You are on page 1of 6

ADOPIA- soluia necesar pentru viitorii oameni de baz ai societii Student: Loredana Palaghiu Student: Neagu Adrian

Facultatea de Stiinte Juridice i administrative Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Profesor ndrumtor: lector univ.dr. Alina Gorghiu

Abstract This paper aims to examine the issue of adoption in Romania, social reality, making a comparative analysis of current legislation and the law will come into force on 7 April 2012. Still working on this law and appears to bring significant changes. I will also present statistics and studies institutions in the field and will conclude with the adoption social importance. Key words: adoption, law no.273/2004, law no.233/2011, society, equality.

INTRODUCERE In Romania de astzi realitatea este crud: copii sunt aruncai la tomberon, n lacuri, oriunde, de ctre adulti iresponsabili. Copiii ajung apoi sa creasca in centre de plasament, in dormitoare gigant, cu ingrijitoare care ii privesc cu ochii angajatului lasat cu inventar pe mana si griji pe cap. Copii apatici, cu cearcane, care plang des si se lipesc instant de orice strain care le trece pragul "casei". Oricine poate fi mama. Oricine poate fi viitorul tata. Si totusi, parintii visati nu vin niciodata sa-i ia definitiv intr-un camin adevarat, fara ca micutii sa inteleaga de ce cresc asa, oricum, neingrijiti, neiubiti, neluati in seama, pana la varsta la care noi toti speram sa-i avem langa noi ca cetateni responsabili, adulti in devenire, cu dorinta de viitor stralucit. Acestia devin tineri traumatizati de traiul in comun alaturi de alte sute de parasiti ca ei. Sunt copii crescuti de un stat avand faima de tara a copiilor orfani si handicapati, stat care de 20 de ani nu a gasit puterea sa puna un punct final acestei probleme. Statul trebuie sa ajute copiii sa aiba cu adevarat o familie, sa fie integrati in familii care ii doresc si ii cer, sa li se dea realmente o sansa la o viata adevarata si implinita. Cuprins 1.Realitatea sociala si legislatia in vigoare Voi prezenta cateva din motivele pentru care am ales sa abordez aceasta problema a adoptiilor: In Romania mamele isi abandoneaza cel mai usor copiii din toata Europa La sase ore, un sugar e parasit in maternitatile din Romania Exista un singur tribunal al minorului, la Brasov Rudele pana la gradul IV sunt cautate in cazul unei adoptii

