Crestinismul este o religie universala,cu vechime bimilenara, construita pe temeiul credintei n Iisus Christos, ca fiu si mesager al lui Dumnezeu,

trimis pe pamnt n vederea rascumpararii omenirii din captivitatea pacatului original al cuplului Adam si Eva, precum si a mntuirii omenirii. Aparut n sec.I d.Hr. n Palestina si acceptat de unii evrei din diaspora, apoi atragnd prozeliti dintre cei de alte religii, crestinismul se dezvolta repede, de la forma sa initiala de secta iudeo-crestina, la o religie autonoma, sprijinita pe miturile cuprinse n textele epice din Evanghelii si din Faptele Apostoli-lor si consolidata teologic prin Epistolele apostolului Pavel si n Epistolele sobornicesti ale apostolului Ioan, raspndita apoi n cuprinsul Imperiului Roman chiar n sec.I, constituindu-se ntr-o comunitate de adepti, numita Biserica crestina, care se considera "trupul lui Christos", iar dupa sfrsitul evului mediu invadnd lumea, astfel ca azi (potrivit unor statistici formale) ar nsuma peste un miliard de credinciosi. Crestinismul a avut nevoie de cteva secole pentru a-si elabora doctrina; credinta cresti-na e definita abia de conciliul IV ecumenic (Calcedonia, 451), prin formularea crezului ,care stabileste esenta ei; aceasta esenta rezida n: acceptarea misiunii de mntuitor a lui Iisus Christos, calitatii lui de fiu al lui Dumnezeu, nascut din Fecioara Maria, deci de Dumnezeu si de om n acelasi timp, "monogen, n doua naturi, fara confuzie nici schimbare, fara diviziune nici separatie". Iisus Christos este considerat nu un semizeu, ci ntruparea Logosului divin, o fata a Absolutului, a esentei divine unice.Iisus Christos/ Iisus Hristos este ntemeietorul si figura centrala a crestinismului. Numele de Iisus este forma geaca a lui Iosua (care nseamna "Mntuitorul" sau "Domnul care mntuie"). A fost numit si Iisus din Nazaret. Hristos este echivalentul gerc al ebraicului "Messiah ","Unsul lui Dumnezeu", titlu ce se refera la originea si misiunea divina a lui Iisus.ntemeietorul traditional, ca Dumnezeu ntrupat, al crestinismului si strania figura-cheie a religiei crestine, personaj mitologic enigmatic si paradoxal, socotit si om si divinitate, presupusa personalitate istorica, necertificata nsa direct de nici un document autentic, cu o biografie construita fluctuant, inconsecvent, n 4 variante canonice (n cele 4 evanghelii) din Noul Testament si n cteva evanghelii apocrife. Dupa conceptul hagiografic esential, Iisus s-a nascut n localitazea palestiniana Nazaret, din Feciora Maria, necunoscatoare de barbat, logodnica dulgherului Iosif, zamislind spiritual de la Sfntul Duh, dupa ce fusese anuntata prin bunavestire de ngerul Gabriel. Nascut ntr-o iesle, ntmpinat de trei magi orientali, supus ritualului traditional al circumciziei (iar ndeplinirea acestui ritual e considerata de teologia crestina o dovada exemplara a ntruparii omenesti autentice - n Dumnezeu-Fiul), si petrece o copilarie precoce ntre familie si templu, dispare misterios pna la vrsta de 30 de ani cnd, reaparut este botezat n apa Iordanului, apoi ncepe sasi predice nvatatura, sa faca miracole (vindecari de boli,nvieri de morti, exorcisme, nmultirea pinilor si pestelui pentru masa multimii, schimbarea apei n vin la nunta din Cana Galileii), rosteste mai multe parabole doctrinare, apoi e tradat de unul din cei 12 discipoli: Iuda, arestat, judecat de procurorul roman Pontius Pilatus, la instigatia castei sacerdotale evreesti din provincia romana Iudeea, e condamnat la moarte, si rastignit pe o cruce pe care si-o poarta singur pe muntele Golgota ntr-o zi de vineri(14 sau 15 nisan a anului 33 d. Hr), unde moare, suferind omeneste, dar nvie dupa 3 zile, reaparndu-le discipolilor schimbat la fata si, dupa 40 de zile de la nviere, se nalta la cer. Avnd ca punct de plecare o ipocrizare si spiritualizare a sperantei mesianice iudee, noua religie nglobeaza apoi elemente ale cultelor si religiilor orientale, ale filozofiei elene si ale utopiilor sociale elenistice. Proclamnd programatic egalitatea si fraternitatea, speranta de mntuire ntr-o noua viata, dupa moarte, crestinismul este mbratisat la nceput de paturile
