Hazardele hidrologice Hazardele hidrologice sunt fenomene naturale, ce implica existenta apei, care au o influenta negativa directa asupra

vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. Cunoasterea acestor fenomene permite luarea unor masuri adecvate pentru limitarea efectelor pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si distrugeri ale mediului si pentru reconstructia regiunilor afectate. Inundatiile sunt hazarde hidrologice cu o larga raspandire pe Terra, care produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti (anual 2 . de victime, afecteaza peste ! milioane de persoane, spre exemplu in "angladesh # $ din suprafata este periodic acoperita de ape%. &ceste hazarede se pot produce in lungul raurilor (care dreneaza circa ' $ din suprafata continenetelor%. (nundatiile sunt procese de scurgere si revarsare a apei din albiile raurilor in lunci, unde ocupa suprafete intinse, utilizate de om pentru agricultura, habiatat, cai de comunicatie etc. )roducerea inundatiilor este datorata patrunderii in albii a unor cantitati mari de apa provenita din ploi, din topirea brusca a zapezii si a ghetarilor montani, precum si din panzele subterane de apa. *espaduririle favorizeaza scurgerea rapida a apei pe versanti si producerea unei inundatii puternice. +neori pe vai se inregistreaza inundatii catastrofale, in urma ruperii unor baraje naturale sau construite de om. *in moment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare majora pentru sute de milioane de oameni, cauzand pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface. ,le pot declansa si alte hazarde ca alunecari de teren si chiar incendii. (nundarea intinederilor mari de pamant din spatele barajelor poate sa provoace probleme.Comunitati intregi pot fi distruse, mi de oameni fiind obligate sa se mute in alta parte., posibl ca fauna sa moara sis a piarda terenuri agricole.*e asemenea, ca si in cazul -ilului, se pot scufunda in apa monumente antice, sau, ca in cazul barajului .ang/Tse din China care se construieste acum, se pot pierde peisaje minunate. )e masura ce numarul barajelor din lume creste, ele sunt adesea asezate in locuricare inainte erau considerate inacceptabile. 0ulte astfel de locur se afla n zone seismice, unde constructia structurilor sgure este deosebit de dificila. +nii oameni de stiinta au sugerat ca presiunea exercitataasupra suprafetei )amantului de aceste lacuri artificiale poate sa duca la cutremure mici.&u existat cutremure mic in zone in care inainte de constructia barajului, acest fenomen nu era cunoscut.

(n 1urinam, la nord de "razilia, "arajul &foba2a a fost construt in !345 pe cursul superior al raului 1urinam, creean un lac pe aproximativ !.6 2m patrati de padure tropicala virgina. &rborii scufundati au inceput sa se descompuna, producand h7drogen sulfurat gazos cu miros putred.&pele au devenit acide s au corodat carcasele de otel ale turbinelor retelei hidroelectrice. 1ubstantele nutritive in descompunere au creat conditii ideale pentru cresterea zambielelor de apa si a altor ierburi. &ceste plante au format un covor dens pe suprafata si au otravt pestii. *e asemenea, ele au impiedicat patrunderea luminii solare la plante cu care se hraneau in mod normal pestii. )roblema sa agravat atunci cand ierburiile din apa au oferit locur ideale de inmultire pentru malaria s sistotomiaza/ doua bolii foarte periculoase. &ceste rezultate dezastruoase pot fi evitate daca inainte de construirea unui baraj expertii efectueaza un studiu detaliat al mediului, si sunt urmate cu grija procedurile si masurile de precautie