EVALUAREA SISTEMULUI ENDOCRIN

1. HORMONII A. TESTE DIRECTE

DOZARE HORMONI/CATABOLITI TESTE DE STIMULARE/SUPRESIE EVALUARE ANATOMICA

Metode complementare de diagnostic

Metode de laborator: Glicemia, proba de toleran la glucoz, hemoglobina glicozilat, glicozuria Cetonemia, cetonuria Lipidograma Proteinograma, proteinuria Ionograma Dozarea redioimunologic a hormonilor (STH, TSH, PL, LH, FSH, T3, T4, cortizol etc.). Dozarea biochimic a hormonilor (catecolamine, 17-CS, 17OCS) Anticorpi antitireoglobulinici, antiinsulinici etc. Probele funcionale ale rinichilor, ficatului.

Metode imagistice: Radiografia i radio-tomografia craniului cu proiecia pe aua turceasc Determinarea radiologic a modificrilor patologice i a zonelor de cretere ale oaselor Curba captrii iodului radioactiv de ctre glanda tiroid Scanarea glandei tiroide, a paratiroidelor, suprarenalelor Ultrasonografia tiroidei, paratiroidelor i suprarenalelor Tomografia computerizat i rezonana magnetic nuclear a hipofizei, tiroidei, suprarenalelor Examenul fundului de ochi.

OBS.!!!
1. interrelaie Sistemul endocrin, sistermul nervos, sistemul imun. 2. efecte combinate = hormonii se leaga i de receptorii altor hormoni 3. fenomenul de saturaie =
hormoni numarului de receptori hormoni numarului de receptori.

TULBURARI DE REGLARE - independent de reglarea hipotalamo-hipofizara

Ex.

Insulina ~ utilizatorul de glucoza/glicemie

Insuficienta pancreatica hipoinsulinism scade glicoliza hepatica hiperglicemie Insuficienta hepatica scade glicoliza hepatica hiperglicemie stimulare pancreatica hiperinsulinism Tumori insulinosecretante/hiperaminoacidemii hiperinsulinism hipoglicemie

B. TESTE INDIRECTE = EFECTELE HORMONILOR

2. TULBURARILE PROTEINELOR TRANSPORTATOARE

sintezei/afinitatii proteinelor transportoare => hormonii transportati la celule inta => efectul hormonilor sintezei/afinitatii proteinelor transportoare => hormonii totali prin hormonilor legati + hormonii liberi (care determina efectul) => efectul hormonilor

3. TULBURARILE RECEPTORILOR
numrului/sensibilitatii/anomalii morfofunctionale ale receptorilor => efectului hormonilor => liberine, hormoni tropi, afinitatea receptorilor => efectul hormonilor

 TRH TSH T3, T4 proteine de transport numrului/sensibilit atii receptorilor efectul T3, T4

T3, T4

TRH TSH T3, T4 proteine de transport (tireoglobulina) numrului/sensibilit atii receptorilor efectul T3, T4

Efect normal

HIPOTIROIDISM

EUTIROIDISM HIPERTIROIDISM

=>HIPOTIROIDISM Sensibilitate la frig glicozaminoglica => rein apa => MIXEDEM Hiperlipemie greutatea corporal hipoglicemie Tegumente uscate Anemie bradipnee

=>EUTIROIDISM Termogenez catabolismul proteinelor lipoliza Glicogenoliza, gluconeogeneza sudoraia, secreia sebacee absorbia Vitaminei B12 consum de O2

=>HIPERTIROIDISM Temperatur corporal crescut Emaciere Osteoporoz greutatea corporal hiperglicemie Hipersudoraie seboree tahipnee

=>HIPOTIROIDISM Bradicardie Hipotensiune arterial Insuficin cardiac Reflux gastro-esofagian constipaie Retenie de ap i sodiu