Mama care si-a aruncat copilul in lac poate spune NU adoptiei 40.000 de copii abandonati nu sunt declarati adoptabili si nici integrati in familia naturala. Lacunele actuale ale sistemului de adoptii romanesc fac ca mii de parinti sa sufere pentru ca nu pot sa adopte. Procedurile de adoptie dureaza ani, asistentii sociali care se ocupa sunt prea putini, demotivati, prinsi in capcana unui sistem ineficient, in care exista un singur tribunal al copilului in Romania, la Brasov, singurul care poate face ca un dosar de adoptie sa fie o prioritate rezolvabila in saptamani si nu un alt vraf de hartii asteptand sa fie judecat dupa alte si alte fapte de justitie in ani de zile. Adoptia unui copil necesita trei hotarari judecatoresti distincte (de deschidere a procedurii de adoptie interna, de incredintare a copilului in vederea adoptiei interne, de incuviintare a adoptiei). Daca ar exista peste tot acest tribunal, adoptiile ar merge mai repede. Conform Legii 273/2004, inca in vigoare, Parintele sau parintii decazuti din drepturile parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului. Totusi, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul acestora, in mod exceptional, daca apreciaza ca adoptia este in interesul copilului.1 De asemenea, se tine cont de consimtamantul copilului care a mplinit vrsta de 10 ani . de incuviintare a adoptiei. In plus, aproape de finalizarea procesului de adoptie, in anumite conditii, parintii naturali isi pot exprima refuzul de a mai consimti la adoptie, caz in care instanta suspenda solutionarea cererii. Zeci de mii de copii cresc in centrele de plasament. Sunt prea mari ca sa mai intre in planurile adultilor dispusi sa adopte. Insa, ei pot fi salvati daca sunt luati in plasament de cupluri care vor sa-i ajute, sa ii creasca armonios. Formalitatile sunt simple si dureaza doar cateva saptamani. Secretarul de stat de la Oficiul Roman pentru Adoptii (ORA), Bogdan Panait a declarat ca 54 de copii romani au fost infiati de catre cetateni straini din 2005 si pana in prezent. Acesta explica faptul ca legislatia romaneasca, desi restrictiva, nu interzice adoptiile internationale. In momentul de fata, adoptia internationala, inseamna ca unchiul, de exemplu, sau bunicul care sta in Franta si vrea sa adopte nepotul de aici, care din diferite motive a intrat sub incidenta adoptiei, poate s-o faca, dar este adoptie internationala. Se considera astfel intrucat copilul schimba statul, cererea este facuta in statul respectiv si atunci sigur ca, potrivit Conventiei de la Haga, este o adoptie internationala. Potrivit datelor statistice existente la nivelul Autoritii Naionale pentru Protecia Copilului, instanele judectoreti din Romnia au ncuviinat: - in anul 2001: 1274 adopii naionale; 1521 adopii internaionale - in anul 2002: 1346 adopii naionale; - in anul 2003: 1383 adopii naionale n prezent, n sistemul de protecie exist 67.000 de copii, iar muli dintre ei nu au fost adoptai din cauza procedurilor greoaie, a numrului mic de specialiti i a indiferenei unora dintre cei ce le decid soarta si in jur de 1.700 de familii care doresc sa adopte copii. Autoritatile s-au angajat ca pana in 2008 sa infiinteze tribunale ale minorilor in toate judetele, insa s-a renuntat la idee din lipsa de fonduri, desi anual se cheltuiesc 100 de milioane de euro
1

Legea privind regimul juridic al adoptiei, legea nr. 273/2004 republicata 2009 ,Art. 12 si art. 13: n mod exceptional, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza n mod abuziv sa-si dea consimtamntul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este n interesul superior al copilului, tinnd seama si de opinia acestuia data n conditiile art. 11 alin. (1) lit. b), cu motivarea expresa a hotarrii n aceasta privinta.

