la dubl alimentare.

462
52. Echipamentele de control i semnalizare aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor se instaleaz de regul, n cldirea serviciului de pompieri, n spaii uor accesibile, sau cnd nu exist serviciu de pompieri, ntr-o incint supravegheat permanent. 5.3. Centrala sau panoul repetar trebuie s asigure retranslaia indicaiilor n cldirile cu mai multe intrri pentru pompieri prin panouri suplimentare de avertizare. Indicaiile vizuale sub forma Impilor de avertizare, ale iluminatului pentru continuarea lucrului tre-buie s fie montate la intrrile prevzute pentru accesul pompierilor n cldire. Acolo unde se monteaz mai multe panouri de control care pennit preluarea controlului de la mai multe locaii, trebuie luate msuri pentru a se preveni operarea contradictorie a comenzilor din poziii diferite prin retranslaia comenzilor.

463
5.4. Amplasarea echipamentului de control i semnalizare (centrala de semnalizare) la incendiu impune, n plus fa de cele prevzute la pct. 5.1, urmtoarele:
indicaiile i controalele s fie uor accesibile pompierilor i personalului res-ponsabil din cldire; iluminatul s permit citirea cu uurin a etichetelor i indicaiilor vizuale; riscul de incendiu s fie sczut i spaiul s fie acoperit de instalaiile de semna-lizare a incendiilor.
Dac echipamentul de control i semnalizare este distribuit n mai multe carcase este necesar ca:

spaiul de amplasare a fiecrei carcase s satisfac cerinele de mai sus; conexiunile dintre carcase s fie protejate corespunztor mpotriva avarierii prin incendiu sau avarierii mecanice; facilitile de monitorizare a defectelor s acopere interconectrile dintre diferite carcase ale centralei.

464
5.5. Incperile destinate echipamentelor de control i semnalizare aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se ncadreaz din punct de vedere al pericolului de electrocutare, ca locuri de munc periculoase definite prin STAS 8275. Din punct de vedere al mediului ele se n-cadreaz n categoria EE (BAS) definit conform normativului I7. Dac se monteaz echipamentele de control i semnalizare aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei n medii care nu satisfac condiiile de mediu curat i uscat, risc de avariere mecanic i de incendiu, atunci trebuie luate msuri suplimentare de protecie a echipamentului. In aceste ncperi se prevd, prin documentaia tehnico-economic, cu minimum 1-2 prize de 16 A /220 V pentru lmpi portabile i unelte (scule, accesorii) portabile n condiiile prevzute de normativul I7. 5.6. Incperile destinate echipamentelor de control i semnalizare aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor amplasate n construcii din categoria C, D, E trebuie amplasate n spaii ferite de incendiu sau n ncperi separate prin elemente incombustibile ( Ca ) rezistente la foc, minim 60 miu, avnd golurile de acces protejate cu ui rezistente la foc 30 miu. i prevzute cu dispozitive de autonchidere.

465
5.7. Iluminatul ncperilor destinate echipamentelor de control i semnalizare aferente instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotri-va efraciei se execut cu lmpi fluorescente sau incandescente n conformitate cu STAS 6646/1. 5.8. In ncperea centralelor de semnalizare a incendiilor se instaleaz un post telefonic, conectat la sistemul de telefonie interioar a obiectivului i un post direct la serviciul public de pompieri de sector sau localitate. 5.9. Pentru localizarea rapid, uoar i fr ambiguitate a alarmei i pentru a lega indicaia centralei de locaia oricrui detector sau declanator manual trebuie fumizate cel puin: cardul de zon, harta zonei, diagrama de conectare, lmpi pentru indicare la distan. 5.10. In cazul centrelor de supraveghere la distan se asigur o semnalizare de alarm la incendiu printr-o legtur automat cu pompierii ntr-un minim de timp de semnalizare. Alarmarea automat, n cazul existenei pazei n momentul declanrii alarmei de incendiu, trebuie confirmat i manual, telefonic.

466
5.11. Legturile automate trebuie monitorizate astfel inct orice defect s fie indicat la distan sau la central. Acolo unde exist centre de supraveghere la distan trebuie transmise cel puin semnalele generale de incendiu sau de defect. Dac spaiul este permanent supravegheat atunci se poate utiliza telefonul pentru anunarea pompierilor. 5.12. Amplasarea corpurilor de iluminat din dispeceratele cu monitoare TV se face astfel nct s nu existe lumin direct att natural, ct i artificial pe ecranele acestora. Echipamentele i aparatura de comand se instaleaz pe perei 'la nivelul privirii operatorului, la minim 0,8 m de la pardoseal. 5.13. Monitoarele se amplaseaz la o distan de 6 ... 10 ori diagonala ecranului fa de locul de supraveghere al operatorului. Dac numrul monitoarelor este mai mare de patru acestea se instaleaz in rackuri astfel inct operatorul s le poat urmri fr micarea capului. 5.14. Cablurile coaxiale care asigur legtura ntre diferitele echipamente (multiplexor, monitoare, camere video, videorecordere etc.) se amplaseaz la o distan mai mare de 0,5 m fa de cablurile de for i se evit trasee paralele ale acestora pe distane mai mari de 1 m. n cazurile n care paralelismul nu se poate evita, cablurile coaxiale se protejeaz in tuburi metalice, legate la pmnt la ambele capete, situaie in care nu se normeaz distana dintre ele.
REALIZAREA INSTALATIILOR
467
6. REALIZAREA INSTALA IILOR DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR I SISTEMELOR DE ALARM IMPOTRIVA EFRACIEI 6.1. Tipuri de cablu
6.1.1. Instalaiile de semnalizare a incendiilor se realizeaz n execuie ngropat sau aparent, cablurile utilizate fiind conforme cu cerinele specificate de productorul echipamentelor, lundu-se n calcul intensitatea curentului admisibil i atenuarea sem-nalelor date. 6.12. Circuitele instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se execut cu cabluri cu conductoare de cupru cu excepia cazurilor cnd sistemul este proiectat s lucreze n alte tehnologii (de exemplu, cabluri optice). 6.1.3. Seciunea conductorului de cupru utilizat pentru instalaiile de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarm mpotriva efraciei este cea rezultat din cal-cul n funcie de ncrcare (curentul consumat n cazul cel mai defavorabil) i consumul estimat pe circuitul respectiv, configuraia i lungimea traseelor, astfel nct la cel mai ndeprtat element conectat s se asigure tensiunea minim de funcionare, n conformitate cu indicaiile productoru1ui de echipament. 6.1.4. Tensiunile nominale de alimentare ale circuitelor instalaiilor de sem-nalizare a incendiilor i ale sistemelor de alarm mpotriva efraciei sunt, de regul, n gama 12-24 V C.c. 6.1.5. n spaiile de producie i depozitare din categoria A i B (EE 3) de peri-col de incendiu, conductoarele de semnalizare sunt cu ntrziere mrit la propagarea flcrilor. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare
6.2. Protecia mpotriva incendiului