=>EUTIROIDISM rspunsul la catecolamine

=>HIPERTIROIDISM Tahicardie HTA diaree

filtrarea renal

deshidratare Talie nalt la copii Osteoporoz la adult Insomnie, hiperreflexie, anxietate, tremor

Nanism tiroidian dezvoltarea n lungime disproporionat la copii a oaselor Cretinism pn la trei sptmni Mai trziu hiporeflexie, depresie, scade memoria dezvoltarea sistemului nervos

Obs.!!!
n hipo/hipertiroidism dac TSH (TSH favorizeaz dezvoltatea tiroidei) gua n hipertiroidism apar autoanticorpi antifibre musculare striate ale globului ocular inflamaie local exoftalmie.

ACTH Hormoni glucocorticoizi efectul glucocorticoizilor (BOALA ADDISON) hipoglicemie

Hormoni glucocorticoizi

ACTH (BOALA CUSHING) Hormoni glucocorticoizi (SINDROM CUSHING) efectul glucocorticoizilor

efect normal

gluconeogeneza utilizarea glucozei proteoliza

hiperglicemie muchii striai/creterea osteoporoz Hiperlipemie ateroscleroz Tahicardie HTA vasoconstricie

greutate corporal Hiperlipemie Bradicardie Hipotensiune arterial Insuficin cardiac

lipoliza adipos VLDL rspunsul la catecolamine

Neutropenie Limfocitoz Eozinofilie Anemie trombocitopenie Infecii gastrointestinale

deshidratare depresie

celule sanguine

Neutrofilie Limfocitopenie Eozinopenie Policitemie Trombocitoz Ulcer gastrointestinal

hiperhidratare Sindrom psihogen

secreia de HCl i pepsin

secreia ADH Stimuleaz Sistem nervos

Explorarea tiroidei
1. Dozri hormonale a. Statice

Dozarea T3 i T4 din serul obinut prin centrifugarea probei de snge venos prin metode: radioimunologice RIA, imunoenzimatice ELISA, electrochemiluminescena Dozarea TSH prin aceleai metode. - Rol n asigurarea secreiei adecvate de T3 i T4. Proliferarea i hipertrofia celulelor tiroidiene. sczut = hipertiroidism i hipotiroidism secundar (hipofizar) crescut = hipotiroidismul primar. Dozarea calcitoninei la fel.

Explorarea tiroidei
b.Teste dinamice Testul cu TRH - dozarea TSH nainte, la 30 min, la 60 min dup adm a 200 microg de TRH iv. n hipertiroidism stimularea este ineficient, TSH nu crete; n hipotiroidie se nregistreaz o cretere exploziv a TSH. Dozarea iodemiei i a ioduriei. PBI ( protein - bound Iodine ), a crei valoare normal este de 4 - 8 m g % ml , reprezint o metod de screening bun i ieftin de determinare a iodului hormonal i a iodoproteinei

 Dozarea tireoglobulinei din serul obinut prin centrifugarea sngelui venos prin metode RIA, ELISA, ILA, imunofluorescena IFA. Normal este de 30-40 ng/ml. Crete n cancerul tiroidian. Iodocaptarea tiroidiana a I 131 - radioactivitatea Valori normale: Captarea la 1 h : 0 - 12 % 3 h : 5 - 20 % 5 h : 10 - 20 % 24 h : 15 - 40 % ( sau chiar 40 - 50 % ) - valori sczute : hipofunctii tiroidiene primare ( disgenezie , tiroidectomie , tiroidita Hashimoto , medicatie antitiroidiana ) sau secundare ( insuficienta hipofizara , administrare de hormoni tiroidieni ) ; - valori crescute : hipertiroidie , gusa endemica (aviditate de iod) . Diagnosticul diferential intre cele 2 afectiuni se face prin testul Werner ( testul inhibitiei cu triiodtironina ) , in cazul gusei endemice valorile radioiodcaptarii scazind dupa test cu 30 - 50 % ( inhibitia retroactiva a secretiei de TSH )