pentru a tine copiii abandonati in sistem. Multi dintre ei n-au fost declarati adoptabili niciodata, desi familia naturala nu i-a cautat vreodata. 2. Noua lege a adoptiei (Legea nr.233/2011) Campania de responsabilitate sociala a Stirilor ProTV "Vreau si eu parintii mei!" si-a propuns sa puna punct acestei probleme initiand o propunere de schimbare a legii adoptiei(care a fost semnata de peste 70.000 romani) pentru urgentarea tuturor procedurilor de adoptie. Incepnd din 7 aprilie va intra n vigoare noua lege a adopiilor nr. 233/2012, care cuprinde o serie de prevederi ce vizeaz potrivirea dintre copil i noua persoan sau familie adoptiv, dar i o evaluare corespunztoare a acesteia. Principala modificare adus este scurtarea timpului n care un copil poate fi adoptat. Noua lege confer un termen de 1 an de zile pentru ca prinii sau rudele s se intereseze de starea copilului abandonat i s-l adopte, n caz contrar, acesta devenind adoptabil pentru alte familii. Se dubleaza perioada de evaluare a familiilor sau persoanelor care doresc s adopte un copil (de la 60,initial, la 120 de zile). In plus, copiii ai caror parinti nu sunt identificati vor fi declarati adoptabili in 30 de zile (nu in ani, asa cum se intampla pana acum) si in 60 de zile de la nregistrarea naterii2. De asemenea,se prevede o evaluare psihologic i social a familiei, inclusiv sesiunile de pregtire pentru asumarea rolului de printe, care sunt incluse n perioada de evaluare. Copilul care va fi ncredinat spre adopie va trece printr-o perioad de potrivire cu noua familie adoptiv. Potrivirea este o etapa premergatoare incredintarii in vederea adoptiei prin care se identifica si selecteaza cea mai potrivita persoana/familie atestata ca fiind apta sa adopte, care raspunde nevoilor identificate ale copilului si se stabileste compatibilitatea dintre copil si persoana/familia adoptatoare. Potrivirea se realizeaza acordandu-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse si altor persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie pentru o perioada de minimum 6 luni, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior. Familiile potrivite pentru copil vor fi selectate de Oficiul Romn pentru Adopii. Foarte puini copii din sistem, din pcate, in o legtur permanent cu prinii, foarte puini sunt vizitai. Multe dintre dosarele acestor copii sunt incomplete pentru faptul c, practic, nu exist date, evaluri fcute la timp. S-a stabilit o limit de timp n care Direcia trebuie s fac toate demersurile pentru a reintegra copilul n familie atunci cnd se poate. Dac acest lucru nu este posibil, adopia trebuie s fie o opiune foarte clar. Noua lege a adoptiilor prevede posibilitatea ca cetatenii romani care au resedinta in strainatate sa adopte copii din Romania, insa ca in ceea ce priveste adoptiile internationale pentru cetatenii straini, reglementarile raman aceleasi ca in vechea legislatie 3. Adoptia internationala a copilului cu resedinta obisnuita in Romania de catre o persoana/familie cu resedinta obisnuita in strainatate poate fi incuviintata numai pentru copiii care se afla in evidenta Oficiului si numai in urmatoarele situatii: a) adoptatorul sau unul dintre sotii familiei adoptatoare este ruda pana la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost incuviintata deschiderea procedurii adoptiei interne; b) adoptatorul sau unul dintre sotii familiei adoptatoare este si cetatean roman; c) adoptatorul este sot al parintelui firesc al copilului a carui adoptie se solicita. De asemenea, se prevede posibilitatea ca un copil sa poata fi adoptat la 30 de zile dupa emiterea certificatului de nastere, in cazul in care acesta nu are parinti declarati. Bogdan Panait, secretar de stat la Oficiul Romn pentru Adopii (ORA)4, spune c, n prezent, se
2 3

Legea 233/2011,Art. 22. - (1) Cetenii strini pot s adopte copii dac stau sau fac dovada c au locuit cinci ani pe teritoriul Romniei. 4 ORA aduce la ndeplinire obligatiile prevazute n Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii n materia adoptiei internationale, ncheiata la Haga la 29 mai 1993, ratificata prin Legea nr.84/1994, precum si obligatiile

