Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania

.'
. . -<
I, ...
,! ...... ..
.. ... '
,, .... }
:: . ;::
.:
.. .::::
. ;"J
. ' .. - .
..
.;.: : .
:
.......
.. "
"f . .., _ . .,.
.i:,:

,_ .
l"
n

: - :., ..... .... .:-':
_.; Y',{:_.
t.'.:.
-...
... :.-
, ..
"'"i.-

....... r' ..

:.;.
EDITURA ARTECNO
; .. ,
-._ ..
., :.: . .... .. -'
:-:?
.... ....
INSTALATll DE iNCALZIRE
'
- Necesarul de caldura pentru lncalzire;
- Protectia termica a cladirilor;
- Sisteme de lncalzire pentru cladiri civile $i de producti.e;
- Centrale termice $i puncte termice pentru alimentarea cu caldura;
- Retele termice pentru transportul $i distributia agentului termic;
- Echipamente $i materiale pentru instalatii de lncalzire.
Editura ARTECNO Bucure$ti , Romania
Coordonator: Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA
Autori: Prof. uni v. dr. ing. Mihai ILINA: 1 (1.1; 1.3; 1.6; 1.7); 3; 4 (4. 1; 4.5);
6 (6.3; 6.6; 6.7); 8
Ing. Dan BERBECARU: 1 (1.2: 1.4); 4 (4.8; 4.10)
Conf. dr. ing. Gabriel STAN: 1 (1.5)
Ing. Mihaela GEORGESCU: 2 (2. 1; 2.2; 2.3; 2.4)
Prof. univ. dr. ing. Miron POPESCU: 4 (4.2)
Cont dr. ing. Octavia COCORA: 4 (4.3; 4.4); 5 (5.4)
Prof. univ. dr. ing. HERA: 4 (4.6)
Ing. Rodica GABREANU: 4 (4.7)
Dr. ing. Florin IORDACHE: 4 (4.9)
Prof. univ. dr. ing. Costica BRANDABUR: 5 (5. 1; 5.2; 5.3)
$ef lucrari ing. Dan Paul STANESCU: 5 (5.5)
Prof . univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Prep. ing. Nicolae N. ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Prof. uni v. dr. ing. Vasile CALUIANU: 6 (6.2)
Ing. Tudor DRAGANESCU: 6 (6.5)
Ing. Luminita DUMITRESCU: 7
Ing. Gabriel IVANESCU: 6 (6.7); 9
Prof. univ. dr. ing. Maria CMCIUN: 10 (10.1; 10.2)
Ing. Mihaela VULPESCU: 10 (10.3)
Ing. Gheorghe DABELA: 10 (10.4)
$ef lucrari ing. Rodica FRUNZULICA: 11 ( 11 .1; 11.2; 11.4)
$ef lucrari ing. Mirela Sanda TOROPOC: 11 ( 11.3)
Prof. univ. dr. ing. Mircea BELDIMAN: 12; 13
J Qr. ing. Alexancru COSTACHEL 6 (6. 1; 6.4)
! Ing. Alexandru CIMPOIA J: 6 (6. 7)
Coordonare recenzie I 1ng. Achite PETR@[]
Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMllRESCU
Membru al Academiei Central Europene de $tiin\a Arta;
Doctor Honoris Causa al Uni versitatii Tehnice de Constructii

Coordonare editoriala: Director General ing. Doru PETRESCU
Tehnoredactare: Cristian POPESCU;
Constanta RASUCEANU;
Elena DOROFTEI ;
Razvan ANISOIU
MANUALUL DE INSTALATll
ISBN 973-85936-0-3
lnstalatii de Tncalzire
ISBN 973-85936- 1-1
Editura ARTECNO Bucure$ti S.R.L. , 2002
Asociatia lngineril or de lnstalatii din Romani a
Cuprins
CU PRINS
1. INST ALATll DE iNCALZIRE
1 _ PROBLEME GENERALE
1_1 _ lmportanta instalat1il or de incalzire _ --------- ---
- -- -- ------ -- - - - -- --- .. 1
1 _2_ Exigenl e de calitate ____ __ ___________ _
-- ---- ---1
1_2_ 1 _ Calitatea unei construc\ ii
__ 1
1.2.2. Exigente de calitate ale instalatiil or de i ncalzire centrala ----------- ------- -- -------- --- ---- --- -- ---.. -- -- ---1
1- 3. Clas1f1carea 1nstalat1il or de incalz1re ____ __ _
--- - ---- -- ------ ---------2
1-4. Reglementari pri vind proi ectarea si reali zarea instalatiilor de i ncalzire --- ---------------- -- - ----- --- ---- ---- --- -- ------ -- ------------ --2
1-4_ 1_ lncadrarea constructiil or $i instalatiil or aferente in mediul construit al localitatii _____ ....... .. ..... ........... .. ...... ........ .. 2
1-4_ 1_ 1 Autori zati a de construire ------------- ----- ---- .... -- -- --- ----- ------------ -- --- -- ---- --- ---- - - - ----------- .. ---- --2
1_4_ 1-2 Planurile urbani sti ce. ___ __________ - -- _____ ___ --- __ ___ ______ - ___________ -- ______ _ - ____ -_____ - ___ - ___ ___ _______ . __________ . --_ --- -. -- -- --- . -- -- -- --.2
1_4 _1 _3 Avize $i acorduri ___ _____ .. ....... ...... ___ ___ ___ ...... ... . ___ __ , _____ __ , ___ ......... ..... ---- ---------- ..... ........ ---- ------ ----- --- -- -- ----- --- .... .. ........ 2
1 -4 -2_ Reglementari tehni ce pentru proi ectarea, executarea $i exploatarea instalatiilor de incalzire centrala. _ - _ .. .. . ________ 3
1-4 _3_ Terna de proiectare -------- --------- ------ ----- ----- ------------------------ ------- ----------------- ---- ---- --------- ------ ----------- ----- --- --- -- - ----- ---3
1 _4 _4 _ Faze de proiectare $i continutul proi ectelor . _ --- ____ __ ---- ______ . -- _____ _ ------ __ ____ . _____ _ ,._ -___ ____ ___ --_ --- - ___ - ___ - __ __________ -- ___ _4
1 _5_ F unctionalitatea $i alcatuirea cl adirilor ___ ____ . ___ --- __ _____ ____ ____ __ _____ ,, , _______ .......... .. ...... ---- _ .... __ . ____ ----- __ __ --___ -_______ --. _ --___ __ 4
1_5_ 1 _ Clasificarea constructiilor __________ _ -------- ----- __ _ - __ ____ -- - ----- ---- ------- -- .... _ .. .. -- . - ______________ ___ --____ __ . _ -- - __ ... .. ...... ... _ --- ___ -4
1 -5.2. Subsistemele c ladirii ______ ___ ___ -__ --____ - ____ - _______ ___ - ___ - __________ - _______ - ____ _______ -- ______________ ... -. - .... ... ________ - ___ ____ __ _ - __ -_____ . -4
1 _s_3 _ Actiuni i n c ladiri _____ .. _______ . ___ - __ - _ ... ....... ....... . __ .. _ ....... .......... .......... . __ _ .. .. ___ _ - - _. _____ __ --- - _ .. ... _ ------- __ --- ______ ___ . __ - - ____ -- --____ 5
1.5-4 _ Functionalitatea cl adiril or __________________ .... _________________ . ------ ... __________ __ ________ ___ -___ _____ _ -- ..... __ .. . __ ,, ___ , __ - -___ ... ......... ---- -. --- ---__ 5
1_5_5_ Analiza si alcatuirea anti seismi ca a instala\iilor $i echipamentelor ------------------ ---- ---- -- ------ -- --- ----- .. ---- -- -- - ------ - ____ J
1.6. Date generale privind calculul instala!iilor de incalzire _____ .. ________ ______ ___ ____ ... . ----- --.. --- --- -- --- -- ---- - ----- .. --... -.. - --------- ---- 8
1_6_ 1 _ Transmi sia caldurii ___ --- _______ - ___ ---- __ --- __ _ -- -____ ___ -- __ ---- -____ __ .. ... .. ---- ____ --- __ .. -- _. _ -- ____ ___ --- -___ -- -- -_____ --- ----- -- .. . -- -- . -- ----_g
1.6-2. Elemente de transfer de masa. ___ ,, ___ _ ......... _____ , __ , __ ___ ,,_ ,,,.,_, ___ __ __ _ , ______ ___ ___ _ , __ ____ _____ ___ _____ _ ,, _____ ,, __________ .... ____ ____ _ , __ ,, __ _____ g
1.6.3. Curgerea fluidelor in conducte - --- ------------- ... -.. ............. -- --------- ----- --- -- -- --- --- --------- ...... ... ..... --- -------- -.. --- _____ g
1-7_ Marimi $i unita!i de masura ____________________ , .... .. -------- ------ ------ ---- ---- -- --- ---- -- -- -.. -- --- ---- --------- --- ------ -- --- -- -.. _,_, ___ ... _ .. ___ 11
2. PROTECTIA TERMICA A CLAf)IRILOR
2. 1_ El ementele de constructii ale c ladirilor --- ------ -- --------- ------- -- -.... .... .. ---- ---- ---- --- --- -- ----- -- ------- --- --.. -------- ----- ---- ------- --12
2. 1. 1. Anvelopa cladirii ___ --- ---- -- --- --- --- ----------- ----- ---- .. --.. .. ... ..... ,_, ___ _ ---- ------ .. ------- --- -- -- ---------- -- --- --- ------ ------ ---- --12
?. 1.2. Ari a anvelopei unei c ladiri -A - __ : ---- ----- --- ----- --- - ------------ - --- -- --- ------- ----- -- -- ---- -- ----- ---- - ___ _ , ___ ,, ______ __ ___ __ __ 14
2_ 1.3 . Volurnul cladirii - V- _______________ ___ ___ ___________ ____ ________ ____ - __ __ ____ ____ ___ __ . ___ _ ... . ______ ___ .. ___ -- __ -__ _____ ___ .... . __ --_____ .. . __ -__ .. ... __ . ____ - _ 14
2. 1-4. Al egerea elementelor de construqii din punct de vedere termotehni c. ______ .. ____________________ __ ................ ..... . ___ ,, _______ 14
2.2_ Dirnensionarea elementelor de construc\ii perimetrale din punct de vedere termotehni c __ ____ ___ , __ ____ , ___ .... ... . ____ ,,, _______ 16
2 2. 1. Obi ecti vele calculului termotehni c _____ ------ _ __ _ _____ __ --------- ------------------------ ---- ______ -------- -- -- --- -- ----- -- -- - ____ 16
2.2.2_ Calculul termotehni c pentru stabilirea grosimii stratului termoi zolator -------------- ------- ----- --------- ----- --- -- .. ------ .... --- .. ---- 16
2.2.3_ Determinarea rezistent elor termi ce specifice ale elementelor de constructii opace __ ----- ----- -- ------- ------ -- ------ --17
2.2 .3. 1 Rezisten\e termi ce specifice el ecti ve_,, ___ ---- ---- --- --- -------------- ------- -------- ------------ -- ---- -- ---- ------- 17
2.2.3.2 Rezisten\e termi ce specifi ce normate ______ _
- fxempl e de calcul ______________ ------------------ ----- ------ __________ ____ _
2-2.4_ Rezistente termi ce ale suprafetelor vitrat e ___ ------- ---- ---- --- --- ----- .. ----- -------- --- --- ---- -
2.2-5. Difuzia vaporilor de apa prin elementele de construqii ______ ,_,. ,_, ______ , ___ _ , __ ____ ---- ---- -
- Exemplu de calcul. __ _ ----------------- ----- ---- --- --- --- -----
2.3 _ Stabilitatea termica a elementelor de inchidere a cladiri lor si a i ncaperilor din cladi ril e civil e
2_3_ 1 _ Crit eriil e de perf ormanta ale stabilitatii termi ce __ _____________ ___ _
2 3_2_ lndi cele inerti ei termi ce D __ _ _ ____________ _
2_3_3 _ Coefi cientul 9, de stabil itate a elementelor de inchi dere a cladiri lor --- --- -
-- - --- --- . 19
.-20
-- ---- ---- --- - - ____ 23
.. ---- --- --- -- - --- ___ 24
. - - . - ___ 27
- ,, __ -- --- -- __ __ 30
..... .. ........... - - .30
-- _________ 30
- __ 3 1
2_3_ 4 _ Stabi litatea termica a i ncaperilor incalzite di n cladirile civile _____ ---------. --- __ ... ----- _32
- Exemple de calcul _________ --- --- ---- _ _ _ ... ____________ ------------- ---- ............. .. ... ... ........ ... .. ........ ___ ..... ---- .. ------- ___ 33
2.4. Determi narea si ver ificarea coeficientului global de izolare termi ca__ ----------- .... .. ..... .... ____ 35
2-4. 1 _ Determinarea si verificarea coeficientul ui global de izolare termi ca G la cladiril e de locuit ___ _ ,, ___ __ ___ __ .. _____ , ___ _____ 35
2.4.2. Determinarea :;;i verif icarea coefi cientului global de izolare termica G 1
la cladi ril e cu alta destina\ie decat cea de locuit.. ............ .............................. ....... ......... . ...... .. ..... .. .......... .. ....... ... . 38
- Exemplu de calcul
3. NECESARUL DE CAL.DURA PEN1RU lNCALzlRE
3. 1. Necesarul de caldura pentru cladi ri obi :;;nuite . .......... .................. ............ .... ..... ... .............. .. ........... ........ .... .. .. ............ .42
3. 1. 1. Fluxul t ermi c cedat pri n transmi sie OT ................... ...... ......................... .............. ..... ......... .... .. ...... .... ........ ... ........... .42
3. 1.2. Adaosuri la pierderil e de caldura IA .. ... ... ......... ................ .............. ................ .... ... .. ......... ...... .... ... ...... ..... ......... ... .43
3. 1.3. Sarcina termi ca Q, ... ........ ........ .... .... ........ ..... .... ............... ... ...... ......... ..... ....... .. .................. ... ..... .. ... ......... ... ...... ..... ... .43
3. 1.4. Part icularitati de calcul al necesarului de caldura pentru cladiri industriale ...... .................. .... .............. ..... .. .. ..... .45
3. 1.5. Parti cularita\i de calcul al necesarului de caldura pentru locuinte ..... ..... ....... .... .... ..... .......... .................. .. ............ .45
3.2. Necesarul de caldura la sere ........... ............ ... ........ ... .. ...... ....... ... .... .......... ................................ .. .... ....... ...... ................. .46
- Exemplu de calcul .... ................ .......... ...... ..... ................... .... .... ........... .............. ........... ...... .... ... .......... ..... ...... ..... ... ............ .47
3.3. Necesarul de caldura pentru cladirile ampl asate subteran .. ............. .. ..... ...... ............................................ ........ ......... .47
3.4. Calculul necesarului de caldura pe baza de indici ..... ...... ....... .. .... ...... .. ........... .... .... .................. ...... ...... ....................... 48
3.5. Calculul necesarului de caldura anual al cladirilor de locuit.. ..... ..... .. ... ....................... ..... ... ... ............. ..... ................... . 48
3.5. 1. Necesarul de caldura anual al cladi rilor de locuit existente ........ .......... .. .... .. .. ...... ........ ..... .. .. .. .... .......... .. .. ... .. ... ... .48
- Exemplu de calcul ... ......................... .. ............. ................................. ....... .... ...... .... .. ..... ....................... ...... .... .... .............. .48
3.5.2. Necesarul de caldura anual al cladir il or de locuit nou proiectate . ... .............. ...... ..... ............ ..... ................. .......... .49
4. SISTEME DE iNCALzlRE
4. 1. incalzirea locala ... ... .. ............... ...... ....... .... ................. ....... ................ ... ... ..... .. .... ...................... .... ....... ........... ......... ... ...... 56
4.1. 1. Prescriptii privind utilizarea incalzirii locale .. .. .. ... ...... ... .... ..... .... .............. ... .. .. ..................... .... ............... ................. 56
,.

4.1.2. Sobe cu acumulare de caldura .. ........... ... .... .... ... ................................ ... ............... ... ................ .. ............. ..... ..... ....... 56
4.1.3. Sobe fara acumul are de caldura .............. .... .. .. .... .. ................... .......... .......... ... .... ................... ... ..................... ... ..... 57
4. 1.4. Sobe de construc\ie speciala (:;;emineuri) ..... ................. ... ... .. .... .................. ............. .... .... ..... ......... ...................... ... 58
4. 1.5. Elemente de calcul ........ ........... .. .... ... .... ... ..... .. .. ......... ......... ............... ... ..... ....... ..... ............. ........... .... ...... ................. 59
4. 1.5. 1 Pierderile de caldura ... .............. .......... .. .... .... .... ..................... ........ ... ......... ........ .................................... ....... ........ 59
4. 1.5.2 Calc ulul :;; i alegerea sobelor ...... ... ...... ........ ... ................ .. ... ........ ....... .. ..... .......... ......................... .. .... ..... .............. 59
4. 1.5.3 Dimensiunile cosului de furn ..... .......... ... ..... .... ... ............................. ...... ............. .... .. .... ..... .. .. ......... ... ................... 60
4.2. incalzirea cu apa calda si fi erbinte .... ... ..... .... .... ........ .. ................. .. .. .... .... ........ ... .. ... ...... ............ .... .. ........... ......... ... ....... 61
4.2. 1. Clasificarea sistemelor de incalzire cu apa calda ... ............... ............. ......... .. .... .. ... ... .... ..................................... ..... 61
4. 2.2. Criteri i privind alegerea sistemului de incalzire ........... ........... .. ... ... .. .......... ............ ........ ................................. ... ... ... 61
4.2.3. lnstalatii de incalzire cu circulati e naturala .............. ....... .. ... ... ............................... .. ............ .... ..... ........ ... ....... .. ..... .. 62
4.2.4. lnstala\ii de incalzire cu circul ati e for\ata ..... ... ............. ... ..... ............ .......... ................. ........... ..... .. ............ ... ....... .. ... 63
4.2.4.1 lnstal a\ii de incalzire cu di stribu\ie indi viduala ........ ....... .. ... .... ..... .... ........... .. ........ ... .. ... .. .......... ...... ................... 64
4. 2.4.2 lnstala\ii de incalzire cu distribu\ie centrali zata ............................... .. ... ..... ...... ...... ..... ... .. .. ........................... ..... . 68
4.2.5. Descrierea si montarea modulelor termohi drauli ce MTH ..... ... ........ ..... .... ................ .. ......... ..... ........ .......... ............ .70
4.2.6. Montarea conductelor de distribu\ie ............................ ...... ... ....... .... ... ......... ..... ......... .... ................ ........ ........... ........ 72
4.2.7. lnstalatii de incalzire cu apa fi erbinte ........ .................... ... ......... ... .. .......... .... ................ ........ ... ............. .............. .. . .73
4.2.8. Dimensionarea conductelor instala\iilor de incalzire c u apa calda .. ... .. ............... ... .. .............. .. ................. .. ......... .. 74
4.2.8. 1 Pierderi de sarcina in conducte .................... ............................... ...... ........... ................... .. ... ........ .................... 74
4.2.8.2 Operatiuni :;;i date preliminare calculului de dimensionare ....... .... ....... ....... .. .... ....... ...... ...... .......... .... ... ...... ... ... . .75
4.2.8.3 Dimensionarea conductelor instala\iil or bitub cu circula\ie naturala ... ....... ... ....... .... ..... ... ..... .... . . .. 75
- Exemplu de calcul .... .. ....... ..... ... ........ .......... ................. ...... .. ...... ..... ............................................. .. ............... .. ..... ....... ... 76
4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalat iil or bitub cu circula\ ie for\ata :;;i di stributi e centralizata .. .... .. .............. .... 89
4.2.8.4. 1 Dimensionarea coloanelor ... ............ ................... .... ... ... .... ........ ................. .. .... ........... ......... .................. .... .. .. . 89
- Exemplu de calcul ....... ...................... ..... ........ ......... ........ .. ..... ....... .... ....... .... ......... ... ... .. ...... ................... .............. .... ... 89
4.2.8.4.2 Oimensionarea re\elei de di stributie arborescente ....... .. ... .. ... ........... .. ...... .. .... .... ... ......... ... .... ....... ........... ... 90
- Exemplu de calcul ..... . ......... ....... .. ... ....... .. . .... ....... ........ ..... ..... ...... ............ .................. ........ ..... ....... ..... .. 90
4.2.8.4.3 Dimensionarea retel ei de distri buti e inelare ............... .. ..................... ....... .............................. ........... .... ....... . 92
- Exempl u de calcul . ...... ........... . ............. .......... .............. ....... ..... ............................ . .. .......... ............. ... . .. ........ 92
4.2.8.5 Dimensionarea conductelor instalatiil or de incalzire cu circulati e for tata :;; i di stribu\i e indi viduala ... ... ............ 93
4.2.8.5. 1 Retele bitub cu di stributi e arborescenta .. ... ...... ....... ................. .......... ...... ................ ........ ...................... 95
- Exemplu de calcul ............................ ........... ...... .......................... ... ................... .... ...................... .... .. .. ... ................ .. 95
4.2.8.5.2 Retele bi tub cu di stributi e radiala ................ ............. ..... .. .... .. .. ........... ..... ... .. ......... .. .. ........ ........ .. ..... ...... .. 101
- Exemplu de calcul .. ... .. .. . . ..... .... .. .......... ..... ... ......... ... .. ......... .... .... ........ ........... ... ........... ............. ..... ..... ..... .. 101
4.2.8.5.3 Retele bitub inelare. . ..... .. .. ... .. .. ... .. 105
- Exemplu de cal cul
........ ...... ...... . ... ... . . ....... 105
-l. 2.8.6 D1rnens1onarea conductelor instzil;:itiilor de incii
1
zire monotub
cu c1rculatie fortata pentru consumat ori1 individuali .
- Exemplu de calcul... . . . . . . . . . . . . . ............ ....... .
4.3. Sisteme de incalzire cu abur de presiune joasa. . ................. ... .
4.3.1. Cri terii privind uti l1 zarea i ncalziri1 cu abur de pres1une joasa
4.3.2. Parti cular it ati ale instalatii lor cu abur de presi une 1oasa ... .
4.3.3. Racordarea corpur ilor de i ncalzi re.. . ............... .
4.3.4 l nstalatii cu intoarcerea condensatului pr in cadere libera
4.3.5. lnstalatii cu intoarcerea condensatului prin pompare
4.3.6. Dimensionarea sifoanelor de condensat .
4.3.7. Calculul hi drauli c al conduc telor ..
4.3.7. 1 Dimensionarea conductelor de abur .............. ... .
4.3.7.2 conductelor de condens3t
- Exemplu de cal cul.. ...... ........ .. . ........ ... .
Cuprins
. ......... 111
. ... 111
.... 11 9
... 11 9
. 11 9
.120
.... ... 121
......... .. ..... ......... 122
.. 122
.. 122
. 122
1 24
. 125
4 .4. lncalzirea cu aer cald.
. ..... ......... ..... 127
4.4. 1. Criteri i pri vind ut ilizarea incalziri i cu aer cald ................ .
. ..... ...... .. - ... 127
4.4.2. lnstalatii de incalzire cu preparare locala a aerului cald ...... ..... .. .............. ..... . ......... ... .. ..... .. .. .. .... .... 127
4.4.2. 1 1ncalzirea cu agregat e cu focar propriu .... ... .. .. ........ .. ........ ..... ... ..... ............................. ..... ......... ............... .. 127
4.4.2.2 1ncalzirea cu aeroterme ............. . ...................... .... ........ .................. ............. ...... ....... .......... ... .... ... ... ....... .......... 128
4 .4 .2.3 1ncalzirea cu dispoziti ve de destratifi care a aerului cald ....... .. ..... .. ......... .... ....... .. ... ........ .... .. .... ... ....... .... .... .... 129
4.4.2. 4 1ncalzirea cu agregate multifunc\i onale ........ ...... ........... ... ..... .............. .......................... .. .. .............. .... ... ...... 131
4 .4 .3. 1ncalzirea cu aer cald cu preparare centrali zata.... ... . .. . . . ... . . .. . . ... . . .. . . ......... ..... .... ........... 13 1
4.4.4. Calculul instalatiil or de incalzire cu aer cald..... .......... ........ .... ....... ..................... ........... . ......... .... ... .... ....... 134
- Exemplul de calcul ... . . . . .. . . . . . .. . . . . . . . ................... ... ... ...... ... ... .. ......... ... .. ........ .. ......... ... .. ...... .... .. ........... .. .... ............... 135
4.5. i ncalzirea prin radiati e .. ..... . ............ .... ........ ... ...... .... .................... ..... . ...... ... ........ .... ............ ........... .......... ......... 136
4.5. 1. Criterii pri vind util izarea incalzirii prin radia\ie ........... ...... ............. .... ..... .... ........... .
.. .... ...... 136
4.5.2. incalzirea pri n radi a\ie de temperatura joasa .. ...... .... ....................... .............. ...... .... ..... .. .. ... .. ..... .. ... ... ..... ... ...... .... 137
4.5.2. 1 incalzirea prin plafon ....... ... .... . ................ ...... .......... .... ..... ........ ..... ..... ..... .. .. ...... .... ... .. ................... ....... 137
4.5.2.2 1ncalzirea prin pardoseala ................ .... ..... ...... .. ... ......... .............. .............. ... .. .
.. 139
4.5.2. 3 Executarea panouril or radiante ................... ........ ........ ................... ..... ............................. ...... .... .................. .. 140
4.5.2. 4 Racordarea la re\eaua de distributi e ..... .......... ..... ...... ......... .... ..... ... ................... - ..... . .. ..... ... .... ... ........ . ... 14 1
4.5.2.5 incalzirea cu panouri montate in perete ...... ... ...... .. ......... .. .. .. .... ........ ........ ....... .. ..... ..... ........ ......... ..... .. .... ........ . 142
4.5.2.6 Scheme de alimentare cu caldura ....................... ..... ...... ... .. ....................... .... .... ..... ...... ........... ..... .................... 142
4.5.2.7 Dimensionarea instala\iil or ........ ...... ......... ... ... ..... ... ............. ....... ..... ....... ... . ............ ...... ............. 143
- Exemple de calcul ..... ..... .... .......... ..... ... ... ......... ..................... .. ... .................. .... ......... ......... ....... ..... ... ...... 14 7
4.5.3. 1ncalzirea pr in radi atie de temperatura medie ...... ... .. .... ........ .. ....... ..... .... ... .......... .... ...... ....... ....... ...... ... ... _ ......... 15 1
4.5.3. 1 Panouri radiante utili zand agenti termici .............. .... .... ...... ... .. .... ............. . ........ ....... ................. ...... ... ..... ........ 151
4.5.3.2 Panouri (tuburi) radi ante cu gaze..... .. ................. .. ............... . ............ ...... . . ............... ... ....... .. ... ..... 152
4.5. 3.3 Amplasarea panourilor radiant e ..... ................. .... .. ... .... ... ......... ... ...... ... .. ....... ....... ..... . .. ....... ........ .. ....... 152
4.5.3.4 Dimensionarea instala\iilor .... ...... . .. ............ .. ................... ... ..... .................. .. . ... ...... ... . ....... ....... . .. 153
- Exemple de calcul .......... .. ................................... ...... ....... ....... ..... .... .................. ... .... ... . . ....... . ................ 154
4.5.4. 1ncalzirea prin radiati e de temperatura inalta.
........ .... .... ... ... ............. . 156
4.5. 4. 1 Panouri radiante ceramice .... . ................... ............. ... ... .... ... ... .......... ... ..... .. .......... .... ... ... ........ ... .. .... ....... ... 156
4.5. 4.2 Amplasarea panourilor radiant e cerami ce .. .. .. .. ..... ...... ............... .. .. .. ... ... ............... .. .............. ... ... ... . .. ....... ........ 157
4.5.4.3 Panouri radiante cu halogeni ............... . ................... ..... .. ... ... ....... .... .. ........ .... ..... ... .... ..... .... ............ ............... 157
4.5.4.4 Amplasarea panouri lor radiante cu halogeni .... ...... ..... .. ....... ....... .. .... ..... ... ...... . ... ......... ...... . .. ..... ................. .... 158
4.5.4.5 Dimensionarea instalatii lor .. ................... .......... ............... .. ....... .. .............. ... ... . . ... .......... ...... 158
- Exemple de calcul ...... . ............ ....... .............. ... ... ..... .............. ............ ......... ..... ..... .. .
.. 158
4.6. 1ncalzirea cu pompe de caldura .... . 161
4.6. 1. Criterii privind utilizarea pompelor de caldura .... ...... . . ... .. ... .... . .. . .......... ........ . .. .. . .... . 161
4.6.2. lndicatori energetici si economici referitori la pompele de caldura utilizate pentru incalzire ........... ........ .. ....... 161
4.6.3. lnstalatii de incalzire utilizand pompe de caldura aer/ aer ..... .. .. ........ ............. . . .. ..... ......... 164
4.6.4. lnstala\ii de incalzi re utilizand pompe de caldur a aer/apa .......... ... . 166
4.6.5. lnstalati i de i ncalzire util izand pompe de caldura apa/aer ......... ... .. ..... ....... . . ..... 168
4.6. 6. lnstalati i de incalzire utili zand pompe de caldura apa/apa .. . .... 169
4.6.7. lnstalatii de incalzire util izand pompe de caldura sol/aer si sol/apa .... 170
4.6.8. Dimensionarea instalatiil or cu pompe de caldura.
... 172
- Exemplu de calcul. ... ..................... ..... . . ..... ...... ... ... ..... ..... .. ........ ..... ... .... ... ...... ... 172
4. 7. incalzirea electri ca ......... . .... ................ ......... .. ............. ........... ... ... ...... ............................. ... ........... ... ... ....... ...... ... .. ...... 17 4
4. 7. 1. Criterii pri vind util izarea energiei electri ce .... ................. .................. .. ... ............... .... ............. .................. ................ 17 4
4.7.2. incalzirea electrica directa ...... ........ ............. ................. ....... ..... ........ .. ....... ...... ............. .. ................ .. ............... ........ 174
4.7.3. i ncalzirea electrica locala cu acumulatoare de caldura ............ .... ...... .... ............. ......... ................ .. ..... ....... .... ....... 176
4.7.4. i ncalzirea electri ca centralizata .... ................................. .......................... ...... ... ..... ............. ... .. ............ ... ... ... .. ... .... .. 178
4.7.5. incalzirea electrica integrata in elemente de construct ii ..... .... ................ ..... ... .. ... ..... ... .... ................. ... .. .. ..... ........ 179
4.7 .5.1 incalzirea electrica prin pardoseala ..... .. ............................ ........... ......... ............................... ...... ... ... .. ..... ... .. ..... 180
- Exemplu de calcul ... ................. .... ............. ..... .. ..... ... ... .... ................... .. ..... ................ .............. .... ..... .. .... ...... .. .............. 184
4.7.5.2 incalzirea electrica prin plafon ... .... .. ........................ .... ..... ............ ........... ........ .... ............. ... ...... ........ ... ............ . 186
4.7.5.3 incalzi rea electrica prin pereti ............ ....... ......... ...... ........... .... ...... .............. ... ........ .. .. .............................. .......... 186
4. 7 .6. incalzirea electri ca "bijonctiune" ... ...... .. .... .. ....... .............. ................ .... ........................... ... .... ................................. 186
4.7. 7. i ncalzirea electri ca mix ta ... .................. ......... .................. ..... .......... ......... ... ..... .... ....... ..... ........... .. ............................ 187
4.8. i ncalzirea cu apa geotermala ............. ... ................... ......... .. .... ........... .......... ..... .. ....... ....................... ... .... ..... ......... ...... . 189
4.8. 1. Utilizarea apelor geotermale pentru incalzire ......... ................... ....... ...... .......................... ............ ...... ................... 189
4.8.2. Surse geotermale ........ ....... ... ................... ............. ...................... ......... ....... .. ... ........... ..... .................. .. ... .. .. ... ... ....... 189
4.8.3. Pozitia instalati ilor termice in lantul de valorifi care complexa a energiei geotermale .... .... .................................. 190
4.8.4. Sisteme de alimentare cu caldura ............ .................... ......... ................. .. ....... ........ ....... ........ ................................ 190
4.8.5. Echipamentul circui tului de apa geotermala ....... .......... ... ........ ............................ .......... .................. .. .............. ...... 191
4.8.6. Scheme functionale util izand apele geotermale ....... ....................... ... .. .. ...... ..... ................... .............................. .. .. 195
4.8.7. Dimensionarea instala\iil or geotermale ........ .... .................. .......................... .......... ... ............. ........... ............. ........ . 196
4.8.8. lndicator i energeti ci $i economici ......... ............ .......... ..... ... ...................... .... ............................ ...................... ....... . 197
4.9. i ncalzirea sol ara ............... .................................... ....... ........... ... ... ............... ... ....... ........ ... ............... .. ............ ................. 198
4.9. 1. Criterii pri vind util izarea i ncalzirii solare ............ ..... ........ ...... ....... .... .......... ... ... ... ........ ... .. ........ ... ...................... ... .. . 198
4.9.2. Sisteme de i ncalzi re a spa\ii lor utili zand energia solara ................................................. ....................................... 198
4.9.2. 1 Sisteme pasive de i ncalzire solara ........... ....................... .... ..... ........ ........... ........... .... ...... .... ............ ...... ... .... .... 198
4.9.2.2 Sisteme acti ve de incalzire solara ......... ......... ........ .... ... ...... ......... ............................. .................. ......... ............. 202
4. 10. lnstalatii de incalzire utilizand caldura recuperata ... .. ..... ........... ..... .............................. ...... ... ... ....................... ... .... ... 204
4. 10. 1. Clasi ficarea sistemelor de recuperare a caldurii ............... ................................................................ ..... ... ...... ..... 204
4. 10.2. Recuperarea calduri i din gazele de ardere .. .............................. .... .... ...... ..... ........... ..................... ............ ........... 204
- Exemplu de calcul ............................................................................ .. .. .... ... ........ ..... .................... .............. ..................... 209
4. 10.3. Recuperarea calduri i di n ape tehnologice ............. ..... ................ .......... ..... ........... .............. .... ............... ......... ...... 211
4. 11 . Conexiunea instala\i il or $i echipamentelor cu structura de rezistenta ..... ..... .... ................... ... ...... ... ... ... ..... ..... .... .. .. 214
4. 11. 1. Piese $i subansambl uri speciale de sustinere :;;i prindere ............................. .............. ....... ..... ...... ..... .. ... ......... 214
4. 11 .2. Canale tehnice ... ..... ................ ...... .... .. ..... ........ ......... ... ......... .... .... ........ ............................... ........... ........... .. ....... 215
4. 11 .3. Ni:;;e :;; i :;;l ituri ....... .... ........ .... .. .... ... .. ...... ..... .... ........... ................................................... .... ............................ ....... 215
4. 11 .4. Strap ungeri in zi darie .... ....... .... .............. ... ............ ......... ... .. ........ ........... ......... ............. ... ....... .......... ..... .............. 215
5. CENTRAL.E TERMICE
5. 1. Clasifi carea centralelor term ice ...................................... ....... ..... ................. ...... ... ...................... ....................... .... ...... . 220
5.2. Alegerea tipul ui de centrala ter mica ............................. ... ........... ............. ... ....... ................ ... .. .. .............. .... ................. 220
5.3. Centrale termice cu apa calda ....... .. ............... ... ........ ...... ................. ...... ............. ..... ....... ..... ........ ....... ........................ 220
5.3.1. Centrale termice cu puteri mici, pana la 100 kW ....... .... .... ... .... .... .. ... ...... ........ .... ................ ........... ... ........ .. ......... 220
5.3.2. Centrale termice cu puter i medi i intre 100 $i 2000 kW ................... .......................... .. .... ...................... ..... ......... 222
5.3.3. Centrale termice cu puteri mari, peste 2000 kW .................... ..................................... .... ................................. .. 225
5.3.4. Ce.ntrale termice echipate cu cazane de condensa\ie sau cu recuperatoare de caldura .................. .. ...... .. ....... 225
5.3.5. Asigurarea instalatiilor de incalzire cu apa calda .... ..... ....... ...... ...... ..... ... ..... ...... .................... ... ... .... ...... ... ............ 226
5.3.6. Pozi\ia pompelor in circuitul agentul ui termi c ... ... .. ................ .......... .... .................... ... ..... .. ............ ... .. .... .. .......... .. 229
5.3. 7. Dimensionarea echipamentelor din centrala termica ...... .. .... .... ......... ........... ...... ..... ... ...... ... .... ............. ....... ........ .. 230
- Exemple de calcul ........ .. .............. .... ....... ....... ... .............. ........... ...... ......... ...... ................... ..... .... ........ ...... ... .. .... ..... ...... 234
5.3.8. Amplasarea centralei termice... ..... ..... .. .......... ....... ... ............. . .......... ...... ..... ........ ..... ............. ..... ......... 237
5.3.9. Organizarea centralei termice .......... .. ........ ..... .......... .................... .......... ..... .. ... ...... ...... ........ .................... ..... ... ..... 237
5.3. 10. Montarea echipamentelor :;; i a conductelor in centrala termica....... ..... .... ........ ... ......... .... ..... . ... ............. .... 238
5.4. Centrale termice cu abur de presiune joasa ........ ............ ..... ..... .... ........ .. .. ..... .. ....... ............................. ............ .......... 240
5.4. 1. Centrale termice cu un singur rezervor de condensat ......... .................. ...... ........ ...... ... ....... .. ............... ..... .......... . 24 1
5.4.2. Centrale termice cu rezervoare de condensat intermediare ... ................................................ ....... ............... .... .. .. 24 1
5.4.3. Centrale term ice cu alimentarea cazanelor prin pompare in doua trepte ......... ..... .. ............ ........ .......... ..... .. ....... 242
5.4 .4. Alegerea cazanelor ... ... .............. ............. .... . ... ... .................. ............................ ................ ...... .... 242
5.4.5. Asigurarea instalatiil or de incalzire cu abur de presiune joasa .... .... ..... .. ....... .... ......... ........ ............ .. ... .............. . 242
-
I
f
i
!
i
I
l
'
~
i
...
"
5.4.6. ReLervoarel e de condensat
5.4.7. Oispozi t1 ve pentru separarea condensatului
5.4.8 Alegerea pompelor de condensat ..... .. ... ....... ......... .. .
5.4.9 0 1stribuitorul de abur ....
5.4.10. D1mensionarea conductelor_ de abur si condensat din centrala termi ca .
5.4.1 1. Tratarea ape1 de adaos ... .. .. .
5.4. 12. Organizarea spat iului in centrala term1ca
Cuprins
.... ..... . . .. .... 243
... 244
. .. 245
.245
. .... ... .. ........ ... 246
. ... 246
.... .246
- Exemplu de calcul... ... ............. .... ...... . . ............. ......... ....... .... ... .. ... ...... .. ... .. ............. .. ..... ... . . . ...... 247
5.5 Gospodaria de combust1bil. .... .... ......... . .... .... ......... .......... . . ... 248
5.5 1. Proprietatile fi zico-chimi ce ale combustibili lor ... . ..... ... .. .... .... ... . . .. .. 248
5. 5. 2. l nstalatii de ardere a combustibilil or lichi zi ......... ... . . ...... 250
5.5.3. lnstalatii de ardere a combust ibi lilor gazosi ... . .. ...... .. ..... .... .... ... .... .. 25 1
5.5.4. l nstalat1i de ardere a gazelor petroli ere l1 chef1at e ........ ... ..... ......... ..... ........... ..... ..... ............. ............ ..... ....... ....... 252
5.5.5. l nstalatii de ardere a combustibi lil or sol izi .... ............. .. ... .... ...... .. ..... .. .. ... ... ... ....... .............. ... .. ...... ........ ......... ..... .. 252
5.5.6. Arzatoare de combustibil gazos ... ..... ....... .......... . . ..... ... ................. ........ .... .... .. ... ..... ............... ....... ....... .......... 253
5.5.7. Arzatoare de combustibil lichid ...... . . .. ............... .... . ........ ..... .. ...... .. .. ................... ... .. ........ .. .............. ...... ........ 255
5.5.8. Arzatoare mi xte de gaze- lichid ................. ............ ............. ..... .......... .... .... ... ..... ... ....... .. ..... .... ........ ....... ............. 256
5.5.9. Reducerea emi siilor poluante ...................................................... .. .. ....... ......... ...... .. .............. ..... .. ... ...... ...... ...... ... 257
5.5. 10. Dimensionarea instalatiilor de gospodarire a combustibilului ....... .. .... ... ....... ...... ..... ..... .......... ... .... ........ ........... 258
5.5. 10. 1 Consumuri de combusti bi l ......... .. ..... ......... .. .......... ................................. .... ......... .... .... .... .. .. .... ...... ...... ..... ....... 258
5.5. 10.2 Di mensionarea principal elor elemente ale instalatiilor de ardere a combustibi lilor . ......... ........... .... .......... 260
- Exemplu de ca/cul ......... ... ..... ...................... .... .. .. ............... ................................ ..... .... ....... .. .... ... ................. ......... .. ... 26 1
5.5. 11 . Amplasarea $i montarea rezervoarelor de combustibil ............. ........... .......... ......... .......... .. ...... ..... ....... ......... ... .. 262
5.6. Evacuarea gazelor de ardere ..... .... ..... ........ .... ... ... .... ......... ......... ... .. ... .. .......... ................... ......... .. ... ....... ............. ....... .. 265
5.6. 1. Solutii constructive ............... .... .... ... ... .... ...... ... .......... .............. . ... .... .... ....... ............... .. ..... .... ........ .. ......... ... .. ......... 265
5.6.2. Calculul cosului de furn .. .. .............. .... ... ... .................... ...... ... .. ..... ..... ..... ... ..... ..... ...... .... ....... ... .. ...... .. ....... .......... .. .. 269
5.6.3. Co$ul $i influen\a vaporilor de apa din gazele de ardere ...... ..... ... ...................... ....... ..... .... ... ... .... .. .... .. ..... ..... ..... 270
5.6.4. Calculul CO$ului cu cama$a exterioara de aer ........ ... ... ......... ......... ........ ...... ...... ...... ........... ...... ..... ....... ..... ....... .. .. 27 1
5.6.5. Optimizarea CO$Ului ..... ...... .... .... ...... ........ ..... ... ... ....... ... ...... .......... ........... ..... ..... ..... ..... .... ........................... ....... ...... 272
- Exemple de ca/cul ... .................. ... .... ..... ... ....... ......... .... ... ............ .. .. .... ..... ..... ..... .. ... ......... .... .... .. .. ..... ............. ... ......... .... 272
5.6.6. Calculul CO$urilor pe baza normelor de mediu ... .. ...... .............. .. ............ ....... .... .. ..... ... ........ ....... ......... ... ........... ... 273
5.6. 7. Suprainal\area cosului ............ ... ... .......... ... ... .. ............... ................. ... . . .... .... .... .... .... .. ........ . .......... ........ ..... ....... 274
- Exemplu de ca/cul. ......... .... ....... .. ... ... ... . ....... .................... .............. .. .... .... .. ....... ....... . . . ... .. 275
6 ECHIPAMENTE $1 MATERIALE
6. 1. Corpuri de incalzire .... ..... .. ... .................. . ...... ........... . ...................... ........ ... .......... .. ... ... ........ ............. ... ....... .... ........... 278
6. 1.1.Criterii privind utilizarea corpuri lor de incalzire ..... ... ...... ...... ........... ........ ....... .... .............. .......... ... .. ... .... .......... ....... 278
6.1.2. Clasifi carea corpuril or de incalzire ..... .................. ... ............... .. ...... ....... .... .................. ................... ... ...... ... ......... .. .. 278
6. 1.3. Radiatoare din elemert e .. ... ....... ........ ... .... ... ....... ............ ........ .... ... ..... ....... .. ... .. ..................... ... ........... . ................ 278
6. 1.4. Radiatoare-panou. . ......... . ...... ..... ........ ..... ...... ............ ...... .......... .. ...... ... .... ....... .......... ... .... ........... ............ . 280
6. 1.5. Corpuri de incalzire tubul are .. ....... .. ... .... ........ ........ ..... ......... ..... ....... ....... ...... .. .. ........ .... ....... ...... ... .... ...... ...... ...... ... . 28 1
6. 1.6. Radiatoare din \eava $i tabl a .. .............. .. .... ........ ... ... .. ..... ... .... ... ..... ....... ... .... ... ..... ... .... ....... ............ ...................... 283
6.1.7. Convec toare .. ...... ............ ...... ............. ...... ....... ................ .... .. .. ... ......... ... ... ........ .. ....... ... ........ ........ .. ....... . ...... ...... . 284
6. 1.8. Amplasarea, montarea $i racordarea corpurilor de incalzire ..... ... ...... ....... .......... ... .. ...... ..... .... ..... ....... ........ ...... .. .. 284
6. 1.9. Alegerea si dimensionarea corpurilor de incalzire .. ....... ... ... .. ... .. ...... ..... ............... ........ ...... ..... .... .... .......... ... ...... .. . 285
- Exemple de calcul. ........ . . ................... .............. .. ....... .... .......... . ...... ....... .. .... .. ... .............. .... ... ... ... .. .. ... . 286
6.2. Cazane. . .. .... ...... ........ 288
6.2. 1. Clasifi carea cazanelor ......... .. ..... .. ......... .. .. ............ .. .... ....... .. .... .... ... ....... ... .. ............. . .. 288
6.2.2. Criterii pri vind execu\i a si alegerea cazanelor ...... .. ..... ......... ..... .. .......... ..... .. . . ... ........ ........ .. 288
6.2.3. Cazane de apa calda. . ........ ... ......... ... .... ......... .. ..... . .. ... ..... ... ... . . . .... 288
. .. . 296 6.2.4. Cazane de apa fierbint e .. .
6.2.5. Cazane de abur ...
...... .. .. ......... . 298
6.2.6. Cazane recuperatoare .... .. ... ... ... ............. .... ........ ........... .
. ... 299
6.2. 7. Recuperatoare de caldura cu condensatie ........ ....... ... ..... ...... . .. ... ..... .. .... ... .. .. 30 1
G.3. Pompe... .. .. ..... .. .. .. . ........... .. .... ..... .. ... ..... . . .. 302
6.3. 1. Caracteri sti ci le hidrauli ce si termice ale pompelor ..... .. ....... .. .. ..... .... . ............. ..... ... 302
- Exemplu de cal cul. .. . . .......... ............... ................. ........ .... ... ... .... .. ....... ... . . ...... ... .. ... ..... .. ....... ....... ......... ~
6.3.2. Pompe de circulat1e ..... ............ .. ..... ... ... ........ ... ........ .... ... . . .... .......... .... ... ... ... .... ............ ...... ...... ....... . ... 304
------------- --------------.
6.3.3. Pompe de presiune ridicata .. ........ .. ..... ...... .. ...... ..... ... .... ... ... ..... ... ..... .. .... .. ... ...... .............. ... .... ... ... ... .. ..... . ........ 304
6.3.4. Pornpe cu ro\i din\ate .............. .. ... ... .. ...... .. .... ... ... .. ........... .. .. .. ... .. ............. .. ... .. ..... ..... ....... ... .. ..... .. ... ... ........ ... .. .. .... 304
6.3.5. Reglarea pompelor .. ...... .... .... ... .... ...................... .. .... ..... ... .... .... .. ......... ....... ... .. .......... .... ...... .... ....... ....... ... ..... .... ...... 304
6.3.6. Alegerea pompelor ................ ................ ..... ............. ......... ..... ... ...... ................... .... ........ ... .......... ....... ..................... 308
- Exemplu de calcul ... ..... ... .. ... ... .. ............ ... .. .. .. ... .... ..... .......... .................... .. ........ .. ...... ... ....... .. .... ... .. ....... ..... ... .... .. .... ....... 309
6.3. 7. Montarea pompelor ........... .... .. ... ... ..... ....... .... .... .... ....... .... ..... .. .... .... ....... ............. .... ... ............ .. .... ... .. ... .. ... ... .......... 309
6.4. Schi mbatoare de caldura ........................ ...... ..... ...... .... ... .. ...... ...... .... .... .... ..... ... ..... ............... ...... .... ... ........... .. ..... .. ...... 320
6.4. 1. Clasi fi carea schimbatoarelor de caldura ................... .................. ... ... ..... ... ............................. .. ..... ..... .... .... .. ....... ... 320
6.4.2. Cerinte de calitate ................................................... ....... ...... .................. ... .... ........ ..... .... ...................................... ... 320
6.4.3. Criterii de op\iune la alegerea schimbatoarelor de caldura ....... ....... .. ... ... ... .... ............ ....... ....... .. ... .............. ...... .. 321
6.4.4. Schimbatoare de caldura multitubulare ... ............. ... .... ..... ...... ......... ... .... ....... ... ...... ...................... ..... ... ...... ............ 321
6.4.5. Schimbatoare de caldura cu placi .. ... ...... ....... .. .... ... ..... ......... ... ... ... .... .. .. ..... ..... .......... ...... .. ........ .... ........ .... ...... ...... 32 1
6.4.6. Calculul schi mbatoarelor de caldura ......... .... ....... ..................... .......... ........ ........... .. ......... .. ...... .... .... ..... .... ... ... ...... 322
- Exemplu de calcul ...... .................. ... ...... .. ... .. .. ... .... ...... ............. .... ...... .... ... .. .............. .. ... .. .... ....... ...... ................... ........... 324
6.4.7. Amplasarea $i montarea schimbatoarelor de cal dura ....... ..... ... .... .... ...... ............... .. ... .. ............ .. ..... .... ................. 325
6.5. Aparate de incalzire a aerului .... .. ....... ....... ...... ........... ... ............ ... .............. .... ..... .. ... .................. ......................... ... .. .... 326
6.5. 1. Criteri i privind utilizarea aparatelor de incalzire a aerului ............ ...... ..... ... .. ... .............. ... .............. .. ... .... ... ............ 326
6.5.2. Aeroterme ......... ... ... ......... .... .... ..... ... ........ .......................... .. ....... ... ..... ... ..... ... ... ..... ........ .... ...................................... 326
6.5.3. Generatoare de aer cald .. ... ...... .. ... ... .. .. .. .... .. ..... ..... ................. .. ........ ..... .. .... ... ......... .. ....... .... .. ......... .... ............. ..... 331
6.5.4. Masuri de siguran\a la foe $i explozie ............. ... ... ... ...... ........ ... .... ............ .... ... ..... ............... .... ........... .... ... .... .... ... 335
6.6. Materi ale $i elemente comune instala\iilor de incalzire ........ ..... .. ... ......... ... .... ......... ......... .......... ............ ... ... ..... ... ....... 336
6.6.1. Tevi - - 336
6.6.1.1 Tevi din o\el ....................... ... ...................... .... ...... .......... .... ...................... ....... ....... ...... .......... .. .. ....... ................. 336
6.6.1.2 Tevi din materiale cu structura termoplasti ca - .. - 338
6.6. 1. 3 Tevi din cupru ............. ........ ... .......... ................... .. .... ................ ............ .................... ..... ............. .. ....... .... .. .. ....... 340
6.6. 1.4 Tevi preizolate .... ................................ .................... ........ .... .. ... ........ .......... .. ... .. ...... ....... .... ....................... .. ........ 340
I
6.6.2. Robinete de regl are la corpurile de incalzire .. ...... .. .... .. ... .... ... ............... .............. ... .... ....... .. ................ .................. 34 1
6.6.2_ 1 Robinete manuale ............ ....... ........... ... ... ........ ...... .... .... ........ ... .. ........ .... .. ............ ..... .... ....... ... ..... .. .......... ... .... ... 341
6.6.2.2 Armaturi de reglare pe conducta de intoarcere ...... ... ... .. ......... ................... ... ...... .. .... ....................... ................ 341
- Exemplu de calcul ... .. ............ ........................ ......................... .. ... ... ...... .............. ..... ........ ..................... ....... ... ... ..... .. ... . 341
6.6.2.3 Robinete termostatice .......... .. ................. ........ .. .................................... .... ...... ...... ............. .. ....... .. ....... .... .... ...... 342
- Exemplu de calcul .. ...... ...... .. ..... .. ... ......... ... .............. .. ................ .......... .... ... ... ..... ... ....... .. ..... .. ... .... .... .... .... .... .... ....... ... . 344
6.6.2.4 Robinete cu 4 cai - 346
- Exemplu de calcul ................... ..... .................... ..... ... ..... ..... .. ... ............ .................... ............ .. .................................. .... 348
6.6.3. Robinet e de inchidere pe conducte ... .......... .......... ... ....... ... .... ....... ................................. ..... ...... ... ..... .. .................. 348
6.6.4. Robinete de echilibrare hidraul ica ........... ........... ... ................. ................. ....... .. ........ .. .... ... ...................... ... ............ 350
6.6.5. Robinete (clapete) de retinere .. ... ............. .. .................. ....... ....... ............... .. .... .. ..... .... ..... ..... ........ ........... ....... ..... .... 354
6.6.6. Clapeta antitermosifon ... ........ ..... .. .. .. ... ..... ................ .... ......... ............ ...... ..... ........ .. .. ...... ... ..... .... .. .. ....... ..... ..... .. ..... 355
6.6.7. Robinete de dezaeri sire .. .... .... ... ...... ... .. ........... .... ....... .. .... ..... ............ .............................................. .. ....... .... ..... ...... 355
6.6.8. Robinete de go lire .... ..... ... ...... .............. ...... ... ... ....... ......................... ......... ..... ......... ....... .............. ............ .... ... ........ 356
6.6.9. Supape de siguranta ... ....... ..... ................................. ...... .. ..... ....... ................................ ......... .. ...... ..... ..................... 356
6.6. 10. Regulatoare de debit si presiune diferentiala ............ ..... .. ... ... ......... .... .......... .. ...... ...... ... ..... ... ...................... ...... 356
6.6. 11. Vane de amestec .. ............. .... ..... .. ................ ................. ............... .. ... ...... ....... .. ..... ... ..... ... .... .... ... .. .... ..... ........... . 356
6.6. 12. Reductoare de presi une .... ........................ ... ......... .. ....... ... .... ... ........ .. .. .. .............. ...... ..... ..................................... 356
6.6.13. Aparate pentru masurarea debitelor ... ... ... ..... .... ... .... .... ...... ......... ....... .......... ...... ..... .... .... .............. ..... .... ......... .. ... 357
6.6.14. Aparate pentru masurarea presiunii ... ... ........... .. ..... ... ........ .... ... ... .. ........................ ................................. ...... ..... .. . 357
6.6. 15. Aparate pentru masurarea temperaturii ................................ .. ... .. .............. .. ............... .. .......... ..... .. .. .. ................... 358
6.6. 16. Cont oare pentru masurarea consumului de caldura ................ ..... .. ..... ..... ... ............. .. ...... ....... ......... ........ .. .. ...... 359
6.7. lzolarea termi ca ... ........ .......... .. .... ..... ....... ................... ..... ......... .. ... ...... ..... ................. .. .................... .. ........ ..... .. ............. 362
6. 7. 1. Material e termoi zolante ..... .... .. .. .. ... ........ .... .. ... .. .. .... ..... .. .... ................ ... .. .. ...... .. ... ....... .. ......... .... ............ .... .. .. ....... .. 362
6. 7 .2. Executarea izola\i ei termi ce ... ... .. .. .... .... ....... ..... ..... ....... ... ..... ..... ........... .... ................ ..... ...... ..................... ... .......... 362
6. 7 .3. Grosimea izola\iei termi ce ... ..... .............. .. ............ ... ..... ...... ... ..... . ........ ... ................. ..... ... .... .......... .......... ..... 363
- Exemple de calcul .. .... ... ... ........................ .... ................................ .. ........ .... .. ... ............. .. .... ... ......... ... ............. ... ... .......... 364
7. GESTIUNEA ENERGIEI TERMICE
7.1. Recomandari privind necesi tatea gestiunii energiei termice ... .. ... ........ .. .. .... .. ........ .... .... ..... .. .... ...................... ......... 368
7.2. Etapele $i ciclul gestiunii energiei .... ... .. ..... ....... ... .. ..... ................. .......... ...... ..... ... ..... ...... .. ... ..... ....... .. ...... .. ...... .. .... 368
7.3. Contabil itatea .............. ..... ............ ................. ... ...... ... .. ...... .................................... .. ....... ... .... .. ....... ..... ... ...... 369
............ ---------------------------------
I
I
I
I
.
I
l
I
7.'4 . lnd1cele de consurn ...
7 s. lnfluenta L:ictoril or de utilizar e a1 unei clad1r1 asupra consumurilor energet1 ce .
7 6 As1s tent a tehni ca !a elaborarea lucrarii pri v1nd gest1unea energiei.
7 7. Finantarea prograrnelor de gestiune a energ1e1. . .. .. ... ... . .
7 .8. Evaluarea masunlor de gest iune energet1ca ..
7.9. Concepti a sistemului de gestiune tehni ca a unei cladiri .... .... ..... .
7. 10. Sisteme de gestiur. e a 1nstalatiil or de incal;: ire ..
7. 11 . S1sterne de gestiune tehnica la ni velul clad1rii... . ........ .. ... .
7. 12. Stabil1rea consumulu1 de caldur3 .. . . .. ............ ....... .. .
8. SISTEME DE iNCAlZIRE PENTRU UNELE CATEGORl l DE ClADIRI
8. 1 Gladin de locuit .
<l . 1. 1. L_ocu1nic u11ifan 1ii 1aie.
8. 1. 2. Locuint e rnultifarniliale
8.2. Sali de spectacole .. . ........... . .
8.2. 1. S1sterne de incalzire
8.2.2. Date de calcul .
- Exemplu de cal cul..
Cuprins
. .... 369
. .... 369
. .. 370
. .... 370
. .... ... . 371
. .. 371
. .... 375
. ..... 376
. ....... 377
.... .. . 382
,.,.,,.,
.... ..JUL
..... ... .... ... .... ... .. 386
. ..... . ....... .... 388
..... 388
. ..... ... .. ........ 389
.... .. ..... .. ... ... .......... 389
8.3. Cladiri cu caracter special ... .. ...... ........ .. ... .............. ..... . ... ..... 389
8.3. 1. i ncalzirea bisericil or ....... .. .... ... .... ... ... ... ... .. ...... ....... ........... ...... ... ... ........ ............ . .389
8.3.2. i ncalzirea rnuzeelor .. .
...... 390
8.4. Cladir i cornerc1ale. banci si constructii sirnilare .......... ..... ............. . .. ....... ... .... ... ... ....... ..... ....... .. ......... 390
8.5. Spi tale . .. . ....... . . . ..... .. ... ... ... ... ......... . ... ........... ... . .... .. .. ..... .. ........ ......... 39 1
8.5. 1. Microclirnatul 1n spi tale .... ... ....... .. ............ .... ..... ..... .. ..... ............ ... . ....... ... .... ........ 392
8.5.2. Sisterne de incalzire ......... ... ......... .. ........ ..... ......... .. ..... ......... ... ......... ...... ............ ... ..... . . ..392
8.5.3. Sursa terrni ca .... . . . ........... .......... 392
8.5.4. Consurnuri de energi e terrnica .. . ... ... .. .... .... .. .. . ..... 393
8.6. Sali de sport.. ............... . .............. .......... ... ..... ......... .. .... .. 393
8 6. 1 Sali de sport cornune .. .. .. ... ... ... .... .. ........ ...... ....... .......... .... .. ... ..... . ..... .... ....... ........ ........ . .. .. ..... ......... ...... ........ 394
8.6. 2. Pi scine .... . . . ..... 395
8. 7. Cladir i industri ale ... .. .. ... ...... ...... ..... .. 395
9 EXPLOATAREA $1 i NTREflNEREA INSTALATll LOR DE i NCAlZIRE
9.1. Regl ernetari privind exploatarea $1 intretinerea instalatii lor de incalz1re ...... .. ............ ... .... ...... 398
9.2. Punerea in functiune a instalatiilor .............. ... . . ........... .. . ..... ... .. .. .. .. ..... 398
9.3 Receptia lucrarilor .... ..... . . ... ........... ... ..... 399
9.4. Cart ea tehni ca a constructi ei ... ... . . .. .. ... ... .. ...... .... .... 399
9.5. Exploatarea instalatiilor de incalzire ...
9.6. Exploatarea centralelor terrnice
9.7. Exploatarea retelelor term ice de distr ibuti e exterioare ...... .. .. ...... .. ... .. .. ...... ..... .... ..... .. .... .. .... ....... ... ... ........ ...... .
9.8. Exploatarezi instalatiilor interioare ...... ............. . .
. .. .400
.... . .401
. .... 401
. .. .401
9.9. intretinerea si reviz1ile instalatii lor de incalzire .. ....... ... ... .. . . ... .... ..... ...... .... ....... ....... .... ..... ..... ... .401
- -
II ALIMENTAREA CU CALDURA
10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTARll cu cALouRA
10. 1 Structura necesarului de caldura in ansarnblurile urbane si industri ale .... ........ .... .... ... ....... ............ ... ..... .
10. 1. 1 Cladiril e al irnentate cu cal dura ... . .... ..... .... .. .. .. ......... .
10.1. 2. Necesarul de caldura . . ... .............. .... .. ... ..... .. .. .. .. .. ... .... ... ...... .. .
i 0. i .2. 1 de caldura pentru incal zirea cladir ilor ......... .. ..... ..... ... .. .. . ... ...... .. .
10. 1.2.2 Necesarul de caldura pentru venti lare si climati zare .. . ....... ....... ..
10. 1.2. 3 Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum ............ ...... .... .. .. ...... .. .. .
10. 1.2. 4 Necesarul de caldura tehnologic . .. .. .. .... ...... ... . .......... ......... . .
10. 1.2. 5 Necesarul de caldura in al irnentar a ansarnblurilor urbane
10.2 Ef 1cient a solutiilor de alirnentare cu caldur21 ... ....... . ...... ... .
10.2. 1 Cr it eriul cheltui elilor de calcul . . . .... ...... .. ...... ... ... ...... .... .. ... .... .
10.2.2 Cnt enul cheltui elilor totale actualizate (CTA)
10.2. 3 Crit enul duratei de recuperare .....
..404
. ... 404
.404
. .. rn4
. .. 406
. .... 407
. .... . .407
.... .. .407
. .... 408
. ... ... 408
... . 409
..409
10.3 Structura externa a sistemelor de alimentare centralizata cu caldura ... ................ .... .. ........ .. ... ...... ... .... .... ........ ... .. .409
10.3.1 Surse de energie .......... ... ................ ........... ... ....... ...... ............................ ....... ............ .. ............. ..... ... ......... ..... ....... 409
10.3.2 Agentul termi c ..... ........ ..... ..................................................... .. ....... ........ ... ................ ....... ... .. ... ................. .... ... ....... 410
10.3.3 Retele de transport si distribu\i e .......... ...... ......... ....... .... ............... .... ..... .. ... ....... ................. ................ ................. .410
10.3.4 Racordarea consurnatoril or .......................... ... ............. ... .. .. .. ............ ................. .................. ...... ... .......... .............. .411
10.4 Surse de energie ................. .......... .................... ... .. ..... ... ............ .... ..... .... ..... ........................... .... ..................... .......... .412
10.4. 1 Cri t erii privind alegerea surselor de energie ................. .................. ..... ............ ... ........ ............... .......... .... ............ .412
10.4.2 Clasifi carea centralelor ..................................................... ..... .. ...... ................................. .. ..... .... ....... ...... ..... ....... .... 412
10.4.3 Economia de combustibil real izata prin termoficare ....... .... ............. ....... .. ... ..... ........ .. .................... ..... ................ .412
10.4.4 Scheme de centrale de termoficare echipate cu turbine de abur .............. .... .................... ................ ...... .... .. .... .4 13
10.4.5 Centrale cu turbine de gaz ....... ........ ... ... ...... ... .. .............. .............. .. .... ...... ... .......... ....... .. ....... .... .................... ..... . .414
10.4.6 Centrale cu ciclu mixt abur-gaze .. ..... .. ..... .... ..... ........ ......... .... ........ ..... ... .................... ....... .. ......... ........................ 415
10.4.7 Cen1rale cu motoare Diesel ..... ..... .. .................... .... ........... ... .......... .... ...... ....... ...... .. .................... .. ..... ..... ... .......... . 416
10.4.8 Centrale termi ce .......... ............. ... .... ................. ........... .......... ... ..... .......... .......... ............... ......... ..... .............. .. ....... 416
10.4.9 Sarcina termi ca a centralelor de termoficare urbana .. .................................. ......... ................... ...... ..................... 418
10.4 .10 Sarcina termi ca a centralelor de termofi care industri ala ........ ...... ...... ..... .......... .. .... ......... .... .. ... ... .. .... ..... .......... .419
11. RETELE TERMICE DE TRANSPORT $1 DI STRIBUTIE
11 . 1. Elemente privind constructia ret elelor term ice ... ........ .................... ..... ..... .............. ....... ..................... ..... ... .. ... .... ..... . 422
11. 1. 1. Criterii privind construc\ia retelelor term ice ..... .............. ... .... .... ..... ........... ..... ............ ........ .... ....... .... ... ..... ... ... ... .. .. .422
11 . 1.2. Ampl asarea subterana In canale ................................................ .. .................... .... .. ....... ... .. .. ... ...... ... ...... .. ... .. ........ 422
11 . 1. 3. Amplasarea subterana fara canal .... ................ .. ..... ... ... ... ....... ... ........ ........... ..... .. .......... ... ............ ........ ......... ....... 422
11 . 1.4. Amplasarea aeriana .............................. ......... ......... ....... ..... .. .... ... ....... .................. ...... ... ........ ...... .... ...... .. .... .... ..... .423
11 . 1.5. Tevi, elemente de legatura ... .. ...... .. ...... .... .. ......... ... ....... .. .. ....... .................... .... ..... ... ........ ... ... ... .............. .. ........ .... 423
11 . 1.6. Reazeme mobile ................... ............... .... ...... .................... ... .................. ........ ..... ..... ................. ........ ... ..... ......... .. 425
11 . 1. 7. Reazeme fi xe ... .... .......... ........................ ... .. .. ......................... ........... ....... ........... ...... ... ........ ..... ..... .................. ... .. .425
11 . 1.8. Compensatoare de dilatare ........................ ........ ... .. ...... ......... .. .... .. ... .. ..... ... .......... ......... ...... .... .... .. ........... ......... . .426
11 .2. Calculul hidraulic al re\el elor term ice ... ...................... ... ... ......... .................... .. .................. .... ........ .. ............. ... ... ....... .428
11 .2. 1. Calcul ul hidrauli c al retelelor de apa fi erbinte .. ............ ....... ............ .................................. .................. ......... ...... .429
..
- Exemplu de calcul. ........................ ............. ............. .............. ................... ............ ......... ....... ....... ............ ....... .. ...... .. ... ... 431
11 .2.2. Graficul pi ezometri c al re\elelor de apa fierbinte ................... ..... .. .. .......... ............. ........ .......... ... .... ...... ..... .... ...... 431
11 .2.3. Graficul piezometric al re\elelor de condensat aferente re\elelor de a bur de presiune medie .... ............. ..... .. .433
11. 2.4. Calculul hidrauli c al re\el elor de abur de presiune medi e ......................... ....... .............. .......... ... ........... .......... .. .433
- Exemplu de calcul ............ ............................ ........................................... .. ... ............ ........ ...... .. ........ .. ....... ........... .. ....... . .436
11.3. Calculul termic al retelelor term ice .......... .. .. .......... ..... ... ......... ......... .... .... ......... .. ... ..... .. ...... .. ................. ..... ........... .... .438
11 .3. 1. Calculul pierderil or de caldura ........... .......................... .. ... ... ... .. ......... .................. ...... ................ ..... ... ............ ....... 438
- Exemple de calcul. ................................................... .......................... ............... .. .......... ........... ... ... ...... .... ......... ............. .439
11 .3.2. Calcul ul caderii de temperatura ..... .... ....... ..... ............ ....... ... .......... ....................... ... . .... ..... .. ...... ..... ........ ......... .... 442
11 .3.3. Veri fi carea temperaturii la suprafata exterioara a izolati ei term ice ..... ... .. ... . ..... ..... .. ... . . ...... ... ..... .... ...... .... .... . .443
11 .3.4. Calculul grosimii optime a stratului de izola\ie termica ..... ... ....... .... .. ... .......... .... .. ...... ............ .... ........................ .443
11.4. Calculul mecanic al retelelor termice ......... .................... ........ ...... ........ ......... ....... ..... ....... ....... .. ................. .............. .443
11.4. 1. Considerati i privind calculul mecani c ...... ..... ..... .... ...... .. ....... ....... .. .. ...... ....... ... ............ ..... .. ........... .. .... ... .. ......... 443
11.4.2. Calculul grosimii pere\i lor conductelor .... .............. ... ........................ ........... .... .... ............ ............. ... ... .. ....... ...... ... 444
- Exemplu de calcul. . ...... .. .. ... .. . ....... .......... .. ... ... ........ ....... ........ ... .... ......... ... ............................. ..................... ......... .444
11 .4.3. Calculul di stan\ei lntre reazernele mobi le si fixe ....................... .... ....... ...... ......... ... ... .................. ...................... .. .444
- Exemplu de calcul ............... ....... .... ............. ............................. .................................. ............ .. ... .. ... ... .. ........... ....... ..... .. .446
11 .4.4. Calculul confi gura\ii lor natural elas1ice ..... .. .. ....... ... .. .. ..... .. ...... ........ ... ........ .......... ... .... ................ ...... .. ................ .446
- Exempl u de calcul. ... ... ..... .. ............ ................. .......... ..... ............. ....... .. ....... .... .... .. ...... ..... .......... .. .. .. ... ....... ... ................. .448
11 .4.5. Calculul compensatoarelor curbate In forma de ,, U" ... ...... ... .......... .......... .......... .......... .......................... ........ ... .450
- Exemplu de calcul. ..... ........ .......... .. ..... .. ... ....... ...... .......... ..... .. .. ....... ............ ...... .. ........................... ......... ...... ... .... .......... 450
11 .4.6. Calculul compensatoarelor lenti culare (cu burduf) ...... ...................... ..... ............ .... ....... .......... ....... ...... ... ..... ....... 451
- Exemplu de calcul. .. .. . . .... .. . . ... . ... . .. .. . . .. .. . . .................. ......... ... ..... ..... .. . .. . . . .. . ... . .. . . . .. .. . . . . . .. . . . .. . ............... .452
11 .4.7. Calculul fort elor In reazemele fixe ....... ... .... .... .. ........ ..... ........ ...... ...... ...... ..... ........... .. ..... ............. .......... ...... .. ..... . .452
- Exemplu de calcul. ...... ..... ..... ............... ..................... ... ..... .... ... ......... .. ... .... ..... ..... ... .... ........ .... .... ........................ .. ...... ... 453
11.4.8. Verificarea rezisten\ei tevi lor In sec\iunea cu solicitare maxima ... . ... ....... .... ... .... ...... ... .. ... ... ...................... .. .... .. 454
11 .4.9. Calculul mecanic in ipoteza utili zarii conductelor preizolate .... ....... .... ............ ............. ..... ........ ... .. ........ .454
11. 5. Executarea re\elelor termi ce .......... .................................. . ....... ....... .......... ..... ........ ... ........... .... ...... ... .............. .457
11 .5. 1. Probl eme generale ..... .. ... .. ... ... .... ... ... .. .... ....... ... ... .... ..... ..... ... .. .. ..... ...... .. .......... ..... .... ...... ... ........ ... ................ ......... 457
-
I
I
I
I
r
!
I

I
I
I
I
I
i
I
I
Cuprins
11 .5.2 Execut are;:i retelelor term1ce amplasate subt eran. in canal . .. . ... .... ....... .. " 157
11 5.3 Executarea retelelor termi ce amplasate direct in sol . util izand tevi preizolate cu spuma de pol1uretan .. ..J57
12. REGLAREA FURNlzMll CALDURll
12. 1. Pr inci pii ...
12.2. Constr ucti1l e in procesul de incal zire .. .. .. ..... ... ...... .. ..... ... .
12.3. Solut1i de reg1::ire. . ......... .. .. .
12. 4 Calculul graf1celor de reglare .. .. ...... .. .... .. .... .. .. .. .. .. .... . .... .. ..
... . .... .. ..... .... ..... ... 460
. .. ... ...... .460
...... .... ... . .. .461
. .... .462
12. 4. 1. Racordarea directa .... ... ............ ..
..... 462
12. 4 2. Racordarea directa, cu amestec
12.4.3. Racordarea indirecta ..
12.5. lnfluenta vit ezei vantului asupra parametrilor de furnizare a caldurii pentru incal zire
13. INSTALATll DE TRANSFORMARE A PARAMETRILOR
..... .463
. ... . .463
.... .... ..... ..... .... ....... ... 464
13. 1. Stati il e de transformare ...... .... .. ....... .. ........................ .. .... ..... .. .... ....... . .... 468
13.2. Solutii privind racordarea consumatoril or la ret elele de apa fierbinte (apa calda) .... .... ..... .... ... ... .. .. ...... ........... .468
13.2. 1. Racordarea instalatiilor aferente cladiril or industriale . .. ... ......... ..468
13.2.2. Racordarea instalatiilor aferent e cladirilor civile .. ........... .. .. ......... .. ........ . ....... ......... 470
13.3. Solut1i privind racordarea consumatorilor la retelele de abur de presiune medi e ... . ... .............. ....... .. ..... 475
13.4. Proi ectarea instalatiilor de racordare a consumatori lor la retel ele termice .............. .. .... ...... .. .......... .. ...... .. .. .. ........ 476
13.4. 1. Masuri privind proiectarea ......................................................................... .. ................................................ 476
13.4. 2. Etapele elaborarii proiectului .. .......... ..... ... .... .... ... ... ............. .... ....... .. ............. .. .. ...... .... ... .. ........ ... ... ...... ........... ..... 476
13.4.3. Alegerea schimbatoarelor de caldura pentru incalzire .. .. .... .................................................. ...... ....................... .476
13.4.4. Alegerea schimbatoarelor de caldura pentru prepararea apei calde de consum .... ... .... ........ .. .. ..... .. .... ............ 476
13.4.5. Alegerea pompelor .......... ... .. ... .. .... ... ...... ....... .. ...... ............... ... .... ......... .... .. . . ....... ....... ....... ..... .... .... 477
13.4.6. Alegerea robinetelor de reglare in cazul apei ca agent termic ........ .. ......... ..... .. . .. ..... ............. .478
- Exemplu de calcul... .................... .. .......................... .. .. . ..480
13.4.7. Caracteri sti cil e pompelor de adaos ...................................................................... ............. .. .. . ................ .481
13.4.8. lnstalati a de expansiune-asigurare ...... .... . . ....... .... ...... ...... ... ..... ........ ..... .... ........... 482
13.5. Echipamente si materiale pentru puncte termice ...... .. .. ........ ..... ... ...... . ...... .. ........................... .. .... ..... ... ............... .. .. 482
ANEXA I - Caracteri sti ci le termotehnice ale materi alelor de constructii
ANEXA II - Temperaturil e medii lunare si anuale pentru principalele locali tati din Romania
ANEXA Il l - Durata, temperatura medie exterioara si limitele perioadei de incalzire
<
-I
Capitolul 1
Probleme generale
: .. ...
': . " ..... ::.
: . : .. .

..:. . .: ;.
. - '
. -
1\
Capitolul 1: Probl eme generale
1.1. lmportanta instala!iilor
de incalzire
Principalul rol al instalatiil or de incal-
zire este de a asigura in peri oada rece
t emperatura opti ma i n incaperi , acolo
unde omul locui este sau i si desfasoara
acti vitatea producti va. lnstalatiil or de
incalzire le revin rolul ca procesul des-
tul de compl ex al schimbul ui de cal-
dura si masa intre om si mediul incon-
jurator sa se desfasoare Iara urmari
negati ve asupra organi smului .
Acestea parti cipa acti v la realizarea
bilan\ului energeti c al unei incaperi , aco-
perind pierderile prin caldura cedata de
sistem, asigurand astfel, pentru om,
condi\ii le de termoneutralitate senzoriala
(lipsa senza\i ei de cald sau de rece).
Aproximativ 40 % din energia prima-
ra este folosita sub forma de energi e
termi ca pentru nevoil e gospodaresti din
construc\i ile de locuit si sectorul terti ar
(cladiri administrati ve, social culturale
etc.), din care, 213 pentru incalzire. Este
evident ca aceste consumuri sunt
destul de ri dicate, ceea ce face ca rolul
instala\iilor de incalzire sa fie la acelasi
nivel avand in vedere ca, de modul in
care aceste instalatii sun! proiectate si
exploatate, depinde consumul de ener-
gie si efi cien\a tor economica.
Odata cu cresterea gradului de con-
tort in cl adiri, speciali stii care se ocupa
cu asigurarea lui sun! obli gati a lua o
seri e de masuri apeland la: gasirea de
aparate moderne performante, o noua
concep\ie pri vind proiectarea i n insta-
la\iil e de i ncalzire, solutii moderne de
incalzire, 0 expl oatare si 0 gestionare
efi cienta prin comanda automata etc.
lnstala\ii lor de incalzire, fiind mari
consumatoare de energi e, le revi n si
rolul de a utili za rati onal si eficient
aceasta energie. Se impun o serie de
masuri incepand cu consumatorii si
terminand cu sursa termi ca.
La consumatori este necesar sa se
asigure solu[ii de incalzire adecvate, i n
concordanta cu potenti alul actual al
tehni cii (aparate de i ncalzire moderne,
solu\ii de incalzire efi ciente etc.).
Sursa termi ca trebuie sa fie echipata,
de asemenea, cu aparatura performan-
ta, producerea de energie termica sa se
faca cu consum redus de combustibil ,
iar intregul proces sa fie automatizat.
Rolul instala\iil or de incalzire nu se
rezuma numai la proiectarea si realiza-
rea de solu\ii moderne si eficiente. ci si
la modul in care acestea sunt exploa-
tate, respecti v, modul in care se face
gestiunea energiei consumate. De
aceea, pe langa solutiile adoptate, se
cere ca ele sa fi e urmarite continuu
atat in ceea ce pri vesl e condi\iile pe
care le real izeaza la consumatori cat si
modul i n care se reali zeazci aceste
condi\ii , adica cu ce consumuri de e-
nergie. ln felul acesta se va reali za de-
zideratul ca instala\ia de incalzire
adoptata unei constructii date sa-si in-
deplineasca rolul in totalitate, adica
reali zarea condi\iil or de contort cu con-
sumuri cat mai reduse de energie.
Fa\a de cele mentionate se poate
concluziona ca rolul unei instala\ii de
incalzire este de a realiza:
- men\inerea in incaperi a unei tem-
peraturi cat mai uniforme, si tuata in
jurul valorii cerute, atat i n plan ori zontal
cat si in plan vertical;
- in incaperi , o temperatura a supra-
f e\elor elementelor de construc\ii astfel
incat sa evite pe cat posibil fenomenul
de radiati e rece (schimb activ de cal-
dura intre om si aceste supral e\e)
precum si fenomenul de condensare a
vaporilor de apa pe suprafa\a acestor
elemente;
- o reglare a temperaturii interi oare in
func\i e de necesita\i , tinand totodata
seama de inertia termica a elementelor
de construc\ii;
- o incalzire Iara poluarea aerului din
incaperi (degajari de praf, noxe, zgo-
mote etc. ), precum si fara poluarea
mediului inconjurator;
- o incalzire fara curen\i perturbatori
ai aerului din incapere;
- solutii efi ciente si economice atat
din punct de vedere al instala\i ilor cat
si al exploatarii .
1.2. Exigente de calitate
1.2.1. Calitatea unei construcJi i
Definirea no\iunilor de:
performanta - comportarea unui
produs in raport cu utilizarea lui ;
produsul poate Ii construc\ia in an-
samblul ei sau o parte a acesteia ca,
de exemplu, instala\ia de incalzire;
exigen\a a utili zatorului - cerin\a,
necesi tate a uil izatorul ui fa\a de
constructi a (instala\ ia) ce trebuie
reali zata;
criteriu de performan\a - enun\area
unui principiu de apreciere, even-
tual cu indi carea valorilor numeri-
ce, i n raport cu care se evalueaza
i ndeplinirea unei exigente.
Calitatea unei constructii esl e rezul-
tanta tol ali tatii perforrnantelor de com-
portare a acesteia in exploatare, in sco-
pul sati sfacerii, pe intreaga durata de
existenta, a exigentelor uti lizatori! or si
colect ivi tatil or.
Rolul proiectantului este, in primul
rand, de a identi fica exigen[ele utiliza-
tori lor, apoi, de a gasi solu\iile care sa-
ti sfac cat mai deplin aceste exigen[ e,
tinand cont de divers1 agenti care ac-
tioneaza asupra cladirii; agenti clirna-
I. l n s t l ~ i i de incalzire
ti ci, agen\i proveni\i di n ocuparea cla-
dirii etc., totul in condi\ii normale de
economi citate.
1.2.2. Exigente de calitate ale
instalafiilor de incalzi re central a
Calitatea poate ti definita cu ajutorul
1
urmatorului set de exigen\e:
a) confortul termi c;
b) adaptarea la utilizare;
c) izolarea termi ca si economi a de
energi e;
d) igi ena, sanatatea oamenil or, refa-
cerea si protecti a mediului ;
e) siguran\a in expl oatare;
f) siguranta la foe;
g) rezisten\a si stabilitatea;
h) durabilitatea;
i) etanseitatea;
j) prot ec\ia impotriva zgomotului
(confortul acusti c);
k) puritatea aerului ;
I) confortul vi zual;
m) confortul tactil ;
n) confortul antropodinami c;
o) economi citatea.
In apreci erea unei instala\ii de incal-
zire, unele dintre aceste categorii de
exigente au o importan\a mai mare, iar
allele mai mi ca. Astfel, confortul ter-
mic, adaptarea la uti lizarea si econo-
mia de energi e sunt exigen\ele care
trebuie indeplinite cu prioritate de catre
instal a\i e; de asemenea, au o impor -
tanta majora siguran\a in exploatare,
siguran\a la foe, rezi sten\a si stabilita-
tea, etanseitatea, sanatat ea oamenilor
si protectia mediului .
Legea pri vind calitatea construc\iil or
prevede obligativitatea reali zarii si
men\inerii, pe intreaga durata de exis-
ten\a a unei constructii si a instalatiil or
aferente, a unor niveluri de performan-
\a corespunzatoare pentru categoriil e
de exigen\e: c, d, e, f, g, j. Este cl ar ca
specifi cul instala\iil or de i ncalzire impu-
ne includerea i n aceasta cl asa de obli -
gati vitate eel putin si a categoriil or de
exigente a si b. Evaluarea indepliniri i
unei exigente se face cu ajutorul unuia
sau mai mult or criterii de performanta.
Exemplifi cat iv, pentru exigen\ele a, b
si c vor ti indi cate cri teriil e de perfor-
manta corespunzatoare, urmand ca
ghiduril e de performan\a sa trateze
aceste probl eme si in detaliu.
Exigen\a confortul termi c
Crit erii de performan\a:
- temperatura interi oara a aerului [
0
C];
- stabi litatea si uniformitatea tempe-
raturi i interioare a aerul ui (C];
- temperatura interi oara rezultanta [
0
C];
- ecartul de temperatura, pe verti cala,
intre nivelul capului si nivel ul glezne-
lor [K];
- indicele global de contort termic;
- viteza curentilor de aer [m/s];
__ .,
I . lnstala!ii de incalzire Capitolul 1: Probleme generale
- u111iditatea relativa a aerului [%].
Exigenta adaptarea la utili zare
Crit erii de performanta:
- masuri care sa permita reglarea
s::ircirni termi ce de incalzire in func\ie
de parametrii climatici exteriori ;
- aparatura de masura $i control
pentru cunoasterea parametril or insta-
la\i ei de incalzire:
- stabilitatea hidraulica a re\elei;
- condi tii $i masuri care permit ca in-
stalati a sa faca fa\a unor situa\ii spe-
ciale: extinderi , funct ionare partiala,
avarii ;
- rnasuri care sa permita o buna inte-
grare a instala\iei in cladirea deservita.
Exigenta izolarea terrni ca $i econo-
rnia de energi e
Cri terii de performan\a:
- rezistenta termi ca a elementelor de
consfruc\ii care constituie anvelopa
cladirii [m2. KJW);
- necesarul specific global de caldu-
ra pentru incalzire al cladirii [W/m3 K]
- randamentul energetic al utilajelor
(cazane, pompe etc.) [%];
- randamentul termoizola\iei conduc-
telor [%];
- eficient a termi ca a suprafetelor de
schimb de caldura ale corpurilor de
i ncalzire $i schimbatoarelor de caldura
[W/m2. KJ;
- energia inglobata in instalatie [J].
Observafie: primele doua criterii de
performanta sun/ proprii constructiei,
dar au implicatii majore in dimensiona-
rea instala/iei de incalzire.
1.3. Clasificarea instalatiilor
de incalzire
lnstala!iile de incalzire se pot clasifi -
ca dupa mai multe criterii $i anume:
- modul in care se face transmi sia
caldurii : incalzire prin convec\i e, ra-
dia\ie;
- natura agentului termi c: incalzire cu
apa calda, apa fierbinte, abur cu
presiune joasa, abur cu presiune
rnedie, aer cald;
- modul de ampl asare a sursei termi -
ce: incalzire locala, centrala $[ la
di s tan ta;
1.4. J?rivind
pro1ecfarea ?' realizarea
instalatiilor de incalzire
1.4.1. incadrarea constructiilor
instalatiilor aferente in mediul
construit al localitatii
1.4. 1. 1 AutorizaJia de construire
Construc\iile si instalatiile se pot reali -
za numai pe baza unei autori zatii de
construire.
Autoriza\ia de construire este actul
de autoritate al administra\i ei locale pe
baza carui a se asigura aplicarea masu-
rilor legale referit oare la amplasarea, e-
xecutarea $i functionarea construc\iilor.
Se pot executa fii.ra autori za\ie de
construire doar unele lucrari de repa-
ratii la construc\ii $i repara\iil e la insta-
la\ii si la echiparea tehnico-sanitara a
cladirilor, fii.ra implica\ii asupra structu-
ri i de rezistenta sau a aspectului arhi-
tectural al acestora.
Autorizatia de construire se eliberea-
za de catre prefecturi sau primariile de
municipiu, ora$ sau comuna, in functie
de importanta constructiei $i de ampla-
sament.
in ceea ce privesc instalatiil e, intra
sub incidenta autorizatiei de construire
urmatoarele: instala\iile interioare de in-
calzire centrala a cladirilor (autorizarea
referindu-se in acest caz la ansamblul
! cladirii incalzite), centralele termice $i
punctele termice realizate in construc-
\ii independente, gospodariile de com-
bustibil care deservesc centralele ter-
mice, re\elele termice exterioare.
Desfiintarea construc\ii lor $i instala-
tiilor aferente, precum $i a dotarilor teh-
nico-edilitare (centrale $i puncte termi ce,
, re\ele termice aeriene sau subterane) se
face pe baza unei autoriza\ii de des-
fiin\are, ob\inuta in prealabil , eliberata de
primii.rii sau prefecturi, dupa caz.
Cererea de eliberare a autoriza\iei de
construire trebuie inso\ita de un certifi -
cat de urbanism, emis de catre orga-
nele competente, cu respectarea ur-
matoarelor regl ementari de urbanism $i
amenajare a teritoriului:
- regulamentul general de urbanism;
- natura energi ei utilizate: incalzire
cu energie conventionala (combus-
tibili fosili : gazo$i, lichi zi, soli zi), in- '
calzire cu energii neconven\i onale
(energi e solara, energie geoterma-
la, biomasa etc.). incalzire electrica,
incalzire cu pompe de caldura, in-
stalat ii de recuperare a caldurii re-
ziduale;
- planul urbanistic general (PUG) $i
planul urbani stic zonal (PUZ);
- planul urbanistic de detal iu (PUD);
- regulamentul local de urbani sm.
Aceste documente se elaboreaza, in
principal , de catre arhitec\i $i speciali $!i
in plan general, dar la ele contribuie $i
inginerii de instala\ii de incalzire, prin
probl eme specifice ale profesiei lor.
- modul in care se asigura parametrii
din interi orul incaperilor: i ncalzire
normala $i inca.lzire de garda.
1.4.1.2 Planuri urbanistice
PUG $i PUZ stabilesc strategia $i
priorita\ile privind dezvoltarea localita\ii
in ansamblul ei, respectiv a unei zone
di stinct e din aceasta. PUG, PUZ cu-
prind, in mod obligatoriu, solutii privind
imbunatatirea asigurarii incalzirii locuin-
telor, edifici ilor publice si unitatilor pro-
ductive ale localita\i i (dotarea corespun-
zatoare a surselor termi ce, asigurarea
rezervelor de combustibil , reabilitarea si
modernizarea retelelor termi ce existen-
te, extinderea sistemului de alimentare
cu caldura a localitatii , dispecerizarea $i
telegestiunea sistemului etc.)
PUD stabile$te conditiile de ampla-
sare si de executie pe un anumit teren
a uneia sau mai multor construc\ii cu
destinati e precizata, \inand seama de
particularitii.!ile generale de teren, de
vecinata\i le acestui a $i de cerintele
func\ionale. PUD prezinta interventii le
asupra sistemul ui de alimentare cu
caldura din zona studiata $i evalueaza
implica\i ile acestora in ansamblul siste-
mului . Se dau solu\ii pentru alimenta-
rea cu caldura a consumatorilor care
pot fi dupa Caz, de la 0 sursa propri e
(central a termi ca de imobil), de la cen-
trala termi ca de cartier sau de zona, de
la un punct termic racordat la termofi -
care etc. Se precizeaza sarci nil e termi -
ce, parametrii agentilor termi ci. echipa-
rea surselor termice, tipul de combus-
tibil utili zat, condi\i ile de exploatare $i
de intre\inere etc.
Toate planurile urbanisti ce eviden\ia-
za masurile de protectie $i conservare
a mediului avand in vedere peri colele
de poluare a mediului de catre compo-
nentele sistemului de alimentare cu cal-
dura (centrale termi ce, gospodii.rii de
combust ibi l, re\ele termi ce exterioare).
1.4. 1.3 A vize acorduri
Reali zarea unei constructii in ansam-
blul ei este conditionata de ob\inerea
unor avize $i acorduri de la organele
competente ale administra\iei locale $i
central e. in plus, instala\iil e de incalzire
centrala $i de alimentare cu caldura
necesita obtinerea unor avize specifice
de la forurile in drept.
Unele dintre principale avize $i acor-
duri sunt:
cert ificatul de urbani sm, care cu-
' prinde elemente privind regimul juridic,
economic $i termic al terenuril or si
construc\iil or; el este emis de catre pri-
marii sau prefecturi, dupa caz;
acordul energeti c care constituie
baza pentru montarea de noi instala\ii
consumatoare de combustibil si ener-
gie pentru obiective de investitii $i mo-
dernizarea, extinderea sau retehnologi-
zarea celor existente.
Acordul energetic este emis, dupa
caz, de catre:
a) Agenti a Romana pentru Conserva-
rea Energiei (ARCE), pentru utili zarea
combustibi lilor lichi zi, sol izi $i gaZO$i,
pentru utili zarea energiei terrni ce din
I
Capitolul 1: Probleme generale
centralele electrice de termoficare sau
centrale termice cu debite orare de
caldura mai mari de 5,8 MW si pentru
utilizarea resurselor energetice refolosi-
bile si a surselor noi de energie;
b} SC. Electrica S.A. pentru utiliza-
rea energiei termice din centrale elec-
trice de termoficare sau centrale termi -
ce afl ate in administrarea sa. cu debite
orare de caldura mai mici de 5,8 MW;
c) S.C. Di strigaz Sud (Nord) S.A.
pentru utilizarea gazelor naturale pen-
tru instala\iile de incalzire a locuin\elor
individuate (centrala termica sau soba}
si pentru producerea apei calde de
consum;
avizul de racordare la furni zorul de
energie termica care stabileste solutia
de alimentare cu energie termica a con-
sumatorilor precum si conditiile tehnice,
organizatorice si de tarife aferente.
Avizul este emis de catre agentul
economic care furnizeaza energia ter-
mica la consumator; el poate fi produ-
cator de energie termica sau numai
distribuitor;
acordul de mediu care este actul
tehnico-juridic prin care sunt stabi lite
conditiile de realizare a unui proiect sau
a unei activi tati din punct de vedere al
impactului asupra mediului. Acordul de
mediu se emi te, dupa caz, de catre
MAPPM sau Agentia de Protec\ia Me-
diului si este obligatoriu pentru urma-
toarele obiecti ve din domeniul alimen-
tarii cu caldura: instalatii termoenerge-
tice, instalatii geotermice si rezervoare
destinate stocarii de combustibili;
autoriza\i a de mediu care este ac-
tul prin care sun! stabilite conditi ile si
parametrii de functionare pentru activi-
ta\i le existente si pentru cele noi pe
baza acordul ui de mediu; ea se emi te
de catre Agentia de Protectia Mediului .
Pentru a se putea emite acordul de
mediu sau autorizatia de medi u este
necesar sa se realizeze, in prealabil, un
studiu de impact asupra mediului pen-
tru urmatoarele obiective din domeniul
alimentarii cu caldura:
a) centrale termice destinate produc-
\iei de energie cu putere mai mare
de 10 MW;
b} instalatii geotermi ce;
c) rezervoare de stocare a combust i-
bi lul ui lichid pentru centrale termi ce;
d) depozite de carbune pentru
centrale termice;
avize pentru asigurarea utilitatilor
pentru centrale si puncte termice: ener-
gia electrica, gaze, apa, racordare la
canalizare, telecomuni catii etc.; avizele
se emit de catre agenti i economici care
asigura utilita\ile;
alte avize si acorduri (pompieri ,
protectia muncii, sanatate etc.).
1.4.2. Reglementari tehnice
pentru proiectarea, executarea ~ i
exploatarea instalatiilor de
incalzire centrala
Realizarea unei instala\ii de incalzire
este guvernata de o serie de reglemen-
tari tehnice si prescriptii, pe tot ciclul ei
de viata, de la proiectare pana la de-
molare si postutilizare. Categoriile de
reglementari care acti oneaza in acest
domeniu sunt:
- acte legislative (legi, decrete, hota-
rari si ordonante);
- normative;
- ghiduri, regulamente, instructi uni;
- standarde.
Principalele acte legislative sunt: le-
gea privind calitatea in construc\ii (nr.
10/ 1995), legea privind autori zarea
executarii constructii lor (nr. 50/199 1),
legea privind protectia mediului (nr.
137/ 1995), legea energi ei etc.
Activi tatea de proiectare, executie si
exploatare a instala\iil or de incalzire
este regl ementata, in primul rand, de
urmatoarele normative:
I 13- 1994 Normativul pentru pro-
iectarea si executarea instala\ii lor
de incalzire centrala;
I 13/ 1- 1996 Normativ pentru ex-
ploa tarea instalatiilor de incalzire
centrala.
0 seri e de alte normative si norme
au aplicabilitate si in domeniul instala-
\ii lor de incalzire, cum sunt: Normele
generate de prevenire si stingere a in-
cendi ilor ( 1994 ), Nor me tehnice de pro-
iectare in reali zarea construc\iilor pri-
vind protec\ia la actiunea focul ui (P
11 8-83), Normativ privind proiec tarea
cladiril or civile din punct de vedere al
cerintei de siguranta in exploatare (CE
1- 1995), Normele generale de protec\i e
a muncii (1996), Normativ pentru pro-
iectarea anti seismica a construc\i il or
de locui n\e, social-culturale, agrozoo-
tehnice si industriale (P 100-1992) etc.
Conceperea si realizarea instalatiilor
de incal zire centrala trebuie sa se ba-
zeze pe standardele in vigoare, dintre
care, cele mai importante sunt:
STAS 1907/ 1 lnstala\ii de incalzire.
Calculul necesarului de caldura. Pre-
scrip\ii de calcul;
STAS 1907/2 lnstala\ii de incalzire.
Calculul necesarului de caldura. Tem-
peraturi interi oare conventional e de
calcul;
STAS 4839 lnstalatii de ir. c:alzire.
Numarul anual de grade-zile;
STAS 7132 lnstalati i de incalzire
cent rala. Masuri de siguran\a la insta-
latia de incalzire centrala cu apa avand
temperatura maxima de 11 5 C;
STAS 1797/ 1 Dimensionarea cor -
puri lor de incalzire. Prescr iptii generale.
STAS 6472/ 3 Termot ehni ca. Cal-
- - - -,.
I. l n s t l ~ i i de incalzire
culul termotehnic al elementelor de
conslructi e ale cladi rilor.
1.4.3. Terna de proiectare
Proiectul instala\iei de incalzire cen-
trala se elaboreaza pe baza unei teme
de proiectare, tema care face parte din
fazele initiale de proiectare, SPF si SF.
inainte de a se trece la elaborarea fazei
PT, tema de proiectare se definitiveaza
de catre seful de proiect complex pe
baza cerintelor beneficiarului si prin
conlucrare intre proiectan\ii de specia-
litate: arhitectul sau tehnologul - ingi-
nerul de structuri - inginerii de instala\ii
de alte specialita\ i.
T ema de proiectare pentru instalatia
de incalzire precizeaza:
- amplasarea cladirii (localitatea. pla-
nul de amplasare in zona);
- tipul si destinatia cladirii si a inca-
perilor componente (planurile de arhi -
t ectura, la scara 1 :50, cu specificarea
dimensiunilor si destinatiilor incaperilor
conditii speciale de contort termic;
- caracteristicile constructive ale cla-
dirii (materialele de construc\ii folosi te
si caracteristicil e lor termotehnice; de-
talii constructive, sectiuni prin cladire);
- date privind caracteristicile proce-
sului tehnologic si amplasarea utilaje-
lor, in cazul cladirilor de productie sau
al unor cladiri civile ca: spitale, maga-
zine ali mentare, spalatorii etc.;
- regimul de funct ionare si de ex-
ploatare a cladirii , gradul de ocupare;
necesitatea unei gestiuni tehnice;
- date de tema de la celelal te instala\ii:
ventil are, climatizare, sani tare, gaze,
electrice;
- date privitoare la sursa termica: po-
sibilitatil e de racordare la o sursa ter-
mica existenta in zona (debit de caldu-
ra disponibi l, parametrii agentului ter -
mic) sau necesitatea proiectarii unei
surse proprii;
- cotele de teren (ridicarea topometri -
ca) si date privind natura solul ui (studiul
geo) pentru traseul retelelor exterioare.
Proiect antul instalatiei de incal zire
centrala trebuie, la randul sau. sa dea
celorlalti proiectanti date de tema con-
cretizate in planuri cu goluri le de trece-
re a conductelor, planuri cu amplasa-
mentul utilajelor - pentru postamente,
necesarul de energie electrica si com-
bustibil pentru al imentarea util ajelor ,
racordul de apa pentru umplerea insta-
la\iilor sau sta\ia de tratare a apei de
aliment are a cazanelor etc.
1.4.4. Faze de proiectare
~ i continutul proiectelor
Documentatiil e tehnico-economi ce
pentru obiect ive de investi\ii se elabo-
reaza in urmatoarele faze:
I. de lncalzire Capitolul 1: Probleme generate
- studiul de prefezabilit ate - SPF:
- studiul de fezabilitate - SF:
- proi ect t ehni c - PT:
- detalii de executie - DE.
1.4.4. 1 Studiul de prefezabilitate
Studiul de prefezabi litate reprezi nta
documentatia tehni co-economi ca prin
care investitorul fundamenteaza nece-
sitatea si oportunitatea reali zarii obiec-
tivului de investiti e. SPF se intocmeste
de catre investitor, se aproba de catre
conducerea acestui a si cuprinde:
date generale ale obiectivului de
investiti e;
date tehni ce: caracteri sticile con-
struc\i il or, princi palele uti laje de dotare
a constructiilor (cazane de incalzire
etc.), lungimile si diametrele retel elor,
modul de asigurare al utilitatilor;
evaluarea costurilor: valoarea totala a
investitiei, cheltuieli pentru elaborarea SPF
si SF, cheltuielile pentru obtinerea avizelor;
surse de finan\are a investitiei;
planul de amplasare in zona si pla-
nul general; in planul general reali zat,
de regula, la scara 1: 1000 se eviden\ia-
za sursele termi ce (central e si puncte
termi ce) $i traseele retelelor termice
exteri oare.
1.4.4.2 Studi ul de fezabi/itate
Studiul de fezabilitate reprezinta do-
cumentatia care cuprinde principalele
caracteristici si indicatorii tehnico-eco-
nomici ai investitiei prin care trebui e sa
se asigure utili zarea rationala si eficien-
ta a cheltui elilor materiale $i de capital
in scopul propus. SF se intocmeste de
catre 0 firma de proiectare speci aliza-
ta, desemnata, de regula, prin licita\i e.
SF detali aza continutul SPF si cu-
prinde:
date general e;
date tehnice: se descriu solutiile a-
doptate pentru instala\iile de incalzire
centrala, echiparea surselor termi ce,
componenta retelelor termice (lungimi,
diametre, material e, conditii de pozare),
solu\iile tehnice de asigurare a unitatilor;
date privind forta de munca ocu-
pata dupa reali zarea investiti ei;
surselor de finantare ale investitiei.
1.4.4.3 Proiectul tehnic
Proi ectul tehni c reprezinta documen-
tatia scrisa si desenata pentru care se
elibereaza autorizatia de construire si
care face parte din documentele de li -
citatie pentru reali zarea investiti ei.
PT se intocmeste de catre elaborato-
rul SF si cuprinde, in principal, urma-
toarele:
descrierea lucrarilor; principalele
piese ale acestei par\i sunt memoriile
tehnice pe specialitati in care se incl u-
1 de si memoriul tehnic pentru instala\iil e
1
de incal zire centrala (instalatii interioa-
re, retele termice si surse de caldura);
caietele de sarcini : acestea explici-
teaza nivelul de performan\a a lucrari -
lor, descriind solutiile tehnice si tehno-
logice folosit e care sa asigure exigen-
\ele de calitate impuse. Caietele de
sarcini fac parte integrata din docu-
mentele de licita\ie pentru adjudecarea
execu\i ei lucrarilor de investi\ie, iar
continutul lor este:
- breviar de calcul pentru dimensi o-
narea elementelor componente:
- nominalizarea planselor care guver-
neaza lucrarea;
- specificarea dimensiunilor, propri e-
ta\i lor fizice, chimice, de aspect, de ca-
litate, tol eran\e, teste etc., pentru ma-
teri alele componente ale lucrarii;
- descri erea execu\iei lucrarii:
- condi\ii de recep\ie:
- standarde, normative si alte pre-
scrip\ii care trebuie respectat e;
li stele cu cantita\i de lucrari si uti -
laje;
graficul general de reali zare a inves-
titiei;
piese desenate, care pentru insta-
latiil e de incalzire cuprind urmatoa-
rele planse:
- planul tuturor niveluril or cladirii , la
scara de 1:50 cuprinzand amplasarea
receptoarelor de caldura (corpuri de in-
calzire, aeroterme) si a re\elelor de
conducte aferente;
- schema coloanelor si, in cazuri
deosebite, schema izometri ca a insta-
devizul general;
indicatori tehni co-economici ai in- I
vestiti ei;
lati ei;
- detalii principale de montare;
- pl anuri de situa\i e, la scara 1 :500
surse de finan\are;
avize si acorduri :
pl anul de amplasare in zona si pla-
nul general;
planuri de arhitectura pentru princi-
palele obiecte de construc\ii : pe pla-
nuri se evidentiaza functiunil e de in-
stalatii: incaperea centralei termice,
punctul termi c sau racordul termi c,
traseul re\elelor termi ce, spatii tehni -
ce etc.
Aprobarea SF se face conform preve-
derilor legale si are in vedere asigurarea
sau 1: 1000, cuprinzand traseele re\ele-
lor termice exterioare;
- profilul longitudinal al retelelor ter-
mice exteri oare;
- planul de ampl asare a util ajelor
(postamente) in centrala termi ca (punct
1
termi c), reali zat la scara 1:50 sau
. 1:100;
- planul centralei termi ce, cu con-
ducte real izate monofilar, la scara 1: 50;
- schema functionala a centralei ter-
mice;
- schema destasurata (de montare) a
centralei termi ce. la scara 1:50 (pe verti -
cala).
1.4.4.4 Detaliile de execufie
Detaliile de execu\ie (DE) sunt docu-
mentatiile care fac posibila executia lu-
craril or pe santi er, explicand toate so-
lu\iile tehnice de realizare, pe baza in-
formati ilor din PT.
DE elaboreaza, de regula, de ca-
tre executantul lucrarilor de investi\i e.
1.4.4.5 Verificarea proiectelor
Proiectele de instala\ii de incalzire se
verifica pentru toate cerintele de calitate
si pentru toate categoriile de constructii ,
de verificatori atesta\i MLP1l. pentru
specialitatea ,, lnstala\ii termice - It".
1.5.
alcatuirea cladmlor
1.5.1. Clasificarea construct iilor
Constructiil e sunt o componenta
esen\iala in. procesul extrem de com-
plex al adaptarii omului la mediul in-
conjurator, fie natural, fie artificial , in-
stituit. Constructiile pot ti clasificate
dupa mai multe criterii, cele mai impor-
tante fiind: destina\ia si importanta lor.
Dupa destinati e construc\iile se im-
part in:
- cladiri: civi le, industriale, agrozooteh-
nice;
- constructii ingineresti: caile de co-
municatii tuneluri retele si linii de tran-
sport ale' energiei baraje hi -
drotehnice etc.
Cladirile se clasifi ca in clase de im-
portanta.
Clasa I - Cladiri de importanta vitala
pentru societate, a caror func\ionalita-
te, in timpul cutremurului si imediat du-
pa cutremur , trebui e sa se asigure in-
tegral (spital e, statii de pompieri , mu-
zee de importanta nationala etc. );
Clasa II - Cladiri de importan\a deo-
sebita la care se impune limitarea ava-
riil or avandu-se in vedere consecin\ele
acestora (scoli, crese, gradinite, sali de
spectacol e, biseri ci etc.):
Clasa Ill - Cladiri de importan\a nor-
mala (care nu fac parte din clasele I si 11).
Clasa IV - Cladiri de importanta re-
dusa (cladiri de locuit cu part er sau
part er si etaj etc.) .
1.5.2. Subsistemele cl adi rii
in cadrul unei cl adiri . subsistemele,
la un prim stadiu de descompunere,
sunt: spatiil e inchi se, structura de
rezistenta inchiderea - anvelopa: com-
interioare, instala\ii si
echipamente. Spatiil e inchi se rezulta
prin compartimentaril e interioare, atat
in pl an verti cal pe inal\ime, cat si in
Capitol ul 1: Probleme generale
plan ori zontal. Ele asigura functionalita-
tea cladirii conform destinati ei sale.
de rezisten\a este un an-
samblu spa\i al foarte complex care
asigura rezi stenta si stabilitatea cladirii
permitand functi onalitatea acest eia.
inchiderea sau anvelopa este subsis-
temul care separa spa\iul interi or de
mediul exterior, fiind alcatuita din ele-
mente ale structurii de rezisten\a. An-
velopei i se impun exigente diferite:
izolarea foni ca si termi ca, etansei tate si
izolare la patrunderea apei si aerului ;
esteti ce, de rezistenta si stabili tate etc.
Compartimentarile interioare se fac in
plan vertical cu plansee, iar in plan ori -
zontal, cu pere\i care pot fi structurali
sau nestructurali , respectiv, despartitori.
lnstalatii si echipamente. Func\i onali -
tatea sistemului cladire se asigura, pe
de o parte, prin crearea de spa\i i co-
respunzatoar e destina\i ei alese si, pe
de alta parte, prin cresterea conditiilor
de locuire si anume: termice, fonice,
acusti ce, de incalzire etc.
1.5.3. Acfi uni in cl adiri
Si stemul cladire se afla, pe intreaga
sa durata de existen\a si exploatare,
supus unei mari diversita\i de actiuni
provenite din mediul exterior si sau in-
terior . Prin actiuni se intelege orice
cauza capabila sa genereze stari de
solicitare mecanica, eforturi sau defor -
matii , intr-o cladire.
Precizarea principalelor tipuri de ac-
tiuni este foarte importanta pentru cal-
culul si verifi carea sigurantei cladiril or,
deoarece pe baza acestora se stabiles-
te alcatuirea si celelalte componente
ale sistemului cladire. Un rol important
in procesul de preci zare a actiunil or ii
au sistemele de instalatii si echipamen-
te care, din punct de vedere al struc-
turii de rezistenta, constituie actiuni
pentru aceast a.
in acest sens actiunil e exercitate de
instal atii si echipamente constitui e date
importante de tema i n vederea calculu-
lui si verifi carii siguran\ei cladiril or, pre-
cum si alcatuirii acestora. Stabilirea ac-
tiunil or i nseamna precizarea ori gi nii
acestora, a modului de manifestare, a
evolu\i ei in li mp, a di stribu\i ei spa\i ale,
a caracteri sti c il or conditii lor reale si lo-
cale de apli care.
1.5.4. Functionalitatea cladiril or
Functionali t atea unei clad1ri. in rapor t
cu uriul sau mai multe scopuri pe care
trebuie sa le indeplineasca, este un cri -
teriu esenti al in alcaturea unei destina\ii
date. De asemenea, organi zarea func-
\i onala a spa\iului con\ine si raspunsul
la exigente ca: eficienta tehni co-eco-
nomica; de confort si de grad de
ocupare a spatiului.
Anal iza func\i onala a spatiilor inte-
rioare conduce la crit erii de amplasare
optima a instala\ii lor si echipamentelor
in raport cu elementele structural e por-
tante si neportante, de pe o parte, si
cu configurati a geometri ca a acestor
spa\ii, de pe alta parte. Astiel, instala-
\iil e (incalzire, sanitare etc.) tr ebui e sa
raspunda si acestor criterii func\ionale
in stransa corelare cu exigen\ele de
conformare, dimension;:ire si alcatuire
specifice domeniului respectiv.
in conceptul de func\i onalitate interioa-
ra a cladirilor, pe langa exigen\ele de mai
sus, se includ si exigente referitoare la
instala\ii si echipamente. Stabilirea tra-
seelor conductelor sistemelor de instala\ii
trebuie sa se faca, respectand in stransa
corelare reciproca, atat exigen\ele func-
\ionale ce se impun structurii de rezis-
ten\a, elementelor nestructurale, spa\iilor
interioare, cat si exigen\ele ce se impun
instalatii lor si echipamentelor.
1.5.5. Analiza alcatuirea
antiseismica a instalatiilor
a echipamentelor
lnstal a\ii le si echipamentele trebuie
sa aiba siguranta necesara in exploata-
re impreuna cu celelalte componente
care alcatui esc sistemul cladire, fapt
pentru care in faza de proiectare, con-
formare, alcatuir e, se urmareste obti-
nerea unui raspuns seismic considerat
favorabil atat pentru cladire, care con-
stituie suportul instal atiilor, cat si pen-
tru instala\i il e propriu-zise.
Analiza func\ionala a instal atiil or si
echipamentelor constituie o etapa pre-
liminara in procesul de proiectare in
care se urmareste identifi carea tuturor
elementelor si componentelor de insta-
la\ii si echipamente ce intra in alcatui -
rea cl adirii si anume:
- se identifica toate punctele sau zo-
nele de conexiune: ancorare, prindere,
strapungere, traversare intre instala\i i si
echi pamentele respective;
- se stabil este importanta tut uror ele-
mentelor si componentelor instalatiilor ,
in raport cu sistemul cladire, precum si
importan\a lor reciproca;
- se stabi leste ni velul de implicare al
fi ecarui sistem, pe categorii de instala-
tii si echipamente, in cadrul producerii
unui eveniment seismi c.
La toat e aceste aspecte ale analizei
functi onale parti cipa to\i factorii de ras-
pundere: proi ectant. investitor. execu-
tant .
Asigurarea ni velul ui de siguranta in
functionare - exploatare, i n cazul pro-
ducerii unui eveniment seismi c, se
refera simultan la trei serii de obiecte:
- ansamblul sistemului, elementelor
si componentelor tuturor instalatiil or si
I. de lncalzire
echipamentelor:
- elementele si componentele struc-
turale si/sau nestructurale purtatoare
de instala\ii si echipamente;
- conexiunile dintre aceste doua serii
de obiecte mai sus mentionate, repre-
zentate de prinderi , ancorari , traversari ,
strapungeri , sustineri etc.
Referitor la toate instala\ii le si echi-
pamentele care se proiecteaza. legisla-
\ia actual a prevede conform Normati -
vului P 100/92 cinci categorii seismi ce
ale instala\ii lor si echipamentelor.
1.6. Date generale P.rivind
calculul instalaf1ilor
de lncalzire
Stabilirea caracteri sti cil or tehni ce si
constructive ale elementelor compo-
nente si ale echipamentelor instala\ iilor
de incalzire se bazeaza pe calcule ter-
motehnice si hidraulice, pe fenomene
de transmi sia caldurii si umidita\ii si pe
fenomene de curgere a fluidelor in
conducte.
Pentru solu\ionarea acestor proble-
me, sunt prezentate succi nt principale-
le legi de baza si formulele cele mai
importante folosite in calcul ele de di -
mensionare ale instala\ii lor de i ncalzire.
1.6.1. Transmisia caldurii
Toate schimburile de caldura din na-
tura si tehnica cuprind procesele ele-
mentare de conductie. convec\ie si ra-
dia\ie. Cunoasterea si aplicarea feno-
menelor de transmisie a caldurii este
esen\iala in problemat ica economiei
de energi e, a utilizarii surselor de ener-
gie precum si pentru valorificarea re-
surselor energeti ce secundare.
in t oate cazuril e, efectul termi c pune
una din problemele intensificarii sau
reducerii schimbului de caldura.
Aceste doua probleme sunt legate, in
cea mai mare parte, de economia de
energi e si de buna functionare a insta-
la\i ei. Astfel:
- in cazul incalzirii unei cladiri, se ur-
rnareste. pe de 0 parte reducerea
schimbului de caldura cu exteriorul , a-
dica realizarea unor elernente de con-
structii cu rezistenta mare la tr ecerea
caldurii ;
- in cazul suprafe\elor i ncalzitoare,
se urmareste ca schimbul de caldura
sa fi e cat mai activ, adica reali zarea
unor echipamente de instala\ ii cu re-
zistente termice cat mai mici intre
idul incalzitor si mediu.
Transmi sia caldurii de la un corp cu
temperatura ri dicata la un corp cu
temperatura mai scazuta este un feno-
men complex, in care se disting trei
forme elementare de schimb de caldu-
ra, conducti e. convectie si radiatie.
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 1: Probleme generale
1.6. 1.1 Conducfia termica
Este modul de transmi sie a cal durii
printr-un mediu materi al, cum este ca-
zul sol idelor si al straturilor foarte sub-
tiri .
Penlru un punc t dintr-un corp sau
ale unui sistem de corpuri de coordo-
nate x, y, z la momentul r, valoarea
temperaturii poate fi comprimata prin
relatia:
T = T(x, y, z, r ) ( 1. 6. 1)
ce poate capata forme diferite in
functi e de regimul de vari ati e a tempe-
raturi i:
- daca temperatura vari aza in limp si
spa\iu, regi mul este considerat nesta-
ti onar;
- daca temperatura se men\ine con-
stanta in limp, variind numai in func\ie
de coordonatele spa\iului , regimul este
considerat sta\ionar.
Legea fundamentala a conduc\iei este
Legea lui Fouri er si este data de rela\i a:
q = -A grad T [W/ m2] ( 1.6.2)
adica fluxul de caldura este propor-
\i onal cu gradientul de temperatura T
si coeficlentul de conductivitate termi -
ca k
Coefi cientul de conductivitate termi-
ca este o marime caracteri sti ca fi eca-
rei substan\e si depinde de starea de
agregare, t emperatura, presiune, umi - '
di l ate etc.
La solide, conduc tivitatea termi ca
variaza cu temperatura si se exprima ,
printr -o rela\ie de dependen\a lineara
A= [W/ mK] (1.6.3)
in care:
domeniul instalati ilor se intalnesc pro-
bl eme de transmisie a caldurii prin
conductie in regim stationar . in aceste
cazuri este necesar sa se determine
campul de temperatura in corp si flu-
xul termi c. Astfel :
pentru un perete plan simplu de
grosime v, cu un coefi cient de con-
ductivitate A, cu suprafe\ele delimita-
toare paralele, cu temperaturi constan-
te T1 si T2 (unde T1 > T2),
- fluxul de caldura
(1.6.4)
S reprezentand suprafa\a peretelui ,
- campul de temperatura in perete
T = T1 _ T1- T2X [oC] (1.6.5)
8
x reprezentand di stan\a in masa pe-
retelui .
pentru un perete plan compus din
mai multe straturi ,
- fluxul de caldura
O= Tl - Tn.1
i 8j
/ =1 A.j
[W]
(1 .6.6)
unde I 8j reprezinta suma rezisten-
1., ). j \elor termice corespunza-
toare fi ecarui din cele n straturi;
pentru un perete cilindric simplu
limitat de o suprafa\a interioara de dia-
metru d 1 = 2r1 si de una exteri oara de
diametru d2 = 2 r2, ale caror tempera-
turi T1 respectiv T2 sun! constante
(T1>T2),
- fluxul de caldura
- este conducti vi tatea termi ca la ! o
temperatura de 0 C;
2nl(T1- T2)
I
r2
n-
[W] (1 .6.7)
- fJ - un coefici ent, care depinde de
r1
materialul, a carui valoare se determi- I reprezentand lungimea peret elui cilin-
na experimental. dric;
La mater ialele de constructii , care
prezi nta o structura poroasa, fibroasa ,
sau granulara, in care spat iil e li bere
- campul de temperatura
T = T1-(T1- T2)lnr l r1 [oC]
lnr, I r,
(1.6.8)
din structura sunt pline cu aer , coefi ci- r reprezentand distanta in peretele ci-
entul de conduclivi tate termi ca est e cu lindric;
atat mai redus cu cat aceste spatii
sunl mai dese si de dimensiuni mai
mici. Prezen\a umiditatii in materi ale
determina o crestere substan\i ala a
conduct ivit a\ii termi ce a acestora.
La li chide, conducti vitatea termi ca
este dependenta de viteza de propa-
gare a undei elast ice in li chid, tempe-
ratura, densitate, caldura masica si
masa moleculara. Conductivitatea l er-
mica a lichidelor scade cu temperatura,
cu excepti a apei si glicerinei, dar creste
cu presiunea.
La gaze. conduc ti vi tatea termi ca
are valori mici. ceea ce le confera ca-
litat ea de bune izolatoare termice.
1.6.1.1 .1 Conductia termica
in regim sta!ionar
in majoritatea apli ca\iilor tehnice din
pentru un perete ci lindric compus
, din mai multe straturi
- fluxul de caldura
I O= nl(T1- T0 .,)
I -1
,. , 2Aj r,
[W] (1.6.9)
unde f - 1- ln r,.1 reprezinta rezisten\a
=' 2Ai r, ter mi ca a tuturor
straturil or componente.
1.6. 1.1.2 Conductia termica i n regim
nestationar
in procese tehnologice complexe, ca-
racterizate de fluxuri de caldura vari-
abile (incalzirea sau racirea corpuril or),
ca, de exemplu: trecerea caldurii sau a
radia\iei solare prin elementele de
constructi i, tratarea termi ca a metalelor ,
inghetarea solului , congelarea lichidelor,
uscarea materi alelor umede etc.
Metodel e utili zate pentru rezolvarea
problemelor de conduc\ie in regim ne-
stati onar sunt: metoda analiti ca, meto-
da anali zei dimensiunilor . met odele
numeri ce aproximative si metoda ana-
logiei electrotermice.
1.6. 1.2 Convecfia termica
Este schimbul de energii sub forma
de caldura intre un fluid si suprafata
unui corp solid, aflate la temperaturi
diferite.
Convecti a termi ca este totdeauna
inso\ita de conduct ie datorata contac-
tului direct intre parti culel e componen-
te al e fluidului aflate la temperaturi di -
ferite.
Transmi sia de caldura prin convec-
ti e apare la majoritatea proceselor de
schimb de caldura din tehni ca instala-
\i ilor sub forma schimbului intre un li -
chid sau un gaz si suprafata unui corp
solid. Exemplele sunt foarte multe, din
care se pot men\iona: la suprafe\ele
elementelor de construc\ii interioare si
exterioare, in interiorul tevi lor prin care
curge un lichid; la schimbatoarele de
caldura prin care ci rcula doua fluide
(apa-apa, apa-abur , apa-aer etc.).
in practica curent a se intalnesc
doua feluri de transmi sii prin convec-
\ie, in func\ie de modul in care se face
mi scarea fluidului:
- convecti e fortata unde mi scarea
fluidului este reali zata sub ac\iunea
unor for\e exterioare (pompe, ventila-
toar e etc.);
- convecti e libera unde mi scarea flu-
idului se datoreste diferen\ei de densi-
tate intre zonele calde si reci ale flui -
dului .
Legea fundamentala a convec\i ei
caldurii, cunoscuta ca legea lui New-
ton, permite calculul fluxului termi c
unitar , cu rela\ia:
q = a(Tp - T1) [W/ m
2
] (1.6.10)
unde a este coefici entul de convec-
\ie a caldurii [W/ m2 K] .
1.6.1.2.1 Conveqia fortata
Este eel mai important mod de tran-
sfer de caldura prin convec\i e, fiind in-
talnita la majoritatea situa\iilor practice
din domeniul instal a\ii lor.
Forma generala a ecuati ei criteri ale a
convectiei fortate este
Nu= C:Rem p/ (1.6. 11)
sau
a = C-Rem.P/)../f [W/ m
2
Kj
in care:
- Nu este criteriul Nusselt;
- Re - criteriul Reynolds;
- Pr - cri teriul Prandt;
(1.6. 12)
- A - coefi cientul de conductivitate;
- I - lungimea caracteri stica.
in practica curenta se intalnesc ur-
matoarele cazuri :
Capitol ul 1: Probl eme generale
- curgerea laminara. in lungul unei
p laci plane, cu temperatura variabila si
o portiune nei ncalzi ta (neraci ta), pentru
care se aplica relati a generala:
Nu.=

Pr>'
3
( ::P rs ( x r
{ 1.6. 13)
cu urmatoarele precizari :
temperatur a de referi nta este tem-
peratura curentului exteri or de fl uid Tn;
lungimea caracteristi ca I = x-xo
domeniul de aplicare Re s 1Q5
- curgerea i n regim laminar prin con-
ducte ci lindri ce. pentru care se poate
aplica relati a:
Nu = 0 33Re
0 5
Pr>
43
.!:__ !._
( )
0.?5 ( )U, 1
' ' ' Prp d
{ 1.6. 14) ;
cu urmat oarele precizari :
temperatura de referinta este tem-
peratura medi e i n sectiunea plasata la
di stanta x:
rela\ia este vari abila pentru
(x/a)S2 16 si Re< 105;
criteriul Prp se calcul eaza pentru
fluidul afl at la temperatura peretelui
conductei;
efectul curburii peretelui este cu-
prins i n raportul (x/a)o.
1

- curgerea i n regim t urbulent prin
conducte cilindrice, pentru care se
aplica relatia cri teri ala a lui Miheev
Nu = 0 02 1Re
0
"- Pr'l
43
(.!:__)o,e:, F ( 1.6. 15)
x ' 1' Prp
/
cu urmat oarele precizari :
se apli ca pentru Re > 10
4
diametrul interi or al tevii este con-
siderat lungime caracteri sti ca;
propri eta\ ile fi zice ale fluidului se
stabilesc pentru t emperatura medie a
fl ui dului ;
coef icientul 1 introduce varia\i a
transmi siei caldurii pe por \iunea de
stabilizare.
1.6.1 .2.2 Convectia libera
Transmisia caldurii are loc ca urmare
a miscarii unui fluid pe langa o supra-
fa\a datorita diferen\ei de densitate.
Acest mod de transmi sie a calduri i se
intalnest e: i n i ncaperi . la curgerea ae-
rului cald sau rece de-a lungul elemen-
telor de constructii; la curgerea aerului
pe suprafe\ele incalzi toare; la circulatia
libera a lichidului in jurul suprafe\ei
incalzitoare de la schimbatoarele de
caldura etc. Fenomenul este influentat
de trei factori: for tele gravitationale,
cele de viscozitate si difuzia termi ca
din zonele cu temperatura ridicata
catre cele cu temperatura scazuta.
Pentru cazuril e practice se pot uti li-
za urmatoarel e relatii:
- convec tia libera la o placa plana
verti cala sau cilindru verti cal:
Nu = C-(GrPrr (1.6. 16)
cu urmatoarele precizari:
pentru Gr Pr= 10
4
... 10
8
-C=0,59 si
m=1/ 4
pentru Gr.Pr=10
9
.. . 10
12
-C=0. 13 si
m=1/3
- convect ia li bera la conducte ori-
zontale
Nu = 0,5( Gr Pr ('(.!:_)'"
Prp
(1.6. 17)
cu urmatoarele precizari:
10
4
<Gr.Pr < 10
8
temperatura de referinta este tem-
peratura fluidului in afara stratului limita.
1.6. 1.3 Radia/ia termica
Reprezinta procesul de transformare
a energiei interne a unui corp, afl at la
o anumita temperatura, in energi e
radianta si propagarea ei i n toate
direc\iil e sub forma de unde elec-
tromagneti ce.
Ca si conduc\i a si convec\i a. radia\i a
termi ca are un mare rol i n tehnica in-
stala\ii lor. in multe aparate si instalatii
cu agen\i termi ci cu temperaturi ridi ca-
te, radi a\i a reprezinta una din formele
de baza ale transmisiei caldurii i ntre
corpuri . Sistemele de incalzire prin ra-
dia\i e sun! exempl ele cele mai eloc-
vente care se bazeaza pe schimbul de
caldura radi ati v.
Radiatiil e termi ce (infrarosii) se ba-
zeaza pe aceleasi legi fundamentale
ca si radi a\iil e lumi noase (Pl anck,
Wi en, Stefann si Baltzmann, Kir choff si
Lambert) , deosebirea const and in
ceea ce pri veste lungimea de unda
(.A. = 0,8 .. . 800) si efectele lor fi zice.
Ecua\ia transmisiei de caldura prin
radia\i e intre doua suprafete S 1 si S 2
de t emperaturi Ti> T2 asezate ori cum
i n spatiu si care schimba i ntr e ele cal-
dura prin radia\ie are forma generala.
a oo c,J(Ji. Y _(l)' lf f
' t 100 ) 100 JslS:' rrr'
[W] (1 .6.18)
notand cu:
<1J,
1
= J J COSW
1
C
2
0Slu, dS,dSz
SlS2 '/[(
( 1.6. 19)
i n care cJ>21 este coeficientul de ira-
diere reciproca (coeficientul unghiular
mediu sau factorul de forma) si se cal-
cul eaza pr in metoda integrarii di recte
sau metode aproxi mative (met oda
coefi cien\ il or lui Poleak sau metoda in-
tegrari i cu diferente fi ni te).
i n calculele practi ce se uti lizeaza
metoda coeficient ilor lui Poleak, adica:
(1.6.20)
i n care q; 12 si qi?! sunt coeficienti i
unghiulari medii si se pot calcula
tinand seama de for ma, pozitia si ma-
1. lnstala!ii de incalzire
rimea suprafe\elor care schimba cal-
dura i ntre ele. La calculul instala\iil or
de incalzire pri n radia\ie, determinarea
coefi cien\il or unghiulari med ii ip 12 si ip21
nu pun probleme deosebite dat fiind
faptul ca suprafe\ele care schimba
caldura i ntre ele au forme geometri ce
bine definit e (dreptunghice, patrate
etc.), iar pe de alta parte pozitiil or lor
' in spatiu. una fa!a de cealal ta, sunt
; paralele sau perpendi culare.
in calcule se utili zeaza si ecuati a:
012 = S1 ifi12 a,lJ1 - 12) [W] (1.6.21)
i n care coefi cientul de schimb de
caldura prin radia\i e
(
T
1
) ( T
2
r
a ,=C 12
1
00 100 =C12b [W/ m
2
K]
11- 12
(1 .6.22)
unde b este factorul de temperatura,
iar C12 este coeficientul de vari a\i e re-
dus pentru cele doua suprafete.
1.6. 1.4 Schimbul global de caldura
Caracteri sti ca cantitativa a procesu-
lui general de schimb de caldura i i
constitui e coefi cientul global de trans-
mi sie a caldurii k sau rezisten\a t ermi -
ca globala R.
in regim sta\ionar, schimbul global
de caldura se exprima sub forma
Q = kS.11 [W] (1 .6. 23)
sau
Q = (S.11)/ R [W] (1 .6.24)
in care .11 este diferenta dintre cele
doua fluide. iar S suprafa\a de schimb
de caldura.
Expresia coefi cientului gl obal de
transmisie a calduri i printr-un perete
plan. campus din mai multe straturi .
' are for ma:
k=---- --
1 ,. (j 1
- +I__L+ -
a1 i =1 A. ; cr. 2
[W/ m
2
K] (1 .6.25)
expri mand rezisten\a termi ca cu:
1
1 n 0 1
R=-+ I --1+- [m2K/W] (1.6.26)
a1 i =1 .A., a,
Expresia coeficientului global de
transmi sie a calduri i printr-un perete
cil indri c compus din mai mul te straturi
are forma:
k=----------
_ 1_ + f_ - 1--!nd,., + --1-
a,d , ,=, 2a, d, a,d,.1
[W/ m2K] ( 1.6.27)
exprimand rezisten\a termica cu:
R = - 1-+ f - 1-
a ,d 1 , "' 1 2A
1
d, a 2d
1
.1
[m2KfW] (1.6.28)
Valorile coeficien\ilor de schimb de
caldura w si m sunt determinate din
condijii le de stare si mi5care a fluidelor .
J. lnstalatii de incalzire Capitolul 1: Probleme generale
1.6.2. Elemente de transfer
de masa
Materialele de construc\ii opun o
anumita rezistenta la trecerea vapori -
lor, in func\ ie de structura lor si de
con\inutul lor de umiditate.
in termotehnica constructiil or, pro-
cesele de difuzie a li chidelor, gazelor
si vaporilor prin porii materialelor (ca-
ramida, beton, lemn, izola\ii etc.) re-
prezinta exemple de transfer de masa
insotit de transmi sia caldurii, absorb\ia
sau modificarea fazelor.
Relatiil e generale ale campului de
umiditate si ale fluidului de vapori dintr-
un element de construc\ii se obtin pe
baza ecuati ei difuziei vaporilor a lui Fick.
g = {3.JC = {J_C1 - C2) {kg/ m
2
] (1 .6.29)
in care f3 coeficientul de schimb
prin di fuzie a vaporil or de apa {m/s],
iar C 1 si C2 sunt concentra\iile vapori -
lor intre planuril e unde se produce di-
fuzia [kg/ m
2
].
Expresia fluxului de vapori difuzat se
poate calcula $i in func\ie de diferenta
presiunilor parti ale ale vapori lor de
apa,
g = /:J,pv 1 - pv2) [kg/m
2
] ( 1.6.30)
in care b este coefi cientul de schimb
prin difuzie a vaporilor .
Campul de concentratie pv al vapo-
rilor dintr-un element de construc\ii se
determina, in mod analog, ca si cam-
pul de temperatura T cu relatia:
rea, transpor tul si distributia fl uidelor,
formeaza sistemul hidrauli c sau insta-
latia hidrauli ca.
in instala\iil e de incal zire, se intal-
nesc in general doua situatii di stincte:
- data fiind instala\ia cu toate ele-
mentele componente, se cere sa se
determine diametrele conductelor prin
care circula astfel incat la consumatori
sa fie asigurate debi tele de caldura
soli citate, indiferent de pozi\ia aces-
tora in raport cu punctul de producere
sau de racord. Operatiunea se rezuma
la calculul de dimensionare a re\elei
de conducte a instal a\iei .
- data fiind instala\ia cu toate ele-
mentele componente, inclusiv diame-
trele conductelor care alcatuiesc re\ea-
ua de alimentare cu agent termic, se
cere sa se verifice din punct de vedere
; hidraulic si anume daca sunt asigurate
debitele de caldura solicitate la con-
sumatori. Opera\iunea se rezuma la
verificarea corectitudinii calculului hi-
draulic de dimensionare al conductelor.
in instala\ii le de incalzire, mi scarea
fluidelor este, de obicei, turbulenta si
numai in cazuri excep\ionale este lami-
nara.
La calcul ele hidraulice ale unei retele
de conducte este necesar sa se \ina
seama de caracteristicile:
- geometrice: numarul de noduri , nu-
marul de tronsoane si lungimea aces-
tora precum si de numarul de inele;
B( )
Pr= Pvr R v Pvr Pv2
[Pa] (1 .6.3 1) !
- hidraulice: debite (fluid, caldura),
viteze ale fluidului, sarcini hidraul ice
disponi bile.
in care:
Re\elele de conducte din instalatiile
de incalzire sunt inelare (inchise), iar
curgerea fluidelor este considerata ca
o miscare permanenta si unidimensio-
- Pvl si pv2 sunt presiunile parti ale
ale vaporilor din aer din cele doua me-
dii separate de elementul de construc-
!ii ;
1 nala, fiind caracterizata prin doua ma-
rimi principale:
- Rvx - rezistenta la vapor i a elemen- i
tului de construc\ii pana in stratul x,;
- Rv - rezistenta la vapori a elemen-
tului de constructi i [m/ s] care se calcu-
leaza cu rela\ia:
[m/ s] ( 1.6.32)
in care:
- M
1
este coefi cientul de difuzie al
vaporil or de apa in func\ ie de tem-
peratura medi e a stratului [s-
1
] ;
- 8
1
- grosimea fi ecarui strat [m];
- ko
1
- factor de rezisten\a la perme-
abilitate la vapori a stratului j.
1.6.3_ Curgerea fluidelor
In conducte
Ansamblul de conducte impreuna cu
utilajele (cazan, pompe, schimbatoare
de caldura etc .) si accesori il e respec-
ti ve (robinete, vane, clapete de reglare
si de sens etc.), care asigura produce-
- viteza fluidului v [mis]
- cota piezometrica H = z + _E__
pg
care reprezinta caracteristica de
presiune a curentului unidimensional,
variabil in lungul curentului de la o
sectiune la alta, datorita disiparii con-
tinue a energi ei hidrauli ce in caldura
prin lucrul mecanic al fortelor interne
de viscozitate.
1.6.3.1 Modelul matematic al unei
reJele inelare este dat de:
- ecuatia de continuitate:
G = v1S1 - v2S2 = canst. (1 .6.33)
- ecuatia energiilor (Bernoullif.
(
p ) ( av' ) ( p ) (av')
z+ - + - lz+- + - +hr,,
pg ' 2g ' rg ' 2g
in care: r. z + _(!_)
pg ,,, ,
(1.6.34)
- sunt energii le potenfial e in punctele
1 si 2 de pe tronsonul de conducta;
(
av
2
)
2g 1Sc
- energiil e cineti ce in punctele 1 si 2
de pe tronsonul de conducta.
hr 1.2 este energia disipata intre punc-
tele 1 si 2
- relafiile pentru calculul pierderilor
de sarcina
pierderile de sarcina lineare, re-
prezen tand consumul de energie me-
canica a unitatii de greutate a fluidului,
cand acesta parcurge di stan\a I, adica
este energia consumata pentru invin-
gerea rezisten\elor de frecare a fluidu-
lui pe Reretii conductelor
.1pd = RI [Pa] ( 1.6.35)
Pi erderea de sarcina lini ara unitara
este data de rela\i a:
R= '1Po
I
[Palm] (1.6.36)
Este dependenta de raza hidraulica
r, de viteza fluidului v, de natura fluidu-
lui (caracteri zat prin densi tatea p si co-
eficientul de vi scozitate dinamic TJ) pre-
cum si de rugozitatea Ea pereti lor con-
ductei , exprimata prin coeficientul de
frecare .:l, si se poate scri e sub forma
.:l v
2
R=-- p
d 2
[Palm] (1.6.37)
Coeficientul de frecare sau de rezis-
tenta hidraulica lineara .:l a fast studiat
prin cercetari experimentale si a rezul -
tat ca:
- pentru curgere laminara in conduc-
te R < 2320 se calcul eaza cu relatia lui
' Darcy:
.:l = 64
Re
(1 .6.38)
- pentru curgere turbul enta se utili -
zeaza formul a lui Colebrook - White:
1 [ 2,51 k
-;=-21og Re -Fi+ 3,7 1 d (1 .6.39)
in care:
- d este diametrul conductei [mm] ;
- k - rugozi tatea absoluta [mm] .
pierderile de sarcina locale apar
de-a lungul conductelor in zonele de
neuniformita\i (curbe, coturi , robinete,
vane etc.) si se calculeaza cu relati a:
.1p,= Z o.. [Pa] (1.6.40)
in care sunt coefici en\i de
rezisten\a locala, dependenti de forma
obstacolului care produce rezisten\a lo-
cala.
1.6.3.2 EcuaJia fundamentala a
pierder i lor de sarcina
Pentru retelele din instala\iile de incal -
zire, \inand seama de rela\i il e 1.6.37 si
1.6.40 se prezinta astfel:
}_/ v' , v
2
--;; P+ Ic:--;;P [Pa]
sau
..
1
Capitolul 1: Probleme generate I. lnstalatii de incalzire
[Pa] (1.6. 41)
unde ti nand seama de ecuatia de
continuitate 1.6.33, i n care, expri mand
sectiunea conductei in funct ie de di a-
metrul d [mm] si debut ul de fluid
G [kg/ h] se obtine forma fi nala a pier-
deril or de sarcina totale.
..1p = 6,25 1 0 ~ (li.+ ~ l [Pa]
d'p d )
(1.6.42)
relati i pe baza caruia se fac calculele
hidrauli ce de dimensionare $i de veri -
fi care a re\elelor de conducte din in-
stalatiil e de incalzire.
1.6.3.3 Calcu/u/ hidraulic al refelelor de
conducte
in calculele practice pot interveni cazurile:
- cunoscut a fiind re\eaua de conducte
a instala\i ei, cu caracteri sti cile fi ecarui
tronson (lungimea I, diametrul d, debitul
de fluid G) si traseul cu rezisten\ele loca-
le, prin inl.ocuirea valorilor date de rela\ia
1.6.40 si efectuarea operatiilor respecti ve
se obtine pierderea de sarcina .1p.
- cunoscut fiind traseul re\elei de con-
ducte si caracteri sticil e fi ecarui tronson
(lungimea I $i debitul de flui d G) $i , in
unele cazuri , presiunea disponibi la H, se
cere sa se determine diametrele con-
ductelor care alcatui esc tronsoanele re-
telei. in acest caz probl ema se reduce la
dimensionarea re)elei de conducte, care
Nr Denumirea
crt.
1 Caldura masica
2 Caldura latenta de vaporizare
3 Coefi ci ent de transfer de caldura
4 Conductivi tate termi ca
5 Debit (flux) de caldura
6 Densi tatea fl uxului termic
7 Energie
8 Entalpie specifi ca
9 Forta
10 Presi une
11 Put ere
12 Putere calorica
13
Rezisten\a termica
14 Temperatura
15 Viscozitate dinami ca
I
I
'
este mai di fi cila, deoarece coeficientul lui interi oare
Darcy - ). - depinde de diametrul conduc- a = 0,33, iar pentru re\elele de transport
tei si de vi teza v a fluidul ui. a = 0, 10. i n cazul necunoasterii presiuni i
Calculul de dimensionare a unei retele se disponibile H, diametrele preliminare ale
face printr-un calcul iterativ, impartindu- conductelor se stabil esc i n func\i e de de-
se in etapele: bit ele de fluid G si de vitezele v ale flu-
a - calculul preliminar, in care se stabi - idului in tronsoanele de conducte. Vite-
lesc diametrele preliminare ale conducte- zele vale fluidul ui i n tronsoanele de con-
lor, presupunand cunoscute, fie presiu- ducte se considera, i n general, cres-
nea di sponibila H (ex.: instala\iil e de in- catoare de la consumatori spre sursa
calzire prin gravitate, instalatiil e cu abur termi ca.
de presiune joasa etc. ) fi e viteza v a flu- b - calculul de verificare consta in a ve-
idului (ex. : instalatii le de incalzire cu apa rifica daca pentru diametr ele preliminare
calda cu circulati e prin pompare etc.). stabilite, pierderil e de sarcina i nregistrate
i n cazul cunoasterii presiunii disponibile
1
la debitele nominale pe diversele circuite
H, diametrelepreliminare ale conductelor alimentate dintr-un nod sunt mai mici
se stabilesc in func\i e de debitele de fluid sau sensibil egale cu presiunea dis-
G $i de pi erderea de sarci na Rm. Valoa- poni bi la in nodul respectiv, adica:
rea Rm se determina din relati a care ex- :r (RI+ Z) ~ Hd [Pa] (1 .6.45)
prima legatura dintre pierderil e de sarci- Pentru calculul hidraulic al conductelor
na totale I: (RI + Z) ale circuitului consi- sunt necesare urmatoarele opera\ii preli-
derat si presiunea di sponibila H cunos- minare:
cuta, a aceluia$i circuit, adica: i - intocmirea schemei coloanelor instala-
H 2'. :r (R/+Z) [Pa] (1 .6.43) I ti ei de incalzire care se deseneaza la
unde se aproximeaza ca pentru pierderi - ' scara 1 :50 sau 1:100 plansele dintre ni -
le de sarcina in rezisten\ele locale se veluri , coloanele, corpurile de incalzire cu
consuma 2 = aH, rezultand pentru in- legaturil e la coloane;
vingerea rezisten\ei lineare: - intocmirea planului profilului re\elei de
:r R ~ = (1 - a)H, de unde se ob)ine: distribu\i e a conductelor care alimentea-
(1 - a )H
Rm=---
II
[Palm] (1 .6.44)
$i in care valoarea coefi cientului a este
stabi lit pe baze stati sti ce considerandu-
se pentru instalatiil e de incalzire
1.7. Marimi ~ i unitafi de masura
I
Sistemul de unita\i
SI M kgf s
J/kg K kcal/kg C
I
J/kg kcal/kg
I
W/m
2
K kcal/m
2
h C
W/mK kcal/mhC
W, kW kcal/h
W/m2, kW/m' kcal/m
2
h
J, kWh kgf m, kcal
J/kg kcal/kgf
N kgf
Pa, N/m
2
, bar kgf/cm
2
, at,
kgf/m
2
W = J/s kgfm/s
kcal/h
-
kJ/kg kcal/kg
m
2
KNI/ m
2
h C/kcal
K
oc
kg m s kgf s/m
2
za col oanele;
- inscrierea pe fiecare tronson de con-
ducta din plan si schema: debitul de
caldura 0 , sau debitul de fluid G; lungimea
I $i diametrul d ale conductei Un ipoteza
verifi carii regimului hidraulic al instalatiei).
Rela)ii de conversie
1 W/m
2
K = 1/41 85, 5 kcal/kgf- C
1 J/kg = 1/41 85,5 kcal/kg
1 W/m
2
K = 1/ 1, 1623 kcal/m2 hC
1 W/mK = 1/ 1, 1623 kcal/ mh "C
1 kW = 103 W/m
2
= 860 kcal/h
1 kW/m
2
= 10
3
W = 860 kcal/m
2
h
1 J = 0, 102 kgf m
1 kW = 1Q3 W = 860 kcal/h
1 J/kg = 1/4185,5 kcal/kgf
1 N = 0,102 kgf
1Pa = 1 N/m
2
= 10
5
bar = 0, 102 kgf/m
2
1 at = 1 kgf/m
2
1 W = 0, 102 kgfm/s
1 kW = 103 W = 860 kcal/h
1 kJ/kg = 1/4, 18 kcal/kg
1 m2 KNI/ = 1, 1623 m2 hC/kcal
1 K = 1 C
Punct triplu al apei: 0 C = 273, 16 K
1 kg m s = 0, 102 kgf s/m
2
-
. -
. - .... ..:;
Capitolul 2
Protectia termica a cladirilor
' ..
.. . . .
.. . . ., ..
_;. . - -
.. ,. ....
. - ; - ""'
,_ : . .. , .... :.
. : .... -'- . ' ..
"1'

.,. .
.. --.-:
. .. - .
Capitolul 2: Proteqia termica a cladirilor I. lnstalatii de incalzire
2.1. Elementel e
de constructii ale cl adirilor
Protec\ia termica a elementelor de
construc\ii care delimiteaza incaperile
incalzite, se real izeaza in vederea asi-
gurarii cli matului interior impus de exi-
gentele igienico-sanit are $i de confor t
la cladirile de locuit si ter\iare, de con-
ditiil e necesare desf3$urarii muncii $i
procesului tehnologi c la clac.Jir il e in-
dustri ale, precum $i pentru reducerea
consumului de energie $i de com-
bustibi l in exploatare. Prolec\ia ter -
mica se realizeaza atat pentru ele-
mentele de construc\ii perimetrale. cat
$i pentru elementele de construc\ii
interioare care despart spa\i 1 intre care
exista o diferenta de temperatura mai
mare de 5 K.
2.1.1. Anvelopa cladirii
Este alcatuita din totalitatea suprafe-
\elor elementelor de construc(ii perime-
trale care delimiteaza volumul interior
(incalzit) al unei cladiri, de mediul exte-
rior sau de spa\ii neincalzite din exte-
riorul cladirii.
Calculele si verificarile termotehni ce
se refera la urmatoarele elemente de
construc\ii perimetrale:
partea opaca a pere\ilor exteriori,
inclusiv suprafa\a adiacenti1 rosturilor
deschi se;
componentele transparente $i
translucide ale peretilor exteriori $i
acoperi$urilor (tamplaria exterioara, pe-
re\ii vitra\i si luminatoarele);
plan$eele de pe ultimul nivel, de
sub terase $i poduri ;
plan$eele care delimiteaza cladirea
la partea inferioara fata de mediul exte-
rior (bowindouri, ganguri de trecere etc.);
plan$eele de peste pivnile si sub-
soluri neincalzite;
placil e amplasate pe sol si pere\ii de
pe cont urul exterior al subsolurilor par-
tial sau complet ingropate in pamant:
pere\ii $i pl an$eele care separa vo-
lumul cladiri i de spa\ii adiacente nein-
calzite sau mull mai putin incalLite,
precum si spatiul rosturilor inchise.
2.1.1.1 Perefii exteriori
in zona !or opaca - sunt executati
dintr-un singur material (monostrat) -
figura 2.1.1 a - sau din mai multe
straturi de materiale diferite (mul ti strat)
- figura 2.1. 1 b.
2.1.1.2 Elemente de construcJii vitrate
Prin acestea se realizeaza iluminatul
natural. trecerea partiala a radia\i ei
solare $i ventilare naturala a spatiilor
interioare. Ele sunt: tamplaria ex terioa-
ra (f erestre $i usi). peretii vitrati ,
luminatoarele.
3 24
f-!--1---
, 3.
;-.
29 - A
2.
' ' --;-t-
EXT
EXT
EXT
INT INT
i 1 30 ... 40
1
14 .. 2s
1
-.. ................
1==::::::--4 ... :' .... ><'
EXT .
.---..,.--'"'-.... ' .. .
. ,,., .....
INT ---,.__=,'>::<' INT
t=::=:::::-''l'<,,:---<
'<,-..:.:' . .-
3
11
5
r ...
24 2
I !
(115) i '-
---"---- -
=
=
E
=-
EXT
-----
--- -
--
INT
-- ---
b4
3, 24
6
--=
----

-
===

...___


'==:
=:
24 4 4 10
-1 : '
bs b5
Fig. 2.1.1. Perefi exteriori:
a - monostrat;
16
EXT.
I=====-===.
a , - zidarie de caramida plina; az - zidarie de caramida
eficienta GVP; a
3
- zidarie de blocuri din beton celular BC/\
GBN35 sau GBNSO;
b - multistrat;
b 1 - structurali din beton arrnat. captu5it cu zidarie de
:::::::::= ' INT blocuri BCA; b2 - structurali din beton armat captusiti cu
:::::::::::= "
termoizola.tie din po/istiren celular sau vata minerala
protejata cu zidarie de caramida eficienta: b3 - panouri mari
din beton armat tip sandwich, cu termoizolatie din
pol1stiren celular sau placi din vata minerala G 100; - structurali sau nestructurali din
zidarie de caramida eficienta. cu termoizolafic din polistircn ce/ular sau vata minera/a
protejata cu zidarie de caramida eficienta; bs - cu strat de aer neventi/at; bB - cu strat de
I aer ventilat; b1 - cu strat de termoizolatie situat la interior.
Tamplaria exterioara (ferestre si U$i)
este compusa din ansamblul rama (toe
$i cercevea) si foli e de geam.
Rama se executa din lemn, din metal
(aluminiu sau o\el) - cu sau fara inser\ie
de material termoizolator pentru rupe-
rea pun\ilor termice. Dupa modul de
deschidere ramele pot fi simpl e, cupla-
te si duble (fig. 2. 1 2)
Vitrajele se executa din unul, doua sau
mai multe foi de geam; pot fi simple sau
termoizolatoare (duble sau tripl e).
Geamul simplu poate ti clar incolor,
absorbant sau ref lectant.
Geamurile terrnoizolatoare (lermo-
pan) sunt executate din doua sau trei
foi de geam, sudate sau etan$ate pe
contur. astfel in cat intre foi sa . se cre-
eze un spa\iu inchis, ermeti c, umplut
cu aer sau cu alte .gaze inerte (argon.
kripton. xenon etc.) sau un spatiu par-
\ial vidat. in scopul reducerii transferu-
lui conductiv $i convectiv intre foil e de
geam. Una sau ambele foi ale geamu-
lui termopan pot fi tratate special.
Ferestrele $i U$ile cu cercevele meta-
li ce sun! prevazute cu tampoane ter -
moizolante pentru intreruperea pun\ilor
termice (fig. 2. 1.3).
Este important ca la elementele mo-
bile ale tamplariei exterioare sa se ia
masuri speciale de etansare contra
r. lnstala!ii de incalzire
infiltratii lor de aer, prevazandu-se gar-
nituri din cauciuc sau din alte materi ale
simi lare.