1

sociale cele mai dezmostenite ale imperiului, sclavi, liberti, saracimea urbana, mai putin rurala. Pna n vremea mparatului Nero noua religie este confundata cu cea iudaica n snul careia luase nastere. Din acest moment, crestinismului i se retrag privilegiile religioase si juridice acordate iudaismului. Datorita monoteismului intransigent, morelei sale distincte, completei respingeri a panteonului traditional roman si a cultului imperial, noua religie se afirma ca un corpus doctrinar distinct n Imperiu Roman. Nerecunoscut oficial n primele trei secole de existenta, crestinismul este practicat ilicit, adeptii sai fiind tolerati sau persecutati de autoritati. n primul veac de la aparitie noua religie se raspndeste n Egipt, Siria, Fenicia, Asia Mica, apoi n Africa de Nord si numai foarte lent n provinciile europene; la Roma i-a fiinta din vremea mparatului Claudius(41-54) o comunitate crestina. n cursul sec.II d.Hr., crestinismul si clarifica doctrina, si cristalizeaza propriile norme, delimitndu-se net de religiile mistice elenistice, si ncepe confruntarea cu celelalte culte. Criza generala a societatii romane de la sfrsitul sec.II si din sec.III, destramarea vechilor culte politeiste, faptul ca noua religie se adreseaza fara discriminare mozaicului de popoare care alcatuiau imperiul, simplitatea cultului si a mesajului sau, reprezinta tot attea elemente care nlesnesc transformarea crestinismului ntr-o religie universala. n sec.I-II noua doctrina este persecutata n mod izolat, n sec.III are loc confruntarea deschisa ntre statul roman si religia ilicita care este acum supusa unor prigoane sistematice n vremea mparatilor Decius, Valerian, Diocletian, Galeriu. La Roma, Constantin cel Mare desfiinteaza cohortele pretoniene si initiaza o politica favorabila crestinilor. n urma ntrevederii dintre Constantin cel Mare si Lcinius de la Mediolanum (febr.-mart. 313) este pronuntat "Edictul de la Milano", prin care crestinismul devine o religie egala n drepturi cu celelalte culte din stat. Dupa 320 d.Hr., n conditiile adncirii contradictiilor dintre cei doi mparati, Licinius, sprijinit de cercurile pagne din Orient, initiaza o politica anticrestina, n timp ce Constantin cel Mare se apropie tot mai mult de pozitiile bisericii crestine. Dupa moartea lui Licidius la Tesalonic, imperiul este reunificat si supus autoritatii unui unic mparat, situatie nemaintlnita din 285 d.Hr.. Constantin cel Mare, care se revendica alesul pe pamnt al divinitatii unice, abandoneaza politeismul tetrarhiei n favoarea monoteismului crestin, care devine fundamentul ideologic al monarhiei despotice. Pe plan religios, Constantin cel Mare intervine n conflictele cristologice lund pozitie mpotriva schismelor si ereziilor, urmarind unitatea bisericii, important factor de spirjin al statului. n 325 d.Hr. are loc la Niceea, convocat din initiativa lui Constantin cel Mare, primul conciliu ecumenic al bisericii crestine, care pune bazele dogmatice si canonice ale noii religii. Constantin moare la Nicomedia, n drum spre granita rasariteana a imperiului,unde izbucnise un nou razboi cu Imperiul Sasanid (22 mai 337). Pe patul de moarte este botezat n religia crestina de catre episcopul Eusebios. n 392 mparatul Teodosiu I interzice toate cultele pagne ,decretnd crestinismul ca unica religie a Imperiului Roman. Biserica crestina este o institutie concreta, cu statut juridic si cu istorie politica; ae se considera trupul mistic al lui Iisus Christos si si asuma sarcina de a propaga nvatatura acestuia, ca ntemeietor al ei; n acest cadru, afirma a avea un rol matern si pedagogic fata de credinciosi (fiind, ntr-o formulare catolica, mater et magistra ). ISTORIC