468
6.2.1. De regul, cablurile se instaleaz n zone cu risc mic de incendiu (cu excepia celor din incinte protejate). Dac este necesar prevederea traseelor de cabluri n alte zone, trebuie utilizate cabluri rezistente la foc sau se asigur supravegherea canalizaiilor de cabluri prin detectoare mpotriva incendiului, astfel nct un defect al acestora s nu mpiedice: recepia unui semnal de detectare la echipamentul de control i semnalizare; funcionarea dispozitivelor de alarm; recepia semnalelor iniiate de sistemul de detecie prin echipamentul de transmisie al alarmei de incendiu. 6.2.2. Cablurile care trebuie s rmn n funciune mai mult de 1 minut dup detectarea incendiului trebuie s reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau s fie protejate pentru aceast perioad. Aceste cabluri sunt cele care asigur: conectarea dintre echipamentul de control i semnalizare i echipamenul de alimentare cu energie electric dac se gsesc n carcase diferite; conectarea dintre pri ale echipamentului de control i semnalizare dac se gsesc n carcase diferite; conectarea dintre echipamentul de control i semnalizare i panourile repetoare de semnalizare i/sau de comand; funcionarea ntr-o zon cu risc mare de incendiu.
Retelele de cabluri
469
62.3. Reelele de cabluri care conecteaz echipamentul de control i semnalizare cu detectoare, declanatoare manuale, dispozitive de alarmare etc. pot fi n sistem:

linii radiale; bucle. amplasarea n zona supravegheat prin detectoare, astfel ca la apariia unui incendiu s se iniieze o alarm; rezistena corespunztoare la efectele focului i interveniei mpotriva incendi-ului cel puin 30 de minute.
6.2.4. n cazul utilizrii liniilor radiale se asigur:
62.5. n cazul utilizrii buclelor acestea trebuie s reziste aciunii focului i interveniei mpotriva incendiului cel puin 30 de minute sau s aib o protecie corespunztoare pentru aceast perioad, dac funciunile, altele dect cea de detectare, de la mai mult de o zon, nu pot fi ndeplinite.
6.3. Protecia mpotriva defectelor mecanice

470
6.3.1. Cablurile trebuie protejate corespunztor mediului i locului de amplasare. Cablurile se instaleaz n spaii protejate de tip: tunele de cabluri, ghene, tuburi etc. Cablul trebuie s aib o rezisten mecanic suficient pentru modul de pozare ales. Dac cablul nu ofer aceast rezisten, se protejeaz mecanic, suplimentar. 6.3.2. La utilizarea circuitelor n bucl trebuie luat n calcul evitarea deteriorrii simultane a celor dou capete ale buclei (ruperea cablului sau scurtcircuit). La amplasarea ambelor capete ale buclei n acelai spaiu, se iau msuri suplimentare de protecie mecanic sau se distaneaz suficient cele dou capete ale buclei, pentru evitarea unui defect simultan.
6.4. Protecia mpotriva efectelor electromagnetice

471
6.4.1. Pentru evitarea defectelor i alarmelor false, cablurile i echipamentele nu se instaleaz n spaii care prezint niveluri ridicate ale cmpului electromagnetic. Dac acest lucru nu este posibil, trebuie prev zut o protec ie electromagnetic adecvat prin ecranare i legare la pmnt conform PE 107.
6.5. Instalarea cablurilor

472
6.5.1. Traseele de cablu de tip conducte, canale etc. trebuie s permit intro-ducerea i scoaterea cu uurin a cablurilor. Accesul trebuie permis prin nlturarea sau deschiderea unor capace de protecie. 6.5.2. Acolo unde cablurile traverseaz (penetreaz) perei i planee cu rol de rezisten la foc (antifoc), golurile trebuie asigurate mpotriva incendiului astfel nct rezistena la foc a elementului de compartimentare traversat s nu se reduc. 6.5.3. Conexiunile de cabluri, altele dect cele din carcasele echipamentelor, se evit. n cazul n care acest lucru nu este posibil, conexiunea trebuie carcasat ntr-o cutie de conexiune, accesibil i identificabil. Metoda de conexiune nu tre-buie s reduc fiabilitatea i rezistena la foc a cablului fr conexiune. 6.5.4. Pentru reducerea interferenelor electrice din cauza apropierii de instalaiile de date i cele electrice de joas tensiune, cablurile instalaiilor de semnalizare a incendiilor se separ de cablurile altor sisteme prin: instalarea n conducte, ghene etc. separate; intermediul unor elemente despritoare mecanice continue i rigide din materiale rezistente la foc; instalarea la o distan de minim 0,3 m de cablurile altor sisteme .
Instalarea cablurilor in tuneluri si conducte

