MINISTERUL EDUCAIEI SI CERCETRII GRUPUL COLAR INDUSTRIAL DE TRANSPORTURI AUTO TIMISOARA

PROIECT DE DIPLOM PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE A SCOLII PROFESIONALE

Meseria Electrician Auto

Partile componente si functionarea Instalatiei de aprindere

Coordonator Prof. Melnic Alina

Candidat Floarea Cosmin

2004
1

Cuprins

Cuprins.........1 Memoriu Explicativ.2 Capitolul 1 Instalatia de aprindere...3

1.1 Introducere

Capitolul 2 Componentele instalatiei

de aprindere a automobilului...4
2.1Bo !n" de !nduct!e.4 2.2 Ru#tor $ D!%tr! u!toru&6 2.' Bu(!"13

Capitolul 3 Instalatii electronice de

aperindere...16
'.1 In%t"&"t!" de "#r!ondere cu tr"n)!%tor %! ru#tor *ec"n!c..17 '.2 In%t"&"t!" de "#r!ndere cu tr"n)!%to"re %! ru#tor e&ectro*"+net!c %"u ,otoe&ectr!c.18

Memoriu explicativ

In cazul motoarelorcu ardere interna cu carburator aprinderea amestecului se ace electric! cu a"utorul instalatiilordeaprindere. #atele statistice demonstreaza ca peste $% & din de ectiunile in exploatare apar la instalatia de aprindere. #in acest motiv multe din cercetarile le'ate de optimizarea unctionarii automobilului au ost conditionate de 'asirea unor solutii noi in ceea ce priveste constructia si unctionarea instalatiei de aprindere. #e la instalatiile de arindere clasice! pana la instalatiilede aprindere electronice! constructia de automobile a inre'istrat pro'rese substantiale. In acelasi timp specialistii ( de la muncitor pana la cercetator ) au ost nevoiti sa opereze cu un volum din ce in ce mai mare de in ormatii si sa*si dezvolte deprinderi noi in ceea ce priveste exploatarea ! intretinerea! veri icarea! re'larea! dia'nostcarea si repararea instalatiilor de aprindere. +ucrarea prezinta constructia si unctionarea instalatiilor de aprindere clasice si electronice. #e asemenea sunt prezentate cateva procedee de testare rapida a instalatiilor de aprindere.

C"#!to&u& 1 1.1Introducere
+a motoarele cu carburator! dupa aspiratia si compresia amestecului carburant in cilindru! amestecul carburant este aprins de ctre o scanteie electrica produasa de bu"ie. ,entru producerea scanteii intre electrozii bu"iei nu este su icienta o tensiune de 6 sau 12! respectiv tensiunea pe care o are bateria de acumulatoare. -canteia nu se poate produce decat daca bu"ia este alimentata cu tensiunea de 1$ %%% . 2% %%% /. ,entru a se produce o tensiune atat de puternica! este nevoie de un ansamblu de piese care! lucrand impreuna! sa trans orme curentul electric de "oasa tensiune in curent electric de inalta tensiune. In sistemul de aprindere prin scanteie cu baterie* bobina! prin intermediul unui trans ormator de tensiune denumit 0 bobina de inductie 1 se trans orma curentul de "oasa tensiune! provenit de la bateria de acumulatoare! in curent de inalta tensiune necesar producerii scanteii inre electrozii bu"iei. In a ara de acest sistem mai exista aprinderea electrica cu m!a'netou! intalnita mai rar ( in special la automobilele de curse si la unele tractoare si motociclete ).

2i' 8.3 -c4ema instalatiei de aprinere cu baterie *bobina

C"#!to&u& 2
Co*#nente&e !n%t"&"t!e! de "#r!ndere
Instalatia de aprindere prin bateria . bobina are doua circuite si anume circuitul primar! prin care trece curentul de "oasa tensiune! si circuitul secundar! prin care trece curentul de inalta tensiune. Circuitul primar se compune din bateria de acumulatoare1%! 5mpermetrul3! Contactul8! 6abloul de si'urante! in asurarea primara a bobinei6! variatorul ( rezistenta suplimentara )! ruptorul cu contactorul mobil 3! si contactul ix4 si masa . Circuitul secundar cuprinde in asurarea secundara din bobina de inductie 2! distribuitorul 12! si bu"iile 14. #e la bu"ii! curentul trece sub masa si se intoarce la in asurarea secundara.