2. Markerii autoimunitii tiroidiene: anticorpii antiperoxidazici (TPO) crescui n tiroidita Hashimoto anticorpii antitireoglobulinici (atc Tg) crescui n tiroidita Hashimoto anticorpii antireceptori TSH (TRAb) crescui n boala Basedow 3. Explorarea morfologic a tiroidei
ecografia tiroidian (difereniaz nodulii solizi de cei chistici: ghideaz puncia) tireoscintigrama TC/IRM (mrimea i forma glandei, localizarea formelor funcionale) biopsia glandei tiroide n precizarea naturii benigne/maligne a nodulilor tiroidieni

 Ecografia tiroidiana

Examen ce utilizeaza un fascicol ultrasonic in scopul aprecierii aspectului normal al glandei, cu o structura omogena , micronodulara ( tiroida imbraca aspect de haltera deformata , avind diametrul longitudinal de 6 - 8 cm si diametrul antero - posterior de 2 - 3 cm ) sau patologic al glandei tiroide :
Gusa se prezinta sub forma de imagini ecodense , bine delimitate , de tip solid ( cea nodulara ) sau transonice , chistice ( cea coloido - chistica ) ; Chistul tiroidian reprezentat printr-o formatiune circumscrisa , transonica , cu peretele posterior ecogen .

 Scintigrama tiroidiana Scintigrama tiroidiana cu I 131 ( 50 m Ci ) sau Tc 99 pertehnetat ( 1 m Ci ) , administrat oral , fara risc (T 1/2 este redus) , evidentiaza ( la 24 ore dupa I 131 sau 2 ore dupa Tc 99 ) forma ''de fluture '' si dimensiunile glandei , zonele de hiper / hiporeactivitate (''hot / cold areas'') Dezavantaje : - Micii nodulii reci , afixatori scapa detectiei ; - Imaginile sint adesea dificil de interpretat . Biopsia tiroidiana Biopsia tiroidiana ( punctia bioptica , biopsia intraoperatorie ) efectuata in scopul diferentierii nodulilor tiroidieni benigni de cei maligni

 Reflexograma achileana Reflexograma achileana reprezinta un indicator al excitabilitatii neuro - musculare si poate suferi modificari in afectiunile endocrine . Principiu: se masoara timpul de raspuns contractil al muschiului triceps sural , dupa excitarea mecanica a tendonului lui Achile si se inregistreaza raspunsul obtinut sub forma unei curbe caracteristice , utilizind un fotomograf . Tehnica : pacientul este asezat pe scaun , avind gambele si picioarele dezgolite; se percuta tendonul lui Achile cu ciocanelul de reflexe ; se alege cel mai intens raspuns reflex si se inregistreaza grafic

 Interpretare : traseul obtinut are 3 timpi ( ca orice reflex ) : timpul de conducere nervoasa ( intre momentul aplicarii stimulului si cel al declansarii raspunsului reflex ) , timpul contractiei musculare rapide si timpul de relaxare initial rapida si apoi , lenta ; - Valori normale : < 40 ani 260 - 340 msec. > 40 ani 280 - 360 msec . - Valori scazute indica o hiperexcitabilitate musculara ( spasmofilie , hipertiroidie , dupa tratamentul cu steroizi si estrogeni ) ; - Valori crescute indica o hipoexcitabilitate musculara (hipotiroidie , hipoparatiroidie , ATS , obezitate , boala Addison , DZ , tratamentul cu Propranolol, Rezerpina si K) Metoda nu este scutita de erori ( patologia neurologica a membrelor inferioare , nevralgii sciatice , etc .)