473
6.5.5. Se evit instalarea cablurilor instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei n lungul conductelor calde, interzicn-du-se instalarea pe suprafee calde. De asemenea, se evit traseele expuse la umezeal. Pe poriuni reduse ale traseelor apropiate de suprafee calde (minim 40 c) sau la ncruciri cu acestea, distana ntre circuitele instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei trebuie s fie de minim 12 cm sau se iau msuri de izolare termic. 6.5.6. Se evit instalarea cablurilor instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei n tuneluri sau canale tehnice n care se gsesc cabluri electrice cu tensiuni mai mari de 1000 V. In cazurile n care nu este posibil o alt soluie, cablurile se instaleaz n tuneluri sau canale tehnice pe pereii opui sau pe aceeai parte cu cablurile electrice la o distan de cca 40 cm, sub cele electrice. Cnd lungimile de paralelism depesc 150 m, iar tensiunile sunt mai mari de 1000 V, se face, de la caz la caz, calculul de protecie, lundu-se msuri corespunztoare conform normativelor i standardelor n vigoare.
Cablul de alimentare
474
6.5.7. La stabilirea traseelor se evit trecerile prin spaii cu pericol de explozie, medii corosive sau zone n care exist pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea deteriora nveliul cablurilor sau ar prezenta pericol de incendiu, alegndu-se soluii de montaj pe pereii exteriori acestor spaii (cu condiia protejrii mpotriva efectelor de radiaii termice n caz de incendiu i deteriorrilor mecanice), i anume, n spaiile de circulaie, anexe tehnice sau alte spaii Iar pericol. 6.5.8. Pentru realizarea circuitelor de alarm la incendiu pentru conectarea dispozitivelor de alarm se utilizeaz acelai tip de cablu. 6.5.9. Cablul de joas tensiune pentru alimentarea echipamentului de control i semnalizare la incendiu se monteaz pe o intrare separat n carcasa echipamentului, fa de toate celelalte cabluri ale sistemului de detectare i de alarm la incendiu. 6.5.10. Pentru sistemele de detectare i de alarm la incendiu i sistemele de alarm mpotriva efraciei se prevd puncte de concentrare separate, marcate corespunztor. 6.5.11. Cutiile de conexiuni se instaleaz numai n locuri uscate, asigurate mpotriva accesului persoanelor neautorizate, uor accesibile personalului de ntreinere.
Marcarea cablurilor
475
6.5.12. Cablurile, conectoarele, bomele etc. trebuie s fie marcate pentru a putea fi uor identificate. 6.5.13. Rezistena de izolaie fa de pmnt a circuitelor de semnalizare trebuie s fie de minim 10 Mohm cu decuplarea bomei de mpmntare. 6.5.14. In cldirile nalte i foarte nalte coloanele dispuse pe vertical, pentru circuitele destinate instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei, trebuie s fie separate de celelalte categorii de instalaii electrice sau de telecomunicaii. 6.5.15. Organizarea echipamentului aferent instalaiilor de semnalizare a incendiilor i sistemelor de alarm mpotriva efraciei se face pe niveluri de acces a echipamentului cu sistem de parolare. 6.5.16. Circuitele pentru instalaiile de semnalizare a incendilior i sistemele de alarm mpotriva efraciei se instaleaz n tuburi separate. 6.5.17. Circuitele pentru televiziune cu circuit nchis se realizeaz n tuburi sau cu cabluri separate. In cazul cnd instalaiile dispecer sau interfon au funciuni de alarm la incendiu circuitele se instaleaz n acelai mod.
SURSE DE ALIMENTARE
476
7. SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC A INSTALAllLOR DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR I A SISTEMELOR DE ALARM MPOTRIVA EFRACIEI 7.1. Alimentarea cu energie electric a instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarm mpotriva efraciei se realizeaz de la dou surse independente (baz i rezerv). Energia electric furnizat de echipamentul de alimentare tre-buie s fie suficient pentru satisfacerea cerinelor de alimentare ale sistemului. Alimentarea de rezerv se realizeaz, de regul, la 24 V c.c. i 12 V c.c, de la baterii de acumulatoare sau de la grup electrogen. 7.2. Surse de alimentare. 7.2.1. Sursa principal de energie pentru sistem trebuie s fie reeaua public de alimentare. In caz contrar se poate folosi un sistem de alimentare privat. Sursa principal trebuie s fie conectat cu sistemul printr-un cablu dedicat i protejat, s aib dispozitive de protecie dedicate care trebuie s fie etichetate i accesibile numai de ctre personal autorizat, s fie independent de orice dispozitiv general de separare a cldirii. La utilizarea mai multor echipamente de alimentare condiiile se aplic pen-tru fiecare n parte.
Sursa de rezerva
477
7.2.2. In caz de cdere a sursei principale, sursa de rezerv trebuie s fie disponibil sub forma unei baterii. Capacitatea acestei baterii trebuie s fie suficient pentru ca sistemul s funcioneze normal pe timpul ntreruperii sursei principale i s permit luarea msurilor de restabilire a sursei principale. In aceste cazuri alimentarea poate fi, de asemenea, facut dintr-un generator de intervenie sau cu surse nentreruptibile. Cnd se utilizeaz aceste surse capacitatea bateriei de rezerv poate fi redus, dar aceasta trebuie s fie prevzut ntotdeauna. Unde se utilizeaz generatoare de urgen trebuie ca bateria s se rencarce n 24 ore de la restabilirea sursei principale. Pentru instalaiile de semnalizare a incendiilor limitele pentru durata de funcionare pe sursa de rezerv asigurate de capacitatea bateriei trebuie s fie de 48 ore, dup care trebuie s funcioneze la ncrcarea de alarm cel puin 30 minute. (Durata de funcionare pe baterie poate fi redus la 30 ore pentru locurile unde exist personal permanent de supraveghere dac este indicat imediat cderea sursei principale i dac durata reparaiei este reglementat prin contract la mai puin de 24 ore.) In cazul cldirilor neocupate pentru o perioad semnificativ, durata de funcionare pe sursa de rezerv se mrete cu 24 de ore fa de durata de 48 ore.
Sursa de rezerva
478
7.3. Sursa de rezerv trebuie s preia n mod automat alimentarea instalaiei de semnalizare, atunci cnd sursa de baz cade sau nu mai asigur tensiunea no-minal de funcionare. 7.4. Comutarea de pe o surs pe alta nu trebuie s conduc la modificri n starea instalaiilor (alarme false, pierderi de informaii, iniierea comenzii de acionare a dispozitivelor de protecie etc.). 7.5. Sursa de rezerv trebuie s asigure autonomia n funcionare a instalaiei de semnalizare a incendiului i a sistemului de alarm mpotriva efrac#ei pe o durat de 24 ore n condiii normale (stare de veghe) dup care nc 30 minute n stare de alarm. 7.6. Schema electrica a instalatiei de semnalizare a incendiului i a sistemului de alarim mpotriva efraciei cu echipamentele cuprinse n sistem se realizeaz astfel nct s asigure menInerea bateriilor la capacitatea nominal de funcionare.
Protejarea sursei de rezerva