2
2
INT

1 2
3
Ug2
a
b EXT
RF1i ,.

1
Ra I RF

,--"
RF21
c
2
d e
Fig. 2.1.2. Tampl arie ext eri oar a: ferest re
di n lemn:
a - fereastrii simplii ; b - fereastrii cuplatii ;
c - fereastra dub/a; d - usii vitrata; e -
opaca:
1 - toe: 2 - cercevea: 3 - geam (simplu, dublu
sau triplu) : 4 - panou opac.
?
\
'
\
I
I
I
i :1
-.-
' l_.1..-- -'--"'---'--'
a
c
I
c
I
__J_
d
T
- b, - ..J j. --b2----l
- - ___ b_1 _______ __,
b
Fig. 2.1.3. Ferestre din met al :
a - variant3 cu tampoane avand
A = 0, 2 ... 0.3 Wl m-K si C:b
1
::; 0.2 b
1
;
b - variantii cu tampoane avand
A = 0. 1 ... 0, 2 W/ rn-K si Eb
1
<O 0,3 bf.
d = di stan\a minima i ntre profi lele din
aluminiu opuse:
b
1
- latime;:i tampoanelor termoi 7olante:
b, = lati mea tocului si a cercevelei:
c = tao:mon termoi zolant.
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
2. 1.1.3 Terase $i plan?ee spre poduri
neincii tzite
Pl anseele de terasa (fig. 2. 1.4) au,
obligat ori u, in componenta \or si urma-
toarele straturi :
- straturi cu ro\ termo si hidroizolator;
- beton de panta, pentru reali zarea
inclina\iei necesare in vederea colecta-
rii ape\or pluviale;
- bariera contra vapori lor de apa,
amplasata pe partea calda a stratului
termoizolator ;
- strat de difuzie sau strat de aer
ventilat, ampl asate deasupra elemente-
lor din care trebui e elimina\i vaporii de
apa (sape, beton de panta etc.);
- protec\ia exterioara a hidroi zola\iei:
strat de pietri s de 4 cm grosime - la te-
rase necirculabile, dale prefabricate din
beton - la terasele circulabile, sau pe-
licu\e speciale.
Planseele spre poduri (fig. 2. 1.5) sunt
prevazute cu un strat de termoizola\i e
(zgura, cenusa de termocentrala, vata
minerala etc.) protejat cu o 5apa de
ciment de 3 cm grosime.
9
- s

5
3
- 2
2.1. 1.4 Plan?ee spre coridoare
exterioare
Au structura unui planseu obi snuit la
care se adauga un strat de termoizola-
ti e, amplasat fie la interior sub pardo-
seala, fi e la exter ior , montat in cofraj
odata cu turnar ea betonului placii si
protejat cu tencuiala.
2. 1. 1.5 Plan?ee spre pivnif e
?i subsoluri neincii lzite
Sunt prevazute cu un strat de ter-
moizola\ie (polistiren, vata minerala,
vata de sticl a, poliuretan etc.) amplasat
fi e sub pardoseala, fie la intradosul
pl an5eului (fig. 2. 1.6).
La p\anseele spre incaperil e nein-
calzite este necesar a se avea in
vedere si tipul de pardoseala preva-
zut. Se 5tie ca t emperat ura normala a
talpii pi ciorului incal\at est e de 29 .. .
30 C si ca pierderea de caldura su-
ferita de acesta, in direc\ia pardoselii,
in sezonul rece, creeaza senza\ia de
di sconfort. La piciorul incaltat corect
(pantofi , ciorapi), transferul termic se
face preponderent prin convec\ie si
"
N
I
<D
C\i
(N)


--- s
4
3
2
- 12 N
a b
Fig. 2.1.4. Alcatuiri de spre terase:
a - terasa circulabila; b - terasii necircu/abila;
- pl an$eu din beton armat: 2 - beton de panta: 3 - bariera contra vapori lor:
4 - termoizola\ie (poli stiren, vata minerala etc): 5 - strat de difuzie a vaporil or :
6 - sapa de protec\i e; 7 - hidroizola\ie; 8 - ni sip; 9 - dale de mozaic 20 x 20 x 2 cm:
10 - pi etri $ margaritar : 11 - strat de prot ecti e cu foli e refl ectanta; 12 - tencuiala.
Fig. 2. 1.5. Alcatuiri de spre pod
a - cu polistiren sau vatii minerala;
b - cu zgurii expandata;
- pl anseu din beton armat ; 2 - tencui ala;
3 - termoizola\ie (poli stiren, vata minerala
etc): 4 - termoizola\ie (zgura expandata):
5 - sapa de mortar din ci ment.
;'.?;t ............. ; ....... ............ ; ............ ::."-::."::."-: ..... .- ... 5
N
a
l{)
C')
b
5
,<
------- ----------- -----
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstalatii de lncalzire
SUBSOL
:!: 0.00
a
tradosul plan$eului; c - termoizola.tie: spuma
poliuretanica la intradosul planseului;
1 - din beton armat; 2 - sapa de mor-
tar din ci ment; 3 - termoizola\ie din poli stiren
sau vata minerala; 4 - t ermoizolatie din pl aci
de BCA; 5 - spuma pol iuretanica; 6 - mortar
din ciment.
"C
- 2
- 3
4
5
0 2 3 4 Iii I
ii
oc

--- - 5
0 '----- '-------'-
10 20 30 ti[ "C]
b
Fig. 2.1.7. Senzat ia de contort pentru tal-
pa pi ci orului i nc alfat i n funct ie de tem-
peratura pardoselii Op:
a - durata de stationare pe pardnseala {hj;
b - temperatura aerului interior t, {Cj;
1 - prea cald; 2 - adrnisibil ; 3 - racoros;
4 - rece; 5 - foart e rece.
radi a\i e, iar senza\ia de rece depinde
de temperatur a pardoselii , de tem-
per atura aerului in apr opi er ea
pardoselii si de timpul de sta\ionare
(f ig. 2. 1.7).
l a piciorul incaltat usor sau descult
tranferul termi c spre pardoseala se 1
realizeaza, in cea mai mare parte, prin
conductie, in func\i e de temperatura
acesteia si de coefi cientul de asimilare
a caldurii la contact - b - caracteri sti c
materi alului din care este campus
stratul superi or al pardoselii finite:
[W-s- 1t2/m2-K] (2.1 . 1)
b
c
Fig. 2.1.8. Pardoseli reci:
conform datelor din Anexa I [J/kg- K] .
in func\i e de valoarea coefi cientul ui
b, pardoselile se pot clasifica din punct
de vedere al senza\i ei de cal d-rece
(tab. 2. 1.1.).
Rela\i a de coresponden\a intre coef i-
cientul b si coeficientul de asimi lare s 24
este:

b =0,008526 b [W/m2-K] (2. 1. 2)

in care To este peri oada de oscilati e
diurna a temperaturii exterioare
( T
0
= 24 ore = 86.400 s).
in categori a pardoselilor reci sunt
incluse: marmora, pi atra naturala, as-
fal tul, betonul , mozaicul de ciment,
piatra sparta, mozaicul vene\ian, gre-
sia, placile ceramice etc. (fig. 2. 1.8).
in categoria pardoselilor calde sunt
incluse: parchetul , covorul PVC, mo-
cheta etc. (fig. 2. 1.9).
2. 1. 1.6 amplasate pe pamant
Sunt prevazute cu un strat termoizola-
tor pe toata suprafa\a sau eel pu\in pe o
tasie cu la\imea de 1,0 m pe tot conturul,
amplasat fi e peste placa din beton - sub
pardoseala, fi e sub placa din beton.
I Pentru reducerea pierderil or de caldura
perimetrale, este obligatorie prevederea
unui strat termoizolator la nivelul soclului .
2. 1. 1. 7 Pere/ii care separa spafiile
a - beton asfaltic pentru hale industriale: , i ncalzi te de cele adiacente nei ncalzi te
b - dale din piatra naturala (marmura, bazalt,
gresie etc); c - mozaic;
1 - planseu din be1on armat; 2 - beton asfaltic;
3 - mor1ar rni x1 de var c irnent ;
4 - i a1ra naturala; 5 - mozaic.
a
sau mult mai pu/in incalzite
Aceste elemente pot fi sau nu preva-
zute cu un strat termoizolator.
Anumi te elemente de mobili er, de
exemplu, dul apuri le in perete sau
6
3
2
b c
Fig. 2.1.9. Pardoseli calde:
a - parchet lipit pe $apa de mortar; b - covor din PVC; c - mocheta;
1 - din beton armat ; 2 - termoizola\ie; 3 - de egalizare; 4 - larnele parchet de
10 sau 17 mm grosime; 5 - covor di n PVC (l inoleum) de 15 mm grosi rne; 6 - covor tip mo-
cheta de 10 .. . 20 mm grosime.
T abelul 2. 1. 1. Clasificarea pardoselilor din punct de vedere al
senzati ei de cald-rece
Ti pul pardoselii dupa
senza\i a de contort
la contact cu talpa
piciorului
Coefi cient de asimil are
termi ca la contact -b-
[W-s- 112/m2-K]
Coefi cientul de asimilare
termi ca s
24
[W/m2-K]
__ _f_oarte cald _ _ ___ < }_?_Q _____________ <_ =hQ_ __
Cald 350 .. . 700 3, 0 .. . 6,0
___ _-- -- 7D0 ... 1osq_ -
_ _ __ __ _ _ 1050c: 1400 _________ .. 1SQ
Rece > 1400 > 12,0
-
l. de incalzire
biblioteca, pot reprezenta elemente de
separare a spa\iilor int eri oare cu rezis-
tenja la transfer termi c si capaci tate de
acumul are a caldurii , deloc neglijabil a.
in situatia separarii a doua spatii de
temperatur i diferite trebuie luata in
consi derare rezistenta termica introdu-
sa de un astfel de element de mobilier
sub forma sumei rezistenj elor termice
(fig. 2. 1. 10).
Relatia de calcul a rezisten\ ei termi ce
este:
R = LR,= 4R,+ 2RL [m2.KJW] (2.1.3)
I I
q
-
T1
T2
R, R, R, R,

RL
I I
I I
q
I
T1 T2
R, R; R, R;
RL RL
I
I
I I
Fig. 2.1 .10. Schema de calcul a elementelor
de mobilier interior pentru separarea spatiilor
cu temperaturi diferite.
a b c
2
d e
Fig. 2.1.11. Clasificarea puntilor termice:
a - zone cu arii diferite fa exterior fata de in-
terior: b - zone cu grosimi sau/si materiafe
diferit c; c, e - zone cu incfuziuni par,tiale din
materialc cu conductivitii fi diferite; d, f -
zone cu inclu71uni totale din materiale cu con-
duct1V1tat1 diferite; a. b, c. d - pun.ti termice
I i /1 i a r e
e. f - punti termice punctuafe;
1 - punte tennica punctuala; 2 - agrafa in-
------- . -- -
Capitolul 2: termica a cladirilor
in care:
- R, este rezistenta termica superfi -
ciala interi oara (R; = 0, 125 m2.KJW);
- RL - rezisten\a termi ca specifica
prin peretele de lemn al elementului
de mobilier [m2. KJW].
2.1.1.8 ConsideraJii generale privind
alcatuirea anvelopei
Din punct de vedere termotehnic,
elemetel e de constructii care alcatu-
iesc anvelopa unei cladiri sunt realizate
din straturi omogene, cvasiomogene :;;i
din punti termice.
Straturile omogene au grosime con-
stanta cu caracteristi ci termotehnice
uniforme sau care pot fi considerate
uniforme.
Straturi/e cvasiomogene sunt alcatui -
te din doua sau mai multe material e
avand conducti vitati termice diferite,
dar care pot ti considerate ca straturi
omogene avand conductivitati termi ce
echivalente.
Puntile termice (fig. 2. 1.11) repre-
zinta zone ale anvelopei unei cl adiri in
care rezisten\a termica, altfel uniforma,
este sensibil modifi cata ca urmare a
faptului ca izotermele nu sunt paralele
cu suprafetele elementelor de con-
structii . in consecinta, fluxul termi c -
altfel unidirectional - este sensibi l mo-
dificat. in zonele puntilor termice se
modifica :;; i temperaturile superficiale
interioare.
Puntile t ermice apar datorita:
- penetrarii par\iale sau total e a
elementelor de constructii perimetrale,
cu materiale avand o conductivitate
termica diferita;
- schimbarii grosimii elementului de
construcjii ;
- diferentei intre ari il e suprafetelor
interioare :;; i exterioare, a:;;a cum apar
1 la col\urile dintre pere\i, precum :;; i la
1
cele dintre pere\i :;;i plan:;;ee.
Din punctul de vedere al lungimii lor ,
punjile termice se clasifica in: pun\i ter-
mice liniare; pun\i termi ce punctuale.
Din punctul de vedere al alcatuirii !or,
pun\i le termi ce sunt:
- constructive, realizate prin inclu-
ziuni locale de material e avand o con-
ductivitate termica diferita;
- geometrice, reali zate ca urmare a
unor forme geometrice specifice (colturi ,
schimbari ale grosimilor etc.);
- mi xte, avand ambele caracteri stici
de mai sus.
lnfluenta pun\i lor termi ce lini are :;;i a
celor punctuale asupra zonelor cu
alcatuire omogena se cuantifica, in
calcul e, prin coefi cien\i liniari 'JI, res-
pectiv, prin coeficien\i punctuali X, de
transfer termic, care amplifi ca sau, i n
unele cazuri , diminueaza amploarea
fluxului l ermic unidirecti onal.
2.1.2. Aria anvelopei unei cladiri - A -
Se calcul eaza ca suma tuturor ariil or
elementelor de constructii perimetrale
ale acesteia prin care au loc pierderi le
de caldura. Suprafe\ele se delimiteaza
prin axele geometri ce ale elementelor
de construc\ii interi oare :;;i prin fetele
interioare ale elementelor de construc\ii
perimetrale.
2.1.3. Volumul cladirii - V-
Reprezinta volumul deli mitat pe con-
tur de fetele interioare ale elementelor
de construc\ii perimetrale. Volumul Vin-
clude atat incaperile incalzite direct (cu
I elemente de incalzire), cat :;;i incaperile
: incalzi te indirect (Iara elemente de
incalzire), dar la care caldura patrunde
prin pere\ii adiacen\i , lipsiti' de o ter-
moizola\ie semnificativa. in acest sens
se considera ca facand parte din
volumul cladirii: camari, debarale, vesti-
1 buluri , holuri de intrare, casa scarii,
pu\ul liftului :;;i alte spa\ii comune. Nu se
includ in volumul cladirii: camerele de
pubele, verandele, precum si bal -
coanele :;;i logiile, chiar in situa\ia in care
ele sunt inchi se cu tamplari e ex1erioara.
2.1.4. Alegerea elementelor
de constructii din punct de vedere
termotehnic
Se face astfel incat sa se reali zeze,
in principal, urmatoarele:
- rezisten\a termi ca minima necesara
pentru asigurarea cl imatului interior,
limitarea fluxului termic :;;i economisirea
energi ei in exploatarea cladirilor;
- evi tarea condensarii vaporilor de
apa pe suprafata interioara a elemen-
telor de construc\ ii ;
- rezistenta la permeabilitate la va-
pori, pentru limitarea sau eliminarea
fenomenului de condensare a vaporilor
de apa in interi orul elementelor de
constructii;
- stabilitatea termi ca necesara, atal
pe limp de iarna, cat :;;i pe limp de
var a.
De asemenea, la real izarea unui
element de constructii perimetral tre-
buie avute in vedere urmatoarele:
- amplasarea stratului termoizolator
se face de preferin\a spre exteri or; ma-
terialele cu proprieta\i termoizolatoare
bune, dar tara rezistenta mare la per-
meabilitate pentru vapori , creeaza
condi\ii defavorabi le la difuzia vapori lor
de apa daca sunt amplasate catre
interior; ele provoaca 0 cadere brusca
a curbei de temperaturi prin grosimea
elementului, nu insa :;; i o cadere cores-
punzatoare a presiunii , astfel ca apare
peri colul formarii condensatului pe fata
rece a termoizolatiei;
+
Capitolul 2: Protec!ia termica a cl adirilor I. lnstala!ii de incalzire
- bari erele de vapori, alcatuite din
materiale cu rezistenta mare la per-
meabilitatea vaporilor de apa, trebui e
amplasate pe fata calda a t ermoizola-
tiilor;
- pentru ca un element usor sa fi e
echivalent cu unul masiv, este necesar
sa aiba o rezist enta termica sporita cu
atat mai mull cu cat este mai U$or;
- sunt de preferat , in general, solutiile
fara straturi de aer neventilat , deoarece
pri n acestea vaporii de apa tree cu
U$Urin\a, ei neavand, practi c, rezisten\a
la permeabilitatea vapori lor.
2.2. Dimensionarea
elementelor de constructii
perimetral e din punct
de vedere termotehnic
2.2.1. Obiect ivele calcul ul ui
termot ehnic
Verificarea termotehnica se face atat
la cladirile noi, cat $i la cele existente
care urmeaza a fi supuse unor lucrari
de reabilitare si de moderni zare, in- '
diferent de sistemul de incalzire utili zat.
Verificarea termotehnica a cladirilor,
se face la trei ni veluri :
- pe ansamblul cladirii, prin verifica-
rea rezisten\elor t ermi ce specifice me-
dii ale tuturor elementelor de construc-
\ii care alcatuiesc anvelopa cladirii $i
prin verificarea cuantumului coeficien-
tului global de izolare termi ca, ambele
pe considerente termoenergeti ce;
- pe fiecare incapere, prin verif icarea
rezistentelor termice speci fi ce corecta-
te pe consi derente de confort, precum
si pentru obtinerea datelor necesare
proi ectarii instalati ei de incalzire;
- verificari generale: verificarea ab-
sentei peri colului de condensare a va-
porilor de apa pe suprafata interioara
a elementelor de construc\ii ; veri fi ca-
rea lipsei acumularii de apa de la an la
an in structur a interi oara a elementelor
de constructii si el iminarea posibilita\ii
umezirii excesive a materialel or termo-
izolante; verifi carea stabilit atii termi ce
a elementelor de constructii $i a inca-
peril or.
Se admite ipoteza ca transferul ter-
mic se face i n regim stationar .
2.2.2. Calculul termotehnic
pentru stabi lirea grosimii
stratului termoizolator
Dimensionarea stratului termoi zolator
la elementele de constructii perimetrale
cupri nde:
a) Determinarea rezistentelor termice
si anume:
rezist entele termice minime
necesare R',,,c din considerente igieni-
co-sanitare si de confort . astfel i ncat
sa fi e limitata diferenta ti t,max intre tern-
peratura aerului interior $i temperatura
superficiala medie a suprafetei interi o-
are (conf. 2.2.3.2.);
- rezistenfele termice minime nece-
interi or , pr in asigurarea indi cilor globali
de con fort termi c PMV si PPD, in func-
tie de temperaturile medii de pe supra-
fetele interioare ale elementelor de
constructii perimetrale (conf. STAS
13149 ,, Fi zica constructii lor. Ambian\e
sare R 'nec
0
din consi derente igieni co- termice moderate. Determinarea indici -
sanitare si de confor t, astfel incat tern- lor PMV si PPD si nivele de performan-
peraturil e pe suprafe\ele interioare, atat , ta pentru ambian\e").
i n camp curent , cat si in dreptul punti - i c) Calculul la difuzia vaporilor de apa
lor termice, sa fi e mai mari decal tern- prin elementele de construc\j i perime-
peratura punctului de roua e,. fiind evi- trale pentru limitarea condensarii vapo-
tata aparitia condensatului pe supra- : ril or de apa in interi orul acestora (2.2.5).
fe\ele interioare (conf. 2.2.3.2); d) Calculul la stabilitate termica a
- rezistenfe/e termice minime, nor- elementelor de construc\ii peri metrale
mate R'min in scopul reducerii consu- in vederea limitarii oscilatiilor tempera-
mului de energie in exploatare (cont. turii pe suprafata interi oara a acestora.
2.2.3.2); precum si a temperaturii aerului interior
- rezistentele termice specifice co- (conf. 2.2.6).
rectate R' cu luarea in consi derar e a
influentei puntil or termice, pe fi ecare
element de constructii perimetral (cont.
2.2.3. 1).
De asemenea, se lac urmatoarele
verificari :
compararea valorilor R', calculate
pentru fi ecare incapere in parte, cu
rezistentele termice minime necesare
R 'nec stabi lite din consi derente igi eni -
co-sani tare $i de confort (cont. 2.2.3.2);
compararea valori lor rezisten\elor
termice corectate medii R:r, calculate
pentru fi ecare element de constructii
pe ansamblul cladirii. cu rezistentele
termi ce minime normate R ~ i n in scopul
reducerii consumului de energi e in
expl oatare (conf. 2.2.3.2);
Rezisten\ele termice specifice corec-
tate R' servesc $i la:
determinarea coeficient ului global
de izolare termi ca G sau G 1 (conf.
normativelor C 107 / 1 ,. Normativ privind
calculul coeficientil or globali de izolare
termica la cladirile de locuit" sic 107/2
,. Normativ privind calculul coefi cien\ilor
globali de izolare t ermi ca la cladiri cu
alta destinatie decal cea de locui t "}, in
scopul stabi lirii nivelului de performan-
ta termotehnica de ansamblu a cladirii
$i compararii cu valoarea normata,
stabilita in vederea limitarii consumului
de energi e pentru incalzirea cladiri lor;
calculul necesarului de cal dura, in
vederea proi ectarii instalatiilor de
incalzire.
b) Delerminarea temperaturilor pe
suprafata interioara a elementelor de
constructii (util izand programele de
calcul automat). in vederea:
- verif icarii ri scului de apari\i e a
condensatului superfi cial, prin compa-
rarea temperaturil or minime pe supra-
fata interi oara 1
5
; mm cu temperatura
punctului de roua e, a starii aerului din
incapere (determinata in functi e de
temperatura si umiditatea relati va a
aerului interi or);
- verif icarii conditiilor de confort
2.2.3. Determi narea rezistentelor
t ermice speci fice ale elementelor
de const ructii opace
2.2.3. 1 Rezistenfele termice specifice
efective
, Se determina pornind de la cele uni -
! directi onale la care, pentru determina-
: rea rezistentelor termi ce specifi ce co-
; rectate se ia in consi derare influenta
punti:or termi ce.
2.2.3.1.1 Rezistenta termi ca speci fi ca
unidi recfionala - R -
Rezistenta termica specifica unidi -
: rectionala a unui element de constructii
alcatuit din unul sau mai multe straturi
din materi ale omogene, fara punti
t ermi ce, inclusiv, din eventuale straturi
de aer neventil at, dispuse perpendi cu-
lar pe directia fluxului termi c, se calcu-
leaza cu relatia:
R = R
5
, + "I.Rs + LRa + Rse
[m2. KJVV) (2.2. 1)
i n care:
- R
5
; si Rse sunt rezistentele termi ce
superfi ciale determinate cu relatiil e
R
5
, = 1/ a,. Rse = 1/ae in care a; si ae re-
. prezinta coef icien\ii de transfer termic
I superfi cial interi or $i. respectiv, exte-
' rior; valori le rezisten\elor $i ale coefi -
cientil or se considera in calcule in
func\i e de directi a si sensul fluxului ter-
mic conform tabelului 2.2. 1; la deter mi -
; narea rezisten\elor termice ale elemen-
telor de constructii interioare. pe am-
. bele suprafete ale elementului se con-
sidera valori a, = ae = 8 W/ m
2
-K; in
spatiil e neincalzi te, indiferent de sensul
fluxului termi c, se considera
a, = ll'e = 12 W/ m
2
-K;
- R,, - rezisten\ele termice ale stratu-
ril or de aer neventil ate (tab. 2.2.2) se
iau in functi e de directia si sensul
fluxului termic si de grosi mea strat ului
de aer; valoril e din label, din coloana
,, flux termi c ori zontal" sunt valabi le si
pentru fluxuri termice incii nate cu eel
I. de incalzire Capitolul 2: termica a cladirilor
mult 30 fa\a de verti cala, iar cele din
coloanele ,, flux termi c vertical" sunt
valabil e si pentru fluxuri inclinate cu eel
mult 30 fata de ori zontala (m
2
K/W);
Rs - rezisten1a termica specifica a
unui strat omogen al elementului de
constructii se determina cu relatia:
d
R,=i (m2K/W] (2. 2.2)
in care:
- d - grosimea de calcul a stratului ,
[m] ;
. - ..i. - conducti vitatea termi ca de cal -
cul a materialului (Anexa I)
[W/m-K] .
Relatia 2.2. 1 se utili zeaza si pentru
determinarea rezisten\ei termi ce speci-
fi ce in camp curent , a elementelor de
construct ii neomogene (cu pun\i termi-
ce).
in calculul unidirectional, suprafetele
izoterme se considera ca sunt paralele
cu suprafa\a elementului de construc1ii.
La elementele de construc\ii cu per-
meabilitate la aer ridi cata, determina-
rea rezisten\ei termi ce specifice unidi-
rec\i onale se face cu luarea in conside-
rare a prevederi lor STAS 6472/7.
Cand exista un oarecare grad de
ventilare a spa\iului de aer, deci o co-
muni care cu mediul exterior, apar ur-
matoarele situa\i i:
- Strat de aer foart e slab ventilat
cand exista o legatura cu mediul exte-
rior prin intermedi ul unor gauri de di -
mensiuni reduse. Daca intre stratul de
aer si mediul exteri or nu exista ni ci un
strat termoizolant si gaurile prevazute
sunt astfel di spuse inca.t sa nu se poa-
ta naste un curent de aer prin stratul
de aer considerat, stratul de aer se
poate considera in calcule ca un strat
de aer neventil at.
- Strat de aer slab ventilat, cand stra-
turi le de aer au legatura cu mediul ex-
terior prin intermediul unor gauri avand
dimensiuni intre 500 si 1500 mm
2
/ m2
pentru structuri verticale si intre 500 $i
1500 mm2/m2 pentru straturi orizontale.
in aceste condi\ii, rezistenta termica a
1 stratului de aer slab ventilat se consi-
dera in calcule ca jumatate din valoril e
prevazute i n tabelul 2.2.2; daca re-
zisten\a termica Rs a straturilor ampla-
sate intre stratul de aer si mediul ex-
terior depa$e$te 0, 15 m
2
-K/W, rezis-
tenta termi ca a acestor straturi , care se
considera in calcule, se limiteaza la
valoarea de 0, 15 m2 K/W. Trebuie sa
1 se respecte, de asemenea, condi1ia ca
: gaurile sa nu fie di spuse astfel incat sa
favorizeze un curent de aer prin stratul
de aer considerat.
- Strat de aer bine ventilat, cand
i straturi le de aer au legat ura cu mediul
exterior prin intermediul unor gauri
care, pentru straturi vertical e, depa-
$esc 1500 mm
2
/ m
2
si pentru straturi
Tabelul 2.2.1. Coeficientii de transf er termic superficial a; / a.,, in W/m2. K
rezi stentele termice superfici ale Rs; I Rse, in m
2
K/W
Elemente de construc1ii Elemente de construc\ii
in contact cu: in contact cu spa\ii
Directi a si sensul venti late neincalzite:
fluxului ter.mi c exteriorul subsoluri si pivni\e
pasaje deschi se (ganguri) poduri
rosturi deschise balcoane si logii inchise
rosturi inchise
alte incaperi
Ct..IRsi Ct.e/Rse a.;/Rsi a.c/Rse
T, _-f-t ..
Tc
8/0, 125 24/0,042') 8/0, 125 12/0,084
(Tu)
O.e
1
i
1
Te(T11 )
a; -- T,
8/0, 125 24/ 0,042') 810, 125 12/0,084
a.
1
, -+-=T,
O.C i-- T e(T u)
6/0, 167 24/0,042') 610, 167 12/0,084
' ) Pentru conditii de vara: a.e= 12 W/ m
2
K, Rse=0,084 m2K/W
Tabelul 2.2.2. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate
Ra [m2.KfW]
Grosi mea stratului Directi a si sensul fluxului termi c Ra
de aer Ori zontal Vertical
- -
-- --- - --- --
rmmJ ascendent descendent
- -
5
-
0, 11 0.11 ______ Q._11 ____
- --------
7 0, 13 _o, 13 __QJ1 __
- -
10 o_, 1_5 ____
-
0, l._5_ 0, 15
- --
- --
15
-
1
_--92 17
--
__ Q,_l6
- -
_O,
-
25 0,18 ---
-
O_,_!_ _

- -
50
-
0, 18
-----
9_, 16

j
- -
--
100 0,.1_
- ---__Q_.J._6
_ __Q.2_2 __
- - -
300 0, 18 0, 16 0, 23
ori zontale. 1500 mm
2
/ m
2
. in aceste
condi\ii reListent a termi ca se calculea-
za a tat fara aportul stratului de aer' cat
si fara eel a stratur il or amplasate intre
stratul de aer si mediul exteri or.
2. 2.3. 1.2 Rezistenfa termica specifica
corectata - R' -
Rezistenta termi ca specifica corecta-
ta se determina la elementele de con-
struc\ii cu alcatuir e neomogena; ea tine
seama de influenta pun\ilor termice
. asupra valorii rezisten\ei termi ce spe-
: cifice determinate pe baza unui calcul
' unidirec\ional in camp curent. respec-
tiv in zona cu alcatuire predominant
omogena.
Rezisten\a termica specifica corec-
tata R' respectiv, coeficientul de tran-
sfer termic corectat U' se calcul eaza
cu rela\ia generala:
[W/m2.K]
R' R A A
(2.2.3)
in care:
- R este rezisten\a termica specifica
unidirectionala aferenta ariei A
(m2. KfW] ;
- I - lungimea puntilor termice liniare
de acelasi fel, din cadrul suprafe\ei A
[m].
Coeficien\ii specifici lini ari 'I' si
punctuali X de transfer termic aduc o
corec\ie a calculului unidirec\ional, 1i -
' nand seama atat de prezen\a pun\i lor
termi ce constructive, cat si de compor-
tarea reala, bidimensional a, respectiv,
tridimensionala. a fluxului termi c, in zo-
nele de neomogenitate ale elementelor
de construc\ii .
Se fac urmatoarele precizari :
- pun1ile termice punctuale rezul tate
la intersec\ia unor punti termice liniare,
de regula, se neglijeaza in calcule;
- coeficien\ii 'f' si X se determina pe
baza calculului numeric automat al
campurilor de temperaturi si ei se in-
troduc in rela\ia (2.2.3) cu semnele !or
algebrice. Semnul (+) reprezinta o re-
ducere a rezisten\ei termi ce corectate
R' fa\a de rezisten\a termica unidirec-
\ionala R: semnul (-) are o frecven\a
mai redusa si semnifica o marire a
valori i R' fata de valoarea R. in C 107/3
,, Normati v privind calculul termotehnic
1
al elementelor de constructii ale cladi-
i ril or" si in C 107 /5 ,, Normati v privind
; calculul t ermotehni c al elementelor de
constructii in contact cu solul", se dau
tabele cu coefi cien\ii 'I' si X pentru o
serie de detalii utili zate in mod curent;
- pentru calcule la faze preliminare
de proiectare, rezistenta termica speci -
fica corectata a elementelor de con-
struc\ii neomogene poate Ii determina-
ta cu metoda aproximati va de calcul
data in C 107/3. Se procedeaza astfel:
se imparte elementul de construc\ii
.,1 :

.,..
'i
I
Capitolul 2: Protecria termica a cl adirilor
I. lnstala!ii de lncalzire
in straturi paralele cu suprafata ele-
mentului :;; i in zone perpendicul are pe
suprafata acestui a, asa cum se arata in
figura 2.2. 1. Straturile se definesc
i U = 1, 2, 3) iar zonele se definesc
rn (m = a, b. c, d}. Straturil e au grosimi
dr iar zonele au arii Anr Se calculeaza
ariile zonelor A (A A A A ) si
m a
1
b' c d ,
Ponderea acestora f fata de aria
totala A = IA . m .
m .
si uni , reali zate dintr-un material avand
o concl uctivitate termica echivalenta;
},' = !i.J. [W/mK) (2.2.11)
I R.
in care Ra este rezistenta termi ca a
stratului de aer [m2KJW] .
se calculeaza valoarea minima a
rezistentei termice Rmin cu relatia:
Rm
111
= R
5
, +IR,+ Rse [m2.KfWJ (2.2.12)
se calculeaza rezistenta termica
maxima posibila, in procente:
I Roa,; F\n,n 1001 [%)
(2.2. 14)
De exemplu, pentru un raport
Rm,,JRmin = 1.5 eroarea maxima este de
20%, pentru un raport Rma/Rmm = 1,25,
eroare maxima este de 11 % , iar pentru
' R,na/Rmin = 2, eroare maxima este de
33 %.
t = A, _f = Ao.f _ Ac.f Aa
' A ' " A' <-A'" =)\ (2.2.4)
' specifica corectata R' ca medie aritme- '
tica a valorilor Rrim $i Rmm: : 2.2.3. 1.3 Rezistenfa termica specifica
fa+ fb + fc + fd = 1 (2.2.5)
In acest fel , elementul de constructii
a fost impar\it in fragmente m '
sunt omogene din punct de
termic.
Fiecare fragment m {de ex a a
I . , J 2'
a;i, b 7, b2 ...... )are o conducti vitate ter- !
fllica A.m; o grosime d o pondere f si
0 rezistenta termi ca Ff . m .
' mr
se determina vatoarea maxima a
rezistentei termice (Rma,), folosind rela-
tia de calcul:
1 f, f
0
f, f
fe= R + R,, + +,;;,, [W/m2 K] (2.2.6)
. in care: Ra, Rb, Re :;;i Rd reprezinta re-
Ztstentele termice R, calculate cu rela-
tia (2.2. 1)
se determina rezistentele termice I
echivalente R
1
ale fi ecarui strat neo- '
mogen in parte:
[W/m2.KJ _
f:?' R., Ro, R c 1 R.1, (2.2.7) !
in care:
R _!!J__R _ d, -R d ,
ar A ' bJ A ' q- - , d1 = -
1 o, ..t , A.c1,
(2.2.8)
Rezistentele termice echivalente R
;e pot calcula, in varianta, cu relatia:
1
R,=% [m
2
KIW] (2.2.9)
_ in care A.'; este conducti vitatea terrni -
I
I
'
\
!
i
'
c.a echivalenta a stratului j, care se cal-
culeaza cu relatia
l'I = }.a,- fa + Ab{fb )._CJ .fc + A.dJd[Wlm K]
j . (2.2.10) I
- n aceasta vananta de calcul, stratu-
iile de aer neventilat trebuie sa fi e inl o-
cU! te cu str aturi de acelea:;;i dimen-
1
Flux
' lerrnic
--- ---
II 111
Slratun "(
123
I

d1d3
17 -1
d;>
Fi

1 Schema calcul pentru de-1

1
_ marea rezrstenter termice corectate R'
_PT
1
n metoda aproxirnativa.
-----
medie - R;,,-
[m2. KfW) (2.2.1 3)
Rezistenta termi ca specifica medie a
se calculeaza eroarea relativa unui element de constructii se
Tabelul 2.2.3. Valorile normate pentru !If; max [K]
Grupa Destinatia cl adirii
<{',
l Valori normate L1t; max
cladirii [%]
I
[K)
!
Pere ti Tavane Pardoseli
Cl adiri de locuit ,
I
camine, internate
I
60 4,0 3,0 2,0
I Spitale, policli ni ci s. a.
;
50 I 4,5 3,5 2,5
Cre$e, gradinte
. scoli , li cee $.3.
- 1-- - - ------ -- - -- --
_ ____J - --- - --- -----
Alte cladiri social I 50 4,5 3,5 2,5
II - culturale,cu regim
I
I
i
normal de umiditate
'
I
I----
-- ----- -- -- ---..-- --- -------
Cladiri sociale cu regim
:
ridi cat de umiditate
!
!
'
I
Ill Cladiri de produc\ie '
60 6,0 4,5 3,0
cu regim normal de
i
I
umidi tate '
- -- - ---- ---- -- - -
------- -- -- --- -- ---
Cladiri de produc\ie
I
-575 0,8 - D.t, max
3,5
i
IV cu regim ridi cat
I
I
de umiditate '
6t; max = t; - ei,
'
") e, - este temperatura punctului de roua corespunzatoare lui t, :;;i <pi din
incapere _
Temperatura punctului de roua 8, [
0
C]
Umiditatea
relati va
a aerul ui cp
[%]
100
95
90
85
80
75
70
65
60
--
55
50
45
40
35
30
25
-
12
+ 12 0
+ 11 ,2
+ 10,4
+ 9,6
+ 8,7
+ 7,7
+ 6, 7
+ 5,7
+ 4,5
+ 3,2
+ 1,9
+ 0,4
- 1.0
- 2,6
- 4,5
- 6.6
Temperatura aerului interi or t, [C]
14 16 18 20
- -----
+ 14 0 + 16 0 + 18 0 + 20 0
+ 13,2 + 15,2 + 17,2 + 19,2
+ 12,4 + 14,3 + 16,3 + 18.3
+ 11 ,5 + 13,5 + 15,4 + 17,4
+ 10.6 + 12,5 + 14,5 + 16,5
+ 9,7 + 11,6 + 13,5 + 15.4
+ 8.6 + 10,5 + 12,4 + 14.4
+ 7,5 + 9,4 + 11 ,3 + 13,2
+ 6.4 + 8,2 + 10, 1 + 12,0
+ 5. 1 + 7,0 + 8,8 + 10.7
+ 3,7 + 5,6 + 7,4 + 9,3
+ 2,3 + 4, 1 + 5,9 + 7,7
+ 0,6 + 2,4 + 4,2 + 6,0
- 1, 1 + 0,5 + 2,3 + 4, 1
- 2,9 - 1,3 + 0,2 + 1,9
- 5,0 - 3,5 - 2,0 - 0,5
22
+ 22 0
+ 21,2
+ 20,3
+ 19,4
+ 18,4
+ 17,4
+ 16,3
+ 15, 1
+ 13,9
+ 12,5
+ 11, 1
+ 9,5
+ 7,8
+ 5,9
+ 3.6
+ 1, 1
J. de incalzire
calcul eaza cu relatia:
R =J__ = IA,
m u;,, I(,A, u;) I(A,/ R;)
Capitolul 2: termica a cladirilor
in care u; sunt coefi cien\i de transfer
termic corecta\i, aferen\i suprafetelor
A
1
[W/ m
2
K];
Rezistentele termice medii R:r, se pot
calcula:
tii exteriori la o incapere de col\ ;
- pentru un nivel al cladi rii ;
- pentru ansamblul unei cladiri.
2.2.3.2 RezistenJe termice specifice
normate
[m2.KJW] (2. 2.15)
- pentru o incapere avand mai multe
suprafete aferente unui acelui a$i ele-
ment de constructii , de exemplu, pere-
Rezistentele termice specifice efective,
calculate dupa metodologia indicata la
Tabelul 2.2.5. Presiunile de saturatie ale vaporilor de apa - p
5
- pentru dfferite temperaturi ale aerului [Pa]
Fractiuni de C
t
0.0 0, 1
I
0,2 0,3
I 0,4 I 0,5 0,6 I 0.7 0,8 I 0,9
oc
Presiunea de saturatie a vaporil or de apa p, [Pa)
Pentru domeniul de temperatura de la 30 pana la O C
30 4244 4269 4294 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469
29 4006 4030 4053 4077 4101 41 24 4148 4172 4196 4219
28 3781 3803 3826 3848 387 1 3894 39 16 3939 3961 3984
27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 37 17 3793 3759
26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544
25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343
24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151
23 28 10 2827 2845 2863 2880 2897 29 15 2932 2950 2968
22 2645 266 1 2678 2695 27 11 2727 2744 2761 2777 2794
21 2487 2504 2518 2535 255 1 2566 2582 2598 2613 2629
20 2340 2354 2369 2384 2399 24 13 2428 2443 2457 2473
19 2197 22 12 2227 224 1 2254 2268 2283 2297 23 10 2324
18 2065 2079 209 1 2105 2119 2132 2145 2158 2172 2185
17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052
16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926
15 1706 1717 1729 1739 1750 1762 1773 1784 1795 1806
14 1599 16 10 162 1 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695
13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588
12 1403 14 13 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488
11 13 12 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394
10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1279 1287 1295 1304
9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218
8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 11 25 1133 1140
7 1022 1008 1016 1023 1030 1038 1045 1052 1059 1066
6 935 942 949 955 96 1 968 975 982 988 995
5 872 878 !384 890 896 902 907 913 919 925
4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866
3 759 765 770 776 78 1 787 793 798 803 808
2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753
1 657 662 667 672 677 682 687 69 1 696 700
0 6 11 616 621 626 630 635 640 645 648 653
Pentru domeniul de temperatura de la O pana la -20 C
0 61 1 605 600 595 592 587 582 577 572 567
- 1 562 557 552 547 543 538 534 531 527 522
-2 517 514 509 505 501 496 492 489 484 480
-3 476 472 468 464 461 456 452 448 444 440
-4 437 433 430 426 423 419 415 412 408 405
-5 40 1 398 395 39 1 388 385 382 379 375 372
-6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340
-7 337 336 333 330 327 324 32 1 318 315 312
-8 310 306 304 301 298 296 294 29 1 288 286
-9 284 28 1 279 276 274 272 269 267 264 262
-10 260 258 255 253 25 1 249 246 244 242 239
- 11 237 235 233 23 1 229 228 226 224 22 1 219
- 12 217 215 213. 211 209 208 206 204 202 200
- 13 198 197 195 193 19 1 190 188 186 184 182
- 14 18 1 180 178 177 175 173 172 170 168 167
- 15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152
-16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138
- 17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126
- 18 125 124 123 122 121 120 11 8 11 7 116 11!:>
-19 114 113 11 2 111 110 109 107 106 105 104
-20 103 102 101 100 99 98 97 96 95 94
i
' I
,/
,r
l
Capitolul 2: termica a cladirilor I. lnstalatii de incalzire
2.2. 3. 1, este necesar a fi comrarnte cu
rezistentele termice specifice normate.
cele care asigura, pe de o parte, condi-
tiil e igienico-sanitare $i de contort iar, pe
de al ta parte. realizeaza economii impor-
tante de energie in exploatare. Aceasta
se face pentru fi ecare incapere in parte,
respectiv, pentru ansamblul claclirii.
2.2.3.2. 1 Rezistenfe termice specifice
normate pentru asigurarea condifiilor
igienico-sanitare :;i de contort
Rezi sten\ele termice specifice nor-
mate (necesare) se determina astfel in-
cat sa se asigure limitarea diferen\elor
de temperatur a .JI, max intre tempe-
ratura aerului interior I; $i temperatura
superficiala medie 1
5
; m corespun-
zatoare fi ecarei incaperi:
.M, max = I; - 1
51
m [K] (2.2. 16)
Pentru toate categoriile de cladiri , se
calculeaza pentru fi ecare element de
construc\ii perimetral rezisten\a termi-
ca necesara din COnSiderente ingieni- I
co-sanitare.
Pentru elementele de construc\ii
opace, se utili zeaza rela\ia:
R' "":=_ .J_t _ [m2.KJW] (2.2. 17)
a i .1 l ma>.
in care ...1 1; max este data in tabelul
2.2.4 in functi e de destinati a cladirii $i
de tipul elementului de constructii.
La elementele de construc\i 1 care se-
para incaperea incal zita de un spatiu
neincalzit, in loc de valoarea I, - le,
in rela\i a 2.2. 17 se introduce diferen\a
de temperatura (I; - lu), in care lu re-
prezinta temperatura in spati ul neincal- !
zit , determinata pe baza unui calcul de
bi lan\ termi c.
La elementele de construc\ii care se-
para incaperea incalzi ta de un spatiu
mai pu\in incalzit , in loc de valoarea .di,
in rela\i a (2.2. 17) se introduce diferen\a
dintre cele doua temperaturi interioare
conventionale de calcul.
Rezi stent ele termice specifi ce corec-
t ate R' ale tuturor elementelor de con-
struc\ii perimetr ale calculate pentru fi e- 1
care incapcre in parte, trebuie sa fi e
mai mari decal rezisten\ele termi ce ne-
cesare:
R' 2: [m2. KJWJ (2.2.1 8)
Condi\ia 2.2. 18 se apli ca $i la ele-
mentele de construc\ii adi acente rostu-
ri lor inchi se, izolate fa\a de mediul ex-
teri or, la verifi carea termot ehnica a ele-
mentelor de constructii interi oare, spre
incaperil e neincalzite sau mai putin in-
calzite, precum si la cladiril e incalzite
cu sobe.
La elementele de construc\ii ale in-
caperil or in care sta\ionarea oamenil or
este de scurta durata (de exemplu, ca-
sa scarii, holuri le de intrare i n cladiril e
de locuit etc.) valoril e .JI, m<Jx din tabelul
2.2.3. se rnaresc cu 1 C.
Pentru i ncareril c cladiril or de pro-
duc\ie cu degajari importante de cal-
dura, valoarea .JI, max nu se normeaza,
daca este indeplinita una din urmatoa-
rele condi\i i:
- degajarile de caldura depa$eSC CU
eel pu\in 50 % necesarul de caldu-
ra de calcul;
- densitatea fluxului termi c degajat
este de eel pu\in 23 W/ m
2
de ele-
ment de constructii ;
- suprafata interioara a elementului
de construct ii este supusa unui flux
radiant permanent sau este spalata
de aer uscat $i cald.
Relatia 2.2.1 7 nu se aplica la supra-
f e\ele vitrat e.
Pentru elementele de construc\ii u-
$Oare - cu exceptia suprafe\elor vitrate
- sunt valabi le valorile de mai jos,
prin care se urmare$te a se compensa
iner\ia (exprimata prin greutate) redusa,
prin rezisten\e termice specifice sporite:
pentru 20 kg/m
2
= 2,50 m
2
K/W
pentru 50 kg/m
2
= 2,00 m2 K/W
pentru 100 kg/ m
2
= 1,80 m2 K/W
pentru 150 kg/m
2
= 1,60 m
2
K/W
2.2.3.2.2. Rezistenfe termice specifice
normate pentru eliminarea condensarii
vaporilor de apa de pe suprafeJele
interioare
in dreptul tut uror puntilor termi ce.
Us, min Is; colt) 2: e, [
0
CJ (2.2.19)
Temperatura punctului de roua se
poate determina din tabelul 2.2.4, in
functi e de temperatura interioara con-
ventionala de calcul t, $i de umiditatea
relati va a aerului interior , <p,. De aseme-
nea, temperatura punctului de roua se
poate calcula $i astfel:
- se determina presiunea par\iala a
vaporilor de apa din incapere, cu rela\i a:
p,, =

[Pa] (2.2.20)
in care:
- p
5
este presiunea de satura\ie co-
respunzatoare temperaturii aerului inte-
ri or, conform tabelului 2.2.5 [Pa];
- <p; - umiditatea relativa a aerului
: urned interior [%];
- din tabelul 2.2.5. se determina tern-
; peratura pentru care presiunea partiala
a vaporil or de apa, calculata cu rela\ia
2.2.20, devi ne presiune de satura\i e;
valoarea ob\inuta este temperatura
punctului de roua e,.
Temperatura pe suprafat a interioara
a elementelor de construc\ ii tara pun\i
termice (sau in campul curent al ele-
mentelor de construc\ii cu pun\i termi -
ce) se determina cu rela\ia:
,j t
t.,=t,---
a R
[OC]
(2.2.2 1)
Se determina astfel incat sa asigure ;
limitarea temperaturilor pe suprafetele
interioare ale elementelor de constructii
perimetrale sub temperatura punctului
de roua e, atat in camp curent, cat $i
La elementele de constructii adia-
cente spa\iil or neincalzite, in locul
valorii .di = I; - te in relatia de calcul
2.2.21 se introduce diferen\a de tem-
peratura (I, - tu).
Tabelul 2.2.6. Rezistente termice minime R!n;n ale elementelor de constructii,
pe ansamblul cladirilor de locuit
Nr. R;,,;n [m2. KJW]
crt. Elementul de construc\ii Cladiri oroiectate
pana la 1.01 . 1998 dupa 1.0 1. 1998
Pereti exteri ori
'
1
I
(exclusiv suprafe\ele '
vi trate, inclusiv pere\ii
1,20
: 1,40
--
adiacenti . ;
- --- --
2 Tampl ari e exteri oara 0,40 0,50
3 Plansee peste ulti mul
-
_r:iivel. sub !erase sau __ 2, 00
--
3, 00
..
-
----
4 Pl an$ee peste subsoluri
--
0eincalzite :?i pivni\e 1, 10
___
5 Pereti adi acenti rosturilor inchise 0, 90 1, 10
Plansee care delimiteaza cladirea
6 la partea inferi oara, de exterior 3,00 4,50
(la bowi ndouri, ganguri de
---

----- ---------- ..
---------- . ------
7 Pl aci pe sol (peste CTS) 3,00 4,50
--- - - ----- -
8
Placi la partea inferi oara a
demi solurilor
sau a subsolurilor incalzite
4,80
(sub CTS)
4,20
-- !-----'- ---- - ----- ---- - -----
-- -- ----
9
Pere\i exteri ori , sub CTS, la
demi soluril e sau la
subsoluril e incalzite
2, 00 2, 40
!
I
1. lnstala!ii de incalzire Capitolul 2: termica a cladirilor
in zona puntilor termice, temperaturi -
le 1
5
, . se determina printr-un calcul a1_:1-
tomat al campului de temperaturi. In
mod curent, pentru determinarea tem-
peraturi lor minime 1
51
mm este sufi cient a
se face calculul campului plan. bidi-
mensional , de temperaturi .
Temperatura superfi ciala medie afe-
renta suprafetei interioare a unui ele-
ment de constructii se poate determina
cu rela\ia:
.1 I
fs1m= fi ---
a, R'
[OC]
(2.2.22)
in care R' este rezistenta termica spe-
cifica corectata, dupa necesitati , fie a
unei incaperi, fie a ansamblului cladirii.
La elementele de constructii adia-
cente spatiil or neincalzite, in locul valo-
rii .di se introduce diferen\a de tempe-
ratura (I, - lu).
Cu ajutorul temperaturilor superficia-
le medii t
5
, m determinate cu rela\ia
2.2.22 se pot calcula si verifi ca indicii
globali de confort termic PMV !?i PPD,
precum !?i indicatorii specifi ci di scon-
fortului local: temperatura suprafetei
pardoselii , varia\ia pe verticala a tern-
2
peraturii aerului si asimetria temperatu-
rii radiante, in conformitate cu STAS
13149.
Pentru toate categorii le de cladiri, se
calculeaza pentru fi ecare element de
constructii perimetral rezislenla termi-
ca necesara R;,ec
8
din condi\ia de limi -
tare a temperaturilor superficiale astfel
incat sa nu apara fenomenul de con-
densat pe suprafata interioara a ele-
mentel or de constructii , cu rela\i a:
R' = .11 [m2. KJW]
nec9 a,(t,-8,) 1,- a.
(2.2.23)
2.2.3.2.3. Rezisten/e termice speci fice
normate pentru reducerea consumului
de energie
Rezisten\ele termice medii pe
cladire, pe fi ecare element (cont.
2.2.3.1.3) se compara cu rezi sten\ele
i termice minime R:r,;n indicate de actele
! normative in vigoare, astfel incat sa fie
I indeplinita conditia:
j
1
3
/
2
-
R:r, R;,,;n [m2. KJW] (2.2.24)
Pentru cladirile de locuit valoril e nor-
II

I
5
/ 3
/ 4
"
I
... i .. . i ... 1 .. v
=
I

- - '-....
l[)
=
>->- -
I
Ill!
,__
0
=
e
(')
"'
=
I
l()
-
.
0
N
. -
-

/

"'
N
"' (\J
0 0 II
N O'>
I
N"
f
,/
I

=-
= I
==
.
= I
"'
O'>
=
==
I
- d
c=
I
:-:-: -:. -:-:.:-: """1'i n

...:C..--L-- ';l_
_,:;:.

. I'-
'-J
I
'
5
'
I I
Fig. 2.2.2. Scheme pentru exemplul de calcul 1:
I - sectiune onzontala; II - sect1une verticala; 1 - beton armat; 2 - zidari e din caramizi; 3 - poli -
stiren celul ar ; 4 - beton sirnplu; 5 - mortar din ci ment.
mate ale rezistentelor minime R:r, se
dau in tabelul 2.2.6.
Exemplul de calcul 1
Se calculeaza rezistenta termica
specifica corectata R' pentru peretele
exterior al unei incaperi amplasate la
ultimul nivel al unei cladiri de locuit,
folosind metoda de calcul exacta, cu
coeficienti specifici lini ari !?i punctuali
de transfer termic .
Dimensiunile si alcatuirea peretelui
exterior rezulta din sectiunea ori zontala
!?i din cea verticala care se dau in
figura 2.2.2. Se utili zeaza zidari e din
carami zi cu goluri verticale tip GVP
avand A. = 0,60 W/ m-K, de dimensiuni
1 240 x 115 x 88 mm !?i terrnoi zolatie din
polistiren celular de 84 mm grosime
avand A. = 0,044 W/ m-K. Se prevad
agrafe de legatura realizate din otel
inoxidabil 4qi6/m2. Peretele este tencuit
cu mortar avand 3 cm grosime la
exterior $i 2 cm grosime la interior, cu
). = 0,93 W/ m-K.
Termoizol atia terasei este realizata
din polistiren celular de 10 cm grosime
I
, cu A. = 0,044 W/ m-K. Tamplaria exte-
. rioara este dubla din lemn.
Rezolvare:
1. Pentru determinarea rezislenfei
termice, specifice unidirectionale R, se
aplica rela\ia 2.2. 1 in care valorile coefi-
: cientilor de transfer termic superfi cial s-
au considerat a; = 8 W/ m
2
-K $i ae = 24
W/m2K, conform tabelului 2.2. 1, iar
valorile coeficien\ilor de conductivitate
1
termica, A., conform datelor din Anexa L
1 0,355 0,080 0,05 1
R=- +--+--+--+-=
8 0,600 0,044 0,93 24
= 2,63 rri'- K/ W
Pentru stratul de polistiren celular
s-a considerat in calcul grosimea mini -
ma posi bila, avand in vedere abaterea
admisa ( 4 mm) fata de grosimea
nominala de 84 mm.
2. Determinarea coeficientilor speci-
fici liniari si puncluali de transfer lermic
Pe baza detaliilor din figura 2.2.2 !?i
din C 107/3, se extrag coeficien\ii lini -
ari de transfer termic, pentru grosimea
peretelui d = 45 cm si pentru conduc-
ti vi t at ea ter mi ca a zidariei A.
1 = 0,60 W/ mK. Coeficientii ' se dau in
I tabelul 2.2.7. .
! Pentru detaliil e ,,d" !?i ,,e" s-au con-
siderat valoril e v corespunzatoare
grosimii a = 10 cm, avand in vedere
I Ca determinanta din punct de Vedere
termotehni c nu este grosimea plan-
!?eului, ci grosimea consolei din beton
arm at.
Coefici entul punctual de transfer
termic aferent agrafelor metalice qi 6 mm
se extrage din ,,Normativul - C 107/3,
pentru d = 45 cm si A. = 0,60 W/ mK:
"'
I
,.
{
Capitolul 2: termica a cladirilor I. de lncalzire
Tabelul 2.2.7. Stabi lirea coeficientilor 'f' (pentru exemplulul de calcul 1)
---------- - - -
-
Detaliul
Sectiuni din fi gura 2.2.2
a lntersec\i e pereti
Ori zontale b Colt pereti
c Glaf lateral fereastr a
d pardosealii
- lnt ersec\i e
e
perete cu
ta van
Verticale
f Glaf inferior
f-
g fereastra superi or
1,80 2-2
!'1 'd
Zone
111
Straturi
::.: : : ---. -:: :
l[) . . - . . . - .
' 00 b .. . .. . .. . ........ .
1- 1
2
-t+
'9 r127


I 4
1
2


//I
/ .. ,
b
a
\ // ,;, ) N ; 2:;
1,.. . / _. / , !

/ '"'... ,/.
.,
'- 1
1
4
J

or -'//' )
c<\;"I ,, , , . /.
d <Di
,
/.,,. /, i' / /

J ,- /'
3
II
t 1 2 3'4' s-
a q= r--- r------
\ l .
I .
"b'1b\ . I .
"dld
-+-
. .-1- 1
: t : I
r
1- ..
,. .
Fig. 2.2.3. Schemele pentru exemplul de calcul 2:
I - alcatuirea peretelui exterior; II - zonele carac teristice ale peretelui exterior;
Ill - impartirea peretelui in zone de straturi;
1 - beton armat: 2 - vata minerala G 100: 3 - polistiren celular; 4 - mozaic.
X = 0,0039 WIK.
3. Determi narea ariei $i a lungimilor
Din fi gura 2.2.2, rezulta:
A = 4,08 2,825 - 1,80 1,20 = 9,366 m2
fa = lb = 2,825 m
R' =-
1
-=145 m?-K/ W
0,688 '
Exemplul de calcul 2
2
4
52
23
31
53
54
le = 2 1,20 = 2,40 m
id= le= 4,08 m
1
1
= 1
9
= 1,80 m
Numarul de agrafe este:
9,366 4 = 37 buc (4 buc/m
2
)
4. Determinarea r ezistenfei termice
specifice corectate (R') a peretelui
exteri or
Se calcul eaza rezistent a termi ca
specifica corectata R' pentru peretele
ext erior al unei incaperi dintr-o cladire
de locuit, amplasata i n zona climati ca
II , folosind metoda de calcul aproxima-
tiva din anexa H din ,, Normativul - C
107/3.
Se utili zeaza relati a 2.2.3:

Fr R A A
L ('+' I) = 2,285 (0,01+0,09)+2,400, 15 +
+ 4,08( 1,40+0,26)+ 1,8(0, 16+0, 10) =
= 2,743 WIK
Peretele exteri or este reali zat dintr-un
panou mare prefabricat :;; i are alcatuirea
din figura 2.2.3 I :;;i II.
Numarul
'
tabelului din
[W/mK]
c 107 /3
cu stalpisor
0,01
0,09
cu nervuri 0, 15
a = 10 cm 0, 14
a = 10 cm
0,26
a' = 10 cm
a = 9 cm 0, 16
h = 20 cm 0, 10
axele geometri ce al e peretilor $i plan-
seelor paralele cu fluxul tE'.rmic. Perete-
le are o structura neomogena pe am-
bele directii $i punti termice.
Se imparte panoul in zone di stincte
din punct de vedere termic, conform
figurii 2.2. 3 Ill , astfel:
a - zona de nervuri (punti termice)
din beton armat ;
b - zona de camp, alcatuita din mai
multe straturi, cu termoi zolati a
din placi de vata minerala G100;
c - zona de imbinare ori zontala;
d - zona de imbinare verticala.
in tabelul 2. 2.8 se calculeaza, pe
I zone, valoril e LRs.
: Caracteri sticil e termotehnice ale ma-
i terial elor se iau din Anexa I.
Pentru stratul de mozaic se iau ace-
\ leasi val ori ca pentru stratul de beton
armat.
- Se calculeaza ariile corespunzatoa-
re fi ecarei zone:
zona ,,a" (nervuri):
! A,,=(2 1,800,05)+(2 1,300,05)=0,3 1 m
2
zona ,, b" (camp):
Ab=(2 0,652,55)+(1, 25 1,90)=5,69 m
2
zona ,,c" (imbinare orizontala}:
Ac=3,600, 15=0,54 m2
zona ,, d" (imbinare verti cala):
i Acr2 0, 202,55= 1,02 m2
Aa+Ab+Ac+Acf'0,31+5,69+0, 54+ 1,02=
=7,56 m
2
Suprafa\a opaca a peretelui :
: A=3,60 2,70- 1,80 1,20=7,56 m
2
! Verifi care:
i A=A.,+Ab+Ac+Ad
; - Se calcul eaza rezistenfele termice
specifice unidirectionale:

125+0,042=0, 167 m
2
K/W
R - L R
5
+ (R
5
; + Rse}
zona ,,a"
R
3
=0.167+0,167=0, 334 m2K/W
zona ,, b"
Rb=1,784+0,167=1, 951 m2K/W
zona ,,c"
m2.KNJ
zona ,,d"
Rcr 1.494+0,167=1,66 1 m2 K/W
LX = 37-0,0039 = 0, 144 WIK
U = J._ = _ 1_ + 2,743+ 0,144 =
Se verifi ca daca peretele respecta
incadrarea in valorile normate prevazute
de actele normati ve in vigoare, avand in
vedere ca amplasamentul cladirii este i n
zona II climati ca din Romania.
Rezolvare: - Se calcul eaza ponderea zone/or cu
1. Oeterminarea rezistentei termice relati a 2.2.'1 (fi gura 2.2.3, Ill )
Fr 2,63 9,366
= 0,380+0,308 = 0,688 W/ rri' K
specifice corectate R' se face apli cand
1
relatii le 2.2.4 ... 2.2. 13.
Di mensiuni le panoului sunt egale cu
1 dimensiunil e peretelui exterior, intre
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
0,3 1 5,69
f, ---=0,041; f
0
- = 0,753;
7,56 7,56
0.54 1. 02
fc= --=0,07 1; fd= -=0,135;
7,56 7,56
f., + f0+ fc + fo = 1,00
- Valoarea maxima a rezistentei
termice se calculeaza cu relatia 2.2.6.
_ 1_ = 0,041 + 0,753 + 0,071+0,135 =
Rnw 0,334 1, 951 0,864 1,661
= 0,672 W/rrt-K
Rm.J, = -
1
- = 1,488 rri'-K/ W
0,672
- Se calculeaza rezisten\ele termice
ale straturil or 1' ... 5' (fig. 2.2.3, 111)
ti ca a valorilor Rmax si R min utili zand re
latia 2.2.13:
R' = 1. 488+ 0,706 - 1.10 rrtK/W
2
2. Determinarea rezistentei termice
necesare se face uti lizand rela\ia 2.2. 17:
.1 t

a jf,m,,
unde t, = + 20 C; te = - 15 C (zona II
climatica); '11 = 20 - (-15) = 35 K; pentru
valoarea L1f; max = 4K (tabelul 2.2.3) $i
a, = 8 W/m2-K; R:.X = 35/8-4 = 1,09 m2KJW
Rezulta ca se indepline$te conditi a
data de rela\i a 2.2. 18: R' >
2.2.4. Rezistente termice
ale suprafetelor vitrate
_1__ =
1
,00 = 1350 W/ m' K
R; 0, 12 ' Rezisten\ele termi ce ale tamplari ei
1. 62 exterioare (ferestre $i U$i vitrate) din
_1_ = 0,041 + 0,753 + 0.206 =
4
.
65 1
W
/
rri'-K lemn, ale luminatoarelor si ale peretil or
!{ 0,024 0,024 0,024 I exteriori vitra\i sunt date in
1,620 0.048 0.044 I 2.2. 9.
_1_ = 0,112 0,753 + 0,135 =
6209
W/rri'-K ' Pentru tamplariile metalice simple,
[?, 0,036 0,036 0,036 ' realizate din profile din o\el, se consi-
1.620 0.048 0.044 dera urmatoarele rezisten\e termice:
J_ = 0.274 + 0,753 =
21814
W/ rri'--K - cu o foaie de geam simplu
R, 0.020 0,020 ' R = 0, 17 m
2
K/W
1. 620 0.048 - cu o foaie de geam termoizolant
J_ = 1,00 = 23 143 W I m' K R = 0,28 m
2
K/W
R, 0,07 Pentru al te tipuri de elemente de
1. 62 j construc\ii decal cele cuprinse in tabe-
- Valoarea minima a rezistentei fer - lul 2.2.9, rezisten\ele termi ce specifice
mice se calculeaza cu rela\ia 2.2. 12: se determina prin experimentari de ca-
1 1 1 1 I tre institute de specialitate.
Rmm=- f'- --+ --+ - -+
8 13,5 4,651 6,209 I Din considerente de contort interior,
1 1 1
1
rezisten\ele termice speci fi ce ale elemen-
+ 21. 814 + 23, 143 + 24 = telor de constructie vitrate trebuie sa fi e
=
0
.
706
m?K/W : mai mari decat valorile din tabelul
I
, 2.2. 10. De asemenea, din considerente
- Se calculeaza rezistenta termica de economie de energie termi ca, la cla-
specifica corectata R' ca medie aritme- dirile de locuit rezi stentel e termice ale
tamplariei exterioare trebuie sa fi e mai
mari decal valoril e din tabelul 2.2.6.
2.2.5. Difuzi a vapori lor de apa
pri n elementele de construcf ii
Comportarea unui element de con-
struc\ ii la difuzia vapor il or de apa este
corespunzatoare daca indeplineste
conditiile:
- cantitatea de apa mw provenita din
: condensarea vaporil or in masa ele-
mentului de construc\ii in perioada
rece a anului, este mai mica decal
cant itatea de apa mv care s-ar putea
I
evapora in
adi ca:
peri oada calda a anului ,
I
i mw < mv [kg/m
2
] (2.2.25)
Nu se admite acumul area progresi-
va, de la un an la altul, a apei provenite
din condensarea vaporilor i n interiorul
elementelor de constructii.
- cre$terea umidita\ii rel ative masice
. .1 W, la sfar$ilul perioadei de condensa-
, re interioara, nu depa$e$le valoarea
maxima admisibila '1 Wadm data in tabe-
lul 2.2. 11 , unde:
- 100-m. 0
Ll W - - - < Ll Waam ( Yo] (2.2.26}
pd..
in care:
- p este densitatea aparenta a
material ului care s-a umezit prin con-
densare [kg/ m3];
- dw - grosi mea stratului de material
I
in care se produce acumulare de apa
[m].
Metodele de calcul care pot fi
\ utilizate la studiul comportamentul ui
: elementelor de construc\ii la difuzia
. vaporilor sunt:
i - metoda de calcul aproximata baza-
! ta pe analiza fenomenului fi zic cu valori
Tabelul 2.2. 8. Calculul valorilor I.Rs lul de calcul 2
Oensitatea Grosimea Conductivitatea
Nr. Denumirea aparenta stratului termica de calcul Rs= d!A.
crt stratului p d A.
[kg/ m3] [m] [W/ mKJ [m
2
K/W]
a. Zona de nervuri (pun\i termice)
1
I
Belon armat
I
2400 0, 27 1,62
I
0, 167
Zona ,,a" LRs = 0, 167
b. Zona de camp
1 Bel on armat 2400 0, 19 1,62 0, 117
2 Va ta minerala G 100 100 0,08 0,048 1, 667
Zona ,,b" LRs = 1,784
c . Zona de imbi nare orizontala
1 Belon armat 2400 0,246 1.62 0, 152
2 Poli stiren celular 20 0,024 0,044 0,545
Zona ,,c" LRs = 0,697
d. Zona de imbinare verticala
1 Belon armat 2400 0,21 1,62 0, 130
---
2 Polist iren celular 20 0,06 0,044 1,364
-----
Zona ,,d" 'f,Rs = 1,494
,.
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstala!ii de incalzire
medii, in ipoteza regimului stati onar:
- metoda de calcul i n regim real ne-
stationar , bazata pe analiza dinamica a
fenomenului fizic printr-o metoda cu
diferente finit e de timp (analiza in timp
real).
in practica curenta se foloseste cu
bune rezultate prima metoda.
Verificaril e se fac fie pe baza
calculului numeric automat, care da
direct valorile mw . .1W si .JWadm, fi e
manual , prin rezolvare grafo-analitica,
utilizand relatiile de calcul din STAS
6472/4.
Pentru peretii exteriori ai cladirilor de
locuit, reali za\i dintr-un singur strat
omogen sau cvasiomogen, nu este ne-
cesara verificarea prin c:alcul a
comportarii la difuzia vaporilor de apa;
fac excep\ie pere\ii exteriori ai incape-
rilor cu umiditati relative ale aerului in-
terior de peste 60 % (sauna, uscatorii,
spalatori i).
2.2.5. 1 Verificarea gratica a difuziei
vaporilor de apa in interiorul
elementelor de construe/ii
Etapele calculului sunt urmatoarele:
1) Se stabilesc rezisten\ele termice
specifi ce ale straturi lor componente,
Rs, utilizand relatia 2.2.2.
2) Se stabileste variatia ternperaturii
in interiorul elernentului de construc\ii,
in ipoteza temperaturii exterioare egale
cu temperatura rnedie anuala a perioa-
dei reci tern care se considera:
pentru zona I: fem = + 10,5 C
pentru zona II : t ern = +9,5 C
pentru zona Ill : t em = +7,5 C
pentru zona IV: t ern = +6,5 C
Calculele se fac in ipoteza ca ele-
mentul de construc\ii este alcatuit din
straturi omogene perpendiculare pe
fluxul termi c.
in aceasta ipoteza se pot determina
urmatoarel e temperaturi :
pe suprafata interioara a elementului
de construc\ii, pe baza relatiei 2.2.2 1;
pe suprafa\a exterioara a elemen-
tului de construc\ii cu rela\ia:
Ll t
fsc= l., =--
<X,, R
[OC]
(2.2.27)
.1 [ = (, - f.,m
intr-un pl an n din interiorul elemen-
tului de construc\ii , cu una din rela\i ile:
f,, = f, - (Rs, + L Rs
1
) (
0
C] {2.2.28}
sau:
(
0
C] (2.2.29)
in care LRsi reprezinta suma rezis-
tentelor termice specifi ce ale straturil or
amplasate intre suprafa\a interioara,
respectiv, exteri oara si planul n.
Temperaturi le din interiorul elementelor
de constructii neomogene se pot deter-
mina pri ntr-un calct..1l numeric automat al
campului bidimensional de temperaturi.
3) Se stabilesc temperaturil e rnedii
ale straturilor si, corespunzator acesto-
ra, din tabelul 2.2. 12, se determina va-
lori le coeficien\ilor de difuzie a vapori-
lor de apa Mr
ale straturilor componente iar pe ordo-
1 nata presiunile la vapori ;
6) Se reprezinta grafic curba de va-
ri atie a presiunilor de satura\ie corecta-
' te ale vaporilor de apa in interiorul ele-
mentului de construc\ie Pskcor> calcula-
' ta cu relatiile urmatoare (2.2.31):
pentru zona I:
4) Se determina rezistenta la permea-
bilitate la vapori Rv a elementelor de
construc;tii, pe baza coefi cientilor de di-
fuzie a vaporilor de apa M; si a factorilor
rezi sten\i la permeabilitate la vapori '
(1/ K
0
) dati in Anexa I utilizand rela\ia:
(
i=' Rsu-1.11 J2 [Pa]
Pskccx =Pskm+ 172 I --
1= 1 R
pentru zona II :
1
R,. = R,.,+ R. 2+ ... +R,.,, = 2,d, Kai M,
;
[m/s] !
(2.2.30) l
J
2
'' R"'
1
' - 'il
PsAcC>" = Psi.m + 162( I - -
J= l R
[Pa]
5) Se reprezinta grafic elementul de
construc\ii, <amplasandu-se pe abscisa
rezisten\el e la permeabilitatea la vapori
pentru zona Ill:
Tabelul 2.2.9. Rezistente termice specifice R pentru elemente de constructii
vitrate
Elementul de construc!ii vitrat R (m2 K/W]
Tampl arie exterioara din lemn
- simpla, cu o foaie de geam 0, 19
- simpla, cu un geam termoizolant 0,33
- simpla, cu doua foi de geam la di stanta de 2 .. .4 cm 0,31
- simpla, cu o foaie de geam si un geam termoizolant
la distan!a de 2 .. .4 cm 0,44
- cuplata, cu doua foi de geam la di stan\a de 2 .. .4 cm 0,39
- cuplata, cu o foai e de geam si un geam termoizolant
la distanta de 2 . .4 cm 0,51
- dubla, cu doua foi de geam la distanta de 8 ... 12 cm 0,43
- dubla, cu o foai e de geam si un geam termoizol ant
la distan\a de 8 ... 12 cm 0,55
- tripla, cu trei foi de geam 0,57
- tripl a, cu doua foi de geam si un geam termoizolant 0,69
Luminatoare
- cu o foai e de geam 0,18
- cu un geam termoizolant 0,29
- cu doua foi de geam la distanta de 1 ... 3 cm 0,27
- din pl aci PAS
- simple 0,18
- duble .... 0, 34
Pereti exteriori vitra\i
- geam profilit tip U, montat simplu 0, 17
- geam profilit tip U, montat dublu 0,27
- geam profilit tubular 0,30
- placi PAS, montate simplu 0,18
- placi presate din sticla, tip S (Nevada) :
- pereti simpli 0,22
- pere\i dubli 0,42
- caramizi presate din sti cla cu goluri, de 80 mm grosime 0,3 1
- vitrine cu rame metalice, cu o foai e de geam 0,18
Tabelul 2.2.10. Rezistente termice specifice necesare pentru elementele
de constructii vitrate
Grupa cladirii R ;,ec (m2- K;WJ
din tabelul 2.2.3 Tamplaria exterioara Luminatoare Pere\i exteriori vitrati
I 0.39 0,31 0,33
II 0,35 0,28 0,30
Ill 0,3 1 0,25 0,27
IV 0,27 0,22 0,24
La tamplari a exterioara de la casa scarii si de la al te spatii de circula\ie, indiferent de
grupa cladirii , se admite = 0,27 m2KNV
La tamplaria exterioara de la vit rine se admite = 0,22 m
2
K/VV
-
J. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
pentru zona I V:
_ ' s( ; - 1. JJ
(
= > R )2
Psw;, - P:;;,m +132 l,- -
1= ! R
[Pa]
[Pa]
In care: Pskm este presiunea de satu-
ratie a vaporilor de apa In sectiunea k
conform tabelului 2.2.5.
7) Se reprezinta grafic linia presiunilor
partiale Pv ale vaporilor de apa prin uni -
rea punctului Pv, de pe suprafata inte-
rioara a elementului de construc\ii (co-
respunzator temperaturii aerului interior
t; $i umidita\ii relative a aerului interior
l.{J,), cu punctul Pvecor de pe suprafa\a ex-
teri oara a elementului de construc\ii (co-
tabelul 2.2. 13. Considerand tes ca
temperatura de calcul pentru aerul ex-
terior, se reface curba presiunilor par-
tiale de saturatie a vapori lor p
5
si
dreapta presiunilor par\iale Pv- Pentru
stabil irea curbei reale Pv din punctele
Pv; si Pve se due tangente la curba
presiunilor de saturati e p
5
, iar punctul
In care acestea se lntalnesc marcheaza
suprafata de condensare.
5) Se determina cantitatea de vapori
care poate condensa in interiorul ele-
mentului de construc\ii In perioada
rece a anului cu relatia:
m, = 3600 ( p,, - Pscs _ Pscs - P,es J . N
R R' ) w
[kg/m2] (2.2.34)
respunzator temperaturii exterioare fem in care:
$i umiditatii relati ve a aerului exteri or 1.fJe - sunt rezi stentele de per-
- considerat a cu valoarea de 80 %). meabilitate la vapori ale par\ilor ele-
Valorile presiuni lor par\ iale ale vapo- mentului de construc\ii dintre su-
rilor de apa din aerul interior Pv; res- prafa\a interioara $i suprafa\a de
pectiv, din aerul exterior Pve se stabi- condensare $i, respectiv, dintre supra-
lesc cu relatii le: fa\a de condensare $i suprafa\a exte-
p, - q>. P" [Pa] (2.2.32)
1
rioara a elementului de construc\ii
' - 100 I [m/s];
p, _ <fJe Pse [Pa] (2.2.33) - Pscs - presiunea de satura\ie a va-
- 100 porilor de apa pe suprafa\a de con-
in care Psi $i Pse sunt presiunile de densare [Pa].
satura\ie ale vaporilor de apa din aerul 6) Se calculeaza cre$terea umiditatii
interior , restectiv, exterior, determinate relative masice L1W cu rela\ia (2.2.26),
cu ajutorul tabelul ui 2.2.5. corespunzatoare cantita\ii de apa mw
8) Oaca linia presiunilor par\iale, Pv i stabilita cu relatia (2.2.34).
2.2.5.3 Determinarea cantitafii de apa
acumulata care se poate evapora in
perioada ca/da a anului
Etapele calculului sunt urmatoarele:
1) Se stabileste durata perioadei de
evaporare Nv $i temperatura exterioara
medie

pe acesata durata In func\ie
de temperatura fecond, utilizand tabelul
2.2. 14. Considerand ca temperatura
de calcul pentru aerul exterior, se
reface curba temperaturi lor interioare,
curba presiunilor de satur a\ ie a
vaporilor p; si dreapta presiunilor par-
\iale Se considera umiditatea rela-
i tiva a aerului exterior in per ioada calda
a anului de 70 %.
2) Se calculeaza cantitatea de apa
care se poate evapora In peri oada cal-
' da a anului cu relatia:
(
' '
m = 3600 P,cf{. P.,
Pscs -Pves N ' ' )
R;; '
[kg/m2) (2.2.35)
In care:
R R sunt rezisten\ ele la
permeabilitate la vapori a par\ilor ele-
mentului de constructii dintre suprafa\a
de condensare $i. respectiv, dintre su-
prafa\a exteri oara a elementului de
construc\ii [m/s];
- p;cs - presiunea de satura\ie neco-
rectata a vapori lor de apa pe suprafata
de condensare, corespunzatoare
nu intersecteaza curba presiunilor de
1
satura\ie corectate Pscor nu are loc acu-
mularea pregresiva de apa de la an la
an (ca urmare a condensarii vapori lor in
interiorul elementului de construc\ii). In
caz contrar, este necesara imbuna- 1
ta\irea. alcatuirii elementului de con- 1
struc\ii , introducandu-se bariere contra
vapori lor sau prevazandu-se straturi de
Tabelul 2.2.11. maxima admisibila a umiditatii relative masice
aerare sau ventil are a structurii.
2.2.5.2 Ca/culul cantitafii de vapori
care condenseaza in elementul de
construe/ii in perioada rece a anului
Etapele calculului sunt urmatoarele:
1) Se det ermina, prin incercari, tem-
peratura aerului exteri or f econd la care
poate sa apara condensat ul $i tem-
peratura exteri oara pentru care linia
presiuni lor par\iale Pv devine tangenta
la curba presiunilor de satura\ie Ps
2) Corespunzator temperaturii aerul ui
exterior egala cu f ecund, se reprezinta
grafi cul temperaturilor interioare prin
elementul de construc\ii.
3) Se construi e$te noua linie Pv a
1
presiunilor par\i ale pe baza presiunilor
de saturatie $i considerand de aceasta
1
data umiditatea relativa a aerului exte-
rior de 85 %.
4) Se stabile$1e durata perioadei de
condensare Nw si temperatura exte-
rioara medie f.,
5
pe aceasta durata in
func\ie de temperatura t econd, utilizand
I
I
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
,_
9
10
11
12
--
13
14
15
In perioada de condensare t. W adm [%]
-
Cresterea maxima admisibi la
Materialul a umidila!ii relative masice
in perioada de condensare
t.Wadm [%]
Belon greu, cu densitatea aparenta peste
1800 kg/m
3
2
------- ----
Zidarie din caramida plina 1,5
------- --------
Zidarie din caramida sau blocuri ceramice
cu goluri 2
--- - ---------- ---------
Zidarie din blocuri mici din beton
u5or, pline sau cu goluri 5
Placi termoizolante din b.c.a., cu
densitatea aparenta pana la 550 kg/m
3
5
Zidarie din blocuri si pere!i
din beton celular autoclavizat

Tencuieli interioare 2
Panouri din beton u5or (granulit, zgura etc) 5
----- --------- ---- - ----- --------- ----- ---
Umplutura din zgura, cenusa. granulit
'
3
-
Polistiren celul ar I 15
.. ---- -- - --------------
Sticla spongioasa 1,5
Vata minerala si produse din vata minerala
sau fibre de bazalt 3
-------- ---- -- ---
Lemn :;; i produse din lemn antiseptizate
(PFL, PAL, PAF) 5
-
Produse termoizobnte din de5euri
i
textil e sinteti ce 2
- -- .. - ------ -- . - -
Stabilit 2
' ;
Capitolul 2: termica a cladirilor
temperaturii pe aceasta suprafa\a [Pa]. :
3) Se verifi ca condi\ia de neacumula- '
re progresi va, de la un an la altul, a
apei proveni te din condensarea vapo-
1
ril or in interi orul elementelor de con-
struc\i i , cu relati a 2.2.25. i n c: azul i n
care condi\i a nu este indeplinit a, se iau
masuri constructi ve care sa asigure
regimul de umiditate normal al elemen-
tului de constructii: prevederea stratu-
lui de izolare termica la exterior, preve-
derea bari erei de vapori etc.
L lnstala!ii de lncalzire
Exemplul de calcul 3
Se verifi ca, la difuzia vaporil or de
apa, un perete exterior structural din
zidari e de caramida GVP, cu strat de
termoizolatie din polistiren celular de
8,5 cm grosime, protejat cu zidari e de
Tabelul 2. 2. 12. Valori le coeficientilor de difuzie a vaporilor de apa i n aer Mi [s-
1
]
Tm
Fracti uni de C
0,0
I
0, 1
I
0,2
I
0,3
I
0,4
I
0,5
I
0,6
I
0,7
I
0,8
I
0,9
oc
Coefi cienti de di fuzie a vaporilor de in aer Mi. [s
1
] ; (valor ile se inmult esc cu 10
8
)
Pentru domeniul de temperatura de la 30 pana la O C
30 50,34 - - - - - - - . - -
29 50,48 50,47 50,45 50,44 50,42 50,4 1 50,40 50,38 50,37 50,35
28 50,58 50,57 50,56 50,55 50,54 50,53 50,52 50,51 50,50 50,49
27 50,73 50,7 1 50,70 50,68 50,67 50,65 50,64 50,62 50,61 50,60
26 50,87 50.86 50,84 50,83 50,8 1 50,80 50,79 50,77 50,76 50,74
25 51,0 50,99 50,97 50, 96 50,95 50,93 50,92 50,91 50,90 50,88
24 51, 15 51, 13 51, 12 51, 10 51,09 51,07 51,06 51,04 51,03 51,02
23 51,29 51,28 51,26 51,25 51,23 51,22 51,2 1 51. 19 51, 18 51, 16
22 51,39 51,38 51,37 51,36 51,35 51,34 51,33 51, 32 51,31 51,30
21 5 1,50 51,49 51,48 51,47 51,46 51,44 51,43 51,42 51,4 1 51,40
20 51,64 51,63 51,6 1 51,60 51,58 51,57 51,56 51,54 51,53 51,51
19 51,78 51,77 51,75 51,74 51,72 51,7 1 51,70 51,68 51,67 51,65
18 51,93 51,91 51,90 51,88 51,87 51,85 51,84 51,82 51,81 51,79
17 52,07 52. 06 52, 04 52,03 52,01 52. 00 51 ,99 51,97 51.96 51,94
16 52,21 52.20 52, 18 52, 17 52, 15 52,14 52, 13 52, 11 52,10 52,08
15 52,38 52,36 52,35 52,33 52,31 52,29 52,28 52,26 52,24 52,23
14 52,53 52,51 52,50 52, 48 52,47 52,45 52,44 52,42 52, 41 52,39
13 52,67 52,68 52, 64 52,63 52,6 1 52,60 52,59 52,57 52,56 52,64
12 52,81 52,80 52,78 52,77 52,75 52,74 52,73 52,7 1 52,70 52,68
11 52,95 52,94 52,92 52,91 52,90 52.88 52,87 52,85 52,84 52,82
10 53, 13 53, 11 53, 09 53,08 53,06 53,04 53,02 53,00 52,99 52,97
9 53,27 53,26 53, 24 53,23 53,2 1 53,20 53, 19 53, 17 53,16 53, 14
8 53,44 53,42 53,4 1 53,39 53,37 53,35 53,34 53,32 53,30 53,29
7 53,58 53,57 53,55 53,54 53,52 53,51 53,50 53,48 53,47 53,45
6 53,73 53,7 1 53,70 53,68 53,67 53.65 53,64 53,62 53,61 53.59
5 53,87 53,86 53, 84 53.83 53,81 53,80 53,79 53,77 53,76 53,74
4 54,04 54,02 54,01 53,99 53,97 53,95 53,94 53,92 53,90 53,89
-
3 54, 18 54, 17 54, 15 54, 14 54, 12 54, 11 54, 10 54,08 54,07 54,05
2 54,33 54,3 1 54,30 54,28 54,27 54. 25 54,24 54,22 54,21 54, 19
1 54,5 54,48 54,47 54,45 54,43 54,4 1 54,40 54,38 54,36 54, 35
0 54,68 54.66 54,64 54 ,63 54,6 1 54,59 54,57 54,55 54,54 54,52
Pentru domeni ul de temperatura de la 0 pana la - 20 c
0 54,68 54,69 54,71 54,72 54 ,74 54, 75 54,76 54,78 54 ,79 54 .8 1
- 1 54,82 54, 84 54,85 54,87 54 ,89 54,9 1 54 ,93 54,95 54,96 54,98
-
-2 55,00 55,0 1 55, 03 55,04 55,06 55, 07 55,08 55, 10 55, 11 55, 13
-
-3 55, 14 55, 16 55.1 8 55, 19 55, 21 55,23 55. 25 55,27 55, 28 55,30
--
-4 55,32 55,33 55,35 55,36 55,38 55,39 55,40 55, 42 55,43 55.4 5
-
-5 55,46 55,48 55.49 55,5 1 55,53 55,55 55.56 55,58 55,60 55, 61
-6 55,63 55,65 55, 67 55,68 55,70 55,72 55,74 55,76 55,77 55,79
-7 55,8 1 55,83 55, 84 55,86 55,88 55,90 55.91 55, 93 55,95 55,96
-8 55,98 56,00 56.02 56,05 56,07 56, 09 56, 11 56, 13 56, 16 56, 18
-9 56,20 56.22 56,23 56,25 56,27 56.29 56,30 56,32 56, 34 56,35
- 10 56,37 56,39 56,4 1 56,42 56,44 56.46 56,48 56,50 56,51 56, 53
- 11 56,55 56. 57 56,59 56,60 56,62 56, 64 56,66 56,68 56,69 56,7 1
- 12 56,73 56,75 56.76 56, 78 56,80 56,82 56.83 56,85 56,87 56, 88
- 13 56,90 56. 92 56,94 56,95 56,97 56,99 57,0 1 57 ,03 57,04 57,06
- 14 57, 08 57, 10 57, 11 57, 13 57, 15 57, 17 57, 18 57 ,20 57,22 57,24
- 15 57,26 57,28 57,29 57,3 1 57,33 57,35 57, 36 57,38 57,40 57,4 1
- 16 57.42 57,45 57.47 57,48 57,50 57,52 57,54 57 ,56 57,57 57,59
- 17 57,6 1 57,63 57,65 57,66 57,68 57,70 57,72 57,74 57,75 57.77
-
I 18 57.79
57,8 1 57.82 57,84 57,86 57,87 57,89 57,91 57, 93 57,94
57.96 57.98 58. 00 58,02 58, 04 58.06 58,09 58, 11 58, 13
....--------
58, 17 58, 19 58,2 1 58,22 58, 24 58,26 58,28 58,30 58.31 58,33
I. lnstalatii de incalzire
caram1z1 GVP, conform fi guri i 2.2.4.
Peretele aparti ne unei cladiri de locuit
situata in zona climati ca 11 .
Rezolvare:
1. Se stabi lesc datele generale in
tabelul 2.2. 15 si anume:
caracteri sti cil e hi grotermice ale
materialelor componente: densita\i le,
conduct ivi tatil e termi ce, factorii rezis-
ten\ei la permeabilitate la vapori , con-
form Anexei I;
rezistentele termi ce speci fice ale
straturilor componente R
5
, utili zand re-
la\ia 2.2.2;
2. Se face veri ficarea acumul arii
progresive a condensatului de la an la
an, in interi orul element ului de con-
struc\i i, conform prevederil or de la
2.2.5. 1., considerand tem = +9,5 C
(zona cli mati ca II) si <p.,
111
= 80 %.
in tabelul 2.2. 16 se calcul eaza:
temperaturil e pe suprafet ele inte-
CD
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
ri oara, exteri oara si i n planuril e care
despart straturil e componente ale pe-
retelui, utilizand rela\iil e 2.2.27 .. . 2.2.29
(fi g. 2.2.4, II );
rezistentele la permeabilitate la va-
pori utilizand rela\i a 2.2.30;
presiunil e la saturatie ale vaporil or
de apa in interi orul elementul ui de con-
struct ii P s1-.C1X utili zand rela\i a 2.2.31
pentru zona II climati ca;
presiunil e par\ial e ale vaporilor de
apa din interi or P v; utili zand relatia
2.2.32, respecti v, din aerul exteri or Pve
utilizand rela\i a 2.2.33.
Se reprezinta grafic elementul de con-
struc\ii in fi gura 2.2.4, Ill , amplasandu-se
pe abscisa rezisten\ele la permeabilitate
la vapori ale straturil or componente, iar
pe ordonata presiunile de vapori.
Se reprezinta grafic curba presiunilor
de satura\i e corectate a vaporil or de
apa in interiorul elementului de con-
struc\ii si linia presiunilor par\i ale, utili-
p
[pa
2500
l
Si
1
1J:" @
2
zand datele calcul ate in tabelul 2.2. 16.
Linia presiunil or parti ale nu intersec-
teaza curba presiunilor de saturati e co-
rectate si deci nu are loc acumul area
progresiva de apa de an la an.
3. Se face calculul cantita\ii de va-
pori care condenseaza in elementul de
construc\ii in perioada rece a anului i n
tabelul 2.2. 17, conform 2.2.5.2.
Temperatura exteri oara de i nceput
i de condensare tecond = - 4 C s-a deter-
' minat prin incercari , ea corespunzand
temperaturi i exterioare pentru care linia
presiunil or par\i ale devine tangenta la
curba presiunil or de saturat ie. Pentru
aceast a temperatura ext er ioara, in
tabelul 2.2. 17 si in figura 2.2.4, II si Ill ,
se calculeaza si se traseaza grafi c tem-
peraturil e interi oare, curba presiunil or
I de satura\i e si linia presiunilor par\i ale.
1
considerand umiditatea relativa a aeru-
1 lui exterior de 85 %.
Se stabileste durata perioadei de
@
3
5
_fi). __ nr. plan separatie
2400
2340
2300

t l
0
CJ
+15
-5
- 10 -
- 15
-20
1-----
'
'
'
'
:.1
2
+-----
nr. strat

3 4 se
133,82 10
8
2200
2100
2000
1900
1800
1700
1600
1500
1400
1300
1200
1100
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0

1--ps I

I
- - pv !

\
.\""'
\
"a"
\"""
\
/ !em = +9,5C
'\_\I\
"b:z
__:_c_J
,\tee= -4C'\
!es= -9C
\\
--
_,_ ____

1435 ..

\ \
'"';-----
'-:-
t---
'\\.
\-\-----_
\ \
...........___ \ . . . v
,,
----

'\ ' "\ ,,
INT. \

107
"EXT.
""'' \



519
..
'
--...
'
'
.,._
'
'
., .
353 37 1,5
.---.
-
284
Rvlm/
65,90 10
3
133,82 10
8
11,33 10
8
- I r----+-----------<- --+-+-
7,34 10
8
32_4. 10
8
207,0610
8
--+-
tSc
43.7310
8
---+-
Fig. 2-2.4. Schemele pentru exemplul de calcul 3:
I - a/catuirea peretelui exterior; II - grafice de temperaturi; Ill - grafice de presiuni.
- ------ ------- - - . ------
SI
l
1
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstala!ii de lncalzire
condensare N,v = 900 h si temperatura
exteri oara medie tes = -9 C pe acesta '
durata, in functi e de temperatura lecond.
utili zand tabelul 2.2. 13. Considerand ~
tes = -9 C ca temperatura de calcul '
pentru aerul exterior, se reface curba
presi unilor parti ale de saturatie a :
vaporil or p
5
$i dreapta presi unilor par- '
!iale p.,. Pentru stabilirea curbei reale p.,,
din punctele Pv; si Pve se due tangente
la curba presiunil or de saturati e p
5
, iar :
punctul in care acestea se intalnesc i
marcheaza suprafa!a de condensare. :
Se determina cantitatea de vapori
care pot condensa in int eriorul elemen-
tului de constructii in peri oada rece a
anului, utilizand rela\i a 2.2.34: I
m, =
3600
( 1404 - 353 353 - 24 1,4)
900
:
207,06 -10' 43,73 10"
=0,082 kg /ffi
Pe baza valorii mw calculate mai sus,
se calculeaza cre$1erea umidita\ii rela-
tive in timpul sezonului rece, utilizand
relati a 2.2.26.
.1 W= 100 0,082 ~
4 82
%
20 0,085 I
.1Wadm = 15 % penlru poli stiren con- I
form tabelul ui 2.2.11.
Se constata ca este indeplinita con- ,
di\ia L\ W < L\ W adm.
i
4. Se determina cantitatea de apa 1
acumulata care se poate evapora in pe- I
ri oada calda a anului in tabelul 2.2. 18.
Utilizand tabelul 2.2.14, in functie de
temperatura lecond = -4 C, se stabile$te
durata perioadei de evaporare
Nv = 7850 h si temperatura exterioara
medie tes = + 1 O C, pe aceasta durata.
Considerand t es ca temperatura de ,
calcul pentru aerul exterior, se reface i
curba temperaturilor interioare, curba
presi unilor de saturati e a vaporilor p ~ si I
dreapta presiunilor partiale p ~ Se con- 1
sidera umiditatea relati va a aerului exte- ,
rior in perioada calda a anului de 70 %. i
Se calculeaza cantitatea de apa care !
se poate evapora in perioada calda a
anului cu rela\i a 2.2.35:
m,=
3600
( 1435,3- 1404 1435,3 973j
7850
=
1
l 207,06 10
8
43,73 10
8
J
=3, 03 kg/m
2
Se observa ca este indeplinita condi -
\i a de neacumulare progresiva, de la un
an la altul, a apei provenite din conden-
sarea vaporil or in interiorul elementelor '
de construc\ii, data de relatia 2.2.25:
mw < mv.
2.3. Stabilitatea termica
a elementelor de lnchidere
a cladirilor i a lncaperilor
din cladirile civ1le
Prin stabi litate termi ca se in1elege ca-
pacitatea cladir ii in ansamblu, a i ncaperi -
Tabelul 2.2.13. Temperatura medie a aerului exterior les si durata perioadei de conden-
sare NW' corespunzatoare temperaturii aerului exterior b>d de inceput de condensare
lecond
Zona I Zona II Zona Ill
NW tes NW tes NW !es
[OC]
[h]
[OC]
[h] !OC] [h]
[OC]
10 4000 1 4300 0 4700 -1
9 3700 0 4100 -1 4300 -2
8 3450 0 3800 -1 4350 -2
7 3200 -1 3600 -2 4100 -3
6 2900 -1 3300 -2 3900 -3
5 2650 -2 3100 -3 3650 -4
4 2400 -2 2900 -3 3450 -4
3 2050 -3 2600 -4 3150 -5
2 1750 -3 2300 -4 2850 -5
1 1500 -4 2000 -5 2550 -6
0 1250 -4 1750 -5 2300 -6
-1 1050 -5 1450 -6 2000 -7
-2 900 -6 1250 -7 1750 -8
-3 750 -7 1050 -8 1500 -9
-4 600 -8 900 -9 1300 -10
-5 500 -9 750 - 10 1100 - 11
-6 400 -10 600 - 11 950 -12
-7 300 - 11 500 -12 800 -1 3
-8 200 -12 400 -13 700 -14
-9 130 -13 350 -14 600 -15
-10 100 -14 250 -15 500 -16
- 11 75 -15 200 -16 450 -17
-12 50 -16 175 - 17 350 - 18
-13 25 -17 160 -18 300 -19
- 14 - - 100 -19 250 -20
-15 - - 75 -20 200 -2 1
Tabelul 2.2.14. TemperattJ"a medie a aerului exterior t'es si dll"ata perioadei de eva-
porare Nv, corespunzatoare temperaturii aerului exterior b>d de inceput de condensare
fecond
Zona I Zona II Zona Ill
Nv f es Nv l es Nv tes
[OC]
[h] (oC]
[h]
[OC]
[h]
[Cl I
10 4740 17 4450 16 4050 15
9 5050 16 4650 16 4250 15
8 5300 16 4950 15 4400 15
7 5550 15 5150 15 4650 14
6 5850 15 5450 14 4850 14
5 6100 14 5650 14 5100 13
4 6350 14 5850 13 5300 13
3 6700 13 6150 13 5600 12
2 7000 13 6450 12 5900 12
1 7250 12 6750 12 6200 11
- - ---
0 7500 12 7000 11 6450 11
- 1 7700 11 7300 11 6750 10
-2 7850 11 7500 11 7000 10
-3 8000 11 7700 10 7250 9
-4 8150 10 7850 10 7450 9
-5 8250 10 8000 10 7650 8
-6 8350 10 8150 9 7800 8
-7 8450 9 8250 9 7950 8
-8 8550 9 8350 9 8050 8
-9 8600 9 8400 9 8450 7
- 10 8650 9 8500 8 8250 7
- 11 8650 - 8550 - 8300 7
-12 8700 - 8575 - 8400 7
- 13 8750 - 8590 - 8445 6
- 14 -- - 8650 - 8500 6
- 15 - - - 8675 - 8550 6
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: termica a cladirilor
lor considerate ca unita\i separate sau a
elementelor de inchidere ale acestora de
a acumula sau de a ceda caldura $i de
a amor1iza amplitudinea de oscilatie a
temperaturii aerului exterior, astiel incat
sa se resimta in incaperi cu valori reduse
(amortizate) $i defazate in limp_
Calculul la stabilitate termica este o
etapa a dimensionarii termotehnice a
cladiri lor, prin care se urmare$1e
asigurarea confortului termic interior pe
limp de iarna $i pe timp de vara_
Determinar ea stabilita\ii termi ce a
elementelor de construc\ii perimetrale
ale cladiri lor se face in conformitate cu
prevederile ,,lnstruc\iunilor tehnice pro-
vi zorii pentru proiectarea la stabilitate
termica a elementelor de inchidere ale
cladirilor" - NP 200/ 6/.
- plan$eele de peste ultimul nivel in-
calzit, de sub terase $i poduri_
2.3.1. Criteri i le de performanta
ale st abi litati i termice
Aceste criterii sunt:
pentru elemente de constructii :
- coeficientul de amortizare ' 'r pentru
vara $i iarna
- coeficientul de defazaj E pentru
vara, coeficientul de stabilitate <P; pen-
tru iarna
pentru incaperi
- amplitudinea de osci/atie a tempe-
raturii aerului A
1
, (pentru vara $i iarna)_
2.3.2. lndicel e inertiei termice D
(2.3. 1)
in care s 24 este coeficientul de asi mi -
lare termi ca, pentru perioada oscil a\ii-
lor densitatii fluxului termi c de 24 ore,
[W/ m2-K]_
Pentru princi palele materi ale de con-
structii , valoril e coefici en\ilor de asimi -
lare termi ca - s 24 - sunt date in Anexa
I, iar pentru alte material e se poate cal-
cula cu rela\i a 2. 1.2.
f n cazul elementelor de construc\ii
neomogene, indicele iner\ iei termice se
calculeaza cu relatia:
D=- _L(A,x D,)
_LA,
in care:
(2.3.2)
Elementele de construc\ii care se ve-
rifi ca la exigen\a de stabi litate sunt:
- partea opaca a pere\ilor exteriori
supraterani ai incaperilor incalzite;
Pentru un element de construc\ii plan,
alcatuit din mai multe straturi di spuse
perpendicular pe fluxul termic, indicele :
' iner\iei termice se calculeaza cu relatia:
-Ai sunt ariil e zonelor di stincte de pe
suprafa\a elementului de construc\ii
[m2];
- Di - indicii inertiei termice corespun-
zatoare zonelor cu arii At
Tabelul 2.2.15. Calculul rezi stentelor termice Rs (Qentru exemolul de calcul 3)
Nr. Nr. plan Materi alul Caracteri stici hiqrotermice Grosime
dlko
Rezi stente termice
strat separati e p A. 11Ko strat R;. R
5
, Re LRS LR/ R (LR/ R)
2
fkq/m
3
] [W/mKl - [ml fml [m
2
K/Wl - -
aer 0, 125
._._ - - -
int. s,
>-----
0, 125 0,048 0.00230
1 Tencuiala 1800 0,930 7, 1 0,020 0, 142 0,022

1 0, 147 0,056 0,00314
-
2 Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0,240 1,272 0,320
------- ---
2 0,467 0, 178 0,03168
-
3 Termoi zola\ie 20 0,044 30,0 .0,085 2,550 1,932
----
3 2,399 0,914 0,83540
-
4 Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0, 115 0,610 0,153
--- - ----------
4 2,552 0,972 0,94478

5 Tencuiala 1800 0,930 7, 1 0,030 0.213 0,032
---- -
Se
2,584 0,984 . 0,96826
-
aer .. 0,042
- --
ext. R = 2,626 1,00000
Tabelul 2.2.16. Verificarea acumul arii proqresive a condensatului (pentru exemplulul de calcul 3)
L\ 1 = t, - lem = 20 - 9,5 = 10,5 K Presiunea de saturatie Pskcor
Nr. Nr.pl an
ak = ML(R
5
/ R) tk = t; - ak fk mediu
M
R V P skm in func\i e corec\ia
p skcor
strat separa\i e (din de tk din 162(LR
5
/ R)2
tabelul tabelul 2-2.5)
2 2.12)
["C]
[oC) [oC)
[1 /s] [m/s] [Pa]
-
aer +20 __ _n40 --
- 2340
---- - - ------ ---------- --
int. s, 0,50
>-----
19, 50 2268 0,4 2268,4
1 19,46 57,71 10
8
7,34- 10
8
_
-- -- -- -- ------- -- --
1 0,59 19,4 1 2255 0,5 2255,5
--
10
8
65,90 10
8
2 18,77 51,81
-------- - -- ------ --
2
>-----
1,87 18, 13 2083 5, 1 2088, 1
52,48 10
8
133,82 10
8
3
--
14,24
- - ------ -- >-------------- ---
3 9,60 10,40 1262 135,3 1397,3

4 10, 10 53, 11 1oa 32,4 10
8
-- - -- ---- --- -------- ------ ---
4 10,2 1 9,79 1210 153, 1 1363, 1

5
-- -
9,37 53, 17 10
8
11,33 1oa
-------- --- - -- ------ -------
Sc
10,33 9,66 1201 156,9 1357,9
--
aer
f--- ------ -- ---- ---
ext. +9,50 1187 162 1349
- - --- - - ----- - -
P v
1
= <p, - P skcor , = 0,6 2340 = 1404 Pa
P ve ='Pe P si-- corc: = 0,8 1349 = 1079 Pa
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. de lncalzire
vapori care condenseaza i_!1_p_erioada rece a anului (pentru exemplul de calcul 3)
Nr_ Nr. plan Stabilirea valorii tpr Calculul pentru perioada rece a anului
strat separati e = -4 C; .M = 20 -(-4) = 24 K 1
00
= -9 C; Nw = 900h; !It = 20 - (-9) = 29 K
ak = .1t-l;_R/ R) tk = f; - ak Psc cond (conf ak = .1t-l;_R/R) I tk = t, - ak P scs (conf
t abe12. 2.5) l abel 2.2.5)
!Cl [C] [Pal [cC)
fCl [Pal
aer - +20,00 2340 - +20.00 2340
int. s,
1, 15 18,85 2179 1,39 18,6 1 2146
1
1 1, 34 18,66 2153 1,62 18,38 2116
-
2
2 4,24 15,73 1787 5, 16 14,84 1688
-
3
3 21,94 - 1,94 518,5 26,51 -6,51 353
-
4
4 23,33 -3.33 463 28, 19 -8, 19 304
I----
5
Se
23,62 -3,62 451 28,54 -8,54 295
aer
ext - -4 00 437 - -9 00 284
Pvi = <fl; - Pscs ; = 0,6 2340 = 1404 Pa
Pvc cond
= <fl; - P sc cond e = 0,85 437 = 37 1,5 Pa; Pves = <fie. Pscs e = 0,85 284 = 241 ,4 Pa
2.3.3. Coeficientul '1>; de stabilitate
a elementelor de inchidere a cl adirilor
Calculul se face numai pentru perioa-
da de iarna, conform prevederil or NP200
$i STAS 6648/1, utilizand formul a:
R
(2.3.3) <P, "- I
R,+M1U,
in care:
- M este coeficientul de neunifor-
mitate a cedarii caldurii de catre insta-
la\i a de incalzire, dat in tabelul 2.3. 1;
- U; - coeficient de asimilare termica
a suprafe\ei int erioare, care reprezi nta
varia\ia maxi ma a amplitudinii fluxului
termic acumulat de o suprafati 1, pentru
a-$i ridica temperatura cu 1 C $i care
se calculeaza cu rela\ia:
u, = q'""' - qmcd = ..1 q [W/m2. K](2.3.4)
e,., ma - med Ll e,
Zona elementului de construc\ii pentru
care indicele iner1iei termi ce are valoarea
0 = 1 poarta denumirea de ,,zona
""H
- -
marilor osc1lat11 , 1n 1ntenorul care1a se
amortizeaza jumatate din amplitudinea
de oscilatie a temperaturii suprafetei.
Coeficientul U, este influentat de aceasta
zona $i se calculeaza in consecinta.
La elementele de constructii cu
structura stratifi cata, straturile de ma-
teri al care au indicele inertiei termice
0 2 1 se numesc ,,straturi groase" .
Pentru aceste straturi , in mod simplifi -
cat, se considera ca valoare U, este
egala cu valoarea coefi cientului de
asimilare termica - s - a materialului.
Cazuril e pentru care se calculeaza
coefi cientul U, sunt urmatoarele:
- zona marilor oscilatii, care cuprinde
numai primul strat al elementului ,
0
1
2 1, atunci:
i
Tabelul 2.2.18 Determinarea cantitatii de apa care se evapora in perioada
calda a anului (pentru exemolul de calcul 3)
Nr. Nps Eliminarea apei in perioada calda a anului
strat t,,,.=-4 C t ',"=+10 C; Ll t=t- - 1,,<= 10 C; Nv=7850 h
ak= tk= t, -ak P'scs
corectia
P' scs cor
=Ll tI.1,R/R) (tabel 2.2.5)

[OC] [OC]
[Pa]
aer - -20,00 2340 - 2340,0
___lrJ_L_ S; 0,48 19,52 2271 0,4 2271,4
1
1 0,56 19,44 2260 0,5 2260,5
-
2
2 1,78 18,22 2094 5, 1 2099, 1
--
3
3 9, 14 10,86 1300 135,3 1435,3
-
4
4
-
9,72 10,28 1252 153, 1 1405, 1
5
Se
9,84 10, 16 1242 156,9 1398,9
r-
aer
ext. - + 10,00 1228 162,0 1390,0
Nps=Numar plan separatie; P'v
1
=<fi,.P'
5
cs, =0,62340=1404 Pa
P'ves=<fi e.P'scs=0,7 1228,0=860 Pa; P'..Ps=<fie.P'scs C(){=0.71 3'.30,0=973 Pa
U, = s
1
[W/m2-K] (2.3.5)
- zona mari lor osci latii, care cuprin-
de primul $i al doi lea strat,
adica 0
1
+ 0
2
2 1;
U, = I I = R, -5 +Si [ I K]
...,,
1
+ Ri Si W m2. (2.3.6)
- zona marilor oscilatii , care cuprinde
j straturi din cele n ale elementului de
conslruc\ii, adica 0
1
+ 0
2
+ .. .Dr
1
< 1,
dar 0
1
+ 0
2
+ .... Di 2 1; atunci se cal-
culeaza coeficientii U; din aproape in
aproape, incepand cu stratul U-1):
R,_,. s
0
_ , + s,
u,_,= [W/m2- KJ (2.3.7)
1+ R, _,-s,
U,=U, = R,s{+U,
1+R, u,
[W/m2- K] (2.3.8)
[W/m2.K] (2.3.9)
- zona marilor oscilai ii , care cuprin-
de toate straturile elementului, adica
0
1
+ 0
2
+ .. . + 0
1
+ ... 0
11
< 1; atunci
se calculeaza coeficientii U; din aproa-
pe i n aproape, incepand cu stratul n:
U - R,, S2 +a,. [W/m2- KJ (2.3. 10)
n- 1-l RnC4
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
(W/m" K] (2.3. 12)
La elementele cu str uctura stratifi ca-
ta numerotarea straturil or se face de la
interi or spre exteri or .
Pentru si mplificarea calculelor la
straturile i nc hi se de aer din structura
elcmentelor de construc\ii se admite ca
S2.1 -= 0 $i D = 0.
Coefi cientul <JJ, tr ebuie sa respecte
valor il e normate din tabelul 2.3.2; in
caz contrar, se modifi ca al catuirea
constr ucti va a elementului de inchidere ;
sau se alege un sistem adecvat de in-
calzire.
Pentru cl adiril e de locuit din grupa
,, b" (tab. 2.3.2) nu este necesara ve- :\
rifi carea la stabilitate termi ca a elemen-
telor de construc\ii perimetrale daca ;
sunt indeplinite condi\ii le din tabelul i
2.3.3. :
aprecierea confort ul ui termi c, deoarece
tine seama si de influenta elementelor
vitrate si a elementelor de comparti -
mentare (pere\i interiori si pl ansee)
asupra amplitudinii de oscilati e a tem-
perat urii aerului interi or.
Stabil itatea termica a incaperil or se
calculeaza pe timp de vara $i pe timp
de iarna.
Studiul stabilita\ii termi ce a unei i n-
caperi incalzite, cu intreruperi de func-
tionare, pe peri oada de iarna, este ne-
cesar in vederea. verificarii construc\i ei
din punct de vedere al capacita\ii ei de
a men\ine vari a\ia temperaturii interi oa-
re, respectiv, de asigurare a amplitudi -
nii oscil ati ei temperaturii aerului interi or
Au in limitele cerute de confortul ter-
mi c.
Calculul amplitudinii de osci/atie a i
temperaturii interioare A
1
, se face cu
rela\i a:
instala\ia de incalzire, indi cat i n tabelul
2.3.1 ;
- Q - pi erderil e de caldura a incaperii
in l imp de o ora [W), (valoare egala cu
cedarea de caldura medi e orara a
corpurilor de i ncalzire):
- 8
1
- coefi cientul de acumulare ter-
mica a suprafe\elor interi oare 5
1
a ele-
mentului j, calcul at cu formul a:
1
B,=---
R,+ 1U.,
(W/m2. K] (2.3.14)
Pentru pere\i interi ori $i pl an$ee, 8
1
se poate extrage din nomograma din
fi gura 2.3. 1, pe baza masei specifi ce
G [kg/m2]. Pentru U$i si ferestre coefi -
cien\ii 8
1
se determina cu formul a:
B =...!:J._
I 1,08
in care
[W/m2K] (2.3. 15)
- ki este coefi cientul de transmi sie a
I caldurii a U$ilor $i ferestrelor [W/ m2KJ .
2.3.4. Stabilitatea termica a incaperilor ! A = aMQ [
0
C] (2.3. 13) a - coefici ent de corecti e, avand va-
incalzite din cladirile civile IB/3, loril e: 0,70 - pentru incalzire cu apa
[ in care: calda; 0,80 - pentru incal zire cu abur;
Stabilitatea termi ca a incaperil or este ' - M este coefi cientul de neuni - 0,93 pentru incalzire cu aer cald.
un criteriu de performanta superi or in i formitate a cedarii caldurii de catre Valoarea efecti va a amplitudinii
Tabelul 2.3.1. Coeficientul de neuniformitate a cedarii caldurii M
Coeficientul de
Nr. crt. Tipul sistemului de incal zire neuniformitate a cedarii
caldurii M
1 incalzire centrala cu apa avand functionare neintrerupta 0, 1
---
2 lncalzire cu abur :
- intrerupere 6 h/ zi 0,8
- intrerupere 12 h/zi 1,4
- intrerupere 18 h/zi 2,2
3 lncalzire cu apa pe apartament (intrerupere 6 h/zi) 1,5
4 lncalzire cu sobe de teracota la un foe pe zi (24 h)
- la grosimea pere\ilor de 1/2 caramida 0,4
- la qrosimea pere\ilor de 1/ 4 caramida 0,9
-
Observatie: Pentru incalzirea cu sobe de teracota cu doua focuri pe zi coefi cientul M se reduce asttel:
- la Sobe avand pereti CU grosimea de 1/2 caramida de 2,5 .. . 3 ori iar la cele CU grosimea pere\ilor de 1/ 4 caramida
de 2 .. . 2,3 ori ;
- la sobe in care antracitul se folose$te drept combustibil, cu 25 %
Tabelul 2.3.2. Valori minime normate pentru coeficientul de stabilitate termica <1>; , pe grupe de cladiri
Nr . Elementul de inchidere Grupa de cladire
-
crt a b c
1 Pere\i exteri ori 6 5 -
2 Plan$eU terasa (cald) 7 6 -
3 Pl an$eu de pod
lntradosul acoperi $uril or terasa cu strat de aer ventil at 4 3 -
Tabelul 2.3.3. Valori minime D R pentru care nu este necesara verificarea la stabilitate termica la cladirile de locuit
Valori minime 0 $i R pentru care
nu este necesara verificarea
Elementul de constructi e la stabilitate termica
la cladirile de locuit
D R
-
i----------- -
[m2.KfW]
Zona op_aca exteri ori
- -- -
3, 0 1,875
Plan$eul peste ultimul ni vel
I
- sub terase 3,5 3, 125
--------
I
- sub poduri 2, 5 1,250
'
,,
I. de incalzire
Tabelul 2.3.4. Valori maxime normate pentru amplitudi nea de oscila\ie a temperaturii interioare A n , pe grupe de cladiri
normat
- iarna
- var a
temperaturii aerului interior A,; calcula-
ta ca mai sus, se compara cu valoarea
normata din tabelul 2.3.4.
A,; el :=:; A,, norm.'.11 [oC] (2.3. 16)
Daca nu se asigura condi\iil e de st a-
bilitate termica, remedierea situatiei se
poate face astfel:
- pentru o construc\ie in curs de
proiectare, prin marirea inerti ei termice
a elementelor de construc \ii sau prin
prevederea altui regim de funct ionare a
instala\i ei de incalzire;
- pentru o construcpe existen\a, prin
miC$Orarea timpului . de intrerupere a
func\ionarii instalati ei de incalzire
centrala.
Exemplul de calcul 4
Se studiaza stabilitatea t ermi ca pe
timp de iarna a peretelui ext erior din ;
exemplul de calcul 2 (fig. 2.2.3).
Rezolvare:
Verifi carea se efec tueaza in zona
opaca a panoului de perete exterior $i
consta in calculul marimii <l>r
Cladirea de locuit a carui perete
exterior este anali zat, se incadreaza in
grupa ,, b" .
1. Conform ultimului paragraf de la
2.3.3. se verifica daca sunt lndeplinite
condifiile puse In tabelul 2.3.3. : 0 > 3,0 .
$i R > 1,875 m2- K/W pentru care nu
este necesara verificarea la stabilitate
termi ca la cladiril e de locuit.
1a) Utili zand datele din exemplul de
calcul 2 se det ermina:
R = Rmax = 1,488 m
2
K/W < 1,875 m2K/W
(condi\ie nesati sfacuta conform tab. 2.3.3).
1b) Se deter mina indicele iner\i ei ter -
mice conform 2.3.2 $i rela\i ei 2.3.2.
Coefi cientii de asimilare termica - s2.1
- ai materialelor care intra in alcatuirea
panoului, se determina din Anexa I $i
au urmatoarele valori :
- beton armat s
24
= 15,36 W/ m
2
K
- vata minerala G100s
24
= 0,51 W/ m
2
K
- poli stiren c elular s
24
= 0,30 W/ m
2
K
Se calcul eaza indicel e inerti ei termi-
ce pentru fi ecare zona in parte:
oa = 0, 167 . 15,36 = 2,565
ob= 0. 11 7 15,36 + 1,667. o.51 = 2,647
DC== 0.152 . 15,36 + 0,545 . 0,30 = 2, 498
od = o. 131 15,36 + 1.364 o, 3o = 2.406
Pentru peretele exteri or calculul se
face utilizand rela\i a 2.3.2:
0 = (0,3 1 2, 565 + 5,96 2,647 +
1
+ 0,54 . 2,498 + 1,02. 2,406) --= 2, 6
7,56
0 = 2,60 < 3.0 (conditi e nesati sfacu-
ta conform tab. 2.3 3)
a
1,0
3,0
2. Oeterminarea coeficientului <P, se
face utilizand formula 2.3.3:
Fr
<!>, = '
R,, + M,' U,
R' = 1, 1 m2K/W
R
5
, = 1/a; = 1/ 8 = 0, 125 m2 K/W
M = 1,5 (conform tab. 2.3. 1, pentru
regim de incalzire cu apa calda pe
apartament, cu intrerupere de 6 ore/zi)
U
1
se determina cu rela\ia 2.3.5:
pentru:
O; = (0,1 2/ 1,62)15,36 = 1, 137 > 1 :=')
U
1
= s
1
= 15,36 W/ m2K
Rezulta:
<J>, =
1

1
/
= 4,94 =: <P, nee= 5
0, 125+ 1,5; 15, 36
(condi\ie sati sfacuta conform tab. 2.3.2)
Fiind sati sfacute condi\iile de stabi li -
tate termica ale peretelui exterior, nu
mai este necesara verificarea stabilitati i
termice a incaperii.
Exemplul de calcul 5
Se verifica la stabilitate termica inca-
perea din figura 2.3.2 (camera de zi de
la un etaj curent) pe timp de iarna.
Se cunosc urmatoarele:
- lncaperea face parte dintr- un bloc
de locuin\e cu structura de rezist en\ a
din pere\i structurali din beton armat,
avand P + 10E. Pere\ii exteriori sunt
reali za\i din panouri mari prefabri cate
iar alcatuir ea principalelor elemente
de inchidere $i de compartimentare
sun! redate in figura 2.3.2.
- incalzirea se reali zeaza cu apa
calda pe apartament, cu intrerupere de
6 ore pe zi.
- Cladirea este amplasata in locali-
tatea Cluj-Napoca (zona climatica JI).
- Se considera necesarul de caldura
global 0 = 400 W.
Rezolvare:
Se calculeaza amplitudinea de osci-
la\i e a temperaturii aerului interior pe
limp de iarna cu rela\i a 2.3. 13:
a MO
A. =>
,...,,
unde a = 0,7, M = 1,5 (conf. tab. 2.3. 1)
Valoril e Bi se calculeaza cu relatia
2.3.1 4:
1
B,=--.-
R+l'U,,
in care: R; = 1/ a, = 1/ 8 = 0, 125 m
2
-K/W
U,
1
se calculeaza dupa cum urmeaza:
- la pereti exteri ori: avand in vedere
ca 0
1
= 0,76 < 1, dar 0
7
+ 0
2
= 1,61 2'. 1
valoril e U
1
se calculeaza cu rela\ia 2. 3.6
Grupa de cladire
b
1,0
5,0
Bi
{W/ m
2
K]
c
-
-

4,65 _,
. ' :
1, 16
'' !
0 100 200 300 400
G fk g/ m?l
Fig. 2.3.1 . Valorile coeficientului Bin functie
de greutatea [ kg/m2] elementelor de con-
structii interioare.
U. =Ui = R, >1+i
1+HSi
R
1
= 0,049 m
2
K/W;
s
1
= 15,36 W/m
2
K s
2
= 0,51 W/ m
2
K
Ui = 0,049 15,3E1+0,51 W/ m?K
1+ 0,049 0,51
I - la pere\i int eriori : avand in vedere
'. ca DI = 1,33 > 1, valorile uj se calcu-
! leaza cu rela\ia 2.3.5.
U; = s, = 15,36 W/m2.K
- la tavan: avand in vedere ca
D
1
= 1,04 > 1, valorile Ui se calculeaza
cu rela\ia 2.3.5.
U; = s
1
= 15,36 W/ m2-K
- la pardoseala: avand in vedere ca
0
1
= 0,05 < 1, dar 0
7
+ 0
2
= 1,57 2'. 1,
1
valori le U
1
se calculeaza cu rela1ia 2.3.6.
1 R
1
= 0,006 m
2
K/W; s
7
= 8, 5 W/ m
2
-K;
s
2
= 15,36 W/ m
2
K
U, = 0,006 8,5
2
+ 15,36
14
,4
6
W/ m2. K
1+ 0,006 15,36
Rezult a urmatoar ele valori 8
1
; corespunzatoare suprafe\elor Si
- la pere\i exteriori : S = 7,56 m2
1
B, = = 4,76 W/ m2K
0, 125 + 111 1,78
- la pere\i interi ori : S
1
= 25,432,52 +
. + 3,46 2,52 - 0,9 2, 1 = 34,20 m
2
1
B,= 5,26 W/ m2.K
0,125 + 1,115,36
- la tavan: Si = 18,79 m
2
1
8
1
= . = 5,26 W/ m
2
-K
0,125 +1/ 15,36
- la pardoseala: S, = 18,79 m
2
1
B, = . = 5,1 5 W/m2. K
0, 125+ 1/ 14,46
- la tamplar ie exerioara si interioara,
valoril e 8 se calculeaza cu rela\i a 2.3. 15:
fR,
B,=--
1,08
la tamplari e exterioara:
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: termica a cl adirilor
R = 0,43 m2 K/W; S = 2, 16 m2
B =
1
O,
4 3
= 2 15 W / 2 K
1.08 ' m
la tampl ari e int erioara:
R = 0, 18 m2. KfW; S = 1,89 m
2
B = 110,18 = 514
1,08 '
I, Bi' SJ = 4,76 7,56 + 5,2634,20 +
+ 5,2618,79 + 5, 15 18,79 + 2,1 52, 16 +
t __
A 90
00
0
N
CZ
5.2-3
SECTIUNE A - A
+5, 14 1,8
L BJ s, = 425.84 W/K.
Rezulta:
A.= 0, 7 1,5 400 = 0,
98
0 C
425,84
Se compara valoarea A,; determinata
mai sus cu valoarea din tabelul 2.3.4.
A,, normat = 1 C
Se observa ca este i ndeplinita condi -
\ia data de rela\i a 2.3. 16, deci stabilita-
0
N N
V)
N
20
c
I
I
, ,
... ...._
0
I ;
i51 !

-d
tr
14


3
2
0
b
f O 65 .. 5 1.80 5
I I I
3 60
- d
Fig. 2.3.2. Caracteristici geometrice alcatuiri constructive pentru elementele de
inchidere de compartiment are al e camerei de zi (exemplul de calcul 5):
A - detalii de perete interior; B - detalii de pfa$eu curent; C - detalii de alcatuire perete ex-
terior pe zone; D ?onarea perete/ui exterior;
1 - beton annal: 2 - sapa de mort ar ; 3 - covor PVC; 4 - vata mineral a G100; 5 - poli stiren
celul ar: CZ - camera de zi : S = 18,79 m2, pardoseala: covor PVC.
tea termi ca a incaperii pe timp de iarna
este sati sfacuta.
2.4. Determinarea
?i verificarea coefi cientuLui
global de izolare termica
Coeficientul global de izolare termi -
ca a unei cladiri sau a unei parti de
c ladire reprezinta pierderile de caldura
prin elementele de inchidere ale aces-
teia, penlru o diferenta de temperatu-
ra de 1 C in Ire int erior si exterior, ra-
portate la volumul incalzit al acesteia.
Coeficientul global de izolare termi ca
este un indi cator conventi onal al nive-
lului de performan\a termoenergetica
de iarna al unei cladiri in ansamblul ei,
sau a unei parti de cladire distincta din
punct de vedere functional.
Cu ajutorul acestui coefici ent, este
posibil ca, prin concep\ia complexa ini-
\iala a cladirii (configura\i e, procenl de
vitrare, alcatuirea elementelor de con-
struc\ii perimetral e etc.) si prin modul
de alcatuire a detaliilor, sa se limiteze
pierderil e de caldura in exploatare, in
vederea reducerii consumului de ener-
gie pentru incalzirea cladirilor.
Pe langa performan\a termoenergeti-
ca globala, cladirea in ansamblu si ele-
mentele de inchidere trebuie sa ras-
punda si celorlalte criterii de perfor-
manta privind atat confortul interior din
punct de vedere termotehnic, cat si
transferul de caldura si masa prin ele-
mentele de inchidere, conform celor
aratate in 2.2 si 2.3.
Determinarea si verificarea coefi -
cientului global de izolare termica se
face pentru cladirile de locuit pe baza
prevederilor din normativul C 107 / 1 si
pentru celelalte cladiri pe baza preve-
deri lor din normativul C 107 /2.
2.4. 1. Determi narea veri ficarea
coeficient ului gl obal de izolare termica
G la cladiril e de locuit
Prevederil e din normativul C 107I 1 se
aplica la toate tipuril e de cladiri de lo-
cui t si anume:
- cladiri de locui t individuale (case
unifamiliale, cuplate sau insiruite,
tip dupl ex etc.);
- cladiri de locui t cu mai multe apar-
tamente;
- camine si internate;
- unita\i de cazare din hoteluri si
moteluri .
Reglementarile se refera la cladirile
noi , cat si la cladiril e existente care ur-
meaza a ft supuse lucrarilor de reabili-
tare si de modernizare.
Cladirile de locui t cu magazine sau
spa\ii cu alte destinatii la anumite nive-
luri sunt luate in considerare exclusiv
aceste spa\ ii .