Glandele suprarenale
A) Explorari indirecte ale CSR 1. Tulburarile metabolismului glucidic (hiperglicemii sdr.Cushing , hipoglicemii - insuficienta CSR ) ; 2. Tulburarile electrolitice ale Na + si K + (sdr. Cushing , boala Addison ) ; 3. Hemograma poate evidentia poliglobulie , leucocitoza cu neutrofilie , limfopenie si eozinopenie ( sdr. Cushing ) sau modificari de tip invers ( boala Addison ) ; 4. Testul Thorn reprezinta un test indirect de evidentiere a secretiei de cortizol, dupa stimularea cu ACTH ( 25 u i.m. ) , prin intermediul eozinopeniei ( daca la normali eozinofilele scad cu peste 80 % la 4 ore , in boala Addison scaderea este mai putin accentuata , doar 50 %); 5. Testul de supraincarcare cu apa ( Robinson - Power - Kepler ) exploreaza eliminarile hidrice in insuficienta CSR ( supraincarcarea cu apa este eliminata tardiv de catre acesti bolnavi ; injectarea de cortizon acetat 100 mg are ca efect corectarea acestei eliminari )

B ) Explorari directe ale CSR B.1. ) TESTE BAZALE - Cortizolului plasmatic - 17 - OH -cetosteroizilor urinari - 17 - cetosteroizilor urinari totali - ACTH plasmatic - Aldosteronului seric - Angiotensina II - Cromatograma 17 - cetosteroizilor urinari

B.2. ) TESTE DINAMICE - Testul cu ACTH , natural sau sintetic ( Synacthen ) , diferentiaza sdr. Cushing de adenoamele suprarenaliene; - Testul cu Metyrapon inhiba sinteza cortizolului in suprarenala , stimulind in acelasi timp ACTH hipofizar (prin intermediul CRF hipotalamic ) si determinind cresterea in urina a secretiei de 17 - OHCS . In boala Addison raspunsul este absent ; - Testul de inhibare a CSR cu dexametazon (Superprednol ) evidentiaza prezenta sau absenta tumorilor CSR.

Testele pozitive n boala Cushing i negative n sindromul Cushing

C) Explorari indirecte ale MSR 1. TA 2. Glicemia 3. Hemograma ( Ht )

D ) Explorari directe ale MSR D.1. ) TESTE BAZALE - AVM urinar (acidul vanil-mandelic) - Catecolaminele urinare libere ( raportul NA / A ) - Dopamina - Normetanefrina urinara - serotonina - Acid 5 - OH - indol - acetic - Acid 1, 4 - metil - imidazol - acetic - Calcitonina

D.2. ) TESTE DINAMICE - Testele de stimulare in feocromocitom ( cu histamina , tiramina , glucagon ) au drept scop producerea unei descarcari de catecolamine si dozarea acestora in urina ; - Testele de inhibitie a excesului de catecolamine utilizind blocanti b - adrenergici ( cu phentolamina )

Explorri hipotalamice
a ) EXPLORARI DIRECTE ( RIA ) : - ADH valori normale : 1, 5 - 5 pg / ml plasma - Neurofizinele serice valori normale : 2 + / - 1 ng / ml plasma

b ) EXPLORARI INDIRECTE : - TESTELE BAZALE de apreciere a activitatii vasopresinei , sint reprezentate de : 1.) Diureza - indicator nespecific , deoarece doar 15 % din apa filtrata glomerular este reglata de vasopresina ; 2.) Densitatea urinara - caracter orientativ ; in absenta vasopresinei densitatea urinara este egala cu cea a ultrafiltratului plasmatic ( 1010 ) ; 3.) Ionograma serica si urinara reflecta o hiponatriemie , insotita de semne clinice evocatoare la Na < 135 mEq / l si manifestari neuro - psihice severe cind Na < 110 mEq / l; 4.) Osmolaritatea plasmei si a urinii - indicator mai util decit RIA , pe baza caruia se poate calcula clearance -ul apei libere osmotice .