479
7.7. Pentru o singur cale de alimentare, circuitul de alimentare de la sursa de baz este realizat sub forma unei coloane proprii racordat direct la tabloul gene-ral de distribuie dac soluia prezint siguran n funcionare. Circuitul de alimentare este marcat i nu poate fi deconectat dect de persoane autorizate. Acest circuit este alimentat nainte de ntreruptorul general. 7.8. Pentru utilizarea a dou ci distincte de alimentare cu energie electric, la circuitele de alimentare de la sursa de baz i de rezerv, nu se admite conectarea altor consumatori care nu au legtur cu instalaia de semnalizare a incendiului 7.9. Se excepteaz de la prevederile art. 7.7 i 7.8 instalaiile de semnalizare a incendiilor de apartament. 7.10. Se asigur dispozitivele de protecie antiseismice corespunztoare tipu-lui de surs, locului de amplasare i condiiilor specifice. 7.11. Se iau msuri pentru protejarea la sabotaj a sursei de rezerv.
Prize de pamant
480
8. PRIZE DE P MNT PENTRU INSTALA IILE DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR I SISTEMELE DE ALARM IMPOTRIVA EFRACIEI.
8.1. Numrul i caracteristicile prizelor de pmnt necesare n instalaiile de semnalizare a incendiului i n sistemul de alarm mpotriva efraciei se stabilesc conform prevederilor STAS 6271. 8.2. Pentru conectarea instalaiei de semnalizare a incendiului i a sistemului de alarm mpotriva efraciei se prevd prize de pmnt n valoare de 4 ohmi, realizate fie separat pentru fiecare instalaie, fie prin conectarea la o priz comun cu alte echipamente sau prize ale cldirii. Utilizarea n comun a prizelor de pmnt pentru instalaiile de semnalizare a incendiului i sistemul de alarm mpotriva efraciei cu cele ale instalaiei de energie electric se admite numai n condiiile prevzute de STAS 6271. 8.3. Prizele de pmnt se conecteaz la tabloul special pentru prize, care se amplaseaz, de preferin, n ncperile echipamentelor aferente. Alegerea conductoarelor pentru legarea la pmnt i dimensionarea acestora se face n confonnitate cu prevederile STAS 12604/5 pentru instalaia de legare la conductorul de protecie. 8.4. Pentru trecerea prin fundaie a conductoarelor de legare la pmnt se prevede cte un tub PVC 39 rom, curbat ntr-un singur plan cu o raz de cel puin 1 m, care strbate pardoseala pe vertical i fundaia exterioar pe orizontal, ajungndu-se la exterior la 0,8 m sub nivelul solului i prelungindu-se cu cel puin 1 m de la fundaia cldirii. PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE - curs specializare
MANAGEMENTUL SECURITATII CLADIRILOR

481
9. SISTEME DE MANAGEMENT A SECURITll CLDIRll

9.1. Sistemul de management al securitii cldirii - prin DISPECERATUL DE SECURITATE, amplasat, de regul, la parterul cldirii ntr-un spaiu special amenajat gestioneaz funciile privind sigurana persoanelor, a bunurilor materiale, precum i a spaiului care le adpostete. 9.2. Sistemul de management al securitii cldirii are rolul de a prelua i prelucra avarii i comenzi de la insalaiile ce asigur securitatea cldirii. Echipamentele de securitate ale cldirii care se monitorizeaza sunt:

instalaie de semnalizare i stingere a incendiilor; sistem de paz mpotriva efraciei; sistem televiziune cu circuit nchis (TVCI);
sistem control acces pe baz de cartele de identificare i prin nchiderea zonelor cu acces controlat;
Legaturi cu dispeceratul de securitate

482
9.3. Instalaia de semnalizare a incendiului este, dup caz, n permanent legtur, prin intermediul echipamentului de control i semnalizare la incendiu cu sistemele de stingere, fiind integrat n reeaua de comunicaie a dispeceratului de securitate prin interfee de comunicaie, fcnd astfel posibil intervenia de stingere. 9.4. Sistemul de alarm mpotriva efraciei este n permanent legtur, prin intermediul echipamentului de control i semnalizare mpotriva efraciei, cu dispeceratul de securitate prin interfee de comunicaie, fiind integrate n reeaua de comunicaie a cldirii. Conform scenariului de siguran la foc elaborat se stabilete prioritatea alarmelor la incendiu i efracie. 9.5. Sistemul de televiziune cu circuit inchis (TVCI) are n componen camere video pentru supravegherea exterioar i interioar a cldirii. Echipamentul de supraveghere video se leag la dispeceratul de securitate al cldirii pe reeaua de comunicaie, asigurnd accesul la imagini, n diferitele puncte considerate importante ale cldirii.
Dispeceratul de securitate
483
9.6. Sistemul de control acces comunic cu dispeceratul de securitate prin intermediul centralelor mici de control acces, care sunt legate la calculatorul central dar pot gestiona accesul independent (fiind prevzute cu baterii), care se face la intervale prestabilite de timp sau prin intermediul unei centrale unice, legat la reeaua de comunicaie a cldirii prin intermediul interfeelor de comunicaie. 9.7. Dispeceratul de securitate monitorizeaz i sistemul de desfumare al cldirii, organele de acionare pentru nchiderea accesului n anumite zone, meninerea n funciune a ascensoarelor de siguran n caz de incendiu, monitorizarea dulapurilor electrice de siguran i a surselor de alimentare de siguran, iluminatul de siguran de evacuare al cldirii, de continuare a lucrului sau pentru intervenii, sau a utilajelor care contribuie la meninerea n funciune a instalaiilor de stingere i avertizare incendiu, paz mpotriva efraciei etc.
Exploatarea instalatiilor
484
10. EXPLOATAREA INSTALAllLOR DE SEMNALIZARE A INCENDllLOR I A SISTEMELOR DE ALARM IMPOTRIVA EFRACIEI.