lucreaz la modificri legislative care vor accelera procedura prin care un copil este declarat adoptabil. Acesta , militeaza pentru infiintarea completelor de judecata care sa judece exclusiv spetele cu minori. Oficiul Romn pentru Adopii cere Direciilor de Asisten Social i Protecia Copilului s ia toate msurile pentru ca un copil care a stat un an n sistem, i fa de care prinii sunt dezinteresai, s fie declarat adoptabil. Reprezentantul ORA precizeaz c, n medie, se fac anual circa 1.200 de adopii, i estimeaz c modificrile legislative vor mri aceast cifr pn la 2.000. Va fi nevoie, n continuare, de consimmntul mamei, i se vor cuta rudele pn la gradul patru, ns fr a se depi perioada de un an. Mai mult, rudele nu vor mai fi convinse s nfieze, ci li se va face "o simpl sesizare". Personal, sunt indignata de faptul ca se da o foarte mare importanta acordului de adoptie al mamei (din moment ce nu il doreste in viata sa), acesta fiind chiar conditia de baza obligatorie pentru ca micutul sa fie declarat adoptabil. Sunt revoltata cu atat mai mult cu cat, chiar si parintii decazuti din drepturile parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia. Dupa parerea mea, decaderea din drepturi (fie totala,fie partiala) este un lucru deosebit de grav si care denota imoralitatea, inumanitatea si incapacitatea parintelui in ceea ce priveste cresterea si educarea copilului sau. In Romania, copilul are dreptul prin lege de a fi protejat impotriva oricaror forme de violenta, abuz, rele tratamente sau neglijenta. Daca parintii sau unul dintre acestia pun in pericol sanatatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului prin felul de exercitare a drepturilor parintesti, prin purtare abuziva sau prin neglijenta grava in indeplinirea obligatiilor de parinte, instanta judecatoreasca, la cererea serviciului public specializat pentru protectia copilului, va decide decaderea din drepturile parintesti. Ar trebui sa se raspunda la un set de intrebari: 1.Cum mai poate avea acel parinte un drept asupra copilului sau, asupra vietii lui? 2.Cum poate sa spuna ce este mai bine sau rau pentru copil din moment ce el nu a fost capabil sa-l creasca asa cum este normal si sa-l inconjoare cu iubire? 3.A da nastere unui copil este un temei suficient pentru a avea drepturi depline asupra acestuia indiferent de felul cum iti exerciti drepturile parintesti? Judecatorii cheama mamele in instanta, pentru ca asa cere legea. Chiar si cele care au vrut sa-si ucida pruncii si au fost decazute din drepturile parintesti, pastreaza totusi dreptul de a decide daca micutul poate fi adoptat. Din moment ce aceste mame au incercat sa ii ia dreptul la viata propriului copil, ele nu ar mai trebui sa aiba dreptul de opina asupra vietii copilului. Legea actuala permite parintilor si rudelor pana la gradul IV, care si-au parasit, si-au maltratat, si au refuzat categoric copilul, sa aiba totusi drepturi asupra lui si sa fie obligatoriu si repetat intrebati daca nu cumva si-l doresc inapoi in casa in care nu l-au primit niciodata. 3. Statistici si cercetari Potrivit datelor statistie oferite de curand de purtatorul de cuvant al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Satu Mare, in judet sunt in momentul de fata 446 de copii aflati in ingrijire la 247 de asistenti maternali profesionisti. Alti 350 de copii se afla in case de tip familial sau in centre de plasament. Totodata, anul acesta au fost finalizate doar cinci procese de adoptie. O cercetare realizat de Facultatea de Sociologie a Universitii Bucureti, Oficiul Romn pentru Adopii i UNICEF arat c 41% dintre adopii au drept cauz infertilitatea cuplului, iar 10% din cei ce nfiaz sunt asisteni maternali. Majoritatea celor care adopt sunt familii (7 din 8 adoptatori), i mai puin persoane singure (1 din 8), nu au copii biologici, au 38-40 de ani i un nivel de educaie ridicat. Romnii prefer copii de 0-3 ani, fr probleme de
asumate de statul romn n domeniul adoptiei prin conventiile si tratatele internationale la care Romnia este parte. Acesta functioneaza in baza Legilor nr. 273/2004,274/2004 si Hotararii de Guvern 1433/2004.