recomandate. (n tara noastra, inundatiile din perioada !332/2 au afectat aproape toate judetele tarii, fiind printre cele mai puternice din ultimii ! de ani.o mare parte din pagubele inregistrate a fost datorata extinderii necontrolate a localitatilor in luncile raurilor si despaduririlor excesive. ,8,0)9,: (n China, ;luviul <alben(Huang He% a produs in ultimele doua milenii !.6 inundatii puternice, schimbandu/si albia cu zeci de 2ilometrii de 24 de ori. ;luviul Huang He a provocat cele mai catstrofale inundatii cunoscute in istorie, datorita regimului hidrologic neregulat, cu cresteri bruste de nivel, si al malurilor putin inalte in zona de campie. Ca urmare a inundatiilor din anul !==', a fost acoperita cu apa o suprafata de !# . 2m2, au murit circa un milion de persoane si a pierit ulterior prin foame un numar si mai mare. (n prezent fluviul este indiguit si nu mai provoaca inundatii decat intr/o mica masura. (nduntatiile , ruperile de nori deasupra metropolelor si oraselor pot fi extrem de periculoase.(n august !3'6 a avut loc un asemenea fenomen deasupra unei arii restranse in 9ondra. (n doar cateva ore s/a inregistrat o cantitate totala de !' .=mm de apa.> persoana s/a inecat si doua au fost lovite de fulgere.9a doar cateva mile distanta, oamenii erau complet neinformati ca in imediata lor apropiere se petrece ceva dezastros. *e obicei ploile persistente pot provoca inundatii teribile.(n !36#, orasul 97nmouth, aflat la confluenta a doua rauri, ?est si east 97n, care se revarsa partial in ,xmoor in *evon, a fost martorul unu asemenea dezastru. )loi abudente au cazut in regiune in primele doua saptamani ale lunii august.in noaptea de !6 august, o rupere de nori torentiala, aducand peste 2 cm de ploaie n doar cateva ore, a transformat raurile deja umflate in torente devastatoare.(n dimineata urmatoare orasul era ingropat cativa bolovani

adusi de ape si care cantareau !6 tone au stat in calea apelor. )este 3 de case au fost dstruse sau devastate s au murt #5 de personae. +na dintre cele mai mari inundatii a avut loc in estul Chinei.&ceasta a inceput in octombrie !==', atunci cand fluvial Huang s/a revarsat si si/a schimbat cursul obisnuit revarsand un volum imens de apa. &u dsparut aproximativ 3 . de persoane/ multi atii au murit ma apoi,ca urmare a foametei si a bolilor. ;luviul Huang este denumit@@ Tristetea Chinei@@, cu toate ca inundatiile provocate in delta fluviului Chang (numit inainte .angtze%, stuata mai la sud, au adus si ele dezastre repetate.(n anul !3#!, dupa saptamani intregi de ploi torentiale,nivelul fluvului Chang a crescut cu # m deasupra nivelului sau normal.,l s/a devarsat peste digurile construite cauzand dezastre.)este trei milioane de personae au decedat, mai ales in urma foametei. (nundatiile din !3=' si !3== din "angladesh, care au dus la moartea prin inecare a 2.4 de personae s a surpat cladiri, au fost, conform celor afirmate de multi experti, cauzate de defrisarile masve s de eroziunile ce au avut loc in zone indepartate, situate in "hutan, (ndia si -epal. (nundatiile apelor din ace doi ani au fost estimate la #. . . .de dolari si o mare parte dn cereale s/a pierdut. )roblemele tarii au fost amplificate de o serie de cicloane care au lovit tarmul. (n !3==, unul dintre aceste cicloane a ucis #. de oameni. (n aprilie !33!, altul a ucis cel putin !#3. de personae si a ! milioane au ramas fara nici un adapost, cand valurile ucigase au patruns pe uscat. Controlul inundatiilor : (nginerii din tari precum China, unde inundatiille sunt fenomene obisnuite, au proiectat numeroase tehnici de control al inundatiilor, inclusive intarirea malurilor si construirea unor rezervoare uriase prin care sa controleze apele revarsate. (n !3=!, cand nivelul normal, dezastrul nu a putut f evitat si au existat aproape !. de morti. Controlul inundatiilor a fost o prioritate si in zona inundabila a fluviului 0ississippi, in sud/estul 1tatelor +nite.,roziunea solului in bazinul 0ississippi/0issouri, provocata de defrsarile massive, aratul zonelor de pasunat si de cultivarea &gricola n exces, a dus la marirea continutului de mal de apa, care a dus la cresterea nivelului apei, astfel incat malurile sale trebuie tot timpul inaltate si consolidate. (n general, inundatiile apar atunci cand exista cantitati mar de zapada topita, insotite de ploi abundente. )entru a le preveni, s/au construit numeroase diguri. )e suprafete mariau fost plantate noi paduri, ale caror soluri absorb apa fluviala si reduce suprafata de teren expusa. Controlul inundatiilor nu este intotdeauna totall benefic. *n !34=, marele dg &sAan a controlat -ilul, in ,gipt, prevenind inundatiile anuale. *ar inundatiile ferilizau valea -ilului. 9ipsiti de fertilizarea naturala, agricultorii trebuie acum,sa se foloseasca de metode artificiale pentru a mentine fertilizarea solului. (n plus, canttatea de sedimente ce ajunge in mare s/a
3

redus considerabil din cauza ca cea mai mare parte a malului transportat de fluviu este depozitata pe fundul barajului construit pe lacul -asser. Ca urmare, delta -ilului se micsoreaza.&pa de mare inainteaza in interiorul uscatului, pericltand terenul agrcol fertile dn regiunea deltei. )loile abundente pot avea si alte efecte cum ar fi acela ca solul devine saturat cu apa si incepe saBcurga@@ cu apa. &semenea surpari de teren s/au produs la perferiile oraselor dn tarile n curs de dezvoltare, cum ar fi in Cio de Daneiro. (n !344, la scoala din localitatea &berfan din Tara <alilor s/au inregistrat !55 de morti, ca urmare a unei alunecari de teren produsa de un strat de roca carbonifera situat in spatele scolii, cladirea find ingropata in pamant. &semenea dezastre ar putea fi evitate printr/un control mai rguros al cladirilor si prin consolidari. Eiitorul: Comapaniile de asigurari au raportat ca in ultimul timp cererile pentru recuperarea pagubelor cauzate de dezastre naturale au crescut riguros. (n ani !3= , ele au ajuns de opt ori mai mari decat n anii !33 , dn fiecare colt al lumii fiind anuntate numeroase dezastre. <radul in care aceste dezastre sunt provocate de actunea omului asupra medului este discutabil.+nii oameni de stiinta consideraca ele pot f doar o secventa de conditii anormale. &ltii considera insa ca interventia umana n echilibrul naturii este partial responsabila pentru cresterea frecventei si a efectelor dezastrelor naturale. Eiiturile torentiale: viitura torentialF este reprezentata de o crestere brusca a debitului unui torent. 1curgerea este: lichida G foarte rapida G mai mult sau mai putin Hncarcata de material : solid (nisip, pietriI, roci %G dizolvat ( argila %, plutitor ( arbori, tufisuri, resturi %. ,fectele viiturilor torentiale sunt : eroziunea (albia Ii malurile torentului sunt erodate de apa %, fenomene de rupere a opusturilor (aglomerare de materiale diverse care obstrucJioneaza albia formand baraje ce se pot rupe brutal si pot determina viitura.% (Kn iulie !3=' din camping/ul <rand/"ornand, Haute/1avoie, 2# de turisti au fost luati de o viitura ca urmare a ruperii unui astfel de baraj natural format.%G depozitarea anarhica. precum Ii puterea devastatoare a materialelor transportate cu mare viteza.

Torentii noroiosi: acestia sunt reprezentati de scurgeri rapide (cu viteza de !/!6 mLs% a unor mase de noroi si petris Hn care volumul materiilor solide este mai mare decat al apei. )uterea de eroziune si capacitatea de transport a torentilor de noroi sunt considerabile. Kn mai !33= la 1arno Hn (talia un torent de noroi a determinat moartea a !6 de oameni. (nundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. (nundatiile pot distruge imobile si recolte, pot ucide animale si oameni. Eoluntarii pot oferi asistenta cu succes in primele zile ale inundatiilor, ajutand la evacuarea oamenilor si salvand bunurile materiale (nundatiile prezinta provocari specifice serviciilor de urgenta, deoarece uneori arii vaste de pamant sunt acoperite de apa, facand coordonarea foarte dificila. >rganizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este complicata, de vreme ce deseori infrastructura locala este deteriorata. (nundatiile instantanee sunt volume extreme de apa ce apar brusc si curg rapid, cauzand inundarea. *atorita naturii lor rapide inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa sau a lua cu ei alimente si alte articole esentiale. *e obicei dupa inundatii urmeaza doua faze. (n timpul primei faze oamenii se aglomereaza pe zonele inalte si sigure, impreuna cu bovine si alte animale, uneori chiar animale periculoase sau agresive (serpi etc.%. &pa de baut este deseori greu de gasit iar salubrizarea este ingrozitoare (n timpul celei de/a doua faze oamenii incep sa revina la casele lor cat de curand posibil. &ceasta este deseori un proces prelungit (anumite zone se usuca mai repede decat altele% si odata ajunsi acasa oamenii se confrunta cu noi provocari incluzand sisteme de alimentare cu apa distruse, fantani si guri de apa ce necesita curatare si dezinfectare. (n doua saptamani de la inundatie apar riscuri mari de izbucnire a unor epidemii, de exemplu de holera sau malaria Caspunsul Crucii Cosii este astfel focalizat incat sa vina in intampinarea nevoilor specifice pentru fiecare circumstanta, pe durata celor doua faze si pana in etapa de reabilitare. (n general raspunsul urmareste cu prioritate salvarea si evacuarea, asigurarea de materiale pentru adaposturi temporare, a apei sigure si a serviciilor de salubritate elementare, a rezervelor de hrana, oferirea de servicii medicale de baza pe termen scurt si refacerea stocurilor specifice in institutiile medicale. )ot fi utilizate cu succes dispensare ambulante, iar eforturi aditionale se concentreaza asupra furnizarii apei si salubrizarii in particular, pe langa asigurarea adapostului, distribuirea de rezerve de alimente de urgenta, acordarea ingrijirii medicale de baza si amplasarea unor spitale de campanie. *eoarece imobile, mijloace de transport, unelte, animale si culturi se pierd sau sunt distruse in timpul inundatiilor, ulterior va fi necesara asistenta pentru reconstructia si refacerea bunurilor.
5

(nundatii in Comania: (nundatiile cele mai puternice din ultimii ! de ani au lasat Hn urma mii de victime / morti, disparuti si zeci de mii de sinistrati. +ltimul bilant oficial prezentat sMmbata seara de secretarul de stat Hn 0inisterul &dministratiei si (nternelor Eictor )aul *obre indica !3 persoane decedate Hn urma inundatiilor. *esi apele au Hnceput sa se retraga, bilantul provizoriu al dezastrului este de proportii: !3 oameni morti, confirmati oficial, o persoana disparuta, despre care nimeni nu stie Hnca nimic, mii de case distruse, zeci de mii de sinistrati si suprafete imense de teren, inundate. 9ocalitati izolate, comune fara curent, fara apa de baut, oameni fara ajutor. Trenuri anulate, ssosele pe care nu se poate circula decMt facMnd ocoluri, poduri rupte, alunecari de teren si apa cMt vezi cu ochii. (nundatiile au fost considerate cele mai grave din ultimii ani, Hnsa statisticile oficiale arata ca dezastre similare au loc anual, Hndeosebi primavara si toamna. 0ii de case si sute de mii de hectare de teren arabil sunt afectate Hn fiecare an de inundatii Hn ComMnia. Kn ciuda previzibilitatii ridicate a acestor dezastre, autoritatile par nepregatite. 0ajoritatea locuitorilor din zonele lovite de dezastru au fost nevoiti sa se evacueze singuri, utilizMnd propriile vehicule, lasMnd Hn urma animale, aparate electrice si recolta de anul trecut. 0ulti spun ca, daca ar fi beneficiat de o planificare si o asistenta mai buna, acestea ar fi putut fi salvate. )rimul 0inistru Calin )opescu Tariceanu a criticat starea de pregatire a tarii fata de situatiile de urgenta, declarMnd ca aceasta nu are echipamentul, personalul specializat si strategiile de interventie necesare.0artorii au raportat o lipsa totala de coordonare Hntre diferitele institutii publice. N&vem barci cu motor, Hnsa primarii din satele inundate nu au fost capabili sa ne spuna unde sa intervenimN, declara 0arian <hencea, coordonatorul departamentului de lupta Hmpotriva dezastrelor din Timisoara. Kntre timp, Hn judetul Timis, (nspectoratul pentru 1ituatii de +rgenta a putut oferi doar cMteva barci vechi cu vMsle, cheltuind cea mai mare parte a banilor sai pe o noua retea de calculatoare.*esi oficialii romMni au confirmat faptul ca pompele de apa erau disponibile, acestea nu au fost utilizate. 1tarea de urgenta nu a fost declarata decMt la doua saptamMni dupa ce apele au Hnceput sa creasca. *in acest motiv, armata // care are cel mai bun echipament si personalul cel mai calificat // nu a fost rugata sa intervina decMt atunci cMnd dezastrul avusese loc. Kn total, inundatiile au provocat daune de peste 6 mn de +1*, afirma autoritatile. "ugetul de stat va aloca cMt mai mult ajutor financiar posibil, Hnsa asistenta internationala va fi de asemenea necesara. 1tatele +nite si >-+ au alocat aproximativ 46 de +1* si este posibil ca bugetul +, sa acopere o parte semnificativa a costurilor ramase. "ilantul provizoriu al victimelor este: !' morti. N1igur ca exista posibilitatea sa fie descoperite si alte persoane care au ramas in case, tinand cont ca refuza sa fie evacuati.N 1/au ascuns in poduri, a trebuit sa fie luati de
6

acolo, hai sa spunem, cu forta. *ar exista posibilitatea cresterii numarului de victimeN, a declarat ieri premierul Tariceanu. 0inistrul Easile "laga a precizat ca victimele sunt: una din &lba, 5 din "acau, ! / Tulcea, !! / Erancea. 1ituatia arata ieri sinistra: 6=! de localitati, !#.=64 case inundate, #4= case distruse, !.3 6 case grav avariate. )ana ieri fusesera evacuate din calea potopului !2.!44 de persoane. in plus, !.!35 2m de drumuri comunale si judetene au disparut, iar alti '4 2m de drum national au fost distrusi. 1e stie cu certitudine ca '2 de scoli, policlinici, primarii si alte institutii sunt grav afectate, iar ieri inca nu aveau curent electric locuitorii din 223 de localitati. (nundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. &stfel, acest tip de dezastru este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. (n functie de amploarea lor, inundatiile pot distruge imobile, poduri si recolte, pot ucide oameni, animale domestice si fauna. 1prijinul oferit populatiei afectate de inundatii de catre serviciile specializate ale autoritatilor si de voluntari ai Crucii Cosii inca din primele ore de la producerea dezastrului are ca obiective principale, intr/o prima faza, salvarea vietii oamenilor aflati in conditii de risc maxim prin actiuni de evacuare din zonele izolateLpericuloase, acordarea primului ajutor si a serviciilor de asistenta de baza, si, in masura posibilului, salvarea bunurilor materiale ale acestora. (n faza urmatoare, se actioneaza pentru asigurarea asistentei victimelor in ceea ce priveste accesul la apa potabila, alimente de baza, adapost, salubritate, ingrijiri medicale de baza, prevenirea aparitiei si raspandirii epidemiilor. Coordonarea operatiunilor de interventie pentru limitarea consecintelor inundatiilor reprezinta o provocare specifica pentru serviciile de urgenta, deoarece, uneori, sunt acoperite de apa arii vaste de pamant, facand coordonarea foarte dificila. (n aceste conditii, organizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este dificila, cu atat mai mult cu cat, adesea, este deteriorata si infrastructura locala. (nundatiile ce se produc instantaneu (ruperea unui barajLdig sau ploaia torentiala cu cantitate mare de apa pe unitatea de timp si suprafata% sunt provocate de volume extreme de apa ce apar brusc si curg rapid, acoperind mari suprafete. *atorita instalarii lor rapide, inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa in locuri mai inalte si a lua cu ei apa potabila, alimente, imbracaminte groasa, mijloace de comunicare si alte articole esentiale pentru asigurarea supravietuirii. *upa producerea inundatiei pot aparea riscurile izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile fiind bolile infectioase cu transmitere hidrica (holera, hepatita &%. (ndundatii de vara: *ezlantuirile naturii au avut un impact nefast si asupra retelei noastre de cale ferata, evenimentele minore fiind intazierile de tren cauzate de ploile in rafale,

cele majore rezumandu/se, din fericire, doar la pagube materiale. )rintre regionalele afectate s/a numarat si Cegionala Constanta, unde in seara zilei de !2 august 2 2 si in dimineata de !# pe sectiile de circulatie "orcea / "araganu si ;etesti / 0ovila s/a produs avarierea liniei de contact din cauza vantului foarte puternic, in rafale, si a furtunilor inregistrate in zona. +rmarile NataculuiN fenomenelor meteorologice asupra caii ferate au fost anuntate de mecanicul trenului =6'=, remorcat de o locomotiva *iesel, care fusese expediat din statia ;etesti catre statia 0ovila la ora 2 .2!. &cesta a anuntat ca pe 2m =4O2 se gaseau copaci cazuti in gabarit si suspensia catenarei firului (( era aruncata peste stalpii 9C. &u fost luate imediat primele masuri, printre care izolarea liniei de contact pe firele ( si (( pe distanta ;etesti / )ost 1ectionare 0ovila. )rin urmare, in perioada !2/!# august, circulatia a fost complet inchisa intre orele !3.#5 si 2 .22 pe distanta ;etesti / "araganu si intre orele !3.#5 si !.26, pe distanta ;etesti / 0ovila. (n timpul desfasurarii lucrarilor de remediere a liniei de contact si al montarii stalpului de interventie in locul celui 1C" (1talp Catenara "eton%, care fusese rupt, circulatia trenurilor s/a desfasurat alternativ, cu trenuri remorcate de locomotive *iesel. 9ucrarile s/au executat cu personalul Centrului de ,lectrificare ;etesti, districtele: 9C 0edgidia (C, Constanta%, 9C "ucuresti >bor (C, "ucuresti%, 9C "ucurestii -oi (C, "ucuresti% si 9C 1picul (C, <alati%. &u mai fost utilizate si doua trenuri de interventie (de la C, ;etesti si 1(0C "uzau%, o autoutilitara, un tractor si un grup electrogen. &varierea catenarei s/a produs din cauza vantului foarte puternic, in rafale, ce a rupt copacii din imediata apropiere a caii, care au cazut pe catenara. *eteriorarea liniei de contact in zonele mentionate mai sus a produs intarzierea a 52 de trenuri de calatori (cu #.#3' de minute% si a 2' de trenuri de marfa (cu =.'2 de minute%. &u mai fost avariate urmatoarele elemente ale liniei de contact: / ;( ;etesti / "araganu: cinci pendule simple articulate, care au fost rupte si aruncate in gabaritG / ; (( ;etesti / "araganu: intre 1C" !32/22 , suspensia catenarei, smulsa din izolatorii baston tip ", C si *, iar apoi aruncata peste stalpii 9C, in afara caiiG / ;( ;etesti / 0ovila: 1C" 6 3, rupt de la nivelul solului, izolatorii tip " si C sparti, o consola indoita, dispozitivul antivant distrus si ! pendule simple rupteG / ; (( ;etesti / 0ovila: intre 1C" 6!= / 6#= si 1C" 54 / 5'2, suspensia catenara, smulsa din izolatorii baston tip ", C si * si aruncata peste stalpii 9C, in afara caii. 9ucrarile de remediere au fost executate de personalul de serviciu, sub directa coordonare a conducerii Cegionalei Constanta, cu ajutoare de la <alati si "ucuresti, pagubele inregistrate ridicandu/se la circa 26 milioane de lei.
8

O regionala incercata de ploile torentiale ale lunii august a fost Regionala Iasi. Precipitatiile cazute in perioada 15-1 august 2!!2 au afectat circulatia fero"iara# producand si $ari pagu%e $ateriale &o$paniei &'R (). )u fost afectate trei tronsoane de cale ferata* linia 515# +ornesti - ,isipitu# linia 513# -a$a .oldo"ita# si linia 511# +ar$anesti - Il"a .ica. In data de 17 august 2!!2# pe linia 515# +ornesti - ,isipitu# s-au rupt apararea de $al de la /$ 53 si terasa$entul# pe 3!! $# pe o inalti$e de 2 $# si s-au col$atat trei podete cu %olo"anis si gro0otis pana la ni"elul $ainii curente. Prin ur$are# linia a fost inc0isa intre statiile 'alcau si ,isipitu. &alea ferata a $ai fost afectata pe zonele /$ 3511!! - 15! prin alunecari de taluz si pe tronsoanele /$ 3714!! - 5!!# /$ 42125! - 6!! si /$ 4511!! - 4!!# unde eroziunile produse de raul (ucea"a au sla%it terasa$entul2 in aceste zone circulatia a fost inc0isa pe o scurta perioada# reparatiile necesare redesc0iderii ei facandu-se cu forte proprii de Regionala Iasi# tronsonul 'alcau - ,isipitu ur$and a ra$ane inc0is cel putin1! zile. 3inia 513# -a$a - .oldo"ita# a fost afectata din cauza col$atarilor rezultate in ur$a "iiturilor pe $ai $ulte sectiuni de tronsoane 4/$ 1115!! - 121!!!# /$ 151!!! - 161!!!# 181!!! - 1 1!!!5# iar sta%ilitatea terasa$entului pe zona /$ 1314!! - 5!! a fost pusa in pericol din aceleasi cauze. +e-a lungul intregii linii au fost col$atate si degradate siste$ele de scurgere a apei. Pe linia 511# +ar$anesti - Il"a .ica# au fost afectate zonele 5813!! - 58173!# capul 6 din statia &a$pulung 7st si /$ 5!# intre statiile .olid - Prisaca +ornei# pe zona de paralelis$ cu +, 17. Pagu%ele produse pe aceste linii de cala$itatile naturale au fost e"aluate la 1#5 $ilioane de euro. (i in Regionala 8ucuresti# pe raza 9udetului Pra0o"a# s-au inregistrat a"arieri ale caii# pe liniile 8uda - (lanic si Ploiesti - .aneciu. Precipitatiile a%undente# ur$ate de "iituri# au afectat sta%ilitatea infrastructurii fero"iare2 printre o%iecti"ele care au a"ut de suferit s-au nu$arat si unele lucrari de arta 4intre care# "iaductul de pe linia Ploiesti - .aneciu5# ceea ce# fireste# a pertur%at circulatia trenurilor de calatori si de $arfa. Pe linia 8uda - (lanic# cantitatea de precipitatii cazute a dus la cresterea rapida a ni"elului apei raului (lanic# cu peste 3#5 $etri# una dintre ur$arile acestui fapt fiind pra%usirea pasarelei pietonale din zona zidului de spri9in al caii ferate. Pe linia Ploiesti - .aneciu# intre statiile :o$oriciu si Iz"oarele# au suferit pre9udicii taluzul de ra$%leu de la /$ 4517!!; !! si apararea podului de la /$ 4515!7 - 451 !!# unde taluzul de de%leu a alunecat si s-a pra%usit in linie. )pele raului <elea9en au afectat serios podul de la /$ 4517!! - 451 !!# ca si sta%ilitatea "iaductului aflat in cur%a 4inalt de 2! $etri# cu trei %olti de 24 $etri5. )sigurarea circulatiei trenurilor in conditii de siguranta in aceste zone a reprezentat pentru &'R () c0eltuieli supli$entare insu$and circa 6! de $ilioane de lei. In ulti$ii ani s-au inregistrat pe reteaua &'R un nu$ar i$presionant de distrugeri cauzate de cala$itatile naturale 4ploi# inundatii# caderi $asi"e de zapada etc.5. )ceasta situatie a dus la alcatuirea unei statistici care e"identiaza zonele cu pro%le$e. )stfel# pe reteaua nationala de cai ferate e=ista in e"identa 11.473 /$ de terasa$ente si lucrari de aparare# de consolidare# drenare si protectie aferente acestora. Pentru asigurarea scurgerii si a e"acuarii apelor $ai e=ista 18.732 poduri si podete# care tre%uie sa asigure $entinerea liniei in para$etrii te0nici proiectati si circulatia trenurilor in siguranta. &ala$itatile naturale inregistrate in ulti$ii ani au e"identiat 765 de puncte periculoase# cu o lungi$e de 4!6# /$. &ostul lucrarilor specifice necesare punerii in siguranta a acestor zone a fost e"aluat la 3.543#581 $iliarde de lei. &'R () a de$arat in cursul anului 2!!2 lucrari in "aloare de 347#834 $iliarde de lei# %ani rezultati atat din fonduri proprii# cat si din alocatii %ugetare si i$pru$uturi 87I. 3a 2! august se $ai aflau in e=ecutie lucrari in 68 de puncte# care insa insu$eaza doar 8> din totalul de 765. O parte dintre lucrarile de$arate in anul in curs au fost i$puse de cala$itatile aparute si se desfasoara in regi$ de pri$a urgenta. +intre acestea enu$era$*

- pe linia 32!# (ingeorgiu de Padure - (o"ata 4Regionala 8raso"5# s-a inter"enit la podetul de la /$ 481 1! pentru a fi decol$atat de %ustenii adusi de "iitura2 - pe linia 316# intre localitatile .alnas si 8i=ad# s-a o%turat un podet# facand necesare inter"entiile de rigoare2 - pe linia ?orleni - 'alciu 4Regionala Iasi5# "iitura a spalat terasa$entul de la /$ 33185!# unde s-a inter"enit rapid pentru reluarea circulatiei intrerupte2 - pe linia .edgidia - <ulcea# la /$ 218!!# ca ur$are a ploilor torentiale pa$antul surpat peste terasa$ent a oprit circulatia trenurilor pana la inter"entia ceferistilor2 - pe linia 7!5# @alati - 8arlad# intre localitatile 'oltesti si <argu 8u9or# ploile au spalat terasa$entul# i$punandu-se inc0iderea liniei in perioada 21-22 iulie a.c. pentru circa 24 de ore# ti$p in care lucratorii din cadrul Regionalei @alati au re$ediat pro%le$ele aparute2 - pe liniile 7!4 - intre statiile :anul &nac0i si (edreni# 5!1 - intre localitatile 8uzau si ,e0oiasu# 5!! - intre Ploiesti si (i0lea# si 7!5 - intre 'oltesti si &0iroftei# au fost efectuate inter"entii pentru indepartarea nea9unsurilor cauzate de ploi. +e ase$enea# pentru preinta$pinarea si reducerea efectelor distructi"e ale ploilor asupra caii ferate# deoarece o data cu "enirea toa$nei ne astepta$ din nou la $anifestari $eteorologice de aceasta natura# &'R () a de$arat in finalul lunii august si actiunea de decol$atare a santurilor si a podurilor# atat cu propriii salariati# cat si cu terti.

1!