1
j
Capitolul 2: Proteq ia termica a cladirilor I. de incalzire
Tabelul 2.4.1. Numarul schimburilor de aer pe ora - n - [h-
1
] la cladiri de locuit (conform INCERC)
---- --
Clasa de
Categoria Clasa de permeabilitate
Cladirii adapostire ridicata medie scazuta
Cladiri individuale neadapostite 1,5 0,8 0,5
(case unifamili ale, cuplate moderat adapost1te 1,1 0,6 0,5
sau insiruite $. a. ) adapostite 0,7 0,5 0,5
Cladiri dub la neadapostite 1,2 0,7 0,5
cu mai multe expu- moderat adapostite 0,9 0,6 0,5
apartamente nere adapostite 0,6 0,5 0,5
(camine, simpla neadapostite 1,0 0,6 0,5
internate expu- moderat adapostite 0,7 0,5 0,5
$.a. ) nere adapostite 0,5 0,5 0,5
Clasa de adapostire:
neadapostite: Cladiri foarte inalte, cladiri la periferia ora$elor $i in pie\e.
moderat adapostite: Cladiri in interiorul ora$elor, cu minimum 3 cladiri in apropi ere.
adapostite: Cladiri in centrul ora$elor, cladiri in paduri.
" Clasa de permeabilitate:
ridicata Cladiri cu tamplarie exterioara fara masuri de etan$are.
medie Cladiri cu tamplarie exterioara cu garnituri de etan$are.
scazuta Cladiri cu ventilare controlata $i cu tamplarie exterioara prevazuta cu masuri speciale de etan$are.
11 ,w
I I
u T ........, , 1--,- L -r- l ---+-I --;: Sl
+
1
t' .I_ JI ,.___,
-l f : i - J -
-14 ' 4 (3) !+
p
13
1 1
Fig. 2.4.1. Modul de calcul al lungimilor in
plan la cl adirile de locuit :
I - lungirni in pl an; f - dirnensiuni nominate al e
tiirnpl ari ei exteri oare.
2.4.1.1 Determinarea coeficientului
global efectiv de izolare termica G
Coeficientul global de izolare termi ca
- G - la cl adirile de locuit, are in vedere:
- pierderil e de caldura prin transmi sie,
aferente tuturor suprafetelor perimetral e
care delimiteaza volumul incal zit al
cladiri i;
- pi erderil e de caldura aferente unor
condi\ ii normale de reimprospatare a
aerului interior ;
- pi erderil e de caldura suplimentare
datorate infil tratiei in exces a aerului
exterior, prin rosturile tampl ari ei.
Coefi cientul gl obal nu \ine seama de
aportul sol ar $i nici de aportul de cal-
dura datorat ocuparii locuintelor.
Coefi cientul global de izolare termi ca
se calcul eaza cu rela\ia:
G r,) + 0, 34n [W/rn3 K] (2.4. 1)
in care:
- Li este coeficientul de cuplaj ter-
mic, calculat cu relatia:
L
1
= Ai I R:r,i [W/K] (2.4.2)
- Ti - factorul de corectie a tempera-
turilor exterioare;
- V - volumul interior, incalzit, al
cladirii [m3];
- R;ni - rezisten\a termica specifica
corectata, medie, pe ansamblul cladirii,
a unui element de construc\ii j
[m2 K/W];
- Ai - aria elementului de constructii
j [m2]. avand rezi sten\a termica

- n - numarul de schimburi de aer pe ,
ora [h
1
].
Ariile elementelor de constructii pe
ansamblul cladirii precum $i aria anve-
lopei se masoara pe conturul fe\ elor in-
terioare ale elementelor de construc\ii
perimetrale (fig. 2.4. 1 $i 2.4.2). A:;;a
cum rezulta din figura 2.4.3, dimensiu-
nil e de calcul pe ansamblul cl adirii se ,
stabilesc ne\inand seama de elemente-
le de constructii interioare.
Volumul interior incalzit al cladirii se
calcul eaza ca volumul delimitat de an-
velopa cladirii .
Factorul de corec\i e a temperaturi lor
exterioare se calcul eaza cu rel a\ia:
r = T,- Tu
T,- T,
(2.4.3)
in care: T
11
este temperatura in spa-
\iil e neincalzite din exteriorul anvelopei,
determinata pe baza unui cal cul al
bilan\ului termi c, efectuat in conformi -
tate cu prevederile din normativele
C 107/ 1 si C 107/2.
Pentru calcule in faze preliminare de
proiectare, valoril e r se pot considera:
r = 0,9 la rosturi deschi se si la
a
I
(T,)
'-..../
d
]
I
T
I
:I: i
I
Fig. 2.4.2. Modul de calcul al inaltimilor la
cladirile de locui t :
a - cu pod sau terasa;
b - subsol sau so/;
f - dirnensiunil e nominate ale tarnpl ari ei ex-
teri oare; H - iniil\imi .
poduri;
r = 0,5 la rosturi inchi se, la subso-
luri neincal zite :;;i la pivni\e,
precum si la alte spa\ii adia-
cente neincalzite sau avand
alte destinatii ;
r = 0,8 la camere de pubele, veran-
I. lnstalatii de lncalzire
de, balcoane si logii inchi se
cu tarnpl ari e exterioara;
r = 0,9 la tamp/ari a exterioara pre-
vazuta cu 1aluzele la partea
exteri oara.
Rezistentele termice corectate medii
R;,, se determina in conformitate cu
prevederil e din capitolul 2.2.3. Pentru
primele faze de proi ectare, se poate
utili za metoda de calcul si mplifi cat. in
acest caz, influen\a pun\ilor termi ce se
poate evalua printr-o reducere globala
a rezisten\elor termice unidirec\ionale
(in camp curent), astfel:
la pere\ i 20 ... 45 %
/Q terase si pl ansee sub poduri
15 ... 25 %
la plan$ee peste subsoluri si sub
bowindouri 25 ... 35 %
la rosturi 10 ... 20 %
Pentru ultima faza de proiectare, va-
/oril e R;,, se determina cu un grad mai
ridi cat de precizie, utilizand metode de
ca/cul cu ajutorul coeficien\ilor liniari '
si punctuali x de transfer termi c.
Numaru/ de schimburi de aer pe ora,
n, se ia din tabelu/ 2.4. 1, cu urmatoa-
rele preci zari :
Valoarea n = 0,5 h
1
reprezinta nu-
marul minim de schimburi de aer pe
ora necesar pentru reimprospatarea ae-
rului interior in vederea asigurarii unor
conditii normal e de microclimat. Aceste
schimburi normale se realizeaza prin:
- neetanseita\i ale tamplariei;
- deschiderea ferestrelor si usilor
exterioare;
- sisteme speciale de ventilare na-
turala ( clapete reglabile si canale
verticale de venfi lare pentru elimi -
narea aerului viciat).
Pierderi le suplimentare de caldura
datorate infi ltra\iei in exces a aerului ex-
teri or sunt o consecin\a directa a mo-
dului de realizare a etanseita\i i rosturilor
dintre cercevelele si tocurile tamplariei
exterioare. Aceste pierderi sunt legate
de ac\iunea vantului, precum si de cu-
ren\ii de aer interiori si exteriori , si sunt
in func\ie de urmatorii factori ;
- expunerea cladi rii (simpla sau
dub/a) sub aspectul infiltra\iilor de aer.
respectiv, cu apartamente avand feres-
tre pe una sau pe doua fa\ade;
- gradul de adapostire a cl adirii , prin
rezisten\a unor obstacole in ca/ea van-
tului si a curen\i/or de aer ;
- gradul de permeabilitate a cladirii ,
in functie de modul de etansare a tam-
pl ari ei exterioare.
I
'
Va/orile n din tabelul 2.4.1 cuprind
ambele componente ale naturii pierde-
ril or de caldura, astfel incat numarul de
schimburi de aer variaza de la valoarea
minima de 0, 5 h
1
(fara infi ltratii in ex- '
ces), la valori de 1,0 ... 1,4 tr
1
, in cazul
unor infiltratii suplimentare mari.
La cladiri avand mai multe feluri
Capitolul 2: termica a cladirilor
a
Te= - 15C
+18C

?
____._ i
----+
T, = +20"C
Fig. 2.4.3. Stabili rea di mensiunilor anvelopei la cladirile de locuit:
a - dimensiuni conform proiectulw; b - dimensiuni de ca/cul.
Tabelul 2.4.2. Coeficienti globali normati de izolare termica GN la cladiri delocuit
Numarul de NV GN Numarul de NV GN
niveluri N (m2/m3] [W/m
3
-K] niveluri N [m2/m3] [W/m
3
K]
0.80 0,77 0,25 0,46
0,85 0,8 1 0,30 0,50
0,90 0,85 0,35 0,54
1 0,95 0,88 4 0,40 0,58
1,00 0,91 0.45 0,61
1,05 0.93 0,50 0,64
<'. 1,10 0,95 <'.0,55 0,65
0,45 0.57 0, 20 0,43
0,50 0,61 0,25 0,47
0,55 0,66 0,30 0, 5 1
2 0,60 0.70 5 0,35 0.55
0,65 0,72 0,40 0.59
0,70 0,74 0,45 0.61
<'.0, 75 0,75 <'.0,50 0,63
0,30 0,49 0, 15 0,41
0,35 0,53 0,20 0.45
0,40 0,57 0,25 0,49
3 0,45 0,6 1 <'. 10 0, 30 0,53
0,50 0,65 0,35 0,56
0,55 0,67 0,40 0,58
<'.0,60 0,68 20,45 0,59
No ta:
1 - Pentru alte valori NV si N, se interpoleaza lini ar.
2 - La cladirile proiectate dupa 1.01. 1998, valoril e GN au lost reduse cu 10 %.
de tamplarii exterioare, valoarea n se
determina prin interpolar e, in func\i e de
ponderea ariilor diferitelor tipuri de
tamplarii .
2.4.1.2 Determinarea coeficientului
global normat de izolare termica GN
Valoarea este data i n tabelu/ 2. 4.2, in
func\ie de numarul de niveluri N si de
raportu/ dintre ari a anvelopei A si
volumul cladirii V. Valorile coefici entilor
globali norma\i sunt valabile pentru
toate zonele climati ce.
2.4. 1.3 Ni ve/ul de izolare termica
globala
Este corespunzator daca se realizea-
: za conditia:
i G :o; GN [W/m3.K] (2.4.4)
I
Posibilita\il e de realizare a acestei
. condi\ii trebui e sa fi e atent analizate
inca de la fazele preliminare ale proi ec-
' tului , atunci cand se elaboreaza con-
; cep\i a compl exa a cladirii , cand inca
: se mai poate interveni asupra configu-
ra\iei in pl an si pe verti cala a construc-
tiei, precum si asupra parametril or ei
geometri ci.
Principalii factori geometri ci care in-
fluen\eaza coefi cientul global G sunt
urmatorii :
raportu/ P/ Ac, in care: P - perime-
trul cl adirii, masurat pe conturu/ exte-
rior al peretil or de fa\ada; Ac - aria in
Capitolul 2: termica a cladirilor
plan a cladirii, limitata de perimetru;
retrageri le gabaritice, existen\a
bowindourilor, precum $i alte varia\ii
ale suprafe\elor Ac de la nivel la nivel;
gradul de vitrare, exprimat prin
raportul:
A,
V= - --
A,+Ap
in care:
(2.4.5)
- A
1
este aria tamplari ei exterioare si
a altor suprafete vitrate;
- AP - aria zonelor opace a pere\i lor
exteriori.
2.4.1.4 Succesiunea ca/culelor
Se recomanda a fi urmatoarea:
1. Stabilirea planurilor $i sec\iuni lor
vert icale caracteristice ale cladirii,
cu precizarea conturului spa\iilor
incalzite.
2. Calculul ariilor tuturor elementelor
I. lnstalatii de lncalzire
de constructii perimetrale Ar
3. Calculul ariei anvelopei A = LA, $i
a volumului cladirii V.
4. Determinarea temperaturilor Tu
(prin bi lan\ termi c).
5. Determinarea factorilor de corec\ie
1,
6. Oeterminarea rezi stenJelor termice
corectate medii R;,,r
7. Stabilirea numarului de schimburi
de aer pe ora n (tab. 2.4.1).
Tabelul 2.4.3. Valorile coeficientilor a, b, c, d, e [m2. Kf\N] pentru cladirile de categoria 1, cu ocupare continua
Tipul de cladire Zona climatica a b c d e
Spitale I 1,30 2,30 1,50 1,30 0,39
cre$e $i II 1,40 2,50 1,60 1.30 0,39
policlinici Ill 1,50 2,70 1,70 1,30 0,43
IV 1,60 2,90 1,80 1,30 0,47
Cladiri de I 0,90 2,30 0,90 1,30 0,39
inva\amant II 1,00 2,50 1,00 1,30 0,39
$i pentru sport Ill 1, 10 2,70 1, 10 1,30 0,43
IV 1,20 2,90 1,20 1,30 0,45
Birouri, I 0,80 2, 10 0,90 1,30 0,30
cladiri comerciale II 0,90 2.30 1,00 1,30 0,30
$i hoteliere Ill 1,00 2,50 1, 10 1,30 0,30
IV 1, 10 2,70 1,20 1,30 0,30
Alte cladiri I 0,65 1,80 0,90 1,30 0,25
(industri ale cu II 0,70 2,00 1,00 1,30 0,25
regim normal de expl.) Ill 0,75 2,20 1, 10 1,30 0,25
IV 0,80 2,40 1,20 1,30. 0,25
Tabelul 2.4.4. Valori le coeficientilor a, b, c, d, e [m2. Kf\N] pentru cladirile de categoria 2, cu ocupare discontinua
Tipul de cladire Zona climatica a b c d e
Policlinici, I 1,05 2,45 1, 30 1,40 0,39
dispensare, II 1, 15 2,70 1,40 1,40 0,39
cre$e Ill 1,25 2,95 1,50 1,40 0,43
IV 1,35 3, 10 1,60 1,40 0,47
Cladiri de I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,39
inva\amant II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,39
$i pentru sport Ill 0,85 2,45 1, 10 1,40 0,43
IV 0,90 2,65 1, 20 1,40 0,47
Birouri, I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,30
-
cladiri comerciale II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,30
si hoteli ere Ill 0,85 2,45 . 1, 10 1,40 0,30
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,30
Alte cladiri I 0,55 1,40 0,85 1,40 0,25
(industri ale cu II 0,60 1,50 0,90 1,40 0,25
regim normal de expl.) Ill 0,65 1,60 0,95 1,40 0,25
IV 0,70 1,70 1,00 1,40 0,25
Tabelul 2.4.5. Val orile t. G1ref [W/m
3
-K]
Categori a Tipul Inert ia lndicele solar /
5
[m
1
]
-
cladirii cladiri i termica $ 0,009
I
> 0,010 ... 0,019 0,020
Cladiri pentru sport oarecare 0 0,06 0, 12
1 mica 0 0,03 0,06
Alte cladiri medie 0 0,05 0, 10
mare 0 0,06 0.12
2 Cladiri pentru sport si scoli oarecare 0 0,03 0,06
Alte cladiri oarecare 0 0,04 0,08
-
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor
8. Calcul ul sub forma tabelara a
expresiei:
9. Se calculeaza:
G = _:1_ IA,r,+ 0 34n
v R;,,, '
10. Se calcul eaza: AIV si din tabelul
2.4.2 se obtine valoarea GN.
11. Se compara G cu GN.
usi de balcon etc.;
se interzice utili zarea tamplarii lor
cu tocuri $i cercevele din aluminiu Iara
intreruperea punt ilor termi ce.
2.4.1.5.3 in vederea reducerii
infiltrafiilor de aer rece:
la tampl ari a exteri oara se iau ma-
suri de etan$are corespunzatoare a
rosturil or dintre tocuri si conturul golu-
rilor din pereti ;
2.4.2. 1 Determinarea coeficientului
global efectiv de izolare termica G1
Se face utilizand relatia:
G1= _:1_[ IA, - r, J [W/m3 K] (2.4.6)
v / R' m1
in care V este volumul incalzit al
, cladirii , iar Ar rr R ~ ; - determinate pen-
tru elementele j ale anvelopei - au
aceea$i semnificati e ca la 2.4. 1. 1.
La prima faza de proi ectare se reco-
manda a se face un prim calcul consi-
derand valorile R ~ conform tabelului
2.2. 7. ln func\i e de valoarea G ob\inu-
ta, se acti oneaza asupra elementelor
de construc tii, a gradului de vitrare etc.
se utilizeaza exclusiv tampl ari e de ! 2.4.2.2 Determinarea coeficientului
buna calitate $i prevazuta cu garnituri I global normal de izolare termica G1ref
de etan$are; ' Se face utilizand rela\i a:
suprafe\ele vitrate, luminatoarele $i 1 [A A A A J
tamplari a fi xa se prevad cu solutii de G1 ref= v -;)- + i + --Z- + d P +-;-
etansare care sa excluda orice infiltratii;
la peretii din panouri mari prefabri -
2.4. 1.5 Recomandari privind unele
posibilitaJi de imbunataJire a compor-
tarii termotehnice ~ i de reducere a
valorii coeficientului global de izolare
termica la cladirile de /ocuit
Pentru i mbunatatirea comportarii ter-
motehnice a cladirilor de locuit $i pen-
tru reducerea valorii coeficientului glo-
bal de izol are termica, se recomanda
apli carea urmatoarelor masuri :
' cate, rosturil e dintre panouri se iau
exclusiv de tip .,inchis" $i se etan$eaza
cu chituri de calitate corespunzatoare
care confera o siguranta deplina, atat
fa\a de infiltratiile de apa, cat $i fata de
infiltratiile de aer;
la elementele perimetrale opace nu
se utili zeaza solutii constructive carac-
! teri zate printr-o permeabili tate la aer
ridicata.
2.4.1.5.1 La alcatuirea genera/a
a cladirii:
I
I
2.4.2. Determinarea ~ i verificarea
coeficientului global de izolare termica
G1 la cladirile cu alta destinatie
decat cea de locuit
Prevederi le din normativul C 10712
se apli ca la urmatoarele categorii de
cl adiri cu alta destinatie decat locui -
la stabi lirea pozitiilor $i dimensiuni - !
lor t amplari ei exteri oare se are in vede- '
re atat orientarea cardinal a, cat $i
orientarea fata de directia vanturi lor do-
minante, \inand seama $i de existenta
cladiri lor inveci nate; de$i nu se consi-
dera i n calcule, ferestrele orientate spre
sud au un apart solar semnificativ;
1
rea, al caror regim de inal\ime nu de-
pentru reducerea pierderilor de cal-
dura spre spa\i ile de circulati e comuna,
se prevad windfanguri la intrarile in cla-
diri, aparate de inchidere automata a
U$ilor de intrare in cl adiri , termoizol a\ii la ;
U$il e de intrare in apartamente, incalzirea
spa\iil or comune la temperaturi apro-
piate de temperatura din locuin\e etc;
la pere\ii interiori ai camaril or aeri -
site direct, se prevad masuri de termo-
izolare.
2.4.1.5.2 La a/catuirea elementelor
de construe/ii perimetrale:
se uti lizeaza solutii cu rezistente
termi ce specifi ce sporite, cu utilizarea
mat eri alelor termoi zolante efi ciente
(poli stiren, vata minerala etc.);
se utili zeaza solutii imbunatatite de
tampl ari e exteri oara, cu eel putin 3 ran-
duri de geamuri sau cu geamuri ter-
moizolante;
se urmare$l e eliminarea totala sau
reducerea in cat mai mare masura a
pun\il or termi ce de orice tel, in special
i n zonele de intersec\ii ale elementelor
de constructii (col\uri , socluri , corni $e,
atice), cat $i la balcoane, logii , bowin-
douri $i in jurul golurilor de ferestre $i
pa$e$te P + 10E:
cl adiri de categori a 1, in care intra
cl adirile cu ., ocupare continua" $i cladi -
ril e cu .,ocupare di scontinua" de cl asa
de inerti e mare;
cl adiri de cat egoria 2, in care intra
cladirile cu ., ocupare discontinua", cu
exceptia celor din clasa de iner\i e mare.
Cl adiril e cu ., ocupare continua"
sunt acele cladiri a caror functiona-
litate impune ca t emperatura mediului
interior sa nu scada (in intervalul
dintre ora 0 $i 7) cu mai mull de 7 C
sub valoarea normala de expl oatare.
Exemplu: cre$ele, internatele, spita-
' lele et c.
Cladirile cu .,ocupare di scontinua"
sunt acele cl adiri a caror functi onalita-
te permite ca abaterea de la tempera-
tura normala de exploatare sa fi e mai
mare de 7 C pe o peri oada de 10 ore
pe zi, din care eel pu\in 5 ore in inter-
valul dintre ora 0 $i 7. Exemplu: $COlile,
amfiteatrele, salile de spectacole, cla-
dirile admini strati ve, restaurantele, cla-
dirile industri ale cu unul sau doua
schimburi etc., de clasa de inerti e me-
die $i mi ca.
[W/m3. KJ (2.4.7)
in care:
- A
1
este aria supratetelor compo-
nente opace ale peretilor verti cali care
tac in planul ori zontal un unghi mai
mare de 60, aflati i n contact cu exte-
riorul sau cu un spatiu neincalzit, calcu-
lata luand in considerare dimensiunile
interax [m2];
- A
2
- ari a supratetelor plan$eelor de
la ultimul nivel (ori zontale sau care tac
cu planul ori zontal un unghi mai mic de
, 60), afl ate i n contact cu exteri orul sau
cu un spa\iu neincalzit, calculata luand
in considerare dimensiuni le interax [m2];
- A
3
- aria suprafetelor inferioare
afl ate i n contact cu exteriorul sau cu
um spatiu neincalzit, calculata luand in
considerare dimensiunile interax [m2];
- P - perimetrul exterior al spatiului
, aferent cl adirii aflat in contact cu solul
i sau ingropat [m);
- A
4
- aria supratetelor peretil or trans-
parenti sau transluci zi atlati in contact
cu exteriorul sau cu un spatiu neincal -
zit, calculata luand in considerare di -
mensiunil e nominale ale golului din pe-
ret e [m2];
- V - volumul incalzit, calculat pe baza
dimensiunil or exterioare ale cladirii [m3);
- a, b, c, d, e - coefi cien\i de control
pentru elementele de construc\ii men-
\i onate mai sus, ale caror valori sunt
date in tabelele 2.4.3 $i 2. 4.4 in tunc\i e
de categori a de cl adire (categoria 1 sau
2), tipul de cladire $i zona climati ca.
Pentru cladiril e la care suprafata pe-
retilor transparenti sau translucizi re-
prezinta eel putin 50 % din suprafata
elementelor vert icale de i nchidere,
coefi cientul global de reterinta G 1ref
poate ti marit cu o cantitate .JG 1ref, a
' carei valoare este data in tabelul
2.4.5, i n functi e de categori a cladirii ,
de indi cele solar /
5
$i de inerti a termi-
ca a cladirii .
lndica\ii pri vind determinarea cl asei de
iner1ie termi ca sau a indicel ui solar sunt
date in anexele normati vului C 10712.
Capitolul 2: Protec!ia termica a cladirilor I. lnstala!ii de incalzire
2.4.2.3 Nive/ul de izolare termica
globala
este corespunzator daca se reali zeaza
conditia:
G1 :s; G1ref [W/m3 K] (2.4.8)
Nivelul de izolare termica globala Exemplul de calcul 6
If)
C')
0
<.O
C')
If)
C')
0)
0
"" u)
12.70
L
L
__.
35 i . 6.00
---rt-
! '1 20, 4.80
i 1 !
I ,
! i

6.00
. 1 20! I
4.80
t . i
' '
! i I
i
4
0 1
"I

45 4.00
A A
1-

l
4.60 20 4.60
Sec\iunea A-A
20
0 0.00
m . . . ;o _ . . . . . . (CTS)
- 0.60
Fig. 2.4.4. Plan sectiune cladire parter:
(exemplul de ca/cul 6)
Se verifica coeficientul global de izo-
lare termica pentru o cladire de locuit
individuala. cuplata, avand in vedere
faza preliminara de proiectare.
Cladirea are parter , este alcatuita
conform figura 2.4.4, este amplasata in
Bucure$li si este proiectata in anul
1997.
Rezolvare:
a) Determinarea caracteristi ci lor geo-
metri ce ale cladirii:
Aria placii pe sol A
1
si a planseului
sub pod A,,:
A
1
= A
2
= 17,8 11,8 - 2 1,2 - 11 ,0
= 183,64 m
2
Perimetrul cladirii:
p = 2. (11 ,80 + 17,80 + 2. 1,20)
= 64,00 m
inaitimea parterului :
H = 2,55 m
Aria tampl ariei exterioare:
A
3
= 2 1,80 1,50 + 2 1,20 1,50
+ 8 . 0,60 . 0,60 + 2 . 0,90 . 1,50
+ 2 . 2, 10 . 1,50 + 6 . 0,90 . 2,40
= 33,84 m
2
Aria pere(ilor exteriori :
A
4
= P H - A
3
A
4
= 64,00 2,55 - 33,84 = 129,36 m2
Ari a anvelopei:
A = 2 183,64 + 33,84 + 129,36
= 530,48 m
2
Volumul cladirii :
V = A
1
H = 183,64 2,55 = 468,282 m
3
b) Determinarea coeficientului G pe
, baza valorilor R;,,;
11
:
Se utilizeaza valorile minime R;,, = R;mn
: conform tabelului 2.2.6, pentru cladiri
' proiectate pana la 1.01.1998, $i anume:
' pereti exteriori R',,, = 1,20 m
2
-K/W
tamplarie exterioara R',,, = 0,40 m
2
-K/W
planseu pod R',,, = 2,00 m
2
-K/W
placa pe sol R',,, = 3,00 m2.KfW
Tarnpl arie exteri oara: 1 - 90 x 240 cm: 2 - 90 x 150 cm; 3 - 120 x 150 cm; 4 - 180 x 150 cm;
5 - 210 x 150 cm; 6 - 90 x 60 cm; 7 - 90 x 240 cm.
Cu aceste valori, in tabelul 2.4.6, se
determina termenul:
Tabelul 2.4.6. Tabel pentru determinarea terrnenului :L [{Ar )/ R;,,] {exemplul de calcul 6)
Nr .crt.
Elementul de constructii
Ar
A R'm r
---
R'm
[m2] [m
2
-K/W] -
[W/K]
1 Placa pe sol 183,64 3, 00 - 61,213
2 Plan$eu sub pod 183,64 2, 00 0,9 82,638
3 Tamplarie exterioara 33,84 0,40
- 84,600
4 Pere(i exteri ori 129,36 1,20 - 107,800
Total 530,48 - - 336,251
Tabelul 2.4.7. Tabel pentru calculul rezistentei termice rnedii a tamplariei {exemplul de calcul 6)
Nr.crt. Tipul tamplari ei A R', R'm AIR'
[m2] [m
2
K/W] [WIK]
1 U$a de intrare 2, 16 0,39 5,538
2 Tamplarie dubla obi$nuita 6,48 0,43 15,070
3 Tamplarie dubla cu geam termoi zolant 25,20 0,55 45,818
Total 33,84 0,509 66,426
I. lnstalatii de incalzire
L [(A r)/ R;nl l = 336.251 W/K.
Pentru stabilir ea numar ului de
schimburi n se considera:
cladire indivi dual a;
moderat adapostita (in interiorul
unui oras, cu minimum 3 cladiri in
apropiere);
clasa de permeabilitate ridi cata
(tamplari e exteri oara fara masuri de
etansare).
Din tabelul 24. 1, se obtine: n = 1, 1 h-
1
Apli cand relat ia 2.4. 1 se obtine:
G=
336

251
+ 0.34 -11 0,718+0.374 =
468,280 '
"' 1,092 W/ m
1
K
c) Determinarea coefi cientului GN
Se determina:
A
v
530,480
1
.
13
m/m3
468, 282
Conform tabelului 2.4.2. pentru N = 1
si AN = 1, 13 > 1.10. rezulta:
GN = 0,95 W/ m3- K
Se observa ca G > GN; in consecinta.
trebuie sa se ia unele masuri de re-
ducere a pierderilor de caldura.
d) Determinarea coefi cientului G ::; GN;
Se ac\i oneaza numai asupra tampla-
ri ei exteri oare, astfel:
ferestrele si usile de balcon de la
Capitolul 2: Protec!ia termica a cl adirilor
camerele de zi si de la dormitoare se
prevad a se reali za din tamplar ie dubla.
din lemn. cu un geam termoizolant si
un geam obisnuit (R' = 0,55 m
2
K/W),
cu garnituri de etan:;;are;
celelalte ferestre se prevad a se exe-
cuta din tamplari e dubla din lemn. cu
geamuri obisnuite (R' = 0,43 m2KIW).
fara garnituri de etansare;
usa de intrare este din lemn, opa-
ca, avand R' = 0,39 m
2
-K/W, fara gar-
nituri de etansare.
Se calcul eaza rezisten\a termi ca
Z: [(Ar/R'm)] = 336,25 1 - 18,174 =
= 318,077 W/K.
Din tabelul 2.4.1 se determina noua
valoare a numarului de schimburi n
prin interpol are intre n = 0.6 (clasa de
permeabilitate medie) si n = 1, 1 (clasa
de permeabilitate ridicata), astfel pen-
tru:
n = 0,6 ti-
1
- pentru tamplari e dubla
cu geam termoizolant cu supra-
fa\a A = 25.2 m2
medi e a tamplariei exterioare dupa mo- ,
dificare (tab. 2.4.7).
n = 1, 1 fT
1
- pentru U$a de intrare si
tamplarie dubla obi snuita cu su-
prafa\a A = 8,64 m2.
rezulta:
R' = I A = 33,84 = o 509 ITT' Klw
m L(A/ R') 66,428 ' / Y.,
Se observa ca valoarea ob\inuta este
superioara celei ini\i ale
R'm = 0,40 m
2
K/W
Se determina noua valoare a termenu-
i lui A r!R 'm pentru noua tamplari e exte-
; rioara tinand seama de valoril e din ta-
: belele 2.4.6 si 2.4.7.
, Ar/ R' = 84,60 - 66,426 = 18, 174 WIK.
Se determina noua valoare a terme-
nului L: [(AdR'm)] pentru elementele de
constructi i ale incaperii
n = 0,6 + ( 1, 1 - 0,6)8,64/8,64 + 25,2
= 0,728 h-
1
Se recalculeaza valoarea G cu relati a
1 (Ar) 318,077
' G= - I --+0.34n = +
v R:n 468,282
+0. 34 -0.728 = 0.927 W I m3 K
I Rezulta: G < GN
I
; Tn concluzie, in conditiile realizarii
efective a valorilor R',,, :::: R',,,;n la peretii
exteri ori, la pl anseul de sub pod pre-
i cum si la placa de pe sol, se obtine un
I coeficient global de izolare termica,
: mai mic decal coeficientul corespunza-
'
; tor normal.
'
,
'
I. lnstalatii de incalzire
'
Capitolul 3
Necesarul de caldura pentru incalzire
. . _,.. ..
.

Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire I. Instalatii de incalzire
3.1. Necesarul de caldura
pentru cladiri
Cladirile au dest ina\ii, forme $i carac-
teristici constructive diferite, iar pentru
stabilirea caracteristicilor t ehni ce ale
echipamentelor de incalzire este ne-
cesar sa se calculeze necesarul de cal-
dura care exprima canti tatea de ener-
gie t ermica cedata de fiecare incapere
in mediul inconjurator.
Metoda de calcul al necesarului de
caldura pentru incal zire este regl emen-
tata prin STAS 1907 si se apli ca tuturor
tipurilor de cl adiri civile $i industriale
excep\ie tacand:
- incaperile amplasate subteran;
- spa\iile inchise !imitate de elemen-
tele de construc\i i lipsi te practic de
masivitate termica;
- construc\iile sau incaperil e incalzite
rar, pe perioade scurte de timp;
- constructi ile cu instalatii de incalzi-
re locala, avand efecte pe zone !i -
mitate;
- construc\ii cu instalatii de incalzire
prin radiati e (cap. 4.5).
Necesarul de caldura pentru incalzire
Q al unei incaperi se calcul eaza cu re-
la\ia:
a = Or (1 + I.A/100) + O; [w] (3.1.1)
in care:
_ - Or este fluxul termic cedat prin
transmi sie, considerat in regim sta\io-
nar, corespunzator diferen\ei de tem-
peratura intre interiorul $i exteriorul ele-
mentelor de construc\ii care delimitea-
za incaperea [W] ;
- Q; - sarcina termi ca pentru incalzi-
rea aerului rece patruns in interi or de la
temperatura ext eri oara la temperatura
interioara [W] ;
- I.A - suma adaosurilor afectate flu-
xului termi c cedat prin transmi sie [%].
Necesarul de caldura global al unei
incaperi se majoreaza sau se mic$orea-
za cu debitul de caldura absorbi t sau
cedat de diverse procese cu caracter
permanent daca acesta depa$este 5 %
din Q.
3.1.1. Fluxul termic cedat
prin transmisie Or
Pierderi de caldura au loc atat prin
elementele de construc\i i in contact cu
aerul pe ambele fete Oe cat si prin sol
Os.
Or= Oe + Os [w] (3. 1.2)
3. 1. 1. 1 Fluxul termic prin transmisie Oe
Acesta se calculeaza cu relatia:
Oe= CM I,m S (W] (3.1.3)
R
OS
in care:
- m este coeficientul de masivitate
terrnica al elementelor de constructii
exterioare, conform STAS 6'172;
- S - aria suprafe\ei fi ecarui element
de constructii [rn2];
- I; - ternperatura interioara conven\i-
onala de calcul, conform STAS 1907
[OC];
- le - ternperatura spa\iil or exteri oare
incaperii considerate [
0
C), care se ia du-
pa caz: ternperatura cohventionala a
aerului exteri or sau temperatura inte-
rioara conven\i onala de calcul pentru in-
caperil e alaturate;
- R;s - rezisten\a termi ca a elementu-
lui de construc\ii considerat, stabilita
conform STAS 6472 [rn2KJW] ;
- CM - coeficient de corectie a fluxului
termi c.
Coefi cientul de masivi tate m este de-
pendent de indi cele de iner\i e t ermica
0 al elementului de construc\ii. Valoa-
rea este data in tabelul 3. 1. 1 sau se
poate calcula si cu relatia;
m = 1,225 - 0,05 0 ( 3.1.4)
unde indicele de iner\ie termi ca 0
est e dat de rela\i a 2.3.2 ( 2.3.2).
Pentru elementele de construqii lipsi te
de inertie termi ca, cu D < 1 (u$i, ferestre
etc.), coeficientul de masivitate termica
are valoarea cea mai mare m = 1,2 iar
pentru elementele de constructie inte-
ri oare (pereti si plan5ee interi oare etc.),
coefi cientul m = 1.
Suprafata de calcul S a elernentului
de construc\ii se deterrnina luand in
considerare urmatoarele dimensiuni :
- pentru plan$ee si pere\i : lungimea
$i la\ imea incaperii, rnasurate intre axe-
le de si metri e ale elementelor de con-
struc\i e ce o delimiteaza $i inaltimea
ni vel ului masurat intre pardoselile finite;
din aria astfel ob\inuta se scade ari a
golurilor suprafetelor neiner\iale (w?i.
ferestre, luminatoare etc.);
- pentru suprafe\ele neiner\i ale, se
considera dimensiunile golurilor din zi-
darie.
Rezisten\a termica Rbs se calculeaza
conform rnetodologiei indicate in 2.2.3
din capitolul 2.
T emperaturile conven\ionale te ale
aerului ex1erior pentru principalele loca-
litati din Romania sunt date in tabelul
3. 1.2. in figura din Anexa IV este repre-
zentata harta de zonare a teritoriului
Romani ei, din punct de vedere al tem-
peraturilor conven\ionale ale aerului ex-
teri or.
Temperaturil e conven\ionale te ale
aerului din incaperile neincalzite $i in
rosturile de dilatare ale cladirilor de lo-
Tabelul 3.1.1. Valorile coeficientului de masivitate termica m
D 1 1,1 .. . 2 2,1 ... 3 3, 1 .. .4 4,1 ... 5 5, 1 ... 6 6,1 ... 7
m 1, 2 1, 15 1, 1 1,05 0,95 0,90
Tabelul 3.1.2. Temperaturile conventionale te ale aerului exterior
pentru principalele localitali din Romania
Localitatea fe [OC] Localitatea le [
0
C)
Alba lulia - 18 Lugoj - 12
Alexandria - 15 Miercurea Ciuc -2 1
Arad - 15 Oradea - 15
Bacau - 18 Petro$ani - 18
Baia Mare -18 Piatra Neamt - 18
Baraolt -21 Pitesti - 15
Beclean -21 Ploie$ti - 15
Beiu5 - 18 Reghin -21
Bistri \a -21 Re$i\a - 12
Bar lad -18 Ramnicu Valcea - 15
Blaj -18 Roman - 18
BotO$ani - 18 Satu Mare -18
Bra$OV -21 Sfantu Gheorghe - 12
Braila - 15 Sibiu -18
Bucure5ti - 15 Sighi $oara -1 8
Buzau - 15 Sinaia -18
Calara$i - 15 Sangiorgiu de Padure 21
Ceahlau -21 Slatina - 15
Campulung Muscel -18 Slobozia - 15
Cluj-Napoca - 18 Sova ta -2 1
Constanta - 12 Suceava -21
Craiova - 15 Tecuci -18
Cri sturu Secuiesc -2 1 Timi $oara - 15
Deva - 15 Targovi$te - 15
Fagaras -2 1 Targu Jiu - 15
Foc$ani -18 Targu Mure$ -21
Galati -18 Targu Ocna - 18
Gheorghieni -2 1 Tulcea - 15
Giurgiu - 15 Napoca-T urnu Severi n - 12
Huedin -18 Vaslui - 18
Hunedoara - 15 Vatra Oornei -21
la$i - 18 Zalau - 15
I. lnstalatii de incalzire
cui nte, admi nistrati ve $i social-culturale
sunt date i n tabelul 3. 1.3 (Anexa 3. 1 ).
ln cazul i n care este necesara cu-
noa$terea exacta a temperaturii te a
unei incaperi neincalzite aceasta se
poate calcula cu rela\i a:
s,
I R t;
te = ----''- -
L
R,
(3. 1. 5)
i n care:
- t, este temperaturil e interi oare con-
ven\i onale ale incaperil or sau spatiilor
invecinate [
0
C] ;
- S
1
- aria suprafetelor care delimitea-
za i ncaperea [m2];
- Ri - rezistentele termi ce ale ele-
mentelor de constructii ale i ncaperii
(m2.KJW] .
Temperaturil e interi oare conventio-
nale de calcul t, pentru incaperi incalzi -
te in cladiri de locuit, admini strative $i
social-culturale precum $i pentru
anexele admini strative $i social -cultu-
rale ale intreprinderil or industri ale sunt
date in tabelul 3.1.4 (Anexa 3.2).
Coefici entul de corecti e CM a fluxului
termi c se stabile$te in functie de capa-
ci tatea termi ca specifi ca a elementelor
de construc\ii interioare ale constructi -
ei m ;. astfel:
- pentru m p; ::; 400 kg/m
2
, CM = 1,0
- pentru m p; > 400 kg!m2, CM = 0,94.
Capacitatea termi ca specifi ca a
construc\i ei m p; se determina pentru
intreaga construc\i e cu relatia:
mp,= 0,9 (Mp;/S) (3. 1.6)
in care:
- Mp, est e masa tuturor elementelor
de construc\ii interioare (pere\i interiori,
plan$ee intre etaje, elemente de tam-
plari e in interi or); nu se ia in calcul ma-
sa elementelor de constructii perime-
tral e (pereti exteriori , ferestre, U$i, aco-
peri $, plan$eu peste subsol neincalzit,
pere\i catre casa scarii , pereti care
despart spa\ii incalzite de spatii nein-
calzite) [kg] ;
- S - suprafa\a perimetral a a con-
struc\i ei prin care se produce di sipare
de flux termi c (pere\i exteriori , ferestre,
U$i, pere\i spre casa scarii, plan$eU
peste subsoluri neincalzite, plan$eu
spre pod, acoperi $uri de tip terasa
etc.) [m2].
3. 1. 1.2 Fluxul termic cedat prin sol Os
Se calculeaza cu rela\ia:
Os = Sp t; - t, +CM . ms . t; - te . s +
RP ns Rbc c
n 1 f - f [ l
+ 2, --'-e} Scj W (3. 1. 7}
~ ns Rbc
in care Sp este suprafa\a cumulata a
pardoselii si a pere\il or afl a\i sub nivelul
solului , care se calculeaza cu relatia:
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru i ncalzire
Sp= Spd + p h
unde:
[m2] 3. 1.8
- Spd este suprafata pardoseli i [m2];
- p - lungimea conturului pere\ il or i n
contact cu solul [m] ;
- h - cota pardoselii sub ni velul solu-
lui [m] ;
- Sc este ari a unei benzi cu la\imea
de 1 m situata de-a lungul conturului
exteri or al suprafe\ei Sp (m2];
- Sci - aria unei benzi cu latimea de 1
m situata de-a lungul conturului care
corespunde spa\iului invecinat care are
temperatura t; [m2];
- Rp - rezisten\a termi ca cumulata a
pardoselii si a stratului de sol cuprins
intre pardoseala $i panza de apa freati -
ca care se determina cu rela\i a:
[m2.KJW] (3. 1.9)
Pentru incaperi cu mai multe ele-
mente de constructii exteri oare, adao-
sul Ao se stabileste corespunzator ele-
mentului de constructii cu ori entarea
cea mai defavorabil a;
- Ac - pentru compensarea efectului
suprafe\elor reci, in scopul corectarii
bil an\ului termi c al corpului omenesc in
incaperil e in care elementele de con-
structi i cu rezisten\a la transfer termic
redusa, favori zeaza intensifi carea ce-
darii de caldura a corpului prin radiati e.
Aces! adaos afecteaza numai fluxul
termic prin elementele de constructii
ale incaperil or a caror rezist enta
termica Rm'.:: 10 m2K/W. Rezisten\a Rm
se calculeaza cu rela\i a:
R = Sr(t, - te ) C
m Or M
[m2. KJWJ
(3. 1. 10)
unde:
- & este g-osimea straturilor luate in
considerare [m];
unde Sr este ari a suprafe\ei totale a
1 i ncaperii (reprezentand suma tuturor
suprafe\elor delimitatoare) [m2];
- ?.; - conductivitatea termica a materia-
lului din care este alcatuit stratul luat in
considerare [W/mK], (Anexa I);
- Rtx - rezistenta termica a benzii de
contur la trecerea caldurii prin pardoseal3
$i sol catre aerul exteria [rn2K/W], a carei
valoarea este data in tabelul 3. 1.5;
- tr - temperatt..ra solului (apei freatice),
considerata + 10 C pentru toate zonele
climatice ale \iirii;
- fei - temperatura interioara conven-
\ionala de calcul pentru incaperile alatura-
te (
0
C];
- ms - coeficientul de masivitate termidi
al solului , care se determina din g-aficul
din figura 3. 1.1, in func\ie de adancimea
panzei de apa freatica H $i adancimea h
de ing-opare a pardoselii ;
- ns - coeficientul de corec\ie care 1
tine seama de conductivi tatea termica
a solului $i cota pardoselii h sub ni velul 1
t erenului , care se determina din
grafi cul din figura 3. 1.2.
ln rel a\ia 3. 1. 7, in cazul in care dife-
renta de t emperatura t ;- t1<0, primul
termen al rela\iei se neglijeaza.
3.1.2. Adaosuri la pierderile
de caldura I A
Acestea afecteaza fluxul termi c ce-
dat prin transmisie Or cu scopul de a
realiza acelea$i conditii in incaperi indi -
ferent de orientarea lor $i gradul de
izolare termi ca (elemente de construc-
\ii cu rezisten\a termi ca redusa).
Adaosurile sunt:
- Ao - de ori entare, in scopul diferen-
\i erii necesarului de caldura al incape-
rilor diferit expuse radi a\i ei solare $i
afecteaza numai fl uxul termi c cedat
prin elementele de construc\ii a inca-
perilcr cu pereti exteriori $i are valoril e
date in tabelul 3. 1.6.
Valoril e adaosului Ac sunt date i n
graficul din fi gura 3.1 .3.
Adaosul Ac se acorda tuturor i ncape-
ril or cu exceptia:
depozitelor , casei scarii etc., pre-
cum $i a i ncaperilor prin care oamenii
tree sau sta\i oneaza (sali de expozi\i e)
purtand imbracaminte de strada;
incaperilor de produc\ie cu specific
de munca medie, cu locuri de munca
nestati onare sau cu specific de munca
grea.
De asemenea, pentru incaperi de
produc\i e cu specifi c de munca U$oara
sau medie, cu locuri de munca sta\io-
nare, adaosul Ac se prevede numai in
cazul i n care locuril e de munca sunt
situate la o di stan\a mai mica de 5 m
de suprafetele vitrate exteri oare.
3.1.3. Sarcina termica Qi
Sarcina termi ca 0 ; pentru incalzirea
aerului infiltrat prin neet an$eitatil e
U$ilor $i ferestrelor $i a aerul ui patruns
la deschiderea acestora se determina
ca valoare maxima intre sarcinil e
termi ce Oi1 $i 0;2, in care:
0 ;1 este sarcina termi ca pentru i n-
calzirea aerului infiltrat prin neetan$ei-
ta\il e U$ilor $i ferestrelor determinata in
/
func\i e de numarul de schimburi orare
de aer necesar in incapere din condi\i a
de contort fi ziol ogic, cu rela\i a:
0 ;1 = [nao CMVP Gp (t, - le)+ Ou ](1 +Ac)
[WJ (3. 1. 11)
0 ;2 este sarcina termica pentru i n-
calzirea aerului infiltrat prin neetansei-
ta\il e U$i lor $i ferestrelor dependenta
de viteza de cal cul a vantului,
0 ;2 ={ CM[ EL: ( Li)v41
3
(t i-fe}]+Ou}
(1+Ac)
[w] (3. 1. 12)
Semnificatia termenilor din rela\iil e
de mai SUS este: nao - numarul de
"

.
.
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
Tabelul 3.1 .5. Rezistenta termica a benzii de contur Rtic [m
2
-K/W]
Adancimea de Grosimea
ingropare a fundati ei g
pardoselii h [m] [m]
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,0 0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
1,0 0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0, 75
0,80
0,20
0,25
0,30
0,35
2,0 0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0, 80
0,9
0,8
0, 4
Q 3
Lrnax [m]
Fig. 3.1.1 . Variatia coeficientului
de masi vitate termica m
5

Adancimea panzei
de apa freati ca H [m]
6 8 2: 10
0,600 0,520 0,475 0,445
0,634 0,546 0,496 0,464
0,668 0,570 0,517 0,481
0,700 0,600 0,536 0,498
0,735 0,622 0,555 0,513
0,768 0,645 0,574 0,530
0,802 0,665 0,593 0,547
0,835 0,693 0,614 0,565
0,868 0,717 0,633 0,581
0,902 0,742 0,652 0,600
0,935 0,767 0,672 0,615
0,970 0,781 0,692 0,632
1,00 0,815 0,712 0,650
0,390 0,352 0,329 0,314
0,410 0,370 0,340 0,328
0,431 0,388 0,355 0,340
0,450 0,399 0,370 0,351
0,470 0,415 0,383 0,365
0,490 0,430 0,398 0,377
0,509 0,445 0,410 0,386
0,528 0,460 0,425 0,400
0,548 0,475 0,437 0,414
0,568 0,490 0,451 0,425
0,587 0,505 0,465 0,438
0,607 0,520 0,480 0,450
0,627 0,535 0,494 0,463
0,360 0,315 0,293 0,278
0,378 0,329 0,304 0,289
0,396 0,341 0,315 0,298
0,413 0,354 0,326 0,308
0,430 0,367 0,337 0,318
0,448 0,380 0,347 0,327
0,465 0,392 0, 357 0,336
0,482 0,415 0,370 0,346
0,500 0,424 0,380 0, 356
0,516 0,432 0,391 0,365
0,534 0,445 0,402 0,375
0,551 0,457 0,414 0,385
0, 568 0,470 0,425 0.395
ns
1,8
1.7 -i-'
1,5
1.4 '
1,3
1,2
1, 1
1.0 I
1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2, 0
i.[W/ mK]
Fig. 3. 1.2. Var iatia coeficientului
de corectie n
5

I. de incalzire
;
schimburi orare de aer necesar in inca-
pere din conditii de contort fiziologic.
Pentru nao se recomanda urmatoare-
le valori :
- pentru cladiri de locuit $i similar lor:
camin de locuit
n ao = 0,792 [m3 h
1
/ m3]
bucatarii
n ao = 1, 19 [m3h
1
/ m3]
: bai :
; n ao = 1,0 [m
3
-h
1
/m
3
]
I - pentru $COii , gradinite, cre$e, spitale:
I nao V = 25Np [m
3
/h]
unde:
- V este volumul incaperii [m3];
- Np - numarul de persoane.
- Gp - caldura masica a aerului la
presiune constant<'\ [J/kg-K];
- p - densitatea aerului [kg/m3];
- E - factor de corectie dependent
de inaltimea cladirii; are valoarea 1
pentru incaperi din cladiri cu mai putin
: de 12 niveluri iar pentru cladiri cu 12
: sau mai multe niveluri valoril e factorului
i E sunt date in tabelul 3. 1. 7;
i - i - coeficientul de infiltra\ie al aerului
: prin rosturi; se determina in func\ie de:
- materialele din care sunt executate
U$ile $i ferestrele;
- raportul Se/S;, unde Se reprezinta
aria totala a elementelor mobile ale
U$i lor $i ferestrelor exterioare, iar S,
aria U$ilor $i ferestrelor interioare ale
incaperii;
- gradul de impermeabilitate al cladi-
rii . Prin .cladiri greu permeabile" se in-
1 teleg cl adiri le sau compartimentele de
: cl adire la care, datorita existen\ei pere-
; \ilor despartitori Iara goluri , ie$irea ae-
rului infiltrat prin rosturi se face numai
prin casa scarii sau printr-un coridor
: central (cladiri de locuit cu simpla ori -
entare, apartamente de col\ care nu au
' fatade diametral opuse, compartimente
de hale tara comunicatie cu restul cla-
26
24
22
20
18
16
14
12
10

:g 8
"'
'O
<>: 7
6
5
4
3
:
I
I
f-:- 11
I
1 1
I- I-
I I I J
1 I
I ! I
A
.+
7
i I /
I
-
..r :
_,
I- _J
/ ; '
I ;
'
,,.
'
I I
,,
!
l
/
'
I
I i I
I
I
+i-1-
11 I I
I I I
I
ii
I
i
I I
I I i I I I i
10 8 6 5 4 3 2 1,4 1,0 0,8 0,6
Rmlm
2
KJWI
Fig. 3.1.3. Valorile adaosului Ac.
l. lnstal at ii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
dirilor etc.). Prin ,,cladiri permeabile" se
intel eg cladir ile sau compartimentele
de cladiri care datorita absen\ei pereti-
lor despartitori sau existen\ei peretilor
despatitori cu goluri sau a casei scarii
cu U$i exterioare, spre incaperea tubu-
lui de gunoi, ie$irea aerului infiltrat se
face prin r-osturile U$i lor $i ferestrelor
plasate in alte fa\ade (sali cu mai multe
fatade etc.).
Tabelul 3. 1.6. Valorile adaosului Ao
Ori entare N NE E SE
I
s
I
sv v NV
Ao[ %] +5 +5 0 -5
I
-5
I
-5 0 +5
Tabelul 3.1.7. Valorile factorului de corectie E
Eta ju I
Numarul de niveluri ale cladirii
Valorile coefi cientului de infiltratie i sunt
date in tabelul 3. 1.8
Pentru elementele mobile (ferestre,
U$i etc.) amplasate chiar la coltul cla-
dirii la ultimul etaj, valoril e din tabelul
3.1.8 se majoreaza cu 1,2.
L - lungimea rosturil or elementel or
de constructii mobile din fatadele su-
puse actiunii vantului.
La stabi lirea valorii lungimii L se au in
vedere urmatoarele situatii (fig. 3. 1.5)
privind amplasarea elementelor mobile:
1
- pe un perete exterior L = LI 1 (lun-
gimea rosturilor este egala cu lun-
gimea tuturor rosturilor elementelor
mobile LI 1 de pe peretele exterior).
1
- pe doi pereti exteriori alaturati
L = L.11 + "Ll2;
- pe doi pereti exteriori opu$i,
L = max (Li 1; I h );
- pe mai multi pereti exteriori
L = max (D 1 + Ll2; Ll2 + L'3).
Rostul format de doua elemente mo-
bile se ia in calcul o singura data; in
cazul U$ilor $i ferestrelor duble, rostul '
se masoara pentru un singur rand.
v - viteza de calcul a vantului stabi -
lita in functi e de zona eoliana in care
se gase$le localitatea respectiva si de
1
amplasamentul cladirii fata de localita-
12 15
p
1, 18 1, 23
1 1, 14 1,20
2 1, 12 1, 17
3 1,09 1, 15
4 1,07 1, 13
5 1,04 1, 11
6 1,02 1,08
7 1,00 1,06
8 1,00 1,04
9 1,00 1,0 1
10 1,00 1,00
11 1,00 1,00
12 1,00 1,00
13 1,00 1,00
14 1,00 1,00
peste 14 1,00 1,00
Sarcina termica Ou se ia in conside- '
rare numai in cazul incaperilor cu usi
care se deschid frecvent (magazine,
holuri la sal i de spectacole etc.) si care
nu sunt prevazute cu sasuri sau perde-
le elasti ce.
3.1.4. Particularitati de calcul
al necesarului de caldura
pentru cladiri industriale
te (tab. 3. 1.9). Vitezele de calcul ale Metodologia de calcul al necesarului
vantului sunt valabile pentru altitudini de caldura in cazul cladirilor industrial e
sub 1100 m. Pentru cladiri amplasate este, in general, aceeasi cu unele par-
la altitudini mai mari , vitezele vantului ti cularita\i:
se stabilesc pe baza datelor meteo- 1 - pentru hale neetajate $i incinte
rologice privitoare la concomiten\a mari, avand latimi mai mari de 10 m si
vantului cu temperaturi scazute, astfel inaltimi mai mari de 5 m, pentru calcu-
incat necesarul de caldura rezultat sa lul rezi sten\elor termi ce Re se are in
nu fie depa5it in mai mult de 10 ... 20 vedere relatia:
ore/ an. De asemenea, pentru toate ni - Re = Ro/8 [m2.KJW] (3.1.14)
veluril e situate deasupra etajului 12 al unde:
cladirilor inalte din cuprinsul oraselor, 1 - Ro este rezistenta termica stabilita
vitezele de calcul ale vantului sunt cele dupa STAS 6472 pentru cladirile obis-
corespunzatoare cladirilor ampl asate in nuite (m2.KJW] ;
afara localitatil or. incadrarea localitati- - 8 - factor de corec\i e care depinde
lor in zone eoliene se poate lua din de inal\imea incaperii industriale, ale
harta din Anexa IV. ' carui valori se iau din diagrama din fi -
Ou - sarcina termi ca pentru incalzirea gura 3.1.5.
aerului patruns la deschiderea usi lor Valorile rezisten\elor termi ce Re se
exterioare (la intrarea in cladire) se cal - pot determina in functi e de Ro utilizand
cul eaza cu relatia: diagramele din figura 3. 1.6 pentru pc-
Ou = 0.36-Sun(t, - te)CM [W] (3.1.13) reti, din figura 3. 1.7 pentru ferestre si
unde: 1 din figura 3. 1.8 pentru plafoane.
- S u este aria U$i lor exterioare care - coeficientul de corec\i e CM = 1
se deschid [m2]; - sarcina termica pentru incalzirea
- n - numarul deschiderilor usilor ex- . aerului infiltrat se calculeaza cu ajutorul
terioare intr-o ora, care depinde de ; factorului de corec\ie de inal\ime E ale
specificul cladirii . 1 carui valori sunt date in tabelul 3. 1. 10.
18 20 25
1,265 1,295 1,34
1,230 1,265 1,315
1, 20 1, 23 1,285
1, 175 1,20 1,285
1, 155 1, 18 1,23
1, 135 1, 16 1,21
1, 12 1, 15 1,20
1, 11 1, 13 1, 185
1,09 1, 11 1, 19
1,065 1,09 1, 15
1,03 1,06 1, 13
1,01 1,03 1, 11
1,00 1,00 1,08
1,00 1,00 1,05
1,00 1,00 1,02
1,00 1,00 1,00
Fig. 3. 1.4. Pozifia elementelor
mobile i n ansamblul i ncaperi i:
a - pe un perete exterior;
b - pe doi pereti exteriori alaturati;
c - pe doi pereti exteriori opu$i;
d - pe mai multi pereti exteriori.
- pentru halele ventilate in suprapre-
siune, infiltratiile de aer rece se iau in
considerare numai in cazul in care
debitul de aer infiltrat depase$el e debi -
tul de aer introdus prin instalatiil e de
ventilare.
3. 1.5. Particularitati ale calculului
necesarului de caldura
pentru locuinte
Metoda de calcul a necesarului de cal-
dura presupune un regim de functi onare
a instalatiilor de incalzire de tip continuu
cu men\inerea temperaturii interioare la
t
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
,- - --....--- - - - --
:J
2
c
QJ
0

0
0
_.<!!

"' >
:J -
u " :s
QJ Cf) c

:J 0 '"
0 "' Ol
QJ
:0
:J
0
Q)
c;;
0.
:J
0
:J QJ
c
E "'
"' 0
QJ N
Ol 5
::i E
0
Cf}
u Cu >ciJ
ro -- :J
QJ D 0 0
o_..c .::3CIJc

aJ(i;
Q)c UCJ)
U) D
:J QJ
u CD co
(l) u ro
0. ..c .Q
o
.s c:
U) D -
c
r-
e
QJ
_J
("') l{)
CT> 0
("') ("')
00
0 0
CT> co
co l{)
l{)
0 0
0 0
0 0
co
I'- (!)
0 0
00
CT> co
co l{)
l{)
0 0
00
t---
0 ("')
co (!)
CT> l'-
0 0
00
I'-- (!)


0
00
l{) 0
co
I'-- (!)
0 0
0 0
0
I'-- C\J
l{) C\J

00
("') ("')
v f\
l{) C\J
l{) ("')
l{) "<:!"
00
00
("') co
("') "<:!"
co (!)
0 0
00
("') co
("') "<:!"
co (!)
0 0
0 0
00
CT> 0
co co QJ
("') 0 x
ci ci LL
C\J co QJ
C\J C\J 0.
gj E
0 0 U)
("') ("')
v f\
QJ ' "'
Ci; "'
Cf)- 0
c QJ
"' Q_
a; (/)

I'-- (!)
0 0
0 0
00
-
I'- 0
(!) C\J
(!) l{)
00
00
-
I'-- 0
(!) C\J
(!) l{)
0 0
0 c)
l{) 0
co
I'-- (0
0 0
0 c:)
-
(!) (0
v f\
(!)
co
0
0 0
00
("') co
("') "<:!"
co (!)
00
00
"<:!" "<:!"
"<:!" ("')
CT> l'--
00
00
00
(!) (!)
v f\
I. lnstalatii de incalzire
valoarea de +20 C sau cu reducere pe
timp de noapte pana la + 17 c_
3.2. Necesarul de caldura
la sere
Pentru calculul necesarului de caldu-
ra la sere simplu vitrate se foloseste
relati a:
0 =1. 26 s[o.35 '".; (3, 26 C+kcONV)} t, - t. )
[WJ (3.2. 1)
in care:
- S este suprafata terenului pe care
este amplasata sera [m2];
- SF - suprafata vitrata (geamurilor)
[m2j;
- C - coefici ent care \ine seama de
frecven\a de apari\i e a orelor cu cer
senin asociate temperaturii conven\io-
nale a aerului exteri or, cu valoarea
C = 0, 10 indiferent de zona climatica;
t, - temperatura interioara de calcul
[OC] ;
- te - temperatura exteri oara conven-
\i onala a aerului exteri or (tab_ 3. 1 -2 sau
1 harta din Anexa IV);
- kcONv - coefi cientul de transfer
convectiv prin suprafata vitrata, care
se determina cu rela\ia:
kcoNv = kn [ 1 + Jrn- (krr)n- 7. ( ][W/ m
2
K]
(3.2.2)
unde:
- n este coefi cientul de etan$eitate
a serei, cu urmat oarele valori : pentru
sere etan$e n = 1,7 $i pentru sere
neetan$e n = 2,0;
- T(n - coeficient de penetratie cu ur-
matoarele valori: pentru sere etan$e
1rn=O, 1; pentru sere neetan$e Trn = 0,23;
( = (i; - ie) / { t; - te),
in care:
- i; este entalpia aerului interior iar ie
este entalpia aerului exterior [kJ/kgK] ;
- kn - coeficient de transmi sie prin
convec\ie prin suprafata vitrata a serei
considerata etansa, calculat cu relatia:
k
- ape .
El -
a,-t a c
[W/ m2-KJ (3.2.3)
unde: a, $i ae sunt coefi cien\ii super-
fi ciali de transfer de caldura determi-
na\i cu relatiil e:
' a; = 4,65 + 1,63 'f'{s)v [W/m2K] (3.2.4)
a.e = 5,82 1 + 4,07 v [W/ m2K) (3.2.5)
(pentru v $ 5 m/s)
a.e = 7, 14 1 v
0
-
78
[W/ m
2
K] (3.2.6)
(pentru 5 mi s < v $ 10 m/ s)
in rela\iil e de mai sus v este viteza
de calcul a vantului (tab. 3. 1.9) iar 'f'(s)
este o functi e care depinde de supra-
fa\a serei (fig. 3.2. 1).
Daca din calculul a, < 5,8 W/ m2. K se
ia n = 2, iar daca a; > 6,4 W/ m2.K se
ia n = 1,7.
Pentru calcul e rapide se poate folosi
diagrama din figur a 3. 2. 2.
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
1,45 -r-- 1
1.40 I :
11 ,
I I . i ! I 1 I ' ' Vi !
I i ; I I I ! I, I ,,...-r
! j ; i i I Y. I :

I
u l i I , _,,..
ID
o ' I I V",
1,20 -<----+---:- +1- +--+- 1 - '-+-+-+-+,---+-'> /.".
D I i I ,_,.... I I ' I I
0
(3 ! ! -' I I
I I "
- --L- 1
!----1- --1:-;;.--f__,- -j--f---il- [-f-,- I I 1
--r I I I
--- I I I
1.00 t---11, _ __,_ 1
8 9 10 12 14 16 18 20 24 28 32 36
inaltimea hal ei H [ml
Fig.3.1-5. Valoril e f actorului de corectie p.
Tabelul 3. 1.9 Valorile vantului de calcul v
Amplasamentul cladirii
Zona eoliana in localitati in afara localitatii
v [m/s]
v4/3 [m413.s4!3]
v [m/s]
v413 [m4t3. s413]
I 8,0 16
II 5,0 8,55
Ill 4,5 7,45
IV 4,0 6,35
Exemplul de calcul 1
Se calculeaza necesarul de caldura
pentru 0 sera cunoscand:
- suprafata terenului pe care este
amplasata S = 5000 m
2
; inaltimea unui '
perete lateral h = 2,50 m; latimea la
50 m; lungimea la 100 m: latimea unui
plan inclinat vi trat Iv = 2,7; numarul de
planuri inclinate np = 20
- elementele de inchidere, reali zate
din geam simplu;
- sera se afla in zona cl imatica 111
unde te = - 18 C $i v = 6 m/s;
- temperatura interioara t, = +20 C.
Rezolvare:
se calculeaza suprafa\a geamuri lor , '
SF= 5900 m
2
din graficul din figura 3.2. 1 pentru
S = 5000 m
2
se obtine 'V(s) = 0,3
se calculeaza coeficientii superfi -
ciali de transfer de caldura
a, = 4,65 + 1,63- "//(s)-v =
= 4,65 + 1,63-0,3-6 =
= 4,89 W/ m
2
-K
ae = 7, 141 v
0
-
78
= 7, 143 5.7
8
=
= 28.6 W/ m2-K
se stabil e$te valoarea coefi cientu-
lui n: pentru a; < 5,8 W/ m
2
-K, n = 2
(sera neetan$3)
se stabi le$1e valoarea coeficientului
de penetrati e, care pentru sera nee-
tansa nn = 0,23.
se calcul eaza coefi cientul global de
transmi sie prin convectie prin
suprafata vitrata a serei considerata
etansa:
ku aa...___
4

89
W/ rriK
a, +a._. 4,89+28,6
se calculeaza coeficientul de trans-
10,0 21,54
7,0 13,39
6,0 10,9
4,0 6,35
Tabelul 3.1. 10. Valorile factorului de
corectie E pentru cladiri industriale
inal\imea Factorul de
hal ei [m] corectie E
5 1,0
5 ... 12 1, 12
> 12 1,20
mi sie prin convectie prin suprafata
vitrata:
kcoNV = kET (1 + n n (krrJr>-
1
SJ =
= 4, 18 (1 + 0,23-(4, 18)2-
1
1,52] =
= 10,29 W/m2- K
unde coeficient ul l; = (i, - ie)I( t, - te) =
= (44+ 14Y{20+ 18) =
= 1,52
i; = 44 kJ/kg pentru t; = +20 C $i <pi= 65%
ie = -14 kJ/kg pentru te = - 18 C $i ({Je = 80%
in final se obtine valoarea necesa-
rului de caldura al serei :
0 = 1,26 S-[0,35 + SFIS(3,26C +
+ kcoNvlJ(t; - te) =
=1,26-5 103 [0,35 + (5900/5000).
. (3,26 . 0, 10+ 10,29)](20+ 18) =
= 3 082 725 W.
3.3. Necesarul de caldura
pentru cladirile
amplasate subteran
Pentru incaperi le cladiri lor amplasate
total sub cota terenului , in pamant cu
zone de apa freatica (fig. 3.3.1 ), calcu-
lul necesarului de caldura se face apli -
cand relatia:
Os = Os '+ Os " [W] (3.3.1)
- fluxul termi c dirijat spre aerul ex-
terior de temperatura to se determina
lm' KIW]
rr:. "
3 1,2
ro .....
1,0
D 0.9
0 ,5 IZ!l:t:ttttt:tt':::::::t::ttttttl:tt::tilj
0,5 0,6 0,7 0.9 1, 1 1,3 1. 5 1,7
Rezistenta termi ca R
0
[rn' K!W]
Fig. 3.1.6.Valorile rezi st ent ei termice
Re pentru pereti:
1 - fara incal zire perimetrala;
2 - cu incalzire perimetrala.
[m
2
K!W]
0,14
I ! I ' I
I 1
ti-le= 18 K
1 Y V
oc
:;
0,2 u
ro
u
ID
D
I , I ! I I I ' i ' /.
ti-1e=22 K '
1
/
/ /
I
/ ij
ti-le 26 K . ,,
i I I
/
! I // './'. / Y I
I/ / / '/
,/ , ti-le=3
""
u

0,3
2
ro
I '/ ' / ' I I
/,
ti-le=34 K-
v;
_L..
+- /
ti-le=38 K_
c
ID
I
I I
Vi 0,4
;;;
ID
i-1e=42 K
f I I
rr:.
OK
0,5
0.5 0,4 0,3
Rezi stenta terrnica R
0
0,2 0,17
[m
2
K!W]
Fig. 3.1.7. Valorile rezistentei termice
Re pentru ferestre:
Pentru hale cu inaltimi mai mari de
10 m, valorile Re se inmultesc cu 1, 1, re-
spectiv, cu 1, 18 dupa cum i n hale exista
sau nu incalzire perimetrala cu corpuri
de incalzire.
[m
2
K!W]

E
2
ro
c ++.-';-'---!f-J-L.f-H-!-+-H
ID 1,6
1.8
:il 2,0

2.5
2.5 . 2,0 1,6 1.2 0,9 0,7 0,5
2,2 1,8 1,4 1,0 0,8 0,6
Rezisten(a termica R
0
[m
2
KiWI
Fi g. 3. 1.8. Valori le rezistentei termice Re
pentru pl afoane.
cu relatia din tabelul 3. 1. 11;
- fluxul termic o; dirijat spre stratul
de apa freati ca de ternperatura t
5
se
determina cu relatia din tabelul 3. 1. 11 :
- di stan\ele m
1
m
2
, m
5
, m
6
la care
Capi tolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
'l' (S)
0,60
0,50
0,40
0,30
0,20
0,10
0
I
t---
:
""
I
I
I
I
I
i
L
I
-
I
i i
0
i
I
I
!
I
I
I !
N ti
i " ,.........,
IT
I ................. 1
I'
I
I
i
I
I
I
2000 4000
I
1- 11 1--1- IT IT
1jJ 0, 1+0,518 exp(-0,000187S)
r r-i--
I i
I
i
I I
I i
I
I
!
I
I i i I I
I I
I
r---_
:
........
--:.
I
I
l --
r-
--
I
I
I i
T
I I
...
6000 8000 10000 S[rn
2
]
Fi g. 3.2.1 . Variatia functiei 'f' cu suprafata terenului S al serei.
liniile de flux t ermi c se despart (spre
aerul exterior, respectiv, spre stratul de
apa freatica) se calculeaza cu relatia:
2.:tPl t - t )
b +o
3
+8
4
+-- Ra
1
--' -2 Ri
n t, - te
m, =
[m] (3.3.4)
- rezi sten\el e termice Ri !;i i Ra, (pentru
j = 1; 2; 5; 6) se determina aplicand
rela\iile:
1 oi h 1
Ri =-+-+- +- [m2. KNv] (3.3.5)
a; Ai AP ae
3.4. Calculul necesarul ui
de caldura pe baza de indici
Pentru calculul aproximativ al nece-
sarului de caldura pentru incalzire 0 ,
se pot folosi indici care \in seama de
tipul cladirii (de locuit sau tertiar), de
forma si dimensiunile geometrice (nu-
marul de niveluri , suprafa\a desfa!;iura-
ta, volumul construit), gradul de izolare
!;i i zona climati ca unde urmeaza a fi
amplasata cl adirea.
Rela\ia de calcul pentru cladirile de
locuit $i simil are acestora este:
0 = V GN(tm; - te) [W] (3.4.1)
in care:
- V este volumul interior incalzit al
cladirii, calculat ca volumul delimitat de
anvelopa cladirii [m3);
- GN - coeficientul global normal de
izolare termica, determinat in func\ie de
numarul de niveluri N $i de raportul din-
tre aria A si volumul cladirii V [W/m3. K]
ale carui valori sunt date in tabelul 2.4.2;
- t,,,, - temperatura medie a aerului din
interi orul incaperilor [
0
C];
- te - temperatura exterioara conven-
ti onala de calcul a zonei in care este
amplasata cladirea [
0
C].
Relati a de calcul pentru cladirile cu
al ta destina\ie decat cea de locuit:
0 = v G1 Umi - fe) [WJ (3.4.2)
in care G
1
este coefi cientul global
efectiv de izolare termi ca calculat cu
rela\ia 2.4.6 [W/m3. K] .
3.5. Calculul necesarului
de caldura anual
al cladirilor de locuit
3.5.1. Necesarul de caldura anual
al cl adirilor de locuit existente
Rela\iile de calcul se bazeaza pe ur-
matoarele considerente:
- regimul de furnizare a caldurii este
continuu, in scopul realizarii condi\iilor
de confort termic necesar;
- reali zarea unor regimuri diferentiate
de furnizare a caldurii intre orele de zi
!;ii orele de noapte, prin reducerea tem-
peraturii interioare in orele de noapte
(22 - 6) cu maximum 3 C fa\a de
valoarea impusa de conditiile de con-
fort termic;
- influen\a radia\i ei solare asupra
regimului termic din spa\iile locuite.
Necesarul de caldura anual al unei
cladiri de locuit se determina cu relatia:
0 =6,8510
4
-R CR Cb Cr (1 - p
5
)
(N
1
' 10
3
S 0 J
tea t . _ t ' lac lea
mi ao
[W] (3.5. 1)
in care:
- R este coeficient care tine seama
de varia\ia in timp a temperaturii
exterioare, ale carui valori sunt date in
figura 3.5. 1;
- CR - coeficient care tine seama de
reducerea t emperaturii inleri oare in
timpul nop\ii , ale carui valori sunt date
in figura 3.5.2;
- Cb - coeficient care tine seama de
forma balcoanelor:
- pentru un balcon deschis
Cb = 1,03;
- pentru balcoane inchi se cu vitrare
sirnpla Cb = 1;
- Cr - coeficient care tine seama de
natura echipamentului cu care sunt do-
tate instala\iil e de incalzire:
- insl ala\ii dotate cu dispozitive de
reglare termostata Cr = 1,0;
I. de incalzire
ro
-+--+--+-+-+--+-+6.94
--+--+--+--+--+ S,80 6
.--1----+--+4,54
.g
1j
1, 16 {5
-35 30-25 -20 15 10 -5 0 +5+10+15+20
Temperatura exterioara 1. [C)
x
.:2
LL
Fig. 3.2.2. Calcul ul f luxului termic
unitar pentru sere.
- instalatii nedotate cu dispozitive de
reglare termostata Cr = 1,08;
- N'/ea - numarul anual al gradelor-zile
teoretic corespunzatoare perechii de va-
lori t; te. ale carui valori sun! date in
graficele din figura 5.5.24 (cap. 5);
- tm; - temperatura interioara medie de
calcul determinata cu relatia 5.5.24 [
0
C];
- tao - temperatura exterioara medie
zilnica pe durata de un an, a carei valoa-
re se determina din diagrama din figura
5.5.21 (cap. 5);
- 0
0
- puterea termica instalata pentru
incalzire [kW];
- S
1
oc - suprafata locuibila a intregii
cladiri [m2);
- Orea - durata conven\ionala a perioa-
dei de incalzire a carei valoare se deter-
mina din diagrama din figura 5.5.25;
- Ps - coeficient care reflecta influenta
radiatiei solare asupra necesarului de
caldura, a carui valoare se determina din
diagrama din figura 3.5.3 in func\ie de
valoarea x;
n
_LOA
X=_E2__ (3.5.2)
n
LONS
1=1
unde o" cantitatea de caldu-
ra radia\iei solare, recep\iona-
ta de o construc\ie pe durata sezonului
de incalzire [kJ/an], calculata cu rela\ia:
oA = f[(o.38SFi+sp, ) F;] 'c.suo
1=1 p l
[kJ/an] (3.5.3)
in care:
- SFi !;i i Sp; sun! suprafetele feres-
trelor !;i i peretil or orienta\i catre N, NE,
S, SE, SV, V, NV, orizontal) [m2];
- Fi - coeficient de reducere a suprafe-
\ei Si care recepteaza radiatia globala le;.
la o suprafa\a virtuala orientata spre sud,
a carei valoare este data in tabelul 3. 1.12.
n
L ONs este necesarul anual de cal-
dur1 al cladirii , neafectat de influen\a
radia\i ei [kJ/an] .
Valoarea L ONs se determina cu
relatia 3.5. 1 Ps = 0.
Exempl ul de calcul 2:
Se determina necesarul de caldura
anual pentru un bl oc de locuin\e cu re-
gim de inal\ime P + 10 niveluri amplasat
I. lnstalatii de lncalzire
in ora$ul Bucuresti, alimentat cu energi e
termica de la o centrala termi ca. Cladi -
rea are balcoane deschise. lnstal atia in-
terioara de incalzire nu este prevazuta
cu dispoziti ve de reglare termostata a
temperaturii interioare. Put erea termica
instalata 0
0
= 325 kW iar suprafata
locuibi la S1oc = 3700 m2.
Rezol vare:
se determina valoarea coefi cientu-
lui R, din diagrama din figura 3.5.1, in
functi e de temperatura exterioara
tea= 12C care marcheaza inceputul $i
sfarsitul sezonului de incalzire. R=0,96;
se determina coeficientul de core-
lare climatica k in functi e de tempe-
ratura medie anuala ta.
Valoarea ta pentru Bucuresti se
calculeaza cu relati a 5.5.28
unde t,,
0
= 11,3 C (din figura 5.5.21).
Se obtine din diagrama din figura
5.5.22 valoarea k = 0,9;
se determina durata conven\ionala
a perioadei de incalzire, utilizand
figura 5.5.25; pentru k = 0,9 rezulta
Drcu = 185 zil e.
se determina temperatura interioa-
ra medie tmi utilizand relatia 5.5.24,
rezultand tmi = 18,5 C;
se determina numarul anual al gra-
delor-zi le N;!1G
5
apli cand rela\ia 5.5.27;
= - (20 - tm,}01eo =
= 3170 - (20 - 18,5) 185 = 2992 zile
in care = 3 170 zil e pentru Bucu-
re$1i (din Anexa Ill)
se determina coefi cien\ii:
CR = 0,948 din diagrama 3.5.2 pentru
t..ff:/o = 3170 zile $i alimentarea cu
energie termica de la o centrala termi ca;
Cb = 1,03, cladirea fiind prevazuta cu
balcoane deschise.
Cr = 1,08, instala\i a de incalzire ne-
fiind dotata cu di spozi ti ve de reglare.
se calculeaza necesarul de caldura
anual al cladirii in varianta neluarii in
reconsiderare a radiatiei solare cu
rela\ia 3.5. 1, in care f! s = 0.
QNS = 6,85- 10
4
0,960,948- 1,03- 1,08
. {2892. (325/( 18,5- 11 .5) J - 6,6 103
. 3700 . 185} = 8,73- 109 kJ
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire
se calculeaza cantitatea de caldura
datorit a r;:idia\iei solare aplicand relatia
3.5.2
LOA= [0,38 ( 102,4 0,22+65 0,51+76,31 +
+850,51)+0,025(4850,22+420-0,51 +
+500 1 +350-0,51+6000,87)] 1,48106
= 154 106 kJ
se determina valoarea parametrului
x cu relati a 3.5.2
x = 15410
6
/ 8,73109 = 0,01 8
se determina valoarea coefi cientu-
lui Ps = 0,016 utilizand diagrama din fi -
gura 3.5.3
se calculeaza necesarul de caldura
anual utili zand relatia:
0 = (1-P
5
)0Ns = (1-0,016)8,73 10
9
=
= 8,59 10
9
kJ.
3.5.2. Necesarul de caldura anual
al cladirilor de locuit
nou proiectate
Metoda de calcul se bazeaza pe
transferul de caldura $i masa specifi ce
spatiilor incalzite in regim sta\i onar $i
tine seama de aportul datorat activitatii
oamenilor $i radia\iei solare asupra
temperaturii interioare rezu.ltate impuse
de normele de contort termic.
Metoda este util izata in optimizarea
solu\iei constructi ve si a instala\i ei de
I
i Q's
..c
I
t
I
I
\
incalzire cu care este dotata cladi rea
de locui t.
Rela\i a de calcul al necesarului de
caldura pentru incalzirea spa\iului lo-
cuit intr -o perioada data Dk dintr-o lu-
na din sezonul de i ncalzi re este;
Ok =9,74Dkl( Sr - (1- A,) +
+0,33nao V A
2
JC (t,R- tevik ) [kJ](3.5.4)
unde:
- Ok este peri oada data dintr -o luna,
5 ::; Dk ::; 31 zile;
- Sr - suprafa\a totala de transfer
termi c, formata din suprafata peretil or
interiori $i sprafa\a elementelor de
construct ii exteri oare;
- t, Sp, - suprafata pere\ilor interiori
orientata catre spa\iul incal zit (m2];
- a, - coeficientul de transmi sie dat
de relatia:
a; = 3,0 + 3,2 S/LSp, [W/m2K] (3.5.5)
- nao - numarul de schimburi de aer
necesar asigurarii confortului fiziologic
(h'
1
]. 3. 1.3;
- V - volumul cladirii, inclusiv spa\iil e
neincalzite (m3];
- C - coefici enul a carui valoare este
data de rela\ia:
I
Q's I
t I
11
a 11
/
I
I
'
/
'-

0
Ii
/ I

ri , --+---l
01 i I fo
- - 11 . - -
Ii 11
I
t
I
I
I
I Q" s
+
"- 1
a
I
I
r
I
I
Q"s i
' L
I I ,,Q
b
Fig. 3.3. 1. Schema pentru calculul necesarului de caldura la incaperi am-
pl asate total subteran:
a. sectiune; b. plan;
1 - interi or; 2 - stratul de apa freatica.
Tabelul 3.1.11 . Rel atii de calcul pentru fluxul termic Q 's Q"s.
rrm,
I a b 2Ap
R.+ -
rrm,
R, t- -- Rs+--
[ rrm
R, + -
rrm l 1
Q-(t.- t.,) - + - In
2?..e
___ 2Ae
. 2i\0 . 2?..e
l R: rr
rro, rro, rro, rro.
R,+ - fi:,+ - R-,+ - R, +-
2ile 2ile 2ile 2?..
0
[w]
n n
R,, + - (b+83+ S, - m.) R,, +- (b-t +8,-ml )
2},P . . __ 2A-"o ____ _
n n
R,s+-(b 18.i +8,- m) RJ(, +- (b+8.i+<5,-m,)
2il 2il"'------
[w]
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire
Tabelul 3. 1.12. Coeficientul Fi de reducere a suprafetei Si
fcsud =
1.48106 !kg/m2an]
j N NE E SE s SV v NV Ori zontal
Fi
0,22 0,27 0,5 1 0,81 1 0,81 0, 51 0, 27 0,87
Tabelul 3.1. 13. Factorul de temperatura f 1a
Sistemul Sobe de
de incalzire Aer cald teracota
Factorul f
1
a 1, 12 1,098
(3. 5.6)
i n care fact orii R, CR, Cb $i Cr au fost
prezentati la 3.5. 1.
- A
1
- coef icient a carui valoare se
calculeaza cu r elatia:
A, = II SPe; [
1
- 0,4 ]+ ;
i=115r - a; (RPei +0,06)
+ s,:}:s,, [
1
- ll
(3.5. 7)
unde:
- S Pei este suprafata peretelui exteri-
or cu ori entarea j [m2);
- RPei - rezist en\a termi ca a peretelui
exteri or cu suprafata SPei [m2- K/W] ;
- RFi - rezist en\a termi ca a ferestrei
cu suprafata SFi [m2.KJW] ;
- SF
1
- suprafa\a ferestrei cu ori enta- ,
rea j [m2];
- A
2
- coeficient a carui valoare se
calculeaza cu rela\ia:
[1 - (1- 0,375 A
1
I Sp,/ Sr)]}
(3.5.8)
unde:
- f ra este factorul de ternperatura
func\i e de sistemul de incalzire, a carui
valoare este data i n t abelul 3. 1. 13.
- A
3
- coefi cient a carui valoare se
calculeaza cu rela\ia:
A
3
= [1 - 0,375 ISp,/Sr] A
1
(3.5. 9)
- A
4
- coeficient a carui valoare se
calcul eaza cu relatia:
A
4
= J[ 0,6+ 0,96 (1 - 2_, Sp./Sr ) A,] (3.5. 10)
'
- l;R - temperatura int eri oara redusa
calculata cu rela\ia:
I = t aS1oc
iR
1
( 5
7
-



Corpuri Radi ati e de Radi ati e de
de incalzire plafon pardoseala
1,062 1,025 1,0
[QC]
(3.5. 11)
unde:
- a est e raportul intern specifi c care
pentru un apartament mediu cu
Sap= 72 m
2
, are o valoare a = 8 W/ m
2
;
- t evik - temperatura exteri oara virtu-
ala medie lunara a cladirii, calculata cu
rela\i a:
j(s, - ISp, )a;+0,33naaVA, ]tn +0,33naaV1n
1
""' = [(s, -I Sp, )a, (1- A
1
)+0.33na0VA:?]
[
2
C] (3.5. 12)
unde t
6
este temperatura exteri oara
echivalenta medi e lunara a cl adiri i, a
carei valoare se determina cu rela\ia:
I =Il SPej . 0,4 I +
Ek i Sr - I, Sp, a; (RPei + 0,06) ,,.,, ,
SF, 0,4 J
+Sr - I,Sp; . a ;RFi IEF;> [CJ (3.5. 13)
in care tEpe}< $i tEF}< sunt temperaturi-
le exteri oare echivalente medii lunare a
fi ecarui element de construc\ii exteri or
(opac sau vitrat) cu ori entare j, ale
caror valori se pot determina cu relatia:
f Epej< = 0,022 fj< + fek [
0
C] (3.5. 14)
tEFj< = CFj . '" + tek [
0
C] (3.5. 15)
unde:
- IJ< este intensitatea radia\iei solare
totale (directa si difuza) ale ciirei valori se
pot lua din volumul ,, lnstala\ii de ventilare
$i climatizare";
- tek este temperatura exteri oara lu-
nara medi e, a carei valoare este data in
Anexa II.
Tinand seama de relatia de calcul
3.5.4 pe baza careia se determina
necesarul de caldura pe o perioada
data Dk dintr-o luna. se poate calcula
$i necesarul de caldura anual pentru
i ncalzirea spa\iului locuit cu rela\ia:
Q = L Ok [kJ] (3.5. 16).
I. lnstalatii de incalzire
R
0,97
i ! i !
I !
I ' I
I I
; i '>-. i
I I
I
, I ! ,-...,..._ 1 I
0 96 I i '
.....
I
I
I
;....-c
- i
I
;--.,- ; I
I I
I
,....,
: I I ; I
I
I i I
0,95
I i I
8 9 10 11 12 13 14 15 13
le
0
C
Fig. 3.5.1 . Variafia coeficientului R in
funcfie de temperatura te
0

c,.
0,98
0,97
0,96
0,95
0,94
0,93
0,92
0,91
0,90
0,89
I
!
_l-i--
1, J_
-
--
-
,__.....-
---
--
i
3 ,
Vi
I'..
v ......
2 !
I./
v
.t.-
......- !
I
/
h '
........-"'
-1
.........
/"'
I
I
I
I
0

88
1000 1800 2600 3400 4200 5000
I I
1
"'
N
12
I grade-zil e I
Fig. 3.5.2. Variatia coeficientului CR
in funcfie de numarul anual r-1,J
de grade-zile:
1 - punct termic automati zat;
2 - punct termic cu reglare manuala;
3 - centrala termi ca.
Ps
0,24
0,22
0,20
0,18
0, 16
0,14
0,12
0,10
0,08
0,06
0,04
0,02
0,0
I
I
i
i
i
i
'
,..L
LL
I I
1,,
'.A
I I
I I
I
I i I
'
i I
I
i I
' I
I
'
I I
,r
v
I / :
-:-17. : :
1171 :. I: I
I I, I I I
I I. : I
I
0,0 0.0 6
I 0 14
0,02 0, 10 0,18
1.....-
/
,,,v
I !
0 22
I 03 , 0
0,26
x
Fig. 3.5.3 Valorile coeficientului Ps .
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire
Anexa 3.1.
Tabelul 3. 1.3. Temperaturile conventionale te ale aerului din incaperi le neincalzite, ale cladirilor de locuit,
administrative social-culturale
Nr. Felul
cr t. incaper ii
Temp Viteza
ext. vantului
(
0
Cj de calcul
[m/s]
Rezisten\a termica
a elementelor
de construc\ ii
exteri oare
(m2.KJW)
Nr. Felul Temp Viteza
crt. i ncaperii ext. vantului
(
0
C] de calcul
[m/s]
Rezistenta termica
a elementelor
de constructii
exteri oare
[mZ.KfW)
:::: 0,40, 0,41 .. 0,65 0,66 ... 1,0 . :::: 0,40 0,41 .. 0,65 0, 66 ... 1,0

16 4. i ncaperi ne- 8 -7 -6 4 -2 1 1. Rosturi de
di la tare - 18 17 incalzite 21 5 5 -4 7
inchise - 15
12
17 : avand majo- 4,5 5 1 -3 7
I
ritatea pere- 4 -4 -2 8 ' 18 :
--,---- ---+-- ----- -- ---- --
2. Rosturi de
dil atare des- -2 1 I
chi se (proteja '
(te de tabla) I
I
- 18 I
8
5
4,5
4
8
I
! !
0 !
4
5 i
6
1 '
5 5
4,5
6 I
4 I i 1
2
I
8 !
I i i
- -- 1-5 __ _, ,
- 15 4. 5 1 1
I 4 8 ,
!il or exteri ori 8
- 18
- 15
- 12
5 i
4,5
4 I
8
:
5 i
i
8
I
5 !
4,5 I
4 I
-5 I
-3
-3 !
-3
-3
-2
-2 ;
- 1
- 1
0 i
0
1
I
-4
-3
-2
-1
-2
- 1
0
0
0
1
2
2
5
8
8
9
6
9
9
10
7
10
10
11

; 8 I 4 ! 5. Poduri situate -21 ;
1
- 19
1
- 14
__ 7_1 _____ ., direct sub - 18 ' - 16 1 - 12
4
4
,5 1
1
! 8 acoperi $ - 15 I I - 13 - 10 - 12 I
I
- 11
-9
-7
-5 i 9 I - 12 - 10 ! -8

1 8 i 8
1
9
1
11 6. Pivni\e $i sub -2 1 ' 10 3. incaperi nein-
calzite incon-
jurate i n cea
mai mare
parte de in-
caperi i ncal-
zite
-21 I 5 '. 9 1 11 I 12 soluritehnice 18 : 11
4, 5 9 i 11
1
12 complet sub - 15 , 12
4 9 ! 11 12 nivelul solului - 12 I 13
I 1
1
, 7. Pivnite $i sub -21 1
!I I soluri tehnice- 18
' I parti al deasu- - 15

i
7
8
9
10
- 18
- 15
I
I
- 12 I
8
5
4,5
4
8 i
5
4,5
4
8
5
4,5 I
4 I
9 :
I
10 I
10 i
11 !
11 '
11 !
11 i
12 i
12 ;
12 I
10 ! 12 pra solului - 12 ,
12 I 13
12 I 13
I
12 13
11 I 12
12 14
12 I 14
12 i
12 I
13 I
13 I
13
14
13
14
14
14
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire L n s t l ~ i i de incalzire
Anexa 3.2
Tabelul 3.1.4 Temperaturi le interioare t ; conventionale de calcul
Categoria cl adirii si
K:Jestinatia incaperilor
1. Locuinte
Camere de locuit :;; i holuri
Vestibuluri
Camere pentru baie $i du$uri
Bucatarii
Closete in cadrul apartamentului
Closete in afara apartamentului
Scari $i coridoare exterioare apartamentului
lntrari (tambure)
Spalatorii :;;i calcatorii
Uscatorii la blocuri de locuinte
Garaje sub locuinte
2. Cladiri administrative :;;i anexe sociale
din i ntreprinderi industriale
Birouri
Sali de conferinte $i festivitati
Sali de a$teptare
Biblioteci , camere de lectura
Biblioteci, depozite de carti
Holuri, vestibuluri , garderobe
Camera portarului
Scari, coridoare
Grup sanitar (closete, pi soare)
Vestiare
Camere de dezbracare $i du$uri
Spalatoare tara dezbracare
Arhive cu personal
Arhive, depozite de carti
Centrale telefonice, statii de radiofi care etc.
Bufete
Cabinete medi cale
lntrari (tambure)
Cabinete de toal eta pentru femei
incaperi pentru alaptare
3. Cladiri culturale
Sali de adunare
Sali de expozitie
Sali de conferinte
Birouri
Bibli oteci, camere de lectura, de audi!ie
Oepozi te de carti
Depozite pentru personal
Sali de !?ah $i alte jocuri similare
Sali de biliard $i teni s de masa
Fumoare
Holuri ,vestibuluri , garderobe
lntrari (tambure)
Camere de dezbracare $i du$uri
Grup sanitar(closete, pi soare)
Bufete
Scari,coridoare
4. $coli :;;i facuttati
Clase
Cancelari i, birouri
Laboratoare
Amfiteatre, sali de conferinte
Bibli oteci, sali de lectura
Sali de desen
Sali de disecti e
Ateli ere
Holuri , sali de recrea\ ie, fumoare
Temperatura
t, [C]
20
18
22
18
18
15
10
10
15
25
10
20
18
16
20
15
15
20
15
15
22
22
20
18
10
20
20
22
12
20
22
18
18
18
20
20
10
18
20
18
18
18
12
22
15
18
18
18
20
18
18
20
20
16
18
18
Categoria cladirii si
destinatia incaperilor
Coridoare, scari
Vestibuluri, garderobe
lntrari (tambure)
Grup sanitar (closet, pi soare)
Du$uri, camere de dezbracare
Sali de educatie fizica
Cabinete medicale
Bufete
Bucatarii
Cabina portarului
5. Cre:;;e :;;i gradinite de copii
Camere de primire
Camere de joc in cre$e
Dormitoare
Camere de joc in gradini\e
Sali de mese
Camere de lucru $i de citire
Camere de personal :;;i secretariat
Bai $i du$uri pentru copii
Toalete, closete pentru copii
:;;i camere de oale de noapte
Closete pentru personal
Vestibuluri, coridoare, holuri, scari
lntrari (tambure)
Cabinete medicale
Camere de izolare
Camere pentru rufe curate
Depozite pentru saci de dormit
Camere pentru rufe murdare
Bucatarii
Anexe bucatarii preparare, spalare vase
Spalatorii, calcatorii
6. Hoteluri :;;i ca.mine
Ca mere
Holuri
Bai $i du$uri
Vestibuluri, garderobe
Coridoare $i scari
Closete
Birouri
Sali de lectura, sali de $ah
Sali de biliard $i teni s de masa
Restaurante, cofetarii , fr izerii
Bucatarii , ofi cii
lntrari (tambure)
Magazii (depozi te)
Ateli ere
Temperatura
l; (Cl
18
15
12
15
22
18
22
18
15
20
20
22
20
20
20
20
20
24
20
18
18
12
24
22
16
16
8
15
18
15
20
18
22
18
18
15
20
20
18
18
15
12
18
18
Spalatorii , calcatorii 15
7. Spitale, clini, maternitati
Rezerve sau saloane pentru bolnavi (adulti $i copii) 22
Rezerve sau saloane pentru chirurgie 22 ... 24
Camere sau saloane pentru sugari 24
Camere sau saloane pentru lehuze 24
Coridoare interioare 20
Fi $iere, holuri , scari , garderobe, vestibuluri 18
lntrari (tambure) 12
Grup sanitar (closete, pi soare) 20
Cabinete medicale in policlinici si dispensare 22
Sali de a:;; teptare 20
Sal i de di secti e 20
Sali de pregatire opera\ie $i na$tere 22 .. . 25
I
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire
Tabelul 3. 1.4 Temperaturile interioare t; conventionale de calcul (continuare)
Categoria cladi rii si
dest inati a i ncaperil or
Sali de opera\i e si na!;)tere
Sali pentru masaje
Camere de personal, camera de garda
Electroterapie, Roent gen
Radi oterapi e
Bai. du!;)uri !?i camere de dezbracare
Spalatoare
Sali de autopsie
Morga
Camere pentru rufe curate
Camere pentru rufe murdare
8. Teatre ~ cinematografe
Sali de cinematograf
Sali de teatru, scena !?i fosa orchestrei
Fumoare, bufete
Vestibuluri , garderobe, scari
Hol de intrare si ghi see incalzite
Sali de a!;)teptare la cinematografe
lntrari (tambure)
Casa, birouri
Grup sanitar (closete, pi soare)
Cabina actorilor
Spalatoare, du!;)uri pentru actori
Depozi t de costume
Depozit de decoruri
Cabina de proiecti e
Camera de acumulatori
9. Bai publice
Temperatura
t, [OC]
25
20 ... 22
20
22
24
24
15
16
5
16
8
18
20
18
15
15
12
12
20
15
20
22
12
10
18
10
Bai !?i du!;)uri 22
Bai de abur 40
Bai de aer cald 50
Bai de aer fi erbinte 60
Sali de odihna dupa baie, sali !?i scari de trecere 22
Camere de dezbracare, imbracare !?i vesti ar 22
Hale pentru bazine de i not 22 ... 28 (cu 2 C peste
temperatura apei din bazin)
Vestibuluri, sali de a!;)t eptare
Closete
lntrari (tambure)
Cabinete medi cale, sali de masaje
Camere de personal
Fri zeri i
Restaurante, bufete, garderobe
Ateli ere
18
18
12
22
20
20
20
15
Depozi t de rufe curate 16
Depozit de rufe murdare 8
10. Magazine, restaurante, cantine
Magazi ne diverse nealimentare, cosmetica 18
Magazine pentru ali mente 15
Sali de mese 18
Birouri 20
Categori a cl adirii si
destina\i a i ncaperil or
Depozit de alimente
Depozit de marfuri nealimentare
Garderobe
Bucatarii
Temperatura
t, [C]
incaperi pentru prepararea carnii !?i zarzavatului
incaperi pentru spalat vase
5
10
15
15
15
15
11. Spalatorii mecanice de rufe
Sali de masini de spalat
Sali de ma!;) ini de uscat !?i de calcat cu aburi
Sali pentru dezinfectare
15
15
15
18 incaperi pentru reparat rufe
incaperi pentru depozitat rufe murdare
incaperi pentru primit rufe murdare
incaperi pentru rufe curate
8
15
16
24 incaperi pentru uscatorii
12. Diverse indiperi
Muzee
Gari -holuri
-sali de a!;)teptare
-case de bi lete, birouri
in functi e de spe-
ci fi cul exponatelor
15
15
20
-restaurante 18
-camera mamei !?i a copilului 20
-magazine diverse 18
Garaje pentru parcari auto 5
Garaje pentru parcari !?i reparatii auto 10
Sali si hale pentru competitii sportive 18
Sali si hale pentru bazine de inot 22 ... 28 (cu 2 C
Observafii:
peste temperatura
apei din bazin)
1. Temperatura de calcul este valabil a in cazul incalzirii in-
caperii , dar incalzirea ei este facultativa.
2. Temperaturil e indicate sunt valabile in ipoteza nefunctio-
narii utilajului tehnologic. Pentru calculul necesarului de
caldura al incaperil or invecinate, utilajul se considera in
functiune !?i temperatura interi oara considerata este de
20 ... 22 C.
3. Temperatura indi cata este valabil a si pentru bail e din
anexele sociale ale intreprinderi lor industri ale.
4. Pentru magazine si depozite speciale (blanuri , mobi le etc ... )
temperaturil e se stabilesc dupa necesi tati . in cazul incape-
rilor pentru care tabelul indica doua valori ale temperaturii ,
temperatura interioara de calcul se alege in func\i e de ti pul
incalzirii, existen\a sau absenta curentilor de aer, felul
imbracamintei ocupantilor, condi\ii le de folosire a incaperi -
lor.
5. Temperatura interioara conventionala pentru casa scarii
(incalzi ta sau nu) care se ia in calculul necesarului de cal-
dura al altar i ncaperi este de 10 C.
I. lnstalatii de incalzire
'
Capitolul
Sisteme de incalzire
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.1. lncalzirea locala $i teracota, sobe metalice etc.
4.1.1. Prescr!PJii privind utili zarea
lncalziri i locale
0 categorie aparte o reprezinta .,in-
calzirea electrica" (cap. 4.7).
incalzirea locala este cea mai simpla
instalatie intrucat cuprinde in ansamblul
4.1 .2. Sobe cu acumulare
de caldura
ei atat sursa termica cat $i suprafata de Sobele se executa din zidarie de cara-
incalzire. Se recomanda a fi utilizata la: mida sau placi din faian\a. Au diferite for-
- cladiri mici cu maximum 3; 4 niveluri ; me geometrice exterioare de la simplu pa-
- complexe de cladiri mici dispersate ralelipiped, la constructii complicate cu
pe suprafete mari (mediu rural); ni$e. etajere, banchete sau alte forme de
- cladiri de locuit individuale; figuri estetice.
- cladiri cu caracter sezonier (organiza- Caracteristica principala a acestor sobe
re de $antier, depozite de materiale consta in aceea ca, urmare a arderii com-
etc.); bustibilului in focar odata sau de doua ori
- monumente istorice, loca$uri de cult etc.; pe zi, timp de cateva ore, caldura rezulta-
incalzirea locala prezinta o sene de ta, vehiculata cu gazele de ardere este
avantaje: cost de investitii redus, posibi- acumulata in pere\ii sobei $i cedata lent
litatea incalziri i numai a spa\iilor utiliza- ' incaperii.
te, folosirea tuturor categoriilor de com- , Din categoria acestor sobe, cele
bustibi li gazo$i, lichizi $i solizi, instalarea confec\ionate cu placi din faianta sunt
rapida cu mijloace locale, exploatare cele mai folosi te. Sobele cu acumulare
U$Oara deci pu\in costisitoare etc. se executa: fixe sau mobi le.
Ca dezavantaje se pot mentiona:
- suprafe\ele incalzitoare au dimensi- 4.1.2.1 Sobe fixe
uni mari $i ocupa mult spatiu in in- Sunt executate din placi ceramice gla-
caperea in care sunt amplasate; zurate cu dimensiuni standardizate $i for-
- randamentele t erm ice sunt mult me diferite (fig. 4.1.1 ). Din punct de ve-
mai reduse in raport cu alte siste- dere al construc\iei pere\ilor sobele sunt:
me de incalzire; - U$Oare, cu pereti sub\iri
- necesitatea prevederii de CO$uri pen- (60 ... 90 mm grosime) unde capaci-
tru fiecare soba sau grup de sobe; tatea de acumulare a caldurii este
- inconveniente de ordin igieni c $i
pericol de incendiu in manipularea
combust ibi lului .
Clasificarea sistemelor de incalzire
locala se poate face dupa:
- modul de acumulare $i cedare a cal -
durii: sobe cu sau fara acumulare;
- combustibi lul folosit: sobe cu arde-
rea combustibi lul ui solid (carbuni ,
lemne, de$euri etc.), lichid (pacura,
motorina etc.), gazos (gaze natura-
le, biogaz, butan etc.);
- natura materialului din care sunt exe-
cutate: sobe din zidarie de caramida
a
11
l_ j l__
::-;1
_I L__I '.
----:.--,
I a L

1:- 1.
!t_j!
iEJl-
1i:ei!

b
Fig. 4.1.1. Soba de teracota fixa
a - vedere din fafa; b - vedere laterala;
c - secfiune;
1 - focar; 2 - canale de furn vertical e;
3 - caramida arsa; 4 - dale din faianta;
5 - U$a metalica.
de 3 ... 5 h, iar alimentarea cu com-
bustibi l se face de 3 .. .4 ori/zi;
- semigrele, cu pere\i gro$i, unde ca-
pacitatea de acumulare a caldurii
este de 5 ... 8 h, iar alimentarea cu
combustibil se face de 2 ... 3 ori/zi;
- grele, cu pere\i foarte gro$i, unde
capacitatea de acumulare a caldurii
este de 8 ... 10 h, iar alimentarea cu
combustibil se face de 1 ... 2 ori/zi.
Sobele folosesc combustibili solizi, Ii -
chizi $i gazo$i . Randamentul mediu va-
riaza intre 65 $i 75 % dar in cazul in
care sunt bine construite, cu pere\i

4
3
2
5
5
c
I. lnstalatii de lncalzire
etan$i $i cu tiraj corespunzator, pot rea-
li za $i randament intre 80 $i 85 %.
Din punct de vedere tehnic $i econo-
mic se recomanda ca sobele fixe cu
placi din faianta, in func\ie de grosimea
pere\i lor sa se foloseasca astfel:
- pentru zonele cu te = -15 ... -21 C,
sobe cu pereti gro$i $i foarte gro$i;
- pentru zonele cu le = - 12 C, sobe
cu pereti subtiri.
4. 1.2.2 Sobe mobile
Se compun dintr-un focar central, ca-
nale de evacuare a gazelor de ardere $i
pere\i incalzitori realizati din zidarie de
caramida refractara placati cu dale din
faian\a (fig. 4.1.2). Puterea termica uni-
tara q variaza in functie de grosimea
pere\ilor:
- pentru pereti cu grosimea sub
65 mm, q 2000 W/m2;
- pentru pereti cu grosimea peste
65 mm, q = 2500 W/m2
4.1.2.3 Montarea sobelor
$i racordarea la CO$
Soba fiind un corp de incalzire, se re-
comanda a ti amplasata in zona elemen-
telor de construc\ii exterioare, aceasta
pentru uniformizarea reparti\iei caldurii pe
verticala $i elimi narea curen\ilor de aer
rece in apropierea pardoselii. Acest mod
de amplasare a sobelor creeaza greuta\i
' in ceea ce prive$te evacuarea gazelor de
ardere la CO$, acesta din urma fiind, de
regula, amplasat catre mijlocul cladirii.
Pentru a reduce diferenta mare intre
temperatura aerului de la plafon $i cea a
aerului de la nivelul pardoselii, se reco-
manda ca sobele sa aiba inal\imea
redusa, iar distanta lor fa\a de pere\ii
exteriori sa fie cat rnai mica.
Evacuarea gazelor de ardere in exte-
rior se face cu ajutorul CO$urilor de
furn, pentru care se au in vedere o se-
rie de condi\ii de care sa se tina seama
Fig. 4.1.2. Soba de t eracota mobil a:
1 - focar; 2 - canale de furn verticale;
3 - canale de furn orizontale;
4 - placi din faian\a; 5 - elemente
mobile de sprijin.
I. !
i
.1
I
I
I
.1
1
c
.t
' ;
I. de lncalzire
la constructia si montarea lor:
- realizarea de temperaturi ridicate a
gazelor de ardere (pana la circa
200 C}, impune 0 stabili tate la ar-
derea materi alului din care este
executat cm,;ul;
- fa\a interioara a CO$Urilor Sa fie pe
cat posibil neteda;
- evitarea tronsoanelor orizontale;
- CO$UI de furn in exteri or (pe terasa
sau acoperi $ul cladirii) trebuie sa
depa$easca cu minimum 50 cm eel
mai apropi at obstacol.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
I
i
-
0:
. c
j. - :
2
. o
I
0 o.
+
O
9
.".0
in ceea ce prive$te racordarea sobe- '
lor la CO$UI de furn se recomanda ur- /
matoarele:
- racordarea se face numai la CO$Uri
din zi darie, cu etan$are buna;
- evitarea de racorduri lungi, orizon-
tale; in cazul legaturilor cu burlane
din tabla, lungimea maxima este de
1,5 m pe orizontala intre soba $i
CO$, asigurand totodata $i o panta
minima de 10 ... 15 ;
- fi ecare soba sa aiba co$ul ei; in ca-
zul montarii a doua sobe alaturate la
un CO$, racordurile se distanteaza
intre ele pe verticala cu 500 mm.
4.1.3. Sobe fara acumulare
de caldura
in aceasta categorie se inscriu sobe-
le metali ce, folosite, de regul a, la inca-
peril e cu un regim intermitent de incal-
zire (locuin\e individuale, multifunc\io-
nale, organi zari de $antiere etc.). Ca
avantaje a acestor tipuri de sobe se
pot men\i ona: incalzirea rapida a inca-
perii; acoperi rea varfuril or de sarcina in
peri oada cu temperat uri exteri oare
scazute; folosirea oricarui tip de com-
bustibi l etc.
Ca dezavantaje se pot semnala: li psa
acumularii de caldura, alimentare practic
continua cu combustibil, temperatura ri-
dicata a suprafetelor exterioare ale so-
belor (inconfort $i peri col de incendiu).
Sobele metalice sunt prefabricate $i
ele se executa intr-o gama variata, di -
feren\i ate doar de natura combustibi lu-
lui folosit. Ele sunt dotate cu dispoziti -
ve cu acti une manuala sau automata
pentru ardere $i reglare, reali zand ran-
damente termi ce de peste 70 %.
4. 1.3.1 Sobe meta/ice
pentru combustibil solid
Sunt executate cu tabla din o\el cap-
tu$i ta cu caramida de $amota sau din
fonta cenu$ie (fig. 4. 1.3). in func\ie de e-
vacuarea gazelor de ardere in exterior se
construiesc sobe cu tiraj direct (fig.
4. 1.3a) $i cu tiraj indirect (fig. 4. 1.3b).
Caracteristi cile tehnice mai importante
ale sobelor metalice sunt prezentate in
figura 4. 1.4: randamentul vari aza intre 70
$i 80 %; puterea termica este cuprinsa
b
a
Fig. 4.1.3. Sobe rnetalice pentru cornbustibil solid:
a - cu tiraj direct; b - cu tiraj indirect;
1 - focar; 2 - perete metali c; 3 - captu$eala din caramida refractara; 4 - u$3 acces
combustibil ; 5 - orificiu pentru aer necesar arderii ; 6 - cenusar; 7 - canale pentru
evacuarea gazelor de ardere; 8 - racord la CO$.
[%] 90
80
70
[C]
60
c
500
<ll
50
E
nl
400
-0
40
c
nl
300
a:
30
200 20
100 10
0 0
-
--
--
-
-
1
I
!
I

2
i
J--

!----

- 1 I 3
I
I .,, --:::::::
:=+--
- I
-
I I
I
I
I
I
4
1000 2000 3000 4000 5000 6000 [W/m
2
]
Putere termi ca
Fig. 4.1 .4. Caracteristicile terrnice ale sobei rnetalice cu cornbustibil solid:
1 - randament; 2 - temperatura gazelor de ardere; 3 - caldura sensibila pierduta
6 ,
2
cu gazele de ardere; 4 - pierderi prin gazele de ardere.
2
. //
a
aer
b
Fig. 4.1.5. Saba rnetalica pentru
cornbustibil lichid:
a - schema sobei;
b - cuplajul arzator-regulator;
1 - focar; 2 - arzator; 3 - carcasa metalica; 4 - rezervor de combustibil;
5 - regul ator; 6 - racord la CO$; 7 - robinet; 8 - pluti tor pentru nivel constant ;
9 - lutitor cu siguranta; 10 - robi net de inchidere.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
intre 1000 $i 6000 W/ m
2
; temperatura
suprafetelor laterale vari aza intre 100 si
300 C.
I riata, avand forme cat mai diferite. Ele
se intalnesc in practica, sub denumirea
de aparate de incalzire cu gaze.
Un aparat de incalzire cu gaze
4.1.3.2 Sobe meta/ice (fig. 4.1.7) se compune dintr-un focar
pentru combustibil lichid ampl asat la partea inferioara, impreuna
Sunt executate in exclusivi tate din
1
cu arzatorul in forma de tub prevazut
metal $i reprezinta avantajul ca pot ; cu duze. Pe traseul gazelor de ardere
functiona continuu Iara realimentare cu spre CO$UI de furn este prevazuta o
combustibil sau reaprinderea focului o $icana cu rol de antirefulare. Evacuarea
perioada destul de lunga de timp gazelor de ardere se poate face direct
(12 . . .48 h) in functie de necesarul de la CO$ sau prin intermediul unor canale
caldura. metalice circulare, direct in exterior.
0 soba metalica (fig. 4. 1.5) se com- Firma franceza AUER executa apara-
pune dintr-o carcasa metal ica emailata te de incalzire cu gaze de puteri termi -
prevazuta cu orificii pentru circulafi a ce cuprinse intre 4000 $i 12000 W,
aerului, care are in interior un focar de care pot utiliza gazele natural e, propa-
forma cilindri ca executata tot din tabla nul , butanul etc., cu posibilita\i de eva-
$i prevazut la partea inferioara cu un cuare a gazelor de arder e la CO$ sau
arzator cu vaporizare. Tot in interi orul direct in exterior (fig. 4. 1.8).
carcasei se gase$te $i rezervorul de Se remarca in mod deosebit:
combustibil. Alimentarea arzatorului cu - FLAMAUER F?, un aparat cu fl aca-
combustibil se realizeaza cu un regula- ra vi zibila, prevazut cu o hota din ma-
tor cu nivel constant , care are $i rolul terial plastic (rezi stent la temperaturi
de element de siguranta. Reglarea se , i nalte). Focarul incandescent pe toata
poate face in trepte, la puteri cuprinse lungimea lui reproduce fidel forma unui
intre 1/5 $i 1/1 din puterea nominala. carbune incandescent. Zona vi zibila
Puterea termica poate atinge valori de este realizata cu o sticla panoramica
6500 W la un consum de 0, 8 l/h. transparenta, inalterabil a. Puterea ter-
se executa in foarte multe modele, mica este de circa 8000 W;
totul depinzand de fabricant. in figura - SERIE RH, un aparat cu arzator at-
4. 1.6 este prezentata o sobE"t metalica , mosferic prevazut cu un grup de regla-
executata de firma GAMA din Franta. re $i de securitate. Se executa cu pu-
Tipul SM16-70 are o putere termica
cuprinsa i ntre 1800 $i 8000 W $i o ca-
pacitate a rezervorului de combust ibil
de circa 13 I; tipul SM 30-100 este mai
mare, are o putere termi ca cuprinsa
intre 3500 :;;i 12000 W $i o capacitate
a rezervorului de combustibil de 18 I.
4. 1.3.3 Sobe pentru combustibil gazos
Au o constructie speciala, sunt esteti -
ce $i se executa intr-o gama foarte va-
/ 3
2b
- - 2
- 2a
./ / / / / , /, /
a
Fig. 4.1.7. Aparate de incalzire cu gaze:
a - vari anta cu racordare la CO$;
b - varianta cu racordare directa in
exterior; c - detaliu dispoziUv de sigurant.a:
1 - focar; 2 - arzator; 2a - tub de gaze;
2b - duze; 3 - $icane contra refularii ;
4 - corp de incalzire; 5 - racord la CO$;
I. lnstalatii de lncalzire
teri termi ce de 4000, 6200, 8000 $i
10000 W, are forma unui radiator exe-
cutat din elemente independente;
- SERIE 15-02, un aparat executat
din tabla emailata, avand forma unui
radiator cu coloanele unite $i puterea
termica de circa 4000 W.
4.1.4. Sobe de constructie
speciala (?emineuri)
$emineurile sunt sobe cu foe deschis-
cu vatra, racordate la CO$uri de furn in
legatura directa cu exteriorul (fig. 4.1.9).
Acest mod de incalzire este folosit
ca un foe de agrement. Transmi sia cal-
durii se realizeaza in cea mai mare par-
te prin radiatie. Randamentul este des-
tul de scazut 20 . .. 30 %.
in prezent se construiesc $emineuri
cu gratarul din ti er, cu posibilitati de re-
glare a aerului necesar arderii, cu co-
lectarea cenu$ii intr- un vas special :;;i
chiar cu posibilitati de recuperare a cal-
durii din gazele de ardere (fig. 4. 1.9b)
Puterea termica unitara vari aza intre
3500 $i 4500 W/ m
2
de suprafata des-
chisa de $emineu. Combustibilul folosi t
este, in general, lemnul. Viteza curenti-
lor de aer in sectiunea deschi sa este
0,2 mis, iar continutul de C0
2
in gazele
de ardere este de 1 ... 2 %.
b
14
13
2
9 11 12
c
Fig. 4.1 .6. Sobe metalice pentru
combustibil lichid tip GAMA.
6 - grilaj metalic; 7 - canal aer proaspat; 8 - canal evacuare gaze de ardere;
9 - electromagnet; 10 - buton de deschidere a gazelor; 11 $i 12 - ventile; 13 - flacara
de veghe; 14 - termocuplu.
I. lnstalatii de lncalzire
4. 1.5. El emente de calcul
4. 1.5. 1 Pierderile de caldura
Calculul necesarului de caldura la cla-
dirile incalzite cu sobe se poate face fie
in conformitate cu STAS 1907 sau cu o
relati e mai simpla data in STAS 3607,
0 = (1 +c) V IG,
1.:::: 1
[WJ (4. 1.1)
in care:
- G, este pierderea specifica de caldu-
ra prin elementul de construc\ii [W/m2];
- V este volumul incaperii [m3];
- c este coefici entul de corec\ie al pier-
derilor de caldura prin transmi sie (%].
Pierderea specifica de caldura G; se
determina cu ajutorul diagramelor din
figuril e: 4.1 . 10 .. . 4.1.1 3 pentru patru
zone de temperaturi exterioare te, sta-
bilite pe teritoriul \arii noastre.
Diagramele cuprind in abscisa lungi -
mile L [m] calculat astfel :
- pentru peretii exteriori, ferestre $i
U$i, raportul dintre volumul V al inca-
perii $i suprafata Set a elementului de
construc\ii considerat:
L = VI Se
1
[m] (4.1 .2a)
- pentru pardoseala $i tavan, inal\i-
mea incaperii
L = h [m) (4.1.2b)
Tn ordonata se cile$1e pierderea spe-
cifica G,, in functie de tipul elementului
de construc\ii. Coeficientul de corectie
c depinde de felul expunerii cladirii in
raport cu vantul, astfel:
- pentru cladiri expuse ac\iunii van-
tului: c = 0,40;
- pentru cladiri adapostite: c = 0,25.
4. 1.5.2 Calcu/ul $i alegerea sobelor
Alegerea sobelor se face in functie de
importanta cladirii si gradul de confort
din incaperi, astfel:
- la cladirile de locuit $i la cele simi-
lare acestora, care necesita un grad de
confort ridi cat $i in acela$i limp un
consum redus de combustibil , se reco-
manda sobele cu acumulare de caldu- ,
ra (sobele de teracota).
Suprafata utila S de incalzire a sobe-
lor cu acumulare de caldura se face in
ipoteza folosirii a 2 focuri in 24 h, pen-
tru reali zarea unor temperaturi interioa-
re de 18 . . . 20 C la temperaturi exte-
rioare minime, care pot fi dep3$ile timp ,
de maximum 20 % din durata perioa-
dei de incalzire.
S = (1 + m) 0 I Gs [m2) (4.1.3)
in care:
- Gs este fluxul termi c unitar cedat de
soba [W/m2J;
- m - coeficientul de majorare
(m = 0,3 ... 0,5), a carui valoare se alege
in func\i e de elementele ornamentale
ale sobei care nu cedeaza caldura.
Pentru stabilirea dimensiunilor con-
structive ale sobei (numarul de randuri
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Fi g. 4.1.8. Aparate de incalzire cu gaze:
a - model FLAMAUER F; b - model SERIE RH; c - model SERIE 15-02.
a
Fig. 4.1.9. Soba cu focar deschis
a - vedere genera/a;
b - elemente componente;
- gratar; 2 - hota; 3 - caramida refractara;
4 $i 5 - clapeta de reglare; 6 - vas pentru
colectat cenu$a; 7 - U$3 de curatire $i cu rol
de grila.
' ,,
: --------- 4
2
6
v,

b
Tabelul 4.1.1 Caracterist icile constructive ale sobei de teracota
cu suprafat a utila S
Numarul 121acilor in inaltime (fara soclu $i cu12ola)
Numarul de placi Tnaltimea sobei (inclusiv soclul $i cupola) [m]
5 6 7 8 9 10 11 12
- - - - -
R A L 1,47 1,7 1 1,95 2, 19 2,43 2,67 2,91 3, 15
Suprafa\a utila de incalzire (S) [m2]
8
1112 2112
2,03 2,45 2,93 3,35 3,77
- - -
9
1112
3 2,31 3,26 3,20 3,80 4,27 - - -
2
2112
10
1112 3112
2,58 3, 11 3,64 4,23 4,76 5,29 - -
2 3
11
1112
4 2,85 3,43 3,90 4,67 5,25 5,84 - -
2
3112
12 2 4 3, 16 3,78 4,42 5,16 5,78 6,42 7,06 -
2112 3112
13 2
4112
3,41 4,12 4,81 5,60 6,30 6,98 7,66 -
2112
4
14 2 5 3,72 4,45 5, 19 6,06 6,80 7,53 8,28 9,02
2112 4112
15
2112
5 4,02 4,8 1 5,60 6,55 7,34 8,13 8,92 9,71
16
2112 5112
4,21 5,06 6,00 6,92 7,76 8,61 9,45 10, 13
17
2112
6 4,59 5,48 6,38 7,46 8,36 9,25 10, 15 11 ,05
K:)bs.: R=intr -un rand; A=in adancime; L=Pe la\ime;
recomanda intrebuintarea sobelor corespunzatoare datelor incadrate in chenar.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
de placi $i numarul de pl aci pe un rand)
se pot utili za indicatiil e din tabelul 4. 1.1.
- la cl adirile cu un grad de contort
mai redus, precum $i la cele care se
incalzesc temporar, se pot utili za sobe
tara acumulare de caldura.
Tabelul 4.1.2. Dimensiunile minime
ale sectiuni i cosului de furn la sobe
Su Dsc
axb
S [m
2
] [cmxcml
<4 13x 13
1------ ----- ------- -- .
4 ... 5 13x 19
-
5 . .. 7 19x 19
--
>7, 5 19x26
Su=Suprafata utila de incalzire a sobelor;
Dsc=Dimensiunile sectiunii cosului.
ME 40
38
6 34
I
I
I \
I
I
'\
,\
I
I
' I
\
1--1
'\ I
:'\ 1 I
'
I
'
I
'
I
Dimensionarea acestor sobe consta
in general, in alegerea tipului de soba,
regimul ei de functionare fiind practic
continuu. Aceasta inseamna ca fluxul
termic cedat de soba trebui e sa aco-
pere pierderil e de caldura ale incaperii .
4.1.5.3 Dimensiunile co:;ufui de tum
La alegerea tipului de CO$, a dimen-
siunil or lui, precum $i a numarul ui de
sobe ce se pot racorda la el , este nece-
sar sa se tina seama de: tipul si pozitia '
sobei, natura combustibil ului folosit,
regimul de functi onare a sobelor etc.
Dimensiunil e minime ale sectiunii
CO$Ul ui de furn pentru diverse tipuri de
sobe sunt indicate in tabelul 4. 1.2.
In ceea ce prive$te numarul de sobe
l 42
38
Cf 34
+
I
I
I
I
I
'
'
\
\
\
,\ \
\
1. lnstala!ii de lncalzire
ce se pot racorda la un CO$, in tabelul
4.1 .3 sunt date dimensiunile CO$Uri lor
$i numarul de sobe cu putere termi ca
nominala, ce se pot racorda la un CO$.
Tabelul 4.1.3. Numarul maxim de
sobe admis a se racorda la un cos
Dsc
axb 14x 14 14x20 20x20
[cmxcm]
Ns 3 5 10
Pnt 14 23, 5 47
[kWI
Dsc=Dimensiunile sectiunii CO$Ului ;
Ns=Numarul sobelor;
Pni=Puterea nominala totala.
I
\
\ I

\
'\ 1
.
'\
'
30
26
22
18
14
10
6
.,
'
30
26
22
18
14
10
6
\ '\, f'...
,,
'
G_
:'<-'

I'-

I :-... '- I
I I I"-

I I I A
y
" '
I I -
'
s I
I
I I I
!
i
I I l I l__!__f-
'
I
0
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungime L [m]
Fig. 4.1 .10. Pierderi le specifice de caldura q; pentru te=-12 C:
1 - fereastra simpla; 2 - terasa; 3 - tavan spre pod sau
fereastra dubla; 4 - pardoseala; 5 - perete exteri or.
l
'E
46

42
Cf
38
34
30
I I I
-
I I
'
I I I I I I
I I I I
'
I I
' \ ! ! I I
I
, rrgc
I\ '
I I I
'
--1-
I \
I '\.i I
\
1' ,. +--
---- \ '\
1V 1 -
I
26 --
\\
+-Pt+
I
"
,,
22
18
14
10
I l ')1 'l I
I '\'\
*
, .
I I I
i !'- 1 I I
'
r-'
I
'"'
I "-.I I
I
I



I I A
I,.
,'---.
-..................
.-
I
' "
! !'-"::oi---,..._ I
6
I I ! I
l-1-n
I I
I
I
I i
I' I
I I
i
I
I '
I
i I
I
i
I i i i
I
I I
2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungime L Im I
Fig. 4.1.12. Pi erderile specifice de caldura q; pentru te=-18 C:
1 .. . 5 - vezi fi gura 4. 1. 10.
;
;
I
I I
I
0 0
:
,'\
'
?I
'- '
I I
" '
"-
I
'"
I I
'''
I'-.

I I
/'
..,,

'
I
A ! I r-
' / I I
"
t-
I"-'=
I
I
u
I I !
2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungime L [m)
Fig. 4.1 .11. Pierderile specifice de caldura q; pentru te=-15 C:
1 ... 5 - vezi figura 4. 1.10.
22
-
18
14
10 '
6
I
I
00
---
I
I
I
I
l
I .
: ' !
2
I
'
-j 15
11
I :
i
I
I
I i . I i [_1_+-
1
1
3 4 5 6 7 8 9 10
lungime L [m]
Fig. 4.1.13. Pi erderile specifice de caldura q; pentru tc=-21 C:
1 .. . 5 - vezi figura 4. 1.10.
I. lnstalatii de incalzire
4.2. lncalzirea cu apa calda ?i fierbinte
4.2.1. Clasificarea sistemelor
de incalzire cu apa calda
Se utili zeaza drept agent termic apa calda cu temperatura
maxima de 95 C. Agentul termi c i si mareste potent ialul ter-
mic in cazan, preluand o parte din energia termica cedata
de combust ibilul ars, iar printr-o re\ea inchi sa de conducte, ,
transfera energia termica acumulata, spatiului ce urmeaza a
Ii i ncalzit, utili zand suprafe\e de incalzire.
Sistemele de i ncalzire cu apa calda se clasi fi ca in functi e
de particularita\ile de alcatuire sau func\ionare astfel:
- temperatura agentului termi c la iesirea din cazan:
instala\ii cu apa calda, de medi e temperatura, cu tem-
peratura de regim pana la 95 C;
instala\ii de apa calda de joasa temperatura, cu tempe-
ratura de regim pana la 65 C.
- modul de circulati e a apei calde in re\eaua de di stribu\i e
a agentului termic:
instala\ii cu circula\i e naturala, cunoscute si sub denu-
mirea de ,, termosifon" sau gravitationale;
instala\ii cu circula\ie for\ ata.
- numarul conductelor de di stribu\i e a agentului termic;
instala\i e cu doua conducte (instala\ii bitub);
instala\ii cu o singura conducta (instala\ii monotub).
- schema de asigurare sau a legaturii cu atmosfera:
ir:i stala\ii deschi se, asigurate cu sisteme de asigurare cu
vase de expansiune deschise;
instala\ii inchi se, asigurate cu sisteme de asigurare cu
vase de expansiune inchi se.
- modul de amplasare a conductelor de di stributi e:
cu distribu\ie inferioara;
cu distributie superi oara.
- solu\ia de alcatuire a re\elei de distribu\ie:
re\ele arborescente;
re\ele radiale;
re\ele inelare.
- gradul de raspuns la condi\iile de stabilitate termica si
hidraulica:
instala\ii cu reglare termo-hidraulica locala;
instalatii cu reglare termo-hidraulica centrala;
instala\ii cu gestiurie globala a energi ei.
- componenta transmi siei de caldura in spa\iul incalzit:
cu suprafe\e convective (static sau dinamic);
cu suprafe\e convecto-radiative;
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
cu suprafete radiative.
Caracteri sticile principale ale sistemelor de incal zire cu
apa calda sunt urmatoarele:
asigura condi \iil e de contort datorita temperaturii scazu-
te a suprafetelor corpuri lor de incalzire;
permit reglarea centrala sau locala a debitelor de agent
termi c cedate spatiil or incalzite;
asigura siguran\a in exploatare si intre\inere;
durata medie de viata, datorita invel isului de corosiune
redus;
iner\ie termi ca mare, vi zavi de al te sisteme de incalzi re;
pericol de inghet, in cazul absen\ei unui sistem de
protec\ie cu conductoare de inso\ire sau a inhibitoril or.
contra inghetului ;
costuri de investi\i e mai mari in raport cu alte sisteme.
4.2.2. Criterii privind alegerea sistemului
de incalzire
Al egerea sistemului de incal zire aferent unei cladiri sau
unui grup de cladiri se face in corela\ie cu confortul termic
ce trebuie asigurat si gradul de dotare tehni ca pentru care
exista disponibilitatea financiara a beneficiarului .
Op\iunea se face in func\i e de di sponibilita\ile financiare
ale beneficiarului si se adopta o soluti e efici enta sub aspec-
tul confortului termic, i n concordan\a cu normele de ges-
tiune efi cienta a energi e si in limitele impuse de protec\ia
mediului inconjurator.
Stabilirea unor criterii de alegere, se face luand in consi -
derare destina\ia cladiril or:
de locuit (individuale sau colective);
social-culturale, care sunt individuale, in sensul aparte-
nen\ei proprieta\ii si exploatarii, sau colective, in ipoteza in-
chirierii spa\iilor diferitelor societa\i ;
industriale, care au spa\ii destinate personalului auxiliar
si TESA precum si spa\ii de produc\ie.
in cadrul sistemelor de distribu\ie se apreciaza ca impor-
tante: di stributi a in plan orizontal sau vertical si numarul de
conducte, precum si materi alul din care sunt confec\ionate
re\elel e de distribu\ie: conducte din o\el, cupru sau materia-
le termoplastice.
Dotarile tehnice reprezi nta o categorie importanta a sche-
mei adoptate, deoarece trebui e sa raspunda unui minimum
tehnic determinat de func\i onalitatea instala\iei si de dispo-
nibilita\ile financiare ale investitorului. Se au in vedere nive-
luri minime de dotare cum ar fi: contori zarea energiei termi -
ce consumate; reglaril e hidrauli ce necesare asigurarii
Tabelul 4.2.1 Modalitati de alcatuire a instalafiilor de incalzire cu apa calda
Si stem de di striburi e Dotari tchni ce
Dcs r1naria
i n plan In pl an
Circula\i e Contorizare Re glare
Nu mar
Gcsriune
cladirii
Hidrauli ca Termicii
01izont al ve rti cal conducte
N F L c L c L l c L c
Radial5
I
inferi o:1ra
!
monot ub
I
!
I
I
lndividuale incl:irf1
I
x x x x x
i
x
Loc11i11t c
pe rimetra la superioara bi tub

inclara monotub
Fl'
I i
Colccti vc
arl.'Urcscent.1
inferi oara
bi tub
x
7
x x x x
- -- - ----
I
I
ine lar'
I
monotub
x j
i
lndivid11ak
j
inferi oara x x
Soci;il
arborcsccnt.1 bi rub
i
culiurak
inelara
I i
monotub
I
x !
I
Colcctivc
I
in fcrioar?i
I
x x x x x x
I
x
I

;
bi tub
i
- -
i\ ncxc inelar5 inferioara 111ono1ub
I
I
'
xi
soc i3k ;i.rbon:sccn15 supcrioJra bitub
x
i
x x x x
lndust ri:ilc -- -->- - --
I
Sp:i 1.1i incl ara inferioa.ra
bitub
I
x
I
A
I
producti ve :u 001\'.SCent.1 superioara I
.x x
i
A
I
Obs. N nat ura la: F - fortat 71: L - local:i: C - centrala.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
stabilita\i i hidraulice a sislemului; reglaril e termice (locale-L
sau centrale-C) concepute sa asigure un mi nimum de
gestiune a energiei termi ce; gestiunea automata a energiei
termi ce in concordan\a cu cerintele moderne de expl oatare
ecologi ca a instala\ii lor de incalzire
O imagi ne globala a posibil ita\i lor de alegere a unui sistem
de i ncalzire centrala cu apa calda este prezentata in tabelul
4.2. 1., fa\a de care se pot face urmatoarele recomandari:
a) sistemele de distribu\ ie se concep, in acord cu parti cu-
laritatea arhitecturala a fi ecarei cladiri , a duratei de exploa-
tare a conductelor si echipamentelor alese;
b) dotaril e tehnice se aleg astiel incat s3 realizeze i n pri-
mul rand ni velul de func\i onare economica si s3 permita
progresiv atasar ea unor componente care sa asigure o
gestiune efi cienta a instala\i ei.
4.2.3. lnstalatii de lncalzire cu circulatie naturala
Constitue inceputul incalzirii centrale, pentru zil ele noastre
si in mod parti cular pentru \ara noastra, pot ti considerate
inca utilizabile in zone_le izol ate, lipsite de energi e electri ca
pentru alimentarea unor componente de moderni zare. Argu-
mentul care a impus parasirea i n timp a acestora I-a con-
stituit presiunea di sponibila mi ca pentru vehicularea agentu-
lui termi c, care conduce la diametre relativ mari pentru re-
\eua de di stribu\i e si de aici costuri mai ridicate ale lor in ra-
port cu cele moderne.
Aceste instala\ii , cunoscute curent sub denumirea ,,prin
termosifon" sau ,, prin gravita\i e" se utilizeaza la cladiri de lo-
cui t, individuale sau colective, pu\in dezvoltate pe ori zontala
si i n mai mare masura pe verti cala.
Sunt caracteri zate prin:
amplasarea sursei de agent termi c in aceeasi cl adire cu
consumatorii de energie termi ca;
circula\i a agentului termi c se reali zeaza datorita presiunii
term ice;
Rdr
Ace
SS
a b
I. l n s t l ~ i i de lncalzire
re\eaua de distribu\i e a agentul ui termic are diametr e
relati v mari , necesitand confi gura\ii cu rezisten\e locale
minime.
in func\ie de parti cularitatil e constructi ve si arhitecturale
ale cladirii , se pot reali za instala\ii monotub sau bitub cu
di stribu\ie inferioara, superioara sau mixta.
4.2.3. 1 lnstalaJii bitub cu distribuJie superioara
Distribu\i a superi oara (fi g. 4.2. 1.) se adopta in conditiil e i n
care cladirea, nu di spune de un subsol tehnic, care sa per-
1 mita montarea conductelor de di stribu\ie a agentului termic
; cu panta conti nua catre coloanele de alimentare a corpuril or
de i ncalzire.
Solu\ia adoptata este cu conducta de ducere montata la
partea superioara, cea de i ntoarcere fiind montata la ni velul
pardoselii sau sub aceasta.
Vari anta cu ambele conducte de distribu\ie la partea su-
perioara prezinta dezavantajul circula\i ei greoaie a apei in
conducte.
Vari anta numai cu conducta de ducere la partea superi oa-
ra prezinta avantajul unei circula\ii mai active a apei in con-
ducte deoarece la presiunea termica realizata prin racirea
apei in corpurile de incalzire, se adauga si cea produsa prin
racirea apei in coloane atat pe conducta de ducere cat si
pe cea de intoarcere.
Varianta cu vas de expansiune deschis VED (fig. 4.2. 1a)
este utilizata la majoritatea cl adirilor prevazute cu pod. Va-
sul de expansiune se poat e monta pe pardoseala podului,
de preferat i n apropierea cosului de furn (in cazul ca acesta
exista), luandu-se masurile corespunzatoare de izolare ter-
mica.
Vari anta cu vas de expansiune inchi s VEI (fig. 4.2. 1b),
permi te montarea acestui a intr-un spa\iu adiacent cazanului,
dezaeri sirea putandu-se face prin di spozitive automate de
dezaeri sire amplasate in zona superi oara a instala\iei.
DA
Rdr
Prepararea apei calde de consum se asigura in ambele
cazuri cu schimbatoare de caldura
alese si pozi\ionate corespunzator
pentru a permite circul atia agentului
termi c primar pe baza presiuni i termi ce.
Pentru cazul unor subsoluri cu i nal\ime
mica apa calda de consum se poate
prepara local la fiecare consumator,
sau centrali zat utilizand alte surse de
incalzire.
Reglarea necesara asigurari i stabi lita\ii
hi drauli ce se ob\ine prin prereglarea
robinetelor cu dubla reglare care preiau
diferen\ele de presiune neacoperite
rezultate din calculul re\elei de
di stribu\i e.
Contorizarea se face numai la nivelul
consumului de combustibil , deoarece
pe circuit agent termi c ridi ca probl eme
de pierderi de sarcina care nu pot ti
acoperite de presiunea termi ca di sponi -
bila.
Fig. 4.2.1 . lnstalafi e de incalzire bitub cu di stribufie superioara ~ i circulatie naturala:
in condi tiil e uti lizarii echipamentelor
moderne exista posibil itatea reabilitarii
termice a instalatiilor vechi , unde in
locul VED se prevede un VE!.
a - instalatie cu VED; b - instalafie cu VE/;
Cz - cazan; B - schimbator de caldura; C.i - corp de incalzire; VED - vas de expansiune deschis;
VEI - vas de expansiune inchis: DA - ventil automat de dezaerisire; SS - supapa de
siguran\a: Ace - apa calda de consum; h - apa rece; Rs - robinet de semnalizare; Rdr - robinet
cu dubla reglare; AG - alimentare si golire; R 1, R2 - robinete; CA - conducta dezaeri sire;
Re - robinet pentru circulati e; Rg - robinet de golire.
--conducta de ducere; - - - conducta de intoarcere: -x-x- conducta sig11an\;3 int0<'1rcere
-x- conductii si guranta duccre; - - conducta de semnali zare.
4.2.3.2 lnstalaJii bitub cu distribu/ie
inferioara
Distribu\ia infer ioara se adopta pentru
cl adirile care dispun de subsol tehnic
corespunzator amplasarii sursei de
agent termic pentru incalzirea cladirii si
I. lnstalatii de incalzire
preparari i apei calde de consum,
precum si a conductelor de distribuj ie a
agentului termic cu panta necesara
catre coloanele de alimentare a corpu-
ril or de i ncalzire.
Se poate reali za in doua variante de
echi pare (f ig. 4.2.2) diferenti ate prin
sistemul de asigurare, de preparare a
apei calde de consum $i a modului de
dezaeri sire.
$i i n acest caz, prepararea apei calde
de consum poate fi anali zata in func\i e
de combusti bi lul util izat, cu posibilitate
de preparare locala sau centrala. in
cazul din urma, daca inaltimea subsolu-
lui tehni c nu permite asigurarea inaltimii
mi nime penlru obtinerea presiunii termi-
ce necesara circula\i ei agentului termi c
prin schimbatoarele de caldura, se pot
utiliza alte surse independente.
Vari anta din fi gura 4.2.2a necesita
spa\iu corespunzator pentru amplasa-
rea vasului de expansiune deschi s, care
poate fi pozi\i onat in podul cladirii , daca
acesta exista, sau in zona superi oara a
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
VED
DA DA
Rdr
C.i
1l t
a b
Fig. 4.2.2. lnstalatie de incalzire bitub cu distributie inferioara circulatie naturala
a - instala!ie cu VED; b - instalatie cu VE/
Ace, AG, Ar, CA, Ci, Cz, DA, Re, Rs, Rdr, Rg, R,, R2. SS - din fi g. 4.2. 1; B - schimbator
de caldura; VED - vas de expansiune deschis; VEI - vas de expansiune inchis.
--- conducta de ducere; - - - conducta de intoarcere; -x-x- conducta siguranta
instala\i ei (casa scarii ) daca spatiul per- intoarcere; siguranta ducere; - - conducta de semnali zare
mite. ln pl an verti cal, pe langa spatiil e
necesare coloanelor de agent termi c, sunt asigurate $i cel e
necesare amplasarii conductelor de siguranta $i de preaplin
de la VED.
Vari anta din figura 4.2.2b cu VEI $i dispozi ti ve automate
de dezaeri sire, prezinta avantajul eliberarii plafonului ultimu-
lui etaj de re\eaua de dezaeri sire $i a podului de spa\iul ne-
cesar amplasarii vasului de expansiune. lnstalati a devine
mai elasti ca, fara a influen\a buna functi onare.
Ampl asarea sursei de caldura si a sistemului de asigurare
la nivelul subsolului , faciliteaza o mai buna exploatare a in-
stalati ei.
Ca $i in cazul precedent, stabilitatea hidraulica se asigura
printr-o ouna dimensionare a re\elei ori zontale $i verticale de
distributie, la care se adauga aportul robinetelor cu dubla
reglare (care preiau excedentul de presiune)
4.2.3.3 lnstalaJii monotub
Caracteri sti ca importanta a acestui sistem consta in
aceea ca distributi a agentului termi c se poate face in zona
superi oara, colectarea in zona inferioara, iar coloanele sunt
reali zate numai cu o singura conducta.
Comparati v cu sistemul bitub $i di stribu\re superi oara, di -
feren\ele apar numai la alcatuirea coloanelor $i la modalita-
tea de racord a corpuril or de incalzire la acestea.
lnstalatiil e monotub pot fi reali zate in mai multe vari ante
dintre care unele sunt prezentate in fi gura 4. 2.3.
Cele doua variante au corpuri de incalzire numai pe o
parte sau ambele parti .
ln cazul vari antelor din fi gura 4.2.3 coloanele ,,a" $i ,, d", apa
se race$te succesiv in corpurile de i ncalzire, caderea de
temperatura totala intre ducere $i i ntoarcere fiind de 20 K,
repartizata neuniform i ntre corpurile de incalzire. Rezulta ca,
temperatura apei de alimentare este cu atat mai scazuta cu
cat numarul corpurilor de incalzire i nseriate este mai mare.
Aceasta duce la necesitatea maririi suprafetelor de incalzire cu
cat acestea sunt mai jos plasate. Alt dezavantaj i1 prezinta
faptul ca nu se pot prevedea robinete de reglare la fiecare
corp de i ncalzire, acestea putand opri circula\i a pe coloana.
Unele imbunata\i ri ale acestui sistem sunt aduse prin in-
troducerea conductelor de scurtcircuitare a corpuril or de in-
calzi re, putandu-se astfel asigura o alimentare cu agent ter-
VED
II
a
b
c
e
- - - - .'..
Fig. 4.2.3. lnstalafie de incalzire monotub cu circulafie naturala:
I - racordare unilaterala; II - racordare bilaterala; a $i d - alimentare
in sa-ie; b - alimentarea cu conducta de ocolire realizata axial cu coloana;
c $i e - alimentare cu conducta de ocolire dezaxata; Cz - cazan;
C.i - corp de incalzire; VED - vas de expansiune deschis.
mic de temperatura mai ri dicata, care se ob\ine prin ames-
tecul apei din coloana cu cea de la corpul de incalzire pre-
cedent. Scurtcircui tarea corpuril or de incalzire se poate re-
aliza ca in fi gura 4.2.3, vari antele coloanelor ,,b", ,,c" $i ,,e".
La aceste instala\ii, consumul de metal in conducte este
mai redus decal la cele bitub, in schimb cre$te consumul
de metal aferent corpurilor de incalzire.
4.2.4. lnstalafii de lncalzire cu circulafie fortata
Parti culari tatea principala a acestor sisteme, fa\a de cele
cu circula\i e naturala, consta in faptul ca circul ati a agentului
termi c se reali zeaza cu una sau mai multe pompe, montate
pe conducta de ducere sau i ntoarcere, la care se dauga $i
aportul presiunii termice. Aceste instala\ii pot fi adoptate
pentru toate categoriil e de cladiri , indiferent de desf3$urarea
lor in plan sau pe verti cala. Chiar daca devin dependente de
energia electrica necesara ac\i onarii pompelor, economi ile
realizate datorita mic$orarii di ametrelor conductelor le fac
competiti ve $i cu cea mai larga aplicabilitate.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.2.4.1 lnstalafii de inca/zire cu distribufie individua/a
Sistemul este destinat cu precadere cladirilor de locuit si
celor publice (tertiare) care au act1vitati individuale. Elemen-
tul de consum al acestor doua categorii de cladiri corista in
necesitatea functionarii independente pentru fi ecare desti -
natie, de unde decurg si particularitatile in dotarea tehnica.
in alcatuirea acestor instalatii se dist ing doua componente
importante:
primara, care include sursa de agent termic cu reteaua
_ orizontala si verticala de di stribu\i e a acestuia, pana la
accesul in apartament sau la unitatea individuali zata;
secundara, in care sunt incluse circuitele de di stributi e
a agentului termic in cadrul apartamentului sau al unita\ii
individuali zate, inclusiv corpurile cl e incalzire.
Legatura dintre cele doua componente este facuta de un ,
modul termohidraulic (MTH), care permit e reglarea, contori-
zarea si di stribu\ia agentului term1c. Modulul termohidraulic, '
reprezi nta legatura dintre circuitul primar si eel secundar,
numit uneori bucla de apartament sau bucla secundara.
Sistemele de incalzire indi viduala centralizata pot fi reali -
zate in mai multe variante, acestea depinzand de echiparea
MTH sau modul de alcatuire a buclei secundare.
ATS ATS

+--- '- - - - - - - - - - - -' - - -
C
_@R& C.i -.
11' , R.- .:
- ' -_- __ -_-_-_ -__ -_-_ = = =:. - . .
RBTS @ATS e, ::
d' t C i A, A,::
..
e
- ' ' , A A '
' --- ---....:...=....;. __ _: _:_.;. , I . . ! :
ATS
/ :
I


Pc
VE!
I. lnstalatii de lncalzire
Referitor la modul de echipme al MTH, sistemele de incal-
zire indi vidual a centralizata pot ti alcatuite i n doua variante:
a) cu echipament pentru prepararea comuna a apei calde
de consum, cunoscute si sub denumirea de modul ,, Satelit" ;
( 4.2.5)
b) Iara echipament pentru prepararea comuna a apei cal-
de de consum.
Dupa modul de alcatuire al MTH, se pot di stinge vari an-
tele cu racordare:
- directa (MTH 1)
- cu di stribuitor -colector (MTH2)
- cu butelie de egalizare a presiunii (MTH3)
- cu butelie de egali zare a presiunii si di stribuitor -colector
(MTH4)
Referitor la distribu\i a agentului termic la nivelul aparta-
mentului sau unita\ii individuali zate, solu\iile adoptate sunt:
re\ea bitub cu distribu\i e radi ala, perimetrala sau inelara;
re\ea monotub cu di stributi e perimetrala sau inelara.
Alcatuirea sistemelor de incalzire, prezinta avantajele
urmatoare:
independen\a func\ionala a buclelor de apartament sau
a unita\ii individualizate;
h
izolarea unei bucle cu buteli e de
egalizare a presiunii (BEP), in raport cu
sistemul global , Iara a perturba stabili-
tatea hidraulica a buclelor in func\iune;
reglarea termohidraulica individuala a
bucl elor, raspunzand cerintelor de ordin
materi al sau de contort ;
contori zarea energiei termi ce la ni velul
bucl elor;
gestiunea consumurilor de energie
termi ca in acord cu cerin\ele de control
si exploatare moderne.
Sistemul bitub asigura o stabilitate
hidraulica mai buna in limp ce sistemul
monotub poate ti consi derat mai econo-
mi c, in conditii de efi cien\a egale.
Cele doua sisteme, anali zate in mai
multe variante de alcatuire, sunt prezen-
tate in figuril e 4. 2.4 pentru distribu\ia
bitub si 4.2.5 pentru distribu\ia mono-
tub.
Fig. 4.2.4. Scheme de instalafii de incalzire cu distributie individuala in sistem bitub:
Specific acestor variante este faptul ca
pozi\ionarea conductelor de di stribu\ie
se face la nivelul plintei sau sub pardo-
seala, utili zand re\ele de tip radial , peri -
metral sau mixt , precum si posibilit atea
reali zarii unor coloane de scara pentru
ducere si intoarcere, de la care se
poate reali za racord;:irea succesiva a
apartamentelor sau spa\iilor in propri e-
tate unica.
a - cu robinete individuale cu dub/a reg/are; b - cu robinete termostatice individuale; c - cu
distributie si colectare centralizata 5i robinete individuale cu dub/a reg/are; d - cu butelie pentru
egalizarea presiunilor 5i robinete termostatice individua/e; e - cu butelie pentru egalizarea presiunilor;
distribufie si colectare centralizata cu robinetc termostatice individuale si comanda si reg/are
diferen.tiata; f - cu distributie si colectare centralizata; robinet cu 4 cai pentru unica racordare
si reg/are termostat ica de capat; g - cu distributie si colectare centralizata, armaturi pentru
racordare umca s i reg/are termostatica superioara; h - cu butelie pentru cgalizarea presiunilor;
distributie si colectare centralizata cu armaturi pentru racordare unica si reg/are termostatica
superio3ra; i - cu butelie pentru egalizarea presiumlor; distributie si colectare centra!tzata, robinete
cu 4 cai pentru unica racordare $i reg/are termostaticj de capat;
Ci; Cz; Rdr; Ri ; Rr; VEI - au semnifi cat ia din fi g. 4.2.1; RTS - robinet termostatic; BEP - buteli e
pentru egalizarea presiunilor; D - di stribuitor; C - colector; Ct - cantor; Pc - pompa de circulatie;
ARU - armatura pentru racordare uni ca; RUTS - robinet cu 4 cai pentru racordarea unica si
reglare termostati ca de capat; OR - ansambl u de comanda si reglare di ferentiata; R3c - robinet
cu 3 cii i ; MTH 1 - modul termohidrauli c cu racordare directa: MTH? - modul termohidraulic
cu 0 -C; MTHo - modul termohidraulic cu BEP; MTH. - modul termohidraulic cu BEP si 0 -
C; Te - termostat exterior.
-- ---
Compatibilitatea dintre aceste sisteme
de di stribu\i e si variantele de alcatuire a
bucl elor de alimentare este prezentata
in figura 4.2.4. Se remarca faptul ca so-
lutii le de alimentare dotate cu di stri butie
si colectare centralizata prezinta cea
mai mare elasti ci tate in functi onare, cu
posibil ita\i de a reali za mai multe varian-
te de alcatuire.
Adoptarea unor vari ante de distribu\i e se
face i n func\i e de:
amplasarea in plan a corpuril or de
incalzi re;
li bertatea de montare a conductelor
de distributie, tara a afecta elementele
I. lnstalatii de lncalzire
de rezisten\a;
accesibili t<J tea la tr::iseele irnportante i n caz de necesi-
tate;
trasee econorni ce in acord cu cerin\ele functi onale si
arhit ecturale locale.
O componenta impor tanta, comuna celor doua grupe de
distributi e o constitue contorizarea individuala, care se poa-
te reali za in interi orul sau exteri orul spa\i ului deservit de in-
stalatia interi oara
4.2.4.1.1 lnstala!ii bitub
Schemele grupate in fi gura 4.2.4. reunesc echipamente ce
pot participa la alcatuirea unor scheme bitub. Fiecare va-
ri anta prezentata se poate aplica intregii cladiri . intrucat
vari antele se diferen\iaza prin func\i onalitate, ni vel de dotare
si gesti unea simpl a sau complexa a energiei termi ce, nu
este exclusa posibilitatea racordarii la aceeasi coloana a mai
multor variante dar cu conditia anali zarii compatibilita\ii
1
func\i onari i in ansamblu.
Sursa de energie termica se considera comuna, echipata
cu unul sau mai multe cazane. Parametrii agentului termi c
se stabilesc printr-o reglare calitati va centrala, i n func\ie de
temperatura exterioara sau conditiil e din interior.
Separarea hidrauli ca a circuitului cazanului de eel al retelei
de distribu\ie, prin prevederea unei BEP, asigura o elasti -
ci tate func\ ionala Iara a influen\a consumatorii .
Rezulta necesitatea prevederii unor di spozi ti ve sau arma-
turi de echilibrare hidraulica a re\elei ori zontale.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
radiala sau mixta si prezinta urmatoarele parti cul aritati ter-
mohidraulice:
echil ibrarea hidraulica a buclelor i n raport cu coloana se
reali zeaza cu ajutorul robi netului de reglare;
echilibrarea hi draulica a fiecarui corp de incalzire se
real izeaza cu robinetele cu dubla reglare;
echi librarea hidrauli ca intre ramuri le de distributie se
reali zeaza cu ajutorul robinetelor de reglare prevazute la
distri bui tor-colector;
echili brarea termohidrauli ca la fiecare corp de i ncalzire
se reali zeaza cu armaturile de racordare unica si robinetele
termostatice (fi g. 4.2.4g):
- racordarea cu bute/ie de egalizare a presiunii (fi g. 4.2.4d);
i n general, schemele de alimentare sunt cu distributie liniara si
prezinta ca particulari ta\i termohidraulice:
independen\a hidraul ica fa\a de regi mul hidr_aulic al
coloanei;
echi librarea termohi drauli ca a fi ecarui corp de incalzire
cu robinete termostati ce;
circula\ia agentului termic in bucla de alimentare este
asigurata de o pompa de conducta;
- racordarea cu butelie de egalizare a presiunilor si
distribuitor -co/ector (fi g. 4.2. 4e, h si i), in care schemele de
alimentare se realizeaza cu di stributie de plinta, radiala sau
mixta si prezinta urmatoarele parti cularitati termohidrauli ce:
independen\a hidraulica fata de regimul hidraulic al
coloanei;
echilibrarea hidraul ica intre ramuril e de distribu\i e se
Elernentele comune vari antelor prezentate sunt: realizeaza cu ajutorul robinetelor de reglare prevazute la
contorizarea consumului de energie termi ca la nivelul di stribuitor-colector;
fiecarei buc le de distribu\i e, montarea contorului de energie realizarea unei reglari termohidraulice la fi ecare corp de
termica putandu-se face pe conducta de ducere sau pe cea . i ncalzire cu robinetele termostati ce (fi g. 4.2.4e}, cu armaturi
de intoarcere, este de dori t ca bucla de contori zare sa ! de racordare unica (fig. 4.2.4h), cu robinete termostati ce si
poata fi amplasata la ni velul de di stribu\i e, in casa scarii , I armaturi de racordare unica (fi g. 4.2.4i ):
permitand accesul comod al serviciului de expl oatare; .
1
posibil itatea reglarii zilnice, saptamanale sau chiar sezo-
prevederea unor robinete de concesionare pe conducta niere, precum si comanda de la distanta a func\ionarii si
de ducere, cu acces din ni sa contorului , care sa permi ta '. opririi instala\i ei;
oprirea vol untari.i a furni zarii energiei termi ce; 1 circulati a agentului termic i n bucla de alimentare este
prevederea unor robinete sau armaturi de echilibrare asigurata cu o pompa de conducta.
hidraulic3 a buclei de di stributie in raport cu coloana de ali -
1
mentar, cu condi\i a ca accesul la aceasta sa fi e permis per-1 4.2.4.1.2 lnstalalii monotub
sonalului de specialitate; Vari antele de alcatuire a buclelor de alimentare, precum si
prevederea unor robinete de inchidere a buclelor de ali - I racordarea acest ora la coloana de di stribu\i e a agentului
mentare pentru izolarea buclei in caz de avari e i n aval; termic este prevazuta i n fi gura 4.2.5.
analizarea posibil ita\ii de golire rapida a buclei de ali - ' Elementele comune cu instala\iil e bitub sunt:
mentare in caz de avarie sau i n vederea parasiri i pe termen 1 contorizarea agentului ter mic se realizeaza montand
lung a spa\iului deservit. contorul pe conducta de ducere sau i ntoarcere;
Variantele de alcatuire a buclelor de ali rnentare prezentate echili brarea hidrauli ca a buclei i n raport cu coloana;
i n fi gura 4.2.4. se pot aplica in func\ie de part icularita\ile izolarea buclei de ali mentare de coloana;
locale constructi ve ale spa\iului ce urmeaza a fi incalzit. golire rapida;
Se considera ca solutii optime patru categorii de retele de reglare locala termohidraulica;
distri bu\ie: de plinta, radiala, liniara si mi xt a. Avantajul sistemului monotub consta i n economia reali za-
Dupa modul de racordare la coloanele si criteriil e func\i o- ta in cadrul re\elei buclei de alimentare, utili zand o singura
nale buclele de al imentare cu energie termica se pot reali za conducta. Corpurile de incalzire fiind alimentate cu agent
astfel: termi c de temperat ura coti nuu descrescatoare, antreneaza
- racordare directa (fig. 4.2.4a si b}; schemele de alimen- o majorare progresiva a suprafe\ei corpurilor de incalzire de
tare se realizeaza cu distribu\i e liniara si prezinta urmatoa- la intrare catre periferi a sistemul ui.
rele parti cularitati termohidraulice: Alcatuirea re\elei in cadrul buclei de alimentare, se poate
presiune di sponibila mare in punctul de racord datorita face i n varianta distribu\iei de plinta sau linie.
traseului lung (racord-corp de i ncalzire); Schemele de alcatui re a instala\iil or pot fi reali zate ca si
echili brarea hidraulica a buclelor in raport cu coloana se cele bitubulare grupandu-le din punct de vedere al modului
reali zeaza cu a1utorul robi netul ui de reglare; de racordare la coloane:
echili brarea hidrauli ca a fi ecarui corp de incalzire se - racordarea direcla (f ig. 4.2.5 a, b, c). uti lizata in instala\ii
realizeaza local prin robinete cu dubla reglare; individuale comune din cadrul unei cl adiri, are urmatoarele
echil ibrarea termohi drauli ca locala in func\i e de
1
caracteri sti ci:
necesitati se obtine cu robinetele termostatice (fig. 4.2.4b); presiunea necesari.i circula\iei agent ului termic in cadrul
- racordarea cu distribuitor-colector (fi g. 4.2.4 c, f si g); buclei este data de presiunea disponibila in punctul de
schemele de alimentare se realizeaza cu distribu\ie de plinta racord la coloana de distribu\ ie;
echilibrarea hidraulica a buclei de al imentare in raport
cu coloana de di stributie se realizeaza cu robinete de regla-
re, montate pe conducta de intrare a fiecarei bucle;
Diferen tele intre cele trei vari ante constau in modalitatea
de reglare a energiei termi ce; astf el la:
racordarea din figura 4.2.5a, reglarea termo- hi drauli ca
este locala, la ni velul fiecarui corp de incalzire, cu robinete
termostati ce;
racordarea din fi gura 4.2.5b, reglarea temperaturii agen-
tului termic se realizeaza centralizat, in raport cu bucla de
aliment are, printr-un robinet cu actionare directa comandat
de un termostat de camera; local, la nivelul fi eca'rui corp de
incalzire, pe conducta de intrare, robinetul sau armatura de
reglare montata pe racordul de iesire din corpul de incalzire,
permit e reglarea hidraulica in cadrul buclei de alimentare;
I. de incalzire
La nivelul fi ecarui corp de incalzire. prin armaturil e de
racordare unica si a robinetelor termostatice se sigura o
reglare termohi draul ica individuala, in functi e de cerin\ele
energeti ce locale.
- racordare cu distribuitor-colector (fig. 4.2.5g, h, i ,j);
schemele de alcatuire a instala\i il or prezinta urmatoarele
parti cularitati comune:
permite alimentarea mai multor apartament e sau unitati
cu gestiune unica situate pe acelasi palier;
necesi ta presiuni disponibil e mici in zona de racord la
coloana;
pierderil e de sarcina pe circuitul buclei de alimentare sunt
acoperite cu pompe de circulati e montate pe fi ecare circuit;
contori zarea consumului de energie termi ca;
reglarea termohidrauli ca la ni velul corpurilor de incalzire
in functi e de cerintele energeti ce locale.
Cele patru scheme sunt diferentiate prin componentele
care realizeaza stabilitatea termohidraulica locala si prin
modul de racordare a corpului de incalzire: sus- jos sau jos-
jos, astfel la:
schema de alimentare din figura 4.2.5g:
- alimentarea corpurilor de incalzire se face in sistemul
racordarea din figura 4.2.5c prezinta parti cul aritatea ca
poate beneficia de reglarea termohidrauliCa a\al IOC31 Cat $i I
central izat la nivelul buclei de alimentare; agentul termi c
poate avea parametrii vari abili prin reglarea calitativa reali-
zata de robi netul cu 3 cai. acti onat de un termostat de ca-
mera; prezenta robinetului cu 3 cai i n retea, obli ga la preve-
derea unei pompe de circul atie in aval, care sa acopere
pi erderil e de sarcina supl imentare datorate acestei montari.
' sus- jos cu racorduri in diagonala;
RTS RTS MTH, MTH
1
1J Tc

Cj AAU : - -:- - "\ C.i
1
ARU
c
d
RTS
-- Tc
Cz
Fig 4.2.5. Scheme de instala!ii de incalzire cu di stribu\ie a agentului terrnic in sistem monotub:
a - alimentare sus-jos cu r"glare termostatica individuala; b - idem cu reg/are centra/1zata;
c - cu armatura de alimentare reg/are termostatica superioara $i reg/are centralizata
cu robinet cu 3 cai; d - idem si racordare prin butelie de egalizarea presiuni/or;
e - alimentare superioara cu reg/are termostatica individuala si racordare prin butelie pentru
egalizarea presiunilor; f - alimentare superioara cu reg/are individuala inferioara $i reg/are calitativa
in func/ie de temperatura ambient;;fa s i racordarea prin butelie de egalizarea presiunilor;
9 - cu si cofectare centralizata, reg/are termostatica individuala $i reg/are hidraulica
infenoara; h - cu distribufie si cotectare centralizata, cu armaturi inferioare pentru racordare
unica si reg/are termostatica supenoara; i - cu distribufie $i colectare centralizata, robinete
cu racordare unica si reg/are termostatica de capat; j - cu distributie $i cotectare centralizata;
racordare comuna a 2 co d - -
/
- d . d ,-
rpun e 111calz1re $1 reg are termostat1ca in 1v1 ua a;
MTH
1
;_ MTH
2
: MTH3; Ci; Ri ; Rr; Ct; RTS; BEP; D: C; Pc ; ARU; RUTS; Te; R3C: VEI; Cz - au
semnif1cat1a de la fi g 4
2 4
T . . -
'---------"'--:.;.:::.:_: int er ior; Ra - rob1nct cu ac!lonare d1recta.
- stabi litatea termodinami ca a corpuri-
lor de incalzire in raport cu conducta
de agent termi c a buclei de alimentare
se realizeaza prin robinetul termostati c,
montat la intrarea agentului termi c in
corpul de incalzire si a robinetului sau
armaturii de reglare de pe racordul de
i ntoarcer0.
Cele doua componente asigura regla-
rea locala si individuala a consumului
de energi e termi ca solicitat.
schema de alimentare din figura
4.2.5h:
- ali mentarea cu agent termi c se face
pe la partea inferioara a corpuril or de
incalzire, pe aceeasi parte, cu circul ati a
agentului termic in corpul de incalzire
sus- jos. utili zand armatura pentru ra-
cordare unica;
- reglarea consumului de energi e termi -
ca i n acord cu cerintele energi ei locale
este asigurata prin robinetul termosta-
ti c, montata in zona de acces a
agentului termi c in corpul de incalzire;
- stabilitatea hidraul ica a corpului de
i ncalzire, i n raport cu conducta de ali -
mentare se realizeaza cu armatura
pentru racordare unica de pe racordul
de iesire a agentului termi c.
schema de alimentare din figura
4.2. 5i:
- alimentarea cu agent termic se face in
sistern jos-jos pe aceeasi parte a cor-
pului de incalzire;
- temperatura medie a corpului de in-
calzire este i n general mai mica compa-
rati v cu sus- jos;
- stabilitatea termohidrauli ca a fiecarui
corp de incalzire se reali zeaza pr in
armatura cu racordare unica de reglare
termostati ca de capat.
schema de alimentare din figura
4.2.5j:
- se face racordarea comuna a doua
corpuri de i ncalzire alaturate;
I. lnstalatii de incalzire
- reglarea hidraulica locala $i indi viduala, se reali zeaza
prin robinete termostati ce amplasate la intrarea agentului
termi c in corpul de incalzire $i armaturi de reglare amplasate
la ie$i rea agentului termi c din corpul de incalzire_
- racordare cu butelie pentru egalizarea presiunilor (fig_
4-2.5 d, e, f); schemele de di stributi e se caracterizeaza prin:
independen\a fata de presiunile disponibile din zona de
racord la coloana de distributie;
pierderile de sarcina aferente circuitului buclei de
alimentare sunt acoperite de o pompa de circula\ie, montata
in aval de butelia de egalizare;
ampl asarea conductei de alimentare a corpurilor de
incalzire se face la plinta sau perimetral sub pardoseala_
Referitor la modul de locali zare a schemelor de alimentare
cu agent termi c se men\ioneaza specificul fiecareia:
schema de alimentare din figura 4.2.5 d:
- racordarea corpurilor de incalzire la conducta de alimen-
tare se face cu armatura pentru racordare unica;
- racordarea corpului de incalzire se face pe aceea$i
parte, cu posibilitatea de circula\ie a agentului termic in in-
teriorul corpului de incalzire dupa schema sus-jos;
- echilibrarea hidraulica individuala se realizeaza prin
armatura de racordare unica;
- reglarea locala $i individuala a consumatorilor de energie
t ermi ca se face cu robinete termostatice.
schema de a/imentare din figura 4.2.5 e:
- racordarea corpurilor de incalzire se face in varianta sus-
jos pe aceea$i parte sau in diagonala;
- echilibrarea hidrauli ca se face cu robinete sau armaturi
de reglare, montate la ie$irea agentului termic din corpul de
incal zire;
- reglarea locala $i individuala a consumatorului de ener-
gie termica se face cu robinete termostati ce, corespunzator
cerin\elor energetice locale;
schema de alimentare din figura 4.2.5 f:
- racordarea corpurilor de incalzire la conducta de al imen-
tare se face in vari anta sus- jos, in diagonala;
- echilibrarea hidrauli ca locala se face cu robinete sau ar-
maturi de reglare, montate pe racordul de ie$ire din corpul
de incalzire;
- reglarea centralizata a consumului de energie termica cu
termostatul de camera care ac(ioneaza func(ionarea in re-
gim de debit variabil a pompei de circula\ie.