2.1 Bo !n" de !nduct!e

2i' 8.1% 7obina de Inductie

7obina de inductie este un trans ormator de curent! care trans orma curentul de "oasa tensiune de 6 sau 12 / in curent de inalta tensiune! de 1$ %%% . 2% %%% /. 7obina de inductie ( i' 8.1% )8ste constituita dintr*o in asurare primara 3! ormata din 2%% 3%% de spire din sarma de cupru! izolata! de circa 1 mm 'rosime! in asurate pe un miez de ier moale 1 si o in asurare secundara 2! care are 1$ %%% 2% %%% de spire si este acuta dintr*o sarma de cupru izolata oarte subtire ( %!1 mm 'rosime ). 5ceste in asurari sunt prote"ate de un invelis de tabla 4! in interiorul caruia se a la ixat! printr*o masa izolanta! capacul de protectie $! acut dintr* un material izolant ( bac4elita ). Capetele in asurarii primare sunt le'ate la cele doua borne 6 si 7! ixate in capac. In asurarea secundara are unul dintre capete le'at la un capat al in asurarii primare! iar celalalt capat este le'at la borna isei centrale 8 a capacului izolant al bobinei de inductie. 2unctionarea bobinei de inductie se bazeaza pe enomenul inductiei electroma'netice! potrivit caruia! prin intreruperea curentului de "oasa tensiune din in asurarea primara! ia nastere in in asurarea secundara un curent de inalta tensiune. 5cest enomen se explica prin variatia campului ma'netic! creat de in asurarea primara! care scade de la valoarea de re'im la zerosi ale carei linii de camp ma'netic ( de orta ) intretaie spirele in asurarii secundare. /aloarea pana la care creste curentul in in asurarea primara si deci! tensiunea in in asurarea secundara! deoind de intervalul de timp in care contactele stau inc4ise. Cand turatia motorului este mai redusa! acest interval este mai mare si deci! curentul va creste mai mult decat in cazul turatiilor mari! cand intervalul de timp este redus. #aca rezistenta electrica a circuitului este mica! la turatii mici ale motorului! curentul creste mult si are loc supraincalzirea bobinei datorita e ectului 9oule. Introducand in circuitul in asurarii primare intre bornele 6 si 7 o rezistenta suplimentara ( variator )! a carei marime variaza cu temperatura! se va evita supraincalzirea bobinei. +a aceasta
6

rezistenta! rezistenta sa electrica creste odata cu temperatura care! la randul ei! este in unctie de intensitatea curentului ce o parcur'e. #e aceea! pentru a se obtine scantei mai puternice la pornire! cand motorul este rece! intrebuinteaza bobine cu variator. /ariatorul se monteaza in serie cu in asurarea primara a bobinei de inductie si rolul de a marii intensitatea curentului produs de bobina! la pornire si la turatii ale motorului.

2.2 Ru#tor $ D!%tr! u!toru&

:uptor . distribuitor ( 2i' 8 . 11 ) se compune din ruptorul propriu*zis! care intrerupe curentul primar! distribuitorul inaltei tensiuni catre bu"ii! condensator si re'ulatoare de avans. a) Ruptorul Momentul exact al producerii scanteii electrice de catre bobina de inductie este determinata de momentul intreruperii curentului in circuitul primar al bobinei. 5ceasta intrerupere este produsa de catre ruptor. :uptorul 18 este ormat din doua contacte; unul mobil 13si unul ix 2%. Contactul ix este le'at la masa! iar contactul mobil este izilat de masa masinii. In momentul in care contactul mobil se indeparteaza de contactul ix! curentul se intrerupesi apare tensiunea inalta in in asurarea secundara catre cama ruptorului $! careeste ixata pe axul distribuitorului si are un numar de proeminente! e'al cu numarul cilindrilor. Contactul mobil este ixat pe o mica par'4ie ce oscileaza in "urul unui ax si intrerupe circuitul atunci cand o proeminenta vine in dreptul sau si roteste aceasta par'4ie! des acand contactele. :educerea in pozitie initiala a contactului mobil pentru restabilirea circuitului primar se ace cu a"utorul unei lame arc! care este montata in spatele contactului mobil.

