Adaptarea social a absolvenilor clasei M-II n perioada postcolar. Prognosticul pedagogic.

Problema integrrii sociale a copiilor cu deficiene este una de o importan major pentru societatea actual. Dezvoltarea unei societi incluzive pentru persoanele cu handicap in general si pentru copiii cu dizabilitati in special reprezinta o prioritate. Adaptarea socio-profesional a copiilor cu deficien mintal, comparativ cu a normalilor prezint trasaturi specifice, particulare, a caror cunoatere i considerare devin obligatorii pentru cei care o realizeaz. Diferen ele se refera la cile, metodele i mijloacele concrete de nfptuire a acestui proces. Principala finalitate a procesului de adaptare sociala, care implic ntreaga aciune de educaie general i special este integrarea optim a acestora n societate. Integrarea social se realizeaz , dup cum se tie, prin " Integrarea profesionala " Integrarea civica " Integrarea morala " Integrarea familiala. Dei toate sunt de un nalt grad de importan, integrarea profesional, ca form a adaptrii sociale, prezint o semnificaie primar, nsuirea i practicarea unei profesiuni constituie sursa de asigurare a veniturilor necesare meninerii subzistentei personale i, apoi, necesare ntemeierii, meninerii si dezvoltrii unei familii proprii. Adaptarea socio-profesional a deficienilor mintal este dependent de numeroase variabile. #ste greu de precizat ponderea fiecarui factor, adaptarea fiind un proces comple$, o rezultanta a intrrelatiei dintre individul deficient, caracteristicile individuale ale acesteia si mediul in care trebuie sa se adapteze. Adaptarea socioprofesionala a deficientilor mintal se realizeaza in funcie de urmtorii factori! - dezvoltarea intelectuala - nivelul motricitatii forme!

- stabilitatea emoionala - trsturi de caracter - factori motivaionali %otivatia cu toate componentele ei - in sistemul factorilor favorizanti ai integrarii socioprofesionale a deficientilor mintal- ocupa un loc central, indeosebi, in cazul tinerilor cu o deficienta mintala usoara si medie. &a limita inferioara a debilitatii mintale, comportamentul motivat este determinat mai mult instinctual, cu caracter strict biologist. In cazul acestora diferitele stimulente administrate contribuie in mica msura la integrarea socioprofesional. Dac ar fi s ma refer concret la clasa de Meserii II, CPPCOrfeu, promoia 2014 din contingentul de copii, dup prerea mea doar din cei !, "adic #2, $% au posi&ilitatea real de a se 'ncadra 'n (iaa profesional, cel puin de a 'm&ri)a o meserie* +n acest scop, eu, ca diriginte am dus mai multe con(or&iri la orele de diriginie, c,t )i discuii indi(iduale cu ele(ii* -m purtat discuii cu prinii, pentru a (edea cum (d ei planurile de (iitor a copiilor si* Practic !0$ din prinii 'i (d copii la o )coal de meserii* -cest fapt este 'm&ucurtor, deoarece susinerea prinilor contea. mult pentru determianrea ulterioar a copilului* Dc ar fi s trecem toi copii nominal/ 1* 0'co( Irina1 gard de in(aliditate I, nu este adaptat social, are ne(oie de susinerea unui matur, este capa&il de lucruri meticuloase, g,ndire concret, foarte rigid* Din discuiile cu &unica Irina (a merge la )coala profesioanal pentru a face croitorie* 2* Diacenco Ma2im1 grad de in(aliditate II, a&ia anul acesta a 'nceput a (eni singur la )coal fr 'nsoirea mamei, are capaciti, dar nu le (alorific, din cau.a c a fost 3ipertutelat* Din discuiile cu mama (a merge la o )coal

