Professional Documents
Culture Documents
Aerul ce conine vapori suprancalzii i vapori saturai uscai se numete aer umed
Trei domenii
Se deosebesc trei domenii ale strilor aerului umed:
p = p a + pv
p = presiunea total a aerului umed pa - presiunea aerului uscat pv - presiunea vaporilor de ap
aer umed nesaturat, conine numai vapori supranclzii aer umed saturat cu ap (vaporii + ap la saturatie = cea) aer umed saturat cu ap (gheaa + ap lichida)
Domenii
pv < p S
aer umed nesaturat, conine numai vapori supranclzii
o
pv = p s , t > 0
aer umed saturat cu ap (vapori +ap =cea) aer umed saturat cu ap (gheaa+ap)
pv = p s , t < 0
o
Mrimi caracteristice
Coninut de umiditate x: Gaze perfecte Amestec de gaze:
mv kg umiditate x= = ma kg aer uscat
pa V = ma R a T pv V = mv R v T
p a = p pv
Alte caracteristici
ps xs = 0 ,622 p ps x pv p p a pv = = x s p s p pv p s mv pv = = ms p s
xs = coninutul de umiditate la presiunea de saturaie ( ps ) Gradul de saturaie Umiditatea relativ
Curba de saturaie
Din curba presiunii vaporilor de ap din aer rezult c temperaturile ridicate determin presiuni de saturaie mari, deci umiditatea relativ (gradul de saturaie) scade.
Alte caracteristici
T 461,5 (0,622 + x ) V1+ x p = v= 1+ x 1+ x
Densitatea aerului umed Volumul masic al cantitatatii de (1+x) kg de aer umed
1 reprezint cantitatea de aer uscat, x reprezint cantitatea de umiditate
R a pv 1+ x p = = x= T Ra + x Rv T R v ps (m a R a + m v R v ) p
ma + m v
= ma ia + mv iv
i1+ x
i1+ x
= = i a + x i v [kJ ma
kg ]
=1
Pol
Caracteristici
x = x3 x3' = x1 x3'
Variaia de umiditate mw = Debit de condens ma = Debit de aer uscat m = Debit de aer umed
mw = ma x1
' x3
m ' = x1 x3 1 + x1
Concluzie
cldura evacuat prin rcire (de la 1 la 3 ) cldura necesar nclzirii aerului (3-3-4) ndeprtarea apei
Q13 = ma (i1 i3 )
Q ' = ma
34
' i4 i3
3 3'
ma1 + ma 2 (1 + xm )
i1+ xm
ma 2
Concluzie
Punctul M din diagram mparte segmentul 12 n raportul debitelor ma 2 .
ma1
Punctul M poate rezulta n zona de ceaa sau n zona nesaturat.
ma 2 (1 + x2 )
i1 + x2
mv
iv
x2 = x1 +
mv
ma
i i2 i1 = = iv x2 x1 x
eu mid ific
are
d a t p a e Dr
Dre
e r a ic f i d mi u e
apt ad
Dr eap ta
de
x initial x final
um idi
fica re
Tem de cas
Cte un exemplu concret pentru fiecare aplicaie nvat la Cap Aer umed Un ex. de ciclu Clausius-Rankine motor
n baza lui studiai numeric modalitatea de mbuntire a randamentului termic Comentai rezultatul
Materializai ciclul cu scheme comparative, unde s apar notaiile folosite (T-s. i-s, p-v)
Indicai tabelar valorile pentru i, x, s, v, u n punctele caracteristice
Psihrometrul Assmann
2 termometre: unul umed, unul uscat izentalpa construit din pct S (pct de saturaie pt tumed) intersectat cu izoterma tuscat