Professional Documents
Culture Documents
SI TINERETULUI
Indrumator : Absolvent :
GRECU GHEORGHE Moldovan Horatiu Emanuel
2008
1
Memoriu justificativ
Eu am ales tema “metode de reparatii” datorita aplicabilitatilor sale multiple
in domeniul mecanicii.
Am incercat sa fac un proiect structurat pe 6-7 capitole care sa cuprinda
majoritatea metodelor de reparatii utilizate in prezent si anumite scule sau
dispozitive speciale folosite in operatiile de reparare sau demontare.
In primul capitol am prezentat cateva notiuni introductive pentru o mai buna
intelegere a proiectului.
In al doi-lea capitol am vorbit despre sistemele de reparatii,pe ce se bazeaza
ele si in ce consta.
In al trei-lea capitol intitulat „Metode de reparatii ale utilajului
tehnologic”am prezentat cele trei variante principale de reparatii.
In al patru-lea capitol am prezentat notiunile generale a unui ciclu de
reparatii.
In al cince-lea capitol am prezentat procedeele de reconditionare ale pieselor
uzate.
In al sase-lea capitol am prezentat etapele demontarii unui utilaj in vederea
reconditionarii si dificultatile care pot aparea in timpul demontarii acestuia.
In cel de-al sapte-lea si ultimul capitol am prezentat cateva scule si dispozitive
folosite la demontare.
Acest proiect duce la o mai buna intelegere a metodelor si sculelor folosite la
repararea sau reconditionarea utilajelor industriale sau celor de atelier.
Protectia muncii
Amplasarea utilajelor
Utilajele folosite pot fi de atelier (ateliere de prelucrare a lemnului,a
metalelor etc.)sau utilaje si mecanisme de santier,deplasabile sau
mobile,necesare executarii mecanizate a lucrarilor de constructii,hidrotehnice,de
extractive,forestiere etc.
Masurile de prevenire a accidentelor de munca care ar putea fi provocate de
diferite utilaje,masini,mecanisme,instalatii etc;trebuie sa fie cunoscute,iar
aplicarea lor urmarita si de catre conducatorii locurilor de munca,chiar daca
acestia nu sunt mecanici sau specialist in utilaje.
O prima masura de protectie a muncii consta in amenajarea atelierelor,astfel
incat utilajele sa fie amplasate in functie de fluxul tehnologic cel mai rational,sa
se asigure un circuit cat mai scurt al materialelor sau al pieselor de prelucrat,
evitandu-se incrucisarile;de asemenea,la transporturi trebuie sa se pastreze
distantele minime admise intre gabaritele de functionare,intre utilaje si pereti,
stalpi etc.Aceasta se rezolva prin proiecte si planuri de organizare care se
intocmesc in conformitate cu prevederile normelor de protectia muncii, precum
si cu instructiunile de utilizare ale masinilor.
La amplasarea utilajelor de ridicat pe santierele de constructii-montaj se va
tine seama de consistent terenului,respectandu-se distantele fata de santuri
deschise,cai de comunicatie,linii de transport a energiei electrice,de cladirile
existente etc.
Organizarea spatiului de lucru
Organizarea locului de munca depinde,in cea mai mare masura de
conducatorul direct al procesului de productie,adica de maistrul respectiv,dar
trebuie verificata si controlata de seful ierarhic respectiv.
Masurile de protectia muncii care se iau in cadrul organizarii locului de
munca constau in:pregatirea locului de munca;curatenia;depozitarea rationala a
materialelor si a sculelor in ordinea indicate de desfasurare a procesului
tehnologic;impiedicarea caderilor de la inaltime etc;instalarea de indicatoare de
securitate la locurile periculoase de munca si la incrucisarile drumurilor si
eventual,imprejmuirea zonei periculoase de lucru,instalarea balustradelor si
podetelor peste santuri;acoperirea golurilor.Atat pe santier,cat si in
ateliere,locurile de munca se vor amenaja astfel incat sa asigure muncitorilor
pozitii commode si sigure de lucru.