 TESTELE DINAMICE DE STIMULARE 1.) Testul setei ( testul restrictiei hidrice ) aplicat la un bolnav cu diabet insipid ( insuficienta de vasopresina ) arata : deshidratare , tahicardie , hipotensiune arteriala . In schimb , in absenta diabetului insipid , subiectul tolereaza restrictia apei mai multe ore : diureza redusa , urina concentrata , densitatea urinei > 1020 , osmolaritatea > 700 mOsm / l , Cl H20 negativ ( antidiureza provocate de prezenta vasopresinei ) . 2.) Testul la nicotina ( Cates - Garrod ) Se administreaza i.v. tartrat de nicotina ( 1 mg la nefumatori si 3 mg la fumatori ) in scopul eliberarii de vasopresina si se asigura un debit urinar constant de 5 ml / min , prin aport oral de apa la fiecare 15 min . La un subiect cu diabet insipid nu se constata nici o modificare de tip antidiuretic .

3.) Proba hiperosmolaritatii provocate ( Carter Robbins ) sau testul la solutia salina hipertona , necesitind perfuzie i.v. si un sondaj vezical pentru masurarea debitului urinar , este considerat un test dificil si nelipsit de pericole . 4.) Testul la vasopresina se efectueaza in scopul diferentierii diabetului insipid de cel renal . Astfel , dupa administrarea s.c. a 5 UI vasopresina , osmolaritatea urinii creste in 60 min . cu 100 - 250 mOsm / l in diabetul insipid ( cu deficit de vasopresina ) , in forma renala necontatindu-se nici m o modificare . 5.) Testul la Clorpropamide ( 500 mg p.o. , 5 zile ) administrata dimineata , are ca efect negativarea Cl H2O in caz de diabet insipid .

 TESTELE DINAMICE DE INHIBARE 1.) Testul cu alcool efectuat in scopul inhibarii secretiei de ADH , creste diureza in 4 ore , cu pozitivarea Cl H2O libere .

TSH tirotropina - hormon hipofizar cu actiune stimulativa in toate stadiile de formare si secretie a hormonilor tiroidieni - Cresteri patologice: hipotiroidism congenital, hipotiroidism primar, hipotiroidism dependent de TSH. Hipotiroidismul este caracterizat prin niveluri insuficiente de hormoni tiroidieni n fluxul sanguin. Datorit faptului c metabolismul este controlat de hormonii tiroidieni, persoanele care sufer de hipotiroidism au un metabolism lent. - Scaderi patologice: hipertiroidism, deficienta de TSH, tratamente cu medicamente. Hipertiroidismul este caracterizat prin niveluri excesive de hormoni tiroidieni n fluxul sanguin. Persoanele care sufer de hipertiroidism au un metabolism accelerat.

FT4 fractia libera a T4 - free T4 - reprezinta fractiunea libera a T4 - tiroxina, responsabila de activitatea metabolica a hormonului. - T4 reprezinta aproape 90% din totalul hormonilor tiroidieni din circulatia sanguina. - Valori scazute apar in hipotiroidie iar valori crescute apar in hipertiroidie precum si in diverse afectiuni psihiatrice sau ca reactii adverse la tratamente medicamentoase cu beta blocante sau antiaritmice amiodarona. - Concentratia serica componentei libere a T4 nu este influentata de variatiile cantitative ale proteinelor de transport sau de capacitatea lor de legare si de aceea acest parametru intra in screening ul primar al afectiunilor tiroidiene.

FT3 fractia libera a T3 - Free T3 - reprezinta fractiunea libera a T3 triodotironina - componenta activa fiziologic a hormonului tiroidian. - T3 reprezinta aproape 10% din totalul hormonilor tiroidieni din circulatia sanguina. - Valori crescute apar in hipertiroidie, valori scazute in hipotiroidie. - Utilitatea clinica a acestui parametru se regaseste in diagnosticul, monitorizarea si terapia tireotoxicozei - in 10% din cazurile de tireotoxicoza exista o crestere a FT3 chiar daca fractia T4 este in limite normale.