sntate, ne-romi, care s nu fi fost instituionalizai. Numai 1,2% dintre prinii care au adoptat deja erau dispui s ia un copil cu probleme medicale. Peste 65% dintre orfanii din Romnia au peste 7 ani i sunt greu adoptabili, pentru c romnii prefer copiii foarte mici, fr boli, i ne-romi. Copilul greu adoptabil este cel aflat n cel puin una din urmtoarele situaii: are peste trei ani, provine din prini romi, are probleme emoionale, boli cronice, dizabiliti fizice i/ sau mintale, a fost supus la diferite forme de abuz i/ sau neglijare sever, are mai muli frai (potrivit principiilor proteciei copilului, trebuie analizat posibilitatea plasrii lor mpreun). n cazurile excepionale, cnd aceti copii sunt adoptai, ajung la familii de vrst mai naintat i cu puin educaie. Studiul "Profilul parintilor adoptivi din Romania si adoptia copiilor greu adoptabili", facut de Facultatea de Sociologie, UNICEF si Oficiul Roman pentru Adoptii mai arata ca 72% din parintii adoptivi vor un copil cu varsta sub trei ani, 14%, intre 0 si 5 ani si doar 10% prefera copii cu varste intre 5 si 10 ani. Familiile de romani care doresc sa adopte tind spre fetite mai degraba decat spre baieti (41,7% din parintii adoptivi comparativ cu 32,5%) si doar un sfert din acestea nu au preferinte in privinta sexului viitorului lor copil. Totusi, cei care infiaza copii din aceste categorii sunt romanii de peste 45 de ani, cu un nivel de educatie sub medie, dar cu un nivel de trai peste medie, care au probleme de infertilitate sau au relatii de rudenie cu minorul. In multe cazuri, cei care ii adopta pe acestia sunt chiar fostii lor parinti. Mnai de srcie sau din incontien, tot mai muli romni i abandoneaz copiii pe strzi sau prin spitale. Cu ajutorul poliiei i al direciilor de protecia a copilului, micuii ajung n grija asistenilor maternali sau a centrelor de plasament. Numai n Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu sunt prsii, zilnic, doi copii. 342 de copii au fost prsii n unitile sanitare din Romnia (181 - n materniti, 118 n seciile de pediatrie i 43 n alte secii ale spitalelor). De asemenea, noua lege introduce testarea obligatorie a tatilor care isi recunosc copii din relatii neoficializate. S-a constatat ca in ultimii ani a devenit o practica in sistem acea recunoastere a paternitatii, mai ales cand este vorba de o minora care naste sau care are o situatie financiara care nu-si permite sa-si tina copilul. Oficiul Roman pentru Adoptii a reglementat de comun acord inclusiv cu magistratii, cu CSM, acest aspect si se va impune numai in acest caz un test ADN care sa demonstreze paternitatea cuplului respectiv. 5 n prezent, in sistemul de protecie sunt cuprini aproape 20.000 de copii ajuni la vrsta majoratului fr s fi avut ansa de a fi adoptai si se pare ca aceasta noua lege va elimina acest gen de situaii. Mai mult, pe viitor instanele pot trece peste consimmntul prinilor, dac acetia nu se prezint n mod repetat la nfiri n cadrul derulrii procedurii. Iar pentru cei care vor s nfieze un copil, cu care declar c au un grad de rudenie, va fi impus testarea genetic cu scopul de a nltura eventuale abuzuri. Concluzii Pentru inflorirea armonioasa a persoanei sale, copilul trebuie sa creasca intr-un mediu familial care sa-i asigure un climat de fericire, de iubire si intelegere. Pe cat posibil, copilul trebuie sa fie tinut si crescut in familia sa de origine, dar daca acest lucru nu este posibil, urmeaza a se asigura copilului o familie permanenta in care sa fie crescut si format pentru a deveni util pentru societate, in care sa se integreze fara dificultati. Asadar, adoptia este un mod si o forma speciala de protectie a copilului si ofera posibilitatea unei familii permanente copilului. Prin adoptie, copilul care este lipsit de parinti sau de o ingrijire corespunzatoare este primit in familia adoptatorului unde urmeaza a fi crescut ca si copilul acestora si consider a fi
5

Legea nr. 233/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei ,Art.131, alin .(4)

un factor deosebit de imrostant in reducerea delincventei juvenile, dar si pentru formarea unor viitori adulti responsabili si capabili de a infrunta vitregiile vietii.

Bibliografie: 1. http://www.adoptiiromania.ro/statistici.html 2. http://www.adoptiiromania.ro/ 3. LEGE Nr. 273 din 21 iunie 2004- privind regimul juridic al adoptiei 4. Legea nr. 49/2009 - privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei 5. Ordonanta de urgenta nr. 102 din 03/09/2008 6. Lege nr. 272 din 21/06/2004 - privind protectia si promovarea drepturilor copilului Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23/06/2004 7. http://www.protv.ro/ 8. Legea nr. 233/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei a fost publicata in Monitorul Oficial, nr. 860, din 7 decembrie 2011. 9. http://www.copii.ro/statistici.html?id=96 10. http://www.mmuncii.ro/ro/articole/0000-00-00/autoritatea-nationala-pentru-protectiadrepturilor-copilului-1233-articol.html

You might also like