b) Distribuitorul are rolul de a distribui curentul de inalta tensiune la bu"ii! in con ormitate cu ordinea prescrisa de aprindere a amestecului carburant in cilindrii motorului. #istribuitorul 14 ( i' 8. 11 ) se compune din ; axul distribuitor 1! cu piesele sale componente 2 8! care este antrenat prin intermediul pompei de ulei rotorul ( luleaua )17! pe care se 'aseste o lama metalica capacul distribuitor 14! prevazut cu borne laterale si cu o borna centrala ( numarul bornelor laterale corespunde cu numarul cilindrilor motorului ) peria de carbune16 #istributia curentului de inalta tensiune la bu"ii se realizeaza in elul urmator ; Curentul de inalta tensiune a"un'e de la bobina de inductie! prin intermediul unui conductor! la borna centrala a distribuitorului< Contactul intre borna centrala si rotor se ace prin intermediul periei de carbune 16! care este mentinuta in contact cu lama metalica a ruptorului de un arc 1$. In tipul rotatiei rotorului 17! lama va trece la o distanta de %!2 mm de bornele laterale. Miscarea de rotatie a rotorului rezulta din antrenarea acestuia de catre axul distribuitorului1.
8

#eci transmisia curentului de inalta tensiune de la lama rotorului la bornele laterale ( ploturi ) din capac nu se ace prin contact! ci prin scantei. In continuare! transmiterea curentului de inalta tensiune de la bornele laterale la bu"ii se ace prin intermediul unor ise. b) Condensatorul ruptorului. +a desc4iderea contactelor ruptorul apare intre acestea o scanteie. 5ceasta scanteie se produce din cauza bobinei de inductie! care se opune intreruperii bruste a curentului. :olul condensatorului este de inma'azina ener'ia electrica provocata de inductia proprie a in asurarii primare. Condensatorul electric 12 ( i' 8.11 )este ormat din doua placute metalice oarte subtiri ( cateva sutimi de milimetru 'rosime )! izolate intre ele cu o oita de 4artie para inata. Cele doua placute metalice se numesc armaturile condensatorului. 8le sunt stranse sul si introduse intr*o capsula metalica. = armatura este le'ata la carcasa metalica a condensatorului ( care se ixeaza la masa ca si contactul ix al ruptorului )! iar alta armatura este le'ata la un conductor ce iese prin capacul izolator al condensatorului. 5ceasta se lea'a la contacul mobil al ruptorului. Condensatorul este montat in paralel cu contactele motorului si trebuie sa aiba capacitatea eletcrica cuprinsa intre %!1 si %!2$ micro arazi c) Regulatorul de avans. In timpul unctionarii motorului! avansul la aprindere se re'leaza automat in unctie de turatie si sarcina cu a"utorul re'ulatorului de avans centri u'al si a celui prin depresiune ( acuumatic ) In a ara acestor re'ulatoare de avans automate! ruptorul distribuitor este prevazut si cu un dispozitiv de re'lare manuala a avnsului! numit re'ulator de avans octanic sau corector de ci ra octanica. :e'ulatorul de avans centri u'ar 1 8 ( i' 8 . 11 ) modi ica automat avansul la aprindere! in unctie de turatia arborelui cotit.:e'ulatorul este ormat dintr*o placa suport pe care se 'asesc trei axe ; doua axe laterale! in "urul carora oscileaza 'reutatile mobile 6! si un ax central! pe care poate
1%