T3 total tri-iodotironina Nivelul de T3 depinde de concentratia proteinelor serice de legare a hormonului si in special de cel al TBG (globulina de legare a tiroxinei). Valori crescute se intalnesc in hipertiroidism. Valori scazute apar in hipotiroidism, diverse afectiuni netiroidiene. Testul T3 liber Free T3 - (hormon neafectat de proteine) este mai recent, iar rezultatele sale sunt considerate a fi mult mai exacte tocmai pentru c starea liber reprezint forma activ a tri iodotironinei.

T4 total tiroxina totala Valori crescute se intalnesc in hipertiroidism, cresterea TBG (sarcina, tratamente medicamentoase cu amiodaron, beta-blocante in doze mari). Valori scazute apar in hipotiroidism, scaderea TBG determinata de diferite afectiuni si tratamente medicamentoase (fenitoin, carbamazepina, androgeni). Testul T4 liber Free T4 - (hormon neafectat de proteine) este mai recent, iar rezultatele sale sunt considerate a fi mult mai exacte tocmai pentru c starea liber reprezint forma activ a tiroxinei.

ATPO anticorpi anti-tireoperoxidaza / anti-TPO - in asociatie cu tyroglobulina (TG) are rol esential in iodinarea L-tyrozinei si formarea hormonilor tiroidieni T4,T3 si fT3. - determinarea concentratiei serice de antiTPO este utila in diagnosticul tiroiditelor autoimune. - Valorile crescute ale ATPO nu sunt neaparat corelate cu disfunctii tiroidiene (hipo- sau hiper- tiroidie) dar parametrul este un marker diagnostic pentru: tiroiditele cronice limfocitare (Hashimoto), hipotiroidism primar (forme subclinice, latente), hipertiroidism mai ales ca analiza aditionala la determinarea TRAK (anticorpi antireceptori TSH) si la pacientii cu boala Graves Gusa endemica pentru evaluarea prezentei unei boli tiroidiene autoimune suprapuse.

ATG anticorpi anti-tiroglobulina / anti-TG. - Anticorpii antiroglobulina sunt anticorpi indreptati impotriva tireoglobulinei - Determinarea concentratiei serice de anticorpi antitireoglobulina este utila in diagnosticul tiroiditelor autoimune. Anticorpii fata de tiroglobulina pot fi depistati la pacientii cu tiroidita autoimuna, inclusiv boala Hashimoto, si la pacientii cu boala Graves. In plus, un titru crescut de ATG se mai inregistreaza si in cancerele tiroidiene cazuri in care determinarea nivelului tireoglobulinei se dovedeste a fi utila in monitorizare

CAL CALCITONINA - polipeptid din 32 aminoacizi secretat in principal de celulele parafoliculare de tip C din tiroida - inhiba resorbtia osoasa indusa de osteoclaste motiv pentru care este folosit in diagnosticul bolii Paget si la anumiti pacienti cu osteoporoza. - valori crescute ale calcitoninei au carcinom medular al glandei tiroide, calcitonina fiind de fapt un marker tumoral pentru MTC (carcinomul medular tiroidian) afectiune initial benigna cu distributie familiala singulara sau in cadrul sindroamelor MEN tip 2 (neoplazii endocrine multiple) caz in care carcinomul medular tiroidian asociaza tumori digestive hormono-secretantante de tipul gastrinoamelor, VIPoamelor, etc. - secretii ectopice ale calcitoninei se inregistreaza si in carcinoamele pulmonare cu celule mici, carcinoamele mamare, etc.

PTH intact parathormon intact La subiectii normali exista un reglaj prin feed-back negativ a secretiei de PTH in functie de nivelul calciului seric: valori crescute ale calcemiei scad productia de PTH, valori scazute ale calcemiei cresc productia de PTH. PTH intact este util in diferentierea hiperparatiroidismului primar (tumori/displazii ale glandei paratiroide) de alte forme de hipercalcemie precum: boli maligne, sarcoidoza, tireotoxicoza. Valori crescute ale PTH asociate cu valori crescute ale calcemiei pun diagnosticul de hiperparatiroidism primar (displazie paratiroidiana).

