AFECIUNILE GLANDEI SUPRARENALE Glandele suprarenale sunt niste structuri mici, de aproximativ cinci grame fiecare, situate la polul

superior al rinichilor. Ele prezinta doua zone: una centrala (sau medulara), care este inrudita cu sistemul nervos simpatic si produce niste hormoni numiti catecolamine, adica adrenalina si noradrenalina. Zona periferica are la randul ei trei regiuni suprapuse, care dinspre exterior spre interior produc trei tipuri de hormoni: mineralocorticoizi, glucocorticoizi si sexuali. HORMONI. Suprarenala mai secreta si hormoni sexuali, adica androgeni (hormoni masculini, care se produc insa la ambele sexe), si cantitati mici de estrogen si progesteron. Cei mai importanti androgeni suprarenali sunt DHEA (dehidroepiandrosteron) si androstendion. Ei sunt transformati insa la nivelul tesuturilor care ii utilizeaza in testosterone, forma mai puternica a hormonului. In mod normal, acesti androgeni au efecte mici asupra organismului, participand la definirea caracterelor sexuale. SINDROMUL CUSHING. Sindromul Cushing este produs prin cresterea nivelului de glucocorticoizi. Acestia pot proveni printr-o afectiune la nivelul suprarenalei: o hiperplazie, adica o ingrosare difuza a glandei sau prin formatiuni tumorale benigne sau maligne (canceroase). Boala se manifesta prin obezitate la nivelul trunchiului si fetei, in timp ce membrele inferioare raman subtiri. Astfel, fata apare rotunjita, ca o luna plina, gatul devine ingrosat, in spate, intre umeri se formeaza o depunere ca o cocoasa si depozite masive apar la nivelul abdomenului si mai ales subombilical. Pe piele se observa striatii (vergeturi) roz-violet, care pot ajunge de la 1-2 cm la 10-15 cm lungime si cativa milimetri pana la un centimetru in latime, brazdand tot tegumentul, pe abdomen, coapse, sani. Fata este congestionata, iar acneea apare pe obraz, spate, torace. Pilozitatea de pe corp se intensifica la barbati, iar la femei capata un aspect masculin. Apar si dureri osteoarticulare (din cauza osteoporozei), iar masele musculare se reduc vizibil, producand oboseala marcata. Se produce hipertensiune arteriala (cresc atat maxima, cat si minima) permanenta si progresiva. La femei, apar tulburari menstruale, iar la barbati modificari de dinamica sexuala. Se produce si o fragilitate vasculara, manifestata prin echimoze (vanatai), hematemeza (varsaturi cu sange), melena (scaun cu sange digerat), hematurie (sange in urina), gingivoragii (hemoragii gingivale). Psihic apar fenomene de depresie, anxietate, labilitate emotionala. SINDROMUL CONN. Hiperaldosteronismul sau sindromul Conn este produs printr-un exces de aldosteron, din cauza unei hiperplazii sau tumori a glandei. Se manifesta prin hipertensiune arteriala, dureri de cap, oboseala musculara (din cauza scaderii potasiului) sau crampe, spasme musculare. In unele afectiuni cronice (boli renale, ciroza, boli cardiace) apare, de asemenea, o crestere a aldosteronului, cu sau fara hipertensiune arteriala, fara ca glanda sa fie propriu-zis afectata. BOALA ADDISON. Afectiune cronica, cu scadere a nivelurilor de hormoni suprarenali, maladie care nedescoperita si netratata la timp are o evolutie grava, boala Addison putand pune viata in pericol. Boala se mai poate produce prin afectarea hipofizei, cu scaderea ACTH-ului, chiar daca suprarenala e sanatoasa. Se manifesta prin oboseala si slabiciune musculara severa si precoce in evolutia bolii, intensificarea pigmentatiei tegumentelor, mucoaselor si parului, scadere in greutate, hipotensiune arteriala, tulburari digestive (greata, varsaturi, diaree, scaderea apetitului), depresie. Hiperpigmentatia apare atat pe zonele expuse (se produce dupa o expunere la soare, dar devine permanenta), cat si in zonele de frictiune (coate, genunchi, plici, zone de frecare cu hainele), aparand si pete pe maini, fata, antebrate, gambe sau colorarea mucoaselor (buze, gingii, limba, zona vulvo-vaginala sau anala).