10.1. Proprietarul sau o alt persoan avnd control n acea parte a cldirii, care conine instalaia de semnalizare a incendiului sau sistemul de alarm mpotriva efraciei instalat, este responsabil pentru:
asigurarea conformitii iniiale i continue a instalaiei sau sistemului cu cerinele n vigoare; scrierea procedurii pentru abordarea diferitelor alarme, avertizri i a altor evenimente aprute n instalaie sau sistem; antrenarea ocupanilor pentru recunoaterea diferitelor situaii, alarme i pentru evacuare; pstrarea instalaiei sau sistemului n cele mai bune condiii de funcionare. prevenirea alarmelor false, prin luarea de msuri adecvate pentru mpiedica-rea activrii detectoarelor prin operaii de sudare, tiere metale, fumat, nclzit, gtit, evacuare gaze etc.;
Exploatarea instalatiilor
485
asigurarea c instalaia sau sistemul este modificat corespunztor dac apar orice schimbri semnificative de utilizare sau configurare a cldirii; inerea unui registru de eviden a interveniilor la sistem i nregistrarea tuturor evenimentelor care afecteaz sau au ca surs instalaia sau sistemul; asigurarea c instalaia sau sistemul este ntreinut la intervale corespunztoare dup apariia unui defect, incendiu sau alt eveniment care poate afecta sistemul; numirea uneia sau mai multor persoane pentru ndeplinirea acestor funcii; numele lor trebuie scrise n registul de eviden a interveniilor la sistem; schimbarea periodic a codurilor de acces ale utilizatorilor i personalizarea acestora.
10.2. Proprietarul poate delega aceste funcii prin contract unei organizaii (organizaia care a instalat sistemul sau care asigur service). Jurnalul (registrul) instalaiei sau sistemului trebuie inut ntr-un loc accesibil persoanelor autorizate, de regul, lng central i trebuie efectuate nregistrri privind toate evenimentele sistemului.
Dezbatere
486
120 min. discutii si exemple practice
Pasul 21
487
Standarde europene pentru sistemele de alarma
STANDARDE EUROPENE PENTRU SISTEMELE DE ALARMA

488
Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, ca stat membru, Romania a devenit si membru cu drepturi depline al CEN (Comitetul European de Standardizare) si al CENELEC (Comitetul European de Standardizare pentru Electronica).
In cadrul ASRO (Asociatia de Standardizare din Romania), s-a infiintat un comitet tehnic Sisteme de alarma (C7) care este identic cu comitetul tehnic european al carui obiect de activitate este similar. Romania, ca stat membru al UE, are obligatia de a adopta toate standardele europene. Standardele europene sunt publicate numai ca standarde nationale identice cu standardele europene (continut tehnic si prezentare). Standardele europene sunt puse in aplicare numai prin adoptarea lor ca standarde romane.
STANDARDE EUROPENE PENTRU SISTEMELE DE ALARMA

489
Serii de standarde din domeniul sisteme de alarma.

Seria EN 50130 Sisteme de alarma/prescriptii comune. Seria EN 50131 Sisteme de alarma impotriva efractiei.
Seria EN 50132 Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaza in aplicatiile de securitate. Seria EN 50133 Sisteme de control al accesului utilizate in aplicatii de securitate.