CORTIZOL steroid circulant important produs in principal de cortexul glandelor suprarenaliene rol determinant in reglarea tensiunii arteriale, activitate antiinflamatoare mediata de steroizi, precum si in glicoreglare (gluconeogeneza), absorbtia calciului si secretia sucului gastric si a pepsinei. dozarea nivelului seric al cortizolului diferentiaza intre boala Adisson si boala Cushing, hipopituitarism si hiperplazia corticala. Testul de supresie cu dexametazona (in cele 2 variante: 1 mg sau 8 mg) este utilizat pentru elucidarea cauzei unui nivel crescut de cortizol bazal

ACTH - Hormonul adrenocorticotrop (corticotropina sau corticostimulina) ACTH prin stimularea zonei fasciculate a corticosuprarenalelor activeaza sinteza si secretia de glucocorticoizi (cortizol si corticosteron). Proprietatile secundare ale ACTH se datoreaza efectelor metabolice ale hormonilor glucocorticoizi, activand metabolismele glucidic, protidic si lipidic. Principalul factor umoral de reglare il constituie concentratia sanguina a hormonilor glucocorticoizi, indeosebi a cortizolului. Sub influenta acestora, secretia de ACTH scade, printr-un mecanism de feedback negativ si, respectiv, creste in cazul scaderii glucocorticoizilor din circulatie. diagnosticul diferential al sindromului Cushing, secretia ectopica de ACTH (carcinom pulmonar cu celule mici, insule celulare tumorale de pancreas, tumori carcinoide, carcinom medular al tiroidei), boala Addison

 Sindrom Cushing - o productie excesiva de cortizol; determinarea ACTH este utila pentru diagnosticul diferential al acestui sindrom:
Boala Cushing: datorita secretiei hipofizare excesive, nivelul ACTH este moderat crescut sau la limita superioara a normalului (dar crescut fata de nivelul cortizolului plasmatic), cu pierderea variatiei diurne normale; Secretia ectopica de ACTH: nivelul ACTH este foarte crescut; Adenom sau adenocarcinom suprarenalian: nivelul ACTH este foarte scazut sau nedecelabil.

Determinarea ACTH este de asemenea utila in diagnosticul diferential al insuficientei suprarenaliene:

boala Addison: datorita distructiei suprarenalei prin mecanism tumoral, infectios sau autoimun, productia de cortizol este suprimata iar nivelul ACTH este crescut; insuficienta suprarenaliana secundara insuficientei hipofizare: nivelurile ACTH si ale cortizolului sunt scazute.

Un nivel crescut de ACTH mai apare in: sindromul adrenogenital si sindromul pseudo-Cushing (entitate clinica reversibila asociata cu abuzul de alcool)

Aldosteronul - hormon mineralocorticoid Nivelurile aldosteronului urinar se coreleaza invers proportional cu excretia urinara a sodiului. Astfel, la persoanele sanatoase se va inregistra o supresie a aldosteronului urinar la incarcarea cu sodiu. Hiperaldosteronismul primar, ce poate fi cauzat de un adenom/carcinom secretant sau de o hiperplazie de suprarenala, se caracterizeaza prin hipertensiune arteriala insotita de niveluri crescute de aldosteron, supresia secretiei de renina, hipenatremie si hipokaliemie. Hiperaldosteronismul secundar, ca raspuns la boala renovasculara, depletia de sodiu, incarcarea cu potasiu, insuficienta cardiaca congestiva, ciroza cu ascita, sindromul Bartter sau sarcina, se caracterizeaza atat prin niveluri crescute de aldosteron cat si de renina plasmatica4. Recomandari pentru determinarea aldosteronului urinar
in cadrul testului de incarcare cu sodiu (pentru confirmarea unui hiperaldosteronism primar) investigarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron (hiperaldosteronismului primar sau secundar) evaluarea hipertensiunii arteriale de cauza renala.