oscila cama ruptorului $ cu lansa sa. >reutaile 6 sunt tinute in pozitie initiala de repaus de arcurile 7. >reutatile sunt prevazute cu un cui cu rola care intra in crestaturile alun'ite ale lansei camei. -uportul ruptorului se roteste odata cu axul ce comanda distribuitorul si! in miscarile lui! antreneaza 'reutatile 6! iar acestea la randul lor . cama $! prin intermediul cuielor cu rola. +a cresterea turatiei! 'reutatile se indeparteaza de ax si se rotesc in "urul punctelor de articulatie. Cuiele descriu un arc de cerc si rotesc cama ata de pozitia initiala in sensul de rotatie a rotor * distribuitorului! marind in elul acesta avansul din i'. 8. 12. +a turatii mici ale motorului! acest re'ulator nu realizeaza un avans su icient! de aceea este a"utat de re'ulatorul de avans prin depresiune. :e'ulatorul de avans prin depresiune ( vacuumatic ) este comandat de presiunea care exista in conducta de aspiratie a motorului. 5ceasta depresiune este cu atat mai mare cu cat clapeta de acceleratie este desc4isa mai putin! si! invers cu cat se desc4ide mai mult clapeta cu atat depresiunea scade.

11

#epresiunea provoaca miscarea unei membrane! care printr*o ti"a deplaseaza! la dreapta sau la stan'a placa pe care asezata ruptorul. :e'ulatorul ( i' 8.12 ) se compune din ; Corpul re'ulatorului! ormat din doua compatimente separate intre ele printr*o membrana 6i"a ( levierul ) 3! care ace le'atura dintre intre membrana si discul contactelor ruptorului 5rcul 2! care mentine membrana in pozitie de repaus si care este plasat in unul din compartimentele corpului. Conducta de le'atura ( teava ) 1! dintre le'urator si 'aleria de aspiratie al motorului din apropierea clapetei de acceleratie ( putin deasupra ei ) Cand motorul unctioneaza cu clapeta de acceleratie inc4is la mersul in 'ol depresiunea in 'aleria de admisie este mare! insa in dreptul prizei de depresiune presiunea este cea atmos erica. In acest caz re'ulatorul nu intra in unctiune deoarece nu exista depresiune. 5cest lucru este necesar intrucat la turatii reduse ale motorului! avansul trebuie sa ie minim. +a desc4iderea partiala a clapetei! deci cand motorul este cu sarcina mica! apare in dreptul prizei depresiune care se transmite re'ulatorului! membrana este aspirata si invin'and orta arcului 2! acctioneaza prin ti"a 3 asupra discului ruptorului! rotind in sensul avansului la aprindere. Cand clapeta este complect desc4isa! deci motorul este in plina sarcina! depresiunea din dreptul prizi este oarte mica! cresterea avansului iind de asemenea mica. 5cctiunea comuna are'ulatorului centri u'ar si are'ulatorului prin depresiune asi'ura un avans de aprindere corec la orice re'im de lucru al motorului. :e'ulatorul de avns octanic! stabileste avansul la aprindere in unctie de unctia octanica acombustibilului. #aca se sc4imba ci ra octanica a combustibilului este necesar sa se re'eleze avansul ix al motorului! pentru a se pute obtine puterea maxima intr*un re'im de unctionare ara detonatii.