La parasirea lucrului,se vor jua masurile de asigurare a lucrarilor executate ,a
materialelor depozitate;se va curata locul de munca,accesul la locul de munca
etc. In cazul executarii lucrarilor in mai multe schimburi,se va preda locul de
munca, atragandu-se atentia schimbului care preia,asupra eventualelor greutati,
defectiuni ale utilajelor,reparatii etc.
Pentru a se preintampina provocarea de accidente de catre elementele cu
care se lucreaza ,masurile de protective a muncii prevad si separarea,adica
introducerea intre om si element (acesta putand fi utilaj,la loc de lucru,masina,
material etc.)a unor mijloace care sa-l fereasca de actiunea periculoasa directa a
acelui element.Aceste elemente pot fi:
-imprejmuiri,ingradiri,plase de sarma,copertine etc,in special la lucrarile de
constructii;
-paravane,platform de lucru,covoare isolate etc,la lucrarile de instalatii
electrice;
-carcase aparatori fixe sau mobile,paravane,dispositive din care unele
impiedica accesul muncitorului in partile periculoase ale unei masimi sau in
zona de actiune a acelei masini,iar altele ii feresc pe muncitori de pericolele
prezentate de material,spanuri,pietre de polizor sau piese deteriorate etc,care sar
in timpul prelucrarii;
-izolarea acustica a utilajelor(capsulare antifonica,carcase
fonoizolate,ecranare etc.)sau izolarea operatorilor respective in cabine
fonoizolante;
-ermetizarea(prin inchidere in spatii perfect etanse si cu izolatii speciale)
proceselor tehnologice care utilizeaza material,procedee etc,ce constituie surse
de radiatii ionizante sau de alta natura;
-echipamente individuale de protectie care se folosesc in toate activitatile de
executie,productie si exploatare,dupa natura operatiilor respective.
Cheia inelara din figura 34.7,a precum si cheia tubulara din figura 34.7,b se
utilizeaza in cazul piuliterlor rotunde prevazute cu patru canale.Daca piulita este
ingropata,strangerea sau desfacerea ei se realizeaza cu ajutorul cheii tubulare din
figura 34.7c .In cazul piulitelor rotunde,cu gauri cilindrice pe suprafata frontala
se poate utiliza cheia din figura 34.7,d.
Pentru suruburile greu accesibile se pot utiliza chei articulate cu tija(figura
34.8,a)sau cu coarba (figura 34.8,b).
Cheia cu clichet se compune din corpul 1 in care este montata bucsa 2 prevazuta
cu gaura hexagonala, iar la exterior cu canale in care intra clichetul 3.Clichetul 3
este impins inspre bucsa 2 de catre arcul elicoidal 4, iar stiftul 5 il impiedica sa
se roteasca.Cheia cu clichet functioneaza la rotirea intr-un singur sens.Prin
rotirea cheii,in sensul de lucru,clichetul antreneaza bucsa 2 si deci si piulita.La
rotirea in sens invers datorita tesiturii de la canalele din bucsa,precum si a
tesiturii capatului clichetului,acesta este impins in interiorul gaurii din interiorul
cheii si comprima arcul.In felul acesta, bucsa ramane pe loc,ne mai fiind
antrenata de catre clichet.Se continua rotirea manerului pana cand clichetul intra
in urmatorul canal al bucsei,moment in care cheia poate fi rotita in sensul de
lucru,iar clichetul antreneaza bucsa si respectiv piulita in miscare de rotatie.
Cheile universale sau reglabile se folosesc rar,deoarece datorita uzarii falcilor
de prindere sau datorita erorilor de reglare,muchiile piulitelor sau capetele
suruburilor se rotunjesc,creand dificultati de desurubare.
Pentru desurubarea prezoanelor se pot folosii diverse chei speciale printre
care si cheia tubulara din figura 34.10.