Seria EN 50134 Sisteme de alarma sociala. Seria EN 50136 Sisteme si echipamente de transmisie a alarmei. Seria EN 50137 Sisteme de alarma combinate si integrate. Seria EN 50486 Sisteme audio si video pentru usi. Seria EN 50518 Centru de monitorizare si receptie a alarmelor. Rapoarte tehnice.
Seria EN 50130
Sisteme de alarma / prescriptii comune
490
SR EN 50130-4:2001 - Sisteme de alarma. Partea 4: Compatibilitate electromagnetica. Standard familie de produse. Prescriptii referitoare la imunitatea componentelor din sistemele de detectie incendiu, efractie si de alarma sociala. Standardul stabileste cerintele aplicabile sistemelor de alarma n general (mai ales cerintelor de compatibilitate electromagnetica). Tradus. SR EN 50130-4:2001/A1:2001 - Sisteme de alarma. Partea 4: Compatibilitate electromagnetica. Standard familie de produse: Prescriptii referitoare la imunitatea componentelor din sistemele de detectie incendiu, efractie si de alarma sociala. Standardul stabileste cerintele aplicabile sistemelor de alarma n general (mai ales cerintelor de compatibilitate electromagnetica) Tradus. SR EN 50130-4:2001/A2:2003 - Sisteme de alarma. Partea 4: Compatibilitate electromagnetica. Standard familie de produse: Prescriptii referitoare la imunitatea componentelor din sistemele de detectie incendiu, efractie si de alarma sociala. Amendamentul face modificari la articolele 1, 2, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 12 si 13 din standardul SR EN 50130-4:2001. - Tradus
Seria EN 50131
Sisteme de alarma impotriva efractiei
491
SR EN 50131-1:2001 - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm la efracie. Partea 1: Prescripii generale. Standardul conine prescripiile impuse sistemelor de alarm la efracie, instalate n imobile, care utilizeaz legturi filare specifice, legturi filare nespecifice sau legturi fr fir. Standardul nu conine prescripiile pentru sistemele de alarm la efracie situate n exterior. Aceste prescripii se aplic de asemenea componentelor sistemelor de alarm la efracie instalate ntr-un imobil, fixate normal pe o structur extern a imobilului. Tradus ATENTIE! Acest standard a fost valabil doar pana la 01.05.2009 cand a fost inlocuit de: SR EN 50131-1:2007 - doar in EN/FR/DE. SR EN 50131-6:2002 - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm mpotriva efraciei. Partea 6: Alimentare. Standardul se refer la alimentrile sistemelor de alarm mpotriva efraciei montate n cldiri. Acesta indic de asemenea prescripiile pentru alimentrile montate n exterior, conectate la componentele unui sistem instalat ntr-o cldire, dar care sunt normal fixate pe structura extern a imobilului. Tradus. SR EN 50131-5-3:2006 - Sisteme de alarma. Sisteme de alarma mpotriva efractiei. Cerinte pentru echipamentele de interconectare care utilizeaza tehnici de radiofrecventa - doar in EN/FR/DE.
Seria EN 50132
Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaza in aplicatiile de securitate
492
SR EN 50132-7:2002 - Sisteme de alarm. Sisteme de supraveghere TVCI utilizate n aplicaii de securitate. Partea 7: Ghid de aplicare. Standardul stabilete recomandri n vederea garantrii c funciile sistemului de televiziune n circuit nchis (TVCI) i performanele lor sunt satisfcute n totalitate. Standardul servete responsabililor pentru stabilirea prescripiilor operaionale, ntocmirii specificaiilor, selectrii, instalrii, recepiei utilizrii i mentenanei unui sistem TVCI. Tradus. SR EN 50132-2-1:2001 - Sisteme de alarm. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaz n aplicaiile de securitate. Partea 2-1: Camere alb-negru. Standardul conine prescripiile minimale referitoare la specificaiile i la ncercrile camerelor alb-negru din TVCI utilizate n sistemele de supraveghere TVCI pentru aplicaiile de securitate. Tradus. SR EN 50132-5:2004 - Sisteme de alarm. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaz n aplicaiile de securitate. Partea 5: Transmisie video. Standardul precizeaz cerinele minime pentru specificaii i ncercrile de performan pentru un canal de transmisie video incluznd un transmitor, un receptor sau dispozitive intermediare asociate cu mediul de transmisie selectat, pentru utilizarea n sistemele de supraveghere TVCI. Tradus.
Seria EN 50133
Sisteme de control al accesului utilizate in aplicatii de securitate
493
SR EN 50133-1:2002 - Sisteme de alarm. Sisteme de control al accesului utilizate n aplicaii de securitate. Partea 1: Prescripii pentru sisteme. Standardul stabilete prescripiile referitoare la sistemele de control acces automatizate i componentele lor, din interiorul i din jurul cldirilor. - Tradus. SR EN 50133-1:2002/A1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de control al accesului utilizate n aplicaii de securitate. Partea 1: Prescripii pentru sisteme. Amendamentul SR EN 50133-1:2002/A1:2004 modific SR EN 50133-1:2002 i anume: modific articolele 2 i 5 i adaug anexa A. Acest standard trebuie utilizat mpreun cu SR EN 50133-1:2002. SR EN 50133-2-1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de control al accesului utilizate n aplicaii de securitate. Partea 2-1: Prescripii generale pentru componente. Acest standard specific prescripiile generale referitoare la componentele unui sistem automat de control al accesului cum sunt cele prezentate la 4.2 din EN 50133-1. SR EN 50133-7:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de control al accesului utilizate n aplicaii de securitate. Partea 7: Ghid de aplicare. Acest standard prezint un ghid referitor la punerea n funciune a unui sistem automat de control al accesului i a componentelor sale, amplasate n interior sau n apropierea imobilelor.
Seria EN 50134
Sisteme de alarma sociala
494
SR EN 50134-2:2002 - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm social. Partea 2: Dispozitive de declanare. Standardul cuprinde prescripiile i ncercrile referitoare la dispozitive de declanare activate manual care sunt parte constitutiv a unui sistem de alarm social. Standardul se aplic numai dispozitivelor de declanare activate manual care transmit semnalul de declanare a alarmei la o unitate local sau la un echipament de control utiliznd metode de transmisie prin cablu sau prin radio. Tradus. SR EN 50134-1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm social. Partea 1: Prescripii referitoare la sisteme. Standardul specific prescripiile minime referitoare la un sistem de alarm social. Pentru persoane cu dizabiliti (de exemplu: deficien vizual sau auditiv) se pot aplica prescripii suplimentare neincluse n aceste serii de standarde. SR EN 50134-3:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme de alarm social. Partea 3: Unitate local i echipament de control. Acest standard specific prescripiile i ncercrile pentru unitile locale i echipamentele de control care constituie pri ale unui sistem de alarm social. Pentru persoane cu dizabiliti (de exemplu:deficien vizual sau auditiv) se pot aplica prescripii suplimentare neincluse n aceste serii de standarde.
Seria EN 50136
Sisteme si echipamente de transmisie a alarmei
495
SR EN 50136-1-3:2003 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme i echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-3: Prescripii referitoare la sisteme cu comunicatoare digitale pe reeaua telefonic public cu comutare. SR EN 50136-1-4:2003 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme i echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-4: Prescripii referitoare la sisteme utiliznd comunicatoare vocale pe reeaua telefonic public cu comutare. SR EN 50136-2-2:2003 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme i echipamente de transmisie a alarmei. Partea 2-2: Prescripii referitoare la echipamente pentru sisteme utiliznd canale de alarm dedicate. SR EN 50136-1-1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme i echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-1: Prescripii generale pentru sisteme de transmisie a alarmei. SR EN 50136-1-1:2004/A1:2004 ver.eng. - Sisteme de alarm. Sisteme i echipamente de transmisie a alarmei. Partea 1-1: Prescripii generale pentru sisteme de transmisie a alarmei. SR EN 50136-2-4:2004 ver.eng. - Sisteme de alarma. Sisteme si echipamente de transmisie a alarmei. Partea 2-4: Prescriptii referitoare la echipamente utilizate n sisteme cu transmisie vocala pe reteaua telefonica publica cu comutare.
STANDARDE IN STADIUL DE PROIECT

496
Seria EN 50137 Sisteme de alarma combinate si integrate.
CLC/TS 50398 - Alarm systems Combined and integrated alarm systems General requirements.
Seria EN 50486 Sisteme audio si video pentru usi.
EN 50486 Equipment for use in audio and video door entry systems. (2008?)
Seria EN 50518 Centru de monitorizare si receptie a alarmelor.