/\

'--. - +--- -,
Detaliul A
a
5
r
2 1 4

3"
&Utl

Detaliul "B"
b
Fig. 4.2.6. Racordarea corpuri l or de incalzire cu ejectoare:
o - racordare sus-jos cu ejector simplu;
b - racordare sus-jos cu ejector dublu;
A - ejector simplu; B - ejector dublu; 1 - corp de incal zire;2 robinet
tern1ostatic; 3' - ejector simplu; 3" - ejector dublu; 4 - robinet
automat de dezaeri sire; 5 - ci rcuit incalzire; 6 - ie$ire apa calda din
corpul de i nc.'i lzire; 7 - intrare apa calda in corpul de incalzire_
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
lnstala\iile de incalzire monotub pot utiliza ca armatura de
racordare si un ejector.
Ejectorul DIASOL se bazeaza pe efectul .. venturi " , reali -
zand o diferenta de presiune intre punctele de racordare a
corpului de incalzire.
Corpurile de incalzire pot ti alimentat e cu agent termi c in
sistemul sus- jos, cu ejectorul plasat in zona de racordare a
intoarcerii la re(eaua monotub (fig. 4.2.6 a), sau printr-un
corp de ejector cu racorduri duble (fig. 4.2.6 b).
in ambele variante de racordare, 1::orpul de incalzire este
prevazut cu robinet termostatic, iar pe partea opusa alimen-
' tarii cu un dispozitiv automat de dezaeri sire.
Di stanta minima A (fig. 4.2.7 a) intre racordurile de ducere $i
ejector trebuie sa fie de 70 mm pentru ejectoarele cu diametru
mai mic de 1114" $i mai mare sau egala cu diametrul ejectorului
in cazul ca diametrul este mai mare de 1114" .
Distan\a minima B intre ejector $i racordul de ducere
pentru urmatorul circuit derivat, trebui e sa fi e minimum
150 mm pentru ejectoare cu diametru mai mic de 1114", iar
pentru diametre mai mari , aceea$i di stan\a se majoreaza la
echivalentul a 4 diametre interioare.
Condi\iile de di stanfa sunt recomandate de catre furni -
zorul ejectorului , motivand ca in cazul contrar apar scaderi
de presiune dinamica influentand negativ reparti zarea
debitelor de agent termic cu corpurile de incalzire.
Amplasarea unor rezisten\e locale (coturi , curbe) in apro-
pierea ejectorului (fig. 4.2.7 b) $i a conductelor de racord ale
corpului de incalzire nu produce anomalii functionale, pre-
siunea dinamica putand fi asigurata.
. Racordarea in paralel (fig. 4.2.7 c) nu este recomandata
I decat in cazuri excep\ionale, solutia generand atat scaderi
de presiune cat $i caderi mari de temperatura in corpurile
de incalzire.
b
2 /
c
3
I
4
r
Fi g. 4.2.7. Racordarea corpurilor de i ncalzire cu eject oare DIASOL:
a - circuit normal; b - circuit cu rezistente locale; c - circuit cu
corpuri de incalzire montate in para/el;
1 - corp de inciilzire; 2 - DIASOL; 3 - conducta circuit de incalzire;
4 - robinet autornat de dezaerisire; A - distan\a dintre racordul de ducere
ejector: B - di stanta dintre ejector $i racordul de ducere.
Corpuri le de incalzi re sunt prevazutc cu dispozitive auto-
mate de dezaerisire, plasate in zonele de acumulare a aerului .
4.2.4.2 lnstalaJii de incalzire cu distribufie centralizata
Aceste instalatii prezinta urmatoarele particularitati :
sursa de agent termi c este unica pentru intreaga cladire;
contorizarea consumului de energie termica se face
pentru intreaga cladire;
racordarea corpuril or de lncal zire se face la coloane co-
mune;
distributia agentului termic la coloane, se realizeaza
printr-o retea cu doua conducte amplasate la partea infe-
ri oara sau superi oara a cladi ri 1.
lnstalatiile se grupeaza In trei categorii :
a. inst alatii bitub cu echilibrare hidraulica prin robinete cu
dubl a reglare si asigurare cu vas de expansiune deschis;
b. instalatii bitub cu echilibrare termohidraulica locala si
asigurare cu vas de expansiune lnchis.
c. instalatii monotub cu echi librarea termohidrauli ca locala
si asigurare cu vas de expansiune inchis.
Sursa de agent termic poate fi amplasata la subsol, parter
sau la un nivel tehnic si tuat la partea superioara a cladirii .
4.2. 4.2.1 Sisteme bitub clasice
lnstalatiil e de lncalzire se executa cu distribu\ie inferi oara
(fig. 4.2.8 a) sau superi oara (fig. 4.2.8 b). Ambele vari ante au
componente sau func\ ionalita\ i comune si prezinta
L
Ra
a
VED
VA @
I. lnstalatii de lncalzire
particularita\il e urn1atoare:
asigurarea cu vas de expansiune deschis, amplasat in
zona superi oara a instala\iei, la o col a corespunzatoare po-
zi ti ei pompei de circula\ie in instalati e ( 5.3)
dezaeri sirea instalatiei cu vase de dezaerisire, prevazu-
te corespunzator zonelor de evacuare sau acumulare a ae-
rului , racordate sau nu la retele generale de conducte pen-
tru dezaeri sire;
asigurarea stabilitatii tl idraul ice a re\elei de al imentare cu
agent termic, la nivelul coloanelor utilizand teuri de reglare;
racordarea corpuril or de lncalzire uni - sau bilateral In
raport cu coloana, cu circul a\i a agentul ui termi c sus- jos, pe
aceeasi parte sau In diagonala;
golirea locala sau centrali zata a instalatiei;
amplasarea sursei de agent termi c In zona inferioara a in-
stala\i ei, la subsol sau parter; nu poate fi excl usa adoptarea
schemei de alcatuire pentru o varianta de amplasare a sursei
de agent termic la partea superioara a instalatiei, daca ra\iuni
tehnicoeconomice justifica solutia.
Dezaerisi rea conductelor cu lnal\i me mai mica decal cele
adiacente se solutioneaza prin racordarea In sac a conduc-
t ei de dezaeri sire, la coloana cea mai apropiata (col. 4 din
fig. 4.2.8 a).
Di stribu\i a inferioara a agentului termi c (fig. 4. 2.8 a) se
adopta In cazul existentei subsolului tehnic, cu lnal\ime con-
venabila montarii si exploatarii instalati ei. in cazuri bine jus-
tifi cate, aceasta distributie pc3. te fi amplasata la parterul cla-
dirii sub pardoseala, prevazand accesul
la conductele de distribu\ie.
Di stributia superi oara prezentata In
figura 4.2.8b ofera posibilitatea de
amplasare a conductelor de distribu\i e
la partea superioara (coloanele 4 si 5)
sau mixt (coloanele 1, 2, 3) cu con-
ducta de ducere la part ea superioara si
cea de lntoarcere la part ea inferioara.
Adoptarea uneia dintre variante se face
in func\i e de spa\iil e oferite de cladire.
4.2.4.2.2 Si steme bitub moderne
Cresterea gradului de contort a spatiil or
incalzite si gesti onarea economica a
energiei termi ce, se poate ob\ine modi-
fi cand nivelul de dotare tehnica a
instala\iilor de lncalzire.
Pentru a raspunde acestor exigente in
figura 4.2.9 sunt propuse doua variante
de alimentare cu agent termic a
coloanelor:
TR
~ r
-j___gJ]
,--=-- --+R-,-...... --- ; TR
Ra-1 wi-
cu re\ea de di stributie inferi oara (fig.
4.2.9a) si sursa de agent ter mi c
amplasata la subsol sau la parter;
'
: C.ij
' - -
b
[QJ
Rdr
C.i
i
Rg
Fig 4.2.8. Scheme de instal a) ii de incalzi r e bi t ub clasice cu circula!ie prin pompare:
a - cu distributie inferioara; b - cu distributie superioara;
Ri: Pc: Ci: Cz: Re: Rs: Rg: Rdr: ED - au semnific;i\ia de la fi g. 4.2.1 si 4.2.4: TR - teu de reglare:
VA - vas de dezaeri sire: Ra - robinet pentru d zaerisire; Rga - robinet pentru urnplere -golire:
1, 2, 3, '1 si 5 coloane; CD - conducta de deL3eri sire.
cu retea de distributi e superi oara (fig.
4.2.9b) si sursa de agent amplasata In
zona inferi oara a instalati ei.
Optiunea pentru una din variantele de
distributi e se face anali zand condi \iil e
locale, arhi tectural e si de rezistenta
oferite de cladire.
Ca vari ante de racordare a corpuri lor
de incalzire la coloane, aceasta se
poate face cu:
1. robinete termostatice montate pe ra-
cordul de ducere al corpului de incalzi-
re;
2. armatura de racordar e unica si
robinet termostatic la intrarea agentului
termi c In corpul de incalzire;
I. lnstalati i de incalzire
3. armatura de racordare uni ca si robinet termostatic in-
globat, cu accesul agentului termi c jos la partea inferioara;
4. distributie ori zontala a agentului termi c in spatiul incal-
zit $i racordare prin modul e termohidraulice.
in alcatuirea unei instalatii de incalzire dintr -o cladire se re-
comanda utili zarea uneia din variantele de racordare ( 1, 2, 3
sau 4) si numai in cazuri justificate, pe baza analizei de com-
patibilitate termohidraulica se pot realiza $i scheme mixte.
Sursa de agent termi c propusa este facultativa, aceasta
(i1


\2.'

RTS DA DA RTS
DA
g_J
l_
!


DA -- I

:r
r 1
,_
'j
fild

'

C.i :' AR:
AR
--- - -, !
0 : t
:' t


ARU.

l_ 0 : l_
C,i-
LSI
C.i ARU 1:
; AR
I,
AR AR
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
depinzand de sursa de energie termi ca. in alcatuirea sche-
mei optime de organizare- alcatuir e a sursei termi ce se au in
vedere variantele prezentate in cap. 5.3. ,,Centrale termice
cu apa calda".
Schemele prezentate au elementele comune care se refe-
ra la functiunile sistemului sau al unor componente:
asigura stabilitate termohidrauli ca locala, reali zata prin
robinete termostati ce;
realizeaza dezaeri sirea locala sau centrala cu di spozi tive
automate de dezaeri sire;
DA


I :
permite reducerea coloanelor de
alimentare in cazul utili zarii modulelor
termohidraulice de racor dare;
permite echilibrarea hidrauli ca a
coloanelor, pr in armaturil e de reglare,
prevazute la baza acestora;
corpurile de incalzire pot fi racordate
uni - sau bilateral in raport cu coloana,
cu racordarea pe aceea$i parte a cor-
pului de incalzire;
in functi e de sursa de agent termic,
permite gestionarea economica a
energi ei termice, asigurand reglarea ca-
litativa in functie de temperatura exte-
rioara si locala in functie de solicitarea
termi ca momentana etc.
R.imu
, :. Cz
. -"._"; Az
.T : '_ I q-
"ts --' x c- a
in functi e de nivelul de gestiune
acceptat se poate asigura functionarea
in regimuri diferit e (zilnic, saptamanal
etc.) cu comanda de la distanta.
Fiecare varianta poate asigura confortul
termic in functie de componentele
utili zate:
circulatia agentului termic sus-jos,
reglarea t ermohidraulica fiind obtinuta
numai prin robinetul termostatic. in caz
de necesitate, la ie$irea agentului termi c
din corpul de incalzire se poate preve-
dea o armatura suplimentara de reglare
hidraul ica.
Rg

- - - - - - - - - - - ... - - --- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --- - -- ----- - .
RTS
AR
c.1
RTS
1: 1 :t
' : L:.f.:.i.l ---
RTS , :
r:-:l_J,_j '

'-----<f
Pc2 Q R31 BEP CJ
--- _: __
: Cz
: Az
' : Bi . o--- .
Ss --
Rg
AR ' AR
TS

TS
Rg Rg

b
Fig. 4.2.9. Scheme de inst alati i de i ncal zire bi tub moderne cu circulafie pri n pompare:
a - cu distributie inferioara; b - cu distributie superioara;
1 - racordare sus- jos cu reglare termostatica locala; 2 - racordare unica sus-jos si reglare
termostat1ca; 3 - racordare unica jos-jos si reglare termostati ca; 4 - racordare cu module
termohich1ulicc; Ci; Ri ; llTS; BEP; ARUTS; Te; R3c; VEI; Cz; SS; ARU; Ct; Mm; Rg - au semnificatia
de la fi g. 4.2.1 si 4.2. 8; Az. - arzator; AR - armatura de reglare; DA - venlil automat de dezaerisire;
MR - modul de rcglare; Pc 1 si Pc2 - pompe de circula\ie.
reglarea termohidraulica completa
prin robinetul termostati c amplasat la
intrarea agentului termic in corpul de in-
calzire $i a armaturii de racordare unica
la ie$ire, mentinand circulatia agentului
termi c sus-jos;
reglarea termohidraulica completa la
ni velul corpului de incalzire, mi c$orand
temperatura medie a acestuia.
o distributi e orizontala la nivel de etaj,
cu preluarea avantajelor conferite de
utili zarea modul elor termohidraulice
( 4.2.4. 1.1).
4.2.4.2. 3 Scheme monotub moderne
Caracteristica principala a sistemului
consta in faptul ca alimentarea corpuri-
lor de incalzire se reali zeaza de la o sin-
gura conducta.
in alcatuirea schemelor prezentate in
figura 4.2.10, sunt utilizate variantele de
racordare mentionate $i la sistemul
bitub ( 4.2.4.2.2).
Exista posibilitatea real izarii mai multor
variante de alimentare cu agent termi c
a coloanelor folosind re\ea de
alimentare: inferi oara, superioara, mixta.
Op\iunea pentru una din variantele men-
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstal a!ii de lncalzire
\i onate mai sus este dependent3 de cladirea pentru care se
proiecteaza instala\i a de incalzire. Ca $i i n cazul instalatiil or
bitub, la elaborarea schemei unei astfel de instalatii , se are in
vedere o singura vari anta de racordare a corpurilor de
incalzire la o coloana de alimentare, fara insa a exclude
combina\ii intre vari ante.
adaptare U$Oara la regi muri hidraulice vari abi le, atat la
nivel de coloana cat $i la nivel de retea de distributie;
stabilitate hidrauli ca ob\inuta cu armaturile de reglare
prevazute la nivelul coloanelor;
Functional, vari antele prezentate, au urmatoarele caracte-
ri stici comune:
in functi e de sursa de agent termic, se poate reali za
gestiunea economica a energi ei termice printr-o reglare ca-
li tativa centrala $i cu comanda de la di stanta.
reglare t ermohidraulica capabi la sa asigure energi a ter-
mi ca in functie de solicitarea energiei locale;
Caracteri sticil e diverselor variante, sunt comune cu cele
prezentate anterior ( 4.2. 4.1. 2. )
Avantajele sistemului constau in reducerea lungimii
retelelor de alimentare, posibilitatea de prefabri care $i redu-
cerea numarului de goluri prin plan$ee.
La alcatuirea acestor scheme se au in
dezaeri sire locala $i general a cu dispozitive automate de
dezaeri sire;
T @ vedere avantajele mentionate la

1
4.2.4. 1 referitoare la utilizarea compo-
DA
>AR AR
- - - - - - - - - - - - ...... - - - - - - - - - ... - - - - - - - - - - - - - - - - - - ... - - - - - - -4- - - - - - - - - - - - - - '
De la si
la sursa
termica

@
C.i
C. i
Rg
Ri
Cz
Az.
0---
AR
(d] ---- Q Te

a

b
A
Fig. 4.2.10. Scheme de instal ati i de incii lzire monotub cu circulaiie prin pompare:
a - cu distribufie inferioarii; b - cu distributie superioarii;
- racordare us- jos cu reglare tcrmostati ca; 2 - racordare unica sus- jos cu regl are
termostati ca; 3 - racor dare jos- jos cu reglare termostatica; 4 - racordare sus- jos cu reglare
combinata cu robinet tcrmostatic si robinet de reglare; 5 - racordare cu module termohidraulice;
MTH1 - modul termohidraulic cu robinet de reglare; MTH2 - modul termohidrauli c cu
butelie de egali zar ea presiunilor. MTH3 - modul termohidrauli c cu distribu1tor - colector; Ci;
RTS; BEP; ARUTS; Te; R3c; VEI; Cz; SS; ARU; /\z; Ct; AR; DA; Rg; MR au semnili ca\ia de
la fi g. 4.2. 1 si 4.2.8; D - distribuitor; C - colcctor; Pc, Pc 1, Pc2 - pompc de circulat ie;
Ra - robinet cu acti onare directi"i.
nentelor moderne de gestiune, reglare $i
distributi e.
4.2.5. Descrierea montarea
modul elor termohidraulice MTH
Din schemele de alcatuire a instalatiil or
(fig. 4.2.4. $i 4.2.5.) rezulta ca intre
conductele principale de distribu\ie a
agentului termic (conducte primare) $i
cele ce alimenteaza consumatorii (con-
ducte secundare). se interpun compo-
nente care asigura compatibilitatea
hidrauli ca a celor doua grupe de retele
$i functionalitatea lor. Aceste compo-
nente sunt grupate intr-o ni$3 $i poarta
denumirea de modul termohidraulic
(MTH)
Cutia ni$ei are forme $i dimensi uni
diferite, acestea depinzand de gabaritul
componentelor cu care se echipeaza
(fig. 4.2. 11). Este compusa din carcasa
$i U$i de protec\ie, la care se adauga
sist eme de prindere $i fi xare.
Gruparea elementelor component e,
asamblate dupa criterii economico- func-
\ionale, poate sati sface oricare din
variantele de alcatuire a instala\iilor de
di stribu\i e a agentului termi c la consu-
mator (fig. 4.2.4 $i 4.2.5).
Geometria si componen\a MTH depind
de specifici tatea firmei producatoare $i
gradul tehnic de dotare.
Un minimum de dotare tehni ca presu-
pune asigurarea independen\ei hidrau-
lice a circuitului agentului termic primar
de eel secundar.
O astte: de dotare cont ine ni $a. di stribu-
itoarele si colectoarele, la care sunt
ata$al e componente de reglare hidrauli -
ca, control, dezaeri sire, reglare a ener-
giei furni zate, separare $i gol ire.
ln mod curent , acest modul considerat
cu dotare normala MTH-N, se ampla-
seaza in interi orul apartamentului , ur-
mand ca pentru contorizare sa fie rezer-
vat un spa\iu pe casa scarii, asigurand
astfel accesul furnizorului de energi e
termi ca.
A doua varianta include, in plus. o
pompa de circula\ie a agentului termic
pentru toti consumatorii racorda\i la
MTH-S pe circuitul secundar. in aces!
L lnstalatii de lncalzire
caz. contorizarea se reali zeaza ca si in cazul precedent.
Regl;Jrile termostati ce sunt di stribuite pe fi ecare circuit ,
traductorul de temperatura putand fi pozitionat $i la di stanta.
Pentru a sati sface cerin\ele a doua sisteme de incalzire, cum
ar fi eel convectoradiativ, cu eel radiativ, pot fi utilizate modul e
cu schimbator de caldura, care asigura $i parametrii termici
scazu\i. de exemplu, pentru incalzirea prin pardoseala ( 4.5).
Consumatorii convectoradiativi pot fi alimenta\i in acest
caz prin intermediul unui modul simplu MTH-N.
0 alta varianta de MTH, care include si contori zarea este
prezentata in figura 4.2. 12 $i cuprinde urmatoarele compo-
nente importante de echipare: reglare hidraulica, separare
hidraulica a circuitelor, dezaerisire, golire, pompa de circu-
'
\ I
H
Fig. 4.2.11. pentru modulul termohidraulic (Giacomini):
a - ansamblu; b - carcasii pentru montare componente modul;
c - usii de protec/ie.
5

Fig. 42.12. Modul tennohidraulic cu butelie de egalizare a presiunilor:
1 butelie de egaliZCV"e a presi unilcr; 2 - dispozitiv automat de dezaa-isire;
3 - robinet de golire; 4 - robinefde echilibrare hidraulica si izolare;
5 - robinete de izolare; 6 - pompa de circul atie; 7 - cantor de caldura.
12//
11 /
10
9
8
7
2
/
13
.: .. .\ J \( I \ I I I \/ _ ',
-
I
/
...(_
I
I
;:.
I I
; I . ---...___
l - - -2
: . : . -- - + 15
: ' '-- . - - . ....,._ 14
h_i,: ! 1
-- ' --->- 3
. . - . . . ....,....4
Fig. 4.2.13. Modul
t ermohidraulic MTH-SATELIT:
1 si 2 - canducte de ducere si
intaarcere agent termi c primar;
3 si 4 - canducte de ducere si
intaarcere agent termi c
secundar; 5 - pampa de
circula\ie; 6 - robinet cu 3 cai;
7 - cantor de caldura; 8 - prize
de temperatura; 9 - rezervar de
apa calda pentru incalzire;
1 O - rezervar de apa calda de
cansum; 11 - izalati e termi ca;
12 - carcasa metalica;
13 - venti l de dezaeri sire;
14 - conducta de apa rece;
15 - conducta de apa calda
de cansum.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
lati e pe secundar si contori zarea.
Pentru modul ele termohidraulice descrise, MTH-N, MTH-S
$i MTH-SP) se considera ca prepararea apei calde de con-
surn se face local, prin schimbatoare de caldura alimentate
cu combustibi l gazos sau curent electric.
Exista posibi litatea prepararii apei calde de consum avand
aceea$i sursa de agent termi c utili zand modulul terrnohi-
draulic SATELIT (fig. 4.2. 13)
Acesta cuprinde 3 circuite:
- primar, campus din conductele de racord la coloana,
' rezervorul de apa pentru incalzire. cu rol de egali zare a
presiunii si contorul de caldura;
- de incalzire, compus din racordurile de legatura cu re\ea-
ua de distribu\i e, pompa de circula\i e $i ventil cu 3 cai;
- de preparare apa calda de consum, compus dintr-un
, rezervor de apa calda de consum $i conductele de apa rece
$i calda.
Amplasarea ni $elor in care se monteaza echipamentele afe-
rente MTH se face, de regula, pe holul comun al incaperil or
deservite. Asa cum se poate observa in figura 4.2. 14a aceas-
ta solu\ie ridi ca unele probleme de golire totala a instal atiilor
interioare in caz de avari e. Solu\ia propusa in vari anta din
figura 4.2.14b indica amplasarea acestora, in acelea5i spa\ii
comune, dar la nivelul urmator, faci litand astfel golirea totala
a instala\i ei interioare.
Pentru instala\iile de incalzire centrali zata (fig. 4.2.9 $i
4.2.10), se folosesc majoritatea cornponentelor descri se la
4.2.5, precizarile func\ionale si criteriil e de alegere prezen-
tate, ramanad valabile cu condi\ia alegerii parametril or func-
\ionali speci fici .
4.2.6. Montarea conductelor de distributie
t
I bd
I I
1 '
T
- "CJ- - - - - - - - - - J
I
a
'
DA

DA
I .

I I
It It t

I
I
b
Fig. 4.2. 14. Posibilitati de amplasare a modulelor termohidraulice:
a - fa acel<J!?i nive/ cu consumatcrul; b - cu posibilitiiti de go/ire a instalalie1
Ci - corp de i ncalzire; Rdr - rabinet de dubl a reglare; D - di stribuitor;
C - calector ; DA - ventil autamat de dezaerisire; Rg - robinet de galire;
CC - canducta de canali zare; NA nisa de apartament; MTH - madul
termahidraulic.
'
'
..
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Montarea conductelor .in incaperi se face i n func\i e de
solu\i a aleasa: di stri bu\i e bitubulara sau monotubulara; de
modul de racordare a corpuril or de incalzire la reteaua de
di stributi e; de gradul de echipare a modulelor termohi drau-
lice etc.
Conductele ce alcatuiesc retelele de alimentare cu ener-
gie termi ca (fig. 4.2. 1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4. 4.2.5. 4.2.8, 4.2.9
si 4.2. 10) atat pentru instala\i ile de i ncalzire cu distri bu\i e
individuala cat si pentru cele cu distribu\ie centralizata se
monteaza la tel. dat orandu-se, in general,
schemei adoptate.
4.2.6. 1 lnstala/ii cu distribufie individua/a
Distribut ia conduct elor la consumatorii individuali (fi g.
4.2. 4 bitub $i fig. 4.2.5 monotub) este prezentata in fi gura
4.2. 15 pe ansamblul intregii cladiri .
Se di sting trei grupe de conducte de alimentare:
conducte ce fac parte din re\elele generale de alimenta-
re a coloanelor. care se amplaseaza de regul a in subsolul
tehnic al cladirii . Acestea pot ti de tip arborescent sau ine-
lar, cu montare aparenta sub plafonul subsolului (fig. 4.2. 16).
Reteaua face legatura dintre sursa de agent termic $i coloa-
nele de distribu\i e. Conductele de di stri bu\ie sunt prevazute
cu elemente de preluare a dilatarii, reazeme mobile $i fi xe $i
a
.Cl
c
I. lnstalatii de incalzire
robinete de separare. Pentru reducerea pi erderil or de cal -
dura se izoleaza termic ( 6.7.)
coloane pentru transport ul agentului termi c de la re\ea-
ua de di stributi e la modul ele termohidraulice. Acestea se
monteaza aparent sau mascat i n ghene vizitabi le sau semi -
vizi tabi le ( 1.5.) si sunt prevazute cu: reazeme mobile si
fi xe, elemente pentru preluarea dilataril or si izola\ii ter mice.
conducte de legatura dintre MTH si corpuril e de incal-
zire care pot fi montate deasupra pardoseli i sau ingropate
intr-o 5apa de egali zare.
Conductele montate aparent sau mascate sunt amplasa-
te langa pl inta (fig. 4.2. 17 a. b, e $i 4.2. 18, a) cota de mon-
tare putand ti fi xata sub planul corpului de incalzire. iar prin-
derea se face pe perete cu console.
Montarea ingropata, atat pentru varianta monotub cat si
pentru cea bi tub, recomanda solu\iile prezentate in figuril e
4.2. 17 c si 4.2. 18 b, c, d, din care rezulta structura zonei de
montare. in aceasta vari ant a se uti lizeaza. de regula, con-
ducte din poli etilena reticulata.
Montarea i ngropata se practi ca i n vari anta tub in tub,
conducta ce transporta agentul termi c fiind introdusa i ntr-o
alta conducta, ale carei caracteri sti ci fizicomecani ce ii pot
asigura integritatea si conservarea in l imp. in plus este
posibil ca la expirarea timpului de exploatare, conductele ce
b
d
s
VR:
1
VA :
Fig. 4.2.15. Soluf i i de di stribufi e a refelel or de conducte lntr-o cladire:
a - sisteme monotub cu montarea plintei aparenta, mascata, ingropata sau mixta: b - sisteme monotub arborescente pentru montare ingropata:
c - sisteme bitub arborescente pentru montare ingropata; d - sisteme bitub cu montarea plintei aparenta, mascata sau ingropata
Do - dormitor ; B - baie; Be - bucatari e; S - sufragerie; Br - birou: Cmz - c;i mera de zi; Db - debara; CS - casa scarii ; D - di stribui tor ;
Cm - camara; C - colector; T - terrnostat; VR - robinet de reglare; VA - vent il de dezaeri sire: CP - conducte rnont ate in pardoseala; Ci - corp
de incalzire: NCT - ni sa pentru cantor encrgie tcrrnlca; CT - coloane agent termic; N37 - nisa de trei zone.
I. lnstalatii de incalzire
transporta agentul termic sa poata fi schi mbate fara a afecta
sar;:i de egaliLare si structurile compl ernentare. Curbele ce
l ac legatura intre conductele ingropate $i racorduril e verti -
cale ale corpuril or de incalzire sunt protejate cu piese spe-
ciale (fig. 4 .2. 17 c), care asigura protec\ia necesara stabili -
tatii curbelor. 0 atentie deosebita se acorda traseelor, pen-
tru a asigura elemente de compensare natural a a dilatarilor.
4.2.6.2 lnstala/ii cu distribu/ie centralizata
Montarea conductelor la aceste instala\ii (fig. 4.2.9 si
a b
Fi g. 4.2. 16. Retele de dist ributie a agentul ui termic:
a - re/ele inelare; b - retele arborescente;
A - racord la sursa termi ca; T 1 ... T6 - coloane; Rr - reazeme fixe.
Fig. 4.2.17. Detal ii de montare a rctelei de distri butie bitub:
a - aparenta la plinta; b si d - mascata in plinta; c - ingropata in
pardoseala s i protejat3; e - aparenta la pardoseala.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.2.10) se face diferenti at in functie de pozitia acestora in
cladire; astfel:
reteaua generala de di stributi e a agentului terrni c, care
face legatura intre sursa de agent termic (centrala termi ca
proprie, retea exteri oara) $i coloanele de di stribu\ie, alcatui ta
in sistem arborescent sau inelar (fig. 4. 2. 16), se rnonteaza,
de regul a, in subsolurile tehni ce ale cladirilor sub pl anseu.
Sus\inerea conductelor se reali zeaza cu reazeme mobile
$i fi xe, ultimele fiind amplasate in raport cu elementele de
compensare a dilatarilor ( 6.6). Limitarea pi erderil or de cal-
dura se ob\ine prin izolarea termica corespunzatoare ( 6.7)
coloanele de distributie se monteaza aparent sau ingro-
pat $i sunt prevazute cu elemente de preluare a dilatarilor,
putand fi izolate termi c ut ilizand sol u\ii prefabricate moderne
( 6.7)
conductele de legatura ale corpuril or de incalzire la
coloane, se monteaza aparent sau ingropat, in conformitate
cu prevederil e Normativului 113.
4.2.7. lnstalati i de i ncalzi re cu apa fierbinte
Utili zarea apei fi erbinti in instala\ii le de incalzire centrala
se face luand in considerare doua mari categorii de cladiri:
civile $i industri ale sau agrozoot ehni ce.
Sursa de agent termic (apa fierbinte), retelele de transport
$i punctele termice sunt tratate in capitolele 11 ... 14 . in cazul
de fa\a sunt analizate solu\iile de alcatuire a instala\iilor inte-
rioare $i compatibilitatea acestora cu sta\ii le de transforma-
re a parametri lor agentului terrnic sau di stribu\ie a acestuia.
4.2. 7. 1 incalzirea cladir ilor ci vile
Agentul termi c furni zat de una sau mai multe centrale ter-
mice, cu sau fara producerea simultana de energie termica
distribuit prin retel e urbane de transport, ajunge la punctele
termice de cvartal sau bloc, unde are Joe reducerea tempe-
"///r ~ / / / / / / - ' \,:' -
/,'/-, . ' ///,'/ ' / ,' ,'//,, "'."
d
Fig. 4.2.18. Det ali i de montare a retelei de distribut ie monotub:
a - aparenta la plinta; b - ingropata in plinta; c - protejata in pardoseala
(teava in teava); d - ingropata pentru distributie radiala sau arborescentii
(detaliu);
1 - pardoseala finita; 2 - strat de pietri $. ciment (sapa de egali zare);
3 - folie din material plasti c; 4 - izola\i e acustica; 5 - izola\ie termica:
6 - placa din beton; 7 - conducta de agent termi c; 8 - inveli$
protector conducta: 9 - bra\ara dubla de fixare; 10 - $Urub de
fixare.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de lncalzire
raturii agentului termic la rararnetrii instalatiilor interioare - prevederea componentelor necesare asigurar ii instalatiei
(95/75, 90/70 etc.). interioare de incalzire;
lnstalatiil e interi oare de incalzire sunt anali zate in functi e de - asigurarea presiunii necesare acoperirii pierderilor de
destinatia cladirii (de locuit, social-culturala sau administra- sarcina pe circuitul secundar, prin prevederea pompelor de
tiva) $i regimul de contorizare a energiei adoptat, existand circulatie.
astfel op\iunea pentru una din categoriile cunoscute:
instala\ii de incalzire colective, pentru cladiri administra- 4.2.7.2.2 Spafii destinate activitafilor productive
tive, comerciale sau social-culturale (sedii de banci sau Acestea prezinta o mare diversitate , datorita specificului
societa\i comerciale cu proprietate $i folosi nta integrala). Din tehnol ogiei de produc\ie. Spa\iile de produc\ie se clasifica
punct de vedere tehnic, acestea nu difera de cele descri se dupa gradul de implicare a omului in conducerea proceselor
la 4.2.4.2 (fig. 4.2.8 $i 4.2.9) fata de care sunt necesare tehnologice:
urmatoarele precizari: - cu deservire umana mare sau medie, amplasate in spa\ii
- sursa de agent termic este punctul termic, al carui cir- inchi se;
cuit secundar este reprezentat de instala\ia interioara de - cu deservire umana amplasate in spa\ii deschi se;
incalzire; - complet automatizate sau robotizate.
- in func\i e de schema de alcatuire a punctului termic, se Asigurarea confortului termic in aceste spa\ii se face
prevad sau nu elemente de asigurare a instalatiei interioare; tinand seama de legatura intre procesele tehnologice $i
- pierderile de sarcina pe circuitul secundar sun! acoperite factorul uman, rezultand urmatoarele variante de instala\ii de
de catre pompele aferente circuitului secundar in toate ca- incal zire:
zuri le in care echiparea punctului termic nu ofera presiunea - cu suprafe\e convectoradiative pentru asigurarea tempe-
disponibila necesara (cazul PT cu elevator); raturii de garda, cuplate cu instala\iile de incalzire cu aer cald;
instalatii de incalzire individuale, utili zate la cladirile civile - cu suprafe\e radiative, alimentate cu agen\i termici, cu
la care se impune contorizarea agentului termic pe grupe de , temperatura ridicata;
consumatori individualizati prin regimul de proprietate; insta- - cu aer cald.
latiile de incalzire din aceasta categorie sunt prezentate in
1
lnstala\i ile de incalzire men\ionate pot utiliza agent termic
figurile 4.2.4 si 4.2.5 $i au la baza criterii de contort $i eco- apa fierbinte sau abur de presiune medie.
nomice. La alcatuirea instala\iilor interioare, raman valabi le reco-
Utilizarea uneia din variantele mentionate impune, asigu- mandarile facute pentru instalatii colective, cu urmatoa1 ele
rarea compatibilita\ii cu sursa de agent termic, care in acest particularita\i:
caz este un punct termic (PT) de cvartal sau bloc, fiind ne- - agentul termic este preluat de la o retea exterioara;
cesar a se lua in considerare urmatoarele: - in functie de schema instala\iei se studiaza oportunita-
- introducerea elementelor de asigurare necesare instala- tea contorizarii locale a energi ei termice;
\iei interioare; - re\eaua de conducte din instala\ia interioara se dimen-
' - asigurarea presi unii necesare acoperirii pierderilor de sioneaza la presiunea disponibila din punctul de racord al
sarcina ale instala\iei interioare. prin prevederea pompelor re\elei exterioare.
de circula\ie adecvate, pe circuitul secundar al PT. - se iau masuri de protec\ie impotriva inghe\ului instala-
\iilor in perioada de intrerupere a activita\ii productive;
4.2.7.2 inca/zirea c/adirilor industriale circulatia continua a agentului termic pentru asigurarea
La cladirile industriale, se di sting doua categorii de spa\ii unor temper2turi de garda;
destinate: utilizarea de inhibitori contra inghe\ului
- personalului tehnicoadministrativ;
- activi ta\il or productive.
Optiunea pentru un sistem de incal zire depinde de agen-
tul termic di sponibil cladirilor industri ale, in func\ie de care
se pot realiza instala\ii cu:
apa calda, cu temperatura pana la 95 C, agentul ter-
mi c provenind de la surse specifi ce sau transformarea
parametrilor apei fi erbinti;
apa fierbinte;
abur saturat de presiune joasa sau inalta.
in raport cu suprafe\ ele incal zitoare folosi te se pot men-
\iona instala\ii cu:
suprafete convectoradi ative (radiatoare, convectoare,
convectoradiatoare);
suprafe\e radiative (panouri radiante);
convectie for(ata (incalzire cu aer cald).
4.2.7.2. 1 Spafii destinate personalului tehnicoadministrativ
in cazul existen\ei sursei de agent termic apa fierbint e la
nivelul punctului termic, are loc transformarea parametrilor
termohidrauli ci destina\i instal a\i ei de incalzire centrala.
Optiunea pentru o varianta de alcatuire a instala\iei interioa-
re (fig. 4.2.8 si 4.2.9), se face in functi e de cerintele de
confort, fara insa a neglija aspectele tehni ce generate de
gestiunea economica a energi ei termi ce. Adaptarea sche-
melor prezentate in figuril e 4.2.8 si 4.2.9 la condi\ iile alimen-
tarii cu agent termi c dintr -un punct termi c necesita atentie
pentru:
4.2.8. Dimensionarea conductelor instalaJiilor
de lncalzire cu apa catda
Calculul de dimensionare a re\elelor instal a\iil or de incal -
zire urmareste stabilirea diametrelor conductelor de alimen-
tare a corpurilor de incal zire.
4.2.8. 1 Pierderi de sarcina in conducte
Pentru curgerea agentului termic prin conductele unei re-
\ele de incalzire cu apa calda, din punct de vedere termo-
hidrauli c, se considera urmatoarele ipoteze:
- mi$Carea fluidului in regi m permanent;
- regimul de curgere cu turbul en\a rugoasa in zona pre-
patratica pentru care este valabila rela\ia Col ebrook-White
(1 .6.39)
1 ( 2,5 1 k )
.fi 70 - 2 /g Re.fi + 3,7 1 d ,
in care:
- ,1. - coeficientul lui Darcy;
- Re - criteriul Reynolds;
- k - rugozitatea absoluta, care reprezinta inaltimea asperi -
ta\ilor. Prin raportarea rugozitatii absolute la diametrul
conductei, (d) se defineste rugozitat ea relativa (E = k/cfi
Pentru conductele utilizate curent in instala\iil e de incalzire
cu apa calda rugozitatile absolute au valor i in functi e de
materi alul utili zat; astfel pentru \evile din:
I. lnstalatii de lncalzire
otel, trase sau laminate: k oL = 0,02 ... 0,06 mm
cupru, trase sau laminate: kcu - 0,00 1 ___ 0,002 mm
material e cu structura termoplasti ca: kPOL = 0,007 mm
- curgerea izoterma ( dp _ ) sau curgere neizoterma
--0
dt
dp
pentru care: -=,IL:o: 0.168+0.0057 t [k g!m3-K]
dt
(4 .2. 1)
in care t reprezinta temperatura fluidului care, pentru condi -
tii medii de temperatura a agentului termi c, ia valoarea
I m= t, t2 [oC] {4 .2.2)
caz in care relatia 4.2. 1 devine:
{J' = 0, 168 + 0,0057- tm [kg/ m
3
-K] (4.2.3)
Valoril e densitaJii (masei specifi ce) p ale apei pentru
diverse temperaturi sunt date in tabelul 4.2.2.
Calculul hidraulic prin care se stabilesc $i di ametr ele con-
ductelor din instalatiile de i ncalzire cu apa calda se face
apli cand relati a 1.6.42, in care prin inlocuirea debitului de :
fluid G = Q I ctit, cu 0 - debitul de caldura; ti t = Id - t; :
(diferen\a dintre temperatura agentului termic din conducta
de ducere Id $i cea din conducta de intoarcere t,) $i c - cal-
dura masica a agentului termi c se obtine ecuatia fundamen-
tala a pierderilor de sarcina in conducte:
ti p =6,25 r d/Pm (A.di + I,.;) [Pa] (4.2.4)
in care pi erderea de sarcina liniara unitara este data de
relatia:
R = 6, 25- 10
4
(___Q_ l
2
_!0_ [Palm]
c ti t J d
5
(4.2.5, a)
iar pierderea de sarcina locala se determina cu relatia 1.6-40.
v 2
Z = 2 p-2,.; [Pa] (4.2.5, b)
Valori le celor doua marimi R si Z se stabil esc utilizand ta-
bele sau abace specifi ce materialului din care sunt execu-
tate conductel e pentru diferenta de temperatura tit = 20 K
sau diferita de aceasta_
in tabele sau abace sunt date pi erderile de sarcina liniara,
unitara R $i debitul agentului termi c 0 exprimat, in general,
in unita\i energetice [W] sau [kW] transportat de o conducta
cu diametrul d $i viteza v_ Relatia generalizata ce sta la baza
intocmirii tabelelor sau abacelor este:
R = f(O, v ,d} [Palm] (4.2.6)
De asemenea, pi erderil e de sarcina liniare unitare R pot fi
exprimate $i in unitati de masa G [kg/ h, l/h, l/s) in care caz
relatia 4.2.6 ia forma:
R = f(G, v ,d) [Palm] (4.2.7)
Pentru conductele din o\el sunt utili zate datele din tabelul
4.2.3 pentru calculul pierderil or de sarcina liniara unitara
R = f{O, v ,d) $i tabelul 4.2.5 pentru calculul pierderil or de
sarcina locale Z in func\i e de viteza v $i rezistentele locale
I'.; = 1. Coefi cien\ii de rezisten\a local a pentru diferitele
componente ale conductelor sunt da\i in tabelul 4.2.4, iar
vi tezele recomandate de circulati a apei in conductele din
otel sunt date in tabelul 4.2.6.
Pentru condut tele din cupru datele din tabelul 4.2.7 ser-
vesc pentru calculul pi erderilor de sarcina liniare unitare
R = f(G, v, d), iar cele din tabelul 4.2.4 pentru coeficientii de
rezisten\a locala .; la care se adauga lungimea echivalenta
a rezisten\elor locale prezentate in tabelul 4.2.8.
Pentru conductele din materi al termoplasti c pierderil e de
sarc ina lini ara unitara R = f{G, v, d) se stabilesc folosind ta-
belul 4.2.9 (pentru conducte tip POLYMUTAN $i PROSTAB)
si diagramele din fi guril e 4.2. 19 $i 4.2.20 (pentru conducte
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
tip ECOTUBE $i tip COPRAX) Coefi cientii de rezistenta
locala Z pentru conductele cu structura termopl astica sunt
indica\i in tabelul 4.2.4.
4.2.8.2 Operafiuni ?i date prel iminare calcu/ului de
di mensionare
Pentru calculul hidrauli c al conductelor sunt necesare ur-
matoarele opera\iuni preliminare:
stabilirea schemei de calcul a instala\iei de incalzire (re-
\eaua de di stributi e, coloane, racorduri etc,);
inscri erea debitelor de caldura pe tronsoanele care
alcatuiesc schema de calcul ;
inscri erea lungimilor tronsoanelor , utilizand datele
rezultate din planurile de montare $i schema coloanelor;
cunoa$terea parametrilor agentului termi c (temperatura
de ducere Id $i de intoarcere I;)',
cunoa$1erea presiunii di sponibi le (daca este cazul) din
circuitul instala\iei;
stabilirea materialului din care sunt confecti onate con-
ductele.
4.2.8.3 Dimensi onarea conducte/or instalafiilor bitubu/are
cu circulafie naturala
Se considera o instalatie de incalzire (fig. 4.2.21) unde ca-
racteristicile termice $i geometrice sunt slabilite pe baza pla-
nuri lor de executie. Parametrii agentului termic sunt tdit;, iar
racirea agentului termi c pe conducte se neglijeaza.
Presiunea disponibila Hox a unui consumator de energie
termica este determinata de cota de montare hx a consu-
mului fa\a de axa sursei de agent termi c multiplicata cu
diferenta de masa specifica a agentului termi c de i n-
toarcere p; si cea de ducere Pd (tab. 4.2.2) , calculata cu
relatia:
Hox = ghx-(p; - Pd) [Pa] (4.2.8)
g = 9,81 m/s
2
- acceleratia gravitationala locala;
se identifica circuitul eel mai dezavantajat, ca fiind al
celui mai departat corp de incalzire de sursa $i eel mai jos
plasat (fig. 4.2. 21), circuitul corpului de incalzire cu puterea
termica 0 2. 1, pentru care presiunea di sponibila este data de
relatia 4. 2.8, unde hx = h 1;
H'& 1 = gh 1-(P; - Pd [N/ m
2
J sau [Pa] (4.2.9)
presiunea disponibil a trebuie sa asigure acoperirea pier-
derilor de sarcina locale $i distribuite, pe tronsoanele
(3.1 - 3 - 4 - 5 - 7) ce alcatuiesc circuitul consumatorului
0 2. 1 in raport cu sursa de agent termi c;
stabilirea pierderii de sarci na lini are medii pentru aces!
circuit
1
;
(1- a) H
2 1
R
2 1
=
0
[Pa] (4.2. 10)
m I,li
in care: a = 0,33 - reprezinta col a parte a pierderilor locale
de sarcina;
Llj = 2-('3 1 + l3 + 14 + Is + 11) [m) (4 .2. 11)
se determina di ametrele preliminare ale tronsoanelor
3. 1, 3, 4, 5 $i 7 in func\i e de sarcina termi ca a agentului
termi c pe tronson $i pi erderea de sarcina liniara unitara
medie Rji; ', utilizand datele din tabelul 4.2.3,
dx = f(Ox,

(4 .2.12)
validarea rezultatelor se ob\i ne prin respectarea condi\i ei
ca suma pierderil or de sarci na locale $i di stribuite sa nu
dep3$easca presiunea di sponibila:
L(Rl+Z)circ 2 1 5 HB
1
(4.2.13)
se dimensioneaza circuitul consumatorului cu puterea
termi ca 0 2.2, calculandu-se succesiv
- presiunea di sponibi la
H{y 1 = g(h1 + h2) (Jl; - Pd) - L{Rl+Z)3141s+1 [Pa] (4.2.14)
- pierderea de sarcina liniara unitara medie
.................... im .. ilililiilli_iii_l _ll_il _ .. 11
- ---
Capi tolul 4: Sisteme de lncalzire
(
1- a)
R2.2 = D
m I.t,
[Pa] 4.2. 15
in care:
1:1
1
= 2(121 + I:!} [ml (4.2. 16)
- di ametrele tronsoanelor de conducte
dx = f(Ox, R:;,,2J
- validarea rezultatelor cu conditi a de echilibru hidraulic
L(Ri+Z)circ 2.1+2 5 Hf/ (4.2. 17)
Daca presiunea di sponi bila este prea mare dep3$ind
10 % valoarea pi erderil or de sarcina, se apeleaza la robine-
tul cu dubla reglare, ( 6.4. 2) rnontat pe corpul de incalzire,
care introduce o pierdere locala de sarcina
L(Ri+Z}2 1+2 + = Hf/ (4.2.1 8)
in care Zfl = f(G2.2, reprezinta pi erderea suplimenta-
ra locala de sarcina necesara a fi preluata de catr e robinetul
cu dubla regl are unde G2.2 este debitul maxim de fluid ce
traverseaza robinetul cu dubl a reglare, calculat cu relati a:
G
22
= 0
22
[l/s]
Gp( td - t; )pm
Se st abil e$te treapta de reglare (TMJ a robinetului pe baza
grafi celor specifi ce, folosind dependenta func\ional a:
TM = G2.2)
se dimensioneaza circuitul consumatorului cu puterea
termi ca 0 23 calculandu-se succesiv marimil e:
- presiunea di sponibil a

fl:i ) (P;-Pd)- 2. (Ri +Z)

- pi erderea de sarcina liniari"1
2. J (1-a) Hg
3
R
m 'I,Jj
in care: D, = 2(11 + hJ) [ m]
2+3-+4 t 5+ 7
- di ametrul tronsonului , di =' f(023, Rfi,
3
) ;
(4.2. 19)
(4.2.20)
conditia de validare a rezultatelor este ca L(Rl+Z} 15Hfj
3
,
cu posibilitatea de obti nere a egalita\ii celor doua marimi
prin introducerea unei pi erderi locale de sarcina regland
robinetul corpului de incalzire
se dimensioneaza circuitele coloanelor T4, T, $i T3 par-
curgand aceleasi etape, urmari nd ca in noduri sa se ob!ina
egalitat ea pi erderil or de sarcina exprimata prin expresiile:
L(RJ + Z)r2 = L(RJ + Z)r4; L(RJ + Z)n = L(RJ + Z)TJ
L(RJ + Z)r2 (T4J , L(RI + Z}4 "' L(RJ + Z)n {T1J
se dimensioneaza circuitul boil erului, care asigura
prepararea apei calde de consum
- presiunea di sponibila
Hg = g hb"{P; - Pd) [Pa] (4.2.2 1)
- pi erderea de sarcina lini ara unitara
(1- a) H b
R h = D [Palm] (4 .2.22)
m 2 -/b
- conditi a de validare a dimensionarii
5
Exernplul de calcul 1
Se considera marimil e geometrice $i termi ce prezentate in
fi g. 4.2.21. Agentul termi c este apa calda cu tci/!1 = 90/70 C.
Conductele sunt di n o\el.
lnstalati a este prevazuta $i cu un boil er pentru preparat
apa calda de consum.
Dimensionarea conductelor circuitelor instalati ei urmares-
te etapele:
Circui tul consumatorului 0 2.1 unde se determina
- presiunea di sponibila
H'f/ - g h1{P; - p,1) = 9,81-4,35-(977,81 - 965,34) = 532, 13 Pa
i n care: p; = 977 ,8 1

$i Pei = 965,34 kg/ m
1
, di n
tabelul 4.2.2.
L lnstala!ii de lncalzire
- pierderea de sarcina liniara unitara medi e
R 2 , = (1 -a) H5
1
(1- 0,33)-532, 13 = B
30
Pa/m
m 'I,121 43,0 '
i n care:
1:12 1 = 2-('31 + /J + /4 + Is + h1) = 2-(0,8 + 3,3 + 6 + 8,5 + 2,9)
= 43, 0 m
- diametrele preliminare pe tr onsoanele 3. 1 - 3 - 4 - 5 $i
7 in func\i e de debitele de caldura Q si pierderea de sarcina
liniara me die Rih
1
utili zand tabelul 4 .2.3; calcul ele sunt
centralizate i n tabelul 4.2.10.
- pierderil e de sarci na lini are unitare R $i pi erderil e de
sarcina locale Zin functi e de diametrele conductelor $i a re-
zisten\elor locale, uti lizand tabelele 4. 2.3, 4.2.4 $i 4.2.5.
Valoril e coefi cientilor de rezistenta locala U, sunt prezent ate
in tabelul 4.2.11 ; calcul ele sunt centrali zate in tabelul 4.2.1 0.
- se veri fica conditia de echilibru hidrauli c
L(Rl+Z)crrc. 2.1 = 531, 36 Pa < Hb
1
= 532, 13 Pa, pentru care
abaterea medie relativa:
H
2
' - L.(R! +Z)
E = D coc.2. 1=532, 13 - 531,36_
100
= 1,
44
%
' H
2
' 532 13
D '
se inscri e in limitele admise considerate normale sub 10 %.
Circuitul consumatorului 0 2 2.
- presiunea disponibila
Hb
2
= g (h 1 + h2)-(P; - Pd) - L(Rl+Z)3+4+5+7 =
= 9,81 -(4, 35 + 2,70)-12,47 - 494,41 = 368,02 Pa
- pi erderea de sarcina liniara unitara medie
R22 = (1 - a) H;
2
(1 - 0,33) 368, 02
35

22
Pa/m
m 'I,122 7,0
in care D 22 = 2(h2 + 12.1) = 2-(2,7 + 0,8) = 7 m
- diametrele preliminare $i calculele hidrauli ce sunt cen-
tralizate in tabelul 4.2.10.
- presiunea disponibila ce urmeaza a fi preluata prin re-
glarea fixa a robinetului c orpului de incalzire:
z,f/ = HJ
2
- L(Rl+Z)2 112 = 368,02 - 54, 26 = 313,76 Pa
- stabilirea treptei de reglare r,f/ =f(G22, zi#/J in functi e
de varianta robinetului de regl are, i n care:
G2.2=
0
n -3600 = .
0

80
-3 600 = 35, 15 Vh
GP (td - f; )p 4,18 20 0,98
Circuitul consumatorului 0 2.J:
- presiunea di sponi bil a a circuitului
Hfj
3
= g(/J I + h2 + hJ)(P; - Pd) - =
= 9,8 1(4,35+2,70+2,70)- 12,47 - 524,98 = 667,74 Pa
- pi erderea de sarcina unitara medie
R23 = {1 - a)H;
3
= (1 - 0,33) 667,74 =
6391
Pa/m
m 2 (h:J+ /
1
) 2(2,7+0,8} '
- care _urmeaza _? fi preluata de catre
reglarea f1 xa ZRf: a rob1netulu1 cu dubla reglare
z,{/ = H5
3
-L(Ri+Z)1 = 667,74 - 313,95 = 353,79 Pa
- stabilirea treptei de reglare:
r,f/, = f(G23, z/;:3) care se alege in func\i e de tipul
robinetului de regl are in care:
G23=--9n.- 3600 =
3

10
3600 = 52,53 Vh
GP (td- 1;) p 4,1 8 20 0,98
Circuitul coloanei T 1.
Din datele prezentate in figura 4.2.21 rezulta ca din punct
de vedere termi c si hidrauli c, aceasta este identica cu
coloana T 2 dimensionata. Pentru a asigura echili brul
hidrauli c i n raport cu nodul de racordare trebuie compensa-
te pierderi le de sarcina aferente tronsonului 4.
Aceasta se poate reali za prin:
- montarea unui di spoziti v de reglare la baza coloanei T 1
I. lnstalatii de lncalzire
ales pentru a introduce pi erderea de sarcina Zn, unde:
Zn :::.. f {Gn, , \Pr 1}
in care:
Gr1= Or, 3600 =
3

10
3600 = 136 22 \'h
Cp (Id I, ) {Jm 4,18 20 0,98 '
d Pr1 = 'L(RI + Z).1 = 120 Pa
- redimensionarea corespunzatoare a conductelor circui-
tului coloanei T, pentru a prelua diferen\a de 120 Pa.
Circuitul boil erului :
- presiunea di sponibila
Hg = ghb(p; - Pd) -2:1 Rl +Z)7 = 9,812,9 12,47 - 206,75 = 148 Pa
- pi erderea de sarcina lini ara unitara medi e
Rb= (/ a) Hg = (1 - 0.33) 148 =
22 54
Pa/m
m 2 /b 2 2,2 '
- diametrul conductei si calculul hidraulic sun! centrali zate
i n tabel ul 4.2. 10.
- se verifica condi\i a de echilibru
2: (Rl+Z)t, = 135,2 Pa < HS = 148 Pa
abaterea medie relativa
l'v = H&- L,(Rl +Z)b = 148- 135,2 t00 =
8
.l %
Hg 148
se inscri e in limitele admi se considerate normale de 10 %.
0
Exemplu: 0, 1 1/s 0 16 x 20
La 10 C: 23 mmCA (dPA)/m
__ __
0
,C __ __ ( __ dP
0
AT)/ ---. m

500 c
400 >----t--
300
L--
0,0 1 0,02 0,03 0,05 o. 1 o. rn.2 o.3 o.4 o,6 o.9
Debitul de fluid Gf l/s]
Fi g. 4.2. 19. Pi erderi de sarc ina unitare " R"
------ pentru conduct e tip " ECOTUBE" .
__J
10. v
5, 0
4,
3,
2.
0
0
0
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
.. A'
, ,
i
'
,..,
.
'
. '
I \. l \
I \ I I
I
x


I
.... '\ \ \
'
I
""

' y
' -
d' i/ '
0 \
"

0 1,
':> /
-
:::J
;;::: 0
{l o:
'2 0,

\
5 s)f
'
'

I
x
4
3
0 .
2
o. 1
5
"'
0,0
0,0
0,0
3"'
I L

_)_
I
I
\ \ \
"'
. i>c I

YI\
,.
\ j
} \ _i / \.
'
I/
<;) i- /


"
v
\ / ... \
....


-+'
./ I
' i- '
I / 'I' ....., \
'
L -+;..- A>..
'

''?
.
v
. 'l..
L
L
:--<>Y-
' L
\'b 'b

...
L - \ :,.

v
-1\ L -
I\ ,'b-
"
....
I\ .A1 I !\,_; \1 11 !Ir I f
"
I\ 1\
2 3 4 5 10 20 4(50 100 200 5001000
Pierderea de sarcina R [dPa/m]
Fig. 4.2.20. Pi erderi de sarcina unitare " R"
pentru conducte tip " COPRAX".
n
TI
- E
2 ,..._
N
I
Ob= 12 kW
l!t_C'
0101
""1 II E
I o l[)
l:&= I ("')
11,'
1 -
1..c:
I
Fig. 4.2.21. Schema de cal cul a instal atiei bi t ub cu di stributi e
inferi oara circul afi e naturala.
,
..
--
--- . -- -- ----- ---.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de incalzire
Anexa 4.1 Tabelul 4.2.2 Densi t at ea apei I n functie de t emperatura
I
I
[cC]
lkg/m
3
1 r
0
c1 lkg/m-' ] rCJ rkglm
3
1
1 2 3 4 5 6
-10.0 I 99214 45,0 990.25
I
50.0 998 ,07
40. 1 992.20 45. 1 9901 1 50.I 988.02
40.2 992 . 17 -1 51 990. 16 50.2
i
987.97
40.3 i 992. 13 45 .3 990 .12 50.3 987,92
'
40,4
i
992.09 45,4 990.07 50,4 987 .89
405 992.05 455 990.03 505 987 .84
-10.6 992.0 1 45.6 989 .99 50.6 987 ,80
40.7 99 1,97 45.7 989,95 50.7 987,75
40.8 991.94 45.8 989.90 50,8 987,71
-10 ,9 991,90 45,9 989,86 50.9 987 ,66
41,0
I
991.86 46.0 989.82 5 1,0 987,62
41 , 1 991,82 46. 1 989 ,78 5 1,1 98757
41.2 991,78 461 989.74 512 98752
41.3 991.74 46,3 989 .69 513 987,48
41 ,4 991.70 46,4 989.65 5 1,4 987 ,43
415
i
991.66 465 989.6 1
I
5 15 987 .38
'
41.6 ! 991.62 46.6 989.57 5 1.6 987.33
--
41.7 99158 46.7 989.SJ 51.7 987.28
41.8 99 155 46.8 989,-1 8 5 1.8 987,23
41.9 99 15 1 -16,9 989.-W 5 1.9 987. 19
42.0 991,47 47.0 989 .40 52.0 987. 15
42. 1 991,43 47. 1 989.36 52, I 987, 10
.p ,
99 1J CJ 47,2 989 .3 1 522 987 ,06
4, 0
_ ,.) 991.35 47J 98917 523 987 ,0 1
42,4 991.3 1 47.4 989.22 52.4 986.97
425 99 1.27 475 989. 18 525 986.92
42.6 99 1.23 47.6 989. i-l 52 ,6 986.87
42.7 991.19 47,7
i
989 .09 52,7 986.83
-
42.8 991, 15
I
47.8 989.05 52.8 986.78
-1 2,9
!
991.1 1 -17.9 989.UO 52,9
'
986.74
43,0 99 1,07 48.0 988.96 53.0 986,()9
-1 3.1 991.03 -1 8, 1 988,92 53 .1 986.6-1
43,2 990.99 48.2 988.97 53 .2 986.59
..L 990,94-
----
-1 3.3 48.3 988 .83 533 986.55
--
43.4 I 990.90 48,-1 988.78 53 .4 9865 0
----
435 I 990.86 485 53.5 986.-15
43.6 990.82 981',70 53.6 986.-10
-
43.7 990 .78 48 .7 988.(15 5.l.7 986.35
- -
43,8 990,74 48.8 %8 .6 1 53,8 986.3 1
f-*T- %s.s1:i 53.9 -1 .l.9
I
990.70 986,26
4-1 .0 990.66
-+- 988 .52
54 ,0 9862 1
-1-1 , I
!
990 ,62 49 ,1 988.-17 54. 1 986, lo
-1-1.2 990.58 49 .2 988.-1 3 5-U 986. 11
-
4-1 ,3 990.54 49,:\ 988 ,33
i
543 986.07 I
I
44.-1 990.50 49,4 988.34 5-1.4 986.02 I
44 5 990.-l(J 49,5
I
988.29 545 985,97
I
-1-1 .6 990.-1 2 49.6 988.25 54 ,6 985 ,92
--
-1-1 ,7 990.38 -19 .7 9SX.20 5-1,7 985.87
-14 .8 99<J.:l3
'
49 .8
I
988, 16
i
5-1.8 985 ,83
I
4-1.9 990.29
I
49.9 988 .11 I 54.9
I
985.78
I
10CJ [kg/m-' I 1cc1
7 8 9
55.0 985.73 60,0
55. 1 985.68 I 60.I
551 985.63 601
55.3 98559 60.3
55.4 985.54 60.4
555 985.49 605
55 ,6 985.44 60 ,6
55,7 985,39 60.7
55.8 985.65 60,8
55,9 985JO 60,9
56,0 985.25 61,0
56, 1 985 ,:W 61,1
56,2 985.1 5 61,2
56J 985,10 613
56,4 985.05 61,4
565
!
985,00 615
56.6 984 .95
!
61.6
56.7 98-1 .90 61,7
56,8-
984.85 61.8
56.9 984.80 61.9
57 .U ! 984.75 62,0
57. 1 '184 .70 62, I
572 984 ,65 62.2
57,3 984,60 62.3
57.4 98-U5 62,4
57 5 ---l 98450 62.5
57,6 I 98-1.45 62.6
57 .7
I
984,40 62.7
57 .s 984J5 62.8
57,9 984JO 62,9
58 .0 98425 63.0
58, I 98-1 .20
I
63. 1
I
58.2
1--__:!.8-l ,
63 .2
58,3

63.3
----
58.4 98-1 .05 o3A
58.5 98-1 ,00 I 63 5
58.6
983.95163.6
I 983,'.IO 63.7 58,7
I------ -- -
58.8 983,85 63.8
--- --
58.9 63,9
59.0 983 .75 64.0
59. 1 983.70 64. 1
-----
59,:.> 983.65 6-1 .2
59.3 983,60 64 ,3
-
59.4 98355 64,4
595
I
983.50 6-1 .5
59.6 983 .-1 5
I
6-1 ,6
I
59.7 983 ,-10 6-1 .7
i
59.8 983.34 6-l ,8
i
59.9 983.29 6-19
I
!kg.Im-']
10
983,24
983, 19
983.14
983.08
983,03
982.98
982.93
982,88
982.82
982.77
982.72
982,67
982,62
98257
9825 1
982.-16
982 .-11
98236
982.3 1
98226
98220
982.1 5
982,10
982.05
98 1,99
98 1.94
98 1.89
98 1 ,83
98 1,78
981.72
98 1.77
98 1,62
98 157
98 1,5-1
98 1.-1 6
98 1.-10
98 1 J5
981.29
98 1 .2-1
981.1 8
981,13
98 1.07
98 1.02
980,97
980.9 1
980,86
980.8 1
980,78
980.71
980.65
IOCJ (kg/m'J
II 12
65.0 98059
65 .1 980.53
65.2 980.48
653 980,42
65.4 98037
655 980.32
65.6 980.26
65.7 980.2 1
65.8
I
980, 16
65 .9 980 .10
66.0 980.05
66, 1 979.99
66.2 979,93
66.3
i
979.87
66.4 ! 979.82

I
979.77
66.6 979,72
66,7 979,67
66.8
! 979,6 1
66,9
:
979.56
67.0 979.50
67. 1 979 ,44
672 979.39
- ---
67J 979.33
67.--1 97928
675 97922
67.6 979. 16
67.7 979. 11
67.8 979.06
67.9 979.00
68.0 978.94
68.l 978.88
68.2

68 .3 978.77
68.-1 _J__ 978 .7 1
68.5 978 .Ci6
68.6 978.61
----
6S ,7 978.55

----
9785 0
68.9 978.-1-l
69.0 978.38
69.1 978.32
692 978.27
69.3 I 97821
69 ,-1 978, 16
69.5 978. 10
69,6 978 .0-1
69.7 977.98
69.8
'
977 ,9J
69.9
!
977.87
I
I
I
I
I
I
I
l
!
I
I
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabelul 4.2.2 Densitatea apei in functie de ternperatura - continuare
!"CJ lkg/m
3
J
[VCJ [kgtm3] r
0
c 1
[kgtm3j [oCJ [kg!m3] ["C] rkg!m
3
] r
0
c 1
[kgtm3]
I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12
70.0 977.8 1 75.0 974.89 80.0 971.83 85,0 968 ,65 90.0 965 ,34 95.0 I 961.92
70. 1 977 ,75 75, 1 974.83 80, l 97 1.77 85, 1 968,58 90. 1 965.28 95. 1 961.85
70.2 977,70
I
75,2 974.77 80.2 97 1.7 1 85,2 968,52 90,2 964.2 1 95,2
I
961.78
I
70,3
I
977 .64 75,3 974.7 1 i 80.3 97 1,65 85,3 968,46 90,3 965 ,15 95,3
i
961.7 1
'
70.4 977,58 75,4 974.65 80.4 97 1.58
I
85,4 968 ,39 90.4 965.08 95,4 96 1.64
70.5 977.52 755 97459 80.5 97 1,52 855 968.33 90.5 965.0 1 95.5 961.57
70.6 977,46 75 ,6 974 ,53 80.6 97 1.46 85.6 96827 90.6 964 ,94 95.6 96 150
70.7 977,40
I
75 .7 974 .46 80.7 97 1.40 85,7 96820 90.7 964.88 95,7 961.43
70.8 977.35 75,8 974,4 1
I
80,8 971,33 85 ,8 968. 14 90.8 964.8 1 95,8 96 1 .36
70.9 977 29 75 ,9 974,35 80,9 97 1,27 85 ,9 968.07 90.9 964.74 95.9 96129
7 1.0 977.23 76.0 97429 81.0 97 1.2 1 86.0 968.00 91,0 964,67 96.0 96122
7 1,1 977,1 7 76, 1 974.23 81,1 97 1.1 4 86, 1 967 ,93 9 1.1 964,61 96. 1 9761,15
7 1,2 977. 12 762 974 ,16 812 97 1,08 862 967.86 91.2 96454 962 961,08
7 1,3 977 .07 76,3 974,10 81.3 97 1,02 86,3 967.80 9 1,3 964,47 96,3 961.01
71,4 977.0 1 76,4 974,04 81.4 970.96 86,4 967 .70 91 ,4 964.40 96,4 960,91
715 976.95
I
76.5 973.98 8 15 970,84 86,5 967 .67 915 964,33 965 960,87
7 1.6 976.90 76.6 973,92 81.6 970,83 86.6 967.6 1 9 1.6 964.26 96.6 960,80
7 1,7 976.84 76.7 973,86
I
81.7 970,77 86,7 96754 91 ,7 964. 19 96.7 960,73
7 1,8 976,78 76.8 973,80 81.8 970.70 86.8 967,.-18 9 1.8 964, 13 96,8
I
960.66
7 1.9 976,72 76,9 973,74 81.9 970,63 86,9 967,4 1 9 1,9 964.05 96.9 96059
72.0 976,66 77,0 973 ,68 82.0 970,57 87,0 967,34 92 ,0 963.99 97,0 9605 1
72. 1 976.60 77, 1 973.62 82, 1 970.50 87, l 967.28 92, l 963 ,92 97, 1 960.44
72.2 97654 772 973,55 82.2 970,44 87.2 967,2 1 92,2 963,85 97,2 960,37
72,3 976,48 77,3 973,49 82.3 970,38 87,3 967, 14 92.3 963,78 97.3 960,30
72,4 976,42 77.4 973,43 82,4 970,32 87 ,4 967 .08 92.4 963.7 1 97,4 960.23
72,5 976,36 77,5 973,37 82,5 970,25 87,5 967 ,0 1 925 963,65 975 960, 16
72,6 976,30 77.6 973,3 1
I
82.6 970. 19 87,6 966.95 92 .6 963,58 97,6 960.09
72,7 976.25 77,7 973.25 82.7 970,06 87,7 966.89 92 .7 9635 1 97.7 960.02
72,8 976. 19 77,8 973. 19 82,8 970.03 87,8 966.81 92.8 963.44 97.8 959,95
72,9 976 ,13 77,9 973 .1 3 82,9 970,00 87,9 966.74 92.9 963,37 97 ,9 959.88
73.0 976.07 78 ,0 973,07 83.0 969.94 88,0 966,66 93 ,0 963,30 98,0 959.8 1
73,1 976.0 1 78, 1 973,01 83.1 969,87 88, 1 966.62 93, 1 963,23 98 .l 959 ,74
73,2 975.95 78,2 972,95 832 969,8 1 88.2 96655 93.2 963. 16 98,2 959.67
73,3 975.89 78,3 972.88 83 ,3 969,75 88,3 966.48 93,3 963. 10 98,3 959.60
73 ,.l 975 ,83 78,4 972.82 83.4 969,68 88.4 966.4 1 93,4 963.03 98.4 959,53
73 5 975.77 _J_ 785 972.76 83,5 969,62 88,5 966,35 935 962.96 985 959,46
73,6 975.7 1
f
78,6 972.70 83 ,6 969.56 88,6 966,28 93.6 962.89 98.6 959 ,36
73,7 975 .67 78.7 972,63 83,7 96950 88.7 966.2 1 93,7 962.82 98.7 959 ,32
73 ,8 975.6-0 78.8 972,57 83.8 969,43 88.8 966,14 93.8 962,75 98,8 959,24
73 ,9 975.54
I
78.9 97251 83.9 969.37 88,9 966.m; 93.9 962.68 98.9 959.17
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare "R"
pentru conducte din ofel, la = 20 K
Tipul conductri Conducte din o\cl pcntru instala\ii
Oi :unc- I nominal in
) l8 1/ 2 31.1 1 l /J l W
trul j int erior nun 12,25 15,75 21.25 27 35.75 41. 25
R [P::i/m]
I
05
15
2
3
5
6
2
Q

Q

I Q
I I
Q debitul de caltlur:i [kW]
v a pci [m/s)
J 4
= I =
- I 0 _35
0 .02
5
0 ,53
0.02
0 .82
0 ,03
6
1.05
0.025
15 7
0,035
J.05 '.' .0 1
7
23 1
0.03
3.-14
0 .04
8
I 3 .45
! 0.03
I
5.08

0 ,45
O.GJ
- I 0 54
- O.G35
O.G35 O.O-l 5
1.24 2.38
0 .045 0 .05
4 35 I 6.42
U.05 0 .06

0 .0o O.G7
0 .35 ! 0 ,69
0 .035 I o.o-1 5
0 -P : 0 .8 1
I o .64-s o .o5
157 3
0 .05 0,06
I .84 35 2
0 .06 0 .08
6 .45 Ii 95 1
0 .08 O.Q9
7 .s8 I 11.2
n .o9 I 0 .1
l Q 0.-17 0.92 2.0S 4 lL59 I 12.7
, , 005 006 om_J o .o9 0 . 11 I 0 .12
I Q 052 I J.O_H 23 1 I -l .13 957 ' 14 , I
1 , o .o5 l o no o .os I 0. 10 0 .1 o .u
f------- --'---+- --+--
i Q I 057 l I. I I 2.52 I 4 ,84 10..I 15.3 7
I v I 0.06 ! O.G7 ' 0 ,09 I 0 .1 0 .13 0 .14
8
l Q I 0 .6 1 1 1.2 I 2.72 I 5.2 11.2 165
I \ ' 0 ,06 O.OS l 0 ,1)9 I 0. 11 0 .1-l O, IS
9 I Q I 0 .65 : I .28 I 2,9 1 5.57 12 17.7
,__ _____ 0 .12 0 . 15 0 , I Ii
10 I Q Ii o .69 ug I 3.09 5.9 1 12 .1 18.7
,__ ______ ,l_'"___._o_._0_7 -+--o_ ._04 0 . 11 0. 13 0 . 16 0.17
15 I Q i 0 .87 ' 1.71 I 3,87 7,-1 2 15.8 235
20
30
.JO
50
60
80
100
\' I O.G9 I 0 ,11 0. 13 0 .16 0 . 19 0 .22
I Q 1.02 2 45 4 27J5
I \ O. IJ i 0 .13 0 .16 0. 19 0 .22 I 0 ,26
!
Q I 1.28 I 252 5 .69 10 .9 2n 34. 1
, . 0 .13 , 0 ,16 I 0 .2 0 .2-l I 0 .28 .

I Q I 15 ! 2.95 6.72 12.1 21. 1 39.8
I \ I 0. 16 I 0 .19 0.24 0.'.'8 o _<-1 0 .36
I : I
Q ! 1.7 i 3.35 7,Sti 1 14.3 30 .6 -l-l,9
! \ 0 .18 I 0.22 ' 0 .26 0.3 . 0.-1 2
I Q I 1.9 I 3.7 i 8.37 1' 15.S I 33 .b 1-:;q-:g-
I \ I 0.2 I 0,2-1 i 0 .3 0.3-l I 0 .-12 i 0.-16
Q I 2.'.' I I -l .33 i 9 ,76 I 18.6 I 39.2 I 57.9
i '
1
i o.:i ::; : o.>-t , o . 1s
1
055
I
Q I i -l .?; I 11 I - 0.9 I -I-I . I I 65 .1
,. l o. _6 , o _,_ / u,::; s ! o . .i-1 1 11 55
1
o.6

1. Q I :>.7-l 5.4 1 i 12.2 I 23 I -1 8.6 I .
\ I 0.2S 0.34 ! 0,-1 2 l 05 ' 0 .6
; Q i. 3. 19 6.3'.' !I 14.2 I '.'6.7 S6 6 83,3
, o .34 0 . 1 o,s I o .6
I Q i 3.6 1 7. 1-l ! 15.9 I 30 .1 ! 6.>.S 93.5
' \ : 0 38 O.-l 6 05 '\ I 0 .6S : O.S 0 .85
--2-. 1c-, -----
1
- Q___.ii- 3-_9_s _1,___7 .s.i 17.6 I 33. 1 i 70 5 103
\' . 0 . .J '.' . 0 .5 0 .6 ! 0 .85 0.95
120
-
160
200
300
' Q I .\ s I 8 I 19 .S I 37 .6 79 ' : 11 6
, ! 0.-1 6 055 I 0.7 i 0 .8 / O.<i s l I .I
I. lnstalatii de lncalzire
Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare liniare " R"
pentru conducte din otel , la = 20 K - continuare
Tipul conductei
Diame-1 nominal
I rul j intrrior
R [P::i/m]
I
0.5
I .5
3
.j
s
6
7
8
9
10
15
'.'O
30
-10
50
Condnctc din o\cl pcntru instala\ii
llHll
nun
2
Q
v
Q
v
Q
v
Q
v
Q
v
Q
,.
Q
,.
Q
,.
Q
\'
Q
\ '
Q
Q
v
Q
,.
Q
,.
Q
,.
Q
,.
57 3 70 3.5 76 3.S 89 3.S 95 J.S
51 63 69
Q dcbitul de caldura [kW)
" , itC7.a apci [m/s]
6.33
oms
9:-1 1
0 .06
11 .9
007
4
11 ,4
0 .0-15
16 .9
0 .06
21J
0 .08
s
14 .4
0 .0-15
215
om
27
0.09
14 25 31,7
0 .08 0 ,1 0 .1
17.4 3 1.3 40,I
0 .1 0 . 12 0. 13
'.'0 5 36.6 46.6
0. 12 I 0 .14
1
0.1 5
23.1 4 1,4 52.8
0 .1-1 0 ,16 0 ,17
25 .6 45,9 58.3
0 , 15 0 ,18 0. 19
27.9 i 50 63J
0 .10 0 . 19 0 .2
I
30 .1
0 . 18
!,. 32.1
0 .19
I 34
I o2
53.7 68 .6
0 .2 0.2'.'
57 .-l T.1,3
0 .22 0 .'.' 4
6 1 .I 77 _1
0 ,2-l O.:>-l
82 88
6 7
2'!..7 ' 27 .1
o.os I o.os
33.7 ! 40 .1
O.OS , O.OS
42 .1
0 ,1
'1 50.2
0. 1
-19 A 58.8
0 ,11 0 .1'.'
62 I 73.7
0 .14 I 0 .15
7:>.6
0 .17
82, 1
0 ,19
I 865
i 0 ,17
I
i 97.7
0 .2
9 1.l-> I 108
0.2 i On
98.9 ! 11 7
02 2 ! 0.2.i
106 127
0.24 0 .26
11 3 1 134
0,26 i 0.28
120 I 142
0.28 l 0.28
I 42 .9 75,9 96.S 1:19 17R
: 0 .26 OJ OJ 0 3 -l I 0 .36
I
. 50
OJ
I 6 1,<J
i 0,36
885 11 2
0 .3-l 0 ,36
11 0 139
U.42 0.44
174
0 , 1
216
0 .5
i 72 .-l 128 163 252
I 0 .-1 2 05 05 I 0 .6
'.' 07
0.-1 2
257
0 5
299
0 .6
I Q ! g 1. 2 I 1-l 182 ! 284 336
I \' I Cl.-I S 055 0.6 I 0 .65 0 .7
-------+-- - ___J_ -
! Q I 158 I 202 313 .>10
60
,__ _____ J __ ,_. - 1 () ,)5 0 .6 : 0.6S 0.7 0 .75
so I () I I SS I 236 365 -1 30
' - I
i v 0.6 i U.7 t 0 .75 0 .85 I 0.95
l--100 ------+,--(J I I 7 208 i 26-1 .JOS ! -!SJ
i : 0 .7 ! 0 .8 i 0.85 0 .95 I I
1--------+----+-
Q 129 ! 229 I 269 4-19 l s 3 1 120
__ _,__o_._7_5_ 1 o .R5 I o.95 i 1 I 1.1
i Q 150 ! 266 337 '1 5'.'0 i (117 160
200
2-10
300
1
, . 0.9 i I I . I , I .'.' i 1.2
Q 169 I 299 i 379 l SS-I I 693
\ I . I . I : 1. 2 I 1.3 i 1,4
Q
,.
1
185 329 -11 7 I 6-13 i 763
I .I l U t 1.3 l I 5 ! 1.5

: '.'08 I 309 I' -167 I' 722 i 855
i 1.2 I 1.-1 1.5 1.7 i 1.7
Q
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
...
Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare liniare " R"
pentru conducte din ofel , la Dt = 20 K - continuare
T ipul cond uctei Condur te din o\cl pcnlru instala\ ii
Oi a mc- I nominal Ullll 108-' 121 .j 13:q 1-16-4,.5 159 5 19-t-7
trul
I int erior mm 100 113 125 IJ7 1-'9 180
H (l'a/m]
Q debitul de 6 1ldura [kW]
'" - ' 'iteza apei [mis]
I
I
2 3 4 5 6 7 8
0 .5 Q
I
39 53.-' 70, I 89.9 ' 11 5 187
\"
l
0.06 0.07 0.07 0.07 0,08 0.09
1 Q ! 57.4 78.-'
i
103 13 1 169 "Y.67
\ " I 0.09 0.1
I
0.1 0.11 0,12 0.1 3
I
1,5 Q 72 98.4
I
129 165
i
210 I 113
v 0. 11 0 .1 2 0 ,13 0,1 -1 0 ,15 I 0. 17
2 Q
i
84 ..J 11 5 15 1 193 248 I
-100
\" 0 . 13 0. 14 0. 15 0 , 16 0 ,17 0. 19
3
I
Q
105 I 1-1-l 189 24 1 308 500
v 0. 16 I 0, 18 0.19 0.20 0 .22 0.24
4 Q 123
I
169
l
220 281 359 585
0 .1 9 02
I
0.22 0 .24 0.26
I
0 .28 v
5
I
Q
I 141 I 19 1
249 3 19 407 659
v 0,22 0 ,24 0.24 0.26 0 .28 0 .32
1--
6
I
Q 156 209 279 352 +-15 7?.7
\' 0.24 0.26 0.28
I
OJ 032 0 ,36
7 Q 169 229 30 1 383 -184 787
v 0 ,26 0.28 0 .3 0.32 0 ,34 0 .38
s Q 18 1 245 323 4 10 5 16 S.J-l
v 0.28 0,3 0.32 0 .34 0 .36 0.-1
---
I
-
9 Q 192 262 343 436 5-17 898
\' 0 ,3 032 0 .34 0.36
I
0 .38 0.-14
IU Q 202 278 363 -162 580 950
v 0.32 0.34 0 .36 0.38 OA 0 .41i
15 Q 253 344 450 576 734 11 86
\ ' 0.4 0,42 0,46 0.48 0 .5 0 ,55
20 Q 298 401 s24 I 669 855 1372
I v 0.46 05 055 i 0.55 0.6 0.65
30 Q 367 497 652 827 1057 1698
v 0.55 0.6 0,65 0,7 0.75 0.8
--
I
--
40 Q 428 579 762 962 122 1 1965
I
\" 0.65 0.7 0 ,75 O.S 0.85 0 .95
50
I
Q 480 65 1 856 1083 1372 222 1
I v 0 .75 0.8 O.R5 0 .9 0 ,95 u
60
I
Q 528 7 16 937 1186 15 11 2442
,.
0,8 0.9 0,95 I I . I I .2
--
I
so Q 6 14 833 1086 1384
1768 l 2826
\' 0 ,95 I I.I 1.2 I .2 I .- 1
100 I Q 69 1 935 122 1
r---
1547
1977 I .\ 175
I v
'
I.I I . I
I')
1.3 1.-1 15
120
I
Q 759 1028 1337 17 10 2 11_5 I :..177
i
\' 12 1.3 1.3 1,1 I .) I 1.7
160
I
Q
I
11 98 1558 1977 25 12 r .io-,6
v
!
1..J 15 1,6 1,6 1.8 I 1.9
--
200
-h
987 1337 17-'.J 222 1 2826 -1536
15 1,6 1.7 1.9 2 2.2
----
240 Q 1084 1465 19 19 2442 3105 -1978
! \' 1.7 1.8 1.9 2
'
2.2 2.-1
-
i
'
100
I
Q 1209 165 1
I
215 1
I
"2733
I
3-1 77 5582
I
\'
!
1.9 2 2.2 I 2.2
I
2.-1 2.6
. -----.
..... iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii q
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire L lnstala!ii de lncalzire
Tabel 4.2.4. Coeficienti de rezistenfa local a E,, funcfie de material $i marimi geometrice
Nr. Den um ire Simbol Material Coefici ent de rezisten\a locala
crt. Date
Curbe si coturi la go
__ R/d ___
0,5 1,0 _SQ__ - 3,0 _ 4,0 5,0 6,0
0\el - 0,5 0,35 0,30 0,30 0,00 0,00
1 Curbe
lrCIJ
____ - 1,00 0,35 0,20 ,_QJ5
- - -
-->-----
Termoplastice Cald 0,21 0, 14 - 0, 11 - o,og
Turnate 0,51 0,30 - 0,23 - 0, 18
rn cot drept
Diametru q) [in I 3/8 1/2 3/4 1
1114 1112
2
. -I---
i 0
Otel 2 2 1,5 __ -12._ 1 1 1
--
2 Cot drept
L _____ \'
Cupru 0,7
t
Termoplasti ce Cald 1, 13
Turnate 1,27
Teuri de trecere cu derivatii la go
v2iv 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2 -
Otel 12 7 3,5 2,5 2 1
v v,

1,30 _________
3 La separare
T
T ermoplastice 1,30
v1/v 0,5
T
1
Otel _____ o_,5 _____ L 0
Cu[>ru
--
---- ___ 0_,3
- --------
T ermoplasti ce 0,3
v2/v
0,2=8i l-- ffi8
I
1,0
I
-

- -----
--
0\el
-----
__ 1_ 0,5 _ 1, 3 1,5
v v.
Cupru o,g
4 La separare


0,0 t]j- 0,4 Lip +-arr- -

v1/v
----- ----
0\el 1,5 1,3 __ 1_, 1_ 0,8 0,5 0,0
,_ ___ Cupru __
..
0,6
T ermoplastice 0,6
Teuri de trecere cu derivatii la 45
v2lv 0,3 0,4 0,6
I
0,8 1,0 2 -
--
0\el 7 4

0,8 0,6 0,5
v v,
Cu[>!:_u ____ o.g
..

-- ---------------------- -
5 La separare Termoplastice 0,9
V2 v1/ v
0,5
1
------- -- --------
Otel 0,5 -- _ _Q,Q __
--------
Cupru 0,3
Termoplasti ce 0,4

0, 1 0,2

0,5
- -
>----- --- -- --- ---
0,3 0,3 0,8
-- - -- I----1- ----
0\el 0,4 - 1 0,8 1 - 0,8
__ 0,5 -3
_Q,_3 -
__9_, 1?_ O, iL_
-- - ----- -
d,v d1oV
1
,_ O,?_ _-02_
- =r-1-
1
-----
6 La impreunare
..

1

----- ----- --
__ ..__ ___ --
CUP':!:!_ 0,4
dz, V2
T ermoplast1 ce_
1- 1 ___
Otel
<1 - 0:3 - o:3-- - - ---
------
1 _ Q,5 __ __ _ __
- ---
Cupru
----
Termoplasti ce 0, 2
Teuri de tr ecere in contracurent
V2
vv v i 04 I
0.6 I 0.8 J 1 _t=.3-+ 1.H 2

- ------- -- -- - --- --
3 -___ - 1.8 __ ___ _i _0,8 7 La separare __ O\el _______ 6_2_ __
_ Cupru __ _
---
1,5
----------- ---- --
Termoplastice 1,3
l. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabel 4.2.4. (continuare
V2/ V
0,3 0,5 0,7

-- - --- -- -------- ---- . - -
d2
0,5 5 1.;3 __ 1

--
8 La impreunare 0\el 0,7 6,5 2 1,3
2
v _Q_& __
- __ --1 _____
-- --L--- ---
Cupru 2
----
Termoplasti ce 3
Robinete si armaturi de sens
9 Robinete cu ventil Oiametru 3/8 1/2 3/4 1
11/4 1112
>2
$i scaun obli c
c:6J
-
<P [in]
--- - -- - -- ---
Otel 3,5 3,5 3 3 2,3 2,3 2
Cupru -
- ---

2,5 2 2 2 __Q2__
r----- - - -- -
T ermoplasti ce - 3,5 2,5 2 2 2 0,7
10 Robinete cu sertar

- ____ Q_@I__ - -- 1 1 0,5 0,5 __ _p,3 0,3 0.d__
---
Cupru
T ermoplastice 2 2 1,5 1,5 1 1 0,65
11 Robinete cu ventil
JJ
Otel 10 10 7 7 5 5 4
si scaun drept Cupru 10 10 8,5 7 6 5 5
Termopl astice 10 10 8,5 7 6 5 5
12 Robinet drept

--- _
8,5 8,5 6 6 5 5 __ ._4_
---
de radi ator Cupru 10 10 8,5 7 6 5 5
Termoplastice 10 10 8,5 7 6 6 5
13 Robinet coltar
kJ
Otel 4 4 2 2 2 2
de radiator Cupru 2 2 2 2 2 2 2
-
Termoplastice 4 2 2 2 2 3,5
14 Robinet
[)<]
Pentru toate 0,5
de inchidere sferi c materialele
15 Schimbare de nivel

Pentru 0,5
(curba etaj) toate materi alele
16 Clapeta cu ventil
c:$J
On 20 4,6 ... 6
On 25 la On 50 3,6 ... 5
-
17 Clapeta de sens
-
On [mm] 25
I
40
I
50
I
100
I
200
C, 2,5 2,5 1,9 1,2 1,0
18 Oi stri buitor
9
Pentru
toate materialele 0,5
19 Colector

Pentru
toate materi alele 1
20 Lira de dilatare
__fl_
Pentru 1
toate materialele
21 Compensator axial
-)--
Pentru 2
t oate material ele
22 Supapa

Pentru
de siguranta toate materialele 5
23 Cazan
CJ
2,5
24 Corp
1illJ
de incalzire radiant 2,5
25 Corp de incalzire
1Iill
cu placi 3,5
26 Racorduri
Ck
lntrare 1
de rezervoare
le$i re 0.5
-- ,
Capitolul 4: Sisteme de incalzire L lnstalatii de incalzire
Tabelul 4-2-5 Pi erderi de sarcina unitare l ocale ,, Z" ,
pentru conducte din otel $i = 1, la incalzirea cu apa calda
Vitcza
I
!
I I
I
i
i
I
i
I
I
apei Y O.Gl
I
O.Gl 5 0.02 0 .025
j
0.03 0.035 0.0-1
!
0.0-1 5
I
0.05 0.06
!
0.07 o.os 0.0'1
! I
i
i
I
I [mis]
i
' !
I
i
I I
I
I
Z [Pa]
I
0.05
I
0. 1
I
0 .2
I
03
I
05 0.6
I
o.s
I
I
I
1.3 1.8
I
2.5
I
3.2 -l .I
I
I
I
I
\' i1 eza
I
I
I
I
I
I
I
I i
i
' I
apci '" 0, 1
i
0. 12 0. 1-1 0. 16 0. 18 0.2
I
02 2 i 0.2-l
I
02 6 0.28 03
!
0.35 0,-1
[mis] I
I
I
I
i I I
I
Z [Pa]
I
5 7
i
10
I
12 16
i
20
'
2-l
I
29 3-1
I
39
!
45
I
(ll 80
I
\' itez:i
!
!
I
I
I
\
I
I
I
I
::tpei v
I
0.-15
'
Oj 0.6 0.7 0.8 0.035 I I.I 1.2
I
1.3
I
I .4 1,5 1.6
I
i
i
[m's] !
I ' !
'
I
---Z[Pa] ! 100
I
125-
I
180
I
2-15
i
320 I 405
I
500 ! 605 720
!
8-1 5
I
980
I
1130
I
1280
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniara unitare " R" pentru conducte din cupru, la .M = 1 K
Debit
Diamctrul conductclor [mm]
R [kg/h]
(Pal m] Vit cza
I
8 . 1
[rn/s]
6 . 1 JO - 1 12 . 1 15 I 18 . l 22 I 28 . 1.5 35 . 1.5 42 . 1,5 54. 2
0 5
G
i
0.03 13
i
0. 159 050 1 I .22 35 8.02 I 19.60 47.80 74,40
I
129 256
O.O<Xl7 0.00 16 0,0029 0,0045
I
0J)()75 0.0 11 -1
!
0,0 178 0,0278 0.0265 0.0308 0.0372 v
I
I
G I 0,0627
i
03 17 I 2,-1 5 6.99 16 392 565 11 2
I
194 383
v
I
0.00 14 0.0032 0.0057 0.0089 OJl1 51 0.0228 00.>56 0.0329 0.0399 0.0463 0,0557
G
I
0.09-1
I
<U76 15 3 .67
I
](l j 24. 1 38,6 71,9 1-1 2 2-1 5 -1 8-1
15
I
v I OJJ021 OJXl86 0.0 13-1 0 .0226
I
0.03-1 2 0.0352 0,0-1 19 0.0506 0.0586 0.070-1
G 0 .1 25
I
0,(,3-1 2.01 4,9
I
14
I
32. 1 -15.CJ 852 168 290 57 1
2
I
\' 0.0029 OJ!06-I O.GI 14 0.0 178 0,0.10 1 0.0--1 56 0.0-1 17 0.0496 0,0598 0.0693 0.0831
2.2
G !

22 1 538

35.3 -1 8j 90 .1 178 306 603
,.
0,003 1 0,007 I 0,0 125 0.0 196 0.0502 0.04-1 2 0,052) 0,0632 0.0732 0,0878
2.4
G 0,15 0.76 1 2.4 1 5.87 I (>.li 27,4 51.1 CJ-1 .8 187 322 634
0.00.' -I
i
0.0077 0.01 37 0,021-1 0,03(1 1
i
0,03'l 0.0-165 0.0552 0,0665 0,077 0.0923 \'
I
2.6
- c 0.163
I
O.S25 2,6 1 636 IS.2 28,8
I
53.6 99.-1 196 337 663
v
I
0.0037 0.0148 0,0232
i
0.039 1 0.0409
I
0.0-183 0.0579 0.0697 0,0806 0,0966
G
;
0. 175
i
0.888 2.8 1 6.85 19.(
i
30,I 56 104 205 352 692
2.8
I
I I
\' 0.00-1
1).(1{)9
0.01 6 0,02-1 9 0.0-1 22 0,0-1 28
I
0,0509 0.060-1 0.0727 0,08-1 2 0.10 1
G 0.188
I
0.952 3,0 1 73:1
I
21
!
31.-1
I
58.3 JOS 213 366 720
3
I v 0.0043
I
0.00% :
0.0 171 0.0267 0.0-152 0.0-1-1 6 0,053 1 0.0629 0.0757 0.0876 0.105
G 0.207
I
1,05 3.3 1
I
8.08
i
23,1
I
33.2
!
61.7 11-1 225 387 760
' , _ ,.)
0.00-17 0.0 106 0.0 188 0.029-1 0.0497 0.0-1 72 0.056 1 0.0t>65 0.08 0.0925 0. 1 I I v
I
i i
G 0 2 26
I
1.11+ 3.61
8.8 1 2--1 . J ' 3-1 ,'l

120
I
237 -10(>
I
799
3.6
\' 0,005 1 0,0 115 0 ,0205 0,0321 0.0502 0,057 0.07 0.0842 0.0973 0,11 6
G 0 ,251
i
I D 4.0 1 9.79
I
2-1,6 37.2 I 128 l 252
I
S-19
-1
J_
0 .0057
o.0 1:s
1
0.0: 28
0.0356 0.051 0.0129 0,0629
I
0.0745
i
0.089-1
I
0.103 0. 124
I
\'
I
I
4,5
G 0.282
I
I .-l J 4.) I 11
!
25. J 39.9
I
74
I
137 1 269 462 CJOS
v 0.006-1 P.0 1-1-1 , 0.0257 0.040 1 0 .0522
I
0.0567 0.0674 0.0797 ; 0.0957 0. 1 I I 0.132
I
--
5
i
G
I
0.3 13
!
I .59 5.0 1 122 25.8 -1 25
I
78,8

286 -19 1 'J6-I
v
l
0.007 1
I
0.0 16 0.0285 0.0-1 -1 5 0.(1533 () .Cl60-1
!
0.0717 O.OS4S 0,102 0, 117 0.14
I
G I 0.3-15
I
I .74
i
55 1 13,5 265 i -14 .'l
I
83.J I 5-1 I 302 518 10 18
5,5
I I
i i
I i
\ ' OJJ078 ('.0 176 0.03 14 0,0 19 0.05 13
I
0.0IJ39
I
0,0758 0.0891)
I
0. 107 0. 12-1 0. 1-18
I
G 0.376
I
1,9
I
o,02
I
1-1 .7 :27 ,J
I !7.3
I
87.6 162
I
318
!
5-15 1069
6
0.0086
I
0.0 192 0,0342 0.0535 0.0572
I
0,0673 0.0798
I
0.0943
I
0.113 0,13 0. 156 \'
I I
6.5
I
G 0.407
!
2,06
I
6,52 15.9 T/ .9
!
19 .h
I
'l J ,8 170
I
333 570
I
I I 19
\'
I
0.(l{J93
I
0.0208 0.037 1 0.0579 0.06 0.1)705
I 0,0836 0.09S7
I
0.11 8 0. 137 0. 163
I
I
0.439 I 165
i I
595
I
11 67 G
I

i
7 .02 29.1 51,8 i 95.9 177 347
i
7
I
o.oi I 0 .0225 0.0399 0,060-1 0.0627 0.07 37 0.0873 0,103 0. 124 0,142 0. 17 \'
;
l
G
i
0,-1 7
i
2JS
i
7.52 17.1
i
30.3
I
5:l .9
!
99.8 184
I
361
t
619
I
121-1
7.5
I
I
i I
\ '
' 0 .0107
!
DJJ2-l 1
I
0,0-1 28 0.06 1
I
0.0653
I
0,07<7 0,090') 0. 107 o. 0.148 0.177
I I I
I
G
I
0,JOI
I
2.5-1
!
8,02 17.5 3 1.5
I
56 10-1
I
I'l l
!
375 642
I
1259
8
I
I
'
i
' \' 0.01 1-1 0.0257 0,0-1 56 0.065 O.Ot> 7l/
i
0.0797 0.09-1 3 0. 111 0. 133 0. 154 0. 183
I
G i 0 .5t>4
I
2,85
I
I 7.9 33.S 60
i
I ll 205 -10 1
i
687
I

9
I
os 13 I
I I
\' 0.0 128
I
0.0289 0,066 0.0728 0.0i:i54 0. 10 1 0. 119 0. 1-1 3 I 0. JM 0. 1%
G
!
0.6"27
I
3. 17 ' JO ' 18. J 36 63 .9 I I 8
i
2 18 I 729
I
1-129
10
I
i 0.057_j
I
\' 0.0 1-1 3
i
0.()32 1 0.067
i
0.0775 0.0908 0.107 0. 127 ! 0. 152
I
0. 175
!
0 .208
i
11
G i 0.689 i 3.49 I 11 I 18.3 38 67.5
:
125
I
231)
I
450
i
770
I
1508
I
\' i
I
0.0627 i
0.069 0.0819 0.0%
'
0.11-1 0. 131 0. 16 0. 18-l 0 .22
I
I
G
i
0,752 ! 3,8 1 I
12 19 ,3
I
40 71,I I
131
I
2-12
I
-1 73
I
80')
I
158-1
12
I
:
I
I I
,-
!
0.0 171 0.0385 I 0,068-1 0.0703 0,08113 0.101
'
0.119 0.1-1 1 O.l ciS 0.23 1
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniara unitare '" A" pentru conducte din cupru, la ti t= 1 K - continuare
R
[Pal m]
I_\

I I
ii.
15 l
Io
17
IS
I')
20
Otbit
[kg/h]
Vitcza
[m/s]
G
\'
G
,.
G
\'
G
,.
G
v
G
v
G
v
G
v
6 I
' 0 .8 15
O.Dl t;5 1
0 .877 II
0,02
0.94 l
0.021-l
I
0.0228
8 I
.J .12
0.0-1 17
4 ,-14
0 .0-1-19
4.76
0 ,0-18 1
5.08
0,05 13
5.39 1.07
OJJ2-12 I 0.05-1 5
1.1 3
0.0257
1.19
0.027 1
125
0 .0285
5.7 1
0 ,0577
6.03
0 .0609
6,34
0 .064 l
10 I 12 I
13
0.074 1
203 I
0.0737 I
I+ 21.2
0 .0798 0,077
15
I o,os5s l
22. 1 i
0,0803 !
16 I 22,9 I
0.09 12 ! 0 .083-1 i
17
0 ,0969
IS
0. 103
13.6
0 ,0775
23.8 I
0 .0865
24 ,6
0 .0895
25.4
0,0<>24
Di,.mctrul conductdo r [mm[
15 I 18 . J 22 I 28 . 1.5 35 . 1.5 42 . 1.5 54 . 2
-1 2 I 1-1 .s
0 .090-1 I 0 .106
I
1657
' 0 2 -11
43.8
0.0944
l 77 .8
! 0, 111
1728
I, 1-1 3 II 264 I 5 17 I 883
0. 13 1 0, 15-l O.lS-1 0 ,2 1 l 0.252
45.7
0.098-1
-1 7 !1
0. 102
49. 1
0 ,106
50.8 i
O,I09 I
52.5
0. 11 3
! 149 ! 275 ! 537 9 19 1796
0. 11 5 ! 0 .136 0 .16
1
0.1 9 1 o.n
1
0.262
8 1
84, I 155 285 ; 558 953 1863
0 .1 2 0. 141 0.1 66 I o.19s 0.228 0.21 1
81 .1 16 1 295 I 577 986 1n8
0. 12-l 0, 146 0.172 I 0 .205 ! 0,236 0.28 1
90 I 16(, 305 596 101 9 199 1
0. 128 0 .15 1 0.1 78 0.21 2 0.244 0 .290
92.9 17 1 3 15 6 15 1050 !. 2052
0.1 32 0. 156 0. 183 I 0 .2 19 025 1 0299
14 262 54. l 95.7 176 324 633 I! 1os 1 2 11 3
0 .0799 i 0 .0952 0 , 11 6 0. 136 0.16 0.1 89 0225 0259 0 .308

I
1.38 I 6.98 14 .9 27.7 57,2 IOI 186 I 3-1 2 668 11 -11 2229
0 .01 14 0 .0706 0 ,08-1 6 0 . 101 0. 123 0 . 144 0. 17 0 .199 0.238 0.273 0 325

1.s 7.6 1 15.7 I 29. 1 60. 1 106 196 360 102 11 99 234 1
0.034 2 0.077 0 .089 1 0. 106 0.1 3 0.1 5 1 0 ,178 0.209 0,25 0287 034 1

1.63 825 16,-1 30.5 63 Ill 205 376 735 125-1 24-18
0.037 1 0.083-1 0 ,0934 0. 111 0 .1 36 0.158 0 . 187 0.219 0261 03 0.356
2'2
21
26
G
G
v
G
\'

I ,75 8.88 172 3 1.9 65,8 11 6 214 393 767 1308 I 2552
o.0399 o .o89s 1 o.0976 0.116 0. 142 0 .165 0. 195 0.229 0213 031 3 0312
G
v
30
1,88 952 17.9 33.2 68.5 12 1 223 408 797 1360 2653
0 .0-128 0 .0962 0 ,102 0 ,12 1 0. 1-18 0. 172 0 .203 0.238 0.283 0.325 0 3 86
G
v
-
2.07 10 ,5 I 18,9 35. l I 72,4 128 235 43 1 84 1 1435 2799
0 .047 0.106 0. 108 0. 128 0, 156 0. 182 0,2 14 0 .25 1 0.299 0 .343 Ci.408
33
G
v
36
2,26 I 11 ,4 19,9 37 761 135 2-1 7 4)3 88-l I 1507 2939
0 ,05 13 0 , 11 5 0. 11 3 0.135 0, 164 0 ,19 1 0.225 0 .264 0.3 14 0 ,36 1 0.428
G
v
2.s 1 11.8 2 1.2 39.3 s 1 I 143 263 48 1 938 1599 3 11 7
0.057 0 , 11 8 0 .12 1 0, 1-1 3 0 . 174 I 0 .203 I 0.239 I 0.28 0 333 0 .383 0.454

2.S2 12. l j 22,7 -l 2. l 86.7 153 28 1 5 15 1003 1708 3329
0 .064 1 0 .122 0. 129 0,1 53 0 . 187 0 2 18 0256 0 .3 0,356 0.409 0 ,485
-lO
45
G
v
G
v
50
3. 13 12.3 242 4-1,8 92, I 163 298 546 I !064 18 13 353 1
0.07 13 0 ,125 0 ,138 0,163 0. 198 0 .23 1 0 27 1 0.31 8 i 0.378 0,434 0 ,5 14
G
v

3,45 12.s
1
. 25.6 -l7.4 97,4 I 172 3 15 577 l 123 19 12 3724
0.1 26 0, 146 0 . 172 0 .2 1 0.24-1 0 287 0, 336 0 .399 0.458 0542
-
1.76 12.6 1 26.9 49.9 102 180 33 1 606 l 179 39 10
0. 127 I 0, 153 0 ,18 1 0 ,22 1 0257 OJO I 0 ,353 0.419 I 0 .48 1 0569

4 JJ7 12 .7 II 28 .2 52 .2 I 07 189 3-l 6 63-l 123-l 2 I 00 -1088
v 0.0927 0. 129 0. 16 1 0. 19 i 023 1 0 .269 o.31 5 0.369 o.-i39 o .5o.; 0595
-
G 4.3') 13,3 I 295 54,5 \ 11 2 197 36 1 66 1 1286 2 189 426 1
v 0.0998 I 0 ,168 0 ,199 I 0 .241 I 028 i 0.329 0 ,385 0.457 0.52 1 0.62
,_
75
-1 \' 0.107 0.1-l i 0, 175 0.207 0.251 0 292 0 ,342 0,4 i 0.475 0 5-15 0 .645
- ;;- - c;- 5.0 1 14..1 3 1.9 58.<> 12 1 2 13 I 390 7 13 1387 2359 -l 590
v 0 . 11 -1 0 .145 O. ISI 0 2 15 0,26 0 ,303 0.355 0 .-ll 5 0.493 0 .565 0.668
'10 - 1 G 5.64 15,4 i 34.2 63, 1 I 129 228 41 7 762 I l -ISI 2520 4900
_J v 0 .128 I 0 . 156 0.194 0,230 0 279 032-l 0379 i O.-l-l4 ' 0 ,527 0.603 0,7 1-l
100 I, 5.9 I 16,-1 363 67. 1 137 2-12 4-13 i 809 I 1572 \ ' 2672 5 196

1
0 . 133 _ o_.3_-i" _ _,__o_.-i _o_:>_,;,_o_ ._-1 1_1_,,_1 _ 0_.5_59_+--_o_._&.1 _ _,__o_._75_7-i
I G\ ' II o. 1 17.-l I 38.4 1' 70.9 ! 145 1' 255 ! -167 ! 853 : 1658 I 28 19 1 5479
0. 1-1 5 0. 175 , 0.2 18 . 0.258 \ 0.3 13 0.363 OA25 i O.-l97 ! 0.589 I 0.675 . 0.798
55
(,()
65
70
G
v
G
v
G
R
[Pal m]
1'.'.0
130
140
150
160
170
180
190
200
220
240
260
280
300
330
360
400
450
500
550
600
-------------- ----------------yz
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala!ii de incalzire
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniare unitare " R" pentru conducte din cupru, la ~ = 1 K - continuare
Debit
Diamelrul conductelor [mm]
[kg/h]
Vi tc1.a
6 I 8 1
[mis]
10 1 12 1 15 I 18. 1 22 I 28 . 1,5 35 . 1,5 42 . 1,5 54 . 2
G : 65 ISJ 40.4 7-15
I
153 268 491 896 ! 174 1
i
2959 5750
i
v 0.15 0.185 023 0,271 0329 0,38 1 0.447 0522 i 0,6\'l 0,708 0.837
G 6.8 19. 1 42.3 178.1 160 28 1 5 14
938 1
1820 3094 60 11
v 0, 155 0.0194
1
0.24 1 0,'.'.84 0,344 0.399 0.467 0,546 0.647 0,740 0,875
G 6.9 '.'.0 44 2 8 15
I
167 293 536 977 1898 3224 6263
v 0.16 0202 025 1
I
0297 0 359 0.4 16 0.487 0569 0.675 0,772 0.91'.'.
G 7.1 20,8 46 84,8 173 305 557 101 6 1972 3350 6507
v 0. 165 0211 0.262 0309 0373 0,433 0507 0592 0.701 0,802 0947
G 7 ;25 21,6 47.8 88 180 316 578 1054 2045 3473 6744
v 0.17 0219 0.272 032 OJ87 0,449 0526 0.614 0.7.?7 I
0,83 1 0982
G 7.5 22,4 49.5 9 1,1 186 327 598 1090 2 11 5 3592 6974
v 0,175 0.227 028 1 0322 0.40 1 0.465 0544 0.635 0.752 0,86 I.02
G
I
7,85 23.2 5 1. 1 942 192 338 617 11 26 2 184 3708 7 198
\' 0,18 0,234 0291 0,343 0.414 0.48 0562 0.656 0,776 0.887 1,05
G 8,1 23,9 52,8 97. 1 198 348 636 11 60 2250 3821 7416
v 0.1 85 0,242 0,3 0.354 0,427 0,495 0579 0,676 0.8 0,9 14 1.08
G 8,3 24,7 54,4
I
100 204 359 655 11 94 23 16 3932 7630
I
v 0.19 0249 0.309 0 ,364 0.44 0.51 0 .596 0 ,696 0 ,823 0941 1,11
G 8.48 26, 1
"' t-r
2 16 378 691 1260 2442 4145 8042
v 0. 195 0164 0,327 0,385 0,465 0.538 0 .629 0.734 0.868 0,992 1,17
G 8.93 27,4 W.4 Ill 227 398 726 1323 2563 4350 8438
v 0103 0177 0 ,344 0.40-1 0.488 0.565 0,1>(,I 0,77 0911 1,04 123
G 9,36 28,7 633 11 6 237 4 16 759 1383
I
2680 4548 88 19
\' 02 13 029 1 0 .36 0,423 05 11 0.59 1 0,691 0.806 0.953 1.09 1,28
I
G 9.78 30 66 121 247 434 79 1 1442 2793 4738 9 187
I
v 0;223 0,303 U,375 0,442 0.533 0 .6 17 0,72 0,84 0 .993 1,13 1,34
------
G 102 3 l2 68 ,7 126 257 45 1 823 1498 2902 4923 9543
\ ' 0232 0,316 0 ,391 0,459 0554 0,64 1 0,7-19 0.873 1.03 1,18 JJ9
G 10.8 33 72.6 133 272 476 868
I
1580 3060 5189 10057
v 0 .245 0,334 0.-1 IJ 0,485 0.585 0.677 0,79 0.92 1,09 124 1,46
G 113 34,7 76J
I
140 285 500 9 11 1659 32 11 5445 1055 1
v 0 .258 0351 0.434
I
0.51 0.614 0,7 11 O.X29 0,966 1. 14 13 15-1
G 12. 1 36.9 SI 149
I
303 530 907 1759 3405 577 1 111 80
\' 0 2 75 0,373 0 .-1(.J 0.54 1 0.652 0,754 U.X8 1,02 I .21 1,38 1,63
G 12,9 39,5 86.7 159 324 567 1033 IS7R 3634 6 159 11 927
v 0 .294 03 99 0.493 0579 0.697 0 .806 0.94 1,09 I ,29 I .47 1.74
G 13,8 42 92, 1 169 343 601 1095 1992 3852 6527 12637
I v 0 ,3 13 0.425 0 524 0,6 15 0.74 0.855 0,997 1.16 137 156 1.84
I
G 14,6 44,4 973 178 362 634 11 55
I
2 100 4061 6879 133 15
I \' 0 .33 1 0,449 0.553 0.6-19 0.78 1 0 .902 1.05 122 1.44 1.65 I .'14
-
G 15.3 46.6 102 187 38 1 666 1213 2204 4261 72 17 13966
v 0 .348 0.472 0 .58 1 0.682 0.82 0.947 I. I I .'.'8 15 1 1.73 2.03
Tabelul 4.2.6 Viteze recomandate pentru circulatia agentului termic in conducte din ofel [m/s]
Diamctrul oorninal al I
Rc\ele Diametrul nominal al Rt\cl c
conductci [in]
I
intcrioarc cxlerioarc
conductei [mm] interioare cxterioarc
3/8
I
0.20 ... OJ5 - 63 .. . 76 050 ... 0.90 0,60 .. 1.10
1/2
I
0.20 .. 0.40 - 83 ... 95 I 0.65 ... 1,10 0,70 ... 1, 15
3/-1
i
0,30 ... 0.45 102 ... 127
I
0.70 ... 1.1 5 0,90 ... 1,35 -
t
I
I
0,30 ... 0.60 0.-10 ... 0.70 133 ... 152
i
0.90 ... !JS 1,20 ... 1,70
I 1/4
i
050 ' ... 0.65 05 0 ... 0.75 168 ... 219 I I .20 ... 1,70 1.40 ... 2.00
I 112
i
0.50 ... 0.70 0 ,50 ... 0.80 247 ... 324 i 150 ... 2.00 1,70 ... 2.40
'.'
i
050 ... 0.80 055 ... 1.00 317 ... 52 1 - 2. 10 ... 2,80
!
pc.sic 52 1 - 2.40 ... 3,00
I
I
I
I
l
l
!
l
I
I
l. lnstala!ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabelul 4.2.10 Dimensionarea conductelor bitub,
cu distribufie inferioara ?i circulatie naturala
Nr. Q L d v R
u,
R l z f RI + ZJ :LtRI + Z)
tr. [k\\'] [rn] [in] [mis] [Pal m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
Tabelul 4.2.8 Lungimea echivalenta ,, lech" a rezistenfei
a Circuitul consumatornlui 0:
1
locale unitare (IT, = 1 ), pentru conducte din cupru
v
Diamelrcl c conductclor sau arma turilor [mm]
3,1 I .I 1,6 1:1 0.07
I
10.3 ; 11.2 25.75 , 36.95 36.95
3 3, 1 6.6 l i-'
0.11 1 10 0.7 I 66 4.2 70.2 107.15
4 6,2 0. 13 : 10 0 120 227, 15
10 I 12 I 15 I 18 I 22 I 28 . 1,5 JS 1,5 .n . 1,s 54 2
5 12.4 17 I Ill 0.12 5 I.78 85 12A6 I 97.46 324 .61
[mis]
lech [m] 7 24 .4 I I i:! i 0.'23 16 4,3 I 92,8 11 3.95 206,75 ! 53 1,36
0 ,05 *0 .14 0 ,2 1 0 ,33 05 5 0,45 0 ,6 0 ,82 1,06 1,46 b. Circui tul consumatorul ui Q
2
_
2
0 .l 0 .27 0 ,22 0.29 0 ,4 1 0 ,55 0,73 I 1.28 1,75
2. ,1 0.8 1,6 1
1
2 0,05 4 133 6.4 17.29
1
23,69 23.69
0 , 15 0 ,19 0 ,25 0,33 0,46 0.6 1 0 ,8 1 1,11 1,42 1,9.J 2 2 5.4
,,,
0 ,07 5 1,43 27 3.57 30.57
I
54,26
0 ,2 0 ,2 0 .27 0,35 0 ,5 0,66 0 ,87 1,19 1,52 2,07 c . Circuitul consumarornlui Q
13
0,3 0.23 OJ OJ9 0,55 0.73 0 ,97 13 1 1,68 2,28
12 7 JJS 0.13 30 11 .55 ' 210 103.95 313.95 T kF = 0
0 ,4 0 .25 0 ,33 0 ,42 0 ,6 0,78 1,04 1,4 1.79 2,43
0 ,5 0 ,26 0.35 0,45 0 ,63 0 ,83 1,09 1,47 1,88 2,55
I 0 ,3 1 0,4 1 0 ,52 0.73 0 ,96 1,26 1,7 1 2, 17 2,92
d. Circuitul consumatorul ui QI.I
10,l l,1 I.6 I 0,07 7 13,7 21,92 34,25 56,17 56. 17
10 3,1 6,6
'"
0.11 10 4,2 66 25,2 912 147,37
15 0.34 0,45 057 0 ,8 1,05 1,37 1.85 2.35 3,1 6
2 0 ,36 0 ,48 0 ,6 1 0 .84 I .II 1.45 l ,95 2,47 3.33
25 0 .38 05 0.63 0 ,88 1,16 15 1 2.03 2,57 3,45
c. Circuitul consumatorului Q1.
2
9,1 0 .8 1.6 . 112 0.05 . 4 13,25 6.4 17,22 23.62 23 .62
9 2 5.4
,,,
0.07 5 1.55 27 3.87 30.87 54,49
3 0.39 0 ,5 1 0 ,65 0 ,9 1 1,19 1.56 2.09 2,65 3,57
f. Circuitul consumaiorul ui Q
13
8 1.2 7
) /8
0.1 3 30 I 1 .4 210 91,2 3012 30 1.2
g. Circuitul boilerului
6 12 I 4,4
1 ,,,
0.1 6 10 7.6 44 91,2 135,2 135.2
Tabelul 4.2.11 Valoarea coeficienfilor de rezistenta locala 1)
Nr.
Denumirca componentclor evaluate
tr.
Rad
Rdr Cpo Curbc v I Vi TTS rri Rs
(CZ, B)
2,5 4
'
2 2 2 0 ,3 V3_1 I V3 = 0,07/0 ,11 = 0 ,64
!
0 .8 0,4
I
I 0.3 3, 1
i
-
3 - - - 2,5 0.3 V3 0,4 1/0 ,13 = 0.8.J
!
05 0 ,3 - 0 ,7
4 - - - - v, lv
5
= 0, 13/0,1 2 = l ,08 0 0 - 0
5 - - - - V5 I V7 = 0, 12/0 ,15 = 0.8 0 ,5 0.28 2- l 1,78
7 25 - - 2 0,3 - - 4 0 ,3 4,3
2, l 2,5 4 2 2 0 ,3 V21I V2= 0,0510 ,07 = 0.7 1 12 3 - 13 ,3
2 - - - I 0 .3 V2 I V3 = 0 ,07/0, 11 = 0 ,63
I
0,78 0.35 - 1,43
I
I 2.5 4 2 2 3,5 0 ,3 v, I Vi= 0 ,13/0 ,07 = I .86
!
0 0 - 11 ,55
10, 1 2,5 4
] .
2 2 0 ,3 V10.1I V10 = 0 ,0710, l l = 0 ,636 3.4 1.2 - 13,7
10 - - - 2 0,3 VJO I V5 = 0, 11 10, 12 = 0 ,9 1 2,2 I .4 - 4,2
9, 1 25 4 I 2 2 0 ,3 " 9.1IV9= 0 ,05/0 ,07 = 0 ,7 1
'
3 1,15 - 13,25
9 - -
- 25 0,3 V9 I v
10
= 0,07/0.11 = 0 ,64 0.4 0,4 -- I .55
I
8
I
25 4 2 2 3 0,3 Vg I V9 = 0, 13/0,07 = 1,85 0 0 - 11..J
6 2.5 - - 2 03 V6 I V7 = 0,2810,23 = i ,2 1
I
I ,2 - 2 I 7,6
-- -
d6 I d
1
= 25135 = 0 ,7 l -
1.3
Obs.: Prcsc unarilc adopla te pentru rezistcnt e le loc ale au semnifi catia urmatoare: Rad (CZ, B) - rad iator (cazan , boi ler) : Rd r - robinet cu
d ubl5 reglare : Cpo - co t c u piulit5 o landez5; TTS - tc u trecere la separare; TTi - te u trecere la lmpre unare : Rs - robinet pe ntru separare .
.._ _ - - ......... -- ; - -- ->- --........ - --- _...... -- __,_ -- . - - _...__ _________________
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire
Tabelul 4.2.9 Pierderi de sarcina li ni are unitare " R" pentru conducte tip POLYMUTAN PROST AB, la presiunea de
regim Pn = 10 bar
Debit Dn 15 Dn 20 Dn 25 Debit Dn 32 Dn 40
de da = 20 mm da = 25 mm da = 32 mm de da = 40 mm da = 50 mm
fluid di = 16. 2 mm di = 20,4 d; = 26 mm fl uid d; = 32,6 mm di= 40,8 mm
G R v R v R v G R v R v
fl /sl [Pa/ml fm/sl [Palm! [m/s] fPa/mJ fm/s]
fl/sl
!Palm] fm/sl [Palm\ [m/s J
0,01 5 0,05 2 0,03 1 0.02 0, 1 10 0, 12 3 0,08
0,02 17 0, 1 6 0,06 2 0,04 0, 2 31 0,24 11 0, 15
- -- -. .....
_Q,Q_3 33 0, 15 11 0,09 4 0,06 0,3 63 22 0, 23
0,04 54 0, 19 18 0, 12 6 0,08 0,4 104 0,48 36 0,31
..
0,05 79 0,24 27 0,15 9 0,09 0,5 _ 154 0,6 53 0,38
--- - ---
0,06 107 0, 29 36 0, 18 12 0, 11 0,6 212 0,72 73 0,46
0,07 140

47 0,21 15 0, 13 0,7 278

95
- ..Q.2i__
- - - -- -- -
0,08 176 0,39 59 0, 24 19 0, 15 0,8 354 0,96 21 0,61
0,09 216 0,44 72 __ 0,28 23 0, 17 0,9 435 1,08 149 0,69
---
0, 1 259 0,49 87 0, 31 28 0, 19 1 526 1,2 179 0,76
0, 15 523 0,?_3 175 0,46 55 0,28 1,25 784 1,5 267 - . _0,96
----
..
0,20 869 0,97 289 0,61 9 1 0,38 1,5 1085 1,8 368 1, 15

1285 1,21 427 0,76 134
.
1436 2, 1 485 1,34
--- ----
.. . ..
0,3 1778 1,46 588 0,92 185 0,57 2 1822 2, 4 6, 16 1,53
0,35 2340 1,7 773 1,07 242 0,66 2,25 2262 2,7 762

- -

2963 1,94 980 1,22 306 0,75 2,5 2737 3,0 923 1,91
--- --
0,45
.. _ ___b!_?_ 1208 1,38 377 0,85 2,75 3262 3,3_9 ..
-
1095 2, 1
0,5 4431 2,43 1457 1,53 454 0,94 3 3823 3,59 1284 2,29
--
_Q,6 - - 2015 626 __ 1_1_3 ___
--
3,89 1484 2,49
- ---
0,7 - - 2664 2,14 826 1,32 3,5 - -
1695 2,68
-
1

- - 3376 2,45 1048 1,51 3,75 - - 1925 2,87
- -
.. .
-
0,9 - - - - 1293 1,7 4 - - 2168 3,06
1 - - - - 1562 1,88 4, 25 - - 242 1 3,25
----
1, 1 - - - - 1857 2,07 4,5 - - 2685 3, 44
... . - - .
1,2 - - - - 2171 2,26 4,75 - - 2960 3,63
.... . - -
1,3 - - - - 2513 2,45 5 - - 3261 3,82
Debi t Dn 50 Dn60 Dn 70 Debit Dn60 On 70
de da = 63 mm da = 75 mm da = 90 mm de da = 75 mm da = 90 mm
fluid d, = 51,4 mm d, = 61,2 mm d; = 73,6 mm fluid d, = 73, 6 mm di = 73,6 mm
G R v R v R v G R v R v
fl/s] iPa/mJ fm/s ] !Palm] [m/sl !Palm\ [m/s) [l/s] !Palm] fm/s] [Palm] f m/s]
0,25 5 0, 12 2 0,08 1 0,06 5,25 497 1,78 200 1,23
- --
r--- ..
0,5 18

8 _O_JJ_ 3
- ---
540 _....l&Z__ 221 1,29
r------'--. - -
- i--- - - -- ---- --- -- - --
0,75 36 0,36 16 - 0,25
7 0, 18 5,75 587 1,95 239 1,35
-----
1

0,48 26 0, 34 11 0,24 6,00 632 2,Q4 ___ - __l,_!!_ _
-
..
1,25 88 0,6 38 0,42 16 0,29 6,25 682 2. 12 279 1,47
- -
1,5 121
OJ?.
53
-22.} .
22
..
6,50 730 _ 2.2 1 300 1,53
- - ---'--- ---
.. . .. - . --- -
1_25 160 0,84 69 0,59 29 0,41 6,75 783 2,29 320 _ 1,59 -
-
2 203

88 0,68 36 0,47__ . _ ]_,QQ_ 837 _12.IL_ _ 342 __ ] _,65
- --- -- -- --- ---- - ---
2,25 250 1,08 108 0,76 45 0,53 7,25 893 2, 46 365 1,70
2,5 302 ___ l,2 131 0,85 54 0,59 7, 50 950 2,55 388 __ 1,76
----- - ------------ - ------ ----
2,75 359 1, 33 155 0,93 64 0,65 7,75 1009 2,63 41 2 1,82
-
..
---
3 42 1 J..,!5 __ 181 __ 75 0,7 1 .... __ 1069 2,72 437 1,88

------ - - ----- -
-- 3,25
484 1,57 209 1, 1 86 0,76 8,25
JJ-3_1__
__b?_O _ _
462 1,94
-- --- -- -

553 1,69 239 1, 1_9 98 Q,!}2 8,50 1193 2, 89 488 2, 00
r----- ----- --------- -
3,75 629 1,81 270 1,27 111
-- 8,75 --
1258 2,97 514 2,06
- ..
-- ----- --
4 705 l ,93 304 1.36 125 __ __

1323 568 _ _l, !.?.__
- -- - - - - --- - - ----
4,25_ 787 2,05 339 139 1
- 1389
3, 14 596 __.S_23 _
-- -
---- ----- -
4,5 874 2, 17 377 1,53 154 1,06 9,50 1465 3,23 624 2,29
-
---..--
--
-
4,75 963 413 1,6 1 170

1534 3,31 653 . 2,35 __
. ----- f---- .. ---
5 1056 2,4 1 455 1,7 187 1, 18 10,00 1605 3,40 686 2,4 1
l. lnstalatii de lncalzire
4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalafiilor cu circulafie
forfatii ?i distribufie centralizatii
La calculul hi drauli c al conductelor este necesar sa se ti na
seama atat de presiunea data de pompe cat $i de presiunea
termi ca, ultima exerci tandu-se activ pe coloane, fiind cu atat
rnai mare cu cat acestca se extind pe verti cala.
De aici, necesitatea de separare a calculul ui de dimensio-
nare a retelei de conducte pentru coloane $i retea de distri-
butie.
4.2. 8.4. 1 Di mensionarea coloanelor
Se considera schema de calcul prezentata in fi gura 4.2.22,
i n care sun! indi cate elementele geometri ce si termice carac-
teristi ce. Agentul termic este apa calda. Conductele sunt
confecti onat e din otel.
Etapele de ca/cul
se stabile$te presiunea di sponi bil a la baza coloanei
Hoc = 3 7 4 Hrm; [Pa] (4.2.23)
i n care:
Hrm = O,Sgh(P; - Pu) - reprezi nta presiunea termi ca
medie, calculata pentru inalti mea maxima (h') a coloanei de
aliment are cu agent termi c
se calculeaza pierderea de sarcina liniara unitara medie
maxima $i minima:
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
H!Jt L(Rl+Z) t+MJ <; HEJ't' (4.2.27)
- se utilizeaza metodologia indicata la 4.2.8.3.
- incadrarea pierderilor de sarci na i ntre cele doua presi uni
disponi bil e maxime si minime este necesara pentru a asigu-
ra o cat mai buna stabi litate hi drauli ca a circuitului .
di mensionarea racordurilor la coloana, a consumatoril or
de putere termi ca O, (x = 2, 3, 4) stabili nd succesiv:
- presiunea disponibila in planul de racord
H{J = L (Rl+Z)y - zH/m [Pa]
i n care: y = 1; 1 + 2; 1 + 2 + 3 si z = 1, 2, 3 si
(4.2.28)
- presi unea termi ca medie calculata pentru o inal\ime i ntre
doua corpuri de i ncalzire
Hfm = O,Sgh(P; - Pd)
- pierderea de sarcina medi e li niara unitara
(1- a) H'
Rx = D [Palm]
m 2 1o
i n care lo este lungimea conductei de racord
(4.2.29)
(4.2.30)
- determinarea diametrelor $i a pierderil or de sarcina
1 locala $i distri butie la conductele de racor d
I
dr = f(Ox. $i (Rr Ir + Zr); cu r = 2. 1; 3. 1; 4. 1 (4.2.3 1)
- se veri fica condil ia de echili bru hidraulic in noduril e de
1
racord
I
(R, Ir + (4.2.32, a)
l iar i n cazul unor diferen\e mari se introduce o rezi stenta
(4.2.24) i suplimentara ZkF prin reglarea fi xa a robinetului corpului de
(1 - a) Hmm
R . = DC.
nun
[Palm]
I incal zire, .
I (Rr I, + Zr) :
I
(4.2.32, b)
i n care: / i n care treapta de reglare
(p, - pd ) [Pa ] (4.2.25) I TfiF= f (Gx.
(4.2.33)
= 4 Hr med = 2 9 h. (p,. - Pd) [Pa] (
4

26
) I Exemplul de calcul 2
se identifi ca consumatorul eel mai dezavantajat; care in I Se considera marimil e geometri ce $i termi ce prezentate in
cazul schemei de calcul este 01. figura 4.2. 22. Agentul termi c este apa calda
se dimensioneaza conductele circuitului consumatorului t&tr = 90/70 C, iar conductele sunl din otel.
01, obti nandu-se diametrele $i pierderil e de sarcina totale Calculele hidraulice sunt centrali zate i n tabelele 4.2. 12
pe tronsoanele 1, 2, 3 $i 4 $i se verifi ca conditia de echilibru (diametrele conductelor $i pierderil e de sarcina) $i 4.2. 13
hi drauli c (calculul coefi cientilor de rezist enta locala).
410 = 1,5 m
--- -.r-'--->-
- .. _...,,f' _ ____ ... _
Fig. 4.2.22. Schema de calcul a unei col oane bitub cu circul afie
fortat ii pentru consumatori colectivi .
Rezol vare
presiunea disponi bila mini ma $i maxima la baza coloa-
nei
f-IB(g = 1,SgH{P; - Pd) = 1,59,819,60 12,47 = 1761 Pa
f-IBf;x = 2g h' (Pi - Pd)= 29,8 19,60 12,47 =c 2349 Pa
pi erderea de sarci na lini ara unitara medi e minima $i
maxima
(1 - a) Hmin (1- 0 33) -1761
R = DC = ' = 615 Pa/m
mm 2-(3 h+h
0
) 2 (3 2,7+ 1, 5) '
(1- a) H max (1 - 0,33) 2349
R = DC 82 Pa/m
max 2 (3 h + h
0
) 2 (3 2,7+ 1,5)
- diametrele preli minare $i calcul ele hidraulice sunt cen-
tralizate in tabelul 4.2. 12
verificarea calcul ului de di mensionare a circuitului prin-
cipal cu expresia 4.2.27
!-IBB = 1761 :::; L(Rl+Z)1+2+3+4 = 2009 :::; H'!}fY = 2349 Pa
incadrarea pierderilor de sarcina intre cele doua li mite se
face introducand o rezisten\ a suplimentara = 300 Pa
prin reglarea robinetului montat pe corpul de i ncalzire 01.
Alegerea treptei de reglare se face i n funct ie de tipul
robinetului ales:
= f (G1, = 300 Pa
in care:
G1 =- a, 3600=
1

80
3600 = 79 l/ h
Gp (fri - fi ) Pm 4,18 200 ,98
se cont inua calculul de dimensionare a racordurilor
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
stabilind presi unil c di sponibile in fi ecare racord apli cand
rela\i a 4.2. 8 !?i diametrel e conductelor (tab. 4.2. 12).
- racordul 2. 1
presiunea di sponibila
Hf; = I:{R!+Z}y - = I:{R!+Z}1 - 1 Hfm
= 972,6 - 165, 15 = 807,45 Pa
Hfm = O,Sg h(P; - Pd) = 0,59,81 2,7 12, 47 = 165,15 Pa
diferen\a de presiune nedisipata in racord este prelua-
ta de robinetul de incalzire
zFiF= 807,45 - 274,80 = 532,65 Pa
treapta de reglare a robinetului
T ,{p = f (fo, z,fF )
in care:
a 1,50
G,= 3600 = -3 600 = 65, 9 l / h
Cp (t,, - t;)pm 4,18 200,98
- racordul 3. 1
presiunea disponibila
Hf; = I:(Rl+Z}y - zH/m = I:(Rl+Z)1+2 - 2Hfm
= 1243,6 - 330,30 = 913,3 Pa
treapta de reglare a robinetului
r FiF = J (G3, ziF J
in care:
zFiF 913,3 - 278,4 = 634,9 Pa
G3 = fo = 65,9 J/h
- racordul 4. 1
presiunea di sponibila
Hf; = I:(Rl+Z}y - zH/m = I:(Rl+Z) 1+M - 3H/m
= 1785,8 - 495,45 = 1290, 35 Pa
treapta de reglare a robinetului
= f (G4,
in care:
1290,35 - 223,2 = 1067, 15 Pa
G4 = 70 J/h
Calculele de stabilire a diametrelor :;; i de determinare a
pierderilor de sarcina sunt trecute in tabelul 4.2. 12.
4.2.8.4.2 Dimensionarea refelei de distribufie arborescenta
Se considera o retea arborescenta (fig. 4.2.23) realizata
din conducte din o\el ce di stribuie agent termic cu parame-
trii to/tr C, la un numar de 7 coloane dintre care numai T,
a fost dimensionata ( 4.2. 8.4.1).
Se considera cunoscute debitele de agent termic de pe
coloanele T1 ... T7 :;;i lungimile tuturor tronsoanelor retelei
(fig. 4.2.23)
Etapele de calcul
se stabil e:;;te circuitul eel mai dezavantajat, ca fiind eel
al coloanei T 1 cea mai departata i n raport cu punctul de
racord R al retelei interioare.
se stabil esc diametrele tronsoanelor de pe circuitul
coloanei Ti, pana la racordul R, util izand rela\i a 4.2.6 trans- ,
formata :;; i datele din tabelul 4. 2.3,
dx = J (Ox; Vx) [in] sau (mm) (4.2.34) :
in care:
Ox reprezinta debitul de agent termi c al tronsonului de
I. Instalarii de lncalzire
calcul . exprimat in kW;
Vx - viteza agentului termi c pe tronsonul considerat , sta-
bilita pe baza recomandarilor din tabelul 4.2.6, in func\i e de
diametrul conductei, exprimata in m/s. Vitezel e se aleg cres-
catoare de la coloane catre planul de racord, pentru primul
tronson putandu-se adopta viteza ob\inuta pe ultimul
tronson al coloanei;
se calcul eaza pierderil e de sarcina liniare :;; i locale utili-
zand tabelul 4.2.4 pentru R, 4.2.5 :;;i 4.2.6 pentru Z. Calcu-
lele sunt centralizate in tabelul 4.2.14.
in cazul in care se cunoa!?te presiunea di sponibila HR in
racord este necesar sa se asigure condi\ia de echilibru
hidraulic:
I(R l +Z) :s; HR

(4. 2.35)
se dimensioneaza circuitele secundare stabilind presiu-
nea di sponibila in functi e de care se determina pi erderea de
sarcina liniara unitara medie:
Tabelul 4.2. 13 Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala ", pentru coloana T, (ex. 2)
..
Nr. Corp Cpo Curbe
Rdr
v I,.,
'ITS rri Li;
lr. incalzire 2 2 r/d=4
I 25 4 2 2 3 0J
v
1
/v
2
=0. I 9/02=0.95
OJ OJ 11.7
I-
2 - - - 2 . 0, 15 v
2
/ v
3
=0.2!0 ,3=0 ,66 0,3 0,8 1.4
3 - - - 2 0 .15 V3/V4=0J/0,22= 1 J6 0.25 0 .7 1.25
r--
4 - - - 2 OJ - - - 0,6
2.1 25 4 I 2 2 0 3
v
2
_/v
2
=0. l 6/0.2=0,8 0 .5 IJ 12,9
3. 1 2.5 4 I 2 2 OJ
V31/V3=<J _l 6/0J ={),53 6 0 ,6 13.2
4.1 2,5 4 I 2 2 03
V4 1/V4=0_1 7/022=0,77 10 0 .5 17, l
Tabelul 4.2. 14 Dimensionarea conductelor retelei
de distributie arborescenta (ex. 2, 3)
Nr. Q I d v R
Li;
R I z (RI+ Z\ L(Rl + Z)
tr. [kW] [m] [in] [m/s] [Palm] [Pa] [Pa] [l'a) [Pa]
A . Cir.:uitu l principal L(Rl + Zlcol. n = 2009 Pa
16.4119 314 022 35 4, 1 665 98.4 763.4 2772.4
2 12.8 13 I 0,28 40 0 520 0 520 3292.4
3 22.3 17 111 0 28 30 0 .95 510 37 547 3839.4
4 33.3

60 02 960 18 978 -1 817,4
5 47J 20 0,45 55 10,6 1100 1060 2 160 6977.4
----'
B. Circuit e sccundarc
6 6.4 ! [9 . '3/40.22
35 4. 1 665 98 ,-l 763.4 -
7 95 f15.8 31.i u J2 70 3.3 11 06 165 1271 -
1----
17 3/-1 0. 18
28 5.6 476 89.6 565.6 -
9 55 17 3/4 0. 18 28
'
5,6 476 89.6 5(>5.6 565.6
10 i II 16 I 102.J 30 I 5, 15 330 14935 -1 79,35 1 104-l.'l5
II 7 17 3/4 i 025 45 4,6 76s 1 14'.'. 2 9 12.2
I
-
--
12 7
17 m 0.25
15 4,6 765 142.2 9 12.2 9122
13 1-1 : 16 I 0,29 50 45 800 189 989 190 1.2
Tabelul 4.2.12 Dimensionarca conductelor coloanei T1 (ex. 2)
Nr.
tr.
3
Q
[kW]
1.8
3.3
4.8
R R I Z
Li;
[m] [in] [m/s] [Pa/111] [Pa) [Pa]
d (RI + Z)
[Pa]
L(RI + Z)
[Pa]
8,4 3/8" 0 ,19 55 I I ,7+ZRr=300 '1 -162 2 10.6+300=510.6 972.6 I 972,6

5,. 1 i 112 0 ,2 15 1,4 243 28 27 1 12-13,6
5.-1 I 112"' OJ --,-XJ ___ _,_ ___ l_.2_5-----i---1 8--6-- - 5(> .2 5-1 22 1785.8
- +-----------+-----1----:-----J
.j I 6 .-1 6 i 3/4"' 022 35 0 ,6 210 : IJ.'.'. I 223.2 2009
0.1 I 15 J 31S O. " I -+----1_2_.9 ___ ,_ 120 _I ____ 1 _54 __ .s _ _ _ ---+- : __ - ---1
_ 3_ 1_j 0 16 0 - ; ----13_.2 ___ +-__ 1_2_0 L--- 158_'._-l ___ +-_2_78_,4 __ _
4. 1 ! 1,6 ! 3 i 3/8"' 0 .17 'i 17. 1 135 i 239 .4 i 37.J ,1 i
I. lnstala!ii de incalzire
/ s = 7.0 kW@
1
lorn = 7,o kW
cf T, 112 = 8,5 m ef/ \1 = 8,5
I ( \lY
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
in care L(RI + Z)T1 sunt pierderil e de
scircina de pe coloana T 1 a car or
valoare este data in tabelul 4.2. 12;
L - -- - .- -- J
1 013 = 14 kW
[,,,, 13 = 8,0 rn @
I I
1
Orr = 9.5 kW 1 1 = 6,4 kW

echi libr ul hidraulic in noduri se
stabi le$te considerand ca toate
coloanele sunt dimensionate a avea
acelea$i pierderi de sarcina la baza:
L(RI + Z)co1 = 2009 Pa= I: (Rl+Z)TT
- nodul A
11 = 9,5 m
/ (
0-6 = 47,3 kW I
@03 = 22,3 kW

13 = 8,5
D B
L{R!+Z)6 + L(Rl+Z)r2 = L(Rl+Z)1 +
>r ndd A
= Ho [Pa]
in care:
G)
T - - - i;; 1-2,8 kvf - A
I 1
2
= 6,5 m 1
010 = 11 kW I
L(RI + Z)6 + L(Ri + Z)r2 = 763,4 + 2009
= 2772, 4 Pa
L(RI + Z}1 + L(RI + Z)T1 = 763,4 .. + 2009
= 2772,4 Pa
I 1
10
= 8,0 m @
1
OT2 = 6,4 kW
014 = 5,5 kW 0 13 = 5,5 kW )(15 = 9,5 m
1
8
= 8,5 m I 1
9
= 8,5 m @ 1 @
__ , _ _,_ __ '. /.
rezultatele arata ca echilibrul est e
perfect pentru acest nod, abaterea
medie relativa Er = 0.
C0
- nodul B
L{R! + Z)1+2 = L(RI + Z)TT + L(Ri + Z)1
i n care:
nod B
L(Rl+Z)1+2 = 3292,4 Pa = Ho
Fig. 4.2.23. Schema de calcul a unei refele de distribufie arborescenta
cu circulafie fortata.
L{R! + Z)r1 + L(RI + Z)1 = 2009 + 1271
= 3280 Pa
Abaterea medie relativa
(1 - a) Hnod
R = 0
m I'.
[Palm] (4.2.36)
in care:
J-f0
00
= L(R!+Z)rt-nod x - reprezinta pierderile de sarcina pe
circuitul principal, de la baza coloanei T 1 pana la nodul de
calcul [Pa] ;
Llx - suma lungimil or circuitului secundar [m].
- diametrel e circuitelor secundare se stabilesc cu rela\ia:
dx = j(Ox; Rm} (4.2.37)
$i utili zand tabelele de calcul 4.2.3; 4.2.4 $i 4.2.5.
- conditia de echilibru este data de expresia:
L{R!+Z)Tl -nod H0d (4.2.38)
pentru care abaterea medi e relativa E, nu trebuie sa
dep3$easca 5 % .
t
r
Hnod - I(R! +Z)
0 Tl- nod 100 5%
Hnod
0
(4.2. 39)
f., = I{R/+Z).. 2- [I{R/ +Z)n + 1{R/+Z)1] 100=
I (Ri+Z)h2
= 329Z4 - 328o
100
=
037
%
3292,4 '
este mult mai mica decat limita de 5 %, deci circuitul
secundar al nodului 8 se considera bine dimensionat.
- nodul C
L(RI + Z)1+2,3 = L(RI + Z)r3 + L(RI + Z)9+10
in care:
>r nod C
= 3839,4 Pa = H
0
L(RJ + Z)TJ + L(R! + Z}9+ 10 = 2009 + 1044,95 = 3053,95 Pa
Abaterea medie relativa:
f. = I(Rl+Z)1+2+3 - [I(Ri +Z) r3 + I(Ri + Z)9+10 ] 100=
r I(Rf+Z)1+2+3 .
3839, 4 - 3053,95 100 = 20 46 %
3839,4 '
este mare, reducerea acesteia putandu-se face prin una din
cele doua cai:
Daca abaterea este mai mare se redi mensioneaza circuitul
secundar CS sau se prevad dispoziti ve de reglare locala
pentru care se calcul eaza marimil e pentru stabilirea treptei
de reglare: - redimensionarea tronsonului 10 prin mic$Orarea diame-
trului la 314" care conduce la cre$terea pi erderii totale de sar-
(4.2.40) I cina peste valoarea presiunii disponibile in nod, soluti e
neacceptata;
f (Gx,
= rt;!;od - L(Rl+Z)cs [Pa]
Q,
3600 [l/h]
(4.2.41) - introducerea pe tronsonul 10 a unei piese cu treapta de
c,, -(t,, - t,.) p,,,
reglare Thi= j (Gi a, zki) capabila sa disipeze excedentul de
I presiune disponibila,
zhi = L(Ri+ZJ1+2+3 - / L(R1+ZJT3 + L(Ri+Z)9+ 10] Exemplul de calcul 3
Se considera o re\ea de distributie cu marimile geometri-
ce $i termi ce prezentate in figura 4.2.23. Agentul termic este
apa calda cu parametrii 90/70 c.
' = 3839,4 - 3053,95 = 785,45 Pa
Dimensionarea conductelor se face apli cand metodologia .
indicata, calculele fiind centralizate in tabelele 4.2. 14 $i 4.2. 15.
1
Anali zand rezultatel e se pot men\iona urmatoarele:
presiunea disponibila necesara in planul de racord R al
retelei interioare este:
H
0
R = 763,4 + 520+ 547 2160+ 2009 = 6977,4 Pa
pentru debitul de fluid:
0 10 11,0 ,/
G,
0
= -3600 = 3600= 483,35 l;h
c,, (t,, - t,. ) Pm 4, 18 20 -0,98
in func\i e de tipul piesei de reglare se face op\iunea pen-
tru unul sau doua di spozitive de reglare, ultimul caz presu-
punand montarea pe ducere $i pe intoarcere a acestora
- nodul D
L(Ri + Z)1+2+3+4 = L{R! + Z)r6 + L(Ri + Z) 11+ 13
in care:
>r nod 0
... 2,3,4 = 4817,4 Pa = Ho
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
L(RJ + Z)m 1- L(RI + Z)11, 1:; = 2009 1901, 2 = 3910,20 Pa
Abaterea medie relativa
E = I(Rt+z)1+2+3+4 - [I(R1+ z)rs + I(R1+z)1i,.13] 100=
r I,(R!+Z)
1+2 t-3+4
= 4817.4 - 3910,2 100= 1883%
4817,4 '
este, de asemenea, peste limitele de stabilitate hidraulica
permise, fiind necesara prevederea unei piese cu treapta de
reglare = f (G13, pe tronsonul 13, pentru a prelua
excedentul de presiune.
zM = L(Ri+Z) 1+2;3+4 - [L(Ri+Z)TB + L(Rl+Z) 11+ 13)
= 4817,4 - 3910,2 = 907,2 Pa
pentru un debit de fluid:
G73 = 0,
3
3600=
14
3600=6 15,17 llh
Cp (tr t; ) Pm 4,1820 0,98
Ca $i in cazul precedent se face recomandarea sa fie pre-
vazute doua piese de reglare, una pe ducere $i cealalta pe
intoarcere, presi unea disipata repartizandu-se in parti egale.
redimensionarea tronsoanelor prin modificarea diame-
trelor nu este exclusa atat timp cat este indeplinita conditia
de echilibru hidraulic.
4.2.8.4.3 Dimensionarea retelelor de distri bufie inelara
Se considera T1 ... T7, ca $i in cazul precedent, alimentate
cu agent termic printr-o retea inelara de conducte din o\el,
care transporta agent termic la aceia$i parametri.
Configuratia re\elei, precum $i marimile geometrice $i ter-
mice sun! prezentate in figura 4.2.24.
Coloanele T1 ... T7, se considera dimensionate la aceea$i
presiune disponibila, ca $i in cazul precedent.
Etape/e de ca/cul:
numerotarea tronsoanelor se face distinct pentru circui-
tul de ducere $i intoarcere, adoptandu-se indicele d pentru
ducere $i i pentru intoarcere. Numerotarea se face in sensul
cumularii debitelor de agent termic, de la coloana cea mai
departata catre cea mai apropiata de planul de racod R al
re\elei ;
tronsoanelor se stabil esc in functie de debi-
tul de agent termic transportat $i viteza economica reco-
mandata (tab. 4.2.6), utili zand relatia 4.2.6;
pierderile de sarcina lini are $i locale se determina cu
ajutorul tabelelor 4.2.3, 4.2.4 $i 4.2.5, valoarea acestora fiind
centralizata separat pentru conducta de ducere, de
r. lnstalatii de lncalzire
intoarcere $i racorduri la coloane (tab. 4.2.16);
verificarea rezultatelor obtinute se face respectand con-
ditia de echilibru hidraulic, pentru circuitul fiecarei coloane
in raport cu punctul de racordare R al re\el ei, dupa cum
urmeaza:
L(RI + Z)7d + L(R! + Z)RTs + L(RI + Z)1i 7 7i =
L(RI + Z)7d+6d + L(RI + Z)Rrn + L(RI + Z)2i 7 7i =
L(RI + Z)7d+6d+ 5d + L{RI + Z)RT7 + L(RI + Z)3; 7 7i :=
L(RI + Z)7dt6d+5d-+4d + L(RI + Z)RT1 + L(RI + Z)4i 7 7i =
L(RI + Z)7dt6d+5d-+4d+3d + L(RI + Z)RT2 + L{RI + Z)5i77i =
L(RI + Z)7d 7 2d + L(RI + Z)RT3 + L(RI + Z)6; 7 7i :=
i L(RI + Z)7d 7 2d + L(RI + Z)RT4 + L(RI + Z)7i (4.2.42)
, Pentru conditiile impuse sunt permise abateri medii
relative Er ale caror valori sa nu depa$easca 5 %.
Exemplul de calcul 4
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei retele de
distributi e inelare ale carei caracteristici geometrice si termi -
ce sunt cele indicate in figura 4.2.24:
se stabilesc diametrele conductelor pe circuitul de duce-
re, pe circuitul de intoarcere $i pe racordurile la coloane,
inclusiv pierderile de sarcina liniare unitare R si locale Z, cal -
culele fiind centralizate in tabelul 4.2. 16; valorile coeficientilor
de rezi stenta locala L; sunt centralizate in tabelul 4.2.17;
se verifica rezultatele cu privire la respectarea conditiei
de echilibru hidraulic (relatia 4.2.42), valorile obtinute fiind
centralizate in tabelul 4.2.18;
presiunea disponibila necesara re\el ei inelare in punctul
de racord R se stabileste pentru circuitul coloanei cu cea
mai mare pierdere de sarcina (in cazul de fa\a fiind circuitul
coloanei T 1):

L(RI + Z)3; + .. . + L(RI + Z)r.
unde inlocuind valorile din tabelele 4.2. 16 $i 4.2. 18, se
ob tine:
Hf1= 8544 Pa
se calculeaza abaterile medii relative Er in raport cu cir-
cuitul care are valoarea pierderilor de sarcina cea mai mare:
I(Rt+Z) - I(Rt+Z)
E = (dti-+RT,)max (d+i+RTx ) .
1
00 S5 %
( I(R!+ Z)
(d +i+RT x )max
Anal izand rezultatele centrali zate in tabelul 4.2.18 se ob-
serva ca echilibrarea hidrauli ca este asigurata pentru circui -
tele coloanelor T 1, Ts, Ts $i T 1 intrucat abaterile medii rela-
' live sunt sub 5 %.
Tabelul 4.2. 15. Val oarea coeficienf ilor de rezistenta locala pentru di stribut ie arborescenta (ex. 2, 3)
Nr. Curbe
v I "x
cl I cl, TI'S TTi
Ro bind
If,
lr. r/cl = 4 trcctre
l 2 . 0.3 = 0.6 v 1/v ; =0 .2210 .28=0 ,78 ti 1ld2=3/4"/ 1 "=0,78
I
1.7 1.8 -
!
4.1
2 - v
2
/ v
3
=0.22/0 ,22= I
-
I
0 0 - 0
3 - v 3'' ', =0 2810 .4 2=0 .66 - 0,3
I
0.65 - 0.95
4 -
I
I
v,iv

,42/0 .45=0 ,93

- 0.1 0, 1 - 02
5 2 0 ,3 = 0 ,6 -
l
- - - 2 5 = IO IU.6
6
')
. 0.3 = 0.6
I

.'2210.28=0,78 d I "=0.78 I ,7
i
1.8
i
-
i
.u
I
7 - \'7/v3=0.32/0.28= 1. 14
I
- l.S 15 -
I
3 .3
I I
8
I
2 . 0,3 = 0 ,6
!
v
8
tv
10
=0. l 8/024=0,75 d
8
id
10
= l
'
i
5,6 2 I 3 -
i
9 2 0.3 = 0.6
v<Jv IO=O. 18/0 24=0,75 d9td io= I '2 3 - 5,6
10 -
l
\' io'\,=0.24/0 ,42=0 57
!
- ..1,25 0.9
i
- 5.1 5
II
I
'2 0.3 = 0.6
I
VI 1fV1 _;=0_25/(l ,29=0,86 d
11
/clll=I
'
1,6
i
3 ! -
I
H
--
I
12 :' . 0.3 = 0 ,6 d
1
!/cl
13
= I
I
1.6 3 -
I
.J .6
13
I
- v
11
/v
5
=0.29/0 ..J 5=0.64
I
-
l
3.5 I I - .J .5
I
I. lnstalatii de lncalzire
echil ibrarea hidraulica pentru coloanele T2, TJ :;;i T.i se
poate reali za prin:
- redimensionarea racorduril or acestora micsorand diame-
trele tronsoanelor, urmarind cresterea pi erder il or de sarcina
(in tabelele de calcul 4.2.16 si 4.2.18), rezultatele redimen-
sionarii sunt marcate cu asteri x; se constata ca redimensi-
onarea racorduril or nu poate asigura echilibru hidrauli c ne-
cesar decal pentru coloana T2 abaterile medii relati ve c:;.
ramanand mai mari de 5 % pentru coloanele TJ $i T4;
- prevederea de organe de reglare, pe racordul de ducere
si intoarcere (numai pentru coloanele TJ si T4) treptele de
reglare a acestora fiind: = f (GTJ, Zlh. = f (Gr4,
in care:
a3 J
Z:,;=683 Pa; Gr3=---- 3600= 3600 =2421 It h
Cc (11 - t) p,.,, 4. 18 20 0,98
a. J
Z:,;= 1010 Pa; G;, =---- 3600 = 3600 =242 1 It h
Gp (t,, - t,) Pm 4,18 20 0,98
4.2.8.5 Dimensionarea conductelor instalafiilor de inca/zire
cu circulafie forJata distribuJie indi viduala
Metodologia de calcul este cea men\ionata pentru insta-
la\iile cu circula\ie for\ata, cu precizarea ca instala\ia inte-
rioara la consumatori (fig. 4. 2.25) poate fi prevazuta cu:
a - MTH, echipat cu componente ce permit racordarea
direc ta;
b - MTH, echipat cu componente ce includ BEP.
in ambele cazuri, opera\iile de dimensionare se incep cu
stabi lirea valorii presiunii di sponibile de la baza coloanei,
Hoc care necesita sati sfacerea raportului dintre presiunea
pompei Hp $i presiunea termica medie Hrm:
H
_ P_= O 5 .,. 1
Hrm '
:;;i care duce la relatiil e presiunii di sponibile
H&'/g = 1, 5-gH -(p; - Pd) (Pa]
H&'tf = 2-gh{P; - Pd) [Pa]
(4.2.42)
(4.2.43, a)
(4.2.43, b)
unde inal\imile coloanei h. pentru cele doua variante de
echipare a MTH sunt:
Or = 7 kW
@
I
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
h; = ho + 4h + h i, hi,= ho + 4h (4.2.44)
pierderile de sarcina unitare medii Rrr: corespunzatoare
presiunilor disponibil e HBP;" si HBc se calculeaza cu rela\iile:
(1- a) Hmin
Rmm = Rmm = DC (Palm]
ma mb Ii
(4.2.45)
(1 - a) Hmax
Rmax = Rmax = DC [Palm]
ma mb Ii
(4.2.46)
in care Li este lungimea totala a circuitului maxi m, calculata
pentru fi ecare solu\i e in parte:
- racordar e directa (a)
Lia = 2-(ho + 4h + h i) [m] (4.2.47)
- racordare cu BEP {b)
Llb = 2-(ho + 4h) [m] (4.2.48)
diametrele conductelor se ob\ in cu rela\ia:
dx = f {Rm; Ox)
in care Rm E [R;;;in, R;;;ax ], iar Ox reprezinta debitul de
1
agent termi c al tronsonului, exprimat diferen\iat in func\i e de
modul de intocmire a tabelelor de calcul pentru:
' conducte din o\el - (cJlL) [kW] (tab. 4.2.3);
conducte din cupru (G}u) [kg/ h] (tab. 4.2.7), valoare
ob\inuta din debitul de agent termic al tronsonului [kW]. cu
ajutorul expresiei:
Cff -3600 (kg/h]
Cp .1 t
(4.2.49)
conducte tip polymutan - ( G:J, exprimat in l/s (tab. 4.2.9),
val oarea obtinuta cu ajutorul expresiei:
GP= Cff
x Cp .1tpm
[l/s] (4.2.50)
Pierderil e locale de sarcina Z se determina in functie de
caracteristicile materi alelor utilizate pentru armaturi $i
conducte. Astfel pentru:
conducte din o\el utilizand tabelele 4.2.4 :;;i 4.2.5.
conducte din cupru:
Zcu = Rx Llech [Pa]
Lfech = iech L; [m]
' /t;'\'7=9,5 kW
@ cf /jf'C}) IT7 = 1,0 m @
(4. 2.51)
(4.2.52)
l rs = 1,0 m ""

I
//1/
I f
0
cf
QT6 = 7 kW
1r
6
= 1,0 m
Od = 47,3 kW
7
Id = 22 m
7
r 0 = 47,3kW
I, = 22 m
\
I
\
O, = 7 kW
lr I, = 46 m
I
I
i
i
@Pd = 40.3 kw I
Id = 46 m
__L __ _ ___ .- ____ __ _ _L __ _ r _
.1 i t \
@ Or = 14 kW I I
I,= 16 m
@Qd = 33,3 kW
Id = 16 m
0, = 23,5 kW / /
I,= 9 m /
Od = 23,8 kW/
4
d Id= 9 m
W Od = 5,5 kW . r,:;::;., Od = 11 kW
Id = 16,0 m \ Id = 14,5 m \
\
Ort = 6,4 kW
In = 1,5 m
+'--'---<
3
d Od = 17,4 kW
Id =. 19 m
4
r 0, = 29,9 kW
I, = 19 m

r 0, = 41,6 kW\ \., = ;::; kW ' \\ Or2 = 6 4 kW

I = 16 0 m \ \::!V r = m Rr2 '
r ' \. .. '. \ lr2 = 1,5 m
I I \ \ \ \ I :;
: - t--- '_ -- f'J};@
0 14 -- T3
lr4 = ,5 m \!:1' 1
13
= 0,5 m @
Fig. 4.2.24. Schema de calcul a unei retele de di stributi e i nelar a cu circul atie fortata.
in care:
- iech este lungimea echivalenta unitara in functie de viteza a-
gentului termir $i de diametrul conductei, pentru = 1 (tab. 4.2.8);
- .Q - suma coeficientilor de rezistenta locala_,(tab. 4.2.4)
Pentru simplifi care, i n aplica\iile practi ce se .renun\a de-
seori la exprimarea separata a pierderii locale de sarcina
Zcu, aceasta exprimandu-se numai i n functie de pi erderea
de sarcina liniar a:
Rxfx + Zx = Rx (lx + D ech) [Pa) (4.2.53)
- conducte tip polymutan,
p v2
Z [Pa)
p 2
(4.2.54)
in care:
- Vx este viteza agentului termic pe tronsonul de calcul [mis];
- .Q - suma coeficientil or de rezisten\a locala tab. 4.2.4;
se stabilesc diametrele de pe circuitul principal (circuitul
consumatorului eel mai departat) apli cand rela\i a 4.2.6
transformata:
dx = I (Ox, Rmx) sau dx = I (Gx, Rmx)
luand in considerare $i modul de racordare la coloana
(direct sau cu butelie de egalizare a presiunii);
conditia de echilibru hidraulic pentru fi ecare din circui -
tele coloanelor celor doua moduri de racordare este:
a. racordare directii
H'{f/; :$ 2:, (Rl +Z)co+ZMrH+ L,( RI + Z)ev :$ HEJc
(4.2.55)
in care indicii pentru pierderile de sarcina au semnificati a
urmatoare:
- CO este re\eaua ori zontala de distri bu\ie de la consuma-
tor care poat e fi arborescenta, radiala sau inelara, reali zata
cu conducte din o\el, cupru sau polymutan;
- MTH - modulul termohidrauli c in functi e de ni velul de
Tabelul 4.2.16. Dimensionarea conductelor retelei
de distributie inelara (ex. 4)
Nr. Q I d v R I(; R I Z (RI+ Z) I(Rl + Z)
tr. [kW] (m] (in] [mis] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
A. Re\eaua de duccre
Id 5 5 16 3/4 0 2 30 0 .6 480 12 492 5395
2d 11 14.5 I 024 30 1.1 5 435 23 458 4903
3d 17,4 19 I 1'4 02 25 25 475 50 525 4445
---+---!--+----!
4d 23.8 9 I 14 029 32 0,35 ! 288 14 302 3920
5d 33.3 16 I 114 :0.42 60 0 I 960 ! 0 960 3618

7ct 47.3 22 1 1-:' : o.44 65 ! 5.6 ! 1430 532 1962 1962
B. Retea11a de intoarccre
Ir 7 16 314 0 25 42 0,8 672 24 696 6095
1-2-r +-1-4_,__16-i I 029 i 48 0 768 0 768 5399
3r 123.5 9 0.281 30 I 3 270 11 7 387 463 1
1--4-r +-2- 9-.9+--l-9-t--- I -1,- 4 -ru- _-37- i--4-s-+-l.Sim 126-+-l-0_3_6-t--4-2-44_,
Sr 36,3 14 .5 l 0 ,35 35 15 522 3208
6r \4 1,6 16 I 0 ,37 45 I 03 720 21 74 1 2686
7 r 4 7.3 22 I 1 '-' 0 .-14 65 J 5 .6 ! 14 30 5 I 5 194 5 19-15
C. Racord?irilc coloanelor la retea
RT5 7 I ; 314 10.25 45 45 45 135 180 -
RT6 7 I : 3/-1 j0 .25 -15 4.8 I -1 5 1-\4 189 -
RT7 9.5 I
i
3/.J i 0 ,32 70 4,5
I
70 225 295 -
I
RT! 6,-1 3 3/-1 10.22 35 .u
!
105 103 !06 I -
3/4 10.22i
35 3.1
!
105 75
I
180 -
RT2 6.4 '
' I 112 I 0.4
160 2 480 120 600 -
I I
I
3/4 ; 0.2 I 30
I
3.5 30 70 100 -
RT< 5 .5
i I
I
-1
i
I l /2' 0.3.:J 120
I
2.5 120 150 270 -
I
I I
I
314 . 0.2 30 ' 0.6 30 I 12 42 -
RT.J i
5.5 !
I I
! I : 1/2 iOJ-:t 120
I
1.2
I
120 i 72 192 -
transformare de diamctru
/ /--
L lnstala!ii de incalzire
echi pare a acestuia;
- CV - conducta verti cala de alimentare bitubulara, de
conducte din o\el, cupru sau polymutan.
b. - racordarea prin BEP
H;;:::: L, (Rl +Z)ev +ZaEP:::: H;';( (4.2.56)
in care:
- ZaEP sunt pierderil e de sarcina locale in butelia de ega-
lizare a presiunilor.
. Dimensionarea conductelor pentru reteaua ori zontala de
distribu\ie de la consumat or se face \inand searna de viteza
economica (tab. 4.2.6), caracteri sti cile tehnice ale pompei
de circula\i e, care in cazul acestei variante sunt:
inal\imea de pompare
HPco = L(Rl+Z)eo [Pa] (4.2.57)
debitul pompei
Gpeo = IOeo -3600 [m3/h] (4.2.58)
CP L'if Pm
In care:
- L(RI + Z)eo sunt pi erderil e de sarcina pe reteaua de
distribu\i e ori zontala de la consumator racordata la BEP [Pa);
- LOco - suma debi telor de caldura din circuitul consu-
matorului [kW] .
Dimensionarea circuitelor intermediare (MTH2 .;-. MTHs)
se face stabilind presiunile disponibile in fi ecare racord, in
func\i e de care se stabilesc diametrele $i se verifi ca condi\ia
de echilibru hi draulic.
a. - racordare directii
presiunea disponibila
f-18TH2 = i (Rl+Z) - /-/'f;/;
, 1
'wsrHS = frR/+Z) - 4/-l'ft;,I;
1
in care:
J-l'ft;,i = 0,5-gh(P; - Pd)
(4.2.59)
pierderea de sarcina liniara unitara medie
(
1
_3). HMTHx
RMTHx = o [Palm)
m I lea
(4.2.60)
in care:
- MTHx este presiunea di sponibil a in fiecare racord [Pa];
- Dea - lungimea tronsoanelor conductelor de di stribu\i e
de la consumator [m] .
diametrele conductelor se determina aplicand relatia 4.2.6.
dx = j (R';;1,THx, Ox) (4.2.61)
verifi carea calculului de dimensionare cu rela\i a:
Tabelul 4.2.18. Verificarea condifiilor de echilibru
hidraulic ale retelei de distribufie inelara (ex. 4)
Condi\ii Numa rul de ordine al coloanei
de cchilibrare
hidrauli<' a
TS T6 T7 Tl T2 T3 T4
I(RI + Z)d 1962 2658 3618 3920 4445 4903 5395
I(RI +Z), . 6095 5399 4631 4244 3208 26S6 1945
I(RI + Z)d,, 8057 8057 8249 8164 7653 7589 7340
I(RI + ZJRTx 180 189 295 206 180 100 42
URI + Zld+ .. RT' I 8237
8246 ! 85-14
I
8370 7833 I 7689 7382
r S"o
! 357 I 3.46 0
l
2.01 ! 8,3 9,98 I 1357
I
ZRF 0 0 0
i
0
I
709 853 1160
IlRI + Z)*Rh
!
I
- - i
-
I
600 i 270 i
192
!
- I
I
I
I
I
I s-s-; : 78'9 !
D:RI + Z)' dtt+ RT'
I
- -
I
-
I
-
i I
' - i - I - -
(' Cj(
I
I
!
I
!
3.38
I
7 .99 I 11 .82
I
-
I
- - i -
I

I
i
!
('8' I 1010
i
- - - - -
- i
I. de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
L(R/+Z}MTHx. CO 5 H(J1THx
pentru care abaterea medie relativa Er <; 5 %
b. racordarea prin BEP
presiunea di sponibila
(4.2.62) ri al termoplastic tip POL YMUTAN. Echiparea modulelor ter-
mohidraulice se considera de tipul celei prezentate in figura
4.2.4a pentru racordarea directa si figura 4. 2. 4d pentru ra-
cordare cu BEP.
f-16TH
2
= L(Rl+Z)5 - H'f-':i':
(4.2.63)


= .f (Rl+Z) - 4f-ff':ii
5 '
celelalte opera\ii sun\ indentice cu cele mentionate la ra-
cordarea directa.
4.2.8.5.1 Retele bitub cu di stribufie arborescenta
Exemplul de calcul 5
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei instalatii
de incalzire bi tub cu circula\ ie fortata si di stribu\ie individua-
la, alcatuita in sistem arborescent. Caracteristicile termice si
geometri ce sun\ cele din figura 4.2. 25a considerand ca re-
teaua de conducte va fi alcatuita din otel, cupru sau mate-
indiferent de natura materialului din care se realizeaza
reteaua de conducte, presiunea di sponibi la necesara la
baza coloanei este aceeasi si se determina din condi tiile
4.2.43a si 4.2.43b dupa cum urmeaza:
a. racordarea direct.ii.
HEB = 1,5 g(ho + 4h + h i)'(P; - Pd) =
= 1,59,81(1,5 + 42,7 + 0,65) 12,47 := 2376,27 Pa
HEt/ = 2g(ho + 4h + h 1)-(p; - Pd) =
= 29,81(1,5 + 42,7 + 0,65) 12,47 := 3168,35 Pa
b. racordarea prin BEP
HEB = 1,5g(ho + 4h)'(p; - Pd) =
= 1,59,81(1,5 + 42,7)12.47 := 2257 Pa
HElx = 2g(ho + 4h)-(p; - Pd) =
= 29,81( 1,5 + 42, 7) 12,47 := 3009 Pa
pi erderi le unitare de sarcina medii corespunzatoare
presiunilor di sponibil e HE/; si HEtx se calculeaza cu rela\ii le:
Tabelul 4.2.17. Valorile coeficientilor de rezistenta locala L;, pentru reteaua inelara (ex. 4)
Nr.
tr.
Curbe
r/d = 4
A. Circuitul de ducere
l<l I 0.3 = OJ
7d 2 . 0 ,3 = 0,6
B. Circuit ul de lntoarcere
I r . 0 ,3 = 03
2r
Jr
4r
,. Iv,
v 1&'"2d=0,2/0 ,24=0 ,83
5r \' 5/ v6r=0 ,35/0J7=0,94
7r 2 0 ,3 = 0 ,6
C. R3cordurilc colo3nelor
RTS
RT6
RT7
"Rr
6
1v,.i=0 ,25/0 ,37=0,67
V R 1' 6/ v 2d=0 .25/0 ,29=0 .86
vRr/ v sd=O ,32/0 ,42=0 ,76
"RT2/ v3,=0,32/0,28= 1.14
. "RTl/V4J={)22/0 .29=0.76
d I d,
d4/d5,= l 1/4/1 l /2=0.86
- \'Rn /v4,=0.22/0 ,37=0.59 dRT1 /d4,=0.59
. RTI . ---+-----
I
RT2 j
RT3
RT4
..
vRT2/v .ld=0.2210.2= I .I
-. - ..... ------ ............... ---
.22/0 ,35=0 ,63 dRT2/d5,=0.) I
vRT:' *i v Jd=O .4/0 .2=2
, .R.I :> ' Iv 5,=0 .-'l .'0 .35= I .14
I J<T /v, .1 =0.2/0]4=0.83
, .RT) v
0
,=0.210 .37=0.83
"Rn*/ v:>J=0.34/0.24= 1.14
"RT}' / v 6!=0 ,34/0 .3 7 =0 .92
\ ' !ff.I/ \' 7 I --0 ,2/0 _4.1 =O _.1 s
"RT4' /v7,=<J ,34/0 .44=0 .77
TTS TTi
Robinet
II;
trecere
0 ,3 0 ,6
1.1 5 1,15
2 ,5 2,5
035 0 .35
0 0
0.3 0.3
5=5 5,6
0,5 0.8
0 0
3 3
1,8 1,8
0 ,25 0 ,25
03 0,3
. 5 = 5 5,6
4,5 4,5
35
I
... l
4,8
1.3
3
I
4 .5
1,5
3
- "" -- ---------- 4 .3
1,3
1.8
.. - - - ------------ 3, 1
1.3
1 I
I
....
- \
j
2
I
- . I
!
')')

+
35
I
l ,3
1.5
\
2.5
I

0.6
1.2
I
1.2
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire
a. racordarea directa
(1 - a) H""" (1 - 033) r'37627
R
3
= DC = ' L ' = 41,9 Pa/ m
111
" II 38
' de ci rcul a!i e de pe circuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4 considerat
secundar se stabilesc in ipoteza adaptarii schemei din figura
4.2.4d.
LI = 2 (ho + 4h) + (11 + 12 + '3 + 1,1) =
= 2(1,5 + 42,7) + (4 + 3,2 + 2,8 + 3,4) = 38 m
(1 - a) Hrriax
R" - DC (1 - 0,33)3168,35 = 55,86 Pa/m
max - II 38
b. racordare prin BEP
(1- a)Hnun
R b = DC (1 - 0,33) 2257 = 61,47 Pa/m
mm II 24,60
LI = 2{ho + 4h) = 2(1,5 + 42,7) = 24,6 m
(1- a) H"lilx ( )
R b = oc - 1- 0,33 3009 = 81,95 Pa/m
max II 24,60
valori le Rmin $i Rmax permit identifi carea zonei de stabil ire
a diametrelor necesare, in tabele sau diagrame de calcul,
fiind permisa adoptarea altor valori mai mari sau mai mici
cu condi\ia ca, in final, valoarea medie sa fie intre limitele
stabilite mai sus, adica: Rmin <;

<; R max.
0 pentru retele de conducte din otel , diametrele $i pier- l
deri le totale de sarcina sunt centrali zate in tabelul 4.2.19, in
care dimensionarea urmare$1e un circui t orizontal si tuat la
ultimul nivel (tab. 4.2. 19 A) $i doua varianle de racordare la
coloane: varianta cu racordare directa
(tab. 4.2.19 B) $i varianta cu racordare
directa prin BEP (tab. 4.2. 19 C). Stabi -
lirea coefi cien\il or de rezisten\a locala,
prezentata i n t abelul 4.2.20, se face
\inand seama de rezisten\ele locale re-
zultate din configura\ia re\elei orizontale
$i verticale (fig. 4.2.25a), util izand datele
din tabelul 4.2.4. Oiametrele conduc-
telor $i vitezele agentului termic in con-
ducte se stabil esc in acord cu datele
din t abelul 4.2. 3, utilizand banda de va-
lori Rmi11 < Rm < RmaJ<.
verifi carea rezul tatelor din tabelul
4.2. 19 se face comparand pierderil e to-
tale de sarcina cu presiunile di sponibile
calculate pentru fi ecare varianta de ra-
cordare.
a. racordare directii
- suma pierqwi lor totale de sarcina
L(Rl+Z)JVCO) + L(Rl+Z)B(CV) + ZMTHI =
+ 93B,09 = 2411 ,79 +ZMTH1 Pa
unde pi erderile de sarcina aferente
MTH1 depind de var ianta de echipare
adoptata;
- condi\ia de echilibru hidraul ic este
H'Bt = 2376.27 < L(R1+z)A+B + zMrH, =
=24 11,79 + ZMTl-11 < H'!}{;x = 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
- suma pierderilor totale de sarcina
pentru circuitul vert ical, din amont e de
BEP
Racordarea
directa 4.1

i' SEP '\ .
inal\imea de pompare
Hpco = L{Rl+Z)co = L{Rl+Z)A = 1473,70 Pa
debitul pompei
Gpco= IOco 3600 =
9
.00 -3600 = 0,4 m
3
/ h
Cp .M pm 4,18 20 968,4
verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele secun-
dare (2.1, 3.1 $i 4.1) ale caror pierderi de sarcina sunt pre-
zentate in tabelul 4.2. 19 A se face prin verificarea condi\iei
de echilibru hidraulic in noduri . Egalitatea pierderilor de sar-
cina aferente circuitelor care converg catre un nod se obtine
introducand pe circui tul secundar o pierdere suplimentara
de sarcina ZRF-, prin reglarea robinetului cu dubla reglare
(Rdr) ala$at corpului de incalzire. Astfel:
- pentru circuitul 2. 1
L{Rl+Z)2 1 + Z/i/ = 156,4 + Z/i/ = L(Rl+Z)i = 366,6 Pa
Din condi\ia de echilibru hidraulic rezulta treapta de
reglare Tfi.,J a robinetului corpului de incalzire 0 C2,
Tfi.,J = f (fo. 1, Zfi.,J ), in care:
Zfi.,J = 366,60 - 156,40 = 210,20 Pa
G
2 1
=
0 2 1
3600 =
2

10
3600 = 93,421/h
GP M Pm 4,18 -200,968
-_oc,
. 1E
_ 2soo w
' 0
' ' [ 11
b
' _t ____ ___ ; _____ __ ? ____ :---r ....,
\ I I
W
2
0
2
= 2,5 kW
1
0 1 = 2,5 kW E
1
3
= 2,8 m 1
2
= 3,2 m I 1 = 4 m I "':

/ SEP \
J I



J /
"--. ______,..
Racordare cu SEP
N
1 11
.<:
I
VE3 '
- OE3 "=8.2 kW - 1

,N
I II
i .<:
_s_E_2_ j
OE2 = 8,2 kW
[E
' "-..

' .<:
______ _ _s_E1_ !
OE
1
= 8, 2 kW
I E
I ""-
I (\J
, II
i .<:
_____ 'V_E __ ;
Op = 7,8 kW ! E
1rm+Z)cv +ZaEP = 2383,30 + Ze[P Pa.
un"i:!e pierderile locale de sarcina in
butelia de egalizare a presiunilor ZBE:P
este in functie de geometria acesteia $i
regimul hidraulic.
Q

I lg = 3 m
' lf)
I -
'
I II
IZ
- condi\ia de echi libru hidrauli c este:
Hoc

H3'(;' = 2257 < L(Rl+Z)cv + ZaEP =
2383,3 + Za[P <
< H'!}['f = 3009 Pa
- caracteri sti ci le hidraulice ale pompei
Fig. 4.2.25a. Schema de calcul pentru instal a) ia bitub cu circulatie fortata pentru
consumatori individuali , cu racordare directa ;;i BEP cu distribu)ie arborescenta.
I. lnstalatii de incalzire
- pentru c ircuitul 3. 1
2
X(Rl+Z)J 1 + '-' 146,4 + ZiV L(Rl+Z) = 600,2 Pa.
pentru care treapta de reglare Ti/ a robinetului atasat cor-
pului de incal zire OcJ. este = f (G31. i
in care:
=600,2 - 146,4 = 453,8 Pa
G
3 1
= 0
3 1
3600 =
2
1 3600 = 93,42 1/ h
GP .d i Pm 4,18-200,968
- pentru circuitul 4. 1
Tabelul 4.2.19. Dimensionarea tronsoanelor ?i evaluarea
pierderilor de sarcina, pentru retelele bitub orizontale,
cu conducte din ofel (ex. 5)
Nr.
Q
d v I R IC: R . I z (RI + z I( RJ + z
lronson lkWl [ml finj fni/sJ!liPa/rnj [Pal fP:i] [Pal [Pa]
A. Conducte ori zontal c cu di stributi e arhorescent :i
1 ! 25 I 8 1/2 10. 16 ! 30 i i 0.55 240 !126,61 366.6 I 366.6
2 I 4.6 6.4 i 3/-l 022 1 OA 224 9.6 233.6. 600.2
J 6.7 S.6 3/I ,0.2-tl -10 I I 5 -1 3,5 2675 867,7
4 9 6 S i 3/4 ! 70 2,6 476 I 30 606 1473.7
2 .1 '.U I .3 ! 1/2 0.131 20 16.3 26 130.4
1
IS6.4 i
3. 1 2. 1 1,3 I l/210.13
1
20 IS.05 26 1120.4 146,4 I T1}
4.1 2,3 1,3 112
1
0. 1s1 2S ; 16.5 32.5 181.5 . 214 j
B. Conducte verti cale cu racordare dircct:i
- s 9 8.4 1 lo .i sl 20 1.4 168 86.s 2s4.8 I 2s4.8
6 17 2 S .4 I 11 - 0 - _-2-+l- 17_ i_ l._1 -+-- 9-1-.8-+-- 2-2-+-- I 1-3-.8--+-I _3_6_8-.6--<
7 2S,4 SA I 114 0.3 i 35 0.95 189 -l 2.7S 231.7S 600,35
8 j 33.6 SA 0181 2S l 0.66 135 2S .74 160.7-l 761fJ9
--+---+----+---t----+--------1
_ 0 __

C. Conducte vert ic3le cu racordare prin buteli e de cg.aliz.area presiunilor (BEP)
s 9 8.4 3/4 OJ2 I 70 0,6S S88 32.5 I 620,5 620.5
_ 6 17.2 ! 5.4 l I 0,36 j 70 0 378 0 378 998,5
7 2S.4 S,4 I 0.521 120 : 0 648 0 648 1646,5
8 33.6 S.4 I 1,; 0,42 I 60 0.72 324 64.S 388.S 203S3
9 41.4 I 3 \ I 1'4 10.S:'.i 90 l 0.6 270 78 348 2383.3
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
3
L(Rl+Z)J 1 = 2 14,0 + = L(Rl+Z) = 867,7 Pa,
pentru care tre;:ipt;:i de reglare
1
Th
1
a robinetului ata:;;at
corpului de incalzire OcJ, este = f (GJ 1,
in care:
= 867,7 - 2 14,0 = 653,7 Pa
G
4
,= 0
41
3600 =
2

30
3600 = 102.321/h
Gp .J I Pm 4,18 20 0,968
circuitele ori zontale corespunzatoare celorl alte ni veluri
(E3, E2, E1 :;;i P) se dimensioneaza dupa aceea:;;i metodolo-
gie calcul and presiunil e di sponibile corespunzatoare fiecarui
nivel, dupa cum urmeaza:
a. racordare directii (tab. 4.2. 19 A + B)
HMTH
2
z) - Hela/ = 172850 - 165 15= 1563 35 Pa
O L Tm ' ' '
1
unde:
H;:
1
= 0,5 g h (p; - pd)= 0,5 9,812,70 12,47 = 165,15 Pa
6
H"m
13
= '(Rt +z) - 2Heiai = 1842,3- 2 16515= 1512 0 Pa
D L ' '
1
I 7
. HMTl-!
4
= '(RI + z) - 3 HelaJ = 2073 35 - 3 165 15= 1577 9 Pa
D L Tm ' ' '
1
8
= I(Rl + Z) - 4 = 2234,79 - 4 165, 15= 1574, 19 Pa
1
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderil or de sarcina pe circuitele
orizontal e L(Rl+Z)co :;;i a pierderi lor de sarcina locale in mo-
dulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor ori zon-
tale se face aplicand aceea:;;i metodologie de calcul cu res-
pectarea conditiil or de echilibrare hidrauli ca.
Tabelul 4.2.20. Valoarea coeficientilor de rezistenta locala pentru reJele bitub orizontale ?i conducte din oJel (ex. 5)
Nr. Corp Curbe
tronson incilzirc Rdr - Cpo rid = 4
v I ' 'x
A. Conductc orizontale cu distributi e arborescenta
TIS TTi
Robinet
trecere
I
2.5 -1 2 2 OJ V1/Vz = 0,16/0.22 = 0.73 0,5 \ 0 ,9S - 105S
-- 2 - I - - - = 0.22i014 = 0.92 0. 1 OJ - 0.4
_ 3_
4 ---i----= I - - 2 . OJ - - I - 2 . I = 2 2.6
___

___ 13-,..o- _-,,2 - =-o-..i_3 __ --+--7--+--o- __ 5__,l ______ _,__

16
-
3
--
----+- ---- - --+------l-----1---------------
3. i 2,5 ., 2 l 0,3 V3 /v3 = 0, 13/Q,24 := Q.54 5 j l 0.75 - 15,Q)
,__ 4.1 .......,,---2-.5-- _ _, __ __ ____ v_._ if_v,_=_ o_.1_s1_ o_J_2_=_0_.4 _7 ___ __ __ -__
B. Cond11c tc , erti cak cu racurdare c!Lrect3
__ _
6
s __ T -_
1
__ -__ _,___ __ -__ _,_ _____ "_s1_v_
6
_=_ o_.1_8_1 0_2_=_ 0 .. _9 ____ _,__ o
0
_5 ... - .... i _ 0
0
_ ..9
7
_ .,..
11
__ -__ -+
1
__ 1
1
_ ..4_
1
_ ,
- vrJv
7
= 0.2103 = 0.66 ., -
7 -- r=- - - v/ v
8
= 0.3/0.38 = 0,71 0.2 \ 0.75 - 0.9S
8 - -

- _ 9 i - .J-==i - 2 oJ ! - - - i - I o.6
C. Conduclc , erticalc cu racordare prin buteli e de egalizare a presiunil or <BEP)
-- - - v5iv., = 0.3210.36 = 0,SS
- :,_1. --=: I==-- = = - -
, - l - - 2 . 0,3 -
I o.2s 0,..\ I
0 ! 0
0 0
0.22 0.5
l
I
0,65
0
0
0 .72
I

!
I
0.6
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
b. raGordarea prin BEP (tab. 4.2. 19 C)
HMTl-/
2
= "(R! +Z) - HelaJ = 620 50 - 165 15 = 455 35 Pa
D L 5 Tm ' ' '
6
HMTH
3
= " (R! + Z) - 2 Heta
1
= 998 50 - 2 165 15= 66820 Pa
D L Tm ' ' '
5
7


= I (Ri +z) - 3 H;::
1
= 1646, 50- 3 165,1 5= 1151,05 Pa
5
8
= I( RI + z) - = 2035,30 - 4165, 15 = 1374,70 Pa
5
Presiunea disponibil a obtinuta pentru fiecare ni vel se con-
suma pentru acoperi rea pi erderilor de sarci na pe conductele
de racord ale BEP la coloana de ali mentare si a pierderilor
locale de sarcina i n BEP.
Circuitul secundar se di mensioneaza asemanator circuitu-
lui 1, 2, 3 si 4 pierderea de sarcina fiind acoperita de o
pompa de circulati e montata pe acest circuit. Caracteri sti ci-
le hidrauli ce ale pompelor se stabilesc tinand seama de
pi erderile de sarcina obtinute si debitele vehi culate, la fi eca-
re nivel, utilizand relatiil e 4.2.57 si 4.2.58.
L lnstalatii de lncalzire
dare (2. 1, 3.1 si 4. 1), ale caror pierderi de sarci na sunt pre-
zentate in tabelul 4.2.21 A se face urmarind aceeasi meto-
dologie indicata la re\elele de conducte din otel. Astfel:
- pentru circuitul 2. 1
L(Rl+Z)2 1 + = 184,0 + z{:i/ = L(Ri+Z)t = 249, 12 Pa
Din conditia de echilibru hidraulic rezulta treapta de
reglare a robinetului atasat corpul ui de incalzire Oc2,
care este: = f ( fo. 1, in care:
z$/ = 249, 12 - 184,00 = 65, 12 Pa
Gz. , =
0
2
1
3600 =
2

10
3600= 93,42 Vh
GP LH pm 4,1820 0,968
- pentru circuitul 3. 1
2
L(Rt+Z)3 1 + zi;J =184 + Zii/ = L(Rl+Z) = 724,77 Pa
pentru care treapta de reglare a robinetului atasat
corpului de incalzire Oc3, este = f (G3. 1, i n care:


= 724,77 - 184,00 = 540,77 Pa
G31=
0 3 1
3600 = 2.
10
3600 = 93,42 Vh
- GP !i t -pm 4,18200, 968
- pentru circuitul 4. 1
3
L(Rl+Z)4 t +

= 225, 5 + = f{Rl+Z) = 1037,6 Pa
pentru care treapta de reglare TR} a robinetului atasat
corpul ui de incalzire Oc4, este:

= f (G4 1,

in care:
= 1037,6 - 225,5 = 812, 1 Pa
0 pentru retele de conducte din cupru, diametrele si
pierderile totale de sarcina sunt prezentate in tabelul 4.2.2 1,
unde (ca si in cazul precedent), dimensi onarea se face pen-
tru un circuit ori zontal situat la ultimul nivel (tab. 4.2. 21 A) si
doua vari ante de racordare la coloane: vari anta cu racordare
directa (tab. 4.2.21 B) si vari anta cu racordare prin SEP (tab. G
4
, =
0 11
3600 =
2

30
3600 =102, 32 Vh
4. 2.21 C). Evaluarea coefi cienti lor de rezistenta locala, - GP M Pm
4

18

20
0,
968
prezentata in tabelul 4.2.22, urmareste metodologia enunta- , circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
ta anterior si se face tinand seama de rezistentele locale re- ; (E3, E2, E1 si P) se di mensioneaza dupa aceeasi metodolo-
zul t ate din configuratia ret elei ori zontale si verticale (fig. ' gie calculand presiunil e disponibile corespunzatoare fi ecarui
4.2.25 a), util izand datele din tabelele 4.2. 4 si 4.2.8. Diame- nivel, dupa cum urmeaza:
trele conductelor si vitezele agentului termi c in conducte au a. raGordare directli (tab. 4.2.21 A + S)
fost stabil ite utilizand tabelul 4 .2. 7 _ s
verifi carea rezultatelor din tabelul 4.2.21 se face compa- = I (RI + z) - H;:::' = 1532,22 - 165, 15 = 1367,07 Pa
rand pierderil e totale de sarcina cu presi unile di sponibile cal-
culate pentru fi ecare vari anta de racordare. Astfel, pentru: = I (RI + z) - 2 -H;:::
1
= 1698, 12 - 2 -165, 15 = 1367, 82 Pa
a. raGordare directa i
- suma pi erderil or totale de sarcina (tab. 4.2.21 A+S)

= I (RI + z) - 3. H;:::1 = 2031, 12 - 3-165, 15 = 1535, 67 Pa
1
8
= I (RI + z) - 4 H;:::
1
= 2635, 92 - 4 165, 15 = 1965 , 32 Pa
4 9
I(R! + Z) + I (R! +Z) = 1314, 35+1511,92 = 2826,27 Pa
l A(CO) S 8 (CV)
1
la care se adauga pierderil e de sarcina ZMTHt i n MTH1, ce '
depind de varianta de echi pare adoptata. unde:
- condi\ia de echilibru hidrauli c este: 1 = 0.5 . g _ h -(p,- _ Pd) = 0,5 9,81 2,7 12, 47 = 165 , 15 Pa
HlJ/g = 2376, 27 < L(Rl+Z)A;B + ZMTHI = 2826,27 + ZMTH1 <
< H!Jf! = 3168,35 Pa
b. raGordare prin BEP
- suma pi erderil or totale de sarcina pentru circuitul verti -
cal , din amonte de BEP (tab. 4.2. 21 C)
9
I(Rl +Z) +ZaEP= 2236, 21 Pa
5
CV
- condij ia de echi libru hidraulic este:
HB'C' = 2257 < L{R!+Z)cv + ZaEP = 2236,21 + ZaEP <
< HEJ'e = 3009 Pa
- caracteristi ci le hidraul ice ale pompei de circula\ie de pe
circui tul orizontal 1 - 2 - 3 - ' ' conform schemei din fi gura
4.2.4. d.
inal\imea de pompare
4
Hpco = I(R! +Z) = I(Rl +Z) - 1314.35 Pa
CO l A
debi tul pompei
Gpco = IOco 3600 =
9
.00 3600 = 0,4 m
3
/ h
G,, -t. t -p,,, 4, 18-20-968, 4
veri ficarea rezultatelor obtinute pentru circui tele secun-
Presiunea disponibil a ob\inuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderil or de sarci na pe circuitele
ori zontale L{Rl+Z)to si a pi erderil or de sarcina locale in mo-
1 dulul termohi draul ic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor ori zon-
tale urmand aceeasi rnetodologie cu respectarea condi\ii lor
impuse de rela\ii le 4.2.59 . . .4. 2.62.
b. raGordare prin BEP (tab. 4.2.2 1 C)
HMTH2 = I(R! + z) - J-1:f
3
J = 217 87 - 165 15 = 52 72 Pa
0 5 Tm ' ' '
6
H';
1
H
3
- I( RI z)- 2 = 792. 16 - 2 165, 15 = 461,86 Pa
!>
I
H';TH
4
=I( RI -t z)- 3 = 1125, 16 - 3 165, 15 = 629,71 Pa
5
B
H';rHs

1069,36 Pa
5
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderi lor de sarcina pe conductele
de racord ale BEP la coloana de alimentare si a pierderilor
locale de sarcina in SEP. Daca este cazul, pe conductele de
racord se pol prevedea organe de reglare pentru disiparea
I. lnstalatii de lncalzire
surplusului de presi une disponibila
Circuitul secundar se dimensioneaza asemanator circuitului
1. 2, 3 si 4, pierderea de sarcina fiind acoperita de o pompa
de circulati e montata pe acest circuit. Caracteri sti cile
hidraulice ale pompelor se stabilesc in concordan\a cu pi er -
deril e de sarcina obtinute $i debi tele vehiculate, la fi ecare
nivel, utilizand rela\iile 4.2-57 $i 4.2.58.
O pentru retele de conducte din materiale termoplastice
tip Polymutan, di ametrele $i pierderil e totale de sarcina sunt
prezentate in tabelul 4.2.23 unde, ca $i in cazuri le preceden-
te, dimensionarea se refera la un circuit orizontal situat la
ultimul ni vel (tab. 4.2.23 A) si doua variante de racordare
prin BEP (tab. 4.2.23 C). Calculul coeficien\ilor de rezisten\a
locala, centralizat in tabelul 4.2.24, s-a tacut \inand seama
de rezisten\ele locale rezultate din configura\ia re\elei ori -
zontal e $i verticale (fig. 4.2.25a), utilizand datele din tabelul
4.2. 11 $i rela\ia 4-2.54.
verifi carea rezultatelor din tabelul 4.2.23 se face compa-
rand pierderile totale de sarcina cu presiuni le disponibile cal -
culate la baza coloanei pentru fiecare varianta de racordare.
a. racordare directa
- suma pierderil or totale de sarcina (tab. 4.2.23 A+B)
4 9
I{Rl+Z) + I{Ri+Z) = 1234,14+ 1272, 17= 2506,31 Pa
I A(OJi
5
8(CV)
la care se adauga pi erderile de sarcina ZMm1 in MTH1 ce
depind de vari anta de echipare adoptata.
- condi\ia de echilibru hidraulic este:
H[J'(S = 2376.27 < L{Rl+Z)A+B + ZMTH1 = 2506,31 + ZMTH1 <
< H[J'/! = 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
- suma pi erderilor totale de sarcina pentru circuitul
verti cal, din amonte de BEP (tab. 4.2.23 C)
9
I(R11 z) = 2581, 73 Pa
5
CV
- conditia de echilibru hidrauli c este:
HB't = 2257 < L{R!+Z)cv + ZaEP = 2581,73 + ZaEP <
< H[JZ!x = 3009 Pa
- caracteri sti cil e hidrauli ce ale pompei de circula\i e de pe
circuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4, conform schemei din figura
4. 2.4d.
Tabelul 4.2.21. Dimensionarea tronsoanelor evaluarea
pierderilor de sarcina, pentru retelele bitub orizontale,
cu conducte din cupru (ex. 5)
Nr. .I Q G 11
do v R
l h
LI R '.'::I '.l::(RLI)
lrnnson [kW) [ki:fh] [m] (nun] [mis] [P:l/m] [m] (m] [Pa] [Pa]
A. Conducte oti zont :t1e cu ar borescent3
I
1
2.5 ! 8 I X I 0.1 5 1 24 i 2,38 : 10.38 249.1 2 249,12
--:l,6i 18 l 0.28 70 ! 0,495 ! 6,895 .\82.65 724,77
I 0.26 .\7 I .056 i 6 .656 312,83 1037,6
3 I 6.7 188.52 5.6
1
n .
- 4-. 9 387 .56[ o.S J2S l 0.22 25 I 4 .n ! 11.07, 276.75 13 14 .35
I 2,1
90.4 3 1 u 15 I 0,188 46 ! 2.7 i
4 18.\ T:>. '
RF
3. 1 ' 2. 1 90 ..1 3 ! I J J 15 I j 0. 188 -16
i
2.7 i
.j
18.\ T J I
i RF
--
I
90.0 1 : 13 I i 022 .\I
I
2,1 15 . 55
I
2.8 .l.J 225.5

r-----
U. Cond11cte vel1 KJl c cu racordare dircct5.
5
I l)
387.56 : 8..1 28 11 0.22 ! 25 0.3 15 8.7 15 2 17 .87 217,87
I
6 I 17.2 7,10.661 5 . .\ 15 10261 1 20 0.98 1 6.38 1 165,9 383,77
7 . 25..\ 1()')3.78
1
35 . 15 J 0.373 , 50 1.26 6.b6 333 7 16.77
-
8 116 l.\d6S'I ' '> .\ ")
i 1.32
_ '
1510,527 90 o.72 604.8 132 1 .57
1782.77; 3 15 1 0..\1
I
.\7 1,05 -1,05 190,351 15 11.92
C Cnndl11..te vcrt1c::ik cu racordare prin buteli e de eg::i li 2arca presi uni lor (BEP)
' ' lj
_:__L._
387.56 1 8 ,.\ 28 I I 0 .22 I 25 0,3 15 8.7 15 2 17 ,87' 2 17.87
()
I I 7 .2 7.\0.li6 ; 5 ..\ 28 I \ 0.44 i 90 0.98 1 6,381 574.29 7'l2, l 6
-

7 5.4 35 15 10.378 50 1.26 6.66 333 1125. 16
8 1 33.o 1+16,89i 5,4 1510.527 90 1,32 6.72 6().j ,K 1729.97
--
i7X2.77; 3-
9 i 4 J..I 35 15 0 ,62 i 125 1,05 4.05 506.25 2236.2 1
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
inal\imea de pompare
.1
Hpco= I.(R! +Z) = I.(Ri +Z) = 1234.14 Pa
co 1 ,\
debitul pompei
Gpco= I
0
co 3600=
9

00
3600 = 0,4 m
3
/ h
CpM Pm 4,18 20 968,4
verificarea rezultatelor ob\inute pentru circuitele secun -
dare (2.1, 3.1 $i 4.1), ale caror pi erderi de sarcina sunt pre-
zentate in 4.2.2 1 A se face urmarind aceea$i meto-
dologie indicata la re\elele de conducte din o\el. Astfel:
- pentru circuitul 2. 1
L{Rl+Z)2 1 + zfiJ =1156,62 + zJif = L{R!+Z}1 = 363,73 Pa
Din condi\ia de echil ibru hidrauli c rezulta treapta de
reglare rt/ a robinetului atasat corpului de incalzire Oc2,
care este rt/ = f (G2.1, zt/J. in care:
ztF' = 363, 73 - 115,62 = 248, 11 Pa
G
21
=
021
3600 =
2

10
3600 = 93,42 Vh
cp L'i t pm 4,18-20 0,968
- pentru circuitul 3. 1
2
L{Rl+Z)31 + zZF' =115,62 + = L(Rl+Z) = 608,29 Pa
pentru care treapta de reglare rZ;7 a robinetului ala$3!
corpului de incalzire Oc.1, este r i?F
1
= f (G3 1, Zh
1
J
in care:
ziF
1
= 608,29 - 115,62 = 492,67 Pa
G31=
0 31
3600 =
2

10
3600 = 93,42 Vh
cP dt Pm 4.18 20 0,968
- pentru circuitul 4.1
3
L{Rl+Z)41 + = 115,62 + = L{R!+Z) = 980,64 Pa
pentru care treapta de regl are
1
a robinetului
corpului de incalzire Oc4, este = f (G4 1,

in care:
Tabelul 4.2.22. Valoarea coeficientilor
de rezistenta locala pentru retele bitub orizontale
conducte din cupru (ex. 5)
Nr. Corp
Rdr Cpo
Curbe
TTS rri
Robinet

ronson incalzire ri d = 1,2 trecere
A. Conducie orizontale cu di stri buti e arborescenta
l 2,5 2 0,7 i 2 0 ,35 03
o.6 I
- 6,8
2 -
-1-!
- OJ 0,6 - 0,9
3 -
I - I
- 12 . 0,35 OJ 0.6 - 1,6
4 -
i-
- 2 0.35 - - 2 2.5 5.7
2. 1 2.5
i
2 0.7 0.35 1,3 0.9
I
- 7.75
3. 1 25 25 0 ,7 0,35
u I o ,9 - 7,75
4 .1 2.5 25 0 ,7 0.35 1,3 0,9 -
7.75
B. Conduc1e vcrti cale cu racordarc dircct:'i
5
- !-
I
0)
0.6 0.9
-
i
- -
6 -
_I
-
i
- I o,3
0,6 - 0,9
I
i
7 -
_ i
-
i
- O.J 0.6
!
- 0.9 I
8 -
I
- - - I oJ 0.6
!
- 0.9
:
9
'
i
2 . 0.35 1
I
0,7
.
- - - -
1
- -
.
C. Conducte \'ert icak cu r:i.cordare pri n bu1elie de eg. J presiunil or (BEP)
5
I
-
I
- -
I
- 0,3
! 0.6
I
-
I
0,9
I
6 OJ
'
0.9
- - - - 0,6 -
i
7
!
0,3 0,6 0.9 -
- 1
-
!
- -
8 - - - - OJ 0.6 -
I
0,9
9 -
- I
- ' 2 . 0.35 - - - 0.7
'
------- --

.. .;. .... ..; ....................... - . -.-- ii-i""'l_l _l ___ iil __ .. . .

Capitolul 4: Sisteme de incalzire


= 980,64 - 115,62 = 865, 02 Pa
G41 =
041
3600 =
2

30
3600 = 102,32 Vh
cp !J t -pm 4,18 20 0,968
circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E1 si P) se dimensioneaza dupa aceeasi metodolo-
gie calculand presiunile di sponibile corespunzatoare fi ecarui
nivel, dupa cum urmeaza:
a. racordare directa (tab. 4.2.23 A + B)
5
HMTH?= "(Ri + Z)-h".'
1
ai= 1485 11 - 165 15= 1319 96 Pa
0 Tm '
1 1
\
6 .
HMTH3 = "(R! +Z) - 2-h".'
1
a1 = 1677 67 - 2 16515 = 1347 37 Pa
D .L.. Tm '
1 1
1
7
HMrH
4
= ,- (RI +z)- 3 f-1'.'
1
ai = 205986-3- 165 15 = 1564 41 Pa
D L Tm ' ' '
1
8
HMTH5 = "(R!+Z)- 4 -h".'
1
ai = 2296 25- 4 -165 15= 1635 65 Pa
D L-- Tm ' ' '
1
unde:
g h (P;-Pd)=0,5 9,81 2.7 12,47 = 165, 15Pa
Presiunea disponibila obti nuta pentru fiecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
orizontale L(Rl+Z)[;
0
si a pierderi lor de sarcina locale in
modulul t ermohidraulic ZMrn.,. Dimensionarea circuitelor ori -
zontale urmand aceea$i metodologie cu respectarea condi -
tiilor imp use de relatiile 4.2.59 .. .4.2.62.
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C)
H:;r'f2 = I (Rl+Z),

Pa
6


= I (R! + Z)-2-r-r,::;
1
= 1327,28 - 2- 165, 15 = 996,68 Pa
5
7
H::'H = I(Ri +Z)-3

3 165, 15 = 1214,02 Pa
5
8
H:;ms= I(R!+ z) - 4 1-1;:::
1
= 2371,67 - 4 165, 15 = 1711,07 Pa
5
Presiunea di sponibila obtinuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele
L lnstalatii de incalzire
de racord ale BEP la coloana <.J e alimentare si a pierderilor
locale de sarcina in BEP.
Circui tul secundar se dimensioneaza asemanator circui -
tului 1, 2, 3 si 4, pierderea de sarcina fiind acoperita de o
pompa de circulatie montata pe acest circuit, ale carei ca-
racteri stici hidraulice se stabilesc in functi e de pierderil e de
sarcina $i debitele vehiculate, la fi ecare nivel, utili zand rela-
tiile 4.2.57 $i 4.2.58.
Tabelul 4.2.24. Valoarea coeficienfilor
de rezistenta locala, pentru retele bitub orizontale,
de conducte tip Polymutan (ex. 5)
Nr. Corp
Rdr Cpo
Curbc
TTS Tri
Robinet
rt,
tronson incal:tire r i d = 1,2 treccrc
A. Conducte orizontale cu di stribu\i e arborcsccnta
I 2.5 4 l ,13 2 0,3 OJ 0 .6 - 9.13
2 - - - - OJ 0,6 - 0.9
3 - - - 2 OJ 0.3 0,6 - 1,5
4 -
I
- - 2 0.3 - - 2 l.5 3,6
2. 1 2.5 4 . 1,13 03 I.3 0.9 - 10, 13
3.1 2.5 4 1.13 OJ I.3 0,9 - 10,13
4 .1 2,5 4 1.1 3 0.3 1.3 0 ,9 - 10.13
B. Conducte \'erti cale cu racorclarc clirccta
--
5 - - - - OJ 0,6 - 0,9
-
6
!
-
- - - 0 .3 0 ,6 - 0,9
7
I
- - - -
OJ 0.6 - 0,9
8 - -
-
- 0.3 0,6 - 0 .9
: I
9
I
!
2 OJ 0.6 -
I
-
- 1
- - -
C. Conducte venicale cu racorclarc prin butdie de eg. a presiun.il or (BEP)
5 - - - - 0,3 0.6 -
I
0,9
-
6 -
- I - l
- 0 .3 0 ,6 - 0,9
--
7 - - - - 0 ,3 0.6 - 0.9
8 0 .3 0.6
I
0,9 - - - -
I
-
9
!
- - - 2 0.3 - - - 0.6
Tabelul 4.2.23. Dimensionarea tronsoanelor ?i evaluarea pierderilor de sarcina,
pentru reJele bitub orizontale tip Polymutan (ex. 5)
Nr.
Q
G I Dn v R
rt,
z R I (Rl + Z) L( RI + Z)
trnnson [kW] [Vs] [111] [mm] [mis] [Palm] [l'a] [Pa] [l'a] Wal
A . Concl11c1e orizontale cu distribu11c arborescc:: nt ii
1 2.5
""" 1 '
15 0, 15 33 9, 13 i 99.73 264
I
363 ,73 363.73
0.057 - 6 ,4 .
-
2 4 .6 20 0.1 8 36 0 ,9 14 ,15 230.4 244.56 608.29
-
3 6 ,7 0.082 5.6 20 024 59 I ,5 41 ,95 330.-1 372.35 980.6-1
---
4
I
9 0 . 11 6,8 25 0,19 28 3,6 63, 1 190.4 253,5 1234. 14
2. 1 2 .1 0.026 1.3 15 0.1 3 25 10. 13 83, 12 32,5 11 5.62

RF
-
!
3 .1 2, 1 0 ,026 1.3 15 0. 13 25 10, 13 83 .J 2 32,5 11 5.62 T"
I RF
-t------
4 .1 2J oms 1.3 15 0,18 28 10. 13 83. 12 32.5 11 5.62
I
T" I
RF
13 _ Conduct.: vert1Cak cu r;icordare ducct:1
I
TS,:i
-
-!
5
i
9 (l.11 25 ; 0.19 28 0.9 15.77 2352 250,97 250 ,97
--
I
I
0.2 11 I s::i-
j
G
I
17 2 32 0.24 3 1 0 ,9
'
25 ,16 167 .-1 19256 413.53
----
'
7
I
25,-1
0.31 3
5 .4
')
0 ,3 1 63 0.9
i
4 1.99
I
340.2 382. 19 825.72
-' -
8 33.6 0.41-1 i 5.4 -IO 0,3 1
y,
0.9 -11 .99 I 194.4 236.39
!
1062 . 11
!
--- --
l
9 41 .4 0 .5 1 3 -10 0,38 53 0,6 42,06 159 210.06 1272.1 7
C. ConJucte vc11icale
5
I
9 0.11 -.J 8 .4 I 20 0 .3 1 87 0 .9
I
4 1.99
I
730.8
i
772.79 772.79
6 172 021 1 5.-1 I 25 0,38 9 1 0 ,9 63,09 -1'1 1.-1 554 .49 1327 .28
- -
7
I
25.4
I
0.3 13 -+
5 .-1
" )
0.3 1 63 0.9 ! -11 .99
I
3-10 .2 382,19 1709 .4 7 .)_
I
-
I
5,-=- 1
'
33 .6 ; 0 .-11-1 32 0.48 JO-I 0.9 100.6 561 .(>
i
662 .2 237 1.(17
-
I
I
I
I
<)
j
4 1.-1
I
0 .5 1 -10
I
0 .38 53 0.6
i
42.06 159 210,06 258 1.7.>
l. lnstalatii de incalzire
4.2. 8.5.2 Retele bitub cu dist ribut ie radiala
Exemplul de cal cul 6
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei instalatii
de incalzire bitub, cu circul atie fort ata si di stributi e indivi -
duala alcatuita in sistem radial. Caracteri sticile termi ce si
geometri ce sunt cele din figur a 4.2.25 b iar echi parea mo-
dul elor termohidrauli ce se considera de tipul celei prezenta-
te in figura 4.2.4 c pentru racordare directa cu di stribuitor D
$i colector C $i figura 4.2.4 e pentru racordare prin BEP cu
di stribuitor 0 si colector C. Se considera re\eaua de con-
duc te executata din o\el, cupru sau materi al termoplastic tip
polymutan.
presiunea necesara la baza coloanei este aceea$i, de-
oarece s-a pastrat confi gurati a ret elei verti cale de conducte
1
de la di stribu\i e arborescenta. Asti el, pentru:
a. racordare directii
HfS'{P = 1,5 g(ho + 4h + h 1)-(P; - Pd) =
= 1,59,8 1(1 ,5+42,7 + 0,65) 12,47 =: 2376,27 Pa
HB't' = 2 g(ho + 4h + h 1}-{P1 - Pd) =
= 29,8 1(1 ,5 + 42.7 + 0,65)12,47 =: 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
HB'C!' = 1,5g-(ho + 4h)-(P1 - Pei) =
= 1,59,81(1,5+42,7)12,47 =: 2257 Pa
HES'f' = 2 g(ho + 4h}-(P1 - Pd) =
= 29,81(1,5 + 42,7) 12,47 =: 3009 Pa
pierderile unitare de sarcina medi i corespunzatoare pre-
siunilor disponibile HfS'/f' $i H&!x sunt urmatoarele:
a. racordare directii
R = (1- 0,33) -H
0
t = (1 - 0,33) 2376,27 =
4189
Pa/m
min 'i,J 38 '
Li = 2{ho + 4h) + /1 = 2 (1, 5 + 42,7) + 13,4 = 38 m
R = (1 - 0,33) H
0
CX = (1 - 0, 33) 3168,35 =
5586
Pa/m
max 'i, I 38 '
b. racordare prin BEP
R . = (1 - o.33) Hae
min 'i,I
(1 - 0,33)-2257 =
6
1,
47
Pa/m
24,60
Li = 2(ho + 4h) = 2 (1,5 + 42,7) = 24,60 m
R _ (1 - 0,33) Hocx (1 - 0,33) 3009 =
81 95
Pa/m
max - 2) 24,60 '
O pentru retele din conducte din otel ce tac parte din re-
\eaua orizontala, di ametrele $i pierderile totale de sarcina
sun! centralizate in tabelul 4. 2.25, iar valoarea coefi cientilor
de rezisten\a locala in tabelul 4.2.26. Pentru coefi cientii de
rezisten\a locala L; s-au utilizat datele din tabelul 4.2.4,
\inand seama de configuratia retelei ori zontale din figura _ 1
1
4.2.25 b. Oiametrele tronsoanelor s-au stabilit in func\ie de
sarcina termi ca $i o rezisten\a termi ca medie cuprinsa in
banda Rmm ... Rm:ix, utili zand tabelul 4.2.3. Pentru circuitele
verti cale se men\in rezultatele ob\inute la exemplul 5
(tab. 4.2.19 B+C), deoarece configura\ia re\elei este aceea$i;
verifi carea rezul tatelor prezentate in tabelul 4. 2.25 se
face comparand pierderil e totale de sarcina cu presiuni le
di sponibi le calculate pentru fi ecare varianta de racordare.
a. racordare directii
- suma pi erderilor totale de sarcina pe circuitul modulului
MTH1
I(R! +Z) I(R! +Z) + I(R1+Z) =1727,60+938,09= 2665,69 Pa
T 1 S
in care: 2-(RI + Z} 1 sunt pierderile de sarcina pe circuitul eel
mai lung al di stributiei radiale de la ultimul ni vel (tabelul
4.2.25);
( ) sunt pi erderil e de sarcina pe circuitul vertical ,
RI + Z considerat identic cu eel de la aplicati a de la

Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.2.8.5. 1 (tab. 4.2. 19 B)
- conditia de echilibru hidrauli c este:
Hoc = 2376,27 < L{Rl+Z)T = 2665,69 < = 3168,35 Pa
rezulta o buna incadrare in limitele impuse.
b. racordare prin BEP
- suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul verti cal
este centrali zata in tabelul 4.2. 19 C considerand ca reteaua
ver ti cala are aceea$i configura\ie si incarcare termica.
9
I(Rl +Z) +ZaEP = 2383,30 +Z
8
EP [Pa]
S CV
- iar conditia de echilibru hidraulic
. 9
H[)C" = 2257 < L(Rl+Z)cv + ZaEP = 2383,30 + ZaEP <
5
< Hot' = 3009 Pa
este sati stacuta.
- caracteri sticile hidrauli ce ale pompei de circula\ie de pe cir-
cuitul secundar se stabil esc in ipoteza adoptarii schemei din
figura 4.2.4 e.
i nal\imea de pompare
Hpco = I(m+z), +Z,,,rHi = 1727,60 +ZMrH, [Pa]
in care ZMTHt se stabil e$te in concordanta cu rezistentele
local e introduse de echiparea MTH 1 pe circuitul secundar
pe tronsoanele dintre BEP $i 0 -C.
debitul pompei
Gpco = L,Oco -3600 =
9

00
3600 = 0,4 m
3
/ h
cP M Pm 4,18 -20-968,4
verifi carea rezultatelor obtinute pentru circuitele radial e
2, 3 $i 4 (fig. 4.2.25 b) ale caror pierderi de sarcina sunt
centralizate in tabelul 4.2.25 se face punand conditia de
echilibru hidraulic in raport cu circuitul 1.
Se considera ca la distribuitor $i colector (fig. 4.2.4 e) sunt
prevazute organe de reglare. la care se adauga $i capacita-
tea de di sipare a presiunii di sponibile neconsumate de catre
robinetul cu dubla reglare ata$3t corpului de incalzire. Pier-
derea locala de sarcina in organele de reglare. se de-
termina \inand seama de recomandaril e anterioare:
Tfw = f (Gx, Astfel:
- pentru circuitul 2
L(Rl+Z)i = L(Rl+Z)2 + 931,60 + 1727,60 Pa
unde
LZkF= 1727,60 - 931 ,60 = 796 Pa
Aceasta presiune este consumata in organele de reglare
de la di stribuitor-colector $i robinetul de la corpul de incal-
zire. Oebitul de fluid care circula prin aceste robinete este:
G? = Oc
2
-3600 -
2

10
-3600 ::::: 93,42 r/h
Cp M Pm 4,18 20 0, 968
- pentru circuitul 3
L(Rl+Z}r = L(Rl+Z)J + 749,60 + 1727,60 Pa
unde = 1727 ,60 - 7 49,60 = 978 Pa, presiune con-
sumata in robinetele de reglare indi cate la circuitul 2. De-
bitul de fluid
GJ = G2 = 93,42 l/h
- pentru circuitul 4
L(Rl+Z)r = L(Rl+Z)-1 + 713,40 + L:ZAF = 1727,60 Pa
unde 1727,60 - 713, 40 = 1014,20 Pa, presiunea con-
; sumata in robinetele de reglare indicate la circuitele 2 $i 3.
! Debitul de fluid:
G
4
= Oc
4
3600 co
2

30
3600 =: 102,32 r/h
cP .,1 t Pm 4,18 20 0,968
circuitele ori zontale corespunzatoare celorl alte niveluri
(E3. E2, E 1, $i P) se dimensioneaza dupa metodo-
. logie, luand in considerare presiunile di sponibile corespun-
! zatoare fi ecarui ni vel, dupa cum urmeaza:
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
a. racordare directii. (tab. 4.2.1 9 B $i 4.2.25)
H[f
7
H
2
= L{Rl+Z) fO + L(Rl+Z)f v - Hi/;' =
= 1727,60 + 254,80 - 165, 15 = 1817,25 Pa
co 6
HMTH3 =I(Rt+z) +I(Rt+Z) - 2 -Heta; =
D 1 5 CV Tm
= 1727,60+368,60 - 2 165, 15= 1765,90 Pa
co 7
HMT!-1
4
=I(Ri+Z) +I(R! +Z) - 3-Hetai=
D 1 5 CV Tm
= 1727,60+ 600,35 - 3-165,15 =1832,50 Pa
co 8
HMT/15 = I(Ri+Z) + I(Rt+Z) - 4 -Hetaj =
D 1 5 CV Tm
= 1727,60+76 1,09 - 4 165,15 = 1828,50 Pa
unde
H7/;i = 0,5gh(p; - Pd) = 0,59,812,7 12,47 = 165, 15 Pa
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fiecare nivel este
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe cir-
cuitele orizontale L(Rl+Z)fo $i a pierderi lor de sarcina locale
in modulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor
orizontale se face urmand aceea$i metodologie de calcul.
b. racordarea prin BEP
Considerand configura\ia re\elei verticale identica cu cea
DA
- Oc2
(' 2100 w
I. lnstalatii de lncalzire
de la exemplul de la 4.2.8.5. 1, pe baza rezultatelor cen-
trali zate in tabelul 4.2.19 C rezulta:
H[f TH
2
= 2..(Rl+Z)s -

= 620,5 - 165, 15 = 455,35 Pa

6
HMTH
3
='(Rt+ z) - 2 w
1
a
1
=998 5- 2 16515 = 668 20 Pa
D Tm ' ' '
5
7
HMTH
4
= '(Rt+z) - 3-Hera;=16465- 3-16515= 1151 05 Pa
D L- Tm ' ' '
5
8 .
= I(R! +z)-4 = 2035,3 - 4-165,15 =1374,7 Pa
5
Presiunea di sponibila ob\inuta pentru fiecare nivel este
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe con-
ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare $i pen-
tru acoperirea pierderilor de sarcina in BEP.
Circuitele radiale secundare se dimensioneaza ca $i in
cazul racordarii directe, pierderea de sarcina a acestora
fiind acoperita de o pompa de circula\ie montata in aval de
distribuitorul din dotarea MTHx (fig. 4.2.4 e). Caracteristicile
hidraulice ale pompelor se stabi lesc \inand seama de pier-
derile de sarcina in raport cu circuitul eel mai dezavantajat
$i debitul de fluid corespunzator tuturor consumatori lor de
pe nivel, utilizand rela\iile 4.2.57 $i 4.2.58.
!
'E
I ":
'(\J

0 pentru retele de conducte din cupru
___si_ - - - _L
ce tac parte din re\eaua orizontala,
diametrele $i pierderile totale de sarcina
sunt prezentate in tabelul 4.2.27, iar
valoarea coeficien\ilor de rezi sten\a
locala, in tabelul 4.2.28. Pentru calculul
coeficien\i lor de rezisten\a locala s-au
folosi t datele din tabelele 4.2.4. $i 4.2.8,
\inand seama de configura\ia re\elei ori -
zontale din figura 4.2.25 b. Diametrele
conductelor s-au stabi lit in func\ie de
sarcina termica $i rezisten\a termica
medie cuprinsa in banda Rmin 7 Rmax,
utilizand tabelul 4.2.7. Pentru circuitele
verticale se men\in rezultatele obtinute
la exemplul de la 4.2.8.5. 1 (tab.
4.2.2 1 B+C), considerand aceea$i con-
figura\ie a re\elei verticale.
I

LG = 5,4
1
HDc
Racordare directa
cu D $i C
Racordare cu BEP
si D - C
0 E3= 8,2 kW i
. E

___ _l
O E2 = 8,2 kW i
. E
_
0 E1 = 8,2 kW

_l
I
E
h
' (\J
I II
_5)_ '=--- --- -_l_
Op = 7,8 kW i E
' '
I

! II
I - . . . . . -
Fig. 4.2.25b. Schema de calcul pentru instalaJla b1tub cu c1rculat1e tortata pentru
consumatori individuali , cu racordare directa SEP cu distribulie radiala.
'------
verificarea rezultatelor prezentate in
tabelul 4.2.27 se face comparand
pierderil e totale de sarcina cu presiunil e
di sponibil e calculate pentru fiecare
varianta de racordare. Astfel, pentru:
a. racordare direct.a
- suma pierderilor totale de sarcina pe
circuitul modulului MTH,
9
I(Rl+Z)
1
= I,(Rl+Z),+ I(Ri+Z)=
5
= 1126,45+ 1511,92=2638,38 Pa
in care: L(Rt + Z)1 reprezinta pierderil e
de sarcina pe circuitul eel mai lung al
distribu\iei radiale de la ultimul nivel
(tab. 4.2.27);
( ) reprezinta pierderile de sar-
I RI + Z cina pe circuitul vertical,
5
considerat identic cu eel al
exemplului de la 4.2. 8.5. 1
(tab. 4.2.21 B).
- conditia de echilibru hidraulic este:
H81(!'=2376,27 Pa<L(Rl+Zj1-2638,38
Pa+ +ZBEP<H&lX=3168,35 Pa
rezulta o buna incadrare in limitele im-
puse, chiar dupa adaugarea pierderil or
I . lnstalatii de lncalzire
de sarcina aferente MTH 1.
b. racordarea prin BEP
- suma pi erderil or totale de sarcina pentru circuitul verti cal
este centralizata in tabelul 4.2.19 C considerand ca reteaua
verti cala are aceea$i configuratie $i incarcare termica.
9
I(Rt +Z) +ZaP = 2236,2 1+ZacP Pa
S CV
- iar conditia de echilibru hidraulic este:
. . 9
H[]'(p = 2257 < L(Rl+Z)cv + ZsEP = 2236,21 + ZaEP <
5
< HB'e = 3009 Pa
- caracteristi ci le hi drauli ce ale pompei de circul a\i e de pe
circuitul secundar se stabil esc in ipoteza adoptarii schemei
din fi gura 4.2.4e.
inal\imea de pompare
Hrco = I(Rt + z), + ZM)H, = 1126, 45-1-ZMrn. Pa
in care ZMT111 se stabile$1e \inand seama de rezistentele lo-
cale in trod use de echiparea MTH 1 pe circuitul secundar pe
tronsoanele dintre BEP $i 0-C.
debitul pompei
Gpco = IOco 3600 =
9

00
3600 = 0, 4 m
3
/ h
CPM p,,, 4,18 20968,4
verificarea rezultatelor obti nute pentru circuitele radiale
2. 3 $i 4 (fig. 4.2.25b) ale caror pierderi de sarcina sunt
centrali zate in tabelul 4.2.27 se face punand condi\ia de
echilibru hidrauli c in raport cu circuitul 1.
Metodologia de calcul este cea indicata la re\elele de
conducte din o\el. Astfel:
- pentru circuitul 2
L(Rt+Z)t = L{R!+Z)2 + L.ztF = 598 + LZtr= 1126,45 Pa
unde
LZAF = 11 26, 45 - 598 = 528, 45 Pa
presiunea consumata in organele de reglare de la di stri -
buitor - colector $i robinetul de la corpul de incalzire_
Oebitul de fluid care circula prin robinete
G
2
=
0
c
2
3600 = 2,
1
0 3600 :== 93,42 Vh
cP M Pm 4,18 20 0,968
- pentru circuitul 3
L{R!+Z)t = L{R!+Z)3 + = 4 78,80 + 1126,45 Pa
unde
= 11 26,45 - 4 78,40 = 648,05 Pa
presi unea consumata, de asemenea, in robinetele de re-
glare indicate la circuitul 2. Oebitul de fluid
GJ = G2 = 93,42 l/h
- pentru circui tul 4
L{Rl+Z)t = L{R!+Z)4 + = 448,80 + 1126,45 Pa
unde
= 1126,45 - 448,80 = 677,65 Pa
presi unea consumata de asemenea in robinetele de
reglare indicate la circui tele 2 $i 3. Oebitul de fluid
G
4
=
0
c 3600 =
2

30
3600 :== 102,32 Vh
cP M -pm 4,18 -200,968
Tabelul 4.2.25. Dimensionarea tronsoanelor retelei
orizontale evaluarea pierderilor de sarcina, pentru
conducte din otel, varianta distributiei radiale (ex. 6)
Nr. Q
L d v R
IC,
R 1 z ( Rl + z L(RI + Z
[kW] [m] [in) [mis] [l':vm] [Pa] [Pa] [Pa) [l'a]
I 25 13,4 3/8 026 100 11 ,4 1340 387,6 1n1.6 -
2 2. 1 9,4 3/8 0.22 70 ' 11..1 658 273 .6 93 1.6 FRF
-- - --
'\ 2. 1 6.8 3/S 0 ,22 70 11 ,4 476 273 .6 749,6 T' RF
-r,,
-
I
I
4 3/8 0 .25 90 11..I 360 353 ,4 1 7 Ll,4 PRF
--'
I
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
circuitele orizontale corespunzatoare celorl alte niveluri
(E3, E2, E 1 si P) se dimensioneaza dupa aceea$i metodolo-
gie, luand in considerare presiunile disponibile corespunza-
toare fiecarui nivel, dupa cum urmeaza:
a. racordare directa (tab. 4.2.2 1 B $i 4.2.27).
H!fTHZ = L(Rl+Z) f
0
+ L{R!+Z)f v - Hj::i =
= 1126,45 + 217,87 - 165, 15 = 1179, 17 Pa
co 6
HMTH3 = I(Rt+z) + I(Rt +z) - 2 Hetai =
D 1 5 CV Tm
= 1126,45+383,77 - 2 165, 15 = 11 79,92 Pa
co
7
HM1H4 = I(Rt+Z) + I(Rt+Z) -31--i:'ai =
D 1 5 CV Tm
= 11 26,45+ 1125, 16- 3 165,15= 1756,16 Pa
HMrHs =I(Rt +Z) co +Il'R/+Z) - 4 Hera1=
D 1 5 CV rm
= 1126,45+ 132\57- 4 165,15= 1787,42 Pa
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fi ecare nivel este
consumata pentru acoperirea pierderi lor de sarcina pe cir-
1 cuitel e orizontale L(Rl+Z)to $i a pierderilor de sarci na locale
i in modulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor
I
. orizontale se face aplicand aceea$i metodologi e de calcul.
b. racordare prin BEP
I Considerand configuratia retelei verticale identica cu cea
i
I
de la aplicatia de la 4.2.8.5. 1, pe baza rezultatelor centra-
li zate in tabelul 4.2.21, C rezulta:
H!fTH
2
= L{R!+Z)s - = 217,87 - 165, 15 = 52,72 Pa
6
HMTH
3
= "(Rt+Z) -2 Hetaj = 792, 16- 2-16515= 46186 Pa
D L Tm ' '
5
7
H';rH = I (Rt = 1125, 16- 3 165, 15= 629,71 Pa
5
8
= I(Rt+ = 1729,96- 4 -165, 15= 1069,36 Pa
5
I Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel este
; consumata pentru acoperirea pierderi lor de sarcina pe con-
11 ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare $i pen-
tru acoperirea pierderilor locale de sarcina in BEP.
; Circuitele radi ale secundare se dimensioneaza ca $i in
J cazul racordarii directe, pierderea de sarcina fiind acoperita
de pompa de circulatie montata in aval de distribuitorul din
I
dotarea MTHx (fi g. 4.2.4 e). Caracteri sti cile hidraulice ale
pompelor se stabilesc tinand seama de pierderil e de sarcina
. in raport cu circuitul eel mai dezavantajat $i debitul de fluid
corespunzator tuturor consumatoril or de pe nivel, utili zand
rela\iile 4.2.57 $i 4.2.58.
0 pentru retele de conducte din materiale termoplastice
tip Polymutan ce fac parte din re\eaua ori zontala, diametrele
$i pi erderil e totale de sarcina sunt prezentate in tabelul
4.2.29, iar valoarea coefi cien\ilor de rezistenta locala, in ta-
belul 4.2.30. Pentru calculul coeficientilor de rezistenta loca-
13 au fost folosite datele din tabelul 4.2.4, tinand seama de
confi gura\ia retelei orizontale din figura 4.2.25 c. Oiametrele
conductelor au fost stabilite in func\ie de sarcina termi ca $i
Tabelul 4.2.26. Valoarea coeficienfilor de rezistenta
locala U, pentru tronsoanele refelei orizontale, cu
distribu1ie radiala conducte din otel (ex. 6
Nr. Corp
Rdr Cpo
Cur he
v/v
1
TI'S
TTi I Robinet
Li;
tronson incalzire r/d = 4 trcccrc
I 25 4 ,0 2.0 3 - 0.3 - -
- i
2- I 11 .40
2 25 4.0 2.0 3 - 0.3 - - -
I
2 I 11,t!O
3 25 4.0 2,0 i :; OJ - - - 2 I [11.40
-l 25 4.0 2,0 3 OJ - -
I
-
i
2 I 11 ..10
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
rezisten\a termi ca medie cuprinsa 1n banda R min ... R m;ix,
utili zand tabelul 4.2. 9. Pentru circuitele verticale se men\in
rezultatele obtinute la exemplul de la 4.2.8.5. 1 (tab. 4.2.23
B + C), considerand aceea$i configuratie a re\elei verticale.
verificarea rezultatelor prezentate in tabelul 4.2.29 se fa-
ce comparand pierderil e total e de sarcina cu presiunile di s-
ponibile calculate pentru fi ecare varianta de racordare.
Astfel, pentru:
a. racordare direcm
- suma pierderilor totale de sarcina pe circuitul MTH 1
9
I(Rt+Z) = I(R! +Z) + I(R1+Z) = 568, 15+ 1272,17 = 1840,32 Pa
T t 5
in care: L(Rl+Z)t reprezinta pierderile de sarcinape circuitul
eel mai lung al distributiei radi ale de la ultimul nivel (tab.
4.2.29);
) reprezi nta pierderil e de sarcina pe circuitul ver -
RI + Z ti cal, considerat identi c cu eel de la exemplul de
la 4.2.8.5. 1 (tab. 4.2.23 8).
- condi\ia de echilibru hidraulic este
H[Q;n = 2376,27 < L{Rl+Zj? = 1840,32 < = 3168,35 Pa
rezulta ca pierderile de sarcina corespunzatoare circuitului
eel mai dezavantajos (circuitul 1) nu satisfac aceasta condi-
\ie (pierderile de sarcina fiind mull prea mici). Se recurge la
o regl are a robinetului cu dubla reglare de la corpul de in-
calzire OG1, unde treapta de reglare se stabile$te pentru o
pierdere locala de sarcina Zkr= 600 Pa. Debitul de fluid care
circula pe acest circuit, este:
G
1
= Oc
1
3600 = 2.
5
0 3600 = 111,211/ h
Gp /Jt Pm 4, 18 20 0,968
Treapta de reglare Tkr se stabile$te in functie de varianta
de armatura aleasa, utilizand dependen\a: Tkr = f (G1, Zhr )
Rezul ta:
L(RJ+Z)i = L{Rl+Z}1 + Zkr = 568, 15 + 600 = 1168, 15 Pa
iar condi\ia de echilibru pentru noil e valori
HfJ'!P = 2376,27 < L(Rl+Z)t + Zkr < H[)'t' = 3168,35 Pa
sau
H/J'c' = 2376,27 < 1840,32 + 600 < H!J'c1)( = 3168,35 Pa
conditie indeplinita.
b. racordare prin BEP
- suma pierderilor total e de sarcina pentru circuitul vertical
este centrali zata in tabelul 4.2.23 C considerand ca re\eaua
verti cala are aceea$i configurati e $i incarcare termi ca.
9
:l,(Rl +Z)cv +Z sEP = 258 1,l3+ZBl::P [Pa)
s
- iar condi tia de echilibru hidrauli c
' 9
H[J'(;n = 2257 < L(Rl+Z)Gv + Zat:P = 2581,73 + Zat:P <
5
< H[J'f!x = 3009 Pa
- caracteri sticile hidrauli ce ale pompei de circula\i e de pe
circuitul secundar se stabil esc in ipoteza adoptarii schemei
din figura 4.2.4 e.
inal\imea de pompare
7
I. de lncalzire
HPco = I(Rt+z). +ZMrH = 1168, 15+ZMrH [Pa]
\ 1 1
in care ZMrH1 se stabil e$te tinand seama de rezi stentele
locale introduse de echiparea MTH1 pe circuitul secundar.
Gpco = IOco 3600 =
9
,00 3600 = 0,4 m
3
/ h
GP .1tpm 4,18 20 968,4
verificarea rezultatelor obtinute pentru circuitele radial e
2, 3 $i 4 (fig. 4.2.25b) ale caror pi erderi de sarci na sunt cen-
trali zate in tabelul 4.2.29, se face punand condi\ia de
echilibru hidraulic in raport cu circuitul 1. Metodologia de
calcul este cea indicata la retelele de conducte din otel $i
cupru. Astfel :
- pentru circuitul 2
L{R!+Z) i = L{Rl+Z)2 + 2.Zf1r = 329,6 + LZAr= 1168, 15 Pa
unde 2.Zi1r = 1168, 15 - 329,6 = 838,55 Pa, presiune ce se
consuma in organele de reglare de la distribuitor - colector
$i robinetul de la corpul de incalzire. Debitul de fluid care
circula prin robinete
G
2
= Oc
2
-3600 = 2,
10
3600 = 93,42 l/h
GP .1t pm 4,18 200,968
- pentru circuitul 3
L{R!+Z)i = L{Rl+Z)3 + 2.Z#r = 264,6 + 2.Ziir= 1168, 15 Pa
unde 2.Ziir = 1168, 15 - 264,6 = 903,55 Pa, presiunea ce
se consuma in robinetele de reglare indicate la circuitul 2.
Debitul de fluid
GJ = G2 = 93,42 l/ h
- pentru circuitul 4
L{Rl+Z)i = L{R!+Z)4 + 2.ZAr = 293,37 + 1168, 15 Pa
unde: 1168,15 - 293,37 = 847,78 Pa, presiunea ce
se consuma in robinetele de reglare indicate in circuitele 2
$i 3. Debitul de fluid
G
4
= Oc
4
-3600 =
2

30
3600 = 102,32 l/h
GP M Pm 4,18 20 0,968
circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza dupa aceea$i metodolo-
gie, luand in considerare presiunil e disponibile corespunza-
toare fiecarui nivel, dupa cum urmeaza:
a. racordare direcm (tab. 4.2.23 B $i 4.2.29)
Hf;1TH
2
= L{R!+ZjfO + L{Rl+ZJfV -

=
= 1168, 15 + 250,97 - 165, 15 = 1253,97 Pa
co &
HMTH3 = I(Rl +Z) + I(Rt+z) - 2 Hetai =
D 1 5 CV Tm
= 1168,15+443.5- 2 165,15= 128 1,38 Pa
Tabelul 4.2.28. Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala D:, pentru tronsoanele retelei orizontale,
cu distributie radiala ?i conducte din cupru (ex. 6)
Nr. Corp
R<lr Cpo
Cur be
TTS Tri
Robinet I
II,
tronson lncalzirc rid = 1.2 trcccre
I 2,5 2 0 ,7 3 0 .35 I - - 2. 2,5 ! 11 ,25
2 2.5 2 0 ,7 3 . 0 .35 - - 2. 2.5 i II .25
3 2.5 2 0,7 3 0 .35 - - i 2. 2.s I 11 .25
"
i
2 .5 2 0,7 3 . 0 .35 - -
!
2 2.s I 11 .25
Tabelul 4.2.27. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina,
pentru conducte din cupru, varianta distributiei radiale (ex. 6)
Nr.
I
Q
I
G
I
I d o
I
v
I
R J{' Ch LI RLI
-
tronson (kW] [kg!h] [m] (nun] (mis] [Palm] [m] (m] (Pa]
I
i 2 .5
I
107.65
I
13.4 15 I
I
0 .23 1
I
65 3.93 17.33 11 26.45 -
I
2 ! 2. 1
I
90.U
I
9 .-1 15 I 0. 188
!
-1 6 3.6
I
13 598 i Tu ,
I I
!
I ---...,
I
I
I
I
TR; o
3 2. 1
I
90 .-1 3
I
6.8 15 I 0 . 188 -1 6 3.6 I 0 .4 -1 78.4
I ;
-
:
-I
I
2.3
I
9<J.0-I 4 15 I 0.22
I
55
i
4 . 16 l 8. 16 -1-18,S
I
TRF
I
i
I I
I. lnstalatii de incalzire
co 7
HMTH4 c_ I(R1-+Z) - 3Hete1 =
() I 5 CV Tm
= 1168, 15 + 825, 72 - 3 -165,15 = 1498,42 Pa
co 8
HMn1s = I(Rl+Z) + .L.(Rl+Z) - 4 -Heta1 =
D I 5 CV Tm
= 1168,15+1062,11 - 4 165,15 = 1569,66 Pa
Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare ni vel este
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe cir-
cui tele or izontale L(Rl+Z)co si a pierderil or de sarcina locale
in modulul termohi draulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor
ori zontale se face aplicand aceeasi metodologie de calcul.
b. racordarea prin BEP
Considerand confi gurati a retelei verti cale identica cu cea
de la exemplul de la 4.2.8.5. 1, pe baza rezultatelor pre-
zentate in tabelul 4.2.23, C rezulta:
HtfTH
2
= L(Rl+Z)
5
- = 772,79 - 165, 15 = 607,64 Pa
G .
= I( RI + z) - 2 = 1327,28 - 2 -165, 15= 996,98 Pa .
5
7 .
HMnr
4
= '(RI +z) - 3 Hetai = 1709 47 - 3 -165 15= 1214 02 Pa
D L.. Tm
1
' '
5
8
= I( RI + z) - 4 = 237 1,67 - 4 -165,15 = 1711,07 Pa
5
Presiunea disponibila obtinuta pentru fi ecare nivel este
consurnata pentru acoperirea pi erderil or de sarcina pe con-
ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare si a
pierderilor local e de sarcina in BEP.
Circuitele radiale secundare se dimensioneaza ca si in
cazul racordarii directe, pi erderea de sarcina fiind acoperita
de pompa de circula\ie montata in aval de di stribuitorul din
dotarea MTHx (fig. 4.2.4 e). Caracteristicile hidraulice ale
pompelor se stabil esc \inand seama de pi erderilor de sarci-
na in raport cu circuitul eel mai dezavantajat si de debitul
de fluid corespunzator tuturor consumatorilor de pe nivel,
utilizand relatiil e 4.2.57 si 4.2.58.
4.2.8.5.3 Retele bitub inelare
Exemplul de calcul 7
Se dimensioneaza di ametrele unei instalatii de incalzire
bitub cu circulatie fort ata si distributie individuala, alcatuita
in sistem inelar. Caracterist icile termi ce si geometrice sunt
cele din figura 4.2.25 c considerand ca reteaua de conducte
este alcatuita din o\el, cupru sau materi al termoplasti c tip
Polymutan.
presiunea disponibila la baza coloanei nu depinde de
materi alul utili zat pentru conducte, aceasta fiind ca si in a-
plicatiile precedente, stabi lita cu rela\iil e 4.2.43 a si 4.2.43 b
dupa cum urmeaza:
a. racordare directii
H3'(5' = 1,5-g(ho + 4h + h 1}-(P1 - Pd) =
= 1,59,81(1 ,5+42,7 + 0,65)-12,47 =: 2376,27 Pa
Hf)('! x = 2 g{ho + 4h + h i} (Pi - Pd) =
= 29,81 (1 ,5 + 4- 2,7 + 0,65)- 12,47 =: 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Hot = 1,5-g(ho + l/h}-{Pi - P11} =
= 1,59,81 (1 ,5+42,7)1 2,47 =: 2257 Pa
HE5'ex = 2- g (ho + 4h}-(P1 - Pd) =
= 29,8 1(1 ,5+42,7)- 12,47 =: 3009 Pa
pierderile unitare de sarcina medii corespunzatoare
presi unil or disponibile HE5't si HE5'8x se calculeaza cu rela\iile:
a. racordare directii
R _ = (1- 0,33)H;;'c _ (1 - 0.33) 2376,27 =
3097
Pa/m
min IJ 51,4 '
Li = 2-(ho + 4h} + (Ii + If + IJ + 11 + =
= 2( 1,5 + 4-2,7) + 3,4 + 2,8 + 3,2 + 4,0 + 13,4 = 51,4 m
R = (1 -0,33) Hoc (1 - 0,33) 3168,35 41,3 Pa/m
max L,1 51,4
b. racordare prin BEP
R = (1 - 0, 33) HQ(;' = (1 - 0,33) 2257 =
6147
Pa/m
min L,1 24,60 '
D = 2(ho + 4h) = 2(1,5 + 42,7) = 24,60 m
R = (1 - 0,33) H
0
9x = (1- 0,33)-3009 =
8195
Pa/m
max l) 24,6 '
O pentru retele de conducte din otel , diametrele si pier-
derile totale de sarcina sunt centralizate in tabelul 4. 2.31,
unde dimensionarea este tacuta separat pentru circuitul de
ducere si eel de intoarcere. Diametrele tronsoanelor de con-
ducte se stabil esc in func\i e de debitul de agent termic si
pierderea de sarcina unitara medie, utilizand tabelul 4-2.3.
Coeficientii de rezistenta locala centralizati in tabelul 4.2.32
s-au stabi lit in func\i e de configuratia retelei, iar valorile s-
au luat din tabelul 4.2.4. Pi erderil e de sarcina locale pentru
L.; = 1 s-au luat din tabel ul 4.2.5.
verificarea rezul tatelor central izate in tabelul 4.2. 31 se
obtine comparand pierderile totale de sarcina ale tuturor
circuitelor corpurilor de incal zire in raport cu MTHL Astfel,
pentru:
a. racordare directii
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc4
4r
L, (Rl +Z)
0
c, = L,(Rl +Z)
4
d+ L,(Rl+Z)
41
+ L, (Rl +Z) =
Ir
= 368+186,25+1388,50 = 1942,75 Pa
- pentru circui tul corpului de incalzire Qc3
Tabelul 4.2.30. Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala rt,, pentru tronsoanele refelei orizontale pentru
conducte tip Polyrnutan cu distribufie radiala (ex. 6)
Nr.
_ I Rdr Clo
Curbt
lTS TTi
Robinet

lronson mcalz1re
1
r/d = 2 lreccrc
I 2.5 i .J ; 1,13
3 03 - - 2 1.5 11 .53
2 2,5
I
.J 1. 13 3 0.3 - - 2 I .5 11 .53
3 2.5
I
4 1.13 , 3 . 0.3 - - 2 I .5 11 .53
'
.J
I
2.5
I
.J I .13 j 3 . 03 - -
'
2 I .5 \ 11 ,53
Tabelul 4.2.29. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina,
pentru conducte tip Polymutan, varianta distributiei radiale (ex. 6)
Nr.
I
Q G I d v R

z R I RI +Z
(kW] (Its) [m) (mm) [mis] (Palm] [Pa) [Pa) (Pa]
-
tronson
I I 25
!
0,03 1 13,4 15 0. 15 33 I 1.53 125 .95
.in,,
I
T
1
RF = WO Pa

-2-1 ,,
0 ,026 9 .4
I
15 0 ,13 25 11 53
I
9.J ,6 235 329.6 T2RF
- ------- --l
3 2. 1 0,026 (1.8
I
15 0.13 25 11,53 9.J .6
l
170 26.J .6
!
T' RF
i i
- -- --
4
') '
0.028 .J 15 0. 18 28 11 .53 181.37 11 2 29337 T"Rf'
_ _,
!
I
SU
Capitol ul 4: Sisteme de incalzire
4d r .fr
L,(Rl+Z)
0
c
3
= L,(Rl+Z)+ 2JR!+Zh
1
+ L,(Rl +Z) =
. d b
= 505,8+107,6+1285,7 = 1899, 1 Pa
- pentru pentru circuitul corpului de incalzire Oc2
4d I 4r
L,\Rl +ZJou = I,(R/ +Z)+ L,(Rl+Z)
21
+ L, (Rl +Z) =
?d d 3r
= 638,2+ 142,8+1213,7=1999,7 Pa
- pentru circ uitul corpului de incalzire Oc1
ld
'L,(Rl+Z)
0
c, = L, (Rl +Z)+ 2JRl+Z)
11
+ L, (Rl +Z)
4
r =
1d
= 875,2+60,3+1072,2 = 2007,7 Pa
Conditia de echilibru hidraulic impune ca intre pi erderil e
de sarcina pentru oricare circui t sa nu fi e o abatere relativa
Er mai mare 5 %. Pentru calculul abaterii medii relative se
ia ca referinta circuitul corpului de i ncalzire Oc1, care are
pierderea de sarcina cea ma1 mare.
Er-0:;, = L,(Rl+Z)a;;, - L,(Rl+Z)q;:, 100=
L, (Rl +Z)0:;,
2007,7- 1942,75 100= 3,23%
2007,7
I. de incalzire
Er- = L,(Rl+Z)a;:, - L,(Rl+Zh,, 100 =
0;:
3
L,(RI + Z)0:;,
2007,7 - 1899,1100 = 5,4 1%
2007,7
_ L, (Rl +Z)a;:, - L,(Rl +Z)a;
2
.
100
__
Er-0:;2 -
L,(Rl +Z)oc;,
= 2007,7- 1999,7 l OO= O
3
g:>/o
2007,7 ,
Valorile Er objinute arata ca numai circuitul corpului de in-
calzire Qc3 are o abatere relativa mai mare de 5 %. Pentru a
i obtine echilibrul hidraulic cu circuitul de referinta Oc1, se de-
1 termina gradul. de Tflf
3
a dubla reglare
ata!;>3t corpulu1 de incalz1re Qc3: TflF = f (ZRF , God, unde:
i Zf/P = L(Ri+ZJoc1 - L(Rl+Z)oCJ = 2077,7 - 1899, 1 = 108,6 Pa
i iar debitul de fluid
G =
0
c
3
3600 =
2

10
3600 := 93,42 Vh
QC3 c L1 t p 418 20 0 968
p m I I
i verificarea dimensionarii circuitului orizontal si verti cal
: pentru racordarea directa se face comparand suma pi erde-
! rilor de sarcina maxime de pe circuitul orizontal si pi erderilor
de sarci na de pe circuitul vertical cu
QJ03 1=2, 1kW
13. 1 = 1,3 m
= 2,3 kW
= 0,65 m "
DA
'


' ' .
' ---'
0

, 17 - 5,4 m

kxl--<i
:

:
'
'
:-i><l ,::;!,
0 ---'
, :::::--.....__ 0
9
= 4 1,-1 kW
lg = 3fi1--
Hoc
.
1
0 2.1 = 2, 1 kW
lz 1 = 1,3 m
Ou = 2,5 kWf1.r

--'LE.3__ _ - - - .
OE3 = 8,2 kW
_\'_E.2 ____ _
OE2 = 8,2 kW
-LE.!_ ___ _
OE1 = 8,2 kW
, p
-- -----
Op= 7,8 kW
j E
I r--_
, N

IE
. r--

' .c
j
i
' E
' r--
1 c;:
I .c
l
I II
' 0
' .c
I
Fig. 4.2.25c. Schema de calcul pentru instalafia bitub cu circulatie fortata pentru
consumat ori individual i , cu di stribupe inel ara.

presiunile di sponibile calculate in raport
cu baza coloanei. Pierderile de sarcina
de pe circuitul vertical se considera cu
aceleasi valori ca la exemplul de la
4.2.8.5. 1 intrucat configuratia retelei si
debitele de agent termi c sunt aceleasi
(tab. 4.2. 19 B).
9
L,(Rl+Z)co.cv = L,(Rl +Z)
0
c, + L,(Rl +Z) =
5
= 2007,7 +938, 09=2945,79 Pa
Hf)(p = 2376,27 < L(Rl+Z)co+cv = 2945,79
< HF)if' = 3168,35 Pa
Conditi a de echilibru este indeplinita.
b. racordare prin BEP
circuitul orizontal considerat secundar
conform schemei din fi gura 4.2.4d se
dimensioneaza la fel cu eel al racordarii
directe. Pi erderile de sarc ina sunt
acoperite de o pompa de circulajie cu
urmatoarele caracteri sti ci hidraulice:
inaltimea de pompare
H,,co = L,(RI +ZM1H, =
=2007,7+ZMrn, [Pa]
in care: ZMTH1 sunt pierderil e de sarcina
locale datorate componentelor din
MTH1
debitul pompei
GPco = L,Oco 3600 -
C L1 f p m
=
9
.oo 3600=0.4 m
3
/ h
4,18 20 968,4
circuitul ver tical are aceeasi
configuraj ie si aceleasi debite de agent
t ermi c pe tronsoane, ca in cazul
exemplului de la 4.2.8.5. 1, rezultand:
HB'C' = 2376,27 < L(Rl+Z)cv = 2383,3 <
H!J'/!' = 3168,35 Pa
in care:
I. lnstalatii de lncalzire
9
L(Rt+Z)cv = J:(Rt+Z) sunt pi erderil e de sarcina totale ale
.5
circuitului verti cal (tab. 4.2. 19 C)
tronsoanele afecente re\elelor ori zontale pentru celelalte
ni veluri (E3, E2, E 1 si P) se dimensioneaza urmand metodo-
logia de la apli catiil e precedente, luand in considerare pre-
siunea di sponibil a corespunzatoare fi ecarui ni vel. Astfel ,
pentru:
a. racordare directa (tab. 4.2.3 1 $i 4.2.19 B)
HlfTHZ = L(Rt+Z)oc
1
+ L(Rt+ZJs-cv - H{/;'
= 2007,7 + 254,8 - 165, 15 = 2097,35 Pa
6
HMTH3 = .L(RI + z) + .L(Rt + z) - 2. H':.ta1 =
D Oc, 5 CV Tm
= 2007,7+368,6 - 2-165,15= 2046,0 Pa
HMTH
4
= .L(Rt+z) + i(m+z) _ 3 . f-1':.t aj =
0 Oc1 5 CV Tm
= 2007,7+600,35 - 3165,15 = 2112,6 Pa
8
HMTHS = .L(Rt + z ) +I (Rt+ z) - 4 . H:
1
a1 =
0 Oc1 5 CV Tm
= 2007,7 +761,09- 4 165.15= 2108,19 Pa
in care: L(Rt+Z}oc
1
sunt pierderile de sarcina pe circuitul ori-
zontal (tab. 4.2.3 1) cu valoarea cea mai mare, circuitul Oc1.
f (Rt+ z) reprezinta pierderile de sarcina pe
cv nele conductelor vert1cal e situate 1n zona
x
H
eta1
Tm
superioara MTHx (tab. 4.2.19 B);
0,5g h(P; - Pd) = 0,59,81 2,712, 4 7 = 165, 15 Pa
este presiunea termi ca medie corespunzatoare unui nivel.
Presiunea di sponibila ob\inuta pentru fiecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderi lor de sarcina pe circuitele
ori zontale $i verticale corespunzatoare modulului termohi -
draulic. Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se
face aplicand metodologia expusa la dimensionarea circui-
telor corespunzator nivelului E4. Condi\ia de echilibru hi-
draulic este ca aceste pierderi de saryina sa nu depa$easca
presi unea di sponibila.
b. racordare prin BEP ltab. 4.2.19 C).
HlfTHZ = L(Rt+Z)s - H[;i = 620,50 - 165, 15 = 455, 35 Pa
6
HMTHJ = "'(Ri +Z) - 2Hetaj= 9985- 216515 = 6682 Pa
0 L Tm ' ' '
5
7


= I( RI +z) - 3

165, 15= 1151,05 Pa

5
B
= I(Ri + Z) - 4 H;:i = 2035,30 - 4 165,15 = 1374,7 Pa
5
Presi unea disponibila H!fTHx pentru fiecare nivel se con-
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
suma pentru acoperirea pierderil or de sarcina pe conductele
de racord ale BEP la coloana de alimentare. ln cazul in care
presiunea di sponibi l.3 nu poate fi consumata integral , se
i ntroduc organe de reglare pe circuitul de racord ale caror
trepte de reglare se stabil esc in functie de presiunea ramasa
neconsumata ZRF $i debitul de fluid Gx ce traverseaza ra-
cordul de la coloana la MTHx.
Tronsoanele ci rcuitelor ori zontale, pentru aceste ni veluri ,
se dimensioneaza aplicand metodologi a men\i onata la
circuitele de la ultimul nivel, conditia fiind de nedepa$ire a
vitezelor economice recomandate. Pi erderile de sarcina de
pe aceste circuite sunt acoperite de o pompa de circulati e
ale carei caracteri sti ci hidrauli ce (Hpco: Gpco) se stabil esc
analog circuitului nivelului 4.
0 pentru retele de conducte din cupru, diametrele $i pier-
deril e totale de sarci na sunt prezentate in tabelul 4.2.33, in
care dimensionarea este facuta separat pentru circuitul de
ducere $i intoarcere. Diametrele tronsoanelor de conducte
au fast stabi lite in func\i e de debitul de agent termi c si pi er-
derea de sarcina unitara medie, incadrata intre limitele ma-
xima $i minima, utilizand tabelul 4.2.7. Coeficientii de rezis-
ten\a locala au fost stabiliti in functie de configura\ia retelei,
valoril e acestora fiind alese din tabelul 4.2.4, iar lungimile
echivalente din tabelul 4.2.8. Rezultatele pe tronsoane sunt
prezentate in tabelul 4.2.34.
verificarea rezultatelor centralizate in tabelul 4.2.33 se
face comparand pierderil e totale de sarcina ale tuturor cir-
cuitelor corpurilor de incalzire in raport cu MTH i.
a. racordare directii
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc4
4r
.L(R1+z) = I(m+z) + I(Rt+z) + I(m+z) =
0 C 4d 4.1.d tr
= 2 10,5+ 171,6+ 1069,39 = 1451,49 Pa
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc3
4d r 4r
I(m+z) = I(RJ+z)+ I(Rt +z) + .L(RJ+Z) =
Oc3 3d d
3

1
2r
= 351,5 +184,46+866, 44 = 1402,4 Pa
- pentru circuitul corpului de incal zire Oc2
4 d r .fr
.L(Rt +z) = I(m+z) + I(m+z) + I(m+z) =
Oc2 2d d
2

1
3r
= 600,70 +184,46 +625,94 = 1411,10 Pa
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc 1
4d
I(m+z) = I(Rt+z) + .L(Ri+z) + I (m + z) =
O c 1 Id 1.1 4r
= 754,06+ 193,05+460,50 = 1407,61 Pa
Condi\ia de echilibru hidraulic impune ca intre sumele
Tabelul 4. 2. 31 . Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontal e evafuarea pierderifor de sarcina,
pentru conducte di n otef , varianta distribuJi ei inefare (ex. 7)
Nr. Q
L d v R
LI,
R I z (Rl +Z) E( RI +Z)
tronson (kW] (m] [in] (mis] [P:o'm] (Pa) (Pa) [Pa) (Pa]
Id
I
2.5
I
4 112 0.16 30 9.75 120 11 7 237 875,2
2d .J .6
I
3 ,2 3/4 0 ,22 35 0,85 I 12 20,4 132 . .J
:
638.2
I
3d 6.7 2,8
I
Y.J 0 ,24
'
40 0,89 I 12 25.8 1
i
I 37.8 I
505.8
.Jd
:
9
!
3,-1 3/4 0 32 70 2.6 238 130 368 368
Ir
I
:u 3, 1
I ,,
i
0. 15 25 :: .3 77,5 253 102 .S I 388 ,5
,_
- -
2r I 4.4 3 ,2
I
3/4
i
0.15 18 IJ J 57,6 1-1 ,4 72
I
1285,7
-
I
r
l
3r 6,5 3.35 3/4 0.22 35 I.OJ I 1725 24 .25 I 4 1,5 12 I 3.7
-- -
4r 9 13,.J 3/-1 0,32 70 2.6 942,2 130 1072.2 1072.2
I. I 2,5 0.65
1/2 -H,1 6
30 3,-1 195 40.X 60.3
--- --
2. 1
j 2 . 1 I
I ,3
1/2 -- 0, 13
20 14.6 26 I 16,8 14 2.X -
--- --- ---
3. 1
-
JJ J/2 I 0. J3 20 13.6 26 8 1 .6 107.6
---
112 r o . 5 I
-1
----
.1.J
0.65 25 15,5 16 .25 1705 186.25 l
-
-_- _ - __. _- -- ----- - .-------- ----- -
... .. . - . - ---- -
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
pierderil or de sarcina in rapor t cu fi ecare circuit sa nu fi e
o abatere medi e relati va Er mai mi ca de 5 %. Pentru
calculul abater ii medii relative se ia ca referinta circuitul
corpului de incalzire Oc4, care are pierderea de sarcina
ce.a mai mare.
I(R1 +z)
0
_ - z)
0
_
= t . 4 . 1 -100=
r- Oc
1
I(Rl +Z)
Oc
= 1451,49 - 1407,61100 = 302%
1451,49 '
I(Ri+Z)Q - I (Rl +Z)Q
=
4
. -100 =
r- Oc2 I(R! + z)
Oc
= 1451,49 - 1411,10_ 100 = 2,78%
1451,49
I(R1+ Z)
0
- I(Rl +Z)
0
. -
4
C3 . 100 =
r- OC3 - I(Rt + z)
Oc
= 1451, 49 - 1402,40 100 = 3 38%
145 1,49 '
Abaterile medii relative & pentru toate circuitele sunt sub
5 %, rezultand ca dimensionarea este bine facuta.
verificarea dimensionarii circuitului orizontal $i vertical
pentru racordarea directa se face scriind conditia de echili -
bru hidraulic.
9
I(Rl +z) = I(m+z) + I(Rl +Z) =
co. cv Oc 4
5
= 1451,49+ 1511,92 = 2963,4 1 Pa
Hf)'t = 2376,27 < L(Ri+Z)co,cv = 2963,4 1 < Hf!Z = 3168,35 Pa
unde pi erderil e de sarcina de pe circuitul vertical s-au con-
siderat cele din exemplul de la 4.2.8.5.1, configuratia rete-
lei $i debitele de agent termic fiind acelea$i (tab. 4.2. 19 A).
b. racordarea prin BEP
circuitul orizontal considerat secundar conform schemei
din figura 4.2.4d se dimensioneaza la tel cu eel al racordarii
directe. Pierderile de sarcina sunt acoperite de o pompa de
ci rculatii ale carei caracteri sti ci hidraulice sunt urmatoarele:
inal\jmea de pompare
HPco= I(Rt+ z) +ZMTH = 1451,49 + ZMrH (Pa)
Oc
4
1 l
in care ZMnn sunt pierderil e de sarcina locale datorate
L lnstalatii de incalzire
componentclor din MTH 1
debitul pompei
GPco= IOco 3600 =
9
.oo 3600 = 0,4 ffil/ h
Gp .1 t Pm 4,18 20 968,4
circui tul verti cal are aceea$i geometri e $i aceleasi debite
de agent termi c pe tronsoane, ca in cazul exemplului de la
4.2.8.5. 1 (tab. 4. 2.21 C), conducand la acelea$i rezultate,
$i anume:
HfJt = 2376,27 < L(Rl+Z)cv = 2236,21 < = 3168,35 Pa
9
in care L(Rl+Z)cv = X(Rl+Z) sunt pi erderile de sarcina total e
5
ale circuitului vertical (tab. 4.2. 19 C)
Conditi a de echilibru hidraulic nu este indeplinita fiind ne-
cesar adoptarea uneia din variantel e urmatoare:
- redimensionarea unor tronsoane ale circui tului verti cal;
- prevederea unei pi ese de reglare in amonte de MTH1;
- prevederea unei piese de reglare la baza coloanei , pe
una din conducte sau pe ambele conducte.
Pentru ori care din variantele adoptate conditia de echil i-
bru hidrauli c ia forma:
HES'!!' < L(Rl+Z)cv + zXF < Hb'E"
de unde se obtine pierderea de sarcina locala suplimen-
tara ce trebuie introdusa pe reteaua verticala:
H"iax - Hmm
zv = DC DC
RF 2
3168,35- 2376,27
396
,
04
Pa
2
In acest caz rel atia de echil ibru devine:
Hf5(? = 2376,27 < (2236,21+396,04)=2632,25 < Hf!i;"" = 3168,35 Pa
Pentru disiparea excedentului de presiune de 396,04 Pa
se poate recurge la:
- redimensionarea tronsonului 9 (tab. 4.2.2 1 C) solutie ne-
justifi cata, deoarece ar conduce la viteze prea mari in
conducte;
- prevederea unor organe de regl are cu stabi lirea treptei
de reglare TRF = f (Gx, zXF) urmand metodologia cunoscuta
in care: zXF = 396,04 Pa, iar de debitul fluid:
Gg= Og 3600 =
9

00
3600 = 400,37 Vti
GP !il pm 4,18-20 -0,968
tronsoanele retelelor orizontale pentru celelalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza dupa aceea$i metodol o-
gie, luand in considerare presiunea disponibila corespunza-
toare fi ecarui nivel. Astfel, pentru:
a. racordare direct.ii (tab. 4.2.33 si 4.2.2 1 8)
Tabelul 4.2.32. Valoarea coeficientilor de rezistenta locata LE;, pentru tronsoanete retelei orizontale pentru conducte
din otel varianta distributiei inelare (ex. 7)
Nr.
tronson
Robinet
trcccrc
--1-d--+ll _ 1 ___ 2 __ .......... l __ l__0_.3_-+----v-,d-1-v
2
_d_=_0_.1_61_0_1 2 = o_.7_J ___ -+-_o_.2_5_.I 0.7 _ 9.75
. - 2d . _ ---+----+---l- _0_.3_-+---- -v
2
iv
3
d = o,21m.1.J =_ o.n ___

3d - "3J/v4d = 024/0.32 = 0.75 014 r-- - 0.89
l-- 4_d _ +-- = -ir- = ii -:.> I 21 Oo.3 .3 ii - -o 1 o 2- 1 = 1 2.6
I r ; _ I v
1
/ v
2
, = 0, 15'0,15 = I , ----+--------+---2_.3_ -l
1------+-
I - 1 - I - ! l OJ i ' 2/v3, = 0.15'0,22 = 0.68 0.26 i 0.75 - , 1.3 1
,___ 3_r __ j _-_j - -- l ------.-----,-.,-/ -v-,, -=-0_.2_2_/0_.3_2_=_ 0-- .6-9----,--0-.2-6 _ _,!r-o-,7-5-;--_-- -r- 1.01
4r l - : - I - 2 0.3 : - -
1
- 2 I = '.2 i 2,6
+t - i 1-2 1 - ! ,,, tv4, = 0,1GtoJ'.' = o.)_- ___ ___ , __,l_o_.9 _ -+-__ -___ ,1
1
___ 3_.4 _ _.
2. 1 , 25
1
. .J I
1
1 2 I 1 0.3 I ,.,,iv
1
d= 0. 13/0.:!2 = 05 9 i
1
1
_s __ -_+-------- 1 1-1 .6
I - I - " 2./v
31
= 0.1310.'.'2 = 0.5lJ I - I
l--=----1---"-1--25-T-.j - 1 2 ! I 0.3 : V31iv2d = 0.13/0.22 = 0.59 ii, 3_.5 I - - 11 .
-1 - I i - I v, /v
2
, = 0.1 3/0.15 .= 0.86 1.3 I _ _
4 . I
1
- -- 7 5--t-.j ! - ; 1--I ---0-J ---,ic-- ____

0,47 ----+i- 0- _-7--+\--_--'-1-------1--15 5

2r
J. lnstalatii de incalzire
H(f TH
2
= L(Rl+Z)oc
4
+ L(Rl+Z)s cv - =
1451,49 + 217,87 - 165,15 1504,21 Pa
6
HMTH
3
= I(Rt +z) i I(Rt+z) - 2-1-f..
1
"'=
0 Oc 4 5 CV Tm
=145 1,49+383,77-2 165, 15 = 1504,96 Pa
7
HMTH4 = I(RtiZ) +I(Rt+z) - 31-f..ia,=
0 Oc 5 CV Tm
= 145 1,49+ 7 16,77-3 165, 15 = 1762,8 1 Pa
8
HMTHS= I(Rt+Z) + I(Ri+Z) - 4 H':.
13
i =
D Oc 4 5 CV Tm
=145 1,49+132 1, 57 - 4 165,1 5 = 2 11 2, 46 Pa
in care L{R!+Z)oc
4
sunt pi erderil e de sarcina pe circuitul
orizontal (tab. 4.2.33).
f (Rt i z) reprezint a pierderil e de sar_ci na tronsoa-
cv nele conductelor vert1cale situate 1n zona su-
x perioara MTH, (tab. 4.2.21 B);


= O, Sgh(P1 -Pd) = 0,59,8 12.7 12,47 = 165,15 Pa - este
presi unea termica medie corespunzatoare unui nivel.
Presiunea di sponibila obti nuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
orizont ale si pierderil or de sarcina locale la MTH .
Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se face
aplicand metodologia expusa la dimensionarea circuitelor la
nivelul 4. Pierderile de sarcina obtinute nu trebuie sa depa-
$easca presiunea di sponibila.
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.2 1 C)
H(fTH
2
= L(Rl+Z)
5
- 217,87 - 165, 15 = 52,72 Pa
6

2 H;::'= 792, 16 - 2165,15 = 461, 86 Pa

5
7


= I( z)- 3 = 11 25,16 -3 165, 15 =629,79 Pa
'
8
HMT/-IS = '(Rt + z) - 4 . wlaj =1729 96 - 4 -16515 = 1069 36 Pa
D L Tm ' ' '
5
Presiunea di sponibila (H/j") pentru fiecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderi lor de sarcina pe conductele
de racord ale BEP la coloana de alimentare. in cazul in care
presiunea di sponibila nu poate fi consumata integral, se
introduc organe de reglare pe circuitul de racord ale caror
trepte de reglare se stabil esc in functie de presiunea ramasa
neconsumata si debitul de fluid Gx ce traverseaza racordul
de la coloana la MTHx.
Tronsoanele circuitelor orizontale, corespunzatoare aces-
tor ni veluri , se dimensioneaza aplicand metodologia mentio-
nata la circuitele de la nivelul 4, conditia fiind de incadrare
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
in plaja de vi teze economi ce recomandate. Pi erderil e de
sarcina de pe aceste circui te sunt acoperite de o pompa de
circulatie ale carei caracter isti ci hidrauli ce (HPco; GPco) se
stabil esc analog circuitului ni velului 4.
0 pentru retele de conducte din material termopl astic tip
Polymutan, di ametrele si pierderile totale de sarcina sunt
prezentate in tabelul 4.2.35 unde dimensionarea este facuta
separat pentru circui tul de ducere $i intoarcere. Di ametrele
tronsoanelor de conducte s-au stabilit in functi e de debitul
de agent termi c si pierderea de sarcina unitara medie,
utilizand tabelul 4.2.9. Coeficientii de rezistenta locala s-au
stabilit in functi e de confi guratia retelei, rezultatele obtinute
fiind centralizate in tabelul 4.2.36. Valoril e acestora au lost
alese din tabelul 4.2.4, iar pierderil e de sarcina locale calcu-
late cu relatia 4.2.54.
verificarea rezultatelor centralizate in tabelul 4.2.35 se
obtine comparand pierderi le totale de sarcina ale tuturor
circuitelor corpurilor de incal zire in raport cu MTH 1. Astfel,
pentru:
a. racordare directa
- pentru circuit ul corpului de i ncalzire Oc4
4r
I(Rt +Z) = I(Rt +Z) + I(Rt +Z) + I(Rt +Z) =
0 c4 4d 4.1.d Ir
= 140,76+160,24+858,53 =1159,53 Pa
- pentru circuitul corpului de incalzire OcJ
4d r 4r
I(Rt +z) = I(Rt+z)+ I(Rt+z) + I(Rt+Z) =
Oc 3 3d d
3

1
2 r
= 314,35+113,97+739,80 = 1168, 12 Pa
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc2
Tabelul 4.2.34. Valoarea coeficienfilor de rezistenfa
locala pentru tronsoanele refelei orizontale pentru
conducte din cupru cu distributie inelara (ex. 7)
Nr. Corp
Rdr Cpo
Cur be
ITS rri
Robinel

lronson incalzire r/d = 1,2 trccere
Id 2.5 I 2 0 .7 0 .35 OJ - - 5,85
2d - - -
I
0.35 03 -
- 0,65
3d - - - - ' 0,3 - - 0.3
4d - - - 2-0.35 - - 2 2.5 5.7
Ir - - 0.7 0,35 - 0,6 - 1,65
2r - - - 0,35 - 0,6 - 0.95
3r - - - - - 0,6 - 0.6
4r -
'
- - 2 . 0 .35 - - 2 2,5 5.7
I. I 2,5 2 0.7 0.35 - 0,9 -
I
6 A5
2. 1 2.5 2 0.7 ' 0.35 13 ' 0.9
- 7 .75
3. l 2.5 2 U.7 0.35 IJ 0.9 ! - 7,75
4. l 2.5 2 0.7 0,35 ! I J - - 6.85
Tabelul 4.2.33. Dimensionarea tronsoanel or refelei orizontal e evaluarea pierderi lor de sarcina,
pentru conducte din cupru, varianta distribufiei inelare (fig. 4.2.25c)
Nr.
lronson
Id
Q
[kW]
2.5
G I d S v R LI:, lech LI I R I L( Rl + Zl
[kg/h] [m] [mm] [mis] [Palm] [m) [m] [Pa] !Pa)
107.65 4 j 18 l I 0. 151 ! 24 5,85 2,39 6,39 153,36 754.06
, ______ ,___ ----; -----+----+---- +---- +---+----!--- ---+-----+--- +-----!
2d 4.6 198,08 3.2 18 . l 0.28 70 0,65 I 0.36 I 356 249.2 600,7
- -l, - 6- 7----;--2-8_8_.5_2_ +---2-.8- --t-i- 2_2__1 __
, 387.56 3,.J i 28 - 1 0 .22 25 s::__ j ___ s_.0 _2_+-_8_A_2_ -+-_2_10_.s _-+--_ 2_1o ___ 'i__,
_- ,, 99.04 3. l 15 . l 0.22 55 0.59 3.69 i 202.95 1069,39
2r , 4,..1 189,47 3.2 I 18 l I 0.269 65 - -3-.7- - +1- 24_0_.5_+-_8_6_6_.4_.J--l
4
3rr _ 1 --- ll
11
.5 279.9 3.35 I 22 l _ _ o._2s5_ +--_ .J_4--l __ o_.6_ -+i ___ o_:-1_1--1 __ 3_.7_6_ -+-_l_65_,4 _4_ 1 __ 6_2_5._94_' _
387.56 13.4 i 28 I 0 .22 25 5.7 5,0::'. 18.42 460.5 460 .5
I.I -- I _ 2.5 107,65 0,65 l 5 l 0 .231 2.32- t- - 2-.9-7- -+--1-93- ,0 - 5--t--_ --
2. l 2. l 90.-1 3 l ,3 15 l U. 188 4(> - 2.7 1 4,01 184,46 -
, l I 2 l= ____ _ -__ -=- I ._l _88 -+- _ 4_6 __ 7_.7_5 _ _._ _____ 2_.1_1 __,1 __ 4_.0_1_ -+-_l _84_.4_6--t-----;
4.1 2.3 99.U.J 0.65 l 15 I 0.22 ' 55 6.85 I 2_-17 3,1 2 171.6 ! -
r,
__ ..;;::... ...................................... iili111mi 11-iii i . - .--.- iii- 111
. --- -- - ---- - /
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
old r 4r
I(Rl +z) = I(Ri +z) + I (Rt +z ) + I(Ri+Z ) =
Dc2 2d d 2. l Jr
= 438, 99+ 113,97+635,20 = 1188,16 Pa
- pentru circuitul corpului de incalzire Oc1
4d
I(Rl +Z) = I (Ri +Z) + I(Ri +Z) + I (Ri +Z) =
Oc
1
1
d 11 4 r
= 660,89+ 43,62+ 420,77= 1125, 28 Pa
Condi\i a de echilibru hidrauli c impune ca intre pi erderil e
de sarcina pentru ori care circuit sa nu fi e o abatere relativa
& mai mare de 5 %. Pentru calcul ul abaterii medii relative
se ia ca referinta circuitul corpului de incalzire OC2, care are
pierderea de sarcina cea mai mare.
I(Ri +Z) - I(Ri +Z)
= D , ___ '.!?Cl. 100 =
r-De, I (Rt + z)
De2
= 1188,16- 11 25,28 -100 = 5 29%
1188,16 .
I(Rt + z)
0
- I(Rl +z)D
= .
r-De3 I(Rt +z)
De?
= 11.88, 16 - 1168, 12 100 = 1 68 %
1188, 16
I(Rt +z) - I(Rt+ z)
= D .
r-Oe, I(Rl +Z )Oc,
= 1188,16- 1159,53 100 = 2, 41 %
1188,16
Rezulta ca numai circuitul corpului de incalzire Oc1 are o
abat ere relativa mai mare de 5 %. Pentru a-i ob\ine
echilibrul hidraulic fata de circuitul de referinta Oc2, se deter-
mina gradul de TR<;:c ' a robinetului dubla reglare
ata$3.t corpului de incalzire Oc 1, unde TRf' = f (ZR<;:c '. GoCT},
ZRi=c ' = L(Rt+Z)oc
2
- L{Rl+Z)oc
1
= 1188, 16 - 1125,28 = 62,88 Pa
iar debitul de fluid
G - Oc3 3600 = 2.
5
0 3600 = 111, 21 Vh
De, - GP t1 t Pm 4,18-20-0,968
verifi carea dimensionarii circuitului ori zontal $i verti cal
pentru racordarea directa se ob\ine comparand suma pier-
deril or de sarc ina maxime de pe circuitul orizontal $i pierde-
ril e de sarcina de pe circuitul verti cal, cu presiunile di sponi -
bil e calculate in raport cu baza col oanei. Pierderil e de sar-
cina de pe circuitul verti cal se considera cu acelea$i valori
ca in exemplul de la 4.2.8.5. 1 deoarece configura\i a re\elei
$i debitele de agent termi c sunt accl ea$i (tab. 4. 2.23 B)
. 9
I(Rt 1- I (Rl +Z) -=
CO<CV De? 5
= 1188, 16+ 1272, 17 = 2460,33 Pa
Hf)'t = 2376,27 < L{Rl+Z)co,cv = 2460, 33 < Hf)'t' = 3168,35 Pa
Conditi a de echilibru hidrauli c este i ndeplinita.
b. racordare prin BEP
circui tul orizontal considerat secundar conform schemei
din fi gura 4.2.4d se dimensioneaza la fel cu eel al racordarii
directe. Pi erderil e de sarcin<"i sunt acoperite de o pompa de
circulatie ale carei caracteri sti ci hidraulice sunt urmatoarele:
i naltimea de pornpare
HPcD =I, (Rt 1 z) +ZMrn - 11 88, 16+ZMrn [Pa]
Oc
2
1 ,
i n care Z1.1TH1 sunt pierderi le de sarcina locale datorate
componentelor MTH ,_
debitul pompei
I. de incalzire
3600 =
9
.00 3600 = 0,4 m3/h
c
0
M -pm 4,18-20-968,4
circuitul verti cal are aceea$i confi gura\i e $i acelea$i
' debite de agent termi c pe tronsoane, ca in cazul exemplului
; de la 4.2.8.5. 1, rezultand:
HEJ'c = 2376,27 < L(Rt+Z)cv = 2581,30 < = 3168,35 Pa
in care:
9
I(Ri +Z)C\/ = I(Ri +Z)
5
- reprezinta pi erderil e de sarcina to-
tale ale circuitului vert ical (tab.
4.2.23 C)
tronsoanele re\elelor ori zontale pentru celelalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza du pa aceea$i metodolo-
gie, luand in considerare presiunea disponibila corespunza-
toare fi ecarui nivel. Astfel , pentru:
a. racordare directa (tab. 4.2.35 $i 4.2.23 B)
H/f1"H
2
= L(Rl+Z)oc
2
+ L(Ri+Z)s-cv - =
= 118816 + 250,97 - 165, 15 = 1273,98 Pa
6
HMTH3= I(Rt+z) + I(Rt + z) - 2- H':ia; =
D De2 5 CV Tm
= 1188, 16+ 443,53- 2-165,15= 11301,39 Pa
7
HMTH
4
= I(Rt+z) + I(Rt+z) - 3-H':'ai =
D De2 5 CV Tm
= 1188, 16+ 825,72 - 3 165,15= 1518,43 Pa
8
HMTHS = .I(Rt + z ) + I(Rt + z ) - 4 . f-1':
181
=
D De2 5 CV Tm
= 1188, 16 +1062, 11- 4 -165,15= 1589,67 Pa
in care L(Ri+Z)oC2 sunt pierderile de sarcina pe circuitul ori-
zontal (tab. 4.2.35), cu valoarea cea mai mare, circuitul Oc2;
f (Rt + z) sun! pi erderil_e de sarcina _pe tronsoanele
x cv ductelor vert1cale situate 1n zona supenoara a
MTHx (tab. 4. 2.23 B)
Hf/;'= 0,5-gh-(p; - Pd) = 0,5 9,81 2,70 12, 47=165, 15 Pa -
este presiunea termi ca medie corespunzatoare unui nivel.
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe circuitele
orizontale $i verti cale corespunzatoare modulului termohi -
drauli c. Di mensionarea tronsoanelor circuitelor ori zontale se
face aplicand metodologia expusa la dimensionarea circuitu-
lui nivelului 4. Condi \ia de echilibru hidraulic este ca aceste
pierderi de sarcina sa nu depa$easca presiunea disponi bi la.
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C)
H{fTH
2
= L(Rt+Z)s -

= 772,79 - 165, 15 = 562,64 Pa
6
HMTH
3
=" (Rl +Z) - 2 Hetai "' 1327 28- 2 165 15 = 996 98 Pa
D Tm ' ' '
5
7


= I(Ri + z)- 3

165, 15 = 1214,02 Pa
' '
8
HMJHS = .I(RI + z ) -- 4. Hetaj =- 2371,67 - 4 -165, 15 = 1711,07 Pa
0 Tm
5
Presiunea disponi bil a (H!fTH') pentru fi ecare ni vel se con-
suma pentru acoperirea pi erderil or de sarcina pe coloana $i
pe conductele de racord ale BEP la coloana de alimentare.
in cazul in care presiunea di sponibil a nu poate ti consumata
integral, se introduc organe de reglare pe circuitul de racord
ale caror tr epte de reglare se stabilesc i n functi e de
presiunea ramasa neconsumata ZfJF $i debitul de fluid Gx ce
traverseaza racordul de la coloana la MTHx.
Tronsoanele circuitelor orizontale, pentru aceste niveluri,
se dimensioneaza aplicand metodologia men\ionat a la cir-
cuitele de la ultimul ni vel, condi\ia fiind de nedepasire a
I. lnstalatii de incalzire
vitezelor economice recomandate. Pi erderil e de sarcina de
pe ;:iceste circuit e sunt acoperite de o pompa de circulatie
ale carei caracteri sti ci 'hidrauli ce (HPco; GPco) se stabil esc
analog ci rcuitului nivelului 4.
4.2.8.6 Dimensionarea conducte/or instalaJiilor de incalzire
monotub, cu circulafie forfata, pentru consumatorii
individuali
Metodologia de calcul tine seama de urmatoarele particu-
laritati :
- reteaua de di stributi e a agentului termic la corpuril e de
incalzire est e monotub, putand fi alcatuita ca retea de plinta
sau ingropata (fig. 4.2. 18). Racordarea corpurilor de incalzire
la re\eaua ori zontala monotub se face cu armaturi de regla-
re unica (ARU), care permit racordarea jos- jos sau sus- jos.
- coloanele de alimentare sun! de tipul bitub alimentand
re\eaua monotub orizontala prin modul e termohidraulice
(MTH), prevazute cu componente care:
permit racordarea directa;
includ BEP.
- dimensionarea tronsoanelor de conducte de la coloane
se face la f el ca in cazul instalatiilor bitub pentru consuma-
torii individuali ;
- reteaua orizontala de alimentare este de tip arborescent
sau inelar, urmand criteriile de alcatuire $i dimensionare
specificate la 4.2.8.4.2 $i 4.2.8.4.3.
Opera\iile ce particulari zeaza metodologia de calcul a in-
stal atiilor monotub ori zontale tin seama de urmatoarele:
alcatuirea schemei de calcul evidentiaza tipul de arma-
tura de racordare unica ARU pentru alimentarea corpului de
incalzire jos-jos sau sus- jos (fig. 4.2.26 a, b)
debitul masic de agent termic ce traverseaza conducte-
le orizontale este constant $i se cu relatia:
(4.2.64)
debitele masice de agent termic corespunzatoare cor-
purilor de lncalzire Gcx se stabilesc considerand ca diferen-
ta de temperatura .11 a fluidului este aceea$i pentru toti con-
sumatorii:
.11c = .1f;n - .1l1e = .Mc 1 = .1tc2 = L1tc3 = .1fc4
de unde
Oc,
[kg/s]
CP L1 fc,
(4.2.65)
(4.2.66)
temperaturil e agentului termic la intrare Im $i ie$ire tie in
$i din corpul de incalzire se stabil esc in functi e de debitele
masice de agent termi c care alimenteaza corpul de lncalzire
si debitele de agent termi c de tranzit Gc1r
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Ge ( _,+(Gr - Ge ) t1 ,
{ - f = - ,_, I ,_, ; (j = 1-c n)
I I GT
(4 .2.67)
in care:
ti: , = t; - .1tc, (4. 2.68)
Ge, = GT - Gc
1
. , (4.2.69)
diametrele tronsoanelor ori zontale ce alimenteaza cor-
puril e de incalzire se obtin cu rela\ia generala cunoscuta:
dx = f (Rm; Ox). in care marimil e au semnifi ca\i il e
men\i onate $i depind de modul de organizare a tabelelor de
calcul sau abacelor ( 4. 2.8).
asigurarea echilibrului hidraulic al circuitelor secundare se
stabile$te punand conditia ca pierderile de sarcina pe circuitul
primar, care trece prin corpul de incalzire Zcx, sa fi e acelea$i
cu cele ale circuitului secundar care este traversal de debitul
masic In tranzit Z1rx prin armatura de reglare unica.
Zrrx =( rIZcx
(4.2.70)
In care G1rx, Gcx sunt debitele masice de fluid In tranzit
respectiv ce traverseaza un corp de incalzire [kg/s].
Exemplul de calcul 8
Se dimensioneaza diametrele conductelor unei instalatii de
lncalzire monotub, cu circulatie fortata $i distributie indivi -
duala. Caracteri sticile termice geometrice sunt cele din
figura 4.2.27, considerand ca reteaua de conducte este rea-
lizata din o\el, cupru sau material termoplastic tip Polymutan.
Agentul termi c este apa calda cu tci/t; = 95/75 C.
Re\eaua orizontala din schema de calcul (fig. 4.2.26 a+b)
este caracterizata printr-un tranzit de agent termic si un
Tabelul 4.2-36. Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala LC, , pentru tronsoanele retelei orizontale pentru
conducte tip Polymutan cu distributie inelara (ex. 7)
Nr. Corp
Rdr Cpo
Curbc
TIS rri
Robinet
Is
tronson incalzire r/d = 2 trecere
Id 25
I
4 1.13 0.3 OJ - - 813
2d - - - 0.3 OJ - - 0,6
3d - - - - 0.3 - - 0.3
4d - - - 2. 0,3 - - 2 I = 2 2.6
Ir - - 1,13 0.3 - 0.6 - 2.03
2r - - - OJ - 0.6 - 0 .9
3r - -
- - - 0 ,6 - 0.6
4r -
-
- 2 0 .3 - - 2 I = 2 2.6
I.Id - - 1.1 3 - - 0,9 - 2.o3
2. ld 25 4 1,13 0.3 IJ 0,9 -
I
9,93
3. ld 2.5 4 1,13 0,3 I ,3 0.9 - 9 .93
4. ld 2,5 4 1,13 OJ
i
IJ - - 9.03
Tabelul 4.2.35. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale evaluarea pierderilor de sarcina,
pentru conducte tip Polymutan, varianta distribuJiei inelare (ex. 7)
Nr. Q
G 1 Dn v R

z R 1 RI+ Z I(Rl + Z)
trortSon [kW] [kJ.V11] [m] [mm] [mis] [P-aim] [Pa] [I\1] [l'a] [Pa]
Id
l
25
0,031 -l 15 0,15 33 8.23 89.9 132 22 1.9 660.89
1---
"--i
4,6 0.057 3.2 20 0.18 36 0.6 9,44 11 5.2 12-1 .6-l 438,99
- -
3d 6.7 0.082 I 2.8 20 014 59 0.3 8.39 165.2 17359 314 .35
4d 9
I
0, 11 3 .4 25 0 ,19 28 2.6 4556 952 1-10.76 140.76
Ir
I
? '
{- 0 ,028
3. 1
I
15 I 0, 18
I
28 2,03 31.93 86.8
i
11 8.73 ' 85853
_ _,
I -
' ..,
20
I
I I .IS 2r 4.-1 I 0.054
I
J . _
I
0. 16 29 0.9 92.8 10..t.6 739 .S

I

I
I
3r 6.5 o.os 335 20 024 59 0.6
I
16.78
I
197.65 '.' 14,43 6351
..tr 9 0 .11
!
13,4
!
25 0 .19 I 28
I
2,6
i
45,57 375.2
.
420.77 -120,77
I . Id 25 I
0.031
I
0.65 15 0.15 33 2.03 22, 17 2 1 .45 43.62 I
-
-
-r----
I 15
-
I , Id 7 I 0,026 1 .'1 0 .13 25 9.93 81,47 32,5 11 3.97 -
I
I
0.026 [_ 15
0.1 3 25 9,93
I
81,-17 325 11 3,97 I -
- --
0,651 15 -l Id 2,3 ll.028 0. 18 28 9.03 142.04 18,2 160.24
I
-
Capitol ul 4: Sisteme de lncalzire
camp impus de temperaturi care se stabil e$1e dupa cum
urmeaza:
debitul masic total de agent termic al instalatiei orizon-
tale:
OT I.De, 9,00 / /
GT = - -=--= --- = 0,107 kg s = 387,56 kg h
CPtJf CP.1 t 4,18 20
debitul masic de agent termic al consumatorilor Ge,,
intr-o prima iteratie, se stabile$te considerand o diferenta de
temperatura ,1! = t;n - t;e = 10 K = .Mc4 = ti tc3 = Ci te:! = .Mc 1
Gc
4
Oc
4
kg/h
Cp L1fc4 4,1810
Gc
3
= Oc
3
3600 = 180,860 kg / h
GP tifc
3
4, 18 10
G . = Oc2 3600 = 180 860 kg/h
c
2
cP ti tc
2
4 18 10 '
k / h
4,1810 > g
temperaturile agentului termic la intrarea $i ie$irea in $i
din corpul de incalzire scri se tinand seama de notatiile din
figura 4.2.27 sunt urmatoarele:
f4 = fd = 95 C
t4 = f4 - Cifc4 = 95 - 10 = 85 C

13 = =
Gr Gr
= 198,086 85+189,47 95 = 8988 oc
387,56 >
Grr4 = Gr - Gc4 = 387,56 - 198,086 = 189,47 kg/h
t3 = t3 - Mc3 = 89,88 - 10 = 79,88 C
a
\ tr
G,
I. de lncalzire
Gc3 Gc3
t2
Gr Gr
= 180,86 79,88+206,70 89,88 = 85,21 oc
387,56
G1r 3 = Gr - Gc
3
= 387.56 - 180,86 = 206,70 kg/h
ti = t2 - .:lb = 85,21 - 10 = 75,2 1 C
Gc2 1;+(Gr - Gc2 ) l 2 Gc2 1; +G1r2 12
t, = ---"----'----'"-
Gr Gr
180,86-75,21+206,70 -85,21 = 80,54 oc
387,56
G1r 2 = GT - Gc
2
= 387,56 - 180,86 = 206,70 kg/h
t1' = t1 - tilc
1
= 80,54 - 10 = 70,54 C
Conditia ca temperatura de ie$ire a agentului termic din
ultimul consumator (Oc1} sa fie egala cu cea nominala a
agentului termic de intoarcere (t; = 75 C) nu este indeplini-
ta. Se impune ca debitul total al re\elei sa tranziteze circuitul
' primar al corpului de incalzire 1, ob\inandu-se:
I
I
( . = I
, i G ,
2,50
74,95 C= 75 C
0,107 -4,18
r C
Suprafe\ele de incalzire aferente corpurilor de incalzire se
calculeaza in functie de temperaturi le medii ale agentului
termic, recalculand coeficientul de temperatura Cr cu rela\ia:
(
J
4/3
Cr =
(4.2.7 1)
in care:
- Mnom = [(td - t; )12] - I;, cu Id It; - temperaturi le nominale
ale agentului termic la intrare $i ie$ire din reteaua
.
1
orizontala;
- I; - temperatura adoptata pentru s_patiul incalzit [CJ; _
' - tit = t;n - f;e; cu t;n / t;e - temperatunle locale la intrarea $1
ie$irea din corpul de incalzire, determinate prin recurenta cu
tr
/ GT
expresia:
. Gc,_, t;_, +(GT - Gc, _,) t i _,
t i = t i =
Gr
care, particul ari zata pentru
figura 4.2.26, conduce la:
f4 = Id; t4 = 14 - Cilc4
Ge r;+(Gr-Gc.) t .
f 3 >
Gr
GC3 r; +(Gr-GCJ ) to.
t, Gr '
t; = f2 - Cifc2
(4.2.72)
cazul din
(4.2.73)
(4.2.74)
(4.2.75)
Cele doua sisteme de racordare (jos- jos
$i sus- jos) sunt diferenti ate din punct
de vedere al suprafe\ei de incal zire $i
prin coefici entul de racord Cr indi cat de
catre STAS 1797.
Fig. 4.2.26. Scheme de calcul al ciimpului de temperatura )ii debitelor in tranzit , pentru
instalaJii monotub aferente consumatorilor individuali
pentru a asigura reparti\ia debitelor
masice de agent termi c, conform
schemei de calcul, este necesar ca
pierderile de sarcina locale pe circuitele
primare Zcx (circui tele ce permit
circul ati a agentului termi c la si de la
a - alimentare jos-jos b - alimentare sus-jos
I. lnstalatii de lncalzire
corpul de incalzire prin ARU) si pierderile de sarcina pe
ci rcuitul de tranzit Ztr sa fi e intr-un raport de proportionali -
tate dat de rela\ia 4.2.70. Pentru reteaua din figura 4.2.27a,b
pierderile de sarcina locale s-au stabilit astfel:
v2
Zc,, "" P (4.2.76)
in care L; reprezinta suma coefi cientilor de rezisten\a
locala ai circuitului ARU - corp de incalzire - ARU {tab.
4.2.37), in structura careia s-a considerat:
- pentru racordare jos- jos
LSii == sXRu + SCI + slRu .
- pentru r acordare sus- jos
) ): "d ;: ):i
....., s-i == t;ARu + ._,c1 + <-,RT + ':>ARu
in care
este rezisten\a hidraulica locala a armaturii de
racordare la intrarea agentului termi c;
sci - rezistenta hidraulica locala a corpului de incalzire;
/;RT - rezisten\a hidraulica suplimentara a robinetului ala$at
circuitului corpului de incalzire $i care face parte din ARU
cu racordare sus-jos;
- rezistenta hidrauli ca locala a armaturii de racordare
la ie$irea agentului termic. Echilibrarea hidraulica a circuite-
lor corpurilor de incalzire in raport cu nodurile de racordare,
se face utili zand di spozitivele locale de reglare, cu care sunt
prevazute ARU. Pentru cazul particul ar al retelelor monotu-
bulare racordate cu ARU in sistem de alimentare jos-jos sau
sus- jos, pi erderea de sarcina local a la corpurile de incalzire
cuprinde numai pierderile, in circuitele ARU, corpul de incal-
zire in cazul racordarii jos-jos, !,>i suplimentar in robinetul cu
dubla reglare {cu sau fara t ermostat) in cazul racordarii sus-
jos.
Calculul pierderilor de sarcina locale pentru circuitele se-
cundare se face luand in considerare relatia pierderilor de
sarcina, scri sa sub forma:
16:m2 {4.2.77}
2 ;r d
de unde cu notatiile din figura 4.2.26. rezulta:
IZcx sau Z = (G1rxJ2 "' Z
- rrx L Cx
ztrx Gtrx Gcx
(4.2.78)
in care:
- Zcx sunt pierderil e de sarcina local e pe circuitul corpului
1
1
01 = 9 kW = 6,7 kW

= 4,6 kW
Id = 3,7 m Id = 3,45 m Id = 3,85 m
I, = 16,6 m
a
I
l-P4-
... --- -- ---- ____ _____ _ -- . --- --- --- --
1 I i' I! '
--
1
3 0 3 = 4,6 kW
3,7 m 0 Jd = 3,45 m 1d = 3,85 m
I, = 16,6 m
b
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
de incalzire (Pa]:
- Zrr x - pierderile de sarcina locale pe circuitul debitului de
tranzit Gr, x, care nu traverseaza corpul de incalzire !,> i care
sunt preluate prin reglarea specifica a ARU;
- Gcx - debitul masic de agent termi c ce traverseaza cir -
cuitul corpului de incal zire:
Gcx 3600 (kg/ h] (4.2.79)
CP !itx
in care:
- Ocx reprezinta debitul de caldura al consumatorului (kW] ;
- L1 tx = t;n - t,e;- diferen\a de temperatura a agentului
termi c, inlre temperatura de intrare !,>i de ie!,>ire din corpul de
incalzire .
Gtrx = Gr - Gcx [kg/h) (4.2.80)
in care
Gr = _!Ir__ 3600
CP .M
[kg/ h)
4.2.81
Circuitele secundare ale corpului de incalzire echipate cu
: ARU au treapta de reglare stabilita in functie de marimil e:
i TRrx == J (Zv x: GvxJ (4.2.82)
Din tabelul 4.2.37 se observa ca pentru consumatorul 4.
care este tranzi tat de intreg debitul de agent termic, Zv = 0
{circuitul secundar este inchis compl et).
0 pentru retelele de conducte orizontale din otel , de la ul-
timul nivel , diametrele !,>i pierderile totale de sarcina. centra-
li zate in tabelul 4.2.38, s-au stabilit in func\ie de debitul de
agent termic $i viteza economica, in conformitate cu datele
din tabelul 4.2.3. Coeficientii de rezisten\a locala din tabelul
i 4.2.39 au fost stabil i\i tinand seama de configuratia re\elei
de distributie {fig. 4.2.27), datele din tabelul 4.2.4 !,> i cele
referitoare la pierderile locale de sarcina pentru = 1
{tab. 4.2.5).
verificarea rezultatelor se face luand in considerare con-
di\iile de echilibru hidraulic, care depind de varianta de ra-
cordare a re\elei ori zontale la coloanele de alimentare cu
agent termic {fig. 4.2.27 c ). Astfel , pentru
a. racordare direct.ii
4 9
H;;(;'< I(R!+Z) + I.(R!+Z) [Pa]
1
CO S CV
in care:
Hf)'/:? $i H&!x sunt presi unile disponibile de la baza coloa-
nelor. care in condi\iile adoptarii aceleia$i retele verticale ca
la cele bitubulare au acelea$i valori :
Hf)'(p 2376,27 Pa !,>i respectiv
Hf)'!!" = 3168,35 Pa;
(Rl+Z) este pierderea de sarcina
, cope tronsoanele conductelor
orizontale monotub, prezentate in
tabelul 4.2.38 care au doua valori deter-
minate de posibilitatea dimensionarii
diferite a tronsonului 1
pentru Dn1 = 314 "
t1 max
I.(Rl +Z) =2815,35 Pa
1 co
pentru Dn1 = 1"
4 min
I(Rl+Z) =1679,53 Pa
1 co
( ) este pi erderea de sarcina
L RI + Z cvpe tronsoanele conductelor
5
coloanei de alimentare cu
Fig. 4.2.27a,b. Scheme de calcul pentru instalafia monotub cu circulaFe for}ata pentru
consumatori individuali :
agent termi c care in conditiile identitatii
schemei adoptate cu cea din exemplul
a - distributie monotub jos-jos; b - distributie monotub sus-jos.
--------- ----- - - - - - -
. . . .
Capitol ul 4: Sisteme de lncalzire
de la 4.2.8.5. 1 are valoarea: 9 ( )
I Rl+Z = 938,09 Pa
; CV
Anali zand cele doua variante de la tronsonul 1 privind
diametrele COnductelor Ca pentru 3/4" pierderile de
sarcina
4 9
I(Rt +z) + I(m+z) = 28 15,35+938,09 = 3753,44 Pa
1
CO S CV
depa$esc presiunea di sponibila maxima Hg'8x = 3168,35 Pa
Pentru diametrul de 1" este asigurata condi\ia de echilibru
hidraulic
HH't = 2376,27 < 1679,53 + 938,09 < HH'e = 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
9
HIJc' < f,(RI + Zlcv + ZaEP < H[)'t/
5
in care Hg'(!' $i HE'tx sunt presiunil e di sponibil e de la baza
coloanei de alimeniare a MTH, corespunzator racordarii cu
8EP $i au valori le: Hg'/;n = 2257 Pa; Hg'(!x = 3009 Pa (exem-
plul de la 4.2.8.5. 1)
f(Ri+z) este pierderea de sarcina pe tronsoanele coloa-
s cv nei de alimentare a MTH care are aceeasi valoa-
re cu cea de la exemplul de la 4.2.8.5. 1 (tab. 4.2.19 C)
9
I(Rt+Z) = 2383,30 Pa
S CV
Condi\ia de echilibru hidrauli c In acest caz este lndeplinita
9
Hoc = 2257 < 2,( Rl +Z)cv+ZBEP = 2383,30+ZaEP <HQt' = 3009 Pa
5
Pierderil e de sarcina ale circuitului orizontal se dimensio-
neaza la fel ca eel al racordar ii directe $i sunt acoperite de
o pompa de circula\i e care are urmatoarele caracteristici hi -
draulice
lnal\imea de pompare
4
Hpco= I(Rt +Z) =2815,35 Pa
1 co
L de incalzire
I(RI Zr'" sunt pierderile de sarcina minime pe circuitul
1
co orizontal corespunzator diametrului Dn 1 = 1"
(tab. 4.2.38).
y
2., (RI + Z)cv
sunt pierderile de sarcini pe tronsoane-
le conductelor verticale situat e In zona
superioara MTHx (tab. 4.2.198) .
w
1
a1 = 0,5g h(pi - pd) = 0,59,812,7012.47 = 161,15 Pa
of;;:;ensionarea circuitelor orizontale se face dupa meto-
1 dologia prezentata pentru circuitul ultimului nivel.
Presiunea disponibila obtinuta pentru fi ecare nivel este
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor-
' durilor MTHx la coloana, a pierderi lor locale de sarcina in
' MTHx $i In re\eaua orizontala corespunzatoare ni velului .
b. racordare prin BEP (pentru conducte verti cale tabelul
4.2.19, C)
H';TH2 = I(Rt+z) - 1-1;':' = 620,50- 165,15= 455,35 Pa
5- CV
0
HMTHJ = L,(Rl +Z) - 2-Hetaj = 998,50 -2 165,15=668,20 Pa
D 5 CV Tm
7 ( .
HMTH
4
= I Rt +z) -3- Herai = 1646,5- 3165,15= 1151,05 Pa
D 5 CV Tm
i - - - -
--- OR1 =9 kW
0 = 9 kW
1
5
= 8,4 m
---- OR
2
= 8.2 kW



N
unde s-a considerat pe tronsonul 1 (tab. 4.2.38) diametrul
de 314" lntrucat pierderea de sarcina suplimentara poate fi
1
acoperita de pompa de circul ati e.
6
0
6
= 17,2 kW
1
6
= 5,4 m
f--;---j (') --{X}--
I ----
0R3 = 8,2 kW
II
.r:
debi tul pompei
GPco = GT = 387,35 kg/ h
circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza dupa aceea$i metodolo-
gie, luand In considerare presiunil e disponibile corespunza-
toare fi ecarui nivel, In func\i e de modul de racordare a MTH
la coloana. Astfel, pentru:
a. racordare directii (pentru conducte verticale tab. 4.2. 198)
4 ( )min ( )
HMrH
2
= 2., R/+Z +L, Rl +Z - He'-'
1
=
D I CO 5- CV Tm
= 1679,53 + 254,80-165, 15= 1769, 18 Pa
4 )mm 6 (
HMTH3 = I(Rt +Z + I R/ +Z) - 2 Het3/ =
D 1 CO 5 CV Tm
= 1679,53+368,60 - 2 165, 15= 1717,83 Pa
4 min 7
HMTH4 = I(R11Z) +I(Rt +Z) - 3 H"1.1/ =
D I CO 5 CV Tm
= 1679,53+600,35 - 3 165,15 = 1784,43 Pa
4 mm 8( )
HMTH5= 2_,(Rt +Z) + L, Rf +Z -41-f.:.laj =
D 1 CO 5 CV Tm
= 1679,53+ 761,09 - 4 165, 15 = 1800,02 Pa
in care:
t><J-

-:---- -....:::.:.ofy\ 0 7 = 25,4


8
0
8
= 33,6 kW
1
8
= 7,4 m
OR
4
= 8,2 kW
: IJ.:=
' I
' I-
____ ORs = 7,8 kW
:- - - - L -t><J-
-0 Hoc
0
9
= 41,4kW
1
9
= 3,0 m
c
J
"-_ I

-+
E I
:1
I
I
I
E i

" I
II I
2 1
Fig. 4.2.27c. Schema de calcul pentru instalatia monotub cu
circulafie fortatii pentru consumatori individuali :
c - coloana de alimentare.
I. lnstalatii de lncalzire
8
HMTH" = I(R!+Z) - 4 He
1
:J
1
= 20353 - 4165 15= 1374,7 Pa
D 5 CV rm I '
Presiunea di sponi bila ob\inuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pi erderil or de sarcina ale racordului
BEP la coloana si a pi erderil or de sarcina locale la ni velul
MTHx i n care este inclusa BEP. Daca este cazul se prevad
$i organe de reglare care sa disipeze excedentul de presiu-
ne, alegerea acestora facandu-se dupa metodologia indica-
ta la exempl ul de la 4.2.8.5.1 .
Circuitele orizontale ale celorl alte niveluri se dimensionea-
za apli cand metodologia indicata la dimensionarea circui -
tului ultimului nivel. Pompa de circula\i e pe fi ecare circuit se
alege in functi e de caracteri sti cile respecti ve (HPco $i GPco).
0 pentru retele de conducte orizontale din cupru, cores-
punzatoare ultimului ni vel, diametrele $i pi erderil e totale de
sarcina centrali zate in tabelul 4.2.40 s-au stabilit in func\i e
de debitul de agent termic $i viteza economi ca, utilizand
datele di n tabelul 4.2.7. Coeficien\ii de rezisten\a locala cen-
traliza\i i n tabelul 4.2.41 s-au determinat i n func\ie de con-
fi gurati a retelei de di stributie (fig. 4.2.27) tinand seama de
datele din tabelul 4. 2.4 :;; i a celor referitoare la lungimea
echivalenta a pi erderil or locale de sarcina pentru L; = 1
(tab. 4.2.8).
verificarea rezultatelor s-a facut luand i n considerare
conditiil e de echilibru hidraulic, care depind de varianta de
racordare a re\elei ori zontale la coloanele de alimentare cu
agent termi c. Astle!, pentru
a. racordare directii.
4 9
H;;;'<I(Rl +Z) +I (Rl +Z) < Hr;;:
1
CO
5
CV
in care Hg'/!' $i HEJe sunt presiunile disponibile de la baza
coloanelor care in conditiile adoptarii aceleia$i retele
verti cale, ca la cele bitubulare. au acelea:;; i valori :
Hg'(? 2376,27 Pa :;; i respectiv Hg'/!x = 3168,35 Pa.
(RI+ z) este pierderea de sarcina pe tronso_anele con-
' co ductelor monotub, prezentate in tabelul
4.2.40 care au doua valori determinate de
posibilitatea dimensionarii diferite a tronsonului 1, astfel:
Tabelul 4.2.38. Dimensionarea tronsoanelor retelei
orizontale evaluarea pierderilor de sarcina, pentru
reteaua orizontala rnonotub conducte din otel {ex. 8)
Nr.
Q
I d v R
rt,
R . J z RI+ Z I(RI + Z
lronson !kW] !ml
[in] [nt/s) [ltfm) [P-.:i] [P..i] [P:i]
!Pal
3/4 0 .32 70 10.6 1421 530 195 1 195 1
I 9 20.3
600 1815. 18
-;-i 6.7
I U.:1::! 25
1 10.6 , 215.1 8
815, 18
2227
3..1 5 3/4 0 .24 10 I 8.6 ! 138 294A 276
I I
1091,18

I
1134 .75
2592.15

9.6 230,4 365, 15
1456,33
I
28 1535
4 25 4 1/2 0,16 30 I I.I 120
1032 , 2322 i 167953
i
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
4
pentru Dn1 = 28x1,5 mm I(Rl +Z)'J;'!; = 2575,03 Pa
1
4
pentru Dn1 = 35x 1,5 mm =1401,21 Pa
1
f (Rl+Z) este pi erderea de sarci na pe tronsoanele con-
s cv ductelor coloanei de alimentare cu agent termic
care in condi\i il e identi tatii schemei adoptate cu cea di n
exemplul de la 4.2.8.5. 1 tabelul 4.2.2 18 are valoarea:
9
L,(Rl+Z) = 1511, 92 Pa
s CV
Vari an ta cu tronsonul 1 cu di ametru 28x 1,5 mm conduce
la pierderi de sarcina mai mari decat H[)'tY ,
4 9
I (R/ +Z)w+ I(R! +Zlcv = 2575,03+ 15 11,92=
t 5
= 4086, 95 > H
0
t/ = 3168, 35 Pa
Condi\i a de echil ibru hidraulic este asigurata pentru solu-
ti a cu diametru 35x 1,5 mm pe tronsonul 1.
Hg'(!' < 2376,23 < (1401,21 + 1511 ,92) = 2913,13 <
< HS'e = 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
9
H'Oc < I (R/ + Z)cv + ZaEP <
5
in care Hf)'/!' $i HS'ex sunt presiunil e di sponibile de la baza
coloanei de alimentare a MTH5, corespunzator racordarii cu
BEP $i au valoril e: Hg'(!' = 2257 Pa; HlJfY =3009 Pa
(exemplul 6 de la 4.2.8.5. 1).
f(Rl +Z) este pierderea de sarci na pe tronsoanele de
s cv conducta ale coloanei de alimentare a MTH,
care are aceea$i valoare ca in cea de la exemplul de la
4.2.8.5. 1 (tab. 4.2.21 C):
9
I( RI + z) = 2236,21 Pa
5
CV
Condi \ia de echili bru hidraulic
9
HOC'= 2257 < 2,(RI + ZJcv + ZaEP = 2236,2 1 + lBEP < H!)t' = 3009 P;;
5
nefiind indepli ni ta, se prevede un organ de reglare pe ra-
cordul BEP 1, a carui rezisten\a locala:
Tabelul 4.2.39. Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala U,, pentru tronsoanele retelei rnonotub orizontale
conducte din otel (ex. 8)
Nr. Corp
ARlJ Cpo
Curbc
\'/Vx TTS Tri u,
incil lzire rid = 4
I - 2 . 4 = 8 -
12
. 0.3 = 0.6 -I - 2 1 =2 10,6
2 - 2 4 = 8 - 2 . 0 ,3 = 0 .6 -
- - 8.6
3
I
- 2 . 4 = 8 - 4 . 0.3 = 1.2 -
- -
92
4 2,5 2
4 =s t - 2 . 0 .3 = 0 ,6 - - - 11, 1
Tabelul 4.2.37. Valoarea rezistentei de reglare " Ztr" , pentru arrnaturi cu racordare unica (ARU)
la instalafiile orizontale rnonotub cu alirnentare jos-jos sus-jos (ex. 8)
Nr.
I
t
L.[;
11
I (I[;
51
)
I
vm Zo G,"' Gcx
(Gu-/GcY
z,r
tro L..., on
SARO
[mis) [Pa] [ki:fh] [kg/h] [Pa]
25 65

0. 16
I
80.78
I
I I 75.5 1
_:n_
0.16
189 .47
i
198,086
i
0.91
119,18 6,5
I
13 1 .3
-
I
2.5
'
65 0. 12 i 45.72 59 .98
65 10.5
--1
0.12 78.86
206.7 180,86 1.3 1
1033

I .j
2,5 65
1
0 ,12 45 .72 59.7 1
-' 4 1 --
10,5 0 ,12 7856
206.7 180,86
I
1.306
102.6 (> .5
T --:\--
- - ----
I
25 6,5 0.25 198.45 0
.\
r---
-- --- ------
0
I
387,56 0
' .\ 65 10 ,5 0 .25 32057 0
.... ____________________________________ ______ ___ .---;:::--;-:-;n;:i.;::i j
..
I J
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Hmax - H'rnn
zBEP, = DC DC = 3009 - 2257 376 Pa
RF 2 2
iar relati a de echilibru hidraulic devine
9
Hmrn , I(R! + z) + z B[P, Htn1X
DC '-- RF < DC
5
CV
sau
H;'; = 2257 < 2236,2 1r 376 = Pa
Organul de reglare se alege fixan-d treapta de reglare
T aEP, _ r(G zBEP, )
RF - MTH1 RF
in care
IOcx 9 . / /
GMrH
1
=--= '= 0,107 kg s := 387,56 kg h
C L1f 4,18 20
zBEP, = 376 Pa
RF
Pierderile de sarcina in circuitul orizontal sunt acoperite
de o pompa de circula\ie, cu urmatoarele caracteristici hi -
draulice:
inaltimea de pompare
4
Hpco = ICRl+Z)c
0
=2575,03 Pa
1
unde pe tronsonul 1 (tab. 4.2.40) s-a considerat diametrul
de 28x 1,5 mm, deoarece pierderea de sarcina suplimenta-
ra poate fi acoperita de pompa de circulatie, cu caracteri s-
ticile hidraulice:
debitul pompei
GPco = Gr = 387,56 [kg/ hJ
circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E 1 $i P) se dimensioneaza utili zand aceea$i meto-
dologie, luand in considerare presiunil e disponibile cores-
punzatoare fiecarui nivel, in functi e de modul de racordare
a MTH la coloana. Astfel , pentru:
a. racordare directa pentru conducte verticale (tab. 4.2.2 1 B)
HMTH:!= I(R!+Z)m" + I(R!+Z) - H''laJ=
D
1
CO 5 -CV Jm
= 1401,21+ 217,87 - 165,15 1453,93 Pa
4 6
HWH
3
= I(RI + +I (R/ I z Jcv - 2 . =
1 5
= 1401, 2 1+383,77 - 2 165, 15 -= 1454,68 Pa
.1 1
H'tTH'i = I CR/ + + I(RI Z)cv - 3 . =
1 5
= 1401,21r 7 16,77 - 3165,15 = 1622,53 Pa
4 8
H1;jTH
5
= I(RI I +I (RI + ZJcv -- 4 =
1 5
= 1401,21+1321, 57 - 4 165, 15 = 2062,18 Pa
I. lnstalatii de incalzire
in care:
4
mn - sunt pierderile de sarcina minime pe
ICR/ + Zlco circuitul orizontal corespunzator diametrului
1
Dn1 = 35x1 ,5mm (tab. 4.2.40).
l' - sunt pierderile de sar cini pe tronsoa-
'j)R/ +Zlcv nele conductelor vertical e situate in zona
x
superioara MTHx (tab. 4.2.2 18).
W tai = 0,5gh(p; - pd) = 0,59,812,7012,47 = 161,15 Pa
circuitelor orizontale se face dupa meto-
dologia prezentata pentru circuitul ultimului nivel.
Presiunea di sponibila ob\inuta pentru fi ecare nivel este
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor -
durilor MTHx la coloana, a pi erderilor locale de sarcina in
MTHx $i in reteaua orizontala corespunzatoare nivelului.
b. racordare prin BEP pentru conducte verticale (tab. 4.2.21 C)
HMTHZ= I(R!+Z) - Hc
731
= 217,87 - 165, 15 = 52,72 Pa
D 5-CV rm
6
HMTH
3
= I(RI +z) - 2Hetai = 792,16- 2 165,15 = 461,86 Pa
D 5 CV Tm
7
HMTH
4
= I(R! +z) - 3 H; rai = 1125,16-3 165,15 = 629,71 Pa
0 . 5 CV m
8
HMTHS= I(Rl+Z) - 4 w
1

1
= 1729,96 - 4165,15= 1069,36 Pa
0 5 CV Tm
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fiecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului
BEP la coloana $i a pierderilor de sarcina locale din MTHx
in amonte de BEP.
Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensionea-
za dupa metodologia indicata la circuitul de la ultimul nivel.
Pompa de circula\ie pe fiecare circui t se alege in func\ie de
caracteri stici le hi draulice (HPco si GPco).
0 pentru retele de conducte orizontale din materiale ter-
moplastice tip Polymutan, corespunzatoare ultimului nivel,
diametrele $i pierderile totale de sarcina sunt centralizate in
tabelul 4.2.42. Valoril e au fost stabi lite in func\i e de debitul
de agent termi c $i viteza economica, utili zand datele din
tabelul 4.2.9. Coeficientii de rezisten\a locala centraliza\i in
tabelul 4.2.43 s-au determinat in func\i e de configura\ia
re\elei de distribu\ie (fig. 4.2.27) tinand seama de datele din
tabelul 4.2.4.
verificarea rezultatelor s-a facut luand in considerare
conditii le de echilibru hidrauli c care depind de varianta de
racordare a re\el ei orizontale la coloanele de alimentare cu
agent termic. Astfel, pentru
a. racordare directa
in care $i Hoe' sunt presiunile disponibile de la baza
coloanelor, care in conditi il e adoptarii aceleia$i re\ele verticale,
ca la cele bitubulare, au acelea$i valori: Hg'(;' = 2376,23 Pa,
Tabelul 4.2.40. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina,
pentru reteaua orizontala monotubulara ?i conducte din cupru (ex. 8)
Nr.
Q
G,. I
I
d Ii
y
R
I
LJ'; Ll e<: h
I
II
I
R LI L( R DJ
tronson l k\\' j !kg/hi 1111 ] [mm] [m/s] [Palm) [111] [m] !Pa] [l':ij
I
i !
28 . 1.5 i 0.22 26
-1
8 .7;
'. 29,03
I
75.'i .78 754 .78
I
9 2(1,_i
i
I
I
9.7
!
\
35 I .5 0. 135 8.5 10. 18 30.-18 I 259 .08 259,0S

I 0 .34 75
I
I
3 .52
I
6.97
I
522 .75 1277 53
2
I
6.7
'
--
I
I
i
1,-1 5
I
-1 ,7
- -
28 I .5 0.2 15 27
I
-1.1-l 7 59
i
20-1 ,'1 3
I
.:16-1.01
------ 3:-\756
I
I
I
22 I
0 .3.:l 75
! I
-I .OS
'
7.9 i 592,5
I
1 s10.m
3 .:l.b 3.85
r
5.-1 ' i
-\
I 28 1,5 0 .2 15
I
27
I
I -1 .75
I
8.6
'
232.2 696.21
--- - - --
j-- '

l__E_I
0 .3 1
I
75
I
I
5..:1
I
9.-l ! 7fJ 5__j 2575.03
-I
I
4
7.2
22 I 0 .34
I
75
I
5.-1
I

1
- 14i11.21
I
I. de lncalzire
respectiv Hot' = 3168,35 Pa_
. {RI + z) este pi erderea de sarcina pe tronsoanele con-
, co ductelor monotub, prezentate in tabelul 4.2.42
cu doua valori determinate de posibilitatea dimensionari i di -
ferit e a tr onsoanelor 3 $i 4, astfel:
pentru On3 = Dn4 = 20 mm I(R! +Z)max = 2640, 11 Pa
' co
pentru On3 = On4 = 25 mm
4
min
I(RI = 1594,62 Pa
1 co
f (RI , z) este pi erderea de sarci na pe tronsoanele
,, c v conductelor coloanei de alimentare cu agent
termi c care in conditiil e identitatii schemei adoptate cu cea
din exemplul de la 4.2.8-5. 1 are valoarea:
9
I(RI 1 z ) = 1272,1 7 Pa
5
CV
Conditi a de echilibru hidrauli c este asigurata pentru solu-
\i a cu diametrul de 25 mm pe tronsonul 4
2376,23< 1594,62+ 1272, 17 = = 3168,35 Pa
Vari anta cu tronsonul 4 cu diametru 20 mm conduce la
pierder'i de sarcina mai mari decal Hg'8'-
4 9
I(Rl+z) +L,(Rl+z) = 2540,1 1+ 1212. 11=
I CO CV
= 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP
9
H'Oc < I (RI + Z)cv ZaEP < Hot'
5
in care Hg'(;n $i Hfj't' sunt presiunil e di sponibile de la baza
coloanei de alimentare a MTH, corespunzator racordarii cu
BEP $i au val oril e: Hf)(;n = 2257 Pa, HB'!x =3009 Pa (exemplul
de la 4.2.8.5. 1)_
f (RI_, z) este pierderea de sarcina pe tronsoanele de
cv conducta ale coloanei de alimentare a MTH,
care are aceea$i valoare cu cea din exemplul de la 4.2.8-5. 1
(tab_ 4.2.23 C)
9
I(Ri+Z) = 258 1, 73 Pa
5
CV
Condi\ia de echilibru hidraulic
Tabelul 4.2.41. Valoarea coeficienfilor de rezistenta
local a Lt, , pentru tronsoanele refelei monotubulare
orizontale ?i conducte din cupru (ex. 8)
Nr. Corp
ARU Cpo
Curbc
rrsl n i
Robinet
ti;
trOll'iOJl incaizirl rid = 4 treccrc
I 2 - 0 ,35 = 0.7
I
12 25 = 5 9_7 -
-1
-
- 2 - l =--=-- 2 2 = 4
- 2 - 0 .35 = 0,7
-I
- - 4,7
-- - 1- - : :
- 4 - 035= 1,.J
- !
- - 5.4
- 2 035 = 0 .7
-I
- - 7,2
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
g
2257 < I\Rl-i Z)cv + b EP = 258 1,73 + ZaEP < H{)t' = 3009 Pa
5
este indeplinita_
Pierderil e de sarcina i n circuitul orizontal sunt acoperit e
de o pompa de circula\ ie, cu urmatoarele caracteri sti ci hi -
drauli ce
inaltimea de pompare
4
Hpco = I(Ri+Z) = 2640, 11 Pa
1 co
unde s-a considerat ca pe tr onsonul 4 (tab. 4.2.42) diame-
trul de 20 mm, deoarece pierderea de sarcina suplimentara
poate Ii acoperi ta de pompa de circul atie cu urmatoarele
caracteri stici hidraulice:
debitul pompei
Gpco = Gr = 387 ,56 kg/ h
circuitele orizontale corespunzatoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E1 $i P) se dimensioneaza utilizand aceea$i meto-
dologi e, luand in considerare presiunile di sponibile cores-
punzatoare fi ecarui nivel, in functi e de modul de racordare
a MTH la coloana_ Astfel, pentru:
a. racordare directa pentru conducte verticale (tab. 4.2.23 C)
4 min
HMTH2 = I(RI + z) + I(Ri + z ) -H:_laj =
D
1
CO 5- CV Tm
= 1594,62 + 772,79- 165,15= 2202,26 Pa
4 ( mm 6 ( )
HMTH3 = I R/ -l z) + I Rl +Z - 2- Hetaj =
D
1
CO S CV Tm
= 1594,62+ 1327,28-2- 165, 15 = 2591,60 Pa
4 min 7
HMTH4 = L,(Rl +Z) + L,(Rl +Z) - 3-Hetaj =
D I CO 5 CV Tm
= 1594,62 + 1709,47 - 3 165, 15= 2808,64 Pa
HMTHS = I(Rl+Z)m"' + I(Rl+Z) - 4-Hetaj =
D
1
CO S CV Tm
= 1594,62+237 1, 67 - 4 165, 15 = 3305,69 Pa
in care:
4 sunt pi erderil e de sarci na minime pe circuitul
I (RI + orizontal corespunzator diametrului
1
On3 = Dn4 = 25mm (tab. 4.2.42)_
Tabelul 4.2.43. Valoarea coeficientilor de rezistenta
locala L:C, , pentru tronsoanele retelei monotubulare
orizontale ?i conducte tip Polymutan (ex. 8)
Nr . .I Corp
C11rbc
ITi
Ro hi net
Lt,
tronson incalzirc
ARU Cpo
r/d = 1,2
TTS
trcccrc
I
I
- 2 - .J = 8 - 2 - OJ= 0,6 - -
/2 15 = 3 11 .6
,___2_1 - --f. 4 = 8[
- 2 0.3 = 0.6 - - - 8,6
3 t---= 2- 4 =S - 4 - 03=1.2 - - - 9,2
4 I 25 '2 - 4 = 8 - 2 - OJ= 0,6 - -
- 11 ,1
Tabelul 4.2.42. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale ?i evaluarea pierderilor de sarcina, pentru reteaua
orizontala monotubulara cu conducte tip Polymutan (ex. 8)
Nr .
I
Q GT I On v R

z R 1 RI + Z : (RI+ Z)
tronson [kWj [1/s] [m] [mm] [m/s] [Palm] ,!:.'.. !Pal [Pal [P:il [Pa]
- i __ _j
I
25 0. 19 28
I
2033 1 568,4 77 1,7 1 77 1,7 1
9 20.3
I
11.7
:
I
25
I
0 .19 28 203.3 1 568,4 771.7 1
I
771.7 1
- ----
2
-- 1
I
25 0,19 28 150,73 96.6 247.33 1019.0.J
6,7 3,-1 5 8.6
--
I
25 0 ,19 28 150.73 96,6 247,33 1019.04
-
-- 0, 107 --
I 20 0,3 1 87 429,24 334.95 769, 19 1873,23
;
4.6 3.85
<),2 --
25 0 .19 28 16 1 ,24 107,8 269.IJ.J 1288,08
-r
- ---
20 0 .3 1 87 5 17 .88 348 856.88 2640. 11
.J .J
28 - 1
II .I --
I
25 0. 19 194 _59 11 2 306.59 159.J.62
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Y sunt pierderil e de sarcina pe tronsoanele
2, (RI + Zlcv conduct elor verti cale situate in zona superi -
oara MTHx (tab. 4.2.23 c).
= 0,5 g h(p; - pd) = 0,5 9,8 12,70- 12,47 = 161,15 Pa
Dimensionarea circuitelor or izontale se face dupa meto-
dologia prezentata pentru cir cuitul ultimului nivel.
Presiunea di sponibil a obtinuta pentru fi ecare nivel este
consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor -
durilor MTHx la coloana, a pierderilor locale de sarcina in
MTHx $i a circuitelor orizontale corespunzatoare nivelului.
b. racordare prin BEP pentru conducte verticale (tab. 4. 2.23 C)
HMTH
2
= I(Rt+z) - H era} = 772,79- 16515= 607 64 Pa
0 5- CV Tm , ,
6


= I(Rl+Z)cv - 2

=1327,28- 2 165, 15= 996,98 Pa
5
I. de incalzire
7
HMTH
4
=I(R!+Z) - 3 Hetaj= 1709 47 - 3 165 15=121402 Pa
D 5 CV Tm ' ' '
8
HMTHS = '(R!+Z) - 4-Heto; = 237167-4 165 15=171 107 Pa
D L.... Tm ' ' '
S CV
Presiunea disponibila ob\inuta pentru fi ecare nivel se con-
suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului
BEP la coloana $i a pierderilor de sarcina locale la nivelul
MTHx in care este inclusa BEP.
Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensio-
neaza dupa metodologia aplicata circuitului etajului de la
ultimul nivel. Pompa de circula\ie pe fi ecare circuit se alege
in func\i e de caracteri sti ci le hidrauli ce (Hpco $i Gpco).
I. de incalzire
4.3. Sisteme de incalzire
cu abur de presiune joasa
lnstalatiil e de incalzire cu abur de
presiune joasa sunt instalatii i nchise
utili zand ca agent termi c aburul saturat
cu presiunea maxi ma de 1,7 bar (0,7
bar suprapresiune). Principala caracte-
ri stica a acestor instalatii este utilizarea
vaporil or de apa ca agent termi c trans-
portor, ceea ce sporeste substanti al
capacitatea termica a acestui tip de
instala\ii fa\a de cele utilizand ca agent
termi c apa calda.
Sarcina termi ca necesara la consu-
mator se ob\ine din transformarea unui
anumit debit de abur in condensat si
preluarea caldurii latente de vapori zare.
Sarcina t ermi ca Oab [kW] transportata
de un debit de abur este propor\ionala
cu debitul de fluid Gab [kg/h] si cu ca
ldura latenta de vaporizare r [kJ/kg] , la
presiunea de regim a instala\i ei:
Oab = Gab r [kW] (4.3. 1)
i., tabelul 4.3. 1 se gasesc caracteri s-
ti cil e termofi zice ale aburului saturat la
diferite presiuni.
Majoritat ea instala\iilor care utilizeaza
aburul de presiune joasa ca agent ter-
mi c con\in urmatoarele componente:
- sursa t ermi ca (generatoare de abur
de presiune joasa);
- sisteme de conducte pentru di stri -
bu\ia aburului la consumatori ;
- sist eme de conducte pentru pre-
luarea condensatului de la consu-
matori ;
- utilizatori (corpuri de inclazire, echi -
pamente tehnologice etc.);
- sist eme de siguran\a;
- sisteme de dezaerisire a conducte-
lor de condensat;
- sisteme de reglare $i control;
- accesori i.
4.3.1. Criterii privind utilizarea in-
calzirii cu abur de presiune joasa
Domeniul de utilizare al instala\i il or
cu abur de presiune joasa este mai re-
dus decat al celor cu apa calda. Expli -
catia consta in cateva caracteristi ci ale
acestor instala\i i care genereaza feno-
mene nedorite $i anume:
- temperatura ridicata a agentu!ui
termic, peste 100 C, care produce
temperaturi ri dicate ale suprafe\elor
corpuril or de incalzire. Aces! fapt ge-
nereaza di sconfort termic local $i dete-
ri oreaza calitatea aerului interior prin
arderea prafului depus si intensifi carea
curentilor convectivi;
- inertia termica redusa a instalatiei,
ceea ce determina o functionare conti -
nua a generatoarelor de abur pentru
acoperirea pi erderil e energeti ce ale
cladiril or;
- imposibilitatea unei reglari calitative
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
centrale, singura reglare posibila fiind
cea de debi t. Aceasta si tuati e generea-
za consumuri energeti ce nejustifi cate
i n perioadele cu temperaturi exteri oare
mai ridicate $i soli cita suplimentar ca-
zanele prin porniri $i opriri repetate;
- corodarea echipamente!or $i con-
ducte!or din otel. in special, in sistemul
de evacuare a condensatului in care
circul a un amestec de apa, aer $i
uneori abur viu;
- riscul functionarii defectuoase prin
aparitia unor dopuri de apa insotite de
zgomote pe conducte sau in corpurile
de incalzire, consecin\e ale unei proiec-
tari sau execu\ii defectuoase, precum $i
a vitezelor mari ale aburului in conducte;
- riscul scaparilor de abur prin con-
ductele de dezaerisire ale sistemului de
evacuare a condensatului. Acest feno-
men nedorit se manifesta in situatia in
care la nivelul consumatorilor (corpuri
de incalzire, echipamente tehnologice
etc.), aburul nu se transforma integral
in condensat $i nu sunt montate dispo-
zitive speciale in acest scop pe con-
ducta de evacuare a condensatului.
Aceasta solutie poate fi adoptata in
cazul existentei unei retele de abur
tehnologi c ca sursa de abur sau atunci
cand execu\ia unei retele de apa calda
sau fi erbinte este neeconomica. Al ege-
rea sistemului de incalzire cu abur de
presiune joasa se face tinand cont de
urmatoarele criterii:
- puterea termica necesara;
- sursa sau generatorul de abur dis-
ponibil;
- tipul de consumator (civil sau in-
dustrial);
- amplasarea consumatorilor in cla-
diri $i a cladirilor in raport cu sursa
termi ca;
- posibilita\ile de colectare a con-
densatului etc.
Tn acest sens se recomanda urma-
toarele solutii generale:
a) pentru cladiri izolate, tara desf3$u-
rare mare i n plan. avand pi erderi ener-
getice reduse si centrala termi ca pro-
pri e, este indicata utilizarea sistemelor
cu i ntoarcerea libera a condensatului la
cazane.
b) pentru cladiri mari sau ansambluri
de cladiri , se recomanda instalatii de
incalzire cu abur de presiune joasa cu
colectarea condensatului in rezervoare
intermediare $i pomparea acestuia in
cazane.
4.3.2. Particularitati ale
instalaJiilor cu abur la presiune
joasa
Sistemele de incalzire cu abur de
presiune joasa pot fi clasificate dupa
anumite criterii , astfel:
- dupa numarul de conducte care
alimenteaza corpurile de incalzire :
monotub $i bitub;
- dupa modul de intoarcere a con-
densatului la cazane: intoarcere libera
$i lntoarcere prin pompare;
- dupa modul in care se face distri-
bu\ia aburului la consumatori: distribu-
' tie superioara $i distributie inferioara;
- dupa pozitia conductei de intoarce-
re a condensatului la cazane in raport
cu nivelul de presiune al instala\iei: con-
densat nelnecat $i condensat /necat.
Tn majoritarea instala\iilor de incalzire
cu abur de presiune joasa se folosesc
sistemele bitub. lnstala\iile mici pot fi
proiectate uneori in sistem monotub. In
acest caz aburul $i condensatul circula
pe aceea$i conducta (fig 4.3.1).
Alegerea schemei de distribu\ie. supe-
rioara sau inferioara, se face \inand
seama de structura cladirii $i de posi bi-
lita\il e existente privind pozarea con-
ductelor de abur $i de condensat astfel
incat sa se asigure pantele necesare
precum $i montarea separatoarelor de
condensat. Pentru conductele de abur
se recomanda, pe cat posibil, o panta
de montare care sa determine scurgerea
Tabelul 4.3.1. Proprietatile apei $i aburului in stare de saturatie
in functie de presiune
t
p
V" p" r t
p
V" p" r
[Cl [bar] (m3fkg] [kg!m3] [kJ/kg) ["CJ [bar] r m3fkg] [kg!m3) [kJ/kg]
80 0,47 3,41 0,29 2309 130 2,70 0.67
I
1,50 2 174
90 0,70 2,36 0,43 2283 135 3, 13 0.58 1,72 2 159
100 1,0 1 1,67 0,60 2257 140 3,61 0.57 1,97 2144
105 l
1,2 1 1,42
'
0 ,7 1 2244 145 4,16 0,45 2,24 2129
110
;
1,43
I
1,2 1 0,83 2230 150 4,78 0,39 2,55
I
2 11 3
I
,,
115 1.69 1.04 0,97 22 16 155 5,43 0,35 2,89
I
2097
120 1,98 0 ,89 1,12 2202 160 6,20 0,31 3,26 208 1
125
')
0 ,77 1,30 2188 165
I
7,00 0.27 3,67 2065
--'-
'
- ,> .
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire
conde11S<1 lului format datorita racirii in
conducte, in acelasi sens cu miscarea
aburului. in cazul montarii in con-
trapanta, datorita vitezei mari de curgere
a aburului in conducte (15 .. .40 mis), do-
purile de apa formate prin condensare
sunt lovite puternic de peretii conducte-
lor si la schimbarile de directie. Acest
fenomen provoaca zgomote puterni ce si
introduce rezi stente hidraulice importan-
te care uneori blocheaza functionarea
corecta a unor portiuni din instalatie. Din
aceste moti ve, in cazurile in care nu se
poate evita montarea conductelor in
contrapanta se recomanda ca viteza
aburului sa nu depa5esca 10 mis, iar
lungimea acest ei portiuni se limiteaza pe
cat posibil.
La instalatiile c u di stributie superioa-
ra, figura 4.3.2, racordarea coloanelor
se face printr-o legatura de tip ,,pipa"
la partea superioara a conductei de
di stributie, evitandu-se astfel patrunde-
rea condensatului in corpuri le de incal-
zire.
La instalatiile c u di stributie inferi oara,
figura 4.3.3, pot fi parti cularizate trei
situa\ii:
a - coloana racordata direct la con-
ducta de distributie a aburului si la con-
ducta de colectare a condensatului;
b - coloana racordata intr-un punct
de rupere de panta a conductei de di s-
tribu\i e abur prevazuta cu separator de
con den sat;
c - coloana de capat, echipata cu
separator de condensat .
Reteaua de distributi e a aburului din
planul orizontal poate fi arborescenta
simpla sau complexa. Aceasta se mon-
teaza cu o pan ta de 3 ... 5 % pe directia
de alimentare a consumatorilor, astfel
incat circulati a aburului si a condensa-
tului format datorita racirii pe conducte
sa fi e in acelasi sens. Pentru retelele de
di stributi e mari , desfasurate mult in
pl an, o panta continua conduce la dife-
rente de nivel inacceptabi le. Din acest
moti v se practica ruperil e de panta pre-
vazute cu separatoare de condensat
(fig. 4.3.4). Ramifi catiil e sunt echipate,
de asemenea, cu di spozitive de capat
pentru colectarea condensatului . Sepa-
ratoarele de condensat utilizate in in-
stalat iil e de incalzire cu abur de presiu-
ne joasa pot fi , dupa caz, sifoane de
condensat sau alte dispozitive de sepa-
rare a condensatului ca, de exemplu,
oale de condensat de di ferite tipuri .
Si foanele de condensat sunt dispozi-
tive simple care asigura eli minarea si-
gura a condensatului fara scapari de
abur , fiind recomandat e ori de ci te ori
exista disponibi lul de inaltime pentru a
fi montate. Acest lucru este posibi l, in
gener31, la instalatii cu suprapresiunea
de regim de pana la 0,3 bar. Sifoanele
de condensat se confecti oneaza din
teavii rotunda. Marimea garzii hidrau-
lice a sifonului este calculata in functie
de presiunea de regim a cazanului si
asigura evacuarea condensatului for-
mat pe conductele de abur Iara ri scul
de a pierde abur din instalatie (cap.
4.3.6).
4.3.3. Racordarea corpurilor
de incalzire .
panta (fig. '1 .3.2 a, b) sau i n contrapan-
ta (f ig. 4.3.2 c) cu conditia ca la corpu-
ril e de incalzire eel mai jos amplasate,
racordarea sa fie facuta in panta,
pentru a da posibi litatea evacuarii con-
densatului format pe coloana de abur;
- la instalatiile bitubulare cu di stribu-
tie inferioara, racordarea corpuril or de
incalzire la coloane se face numai in
contrapanta, atat pentru racorduri uni-
laterale (fig.4.3.3 a 1, c) cat si in varianta
racordarii mai multor corpuri de incal-
zire (figura 4.3.3 a2, b). Aces! tip de ra-
cord trebui e respectat pentru a evita
umplerea cu apa a racordurilor in cazul
inchiderii robinetului de reglare si pen-
Montarea corpurilor de incalzire in
sistemele ali mentate cu abur de pre-
siune joasa respecta, in principiu, reco-
mandarile generale privind amplasarea
corpuri lor de incalzire si anume: STAS
1676, STAS 11247/ 1, STAS 11247/2,
STAS 11247/3, STAS 11247/4.
' tru a evi ta pericolul de inghet;
in ceea ce priveste racordare.a cor-
purilor de incalzire, in instala\iil e ali -
mentate cu abur de presiune joasa,
apar unele particulari tati , astfel:
- la instalatiile bitubulare cu di stribu-
tie superioara racordarea corpuril or de
incalzire la coloane se poate face in '
___ _
_____ _,
- --- --
........
a
b
Fig. 4.3.1. Racordarea corpurilor de
incalzire in sisteme monotub:
a - distributie superioara;
b - distributie inferioara.
- - abur ---- condensat
o __ I
I
I
I I
ti
I
I i:-{
l_l. - - 1
I
I
I
I
I
I
I
- r--- r
, ;__
L--- -
- racordurile corpurilor de i ncalzi re la
conductele de colectare a condensatu-
lui sunt prevazute cu di spozitive de
I
I
I
I
I
..j
I
I
__ _ ...L _
a
-- -' - -
b c
Fig. 4.3.2. Sisteme de distributie ?i
de racordare a corpurilor de
incalzire la coloanele instalafiilor
bitub cu distribufie superioara:
a - racordare unilaterala, Tn panta;
b - racordare mu/tip/a, Tn panta;
c - racordare bi/aterala Tn contrapanta.
b
,- ,

I
I
1: 1
I



c
Fig. 4.3.3. Sisteme de distribufi e ?i de racordare a corpurilor de incalzire la
coloanele instala!iilor bitubulare cu distribufie inferioara:
a - coloane racordate la conductele de distributie;
a, - racordare unilaterala; a
2
- racordare mu/tip/a; b - coloana racordata in
punctul de rupere de panta; c - coloana racordata in capatul retele/or de
distributie.
I. lnstalatii de incalzire
tipul separatoar elor de condensat, mu-
fe sau teuri de reglare Aceste armaturi
sunt necesare pentru a transforma de-
bitul de abur necondensat la consuma-
tor in lichid si a evita astiel pierderil e
de abur prin conductele de evacuare a
condensatului ;
- la instala\iil e de incalzire monotubu-
lare cu di stribu\i e superioara sau infe-
rioara, corpuril e de incalzire se racor-
deaza la coloane prin conducte legate
pe la partea inferioara ca in figura 4.3. 1.
4.3.4. lnstalatii cu intoarcerea
condensatului prin cadere libera
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.3.4.1 lnstalaJii cu conducte
de condensat sub nivelu/ de presiune
Sistemele de incalzire cu abur de
presi une joasa cu conducte de con-
densat inecate se caract eri zeaza prin
cola de montare a conductei principal e
de colectare a condensat ului sub nive-
lul apei din cazan (fig. 4.3.5). Trebui e
evitata situa\ia in care conducta princi-
pala de colectare a condensatului se
monteaza intre nivelul apei din cazan
NA $i nivelul de presiune NP, deoarece
exista ri scul ca la intrarea in func\iune
a instalatiei cazanul sa se goleasca de
apa, umplandu-se insa ret eaua princi -
pala de colectare a condensatului.
Evacuarea condensatului din punctele
de rupere de panta $i din zonele de
capat ale conductei principale de di s-
fara a fi utili zate sifoane de condensat.
Evacuarea aerului din instalatie se
realizeaza prin legaturi cu atmosfera
deasupra nivelului de siguranta NS,
printr-o conducta generala racordata la
baza coloanelor de preluare a conden-
satului sau prin aerisiri individuale.
Sistemul de di stributie a aburului in
instala\i e, utilizand aceasta schema,
u
.
I
-
- -:..:::--
a b
Fig. 4.3.4. Montarea separatoarelor
de condensat tip ,, sifon" :
' tributie a aburului se face direct in con-
lnstala\iil e de incalzire cu abur sunt
instalatii inchi se sub presiune. Nivelul
de presiune NP din instalatie este
dictat de cerin\ele consumatoril or $i de
pierderile de sarcina din instala(ie $i se
mentine cu ajutorul dispozitivelor de
siguranta hidraulice (DSH) sau a su-
papelor de siguran\a. Cand instala\ia
este rece (nu functioneaza), nivelul apei
din instala(ie corespunde cu nivelul
apei din cazan NA. iar nivelul de pre-
siune NP este acela$i cu nivelul apei.
1
Cand instala\ia este in func\iune, ni-
velul de presiune NP, se ridica peste
nivelul apei din cazan, la o cota
echivalenta cu presiunea de regim.
Pentru a se evacua aerul din conduc-
ta de condensat, tara ri scul de a pier-
de $i apa, dezaeri sirea acesteia se face
peste nivelul de siguran\a al instala\iei
NS, care se considera cu 200 ... 300
mm deasupra nivelului de presiune NP.
a - distributie inferioara;
b - distributie superioara.
Sistemele cu intoarcerea condensa-
tului la cazan prin cadere libera sunt
instalatii in care debitul de apa rezultat
din transformarea aburului in condensat
este evacuat gravitational, continuu. in
cazan. Aceste sisteme sunt reco-
mandate ori de cate ori ansamblul
cazan-conducte-consumatori se afla in
aceea$i cladire $i corpurile de incalzire
pot fi montate deasupra nivelului de
presiune al instala\i ei. in anumite cazuri,
cand topografia terenului permite se
ampl aseaza conducte de condensat cu
panta continua catre centrala termica.
Se poate utili za aces! sistem $i pentru
ansambluri de cladiri cu desfa$urare
limitata, benefi ciind astiel de economii
importante in investiti e $i exploatare.
Dupa posibilita\ile de montare a con-
ductei de colectare a condensatului in
raport cu ni velul de presiune al instala-
!i ei pot fi menti onate doua variante:
- sisteme cu conducta de colectare
a condensatului montat a sub nivelul
apei din cazan, in acest caz aceasta
fiind inecata;
- sisteme cu conducta de colectare
a condensatului montata deasupra ni -
velului de presiune al instala\i ei, con-
ducta de condensat fiind neinecata.
' ducta . de colectare a condensatului 1
NP
NA
2
3
\
t :1
I
I
I
I
I
Fig. 4.3.5. lnstalat ie de incalzire cu intoarcerea condensatului prin cadere
libera ~ i conducta de condensat inecata:
1- - cazan; 2 - dispozitiv de siguranta hidraulic; 3 - distribu\i e abur;
4 - coloana; 5 - corp de incalzire; 6 - conducta de condensat inecata;
7 - dezaeri sirea conductei de condensat; 8 - conducta de colectare aer.
3
I
_...--- I
4 n;;u
~ - - - - - - _ I_ - - - - - -
I
; ~ ~ ~ ~ _ t i ii-
~ I
/
2 1/
I
I
I
I-" I
7
Fig. 4.3.6. lnstalatie de incalzire cu distributie inferioara ~ i conducta de
colectare a condensatului neinecata:
- 5 - au semnifi catia de la fig. 4.3.5; 6 - colectare condensat; 7 - sifon de
condensat; 8 - dezaerisirea conductei de condensat; 9 - armatura de reglare.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
poate fi in vari <J nt<J superi oara sau infe-
ri oara.
4.3.4.2 lnstalaJii cu conducte de
condensat peste nive/ul de presiune
Si stemul de instala\ii se caracteri zea-
za prin pozitionarea conductei princi-
pale de colectare a condensatului pes-
te nivelul de siguran\a NS. Di stribu\i a
aburului la consumatori poate fi infe-
r ioara sau superioara, in func\ie de
confi gura\i a cladiri i.
4.3.5. lnstalatii cu lntoarcerea
condensatuiui prin pompare
De cele mai multe ori central ele ter-
mi ce cu abur de presi une joasa ali -
menteaza ansambluri de cladiri si con-
sumatori de la care condensatul nu
poate fi recuperat la cazan prin cadere
libera. in aceste situa\ii se utili zeaza
scheme t ehnologice care prevad co-
lectarea condensatului prin curgere Ii - ,
bera. in rezervoare speciale, de unde
este aspirat si introdus in cazane cu
ajutorul pompelor ( 5.4).
4.3.6. Dimensionarea sifoanelor
de condensat
I. lnstalatii de Incalzire
;:iburului in punctul de racordare al
acestuia la instala\ie:
ht = Hcz - L{RI + Z)c (Pa] (4 .3.2)
in care:
- L{RI + Z)c este pierderea de
sarcina in conducta, de la cazan la si-
fonul respectiv [Pa];
- Hcz - presiunea aburului in cazan
[Pa].
Pentru siguran\a, in caz de suprapre-
siuni accidentale, sifoanele se montea-
za avand 0 inaltime practi ca hp mai
mare cu circa 5000 Pa decat presiunea
de regi m a cazanului, exprimata in Pa:
hp = Hcz + 5000 [Pa] (4.3.3)
4.3.7. Calculul hidraulic
al conductelor
in vari anta di stribu\i ei inferi oare (fig.
4.3.6), la ruperea de panta si la capete
de ramifi ca\i e, se monteaza sifoane de
condensat. intrucat marimea acestora
reprezinta echival entul presiuni i de re-
gi m a cazanului , utilizarea instala\iilor
cu distri butie inferi oara si conducta de
colectare a condensatului neinecata
este limitata de inal\imea subsolului si
de posibilita\il e local e de adancire a
acestora in zona sifoanelor de con-
densat.
Si foanele de condensat sunt confec-
tionate din \eava cu diametre diferite. ' lnstala\iil e de incalzire cu abur de
0 instala\i e cu conducta de colecta-
re a condensatului neinecata si distri-
bu\ie superioara este prezentata in fi -
gura 4.3.7. i n acest caz sifoanele de
colectare a condensatului se monteaza
la partea superioara si se racordeaza la
conduct a inferi oara de colectare a
condensatului.
Pentru sifoanele montat e pe conducte
(fig. 4.3.8), di ametrul \evii din care se
confec\ioneaza sifonul de condensat
se alege in func\i e de lungimea con-
uuctei de abur I din care se elimina
condensatul , astfel:
l [ml < 50 50 ... 100 > 100
d [inj 1/2 3/4 1
in cazul sifoanelor de condensat ca-
re echipeaza diversi consumatori (apa-
rat e tehnologice, schimbatoare de
caldura etc.), diametrul d al sifoanelor
de condensat trebuie sa asigure eva-
cuarea continua a condensatului for-
mat, la acelasi debit ca si eel din apa-
rat. Ca urmare, diametrul sifonului de
condensat este acelasi cu eel al con-
' presiune joasa con\in re\el e de con-
ducte care transporta fluide diferite si
anume, abur si condensat. Oatorita
proprieta\ilor termofizice diferite, cele
doua tipuri de conducte se dimensio-
neaza separat. Calculul hidraulic are
drept scop stabilirea diametrelor con-
' ductelor de alimentare cu abur si eva-
cuare a condensatului .
4.3.7.1 Dimensionarea conductelor
de abur
Calculul de dimensionare a conduc-
telor de abur are la baza ecua\ia gene-
rala a pierderilor de sarcina pe un tron-
son de conducta si anume:
t:. p = !:.pd+ t:. p1 (Pa] (4.3.4)
sau:
Sistemul prezinta aceleasi inconve-
niente privind montarea sifoanelor de
condensat ca si varianta anterioara. Ca
urmare, instala\iil e de incalzire cu abur
de presiune joasa avand conducta de
colectare a condensatului neinecata au
un domeni u limitat de utili zare, pana la
presiuni de regim de 1, 15 .. . 1,30 bar
(suprapresiune 0, 15 ... 0,30 bar).
ductei de evacuare din aparat. inalti - ( )
mea teoretica ht a sifonului de con- :.1p = Rl+ Z= P [Pa) (4.3.5)
densat trebuie sa corespunda presi unii ,
5
---,
----!---- ---
I I
I
: h
,_J,_ "---'
-+--------
3 8 ' 6 '
", \,,... ,,/ : o :-
, L_;_,__;,,_1 I : ' L_
NS I -- - -----<
= -- - - - -T(:: . - '- -- . . - - -- . -- ... -- ... - . -.. - . --1
NP / --
NA
2
lf
Fig. 4.3.7. lnstalati e de incalzire cu distribufie superioara
conducta de colectare a condensatului neinecata:
1 - 5 - au semnificati a de la fig. 4.3.5; 6 - conducta de colectare a
condensatului; 7 - sifon de condensat; 8 - aerisire.

unde:
- !:.pd este pierderea de sarcina
distribuita;
- t:. p
1
- pierderea de sarcina locala,
- v - vit eza fluidului pe tronson;
2
I
1 :?:-JI
3
Fig. 4.3.8. Caracteristicile constructi-
ve ale sifoanelor de condensat:
1 - di stribu\i e abur; 2 - coloana;
3 - condensat;
h - inaltime practi ca;
ht - inal\ime teoretica.
I. lnstalatii de lncalzire
- R - pierderea de sarcina liniara uni -
tara iPa/mJ :
- Z - pierderea de sarcina locala
[Pa].
Pi erderea de sarcina totala Pr in
cazul unei re\ele de conducte formate
din n tronsoane este:
i'1Pr =f(R/ + Z) [Pa] (4.3.6)
Facand transformaril e corespunza-
toare in ecua\ia 4.3.5, rela\ia de calcul
generala care sta la baza alegerii dia-
metrelor conductelor are forma ur-
matoare:
1\p = 6 25 10' G;,, (l!. +I .;' l Pa J
' d
4
p ab d ; (4.3.7)
unde:
- Gab = Oablr este debitul de abur pe
tronson [kg/h]
- Oab - debit de caldura pe tronson
[kW]
- r - caldura latenta de vapori zare
[kJ/kg]
- Pab - densitatea aburului [kg/ m3]
- A. - coefi cientul lui Darcy
- I - lungimea tronsonului de conduct
[m]
- d - diametrul conductei [m]
- I ,; - coefi cientul pierderii de
sarcina locala
Considerand in intervalul de presiune
pab = 1,1 ... 1,7 bar o valoare medie a
densita\ii aburului Pab si a caldurii laten-
te de vaporizare r, ecua\ia 4.3.7 devine:

[PaJ (4.3.8)
In aceasta ecuati e pierderea de sar-
cina liniara unitara este:
R = 7

[Palm]
cfo
(4.3.9)
pe baza careia s-a intocmit tabelul
4.3.2.
Pierderea de sarcina locala se calcu-
leaza cu rela\ia:
(4.3. 10)
Utili zand aceasta ecua\i e, pentru
U$Urin\a dimensionarii conductelor, s-a
intocmit tabelul 4.3.3, pentru viteze
diferite $i Is = 1.
Al egerea diametrelor conductelor de
di stribu\i e a aburului trebui e sa limiteze
vitezele de transport al acestui fluid pe
tronsoane la valorile maxime admi sibile
indicate in tabelul 4.3. 4.
Algoritmul de calcul prezinta urma-
toarele etape:
- se stabi le$te schema de di stribu\i e
a aburului $i solu\ia pentru colectarea
condensatului de la consumatori ;
- se stabil e$te circuitul consumato-
rului eel mai dezavantajat (ca pozi \i e
fa\a de sursa $i ca incarcare termi ca);
- se calculeaza presiunea di sponibila
pentru transportul aburului la consu-
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
mator Hd cunoscand presiunea de re-
gi m a cazanului Hez $i presiunea di spo-
nibila necesara la consumator He:
Hd = Hez - He [Pa] (4.3. 11)
Presiunea He este indicata de furni -
zorul echipamentului. Cu titlu informa-
tiv. pentru:
corpuri de incalzire de tipul : radia-
toare, convectoare, registre $i serpen-
tine, He = 2000 Pa;
baterii de incalzire, schimbatoare
de caldura, He = 3000 ... 4000 Pa.
- se stabil esc diametrele preliminare
ale conductelor de abur:
Tabelul 4.3.3. Pierderile de sarcina locale Z = I s p(v2/2 ) pentru 1
in conductele alimentate cu abur de presiune joasa
Viteza !
I
I i
l
I l i I I
I
;
'
I
9 1 10 J 12 1..i I 16 1 18 I 20
iaburului I
' I I
4 5 6 7 8
5
-
25 32 , 46163 182 104 1128
[m Is] OJ 8
121 16
20
Z[Pa]

Viteza
30 135
i I !
aburului t 22 24 26 28
40 145
50 55
60 1 65 70 12 I 80
[m Is] 155 184 . 216 25 1
288 1392
512 648 800 968 11 501350 1570
18001205(
Z [Pa)
I I I I
Tabelul 4.3.2. Pierderile de sarcina liniare unitare R in conducte drepte
alimentate cu abtx de presiune joasa
A. Tipul tevii Tevi din otel pentru instalatii
Nominal [in] 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4 I 112
Diametrul
Interior [mm] 12,25 15,75 21,25 27 35,75 41,25
R [Pa Im]
Q - debitul de caldura [k'VJ
v - vitcza aburului [m Is]
I 2 3 4 5 6 7 8
5
Q
I
2,62 5 ,65 8,35
- - -
3 4 4 v
8
Q
1,76 3,43 7,37 10 .90
- -
3 4 5 8 v
12
Q
0 ,08 2,24
I
4 ,30
I
9,25 13,60
-
4 5 6 7 v 4
18
Q
0 ,63 1,24 2,8 1 5,42 11 ,60 17 ,10
v 4 4 6 7 8 9
24
Q
0 ,73 1,47 3.33 6,37 13 ,60 20, 10
v 4 5 7 8 10 10
30
Q
0,83 1,65 3,77 7,2 1 15,30 22.70
v 5 8 7 9 10 12
40
Q
0 ,98 1,95 4,4 1 8,46 18,00 26.60
v 6 7 9 10 12 14
50
Q I , II 222 4.99 9,57 20.50 30,00
v 7 8 IO 12 14 16
60
Q 1.23 2,45 5,52 10 ,60 22,60 33, 10
v 7 9 10 12 16 18
80
I
Q
1,45 2,87 6,49 12.30
I
26,40 38,60
v 9 10 12 16 18 20
120
Q
1,83 3,6 1 8, 12 15,50 32,80
I
47,90
v 10 12 16 18 22,50
I
25
180
Q
2,28 4,50
I
10, 10 1 9 ,30 : 40 ,80 59,60
v 14 16 20 22,50 27 ,50 30
Q 2.66 528
!
l l ,70 22 ,40 47,40 69.40
240
I
v 16 18 22,50 27,50
I
35 35
--
5.93 I 13,40
300
Q
3,00
I
25,20 53,50 78 ,10
\ ' 18 22,50 1 27 ,5o 30 37,50
'
40
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabelul 4.3.4. Vi teze maxime admisibile in conductele instalatii lor
cu abur de presiune joasa
Oiamelml
Viteza maxima a aburului , [m/s)
conductei
Aburul in sr ns cu condensatul Ahurul i n sens contrar cu condcnsatul
[in]
Conduct e Conduct e Condudc Conduct e
[mm)
ori zontal c n r t i cal e 01i z.ontal e Yerti cal e
1/2
I
1-1- ' 20 2 ! 4

I
3/4 I 18
I
,,
2,5
I
5
I
I
1
I
22
I
25 -l
I
6
l 1/-1
i
25
t
30 5
i 8
I ;

30
I
35 6
I
9
I
57 x 3 35 40 7 11
83 x 3,5 40 50 12 14
I. de lncalzire
- in func\i e de pierderea de s;:i rcina
liniara unitara medie Rm, cand se cu-
noa$te presiunea disponibila, Hd;
(1 - a) Hd
Rm= [Palm] (4.3.12)
2_)
in care D este suma lungimilor tron-
soanelor (m] iar a este cota parte din
presiunea di sponibi la Hd, alocata pier-
deri lor de sarcina local e (a = 0,33 pen-
' tru instalatii interioare);
- in func\i e de limita maxima a
vitezelor (tab. 4.3.4) in cazul necunoa!;>-
terii presiunii disponibile Hd;
: - se calculeaza pierderile de sarcina
, D_RI + Z)c , pe tronsoanele circuitului
eel mai dezavantajat, urmand etapele
! enuntate la instala\iile de alimentare cu
; apa calda $i se compara cu presiunea
di sponibi la Hd, respectand condi\ia
, de echilibru hidraulic Hd > D_RI + Z)c;
Tabelul 4.3.2. (continuare) Pierderile de sarcina liniare unitare R i n conducte _ se stabil esc diametrele conductelor
drepte al imentate cu abur de presiune joasa i de condensat, in func\ie de debi tele de
1--------- ---.,------- - - ------------i , condensat , de t ipul schemei de colec-
B. T ipul \ evii Tevi pentru constructii tare a condensatului $i de regimul ter-
Nominal [mm] 57 x 3 70 x 3,5 76 x 3,5 89 x 3,5 108 x 4 159 x 5
Oi ametrul
Int eri or [mm! 51 63 69 82 100 149
Q - dcbilul de caldura [kW]
R [ Pa Im]
v - vit cza aburului [m/s)
1 2 3 4 5 6 ! 7 8
5 I Q I 15,:?.0 27.40 35,00 54.50 ' 1 92,70 27 1


____ 5_-+-__ 6 ____ 6 ___ f-_7 __ _, __ s_-+ __ 1 o __ ,
8
1
1 QI' 19 .90 35 ,7Q 45 ,40 70 ,6Q 120 350
I 1 s s 9 10 14
II Q 24.90 I 44,70 56,70 1---88-' ,4-0--f---1-50 --;- I - 4-3) -- -I
I . 8 I I 0 I 0 - 12 1-l 18
12
i Q I 31 ,00 l 55 ,80 70 ,90 I I I 0 187 54 I
i v I 1 o 1 2 12j 1..i 16 :n5o
I Q ! 65.40 82,90 - 129 I 217 63 1
i 1 I 2 14 I (1 16 I 20 25
, ____ _,_ i - Q t -t 1.20 73.70 . 43.60 I 145 1 __ 2_4_5-+l - 7-IO--f
30
I \ ' I 14 ! l 20 . 22.50 I 27.50
40
I' Q I 4s,I01
1
- 85 ,9o I 109-
1
- 0-0 t-I -2-8(-J -1--- )8_2_6__,
\' I 18 18 I 20 I 22.50 25 _j 30
l--
5
-
0
--+
1
- o r 5-UO 1
1
97.00
1
123
1
191 I 322
1
- 93_0__,
i I ' I 18 20 ' 22 .50 l 25 I 27 .50 I 35
__ Q ___ I 59 ,90 I '01;,i-i:61 2 10 ; 355 I l 026
' \' ! 20 22,50 I 25 27.50 I 30 I 40
-
80 i Q ! 69,90 124 I 158 I 245 ! 4 14 1 11 86
I v i 22.50 ! 27 .50 l 30 I 30 I 35 I 45
__ Q ___ ! 86.90 t 155 ! 195 I 303 ! 510 I
i ,. 1 30 ! 35 i 35 i .io 1 45 1
180 --i--Q--i 108 I 192 I 243 I 376 I - I
j 1 ! 35 1 40 , 45 i 50 I
Q I 126 i 222 ! 284 1
240 I I ! - - I
1 , . I 40 so 50 t i
-r--0 --1- ITi- I
300 ! \' i 45 - I - I - ! - I
18
24
! mic al acestuia, urm3rind indicatiile din
paragraful urmator.
;
4.3. 7.2 Dimensionarea conductelor
de condensat
Alegerea diametrelor conductelor de
condensat se face corespunzator celor
doua tipuri de instala\ii:
- cu intoarcere libera a condensatului ;
- cu intoarcere prin pompare
intoarcerea libera a condensatului
in acest caz are loc o curgere gravita-
\ionala caracterizata de o presiune di s-
ponibila rezultata din diferen\a de coti'l
geodezica dintre consumatori !;>i sursa.
H = .1hpg17 (Pa) (4.3.1 3)
unde:
- .1h este diferen\a de cota intre con-
' sumator si sursa [m];
- Ped - densi tatea condensatului in
funct ie de temperatura [kglm3];
- g - accelera\ia gravitational a [m/s2];
- 11 - coefici ent care tine seama de
gradul de umplere a conductei de con-
densat; 17 = 0,5 - conducte neinecate
(re\ea int erioara); 17 = 0,75 - conducte
neinecate (re\ea exteri oara); 11 = 1,0 -
conducte inecate.
Aceasta presiune disponibil a trebuie
sa acopere pierderile de sarcina de pe
traseul conductei de condensat ,
H > Li.RI + Z), care se calculeaza cu
ajutorul ecua\i ei fundamentale a pier-
derilor de sarcina utilizand debitele de
condensat.
Pentru simpl ificarea calculelor, in ta-
belul 4.3.5 sunt date diametrele con-
ductelor de condensat cu intoarcere
libera, in func\ie de capacitatea de
transpor t exprimata in debit e de
caldura corespunzatoare aburului con
densat !;>i in functi e de tipul de di stribu-
\i e, pentru cazurile uzuale.
I. lnstalatii de lncalzire
intoarcerea condensatului prin pom-
pare
In aceasta situati e conductele de
condensat transporta apa calda, la
sectiune plina. Al egerea diametrelor se
face urmand metodol ogia de dimensio-
nare a conductelor de apa calda, in
functie de debitul de condensat Ge si o
viteza Ve < 1 m/s. Pentru determinarea
pierderil or de sarcina. vezi 5. 4.
Exemplul de ca/cul 1
Se considera o instalati e de incalzire
alimentata cu abur de presiune joasa,
cu di stributi e superioara, avand sche-
ma reprezentata in fi gura 4.3.9.
Se cunosc urmatoarele marimi ;
- debitele de caldura necesare la
consumal ori si pe tronsoane:
0i = 011 = 2,5 kW; 0111 = Oi v= 1,85 kW;
Ov= Ov1 = 3,0 kW; 0..11 = 1,5 kW;
0..111 = 1, 2 kW; Dix= 1,9 kW;
Oco/
11
= 12,4 kW; Oco/m = 10,4 kW;
Oram = 26 ,5 kW;
- lungimil e tronsoanelor conductelor
de abur: / 1 = 14,2 m; 12 = 5,7 m; /3 = /4
= 5,3 m; Is= 4,8 m; /5 = 11= la= 3,0 m;
fg= 1,4 m;
- lungimile tronsoanelor conductelor
de condensat:
/'1 = 5,2 m; 12 = 4,3 m; 13 = 14 = 5,3 m;
l 's= 4,8 m; /'1 = l's= 3,0 m; /'9 = 1,5 m;
- presiunea de regim a cazanului
este de 1, 1 bar , deci o suprapresiune
de 0, 1 bar;
Hez = 10 000 Pa
Se cere dimensionarea conductelor
de di stribu!i e abur si de colectare a
condensatului.
a) Calculu/ conductelor de abur:
- se stabileste circuitul corpului de
incalzire eel mai dezavantajat care,
pentru exemplul de calcul este ci rcuitul
de alimentare al corpuril or de incalzire
R1 si Rn .
- se calculeaza presiunea di sponibila
pentru acest circuit;
Hd = Ho - He = 10 000 - 2000 = 8000 Pa
in car e Hez = 10 000 Pa si
He = 2000 Pa (corpuri de incalzire de
tip radiator).
- se calcul eaza pierderea de sarcina
medie lini ara unitara Rm
1
pe circuitul
considerat cu relati a:
R _ (1- a) Hd (1 - 0,33) 8000
11 3
Palm
,.. - fl - 45,7
- se a leg diametrele preliminare d 1 . dg,
in functi e de sarcina terrnica de pe tron-
soancle 0 1 . 0 :; si pierderea de sarcina
liniara unitara rnedie Rm
1
= 11 3 Palm, uti -
li zand tabelele 4. 3.2 si 4.3.3 si se inscriu
in tabelul centrali zator 4.3.6.
- se face calculul de verificare, stabi-
lind pi erc.Jcrile de sarcina pe fi ecare
tronson predimensionat R l ~ Z ) si pe
intreg circuitul: L(Rl+Z), uti lizand tabe-
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
lele 4.3.2 si 4.3.3 si inscriind i n tabel ul
4.3.6;
- se stabil esc presiunil e di sponibil e
in noduri, pentru dimensionarea racor -
duril or celorlalt e corpuri de incalzire si
a coloanelor. Astfel:
racord corp incal zi re R111 si Ri v:
H111 = H1 , = L(Rt + Z)8,9 = 469 Pa
racord corp incalzire R, si R,
1
:
H, = H,
1
= L(RI + Z)1.8.9 = 653 Pa
racord coloana !:
Hcot 1 = LJ,RJ + Z) 6.7. B.9 = 1073 Pa
racord coloana II :
Hcot 11 = L(RJ + Z)s.5.7.8 9 = 1888 Pa
racord coloana I I I :
Heot 111 = L(RI +Z)4.5,6.7.8,9 = 24 16 Pa
racord coloana IV:
Hco1
1
, = L:( RI + Z )3.4.s 5.7.8.9 = 2906 Pa
Tabelul 4.3.5. Capacitatea de transport a conductelor de condensat
exprimata in debite de caldura [kW]
Diametrul
Distributie superioara
Distributie inferioara ~ i conducte
de condensat inecate; orizontale
conductei
~ i conducte de condensat
sau verticale, cu distanta dintre corpul
[in]
neinecate
de lncalzire eel mai departat de sursa
(mm]
orizontalc verticale pana l a so m 50 ... JOO m pestc 100 m
1/2 4,65 6,96 32,48
I
20.88 9.28
3/4 17,40 25 ,52 81,20 52,20 29,00
I
I 32,48
I
48,72 145,00 92,80 46,40
] l /I 78,89 11 6,00 313,20 203,00 98,60
l 1/2 120,64 179.80 435,00 290.00 133,40
2 249,40 37 1,20 754,00 5 10,40 249,40
57 x 3 365,40 545,20 1102,00 7 19,20 365,40
63 ,5 x 3,5 493,00 734,28 1450,00 986,00 493 ,00
76 x 3 580,00 870.00 1740,00 12 18.00 580,00
70 x 3.5 696,00 1044,00 2146,00 1450,00 696,00
83 x 3,5 870,00 1299,20 26 10,00 1740.00 870 ,00
89 x 3 ,5 1044,00 1566,00 3074,00 2088 ,00 1044,00
95 x 3,5 1276,00 19 14,00 3596,00 2320,00 1276,00
102 x 4 1450,00 2 146,00 4060,00 278-1.00 1450 ,00
Fig. 4.3.9. Schema insta!atiei din exemplul de calcu! 1.
. r::a;:z:. .
----- = = = = = ~ ~ ......... liiiiili-
i
t
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire L lnstalatii de lncalzire
- se aleg diametrele preliminare in
functi e de sarcinil e termice pe tronsoa-
ne si rezistentele medi i calculate pe
fi ecare circuit care plead'! din nodul
respecti v, urmarind metoda descrisa la
punctele 1 __ _ 6. .
b) Dimensionarea conductelor de con- !
densat.
Conductele de condensat se dimensio-
neaza separat tinand seama de siste-
mul de intoarcere a condensatul ui, gra-
vitati onal sau prin pompare. in cazul de
fata instalatia este cu recuperarea
gravi tati-onala a condensatului .
Etapele de calcul sunt urmatoarele:
- se identifica tronsoanele retelei de
colectare a condensatului , prin nume-
rotarea lor de la 1' ... 9', definind debi-
tele de caldura 0'1 __ _ 09, corespunza-
toare aburului condensat.
- se aleg diametrele conductelor de
condensat, i n functi e de capacitatea
de transport al condensatului [kW] fo-
losind tabelul 4.3.5. Calculele sunt cen-
tralizate i n tabelul 4.3.7.
------
Tabelul 4.3.6. Tabel centralizator pentru calculul conductelor de abur
Numa- Calculul primar Calculul de verifi car e
rul
d
tronso-
Q J'
[in]
I R RI
I(
z RI+ Z
L.(Rl + Z)
nului
[kW] [ ni/s] [m] [Palm] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
IO
Hc1 = 8000 Pa Corp de i ncal zi rc R
1
R
1111
= 11 3 Pa I m
j 3266
I
l 68,6 34 J 1/2 14,2 230 2,5 975
I
4241 7872
2 42, l 22 l 1/2 5,7 100 570 1,0 155 725 363 1
c---
3 37,5 19 l 1/2 5J 78 4 13 1,0 77 490 2906
4 27 ,l 19 l 1/4 5,3 85 45 1 l ,O 77 528 24 16
5 l -U 18 l 4,8 11 5 552 3,5 263 815 1888
6 14,7 18 I 3,0 115 345 l ,O 75 420 1073
--
~
7 8,7 IO 1 3,0 43 129 1,0 55 184 653
8 5,0 10 3/4 3,0 50 150 2,0 110 260 469
9 2.5 9 1/2 1,4 60 84 2,5 125 209 209
9
'I,(Rl+Z ) = 5960 + 1912 = 7872 < 8000 Pa
1
Tabelul 4.3.7. Tabel centralizator privind dimensionarea conductelor de condensa1
Nu mar
tronsoane
*7' *8'
I
*9' 5' 4' 3' 2' *l'
Q' [kW] 6,0 9,7 I 14,7 i 14,7 27.1 37,5 42,l 68,6
d [ i n] 112 3/4
I
3/4
!
3/4
I
I I 1;-i J 1/ 4 l l i-1
* Tronsoanc de conducte montate verti cal
1. l n s t l ~ i i de incalzire
4.4. incalzirea
cu aer cald
Sistemele de incalzire cu aer cald uti-
li zeaza aerul ca agent termic de
transport . Spre deosebire de sistemele
de incalzire cu apa calda si fierbinte sau
abur, in care energia termica se trans-
mite la consumatori prin intermedi ul
unor schimbatoare de caldura (corpuri
de i ncalzire, echipamente, aparate ter-
mice etc. ), in sistemele cu aer cald
agentul termi c este utilizat direct de
consumator tara un schimbator de cal-
dura intermediar. Sarcina termi ca nece-
sara a i ncaperilor poate fi acoperita in
intregime cu ajutorul acestui sistem sau
poate fi preluata numai paf1i al, fiind
completata de alte tipuri de sisteme de
incalzire, in conformitate cu destina\i a
incaperii si solutia tehnica adoptata.
Desi util izeaza ca agent termi c aerul, in-
stala\ii le de incalzire cu aer cald nu tre-
buie asimilate sistemelor de ventilare,
deoarece scopul celor doua tipuri de in-
stala\ii este diferit. in timp ce instalatiile
de ventilare sunt concepute pentru a
asigura, i n primul rand, calitatea aerului
interior, prin procedee de tratare a
acestui a, instala\iil e de i ncalzire cu aer
cald sunt destinate exclusiv cresterii en-
talpiei aerului introdus in incaperi . in ge- 1
neral, in cladirile echipate cu instala\ii de
venti lare mecani ca, sarcina termi ca i
pentru incalzire este preluata, total sau
paf1i al, de aceste sisteme.
4.4.1. Criterii privind utilizarea
incalzirii cu aer cald
lnstala\iil e de i ncalzire cu aer cald
sunt folosite pe scara larga, mai ales, i n
sectorul industri al, i n organizaril e de
santier si i n spa\i i cu destina\ii provizo-
ri i sau in spa\ii mari si aglomerate, unde
in anumite situa\ii pot fi combinate cu
alte tipuri de sisteme de i ncalzire, ca,
de exemplu, cele cu corpuri de incalzire
sau panouri radiante, pentru a asigura
confortul termic local. f n cazul consu-
matoril or casnici, incalzirea cu aer cald
este, in principal, de tip local iar pentru
cei di n sectorul tef1i ar util izarea acestui
sistem devine din ce in ce mai atracti va
pe masura ce performan\ele tehnologi-
ce ale echi pamentelor conduc la redu-
cerea zgomotelor si la o di stribu\ie uni-
forma a aerului in incaperi. Este interzi-
sa fol osirea acestui sistem de incalzire
in zonele cu degajari de praf sau alte
surse de poluan\i, in absen\a instala\ii-
lor de ventil are locala.
lnstalatii le de incalzire cu aer cald
prezinta, i n raport cu celelalte tipuri de
instala\ii de incalzire, anumite avantaje:
- i ncalzi rea rapida a incaperilor si a
spa\iilor industriale, dupa punerea in
func \i une a instalatiei;
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
- evitarea pericolului de inghe\; chel-
tuieli de investit ii mai reduse;
- cuplarea acestui sistem cu sistemul
de ventil are.
Ca dezavant aje ale acestui sistem de
incalzire se pot enumera:
- transportul unor debi te mari de aer
cald pentru acoperirea pierderilor de
cadura, datorita capacita\ii termice sca-
zute a aerului , de numai 1,0 kJ/kgK
fa\a de 4, 185 kJ/kg K caldura specifica
a apei;
- racirea rapida a incaperi lor, dupa
intreruperea alimentarii cu aer cald;
- i ncalzirea neuniforma a spa\iilor
interi oare al at in plan verti cal cat Si in
plan ori zontal, datorita reparti\i ei neuni -
forme a debitelor de aer cald si a feno-
menelor de stratifi care termica;
- supraincalzirea zonei superioare a
spa\ii lor interioare, avand impli ca\ii ne-
gati ve asupra consumuril or energetice;
- raspandirea mirosuril or neplacute si
a altar nocivita\i in cazul sistemelor de
incalzire care utilizeaza, partial sau to-
tal , aerul recircul at;
- ri scul apari\i ei zgomotelor, in func-
\i e de performan\a echipamentelor, ca-
re devin suparatoare in incaperi de lo-
cuit sau din sectorul tef1i ar .
- difi culta\i in reglarea termi ca a in-
stala\i ei in func\i e de necesita\ile ener-
getice interioare.
lnstala\iile de incalzire cu aer cald au
drept scop acoperirea pi erderil or ener-
geti ce si asigurarea condi\ii lor de con-
tort termi c interi or. Pentru zonele de
sedere trebui e asigurate valoril e tem-
peraturii aerul ui interior t; si a vitezei
curenti lor de aer v;, recomandate de
normative si literatura de specialitate si
anume:
a) pentru spafiile industriale, valoril e
parametril or confortului t ermi c in zona
de lucru sunt reglementate de Normele
de protec\i e a muncii , i n func\i e de
categori a de munca si de specifi cul
procesului de produc\i e (tab. 4.4.1 ).
Aceste valori trebui e respectate i n
zona de lucru, deci i ntr- un plan situat
la 1,5 ... 2,0 m de la pardoseala. Tem-
peratura si viteza aerului cald introdus
i n incapere au valori diferi te fa\a de pa-
rametrii aerului interi or, dependente de
sistemul de di stri bu\ie a aerului .
b) pentru cladiri de locui t ?i cele din
sectorul tertiar, trebuie veri fica\ i para-
metrii confortului termi c t, si v, precum
si nivelul de zgomot in zona de sedere,
, in raport cu valorile admise.
f ncalzi rea aerului in sistemele de i n-
calzire cu aer cald se face prin schimb
de caldura superfi cial la nivelul supra-
fetei unui furnizor de energie termica,
care poate fi, spre exemplu, focarul
unei sobe sau o baterie de i ncalzire.
Dupa modul de amplasare a sursei de
energie termi ca pentru i ncalzirea aeru-
lui fa\a de spa\iul care trebui e alimen-
tat cu caldura, se pot defini sisteme de
i ncalzire cu aer cald locale sau centra-
lizate.
4.4.2. lnstalatii de incalzire cu
preparare locala a aerului cald
lnstalatiil e de incalzire locala cu aer
cald sunt cele mai simpl e forme de ali -
mentare cu caldura, care furni zeaza
debitul de aer cald necesar unui spa\iu
adiacent sursei termice. Aceste siste-
me au ca element central sursa de
energi e termi ca pentru incalzirea aeru-
lui , di stri bu\i a acestui a facandu-se na-
tural sau for/at (cu ajutorul unui venti -
lator, i n spa\iul din imedi ata apropiere).
Sursele de energie care incalzesc
aerul se pot clasifi ca astfel:
a) agregate cu focar propriu;
b) aeroterme;
c) dispozitive multifunc\ionale.
4.4.2. 1 incalzi rea cu agregate
cu focar propriu
In aceasta categorie intra sistemele
de incalzire a aerului cu sobe de dife-
rite structuri si materiale si generatoa-
rele de aer cald. Spa\i ul de i ncalzit se
Tabelul 4.4.1. Valorile parametrilor confortului termic minim i n zona de lucru
Spccifi cul procesului pc Catcgoria
Tcmpcrat ura Urni d itatca Vi teza
Grupa acn 1lui l; r clativ1' 1 <P; 1naxi n13 vi
produqic de munca
[CJ 1%] [mis !
Degaj5.ri ncinsemnate de
U5oarr1 16
I
0.25
--
[ ..
I I caldura si umiditate Mcdie 15 60 0.45
------ ---- -- ------
--1
--- -
' normala
Grea 10
I
0.25
Usoar{1
i
16
l
I
0,20
Degaj 3ri ncinscnu1a1c de
-----
1
- -- -
II
d ldura si umidi tate scazuta -
Medic 15
I
50 0.40
.. _________
- - ..
Grca
I
10
i
0,20
I
Usoar5 15
~
0.45
I Degajan inscmnatc de
--- . -- - - - --
III
d ldura
1-
Medi e 13 Neno1m:n I 0.45

!
- I
Grea 8 0.30
I
10 - 22 1'13x . 80
---- ---
Degaj ari rn;iri de umidi1 a1c
Uso;ir:i
22 . 24 70 - so
IV 0,20 . .. 0,50
si regim !cnnic controlat 24 . 27 70 - 55
i
.......
- -
27 Max. 55
- - - - ..... "'#i'iiW

Capitolul 4: Sisteme de lncalzire J. lnstala!ii de lncalzire
reduce la o i ncapere sau la un numzff
redus de incaperi , di stribuite i n jurul
aceleia$i surse de incalzire.
in ceea ce pri veste sobele, acestea
sunt destinate consumatoril or indivi-
duali . El e au un focar pentru arderea
combusti bilil or soli zi, lichi zi sau gazosi,
un sistem de canale in sicane, pentru
evacuarea gazelor de ardere la un CO$
si o manta exteri oara care poate fi din
o\el, fonta, teracota sau faianta. Trans- 1
ferul de caldura catre aer se face la ni -
velul peretil or focarului si al canalelor
de gaze de ardere. De aceea, este
foarte importanta etansarea acestor
suprafe\e si asigurarea unei suprapre-
siuni in spa\iul de trecere a aerului ,
pentru a evita ori ce fel de scapari de
gaze de ardere pe traseul aerului cald.
Evacuarea gazelor de ardere se face,
in general , natural, tirajul fiind asigurat
de inaltimea CO$Ul ui de furn $i di ferenta
de densitate intre aerul exter ior si ga-
zele de ardere. Oi stributi a aerului incal-
zit este, de regula, naturala.
in fi gura 4.4. 1, sunt prezentate doua
sisteme de incalzire locala cu aer cald
utili zand sobele $i anume:
- incalzirea une1 tncapen sau a
catorva spatii di spuse in jurul locului
de amplasare a sobei;
- incalzirea unor incaperi aflate pe
doua niveluri diferite, di stribu\i a aerului
cald la etaj fiind facuta cu ajutorul unor
canale de tabla de lungime limitata si
bine izolate termi c.
Aerul cald este aspirat pri n deschi -
deri perforate la partea inferi oara a so-
bei si evacuat, in mod natural, in spa-
\iil e de incalzit, pe la partea superi oara,
prin guri de reful are prevazute cu cla-
pet e pentru reglarea debitul ui.
Un caz parti c ul ar al acestor sisteme
cu focar propriu, ii reprezi nta unele
tipuri de $eminee (fi g. 4.4.2), care sunt
mijloace de i ncalzire locala cu o com-
ponenta radi anta foarte import anta dar
care pot furni za si aer cald intr -un sis-
tem constructiv part icular.
Generatoarele de aer cald sun! des-
crise pe larg in capitolul 6.5. Cu excep-
\i a celor care util izeaza energia electri -
ca, generatoarele de aer cald au un
focar propriu pentru arderea unui anu-
mit ti p de combustibil. Aceste agregate
se folosesc in mod special i n spatiil e
industriale sau in spatii temporar ocu-
pate. cu volume mari . Ele sun! mobile
sau fi xe, in functi e de capacitate si de
scopul pentru care sun! utilizate. Se
dimensioneaza si se aleg in func\i e de
debi tul de aer cald furnizat. in raport de
sarcina termica ce trebuie acoperita.
4.4.2.2 incalzirea cu aeroterme
incalzirea spat1ilor cu volum mare de
aer pune probl eme deosebit e in ceea
ce pri veste inc alLirea uniforrna a zonei
de lucru. Pentru ;:i ceste situa\ii se reco-
manda agregatele de incalzire locala cu
aer cald, cu circulati e fortata, de ti pul
aerotermelor de perete sau de tavan.
Aerotermele sunt echipamente pen-
tru incalzirea aerului, care au ca ele-
mente componente principal c o bateri e
de incalzire si un ventil ator . Cateva
tipuri constructi ve sunt descri se in
capitolul 6.5.
Un sistem de incalzire cu aeroterme
presupune alegerea tipului de aparat si
ampl asarea acestora in spa\iul interi or.
La alegerea tipului , aeroterme de pl a-
fon sau de perete, trebui e avut in ve-
dere urmatoarele criterii :
- structura de constructi e a cladirii
sau a spa\iului de incalzit;
- di stribu\ia si gabaritul echi pamen-
telor tehnologice din incinta;
in ceea ce priveste amplasarea aero-
termelor. solutia se stabil este in functi e
de dimensiunile interi oare ale i ncaperii ,
de elementele constructive, de spatiul
acoperit cu aer cald de o aeroterma si ,
, eventual, de amplasarea unui alt sis-
tem de incalzire.
4.4.2.2.1 Aeroterme de perete
Aerotermele de perete se monteaza
pe pere\ii exteriori sau pe stalpii de re-
zistenta ai cladirii . Prin amplasarea aces-
tora in interi orul unor hale cu deschideri
mari se urmareste o di stributi e cat mai
uniforma a aerului cald in zona de lucru,
la parametrii corespunzatori categoriei
de munca. Fi ecare tip de aeroterma de
perete este definit in fi sa tehnologica, de
catre producator, prin doua marimi ca-
- destinatia incaperii $i procesul teh- ,
nologic;
racteri sti ce distributiei aerului cald $i
anume: inal\imea maxima de montare H
si lungimea de bataie a jetului L, asa
- amplasarea locurilor de munca sau
de sedere;
- amplasarea surselor de nocivitati;
- tipul de agent termic di sponibil
(apa calda, apa fi erbinte, abur) .
/

,,-3
/
/ /
\
(
/
/
/
;
r>
//


a
b
Fig. 4.4.1. Si stem local de incalzire cu aer
cald utilizand sobe:
a - incalzirea incaperilor la acelasi nivel ;
b - incalzirea incaperilor de la niveluri dilerite;
1 - focar: 2 - perete exteri or al sobei din
teracotii; 3 - guri de aer: '1 can,1le de aer cald.
cum se vede in figura 6.5.2.
in ceea ce prive$1e numarul necesar
de aeroterme intr-o anumita incapere,
acesta depinde de marimea sarcinii
termi ce care trebuie acoperita. de con-
di\i a de a avea eel putin 2 - 3 schim-
buri de aer pe ora pentru a asigura un
grad acceptabil de uniformi zare a di s-
! tributi ei aerului cald $i de capacitatea
termi ca a echipamentului.
La amplasarea aerotermelor de pere-
te se au in vedere urmatoarele:
- inal\imea de montare trebuie sa fi e
de eel pu\in 2 m de la pardoseala,
pentru a nu impiedica circulatia oame-
nilor $i a nu perturba procesul tehnolo-
gi c, dar nu mai mare decal cea indi ca-
ta de producator in fi sa constructiva;
- di stan\a dintre doua aeroterme ala-
turate trebuie sa fi e intre 6 si 12 m (fi g.
4.4.3), daca nu exista alte recomandari
specifi ce indicate de furni zor;
- di stan\a dintre doua aeroterme
a$ezate l a\a i n fata este in func\i e de
2
Fig. 4.4.2. incalzire locala cu
generatoare de aer cald:
- intrare aer rece; 2 - iesire aer cald:
- geam termoiLol;.mt : 4 - cvacuare ga1e
e ardere.
L de lncalzire
bataia jetului, astfel incat sa fi e acope-
rit cu aer cald tot spa\iul dintre ele;
- in cazul hal elor cu deschideri foarte
mari se poate alege o soluti e mixta si
anume, amplasarea aerotermelor de pe-
rete pe conturul incaperii :;;i a aeroter-
melor de plafon pentru zona centrala.
Temperatura aerului cald refulat de
aeroterme tr se alege astfel incat prin
amestec cu aerul interior sa asigure in
zona de lucru parametrii de contort co-
respunzatori intensitatii muncii . Tempe-
ratura de reful are este in func \ie de
inaltimea de montare a aerotermei si
se recomanda ca valoare maxima
t1 s: 45 C, daca aerotermul este am-
plasat la mai putin de 3,5 m de pardo-
seala si ti .::; 70 C, pentru inal\imi mai
mari .
Tn situa\ia in care, din motive tehnice,
aerotermele trebuie montate la inaltimi
de peste 3,5 m, preluarea aerului din '
incapere se face prin canale verticale si
guri de absorb\ie amplasate cat mai jos
in zona de lucru, ca in figura 4-4.4 a. Tn
1
caz contrar, efi cien\a energetica a sis-
temului de incalzire este mult diminua- '
ta, existand ri scul ca zona de lucru sa
ramana neincalzita, asa cum se vede in
figura 4.4.4 b.
Aerotermele pot func\iona cu aer re-
circulat, aer proaspat sau amestec, in
func\i e de caracteristi cile constructive
ale echipamentului . Din acest punct de
vedere, daca sistemul de incalzire cu
aer cald nu este inso\it de un sistem
de venti lare, la proiectare se tine sea-
ma de normele de protec\ie a munci i si
valori le minime necesare pentru debitul
de aer proaspat, impuse de normele
1
sanitare si men\ionate in capitolul pri - !
vind instala\ii le de venti lare.
4.4.2.2.2 Aeroterme de plafon
Aerotermel e de plafon se deosebesc
1
de cele de perete prin modul de distri -
bu\ie a aerului . Din aces! punct de ve-
dere ele se definesc printr-o suprafa\a
interioara acoperita cu aer cald. Con-
structiv, gura de reful are poate dirija
jetul de aer direct in jos, in cazul mon- i
tarii la inal\imi mai mari de 4 m de par-
doseala sau pentru inal\imi de montare
rnai mici, se prevede un di spoziti v de !
imprasti ere laterala a jetului , de tip ane-
1
mos tat.
Aceste tipuri de aeroterme, ca si cele ,
de perete, au bateria de incalzire alimen-
tata cu agent termic apa cald3, apa fi er-
binte sau abur, in func\ie de tipul con-
structiv. De asemenea, ele func\ioneaza
cu aer recirculat, aer proaspat sau ames-
tec. Cateva tipuri constructive ale aero-
termelor de tavan sunt prezentate in
capitolul 6.5.
Un caz particular al aerotermelor de
plafon i i constitue domotermul. Acesta
este un aparat care poate asigura aerul
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
cald necesar pentru i ncalzirea partial a
sau totala a unui apartament. Con-
structi v, el se compune dintr-un venti -
lator axial si o bateri e de incalzire cir-
culara (fig. 4.4.5 a). Aceste echipamen-
te func\ioneaza. de obicei, numai cu
aer recirculat si sunt amplasate intr-un
spatiu auxiliar central, de exemplu intr-
un vestibul. Di stribu\i a aerului cald in
incaperile alaturat e se face prin goluri
practicate la partea superioara, ca in
figura 4.4.5 b, iar recircularea aerului
are loc prin !ante, la nivelul plintelor
sau prin goluri mascate practi cate la
partea inferioara a usilor.
Aces! sistem de incalzire poate exis-
ta in paral el cu sistemul de incalzire cu '
corpuri de incalzire care asigura o
1
1
=12m
'
I 1

ti
I
I +
t t t
I
' _J
I
t t t

I

Q
'1
I
a
l ,=6. . 12m

I I
.

n n
.j. .j. .j. .j.
t t I
- +-- -- -
. n n n .
t t t t
11 11 11 'IA

. .

c
a
incalzire de garda. Domotermul asigura
intrarea rapida in regim termi c a unui
apartament, contribuind la reali zarea
unor economii energeti ce importante.
4.4.2.3 incalzirea cu dispozitive de
destratificare a aerului cald
Unul din dezavantajele majore ale sis-
temelor de incalzire cu aer cald ,,clasi-
ce" , care se manifesta in incintele cu
volum si inal\ime mare este fenomenul
de statifi care termi ca. Acesta genereaza
o supraincalzire a volumului de aer de la
partea superioara si men\inerea unor
straturi de aer rece la partea inferioara a
acestor spa\ii . Consecin\ele acestui fapt
se resimt in inrautatirea microclimatului
int erior , in efecte nedorite asupra
1
1
=6m
r
r1
I


! i
t t t t
+ I
- I
t
I
' t
I liJ
liJ liJ liJ liJ
,


b
Fig. 4.4.3. Ampl asarea aerotermetor
de perete in planul unei incaperi :
a - cazul incaperilor cu la/ime I > L (bataia
jetului);
b - cazul incaperilor cu latime I < 2 L;
c- cazul incaperilor cu dimensiuni mari
Ii- di stanta dintre doua aerot erme alaturate.
b
Fig. 4.4.4. Circutapa aerului cald in functie de zona de aspirafie:
a - aspiratie in zona inferioara; b - aspiratie in apropierea zonei de refulare (scurtcircuit):
1 - zona de lucru.
4 I

I
,,..----- '
I ----...._
"'. __ .... _ ..
>/
0
.
a 5
..
5

b
Fig. 4.4.5. Domoterm:
a - sec/iune prin aparat; b - modul de amplasare in plan vertical
1 - venti lator axial ; 2 - baterie de incal zire; 3 - camera de trecere a aerului cald (plalon dublu):
4 - gura de refulare a aerului cald; 5 - goluri pentru circul alie acr; 6 - camera; 7 - vcstibul.
..
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
fluxurilor tehnologice si, in mod special,
asupra consumuril or de energi e termica.
Pentru limitarea acestor efecte nedorite
se actioneaza prin metode $i aparate de
ultima genera\i e, in doua directii :
- destratifi carea aerului , deci distru-
gerea stratifi carii rezultate ca urmare a
gradientului de temperatura;
- anti stratifi care, deci impi edicarea
dezvoltarii fenomenului de stratifi care
termi ca.
4.4.2.3.1 Solufii pentru destratif icarea
aerului cald
Studiile experimentale, asupra incalzirii
cu aer cald a incintelor cu inaltirni rnari ,
au demonstrat dezvoltarea unui gradient
de temperatura de 1 .. . 1,5 Kim $i o tem-
peratura a stratului de aer de la partea
superioara de circa 50 C (fig. 4.4.6 a).
Sistemul de destr atifi care consta
intr-o solu\i e care sa di struga aceasta
a$ezare in straturi a aerului cald $i sa
mic$oreze semnificativ temperatura ae-
rului de la partea superioara a incintei.
Practi c, se utilizeaza anumite aparate
speciale, cu debit mare de aer , monta-
te la partea superi ora a halelor. Aces-
tea dirijeaza aerul cald de la partea
superioara spre partea inferioara printr-
o mi $care rota\ionala in zona centrala,
generand o mi$care peri feri ca de jos in
SUS (fig. 4.4.6 b ).
Aplicand aceasta solu\ie se ob\ine o
reducere substan\iala a gradientului de
temperatura, pana la valori de
0,3 ... 0,6 Kim. in ceea ce pri ve$1e viteza
J '
_,/
AR ,>? ti =. +
//, 0
0
-;,/
ti =- 10C
a
E
I.{)

II
.c
$i temperatura curen\i lor de aer, acestea
se men\in, in zona centrala de lucru, in Ii -
mite normale. Se inregistreaza insa, valori
mai ridicate ale vi tezei curen\ilor de aer in
zona periferica, insotite de temperaturi
mai scazute, datorita amestecului aerului
cald cu eel rece patruns din exterior,
provocand un disconfort termic local.
in ceea ce prive$te aparatele destra-
tifi catoare, acestea pot fi folosite in
doua vari ante:
- numai pentru eliminarea gradientu-
lui de temperatura, in paralel cu un sis-
tem ,, cl asic" de incalzire, ca de exem-
plu destratifi catorul TRANSCIAT;
- pentru acoperirea parti ala sau tota-
la a necesarului de caldura al incintei,
evitandu-se formarea stratifi carii termi-
ce, cu echipamente de tip SPIROJET
sau SPIROTHERM.
Oestratificatorul TRAN_SCIAT, prezen-
tat schemati c in figura 4.4.7, se compu-
ne dintr-un grup motor - venti lator cu
ac\iune directa pe verti cala, prevazut cu
un motor monofazat cu mai multe vite-
ze, un ventilator elicoidal $i jaluzele bi -
directional e. Se executa in patru tipodi -
mensiuni cu debite de aer de la 2.450 la
10.700 m
3
/ h. Varianta GRA -T reful eaza
turbionar, iar vari anta GIROTERM refu-
leaza tip ci clon.
Destratificatorul SPIROJET este un
aparat de i ncalzire cu aer cald, cu ac-
\iune de sus i n jos prin jeturi generate
intr-o mi$Care de spirala, a$a cum se
, vede schemati c in fi gura 4.4.8 a. El este
echipat cu un ventil ator axial cu debite
\

,:
[2]
I I
I I
I \
I \
I \
. ..
b
\
)
/
I
E
I.{)
II
.c
Fig. 4.4.6. Circulafia aerului in incinte inalte incalzite cu aer cald:
a - s tratificarea aerului in cazul inca/zirii cu generatoare ,.clasice";
b - circula/ia aerului in cazul dispozitivelor de destratificare:
AR - aer rece; /\C - aer cald; AS - aer cald stratificat.
aer
a b
Fig. 4.4.7. Destratificator TRANSCIAT:
J - ae10term GRA - T; b - aeroterm GIRO THERM.
------------------ -- - --- -'
I. de incalzire
de aer de la 2 500 la 40 000 m3/h $i o
bateri e de incalzire avand puterea termi -
ca intre 9 si 450 kW. Spirojet poate
func\i ona ca un sistem de destratifi care
$i sursa de caldura in paralel cu un sis-
tem de incalzire cu aer cald ,,clasic" sau
poate fi o solu\ie de incalzire uni ca pen-
tru anumite tipuri de hale industri ale.
Destratificatorul SP/ROTHERM (fi g.
4.4.8 b) are aceea$i structura ca $i SPl -
ROJET. Fiind echipat cu baterii de incal-
, zire de capacitati mari, care variaza intre
9 si 72 kW, SPIROTHERM este recoman-
dat in mod special ca sistem de incalzire
cu aer cald in noil e hale industri ale.
4.4.2.3.2 Solufii pentru evitarea
stratificarii termice
Sistemele au ca scop limitarea mi s-
carii ascensionale a aerului cald, a$a
cum se vede in figura 4.4. 9. Solu\i a
practica consta i n introducerea unor
jeturi de aer diri jate de SUS in joS, avand
parametrii dependenti de temperatura
aerului cald ascensional $i de inaltimea
incintei. Studiile experimentale au
demonstrat ca un asemenea sistem de
incalzire cu aer cald permite o stra-
tificare termi ca doar pana la 0,2 K/ m.
Una din solu\ii le experimentate $i
care a condus la aceste performan\e
este un sistem de distributi e a aerului
cald, prin difuzoare speciale, montate
a
b
Fig.4.4.8. Si st eme de destratificare:
a - tip SPIROJET; b - tip SPIROTHCRM.
I. lnstalatii de lncalzire
pe un canal de distributie a aerului am-
plasat la part ea superi oara a unei hale
industri ale (fig. 4.4.10).
Difuzoarele sunt echipate cu palete
cu inclinare variabila (fig. 4.4. 11), pen-
tru a genera un jet de aer turbionar,
axial sau radial, reali zand o mi$care de
induc\i e in apropierea jetului . Fenome-
nul conduce la antrenarea unui volum
mare de aer interior $i are drept con-
secin\a scaderea infl uen\ei presiunii
0 0 0 0 0
l l l l l
J J 1 l l
Fig. 4.4.9. Folosirea si stemului de
anti stratifi care:
- jeturi de aer cald - zonii neutrii ;
2 - ascensiunea aerului cald; 3 - zonii neutrii.
Fi g. 4.4.11 . Difuzor cu flux turbionar
pent ru antist ratifi care.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
termi ce ascensionale, eliminarea stra-
tului de aer cald de la partea superioa-
ra $i 0 uniformizare a temperaturii in
zona de lucru.
Unele echipamente pot fi utilizate
atat pentru incalzirea cat $i pentru ra-
cirea incaperilor. El e pot fi amplasate la
inal\imi diferite, avand posibilitatea de
a genera jeturi radial e sau turbionare.
Ca un exemplu pot fi men\ionate unita-
\i le de induc\ie SDA, tip HAL TON (fig.
4.4. 12), caracterizate printr-un debi t de
aer specific Qv [l/s] $i un nivel de
zgomot foarte scazut, fiind recoman-
date in instala\ii le de incalzire cu aer
cald cu viteze mici pe canalel e de dis-
tribu\ie, de la 2 pana la 8 m/s.
4.4.2.4 incalzirea cu agregate
multifunc/ionale
Sistemul de incal zire cu aer cald se
realizeaza cu un agregat complex care
raspunde atat necesita\ii de a evita
stratificarea termica interioara cat $i
gestionarii eficiente a consumurilor
energetice prin recuperarea par\iala a
energiei termice. Un exemplu de agre-
gat multifunctional performant este a-
gregatul tip HOVAL, prezentat schema-
tic in figura 4.4.13.
Cele doua componente constructive,
sistemul de recuperare energetica $i
sistemul de introducere a aerului cald,
au cote de montare diferite. Echipa-
a
< 35 dB(A)
SDA 250
SDA 315
SDA 400
SDA 500
SDA 630
qv(l/s) 50 100 200
mentele de recuperare a energi ei termi-
ce (bateri a de recuperare a caldurii si
ventilatorul de evacuare) se monteaza in
exteri orul cladirii in timp ce sistemul de
incalzire a aerului se afla la partea
interioara. lntroducerea aerului cald in
incinta se face printr-un difuzor de con-
struc\i e speciala care asigura o mi $care
giratorie a jetului de aer evitand astiel
stratificarea termica.
4.4.3. incalzirea cu aer cald
cu preparare centralizata
Sislemul de incalzire este alcatuit
dintr-un agregat care furni zeaza aerul
i cald, o re\ea de canale de distribu\ie $i
dispozitive pentru introducerea dirijata
a aerului cald i n spa\iile incalzite. lnsta-
la\iile de incalzire centrala cu aer cald
pot func\iona cu di stribu\ie naturala,
pentru instala\ii de capacita\i mici sau
cu di stribu\ie for\ata, pentru marea ma-
joritale a cazuri lor . Aceste sisteme de
incalzire sunt alcatuite din acelea$i
componente ca $i instala\ii le de vent i-
lare. i n plus, obli gativi tatea ca orice in-
stala\ie de i ncalzire centrala cu aer
cald cu distribu\ie for\ata sa func\ione-
ze cu minimum 10 % aer proaspat,
transform. toate instala\i il e de acest
tip in instala\i i de venti lare. Ca urmare,
in proi ectarea $i executia !or, se res-
pecta prevederi le ,, Normativului pentru
300
c
500 1000 2000 3000
Fi g. 4.4.12 Unitati de induc\ie tip HALTON:
a - unitate SDA cu jet radial; b - uni/ate SDA cu jet turbionar; c - caracteristici nominale;
1 - aletii rotor 2 - carcnsii difuzor; 3 - ax rotor 4 - et de aer radial; 5 - et de aer axial.
Capitolul 4: Si steme de i ncalzire I. lnstalatii de lncalzire
proiectarea si exccutia instala\iil or de
ventilare", I 5.
in figura 4.4. 14, sunt prezentate
schematic sistemele de incalzire cen-
trala cu aer cald cu di stributi e for\ata.
in principal , se identifica trei variante:
- functionare numai cu aer recirculat
(fig. 4.4. 14 a), pentru spatiil e mici , Iara
degajari de nocivi ta\i , menti onate in
normativul I 5;
- sistemul cu aer in amestec, func\io-
nand cu unul sau doua ventilatoare
(fig. 4.4. 14 b, c);
- func\ionare numai cu aer proaspat,
sistemul necesitand doua ventilatoare,
{fig. 4.4. 14 d).
intrc 7 ,5 si 9 rn/s).
in func\ie de presiunea aerului , cana-
lele de aer se clasifi ca in trei categorii :
- presiune joasa, intre 125 si 500 Pa;
- presiune medi e, intre 750 si 1500 Pa;
- presiune inalta, peste 2500 Pa.
Sec\iunea canalelor de aer cald este
rectangulara sau circulara. Sec\iunil e
rectangulare sunt mai des utilizate din
motive de economi e de spatiu, desi
consurnul de metal este mai mare
comparativ cu cele circulare. Pi esele
speciale (schimbari de sec\iune, coturi,
ramnifica\ii etc.) de sectiune rectangu-
lara ocupa mai pu\in spa\iu la sec\iune
egala, fata de cele cu sec\iune circul a-
ra. Canalele cu sectiune rectangulara
sunt utilizate, in general, in sisteme cu
vit eza mica a aerului , la re\eaua prin-
cipala de di stributi e si de recirculare a
dA sarcina mai mici in raport cu cele
rectangul are.
Cel mai folosit materi al pentru con-
fecti onarea canal elor de transport aer
cald este tabla zincata. in cazuri speci -
ale, se executa canale din aluminiu,
otel usor, fibre de sti cla, materi ale tex-
til e etc. Grosimea tablei este in func\ie
I de presiunea din Sistem si marimea
sec\iunii .
Di stribu\ia aerului , de la agregat la
difuzorul de aer cald, difera in functie
de destinati a, arhitectura si structura
cladirii . Printre diversele moduri de di s-
tributi e a aerului cald, pot fi mentiona-
te cateva semnificative, si anume:
- in bucla perimetral a;
- radiala;
- ramifi cata;
- prin plan5eu dublu (gol sanitar).
Centrala de aer cald, figura 4.4.15,
cuprinde agregatul de preparare a ae-
rului cald {baterie de incalzire sau gene-
rator de aer cald cu focar propriu). ven-
tilator de introducere si filtru de praf. i aerului cald.
4.4.3. 1 DistribuJie in bucla perimetrala
Acest mod de di stribu\ie a aerului
cald este alcatuit dintr-un di spozitiv
Transportul si di stribu\i a aerului cald
se face prin re\ ele de canale similare
celor din instalatiile de venti lare (fig.
4.4. 16).
Canal ele de aer se clasifica i n functi e
de viteza si de presiunea aerului . in
raport de viteza, sistemele func\ionea-
za cu:
a) - viteza mica, pana la 12,5 mis (in ,
general, intre 6 si 11 m/s);
b) - viteza mare, mai mult de 12,5 m/s.
Canalele de recirculare si evacuare
se dimensioneaza la viteze de trans-
port mici, de pana la 10 m/s (de obicei,
Fig. 4.4.13. Agregat multifunctional
HOV AL:
Ap - aer proaspat ; Ar - ::i er r efulat
Ave - aer viciat cald; Avr - aer viciat racit;
1 - filtru de praf ; 2 - baterie de recuperar
a caldurii; 3 - venti lator de introducere
4 - ventilator de evacuare; 5 - camera d
filtrare; 6 - bat er ie de incalzire; I - separa
tor de picaturi ; 8 - difuzor cu gira
torie; 9 - terasa; 10 - ext eri or; 11 int erior
Retelele de canale circulare sunt uti -
lizate, in mod special , in sistemele cu
viteze si presiuni mari, avand pi erderi
a
c d
Fig. 4.4.14. incalzire centrala cu aer cald:
2
b
a - functionare cu aer recirculat: b, c - functionare cu aer amestecat, utilizand unul sau
doua ventilatoare; d - funcfionare numai cu aer proaspat
1 - camera de incalzit ; 2 - canal de aer cald; 3 - filtru de aer: 4 - ventilator;
5 - baterie de incalzire.
- --- - - - --------- ---------------
/
I
:i

l
4
_},,r
5
_:.'/
Fig. 4.4.15. Sec)iune schematica a unei centrale de aer cald:
- racord lri pri za de aer proaspat; 2 - aer recircul at ; 3 - camera de amestec;
4 - filtru de aer; 5 - bateri e de incalzire: 6 - ventilator; 7 - distributi e aer cald.
J
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
central cu rol de distribui tor si de recir-
culare a aerului cald :;;i o re\ea de ca-
nale de aer , ampl asate pe conturul in-
cintei (fi g_ 4.4. 17). Canalele, confecti o-
nate din tabl a, sunt montate sub par-
doseala, la 6 cm sub planseu si 45 cm
distanta de perete.
alimentare cu caldura de p li nta sau de
pardoseala sau pot fi montate aparent
la ni velul plafonului , pentru o di stributi e
superioara a aerului cald, situati e in
care vor fi izolate terrnic.
4.4.3.3 Distributia ramificata
in cazul ramifi cate, aerul
cald este reparti zat catre difuzoare sau
orificii de reful are, printr- un canal de
di stribu\ie central, in doua vari ante:
Planseul dublu are rolul unei camere
de egali zare a presiunil or, asigurand o
distributie uniforma a aerului . Sistemul
prezinta un avantaj si, in acelasi timp,
un dezavantaj, prin faptul ca prin trans-
ferul de caldura de la aer la pardoseala
interi oara, aceasta devine o pardoseala
radi anta, deci o sursa suplimentara de
incalzire. 0 izolare termi ca perfecta a
pardoseli i nu este posibila si, ca urma-
re, consumuril e energetice sunt mull
mai mari i n raport cu celelalte sisteme
de distribu\ie a aerului cald_ in cazul
utili zarii acestei solu\ii , trebuie respec-
Aerul cald este introdus in incapere
pri n guri de reful are, asezate pe cat
posibi l sub ferestrele exterioare, iar
aerul recircul at este preluat din incinta,
pe la partea superi oara a dispoziti vului
central (fig. 4.4 .17 b ). La alegerea
acestui sist em de distribu\i e a aerului
cald trebui e avut in vedere ca mediul
sa nu fi e urned si sa nu existe ri se de
inunda\ii _ De asemenea, trebuie verifi -
cata etan5area canalelor de di stribu\i e
a aerului cald pentru a. evita pi erderil e
de aer :;; i eventualele infiltratii de apa
provenite din sol.
- cu sectiune constanta (fig. 4.4. 19 a),
reglarea debitului de aer facandu-se
local , prin marimea sec\iunii racordului
si prin jaluzele de reglare; ' tate anumite condi\ii, :;; i anume:
De men\ionat ca di spoziti vul central
de di stributi e a aerului cald poate fi
inl ocuit de un generator de aer cald,
structura distribu\i ei per imetrale rama-
nand aceea5i.
4.4.3.2 DistribuJia radiala
Distribu\i a radi ala, fi gura 4.4. 18, se
caracteri zeaza prin racorduri indi vidua-
le care leaga sursa de aer cald (gene-
rator de aer cald sau di stribuitor cen-
tral), de fiecare difuzor interior .
Canalele de di stribu\ie pot fi ingropa-
te i n pardoseala, pentru un sistem de
Fig. 4. 4.16. inciilzirea inciiperilor
cu aer cald preparat centralizat :
CT - centrala de i ncalzirc; Cl - camera de
i ncalzit; 1 - priza de aer proaspat;
2 fil tre de aer; 3 - ventilator; 4 - baterie de
i ncal zire; 5 - canale de distribu\ii ale aerului
cald; 6 guri de refulare a aerului cald.
a
- cu sectiune vari abila (fi g. 4.4. 19 b) _
Cota de montare a re\elei de di stri -
bu\i e depinde de sistemul de introdu-
cere a aerului cald si de elementele
constructi ve ale cl adirii , fiind, in .gene-
ral, la ni velul pardoselii sau plafonului.
Pentru reducerea pi erderil or energe-
ti ce, canalele de distribu\i e aparente se
izoleaza termic.
4.4.3.4 Distribu/ie prin dublu
Principia!, sistemul de di stribu\i e con-
sta in preluarea aerului de la generatorul !
de aer cald 5i introducerea acestui a intr-
un plan5eu dublu, de unde se reparti -
zeaza gurilor de refulare, pe cat posibil ,
sub ferestrele exterioare (fig. 4.4.20).
Fig. 4.4.18. Distribufia radialii a aerului cald:
1 - distribuil or central {generator de aer
cald); 2 - canale radi ale; 3 - guri de refulare
a aerului cald.
b
Fig. 4.4.17. Distribufia perimetralii a aerului cald:
.1 - distribufie in plan; b - distributie in spafiu:
1 - prize de aspira\ie; 2 - d1stribui tor central; 3 - canale pri ncipale de aer; 4 - distribu\ic periferic3
in pardoseala; 5 - guri de refulare a aerului.
-------
- golul fol osi t ca plan5eu dublu trebu-
ie executat si fini sat in asa fel incat aerul
care circul a sa nu antreneze praf sau
alte particule poluante din acest spa\iu;
- trebuie executate :;; i verifi cate izola-
\iil e hidrofuge si termi ce astfel incat sa
nu existe ri scul infiltra\iilor de apa sau
al condensarii vaporilor de apa pe pe-
re\ii plan5eului dublu;
- trebuie verificata structura de rezis-
ten\a a cladirii, astfel incat sa nu apara,
in timp, fi suri care sa afecteze plan5eul
dublu;
- golul destinat circula\iei aerului nu se
utili zeaza sub nici o forma, ca depozit;
- inal\imea golului va fi intre 45 si 60 cm.
4.4.3.5 Echipamente accesorii
Reparti\ia aerului cald in interiorul unei
incinte este o consecin\a a alegerii 5i
amplasarii gurilor (di spozitivelor) de re-
fulare :;;i de aspira\ie a aerului . Nu exista,
in prezent, o re\eta generala pentru a
ob\ine o distribu\i e uniforma a aerului
cald, la parametrii teoretic calcula\i , dar
a
b
Fig. 4.4.19. Distribu!ia ramificatii
a aerului cald:
a - dislributie prin canal central de
sectiune constanta;
b - distribul ie prin ramifica _ tii de sectiune
variabila;
1 - distribuitor central (generator de aer
cal d); 2 - ramificatii; 3 - guri de refulare a aerului
cald; 4 - canal de di stribu\ie cu sec\iune
constanta; 5 - canal de distri butie cu sectiune
variabila_
..
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. de incalzire
in proiectare trebuie avut in vedere
cateva observati i:
- gurile de aer montate in partea in-
ferioara sunt generatoare de curenti de
aer si de aceea viteza de introducere a
aerului nu tr ebui e sa depaseasca
0,5 mis, in special i n zona de 5edere.
Di spoziti vele de plinta sau de pardo-
seala pot antrena in anumite situa\i i
praful si parti colele materi ale din ime-
di ata apropi ere;
- gurile de aer si difuzoarele de plafon
trebuie dimensionate in func\i e de debit,
de bataia jetului si de modificarea
anizoterma a axei jetului , trebuie verifi -
cat daca elementele de constructii inte-
ri oare nu impiedi ca dezvoltarea jetului ;
- toate guril e de aer trebui e echipate
cu dispozitive reglabil e;
- in incaperil e tara interdi ctii de fu-
mat , amplasarea gurilor de aspira\i e se
face intotdeauna la partea superioara;
- la amplasarea gurilor de aer trebuie
evitata scurtcircuitarea aerului reful at
prin pozi\ia aspiratiei. Teoretic, i n fi eca-
re incapere inchi sa trebuie amplasata
eel pu\in o gura de aspira\ie. Se admite
aspira\i a dintr-o zona centrala pentru
un grup de incaperi care formeaza un
ansamblu, de exemplu, un apartament.
in ceea ce pri ve$fe tipurile construc-
tive ale gurilor de aer. dispozitivelor de
reg/are $i accesoriilor instala/iilor de
incalzire cu aer ca/d, ele sunt acelea$i
cu cele specifice instala/ii/or de ventila-
re. Calculu/ de dimensionare a canale-
lor de aer $i a echipamentelor se face
in functie de debitul de aer circulat,
urmarind metodologia de ca/cul deta-
lia ta in volumu/ lnstaiatii de ventilare $i
c/imatizare.
4.4.4. Calculul instalati i lor
de lncalzire cu aer cald
Dimensionarea instalati ilor de
re cu aer cald consta in determi narea
debitului de aer si a sarcini i termi ce
functi e de sistemul de incalzire adoptat.
La calculul debitului de aer cald se
ti ne searna de:
- necesarul de caldura ce urrneaza a
Fig. 4.4.20. Distributia aerul ui cald
prin plan;;eu dublu:
1 - priza cle aspiratie: 2 - generator cit aer cald;
3 - planseu dublu; 4 - guri de refulare.
fi acoperit de instalatia de incalzire
cu aer cald;
- tipul de sistem ales (recirculare,
amestec, aer proaspat);
- parametrii climati ci exteri ori si inte-
ri ori;
- numarul de schirnburi de aer orar;
- func\ionarea in paralel a unui sis-
tem de incalzire sau de ventilare;
Necesarul de caldura care trebuie
acoperit de instala\i a de i ncalzire cu
aer cald Oac(i), rezulta dintr-un bilan\
termi c care tine seama de: pi erderil e
energeti ce ale incaperii Oh, aporturil e
de caldura Oap si fluxul termi c furni zat
de un alt tip de instal a\i e de incalzire
existenta in incinta, 0 ;.
Oac(i) = Oh - Oap - 0 ; [W] (4.4. 1)
fl ux termic Os nurnai pentru a compen-
sa pi erderil e de caldura ale incaperii :
Os = Oaq,J [W] (4.4.3)
Fluxul termi c este preluat de debitul
de aer recircul at , L,;
Os = LrCppac'{lr - 11} [W]
unde:
(4.4.4)
- Gp este caldura masica a aerului
uscat la presiune constanta [kJ/kgK];
- pac - densitatea aerului uscat la
presiune constanta (kg/ m3];
- fr - temperatura aerului reful at [C];
- I; - temperatura aerului interior [
0
C) .
in tabel ul 4.4.2 se gasesc marimile ca-
racteristi ce ale aerului uscat in functi e de
temperatura (vezi si 3.3.2. din volumul
,, lnstala\ii de ventilare si climatizare").
Ecuatia 4.4.4 prezinta doua marimi
necunoscute: debitul de aer recircul at
Lr si temperatura de reful are tr.
Debitul de aer recirculat Lr se poate de-
termina in func\ie de numarul de schim-
buri pe ora n, ales in raport cu destina\ia
in cazul incaperil or prevazute cu un
sistem de ventil are mecani ca, daca de-
bitul de venti lare este preluat de insta-
la\ia de incalzire cu aer cald, sarcina
termi ca necesara pentru incalzirea de-
bitului de ventil are Ov se adauga nece-
sarului de caldura al instala\iei de in-
calzire cu aer cald:
, incaperii , cu normele sanitare si cu natura
surselor de poluare interioara:
Lr= nV [m3/s] (4.4.5)
Oac (i v) = Oac(i) + Ov [W] (4.4.2} unde V este volumul incaperii [m3].
Astfel, se poate calcula temperatura
1
aerului refulat tr:
in cazul in care pe langa incalzire se
asigura si ventilarea incaperii, numarul
de schimburi orare de aer, procentul de
aer proaspat si parametrii aerului reful at,
se impun dupa criteriile ventilarii meca- ;
nice, iar temperatura aerului interior se
alege in func\i e de categoria de contort.
[OC)
(4.4.6)
4.4.4. 1 inca/zirea cu aer recirculat
Sursa termi ca furni zeaza aerului un
care nu trebuie sa depa5esca 45 C
pentru guri de introducere montate mai
jos de 3,5 m si 70 C. pentru guri de
refulare amplasate mai sus de 3, 5 m.
Debitul de aer recirculat Lr, se poate
Tabelul 4.4.2 Marimile caracteristice ale aerului uscat in funcfie de temperatura
I I p cp A J 02 T] I 06 \" I 06 I y HP a 1 Pr
l
0
CJ [kg/mJ] [kJ/kg K) [W/ mK) [N s/m
1
] [ml/s] IJ/K] im
2
/s]
0.76 - 150 I 2.795 1.02ss 1.1 6J &.63o 3.os i 8.2 1 o.04o5
- 100 I J ,980 I .0090 1 ,605 11 .789 s .'.1515.82 --O-.O-S0- 3--1--0-,7-4 -
- 50 i 1.534 ' 1.0048 2,035 14.65 1 9 .55 -1 4.5 1 0,1 32 0,725
0 I 1.2930 I 1.00-18 2.43 1 17.20 1 1'.>,30 : 3,67 CJ, 187 0.7 15
20 ; 1.20-15 r 1.004s L 2.s7o 1s. 19 1 J.-1 3 0.212 o.7 u
40 ! J.1 267 I 2,710 :, 19, 123 i 16.'J7 I 3,20 _ 0_1_39_,,_0_._7_11--<
60 ! 1.0595 I 1.0090 ! 2,849 : 20.025 I 18.9U i 3.00 0,267 0.709
80 i J ,9998 i 1 .OO'IO i 2.9S9 I 20.'J27 I 20.9-1 J 2.83 0196
100 , o.9-1 58 ! - T009o- T---J. 140 : 21.s 10 !D.06 -i -i(;i; --o-J_2_s _,_ ___ 0 __ 7-oj-
0.708
120 i 0 .8980 i I 3180 I 22.663 i 25.23 i 2.55 0,36 1 0,70
140 I 0.8535 I 1.0 132 3.39 1 I 23.506 I 2755 I 2.4 3 0.397 0.695
160 i o.8150 1 u11 74 ! 3.582 j24,3Jo 29.i>5 I 232 0.430 o.69
180 I 0 .7785 I 1.02 16 I 3.722 l 25, 14-1 32,29 I 2.2 1 0.-167
200 0.7457 i 1.0258 \ 25.840 3-l .63 i 2, 11 _ 0_5_0) ---+-- 0.- 63- 5--f
0.69
250 ! 0,6745 ! I.03-1 1 ! !.7.772 -11.1 7 I 1.9 1 0.603 0.68
300 ; 0.6157 l.0-lt)7 -1 .536 ! 29 .469 -1 7.85 I ] .75 0.703 0 .68
+-----+----t
350 0.5662 i 1.055 1 -1.l)O I J l , J65 )5.05 1,6 1 0,8 11 0.68
0.68 .JOO : o.s_;42 ! 1.0676 5. 152 : 32.754 i 6253 : 1.-19 0,9 19
45u
1
o,4875 I 1.0802 5.4 31 I 3 . ... 102 ! 7U.5-l I 1.030 0,685
soo I o,456-1 1 JJ929 5.582 i 35.79-1 78,-18 : I 1.1 -1 2 o.69
600 I 0.40-1 1 1. 11 37 6.222 38.638 i 95.57 ! - ! 1.380 0.69
1. 18-1 9
soo
1
o.3287 I
6,665 I 41, 18S ! 113.7 I - I 1.6 19 0.70
7 .059 i 43.639 l 132 .8 ! - ! 1.858 0.7 l 5
.....;..---"-----'----I
7,408 ; 45 .895 i 1525 i - ; 0.725
---+-- --->--- _.,_ ___ _
7.699 i -17.95-1
1
173
1
- ; 2.350 o.n5
700 I 03625 I
I. U-16
1. 1556
900 i 0,30 1 I 1, 1723
1000 ' 0.277
I. lnstalatii de incalzire
calcula impunand valoarea temperaturi i
aerul ui reful at I,:
L - 0.10(11 [m3/s]
r Gp flx (l, - 1;)
(4.4.7)
Valoarea rezultata Lr trebuie sa veri -
fice conditia de a avea minimum
2 - 3 schi mburi pe ora.
4.4.4.2 inGa/zirea cu aer proaspat
Daca i nstalati a de incalzire cu aer
cald serve$te $i ca instala\i e de venti -
lare care func\i oneaza numai cu aer
proaspat, pentru evacuarea nocivitati -
lor, sarcina termi ca a sursei termi ce
(bateri e de incalzire) trebui e sa asigure
acoperir ea. pierderilor energeti ce ale
incaperii Oac(i) $i incalzirea aerului rece
preluat din exterior , Oc:
Os = Oac{i) + Oe [WJ (4.4.8)
Debitul de aer proaspat preluat din
exteri or Le corespunde numarului de
schimburi de aer n. Tntrucat;
Oac{i) = LeGvPac-(tr - I,) [W] (4.4.9)
Oe = LeGpPac-(1; - le} [W] (4.4. 10)
rezulta in cazul instala\iilor functi onand
numai cu aer proaspat:
Os = LeGp p ac(lr - le} [W) (4.4. 11)
Temperat ura aerului cald reful at in
incapere rezulta din rela\i a (4.4.9):
I = I. + O ac(1)
'
1
Le- Gp Pac
$i trebui e sa se
maxime admi se.
[
0
C) (4.4. 12)
incadreze in limitele
4.4.4.3 incalzirea cu aer amestecat
Tn cazul in care instalati a functi onea-
za cu aer amestecat, debitul de aer
proaspat Le [m
3
/s) corespunde norme-
1
lor sanitare sau de produc\i e, iar L; :
[m
3
/s] este debitul de aer recirculat. I
Debitul total de aer al instalati ei este i n
. I
aceste condi\ii : I
L = Le + L; [m
3
/s] (4.4. 13)
Debitul de aer L trebui e sa acopere
numarul n de schimburi de aer cores-
punzator destina\iei spati ului i ncalzit.
Sarcina termi ca a bateri ei de incalzi-
re este:
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Os = Oac(i) + Oe [W]
unde:
Oac(i) = L1Gp-Pac(tr - 11} [WJ (4.4.14)
Oe = LeCp Pac{lr - le} [WJ (4.4. 15)
Temperatura aerului reful at se calcu-
leaza, ca $i in cazuril e precedente, din
rela\ia de bilant termi c:
o
1, = 1, + S [OC)
LGp Pac
(4.4. 16)
Exemplul de calcul 1
Se considera o hala industri ala (fi g.
4.4.2 1), avand lungimea A = 30 m,
latimea B = 20 m $i inaltimea H = 8 m,
care trebuie i ncalzita cu aer cald utili -
zand aeroterme de perete.
Se cunosc:
- pierderil e de caldura ale halei:
Oh= 250 kW
- aporturi le de caldura de la util aje:
Oap = 40 kW
- temperatura aerului interior: I;= 15 C
- temperatura aerului exterior:
te = - 15 C
- necesarul de aer proaspat:
nc = 1 sch/h
- aerotermele se pot monta pe struc-
tura halei la o inaltime de 3,5 m.
lnstala\ia de incalzire functi oneaza
cu aer amestecat.
Se cere determinarea numarului de
aeroterme $i caracteri sticile lor tehni ce.
Rezolvare
1. Ecuati a de bi lant termic a halei:
Os = 250 + 109,36 - 40 = 3 19,36 kW
6. Debitul de aer cald necesar:
L = 0 = 319,36
Gp Pac (1, - 1,) 11,126 -(45 - 15)
= 9,45 m3/s = 34 033 m3/ h
unde: Pac = 1, 126 kg/m
3
pentru Ir = 45 C.
7. Se calculeaza numarul de aeroter-
me cunoscand ca un aeroterm de pe-
rete ATLAS - SABIANA 900 asigura
debitul de aer cald nominal Ln = 5000
m
3
/h, cu o bataie a jetului de 20 m. la
o turati e minima de 700 rpm.
n = ULn = 34033/ 5000 = 6,8.
Se aleg 7 aeroterme care se ampl a-
seaza i n planul halei ca in figura 4.4.2 1,
i n func\i e de: ,, bataia jetului ", poziti a
util ajelor i n interi orul halei, caile de
acces, deschiderile exteri oare.
Caracteri sti cil e tehnice ale aeroter-
mul ui sunt urmatoarele:
- latura carcasei (A): 900 mm
- latura gurii de refulare a aerului
(8): 764 mm
- cota de gabari t in plan profil
(C): 575 mm
- di stan\a intre orificiile de prindere
(D): 803 mm
- di ametrul racordurilor de agent ter-
mi c (<!)): 1112"
- debitul de aer la turati e mi ca
(700 rpm): 5 000 m3/h
- debitul de aer la tura\i e mare
(900 rpm): 8 500 m
3
/ h
Os = Oh + Oe - Oap [kW]
2. Debitul de aer proaspat:
- cola de montare: 3,5 m (5.5 m)
i - bataia jetului L: 20,0 m (26, 0 m).
Le= ne V = 1-(30208) = 4800 m
3
/ h
3. Se alege tipul de aeroterm de
perete ATLAS - SABIANA (tab. 6.5. 1)
ali mentat cu apa calda. Temperatura
de refulare a aerului se limi teaza la
tr= 45 C.
4. Necesarul de caldura pentru incal-
zirea aerului proaspat:
Oe = Le GvPdtr - le} =
= (4800/3600) 1 1,367(45+ 15)= 109,36 kW I
unde: Pe = 1,367 kg/ m
3
pentru :
le = - 15 C $i Gp = 1,0 kJ/kg K.
5. Sarcina termica necesara pentru
i ncalzirea halei:
30 m

" :+
.,
+:
E ---- -
o +- -
N
' ' '
- - " - - - ...,.. - - - - .,. - - - - 'I' - - - -
+
""
Fig. 4.4.21. Ampl asarea aerot ermelor
din exemplul de cal cul 1.
___ _,.;,...;;:_ :
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
4.5. lncalzirea prin radi at ie
4.5.1 . Criterii privind utilizarea
lncalzirii prin radiatie
incalzirea prin radiati e se caracteri -
zeaza, in principal, prin aceea ca su-
prafe\ele incalzitoare cedeaza caldura
prin radi ati e mai mult de 50 % din
caldura totala_
in raport cu temperatura medi e Gp a
suprafe\ei incalzit oare. incalzirea prin
radia\i e se cl asifi ca astfel:
- de temperatura joasa (Gp = 25 ... 100 C);
suprafe\ele incalzitoare sunt in mare ma-
joritate elemente de constructi e (plafon,
pardoseala, pere\i):
de temperat ura medie (8p
= 100 .. -500 C); suprafetele incalzitoare
sunt realizate sub forma de panouri
sau benzi radiante suspendate la
Fig. 4.5.1. Panou radiant de pl afon
cu Jevil e i nglobate in beton:
1 - tevi incalzitoare; 2 - bet on armat ;
3 - izolati e termica; 4 - pardoseal a;
5 - tencuiala_
partea superioara a incaperil or;
de temperatura in al ta (Gp
= 500 .. . 3000 C); elementele incalzitoa-
re sunt radian\i func\i onand cu gaze
sau energie electrica.
lnstala\i ile de incalzire prin _ radia\i e
prezinta $i alte parti cularitati in raport
cu celelalte sisteme, dintre care se pot
mentiona:
- asigura un grad de contort mai ri -
dicat, intrucat temperatura suprafetelor
de construc\ii ce delimiteaza incaperea
est e mai ridi cata $i mai uniforma, iar
temperatura aerului din interior este
mai scazuta cu 1 ... 3 C;
- realizeaza in incaperi un gradient
de temperatura redus;
- se reduce viteza de circula\i e a ae-
rului in incapere $i, ca urmare, rezulta
o diminuare de i mpr3$tiere a prafului
' anorganic, suport al fl orei bacteri ene;
- asigura incalzirea spa\i il or deschise.
Fi g. 4.5.2. Panou radiant de pl afon
cu Jevi i nglobate in tencuiala:
1 - tevi incalzitoare; 2 - tencuiala;
3 - rabit; 4 - beton armat;
5 - izolati e termica; 6 - pardoseala.
I. lnstalatii de lncalzire
in analiza ce precede decizia alegerii
sistemului de incalzire, trebuie avute in
vedere si aspecte legate de costul in-
vesti\ii lor, cheltui elile de exploatare $i
de coordonare a lucraril or de instala\ii
si constructii .
Sistemele de incalzire prin radia\i e se
pot folosi:
- in cl adirile civile, in incaperi cu ce-
rinte igi enice $i de confort deosebite,
precum $i pentru asigurarea unei incal-
ziri uniforme;
- in cl adiril e industriale cu spa\ii mari
$i fara necesita\i de ventilare mecani ca,
pentru asigurarea unei distribu\ii omo-
gene a incalzirii;
- in incaperi de producti e industri ala,
pentru a realiza o incalzire zonala,
puncte calde sau incalzire peri metrala;
2
Fig. 4.5.3. Panou radiant de pl afon cu Jevi
montat e in spaJi ul dintre grinzi :
1 - tevi incalzitoare; 2 - ecran din metal
polizat ; 3 - izolatie termica; 4 - suport de
sus\inere; 5 - element de rezistenta;
6 - tencuiala pe rabiL 7 - pardoseala finita
Tabelul 4.5. 1. Performantete diferitelor tehnici de incalzire prin radiatie
Lnngimea
I
Temp. Randa-
l c aldura absorbi ta de aerul
Ti pul anoul ui
de unda max. a men tu I Directivi -
I
Tip de
\ nax
supraf. radi:iti ei ta tea
I
cu umiditatea relaliva
uti l i z:it
I
cm1s1ve
I
radi ati ei <p = 50 %
[m]
[OC]
[%]
I

I
- lungime de Radi ant el ect1i c 1,2 2.200 83 excelenta
I
7
I
i
unda scurta i ;
i
T"bu<i ad.ante din
:
I
sau s11Jc1u l ncal z1te 2,6 950
!
55 medie 19
:
el ectri c
- . - -- - . --- --- -- ... --- -- -----
I
Radi :i nt cu gaze
!
2.7
I
900 --1 7 medi e i 19
_____ ) _ i
-
i
- .... -t - -- . -
.....
- lungi rnc de
i
'
I
Tuburi radi ant e metal ice
I
unda medie
I
800 50 medi e
I
19
l ncal zite electr i c 3
....... --- - ------ -- -- --- i - -- ----- - --- ------ -
Panou r:i di ant i
cu gaze de I 4 - - 7 450 - 150 1 44 medi e 20
temperatura medie
i
i I
I
!
I
I
I Panou r:idi ant de I I
I
\
medie incal zit j
7 150 ' 4'.2
I
sl aba '.20
lnfr:iro::; u
I cu abur .
! I
'. sau apa f ierbint_e ! i
- lungirnc de '
--- - -
I
...... ---
unM1 lunga
Panou radi ant de
i
temperatura j oasa l ncal zit 8,5 70 40
I
foart e
'.20
cu apa cald{1 sau el ect1i c
sl ab?1
i I
'
1. lnstalatii de incalzire
- in spat ii semideschise sau deschise.
incalzirea prin radi a\i e nu se apli ca
incaperilor folosite cu program intermi -
tent, mai ales daca durata de folosinta
este scurta (pana la cateva ore) sau
cand cladirea este supusa la variatii
termice mari (iner\ie termica mica, in-
sorire etc).
in tabelul 4.5. 1. sunt prezentate per-
forman\ele diferitelor tehnici de incalzi-
re prin radia\ ie.
4.5.2. lncalzirea prin radiatie
de temperatura joasa
Temperatura suprafe\elor incalzitoare
relati v redusa impune utili zarea unor
suprafe\e i ncalzitoare mari , ceea ce a
condus la ideea folosirii , in general, a
suprafe\elor delimi tatoare ale incaperi -
lor, rezultand:
- incalzirea prin pl afon, la care tem-
peratura medie a suprafe\ei incalzitoa-
re 8p nu poate depasi 50 C; este sis-
temul eel mai folosit, intreaga suprafa\a
a plafonului fiind, in general, di sponibi -
la pentru a indeplini func\iunea de su-
prafa\a incalzitoare;
- incalzirea prin pardoseala, la care
temperatura medie a suprafe\ei incalzi-
toare 8p este fi ziologic limitata la
28 ... 30 C;
- incalzirea cu panouri montate in
pere\i, la care temperatura medi e a
suprafe\ei incalzitoare 8p poate atinge
valori de pana la 85 ... 90 C.
Acest sistem de incalzire utilizeaza
ca agent termic apa calda preparata in
cazane sau al te surse energetice de
poten\i al scazut: caldura recuperata
din procese tehnologice, energia geo-
termala, energia solara, aerul cald etc.
4.5.2. 1 incalzirea prin plafon
Se poate reali za prin:
- inglobarea in pl anseu a unor ser-
4 3 2
a
3 2
b
Fig. 4.5.4. Panou r adiant de plafon
cu canale de aer:
a - canale de aer in structura de
reListen/a; b - canale de aer special
amenajate;
- can<il de aer; 2 - elemenlul de
rezistenta; 3 - izola\ ie tcrmi ca;
4 - pardoseala f1ni ta.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
pentine din teava (metal sau plastic)
sau a unor canal e de aer;
- suprafe\e incalzitoare detasate
complet de structura plafonului , obti -
nandu-se asa- numitele plafoane false
sau plafoane suspendate.
incalzirea prin plafon se recomanda
a fi utili zata la incaperile cu cerin\e
igienice deosebite, care reclama evita-
rea transportarii prafului prin curen\ii
de convec\ie (exemplu: sali de operatii
din spitale, saloane de bolnavi, incape-
ri le in care se desfasoara procese teh-
nologice fine si extrafine), precum si in
incaperil e i n care cerin\ele de mobilier
sau de ordin esteti c impun eliminarea
corpurilor de incalzire amplasate pe
pere\i (exemplu: expozitii , muzee etc. ).
4.5.2.1.1 Panouri radiante inglobate
in elementele de constructii
Din aceasta categorie tac parte pa-
nourile radiante executate cu \evi din
metal Iara sudura cu diametrel e de 3/8,
1/2 si 3/4", montate in plafon, fie in
elementele de rezisten\a (beton armat),
fie in tencuiala.
Cand panoul radiant este format din
\evi montate direct in masa de beton
(fig. 4.5. 1), montarea conductelor se
face inaintea turnarii betonului. Panoul
denumit ,, dala plina" sau CRITT ALL
{dupa numel e firmei care I-a produs)
este panoul radiant eel mai vechi . lm-
posibilitatea efectuarii unor remedieri
dupa turnarea betonului , ca si a repa-
ra\iilor in timpul exploatarii a facut ca
I acest tip de panou sa fie astazi, prac-
ti c, nefolosit.
Fig. 4.5.5. Panou radiant tip STRAMAX:
1 - teava; 2 - lamela din aluminiu;
3 - placa din ipsos; 4 - element de
1
prindere: 5 - element de rezi stenta;
6 - izola\ie termi ca.
Panoul radiant cu tevi le montate in
tencuiala (fig. '1.5.2) este o alta varianta
de suprafata incalzitoare de plafon, te-
vi le fiind din cupru cu diametrul de ma-
ximum 15 mm.
Tevil e sunt prinse de elementul de
rezisten\a al pl anseului , iar tencuiala
executata din mortar de ciment asocial
cu fibre de iuta (sau alte materi ale) se
aplica in mai multe straturi , pana atinge
grosimea de 30 ... 50 mm.
Pentru a nu se produce fi suri in be-
ton sau tencuiala, este necesar ca
temperatura agentului termic sa nu de-
paseasca 50 C, coefi cientul de dilata-
re al betonului fiind practic egal cu eel
al metalului .
in afara panourilor radiante cu \evile
inglobate direct in elementele compo-
nente ale planseului , se utilizeaza si
panouri i ncalzitoare pentru care \evile
( 112'' ... 1 112") se pot monta in spatiul
dintre pl anseu, grinzi si pl afonul fals
(fig. 4.5.3). Caldura cedata prin radi a\i e
de catre tevi este dirijata de un ecran
din metal poli zat catre tencuiala pe
rabi\ ce devine elementul incalzitor
pentru incapere. Agentul termi c utilizat
este apa calda de 90/70 C.
Un al t tip de panou radiant de plafon
care utilizeaza ca agent termic aerul
cald este prezentat in figura 4.5.4. Ca-
nalele de aer pot fi reali zate in structu-
ra de rezistenta a planseelor sau pot fi
special amenajate sub placa planseului .
Oezavantajul acestui panou consta in
necesitatea rezervarii unor spa\ii mari
pentru vehicul area debitelor de aer.
4.5.2.1.2 Panouri radiante aparente
Au fost imaginate si realizate si pa-
nouri radiante de plafon, aparente, de-
tasate compl et de structura de rezis-
ten\a. Acestea se executa, in general,
dintr-un registru din \eava cu diametrul
1/2 .. . 3/4", pe care se prinde o lamela
din metal cu grosime de 0,50 ... 1.25
mm, cu rolul de a mari suprafa\a incal-
zitoare. Dintre aceste panouri cele mai
folosite sunt STRAMAX si FRENGER.
Panoul radiant de plafon tip STRA-
MAX (fig. 4.5.5) este format dintr-un
Fig. 4.5.6. Panou radiant tip FRENGER:
1 - teava; 2 - lamela din aluminiu; 3 - izola\i e termi ca; 4 - element de prindere;
5 - element de rezistenta; 6 - element de fixare in peretc.
.. - -------- -------------------------------111
-- ----- . -- - - --- - -
Capitolul 4: Sisteme de l ncalzire I. lnstalatii de lncalzire
I
/({ ;'(//(("/{
'.LLL,
J ri 9 k c' ' ' / //''' / ///,;'////
LLLL/
A"' ( ... / (/// 1 1 / /'(/// I/ / / //"
)
l
)
_, ,?,,; / /,/, .'t(;,. (( ,' / 1,. / ,, / t / / /J)J ; ,,,)/ }))) ,. /) ,, )1/) ,, , )/ ;77 , / .- /// / / ) 1 / // )// )/1 ////1 / 1/ , / / t / 1/ /1 7 c c/ 1//1/1/JJ// J///
b
E
c
E
a
E
d
E
( /( (('/'
/7/7/////7/////7/7/7/ //T/T//
, ,1 })/1)/)))))/)/)/))/) 1//Jll
7 1)) 1) )) /) 1 ,')) ( 1 777/77.'77 ( 7 77
e
E E
g
E
h
E
Fig. 4.5.7. Mod de ampl asare a tevil or i n panouri l e radiant e de plafon:
a - serpentina cu conduc te montate in para/el; b,c, d, e - serpentine cu conducte montate in serie;
f - serpentine cu conduc te duble; g, h - serpentine cu pasul neegal intre conducte;
I - pereji interiori ; E - pere\i exteri ori .
..
: ,"/' (

' LJLJ
BBBB
1
oooV
ODDO
DODD
nnnn

a
c
3
b
Fig _ 4.5.8_ Mod de ampl asare a panourilor radiante c u lamele:
a si b - montare in sir continuu; c - montare in para/el; d - montare pe conturul incaperii,
1 - larnele; 2 - conducte de ducere; 3 - conducte de intoarcere.
! registru de tevi prevazut cu lamele
acoperite cu placi prefabricate din ip-
sos. Lamela este executata cu tabla
; din aluminiu in grosime de
0,7 ... 1,0 mm, prinsa de tevi, acoperind
2/3 din suprafata acestora.
Contactul dintre \eava $i lamela, pre-
cum $i eel dintre lamela $i tencui ala
trebuie sa fi e cat mai bine executat,
pentru a permite un transfer termic cat
mai bun.
Panoul radiant de plafon tip FREN-
GER (fig. 4.5.6) este execuiat dintr-un
registru de tevi prevazut cu lamele din
aluminiu cu grosimea de 0,75 mm $i cu
dimensiunile de 625 x 625 mm, perfora-
te sau neperforate. Tevil e sunt suspen-
date de plafon, iar tabla din aluminiu
este prinsa de teava cu agrafe metali ce.
La partea superioara a placii din alu-
miniu este prevazut un strat de iLOlati e
termica de circa 30 ... 50 mm. Agentul
termi c care circula prin tevi este apa
calda cu temperatura de 60 .. .70 C.
4.5.2.1.3 Amplasarea panouri lor
radiante i n i ncaperi
Forma geometrica a serpentinelor
(diametrul conductei, di stan\a dintre
conducte, lungimea latimea planului
ocupat de serpentina) rezul ta din cal -
cul ele de dimensionare a suprafe\ei in-
calzit oare.
Tevil e care alcatui esc serpent inele
(fig. 4 .5. 7) sun!, in general, executate
I. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
din otel sau din cupru, imbinate prin
sudura sau mule. Ele se montea1a fie
perfect orizontal, fi e cu o usoara panta
in sensul curgerii apei. inainte de mon-
tare, tevil e sunt supuse unor probe de
presiune cu aer la 40 bar , iar imediat
dupa montare la o proba de presiune
cu apa la 25 bar.
Di stanta dintre \evi este cuprinsa in-
tre 100 $i 500 mm $i poate fi constanta
sau variabil a. Astfel, in zona peretilor
exterior i sau a ferestr elor mari, di stanta
poate Ii redusa pentru a reali za tempe-
raturi ale suprafetei incalzitoare mai ri -
dicate, respecti v fluxuri termi ce mai
mari .
Cat prive$l e amplasarea panouril or
radiante aparente, acestea se pot
monta in bateri e, in $ir continuu, cu
spatii libere sau pe conturul incaperii
(fig. 4.5.8). La amplasarea lor se tine
seama de posibilitatea combinarii lor
cu corpuril e de iluminat ale incaper ii .
4.5.2.2 incalzirea prin pardoseala
Din punct de vedere constructiv, in-
calzirea prin pardoseala este similara
incal zirii prin plafon, cu deosebirea ca
montarea conductelor se face la partea
superi oara a pardoselii , avand izol area
termi ca la partea inferioara.
Din cauza contactului direct dintre
talpa pici orului $i suprafa\a incalzitoa-
re a pardoselii , temperatura acesteia
trebuie limitata la 25 ... 30 C pentru
incaperile in care omul circula incaltat ,
neputand depa$i 25 C pentru incape-
ril e unde omul umbla descult (bai,
pi scine et c).
La incalzirea prin pardoseala \evil e
termi c este de maximum 55 ... 60 C.
putand cobori pana la 35 .. .40 C.
Acest sistem de incalzire apartine
domeni ului de temperatura joasa, pu-
tand uti li za caldura $i din instalatiil e cu
pompe de caldura, instalatii le de recu-
perare a caldurii si chiar din instalatiil e
solare.
Si stemul de incalzire prin pardoseala
este preferal celui de plafon, in special,
datorita reali zarii unei suprafe\e calde
$i uniforme a pardoselii , imbunatati nd
substantial confortul termi c.
incalzirea prin pardoseala este reco-
mandata a se utili za la incaperi :
- lipsite total de mobilier sau cu mo-
bilier redus;
- cu necesar redus de caldura (ceea
ce implica o rezistenta termi ca a ele-
mentelor de constructii exterioare de
2 .. .4 m
2
K/W) pentru a nu utiliza un sis-
tem de incalzire suplimentar;
- in care temperatura mai ridicata a
pardoselii este ceruta de destina\ia
acesteia (bai publice, piscine etc).
De asemenea, incalzirea prin pardo-
seala este mai utilizata $i la incalzirea
holurilor $i foaierelor care nu necesi ta
mobilier pe suprafete mari .
sunt montate fi e direct in elementul de Fig. 4.5.9. Panou radiant de pardoseala
rezisten\a, fi e intr-unul din straturile realizat prin metoda ,, umeda":
componente ale pardoselii . 1 - \evi; 2 - schelet metalic;
Panouril e radiante se pot executa cu 3 - coli er metalic; 4 - strat din beton;
\evi metalice (otel, cupru) sau din ma- ! 5 - pardoseala finit a; 6 - izola\i e termi ca;
terial plasti c. Temperatura agentului t L7_-_P_l_ac_a_ _d_in_ b_e_ to_n_ a_rm_at_. _ _ _ __ _
I I
}
A

1 l I
c_
v /\
a b
4.5.2.2.1 Panouri radiante
de pardoseala
Executarea unui panou radiant de
pardoseala se poate reali za prin doua
metode: ., umeda" $i ,, uscata".
in cazul metodei ,, umede" , \evile sunt
prinse cu un coli er de un schelet meta-
lic, dupa care sunt acoperite cu un strat
din beton in grosi me de 50 .... 60 mm
(fig. 4.5.9)
Solu\ia prezi nta avantajul ca schim-
bul de caldura prin conduc\i e intre \evi
$i stratul din beton este foarte bun.
Stratul de izolati e execut at cu placi din
poli stiren joaca $i rolul de izola\ie
fonica.
Pentru protejarea placii de izola\ie
termica contra umezelii se prevede dea-
supra acesteia un strat termoizolant.
Metoda ,,uscata" consta in montarea
\evilor direct intr-o placa din poli stiren
prevazuta cu nervuri (fig. 4.5.10), placa
avand rolul $i de izolatie termica.
Tevi le sunt acoperite cu dale din be-
ton, placi ceramice sau din ipsos, cu
grosimea de 40 ... 50 mm, toat e prefa-
bricate. Acest tip de panou radiant
prezinta marele avantaj ca se poate
executa mult mai rapid, iar in caz de
defectiuni remedieril e se pot face mull
7 3 4
Fig. 4.5.10. Panou radiant de pardoseala
realizat prin metoda ,,uscata":
1 - \evi; 2 - placa izolanta; 3 - placa
mobila; 4 - compensator elastic de
di latare; 5 - placa din beton armat;
6 - nervuri ; 7 - pardoseala finita.
v ('.
c
Fig. 4.5.11 . Montarea serpentinelor in spirala dubl a:
a - pozMea cu densitate de asezare constanta; b - pozarea cu densitate de a$ezare marita de-a lungul a doi pereti exteriori;
c - pozarea cu densitate de a$ezare marita de-a lungul unui perete exterior.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. l n s t l ~ i i de incalzire
mai u:;; or .
Tevi le utilizate la realizarea panouril or
radi ante de pardoseala sun! in propor-
\ie de aproape 100 % din materi ale
plasti ce. El e inlocuiesc cu succes tevi le
metali ce (otel, cupru) deoarece in ulti -
mii ani s-au imbunata\it foarte mull
performan\ele lor legate de rezistenta
la socuri $i la presiuni ridicate, la varia-
\ii de temperatura, flexi bilitatea :;; i dura-
ta de viata (peste 50 de ani). Dimensiu-
ni le \evilor sun! cuprinse intre 16 x 2 :;; i
20 x 2 mm. Cele mai utilizate sunt:
\evile executate din polipropil ena, po-
li etil ena reti culara, poli etilena (cap.6.6).
4. 5.2.2.2 Amplasarea panourilor
i n incaperi
Montarea \evilor in planul incaperii
poate fi facuta in diferite moduri : ser-
pentina, spirala dubla si mixta.
Montarea i n serpentina (fig. 4.5.7)
prezinta dezavantajul ca suprafa\a par-
doselii este supusa unei varia\ii mari de
temperatura. De aceea, in aces! caz,
pentru a ob\ine o repartizare uniforma a
temperaturii , este necesara montarea
\evilor ducere/intoarcere una langa alta.
in zonele peri ferice, aproape de pere\ii
exteriori sau ferestrele exteri oare, se
I
t-
I
I
I
I ,
1--==1
-
=:::>
ill
l
i1 I c::::_
Fig. 4.5.12. Mont area serpenti nelor
i n varianta mixta.
-'-'r
a
I
-t
Fi g. 4.5. 13. l zolarea termica periferica:
a plan; b - detaliu banda izolatoare;
1 - banda izolal o.'.lre verti cala;
2 - sernineu; 3 - fi lm de protectie;
4 - strat din poli etil ena; 5 - fata adez1va +
film de protccti e (d ~ 5 ... 8 rnrn) .
recomanda ca di stan\a dintre \evi sa fie
mai mica. permitand astfel cre:;; terea
puterii t ermice a suprafe!ei incalzitoare.
Montarea in.spirala dubla (fig. 4.5.11)
consta in montarea tevil or de duce-
re/intoarcere in paral el, obtinandu- se
astfel o temperatura cat mai uniforma
a suprafe!ei pardoselii .
prafetei cu un strat subtire (5 .. . 10 mm)
de ciment sau ipsos;
- izolarea termica periferi ca, in lungul
pere\il or, si a tuturor elementelor verti-
cale care vin in contact cu panouril e
radi ante; aceasta izolati e periferi ca se
realizeaza cu ajutorul unei benzi izola-
toare din polietilena etansa la apa, care
$i in acest caz, in zonele mai reci ale
incaperilor . pentru a creste fluxul de
caldura cedat de panoul incalzitor este
necesara mic:;;orarea pasului dintre
\evi .
, se fixeaza pe pere\i prin simplu contact
(fig. 4.5.13);
Montarea mi xta (fig. 4.5.12) consta
dintr-o combina\i e a celor doua vari an-
te expuse mai sus.
; 4.5.2.3 Executarea panourilor radiante
Panouri le radiante de plafon sau par-
doseala impun o anumita tehnologie
de execu\ie, atat in ceea ce prive:;; te
opera\iile preliminare de pregatire a
incaperilor cat :;;i executarea propriu-
zi sa a panourilor.
4:5.2.3.1 Panouri radiante--
metoda ,,umeda"
Pentru executarea unui panou ra-
diant de pardoseala cu tevi din mate-
rial plastic, opera\iile sunt, in general ,
urmatoarele:
- pregatirea suprafe\ei de suport
care trebui e sa fie orizontala, tara de- ,
nivelari; se recurge la acoperirea su-
a
b
Fi g. 4.5.14. Montarea dal elor t ermofoni ce:
a - mod de a5ezare a dale/or izolatoare;
b - posibilitafi de prindere a dale/or
izolatoare lntre ele.
1vu rrun
,-t
I+
.,
I
H-
\
~ '- ~
f4 ~ .....
I
/
=
-
5
'---
.
100 n rr
~
h-
--'-'-
I E._
L,.i 2 /I
- ' ' '--3.
Fig. 4.5. 15. Zona de montare a tevi lor :
1 - suprafa\a ocupata; 2 - conducta
ducere; 3 - conducta intoarccre; 4 - zona
tevil or; 5 - banda izolatoare; 6 zona cu
foe deschi s.
- montarea dalelor izolatoare termo-
fonice pe suprafata pardoselii , bucata
a
b
Fig. 4.5.16. Monlarea Jevi lor pe suprafata
pardoselii :
a - opcratia de montare; b - pardoseala
dupa opera/ia de montare.
Fig. 4.5. 17. Montarea ptasei de sarma.
I. lnstala!ii de lncalzire
cu bucata (fig. 4.5. 14); prinderea intre
elc se face prin lipire;
- prevederea unor rosturi de dilatare
intre dal ele izolatoare (fig. 4.5. 10) atunci
cand:
lungimea acestora este mai mare
de 8 m;
suprafata depaseste 40 m
2
;
conturul suprafetei prezinta schim-
bari de direc\i e accentuate;
raportul laturilor este mai mare de
2: 1;
- stabilir ea zonei de mont are a \evi-
lor, respectand distantele impuse de
elementele componente ale camerei
(pcre\i, suprafete acoperite, semineuri
cu foe deschi s etc) (fig. 4.5. 15);
- mont ar ea \evilor pe suprafa\a dale-
lor izol atoare, care se face lncepand
din zona pere\ilor spre cenlrul lnca-
perii; disl an\a dintre \evi esl e impusa
de solu\ia adoplata: serpentina sau
spirala dubla (fig. 4. 5. 16);
- montarea unei plase de sarma cu
ochiuri de 100 x 100 mm peste dalele
izolatoare (fig. 4.5.17) si prinderea aces-
teia de conducte, cu coliere de sarma;
- acoperirea lntregii suprafete a
pardoselii cu un strat gr os de
40 ... 50 mm mortar de cimenl cu ni sip;
- reali zarea suprafe\ei finite a pardo-
selii In func\ie de deslina\ia lncaperii :
pardoseala calda (parchet, mocheta
etc.) sau rece (marmura, placi de
ceramica etc.) figura 4.5. 18.
4.5.2.3.2 Panouri radi ante-
metoda ,, uscata"
Opera\iil e de execu\i e prin metoda
,, uscata" sun!, in general, cele de la
4.5.3.2. 1, cu singura deosebire ca
acoperirea dalelor izolatoare si a con-
ductelor se face cu placi prefabri cate
din beton sau ipsos, peste care se
toarna un strat de 10-20 mm sapa de
ciment pentru egali zarea suprafe\ei.
4.5.2.4 Racordarea la reJeaua
de distribuf ie
Legatura \evilor care alcatui esc supra-
f a ta panoului radi ant (planseu sau
pardoseala) se face prin intermediul unor
racorduri de tip di stribuitor-colector.
Di stribuitorul si col ectorul (fig. 4.5. 19b)
sunt prevazute cu racordurile, robine-
tele si elementele de reglare necesare
asigurarii unei bune reparti zari a debi -
telor de caldura in re\eaua de conduc-
te a panourilor.
Montarea lor se face lntr-o carcasa
metali ca (fig. 4.5. 19a) la 500 ... 700 mm
de pardoseala, intr-o firida.
Di stribuitorul si col ectorul sunt exe-
cutate dintr-un ali aj de cupru 60 % si
zinc 40 %, evitandu-se astfel ri scul co-
rodarii In limp.
Distribuitorul (fig. 4.5.20a) cuprinde
stu\uril e de racord la tevile panoului pe
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
care sunt montate robinetele de lnchi -
dere si organcle de echilibrare, termo-
metr e, robinetul de dezaeri sire, robine-
tul de golire si de racord la reteaua de
di stributi e.
Colectorul (fig. 4.5.20 b) cuprinde
stu\uril e de racord la tevile panoului pe
t


b
Fig. 4.5.19. Montarea ansamblului
distribuitor-colector:
a - cutia metalica;
b - pozitionarea distribuitor-colector.
3
a b
care sunt montate robinetele de inchi-
dere si robinetele t ermostaticc, termo -
metre, robinetul de dezaeri sire, debit -
metrul , robinetul de golire si de racord
la re\eaua de distributie.
Fig. 4.5.18. Realizarea suprafeJei finite
a pardoselii .
a
Fig. 4.5.20. Elemente componente
ale distribuitorului colectorului :
a - distribuitor; b - colector;
1 - corpul di stribuitorului ; 2 - racord;
3 - robinet de reglare; 4 - robinet de
inchidere; 5 - robinet de golire; 6 - robinet
de dezaeri sire; 7 - termometru; 8 - corpul
colectorului; 9 - robinet termostati c;
10 - debitmetru.
1
/
c
Fig. 4.5.21. Panouri radiante de perete:
a - panou din beton inglobat in perete; b - panou din beton amplasat la fa/a peretelui;
c - panou din metal montat la fa!a peretelui;
1 - panou din beton; 2 - panou din metal; 3 - izola\ie termica.

Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.5.2.5 inca/zirea cu panouri montate
in perete
Acest sistem de incalzire prin radiatie
este uti lizat destul de rar ca solut ie de
baza dat orita efi cientei scazute (trans-
ferul termic prin convecti e $i radiatie au
ponderi aproape egale). De aceea se
recomanda a fi utili zat ca sistem com-
pl ementar al incalzirii prin radiatie de
pl afon sau de pardoseala (daca nu
este acoperit necesarul de caldura) sau
cand se impune ri dicarea temperaturi i '
superfi ciale a peretilor.
Ca $i la incalzirea prin plafon sau
pardoseala, in varianta incalzirii pri n
perete, panouri le pot fi montate in inte-
ri orul sau la fata elementelor de con-
structii, de preferat pe peretii exteriori
$i sub ferestre.
Temperatura suprafe)ei i ncalzitoare
poate atinge valori de 70 C, fara a
crea disconfor t.
a
c
Se pot folosi serpentine cu teava din
otel avand diametrul de 1/2 sau 3/4'',
i ngropate i ntr-o placa di n beton cu gro-
simea de 50 ... 60 mm (fi g. 4.5.2 1 a}, i n
spatele careia se monteaza un strat co-
respunzator de izolati e termica (de
exemplu, 50 ... 60 mm de polistiren).
Acela$i tip de panou poate fi montat $i
in fata peretelui (fi g. 4.5.21 b).
De asemenea, se executa panouri
radiante din metal (fi g. 4.5.21 c) forma-
te dintr-o serpentina cu \eava din otel,
prinsa pe o placa metali ca cu grosimea
de 1 ... 1,5 mm.
Aceste panouri se monteaza aparent
la fat a peretelui , asigurandu-se, de
asemenea, o izolati e termica corespun-
zatoare.
Unele tipuri de panouri au doua su-
prafete de cedare a caldurii, adica au
serpentine montate intre cele doua placi
metalice. In acest caz panoul poate fi
TCR
,r--
1. lnstala!ii de incalzire
montat in fata peretelui, ca un radiator.
Panouril e radiante di n beton sau me-
tali ce se monteaza pana la 1500 mm
de la pardoseala, in fata peretelui sau
in ni $e special amenajate.
4.5.2.6 Scheme de alimentare
cu ca/dura
lnstala\iil e de incalzire prin radiati e
de temperatura joasa func\i oneaza, i n
principal, cu apa calda cu circulatie
prin pompare.
Schemele de alimentare cu caldura
depind, i n general, de natura consuma-
toril or $i a corpuril or de incalzire. Se
pot distinge trei scheme de distributi e:
- preparare $i di stributi e a caldurii
numai pentru incalzirea prin radiatie de
temperatura joasa;
- preparare $i distribu\i e a caldurii
pentru incalzirea prin radiati e de tem-
peratura joasa $i incalzirea cu corpuri
15
b
14
r - - - - - - - c _
- - ~
( ) : , ~
'; 5
d
Fig. 4.5.22. A. Scheme de alimentare cu caldura:
a - varianta pentru incalzire numai prin radiatie; b - varianta in combinatie cu incalzirea cu corpuri de incalzire; c - varianta in combinatie
cu incalzirea cu corpuri de incalzire si prepararea apei ca/de de consum; d - varianta cu statie compacta tip LAING;
1 - cazan; 2. 6, 8, 16 - pompe de circulatie; 3 - vas de expansiune inchis; 4 - distribuitor apa calda; 5 - colector apa calda; 7 - corp de
i ncalzire; 9 - schi mootor de caldura; 10 - butelie de egalizare a presiunii; 11 - panouri radiante; 12 - statie compacta compusa din: 12a-schimb3tor
de caldura ~ 12b-pompa de circulatie; 13 - comutator electronic; 14 - vas de expansi une inchis; 15 - ventil de reglare automat; R - regulator
automat ; RT - regulator de temperatura; TE - termometru exterior; Tl - termostat interi or; SCD - sta\ie cornpacta cu dulap; TC - tablou de
cornanda; TCR - tablou de comanda pentru incalzirea prin radia\ie; VA - ventil automat cu 3 sau 4 cai; RTS - robinet termostatic.
- - apa calda ducere; -+---+ - apa calda intoarcere de la panouri radiante; -11--.. - apa caloo intoarcere de la corpuri de incalzire;
--IH--+ - apa calda intoarcere de la schirnbator de caldura; - x- - sernnali zare; - legatura la vas expansiune.
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
de incalzire;
- preparare $i distribu\ie a caldurii
pentru incalzirea prin radia\ie de tem-
peratura joasa, incalzirea cu corpuri de
incalzire $i prepararea apei cal de de
consum.
4.5.2.6.1 Schema de distribufie pentru
i ncalzirea numai prin radiafie
Varianta prepararii apei calde numai
pentru asi gurarea incalzirii prin ra-
dia\i e este prezentata in fi gura 4.5.22
A, a. Schema a fost conceputa astfel
incat sa poata func\i ona cu apa calda
cu temperatura constanta la cazan $i
posibilitatea de asigurare a parametri -
lor de lucru ai agentului termic prin
amestecul reali zat cu venti lul automat
cu 4 cai , sub comanda t ermometrului
ext erior TE; temperatura de lucru a
apei calde este asigurata de regulato-
rul de temperatura RT de pe conduc-
ta de ducere. Tabloul de comanda
mont at pe cazan asigura intregul pro-
ces de func\ionare a instalatiei.
Schema din figura 4.5.22 A, a se
poate simplifica, renun\and la ventilul
cu 4 cai; temperatura apei calde de
lucru pentru panouril e radiante se fi xea-
za la cazan in functi e de temperatura
exterioara indicata de termometrul TE.
4.5.2.6.2 Schema de distributie a incalzirii
prin radiatie in combinatie cu
i ncalzirea cu corpuri de incalzire
Schema din figura 4.5.22 A, b este o
completare a variantei descrise la 4.5.2.6.1
la care s-a adaugat $i o instala\ie de incal-
zire cu corpuri de incalzire. Schema pre-
zinta urmatoarele parti cularita\i :
- la cazan se prepara apa calda la
parametri i soli cita\i de instala\ia cu
corpuri de incalzire; reglarea tempera- ,
turii este asigurata de tabloul de co-
manda existent la cazan, in func\ie de
conditiile exterioare (termometrul TE);
- la panourile radiante se asigura
agentul termi c corespunzator prin in-
termediul ventilului automat cu 4 cai,
reali zandu-se amestecul de apa din
conductele de ducere $i intoarcere; co-'
manda este asigurata de regul atorul
automat R, in func\ie de condi\iile inte-
rioare (termostatul Tl).
4.5.2.6.3 Schema de distributie
pentru i ncalzi re pri n radiati e,
incalzire cu corpuri de
incalzire, preparare apa calda
de consum
0 vari anta de schema de preparare
$i di stributi e a agenti lor termi ci catre 3
consumatori care solicita apa calda la
parametri i diferi\i este prezentata in
figura 4.5.22 A, c. Schema prezinta
particularita\ile:
- la cazan se prepara apa calda la
parametrii maximi $i prin intermediul
bateriei de egali zare a presiunii se face
reparti zarea la cei trei consumatori (pa-
nouri radiante, corpuri de incalzire $i
schimbator de caldura);
- parametrii apei calde solicitat e de
consumatorii sezonieri (panourile ra-
di ante, corpuri le de incalzire ) sunt asi-
gura\i prin amestecul apei calde din
conductele de ducere $i intoarcere,
prin intermediul ventil elor automate cu
3 cai; comanda este asigurata de regu-
latoarele automate R, in func\i e de
condi\ii le interi oare (termostatele Tl);
- parametrii apei calde soli ci ta\i de
schimbatorul de caldura corespund ce-
lor prepara\i la cazan; comanda este
asigurata de tabloul de comanda exis-
tent pe cazan.
4.5.2.6.4 Scheme de alimentare
cu statii compacte
Schema unei instalatii de preparare
$i di stributi e a agentului termic pentru
doi consumatori : incalzirea cu corpuri
de incalzire si i ncalzirea prin radiat ie cu
panouri de pardoseala este prezentata
in figura 4.5.22 A, d. Parti cularitatea
schemei consta in aceea ca alimenta-
rea cu agent termic a consumatorului
de caldura pentru incalzirea prin par-
doseala se face prin intermediul unei
sta\ii compacte, compusa dintr-o pom-
pa $i un schimbator de caldura.
f ntregul echipament de distribu\ie al-
catuit din di stribuitor-colector precum
$i sta\ia compacta formeaza un tot
unitar care poate fi montat intr -o car-
casa metali ca $i amplasat intr-o ni $a
special amenajata. f n cazul in care
exista numai consumatorul de incalzire
prin radia\i e, in carcasa metali ca se
poate amplasa $i vasul de expansiune
deschi s sau inchis.
Soluti a cu pompa $i schimbator de
caldura este patent al firmei germane
LAING $i prezinta ca principal avantaj
rezolvarea cu maxima siguran\a a pro-
blemei difuziei de oxigen in sistemele
de incalzire prin radia\ie de pardoseala
prevazute cu tuburi flexibil e. Prin sepa-
rarea completa a celor doua circuite
(eel al cazanului de eel al pardoselii},
oxigenul difuzat prin pere\ii \evilor ' de
plastic este in totalitate separat de ele-
mentele corodabile ale circuitului pri-
mar (cazan, radi ator). in afara acestui
avantaj, solu\ia mai prezinta $i alte ca-
racteri stici :
- asigura pentru agentul termi c circu-
lat parametrii de temperatura $i debit
diferi\i de cei ai cazanului tara a utiliza
instala\ii auxiliare;
~ ~ - asigura o reglare simpla $i sigura;
[Q]g
0
0

e
Fig. 4.5.22 B - Stafia compacta tip Tc 2000-emcal :
e schema stafiei; f - vedere;
1 - r3cord conducta duccre; 2 - racord conducta intoarcere; 3 punct de li xare a sta! iei pe
perete; 4 : terrnornetrn re conducta de ducere; 5 - terrnometru pe conducta de intoarcere;
6 ventll de reglare a presiunii; 7 pompa de circul atie; 8 - reglare incalzirc; 9 - racord de
legat ura cu instalati a: 10 - racord electri c.
~
- la circuite primare cu presiune ridi-
cata (pentru cladiri cu sistem de incal-
zire racordat direct la centrala termica)
se poate reali 1a un sistem de incalzire
prin radia\i e de pardoseala la o presiu-
ne relativ scazuta.
Un alt tip de sta\ie compacta, patent
al firmei germane TC 2000 - emcal,
este prezentata in figura 4.5.22 8 . Se
compune dintr-o pompa de circulatie
cu tura\ie variabil a, un ventil cu 4 cai $i
un tablou de comanda cu posibilita\i
de reglare a parametrilor agentului ter-
mic $i de programare (manual sau au-
tomat) a func\ionarii instala\i ei.
4.5.2. 7 Dimensionarea instalaJiilor
Avand in vedere parti cularita\ile pe
care le prezinta instala\iil e de incalzi re
prin radia\i e, calculul de dimensionare
impune in primul rand CUnOa$terea:
- caracteristi cilor constructi ve ale in-
caperii (suprafa\a plafonului, pardosel ii
sau pere\jlor), naturii straturi lor
!!!!!!!! 1'!!!!!! 4 - - ....... --..-...- - ----- ---- --
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala!ii de incalzire
componente ale elementelor de con-
structii care urmeaza a ingloba elemen- ,
tele de incalzire Oevi , panouri, canale de
aer etc), pozitiei mobilierului fix din inca-
pere;
- caracteristicile termice ale incaperii
(temperatura interioara $i pierderile de
caldura);
- caracteristicile constructive ale
panourilor radiante (tipul de panou, .
temperatura medie $i maxima admisi- '
bila, agentul termic utilizat etc).
Calculul de dimensionare cuprinde
urmatoarele etape:
- calculul suprafetei de incalzire a
panourilor radiante;
- calculul pierderilor de sarci na prin
serpentinel e panourilor radiante;
- stabilirea caracteristicilor construc-
tive ale distribuitorului $i col ectorului;
- calculul hidraulic al re\el ei de con-
ducte din instala\i e.
4.5.2.7.1 Caract eristicile t ermice
ale panourilor radiante
Stabi lirea acestora se face pe cale
teoretica, verificata $i corectata pe cale
experimentala $i prin masurari .
Pentru calculele practice se folosesc
nomograme care \in seama de toti fac-
torii de baza ce contribuie la determi -
narea caracteristicilor termice ale pa-
60

! 55
())
"CJ
ca
0
-[
ro
nourilor. t.,
9
= 50 C si di stan\a I == 20 cm. se ob-
!ine un panou cu 8p == 36 C care ce-
4.5.2.7. 1. 1. Panouri de pfafon cu deaza un flux de caldura unitar
conductefe ingfobate in qp == 141 W/ m
2
;
efementefe de constructii - in functi e de temperatura medie a
Nomogramele pentru determinarea panoului Op $i alegand distan\a I dintre
caracteri sticil or termice ale unui panou tevi , se pot ob\ine valorile fluxului ter-
cu conductele inglobate in beton armat mic qp $i temperatura medie a agentu-
(tip CRITTALL) sau in tencui ala de ci- lui termic. De exemplu: pentru
ment cu rabi\, agentul termic utili zat 8p = 38,5 C $i I == 10 cm, la un panou
fiind apa calda, sunt prezentate in figu- cu tevile montate in rabit se ob\ine
ra 4.5.23). ' tag= 45 C $i qp == 162 W/ m
2
;
Panourile prezinta urmatoarele ca- ' - in functi e de temperaturil e medii ta
9
racteri stici : sau 8p $i coeficien\ii de transfer termic
- conductele sunt din otel cu diame- f Xb se pot obtine $i fluxurile unitare q'p
trul de 1/2" ; I cedate de panouri zonei superioare.
- coeficien\ii de transfer termic pen- De exemplu: pentru 8p = 36 C $i
tru straturi le de deasupra conduc- I Xb == 1, 16 W/ m
2
K rezulta qp == 24 W/m
2
.
telor Xb = 0,58 .. . 1,74 W/ m2- K; ' in cazul in care panouri le radiante
- grosimea straturilor de sub con- . separa doua incaperi cu temperaturi
ducte c == 20 mm; I diferite t1 "- ti, valorile temperaturilor
- temperatura interioara a celor doua medii Op $i e,; $i fluxuri le termice unitare
medii separate de panou este qp $i qf, se pot calcula cu rela\iile:
(j = t;' = + 18 C. x [
0
C)
Nomograma poate ti uti lizata astfel: 8p = t , +-c [ T/(t ag - t , )- ko(I- 11Xt, - t!)]
- in func\ie de temperatura medi e a
apei calde fag $i di stan\a I (pasul) din-
tre \evi, se ob\in valorile fluxului termic
qp cedat de panou zonei inferioare $i
temperatura medie 8p a panoului . De
: exemplu: pentru panoul din fi gura ,
I 4-5.23a, alegand temperatura i
a p
(4_5_ 1)
e;, = t;+ t ag - t;)+ kb( 1- 11)( t, -r,)] !
0
CJ
p
(4.5.2)
q;, ! tj =18 C
1 , : _Ten uiala din ciment
1i : / ' / .... , .Ten uiala pe rabit
---f '_. :<: , . -6 _ J_ c 20 mm
I 1 "
I I I
I I qp ' I ,= 18

25 30 35 I 40 45 50
Temperatura r;nedie Op a panoului ["CJ
35: 40 45 50 iC]
:Temperatura medie Opa panoului
"'E 60 100 : 150 200 250[W/ m
2
] - 60 100 150 200 250 [W/ m
2
]
O
0-n >
- a.
ro
........
:J
0
40 f--- - -1-----'---""'---t-

:J
65
60'----'-----'-------'-----'-----'
a
rr
20

c
:J
'-' 40
E

'S 60
x
65
u_
b
Fig. 4.5.23. Caracteristici l e t ermice ale panourilor cu conducte din ofel montate I n element ul de constructii:
a - conducte monlate in beton;
b - conducte montate in tencuiafa de mortar din ciment ;;i rabit.
l
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

Considerand panoul radi ant din fi gu-
ra 4. 5.24, in relatiil e de mai sus s-au
facut urmatoarele nota\ii :
/,, 1: - temperaturil e aerul ui din cele doua
medii separat e de panoul radiant [
0
C);
tag - temperatura medie a agentului ter-
mic (
0
C] ;
Clp, a.;, -coefi cien\ii de transfer de cal-
dura la suprafe\ele panoului radi ant,
ale caror valori sunt date i n tabelul
4.5.2 [W/ m2 K] :
X - coefi cientul par\i al de transfer ter-
mi c (fi gura 4. 5.24) [W/ m2K] , ale carui
valori se pot calcula cu rela\iil e:
tgh m --
(
1- d)
11=----_2-
1- d
m--
2
iar
m = I Ac +Ab
V ;td d
(4.5.7)
(4.5.8)
A.ci - conductivitatea termi ca a materia-
lului din care este executata \eava de
diametru exterior d din panoul radiant
[W/ mKJ;
kb - coefi cient adimensional calculat cu
rela\ia
(4 .5.9)
Xb+Xc
Atat nomogramele din fi gura 4.5.23
cat $i rela\i a 4.5. 3 stabil esc valorile flu-
qpr = (1 + S'Jqp [W/m2] (4.5.10)
Valori le rapor tului 15 = qe/ qp sunt date
i n nomograrna din fi gura 4. 5.25, in
func\i e de perimetrul P al suprafetei
active, raportat la suprafata acesteia
Sp $i di stan\a I dintre conducte.
4.5.2.7. 1.2 Panouri de plafon cu con-
ductele montate in spa.f iul
de aer
in nomogramele din fi gurile 4.5.26 $i
4.5.27 se dau caracteri sti cile termi ce
ale unui panou radiant de plafon cu
conductele incalzitoare montate in spa-
\iul de aer sub elernentul de rezistenta.
Primul panou (fig. 4.5. 26) este exe-
cutat din \evi cu diametrul de 1/2"
montate direct pe o placa metalica
(o\el sau aluminiu). Grosimea stratului
de aer a = 50 mm. pentru zona inferi oara a panoului
1
Xe=
1
n C [W/ m2 K] (4.5. 5)
- -1 I, ...:..L
ap ..1. ,
pentru zona superioara a panoului
1
xurilor termi ce qp emise de panourile
radiante in zona activa corespunzatoa- '
re suprafe\ei serpentinelor, neglijandu-
se fluxuril e termi ce cedate de marginil e
din afara acestora. Notand cu 8 rapor-
Cel de-al doilea panou radiant (fig.
4.5.27) este executat din \evi cu diame-
' trul de 3/4" montate intr-un spatiu de
aer avand la partea inferioara o placa
Xb =
1
n b (W/ m
2
K] (4.5.6)
----;-- +I. ...:.1.
IXO A,
17 - coefi cient a carui valoare este data de

2:)
.0
"O
0
2:5
(_)
1 tul dintre fluxul termic unitar qe cedat
de suprafe\ele de margine $i fluxul ter-
' mic unitar qp cedat de panoul propriu-
1 zis, fluxul termic unitar real cedat de
panou este:
I '
I
i

I
OP, aP
t,
Fig. 4.5.24. Schema panoului radiant de plafon cu conducte inglobate pentru
determinarea caracteristicilor termice:
b - grosimea stratului de materi al de deasupra conductei (b 1, b2 b3 - grosimile
straturil or componente); c - grosimea stratului de materi al de sub conducte
(c1 C? - grosimile straturilor componente); d - diametrul exterior al conductei.
Tabelul 4.5.2 Valorile coeficientilor de transfer de caldura la suprafetele
panoului radiant pentru o temperatura a mediului ambiant t;=18 .. . 20C
Tcmpcratura
exp i a 'p [WI m2KJ
medic, e.,,
a panoului ractiant Panouri Panouri Panouri
("CJ de pcrctc de plafon de pardoscala
25 9,1 7, 1 10.1
-
-
30 9.8 7,6 11 ,0
- --
35 10.2 I 7,9 11 ,6
I
- . ---
I
-10 10,7
I
SJ 12.2
-
- - -
-1 5 1 l.O 8,6 -
- - - -
so 11 ,4 9, 1 -
- ----- --- --- ---
--
60 12,2 - -
de o\el cu grosimea de 8 = 0,75 mm.
4.5.2.7. 1.3 Panouri de plafon cu lamele
in nomograma din figura 4. 5.28 a se
dau caracteri sticile unui panou radiant
executat din tevi din o\el prevazute cu
lamele de 1 mm grosime
in figura 4.5.28 b este prezentata no-
mograma pentru stabilirea fluxurilor
i termice q/,m $i q/,'m cedate de zona din-
tre panouri $i zona de margine a pa-
nourilor.
4.5.2. 7. 1.4 Panouri de pardoseala
cu conduc te flexibile
in nomogramele din figuril e 4.5.29,
4.5. 30, 4.5.31 $i se dau carac-
teri sticil e termi ce ale panourilor radi an-
' te de pardoseala cu conducte flexibile
' tip TERMCONCEPT TC-2000.
Panouril e radi ante sunt executate din
' \evi fl exibile (polietil ena}, avand dimen-
siunil e 17 x 2 mm, montate pe o pl aca
din poli stiren cu grosimea de 35 mm.
' Grosimea $apei de ciment este de
circa 65 mm, iar suprafa\a finit a a
a.
O"
-.,
O"
II
"
0,30
0,20
0, 15
0, 10
P=2(D+L)
S =Dxl
0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0
P/SP1m
1
1
Fig. 4.5.25. Calculul raportului o.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
pardoselii poate fi rece sau calda.
Valori le fluxurilor termi ce unitare se
ob\in in func\i e de ecartul de tempera -
tura .11 = tm - t; sau .J t = [(fd+tr)/2] - t, :;;i
distanta I dintre \evi: 80, 160, 250 :;;i
330 mm. De asemenea, se are in ve-
dere :;;i rezistenta t ermica Xb a straturi -
!or componente de deasupra \evi lor in-
calzitoare (:;;apa de ci ment, marmura,
gresie, parchet...).
Nomogramele mai cuprind :;; i t empe-
raturil e admisibile 8p ale pardoselii in
functi e de temperatura interi oara t, a
incaperilor precum :;;i temperatura ad-
[W/ m
2
]
,---"------.
q'
p
qr>
4S 4SO-

:J
15
c
40 400
cu
a.
cu
a.
<P
Q)
3S 3SO iJ
a. Q)
CY
E
a.

-CY cu
2 30
c
5
:J 300-

E 0 Q)
:J .E a.
0
2
E
E
Q)
I-
2 2S
:; .2
x
LL
:J
u::
20 - 200
1S 1SO
10 100
7S
70
6S
60
SS
so
4S
i q' 18 C i
i ===:::.' , . Element de constructii
, .. =---- zb= 1.t1W/ m2K .

T 1 _ __; Spatiu de aer 5 cm
1/2" .
I 13c Tabla din 01e1
-I qP ' sau aluminiu

so SS 60 65 70 75 80 85 90
T emperatura me die a apei cal de tag [C J
Fig. 4.5.26. Caracteristici le termice ale panoului radiant cu conducte mont ate
direct pe o placa metal ica i nt r-un spaJiu de aer.
350
300
1

Q
CY


c:
:J
0
E 200
2
:;
x
:J
LL
150
100

0
'.'.....55
:J
0
c
cu
a.
cu 50
Q
(l)
Q)
iJ
())
l de constructii
.o //,: .'_,/, xb=1, 16W/m
2
K
> 4 Folie din aluminiu

Spa\iu de aer 5 cm
I
1
3c din o\el 0,75 mm

I

cu
5
(ii
(j;
a.

I-
Temperatura medie a apei calde

(CJ
Fig. 4.5.27. Caracteristicile termi ce ale panoul ui radiant cu conducte montate
intr-un spatiu de aer.
E
E
E
E
I.()
N
a;
0
c
iJ
CU
:0
cu
I-
I. lnstalatii de lncalzire
mi si bil a Op a pardoselii pentru zona de
contur.
Utilizarea nomogramelor se face astfel:
- cunoscand pierderile de caldura
0 11 = 2 500 W ale unei incaperi cu supra-
fa\a pardoselii Sp = 50 m
2
(parchet), se
poate calcula fluxul de caldura unitar
qp = et/Sp = 50 W/ m
2
. Din nomograma
din figura 4.5.30, in functie de
qp = 50 W/m
2
se alege:
- un panou radiant cu distanta dintre
\ \evi I = 330 mm, obtinandu-se un ecart
de temperatura .M = 21,5 C si o tem-
peratura medie a pardoselii ()p = 24,3 C
la 0 temperatura interioara t; = 20 C;
\ - un panou radiant cu di stan\a dintre
\evi I = 250 mm, ob\inandu-se un ecart
1
de temperatura '1 t = 17,4 C. Tempe-
l ratura medie ()p = 24,3 C a pardoselii
j ramane aceea:;;i, la temperatura inte-
! rioara t; = 20 c .
j 4.5.2.7.2 Calculul suprafetei de
: i ncalzire a panouri lor radiante
! Cunoscute fiind incaperile care ur-
i meaza a ti incalzite prin radiatie, etape-
le de elaborare a metodologi ei de cal -
l cul sunt urmatoarele:
- calculul pierderilor de caldura;
- alegerea tipului de panou incalzitor
(plafon, pardoseala, perete);
I - calculul preliminar de stabilire a ca-
' racteristi cilor t ermice si constructive
I ale panouril or; .
' - calculul de verificare a panoului radi -
i ant :;;i a condi\iilor reali zate in incapere.
4. 5.2.7.2. 1 Calculul pierderi!or
de caldura
Se apli ca rela\iil e de calcul din STAS
1907 pentru calculul necesarului de
caldura, aratat la cap. 3. 1, cu urma-
i toarele amendamente:
. - valoril e adaosului pentru compen-
i sarea efectului suprafe\elor reci Ac, in
cazul lncalzirii incaperil or cu plan:;;ee
radiante de pardoseala sau pl afon,
sunt cele din tabel ul 4.5.3;
- in cazul incaperilor plasate direct
pe pamant, incalzite cu panouri radian-
te de pardoseala, valoarea fluxului de
' caldura spre pamant este 0.
4.5.2. 7.2.2 Alegerea tipului
de panou inca/zitor
La alegere este necesar sa se aiba in
vedere:
- tipul cladirii :;;i destina\ ia lncaperi lor;
- elementele componente :;;i modul
de execu\i e a plan:;;eelor;
- necesarul de caldura de acoperi t
cu panourile radiante;
- distribu\i a serpentinelor, respectiv a
panourilor radiante;
- materi alele din care sunt executate
\evil e incalzitoare.
Se recomanda, in general, panouril e
radiante de pardoseala executate cu
l. de lncalzire
jevi fl exibi le $i panourile radiante de
plafon, fi e c u tevile montate in spatiul
de aer, fi e cu jevi cu lamele.
4.5.2.7.2.3 Stabilirea caracteristicilor
termice :;;i constructive ale
panourilor radiante
Etapele de desffl$Urare a calculul ui
sunt urmatoarele:
- calculul fluxului termi c unitar pe
care trebuie sa-1 cedeze panoul radiant
0
q = _11. [W/ m2] (4.5.11)
P S P
in care:
- 011 reprezinta pierderile de caldura ale
inciiperii [W];
- Sp -suprafata acti va care urmeaza
a Ii prevazuta cu panouri radiante [m
2
] ;
- stabi lirea temperaturii medii a pa-
noului radiant 8p utilizand nomograme-
le de la 4. 5.2. l . 1;
- stabi lirea temperaturii medii a a-
gentului termi c, respectiv temperatura
de ducere $i intoarcere a apei calde in
funcjie de distanja I dintre j evi ;
- stabilirea suprafetei active a panou-
lui radiant in funcji e de distanja I dintre '
j evi, pozijionarea acesteia in planul in-
caperi i;
- verifi carea condijiilor reali zate in in-
capere in raport cu cele impuse de
normele de contort termi c, adica fluxul
termi c unitar qpc, receptionat de capul
omului, calculat cu relajia
Qpc = <Xrpc cp pc (8p-8c)-{1-E) [W/ m2] (4.5.12)
sa fi e mai mica decat fluxul termi c ad-
misibil qpcadm, a carui valoare se poate
citi in tabelul 4.5.4.
in relajia 4.5.12 semnificatia termeni -
lor este urmatoarea:
CXrpc - coefi cientul de transfer termi c
prin radi ajie intre panoul radi ant de
temperatura 8p $i capul omului de tem-
peratura 8c, a carui valoare se calcu-
leaza cu relati a
(


-(!!. +273]
4
100 100
a = C
' pc pc IJP - 8c
=Cc b [w/m2 K] (4.5.13)
unde: coefi cientul de radiajie
Cp c = 4,65 W/ m2K, iar b este factorul
de temperatura ale carui valori se iau
din fi gura 4.5.33;
- i{Jp c - coefi cientul unghiular medi u,
a carui valoare depinde de marimea $i
pozi\ia panourilor radiante in raport cu
pozi\ia omului; valoril e se pot calcula
utili zand rela\ii analiti ce sau folosind
nomograma din figura 4.5.34;
- O - temperatura medie a panoului
radiant (
0
C] ;
- Uc - temperatura medie a capului
omul ui cu valoarea Oc = 30 ... 32 C;
- E - coeficient care \ine seama de
absorb\ia radiatiil or de catre gazele din
incapere (C02 si vaporii de apa); valo-
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
rile se iau din tabelul 4.5. 5, in functie
de di stan\a h dintre panou $i om.
ra Oh = 2 500 W. Agentul termi c este
apa calda cu temperatura lag = 60 C.
Rezolvare:
4.5.2.7.3 Exempl e de calcul - se alege un panou de pl afon cu la-
mele (fig. 4.5.5) cu lati mea unei lamele
I = 400 mm;
Se prezinta doua exemple de caicul
privind modul de alegere $i dimensio-
nare a panourilor radiante de pl afon si
pardoseala.
- in nomograma din figura 4.5.28a.
pentru lag =60 C rezulta fl uxul unitar
cedat de panou qp = 200 W/ m2; Exempl ul de calcul 1
Se cere sa se incalzeasca prin radia-
tie de temperatura joasa, utilizand pa-
nouri de plafon, o incapere avand di-
mensiunile 4,00x5, 10 m, temperatura in-
terioara I; = 18 C $i pierderile de caldu-
- suprafa\a de incalzire "totala
Sp = Otv'qp = 2 5001200 = 12,5 m
2
;
- realizarea suprafe\ei de incalzire (fig.
4.5.35) se obji ne alegand o lungime de
panou L = 300 cm si un numar n = 10
\
40
30
25
- 0.
O'
.'d
20
2
:::J
x
:::J
u::
15
10
E
...__

E
0.
O'
.'d
2

0..

c
:::J
()
E

::;
x

u..
q;, . qp
250
200
a.
O'
()
.E
2!
'S 150
x

u..
100
60
- 50

:::J
:::J
0
:ii 45
a.
"'
0.
<D
+- ii) - -
'6
<D
40
E
"' s
c;:;
Qi
a.
E
35
<D
I-
30
tq 18C
lement de construc\ii
Xb=1,2
Strat de aer 5 Sj_
Lamela din aluminiu T
1 mm / !a 1soc
Tencuiala 15 mm , qP
25'-'--'--'--'--'-'--"--'-.l-..J-'--'--'-'-'--'--'--'--''-'--"--'--'-'-'
45 50 55 60
Temperatura medie a apei calde tag [
0
C]
a
65 70
14
--- Spa\iul dintre panouri [
- - - - - - - Exteri orul panourilor [ I
12
10
8
6
4
2
0
50 55 60
6
2
65 70
Temperatura medie a apei calde t ag 1CI
b
Fig. 4.5. 28. Caracteri stici le termice ale unui panou radiant cu lamele:
75
a - fluxurile termice q,, si q;, cedate de zona activa si zona superioara a panoului:
b - fluxul termic cedat de zona din jurul panoului.

Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstala!ii de lncalzire
benzi de panouri, fi ecare banda avand
dimensi unile Lxl = 300x40 cm cu distan-
\a 8 = 10 cm intre ele, rezultand o su-
prafata activa Spa= 10x3,0x0,4 = 12 m2;
- fluxul de caldura cedat de panouri
se compune din:
fluxul de caldura cedat de zona acti-
va Opa = qp S pa = 200 12 = 2400 kW;
fluxul de caldura cedat de zona de
margine; se calculeaza cu relatia:
O prn = qprnn' L + [WJ (4.5.14)
unde fluxuri le unitare de caldura qpm $i
q,;;,, se ob\in din nomograma din figura
4.5.28 b, astfel:
- pentru distanta 8 = 10 cm dintre pa-
nouri $i tag= 60 C rezulta q,;m = 6,5 W/m;
- pentru spa\ iul liber din jurul panouri -
lor $i temperatura t ag = 60 C, rezulta
q;,, = 5,6 W/ m.
lnlocuind in rela\ia 4.5.14, se obtine
fl uxul de caldura suplimentar cedat de
panouri:
Oprn = 6,593 + 5,62(3+ 100,4) = 254 W
- fl uxul de caldura total cedat de pa-
nouri va fi:
Op= Opa + Opm = 2 400 + 254 = 2 654 W
care acopera pierderil e de caldura ale
incaperii;
- verificarea condi!iei impuse pentru
asigurarea confortului termic se face
aplicand rela\ia 4.5. 12, in care se consi-
dera ca intreaga suprafata activa Spa a
panourilor are o temperatura medie
8p = 42 C, valoare obtinuta din nomo-
grama 4.5.28, a in func\ie de tempera-
tura medie a agentului termic ta
9
= 60
0
c $i la\imea unei lamele I = 40 cm.
Temperatura capul ui s-a considerat
ec = 30 C. Coeficientul de transfer ter-
mic:
Ctrpc = Cpcb = 4,65 1, 172 = 5,45 W/ m
2
K,
in care valoarea fact orului de tempera-
tura b = 1, 172 grd
3
se ob\ine din no-
mograma 4.5.33, in functi e de:
ec = 30 C $i {)p = 42 C.
Coeficientul unghiular mediu <[>pc =
= 0,055 se ob\ine din nomograma
4.5.34, in func\i e de raportul a/h =
3/2,5 = 1,2 $i blh = 4,9/2,5 = 1,96, in
care se considera di stanta di ntre planul
panourilor $i capul omului h = 2,5 m,
iar cele doua dimensiuni ale suprafetei
radiante a = 3,0 m $i b " 4,9 m.
Coeficientul de absorb!i e a radia! iilor
se ia E = 0, 1 din tabelul 4.5.5 in func!ie
de di stan\a panou-om h = 2.5 m.
lnlocuind valori le de mai sus in
rela\i a 4.5. 12 se obtine:
qpc = C1rp clf'p c{8p - 8c)(1 - } =
= 5,40,05(42 - 30) (1 - 0,1) = 2,94 W/ m2
mult sub limit a maxima admi si bila
Qpcadrn = 19 W/ m
2
, valoare mentionata
in labelul 4.5.4.
Exemplul de calcul 2
Se cere sa se incalzeasca prin radia-
\i e de temperatura joasa, utili zand pa-
nouri de pardoseala, o incapere avand
dimensi unile 6,0x4,9 m; temperat ura
interi oara t; = 20 C; pierderilc de cal-
dura Oh = 2148 W din care in zona pe-
retelui exterior (cu la\imea de 1 m)
Oc = 848 W corespunzator unei supra-
fe\e Sc = 6 m2.
prima avand o distan\a mai mare intrc
tevile incalzitoare ( fig. 4.5.36);
- fluxul termic cedat de pardoseala
radi anta se calculeaza cu relatia 4.5. 11 :
pentru zona centrala
Rezolvare:
- se alege o pardoseala fini sata cu
parchet, cu suprafa\a incalzitoare exe-
cutata din \evi flexibile (poliuretan)
montate i n spirala dubla (fi g. 4.5. 11);
= o;, =oh -oc = 2148 - 848 =
55 6
w/rn2
q S. S - S 294-6 '
p p c '
pentru zona de contur
q

W/m2
p.c S c 6 '
- suprafata incalzitoare a pardoselii
se prevede a se executa din doua
serpentine in spirala dubla; una in zona
de centru $i alta in zona de contur,
- temperatura medi e a pardoselii in
: cele doua variante de realizare a
Tabelul 4.5.4 Valorile admisibile ale intensitalii de radi atie
qp c adm asupra capului
Temperatu ra interi oara
12 15
i
18 20
t; l
0
C]
I
qp c adrn [w I m2] 45 32 19 13
I
;:j 29

; 1 I
25 --+--1-
2! 24 f---1- 4 - - --t---t/---+-- .,.,._..- 1-----
Q) 23 --'- --t---t-
1

:; 22 +' /
21 I --

20 - t-- T--+--r-
0 19 /
18

I / ' V

14 - _j__L I /+------+-:
30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180
Fluxul termi c unitar qP [W/ m
2
]
Temperatura
camera
Tempcratura medie a pardoselii Op [CJ
+ 15C 1 i22.ol22.8 29.7
+20C 22,6123,5 124,3 25,22G, 1 27,0 27,8 28,7 29,6
+24C 26,6127,5 28,3 29,230, 1 31,0 31.8 32,7 33,6
Fig. 4.5.29. Caracteri sti cil e termi ce ale unei pardoseli i ncalzi te cu Jevi fl exibil e,
cu suprafat a finit a executata cu gresie, piatra, marmura etc.
(valori le temperaturil or incadrate sun! considerate maxime admi sibil e).
Tabelul 4.5.3 Valori le adaosului Ac
Nmnaru) de suprafcte prin care SC di sipeaza caldura
Ac [ %]
din i ncaperi catre mcdiul inconjurator
I
0 I
I
----- ---
2 '.!.
--- ---
3 -I
I . lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Temperatura
comer3
Temperatura medie a pardoseli i 6p [CJ
+ 15C 17,6 18,5I 19,3 20,221,1 22, 0122,8 23,7124,6 25.226.3 27,2 28,0. 28.9 29,7
+20C 22,6 23,5 24,3 25,226, 1 27,0 27,8 28,7 29,6
+24C 26,6 27,5 28,3 29,230,1 31,0 31,8 32,7 33,6
ona de contu 22,6 23.5 24,3 25.2 26, 1 27.0 27,8128.7 29,6 30,2 31.3 32.2 33.0 33,9 34.7 5,
!Kl
39
38
37
36
35
i
--
:Y-ti0J,05 m 2lvw
-


-s7
// I
' /
/
/ /
Parctiet
t <\,
,e
1/
I
'
I
p
I t

. -. . -- i
.
: L '"'-',-\ -,:.-,:,;
34
33
32
7

/
\ \ teava 17x2 \
planseu
F 31
30
/
-
ptasa de sarma placa suporl
<i 29
'(". 28
27
Q; 26
25
24
{5 23
ro 22
21

t----
--- -- --
/
I/
...
/
/
v
-L/ - - - -
/,
I/ :
/
/
I/
7
/ /
J
I/
--/- ---- -
I/
/
/
I/
sapii cnnent pohstren
/ /
,
,5:) /
+ v
'/ ./
/ I:\/
/ v
l.-- - ,1 -- -- --- ----
v
/ /
/
v
t
I/
./
Lungime de \eava
20
0 19
18
17
16
15
14
+--I ---- - :/ / / I = 330-+3,0 rn!m
2
/
/ ,
/ 7
I = 250---4,0 m/ m2
v /
't
/ /

-'-
I = 160-+6,0 mJm2
/ / /
/ I /
,7
I = 80 - .. 12,0 rn/m
2
30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180
Fluxul termi c unitar qP [W/m
2
]
Temperatura Temperatura medie a pardoselii 6p (C]
camera
+ 15C 17,6 18,5 19,3 20,2 21, 1 22,0 22,8 23.7!24,6 25,2 26,3 27,2 28,0 28,9 29.7
+20C 22,6 23,5 24,3 25,2 26,127,0 27,8 28,7 29,6
+24C 26,6 27,5 28, 3 29,2 30,131 ,031 ,8 32,7 33.6
[K]
39 !-
mocheta i q,, / 0 p '
38 1--- 1---t- -+--t---t--+-- Xt,0!.075 m.
2
KfN
37 .;' ; '//) t
36 f--- C/ .,;_., _

,1 1 / / // ".-/.-./, ,
35 l-- l---1- --1-- -l---+--l--Ojo:;,, /"-T--+--l---/ / ...( / . ' . ,/ X ; . //J - ' //. /, I
34 f- 1--- / ! ; . , ! ; ;' : ' I,.:
33 'i ;'\f''V ;::<
- - 32 - / I/ \ \ !eavii 17x2 \ planseu
E 3 1 V / plasii de siirma placii suport
- 30 -- ,___ - - - '------:; _,___ / sapa ciment polistren
;:; 29 f--- ,___ I I-/'. / v
- --f-- / k'.'._ - IT"- v /'---1--+----t--l
26 / ,_,..__,_. / __ .__,__-+---l
Q) / 7 v ,_/
25 v / / '/"
24 - / / /
T / __ /_,,'-- / +--h "-- / -1--+----t---l---l--+--I
c 21 / /
/ - / / /
_ IL__ _ ,,
7
/ Lungime de \eava
18 / / / / I = 330-+3, 0 m/ m
2
17 - / / I = 250---4,0 m!m
2
16
/ / --A[7 --l----t- +--+-+---j ?
/ 7 I = 160 - .. 6,0 m/ m
/ ----/ vv I = 80 - 12,0 m/ m
2
30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180
Fluxul termic unitar qP [W/m
2
]
Fig. 4.5.31. Caracteristicile t ermice ale unei pardoseli incalzite cu tevi fl exibile,
cu supr afata finit a executata cu mocheta avand grosimea de circa 5 mm
____ (valoril e temperaturi lor incercuite sunt considerate maxime admisibi le).
Fig. 4.5.30. Caracteristicile termice ale
unei pardoseli incalzite cu tevi fl exibil e,
cu suprafata finit a executata cu parchet
(valorile temperaturilor incercuite sunt
considerate maxime admisibile).
suprafetelor incalzitoare se obtine din
nomograma din figura 4.5.30, astfel:
in zona centrala pentru qp = 55,6 W/m2
$i temperatura interioara t; = 20 C, rezul -
ta Gp = 25,2 C;
in zona de contur pentru
qp = 141 ,3 Wm
2
, rezulta 8pc = 32,2 C;
temperatura medie a agentului termi c
in cele doua variante se obtine din
nomograma din figura 4.5.30 unde:
in zona centrala pentru qp = 55,6 W/ m
2
$i di stan\a dintre tevi I = 250 mm, se
ob\ine: tm = tit+ t, = 18,5+20 = 38,5 C
i n zona de contur pentru
qp = 141,3 W/m
2
$i distan\a dintre tevi
I = 80 mm, se obtine: tm = tit + t; =
= 23,5+20 = 43,5 C
- lungimea totala de teava utilizata
pentru suprafata de incalzit, in cele
doua variante, se ob\ine tot din diagra-
ma din figura 4.5.30, astfel:
pentru I = 250 mm, revin 4,0 m/m2
de pardoseala, iar pe intreaga zona
centrala
L = 4Sp = 423,4 = 93,6 m
pentru I = 80 mm, revi ne 12,0 m/ m
2
de pardoseala, iar pe intreaga zona de
contur
Le= 12-Sc = 126 = 72 m
- fluxul de caldura cedat , de pardo-
seala incalzitoare, zonei inferioare se
calculeaza in functie de straturil e com-
ponente ale pardoseli i. Pentru calculel e
practice se utilizeaza tabelul 4.5.6
unde sunt date valorile fluxurilor ter-
mi ce unitare qp in functie de di stanta
dintre tevi /, t emperatura medie a a-
gentului termic tm $i temperatura inca-
perii t; = 20 C catre care se face ce-
darea de caldura:
pentru I = 250 mm; t, = 20 C;
tm = 38,5 C rezulta qp = 11 , 1 W/ m
2
(prin interpolare)
pentru I = 80 mm; t, = 20 C;
tm = 43,5 C rezulta qpc = 20,7 W/ m2
(prin interpolare)
- fluxul cedat de pardoseala radianta:
pentru zona centrala:
Op= (qp + q(,)-S/, = (55,6 + 11 , 1)23, 4 =
= 156 1 w
pentru zona de contur:
Q'pc = (qpc + q/x;)-Spc = (141 ,3 + 20,7)6
= 972 w
- fluxul total cedat de pardoseala ra-
dianta
Tabelul 4.5.5. Valorile coeficientului
Distanta h
! 2,5
50 7,5 IO
[ml
-
E I 0.1
1
0. 135 0,1-1 5 0.1 5

.----- -- z .. - 1 t!if :.-;

Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala!ii de incalzire
Op = OJ+ O'pc = 1561 + 972 = 2533 W
care acopera pierderil e de caldura ale
i ncaperii .
- caderea de temperatura pe circuit
se calculeaza cu relatia:
.1t = 2-(50 - tm) [K)
pentru I = 250 mm;
ti t = 2(50 - 38,5) = 23 K
pentru I = 80 mm;
fit = 2 (50 - 43,5) = 13 K
- debitul de fluid circul at pe un
circuit se calculeaza cu relati a:
0
G= - ---
L1 t t 163
pentru I = 250 mm; fit = 23 K $i
a;,= 1551 w
GJ, = 1561/23 1, 163 = 58 kg/ h
pentru I = 80 mm; fit = 13 K $i
Ope= 972 W
Gpc = 972/ 13 1, 163 = 64 kg/h
- pi erderea de sarcina pe fi ecare
circuit se calculeaza utilizand di agrama
din figura 4.5.37.
pentru circuitul cu I = 250 mm, prin care
circula un debit Gp = 58 kg/h, la o viteza
v = 0, 14 mis se obtine o pierdere de
sarcina liniara unitara R = 0, 18 mbar/m, iar
pentru intregul circuit de lungime
L = 93,6 m rezulta:
L.( RI) = 93,6-0, 18 = 16,8 mbar
pentru circuitul cu I = 80 mm, prin
care circula un debit Gpc = 64 kg/h, la
o viteza v = 0, 15 m/s se obtine o pier-
dere de sarcina liniara unitara
1,3
1,2
ll 1,1
i
!
!
1,0
0,9
0 10 20 30 40
0 10
I I '
+

!
I
I I I 1/1
,_1-Jo(J I I /
I
:
. JV
t- R:> .L,_

1-!b/1-'.'l.Vj -

,Ji>
-
t/
I/ /
v
I
,,
I / I/ I/
I / 40
I / / 1/
/ /
,,
I
,.
, I/ I / I
I/ I I , I
) Ci' / I/
30
l /
17
i / / 1/
; I/ /V
,v I I
I ,,
/ ,, . I
'
rr ; I/ , i/ l / , , , '2'- I/
17 / / 11 '
l /
-17. . v i_
i1
/
'
/, v /I 1 ,
11
r,L .
'7, b'J"
/ / I /I/ I
'77
!/ ,//
if"

17
7f-r 6'- /
r
1
fLl1 /
, '
,; r; c/
/ / ,' / ;:; / (. . I I/
77'
"-':,, I/ I / / ._) I
v '/,/ ' !7 5':> / 1'
/ , /
'
I/
7\f("
!.7:7
[71-1
v,. /
11 I
v 11
I/. .I 1v
I /
'
' / , , :1
, / 1/1/ I/ I r-
/ , // / J
!\ / II ' ' I
IC
/
''
11
/ 'J v I ;
I
'
V' :
11 / I I
I/ I I
v J
'
I/ I I
'
I
v . I I :1
I
'
;
: 11
I I I I
r
I
'
10
10
J
:;
Temp_ camera Temperatura medie a pardoseli i Op [C]
+ 15C 17,6 18.5 19.3 20,22 1, 1 22,0 22,8 23.7 24,6 25.2 26.3 27.2 28,0 28,9 29.7
+20C 22.6 23,5 24,3 25.2 26, 1 27,0 27,8 28,7 29,6
+24C 26,6 27,5 28,3 29,2 30, 1 31,03 1.8 32,7 33,6
17ona de 23,5 24,3 25,2 26, 1 27 ,0 27,8 28,7 29,6 30,2 31,3 32,2 33,0 33,9 34,7135,E
I ;
' i
I
J
[K] I I I
39 +----+--+--1--l--+--+--+'---'--'--'---1 mocheta ta,,, 8
38 ,r;- XQ,,o. 1s m iwJ
1
.. , I p.
37 .. _____ -( t '; ,"//, 1/1/ ', // / ;/ J t
, , _c
34 ' j
; - I
33 +----+--+--+--_,_ _ _,__;- 1 _._ __ 1,.__-+----'1'--'- 1 -' : .

, / / , .c(/ / \\ \eava 17x2 \ pj;;11$eu
E 31 ; v 7 ptasa de siirma p1aca supcrt
7, 30 +--+---1----l- -+l-+- / -+---
1
1---+---'I/_,__,_ __ , ciment polisti'en
<i 29 / I I
I/
<ti 28 I , r I /

2
ID
22+---lf--,'-+
1
- -i-+
1
-+---+-+
1
-+---l--h"-- / +---1- -+-- -l--l--l-- -+---l

0 19
+--+/ _,_ _ _.__,_1_._ _ _,_+1_,__-+-_ _,V '----'---"---'----'---' Lungime de 1eava
18
. I I I / I = 330-3,0 m/m
2
'I
I I
I /
I;
I !
0
'
11
I
I /
I
17 I I/ I = 250 - .. 4,0 mlm
2
16
, I /
/ / / I = 160- .. 6,0 m/m
2
1
5 / / I = 80 mlm
2
14 '---1-'---1- -'+--+-- Ll-- -+-- +--+--+---1----1---+--+--+-- -I---'
30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180
Fluxul termic unitar <lp [W/m
2
J
Fig. 4.5.32. Caracteristicile termice ale unei pardoseli incalzite cu fevi flexibile,
cu supratafa finita executata cu mocheta avand grosimea de circa 1 O mm
(valorile temperaluril or i ncercuite sunt considerate maxime admi sibile)_
co 40
I I
: i >
t-
17
1 --
r; I-

:::t
'it-
...... t-
t;+-

' L 1-17
I/ "J 1-t-
/I
":> !L'.1-j;'
,.s;
,,

I '/\..._ _,
';1 " t- :::r:;
I I f
,,
I I
,
, ":>
0) ,

.l
l- lL,_\7
,; <?

11 1
t'.::C
I I

I /I
I . c' L:=
,_!L
fit-
.:'.L I
1.7
1, 6
1, 5

I
VV-JLl-.

-J.

0,01 __ I I 1 '

1-l--+>-1
0 ,005 , I/ . / I
/
i7%: - 1-1-1--1-1-1--l-'

' )' c,
/
' f-

11:
,'/ ' / II\.";.-

1,4
':
' 0,001 / i ' I I "I . I I I I , I I I I I

,,
' 58
/ I
f
/,
'
v v
/ 1 /
I/
I i
20
I I / I
11
Mt
;I 56
; 1<07 i.L
1,-

.1 , 1,3
, r1
11..:-
l 5_4
30
. 52
40
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 1,5 2 3 4 10
a/h
1' Fig. 4.5.34. Nomograma pentru calculul coeficientului
I unghiufar mediu iji pentru situatia din figura.
Fig. 4.5.33. Nomograma pentru determinarea
f actorului de temperatura b
I. lnstalarii de incalzire
R = 0,22 mbar/ m; pentru intregul ci rcu-
it de lungime L = 72 m rezulta:
'I(RI) = 72 0,22 = 15,8 mbar.
Observatie: la pierderile de sarcina
liniare 'I{RI) se adauga $i pierderile de
sarcina locale 'IZ care se calculeaza in
func\ie de configuratia suprafetei
incalzitoare (tevi din material plastic in
spirala) in conformitate cu cele aratate
la 4.2.8.
4.5.3. lncalzirea prin radiatie
de temperatura medie
Se reali zeaza cu benzi de panouri ra-
diante al imentate cu agenti termici cu
510 cm 8= 10 cm
I
'rl- ~ -flf'\- -firl q,-;+ ~ . ., ci
'' ' ' ,
E
u
0
0
"1"
''
... : :
' '
''
. ''
~ : :
''
''
, ''
''
''
''
' ,
Fig. 4.5.35. Schema cu amplasarea
panourilor radiante de la exemplul 1.
1=330mm
6 0 0 m ~
1=80mm
~ .
I
f
\
,---'
,I
--- - - - - - - -- - -- - --------'\---
'
E
en
[ r
1
"<i"
l
~
1)f
-:
0
Fig. 4.5.36. Schema cu amplasarea tevilo
in planul pardoselii de la exemplul 2.
a
b
/
tb> $
c
Fig. 4.5.38. Panouri radiante utilizand
agen!i termici:
a - panouri cu contact bun intre /evi si ecran;
b - panouri cu contact slab intre tevi $1
ecran; c - p::inouri cu tevile distantate de ecran
1 - regi stru de \evi; 2 - ecran; 3 - izola\i e
termi ca.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
parametrii ridicati (apa fi erbinte sau
abur de presiune medie) precum $i cu
tuburi radiante cu gaze.
Panouril e sunt astf el concepute $i
amplasate incat majoritatea fluxului
termic emis prin radiatii sa fi e dirijat
catre zona de lucru. Zona superi oara
de deasupra panourilor este considera-
ta zona rece sau inacti va, incalzi rea
reali zandu-se prin efecte secundare
( convecti e-radia\ie ), gradi entul de
temperatura fiind mic.
Radiatia directa de la aceste ti puri
de panouri asupra omului face posibi l
echi librul termic la temperaturi ale ae-
rului reduse cu 3 pana la 5 C.
in raport cu incalzirea prin convec\ie,
incalzirea prin radiatie conduce la un
necesar de caldura pentru incalzire mai
mic, deci la economii energetice de
pana la 20 %.
Sistemul de incalzire prin radia\je de
temperatura medie este aplicat cu suc-
ces la incalzirea spa\iilor industrial e $i,
in special, a celor inalte peste 10 m, cu
volum mare de aer, putand inlocui cu
succes solutia cu aer cald in cazul in
care nu este necesara $i o instala\i e de
ventilare pentru diluarea nocivi tatilor.
De asemenea, se poate combina cu
incalzirea cu aer cald, in cazul in care
este necesara compensarea efectelor
negative ale elementelor de construc -
\ii reci , situate la mai putin de 3 m de
locurile permanent e de munca
u$oara.
4.5.3. 1 Panouri radiante utilizand
agenJi termici
in tehnica incalzirii prin radiatie se
utilizeaza, in general, panourile radian-
te cu ecran in contact bun cu registrul
de tevi (fig. 4.5.38).
Panourile sunt "compuse dintr-un fas-
cicul de tevi cu diametrul de 3/ 8" ,
fi xate pe un ecran metali c confect ionat
din tabla de 0,5 ... 1,25 mm grosime,
izolat termic la partea superi oara, cu
pasla minerala sau vata de sticla pro-
tejata cu o imbracaminte din foli e me-
talica sau din materi al plasti c.
Tabla este profilata astfel incat sa
imbrace tevile pe jumat ate din cir-
cumferin\a $i sa aiba, lateral, doua
borduri de 45 pentru a reduce circu-
la\ia naturala a aerului . Contactul t ea-
va-ecran se asigura prin sudura elec-
trica cu puncte dese executate pe
' doua generatoare.
Fasciculele de tevi sunt prevazute la
cele doua capete cu un distribuitor -co-
lector, care, prin sudura cap la cap,
Tabelul 4.5.6. Valorile fluxului termic unitar q;,
Distanta I
[mm]
330
250
160
80
5,0
I 4.o
~ 30
E ,
a: 2, 0
"
iii
c:
::i 1,0
"
>
: ~
~ 0,5
~ 0,4
(/) 0,3
Q)
D
gJ 0,2
Q;
D
Q;
0:: 0,1
0,05
15 20
Fluxul termic unitar q' P [WI mZ]
tm = 45 C ~ . = 30 C
12 4
15 6
18 7
22 9
-v=0,70 mis
"-:/---
-
I I ! I
v=0,60 mis
V"
)r---..
I'--.
/__
/
0,50 mis-
.......
7
r--.._
/ v=0,40 mis
/ r---.
~ 11 1
"Co<
v =0, 30 mis-
~
I I
I/ v=0,25 mis
"f..L I I
I
v
r-- I [ I
I /
v=0,20 mis
I
y
I I
I
...!
I i
/ v=O, 10 m/s I
v
I I I 11 I I I
30 40 50 100 150 200 300 400 500
Debitul G [kg/h]
Fig. 4.5.37. Diagrama de calcul al pi erderilor de sarcina liniare unitare R
pentru conducte din polietilena 17x2 mm.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
3 2
r
Fig. 4.5.39. Mod de realizare a benzilor radiante de temperatura medie:
- distribuitor; 2 - colector; 3 - panou radiant .
Fig. 4.5.40. Panouri (tuburi) radiante
cu gaze:
1 - arzator si camera de combustie; 2 - tub
radiant ; 3 - ecran; 4 - regulator de vacuum;
5 - ventilator pentru evacuare gaze de ardere;
6 - ventil electromagnetic dublu; 7 - regula-
tor de presiune pentru gaze; 8 - aparat de
control si comanda; 9 - carcasa de protectie.
formeaza benzi radiante cu lungimi co-
respunzatoare conditiilor de montare
(fig. 4.5.39).
Panourile radiante cu ecran distantat
au tevile dispuse sub ecran la o dis-
tan\a de cativa centimetri (fig. 4.5.38 c).
Conductele cedeaza caldura atat zo-
nei inferioare, cat si ecranului. care la
randul sau cedeaza caldura prin radia-
\ie zonei de lucru. Avantajul acestui tip
de panou este acela ca permite utitiza-
rea pentru ecran a materialelor nemeta-
lice ca: azbociment. poli stiren armat cu
fibra de sticla, sticl a si altele.
4.5.3.2 Panouri (tuburi) radiante
cu gaze
Tuburil e radi ante (fig. 4.5.40) se com-
pun din 2 tuburi incalzitoare (de la 57x3
... 108x4 mm), racordate la o camera de
ardere si un ecran de tabla din otel
inoxidabit cu cram.
Camera de ardere cuprinde un arzator
de gaze naturale si un ventilator pentru
evacuarea gazelor de ardere. Constructia
lor depinde de firma producatoare. Astfel
firma franceza GENERFEU produce trei
tipodimensi uni : ER17; ER22 si ER38,
avand lungimea cuprinsa intre 5 si 6 m.
Energia radianta este de 60 sau 65 %.
Firma itati ana SYSTEM produce, de
asemenea, tuburi radiante tip INFRA in
a
b
c
Fig. 4.5.41 . Amplasarea panourilor
radiante:
a - direct la plafon; b - distantate de plafon.
in plan orizontal inclinat; c - la inaf!imi diferite.
tipodimensiuni INFRA 6, 9 si 12 cu pu-
teri termice cuprinse intre 14 si 52 kW,
avand caracteristi cile constructive ase-
manatoare cu ER.
4.5.3.3 Amplasarea panourilor radiante
Amplasarea panourilor se face astfel
incat sa se reatizeze o temperatura cat
mai uniforma in zona de lucru. Aceasta
se ob\ine printr-o reparti zare uniforma
a panourilor in sec\iunea orizontala a
incaperii.
4.5.3.3.1 Panouri radiante utilizand
agenti termici
Ampl asarea se face in pozitie orizon-
tala, deasupra zonei de lucru , astfet in-
cat sa nu dezavantajeze procesul teh-
nologic si patrunderea luminii natural e
si sa reali zeze incalzirea uniforma a zo-
nei de lucru. inattimea de montare este,
de obicei, impusa de condi\iite con-
struc tive si are influen\a asupra tem-
peraturii maxime admi sibile a panoului
radiant. Pentru a compensa efectul
suprafetelor detimit atoare reci asupra
5
8
l. lnstala!ii de incalzire
a
3
r
_z 2
:====P

.---- -.,__

b
130 (1so
0
c)
------- ---- -- -- -----
Fig. 4.5.42. Alimentarea panourilor
radiante cu agent termic:
a - varianta cu abur; b - varianta cu apa
fierbinte; c - detaliu de a/imentare a panouril
cu apa fierbint e;
1 - di stribuit or de abur; 2 - panouri ;
3 - conducte de abur; 4 - conducte de
condensat ; 5 si 6 - distribuitor si colector de
apa ti erbinte; 7 si 8 - conduc te de apa
fi erbinte de ducere si intoarcere.
microclimatului din zona de contur a
unei hal e, se pot manta in aceasta zona
benzi radiante la o inal\ime mai mica
sau i nclinate (fig. 4. 5.41).
Alimentarea panourilor cu agenti ter-
mici se face diferen\iat , in func\i e de
natura acestora (fig. 4.5.42).
in cazul utili zarii aburului, panourile
sunt alimentate in paralel. cu posibi lita-
tea de a scoate din func\iune o parte
din ele, cand temperatura exteri oara
este mai ridi cata sau cand i n zona res-
pectiva nu se lucreaza (fig. 4.5.42 a).
in cazul utilizarii apei fierbin\i panouri -
le sunt alimentate in serie pentru a da
posibilitatea realizarii ecartului de ternpe-
ratura L1 t = td - tr (fig. 4.5.42 b). Daca nu
se poate reali za ecartul de temperatura
impus, se recurge, uneori , la folosirea in
continuare a apei fi erbin\i iesi te din pa-
nouri , pentru alimentarea unor aparate si
corpuri de incalzire (aeroterme, radiatoa-
re etc). De asemenea, pentru a reati za o
temperatura cat mai uniforrna in zone de
lucru se recomanda ca panouril e ra-
diante al imentate cu apa fierbinte sa fi e
-
I. lnstalatii de lncalzire
montate la inaltimi diferite (fig. 4.5.4 1 c).
in fi gura 4.5.43, este prezentat rno-
dul de arnplasare a unui panou radiant
i ntr -un atel ier cu profil mecanic.
4.5.3.3.2 Panouri (t uburi) cu gaz
Tuburile radi ante se monteaza la pla-
fonul incaperilor, la inaltimi de peste
4 m, cu o di spunere in plan orizontal,
astfel inca.t sa se reali zeze o tempera-
tura cat mai uniforma in zona de lucru
(fig. 4.5.44 a). Alimentarea cu gaze
combustibil e se face pe grupe de pa-
nouri , fi ecare panou radi ant fiind pre-
vazut cu elemente de ardere $i de si-
guranta (fig. 4.5.44 b).
in figura 4.5.44 c sunt prezentate as-
pecte din diverse hale incalzite cu tu-
buri radiante cu gaze.
4.5.3.4 Dimensionarea i nstala/iilor
Oimensionarea instalatiilor de incalzi-
re prin radia!ie de temperatura medi e
nu difera ca metodologie de cea pre-
zentata la calculul instala!iilor de incal-
zire prin radiati e de temperatura joasa,
liind necesare urmatoarele date:
- cunoa$terea caracteristici lor con- '
structive $i termi ce ale incaperi lor;
- cunoa$terea caracteri sti cilor con-
structive $i termi ce ale panourilor
radiante.
Calculul de dimensionare cuprinde
urmatoarele etape:
- calculul suprafe!ei de incalzire a
panourilor;
- calculul lungimii de inseriere a
panourilor in cazul celor alimentate cu
agent termic;
- verificarea intensitatii de radiatie
asupra capului.
4.5.3.4.1. Caracteri st ici le t ermice
ale panourilor
Principalele caracteri stici termi ce ale
unui panou sunt: temperatura medie 8p
$i fluxul termi c unitar emi s qp.
Pentru calculele practice se utilizea-
1a nomograme sau tabele care dau di -
rect valorile caracteri sti cilor termice ale
panourilor radiante.
Fig: prin
cu panouri radiante a unui atelier
cu profi l mecanic.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
in nomogamele din figura 4.5.45 sun!
date caracteri sti cile termi ce ale panou-
rilor radiante de temperatura medie cu
borduril e laterale diri jate in jos, fiind
executate cu ecran de tabla din otel
(fig. 4.5.45 a) $i cu ecran de tabla din
aluminiu (fig. 4.5.45 b).
Tevile cu diametrul de 1" sun! inglo-
bate parti al in ecranul de tabla. in
tabelul 4.5.7 sun! date valorile aproxi-
mati ve ale temperaturilor maxime eP"'""
ale panourilor radiante in functi e de
inaltimea de montare hp, latimea a a
panourilor, distanta e dintre axele pa-
nourilor $i temperatura interioara t,.
in tabelul 4.5.8 sun! date principalele
caracteri sti ci termi ce $i constructive
ale tuburil or radiante tip ER.
Tabelul 4. 5. 7. Temperaturi le maxime 8Pmax ale panourilor radi ante
inaltimca hp
a/e = l/6 ale= 1/4 ale= 1/3
[m]
B = 10 m 20 so B = 10 m 20 50 B =IO m 20 50
I
l
5 125 120 110 95
I
92 90 80 75 72
6 128 122 11 2 JOO 95 90 84 80 75
8 130 125 115 11 5 100 90 88 8.f 80
10 140 135 120 130 105 92 95 90 85
12 142 140 125 135 115 94 102 95 88
15 160 155 130 140 125 95 115 105 90
Observa_tie: a - latimea panoului; e - di stanta dintre axele a doua panouri;
B - lungimea halei (a panoului).
a
b gaze combustibile
c
Fig. 4.5.44. Montarea alimentarea cu gaze combust ibi l e a tuburil or radiante cu gaze:
a - montarea tuburilor radiante; b - alimentarea cu gaze combustibile; c - aspecte din
diverse hale incalzite cu tuburi radiante;
IT - tuburi radiante; 1 - robi net de inchi dere; 2 - regulator de presiune: 3 - ventil
electromagnetic de siguran\a; 4 - ventil electromagnetic de comanda; 5 - arzator pentru flacara
de veghe; 6 - arzator principal; 7 - buji e; 8 - tcrmocuplu; 9 - transformator pentru apri ndere;
10 - releu pentru comanda transformatorului; 11 - aparat de control si comanda: 12 - transformator
cu ceas prograrnator .
- :::;;].-iiilli ____ _
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.5.3.4.2 Calcul ul suprafetei
incalzitoare
Algoritmul de calcul cuprinde urma-
toarele etape:
- calculul pierderilor de caldura (pa-
ragraful 4.5.2.7 .2. 1);
- alegerea tipului de panou incalzitor
(cu agen\i termici sau cu gaze naturale)
\inand seama de tipul si de destina\ia
cladirii;
- calculul preliminar, de stabilire a ca-
racteristicilor termice si constructive ale
panourilor;
- calcul ul de verifi care a intensita\ii
de radia\ie asupra capului .
in general, opera\iile de calcul sunt
90- :;;' 11
a.
a. 0.
-rr
rr
80 !ii
1
::J
c c
iii ::J ::J
(.) (.)
90
E 70 E E" -
1!l 1!l 2
80

-s
Q)
x
"O
.2
::J
"'
70 LL u:: 500 c
Q)
50
60
400-
0
40
300
30
200-
60 70 80
[W/m
2
J

q 'p Qp
11\
110
140(}
1300
13 -
100
120
1100
12
90
1000
a.
c:900
-rr
1!l
80-
800
c:
c ::J
::J
700
(.) 70
E .E
2 600

60
-s
-s x
Q)
x ::J
500
"O
::J
u:: ro
u::
c
50
400 .!!!
0
40
301
300
200
30
50 60 70 80
eel indi cate la 4.5.2.7, cu unele a-
mendamente in cazul incalzirii perime-
trale sau a unei zone dintr-o incapere.
Zona perimetrala dintr-o hala indus-
trial a este considerata por\iunea cu
distan\a de circa 3 m de la peretele re-
ce exterior, acolo unde se presteaza o
munca fizica usoara. in calculele ter-
mice se iau in considerare numai ele-
mentele de construc\ii care marginesc
zona perimetrala.
La dimensionarea intal a\iilor de incal -
zire prin radiatie aferente unei zone
dintr-o incapere trebui e sa se aiba in
vedere, in principal, pozitia acestora in
raport cu suprafetele reci ale incaperii:
90 100 110 120 130 140 150 160 170
Diferen\a de temperatura fl ag - t,J [Kl
a
I
_J
'
I
!
I
I
90 100 11 0 120 130 140 150 160 170
b
01ferenta de temperaturii !lag - t,] IKJ
Fig. 4.5.45. Caracteristicile termice ale panourilor radiant e utilizand agenti termic:
a - varianla cu ecran de tabla din ate!; b - varianta cu ecran de tabla din aluminiu.
- -
I. lnstalatii de incalzire
zonele din apropierea pere\il or exteriori
sau zonele interioare unde influen\a
radia\iei reci este. practic, neglijabila.
Exempl ul de calcul 3
Se cere sa se incalzeasca prin radia-
ti e de temperatura medie o hala indus-
tri ala (fig. 4.5.46) cunoscand urmatoa-
rele:
- dimensiunile halei : lungimea
. A = 110 m; la\imea B = 48 m si inal ti -
mea H = 15 m;
- pere\ii exteriori executa\i cu zi dari e
din BCA;
- ferestre simple metalice; raportul
de vitrare Sr I Sp = 1/3;
- usi simpl e din metal; raportul
Su I Sp = 0,02;
- pardoseala direct pe pamant ;
- temperatura interioara Ii = 14 C;
- construc\ia este situata intr-o zona
: cu le = - 12 C;
- agent termic apa fierbinte
Id I Ir = 150/70 C
Rezolvare
- se calculeaza pierderile de caldura
dupa metoda indicata la 4.5.2.7.2.1,
: rezulta Oh = 920.000 W;
- se aproximeaza temperatura maxi -
ma 8Pmax a panouJui radiant utili zand
tabelul 4.5.7 unde pentru hp= 13 m, un
raport ale = 1/4 (valoare aproximativa)
si B = 48 m se ob\ine (prin interpolare)
8Pmax = 97 C;
- se alege tipul de panou cu ecran de
tabla, cu distan\a dintre \evi I = 15 cm.
Pentru:
lag - t; = [(td + tr)/2] - t; =
= [(150 + 70)/2] - 15 = 95 K,
din nomograma din figura 4.5.45 a se
ob\ine qp = 690 W/ m
2
si o diferen\a
8p - t; = 86 K. de unde valoarea
8p = 86 + t; = 86 + 14 = 100 C.
Comparativ cu valoarea aproximata
(8p = 97 C) se poate considera ca
temperatura panoului se incadreaza in
limita acceptabila de 5 %.
- se determina suprafa\a de incal zire
Sp = Ow'qp = 920 000/ 690 = 1 333 m
2
- se trece la panourilor in
planul incaperii ( fig. 4.5.46).
Al egand o la\ime de panou
a = 105 cm, rezulta o lungime totala de
panou Lp = 1 333/1,05= 1 270 m.
Prevazand 6 benzi radiante, fi ecare
alcatuita din doua panouri alaturate,
rezulta lungimea unei benzi
Lb = 1 270/26 = 106 m (lungime ce se
inscrie in lungimea halei A = 110 m).
- se verifica temperatura maxima a
panoului radiant 8p""'' in func\i e de
raportul ale = 2, 1/8 "' 1/4 (valoare ce
corespunde cu cea aproximata pentru
calculul lui qpn,,..).
- se verifica intensitatea de radiatie
asupra capului utilizand relati a 4.5. 12.
qpc = arpc <fipc( 8p - 8c)( 1 - E)
in care Orpc = Cpcb, unde pentru
8p = 100 C si 8c = 30 C din
,
I
!
I. lnstala!ii de incalzire
nomograma din fi gura 4.5.33 se ob\ine
b = 1,56 grd3; valoarea lui Cpc = 4,65
W/ m
2
K Rezulta a rpc = 7,3 W/ m
2
K
<Ppc - coefi c ientul unghiular mediu se
calculeaza folosind metoda grafo-ana-
liti ca, din aproape in aproape, utili zand
schema de amplasare a panourilor din
fi gura 4.5.47 a.
Astfel, pentru panoul i n pozi\ia A:
a) Omul in pozi\ia A 1
pentru alh = aa'/ AA1 = 1,05/ 13 =
= 0,8 $i b/ h = aa"/AA1 = 53/ 13 = 4, 1
din nomograma din fi gura 4.5.34 se
ob\i ne
iJ5 Aa"aa = 0, 005, de unde
l!iA1 = 4l!i Aa aa = 0,02
b) Omul in pozi\ia A2
lpA;> = 2(<jj Bb' aa - <15Ba"'bb' )
pentru alh = 8a'/ 8A2 = 9,05/ 13 =
0,69 $i b/ h = 8bi/8A2 = 53/ 13 = 4, 1
pentru alh = 8 a" / 8A2 = 0,54 $i
bl h = 8b'/8A:> = 4, 1
din nomograma din fi gura 4.5.34 se
ob\ine:
<15Bb'aa = 0,045 $i (jjsa w = 0,04 rezulta
<r11.2=2(0,045 - 0,04) = 0,01
Se continua calculul dupa procedeul
descri s mai sus si se obtin urmatoarele
valori pentru coefi cien\ii unghiulari me-
dii , considerandu-se omul , succesiv, in
pozi\iile A3, A4, As $i AG:
\PAJ = 0,008; <PA = 0,004;
\PAs = 0,002; <j}A6 = 0,001 .
in mod analog se ob\in $i celelate
valori ale coefi cientilor unghiulari pentru
pozi\iile 8; 8 1; 8 2 ... ; C; C1; C2 ... etc.
Se traseaza la o anumita scara pe '
axa absciselor di stan\ele dintre axele
panouril or, iar la alta scara pe ordonata
valoril e coefi cien\ilor unghiulari medii ,
obtinandu-se curbele de vari a\i e ale
acestora (fi g. 4.5. 47 b). Prin insumarea
grafi ca a ordonatelor se ob\ine curba
rezultanta cu valoarea maxi ma
(/5pc = 0,06
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
reali zarea ecar tul ui de temperatura
.11 = 80 K, utili zand relatia:
unde:
d - diametrul \eviler d = 1" = 0,025 m
n - numarul de \evi n = 6 buc
v - viteza apei in tevi v = 0, 15 m/s
.:it - ecartul de temperatura ,:,t = 150 - 70=
= 80 K
Tabelul 4.5.8. Caracteristicile termice ?i constructive ale tuburilor radiante E.R.
Tuburi radiantc ER 17
I
ER 22
I
Put ere termi ca [kW) 17 I 22
i
Randament [%] 87
I
87
Di ametrul tuburil or [mm] 57
I
76
I
Lungimea totala [m] 4,530
I
5,265
I
Masa [kg] 65
I
92
Presiunea gazelor naturalc [mbar] 20 .. 30
I
20 ... 30
a
+ + +
' '
0,06 . - - ~ -- -- ---- ---1--- - - - ~ - - - - - - - - - - -
0,05
!
0,04
I
I
I
i
I
I
i
!
I
I
I
I
ER38
38
87
100
5,946
124
20 ... 30
+
I
I
lntensitatea de radia\ie asupra capului : 0.03
qpc = arpctf5p c(Ap - Bc)(1 - ) =
= 7,30,06(100 - 30)(1 - 0, 15) = 26 c 0,02
valoare care se inscrie i n li mi tele admi -
sibil e (tab. 4.5.4). Pentru coefi cientul o,o 1
= 0, 15 valoarea s-a luat din tabelul 4.5.5
- se determina lungimea de inseriere
a panouril or astfel incat sa se asigure
E
"'
E
(")
I
zona de lucru
~ - - B = 48 m
Punctul
A
8
c
D
E
F
:L
F E
0,001 0,002
0,002
0,004
0, 004 0,008
0,008 0,01
0,0 10
0,0?
0,02 0,01
0,045 0,054
D c 8 A
0,004 0,008 0, 010 0.02
0,008
0,010 0,02 0,0 1
0,00 1 0,02 0,01 0,008
0,02 0,01 0.008 0,004
0 0 1
0,008
I
0,00 1 0,003___
0.008
0,001 0,002 0,001
0,060 0,060 0,054 0,045
b
Fig. 4.5.46. Secfiunea printr-o hala
cu instal atii de incalzire cu panouri
____ r"!_diante (ex. 3).
Fig. 4.5.47. Schema de calcul a coeficientului unghiular mediu qlp c (ex. 3) :
a - amplasarea panourilor; b - calculu/ coeficientului unghiular ipp c
~ ~ ~ ~
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire 1. lnstalatii de lncalzire
c - caldura masica 1, 16 W/kgK
qp - fluxul termic unitar cedat de panou
qp = 690 W/ m
2
a - la\i mea panoul ui a = 1,05 m
p - densitatea apei pentru Im= 100 C,
p = 950 kg/m3
inl ocuind se ob\ine: L; 650 rn
Rezulta ca est e necesar inserierea a
cate 6 benzi de panou pentru ob\ine-
rea ecartului iJt = 80 K.
Exemplul de calcul 4
Se cere sa se i ncalzeasca pri n radia-
Pe de temperatura medie aceia$i hala
de la exemplul 3 utili zand tuburi
radiante cu gaze.
Rezolvare
- se aleg tuburi radi ante ti p ER22
care au puterea termica qp = 22 000 W
- se determina numarul de tuburi ra-
di ante
n = ah= 920000 ~ 4 2 buc
qp 22 000
- amplasarea in planul incaperii a tu-
burilor radi ante este prezentata in fi gu-
ra 4.5. 48
4.5.4. incalzirea prin radiatie
de temperatura lnalta ,
Acest tip de incalzire prin radia\i e se
realizeaza cu panouri radiante (radian-
\i) cu temperatura de peste 500 c uti-
lizand gaze naturale sau energi e elec-
tri ca. Randamentul radianti lor este
ridi cat chiar $i in cazul uti lizarii com-
TI
D=
TI
==G
'r
I ,,
TI
;:i
ii
TI TI lJ
TI
If
J
\11
u ~
ti
u
TI n
71
'IT
lr
'
I
TI TI
~
u TI
'r
L
u IT
Tl
\,l
'rl
'J :1 !J
TI
fr
I,
u
n ~
)T
I iJ I
f l
'IT 7i'
ro! u
i:
CD [ J l>
<!) -
n
C=>
ii
==O
Ii
"- '
i
. I
U"l r.
I I I
~ ~ --:---- 4 ..
4 m 10m 10 m 10m 10 m 4m
Fi g. 4.5.48. Ampl asarea tuburil or radiante
(ex. 4).
bustibi lilor clasici, deoarece arderea
este aproape compl eta, dar mai ales
pentru ca gazele de ardere se racesc
pana la temperatura incaperii. Dez-
avantajele principale sunt: consumul
de oxigen din incapere si difuzia, tot i n
spatiul i ncaperi i, a monoxidului de car-
bon ca $i a vaporil or de apa (in cazul
combustibilului gazos).
Sistemul de incalzire prin radia\ie de
temperatura inalta se poate utiliza:
- i n incaperile semi deschi se sau des-
chise ca: peroane, terase, terenuri de
sport, tribune, amfiteatre in aer liber,
' $3nliere etc;
- la incalzirea unei zone !imitate de
incaperi cum ar fi locuril e de munca
din cladiri le industri ale neincalzite, cu
densitate de un muncitor la mai mull
de 50 m
2
;
- in cazul in care consumul de
energi e ingl obata se recupereaza prin
economii de energi e in exploatare
I
i
zi
8
i ntr -o perioada de l imp considerata
optima.
4.5.4. 1 Panouri radiante ceramice
Construc\i a unui radiant cu gaze
este relati v complexa datorita prezen\ei
elementelor care asigura supraveghe-
rea automata a functi onarii .
Un radi ant cu gaze (panou radiant
cerami c - fi g. 4.5.49) este compus din-
tr -un ajutaj, o camera de amest ec, o
placa ceramica poroasa $i un ecran din
aluminiu lustrui t la care se adauga sis-
: temul automat de aprinder e $i
supraveghere a func\ionarii .
Camera de amestec este racordata
la ajutaj care permite absorb\i a aerului
din atmosfera prin ac\iunea jetului de
; gaze combustibil e ce ies printr-o duza.
Suprafa\a radi anta care limiteaza cutia
1
de amestec este construita dintr-o pla-
ca ceramica din material refractar, per-
1 fora ta pe . toata grosi mea cu ori ficii a-
a
3 4
,-
I
c
d
Fig. 4.5.49. Panou radiant ceramic:
a - vedere laterala si din fata; b - vedere in pozi.tie de lucru; c - elemente componente;
d - placa ceramica; e - module de automatizare;
1 - ajutaj; 2 - duza; 3 - camera de amestec; 4 - placa ceramica; 5 - bujie: 6 - automat de
comanda si control; 7 - regulator de presiune; 8 - ventil electromagnetic; 9 - termocuplu:
10 - ecran din alumi ni u. MT100 - MT150: reglarea temperaturii (1 sau 2 regi muri);
MT100 - MTH1 50: reglarca temperaturii cu programare zi lni ca sau saptamanal a.
r. lnstalatii de lncalzire
vand di mensiunea de 0,5 ... 0,7 mm. i n
placa refractara se produce arderea
cataliti ca a amestecul ui de combusti bil
ajungand la temperatura de 850 C. in
fata placii radi ant e se prevede un gra-
tar metali c care ajuta la uniformi zarea
arderii.
Ar derea compl eta a gazului la t em-
peratur a i nalta si racirea gazelor de
ardere pana la temperatura incaperii
conduc la randamente foart e ri dicate
de 94 ... 96 % (randamentul radi at iei
este de circa 55 %). Bi oxidul de car-
bon rezult at din ardere nu este toxic
tolu$i, concentrati a limita est e de
0,5 %. Di n arderea gazului rezulta $i
vapori de apa care pot conduce la
marir ea umiditatii relati ve a aerului
din incaper e $i la condensarea pe su-
prafetele interi oare ale el ementelor
de construc \ii . Se impune o ventil are,
de regula naturala, care sa asigure
aerul proaspat - aproximativ 20 m3/h
pentru 1 kW putere inst alata. Acest
lucru se r ealizeaza, de regul a, prin
neetan$eitapl e el ementelor de con-
""
E
c:
E= lml
:E 7 ' 5 f-r-"'----c--.---'
E 7,0

.E 6 0
5, 85' 5 -
5, 0
4,5
4,0
00 125 150 175 200 (W/ rn<I
165
Puterea termica uni tara
b
Fig. 4.5.50. Montarea panourilor radiante
ceramice:
a - vedere dintr-o ha/a incalzi ta cu panoun
radiante ceramice; b - inal/imea minima de
rnontare a panourilor radiante ceramice SBM
INTERNATIONAL.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
structii mobil e (ferestre, usi), sau pr in
real izarea urwi sistem de ventil are
naturala organizata. Este necesar ca
la proi ectarea instalati ilor f olosind
panouri radi ante cerami ce sa se veri -
fi ce prin calcul concentra\i a de noci-
vita\i din aerul incaperi i , ca rezultat al
functi onarii tuturor radian\il or , aceas-
ta nedepa$ind concentrati a admi -
sibila.
De asememea, trebui e respectate
prevederil e cuprinse in normati vele in
vigoare (pentru protecti a muncii , calita-
tea in construc\ii, paza contra incendii -
lor , di stributi a gazelor).
Panouril e radiante cerami ce se fabri -
ca cu puteri cuprinse intre 4 $i 35 kW.
Societatea SBM INTERNATI ONAL
din Fran\a produce 10 tipodimensiuni
de panouri radiante cerami ce (tab.
4.5.49 a) prevazute cu modul e de au-
' tomatizare care asigura o regl are a
temperaturii cu 1 sau 2 regimuri pre-
cum $i o reglare a temperaturii cu pro-
gramare zilnica sau saptamanala a in-
! calzirii (fig. 4.5.49 e).
a


_A! i
c
Fig. 4.5.51. Alimentarea cu gaze
combustibile a panourilor radiante
ceramice:
a - varianta cu o singura re/ea de conducte;
b - varianta cu doua retele de conducte;
c - schema de principi11 pentru aprinderea
automata;
1 - radiant 2 - conducta de aliment.are cu gaze;
3 - robi net de siguranta; 4 - robinet de
manevra; 5 - intrer upator ; 6 - rezisten\a
electri ca; 7 - transformator electri c ; 8 -
supapa de bl ocare; 9 - tablou de comanda.
4.5.4.2 Amplasarea panourilor radiante
ceramice
Pentru i ncalzirea spatiil or inchi se. ra-
dian\ii se ampl aseaza asemanator cu
modul de dispunere a panouril or radi -
ante metali ce sau a tuburil or radiante.
Se t ine seama $i de zona marginala a
incaperi i, prevazandu-se panouri radi -
ante incl inate spre interior , sub un
unghi de 30 fa\a de verti cala sau a$e-
zand panouril e la di stante mai mici
unul fata de altul decat cele din zona
interi oara.
Din cauza temperaturi i ridi cate a pla-
cii radiante, nu este indicat sa se am-
plaseze panourile la o inal\ime mai mica
de 3 .. .4 m de la pardoseala, \inandu-se
seama de efectul peri culos al radi a\i ei
asupra capului omului . De asemenea,
pentru evitarea peri colului de incendiu,
panourile radiante trebuie a$ezate la o
di stan\a mai mare de 1,5 m de mate-
! ri alele combustibil e, astfel incat aerul sa
nu se incalzeasca peste 50 C. in figura
4.5. 50 este aratat modul de amplasare
a panourilor radi ante cerami ce intr-o
hala industriala.
Pentru panouri radiante cerami ce
SBM INTERNATIONAL in figura
4. 5.50a, sunt date inal\imile minime de
montare in func\ie de puterea termica
unitara la sol $i tipul panoului .
Pentru o mai buna exploatare $i si-
guran\a in func\ionare, la instala\iil e
dotate cu mai multe panouri radi an-
te, trebui e sa se prevada un sistem
de aprindere cu comanda la di stanta,
1 precum $i aparatura de siguran\a au-
tomata contra scaparilor accidentale
de gaze combustibil e (fig. 4.5.51).
4.5.4.3 Panouri radiante cu halogeni
Panoul este executat dintr-un tub cu
! halogeni derivat din cele utilizate pen-
tru ilumi nat $i este prevazut cu un
man$On filtru de cul oarea rubinului (fi g.
4 5.52).
Un refl ector de mare precizie
Fig. 4.5.52. Panouri radiante cu halogen.
.,
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
focali zeaza energia radianta asupra zo-
nei de lucr u.
Temperatura reflectorului este foarte
scazuta, in timpul functionarii suprafata
Jui putandu-se atinge cu mana. De
asemenea, se conserva toate calita\il e
luminii in ceea ce prive$le directivita-
tea, insensibilitatea la umiditate, sil en-
\iozitatea $i absen\a curen\i lor de aer.
radia\i e de temperatura inalta este, in
general, asemanator celui expus pen-
tru instala\i ile de incal zire prin radi a\i e
de temperatura medie.
Etapele calculului de dimensionare
sun! urmatoarele:
- calculul pierderil or de caldura Oh
( 4.5.2.7.2. 1);
- alegerea tipului de panou radiant
ceramic qp, [W/ panou] ;
- determinarea numarului de panouri
radiante:
np = Otlqp
I. de incalzire
- calculul valorii distan\ei minime ne-
cesare, in raport cu omul
I rs
Hm;n = 127,5,./_::p_+ 1,8 [m]
V q Pmax
(4.5.20}
, in care Sp este suprafa\a unui radiant,
! sau a mai multor radian\i in baterie.
Pentru calculele practice, in tabelul
4.5. 13 sunt date valori le inal\imii mini -
: me Hmin de amplasare a panouril or ra-
; di ante, astfel incat sa se evite fenome-
; nul de insola\ie.
Exemplul de calcul 5
in afara avantajelor sus men\ionate se
mai pot adauga: posibilitatea reglarii
continue a puteri i; folosirea unor detec-
toare de prezenta a persoanelor in zona '
de incalzit care cupleaza $i decupleaza
sistemul, la intrarea $i ie$irea din zona a
persoanelor, ob\i nand astfel maximum
de economie de energie; posibili tatea
programarii exacte a perioadel or de
func\ionare in limp; folosirea in scopuri
mixte, incalzire $i iluminat zonal.
Se cere sa se incalzeasca prin radia-
ti e de temperatura inal ta un atelier me-
;I (fig.4. 5.54) cunoscand urmatoa-
panouri amplasate in mijlocul incape- , rele:
- amplasarea panourilor
incaperii, recomandandu-se
rea urmatoarelor condi\ii :
(4.5. 14)
in planul
satisface-
rii
= 0,8 ... 1; 1<.5. < 2
I T b;
! - dimensiunil e atelierului : lungimea
'. A = 50 m, la\i mea B = 25 m $i inal\i-
(4.5. 15) , mea H = 6 m;
unde:
Caracteristicile tehnice ale panourilor
radiante cu halogen sunt date in tabe-
lul 4.5.9.
in tabelul 4.5. 10 sunt date puterea
t ermica unitara la sol $i temperatura
aerului din zonele incalzite cu radi an\ii
cu halogeni .
- a; este distan\a intre axele transver-
' sale a doua panouri alaturate [m] ;
- b, - distan\a intre axele longitudina-
le a doua panouri alaturate [m] ;
- H - distan\a pe verti cala intre pa-
' nou $i om, stabi lita astfel:
4.5.4.4 Amplasarea panourilor radiante
cu halogeni
Din punct de vedere al modului de
amplasare a panouri lor radi ant e cu
halogeni, acesta nu difera prea mult
de eel folosit la amplasarea panourilor
ceramice. in general, se monteaza la
perete sub un unghi de 45, di stan\ele
de securitate fiind date in tabelul 1
4.5. 11 .
Distan\a minima fa\a de suprafata in-
calzita este de 3 m. Suprafa\a incalzi ta
$i puterea la sol in func\ ie de inal\ime,
pentru un aparat oriental la 45, sunt
date in tabelul 4 .5.1 2.
H = Hp - 1,0 m pentru om in picioare
H = Hp - 0,7 m pentru om stand pe
scaun,
unde Hp este di stan\a pe verticala intre
panou $i pardoseala;
-+ panouri amplasate la margine inca-
perii;
a = __!l_ b =l
Ill 1+z ' m 1+z
(4.5.16}
-+ panouri amplasate la col\ul incaperii :
a.=-a'- ; bc=-3_ (4.5. 17)
" 1+27 1+?z
- verificarea ca marimi le puteri lor ter-
mi ce ale panourilor radiante sau de
col!, sa respecte condi\iile:
! Qpm = (1 + z}qp; [W/ m
2
] (4.5.18)
4.5.4.5 Dimensionarea instalaJiilor
4.5.4.5.1 Bazele de calcul
Calculul instala\iil or de incalzire prin
=-- 1--1 !---
-"-
--
-I---
--------



I-- -
i
1,0
0,9
I o,7
z 0,6
0,5
'--...
- -
I
!
0,4
0,3
!
Qpc = (1 + 2z}qp, [W/ m
2
] (4.5. 19)
unde valoarea z se determina in functie
de raporturile H
2
/ Spd $i a;b/H
2
$i se
obtine din diagrama din figura 4.5.53;
J -=_
--r= r---
=
,_
-
"'--
f--
r-.. i
!"-..
'I'-
'-"-
a-b
= 0, 8

H2
I
I
I I\.
-
- I

I i
;
""
\

a-b
i\
'\
f-
Hr = 1
I\
I I
0,2
0, 1
1,5 2 3 4 5678910 15 20 30 40 50
102 - ff'
Fig. 4.5.53. Val orile coefi cientului z (ex. 5) . s
----- -----"------------'
- peretii exteri ori executa\i cu zidarie
din BCA;
I
. -ferestre din termopan; raportul de
vitrare St I Sp = 1/3;
' - U$i simple din metal; raportul
Su I Sp = 0,02;
- pardoseala direct pe sol;
- temperatura interioara t; = + 16 C;
- construc\ia este situata intr-o regiu-
ne cu te = - 15 C.
Rezolvare
. - se calculeaza pierderil e de caldura
i dupa metoda indicata la 5.4.2.7.2.1 ,
i rezultand Oh = 165.000 W;
! - se aleg panouri radiante cu halo-
geni, tip H1530, a caror putere termi ca
este qp = 3000 W/panou;
i - se determina numarul de panouri
i radiante apli cand relatia 4.5. 14
I

E
m
g IE
lco
El ro r-1 dtJ <j
l!J[IJEJEJ E
ro
El 8
E
El El El El
0
El El <f)
I I
El El El El
<l'.
El El
El
El El El 8 El
El El
El El El El
El El
El G El G G
G El p
B = 25 m
Fig. 4.5.54. incalzirea unui atelier mecanic
cu panouri radi ante cu halogeni (ex. 5).
l. lnstalatii de incalzire
Tabelul 4.5.9 a. Caracteristicile tehnice
ale panourilor radi ante ceramice SBM
INTERNATIONAL - Franta
J\lodcl
Puterea termi ca [kW] J\lasa
min. max. [kg]
B6 SX 2,5 2,8 2,5
-
138 sx 3.3 3,65 2.9
---- ------ - -- --
BIO SX 3.8 4.25 3, 1
Bl 2 SX ). ! 5.65 3,4
1316 sx- 6,75 7.5 4, 1
B20 SX 7,6 5,0
-
- 55
B2-1 SX 10,2 I ! JS
- - ---
13 32 sx 135 15,0 6.7
IU?.-2SX 135 15.0 6.7
----
-
l 2.2 B(A-2SX 27 .0
Q 165 000 .
n = .::::JJ. = 55 panoun
p q p 3 000
- se face amplasarea panouri lor radi -
ante in planul i ncaperii , recomandandu-
se sati sfacerea urmatoarelor condi\ ii:
panouri amplasate in mijlocul inca-
perii ; se apli ca rela\ia 4.5. 15:
a, b, - 0 8 1 1 a, 2
- -- ' I <-<
H2 b,
unde s-a considerat:
a, = 5,6 m; b; = 4,05 m $i
H = Hp - 1,0 = 6 - 1 = 5 m
inloc uind in relatiile de mai sus se
pot ob\ine:
5_ = 5,6 = 139
H2 y . . b; 4,05 '
valori care se inscriu in limitele cerute
de relatiil e 4.5. 15
panouri amplasate la margi nea in-
caperii ; se apli ca rela\i ile 4.5. 16:
a b
am=-'-;
1+z m 1+z
unde z se determina din grafi cul din
figura 4.5.53 in func\ie de raporturile
f-/2/Sp = 5
2
/(5025) = 0,02 $i (ab;YH
2
= 0,9
rezultand z = 0,24; se ob\ine:
am= 5,6/ (1 + 0,24) = 4,45 m
bm = 4,05/ (1 + 0,24) = 3,25 m.
S-au ales di stan\ele am = 4,3 m $i
bm = 3,2 m
panouri amplasate la col\ul incape-
rii ; se apli ca relatiil e 4.5. 17:
a = _____ b = ____ii_
c 1 + 2z' c 1 + 2z
unde pentru z = 0, 24 rezulta
ae = 5,6/( 1 + 0,48) = 3,8 m;
be= 4,05/ (1 + 0,48) = 2,8 m
- se aleg noil e valori al e puterilor
termice de margine $i de col\, utilizand
rela\ iile 4. 5. 18 si 4.5. 19, adica:
puteril e termi ce ale panouri lor ra-
diant e de margine vor fi:
qpm = (1 + z)qp; = (1+0,24)3000 = 3720 W
puteril e termi ce ale panouril or ra-
diante de col\ vor f i:
qpc-= ( 1 + z) qp, = ( 1 + 0,48) 3000 = 4440 W
Se aleg in final:
- panouri pentru interior ti p H 1530,
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabelul 4.5.9 b. Caracteristicile tehnice constructive
ale panourilor radiante cu halogeni
Panoul radiant H 1515 H 1530
I
H 1545
Putere [W) 1500 3000
i
4500 I
i
AJimentare eleclJi ca [VJ 220 220
!
220
Intensitatea [A) 6,8 13,6
I
20,5
i i
'
'
Numar de l ampi I
i
2
l
3
Lungimea de unda 1,2 !
i
1.2 I 1.2
;
Masa neta [kg) 3,5 6.5
I
9,5
Dimensiuni [mm) 434 x 350 x 140 434 x 610 x 140
i
434 x 875 x 140
I
Tabelul 4.5.10. Puterea la sol temperatura aerului realizate
cu panourile radiante cu halogeni
Puterea tcrmica Temperatura zonei de
Domeniul de utilizare
unitarala sol [W/m2] lucru [
0
C)
A teli er - Garaj 135 18
Depozit - Sal a de expoziti e 270 20
Sala de sport 100 16
Sala de 270 20
Sala de clasa 270 20
Bi serica 200 20
Zona de lndircare 200 16
Tabelul 4.5.11 . Distantele de securitate ale panourilor radiante cu halogen
Panoul Distant.a la perete Fixarea pc plafon Fixarea pc pcrcte
radiant [mm) [mm] [mm]
I
A
II 1510 400
H 1530 400
1-11545 400
N, = 24 buc.
- panouri pentru marginea incaperii tip
H 1530, Nm = 28 buc;
- panouri pentru col\uril e incaperii tip
H 1545, Ne = 4 buc;
Cele 56 de panouri vor acoperi un
debit de caldura:
a = 243 ooo + 28 3 no + 4-4 420 =
= 193920 w
fata de necesarul On = 165 000 W
- se calculeaza valoarea di stan\ei mi -
nime necesara pe care trebuie sa o
aiba panouril e radiante i n raport cu ca-
pul omului astfel incat sa fie indeplinita
condi\ ia de evitare a fenomenului de
iradi ere, apli cand rela\i a 4.5.20

> / I 1
> .
' :
I
B
'
L
B c
500
I
500
720 720
930
!
930
-
Hmin - 127,5\j --+1,8
j q Prnax
in cazul de fa\a, suprafata panoului
Sp se alege pentru panoul radiant de
tip H 1545 care este
Sp = 0,434 0,875 = 0,40 m2
Rezulta:
,-
m
Panouril e fiind montate la o inal\ime
H = Sm, este indeplinita condi\ia de
evitare a iradierii.
Exemplul de calcul 6
Se cere sa se incalzeasca prin
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala!ii de incalzire
J\ilizand panouri radiante cu ha-
1 garaj deschis avand dimensi u-
24m B =Sm.
re
lica relatia dupa BUSH-NELSON.
determinarea numarului ,, N" de
radiante:
.Sp)/ 1500
re:
puterea termi ca specifica la
ita pardoselii [W/ m
2
], care se
lua din tabel ul 4.5.10 in functi e
meniul de util izare (in cazul de
garaj;
= 135 W/ m2);
, - suprafata pardoselii garajului
S x 24 = 120 m2
obtine N = (135120)/ 1500 = 11
1ri radiante tip H1515.
timea de montare se alege din
JI 4.5. 12, plecand de la distanta la
e D, necesara. in cazul de fata,
u D = B = 5 m, rezulta i naltimea
3,0 m.
alege marimea care, conform a-
x criterii , este de aproximativ 1/4
)Uterea specifi ca qs, adi ca 135/ 4 =
I W/ m2.
in tabelul 4.5.12 panoul ,
ant tip H 1515 care are valoarea
W/m2, cea mai apropiata de cea
esara de 34 W/ m2.
Tabelul 4.5.12. Supraf ata incalzita puterea termica unitara la sol in funqie
de lnaltime pentru un panou radiant cu halogeni orientat la 45
inaltimca Dimcnsiunile zonci incalzite Putma termici uni tara rncdie ccdata [W/ml]
de
Distan\a La time Suprafa\a
monta r e
de perclc H 1515 H 1530 H 1545
H[mj
D [m] L [m] S [m
2
]
2,5 4 7 30 I 50 -
I
-
3,0 5 9 45
!
30 60
'
90
:
35 6 11 ! 65 2.0 40 60
4.0 7 13
I
90 15 30 45
45
8 15 120 12 2. 5 37
5,0 9 17 150 10 2.0 30
Tabelul 4.5.13 Valorile inaltimii minime Hmin de amplasare
a panourilor radiante ceramice
Suprafata
inaltimca minima Hmi n [m] pentru ti [
0
C]
panouril or SP,
[m2]
- IO 0 +5 + 10 + 15
0,03 3J 3,3 3,5 3,75 4,1
0,06 3,6 3.9
4 ')
4,6 5, 1
0,09 4,0 4 ,3 4.7 5,2 5.8
0,12
I
4,75 5,1 5,7 65
!
0,15 4,7 5J 55 6,1 7.0
0,18 5,0 5,4
I
5,9
I
6,5 75
ff
n
ir
I. lnstalatii de lncalzire
4.6. cu_ pompe
de caldura
Ameliorarea efi caci tatii proceselor
energeti ce, industriale sau gospoda-
resti se realizeaza in mare masura prin
introducerea in circuitul energeti c a
surselor secundare care apar si se
dezvolta simultan cu aceste procese.
Pompele de caldura fac parte din ca-
tegori a acestor surse care pot aduce o
contribu\i e importanta la o mai buna
util izare a energi ei pentru alimentarea
cu caldura la ni vel uri l ermice modera- '
te, soli citate de numeroase procese
l ehnologice si. in special, pentru in-
calzirea si prepararea apei calde de
consum a c\adirilor civil e si industri ale.
Pompa de ca\dura este o instala\i e
l ermi ca, care servesl e la ,,pomparea"
caldurii de la 0 temperatura scazuta la
una mai ridi cata, adica preia caldura
E1z de la un izvor de caldura cu un
poten\ial l ermi c scazut, de temperatura
T1z si cedeaza unui consumator caldu-
ra Ee, la un poten\ial termic mai ri dicat,
de temperatura Tc, consumand in
aces! scop o energi e de actionare EA.
Aceasta, calitativ superioara izvorul ui si
consumatorului de caldura. sufera o
,,devalorizare" pana la nivelul Tc a\
consumatorului de caldura, regasin-
du-se cantitativ In caldura cedata
acestuia. ,
E1z + EA = Ee [kWh] (4.6.1) II
Deri vand din instalatia frigorifica, ,
fiind identi ca constructiv cu aceasta,
dar deosebindu-se prin scopul urmarit ,
pompa de caldura poate fi intalni ta sub
toate cele trei tipuri clasice: cu compri -
mare mecanica, cu ejecti e sau cu ab-
sorb\ie. Totusi. aplica\i ile cele mai frec-
vente se bazeaza pe instala\ia cu com-
presie mecanica, ac\ionata cu motor
electri c sau termic si pe instala\ia cu
absorb\i e.
lzvorul pompei de caldura poate fi:
aerul (atmosferic, evacuat din in-
cinlele cl imatizat e, gazele de arde-
re etc. );
apa (de suprafa\a, subterana, geo-
termala sau tehnologica);
solu\ (pamantul , de5eurile menaje-
re).
Consumatorul de caldura poate ti :
incalzirea unor spatii, cu men\iunea
ca se impun sisteme cu tempera-
tura scazuta (cu aer cald, cu pano-
uri radiante, de pardoseala etc. );
prepararea apei calde de consum;
diverse procese tehnologi ce (usca-
re, di sti lare etc).
lzvorul pompei de caldura trebuie
corelat cu consumatorul adecvat, atat ,
din punct de vedere al simultanei ta\ii si
constantei in tirnp a debitului , al tem-
peraturilor sursei reci si calde, cat si al
di stan\ei relati ve.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Caracteristicile tehni ce si constructi -
ve principale ale unor pompe de caldu-
ra produse de cateva firme mai impor-
tante sunt prezentate in tabelul 4.6. 1.
4.6.1. Criterii privind utilizarea
pompelor de caldura
lmplementarea unei pompe de cal-
dura intr-un sistem de incalzire este
determinata de urmatoarele criterii:
energetice (performan\a la diferi te
temperaturi exterioare, constan\a in
timp a acestor performan\e, cantitatea
si cali tatea energiei de ac\ionare so\ici-
tata, energia suplirnentara de varf ne-
cesara, resursele energetice din ime-
diata vecinatate);
de incalzire.
in perioada rece, cand re\elele elec-
trice sunt foarte solici tate, comutarea
pe o sursa clasica, bazata pe o centra-
la termi ca (cu combustibi l solid, li chid
sau gazos) descarca aceste retele de
consumul pentru alimentarea pompei
de caldura, contribuind la exploatarea
mai ra\i onala a sistemului energetic.
4.6.2. lndicatori energetici
economici referitori
la pompele de caldura utilizate
pentru incalzire
Pentru stabi lirea performantelor pom-
pelor de caldura precum si a eficien\ei
globale a ansamblului pompa de caldu-
ra - instal a\i e, este necesara cunoa5te-
rea indicatorilor energetici si economi ci
economice (intre\inerea necesara si
cost ul exploatarii , investi \ia corespun-
zatoare, durata de amortizare); ' ai acestor sisteme.
diverse (posibi litatea recuperarii
caldurii din cladire, modul de utili zare a
caldurii la consumator, agentul termic
uti lizat, posibi litatea uti lizarii simultane
cu caldura produsa si a efectului frigo-
rific adiacent, fiabi litatea instala\iei, po-
sibilita\ile de reglare, nivelul de zgo-
mot, gabaritul etc).
Cand sunt luate i n calcul mai multe
influen\e din cele mai sus men\ionate,
anali za eficacita\ii unui sistem de
lncalzire cu 0 pompa de ca\dura este
mai corecta.
Pompa de caldura poate acoperi,
singura, intregul necesar de caldura al
consumatorului sau doar o parte, la
func\ionarea i n regim bivalent, cand 0
sursa clasica (centrala termica, incalzi-
rea electrica) completeaza acest nece-
sar, in perioada varful ui de sarcina. In
acest caz se di sting trei situa\ii de
func\ionare (fig. 4.6. 1).
cand temperatura exterioara co-
boara sub temperatura limita de incal-
zire tu, necesarul de caldura este asi-
gurat integral. de pompa de caldura,
aceasta producand chiar mai mull de-
cal pierderi le de caldura ale cladirii, i
pana la temperatura punctului de echi-
libru termic, tPET;
cand temperatura exterioara scade
sub tPET, caz In care aportul gratuit de
caldura de la medi u se diminueaza,
pompa de caldura asigura doar partial
necesarul de incalzire, restul fiind su-
portat de 0 sursa clasica, de varf;
caod temperatura izvorului te atin-
ge punct ul de oprire tPo, sub care
pompa de caldura nu mai func\ioneaza
eficient , aceasta se deconecteaza, ne-
cesarul de caldura fiind acoperit inte-
gral de sursa clasica.
Aceste regimuri de functionare de-
pind de zona climatica in care este
amplasata cladirea. Pentru zonele tem-
perate, se apreciaza ca pompa de cal-
dura acopera 2/3 din necesarul anual
4.6.2. 1 lndicatori energetici
lndicatori i energetici necesari analizei
implementarii pompelor de caldura in
instala\i il e de i ncal zire sunt: eficien\a
reala a pompei de caldura EPc,R, efi-
cien\a globala a pompei de caldura
Epc.G. eficien\a globala a instala\iei E/.G,
eficien\a globala anuala a pompei de
ca\dura tPC,G.AN si eficien\a g\oba\a
anuala a sistemului de incalzire Es1.G.AN
Func\ionarea unei pompe de caldura
este caracterizata prin coeficientu\ de
performan\a COP, definit ca raportul
dintre efectul uti l produs (energia termi-
ca generata, Ee) si ceea ce se consuma
pentru ob\inerea lui (energia de ac\io-
nare, EA). Acest indicator este denumit
si eficien\a pompei de caldura Epc.
(4.6.2)
Din bilan\ul energetic al pompei de
caldura, se eviden\iaza legatura dintre
eficien\a unei instala\i i care lucreaza ca
pompa de caldura Epc sau ca instala\ie
frigorifi ca E1F-
E +E E
pc

EA EA
(4.6.3)
Cele mai rentabile sisteme sunt cele
p
\kW]
Fig. 4.6.1. Asigurarea necesarului de caldura
i n func)ie de temperatura exterioara:
LI - limi ta de incalzire; PET - punctul de
echili bru terrnic; PO - punctul de oprire il
incalzirii; 1 - necesarul de caldura;
2 . puterea termica a pompei de caldura.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire
care util izeaza simultan cu caldura pro-
dusa $i efectul fri gorifi c adiacent E1z, i n
acest caz efi cien\a totala este:
r arcurse de agentul de lucru. ambele
efi cien\e sun! teoreti ce:
efi cienta teoreti ca a surselor Pc. Ts
1
care se refera la temperaturil e celor
doua surse de caldura: a izvorului T1z $i
a consumatorului Tc obtinand:
de temperatura dintre medii , din apa-
ratele in care se preia de la izvor $i se
cedeaza consumatorului caldura, se re-
fera la temperaturile i ntre care se desfa-
- Ee + EIZ -
Epc, 1F - E -
A
$Oara cicJul ideal al pompei de caldura,
- E,z+ EA+ EIZ -
- -Epc+EIF (4.6.4)
E - __!S__ __ 1_
(4.6.5)
' cea din vaporizator Tv $i cea din con-
densator Ted. in acest caz, efi cien\a co-
incide cu cea a ci clului Carnot inversat,
parcurs intre acelea$i temperaturi E.c.
EA
PC.TS - T - T - T
C IZ 1--lZ_
in func\i e de temperaturi le de referin-
ta, se deosebesc doua efi cien\e ale
pompei de caldura. Luand in conside-
rare procesele termodinami ce ideale
Tc
efi cien\a teoretica a ciclului E.pc. re,
care, apreciind pierderile datorate irever-
sibili ta\i lor externe prin diferentele fi nite
(4.6.6)
Firma
AIR WELL
SAMPO
Tabelul 4.6.1. Caracteri sticil e t ehnice constructive ale unor pompe de caldura
T ip pompa
de c:i.Jdura
Put er e
tcrmica
<l>cd [kW]
l\ l od
func\ionarc
2,4 . . 15,82 j EL Da - I

Apa/ aer 1,9 . .. 3.84 Da
Agent
ter mic
R22
Tip
onstructi,
Mono.
multi spli t
Monobl oc
Model
ARIZONA
MUL TI CON'FORT
CAOR
ANG / AUG
Condi\i i de lucru
tw, = 16 C (rccircul ata)
t, = 20 C
1
AcrE I aer i 2,3 .. . 8, l - Da I - Spl it

I
Mono,
DE.LONGHI
DAIKIN
\VESPER
(MC Quay)
TRANE
AerE/ acr , 2,4 . .. 163 EL i Da - R22
multi split
D UAi-. TRIAL te = 7 C I l; = 20 "C
A erE I apr1 6.8 .. 15. 1 Da - R22 Mo11obl oc DL\Vl-1 t< = 7 C I tAc = 40/45 C
I
I
1
Mono,
A erE aer 2.6 .. 163 I EL Da - R22, RJ34a 1 \' RY t< = 7 C I tAc = 21 C

! - Da - R22 Monohloc A er E I apa
Apa I apa
Apa I an !
A erE/ aer
!
A er R I apa
14 .. 53
16. I ... 086.8
1.7 ... 25.2
1,8. 635
21 __ 6-1.<>
Da R22
Da R22. Rl 34a
EL Da R22
UWYE
Monobloc EUWI!
Monobloc CHH; HWH
Mono.
I
MWX
multi split
le = 7 C I !Ac= 40/45 C
lw = 12 "C / I Ac= 40/45 C
tw = 21 C (hucla apa)
t, ==2 1 C
te = 7 C / 1
1
= 21 C
- E-_. L_ ,__D_a__, ________ R_2_2 ____ T_M._0_1_ 1_o_b_loc --+-- R-C_X_/_B_l_' H- -t!--- te = 7 C I t, = 21 C