12

:e'ulatorul se compune din doua placi! care se pot rotii! asezate una peste alta . ?na din placi este ixata la corpul ruptorului distribuitor! iar cealalta este ixata pe blocul motor. 8le se ixeaza cu un surub. ,e placa de baza! ixata de blocul motor sunt marcate 'radatiile! iar placa mobila are un indicator al un'4iului de avans. 2iecare diviziune corespunde unui avans de 2o masurat de volumul motorului. #eplasarea placilor se ace cu mana prin blocarea surubului de ixare sau printr*un dispozitiv. ,ozitia zero a re'ulatorului de avns octanic corespunde la utilizarea unei benzine de ci ra octanica de abrica constructoare 5vansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului distribuitor in sensul inver de rotire a axului distribuitorului si se micsoreaza prin rotirea corpului in sensul de rotire a distribuitorului. :e'larea instalatiei de aprindere ( 0 ,unerea la punc a aprinderii 0 ) este operatia de care depinde buna unctionare a motorului! puterea! economicitatea etc.! de aceea se recomanda sa ie executata in atelierele specializate! dotate cu aparatura de testare electronica. =peratia de re'lare se ace dupa curatirea contactelor ruptotului si corectarea distantei dintre contacte. #istanta dintre contacte se mareste cu a"utorului unui spion! in momentul cand pintenul contactului mobil se a la pe un var al camei axului ruptor . distribuitorului.6inand seama de uzura neunu orma a var urilor camei si de unele "ocuri ale axului ruptor . distribuitorului! este posibil ca distanta dintre contacte sa nu ie aceeasi pentru iecare pozitie a camei! ast el incat timpul corespunzator un'4iului de inc4idere a camei sa nu ie constant! ceea ce produce o unctionare neuni orma a aprinderi. #e aceea este recomandabil sa se masoare cu aparate speciale! in timpul unctionarii motorului! un'iul camei in 'rade sau procentul #@ell! care se determina cu relatia ; & #@ell A ?i . ?i C ?d B 1%%!

13

in care ?i este un'4iul de inc4idere a camei si ?d un'4iul de desc4idere a camei. ,unerea la punct a aprinderii se ace prin metoda clasica a rotirii rotor . distribuitorului in sensul invers acelor de ceasornic pana se aprinde lampa de control bransata cu un ir la borna de alimentare de "oasa tensiune a ruptor . distribuitorului si cu celalalt ir la masa. #e asemenea se poate olosi o metoda dinamica de veri icare a avansului la aprindere cu o lampa stroboscopica si un turometru electronic! in conditii normale de unctionare a motorului.

2.' Bu(!"

7u"ia serveste la producerea scanteilor electrice! necesare aprinderii amestecului carburant. -canteia se produce intre electrozii bu"iei! aceasta iind insurubata in c4iuloasa motorului! intr*un ori iciu iletat ce patrunde in camera de ardere a motorului. 7u"ia ( i' 8. 13 ) este ormat dintr*un corp metalic1 prevazut cu o portiune iletata si un cap 4exa'onal pentru acctionare cu c4eia. ,e corpul metalic este ixat unul din electrozii bu"iei. 5cest electrod lateral 2 ace contact cu masa prin intermediul corpului metalic al bu"iei ce se insurubeaza in c4iulasa motorului. 5l
14

doilea contact al bu"iei! electrodul central 3! este ixat intr*un izolator 4! prins la randul sau in corpul metalic. 8lectrodul central are la capatul exterior borna de care se lea'a isa ce aduce cxurentul de inalta tensiune. ,entru asi'urarea etanseitatii camerei de compresie! intre corpul bu"iei si c4iulasa se aseaza o 'arnitura metalo . plastica $ +a unele constructii! etansarea se asi'ura prin supra ete conice. #istanta intre electrozii bu"iei este de %!$ %!7 mm. Curentul adus prin ise trece de la electrodul central la electrodul lateral sub orma de scanteie si de aici a"un'e prin corpul bu"iei la masa. 2iind vorba de curent de inalta tensiune! izolatorul bu"iei care este acut din portelan trebuie sa ie in buna stare! ara crapaturi sau isuri! si curat! altminteri curentul trece direct la masa ara sa mai produca scanteia intre electrozi. 5ceasta cu atat mai mult cu cat curentul circula mai 'reu prin 'azele comprimate din camera de compresie decat prin aer. Caracteristicile principale ale unei bu"ii sunt; #iametrul si lun'imea partii iletate ce se insurubeaza in c4iulasa motorului. 2elul iletului /aloarea termica a bu"iei #iamerul partii iletate poate i de 1% 12 mm sau 14 18 mm! dar cele mai des utilizate diametre sunt cele de 14 mm si 18 mm. +un'imea partii iletate este variabila si depinde de 'rosimea ciuloasei in care se insurubeaza bu"ia. /aloarea termica a unei bu"ii reprezinta o ci ra de comparatie care arata comportarea bu"iei ata de solicitarea termica. #in punct de vedere al valorii termice! bu"iile pot i calde sau reci. +a motoarele cu turatie mare si cu raport de compresie ridicat! se olosesc bu"ii reci! iar la motoarele cu turatie mica si cu raport de compresie scazut! se olosesc bu"ii calde! tipul respectiv de bu"ii iind precizat de uzinele constructoare pentru iecare tip de automobil.

1$

8lectrozii bu"iei si var ul interior al izolatorului sunt supusi incalzirii! datorita exploziei! la o temperatura oarte mare ( peste 1$%% o C ). 5ceste explozii se repeta oarte des! ast el incat incalzirea bu"iei ar creste mereu! daca nu s*ar evacua in acelasi timp caldura pe care o inma'azineaza. #eoarece electrodul lateral este ixat de corpul metalic al bu"iei! care la randul sau este in contact cu ciulasa ( in ma"oritatea cazurilor racita cu apa )! el se raceste mai usor decat electrodul central si ast el caldura inma'azinata de bu"ie trece! prin conductibilitate! spre c4iulasa. In elul acesta temperatura bu"iei nu se ridica peste $%% 6%% o C . Cu cat partea interioara a izolatorului este mai lun'a ( i' 8.14 a ) cu atat drumul de evacuare a caldurii este mai lun' si! deci! cu atat electrodul central si var ul interior al izolatorului se incalzeste mai mult. 5ceste bu"ii se numesc bu"ii calde. #aca lun'imea partii interioare a izolatorului este mica ( i' 8.14 b )! caldura se evacueaza mai usor! temperatura bu"iei este mai mica! in acest caz iind vorba de o bu"ie rece. #aca bu"ia este bine aleasa din punc de vedere al valorii termice! atunci la mersul indelun'at al motorului! cu putere mi"locie! temperatura interioara a bu"iei trebuie sa sa ie de $%% 6%% o C. In acest caz! daca si amestecul carburant este normal cand se demonteaza si se examineaza bu"ia! ea se prezinta curata! cu izolatorul usor colorat in castaniu. Cand amestecul carburant este prea bo'at! bu"ia se prezinta a umata din cauza aprinderii incomplete a carburantului! carbonul nears depunandu*se ca o unin'ine pe bu"ie.
16

#aca bu"ia este prea calda! atunci electrodul central se incalzeste exa'erat! pana la alb! putandu*se c4iar topi. #aca in acest caz se intrerupe aprinderea! motorul va continua sa unctioneze cateva secunde din cauza aprinderilor ce au loc de aceste puncte oarte calde ale bu"iei. 2unctionarea motorului cu bu"ii prea calde este de ectoasa! deoarece aprinderile au loc mai devreme decat in momentul potrivit si nu sunt provocate de scanteie. #aca bu"ia este prea rece! temperatura ei iind prea mica! uleiul ce se depune cu timpul pe ea nu poate i ars! ci numai carbonizat si! ast el! bu"ia este scoasa din unctiune din cauza cocsarii sale! a umezirii cu ulei si a slabirii izolatiei! iar scanteia trece direct prin stratul de carbune cocsi icat la masa. -e zice ca bu"ia este 0 ancrasata 0. 5ncrasarea se poate produce si in cazul in care bu"ia este bine aleasa! dar motorul este uzat si consuma ulei. /aloarea termica a bu"iilor se noteaza prin numere incepand de la 13 ( la bu"iile cele mai calde ) si pana la 4$% ( la bu"iile cele mai reci ). ,entru motoarele moderne de automobile! valoarea termica a bu"iei romaneasca este de 12$ 24%.

C"#!to&u& ' In%t"&"t!! e&ectron!ce de "#er!ndere

-istemele clasice de aprindere de la bateria de acumulatoare si cu ma'netou nu se comporta satis acator cand se utilizeaza la motoarele moderne care se caracterizeaza printr* o turatie mare! multi cilindrii si un raportde comprimare! de asemenea ridicat. 5prinderea clasica cu ruptor distribuitor cu contacte este limitata de valoarea curentului de intrerupere si de viteza cresterii acestui curent in in asurarea primara. ,rimele incercari
17

de sc4imbare a sistemului de aprinderes*au acut in directia limitarii curentului din ruptor. #intre sistemele electronice! cele cu tranzistoare raspund mai bine cerintelor impuse de motoarele moderne. #upa modul de intrerupere a curentuluicare comanda aprinderea! sistemele de aprindere cu tranzistoare pot ii cu ruptoare mecanice! sau ara contacte ( ruptor electroma'netic sau otoelectric ).

'.1 In%t"&"t!" de "#r!ondere cu tr"n)!%tor %! ru#tor *ec"n!c

-c4ema instalatiei de aprindere cu tranzistor si ruptor mecanic se compune din ; :uptor mecanic ( conectat la baza tranzistorului ) 7obina de inductie 7ateria de acumulatoare :ezistenta #istribuitorul Curentul primar al bobinei de inductie este curentul de colector al tranzistorului! iar curentul de intrerupere este curentul de baza care are valoare oarte mica. Intre electrozii tranzistorului se ormeaza doua circuite; un circuit de comanda si un circuit principal. ,rin circuitul de comanda emiter . baza trece un curent de %!2$ * %!$ 5! iar prin circuitul emiter . colector trece curentul de $ . 12 5. #aca ruptorul este desc4is! baza tranzistorului nu este conectata in circuit si tranzistorul este blocat. In momentul in care contactele ruptorului se inc4id! curentul de comanda trece de la bateria de acumulatoare si prin circuitul emiter . baza al tranzistorului la ruptor. Curentul principal va avea circuitul ; 7ateria de acumulatoare Circuitul emiter . colector al tranzistorului si la primarul bobinei de inductie. In momentul in care contactele ruptorului se desc4id! se va intrerupe curentul de comanda si! in acelasi timp ! se va intrerupe si curentul principal.
18

+a aceasta instalatie ruptorul serveste pentru comanda tranzistorului. 2ata de sistemul de aprindere de tip clasic condensatorul din circuitul primar! care atin'e scanteile! nu mai este necesar. Intreruperea curentului in circuitul primar al bobinei de inductie se ace mult mai repede decat in sistemul clasic! ast el incat valoarea tensiunii curentului din secundarul bobinei! in mod practic! nu depinde de turatia motorului.

'.2 In%t"&"t!" de "#r!ndere cu tr"n)!%to"re %! ru#tor e&ectro*"+net!c %"u ,otoe&ectr!c

In cazul acestei instalatii! ruptorul mecanic este inlocuit cu un 'enerator de impulsuri care poate i un sistem electroma'netic sau un sistem cu o celula otoelectrica. -c4ema de principiu a sistemului de aprindere cu ruptor electroma'netic se compune din 'eneratorul de impulsuri ma'netice! ormat din in asurarea! continuta in circuitul bazei tranzistorului! excitata de impulsurile electrice de la polii rotitori ai ma'netului permanent. ,rin circuitul primar al bobinei de inductie trece curentul colectorului tranzistorului. -istemul de aprindere mai cuprinde bateria de acumulatoare si distribuitorul. In cazul ruptorului oto electric el contine o in asurare in circuitul bazei tranzistorului pe care periodic o excita cu un ascicul luminos ce trece printr*o anta rotitoare. #in analiza instalatiilor de aprindere cu tranzistoare cu roptor mecanic sau cu 'enerator de impulsuri electrice! se constata ca au circuitul bazei ara inductie si curentul de o intensitate oarte mica. #atorita acestui apt se poate olosi un curent mult mai mare in in asurarea primara a bobinei! dar micsorand numarul de spire. ,rin reducerea numarului de spire al primarului bobinei se micoreaza si prin curentii de autoinductie! iar curentul in bobina creste mult mai repede decat la sistemele clasice. +ipsa condensatorului elimina oscilitatiile electrice care iau nastere la intreruperea curentului. Powered by 5000+ refer !e o"#$"e
13

2%