EN 50518-1 Monitoring and alarm receiving centre. Part 1 Requirements EN 50518-2 - Monitoring and alarm receiving centre. Part 2 Requirements for technical facilities,
Rapoarte tehnice.

CLC/FprTR 50515 List of interpretations on published standards on Alarm Systems (2008?). CLC/TR 50XXX Alarm Term & Definitions.
Pasul 22
497
Standardele romne care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute n domeniul produselor pentru constructii.
ASRO
Asociatia de Standardizare din Romania
498
Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, ca stat membru, Romania a devenit si membru cu drepturi depline al CEN (Comitetul European de Standardizare) si al CENELEC (Comitetul European de Standardizare pentru Electronica). Romania, ca stat membru al UE, are obligatia de a adopta toate standardele europene. Standardele europene sunt publicate numai ca standarde nationale identice cu standardele europene (continut tehnic si prezentare). Standardele europene sunt puse in aplicare numai prin adoptarea lor ca standarde romane.
Standarde
499
ORDIN nr. 729 din 5 mai 2006

pentru aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii
In temeiul art. 13 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin: Art. 1 Se aproba Lista standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2 - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art. 3 La data publicarii prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 968/2005 pentru aprobarea Listei standardelor romane care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul produselor pentru constructii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 30 iunie 2005, se abroga. ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA
Standarde
500
SR EN 54-3:2002 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alam la incendiu. Partea 3: Dispozitive de alarmare la incendiu. Sonerii Standardul trateaza ncercarile soneriilor din componenta sistemelor de detectie si alarmare n caz de incendiu. R EN 54-3:2002/A1:2003 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarm la incendiu. Sonerii Amendamentul aduce unele modificari la standardul european en 54-3:2001. SR EN 54-3:2002/A1:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarm la incendiu. Sonerii Amendamentul aduce unele modificari la standardul european en 54-3:2001. SR EN 54-3:2002/A2:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i alarmare la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarmare la incendiu. Sonerii Acest standard se refer la soneriile vocale prin aplicarea cerinelor suplimentare, metodelor de ncercare i criteriului de performan detaliat n anexa C.
Standarde
501
SR EN 54-3:2002 - Sisteme de detectare i de alam la incendiu. Partea 3: Dispozitive de alarmare la incendiu. Sonerii Standardul trateaza ncercarile soneriilor din componenta sistemelor de detectie si alarmare n caz de incendiu. SR EN 54-3:2002/A2:2006 - Sisteme de detectare i alarmare la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarmare la incendiu. Sonerii Acest standard se refer la soneriile vocale prin aplicarea cerinelor suplimentare, metodelor de ncercare i criteriului de performan detaliat n anexa C. SR EN 54-12:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 12: Detectoare de fum. Detectoare liniare care utilizeaz principiul transmisiei unui fascicul de unde optice. Acest standard cuprinde sapte anexe (normative): A, B, C, D, E, F, G si una informativa ZA care contin explicatii privind: standul pentru masurari valoare prag de raspuns, camera de ncercari incendiu, focarul mocnit de lemn (piroliza) (TF2), focarul mocnit luminos de bumbac (TF3), focarul de materiale plastice arznd (poliuretan) (TF4), focarul de lichide (n-heptan) (TF5), aparatul pentru ncercarea influenta lumina ambianta si legatura cu directivele europene. SR EN 54-4+AC:2000/A1:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 4: Echipament de alimentare electric. Acest amendament reprezinta versiunea romna a textului n limba engleza a amendamentului la standardul european EN 54-4:1997/A1:2002.
Standarde
502
SR EN 54-10:2002 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 10: Detectoare de flacar. Detectoare punctuale. Acest standard face parte din seria de standarde EN 54 si stabileste cerintele, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru detectoarele de flacara destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarmare incendiu din cladiri. SR EN 54-11:2002 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 11: Butoane de semnalizare manual. Acest standard face parte din seria de standarde EN 54 si stabileste cerintele, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru detectoarele de flacara destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarmare incendiu din cladiri. SR EN 54-7:2002 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 7: Detectoare de fum. Detectoare punctuale care utilizeaz dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea. Standardul specifica conditiile, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru detectoare punctuale de fum care functioneaza utiliznd difuzia luminii, transmisia luminii sau ionizarea, destinate utilizarii n sistemele de detectare si de alarma la incendiu ale cladirilor. SR EN 54-2+AC:2000 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 2: Echipament de control i semnalizare. Standardul specifica conditiile, metodele de ncercare si criteriile de performanta pentru echipamentele de control si semnalizare, destinate a fi utilizate n sistemele de detectare si de alarma la incendiu instalate n cladiri.
Standarde
503
SR EN 54-5:2002/A1:2003 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 5: Detectori de cldur. Detectori punctuali. Amendamentul modifica: La sfrsitul cuprinsului se insereaza Anexa YA (informativa); Dupa anexa D se introduce anexa YA cu urmatorul titlu: Capitole ale acestui standard european care se refera la cerintele esentiale sau alte dispozitii ale Directivelor UE. SR EN 54-1:1998 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 1: Introducere. Standardul prezint sistemele de detectare i de alarm la incendiu pentru cldiri. Aceste standarde, dac acest lucru este convenit, ar putea s fie aplicat la partea de detectare a sistemelor de stingere (cu axcepia capetelor sprinkler), cu toate c condiiile de sensibilitate pot s nu fie aplicabile n toate cazurile. SR EN 54-17:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu. Partea 17: Izolatori de scurtcircuit. Standardul stabilete condiiile, metodele de ncercare i criteriile de performan referitoare la izolatoarele de scurtcircuit utilizate n sistemele de detecie i de alarmare la incendiu n cldiri.
Standarde
504
SR EN 54-13:2005 - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 13: Evaluarea compatibilitii componentelor sistemului. Acest standard stabileste cerintele pentru evaluarea compatibilitatii si conectabilitatii componentelor sistemului care fie sunt conforme cu cerintele din EN 54 fie cu o specificatie a producatorului unde nu exista standard EN 54. Acest standard include numai cerintele de sistem cnd acestea sunt suficiente pentru evaluarea compatibilitatii. SR EN 54-18:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu. Partea 18: Dispozitive de intrare/ieire. Acest standard stabilete cerinele, metodele de ncercare i criteriile de performan pentru dispozitivele de intrare/ ieire conectate la o cale de transmisie a sistemelor de detectare i de alarmare la incendiu, utilizate pentru recepia i/sau transmiterea semnalelor electrice la i de la calea de transmisie, necesare pentru funcionarea sistemelor de detectare i de alarmare la incendiu i/sau sistemelor de protecie la incendiu.
Standarde
505
SR EN 54-21:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i alarmare la incendiu. Partea 21: Echipament de transmitere a alarmei i a semnalului de defect. Acest standard stabilete cerinele, metodele de ncercare i criteriile de performan prin care poate fi evaluat eficacitatea i fiabilitatea echipamentelor de transmitere capabile de transmiterea alarmei de incendiu i/sau semnalelor de defect pentru utilizare cu sisteme de detectare i alarmare la incendiu instalate n cldiri. Echipamentul de transmitere este proiectat s-i permit sistemului s funcioneze n concordan cu cerinele acestui standard european. De asemenea el prevede evaluarea conformitii echipamentului cu cerinele acestui standard. SR EN 54-4+AC:2000/A2:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu. Partea 4: Echipament de alimentare electric. Acest standard stabilete cerinele, metodele de ncercare i criteriile de performan pentru echipamentele de alimentare electric ale sistemelor de detectare i de alarmare la incendiu instalate n cldiri. Acesta include componenta L din figura 1 din standardul EN 54-1:1996 i echipamentul de alimentare electric care alimenteaz direct celelalte componente, altele dect echipamentul de control i semnalizare, dac nu se specific altfel n alte pri ale EN 54.
Standarde
506
SR EN 54-2+AC:2000/A1:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu. Partea 2: Echipament de control i semnalizare. Amendamentul cuprinde modificri la standardul european EN 54-2:1997. SR EN 54-7:2002/A2:2007 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarm la incendiu. Partea 7: Detectoare de fum. Detectoare punctuale care utilizeaz dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea. Acest amendament introduce cerinte suplimentare pentru detectoarele de fum echipate cu mai multi senzori de fum. SR EN 54-20:2006 ver.eng. - Sisteme de detectare i de alarmare la incendiu. Partea 20: Detectoare de fum prin aspiraie. Acest standard stabilete cerinele, procedurile de ncercare i criteriile de performan pentru detectoarele de fum prin aspiraie pentru utilizare n sistemele de detectare i alarmare la incendiu instalate n cldiri. Detectoarele de fum prin aspiraie proiectate pentru protecie mpotriva riscurilor specifice incluznd caracteristici particulare (inclusiv proprieti suplimentare sau o funcionalitate ameliorat pentru care acest standard nu definete o ncercare sau o metod de evaluare) nu sunt acoperite de acest standard. Cerinele de performan pentru orice caracteristici specifice nu intr n domeniul de aplicare al acestui standard.
Standarde
507
Standardele romne care transpun standarde europene armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute n domeniul produselor pentru constructii. ASOCIAIA DE STANDARDIZARE DIN ROMNIA
www.asro.ro
Bibliografie
508