profesional pentru a de(eni &uctar, c3elner sau designer (estimentar* 4* Dum&ra( 5ictor1 deficien mintal u)oar, putem spune cel mai intelectual ele( al clasei* Din discuiile cu ele(ul am dedus c el (rea s mearg la colegiu de informatic* 62ist posi&ilitatea ca el s reu)easc, 'n ca.ul 'n care (a fi susinut de prini* 4* 73encea Patricia1 in(alid gradul I, deficien mintal se(er8 3andicap locomotor* Din discuiile cu mama, ele(a (a frec(enta un centru pentru copii cu deficiene din sectorul Ciocana* "Centrul-tenie% * 9area Irina1 deficien mintal u)oar, un pic infantil, e2ist multe )anse de a se adapta socio1profesional* Irina dore)te s mearg dup a&sol(ire s a&sol(easc )coala profesional, pentru a 'n(a profesia de croitoreas* #* :pinei 5italie1 deficien mintal u)oar, din discuiile cu mama, c't )i cu ele(ul am 'neles c el (rea s urme.e )coala de meserii din s* 0u&uieci, pentru a de(eni constructor* ;ansele ca 'n (iitor s lucre.e sunt, deoarece prinii am&ii lucrea. 'ntr1o firm ca constructori* <* ;u&enoc I(an1 in(alid gradul I, capacitate intelectual foarte redus, nede.(olat nici sfer intelectual, nici (oliti(, nici emoional, lim&a=ul* O de.(olate primiti( la ni(el de instincte* Posi&ilitatea ca ele(ul s fie atras 'ntr1o anumit acti(itate profesional sunt minime, practic ine2istente* !* >olic Iurie1 adolescentul are capaciti de munc, fiind de=a anga=at neoficiaal la un a&ator din satul >ru)eni* Dac marea ma=oritate a persoanelor cu deficiene )i 3andicap sunt recupera?i @i pot fi 'ncadra?i 'n munc 'n unit?ile o&i@nuite de produc?ie, cu sau fr modificri ale regimului de

munc, o parte din ei, datorit caracterului afec?iunilor @i intensit?ii tul&urrilor func?ionale, nu pot presta acti(it?i profesionale 'n sistemul o&i@nuit de produc?ie, neput,nd face fa? ritmului impus de procesul te3nologic, condi?iilor de munc sau necesit?ilor de integrare 'ntr1un colecti( organi.at de munc @i implicit au dificult?i 'n reali.area producti(it?ii muncii 'n condi?ii de competiti(itate cu ceilal?i muncitori, care prestea. munca respecti(* Din caracterizarea clasei vedem c nu toi au capacitile necesare pentru o adaptare profesional de succes. 'u precdere se merit de menionat faptul c societatea de azi nu este gata s accepte deficienii mintal ca for de munc. Aecomandri/ 1 Dar totui e$ist persoane care pstreaz ns un anumit grad al capacit(ii de munc, care poate fi utilizat n efectuarea unor munci sau opera(ii profesionale special organizate, n ateliere protejate. )e n(elege prin atelier protejat, atelierul cu organizare special a muncii, pentru anumite categorii de invalizi *i handicapa(i, care nu pot fi ncadra(i ntr-un mediu normal de produc(ie. Anume astfel de form de organizare a muncii ar fi modelul ideal pentru ace ti copii care ulterior nu pot lucra, care poate lua diferite forme! lucru la terenul agricol, brutrii, ateliere de croitorie, ateliere de handmade. -'u elevii din clasele absolvente i cu prinii loc ar trebui s se fac consiliere de orientare profesional, pentru a nelege att limitele, ct i posibilitile copiilor. Aceste edine trebuie susinute att de diriginte, psiholog, administraie colar att individual, ct i n cadrul edinelor cu prinii clasei, a colii 16liminarea din programele de 'n(?m,nt a teoreti.rilor e2cesi(e @i a cuno@tin?elor cu caracter pur informati(, care nu '@i gsesc o aplicare practic nemi=locit 'n (ia?a social cotidian )i mai ales 'n acti(itatea producti(*

1+m&unt?irea sistemului actual de profesionali.are a 3andicapului mintal, cut,nd noi sectoare de pregtire pentru munc, inclusi( 'n domeniul agriculturii, al acti(it?ilor gospodre@ti @i de deser(ire pu&lic*