2

Cretinismul reprezint azi una din cele trei mari religii monoteiste, alturi de islamism i mozaism, care domin cu autoritate scena vieii religioase pentru foarte multe popoare i ri. Cretinismul a trecut prin perioade de zbucium, prin perioade de cdere i mrire i a lsat urme adnci n istoria sa. n Europa se poate vorbi azi de o dominaie a religiei cretine n viaa spiritual, fie c este vorba de catolicism, de ortodoxism sau de neoprotestantism. Practic, de facto, majoritatea cetenilor din Europa sunt cretini. Dar cum a nceput totul? Care a fost istoria religiei cretine i cum a reuit aceast religie s cuprind ntr-o perioad de timp relativ mic o att de mare suprafa de ri, continente. Cretinismul se bazeaz pe evenimentele petrecute acum 2000 de ani cnd, conform izvoarelor sale, pe pmnt a venit Isus Hristos fiul lui Dumnezeu. Aceste evenimente reale sau nu, constituie baza religiei cretine. Cretinismul i are obrie, conform scrierilor bisericeti, la Betleem, unde n timpul mprailor Tiberiu i al lui Irod s-a nscut Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos. Despre acest eveniment ne stau mrturie mai multe surse: Evangheliile, scrierile patristice, scrisorile pauline, textele patristice, alte izvoare antice, rugciunile, imnurile. De exemplu, n Evanghelii se prezint episodul Naterea Domnului din Fecioara Maria i Duhul Sfnt: Iar naterea lui Isus Hristos a fost aa: Maria, mama Lui, era logodit cu Iosif; i nainte ca s locuiasc ei mpreun, ea s-a aflat nsrcinat de la Duhul Sfnt. Isus Hristos s-a nscut, conform scrierilor Bisericeti, la Betleem. Despre acest fapt a scris i Tertulian n opera sa patristic: Noi credem c exist un singur Dumnezeu, creatorul lumii, care a furit-o din neant prin cuvntul Su, nscut naintea tuturor veacurilor. Noi credem c acest cuvnt este fiul lui Dumnezeu, care s-a ivit de multe ori patriarhilor sub numele de Dumnezeu care i-a nsufleit pe profei, care a pogort prin Sfntul Duh n pntecele Fecioarei Maria, s-a ncarnat i nscut din ea; mai credem c acest cuvnt este Domnul nostru Isus Hristos care a propovduit legea c ea nou i noua fgduin a mpriei cerului. Noi credem c Isus Hristos a fcut multe minuni, a fost rstignit, a nviat a treia zi dup moartea sa i s-a nlat la cer. (TERTULIAN, De doctrina christiana, internet, www.thelatinlibrary.com) Conform scrierilor patristice naterea lui Isus a avut loc acum 2000 de ani. Cretinismul reprezint la ora actual una din religiile monoteiste de prim rang din viaa noastr cotidian. Un mare numr de popoare din mai multe continente sunt astzi cretine.
3

Dar cum a aprut cretinismul i cum a reuit ca n decurs de cteva secole s domine scena politic i religioas a lumii, cu precdere n Europa. Din punct de vedere istoric, cretinismul a aprut odat cu naterea lui Isus Hristos, n anul 1 / anul 33 .e.n., pe timpul domnitorului roman Augustus. El s-a nscut n Betleem, pe teritoriul actual al Israelului. Despre acest eveniment mrturisesc mai multe izvoare: Evangheliile, scrierile patristice clasice, scrierile antice, alte opere. Astfel, despre naterea lui Isus, avem n Evanghelii urmtoarele citate: Iar naterea lui Isus a fost aa: Maria, mama Lui, era logodit cu Iosif i nainte ca s locuiasc mpreun, ea s-a aflat nsrcinat de la Duhul Sfnt. Iosif, brbatul ei, era un om neprihnit i nu croia s o fac de ruine naintea lumii, de aceea i-a pus de gnd s-o lase pe ascuns. Dar pe cnd se gndea el la aceste lucruri, i s-a artat n vis un nger al Domnului i i-a zis: Iosife, fiul lui David, nu te teme s iei la tine pe Maria, nevasta ta, cci ce s-a zmislit n ea, este de la Duhul Sfnt. Ea va nate un fiu i-i vei pune numele Isus pentru c el va mntui pe poporul Lui de pcatele sale. n vremea aceea a ieit o porunc de la Cezar August s se nscrie toat lumea. nscrierea aceasta s-a fcut ntia dat pe cnd era dregtor n Siria Quirinus. Toi se duceau s se nscrie, fiecare n cetatea lui. Iosif s-a suit i el din Galileea, din cetatea Nazaret, ca s se duc n Iudeea, n cetatea lui David, numit Betleem pentru c era din casa i din seminia lui David. S se nscrie mpreun cu Maria, logodnica lui, care era nsrcinat. Pe cnd erau ei acolo, s-a mplinit vremea cnd trebuia s nasc Maria. i a nscut pe Fiul ei cel nti nscut, L-a nfurat n scutece i L-a culcat ntr-o iesle pentru c n casa de poposire nu era loc pentru ei. Din punct de vedere istoric, mpratul Augustus a domnit ntre anii 27 .e.n.-14 e.n., iar mpratul Tiberius ntre anii 14-37. n Istoria Bisericii Universale de pr.dr. Ioan Rmureanu se specific: Isus Hristos s-a nscut n zilele lui Irod, regele Iudeii i ale procuratorului roman Quirinus guvernator al Siriei, n timpul mpratului Augustus, cu civa ani naintea erei cretine, al crui nceput a fost stabilit de Dionisie cel Mic (+ 540) n anul 753 a.u.c. Dup datele cele mai probabile rezult c Isus Hristos a trit mai mult de 33 de ani, ct se crede n mod obinuit, anume 35-36 de ani, socotind data naterii Lui n 749-748 a V.C., iar data morii pe cruce n anul 783 a.u.c., n timpul domniei lui Tiberius n opera patristic sunt numeroase date referitoare la Isus Hristos, ca ntemeietor al religiei cretine. Despre izvoarele pgne, este ciudat c ele pstreaz o oarecare tcere asupra evenimentului, iar unele pasaje n timpul scriitorilor antici pur i simplu nu existau.

De multe ori, termenii erau transcrii greit. Aceste fapte le vei vedea la izvoare pgne din acest capitol. Tacitus spune: Cristos, cpetenia de la care i luase numele, fusese osndit pe vremea mpratului Tiberius de ctre procuratorul Pontius Pilat. (TACITUS, Analles, cap XV, pag. 646, Ed. Hachette, Paris, 1922) n original apare titulatura de Cristos: Auctor nominis ejus Christus, Tiberio imperitante, per procuraturem Pontium Pilatum supplicio affectus erat. (TACITUS, Analles, cap XV, pag. 646, Ed. Hachette, Paris, 1922) Numele Christus se poate traduce n Cristos, Hristos sau Christus. De asemenea, cei care neag existena lui Isus, l traduc prin Christus i spun c este vorba de cu totul alt persoan. Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu pune bazele religiei cretine. El a svrit numeroase fapte. Conform religiei cretine, el a nceput s predice dup ce a fost botezat de ctre Sf. Ioan Boteztorul, la vrsta de aproape 30 de ani i dup ce sa pogort asupra Lui Duhul Sfnt. Prima minune, a fost minunea de la Cana, cnd a preschimbat apa n vin. Timp de 3 ani, 30-33, a svrit numeroase minuni: nvierea din mori (Lazr, fiica lui Iar), scoaterea duhurilor rele din oameni, felurite vindecri (orbi, ciungi, leproi), potolirea furtunii, mersul pe ap, nmulirea pinilor i petilor .a. Trebuie spus c lumea antic era o lume predispus supranaturalului, n care muli oameni considerai magi fceau de altfel asemenea minuni: Apollonius din Tyana svrea vindecri miraculoase, mpratul Vespasian vindeca oameni. Mesajul adus de Isus, conform scrierilor evanghelice, a fost al umanitii i speranei: mpria lui Dumnezeu, mntuirea, nvierea, caritatea, desconsiderarea lucrurilor obinute n viaa terestr. Oricum ideea lui Mesia era larg rspndit n Imperiul Roman. Dup o perioad de aproape 33 de ani Isus a murit pe cruce, a nviat i s-a ridicat la cer.

(Conflictul dintre pagansim si crestinism, Gheorghe Razvan-Gabriel, Editura Mondoro)