Nasty Vladoiu, Protectia informatiilor de la concept la implementare. Andere de Peretti, Tehnici de comunicare. Conf. univ. dr. ing. Vladimir Melnic, Sisteme electronice de supraveghere si control. Conf. univ. dr. ing. Vladimir Melnic, Sisteme electronice de supraveghere. Col.ing. S.Calota s.a., Protectia mpotriva incendiului. CCTV Surveillance - Analog and Digital Video Practices and Technology - Second Edition by Herman Kruegle, Intrusion Detection and Prevention Systems by Alberto Grand. The Complete Book of Electronic Security by Bill Phillips. Digital CCTV: A Security Professional's Guide by Emily M. Harwood. Vulnerability Assessment of Physical Protection Systems (Paperback) by Mary Lynn Garcia. Security Consulting, Third Edition by Charles A. Sennewald. Techniques of Burglar Alarm Bypassing by Wayne B. Yager. Security/Fire Alarm Systems: Design, Installation, and Maintenance by John E. Traister.
CURS DE SPECIALIZARE
509
COD COR: 214438

( 130 ore )
INGINER
SISTEME DE SECURITATE
Traineri: Ion Iordache (CAR) Petre Manolache (Siemens) Silviu Sorici (Siemens)

Asociatia Centrul de Afaceri Resita Centrul de Formare Profesionala Adulti
Va multumim!

CURS Inginer Sisteme de Securitate

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

CURS Inginer Sisteme de Securitate

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

CURS

COD COR: 214438

Asociatia Centrul de Afaceri Resita Centrul de Formare Profesionala Adulti

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

CAR - Centrul de Formare Profesionala Adulti

Cursuri pentru mediul de afaceri:

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Agenda cursului / Pasii 1- 13

Agenda cursului / Pasii 14 - 21

La finalul cursului participanii trebuie s:

Prezentarea cursului si a competentelor acordate de acesta.

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Descrierea ocupatiei (II):

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Descrierea ocupatiei (III):

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Legislatia formarii profesionale a adultilor

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor indeplineste

intocmeste si actualizeaza Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor;

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI

LEGISLATIE FORMARE PROFESIONALA ADULTI

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Metodologia certificrii formrii profesionale a adulilor

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Ordinul nr. 87/2010

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 14 aprilie 2010

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Dispozitii generale Art.1continuare

e) termoprotectie cu vopsele termospumante;

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Capitolul II - Desfasurarea activitatii de autorizare a persoanelor

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Solutionarea cererii de autorizare

Capitolul III - Supravegherea persoanelor autorizate

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Capitolul IV - Suspendarea, retragerea si anularea autorizatiei

Suspendarea retragerea autorizatiei

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Raportul de retragere a autorizatiei

Solicitarea unei noi autorizatii

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Capitolul V - Preschimbarea autorizatiilor

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Capitolul VI - Libera circulatie a serviciilor

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Verificarea legalitatii documentelor

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Capitolul VII - Obligatii ale persoanei autorizate si cai de atac

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA