Helicobacter pylori

Helicobacter pylori

Clasificare tiinific Regn: ncrengtur: Clas: Ordin: Familie: Gen: Specie: Bacteria Proteobacteria Epsilon Proteobacteria Campylobacterales Helicobacteraceae 'Helicobacter' ''H. pylori'' Nume binomial ''Helicobacter pylori'' ((Marshall et al. 1985) Goodwin et al. 1989) vdm Helicobacter pylori este o bacterie care infecteaz mucoasa stomacului i a duodenului. Denumirea ei provine de la forma de helix, form care se pare c este responsabil de adaptabilitatea i capacitatea de infectare n mediul puternic acid de la nivelul stomacului.[1] Cuprins [ascunde]

1 Istoric 2 Patogenia infeciei cu H. pylori 3 Rspunsul gazdei la H. pylori 4 Concluzii 5 Teste pentru identificarea Helicobacter pylori

o o o o

5.1 Testul anticorpilor serici 5.2 Testul respirator cu uree 5.3 Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale 5.4 Biopsia gastric 6.1 Testul anticorpilor serici 6.2 Testul respirator cu uree 6.3 Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale 6.4 Biopsia gastric

6 Riscurile i complicaiile testelor de identificare a Helicobacter pylori

o o o o

7 Tratamente naturiste 8 Referine Istoric[modificare] Dei identificat nc din anul 1875 de savani germani, care nu o pot crete n condiii de laborator, primul care o studiaz mai n amnunt este doctorul Giulio Bizzozero, pentru ca n anul 1889 profesorul Walery Jaworski (Universitatea Jagellon din Cracovia), care studia sedimentele rezultate n urma splturilor gastrice, s identifice aceste bacterii cu form caracteristic de helix (pe care le numete Vibrio rugula), ca fiind responsabile de patogenitatea afeciunilor gastrice. Observaiile sale rmn n mare parte necunoscute pn n anii 1980, ani n care patologul australian Robin Warren (1979) i Barry Marshall (1981), reuesc s izoleze bacteria de la nivelul stomacului i, mai mult, s o cultive n medii de cultur adecvate. Tot ei sunt cei care incrimineaz bacteria ca fiind rspunztoare de infeciile gastrice.[2] Patogenia infeciei cu H. pylori[modificare] Mucoasa gastric este bine protejat mpotriva infeciilor bacteriene. Helicobacter pylori este bine adaptat la aceast ni ecologic, avnd caractere unice, care i permit intrarea n mucus, ataarea la celulele epiteliale, evitarea rspunsului imun i, n consecin, colonizarea persistent i transmiterea. Dup ce este ingerat, bacteria trebuie s eludeze activitatea bactericid a coninutului gastric i s ptrund n stratul mucos. Producia de ureaz i motilitatea sunt eseniale pentru acest prim pas al infeciei. Ureaza hidrolizeaz ureea n dioxid de carbon i amoniac, permind Helicobacter pylori s supravieuiasc n mediul acid. Activitatea enzimatic este reglat de un canal unic pH dependent, care se deschide la pH sczut i blocheaz influxul de uree la pH neutru. Motilitatea este esenial pentru colonizare. Tulpinile de Helicobacter pylori au virulen variat i o ampl diversitate genomic, dar majoritatea pot fi subclasificate n raport cu expresia toxinei vacuolizante VacA i citotoxinei asociate CagA n 2 fenotipuri: I (VacA+, CagA+) i II (VacA-, CagA-). Tulpinile tip I induc

un rspuns inflamator gastric mai intens i se asociaz mai frecvent cu ulcerul, cancerul gastric i limfomul MALT. Rspunsul gazdei la H. pylori[modificare] Helicobacter pylori determin o inflamaie continu a mucoasei gastrice la toate persoanele infectate. Acest rspuns inflamator const iniial n recrutarea neutrofilelor, urmate de limfocitele T i B, plasmocite i macrofage, cu alterarea stratului epitelial. Cum H. pylori rareori invadeaz mucoasa gastric, rspunsul gazdei este iniiat de ataarea bacteriei la celulele epiteliale. Agentul patogen se poate lega la moleculele complexului major de histocompatibilitate MHC de clasa a II-a la suprafaa celulelor epiteliale gastrice, inducndule apoptoza. Ureaza produs de H. pylori poate contribui la extravazarea i chemotactismul neutrofilelor. Infecia cu H. pylori induce un rspuns imun umoral sistemic i al mucoasei gastrice destul de susinut. Aceast producie de anticorpi nu duce la eradicarea infeciei, dar poate contribui la alterarea tisular. Unii pacieni infectai cu aceast bacterie au un rspuns autoimun mpotriva ATP-azei H/K din celulele parietale gastrice, care se coreleaz cu atrofia corpului gastric. Expunerea persistent a mucoasei gastrice la H. pylori determin deci apariia unui rspuns imunologic specific, mediat printr-o bogat mixtur de citokine. IL-12 este o citokin produs ndeosebi de fagocite (neutrofile, monocite, macrofage) ca rspuns la bacterii. Ea stimuleaz producerea de g-interferon, favorizeaz activitatea citotoxic a celulelor NK (natural killer) i diferenierea limfocitelor T helper din subsetul Thl. Acestea elibereaz IL-2 i g-interferon determinnd un rspuns proinflamator, iar Th2 activeaz rspunsul imun umoral (imunoglobulina G, imunoglobulina A mucosal) prin IL-4, IL-5 i IL-6. n infecia cronic cu H. pylori domin rspunsul imun de tip Thl. Concluzii[modificare]

Descoperirea H. pylori ca agent cauzator al bolii ulceroase a revoluionat puterea de nelegere a tratamentului medical. Terapia anti H. pylori a diminuat foarte mult recidivele. Eradicarea acestei bacterii grbete vindecarea i reduce riscul de recuren sau hemoragii la pacienii cu ulcer gastric sau duodenal.

Teste pentru identificarea Helicobacter pylori[modificare] Testul anticorpilor serici[modificare] Eantionul de snge este recoltat de la nivelul unei vene periferice a braului. O band elastic este strns n jurul braului. Pacientul poate avea senzaia de presiune la nivelul braului. n momentul introducerii acului n ven unii pacieni nu simt nimic, alii simt o pictur sau o neptur uoar.

Testul respirator cu uree[modificare] Acest test nu produce disconfort pacientului. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale[modificare] Colectarea mostrei de materii fecale nu produce disconfort. n cazul n care colectarea se face de ctre personal calificat (i nu de pacient), introducerea tamponului la nivelul ampulei rectale poate provoca senzaie de presiune sau disconfort local. Biopsia gastric[modificare] Pacientul poate simi o neptur scurt, ascuit atunci cnd acul este introdus intravenos. Anestezia local (la nivelul faringelui) cu spray poate determina apariia unui gust uor amar, iar pacientul va simi senzaie de amoreal i tumefiere la nivelul limbii i faringelui. Unii pacieni relateaz c au avut senzaia c nu pot respira atunci cnd tubul endoscopului este introdus pe gur, dar aceasta este o fals senzaie produs de anestezia local. Exist ntotdeauna suficient spaiu pentru respiraie n jurul tubului din regiunea gurii i faringelui. Se recomand respiraii rare i profunde. De asemenea mai pot aprea senzaie de grea, balonare sau dureri abdominale n timpul micrii endoscopului. Dei pacientul nu poate vorbi n timpul procedurii deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui, el va putea comunica cu medicul specialist. n cazul n care disconfortul este sever, se recomand atenionarea medicului prin semne stabilite de la nceput sau printr-un semn uor pe mn. Medicamentele care se administreaz intravenos nainte de nceperea procedurii pot cauza somnolen. Alte efecte adverse care pot aprea includ dificulti de vorbire, uscarea gurii, vedere nceoat, cderea pleoapelor, simptome care pot persista cteva ore dup efectuarea testului. De asemenea, pacientul nu i poate aminti ce s-a ntmplat n timpul testului. Riscurile i complicaiile testelor de identificare a Helicobacter pylori[modificare] Testul anticorpilor serici[modificare] Nu exist riscuri majore n cazul recoltrii unei probe de snge:

poate aprea o mic vntaie la locul punciei; acest lucru poate fi prevenit prin aplicarea unei presiuni pe zona respectiv timp de cteva minute n cazuri rare, vena de la nivelul creia a avut loc recoltarea poate deveni umflat; aceast afeciune se numete flebita; n acest caz se recomand aplicarea de comprese umede de cteva ori pe zi sngerare de la nivelul punciei poate fi o complicaie n cazul persoanelor care prezint tulburri de coagulare; o serie de medicamente ca Aspirina, Warfarina i altele, pot

provoca tulburri de coagulare; de aceea se recomand informarea medicului specialist dac pacientul ia medicamente anticoagulante sau prezint tulburri de coagulare. Testul respirator cu uree[modificare] Nu exist riscuri n cazul practicrii acestui test. n cazul folosirii carbonului radioactiv, gradul radioactivitii este comparativ cu cel la care suntem expui n fiecare zi de ctre radiaiile ultraviolete. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale[modificare] Acest test nu prezint riscuri sau complicaii. Cu toate acestea, se recomand splarea minilor dup recoltarea mostrei, pentru evitarea rspndirii infeciei. Biopsia gastric[modificare] Exist un risc foarte mic de a guri peretele esofagului, stomacului sau duodenului n timpul efecturii endoscopiei pentru recoltarea mostrei de perete gastric. De asemenea poate aprea sngerare la nivelul locului punciei. Cu toate acestea, sngerarea se oprete fr tratament. Dup efectuarea endoscopiei poate aprea senzaia de vom sau de balonare. De asemenea mai poate aprea senzaia de gt iritat, uscat, rgueal uoar sau uoar inflamaie a faringelui; aceste simptome pot dura cteva zile; pot fi utile pastilele pentru gt sau gargara cu ap cald i uor srat; se interzice consumul de alcool dup efectuarea testului. Se recomand contactarea medicului dac:

apare hematemeza (vrstur cu snge) sau melena (scaun cu snge, lucios, negru ca pcura) apar probleme la nghiire sau de vorbire apare scurtarea respiraiei sau bti cardiace accentuate apare durere abdominal sau cardic a crei intensitate crete apare durere de gt sau de umr apare febra.

Testul pentru Helicobacter pylori este efectuat pentru:

a determina dac infecia cu H. pylori este cea care produce ulcer sau inflamaia mucoasei gastrice (gastrita) a stabili dac tratamentul pentru H. pylori a fost efectuat cu succes.

Tratamente naturiste[modificare] Mastic gum (capsule continand extract din rasina arborelui de mastic), Goldenseal, probiotice

Helicobacter Pylori, bacteria fara limite

tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Y!M Afecteaza aproximativ 50% din populatia lumii, fapt ce o plaseaza pe locul doi in clasamentul celor mai raspandite infectii bacteriene din lume, dupa caria dentara. De o rezistenta covarsitoare, Helicobacter Pylori persista toata viata in mediul atat de dur si de acid al stomacului, fiind responsabila de majoritatea bolilor stomacale. Charles Darwin, Alfred Nobel, Napoleon Bonaparte, George Bush, Papa Ioan Paul al II-lea au fost si ei atinsi de aceasta bacterie. Tu esti? Daca raspunsul este da, atunci trebuie sa stii niste lucruri deosebit de importante. Avand o asemenea arie de raspandire, multe din tarile europene au inceput deja campanii de informare, iar cercetatorii se intrec deja sa descopere solutii miraculoase. Merita efortul, pentru ca o asemenea descoperire ar fi mai mult ca sigur rasplatita cu un Nobel. Cum se raspandeste ? Interuman. Prin respiratie, prin sarut, prin folosirea aceleiasi toalete, acelorasi haine, cuverturi, prin apa contaminata, prin absenta unor masuri de igiena esentiale cum ar fi spalatul pe maini. O data fixata in stomac, ea continua sa se raspandeasca pe toata durata vietii, uneori fara sa fie observata si fara sa determine consecinte negative asupra sanatatii persoanei infectate. De cele mai multe ori insa, H. Pylori provoaca o inflamatie cronica a stomacului numita gastrita cronica, afectiune ce evolueaza lent si persista toata viata, daca nu este tratata. Aceasta se poate transforma treptat, de-a lungul a mai mulor ani, in ulcer sau chiar cancer. Studiile au aratat ca la nivelul stomacului, H. Pylori este responsabila de 7 cazuri de ulcer din 10, iar la nivelul duodenului, de 9 cazuri din 10. Mai mult, medicamentele care sunt administrate uneori impotriva infectiei - cum ar fi anti-inflamatoarele nesteroidiene sau aspirina - nu fac altceva decat sa creasca riscul de ulcer sau de sangerari. Omoara tot atatia oameni ca si accidentele rutiere In ceea ce priveste cancerul, cifrele sunt ingrijoratoare. H. Pylori este prima bacterie implicata in dezvoltarea unei forme de cancer si, incepand cu anul 1994, Agentia Internationala de Cercetarea Cancerului a clasat-o drept agent cancerigen de gradul I. In prezent, cercetatorii estimeaza ca este responsabila de cazurile de cancer gastric intr-o proportie de 60-90%. In Franta, aceasta bacterie omoara anual un numar egal de oameni precum accidentele rutiere. Totusi, nu trebuie sa va panicati, pentru ca studiile arata in acelasi timp ca din totalitatea persoanelor infectate, doar 1-3% vor dezvolta ulterior cancer. E nevoie de multi ani ca

afectiunea sa ajunga la acest ultim stadiu si de influenta a mai multor factori precum: predispozitia genetica, fumatul, consumul mare de sare, saramurile consumate in cantitati exagerate, carnea rosie, pestele afumat, expunerea la nitrati si nitriti. Provoaca si halena H. Pylori se face vinovata si de respiratia urat mirositoare. Ultimele cercetari au dovedit ca aceasta bacterie traieste si in gurile persoanelor infectate, unde se asociaza cu alte bacterii, cauzand halitoza sau mirosul neplacut al gurii. In prezent, cercetatorii cauta metode pe cat de revolutionare, pe atat de accesibile, data fiind aria larga de raspandire a bacteriei. O ultima descoperire in domeniu se axeaza pe faptul ca H. Pylori rezista si afecteaza mucoasa stomacului cu ajutorul unei proteine numite ureaza. Astfel, un grup de cercetatori japonezi a creat un iaurt ce contine anticorpi pentru aceasta proteina, dezarmand intr-o oarecare masura bacteria ucigasa.

Dusmanii nostri din interior: HELICOBACTER PYLORI

Dr. DAN CRISTIAN - "Cu toate ca sunt medic chirurg, in infectiile cu Helicobacter Pylori sustin mai degraba varianta tratamentelor naturale" - medic primar chirurg, cu competenta in endoscopie digestiva -

"Aparitia cancerului gastric este in proportie de 90% legata de infectia cu Helicobacter Pylori"

- D-le doctor, infectiile cu Helicobacter Pylori sunt din ce in ce mai frecvente in randul populatiei, iar tratamentele aplicate nu au eficienta scontata. Care este cauza aparitiei acestor bacterii in organismul uman? - Helicobacter Pylori este o bacterie de care nu avem cum sa ne ferim, pentru ca este prezenta peste tot in mediul inconjurator. In tarile dezvoltate, infectia cu Helicobacter Pylori se regaseste cam la 30% din populatie, iar in tarile subdezvoltate, circa 90% din populatie este afectata de aceasta bacterie. Statisticile OMS atesta ca doua treimi din populatia mondiala este infectata cu Helicobacter Pylori! Asadar, nu este de mirare ca si in Romania numarul de persoane infectate este foarte mare. Infectarea se face pe cale orala, mijloacele de igiena stricta fiind cele mai bune pentru prevenirea acestei infectii. Concluzia se impune de la sine: principala cauza a infectarii este igiena deficitara - atat a populatiei, care din ignoranta nu se mai spala pe maini inainte de mese, cat mai ales a alimentelor infestate, care sunt consumate fara a fi bine spalate sau fierte, inainte de a fi consumate. - Helicobacter este o bacterie patogena, sau face parte din flora intestinala fiziologica? - Helicobacter Pylori este o bacterie patogena, care se localizeaza strict la nivelul mucoasei gastrice - in stomac. Practic, bacteria se fixeaza printre celulele de la nivelul mucoasei gastrice si destabilizeaza legaturile dintre aceste celule. Sub actiunea bacteriei Helicobacter Pylori, celulele se degradeaza, nu mai secreta mucus suficient din punct de vedere cantitativ si calitativ si atunci sunt expuse actiunii sucurilor acide digestive si apar inflamatiile si leziunile. Din 1982, de cand a fost descoperita, studiile au dovedit ca Helicobacter sta la baza aparitiei multor leziuni gastrice si duodenale: de la simpla inflamatie a mucoasei gastrice, pana la gastrite in forme cronice, cu evolutie catre gastrite atrofice. In timp - zeci de ani - aceasta poate degenera, considerandu-se ca aparitia cancerului gastric este in proportie de 90% legata de infectia cu Helicobacter Pylori. De asemenea, aceasta infectie este responsabila si de aparitia leziunilor limfoide la nivelul stomacului - o forma de cancer limfatic numit limfomul de tip MALT. - Cum intram in contact cu aceasta bacterie? Se gaseste pe legume, pe fructe?... - Helicobacter Pylori poate fi gasita pe majoritatea alimentelor - atat de origine animala, cat si de origine vegetala, dar exista chiar si in apa, daca nu este din surse verificate, cu continut microbiologic redus. Transmiterea se face atat de la om la om (prin atingere, sarut etc.), cat si prin vesela infestata, cand se consuma alimente cu tacamurile altor persoane. La fel de usor ne putem infecta daca obisnuim sa mancam la restaurante sau cantine in care igiena este deficitara. Vedeti, asadar, ca este destul de greu sa ne ferim de aceasta infectie... Partea buna este ca persoanele infectate cu Helicobacter Pylori, care au fost tratate corespunzator si vindecate, este putin probabil sa se mai reinfecteze, pentru ca organismul isi dezvolta anticorpi care persista multi ani. - O astfel de infectie se poate recunoaste dupa anumite simptome, ori se descopera intamplator, la analizele de laborator? - Infectia cu Helicobacter Pylori este simptomatica doar in masura in care determina aparitia unei leziuni la nivelul stomacului. Unul din sase oameni infectati dezvolta ulcer gastric sau duodenal. Daca nu apare o astfel de afectiune, infectia este complet asimptomatica,

depistandu-se accidental, la diverse alte analize, daca in bateria de teste exista si cel specific pentru Helicobacter Pylori. Simptomele legate de infectie tin de afectiunile digestive superioare (gastrite, ulcere etc.) si se manifesta prin: * epigastralgii (dureri in capul pieptului) legate de alimentatie, adica apar la anumite tipuri de alimente sau, din contra, cedeaza la consumul anumitor alimente; * balonare imediat dupa masa; * senzatia de satietate precoce; * greata; * alte tulburari gastrice (indigestie). Toate acestea creeaza un tablou clinic pe care noi il folosim in orientarea diagnostica. Incercam apoi sa facem diverse analize, pentru a stabili un diagnostic corect, bazat pe dovezi medicale. Cel mai sigur test (care are un procent ridicat de sensibilitate si specificitate, iar in acelasi timp atesta sau nu prezenta unei afectiuni cauzate de Helicobacter Pylori) este recoltarea directa, de la nivelul mucoasei gastrice - prin endoscopie digestiva superioara - a unei probe care se pune intr-un mediu special, in care lucreaza niste enzime asupra ureei, si in 20-30 de minute, avem diagnosticul exact. Totusi, endoscopia este o manevra invaziva, mai greu acceptata de populatie. O metoda mai putin invaziva, dar de buna calitate diagnostica, este dozarea bioxidului de carbon radioactiv din aerul expirat, care atesta cu o exactitate de 9698% infectia. Procedeul presupune inghitirea unei mici pastile care contine uree radioactiva si apoi masurarea cu un aparat a nivelului de bioxid de carbon radioactiv eliberat prin metabolizarea substantei de catre bacteriile Helicobacter Pylori din stomac. O alta analiza este dozarea antigenului, adica a unor fragmente de bacterii la nivelul scaunului, din materiile fecale. Un alt test, larg raspandit, este recoltarea de sange si dozarea anticorpilor - adica a celulelor pe care le produce organismul in lupta contra bacteriei. Acesta este un test care arata daca avem sau daca am avut o infectie cu Helicobacter Pylori. Chiar daca nivelul anticorpilor scade in timp, ei pot sa ramana in organism ani de zile. Astfel, analiza nu ne spune daca infectia este activa sau daca au ramas doar anticorpii. De aceea, eu nu recomand acest test, mai ales in conditiile in care pacientii vor sa vada, dupa tratamentul pe care l-au facut, daca mai au sau nu infectia. - Ce optiuni de tratament exista impotriva acestei infectii? - Exista o controversa interesanta in lumea medicala: daca sa se recomande un tratament sau nu, atunci cand bacteria este prezenta, dar nu supara persoana infectata, nu ii da simptome. O parte a lumii medicale spune ca tratamentul de eradicare trebuie facut indiferent daca exista simptome sau nu. Cealalta tabara spune ca tratamentele alopate presupun administrarea mai multor antibiotice, pe termen destul de indelungat, iar acestea au numeroase efecte secundare adverse - si atunci mai bine asteptam sa vedem cum evolueaza infectia, pentru a nu face mai mult rau.

Este clar ca nu ne putem feri de infectia cu Helicobacter Pylori, din cauza posibilitatilor multiple de contaminare. Iar pentru a eradica infectia, trebuie sa adoptam si mijloace naturale, pe langa cele alopate, dar sa avem si un stil de viata care sa ne protejeze cat mai mult posibil organismul. Exista cateva fructe si legume care si-au dovedit utilitatea in lupta cu Helicobacter Pylori: sucul de merisor, sucul de mure, sucul de grapefruit rosu, alaturi de broccoli, daca sunt consumate sistematic, au efect de diminuare a infectiei. De asemenea, se pot urma tratamente naturiste cu ceaiuri de obligeana, tinctura de cimbru si tinctura de

propolis, in combinatie. Nu sunt date exacte asupra efectelor acestor plante in eradicarea infectiei, dar s-a observat ca au efecte benefice asupra pacientilor infectati. Aceste variante sunt utile in cazul pacientilor cu alergii medicamentoase (la care ne este greu sa stabilim o schema terapeutica) sau a celor care deja au efectuat tratamente cu antibiotice pentru eradicarea infectiei, dar s-au incadrat in procentul de bolnavi care nu raspund la tratament. Pentru ca si tratamentul medicamentos, politerapeutic, are o rata de eradicare a infectiei cu Helicobacter Pylori de doar 90-95%, in cele mai fericite situatii... "Nu avem multe variante de antibiotice la indemana pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter Pylori" - Asta, in contextul in care tot mai multe persoane dezvolta rezistenta la antibiotice, fiindca le utilizeaza in exces... - Exact. Helicobacter Pylori este o bacterie care isi modifica foarte repede sensibilitatile si dezvolta rezistenta suplimentara la antibiotice, in conditiile in care tratamentul nu se face cu doze suficient de mari si pe perioade suficient de lungi. Ca substanta activa, unul din antibioticele care se recomanda, in combinatie cu altele, este claritromicina. Aceasta substanta este utilizata mai ales in sfera infectiilor ORL. Insa daca pacientul a luat claritromicina pentru o otita, de exemplu, nestiind ca este contaminat cu Helicobacter Pylori, iar mai tarziu descopera infectia, este foarte posibil ca schema terapeutica ce include claritromicina sa nu mai fie utila, pentru ca bacteria si-a dezvoltat rezistenta de la tratamentul infectiei ORL, la care s-au administrat doze corecte din punct de vedere terapeutic. De aceea, este important sa existe o anamneza minutioasa a pacientului, astfel incat medicul sa stie daca a mai luat vreun antibiotic din cele recomandate. Problema este ca nu avem multe variante de antibiotice la indemana pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter Pylori. Pe plan mondial, sunt folosite doua scheme terapeutice de antibiotice, la care se asociaza si un antisecretor - un medicament care reduce secretia acida a stomacului. Cea mai uzitata schema asociaza amoxicilina cu claritromicina, pentru ca aceste substante dau cele mai putine reactii secundare. Cealalta schema asociaza tetraciclina cu metronidazolul - amandoua fiind medicamente toxice pentru ficat si cu efecte clinice neplacute: greata, inapetenta, varsaturi, diaree. Este o medicatie greu de suportat, pacientul trebuie sa faca un efort sa o urmeze si nu toti bolnavii o accepta, mai ales daca nu au un diagnostic exact. Din aceste motive, cu toate ca sunt medic chirurg, in cazul infectiilor cu Helicobacter Pylori, sustin mai degraba varianta tratamentelor naturale, avand cazuri concrete de pacienti care s-au vindecat de aceasta infectie. Utilizarea sucului de merisor, de mure, consumul de broccoli, fac parte din orice dieta sanatoasa si, printre alte efecte benefice, au dovedit si efectul de a mentine organismul curat, neinfectat cu Helicobacter Pylori. Sucul de merisor trebuie sa fie obtinut din fructe de merisor, care se pot procura din supermarketuri. - Cat dureaza tratamentul, pana la eradicarea infectiei? - In mod normal, tratamentul medicamentos dureaza 10-14 zile, dar rezultatele terapeutice nu sunt intotdeauna cele urmarite. Cura naturala cu ceaiuri si tincturi se urmeaza circa doua luni, pana la primele rezultate vizibile. Iar modul de viata sanatos, igienic, trebuie urmat cat de mult timp se poate, pentru ca are efecte benefice asupra intregului organism. - Ce sfaturi aveti pentru persoanele infectate cu Helicobacter Pylori?

- Sfaturile generale sunt legate in primul rand de igiena. Tinand cont ca Helicobacter Pylori se transmite pe cale orala, trebuie sa avem grija la igiena corecta a mainilor si sa nu consumam alimente nespalate si nepreparate termic, sursa de apa sa fie curata din punct de vedere microbiologic, sa nu mancam cu tacamurile altor persoane si sa nu bem din aceleasi pahare. In acelasi timp, alimentele trebuie sa fie curate, pastrate in conditii igienice, iar sursa lor sa fie de incredere. Este important de precizat ca mancarea gatita are sanse mai mici sa fie infestata, chiar daca vegetalele sau carnea din care este preparata au bacteria, deoarece prin preparare termica bacteria este distrusa. Totusi, trebuie sa fim atenti de unde ne procuram alimentele pe care le consumam in stare naturala, ca atare: branza, smantana, fructele si legumele crude etc.

Testul pentru Helicobacter pylori

Generalitati Sus Testul pentru Helicobacter pylori se efectueaza pentru depistarea prezentei unei infectii cu Helicobacter pylori la nivelul stomacului si a partii superioare a intestinului subtire (duodenul). H. pylori poate cauza ulcer gastroduodenal; cu toate acestea, majoritatea persoanelor care prezinta infectie cu H. pylori nu dezvolta ulcer. Exista 4 tipuri de teste care pot detecta prezenta infectiei gastrice cu H. pylori

Cuprins articol 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Generalitati Ce fel de pregatire este necesara pentru efectuarea testelor Modul de efectuare a testelor Ce simte pacientul la efectuarea testelor? Riscuri Rezultatele testului Factorii ce pot modifica rezultatele testului

Ce fel de pregatire este necesara pentru efectuarea testelor Sus Testul pentru determinarea anticorpilor anti H. pylori serici sau a antigenului H. Pylori in materiile fecale: nu este necesara pregatire pentru efectuarea acestor teste. Modul de efectuare a testelor Sus

Testul anticorpilor serici Medicul specialist va recolta o mostra de sange astfel: - in jurul bratului se va aplica o banda elastica, cu scopul de a impiedica curgerea sangelui la acel nivel; acest lucru determina dilatarea venelor situate sub bandeleta, usurand introducerea acului la nivelul venei - dezinfectarea locului punctiei cu alcool - se introduce acul in vena; pot fi necesare mai multe punctii venoase - se va atasa o eprubeta la nivelul acului pentru colectarea sangelui - dupa ce sangele este colectat, se va indeparta banda elastica - pe masura scoaterii acului din vena, se aplica pe locul respectiv un tampon de vata - se aplica presiune pe locul respectiv. Testul respirator cu uree Mostra de la nivelul caii respiratorii se recolteaza prin suflarea intr-un balon sau prin formarea de bule in interiorul unei sticle cu lichid. Medicul specialist care recolteaza o mostra respiratorie va: - va colecta o mostra respiratorie inainte de inceperea testului - pacientul va inghiti o capsula sau un lichid ce contine un marker radioactiv - se vor colecta mostre respiratorii in momente diferite; mostrele respiratorii vor fi testate daca contin un material ce se formeaza prin contactul H. pylori cu materialul radioactiv - testul respirator cu uree dureaza de obicei o ora si treizeci de minute. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Mostra necesara efectuarii acestui test se poate recolta de catre pacient, acasa. Pacientii internati in spital vor fi ajutati sa recolteze mostra de catre personalul calificat Pentru colectarea mostrei este necesar: Biopsia gastrica - endoscopia este o investigatie prin care se poate recolta mostre (biopsie) de tesut gastric sau duodenal. Pot fi recoltate pana la cel mult zece asemenea mostre - biopsia gastrica va fi ulterior testata in laborator pentru depistarea infectiei cu H.pylori - in cazuri foarte rare biopsia poate fi plasata intr-un recipient care stimuleaza cresterea lui H.pylori; acest lucru poarta numele de cultura H.pylori; in cazul in care bacteria creste la nivelul culturii, se poate determina sensibilitatea bacteriei la anumite tipuri de antibiotice, procedeu denumit antibiograma sau test de sensibilitate. Ce simte pacientul la efectuarea testelor? Sus Testul anticorpilor serici Mostra de sange este recoltata de la nivelul unei vene periferice a bratului. O banda elastica este stransa in jurul bratului. Pacientul poate avea senzatia de presiune la nivelul bratului. In momentul introducerii acului in vena unii pacienti nu simt nimic, altii simt o piscatura sau o intepatura usoara. Testul respirator cu uree Acest test nu produce disconfort pacientului. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale

Colectarea mostrei de materii fecale nu produce disconfort. In cazul in care colectarea se face de catre personal calificat (si nu de pacient), introducerea tamponului la nivelul ampulei rectale, poate provoca senzatie de presiune sau disconfort local. Biopsia gastrica Pacientul poate simti o intepatura scurta, ascutita atunci cand acul este introdus intravenos. Anestezia locala (la nivelul faringelui) cu spray poate determina aparitia unui gust usor amar, iar pacientul va simti senzatie de amorteala situmefiere la nivelul limbii si faringelui. Unii pacienti relateaza ca au avut senzatia ca nu pot respira atunci cand tubulendoscopului este introdus pe gura, dar aceasta este o falsa senzatie produsa de anestezia locala. Exista intotdeauna suficient spatiu pentru respiratie in jurul tubului din regiunea gurii si faringelui. Se recomanda respiratii rare si profunde. Riscuri Sus Testul anticorpilor serici Nu exista riscuri majore in cazul recoltarii unei probe de sange: - poate aparea o mica vanataie la locul punctiei; acest lucru poate fi prevenit prin aplicarea unei presiuni pe zona respectiva timp de cateva minute - in cazuri rare, vena de la nivelul careia a avut loc recoltarea poate deveni umflata; aceasta afectiune se numesteflebita; in acest caz se recomanda aplicarea de comprese umede de cateva ori pe zi - sangerare de la nivelul punctiei, poate fi o complicatie in cazul persoanelor care prezinta tulburari de coagulare; o serie de medicamente ca Aspirina, Warfarina si altele, pot provoca tulburari de coagulare; de aceea se recomanda informarea medicului specialist daca pacientul ia medicamente anticoagulante sau prezinta tulburari de coagulare. Testul respirator cu uree Nu exista riscuri in cazul practicarii acestui test. In cazul folosirii carbonului radiactiv, gradul radioactivitatii este comparativ cu cel la care suntem expusi in fiecare zi de catre radiatiile ultraviolete. Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Acest test nu prezinta riscuri sau complicatii. Cu toate acestea, se recomanda spalarea mainilor dupa recoltarea mostrei, pentru evitarea raspandirii infectiei. Biopsia gastrica Exista un risc foarte mic de a gauri peretele esofagului, stomacului sau duodenului in timpul efectuarii endoscopiei pentru recoltarea mostrei de perete gastric. De asemenea poate aparea sangerare la nivelul locului punctiei. Cu toate acestea, sangerarea se opreste fara tratament. Dupa efectuarea endoscopiei poate aparea senzatia de varsatura sau de balonare. De asemenea mai poate aparea senzatia de gat uscat, raguseala usoara sau usoara inflamatie a faringelui; aceste simptome pot dura cateva zile; pot fi utile pastilele pentru gat sau gargara cu apa calda si usor sarata; se interzice consumul de alcool dupa efectuarea testului. Se recomanda contactarea medicului daca: Rezultatele testului Sus Testele pentru Helicobacter pylori se efectueaza pentru detectarea prezentei infectiei cu aceasta bacterie la nivelul stomacului sau regiunii superioare a intestinului subtire (duodenul).

Rezultatele testului respirator cu uree sau a celui care detecteaza antigenul H. pylori in scaun sunt gata in cateva ore. Cele care detecteaza anticorpii serici sunt disponibili in 24 de ore, cele ale biopsiei gastrice sunt gata in 48 de ore, iar cele ale unei biopsii gastrice care este supusa culturii pot dura pana la zece zile. Testul anticorpilor serici Normal Anormal Testul respirator cu uree Mostra respiratorie nu contine atom de carbon radiomarcat Mostra respiratorie contine carbon radiactiv.

Mostra sanguina nu contine anticorpi antiH.pylori Mostra de sange contine anticorpi antiH. pylori

Normal

Anormal

Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale Mostra de materii fecale nu contine antigen de H. pylori; acesta este un test negativ; cu toate acestea, un test negativ nu exclude existenta unei infectii

Normal

Anormal Biopsia gastrica

Mostra de materii fecale contine antigen de H.pylori

Mostra de perete gastric nu contine H.pylori Normal Bacteria nu creste la nivelul culturii din biopsia gastrica Mostra de biopsie contine H. pylori Anormal Bacteria creste la nivelul culturii efectuata din biopsia gastrica

Factorii ce pot modifica rezultatele testului

Sus Situatiile care pot interzice efectuarea testului - testul respirator cu uree este contraindicat in timpul sarcinii sau la femeile care alapteaza deoarece poate fi daunatorfatului - consumul de antibiotice poate afecta rezultatele testului respirator cu uree, testul antigenului de la nivelul scaunului si biopsia gastrica, prin reducerea cantitatii bacteriei de la nivel gastric si duodenal - consumul de lansoprazol, rabeprazol, sucralfat, omeprazol, famotidina, ranitidina, nizatidina, cimetidina sau alte medicamente pe baza de bismut pot de asemenea interfera rezultatele testelor respirator cu uree si biopsia gastrica - biopsia gastrica poate sa nu detecteze prezenta infectiei cu H. pylori, in cazul in care mostra se recolteaza din zonele de perete neinfectate de bacterie - manipularea inadecvata, contaminarea sau refrigerarea necorespunzatoare a mostrei de sange poate modifica rezultatele testului anticorpilor serici - in cazul in care testul anticorpilor serici se efectueaza in perioada initiala a infectiei pot aparea rezultate fals negative deoarece titrul anticorpilor serici nu este suficient de ridicat pentru a fi masurat - probabilitatea infectiei cu H.pylori creste cu inaintarea in varsta; persoanele in varsta au probabilitate mai inalta de a prezenta valori pozitive ale testelor. De retinut! - testul respirator cu uree este contraindicat femeilor insarcinate sau al celor care alapteaza datorita riscului expunerii copilului la radiatii - testul antigenului de la nivelul scaunului este cel mai recent si mai ieftin dintre toate testele pentru H.pylori, dar exista posibilitatea sa nu fie la fel de concludent ca si celelalte; biopsia gastrica este foarte concludenta, dar este cea mai scumpa si mai riscanta dintre toate - un test al antigenului din scaun negativ nu exclude prezenta infectiei cu H. pylori - desi majoritatea oamenilor prezinta infectia cu H. pylori, numai o cantitate mica vor dezvolta ulcer peptic; din acest motiv se vor lua in considerare si alti factori (de exemplu simptomatologia pacientului), atunci cand se interpreteaza rezultatele testului - testul anticorpilor serici poate persista cativa ani dupa infectie; de aceea se recomanda efectuarea testului respirator cu uree sau biopsia gastrica pentru a stabili eficienta tratamentului - in cazul in care simptomatologia persista, se recomanda efectuarea unei endoscopii digestive superioare - prezenta infectiei cu H.pylori poate creste riscul dezvoltarii cancerului gastric; acest risc este insa foarte scazut. - apare hematemeza (varsatura cu sange) sau melena (scaun cu sange, lucios, negru ca pacura) - apar probleme la inghitire sau de vorbire - apare scurtarea respiratiei sau batai cardiace accentuate - apare durere abdominala sau cardica a carei intensitate creste - apare durere de gat sau de umar - apare febra. De asemenea mai pot aparea senzatie de greata, balonare sau dureri abdominale in timpul miscarii endoscopului. Desi pacientul nu poate vorbi in timpul procedurii deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui, el va putea comunica cu medicul specialist. In cazul in care disconfortul este sever, se recomanda atentionarea medicului prin semne stabilite de la inceput sau printr-un semn usor pe mana.

Medicamentele care se administreaza intravenos inainte de inceperea procedurii pot cauza somnolenta. Alte efecte adverse care pot aparea includ dificultati de vorbire, uscarea gurii, vedere incetosata, caderea pleoapelor, simptomecare pot persista cateva ore dupa efectuarea testului. De asemenea, pacientul nu isi poate aminti despre ce s-a intamplat in timpul testului. - introducerea mostrei de materii fecale intr-un recipient uscat; se pot colecta atat materii fecale lichide cat si solide; se recomanda evitarea contaminarii materiilor fecale cu urina sau de pe toaleta - se va atasa capacul si o eticheta pe care se va consemna numele pacientului, numele medicului specialist si data recoltarii mostrei - se vor spala bine mainele pentru evitarea raspandirii bacteriei - se va sigila recipientul si se va trimite imediat catre laborator. Recoltarea mostrei mai poate fi facuta de catre medicul specialist, prin introducerea unui tampon de vata in interiorul rectului. Pacientul nu trebuie sa manance cu cel putin 6 ore inainte de efectuarea testului. O serie de medicamente pot modifica rezultatele testului. De aceea se recomanda informarea medicului specialist despre orice tratament pe care il face pacientul. Acesta va putea recomanda intreruperea anumitor medicamente cu o saptamana inainte de efectuarea testului: - cu o saptamana inainte de efectuarea testului se intrerupe orice medicatie de tip antibiotice, inhibitori de pompa de protoni sau medicamente pe baza de bismut - se intrerupe consumul de blocante H2 cu 24 de ore inainte de efectuarea testului. Se recomanda consultul medicului specialist in legatura cu necesitatea efectuarii testului, riscurile sale, modalitatea de efectuare sau in legatura cu semnificatia rezultatelor. - a determina daca infectia cu H. pylori este cea care produce ulcer sau inflamatia mucoasei gastrice (gastrita) - a stabili daca tratamentul pentru H. pylori a fost efectuat cu succes. - testul anticorpilor serici - consta in depistarea anticorpilor serici IgG si IgA impotriva H. pylori; testul pozitiv (exista anticorpi) semnifica fie o infectie recenta, fie o infectie in trecut - testul respirator cu uree - acest test identifica prezenta infectiei la nivel gastric; testul nu este totdeauna disponibil - testarea prezentei antigenului la nivelul scaunului - acest test identifica la nivelul materiilor fecale portiunile din H. pylori care determina aparitia unui raspuns imun (antigenul); determinarea antigenului de la nivelul scaunului se poate face pentru confirmarea infectiei cu H. pylori sau pentru evaluarea raspunsului la tratament (confirmarea vindecarii bolii sau persistentei ei) - biopsia gastrica - consta in prelevarea unor mici portiuni din mucoasa gastrica sau duodenala in timpul endoscopiei gastrice; cu ajutorul biopsiei gastrice se pot efectua o serie de teste care identifica infectia cu H. pylori. Scapa de Helicobacter Pylori Am creat acest post in speranta ca voi putea ajuta macar un om sa se vindece de helicobacter si implicit sa nu ajunga la ulcer din cauza aceasta. Stiu ce inseamna sa fii infectat cu helicobacterul pylori, acea arsura groaznica din stomac care nu te lasa sa vezi cat de frumoasa este viata. Daca citesti acest post cel mai probabil stii ce este helicobacterul pylori si cum ne afecteaza, dar totusi, in continuare voi prezenta pe scurt unele informatii importante despre aceasta bacterie, pentru cei care nu stiu deja.

Helicobacter pylori este o bacterie care infecteaz mucoasa stomacului i a duodenului. Infectia cu Helicobacterul pylori reprezinta o problema de sanatate publica. In tarile occidentale, 20% din populatia de 40 de ani si 50% din cei peste 60 de ani sint infectati cu Helicobacter pylori. In tarile in curs (Romania) de dezvoltare, prevalenta infectiei este mult mai mare, aproximativ 80% fiind infectati la virsta de 20 de ani. In prezent, este unanim recunoscut ca Helicobacter pylori ajuta la aparitia gastritei, a bolii ulceroase si a cancerului gastric. Infectia cu Helicobacter pylori este prezenta la 90% dintre bolnavii cu ulcer duodenal (UD) si 75% dintre cei cu ulcer gastric (UG).

Riscul relativ de boala la pacientii Helicobacter pylori pozitivi creste de patru ori pentru ulcerul duodenal si de aproximativ trei ori pentru ulcerul gastric. Insa, doar o mica parte dintre bolnavii infectati cu aceasta bacterie vor dezvolta ulcer gastric. Helicobacter este plasata pe locul 2 in cazul celor mai raspandite infectii din lume Helicobacterul pylori este responsabila de ulcer: - in 7 din 10 cazuri la nivelul stomacului. - in 9 din 10 cazuri la nivelul duodenului.

In Franta, aceasta bacterie omoara anual un numar egal de oameni precum accidentele

rutiere.

Helicobacte Pylori se face vinovata si de respiratia urat mirositoare. Helicobacte Pylori se dezvolta foarte bine in lapte. Din datele pe care le-am prezentat mai sus se poate observa foarte usor ca helicobacterul pylori nu este o bacterie prea placuta.

Trei miliarde de oameni cu Helicobacter pylori.

Autor: Dr Dana Tinic30 Mai 2011 - 21:00

Va imaginati ca virozele respiratorii, infectiile urinare sau digestive sunt cele mai raspandite infectii? Veti fi probabil surprinsi sa aflati ca totusi cea mai frecventa si posibil cea mai putin luata in serios este infectia cu Helicobacter pylori!

Helicobacter pylori este o bacterie care traieste in mucusul ce acopera mucoasa stomacului (stratul intern). Se apreciaza ca, in prezent, jumatate din populatia lumii, circa trei miliarde de oameni, este infectata. Infectia insa nu este sinonima cu boala: majoritatea persoanelor infectate cu Helicobacter nu prezinta simptome sau prezinta unele usoare. In alte cazuri insa, infectia poate genera complicatii grave ca: ulcer gastric sau duodenal, cancer sau limfom gastric. Asadar, este alarmanta descoperirea unei astfel de infectii? Trebuie ea tratata, chiar daca nu da simptome suparatoare? Cum se poate raspandi? Descoperire rasplatita cu Nobel Helicobacter pylori a fost descoperita relativ recent, in 1983, de doi cercetatori australieni, Barry Marshall si Robin Warren. Descoperirea a surprins lumea medicala, pentru ca la acea data se considera ca nici un microorganism nu poate supravietui in mediul acid din stomac. Continuarea studiilor a relevat alte rezultate extraordinare, in 1989 ajungandu-se la concluzia ca bacteria Helicobacter pylori este implicata in geneza gastritei cronice, ulcerului si cancerului gastric. O concluzie neasteptata, caci pana atunci se considera ca ulcerul este produs prin actiunea condimentelor, stresului sau alcoolului, factori care de fapt nu determina, ci intretin si agraveaza boala. In prezent se considera ca infectia cu Helicobacter si folosirea frecventa a unor medicamente, in special a antiinflamatoarelor nesteroidiene, reprezinta cauzele bolii ulceroase. Cercetarile medicilor australieni au fost rasplatite cu acordarea Premiului Nobel pentru medicina in anul 2005. De atunci s-au facut progrese remarcabile privind structura si mecanismele patogene ale bacteriei, metodele de tratament si implicarea sa in alte maladii. Bacteria supravietuieste in mediu ostil Helicobacter este o bacterie spiralata (de unde ii vine si numele), Gram negativa, foarte mobila, care traieste in mucusul ce acopera mucoasa stomacului. De altfel, mucusul o protejeaza de actiunea acidului gastric. Microorganismul reuseste sa supravietuiasca in acest mediu ostil (continutul stomacului este foarte acid, ph-ul ajungand la 2, fata de Ph-ul sangelui de pilda care este 7,35-7,45) prin anumite adaptari: are necesitati mici de oxigen si secreta mai multe tipuri de enzime, intre care una numita ureaza transforma ureea (ce se gaseste din abundenta in stomac) in bicarbonat si amoniu, doua baze tari care neutralizeaza secretia acida, protejand bacteria. In felul acesta insa scade si protectia mucoasei, care devine astfel sensibila la actiunea acidului gastric. De asemenea, bacteria declanseaza un raspuns imun din partea organismului, insa celulele respective nu pot trece decat greu prin stratul mucoasei pentru a ajunge la bacterie. In timp, ele se aglomereaza in mucoasa stomacului si determina o reactie inflamatorie, o gastrita cronica. Ulcer, cancer gastric Chiar persoanele care nu au nici un fel de simptome prezinta totusi modificari locale, mai mult sau mai putin importante. Trebuie subliniat ca infectia nu este insa sinonima cu boala.

Desi exista un numar mare de persoane infectate, doar 15% dintre ele vor face ulcer si un numar si mai redus cancer gastric. Pe de alta parte, bacteria Helicobacter pylori este depistata la 80% dintre bolnavii cu ulcer gastric si la 90% dintre cei cu ulcer duodenal si in proportii similare la cei care prezinta cancer gastric sau limfom gastric (o forma mai rara de cancer). Exista deci si alti factori care trebuie luati in considerare, genetici sau de mediu, pentru a intelege pe deplin implicatia microorganismului in patogenia bolii. In principiu, Helicobacter are doua efecte: daca inflamatia se localizeaza in zona antrala (in portiunea terminala a stomacului) determina cresterea productiei acide si ulcer cu localizare gastrica sau duodenala, iar daca este localizata in restul stomacului genereaza in timp o atrofie gastrica, care poate conduce la ulcer (pentru ca mucoasa se fragilizeaza) sau la cancer gastric. Se mentine toata viata O data ce infectia este contactata, ea persista toata viata in absenta tratamentului. Exista mai multe tulpini bacteriene si reinfectia este posibila, fiind mai frecventa la femei si copii. Infectia este foarte frecventa, fiind identificata la jumatate din intreaga populatie a lumii. Totusi, in tarile dezvoltate, procentul este mai mic decat in celelalte, astfel in SUA el este de 30%, in timp ce in tarile cu o economie precara de 70%-90%. Simptome 30%-35% dintre persoanele infectate sunt asimptomatice, in timp ce 50% dintre ele, mai ales adulti, prezinta simptome dispeptice: dureri abdominale repetitive in partea superioara a abdomenului, greata, varsaturi, eructatii (emisie pe gura a gazelor continute in stomac), balonare, scadere in greutate, inapetenta (pierderea poftei de mancare). La 15% apare ulcerul gastric sau duodenal (duodenul este prima portiune a intestinului subtire, situat in continuarea stomacului), manifestat prin simptomele caracteristice sau uneori prin aparitia complicatiilor (hemoragie sau perforatie). Simptomul principal in ulcer este durerea. Durerea sau arsura este situata in partea central-superioara a abdomenului (se poate localiza oriunde din capul pieptului pana la ombilic), poate dura minute sau ore, apare la cateva ore dupa masa sau noaptea in ulcerul duodenal, si mai repede, dupa una-doua ore in ulcerul gastric (cand mancarea este inca in stomac). Durerea cedeaza temporar dupa mancare sau administrarea de medicamente antiacide, poate aparea si disparea capricios, pentru cateva zile sau saptamani. Durerea este insotita de varsaturi, balonare, scadere in greutate. Varsaturile cu sange sau aparitia unui scaun de culoare neagra denota existenta unei complicatii hemoragice. Cancerul gastric se manifesta prin: durere abdominala intensa si persistenta, care nu cedeaza la antiacide, senzatie de satietate rapida (dupa ingerarea unor cantitati mici de alimente), balonare, varsaturi, scadere in greutate, oboseala marcata. De la reflux gastroesofagian la acnee Infectia cu Helicobacter pylori a fost incriminata si in producerea altor maladii, fara ca sa existe insa studii concludente deocamdata: refluxul gastroesofagian, afectiuni inflamatorii, autoimune sau dermatologice (de la diferite eruptii la acnee sau psoriazis). In principiu este

posibil ca existenta unei infectii cronice (precum cea cu Helicobacter) sa determine alterarea raspunsului imun sau absorbtia unor antigene din hrana prin mucoasa lezata, ceea ce ar putea explica aceste maladii. De asemenea, exista studii care subliniaza evolutia severa a aterosclerozei la persoanele infectate, cu cresterea frecventei afectiunilor cardiovasculare, insa sunt necesare cercetari aprofundate pentru confirmarea acestei ipoteze. Date stiintifice certe asociaza insa infectia cu Helicobacter cu anemia feripriva (anemie prin deficit de fier), chiar daca mecanismele nu sunt complet elucidate. Diagnostic Exista mai multe teste pentru depistarea infectiei cu Helicobacter. Cel mai simplu consta in depistarea anticorpilor in sange. Prezenta anticorpilor indica doar existenta unei infectii (nu si momentul producerii acesteia) si nu poate preciza daca aceasta este activa sau a fost oprita prin administrarea antibioticelor. Un test foarte simplu si accesibil este cel respirator. Pacientul inghite o solutie care contine uree cu carbon marcat. Daca exista o infectie, bacteriile din stomac vor desface ureea, iar bioxidul de carbon rezultat va trece in sange si va fi eliminat prin respiratie, fiind prezent dupa 10-20 de minute in aerul expirat. Un alt test se poate face pentru evidentierea bacteriei (antigenelor sale) in scaun. In fine, uneori, daca simptomatologia o impune, se poate recurge la endoscopie, metoda prin care se pot studia anomaliile mucoasei si se pot recolta fragmente de tesut prin analiza carora sa se depisteze prezenta bacteriei. Tratament In nici un caz nu trebuie ca pacientul sa inceapa sa isi autoadministreze antibiotice, fara recomandarea medicului, doar pe baza testului de sange. Exista controverse privind oportunitatea tratamenului, si anume daca acesta trebuie inceput la simpla depistare a unei infectii sau in functie de gravitatea simptomelor ori chiar in lipsa unor simptome suparatoare, daca exista cazuri de cancer gastric in familie. De aceea, tratamentul trebuie initiat numai la indicatia medicului, daca acesta considera necesar, pe baza evaluarii complete a simptomelor si datelor de laborator. Se prescrie de obicei o asociere de doua antibiotice, care trebuie luate pe durata si in doza prescrisa, cu repetarea testelor la terminarea tratamentului. Si in cazul lui Helicobacter pylori, ca si in cazul altor bacterii, s-a observat in 10% din situatii fenomenul rezistentei la antibiotice. De aceea daca tratamentul nu da rezultate (daca infectia persista), medicul va va prescrie alte medicamente. In orice caz, daca este vorba de un ulcer asociat cu infectia cu Helicobacter, tratamentul cu antibiotice este obligatoriu, asociat cu medicamentele care scad productia gastrica acida (inhibitori de pompa protonica si blocantii receptorilor H2), caci, daca se administreaza doar acestea din urma, ulcerul nu se vindeca si simptomele reapar dupa intreruperea tratamentului.

LA CAINI SI PISICI. Si animalele de pilda cainii si pisicile prezinta astfel de infectii (cu tipuri de Helicobacter caracteristice speciei respective). Acestea au fost insa identificate si la oameni, de aceea nu lasati cainii sau pisicile sa va linga, mai ales pe fata. CONTAMINARE. Helicobacter pylori se gaseste in saliva, voma, materii fecale, fiind transmisa prin contact direct sau pe cale fecal-orala, prin mancare si apa contaminate. Infectia cu Helicobacter incepe inca din copilarie (dar de obicei simptomele apar mult mai tarziu, la adulti), contactul strans in familie avand un efect important. Conditiile precare de curatenie si igiena, locuirea in spatii aglomerate sporesc riscul contaminarii cu Helicobacter pylori. PREVENIRE. Din pacate, nu exista inca un vaccin care ar putea preveni infectia cu Helicobacter pylori si nici nu se cunoaste in amanunt modul de raspandire a bolii. Pentru evitarea ei, adoptati masurile generale aplicate in cazul infectiilor digestive: spalati-va des pe maini cu apa si cu sapun, mentineti o buna igiena in bucatarie, spalati bine fructele si legumele, preparati hrana in conditii sigure, conform indicatiilor, si beti apa numai din surse sigure. DIABETICI. Nu s-a putut face o legatura intre infectia cu Helicobacter si diabet sau agravarea diabetului prin absorbtia unor cantitati mai mari de glucide prin mucoasa alterata. Totusi, la diabeticii care prezinta frecvent varsaturi este indicat un test pentru depistarea infectiei.

Tratamente naturale pentru Helicobacter pylori

Helicobacter Pylori (HP) este o bacterie care infecteaz mucoasa peretelui stomacului uman. Bacteria Helicobacter pylori este responsabil de gastritele cronice, de ulcerele duodenale i joac un rol important n generarea anumitor forme de cancer gastric.

Cunoscut doar din 1980, aceast infectie este contactat n copilrie i n marea majoritate a cazurilor ea devine cronic i este nsoit de o inflamaie a mucoasei gastrice i este cauza a 90% dintre toate gastritele cronice. Transmiterea este intra-familiar (mam/copil) i infecia poate dura decenii, poate chiar toat viaa persoanei infectate. Aproximativ 10% dintre persoanele infectate dezvolt ulcer peptic. 40% din populaia european este sufer de aceast infecie i n mai mult de 80% n rile slab dezvoltate. HP triete exclusiv n stomacul uman i este singurul organism cunoscut care poate supravieui ntr-un mediu att de acid. Aceast bacterie are o form elicoidal (de unde i numele de Helicobacter) i poate s se fixeze n peretele stomacului pentru a -l coloniza. Stomacul produce dou substane, acidul clorhidric i pepsina. Aceste substane sunt inute la distan de peretele stomacal de ctre mucus. Boala apare n cazul unei secreii prea mari de acid sau a unei protecii insuficiente de ctre mucus. Prezena de Helicobacter Pylori multiplic cu 30 riscul de cancer de stomac i se pare c acest tip de cancer nu se poate dezvolta n absena acestei bacterii. n prezent, este recomandabil eradicarea sistematic a Helicobacter pylori printr -un tratament preventiv pentru pacienii cu gastrectomie parial pentru cancer, i depistarea la rudele de gradul I i la pacienii cu leziuni preneoplazice histologice (atrofie, metaplazie). Alcoolul, stresul, anumite medicamente (acidul acetil salicilic i alte antiinflamatoare nesteroidiene) i infecia primar cu Helicobacter Pylori sunt cauzele principale pentru numeroase boli gastro-duodenale. n mod obinuit, bacteriile nu rezist n mediul acid din stomac, n timp de HP secret o enzim (ureaz) care i permite s supravieuiasc n sucul gastric, neutralizndu-l. Bacteria acioneaz in dou moduri: ea crete secreia de suc gastric i slbete structura mucoasei gastro-duodenale. Fiind mai puin protejat, peretele stomacului sau al duodenului este atacat de sucurile gastrice.

Metode de detecie
Convenional, o biopsie ce se realizeaz la orice endoscopie, poate determina prezena de Helicobacter Pylori.

Au fost puse la punct i alte teste. Depistarea prin analiza aerului expirat, cu uree marcat. Depistarea din snge poate fi util, dar din nefericire testul rmne pozitiv dup multe luni de la eradicarea bacteriei Helicobacter pylori i de aceea este dificil de utilizat. O tehnic de diagnostic de ultim or se bazeaz pe depistarea antigenelor acestui germen din fecale prin teste imunologice, iar acest test are o sensibilitate de 96%, o specificitate de 93% i valori predictive pozitive de 92% i negative de 96%, iar n prezent nu este un test de rutin.

Tratamentul clasic Helicobacter pylori

n medicina clasic tratamentul, o triterapie de apte zile care asociaz un inhibitor al pompei de protoni cu dou antibiotice, permite vindecarea n 70% dintre cazuri. Pentru pacienii car au o rezisten la acest tratament, un al doilea tratament, o quadriterapie,

mult mai puternic i de mai lung durat, face ca bacteria ds dispar n 63% din cazuri. Per total, gradul de vindecare este de 90%. Inflamaia ns, se menine timp de 6 pn la 24 de luni pn cnd mucoas redevine normal. Dac mucoasa a fost deja atins, leziunile persist, dar extinderea i agravarea lor este stopat definitiv.

Tratamentul natural pentru Helicobacter pylori

Uleiurile esenialeTratamentul acestei infecii se face n general prin uleiuri eseniale. Uleiurile eseniale sunt numrul unu n lupta mpotriva Helicobacter pylori. Lupt att mpotriva infeciei ct i mpotriva recidivelor.

Uleiuri cu proprieti antiinfecioase sunt mai ales uleiurile eseniale cu fenol, cum este uleiul de oregano(Origanum compactum), sau cu timol, cum este uleiul de cimbru (Thymus vulgaris), uleiul de arbore de ceai(Melaleuca alternifolia), descortisoara(cinnamomum zeylanicum). Cuioarele (Eugenia caryophyllata) inhib creterea bacteriei Helicobacter pylori. Concentraia medie inhibitoare (CMI) este de 40 g/ml pentru cuioare. Sunt uleiuri eseniale cu o important aciune antiinflamatoare, bogate n aldehide, cum este cel de scorioar, sau bogate n seschiterpene cum este uleiul esenial de musetel(Chamomilla recutita) sau uleiul de ghimbir (Zingiber officinalis). Uleiurile de tarhon (Artemisia dranunculus) i uleiul de ghimbir au aciune antispastic. Mai multe uleiuri cum sunt cel de menta (Mentha piperita) i cel de lemongrass au artat in vitro o inhibiie net a proliferrii Helicobacter pylori. Plantele Fitoterapia s-a dovedit a fi util n tratamentul bolilor gatro-duodenale. Anumite izoflavone inhib creterea bacteriei Helicobacter pylori. Aceast aciune este mai puin important dect dect aciunea lor estrogenic care limiteaz folosirea lor n

form standardizat. Este vorba de glicin (Glycina max), lucerna (Medicago sativa) i coho negru (Cimifuga racemosa). Glicirizina are o aciune anti-inflamatoare, ea inhib producerea de PGE2 i crete producia de mucus stomacal i durata de via a celulelor epiteliale din stomac i inhib secreia de pepsinogen. Acidul gliciretic blocheaz parial degradarea hormonilor suprarenalieni i n special a cortizolului. Astfel, se prelungete efectul biologic al acestuia. n vitro, extractul hidro-alcoolic de licorice inhib suele de Helicobacter pylori, cu o concentraie minim inhibitorie (CMI) de 50 pn la 400 mg/ml. Anumite Brasicaceae cum sunt varza sau brocoli conin glucozinolai care sub aciunea unei enzime sunt transformai n sulforafan. Aceast molecul inhib creterea bacteriei Helicobacter pylori n 8 din 11 cazuri. Activitatea antiacid a acestor legume dispare prin gtire. Afinele au o aciune antiinfecioas i permit o mai bun absorpie a vitaminei B12 n gastritele atrofice. Polizaharidele cu mas molecular mare din afine inhib adeziunea bacteriei Helicobacter pylori la mucusul gastric uman. Musetelul a demonstrat ntr-o meta-analiz o diminuare a dispepsiei i a aciditii stomacale. Aciunea sa antiinflamatoare local este bine cunoscut i a fost comparat cu cea a inhibitorilor ai pompei de protoni. Uleiul esenial de mueel a demonstrat o inhibiie in vitro a Helicobacter. Geniana conine triterpene i xantone care au o aciune antiinflamatoare direct asupra mucoasei stomacale, dar prin xantone are i o aciune antistres i antidepresiv, foarte util n problemele stomacului. Pentru axtractul alcoolic CMI a Helicobacter este de 100 g/ml. Hameiul pare s aib un efect calmant asupra stomacului, mod su de aciune nu a fost nc elucidat, dar ar putea fi vorba de o aciune apropiat de cea a plantelor estrogenice. n prezent exist noi piste de cercetare. Grelina este un polipeptid, un homon care stimuleaz pofta de mncare, secretat n principal de ctre stomac i n mic msur de ctre intestin, pancreas, rinichi, hipotalamus i hipofiz. Grelina accelereaz golirea stomacului i tranzitul intestinal. Infeciile cu HP sunt asociate cu o reducere a concentraiei de grelincirculant, indiferent de sex i de indicele de mas corporal. Grelina are o aciune gatro-protectoare dependent de doz ce poate avea implicaii clinice n gastroenterologie. Din pcate este vorba de sabie cu dou tiuri deoarece acest polipeptid crete pofta de mncare, ceea ce, desigur, este interesant pentru persoanele care sufer de boli cronice provocate de Helicobacter pylori, dar este contraindicat n cazul persoanelor supraponderale. Anumite plante, cum sunt ovzul i ghimbirul acioneaz prin creterea grelinei. Efectul lor de cretere a apetitului este bine cunoscut. Extractul alcoolic i pudra de rdcin de ghimbir proaspt conin componente ca de exemplu 6,8,10-gingerol, care inhib Helicobacter pylori. Probioticele i prebioticele Asocierea dintre mai multe pre i probiotice adic bifidobacteriile, Saccharomyces i lactobacillus a fost studiat i s-a demonstrat n mod evident o mai bun toleran a tripla terapie clasic. Aceste substane par s aib un rol important n prevenie d ar nu a fost realizat nc. Cu toate acestea, avnd n vedere modul lor de aciune i avnd n vedere

lipsa de contra-indicaii, este justificat folosirea lor n tratamentul mpotriva Helicobacter pylori. Vitaminele Folosirea vitaminei C naturale n timpul tratamentului mpotriva HP implic o diminuare a riscurilor de precancerizare a esutului stomacal. Suplimentele alimentare Folosirea uleiului de pete are un efect pozitiv, completnd tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori. Dar acest aport este insuficient pentru a trata bacteria, de aceea el trebui ntotdeauna asociat cu substanele clasice.

Concluzii
Eradicarea bacteriei Helicobacter pylori este esenial de ndat ce a fost pus n evident, n special pentru a evita riscurile de cancer la stomac. Aceast eradicare prin tratament clasic (triterapia cu antibiotice) nu este ntotdeauna suficient. Adugarea unui tratament natural la tratamentul clasic va limita riscurile de recidiv. Studiile au artat c exist numeroase plante care au o aciune net asupra Helicobacter pylori i diminueaz riscurile.

Raspuns pentru MIHAI - Los Angeles, SUA, F. AS nr. 940 - "Sunt infectat cu Helicobacter Pylori si caut un remediu naturist"

Ing. BOGDAN VICTOR - specialist in fitoterapie, reflexoterapie si bioenergie Bucuresti, tel. 021/242.67.36, 0723/74.23.98 (dupa ora 21) Helicobacter Pylori este denumirea noua data microorganismului Campylobacter Pylori, bacterie gramnegativa. OMS a clasificat Helicobacter Pylori in grupa agentilor cancerigeni din clasa I, care sunt considerati cei mai periculosi. Pana in prezent, nu a fost definit cu certitudine rolul patogen al Helicobacter Pylori. Aceasta bacterie este raspunzatoare de aparitia gastritelor cronice, a ulcerelor gastrice si duodenale. O infectie puternica poate duce la aparitia de adenocarcinoame sau limfoame gastrice. Tratamentul naturist pentru vindecarea de infectia cu Helicobacter Pylori este urmatorul: Regimul alimentar * Alimente recomandate (medicamente in cazul bolii dvs.): orez, grau, porumb, supa de fasole, produse lactate (exceptand iaurtul si branza telemea), dovleac, dovlecel, miere de albine (miere vie), struguri si alte fructe dulci (banane, mere Golden, pepene verde, piersici, pere dulci, prune dulci, cirese pietroase "inima de porumbel" (varietate de cirese din judetul

Vrancea), apa distilata si ceai de salvie intre mese. In loc de ulei se va folosi unt. * Alimente interzise (otrava in cazul bolii dvs.): carne de porc, vita, berbec, bivol, pasare, alcool, sare, fructe acre, lamaie, gref, rosie, ananas, condimente picante, ardei iute, fasole soia, produse din soia, ulei, bauturi fierbinti (inclusiv ceai, cafea), cartofi, ridichi, legume verzi (ceapa verde, usturoi verde, fasole verde, salata), iaurt, branza telemea, otet, mancaruri grase, alimente fripte sau prajite. * Alimentele care nu sunt mentionate in cele doua grupe sunt nerecomandate pentru dvs., avand in vedere boala de care suferiti. Masajul (automasajul) Pentru masaj se foloseste crema Nivea sau orice alt unguent. Se recomanda ca masajul sa si-l faca bolnavul sau rude apropiate. Nu este indicat sa fie facut de catre maseuri. Se vor masa de doua ori pe zi zonele reflexogene corespunzatoare organelor: stomac, duoden, pancreas, cate 10 minute, si cele corespunzatoare marii limfe, a glandelor limfatice corp superior si inferior, cate 3 minute (si nu mai mult), dimineata si seara. Retete naturiste * Cura cu propolis: 40 picaturi de tinctura de propolis (30%) de doua ori pe zi, dimineata si seara, pe nemancate, cu 30 de minute inainte de masa. Picaturile se pun intr-un decilitru de lapte cald si se beau pe stomacul gol. Pregatirea tincturii de propolis: la 100 g alcool de 80-90 grade adaugam 30 g propolis, care se taie in bucati mici, ca boabele de porumb. Alcoolul amestecat cu propolisul se introduce intr-un vas ce se incalzeste la 30-40 grade Celsius si se amesteca bine. Aceasta procedura se repeta intr-o saptamana de 6-7 ori. Se lasa la macerat inca 5-7 zile, apoi se separa lichidul de depuneri, si in final se strecoara ceea ce a ramas, prin tifon dublu. Reteta se poate prepara si din 90-180 g propolis. * Cura cu boabe de ienupar: dureaza 23 de zile. In prima zi se iau 4 boabe, in a doua zi - 5 boabe, apoi cantitatea creste progresiv, pana in ziua a 12-a, cand se vor lua 15 boabe. Incepand cu ziua a 13-a, incepem sa scadem cate o boaba zilnic, pana la sfarsitul curei, cand se va ajunge din nou la 4 boabe. Pentru un tratament complet, sunt necesare 213 boabe de ienupar. Inainte de a fi inghitite, boabele de ienupar se vor mesteca foarte bine. * Cura cu pelin: 30 g frunze uscate de pelin se pun la macerat 24 de ore, in 60 ml alcool de 60 grade, dupa care se adauga 100 ml de vin alb. Dupa 10 zile, se strecoara si se beau cate 10 ml pe zi, dimineata, pe stomacul gol.