10 .. 282 I EL Da - R22. RI 34a Monobloc CXAD te = 7 C / 1AC = 401-1 5 C
10.7 .. 35 .4 I EL Da -
1
R22 Monobloc BV./Y t,=20 C/ tAc= -l0/45C
I
i lw = 20 C (bud :i ap{1)
1-
-------+--A-p_:J_/_a_e_r -+- 10.5 . . 6_7 ____ EL Da - R22, Rl 34a Monobloc CXC
---- t, ==2 1 C

1 __ _ EL __ D_a I - - I __ -<,f----1-<_=_7 cI 1, = 19 C
. _ mult i !>plit i
.. _ 1 __ 9 __ 7_.1:i - R22 ' l\fo11obloc J___6 __ D_. _6E_" _-+ ___ i .. _=_5 __
0
c_ 1_1,_=_20_
0
c ___ _,
l_A_c_r_E_'_a_cr_ +-! _ 6_._5__ __ / __ l\B_
11
_'
1
_ -1----1-, _=_0---,-- C_/c-t"'" ,\C--,-=-4c- 0-/4-5_
0
_c __ ._
I I : I -i-- l w ='.' I C lbuclii ap:1)
I
I ::::::: I ,''.',:

:::: :

I I I 38YCB/ i
AerE I aer
1
. 6 7 4 I - ))a
1
. - I R22 SJ)lt l t, = 8.3 C / 1
1
= 21,1 C
. -- 1 JSAQS '
: 6.k .935 I EL Da ! - i R22 Mo11obloc 50HS/50QU le= 8.3 C / 11 = 21 .I C
CI AT
Ae1E I acr
I A<" E I apa
1
5 .. I 88.2 I - Da - ! R22 l\ l onobl oc l-I YDROFLOW t< = 7 C / tAc = 4{)/45 C

Apa l aer i
1
2.2 _ .9 .3 EL Da .
1
- ! - Mo11obloc 50QN
t, = 21 C
CARRIER
,- A- J-J.i_E_/_a_p_:i --S- .. Jl - Da : - l R22 i Monobl oc 30SQ [ tw, = 16 C / 1AC = 40145 C
I
' Apa I ap:"1 1
1
I - i Da I R22 ! l\l onobloc 30NP/3011 Q
1
1
l we = 7 C / tAc = 35 C
! .,

_____J_'.'50 .

__

!--.- \ _e'_E_i_a_pa_ -+-i _ 22 I 3 'GJ I Da J - i ___ R_2_2 _ __, __ __ A_v_\ '_ H_P_-+J __ i_, _=_7_
0
_c_1_1_A_c __ =_-l _o_14_5_
0
_c __
; Apel/ ap:"1 j I - - I
YORK
J. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Cum Ted > Tc si T v < T1z, rezulta
LPG TC < LPG. TS
Luand i n considerare $i pierderil e ni.
datorate ireversibilitatil or interne ale ci-
cl ului termodinami c, prin frecaril e care
inso\esc procesele reale de compri -
mare $i de destindere, se poate deter-
mina efi cienta reala EPc.R:
EPc.R = r e 11cx = T Cd (1- I, n
1
)(4.6.7)
T ed - T V
caldurii se tine seama si de pierderil e
din re\eaua de distri bu\i e </>p, incat la
consumator ajunge numai puterea ter -
mi ca orara medie util a <Pc.mh.u. obtinan-
du- se:
<I>
L _ C. mh.u
l.G - p + P
K.mh aux.mh
(4.6. 10)
unde 'lex est e randamentul exergeti c al Aceasta efi cien\a, redata de curba 5
ciclului termodinamic real, parcurs de din fi gura 4.6.3, caracteri zeaza compl et
pompa de caldura. calitatea pompei de caldura.
in fi gura 4.6.2 este prezentata depen- in general, utili zatorul pompei de cal-
denta efi cientei reale a pompei de cal- dura este interesat de performan\a
dura cu compresie mecanica, acti onata acesteia pentru o perioada de timp (de
cu motor electri c, in functi e de tern- exemplu, un an), utilizandu-se atunci
peratura de vapori zare $i de conden- indicatorii sezonieri :
sare. Valoril e rezultate sunt mai mici cu Efi cien\a globala, anuala a pompei
cca 40 ... 60 % decat cele corespunza- de caldura EPc.G AN, care corespunde
toare eficien\ei teoretice a ciclului . ' medi ei anuale a efi cien\ei globale EPc.G
Oaca temperatura consumatorului de ; in timpul sezonului de incalzire:
caldura est e constanta (de exemplu,
temperatura interioara a spa\iului de
incalzit), atunci performan\a reala a
pompei de caldura variaza numai cu
temperatura de vapori zare (indirect cu
cea a izvorului ), conform curbei 3 din
Figura 4.6. 3.
<J>Cd mAN
(4.6.11) Epc.G.AN = .
p K.mAN + p aux.mAN
Oaca n zk este numarul de zile de in-
calzire, cand temperatura exteri oara
este ik, in func\ie de zona climatica, iar
n hk este numarul de ore pe zi, de tune-
1
\ionare a pompei de caldura, la tempe- I
ratura tk, numarul anual de ore de
funC\ionare a pompei de Caldura n AN ,
i n calcul atat caldura cedata de sursa
de varf </>v,m.AN, Cat $i puterea COn-
sumata pentru actionarea acestei insta-
la\ii alternati ve Pv.m.AN, in cazul func-
ti onarii in regim bi valent.
<P Cd mAN + <l>v mAN
L G = (4.6. 14)
SI_ ,AN P K.mAN + paux.mAN + P V,rr.AN
Aceasta eficien\a este denumita si coe-
ficient de efi cacitate sezoni era, CES.
in cazul instala\iilor reversibil e (pom-
pa de caldura iarna $i instala\i e frigori -
fi ca vara), se utili zeaza o efi cient a se-
zoni era de i ncalzire $i racire ESIR, care
raport eaza put erea termi ca tot ala
furni zata de instala\i e, func\i onand ca

40 50 60 70 80 90
Fig. 4.6.2. Variatia eficientei reale a
Efi cien\a reala a grupului moto-
compresor ER.K. pentru pompa de
caldura cu electrocompresor se poate
defini ca: va fi :
I pompei de Caldura CU electrocompreSQr
(4.6.8)
unde:
- <Ped est e puterea termi ca instanta-
nee cedata de condensator $i eventual
de ventil atorul acestui a (W] ;
- P K - puterea electri ca absorbita de
motorul compresorului [W) .
tk=tnc
n AN = I nhk . nzk
tk = te
unde:
(4.6.12)
- te este temperatura exterioara, in
perioada de incal zire (
0
C];
- tnc - temperatura exterioara peste
care nu se sol icita incalzirea datorita
aporturilor t ermice gratuite ale cladirii .
Cu acestea, EPc,G,AN se poate scri e
sub forma:
tk=tnc
Ob\inuta prin incercari termi ce, ER.K
include atat imperfec\iuni le transferului
caldurii (diferen\ele de temperatura din
vapori zator $i condensator), cat $i pi er-
deril e termodinamice, mecani ce $i e-
lectri ce ale compresorului , fiind frec-
vent indi cata de constructorii unor ast-
fel de pompe de caldura.
I nhk n,"EpcGJ<
I
tk=tp '
EPC.G,AN t, =tnc
(4.6. 13)
Efi cien\a globala a pompei de cal-
dura, EPC,G corespunde puterii medii
orare a condensatorul ui <Pe d.mh $i pute-
rii electri ce medii orare absorbite de
compresor P K.mh, dar $i de util ajele au-
xiliare P aux.m11 (ventilatoare, pompe, re-
zistente electri ce pentru degivrare sau
i ncalzire a carterului ):
<P
E _ Cd.mh
PC. G - p + P
K.mh aux,mh
(4.6.9)
Oaca izvorul de caldura este aerul
exteri or, poate aparea givrarea supra-
fetei vapori zatorului , diminuandu-i per-
formantele (curba 4 din fi gura 4.6.3).
Efi cien\a globala a instalati ei, Ei.G: ,
la sistemele de preparare centrali zata a
I nhl<- nzn
tk =te
i n care EPe.Gk este efici en\a globala a
pompei de caldura, pentru te = tk.
Nu sunt luate i n considerare ni ci
pierderil e din reteaua de distribu\ie a
caldurii $i ni ci caldura cedata de sursa
cl asica (de varf).
Aceasta efici en\a cunoscuta $i sub
denumirea de efi cienta sezoniera pen-
tru incalzire (ESI) este utili zata, de obi -
cei, pentru intocmirea bilan\urilor ener-
getice ale instala\iil or echipate cu pom-
pe de caldura.
Eficien\a globala, anuala, a instalati -
ei E1.G.AN, similara cu Epc.G,AN. ia in con-
siderare $i pierderil e din re\eaua de di s-
tributi e a caldurii pana la consumator;
Eficien\a globala, anuala a sistemu-
lui de incalzire Esi.c.AN. unde sunt luate
Epc,R in functie de temperatura de
vaporizare tv de condensare tcd.
Epc
13
12
11
10
9
8
7 2
6
5
2
5
te(oCJ
0
- 10 -5 0 5 10 15 20
Fig. 4.6.3. Variatia diferitelor eficiente
ale unei pompe de caldura aer/aer
cu temperatura exterioara te (pentru
temperatura interioara t; = 20 C):
1 - efi cien\a teoreti ca a surselor LPG. rs ;
2 - efi cien\a teoretica a ciclului Epc.rc (efi -
cien\a Carnot Ee); 3 - efi cienta reala Cpc,R
(efi cien\a reala a grupului motocompresor
ERK); 4 - eficien\a globala a pompei de Cal-
dura Epe.a: 5 - efi cien\a globala a instala-
ti ei EJG; IG - i nceputul givrajului .
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. de incalzire
pompa de cald11ra sau ca instalatie de
racire, limp de un an. la puterea
electrica totala, consumata i n aceeasi
perioada_
Fata de cele mentionate anterior, tre-
buie subliniat ca pompele de caldura
corisuma o energie de ac\i onare calita-
ti v di ferita, in func\i e de t ipul instala\iei _
Astfel, instalatia cu compresie mecani-
ca poate ti ac\ionata cu energie electri -
ca sau cu combustibil, in limp ce insta-
la\ia cu absorbtie sau ejec\i e este ac-
tionata cu energie termi ca. Daca se tine
seama si de randamentele mull difer ite
de producere chiar a aceleiasi forme de
energie (de exempl u, energia electrica
poate ti produsa cu 17 = 0,8 in centralele
hidroelectri ce, cu 17 = 0,38 ... 0, 41 i n
centralele termoelectri ce sau cu
Tl = 0,31 ... 0,33 i n centralele atornoelec-
tri ce), se poate concl uziona ca raporta-
rea puterii termi ce livrate consumatoru-
lui la puterea de ac\i onare a instala\iei
nu poate servi decal la o comparare a
performantelor unor pompe de caldura
de acelasi tip.
Pentru a putea compara corect per-
forman\ele unor pompe de caldura de
diteri te tipuri , se raporteaza puterea
termi ca util a li vrata anual <Pu.AN la con-
sumul anual de combustibi l echivalent
BcE,AN, necesar produceri i puterii de
ac\i onare, ob\inandu-se gradul de
utilizare al combustibi lul ui </>AN:
_ <f>u.AN
<f>AN - - -
BCE,AN
[kW/kg]
4.6.2.2 lndicatori economici
(4.6. 15)
De regul a, pompa de caldura reali-
zeaza o economi e de comb usti bil
(cheltui eli de expl oatare) fa\a de insta-
la\ia clasica (centrala termica, incalzi-
rea electrica). La acelasi consum de
combustibil , pompa de caldura li vreaza
mai multa caldura consumatorul ui, pri n
aportul gratuit al caldurii preluata de la
mediu.
i n tabel ul 4.6.2 sunt prezentate cate-
va valori orientati ve pentru consumul
Tabelul 4.6.2. Comparafie energetica
a diferitelor sisteme de producere
a Caldurii { <f>coNS = 100 %).
BcE - consum de combust ibil ,
<p - gradul de utilizare
a combustibilului
Tipul ins!ala \i ci BCE [ C/c ] <p [kW/kg]
Crnr ral3 1enni d 1 J'.'()
!
0.83
Pompei de caldura
I
I
cu elecrrocomprcsor
92 I .09
I
Pompi de caldur;,
I
58 1.72
cu moror 1em1i c
I
I
Pomp:I de
78
!
I .21'
cu absorbrie
I
Pompa de d ldur:1
I
9-l 1.06
cu
de combustibi l BcE si pentru gradul de
util izare a combusti bilului <p, i n cazul
unei centrale temice si eel al diferitelor
pompe de caldura, la producerea ace-
leiasi cantitati de caldura (<JJu =100 %)_
Pe de alta parte, pompele de caldura
impli ca o investi\i e suplimentara /pc ta-
\a de cea a instalati ei cl asice /er, care
. produce aceeasi cantitate de caldura.
Oportunitatea i mplementarii unei
pompe de caldura i ntr-un sistem de in-
calzire rezulta pe baza atat a criteriilor
energeti ce cat si a celor economi ce_ in
acest sens, se poate determina numa-
rul de ani in care se recupereaza spo-
rul de investi\i e 2. / = /pc - fer [l ei] pe
seama economi ei de exploatare reali -
zata prin consumul mai scazut de
combusti bil t1E = Ecr - EPc [l ei/an]:
,.., ,
n=- [ani] (4.6. 16)
t1 E
Se apreciaza ca un numar de 8 - 10
ani este acceptabil , dar aceasta limita
vari aza i n li mp, in func\i e de politica
energeti ca a \arii .
Micsorarea lui n se poate reali za prin
prelungirea tuncti onarii pompei de
caldura, asigurand 0 func\i onare bi va-
lenta (de la 3000 la 7000 ore/an), sau
prin utilizarea alternativa a instala\i ei,
iarna ca pompa de cal dura, vara ca
inst alatie fri gorifi ca.
4.6.3. lnstalatii de lncalzire
utilizand pompe de caldura
aer/aer
in recuperaril e de caldura, deseori se
utili zeaza aerul ca mijl oc de transport al
caldurii , i n scopul i ncalzirii unui spa\iu.
Ca izvor, aerul prezinta avantajul ac-
cesibili ta\ ii , mai ales in zonele cu clima
blanda. Prin utilizarea aerului evacuat
din inci ntele incalzite, temperatura lui
mai ridi cata si constanta in ti mp poate
constit ui un argument suplimentar.
incalzirea cu aer cald este economi -
' ca, necesitand temperaturi reduse, de
circa 30 C, realizate de pompe de cal-
dura cu eticiente ri dicate, aces\ fapt
justifi cand numarul mare de apli ca\ii de
acest ti p.
Pompele de caldura aer -acr raspan-
dite, i n general, in zonele cu clima mo-
derata realizeaza bune performante in
sezoanele de tranzi\ie. Pentru prelua-
rea varfului de consum, in peri oadele
foarte reci, sunt prevazute, de regula,
cu o instala\ie clasica, alternati va (cen-
tral a termi ca la instalatiil e mai mari , i n-
calzire electri ca la instala\iil e mai mi ci) .
in numeroase cazuri tunc\i onarea in-
stala\i ei este reversibila: vara ca insta-
la\i e de climati zare, iarna ca pompa de
caldura.
Puterea termi ca obisnuita este de
1 ... 5 kW, pentru agregatele indivi duale,
necesare incalzirii unui apartament ,
ajungand pana la 100 kW la sistemele
centralizate. Aceste puteri termi ce re-
duse conduc la util izarea numai a
pompelor de caldura cu compresie
mecanica.
lzvorul pompei de caldura poate ti :
aerul exteri or, aerul evacuat sau un
amestec de aer exteri or cu aer recircu-
lat din eel evacuat, ca in figura 4.6.4.
in cazul utilizarii numai a aerului ex-
terior , cand t emperatura suprafetei va-
porizatorului , tsv, coboara sub punctul
de roua al aerului , se produce conden-
sarea vaporil or de apa din aer pe su-
prafa\a de racire. Cand tsv < O C,
condensatul i nghea\a si are loc givra-
rea vapori zatorului, cu consecin\e ne-
placute asupra preluarii caldurii de la
izvor, prin rezisten\a termi ca suplimen-
tara opusa. Se impune astfel degivra-
rea peri odi ca, opera\i e ce necesi ta in-
treruperea livrarii de caldura catre con-
sumator, un consum supl imentar de
energie si. uneori , chiar o investiti e in
plus, deci o diminuare a pertorman\elor
pompei de caldura_
Dupa modul de acoperire a necesa-
rului de caldura, instala\ia poal e fi pre-
vazuta numai cu 0 pompa de caldura
sau si cu 0 sursa de adaos (de vart),
de regul a, o rezisten\a elec trica, i n ca-
zul func\i onarii bivalente.
Totodata, instala\ia poat e ti utili zata
doar ca pompa de caldura (numai pen-
tru incalzire, deci in sezonul rece) sau/si
ca instala\i e de racire (concomitent ,
Fig. 4.6.4. Funcfionarea unei pompe de caldura cu amestec de aer exterior
aer recirculat din interior:
AE - aer exterior; AEv - aer evacuat; Cm - camera de i ncalzit; K - compresor; C - con-
densator; VL - venti l de laminare;V - vaporizator.
T. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
cumul and cele doua efecte de incalzire
si racire sau altcrnativ, in sezonul rece).
Functi onarea bivalenta sau reversibila
conduce la performan\e superioare.
teri or (pe acoperi $. la sol sau alaturat
cladiri i deservite), in peretele exteri or
sau in fereastra si in interi or (dulap
consola plasat langa peretele exterior);
Din punct de vedere constructiv se
disting urmatoarele pompe de caldura:
monobloc, cu toate echipamentele
incluse intr -o carcasa amplasata in ex-
split, cu doua unita\i separat e, una
plasata in exterior (cuprinzand vapori -
zatorul si compresorul) $i alta plasata
in interi or (cuprinzand condensatorul ).
c
t[C]
R 134a
30
22
t, =20C
18
Sc
>- S[m
2
J
t[C]

7
2
-3
So
S[m
2
]
Pk
<Po
b a
Fig. 4.6.5. Pompa de caldura aer/aer in sistem individual:
a- schema inslalatiei; b- variatia lemperalurii agenfilor in condensalor vaporizator;
K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vaporizator; PK - puterea
electri ca absorbita de compresor [kW]; <Ped - puterea termi ca cedata de condensator
[kW]; </>o - puterea termi ca absorbita in vaporizator [kW]: Sc, So - suprafa\a condensator,
va orizator.
cp
ikWJ
30
1
25 "' o
20

P,E
"
15
10
5
4
- 12- 10 -5 0 5
b
K
VL
10 15
Cm
moo
C>l..:::::J
te(oC J
20
- - ---
n PAC
Cm
a
IE
Fig. 4.6.6_ Pompa de caldura aer/aer in sistem
bivalent :
a - schema instala/iei; b - acoperirea
necesarului de caldura in func/ie de
lemperatura exlerioara le:
K - compresor; C - condensator; VL - ventil de
laminare; V - vapori zator; SC - schimbator de
caldura; PAc - pompa de ci rcula\ie apa cal da;
RAc - rezervor de acumulare; IE - incalzire
electrica; <PNEC - puterea de incalzire necesara;
<Ped - puterea termi ca cedata de condensatorul
pompei de caldura; PtE - puterea cedata de
incalzirea electri ca; PET- punctul de echilibru
termic al pompei de caldura; AE - aer exterior;
Al Cm - aer interior din camerele incalzite; AC
Cm - aer cald spre camerele de incalzi t; (!)
energie termica in exces.
Unitatea interi oara poate fi multipl icata,
pompa de caldura deservind astfel mai
multe incaperi (sistem multi split) .
Caracteri sticile tehni ce ale pompelor
de caldura aer-aer sunt foarte diferite,
de la un constructor la altul , prin di -
mensiunile bateri ei de racire (vapori za-
torul) sau de incalzire (condensatorul),
marimea compresorului , debitele de
aer, rata recircularii, sistemul de -degi -
vrare (tab. 4.6. 1).
ln fi gura 4.6.5 este prezentata sche-
ma unei pompe de caldura avand ca
izvor aeru! exterior, iar consumatorul
este aerul din incaperea de locuit. Func-
ti onarea este in sistem individual (fara
sursa de varf), aceste instala\ii fiind
raspandite in zonele cu clima blanda
(sudul SUA), unde temperatura exte-
rioara nu coboara sub 7 C.
Puterile termice sunt reduse, 5- 10 kW,
fiind utilizate pentru incalzirea unor apar-
tamente, vi le etc.
Pentru o func\ionare cu temperatura
de vapori zare lo = - 3 C $i cea de
condensare le = 30 C, cu R 134a,
conform diagramelor prezentate pentru
vaporizator $i condensator, se ob\ine o
efi cien\a reala EPc.R = 4,5.
0 pompa de caldura aer-aer, cu
functionare bivalenta, care poate utiliza
aerul exterior cu temperaturi mai sca-
zute (pana la - 12 C) este prezentata in
fi gura 4.6.6.
lnstal a\i a a fost realizata in Germa-
nia, servirid pentru incal zirea unei vi le
cu o suprafa\a utila de 204 m2. Pute-
rea termi ca a pompei de caldura vari a-
za cu temperatura exterioara ca in gra-
fi cul din figura 4.6.6 b.
Astfel, pana la punctul de echilibru
termic ( IPET = 9 C}, porn pa de caldura
acopera integral necesarul de incalzire,
surplusul furni zat fiind preluat de un
circuit de apa in schimbatorul de caldu-
ra SC $i inmagazinat intr-un rezervor de
acumulare RAc, cu un volum de 3 m
3
.
Pentru 4 C < le < 9 C pompa de
caldura asigura, par\ial , necesarul de
caldura. 0 instalati e de varf (rezisten\a
AEv+8C
AEv+20C
Fig. 4.6.7. Pompa de caldura aer/aer
pentru incalzirea unei hale zootehnice:
K - cornpresor; C - condensator;
VL - ventil de laminare; V - vaporizator;
AEv - aer evacuat; AC - aer cald; AP - aer
roas at.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
electri ca cu P1E = 15 kW) completeaza
cererea de caldura, iar excedent ul pro-
dus este acumulat in RAc.
Pentru - 12 C < fc < 4 C acoperirea
necesarului de incalzire se face atat de
pompa de caldura si rezi sten\a electri -
ca IE. cat si prin utilizarea caldurii in-
magazinate in RAc.
Acest sist em poate reali za incalzirea
pentru intregul sezon rece, cu o efi -
cien\a globala anuala Es1.GAN = :?, 1.
0 pompa de caldura aer-aer , indivi-
duala, utili zand ca izvor aerul evacuat
dintr-o hala zootehnica si servind la in-
calzirea acelei hale, este prezentata in
figura 4.6.7.
Astfel, in vapori zator, aerul evacuat
se race5te de la 20 nc la 8 C, iar aerul
exterior, proaspat, este incalzit in con-
densator de la 0 C la 20 C, fiind in-
trodus apoi in hala.
Eficien\a globala anuala a pompei de
caldura esl e CPC.GAN = 2,7.
Schema unei instala\ii utilizata pentru
incalzirea si climati zarea unui centru
comercial, cu o suprafata de 920 m2,
' este prezentata in figura 4.6.8.
Sunt prevazute 3 pompe de caldura,
fi ecare func\i onand bivalent, asigurand
incalzirea centrul ui iarna si climatizarea
vara. 0 instal ati e frigorifica suplimenta-
ra este utilizata, tot anul, pentru racirea
alimentelor.
incalzirea centrului este asigurata, in
func\i e de temperatura exterioara fe,
astfel:
pana la le= 12 C, necesarul de in-
calzire este acoperit de degajaril e in-
terne ale complexului si de caldura ce-
data de condensatorul instala\iei frigo-
rifice IF;
pentru 2 C < le < 12 C. func\io-
neaza si porn pa de caldura 1;
pentru -5 C < te < 2 C, func\io-
neaza si pompa de caldura 2;
pentru - 10 C < te < -5 C, func\io-
neaza si pompa de caldura 3;
AE AEv
I 1

' 3
/i-
i
I
Fig. 4.6.8. Sistem bivalent de i ncalzire climatizare a unui complex comercial ,
utilizand pompe de caldura aer/aer:
1, 2, 3 - pompe de caldura; K 1. K?, K3 - compresoare; C1. C?, C3 - condensatoare;
VR 1, VR2, VR3 - ventile de reglare: V1, V2, V3 - vaporizatoare; IF - instal a\i e frigorifi ca;
SA - sursa termi ca de adaos; AE - aer exterior; AEv - aer evacuat; C Com - centru
comercial.
I. lnstalatii de incalzire
pentru le< - 10 C, intra in func\iu-
ne si incal zirea de varl SA {electri ca).
Eficien\a globala, anuala, a sistemu-
lui de incalzire este Es1.GAN = 4.
4.6.4. lnstalatii de incalzire
utilizand pompe _de caldura
aer-apa
incalzirea spatiilor poate fi reali zata
si cu apa, preparata in condensatorul
pompei de caldura. Aceste sisteme se
dezvolta continuu, atat pentru incalzi-
rea cladiril or existente cat si pentru
cele noi.
Corpurile de incalzire impun tempe-
ratura ce trebui e produsa de pompa de
caldura:
in ventiloconvectoare, ejectocon-
vectoare sau aeroterme tw = 40 C;
in panourile radiante (de pardosea-
la, de perete) lw = 35 C.
La sistemele cu izvor de caldura
aerul exterior , dependente de tempera-
tura exterioara, cum temperatura apei
preparate trebuie sa fi e mai ridicata in
zilele friguroase, in aceste zile pompa
de caldura este frecvent inlocuita de
incalzirea centrala clasica. in figura
4.6.9 sunt prezentate performan\ele
unor pompe de caldura aer exterior-
apa, in functie de temperatura exte-
ri oara le si de sistemul de incalzire uti -
liza t (panouri radiante, corpuri de incal -
zire).
Func\ionarea compresorului in regim
mai greu, face ca punctul de oprire PO
al pompei de caldura sa fie plasat la
. temperaturi mai ridi cate decat la siste-
; mele aer-aer. in plus, apar probleme si
cu givrarea vaporizatorului, desi decu-
plarea pompei de caldura la temperaturi
Erc R
5
4
3
2
: : \ :
: : :
: I :
:
PO : : Ci :
( ' \...:::....:... '
'
/ '
/ ' '
I t / I
. . '
.......__..,
p0t
: Ira
0
- 10 -7-5 0 5 10 15 20
le [oC)
Fig. 4.6.9. Performantele pompei de
caldura aer exterior/apa, i n functie de
ternperatura exterioara te de sisternul
de incalzire:
P01 punctul de opri re teoreti c;
PO, - punctul de oprire real; PR - panouri
radiante; Ci - corpuri de incalzire;
pc.R - efi cien\a reala a pompei de
caldura.
I. lnstalatii de lncalzire
mai ridicate (aproximativ 7 C) poate
elimina acest inconvenient.
Utilizarea aerului evacuat, ca izvor al
pompei de caldura, prin temperatura
mai ridi cata $i constanta in timp
( 15 ... 22 C) prelunge$te functi onarea
instala\iei $i in sezonul foarte rece. Tn
figura 4.6.10 sunt prezentate perfor-
man\ele pompel or de caldura aer eva-
cuat-apa. in func \i e de temperatura
apei calde preparate, tw.
Din punct de vedere constructiv, sunt
intalnite. in general, echipamente mo-
nobloc, incluzand $i pompa de circula\ie
a apei calde. Plasarea lor poate ti facuta
i n exterior. la sistemele cu aer exterior
sau in interior, la cele cu aer evacuat.
Primele sisteme impli ca izolarea ter-
mica a condensatorului $i a conducte-
lor de apa. Pentru limitarea pierderi lor
de caldura, aceste instala\ii se pot se-
para intr-o unitate exterioara (incluzand
vapori zatorul $i compresorul) $i una in-
terioara ( cuprinzand condensatorul $i
pompa de apa). alcatuind un sistem
split.
Folosind ca izvor de caldura aerul,
aceste pompe de caldura se uti lizeaza
pentru puteri termice mici $i medii
Pk,$Cd
[kW]

25 35 45 55
tw [oC]
Epc.H


25 35 45 55
l w l C]
Fi g. 4. 6.10. Performanfele pompei de
caldura aer evacuat/apa,in functie de
temperatura
apei calde preparate tw :
(/Jed - puterea termi ca cedata de conden-
sator [kW]; PK - puterea electri ca absorbi-
ta de compresor [kW]; Epe. R - eficienta re-
ala a pompei de caldura.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
( 15 ... 150 kW), la inciilzirea locuin\elor,
birourilor. minihotelurilor . halelor indus-
trial e, sau pentru prepararea apei calde
de consum. Utilizarea ventilatoarelor,
pentru intensificarea vitezei aerului cald,
ridi ca probleme, prin zgomotul produs,
la amplasarea in spatiil e de dormit.
in figura 4.6. 11 se prezinta schema
unei pompe de ciildura aer exterior-
apa, reali zata de firma AIRWELL.
lnstala\ia lucreaza in regim bivalent:
pentru te ;:: 6 C, pompa de caldura
asigura tot necesarul de incalzire, pen-
tru te < 6 C, pompa de caldura este
oprita (evitand probl emele de givrare)
si este pusa in func\ iune instal a\ia cla-
sica de incalzire, care alimenteaza ace-
lea$i corpuri de incalzire.
Deoarece vaporizatorul (plasat in ex-
terior) este inundat de lichid la oprirea
instala\i ei, pentru protec\ia compreso-
rului se prevede o buteli e anti$OC BAs.
Compresorul este de tip ermetic sau
' -------- ......
semiermetic, cantitatea de agent de
lucru din instalati e fiind cuprinsa intre 2
si 15 kg. Electrovana EV, de echilibrare
a presiunii inalte IP $i joase JP, in tim-
pul opririi compresorului , permite de-
mararea usoara a compresorului mo-
nofazat.
in figura 4.6.12. este prezentata
schema unei pompe de caldura aer ex-
terior-apa, cu compresie mecani ca cu
motor termi c, reali zata de firma LINDE
pentru asigurarea incalzirii si a apei
calde de consum, pentru un imobil
colectiv (37 apartamente).
Pentru te > 0 C, pompa de caldura
asigura intreg necesarul de caldura,
' datorita si recuperari lor din schimba-
toarele de caldura inseri ate condensa-
torului (RM - raci torul motorului termic,
RG - racitorul de gaze de ardere).
EV
La te = 0 C,
<PNCC = <fJCd + <PRM + <PRG
109 kW
VT
(4.6.17)
Fig. 4.6.11. Pompa de caldura aer exterior/apa (tip AIRWELL):
K - compresor; C - condensator; VT - ventil termostati c; V - vaporizator; BAS - butelie
antisoc; D - deshidrator; EV - electrovana de echilibrare a presiunii; CS - clapeta de sens;
PAc - pompa de circula\ie apa calda; R - corp de incalzire; JP - joasa presiune;
IP - inalta presiune; AE - aer exterior.
AR
PR
-- - - - - - - - - - - '
<Po
CG
R 134 a VL
Fig. 4.6.12. Pompa de caldura aer exterior/apa, reversi bila, cu compresie mecanica
cu motor termic (t ip LINDE):
MT - motor termi c; K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vapo-
ri zator; RM - racitor al motorului termic; RG - racitor de gaze de ardere; CT - cazan
termic cu combustibil gazos; B - boiler; PR - pardoseala radianta; PAc - pompa de
ci rcula\ie apa calda; PR - pompa circuit racire motor termic; ACC - apa calda de consum;
GA - gaze de ardere; CG - combustibil gazes; AE - aer exteri or; A - conducta de apa;
AR - apa retea; TC - termostat; <Po - putere termi ca absorbita in vapori zator [kW] ;
PK - puterea electri ca absorbita de compresor [kW]; <Ped - puterea termi ca cedata de
condensator [kW]; <PRM - puterea termica cedata de racitorul motorului termi c [kW];
<fJRG - puterea termi ca cedata de racitorul gazelor de ardere [kW] .
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
iar puterea de actionare a compresoru-
lui PK= 30 kW, !neat eficienta reala a
pompei de Caldura este <PPC.R = 3,6.
La temperaturi mai scazute (te < 0 C).
pompa de caldura este oprita, necesa-
rul de caldura mai mare (<PNEC =175 kW, '
R
la tc = - 12C) este acoperit de 0 sursa
de adaos CT (centrala termica cu gaze).
lnstala\ia prepara apa calda pe ecar-
tul 25/55 C, cu care se produce intr-
un boiler B apa calda de consum cu
t = 50 C $i se reali zeaza 'incalzirea prin
' I '
ACC
K,

ARC
v,
_,_,,.
10 AE
---l&--
Vu SR
1
6J
Fig. 4.6.13. Pompa de caldura aer/apa, pentru incalzirea prepararea apei calde de
consum la o locuinta individuala:
PC1, PCu - pornpe de caldura; K1, Ku - cornpresoare; C1 , Cu - condensatoare; SR1 - sub-
racitor; VR1, VRu - ventile de reglare; V1, Vu - vaporizatoare; PAc - pornpa de circula\ie
apa calda; R - corp de incalzire; ID - instala\ie de degivrare; ARC - acurnulator rapid de
caldura; ALC - acurnulator lent de caldura; AR - apa rece; ACC - apa calda de consurn;
AE - aer exterior.
a

J01
L..-.'-----------------+
b
x l g/kg]
AV AE
t
K
Fig. 4.6.14. Schema instalatiei de incalzire a
unei pi scine acoperite, cu o pompa de
caldura (realizata de firma LINDE) :
a - schema instalatiei; b - procesele de tratare
a aerului;
K - cornpresor; C1, C2 - condensatoare;
RL - rezervor de lichid; VL - ventil de lamina-
re; V - vaporizator; VT1, V12 - ventil atoare;
PAc - pompa de ci rcul a\ie apa calda;
ST - statie de tratare a apei; SA - sursa
alternati va de caldura; PK - puterea electri ca
absorbi ta de compresor [kW] ; AV - aer vici-
at; AE - aer exteri or; Ps - pi sci na; <Po - pute-
rea termi ca absorbita in vaporizator de la ae-
rul evacuat [kW] ; 4>cd1 - puterea termi ca ce-
L
data de condensatorul C1 aerului introdus
[kW]; rf>cd2 - puterea termica cedata de con-
- - - _________ d_en_s_a_to_r_u_I _c_2_a_p_e_i
I. lnstala!ii de incalzire
pardoseala radianta PR.
Figura 4.6.13 prezinta schema unei
instala\ii in cascada, utili zata pentru in-
calzirea $i prepararea apei calde de
consum, pentru o locuin\a individuala,
cu suprafata locuibila de 170 m2.
Pentru te -3 C. pompa de caldura
PC1 preia caldura de la aerul exterior in
V1 $i o cedeaza prin C1 unui acumulator
rapid de caldura ARC. Subracitorul SR,
cu un ecart mare de temperatura,
alimenteaza un acumulator lent de
caldura, ALC.
Pentru te < -3 C, pompa de caldura
PC1 este oprita $i se porne$l e pompa
de caldura PCu, aceasta pompand cal-
dura din acumulatorul lent in eel rapid.
La te = -3 C, necesarul de caldura
<PNEC = 16 kW.
Agentul de lucru utilizat, R 12 (in pre-
zent necesitand un substituent), par-
curge ciclul PC1, intre lo = - 10 C $i
tc = 55 C.
Degivrarea vaporizatorului V1 se face
cu apa calda din acumulatorul rapid de
caldura ARC, prin instala\ia de degivra-
re ID.
A doua pompa de caldura, PCu, par-
curge un ciclu intre to = 4 C $i
tc = 55 C.
Apa calda li vrata are t1 = 50 C. in-
calzirea este asigurata prin convectoa-
re, cu intoarcerea apei la t2 = 40 C.
Puteril e electrice instalate ale celor
doua compresoare sunt PK1 = 3,75 kW
$i PK11= 3 kW.
Eficien\a globala anuala a instala\i ei
este E1.GAN = 1,8.
in figur a 4.6. 14 este prezentata
schema unei instala\ii realizate de firma
LINDE pentru climati zarea $i incalzirea
apei unei piscine acoperite. lama, aerul
exterior de stare E este amestecat cu
aer recircul at din interior de stare I,
amestecul de stare M fiind apoi incalzit
in condensatorul C 1 pana la starea C,
cand este introdus in piscina. lnstala\ia
func\i oneaza ca pompa de caldura,
izvorul ei fiind aerul evacuat din inte-
riorul pi scinei, de stare I, care cedeaza
caldura in vaporizatorul v (procesul 1-
R). in plus, in condensatorul C2 se
prepara apa calda pentru bazi nul pisci-
nei. Daca fluxul rf>cd2, cedat de con-
densatorul C2, nu este sufi cient pentru
incalzirea compl eta a apei, se foloseste
si sursa alternati va (electrica) SA.
4.6.5. lnstalatii de lncatzire
utilizand pon::ipe de caldura
a pa-a er
Utili zarea principala a acestor insta-
latii este pentru incalzirea cladirilor in-
dividuale (sau colective), birourilor si
restaurantelor.
Cum ciclul reali zat de pompa de cal-
dura este mai usor (izvorul are tempe-
,,.
L lnstalatii de lncalzire
rat ura mai ridi cata, iar incalzirea cu aer
$Olici ta o ternperntura oe condensare
scazuta), aceste instal atii vor avea per-
formante superioare celor de tip aer -
aer sau aer -apa.
La pompele de caldura apa-aer, cir-
cui tul apei poate fi deschi s sau inchi s
(in bucla).
lnstala\iil e cu circuit deschi s sunt uti -
li zate numai ca pompe de caldura pen-
tru incalzirea spa\ iilor. fiind realizate
monobloc $i amplasate in consola. sub
fereastra.
Pentru amplasarea in spa\ii care
soli cita un zgomot redus, compresorul
se plaseaza intr-o carcasa insonorizata
$i se renun\a la ventilatorul condensa-
torului (incalzirea aerului reali zandu-se '
prin convec\ie libera).
lnstalatiil e in circuit inchis (bucla de
apa) sunt utilizate atat ca pompe de
caldura (iarna), cat $i ca instala\ii de
racire (vara), fiind reversibile (cu un
sistem de inversiune a ciclului).
Sun! utilizate, in principal, la cladiri le
care solicita simultan caldura $i frig o
perioada importanta a anului . in aceas-
ta categorie sunt incluse cladirile cu fa-
\adele diametral opuse (nord $i sud sau
est $i vest), cat $i cele care au spa\ii
interne importante $i fa\ade mult vitrate.
Bucla de apa inmagazineaza caldura
<lAc, cedata de condensatoarele altor
instala\ii frigorifice utili zate (pentru cli-
mati zarea salilor de calculatoare, pen-
tru depozitarea alimentelor) $i chiar a
aparatelor de iluminat (racite cu apa).
Pentru compensarea varia\iilor de
volum ale apei, se prevede un vas de
expansiune inchis, cu perna de azot.
lama, instala\ia func\ionand ca pom-
pa de caldura asigura incalzirea cladirii;
bucla de apa, servindu-i ca izvor de
caldura, se race$1e, intalnindu-se situa-
tiil e:
a) <l>Ac < <!Jtz, se pune in func\iune o
sursa alternativa, care incalze$te supli-
mentar apa din bucla;
b) <l>Ac = <P1z, cazul de echilibru ener-
geti c al buclei;
c) <l>Ac > <1>1z, se evacueaza mediului
in caldura in exces, prin turnul de
racire cu circuit inchis.
in general, cand apa din bucla are
temperatura 18 C < tw < 32 C. Cand
lw < 18 C (cazul a) se porne$te sursa
alternativa de caldura. Cand lw > 32 C
(cazul c) se porne$te sistemul de racire
a buclei, prin turnul de racire. Utilizarea
unei pompe de caldura suplimentare,
reversibila, de tip aer exterior-apa, care
sa realizeze simultan aceste doua
cerin\ e, conduce la performante
superioare ale i ntregului sistem.
ln figura 4.6. 15 este prezentata
schema unei pompe de caldura apa-
aer , cu apa in circuit deschi s, utili zata
la incalzirea unei cladiri indi viduale.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Agentul termi c este R 134a, care par-
curge ciclul pompei de caldura intre
ta = 3 C si fc = 30 C, asigurand o efi -
cien\a reala pc .R = 5,5.
Vaporizatorul este de tip multitubu-
lar , cu vapori zarea freonului in spatiul
dintre \evi, apa circuland in tevi, pentru
a permite cura\irea peri odica.
Daca temperatura raului este mai
scazuta exista pericolul inghe\arii apei
in vaporizator. in acest caz se folosesc
vapori zatoare imersate in bazin, cu va-
pori zarea freonului in tevi, eventuala
ghea\a formandu-se la exterior.
Schema din figura 4.6. 16 prezinta o
instalati e reversibila, in bucla de apa,
func\ionand iarna ca pompa de caldura
apa-aer , iar vara ca instala\ie frigorifi -
ca, bucla de aer racind condensatorul.
in situa\ia de iarna izvorul pompei de
caldura ii constituie cedarile de caldu-
ra de la aparatele racite de bucla de
apa. Cand nu este suficient, se por-
ne$1e $i sursa alternativa de caldura,
SA. Daca bucla de apa con\ine caldura
in exces, aceasta se cedeaza mediului
prin turnul de racire cu circuit inchi s.
4.6.6. lnstalatii de incalzire
utilizand po'!lpe ~ caldura
a pa-a pa
Aceste instala\ii sunt utili zate:
la recuperarea calduri i in marile
7C
cladiri, cu degajari importante din une-
le spa\ii (climatizate) $i utili zarea ei la
incalzirea celorlalte spatii (care solicita
caldura):
pentru i ncalzirea $i prepararea
apei calde de consum din locuin\e in-
dividuale sau colecti ve, cladiri indus-
tri ale sau agrozootehnice, complexe
sportive, folosind un izvor extern de
caldura.
Puteril e termice realizate sunt in con-
cordanta cu di sponibilul izvorului de
caldura, fiind intalnite in domeniul valo-
rilor medii $i mari (500 ... 5 000 kW).
Oerivand din instala\iile frigorifice
pentru produs apa glaciala, cu con-
densator racit cu apa, se bazeaza pe
compresia mecanica sau pe absorbtie.
Din punct de vedere constructiv sunt
realizate monobloc $i amplasate intr-un
spa\iu tehni c.
Func\ionarea pompei de caldura este
asociata unei surse alternative de cal-
dura (sistem bivalent) $i unui turn de
racire (pentru eliminarea excesului de
caldura).
Pot func\iona numai in regim de
pompa de caldura SaU/$i Ca instalati e
frigorifica. Reversibilitatea este asigura-
ta prin inversarea ciclului agentului de
lucru (la instalatiil e de puteri mai mici)
sau a circuitelor de apa (la instala\iile
mari).
in figura 4.6.17 se prezinta schema
Fig. 4.6.15. Pompa de caldura apiilaer, cu apa in circuit deschis:
K - compresor, C - condensator, VL - ventil de laminare, V - vaporizator , F - filtru de apa.
PAC - pompa de circul ati e apa, VT - ventilator, AC - aer cald, ARc - aer recirculat.
IL
Fig. 4.6.16. Pompa de caldura apaJaer, cu apa in circuit inchis {in bucla de apa):
K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vaporizator; IL - aparate de
iluminat racite cu apa; C1, C2, C3 - condensatoare ale altor instala\ii frigorifice;
PAc - pompa de circulati e apa; SA - sursa alternati va de caldura; TR- turn de racire;
VEI - vas de expansiune inchis; VT - ventilator; AC - aer cald; ARc - aer recirculat;
Aa - apa adaos.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
unei instalatii care asigura incal zirea si
prepararea apei caide pentru dusuri si
bazine, la baia central a din Zurich.
Sunt prevazute doua pompe de cal-
dura cu compresie mecanica cu amo-
niac: una pentru incalzire, avand ca
izvor apa de rau ' cu f m111 = 1, 5 C, a do-
ua, pentru prepararea apei calde de
consum, avand ca izvor apa evacuata
de la "dusuri si bai.
0 sursa alternativa de caldura, SA si
un schimbator de caldura pentru apa
de consum SC, asigura temperatura
dorita si in perioada friguroasa.
i ncalzirea de baza se realizeaza pr in
pardoseala iar cea suplimentara. cu aer
cald, men\inandu-se t; = 25 C. Apa
calda de consum este livrata cu 45 C.
Puterea termi ca totala a inst ala\i ei
este 700 kW. Efici en\a globala anuala
a sistemului. Es1. GAN = 3,2.
in figura 4.6.18 sunt prezentate doua
pompe de caldura de puteri foarte mari
(5 MW) realizate in Bucuresti, pentru
prepararea apei calde de consum si
pentru incalzirea corpului administrativ
la doua platforme industriale.
Sunt folosite instala\ii cu: a) absorb-
\ie-resorb\ie (A-R) si b) compresie-ab-
sorb\i e (K-A), in solu\i e hidroamonia-
cala, capabil e sa produca apa calda
cu o temperatura ridicata (72 C, res-
pectiv 67 C).
lzvorul de caldura este apa industriala
Ps
p
ARR
de racire a utilajelor, recirculata la turn.
Coefi cientii de perlorman\a reali (cfi-
cientele) ai celor doua instala\ii sunt:
_ <PA+ <PR
PC.R( A- R) - <P
F
-2_ = 1 56 (4 6 18)
3,2 ' ..
<P 5
PCR(K- A) =_A=--=4
. PK 1, 25
(4.6. 19)
unde: - <l>A, <Pa sunt puterile termi ce
cedate de absorbitor si resorbitor [kW);
- <l>F - puterea termica consumata de
fierbator (kW] ; - PK - puterea electri ca
consumata de compresor [kW] .
4.6.7. lnstalatii de incalzire
utilizand pompe de caldura
sol-aer ~ sol-apa
Utili zarea solului ca izvor de caldura
prezinta urmatoarele avantaje:
accesibi litate;
constan\a temperaturii in timp, de
la o adancime dependenta de zona
climatica si natura t erenului, conform
figurii 4.6. 19;
temperatura destul de ridicata.
chiar in sezonul rece;
cand se folose5te ca izvor solul cu
de5euri menajere, caldura degajata in
timpul fermentarii acestora ridi ca
temperatura solului cu 2 . .. 3 C.
Dezavantajele principale sunt:
conductivitate termi ca a solului foar- i
Fig. 4.6.17. Pompa de caldura apaJapa, pentru incalzire ?i preparare apa calda
de consum (la baia centrala din Zurich):
PC 1, PC2 - pompe de caldura; K 1, K2 - compresoare; C1, C2 - condensatoare,
VR i , VR2 - ventil e de reglare, V 1, V:> - vaporizatoare; P - pompe de circulati e apa;
SC - schimbator de caldura; SA - sursa alt ernati va de caldura; PR - pardoseala radianta,
Bl - bateri e incalzire aer; AR - aer rece; AC - aer cald; Ps - pi scina; Os - du5uri;
ARR - apa rece de la re\ea.
I. lnstala!ii de incalzire
te scazut a, care conduce la suprafete
mari pentru captarea caldurii;
investi\ie ridicata, datorata acestor
mari suprafete ale captatoarelor pla-
sate in sol.
Din considerentele men\ionate, aces-
te pompe de caldura sunt utili zate la
incalzirea locuintelor individuale, asigu-
rand integral necesarul de caldura.
Rar este piasat in sol chiar vapori zato-
rul pompei de caldura. Se prefera utili-
zarea unui fluid intermediar (apa glico-
lata), care preia caldura din sol si o
cedeaza agentului de lucru in vapori-
zator. Astfel, instala\ia devine de fapt o
pompa de caldura apa-aer sau apa-apa.
Modul de dispunere a \evilor de cap-
!SOL
["CJ
20
15
5
2 3 4 5
H [m]
Fig. 4.6.19. Variatia temperaturii solului
tsoL cu adancirnea H ?i cu sezonul,
pentru zona cu clima temperata:
tM - temperatura medie anuala; 1 - sep-
tembrie; 2 - noiembrie; 3 - februarie.
a
ll
~
b
Fig. 4.6.20. Ampl asarea tevilor de
captare a caldurii in sol, pentru 0 pompa
de caldura sol/aer sau sol/apa:
a - montare verticala; b - montare
orizontala.
I. de incalzire
tare in sol poate ti verti cal sau ori zontal.
Amplasamentul vert ical, ut ilizat in zo-
nele urbane. cu spa\ii restranse, este
prezentat in fi gura 4.6.20 a.
Tevil e (sondele) sunt plasate i ntr -un
put cu diametrul de 150 mm si cu o
adancime de 18 ... 60 m. Energia termi-
ca captata este de 20 ... 30 W/ m, in
func\ie de di ametrul tevi lor si compozi-
\i a solul ui.
Amplasamentul orizontal, frecvent i n
zonele rurale, cand se dispune de spa\ii
mari , este prezentat in fi gura 4.6.20b.
Tevile, di n polietilena sau polibutilena,
cu diametre de 25 ... 38 mm i mbinate
prin presare la cald, sunt a$ezate in
la o adancime de 1 ... 2 m. Ener-
gia termica captata este de 5 ... 15 W/ m,
i n functi e de di ametrul \evil or, adanci-
mea de pozare $i caracteri sti cile solului .
in fi gura 4.6.2 1 este prezentata
schema unei pompe de caldura sol-
apa, utili zat a pentru i ncalzirea prin par-
doseala a unei locuin\e individuale, cu
suprafa\a locuibila de 100 m2, realizata
de firma MASSER.
Captatoarele sunt di spuse ori zontal,
suprapus, la o adancime cuprinsa intre
1,5 $i 1,8 m, avand 0 lungime totala a
\evil or de 1000 m (<1> = 30 x 2,5 mm).
Suprafa\a ocupata este de 200 m2
(deci dubla ta\a de cea a cl adirii). Pom-
pa de caldura este pl asata intr-un sub-
sol tehni c.
Apa gli colata. recircul ata cu pompa
PAG, are t emperatura la sosirea din
captatoare -5 C iarna $i 6 C prima-
vara sau toamna. incalzirea in sol este
de circa 4 C. Apa calda este trimi sa
cu 32 C i n \evile montate i n pardo-
seala, racindu-se pana la 28 C. Atat
circuitul de apa rece, cat $i eel de apa
calda, sunt prevazute cu vase de ex-
pansiune, inchise, cu perna de azot.
Termost atul T PC, bazat pe sondele
S 1 (i n aerul exteri or) $i S2 (pe duce-
rea apei calde), comanda pornirea-
oprirea compresorului K. 0 pompa
de apa calda P
9
asigura debitul ne-
cesar i ncalzi rii de garda. Alte doua
pompe PAc , comandat e de termosta-
tele T 1 $i T 2 , pl asate i n pardoseala,
asigura c irc ul ati a apei i n \evil e di n
pardoseala.
in fi gura 4.6.22 este prezentata o
pompa de caldura sol-apa, cu dublu
el ect, reali zata in Germania.
in sol sunt plasate, la o adancime de
1,4 m, 10 serpentine (<1> = 25 x 2,5 mm)
cu lungimea de cate 110 m, asigurand
0 suprafa\a de preluare a caldurii
Ss = 86 m
2
. Spa\iul ocupat i n sol este
de 16 x 28 = 448 m2.
Apa gli colata preia caldura atat din
sol, Cat $i dintr-o Camara racita,
incalzindu-se de la O la 5 c . Pompa
de caldura este amplasata intr -un sub-
sol t ehni c, unde este $i camara.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
..
b
c::k=i
" 32C
I TR El-ex:!-- . ----+---- 7
27C

Fig. 4.6.18. Schemele instalatiilor de incalzire lii preparare apa calda de consum, pentru corpul
administrativ la doua platforme industriale, utilizand pompe de caldurii apii/apii :
a - varianta cu absorbtie-resorbfie; b - varianta cu compresie-absorb.tie;
F - fierbator; A - absorbi tor; RS - rezervor de solu\ie; R - resorbitor; SL - separator de lichid;
D - degazor; E, EA, ER - economizoare; VR, VRA, VRR - ventile de reglare; LC - regulator de nivel;
PS, PSA, PSR - pompe de solutie hidroamoniacala; PAc - pompa apa calda; PAR - pompa apa de
racire; K - compresor; SU - separator de ulei; TR - turn de racire; <PF - putere termica absorbi ta in
fi erbator [kW]; PK - putere electr ica absorbita de compresor [kW]; <Po - putere termi ca absorbita in
degazor [kW]; <PA, <PR - puteri termice cedate in absorbitor si resorbitor [kW]; <PcONs - putere
termica cedata consumatorului de caldura; 1 abur; 2 - condensat; 3 - consumator apa calda;
i ncalzire corp admini strativ, incalzire sere; 4 - apa industrial<i de raci re, ducere; 5 - apa industriala
de racire, intoarcere; 6 - consumator apa cal&!, incalzire corp administrativ; 7 - apa industriala de
racire, duccre; 8 - apa industriala de racire intoarcere.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Fig. 4.6.21. Pompa de caldura sol/apa
pentru incalzirea prin pardoseala
radianta a unei locuinte (realizata de
firma MASSER):
1 - captator de ciildurii orizontal; 2
pompii de cii ldurii; 3 - pardoseala
radianta; K - compresor; C - condensator;
VL - ventil de laminare; V - vaporizator:
VEI - vase de expansiune inchise;
P
9
- pompii de circula\ie pentru incalzirea
de gardii; PAc - pompe de circula\ie apa
calda; PAG - pompe de circul.atie apii gli-
colatii: S1, S2 - sonde temperaturii; T1, T2,
TPc - termostat e.
J
Apa calda, cu temperatura de 35/30 C,
alimenteaza panourile radiante, plasate
In plafon sau pardoseala. Func\ionand
cu R134a, lntre to= - 3 C $i tc = 40 C,
se ob\ine o efici enta globala a pompei
de caldura EPC.G = 3,5.
caldura sa fie corecta {dupa STAS 1907);
cum informatiile comerciale, date
de constructorii de pompe de caldura,
sunt deseori teoretice, optimiste, chiar
eronate, se va apela la datele furni zate
de laboratoarele autorizate de incerca-
re pentru a afla perfoman\ele reale;
4.6.8. Dimensionarea
instalatiilo__r cu pompe
de caldura
se includ $i consumuri le auxiliare de
energie permanente (ventilatoare, pom-
pe, rezisten\e electrice pentru carter)
1
sau nepermanente (pentru degivrare);
ConsideraJii generale
Alegerea corecta a unei pompe de
caldura, in conformi tate cu scopul ur-
marit (lncalzire, lncalzire $i preparare
apa calda de consum, functi onare re- ;
versibila sau cu dublu efect) $i stabili-
rea sistemului compl et de alimentare
cu caldura a consumatorului, In care
pompei de caldura i se asociaza uneori
$i 0 sursa alternativa de caldura (func-
tionare bivalenta), trebuie sa rezulte in
urma unui calcul tehnicoeconomic.
Acesta este bazat pe doua criterii:
optimum energetic: consumul mi-
nim de energie rezultat din analiza com- '
parativa a diferitelor variante de pompe
de caldura, luand In considerare si o
sursa clasica de producere a caldurii;
optimum economic: cheltui elile
minime de investi\ii si exploatare, din-
tre toate aceste variante.
Cum, de regul a, aceste doua optime
nu corespund acel ea$i instalatii, se cal -
culeaza numarul de ani In care se recu-
pereaza sporul de investi\i e al diferitelor
pompe de caldura fata de sursa alter -
nativa de caldura. pe seama economiei
de exploatare (bazata pe consumul de
energi e mai mic), conform relati ei
4.6. 16. Acest indicator fixeaza solutia
optima urmari ta de ambele cri terii. .
in acest calcul trebuie \inut cont de
urmatoarel e recomandari:
metoda de calcul a necesarului de
cand pompa de caldura nu aco-
pera tot necesarul de caldura (frecvent
acopera 30 . .. 60 % din puterea 'de in-
calzire), se include $i consumul real al
sursei alternative de caldura;
se are in vedere realizarea practi ca
a instal a\iei, care impli ca pierderi in re-
\eaua de transport a caldurii (apa, aer);
se iau in considerare pierderile la li-
vrarea caldurii urmarite in perioadele
de degivrare, inversarea efectelor, dar
$i avantajele aduse prin prevederea,
cand este posibil, a acumularilor termi -
ce, in circuitul izvor ului si In eel al con-
sumatorului.
Alegerea unei pompe de caldura tre-
buie facuta in concord;mta cu modul ei
de func\ionare.
a - Varianta reversibil a (iricalzire $i
climatizare).
lnstala\i a este aleasa incat sa asigure
necesarul de racire in perioada de va-
ra; la func\ ionarea in sezonul rece, ca
pompa de caldura, instalatia va fi astfel
supradimensionata fa\a de optimum
economic.
b - Varianta utilizarii numai ca pompa
de caldura.
Rar se prevede o instal a\i e care sa
asigure intregul necesar de lncal zire,
incat, de regula, se alege o instala\ie
cu o put ere termica de 50 ... 70 % din
necesarul de incalzire total (dependent
$i de temperatura exterioara locala,
I. lnstalatii de incalzire
2
0C 5C
---,-,- -
Fig. 4.6.22. Pompa de caldura sol/apa
cu dubtu efect, pentru incalzirea
unei locuinte racirea unei camari:
1 - captator de caJdura orizontal; 2 - carnara;
3 - pompa de caldurii; 4 - panouri radiante;
K - compresor; C - condensator; VL - ventil
de laminare; V - vaporizator; PAC - pompii
de circula\ie apa calda; PAG - pompa de
circula\ie apii glicolatii.
deci de timpul de utilizare a pompei de
caldura in perioada de incalzire).
Exemplul de calcul 1
Se considera cazul unui spa\iu co-
mercial care soli cita un necesar de frig
de 23 kW (vara, pentru temperatura
exterioara te = 35 C $i temperatura in-
terioara t; = 21 C) si un necesar de cal-
dura de 37 kW (iarna, pentru te = -5 C,
/, = 21 C), si un debit de aer introdus
de 8 000 m3/h.
in varianta func\ionari i reversibil e, vara
, ca instalatie frigorifica si iarna ca pompa
de caldura aer exterior-aer, utili zand
datele furnizate de firma CARRIER (tab.
4.6.3), se alege o instal a\ie monobloc,
de acoperi$, tip 50 QU 015 care asigura
o putere frigorifica <J'o = 23,7 kW (la
le = 35 C :;; i t; -= 21 C) si care, ca pom-
pa de caldura, asigura <Ped = 28,4 kW
(l a le = -5 C $i 1, = 21 C), la un debit
de aer de 9 800 m
3
/ h.
in varianta func\ionarii numai ca
pompa de caldura, se propune 0 insta-
la\ie cu func\i onare bivalenta (cu o sur-
sa electrica de varf). Se considera ca
pompa de caldura trebui e sa acopere
70 % din pierderil e de caldura ale cla-
dirii , la te = -5 C, t, = 21 C, deci sa
produca o putere termica <f>cd =
= 0,737= 25,9 kW.
Se alege astfel modelul 50 QU 012,
cu o putere norninala <Ped = 41,7 kW
(te = 6 C, 1, = 21 C) , care asigura 0
putere ter rnica de 26,4 kW in conditiil e
le = - 5 C si t, = 21 C, pentru un debit
de aer de 8 200 rn
3
/ h.
1
i
L
L
;-
1. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Tabelul 4.6.3. Caracteristicile tehnice ale instalatiilor CARRIER
a - puterea frigorifica <Po [kW]
Debit
1;
( e [OC)
Tip aer
[OC)
[m3fh]
25 30 35 -1 0 -16 50
!
21 205 19,0
! 17.6 16.2
!
1-1 .1
!
133
i
?'
!
25,) 23.9 22,-1
I
21,0
i
19 .2 18, I _.)
I i
50QU-
8200
l
25
!
30, 1 28,7 27.2 25,8 2-1 .1 22.9
0 1'.:' ;
17 3-1 ,9 335 32.1 30 ,6 27.5
I
2-1 ,8
PK(k\V) I I ,4 12.2 12.9 13,7
I
1-1,7 15 .4
! 2 1 27. 1 25,4 23.7 22,1 20. 1 18.6
I
23 3 1 ,4 29.4 28, l 26.4 24,3 22,9
50 QU-
9800 25 35,8 3-U 32.4 30.7 28.6 27.2
015
I 27 40. 1 38,4 36,7 35.0 32,2 '.:'9 .4
I
PK(k\V)
I
125 13.6 14,9 15.8 16.7 173
b - puterea termica a condensatorului <Ped [kW] ~ puterea electrica
a compresorului PK [kW]
Debit
I;
1. roq
Tip aer
[m3fh]
[OC)
- 15 - 10 - 5 0 6 12 18
18,5 22,7 27.6
18
32.4 43,6 50, 1 563
10,45 11 .29 12.27 12,96 14,73 16.7 18,52
50QU-
17 .7 2 1,7 26,4 30,9 4 1,7 49.0 55,0
0 12
8200 21
11 ,6 11 ,36 12,28 13,04 14,79 16.84 18,64
24
16 ,6 20,7 25 ,3
I
30 .0 40.2 47.5 53,3
1057 11 ,44 12.46 13,27 1534 16,9 18.7
18
22,5 25,4 30,0 3).9 49.3 57 ;!. 62,8
11 ,66 12.7 13.76 14.77 16.7 1 19.07 20.46
50QU-
21.2 24, 1 28.4 33.8 47,7 55 ,4
'
6 1.0
012
8200 21
12,11 12.96 13,99 14,96 16,74 19.1 20,89
24
19,5 22,8 27, 1 32,6 45,6 54 ,0 59.6
12. 11 13.26 14.42 15.45 18.02 20 ,23 2159
i
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire
4.7.lncalzirea electrica
4.7.1. Criterii privind utilizarea
energiei electrice
Utili zarea energiei electri ce pentru
producerea de caldura se bazeaza pe
efectul Joule al curentului electri c potri -
vit carui a energia electrica poten\iala pe
care o pierde electronul prin ciocniril e
cu reteaua unei rezisten\e este trans-
ferata acesteia sub forma de caldura.
Din punct de vedere tehnic, utilizarea
energiei electri ce pentru incalzirea cladi-
rilor prezinta multiple avantaje in raport
cu celelalte sisteme de incalzire bazate
pe folosirea combustibilil or clasici.
Aceasta face ca energi a electri ca sa fi e
pri vi ta ca un viitor potential energetic
pentru nevoile gospodare$ti . Costul inca
destul de ridi cat al energiei electrice
face ca utilizarea ei sa fi e limitata.
ajutorul convectoarelor sau panouril or
radiante. in acest caz, caldura produsa
i de o rezist en\a electri ca este transfera-
ta instantaneu incaperii prin radia\ie $i
convecti e.
4.7.2.1 Aparate electrice de incalzire
Aparatele electri ce de incalzire direc-
ta se clasi fi ca dupa raportul dintre flu-
xul radiant $i eel convectiv, dupa tem-
peratura suprafe\ei incalzitoare $i dupa
locul si modul de montare. Aparatele
electri ce de incalzire directa sunt pro-
duse de un numar mare de firme stra-
ine $i romane$t i; printre acestea se nu-
mara firme din Franta $i Italia cum ar fi :
THERMOR, ERO, AIRELEC, SABIANA,
TECHNIC, CIAT, FRANCE-AIR, TITAN.
4.7.2.1.1 Convectoare de perete
Principiul de functionare consta in in-
calzirea aerului care intra in contact cu
elementele incalzitoare ale aparatului
sau cu carcasa metalica a acestuia (fig.
4.7. 1 a).
Puterea termi ca a acestor convec-
toare este cuprinsa intr e 0,5 $i 3 kW.
Exista foarte multe modele de con-
vectoare electri ce de diverse forme $i
dimensiuni .
Din punct de vedere al func\ionarii
convectoarelor electri ce acestea pot fi
cu incalzire prin convecti e naturala sau
for\ata (prin inglobarea unui ventilator).
in sprijinul ideii de utili zare pe scara '
larga, in viitor, a acestei forme de ener-
gie se pot menti ona cateva avantaje:
eliminarea surselor termi ce $i oda-
ta cu ele $i a produselor secundare
ale combusti ei (gaze nocive, po-
luan\i etc.);
simplificarea opera\i il or de exploa-
tare;
cre$terea gradului de automati zare,
mergand pana la programarea
stri cta a orelor de func\ionare;
contorizarea ri guroasa a consumu-
rilor individuale.
Energi a electrica nu este li psi ta de
$anse $i sunt situatii in care ea poate
raspunde competitiv nu numai cerin-
\elor tehni ce c i $i economice. Este
cazul incaperil or aferente cladiril or
izolate (sta\ii de relee pentru transmi -
terea programelor TV, sta\i i meteoro-
logice, statii de metrou , sta\ii de ben-
zina etc.) De asemenea, ea poate fi
utili zata ca sursa de energie pentru
acoperirea necesarului de caldura in
perioada de var f de consum.
Utilizarea eficienta a energiei electrice
impune asigurarea unui grad ridi cat de
izolare termica a cladirilor . in tabelul
4.7.1 sunt date valorile optime pentru
coefi cientul global k de transmi tere a
caldurii pentru elementele de construc-
tii ale cladirilor incalzi te cu energie elec-
trica, dupa Manualul Lucrarilor de Con-
struc\ii Danez - BR (Dani sh Building
Service Manual) din anii 1982 $i 1993, iar
in tabelul 4.7.2. sunt date valori le maxi-
me ale indi celui qc al necesarului de cal-
dura pentru incaperil e de locuit care
uti li zeaza incalzire electrica.
4.7.2. incalzirea electrica
directa
incalzirea electri ca directa este o in-
calzire locala realizata, in general , cu
Fig. 4.7.1. Convector electric:
a - de perete; b - plinta;
b
- carcasa metalica; 2 - circula\ia aerului ; 3 - rezisten\e electri ce.
Tabelul 4.7.1. Valorile optime ale coeficientului global kde transmitere a caldurii
Elementul de construc\iel
k[W I m
2
Kl
BR. 82
I
BR. 93
Pereti usori
_J
0,30
I
0,20
I
Pereti
0
rosi
I
0.35
:
0,30
. "' .
Pardoseli
I
0,30 I 0,20
!
---
Pl afon
J
0.20
I
0, 15
~ -
1
Tcrase si mansarcl e
I
0.20 0 ,20
1-erestre'', ~ i
I
2,90
I
1,80
* suprafctele vitrate nu vor cl epasi 18% din suprafata total a a anvel opei claclirii.
Tabelul 4.7.2. Valorile indicelui qc al necesarului de caldura
pentru incaperile de locuit incalzite electric
Tip de cladire
I
qc[ W I m3 K]
Cl adiri individualc cu lnd tl zire clirecta
I
j .2 - 1,4
i
Blocuri de locuit
i
I
- i ncal zire directa
I
0.8 - 1.0
-
lncalzire mix1:1
!
0.9 - I, l
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.7.2.1.2 Convectoare plint a
Convectoarele pli nta reprezint a ace-
leasi caracteri sti ci constructi ve si tehni -
ce ca $i convectoarele de perete deo-
sebirea constand in dimensiunile lor
mai reduse (fig. 4.7.1 b) : inaltimea cu-
prinsa intre 100 $i 150 mm, iar latimea
de circa 60 mm.
Put erea termica nu depaseste
400 W/ m pentru a limi ta temperatura
superfi ciala a pere\il or.
4.7.2.1.3 Convectoare de pardoseal a
Convect oarele de pardoseala se in-
cadreaza in pardoseala $i se acopera
cu o gril a care permite patrunderea $i
circula\i a aerului cald in incapere.
Avantajul acestor convectoare consta
in faptul ca nu ocupa spa\iu in incape-
re, eli berand compl et pere\ii (fig. 4.7.2).
"
Fig. 4.7.3. Radiator electric cu ulei.
4.7.2.1.4 Radiatoare electrice
Acestea sunt radiatoarele cu ulei
(fig. 4.7 .3) $i sun! executate cu tabla
din o\el si umplute cu ul ei, avand la
partea inferioara o rezistent a electri ca
izolata corespunzator , imersata in ule-
iul mineral cu care se umple radiatorul.
Radi atoarele sunt sus\inute pe role
care permit deplasarea usoara in zona
dorita. Suprafa\a de transfer de caldu-
ra, mare, permite coborarea tempera-
turii sub 95 C. Radiatoarele electrice
au puteri instalate cuprinse intre 500 $i
3000 W.
Exi sta radiatoare cu dubla func\iune
care sunt utili zate atat pentru incal zire
cat $i pentru uscarea prosoapelor i n
bai si grupuri sanitare (fig. 4. 7.4) sau
pentru uscarea hainelor udate de ploa-
ie (incalzire $i cuier).
Radiatoarele electrice de acest tip
con\in apa in loc de ul ei mineral $i pot
fi racordate $i la o instala\ie clasica de
incalzire.
4.7.2.1.5 Panouri radiante
Sunt aparate electri ce de incalzire
ultraplate (fig. 4.7. 5 a) la care schimbul
de caldura se face, in majoritate, prin
radiatie. Elementul de incalzire este
alcatuit dintr-o pasta de argint impri -
mata intr-o placa emailata cu circuit
imprimat (fig. 4.7.5 b).
Fig. 4.7.4. Radiator electric
cu ulei , tip portprosop.
I
Fig. 4.7.7. Radiant electric in
a - radiant : b - element lncalzitor;
- electrod de alimentare, 2 - tub de protectie; 3 - umplutura din MgO;
4 - rezistenta electri ca.
-----------------------
4. 7.2.1.6 RadianJi lumino?i
Radiantii sunt alcatuiti dintr-o rezi s-
tenta din ali aj de fi er cu crom si ni che!
sub forma de sarma spiralata, i nfasura-
ta pe un izolator ceramic , un ecran din
tabla pol izata avand rolul de diri1are a
fluxului termi c in direc\ia dorita, un su-
port de sus\inere si un cablu de ali -
mentare (fig. 4.7.6). Radi an\ii lumin0$i
permit dirijarea fluxului termic catre 0
anumi ta zona.
Prezinta ca dezavantaje temperatura
ridi cata care determina antrenarea pra-
fului de catre curen\ii de aer $i cre$te-
rea ri scului producerii unui incendiu, iar
lumina produsa poate fi suparatoare in
timpul nop\ii .
4.7.2.1.7 Radianti i n infraro?u
Radian\ii in infraro$u (fig. 4 .7. 7) sunt ,
in general, executa\i dintr-un element
incalzitor, un ecran din metal polizat $i
un suport metalic. Elementul incalzi tor
b
Fig. 4.7.5. Panou radiant :
a - panou/ propriu-zis;
b - element de incalzire.
Fig. 4.7.6. Radiant electric luminos:
1 - suport; 2 - ecran reflector;
3 - rezisten\a electri ca pe suport
cerami c.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
este o rezistenta electric;) spiralata in-
trodusa intr-un tub de cuart sau i ntr-un
tub metali c prin intermediul unei mase
cerami ce sau din oxid de magneziu.
Spre deosebire de radiantii luminosi au
temperaturi scazute $i cantitatea de
lumina produsa este mai redusa. Se
utili zeaza, de regula, pentru suplimen-
tarea incalzirii de baza, in incaperi cu
suprafete mi ci (bai, WC-uri, culoare
etc.), pe perioade !imitate de timp. Se
pot util iza $i pentru ridi carea ternpera-
turii in spatii deschi se (ganguri, peroa-
ne, tribune, !erase etc).
Puterea instalata variaza in jurul va-
lorii de 1000 W/ m. Temperaturi le su-
prafe\ei tubului sunt cuprinse intre
150 $i 180 C.
4. 7 .2.1 .8 Aeroterme electrice
Sunt generatoare de aer cald alcatui -
te dintr-o carcasa paralelipipedica din
tabla, cu orificii pentru circul ati a aeru-
lui. Elementul incalzitor este alcatuit i
dintr-un grup de rezistente montate pe
2
Fig. 4.7.8. Aeroterm electric:
- carcasa met alica; 2 - grila de
aspira\i e; 3 - ventilator, 4 - element
incalzi tor electric; 5 - gril a de reful are
a aerului cald.
4.7.10. Schema de comanda
centralizata a instalatiei electrice de
incalzire pe zone cu programator cu
ceas in functie de temperatura
interioara din incapere:
- ceas; 2 - termostat de zona
3 - programator; 4 - i ntrerupator gene
ral; 5 - convectoare func\ionand ziua
6 - convectoare func(ionand n'?aptea.
suporturi cerami ce izolante. Aerul este
antrenat de un mi c ventilator axial sau
radial (fig. 4. 7 .8).
Puterea instal ata a unei aeroterme
electri ce este, in general, cuprinsa intre
500 $i 2000 W, dar se construi esc $i
aeroterme cu puteri mai mari ajungand
pana la 10 kW.
4. 7.2.2 Comanda ?i reg/area
La incalzirea electri ca directa reglarea
se reali zeaza cu ajutorul unui termostat
care poate fi incorporat in aparatul
electri c de incalzire (fig. 4.7.9 a) sau se
poate manta pe circuitul electri c de
alimentare al aparatului electri c de in-
calzire (fig. 4.7.9 b) pentru P :.::; 2 kW. in
cazul in care sunt necesare doua sau
mai multe aparat e electri ce in aceea$i
incapere (incaperi cu dimensiuni mari),
reglarea lor se face cu un singur
termostat in camera (fig. 4.7.9 c).
intr-o cladire colectiva sau individua-
la unde nu toate incaperil e se utilizeaza
in aceea$i masura de ocupan\ i se im-
pune necesitatea de a varia tempera-
tura in fi ecare incapere in func\i e de
destinatia acest eia $i de orarul zilnic
care tine cont de durata absen\ei mai
mare sau mai mica a ocupan\ilor.
Pentru acestea se poate utili za un
regulator central care, in func\i e de tip,
poate regla, in part e, temperatura fie-
carui aparat, camere sau zone, in con-
formitate cu nevoil e orare, zilnice sau
saptamanale (fig. 4.7. 10).
0 programare bine realizata duce la
economii importante de energie electri ca
$i deci la un pret redus de exploatare.
2
3
/
/
/
/
I
I
1
r-
1. lnstalatii de lncalzire
4.7.2.3 Execu/ie ?i exploatare
Aparatele electri ce utili zate in i ncalzi-
rea directa pot ti mobile sau fi xe, in ca-
zul incalzirii directe integrate. in acest
din urma caz, aparatele de incalzire se
racordeaza la sursa de energi e electri -
ca prin racorduri fi xe, prin intermediul
cutiilor de racordare $i nu prin interme-
diul prizelor de curent.
Fi xarea aparatelor de i ncalzire elec-
trica de elementele de construc\ii tre-
buie reali zata astfel incat sa prezinte
rigiditate mecanica; se evita prinderea
aparatelor de pere\i despar\itori U$Ori ,
din materiale pu\in rezistente; se prefe-
ra pere\ii cu grosimi peste 12,5 cm.
Punerea in func\iune a incalzirii di -
recte necesi ta o buna execu\ie a insta-
la\iei electri ce de alimentare cat $i 0
func\i onare corecta a termostatelor $i
neoxidarea contactelor.
4.7.3. incalzirea electrica locala
cu acumulare de caldura
Acumul area cantita\ii de caldura pro-
dusa de un aparat electric utilizat pen-
tru incalzire a aparut ca urmare a fac-
turarii diferen\iate, la un pre\ redus, a
energi ei electrice consumate in timpul
nop\ii (de regula intre orel e 22 $i 6).
Sistemul se bazeaza pe acumularea
caldurii produsa de energia electrica in
orele in care aceasta este ieftina $i li -
vrarea ei, mai mult sau mai pu\in, con-
stanta pe to<Jta durata unei zile.
Aparatele utilizate in aceasta situa\i e
dispun de un sistem de producere a
caldurii alcatuit din rezisten\e electrice
1
\
b
\
\
/
/
/
/
/
Fig. 4.7.9. Reglarea aparatelor
electrice:
a - termostat inglobat in aparat;
b - termostal montat pe cir cuit;
c - comanda a doua aparate;
- aparat electri c;
2 - termostat ;
3 - contactor de comanda;
4 - tablou electric.
I. lnstalatii de incalzire
inglobate intr -o masa de acumulare de
caldura. Un fl uid purtator de caldura
preia caldura inmagazinata si 0 trans-
fera spa\i ilor incalzite. Pentru reducerea
transferului , de caldura, necontrolat,
prin peretii carcasei aparatului de incal-
zit, intre masa de acumulare si carcasa
este prevazut un strat izolator termic.
incalzirea electri ca locala cu acumu-
lare de caldura foloseste ca agent pur-
tator aerul sau apa, in cazul stocari i
centralizate.
4. 7.3. 1 Aparate de incalzire
Aparatele electrice utilizate in incal zi-
rea locala cu acumulare se clasifica
dupa modul in care are lac transferul
de caldura de la acestea la spa\iil e
incalzite astfel:
cu descarcare stati ca de tip I si 11 ,
la care transmiterea caldurii se reali -
zeaza prin conveqie naturala;
''
-@

' B
3
' '
El+
E-r
-Er
'
'
Fig. 4.7.11. Aparat pentru incalzire
electrica cu acumulare
?i descarcare statica tip I:
- masa de acumul are;
2 - strat izolator termic; 3 - carcasa.
I l
,
I.

'..,.-'
._,
;--..

!;
,,
'

.....
: ::!.:
r ;,-; . '--

I I I ) I I I I
a
Capitolul 4: incalzire
cu descarcare dinamica, la care
transmi terea de caldura se realizeaza
prin convectie fortata cu ajutorul unui
ventilator.
Firma franceza ERO produce aparate
cu acumulare: stati ca si dinamica.
4.7.3.1.1 Aparate cu acumulare
?i descarcare statica de tip I
Sunt aparate alcatuite din rezistente
electri ce inglobate intr-o masa de acu-
mulare, un strat izolator $i o carcasa
(fig. 4.7. 11).
Transmiterea de caldura de la blocul
refractar se reali zeaza prin conduc\ie
prin stratul izolator si carcasa, precum
si prin convec\i e si radia\ie de la
aceasta la spa\iul de incalzit.
Controlul si reglarea in timp a fl uxului
termic cedat de aparat sun!, practic,
imposibile.
Acest tip de aparat poate fi prevazut
cu un termostat care intrerupe alimen-
tarea cu curent electric cand miezul
! acumulator atinge o temperatura sufi -
cienta pentru a asigura nevoile de in-
calzire de a doua zi.
El este utilizat, de regula, pentru in-
calzirea de baza in locuri de trecere
(culoare, sasuri etc.)
Fiind executat din piese fixe, este
robust si are un pre\ de cost relati v
; redus.
4.7.3.1.2 Aparate cu acumulare
?i descarcare statica de tip II
Aparatele au prevazute in masa de
acumulare canale, de regula, verticale,
pentru circula\ia gravita\ionala a aerului
(fig. 4.7.12). Prin pozi\ia clapetei se
poate controla fluxul termic cedat de
aparat ramanand totU$i necontrolat
fluxul termi c transferal prin stratul de
izola\ie termica $i prin carcasa.
in scopul reducerii acestei compo-
nente, stratul de izola\ie termica este
Fig. 4.7.12. Aparat pentru incalzire
electrica cu acumulare ?i descarcare
statica tip II :
a - elemente componente;
b - sec.tiune;
- masa de acumulare; 2 - canale de
aer; 3 - clapeta; 4 - izola\ie termica;
5 - tablou de comanda.
marit. Aparatul func\ioneaza, in general,
la tariful redus din timpul noptii pentru
3/4 din timpul sau de func\ionare.
Dezavantajul acestui aparat consta
in livrarea aerului cu o temperatura
foarte ridicata la inceputul descarcarii,
ceea ce creeaza o senza\ie de discon-
fort in incapere.
Avand puteri $i dimensiuni reduse i n
raport cu aparatele de tip I, nu con\ine
nici o piesa mobila ceea ce asigura o
func\ionare si lentioasa.
4.7.3.1.3 Aparate electrice
cu acumulare ?i descii rcare
dinamica
Caracteri sti ca acestor aparat e este
inlocuirea convec\i ei naturale prin con-
vec\ie for\ata ceea ce permite reglarea
si controlul integral al fluxului termic
transferat i ncaperi i de i ncalzit.
Fluidul purtator de caldura (aerul ) ur-
meaza un traseu (fig. 4.7. 13), in forma
de n care strabate masa de acumulare
i n care sunt inglobate rezisten\ele.
Circula\ia aerului este asigurata de
un ventilator ce vehiculeaza un debit
de aer constant. Aerul absorbit din in-
capere este reful at de ventilator intr-un
canal care se ramifica in doua par\i,
una care trece prin masa de acumulare
si o alta direct spre orificiul de ie$ire.
Temperatura aerului reful at in inca-
pere este controlata de un termostat
care comanda o clapeta prin care se
stabileste raportul dintre debitele de
aer ce tree prin cele doua parti ale ca-
nalului.
Exista tipuri de aparate la care ven-
til atorul poate fi comandat de un ter-
mostat de camera care este, de regula,
livrat impreuna cu aparatul.
Fig. 4.7.13. Aparat pentru incalzire
electrica cu acumulare
?i descarcare dinamica:
- masa de acumulare; 2 - canale
de aer in n; 3 - ventilator;
4 - clapeta de dirijare; 5 - termostat.
r
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Avantcijele acestui tip de ariarnt
const au in di fuzarea rapida $i efi cienta
a caldurii, cat si din posibilitatile de re-
glare $i control pe care le ofera.
Se produc $i aparate fara panou de
comanda ingl obat, pentru ansambluri
cu automatizare centrali zata. Put erea
electrica instal ata este cuprinsa intre 3
$i 8 kW cu trept e de 0,5 sau de
1 kW in functi e de producator.
Aceste tipuri de aparate sunt indi ca-
t e pentru incaperi tip ,, living" ocupate
in permanenta. Exi sta $i tipuri de apa-
rate cu acumulare $i descarcare fortata
la care, pe canalele de circulatie a ae-
rului, sunt prevazute incalzitoare elec-
trice suplimentare care intra in functiu-
ne in situatia in care caldura stocata
devine insuficienta.
Acestea reprezinta practic o combi-
natie intre incalzirea cu acumulare de
caldura si cea directa.
in figura 4.7.14 este prezentata dia-
grama de incarcare si descarcare a unui
aparat de incalzire electrica cu acu-
mulare de caldura. Este prezentata acu-
mularea de caldura in orele (22 ... 6) cu
cost redus al energiei electri ce si ceda-
rea acestei calduri in functie de tipul
aparatului , in cursul unei zile (6 ... 22).
4.7.4. incalzirea electrica
centralizata
in afara stocarii caldurii in aparate
individuale mici se poate realiza o acu-
mulare de caldura in aparate mari cu
posibilita\i de distributie a ei, la mai
multe incaperi, agentul termic fiind
aerul sau apa. Solu\ia este eficienta in
cazul instala\iilor de incalzire bazate pe
surse de caldura combinate. Astfel,
daca se dispune de o instalati e clasica
bazata pe arderea combustibilil or $i se
doreste inlocuirea sa cu o instala\i e
electri ca de incalzire in care sursa de
producere sa fie energi a electr ica, ca-
zanul poate fi i nlocuit cu un generator
electri c de caldura si o unit ate de sto-
care. lnstala\i a inter ioara ramanand ne-
schimbata.
-
[WhJ
60 DOD
50 ODO
40 ODO
30 ODO
20 000
10 ODO
j
I
I/
v
I
I
: /
? ? 24 2
::i
....
\
'
i I 1 i
4 6 8
- --
r
~
t ~ ~
1.._r
T
1T
_j_
;-..
[
i
I :! -t+
10 12 14 16 18 20 22
lh]
Fig. 4
d
.7. 14. Diagrama i ncarcare I -
escarcar e D a unui aparat
pentru i ncalzire electrica
c u acumul are de caldura:
a - descarcare statica;
b - descarcare dinamica.
--
4. 7.4. 1 f nca/zirea electric ii central izata
cu aer ca/d
Masa de stocare a caldurii (fig. 4.7. 15)
este, in aceasta situa\ie, alcatuita din
elemente modulate, astfel profilate
incat , prin montare. sa rezulte canale de
circulatie a aerului.
Rezistentele electrice sunt inglobate
in aceste elemente modulate.
Schema tehnologica a unei instala\ii
de incalzire electrica centralizata cu aer
cald este prezentata in figura 4.7.16.
Aerul din incapere este absorbi t de
ventilatorul V si trecut prin blocul de
producere si acumulare a caldurii si
apoi refulat in incapere.
lnstala\ia asigura si o improspatare a
aerului din incapere prin preluarea unei
cote parti de aer exterior pr in priza P,
controlata de clapeta C 1.
Evacuarea surplusului de aer (vici at)
se poate face prin neetan$eita\ile ele-
mentelor delimitatoare ale incaperii.
Pentru buna func\ ionare a sistemului
se impune o automatizare minima a
instala\iei care se compune din bucle
pentru:
supravegherea incalzirii masei de
acumulare a calduri i;
men\inerea temperaturii aerului in-
trodus i n incapere in limita admi sa,
prescrisa prin termostatul Tc; cand se
dep3$e$te temperatura admisa, termo-
statul Tc, prin intermediul unui regula-
tor , comanda clapeta C2, care contro-
leaza raportul dintre debitul de aer tre-
cut prin masa de acumulare si debitul
de aer care ocole:;;te masa; temperatu-
ra aerului refulat in incapere depinde
de raportul celor doua debite.
comanda punerea in functiune a
instala\iei ac\ionand venti latorul V prin
inter mediul t ermostatului de camera Ti .
Cand temperatura interioara din
Fig. 4.7.15. Alcatuirea masei de
stocare la un bloc de acumul are a
caldurii produse pe cale electrica:
1 - elemente cerami ce modulate;
2 rezisten\e electri ce;
3 - canale de aer.
l. lnstalatii de lncalzire
incapere scade sub valoarea prcscri sa,
termostatul Ti da comanda de pornire
ventilatorului V care recircula aerul prin
masa de acumulare.
4.7.4.2 f nca/zirea e/ectrica central izata
cu apa calda
Sistemul este asemanator cu eel cla-
sic de incalzire cu radi atoare, numai ca
prepararea agentului termic (apa calda)
se face electric. lnstalatia se poate
aplica atat la cl adiri existente cat si la
cele noi. Se utilizeaza pentru incalzirea
cladirilor sau spatiilor la care, din dife-
rite motive, nu se poate aplica un sis-
tem de incalzire clasic (cu centrala ter-
mica folosind combustibil i lichizi, ga-
zosi sau soli zi) sau la care sistemul de
incalzire clasic se dovede$te a fi nee-
' conomic.
in aceasta categorie se pot incadra
cladirile izolate: cabanele, casele de
vacan\a, benzi nariile etc.
4.7.4.2.1 Sistemul de incalzire
cu statie compacta
Sistemul (tip LAI NG) este compus
dintr- un ansamblu incalzitor electric -
pompa de circula\ie care \ine loc de
cazan, di stribuitoare si colectoare, ar-
maturi $i aparatele necesare unei insta-
la\ii de incalzire.
Vasul de expansiune, re\eaua de
conducte $i radiatoarele apar\in insta-
latiei interioare a cladirii .
Ansamblul incalzitor electric-pompa
(fig. 4.7. 17) este compus di ntr -o pom-
pa foarte sil entioasa func\ionand pe
, principiul histerezis $i o unitate formata
din rezi sten\el e de incalzire mont ate
compact. Agentul termic intra pe la
partea inferioara a ansamblului trecand
prin rotor cu o turbulen\a mare. ceea
ce asigura un randament ridicat.
B
Fig. 4.7.16. Schema tehnologica a
unei instalafi i de i ncalzire electri ca
centralizata cu aer cald:
I - incapere de incalzi t; V - ventilator;
B - bloc de producere $i acumulare a
caldurii ; C1, C2 - clapete de reglare;
P - pri za de aer; Ti. Tc - termostate.
L
I. de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Agentul termi c este directional catre
part ea superi oara trecand printre cele
. i 5
Fig. 4.7.17. Ansamblu incalzitor
el ectric cu pompa LAING:
- pompa: 2 - rezistenta electrica;
3 - racor d de intrare apa; 4 - racord
de iesire apa calda; 5 - cutie cu
borne de conexiune.
trei rezistent e electri ce identice. Aces-
tea din urma sunt inglobate intr -un tub
din o\el inoxidabi l care este cupl at cu
pompa de ci rculati e a agentului termi c.
La partea superioara se gase$le cutia
cu borne de conexiune. Ansamblul are
un termostat inglobat care asigura pro-
tec\i a la suprasarci na.
in figura 4.7.18 $i tabel ele 4.7.3 $i
4.7.4 sunt date caracteri sti ci le tehni ce
si constructive ale incal zitoarelor elec-
tri ce cu pompa de circulatie, produse
de firma LAING-Germania.
Sistemul de incalzire se poate utili za
pentru incalzirea spa\iilor (locuinte etc)
care necesita o sarcina termica de
pana la 15 kW.
4.7.4.2.2 Sistemul cu prepararea
agentului termic {apa)
i n cazane electrice
Sistemul este identic cu cele de in-
calzire cu radiatoare $i prepararea
agentului termic in centrala termica (cu
combustibi l gazos, lichid sau sol id) cu
singura deosebire ca prepararea apei
calde pentru incalzire se face in cazane
electrice.
Cazanele electrice se pot utiliza atat
la instala\ii noi cat $i la cele existente
pentru cladiri cu sarcini termice mici $i
mijlocii (cladiri de locuit mici , unifami -
li ale, benzi narii, blocuri de locuit, hote-
luri, $COii) sau pentru sarcini termice
mari $i chiar foarte mari {platforme in-
dustriale etc). Sunt cazane (cap. 6.2)
cu reglarea electronica a temperaturii,
avand 3 sau 4 intrerupatoare termosta-
Tabelul 4.7.3. Caracteristicile tehnice ale incalzitoarelor electrice cu pompa
produse de firma LAING - Germania
Nr.
Caracl cri st i ca I T ipul U.M.
EP EP EP EP
crt. 6000 9000 12000 15000
lnd l zirca clectJici:i
---
I
I Putcn:a clectJi ca kW 6 9 12 15
- -
2 Nu111arul rczistc11\clor buc. 3 3 3 3
-----
3 Put..:rca electri ca a unei rczi ste11\c kW 2 3 4 5
,_
- -----
.
4 Tcnsiune nomi11al 5. v 400 400 400 400
e---- -
Motonil pompei
-
I Putcrca absorbita w 88 88 88 88
-------- -
2 Tcnsi unca nominala v 230 230 230 230
--------
3 frecvcnta Hz so so so so
---
Ansamblul ind.l ziror electri c cu pompft
---
I Putcn:a tcnni ca

6 9
I
12 15
--
-- I 2
Tcmpcratura m::t.x. 1111 3
oc
l 10 I 10
I
I 10 110
admis1b!l a a agcntului termi c
I
- --
I
3
P1e siunea max1m:1 ad111 1s1bil a
bar 6
a agc11tu lu1 termi c
I
6 6
I
6
li ce si un !imitator de siguranta la
120 c , comanda manuala prin fi xarea
temperaturii apei pe conducta de in-
toarcere sau automata prin intermediul
unui termostat de camera.
Cazanele cu puteri cuprinse intre 120
si 1200 kW au reglare electroni ca cu 6,
15 sau 30 de trepte si sunt dotate, su-
plimentar, cu termometru, indi cator de
putere si tablou electri c pentru conto-
rizarea consumului $i reglarea tempe-
raturii apei pe conductele de ducere $i
intoarcere, in valoare fixa sau in trepte.
Oomeniul de temperatura al agentu-
lui termi c este cuprins intre 20 $i
120 C in functi e de tipul cazanului .
4.7.5. incalzirea electrica
integrata In elementele de
constructii
Consla in inglobarea unor rezisten\e
electrice in suprafe\ele ce delimiteaza
o incapere.
Tabelul 4.7.4. Dimensiunile incalzitoarelor
electrice cu pompa produse de firma
LAING - Germania (fiq. 4.7.18)
..
Tip L1 [mm)
EP 6000 300
EP 9000 300
--
EP 12000 365
EP 15000 365
100 95
"'
_J
52 55
I
I
I
' 68.5

I
L2 [mm]
560
_ 5!)0 __
560
625
l{)
N
C'J
.
-rl J

103
Fi g. 4.7. 18. Dimensiunil e princi pale
ale unui i ncalzitor el ectri c tip LAING.
Capitolul 4: Si steme de l ncalzire
Re1i stentelP. electr ice se pot i ngloba
in pardoseli , pl afoane. pere\i si chiar in
U$il e interioare.
Schi mbul de caldura intre suprafata
incalzitoare $i incapere se face atat
prin radiatie cat $i prin convecti e in
par\i aproximativ egale.
Principalele avantaje ale acestui sis-
tem de incalzire:
sunt fl exibile $i precise permi\and o
buna reglare;
fiabilitate mare. practic egala cu cea
a casei in care este instalat ( 100 de
ani);
sunt relati v U$Or de instalat $1 intreti - 1
nut;
utilizeaza intreg potentialul sursei
energeti ce ceea ce inseamna con-
sum redus de energi e;
se pot instala atat la cladiri de locuit
cat $i la alte tipuri de cladiri cum ar ,
fi cele pentru birouri. sali de sport ,
piscine etc. $i in toate si tuatiile in
care este necesar un contort deose-
bit;
se pot aplica la toate tipuril e de pe-
re\i sau pardoseli fie la cladiri noi sau
la cele existente cu ocazia renovari -
lor; rezisten\ele electri ce se inglobea-
za i n pardosel i noi din beton. pardo-
seli renovate ale bailor. pardoseli noi
ori renovate din lemn;
sunt practic invizibile fiind inglobate
in elementele de constructii. elimi-
nandu-se probl ema spa\iului ocupat.
in sisteme clasice. de cele mai multe
ori inesteti ce sau greu de asortat cu
mobilierul;
au un grad ridi cat de contort datori -
ta unei reparti\ii optime. pentru cor-
pul uman. ale temperaturilor aerului
din incapere;
acumularea unei importante cantitati
de energi e termica in elementul de
construc\ii in care este i nglobat.
lucru important in cazul in care se
utilizeaza pentru tarifarea energi ei
electrice contoarele cu dublu tarif.
Dezavantajele sistemelor de incalzire
electri ca integrate i n elemente de con-
structii sunt:
costul ridi cat al energiei electrice;
necesitatea existen\ei unei bune
izolari termi ce a elementelor de con-
struc\ ii, in special. a anvelopei. pentru
a men\ine fluxul termic transmi s catre
exterior in limite admi sibil e mult infe-
ri oare valorilor considerate normale
pentru incalzirea clasica.
Masuril e de izolare termi ca trebui e
luate $i in cazul pardoselil or asezate
direct pe pamant sau al unui plafon ca-
tre terasa sau pod.
in cazul sistemelor de incalzire inglo-
bate in plansee din beton. la cladiri le
etajate, rezulta o incalzire combinata
prin pl afon $i pardoseala. Pentru o pl a-
ta echitabil a a energiei electri ce. tr ebu-
ie luate masuri de izolare termi ca pen-
tru ca locatarul platit or sa fi e $i benefi-
ciarul fluxului termi c.
4.7.5. 1 incalzirea electrica
prin pardoseala
4.7.5.1.1 Descrierea sistemului
de incalzi re
Dintre sistemele de incalzire electri ca
prin elemente de construc\ii eel mai
efi cient $i eel mai des utilizat este eel
de incalzire prin pardoseala.
Sistemul se poate utiliza pentru orice
tip de pardoseala finita: marmura, gre-
sie. mozaic, linol eum. mocheta, par-
chet. du$umea din lemn.
Sistemul de incalzire electrica prin
pardoseala se utili zeaza. in func\i e de
destinatia incaperii , materialul din care
este alcatuita pardoseala. condi\iile cli-
mati ce etc. pentru:
incalzire totala, cand puterea insta-
lata este intre 100 $i 150 W/ m2;
incalzire suplimentara. pe Janga alta
sursa de incalzire. cand puterea instala-
ta este intre 60 $i 80 W/m2 ( 4.7.7).
Sistemul de incalzire prin pardoseala
este, in general. de incalzire directa. El
este format din: cabluri incalzitoare.
echipamente de reglare $i control, ma-
teriale de fixare a cablurilor electri ce $i
instalatia electrica de alimentare.
Pentru sistemul de incalzire prin par-
doseala cu suport din beton se utili -
zeaza cabluri cu o putere maxima de
18 W/ m.
in incaperil e de marime medie cablu-
ril e se monteaza astfel incat sa rezulte
o putere instalata intre 60 $i 100
(incal zire directa). in salile de baie se
recomanda ca puterea instalata sa fi e
de eel putin 100 W/m2 deoarece in ast-
fel de incaperi se dore$te, in general. o
pardoseala calda.
in cazul incaperilor umede. cu surse
de apa (bucatarii. bai, grupuri sanitare
etc.), nu intreaga suprafa\a a acestora
este disponibila pentru montarea ca-
bluril or incalzit oare datorita existen\ei
conductelor de alimentare cu apa sau
de scurgere. in aceste condi\ii se are in
vedere numai suprafa\a Jibera.
in incaperil e cu geamuri $i U$i mari
(spre exterior) se recomanda reali zarea
unor zone perimetrale de incalzire prin
pardoseala in care puterea instalata
poate ajunge pana la 200 W/ m
2
.
in cazul incalzirii prin pardoseala cu
acumulare. cabluri le incalzitoare se
monteaza intr-un strat gros de beton
(de minimum 10 cm); acesta acumulea-
za caldura pe care 0 produc cablurile in
perioada de tarif redus (de regula noap-
tea) $i o cedeaza in timpul zilei $i seara.
Puterea maxima instalata este de
175 W/ m2.
Daca puterea instalata este insufi -
I. de lncalzire
cienta pentru acoperirea pierderil or de
caldura in perioada in care incalzirea
prin pardoseala func\ioneaza este ne-
cesara $i 0 al ta sursa de caldura supli-
mentara. Aceasta poate fi sursa clasi-
ca sau alta sursa de incalzire electri ca.
Sursa de caldura suplimentara poate
ti ob\inuta $i prin montarea unei zone
perimetrale d.e incal zire prin pardoseala
(in fa\a U$ilor $i ferestrelor) sau combi -
nand cu 0 instala\i e electri ca de incal -
zire prin plafon.
La pardoselile executate din lemn
' cablurile de incalzire trebuie sa aiba mai
pu\in de 10 W/ m, iar puterea instalata
nu trebuie sa depa$easca 80 W/m
2
.
Ca regul a generala. la instalarea ca-
blurilor incalzitoare in pardoseala tre-
bui e sa se \ina seama de recomanda-
ril e producatorilor privind temperaturil e
maxime admise de pardoseala.
4.7.5. 1.2 Mat erial e
Principalele materiale care compun
un sistem de incalzire prin pardoseala
sunt cablurile incalzitoare alcatuite din-
tr-o rezisten\a protejata la exterior de
manta.
Se folosesc cabluri din cupru near-
mate sau armate $i cabluri din aluminiu.
Cabluril e din cupru nearmate pen-
tru ali mentare la t ensiune joasa
(220-380 V) sunt alcatuite dintr-un con-
ductor din cupru. acoperit cu un inveli$
izolant din polietil ena reti culara si o
manta exterioara din PVC.
Acestea sunt cabluri fragi le care se
utilizeaza numai in instala\ii de mici di -
mensiuni .
Puterea instalata liniara a acestor ca-
bluri nu depa$e$te 17 W/ m.
Cablurile armate pentru alimentare
la tensiune joasa pot ti , in general, de
doua tipuri : cu izola\ie minerala $i cu
izolati e din elastomeri.
Cabluril e armate din cupru cu izola\i e
minerala sunt alcatui te dintr-un con-
ductor incalzitor din cupru. Exi sta ca-
bluri $i cu conductor dintr-un aliaj de
aluminiu den um it .,Kumanal ". Conduc-
torul este imbracat intr-un izolator
dintr-un material pe baza de magnezi u
prot ejat de o armatura metalica din Cu
$i o manta exterioara di n PVC sau din
poli etil ena de densitate mare. (fi g.
4.7. 19a). Puterea instalata lineara a
acestor cabluri nu depa$e$te 33 W/ m.
Aceste cabluri sunt robuste $i se pot
prefabri ca in elemente incalzitoare sub
forma de gril a (retea) (fi g. 4.7.20).
Cablurile cu izola\ie din elastomeri
sunt alcatuite dintr-un conductor care
are rezistivitatea constanta (la cupru
rezisten\a variaza cu temperatura). im-
bracat intr-un izolant din elastomeri, o
armatura din textura metalica (otel sau
cupru) $i o manta exterioara din polie-
til ena de inalta densit ate (f ig. 4.7.19b).
..
I. lnstalatii de lncalzire
Performantele acestor cabluri sunt
acelea$i cu cele ale cabl urilor armat e
cu izola\ie minerala.
Cabluril e din aluminiu sunt alcatuite
dintr-un conductor unifiliar din ., Kuma-
nal" inveli t inlr-o manta de protecti e
din PVC (fig. 4.7.19 c) impotriva agre-
siuni lor ext eri oare. Acestea sunt cabluri
utili zate la tensiune redusa (48 V) si
necesita pentru alimentare un transfor-
rnator (220/48 V c.a)
in tabelele 4.l.5; 4.7.6 $i 4.7.7 sunt
cuprinse caracteri sticile tehnice ale ca-
bluril or ., DEVIFLEX" produse de firma
.,DEVI" din Danemarca.
De asemenea, se utilizeaza si cabluri
incalzitoare la care protec\ia exterioara
este real izata .cu tabla din otel galvani -
zata i n forma Q, numita lira de incadra-
re (fig. 4.7.21).
Avantajul acestei protec\ii consta in
faptul ca pe langa o suprafa\a mai
mare de schimb de caldura rezolva si
problema supraincalzirii accidentale.
Astfel de cabluri sun! fabri cate de
firma DELEAGE - Fran\a.
Cablurile incalzi toare se livreaza sub
mai mul te forme: in colaci; pe tamburi
de cablu, sub forma de elemente incal-
zitoare prefabri cate tip grila, pe pl asa
textil a sau metali ca sau pe suport din
panza (saltele) (fi g. 4.7.22).
Cand cabluri le sun! livrate sub forma
de elemente izolatoare prefabri cate
(benzi, f3$ii , saltele) di stan\ele dintre
buclele serpentinei sun! de: 100, 125,
150, 175 si 200 mm.
in tabelul 4.7 .8. sunt date caracteri s-
ti cile tehnice pentru saltelele de cabluri
pentru incalzirea electri ca prin pardo-
Fig. 4.7. 20. Cabluri i ncalzitoare
sub forma de gril a.

- 1
Fi g. 4.7.21. Cabluri i ncalzitoare
cu l ira de i ncadrare:
1 - conductor incalzi tor dintr-un ali aj
de Ni , Cr $i Cu; 2 - izola\ie din polieti -
lena reti culara; 3 - impletitura cu fire
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
seala produse de firma RED-RING
Austria.
4.7.5. 1.3 Montarea cablurilor
de i ncalzire electrica
prin pardoseala
Cablurile incalzitoare se monteaza,
de regul a, fi e in $apa de egali zare ce
se toarna peste placa din beton armat,
ca strat suport pentru pardoseala de
uzura, fi e direct pe armatura placii de
rezistenta a plan$eului.
in aceste cazuri plan$eul este folosit
atat pentru incalzirea prin pardoseala
cat $i pentru incalzirea prin plafon .
a b
Acest sistem se utilizeaza la cladirile
etajate unifamiliale sau la cladiri tertiare.
in condi\ii le in care se dore$l e o limi -
tare a fluxului termi c inferior , cablul se
monteaza intr-o dala fl otanta, izolata
termi c de placa de rezistenta.
Operatiil e de montare a cablurilor in
pardoseala sun! , in general, cele des-
crise la sistemele de incalzire cu pano-
uri radiante de pardoseala prevazute cu
tuburi fl exibile ( 4.5)
Modul de instalare a senzori lor de
pardoseala, a termostatelor de reglare
precum $i modul de legare electrica
sunt prezentate in figura 4.7.23.
c
Fig. 4.7.19. Cabluri i ncalzitoare:
a - cabluri armate din cupru cu izolatie minerala;
- manta din PVC; 2 - armatura (Cu); 3 - izolatie minerala;
4 - conductor Cu (sau Kumanal);
b - cabluri armate din cupru cu izolatie din elastomeri;
1 - manta exterioara din pol ietilena de inalta densitate;
2 - armatura din t extura metali ca; 3 - conductor ; 4 - izolator din elastomeri;
c - cab/uri din aluminiu;
1 - manta exterioara din PVC; 2 - conductor din Al (sau Kumanal).
Tabelul 4.7.5. Caracteristicile tehni ce ale cablurilor i ncalzitoare DEVI FLEX D
TIP 10 de 10 W/m, produse de firma DEVIHEAT - Danemarca
Cabluri de ti p 10 (10 WI m)
Putcre inst al at a [WJ
L ungimc [ m]
Tensiune T cnsi une Tensiunc
220 v 230 v 240 v
85 100 100 10
185 200 220 20
265 300 315 30
355 400 425
-1
40
460 500
I
550 50
530
!
600 630 60
I
635 700 755
I
70
I
i
I
I
7'25 800 860
I
80
l I i
845
I
900 1000
I
90
i
905 1000
i
I 080
I
100
i
I 11 5

1200 I
!
I 325
I
120
--- --
din galvanizat; 4 - lira de ,
1-
I
I 290
I
1400 I 535
I
140
Capitolul 4: Sisteme de 'i ncalzire
4.7.5.1 .4 Regl area sist emelor
de i ncalzire electrica
prin pardoseal a
Se face diferi t pentru sistemele cu
incalzire directa !?i cele cu acumulare.
in general firmele care produc cablu-
rile izolat oare livreaza $i aparatele de
reglare aferente.
Pentru sistemele de inc<'il zire di recta
se folosesc termostate specializate
pentru reglarea temperaturii din incape-
re $i comanda sistemului de incalzire.
Exista mai multe tipuri de termostate
care se util izeaza i n cazul incalzirii di -
recte, alegerea lor fiind in func\ie de
destina\ia incaperii $i de scopul pentru
Tabelul 4_7.6_ Caracteristicil e tehni ce ale cablurilor incalzitoare DEVIFLEX
TIP 15 de 15 W/ m, produse de firma DEVIHEAT - Danemarca
Cabluri D tip 15 (15 WI m)
Putere instalata fW]
Lungimc [m]
Tensiune Tensiunc Tcnsiunc
220 v 230 v 240 v
11 0 120 130 8
-
235 255 275 16
330 ! 360 395 24
445
I
485 530 32
575 630
I
685 40
-
667
I
740
I
805 47
I
795 865 945
t
56
!
I 040 I 135 I 235 73
I 255 l 370
I
1 490
I
89
I
I 600 I 745 ! I 900
I
113
I 815
I
1935--j
2 160
i
127
2 025
I
2 215
I
2 410
i
143
I
Tabelul 4_7_7_ Caracteristicile tehnice ale cablurilor incalzitoare DEVI FLEX D
TIP 18 de 18 W/m, produse de firma DEVIHEAT - Danemarca
Cabluri D ti p 18 (18 W /m)
Put erc instalata [W]
Lungi me [m]
Tcnsiunc
I
Tensiunc Tcnsiune
220 v 230 v 240 \'
125
l
135 145
I
7
>-- --
I
250
I
270 295 15
, - 39:1
-"--r-- -- -- --
360 430 22
490
!
535 585 29
I
--
625 680
i
740 37
1
-- -
725
I
790 860 44
855
I
I
'
<J 35 I 015 52
'
I 11 5
I
I 220
--1
I 325 68 I
I
-
I
1360 I I 485
I
I 620
i
82
I
i
-
' !
I 720 I I 880
!
2 045 I 105
I
I
I
--t--
2 100
I
2 295
I
2 500
!
138
I
I
-- - ---- ----
2 540
i
2 775 ! 3 015
i
155
'
I !
I. de 'incalzire
: care s-a recurs la solutia de incalLire
1
prin pardoseala (ca solu.ti e generala de
' incalzire sau din moti ve de imbunata-
\ire a confortului) .
Principalele ti puri de termostate care
se utili zeaza in incalzirea directa sunt:
Cu senzor de camera (incl us in
corpul termostatului).
Aceasta se utili zeaza i n cazul in care
incalzirea prin pardoseala constituie
solu\i a generala de i ncalzire. Termosta-
tele pentru incalzirea prin pardoseala
cu senzor de camera se fabri ca in mai
mul te vari ante pentru montare: ingro-
pat a (sub tencui ala); aparenta; pe $ina
0n interiorul unei cuti i).
Cu senzor de pardoseala.
II
.. . . -
.. _ ...
. ,
--
- ' . ..

..
.: .,: _ :.-r
: : .-..

...
I
Fig. 4_7_22_ Cabluri i ncalzitoare
pe suport din panza (saltele):
- cablu electri c; 2 - plasa texti la.
Fig. 4.7.23. Montarea senzorului
de pardoseal a $i realizarea
l egaturilor electrice:
- placa din beton; 2 - foli e PVC
0,2 mm; 3 - izolatie termica
40 ... 60 mm; 4 - $apa de 60 mm;
5 - strat de uzura; 6 - senzor de
pardoseala; 7 - banda izolatoare;
8 - conductor (cablu de legatura);
9 - tub de protectie al conductorului
(din Cu 16 mm); 10 - doza de
legatura 100x 100 mm.
r
I
i
I. de incalzire
Aceasta se utilizeaza atunci cand in-
calzirea electri ca prin pardoseala a fost
prevazuta pentru imbunata\ir ea confor-
tului $i nu ca soluti e generala de incal-
zire $i in spa\ii in care se dore$l e o
temperatur a sensibil crescuta a pardo-
selii (in bai, holuri de intrare. grupuri
sanitare).
Pentru sistemele de incalzire cu acu-
mulare se utili zeaza bucle de reglare
care constau din doua tipuri de termo-
state care lucreaza impreuna:
un termostat care are un senzor de
exteri or ce constitui e unitatea principala
(,,master"); prin intermediul senzorului
de exterior acesta masoara, in mod
constant, t emperatura exterioara.
un termostat care are un senzor de
pardoseala ce consti tui e unitatea se-
cundara ( .. slave"}, conectata la ,, mas-
ter" $i capabil a sa masoare cantitatea
de caldura remanenta in pardoseala;
masterul este astfel proiectat incat este
capabi l sa calculeze (pe baza tempera-
turii exterioare, a cantita\ii de caldura
remanenta in pardoseala cat $i a pe-
rioadei de tarif redus al energiei electri-
ce) cat limp (din perioada de tarif re-
dus) trebui e sa se alimenteze sistemul
cu energi e electrica pentru a se ob\ine
un rezultat optim. Exista rnai multe ti -
podimensiuni pentru astfel de aparate,
in func\i e de producatori sau. pentru
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
electrica prin pardoseala direct;
c = 1,2 pentru sistemul de incalzire
electri ca prin pardoseala cu acumu-
lare.
se determina suparafa\a utila a
pardoselii:
(4.7.2)
unde:
- S este suprafa\a totala a pardoselii
[m2];
- s, - suprafe\ele ocupate de diferite
obi ecte a$ezate pe pardoseala, de
exemplu: cada de baie, conductele de
apa si canali zare din bai si bucatarii ,
dulapuril e in perete din dormitoare etc
[m2];
se calcul eaza put erea electri ca uni -
1
tara necesara
p = P,
s Su
[W/ m
2
] (4.7.3)
unde valori le recomandate $i valorile
maxime admise ale Jui Ps pentru diferi-
te tipuri de incaperi sunt prezentate in
tabelul 4.7.9.
Pentru incalzirea directa la pardoseli
1
, din beton Ps max are valori cuprinse
intre 60 $i 100 W/m2, iar la pardoselil e
din lemn Psmax = 80 W/ m2.
Pentru incalzirea cu acumul are la
pardoseli din beton Ps max = 175 W/ m2.
in toate cazuril e la stabi lirea puterii
instalate pe unitatea de suprafa\a Ps,
trebui e sa se \ina seama de recornan-
darile producatorilor de pardoseli (gre-
sie, parchet, marmura, linol eum etc.) in
ceea ce priveste temperatura maxima
pe care pardoseala $i substan\ele utili -
zate la montarea acesteia (adezivi) o
pot suporta.
in cazul incalzirii electrice prin pardo-
seala cu acumulare, instala\ia func\io-
neaza in timpul perioadei de tarif redus
si acumul eaza toata cantitatea de cal-
dura necesara pe parcursul unei zile
intregi astfel incat puterea instalata to-
tala este data de rela\ia:
p = c Oh T1
' Ta
[W] (4.7.4)
in care:
- Ta este perioada de acumulare
(8 ... 10 h);
- Tt - perioada totala de func\i onare
dintr-o zi (24 h).
se alege tipul de cablu de incalzire
\inandu-se seama de recomandari-
le producatorilor de cabluri, iar in
lipsa acestora se respecta reco-
mandarile din tabelul 4.7. 10.
se calculeaza distan\a ,,d" dintre
doua bucle consecutive formate de
cablul montat in pardoseala sub
forma de serpentina cu una din
acela$i producator, in func\ie de mari -
mea $i destina\ia cl adirii sau a incaperii
in care se monteaza. Astfel exista uni -
ta\i principale la care se pot conecta
una sau mai multe unita\i secundare,
putand controla sistemul de incalzire
intr-un numar mare de spatii $i incaperi
diferit e. Exista unita\i secundare care,
conectate la o unitate principala, pot
(fi ecare) controla mai multe camere sau
suprafe\e diferite in acela$i timp. Pentru
o singura incapere exista masteruri ca-
re au unitatea secundara inglobata.
4. 7 .5.1.5 Dimensionarea instala!iilor
de incalzire electrica
prin pardoseala
Pentru calculul de dimensionare a in-
stala\iilor de i ncalzire electri ca este ne-
cesar sa se cunoasca sistemul de in-
calzire prin pardoseala adoptat (direct
sau cu acumul are).
Calculul cuprinde urmatoarele etape:
necesarul de caldura pentru incal-
zire Oh [W] ; se determina dupa
STAS 1907
put erea instalata totala (a cablurilor
incalzitoare) este data de relati a:
P, = c 0 h (W] (4.7. 1)
unde:
- c este coef ici entul de sigurant a care
tine seama ca sistemul de incalzire prin
pardoseala trebui e sa reacti oneze ra-
pid la temperaturi joase:
c = 1,3 pentru sistemul de incalzire
Tabelul 4.7.8. Caracteristicile tehnice pentru saltelele de cabluri tip MHS
produse de firma RED-RING-Austria
Latimea
x
lungimca
[m x m]
I
0,75 x 2.00
0,75 x 3.00
0,75 x 4,00
0,75 x 5,00
0,75 x 6,00
0,75 x 8,00
0,75 x 10,00
0,75 x 12.00
I .00 x 2,00
1,00 x 3,00
1,00 x 4.00
1,00 x 5.00
1,00 x 6,00
--
I .00 x 8,00
- -
I .00 x 10.00
Putere
unitara
[W/m2)
141
144
142
150
139
144
142
152
137
I
139
Putcre
insta-
lata
[W]
168
288
420
560
630
864
Rezisti- T .
. ens1-
v1tatea-
litatea unca
(QJm] (VJ
18,00 220
8,00 220
4,00 220
2,04 220
2,04 220
l.00 220
I 06-+ 0,65
I
220
I 372 0,36 220
275 8,00
I
I
420 i 4.oo I 220 \
i 144 I 580 i 2,04 \ 220 l
I 1-+3 i 720 : 1,30 I 220 l
Lun-
gimea
cahlului
[m]
16
2 1
29
42
38
56
70
98
22
29
4 1
52
I
I
I
l
!
i
I
:
Puterea
Intensi
insta-
lat.a
ta tea
(W/m] [A]
10,5 0,76
13,7
i
l,30
14,9 1,89
13,4 2,56
I
16.6 2,86
15,4 3,93
15,2 4.84
14.0
I
6,24
12.5
!
1.25
14,9
I
1.89
14,0
I
2.62
13,8 l 3.25
57
I
I
I
65
!
I
9-+
I
i 141 I 8so

I 143 I I 430 I 0.36 i 220 i
14.9
I 3.86
I
17.6
I
5.2 1
!
15,2
I
6,50
i
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire L de lncalzire
rela\iil e,
P,
d =- 100 [cm]
Ps
sau
Su
d =- 100 [cm]
L
(4.7.5)
(4.7.6)
unde L este lungimea totala a cablului.
In tabelul 4.7.11 sunt date distantele d .
pentru diferite puteri instalate pe unitatea
de suprafata pentru cabluri izolatoare cu
P, = 15 W/m, respect iv P; = 10 W/ m.
se verifica temperatura pardoselii
81 $i temperatura in planul cablului
incalzitor 82 astfel incat sa nu se
depa$easca urmatoarele valori:
81 ::; 28 C (pentru incaperi obi$nuite)
81 ::; 30 C (pentru incaperi de trecere)
iar
82::; 50 C
Aceste temperaturi variaza pe par-
cursul unui ciclu (24 h) in regim nesta-
tionar datorita regimului de incalzire -
racire al transferului termic.
Temperaturile 02 $i 81 se calculeaza
cu rela!ii le:
82 = + (80 - Tfl [
0
CJ (4 .7.7)
- c este caldura masica a $apei de
beton [J/ kg Kj;
- p - densi tatea materialului $3pei
[kg/m
3
];
- 8 - grosimea sapei de beton [m] .
Exemplul de calcul 1
Se cere sa se incalzeasca electric o
incapere avand suprafata totala a
pardoselii S = 25 m
2
(din care suprafa-
ta util a Su = 20 m
2
}, temperatura
Tabelul 4.7.9. Alegerea tipului cablurilor incalzitoare
in functie de destinatia incaperii
incapcr ca
Puter c instal ata
unitara [WI ml]
Put ere Put ere
normal a maxima
Sal a de baic \ 100 ... 150 200
Camera de zi 80 ... 100 I 150
Hof de intrare I
Grup sanitar
(WC)
Donni tor
70 ... 120
70 ... 100
60 . .. 100
Yestibul, coridor SO ... J 00
Camera copi ilor 70 ... I 00
Pivnit a 50 .. . JOO I
Spii l atorie 70 ... 150
200
200
100
200
100
200
200
Cablu
D tip 15
D tip 18
x
x
x
x
x
x
x
x
x
D tip IO
x
x
x
x
x
x
x
x
x
Tip scnzor
P:.irdose:.ila
Camera
Pardoseal a
Pardoseal a
Camera
i Camera
Camera
Pardoseal a
Pardoscal a
I 1---------+--- --+-------+-----+-----t------ ---I
! Pardoscala de
60 ... 80 80 x Comhinat
[OC] (4.7.8) ' lemn pc traverse
in care:
- este temperatura pardoselii rea-
li zata in planul cablului incalzi tor dupa '
un timp de func\i onare infi nit [C);
- ea - temperatura fetei interioare a
pardoselii [C) (egala cu temperatura
aerului din spatiul de sub incaperea
considerata);
- 8R - temperatura medie interioara a
aerului din incapere [
0
C] conform ST AS
1907;
- T - constanta de tip a pardoselii [h) ;
- Ta - timpul de funct ionare al insta-
la\iei de incal zire [h);
- a - coeficientul de transmi sie a cal-
duri i prin convec\ie $i radi ati e
[W/ m2K];
- k 1 - coefi cientul de transmisie a
caldurii intre suprafata planului cablului
incalzitor (montat ingropat in pardosea-
la) $i incapere.
Temperatura fJ., se calcul eaza cu re-
latia:
8 = PS+ k, . 8R + k.,( Bo
kl+ k2
(oCJ (4.7.9)
in care k2 este coefi cientul de transmi -
s ie a caldurii prin pardoseala de la su-
praf ata planului cablului incalzit or spre
partea inferi oara a acesteia [W/ m2 K] .
Constanta de l imp a pardoselii T se
calculeaza cu rela\i a:
T = c p i5
k1+k2 [h] (4.l. 10)
in care:
Pardoscal a
subtire
Birou
Magazi n
Ateli er
Garaj
Bi se1ica
100 ... 120 150
60 ... 100 200
60 ... 100 200
I 80 ... 100 200
100 . . . 200 200
100 ... 200 200
i
I
I
i
x
x x
x x
x x
x x
Combinat I
pardoseal a
Camera
Camera
Camer?' 1
Pardoseala
1C:.imer3. I pardo-
seal a
. . " 50 ... 80 - x x
Sal a de +---;
_g_1_n_rn_a __ s_11_c_a _ _,_ _____ _,_ ___
1
_ --+-------1
Sera 50 ... lOO 100 \ -

Dcpozit. dmaral 60 ... 100 j 200 i X X I Camera
Ind lzirc de baziq 40 ... 60
!
x x ParcloseaJ:1
Tabelul 4.7.10. Tipurile de cabluri lncalzitoare recomandate
In funcfie de tipul pardoselii si stemul de lncalzire utilizat
Putcr ea instalata lincar a
Tipul pardoselii
a cablului P; [WI m]
incal zire directa
I
- pardoseal a din beton
I
$ 18
i
I
- pardoseal a din lemn
I
$ 10
I
. .
-
-
parclosc:.i lii renov:.i ta (de mi d grosime)
I
.,:; 10
incalzirc cu acumul:.ire
!
I 15 . . 33
- din beton
I
i
(cabluri cu 2 cunductoare)
.
i
I. de lncalzire
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
int eri oara t, = 20 C $i pi erderil e de
c31dura Oh 1500 W. Struc tur a
pardoselii este cea indi cata in fi gura
4.7.24
Rezolvare
Se adopta soluti a de incalzire electri -
ca prin pardoseala cu acumulare. Pe-
ri oada de acumul are este cuprinsa
intre orele 22 ... 6 si 13 ... 15 (Ta= 10 h).
Se calcul eaza puterea instalata cu
relati a 4. 7 A:
c O"- T' 1,2 -1500 -24
P, = 4320 w
Ta 10
iar puterea termi ca unitara conform re-
lat iei 4.7.3.
P =.Ei_ = 4320 = 216 w/rrr-
s Su 20
intrucat puterea termi ca unitara ma-
xima admi sa P smax este de 175 W/m
2
rezulta puterea instalata in pardoseala:
P1p = P srnax Su = 175 20 = 3500 W
Rezulta ca este necesara $i o sursa
suplimentara care sa acopere diferenta
.1P; = P, - P;p = 4320 - 3500 = 820 W
Pentru asigurarea puterii instalate in
pardoseala se alege din tabelul 4.7. 11
un cablu incalzitor cu doua conductoare
cu puterea liniara instalata de 15 W/ m.
Se calculeaza distanta d cu rela\ia
4.7.5.
15 .
d =- 100=- 100 = 857 crn
PS 175 '
Se observa ca di stan\ a d corespunde
valorii recomandate din tabel ul 4.7. 12.
Lungimea totala a cablului de incal -
zire se calculeaza cu rela\ia 4.7 .6:
s 20
L = _:_u 100 = - 100 =o 234 m ( 4 .7. 11)
d 8,75
Diferenta neacoperita !JP; corespun-
de unui necesar de caldura care se
poate calcula cu rel ati a:
.10h = .1PJa=
82
0
10
=285 W (4.7. 12)
c T, 1,224
Pierderile de caldura .10h se pot
acoperi fie printr- un sistem de incalzire
electrica directa fie prin instalarea unei
zone perimetrale de incalzire cu acu-
mulare (in fa\a ferestrelor).
Daca se utili zeaza incalzirea electrica
directa (de exemplu, radiatoare electri-
ce) atunci:
P; = c .10h = 1,2 285 = 342 W
Se alege un radiator de 500 W.
Daca se recurge la incalzirea electri -
ca pe zona perimetrala (fig. 4.7. 25)
atunci suprafa\a zonei perimetrale este:
s = p i;:p
zp p
szp
unde:
(4.7.13)
- P;zp este puterea electrica din zona
Tabelul 4.7.11. Distantele ,,d" recomandate pentru cablurile de 10 ?i 15 W/m
In functie de puterea instalata pe unitatea de suprafata
Putere unitara
Distanta ,,d" [cm)
[WI m2)
Cabluri cu 10 WI m Cabluri cu 15 W I m
so 20 30
'
75 13 20
100 IO 15
125 8 I 12
I
150 6,8
I
10
175 5.7 8,5
200
I
5 7,5
= 11 ,6 W/ m
2
K 9
1
/
,
4
/e
0
=+SC
Fig. 4.7.24. Structura pardoselii din exemplul de calcul 1:
1 - mozaic; 2 - beton: 3 - izolati e termi ca; 4 - beton armat; 5 - cablu electri c
8 - grosimea straturil or; A. - conductivitatea termica.
perimetrala [W):
- P szp - puterea electri ca maxi ma
pentru zona perimetrala recomandata
este de 200 W/ m2_
Pentru calculul put erii electri ce din
zona perimetrala se aplica relati a 4.7.4,
in care: Q = JOh = 285 W; T1 = 24 h;
Ta = 10 h si c = 1,2.
rezulta: P,zp = (1,2-285-24)/10 = 820 W
iar suprafata zonei perimetrale:
S = pizp = 820 =
41
rr?-
zp '
Pszp 200
Utilizand tot un cablu incalzitor cu
doua conductoare de 15 W/ m, se cal -
culeaza di stanta dintre buclele cablului
cu rela\ia 4.7.5:
p 15
d =_L = - 100= 75 cm
zp P
5
200 '
valoare ce corespunde recomandarilor
din tabelul 4.7. 11.
Lungimea cablului necesar pentru in-
calzirea perimetrala conform rela\i ei
4 .7. 11 este:
L =
5
u 100=o 55 m
d 7.5
Calculul se continua cu determinarea
valorilor temperaturilor 81 $i 82 aplicand
rela\iile 4.7 .7 $i 4.7.8.
Se calculeaza mai intai termenii care
intra in componenta celor doua rela\ii :
- coeficientul de transmi sie a caldurii
k1 intre suprafata planului cablului in-
calzitor $i incapere (fig. 4.7.24)
k =-- 1 __
11(5(5'
- + ..::1+.:::Z.
a ?., A;,
1 0 0 06 =
5
'
2
W/rrr K
--+ -'-+- '-
11,6 0,93 1,93
- coeficientul de transmi sie a caldurii
k z intre suprafata planului cablului ln-
calzitor $i pamant (fig. 4.7.24)
1
H:
: ,.Q.
'i
'i
Fig. 4.7.25. lncatzirea etectrica cu
cabluri incalzitoare montate in
pardoseala cu mic?orarea distantei
,,d" intre buclele cablului in zona din
fata ferestrei (zona perimetrala).
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire
- temperatura pardoselii dupa un limp
de func\ionare infinit se determina
cu relati a 4.7 .9.
8 = Ps + k,- 8n + kz. 80 =
k1 +k2
175+ 5,2 20 + 1,1 5
45 C
5,2+ 1, 1
in care s-a considerat Ps = Psm = 175
W/ m
2
; 8n = t; = 20 C $i 8
0
= 5 C.
- constanta de timp a pardoselii se
determina cu rela\ia 4.7. 10
T = c p i5 = 0,23 2200 0,09 =
7 23
h
k,+k2 5,2 +1,1 .
in care s-a considerat:
c = 0,23 Wh/kgK; o = 82 = 0,09 m;
p = 2 200 kg/ m3.
se cal cul eaza temperatura 82 in
planul cablului incal zitor cu rela\i a:
02 = + (So - =
= 45 + (5-45)e-sn.z
3
= 31,9 < 50 C
in care s-a considerat Ta = 8 h (luan-
du-se in calcul numai orel e de funqio-
nare din timpul nop\ii intre 2200 $i 6
00
).
se cal culeaza temperatura 81 a par-
doselii cu rela\ia 4.7.8.

=(1 -
5

2
) 20+
5

2
319=
11,6 11,6 '
= 25,3 C<28 C
in care s-a considerat 8R = t; = 20 C.
Rezulta ca valoril e temperaturil or se
inscriu in limitele impuse.
4.7.5.2 incalzirea e/ectrica prin plafon
Se utilizeaza in combina\i e cu i ncal-
zirea prin pardoseal a in cazul cladirilor
etajate la care un singur benefi ci ar su-
porta cheltui elile pentru plata energiei
electri ce.
in aceasta situa\ie lipseste stratul de
izola\i e amplasat sub cabluril e incalzi-
toare montate in pl acil e din beton (sau
in $apa acestora) dintre etaje ceea ce
face ca fluxul t ermi c emi s de acestea
sa se reparti zeze atat catre zona supe-
ri oara cat $i catre cea inferi oara, in ra-
port cu rezisten\elc termi ce aferente.
Pl afonul devine element de i ncalzire,
iar temperatura la suprafa\a acestui a nu
trebuie sa dep8$easca 35 .. .40 C la 0
inal\ime de 2,5 m (din motive fi ziologice).
Se util izeaza, de asemenea, si incalzi-
rea prin plafon cu folii incalzitoare. Folii -
le i ncalzi toare sunt alcatuite dintr -o ban-
da metalica reali zata dintr-un ali aj de
plumb $i staniu, fuzibil la circa 180 C,
di spusa intre folii compozite din polie-
steri sau polietilena. Acestea se produc
cu la\imi variabi le intre 30 $i 120 cm $i
cu puteri uni tare cupri nse i ntre 100 si
200 W/m
2
.
Folia THERMITAS fabri cata de firma
RADIASOL din Frant a (fi g. 4.7 .26) este
alcii tuit a dintr -o plasa din fibre de
sti cla gresate cu un amestec de polite-
trafluoretilen $i carbon, izolata electri c
cu o invelitoare din poli ester.
Aplicarea toliilor incalzitoare pe pla-
fon se face prin fixarea pe extradosul
placii inainte de fini sarea plafonului (fig.
4.7.27 a, b, c, d) sau prin aplicarea pe
suprafa\a plafonului existent (fig. 4.7.27 e).
4.7.5.3 incalzirea electrica prin perefi
Solutia de incalzire electrica se reali -
zeaza prin inglobarea in tencuiala pere-
tilor a unor suprafete incalzitoare din
tesaturi textile imbibate cu grafit sau
prin aplicarea pe tencuiala a unor tape-
te incalzitoare.
Alimentarea cu energie electrica se
face prin intermediul unor transforma-
toare electrice 220/24 V c.a.
in cazul incalzirii electrice prin pere\ii
exteriori aC$lia trebuie sa dispuna de
o izolatie termica mult mai mare decat
. in cazul altar sisteme de incalzire, ceea
ce face ca sistemul sa fie rar utilizat
datorita costurilor prea ridicate.
4.7.6. incalzirea electrica
,, bijonctiune"
4. 7.6. 1 Descrierea sistemului
de incalzire
(fi g. 4.7.28).
Aparatele el ectri ce cu dubla alimen-
tare sunt alcatuite din doua grupuri de
rezisten\e diferite:
o parte a rezistentelor este racor -
data la tabloul electri c al locuin\ei (indi -
vidual).
cealalta part e a rezisten\elor este
racordata la tabloul electric comun al
blocului.
Reparti\iile de putere la nivelul fieca-
rui aparat sunt, in general , urmatoarele:
1/2 individual si 1/2 col ectiv;
1/ 3 individual $i 2/3 col ectiv.
Energia electri ca consumata pentru
incal zire este, in aceasta situa\ie, con-
tori zata $i facturata in mod distinct:
pentru consumul individual pe con-
torul propriu al fi ecarei locuin\e;
pentru consumul colectiv pe con-
torul tabloului cornun.
Si stemul ,,bijonc\iune" permite, intr-
un imobil col ectiv, conform modului de
reglare ales, sa existe o incalzire de
baza permanenta (de garda) realizata
de instala\ia electrica colectiva.
incalzirea bijonctiune este un proce-
deu de incalzire electrica directa desti - i
nat numai locuin\elor colective (blocuri).
Acest sistem se compune din apara-
te electrice de incalzire cu dubla ali -
mentare montate in fiecare incapere $i
din doua circuite electrice de racordare
Fig_ 4.7.26. Folie incalzitoare
tip THERMIT AS - RADIASOL.
a
c
4
e
b
Fig. 4.7.27. Montarea foliilor incalzitoare
pe plafon:
2 a - pe grinzile plafonului: b - intre
grinzile aparente; c pe plafon cu
schelet metalic; d - pe plafon cu
montare aparenta; e - pe plafon existent;
1 - folie incalzi toare; 2 - izolati e; 3 - grin-
da; 4 - placa ipsos; s - sipca; 6 - planseu;
7 - fini saj; 8 - schelet metali c; 9 - adeziv;
10 - dala plina; 11 - dala prefabricata.
I. lnstala!ii de lncalzire
Oiferenta de necesar de cal dura pen-
tru atingerea temperaturii int erioare de
contort se ob\ine prin int ermediul insta-
la\i ei electri ce individuale.
ln scopul reducerii costuril or de ex-
ploatare ale acestui sistem de incalzire
este indicat sa se efectueze o intreru-
pere a circuitului colect iv de incalzire in
orele de tarif maxim (varf) .
4.7.6.2 Aparate $i materiale
Aparatele electri ce utili zate pentru in-
calzirea ,, bijonctiune" sunt asemanatoa-
re cu cele utili zate la incalzirea electri -
ca directa, singura deosebire constand
in faptul ca sunt compuse din doua
grupuri de r ezisten\e, cu doua racorduri
electri ce di stincte. Pentru al imentarea
cu energie electrica a acestor aparate
se reali zeaza doua circuite electrice
distincte. Acestea se proiecteaza si se
executa cu respectarea tuturor nor-
melor si prescrip\iilor in vigoare pentru ,
instala\iile electrice, 'in general.
Este indicat ca circuitele electri ce sa
fi e reali zate din conductoare sau ca-
bluri din Cu, sectiunil e calcul andu-se in
functi e de puterile instalate ale apara-
telor de incalzi re (rezisten\e) pe care le
alimenteaza.
4.7.6.3 Ca/cu/ul puterii instalate
Calculul puterii electri ce totale insta-
late necesare pentru incalzirea unei
incinte (apartament) se face in acelasi
mod ca pentru incalzirea electri ca di -
recta ( 4.7.2).
Pentru stabilirea numarului de apara-
te de 'incalzire necesare se \ine cont de
felul in car e sunt reparti zate grupurile
de rezistente pe cele doua circui te (co-
lecti v si individual) in functi e de siste-
mul de i ncalzire bijonc\iune) ales.
4.7.6.4 ExecuJie $i exploatare
Executi a instalatiil or de alimentare a
aparatelor de incalzire se face cu res-
pec tarea tuturor normelor si prescriptii -
lor tehnice in vigoare, din care se pot
sublinia:
pentru aparatele electri ce a caror
putere instalata depase5te 2 kW se
reali zeaza circuite di sti ncte;
fi ecare aparat electri c este racor dat
la doua ci rcuite electrice (unul de la ta-
bloul de apartament si celalalt de la ta-
bloul comun);
ci rcuitele electri ce sunt protejate '
cu di spozitive de protec\i e la supracu-
rent (de exemplu, intrerupatoare auto-
mate mi ci) si se amplaseaza la acelasi
nivel cu accesul i n locuin\a intr-un loc
inaccesibil uti lizatorului ;
di spozit ivele de protec\i e la supra-
curent nu protejeaza decal circuitele
care deser vesc o singura locuinta;
pentru protecti a impotriva electro-
cut aril or prin atingere directa, carcase-
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
le aparatelor de incal zire se leaga la
pamant prin intermediul celui de-al trei-
lea conductor al cablului sau prin pre-
vederea unui conductor suplimentar ;
Aparatele rnontate in spatii umede
(bai, bucatarii , grupuri sanitare) se
leaga supliment ar la instala\i a de i mpa-
mantare.
acolo unde este posibil se reco-
manda ca pentru protecti a electrocuta-
rilor prin contact direct sa se prevada
disjunctoare de curent rezidual;
aparatele de i ncalzire se fi xeaza
bine de element ele de construc\ii, ast -
fel 'incat sa nu se poata mi 5ca sau ras-
turna;
cutiil e de conexiuni sunt de tip
etans si di stincte, pentru instal a\ia indi -
viduala de cele pentru instala\i e comu-
na; acestea din urma fiind ampl asate in
spatele aparatului de incalzire;
pentru o buna siguran\a in exploa-
tare este necesar ca instala\i a sa fi e
... :,.
::i: ~
: ~ ;
dotata cu sisteme de i ntrerupere totala
a alimentarii aparatelor cu energie
clectri ca atat pentru cea individuala cat
si pentru cea colecti va;
inainte de punerea in functi une, in-
stalati a electri ca de alirnentare este ve-
rificata de catre furni zorul de energi e
electrica sau de o firma specializata.
4.7.7. lncalzirea electrica mixta
Acest tip de incalzire este constituit
din asocierea, la ni velul producerii cal-
durii, a unei incalziri de baza cu o in-
calzire de adaos.
incalzirea de baza este asigurata de
cabluri incalzitoare ingropate in pardo-
seala. Acestea asigura 60- 70 % din
energi a necesara incalzirii unei incaperi.
incalzirea de compl etare sau de
adaos (30 ... 40 %) este o incalzire elec-
trica directa care furni zeaza diferen\a
de energi e necesara pentru ob\inerea
Fig. 4.7.28. incalzirea electrica ,, bijonctiune". Schema de principiu:
- termostat; 2 - aparat de incalzire cu dubla alimentare; 3 - izola\ie termica;
4 - geam izolant ; 5 - cantor de energie electrica individual; 6 - contor de
energi e electrica colectiv.
',
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
temperaturii de confort.
Sistemul se aplica, in general . blocu-
rilor de locuinte.
incalzirea de baza este alimentata cu
energie electri ca printr-o instalati e elec-
tri ca comuna $i contorizata cu ajutorul
unui cantor de energie comun. Aceasta
este o incalzire electrica prin pardoseala
cu acumulare $i functioneaza in perioa-
da de tarif redus din timpul noptii (intre
orele 2200 si 500). lner\ia termi ca a par-
doselii permite acumularea in 8 ore de
func\ ionare (In perioada de tarif redus) a
unei cantitati de caldura necesara in 24
de ore. incalzirea de adaos este o
incalzire electrica individuala pentru care
se utili zeaza aparate de incalzire directa.
Aceste aparate sunt comandate de
termostate care permit reglarea tempe-
raturii fi ecarei incaperi la valoarea dorita.
lnstala\ia electrica de alimentare a aces-
tor aparate este individuala, iar con-
I. lnstala!ii de lncalzire
sumurile sunt inregi strate de contorul
fi ecarui apartament.
Pentru incalzirea de baza (incalzirea e-
lectri ca prin pardoseala cu acumulare)
materialele utilizate, prescrip\iile tehnice
cat $i calculele de dimensionare sunt cu-
prinse in paragraful 4.7.5. iar pentru in-
calzirea de adaus (incalzire electrica di-
recta) se consulta paragraful 4.7.2.
..
' I
!
L lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.8. lncalzirea cvu apa
geotermala
4.8.1. Utilizarea apelor
geotermale pentru incalzire
Utilizarea eficienta a energiei geoter-
male la ali ment area cu caldura a con-
sumatoril or impune respectarea urma-
toarelor condi\ii generale:
- cunoasterea parametril or de ex-
ploatare a sursei pe baza unui st udiu
hi drogeologic anteri or si garantarea
parametri lor: debit , temperatura, com-
pozitie chi mica, inclusiv previziuni asu-
pra evolutiei i n timp de catre furnizorul
apei geotermale;
- asigurarea unei bune corelari i ntre
amplasamentul sursei (sonda geoter-
mala) si consumatori i de caldura;
- utili zarea in masura cat mai mare a
energiei termi ce di sponibil e a sursei
geotermale prin:
- realizar ea unei raciri cat mai accen-
tuate a apei in instala\ii le consumatoa-
re (inseri er ea instala\iilor, folosirea apa-
ratelor termice performante);
- asigurarea unei durate anuale de
funcjionare cat mai ridi cat e, pr in func-
\ionarea in regimul de baza al consu-
matorului si asocierea unor consuma-
tori avand curbe de sarcina diferi te.
- asigurarea compatibilita\ii apei geo-
termale cu instala\iil e utili zatoare prin
prevederea unor masuri corespunza-
toare (tratarea apei, materi ale adecva-
te, posibi lita\i pentru interven\ie si inlo-
cui rea componentelor);
- adoptarea urmatoarelor modalitati de
valorifi care termica in func\ie de nivelul
de temperatura al apei geotermale:
t=30 ... 50 C
i ncalzire solari i;
i ncalzire si preparare apa calda de
consum c u pompe de caldura;
preparare apa calda de consum
menajer sau tehnologic cu pompe de
caldura.
t = 50 ... 80 C
incalzire si preparare apa calda de
consum, prin asociere cu o centrala
termica de varf pentru consumatori
civili, industri ali si sere;
preparare apa calda de consum
menajer sau tehnologic.
t > 80 C
i ncalzire si preparare apa calda de
consum, prin asociere cu o centrala
termica de varf pentru consumatori
civili, industri ali si sere;
incalzire si preparare apa calda de
consum, pentru consumatori industri ali;
incalzire i n procese tehnologice de
uscare;
preparare apa calda de consum
tehnologic.
4.8.2. Surse geotermale
Existen\a energi ei acumulate i n
scoarta terestra este pusa in evidenja
prin cresterea progresiva a temperaturii
solului cu adancimea. pe verti cala fi e-
carui punct.
Gradientul geotermi c Gr reprezinta
cresterea temperaturii solului cu adan-
cimea, pe unitatea de lungime si se ex-
prima in K/ 100 m. Valoarea medie pe
glob a gradientului geotermi c este
Gr = 3 K/ 100 m.
Subsolul Romaniei prezinta zone in-
tinse i n care gradi entul geotermi c este
mai mare decal aceasta valoare, maxi-
mum constatat fiind Gr = 7 K/ 100 m, in
nordul Campi ei de Vest.
in fi gura 4.8. 1 este aratata, pe zone
geografice caracteristi ce, vari a\i a tem-
peraturii solului cu adancimea, eviden-
!iindu-se valorile de gradi ent geotermi c.
in cazul in care o anumita structura
geologica (soluri nisipoase, calcare,
gresii fisurate) con\ine apa, aceasta ia
temperatura rocilor in care este depo-
zitata, existand astfel premizele valori -
ficarii energiei geotermale prin foraj.
Zonele cu zacaminte hi drogeoterma-
le, i n expl oatare si de perspecti va, sunt
prezentate in figura 4.8.2.
Temperatura apelor geotermale este
cuprinsa in domeniul 50 . .. 120 C, iar
adancimea de amplasare a acvi ferelor
este de 1 ... 3 km.
in tabel ul 4.8. 1 sunt indicate caracte-
ri sti cil e sistemelor hidrogeotermale
care au sonde i n exploatare. numarul
acestora fii nd - la nivelul anului 1996 -
de 70.
Temperatura [C]
0 50 100 150
'E
ro
Q)
E
o
c
Ol
D
500
1000
1500
<{2500

--
--



\ ,,
\
\ 1 \ , ,
,'\
\ \ \
I I I\
\ \
\
\ 2:
1-l
I
I
I
I I
I
'
I
,'\
\ \
"' 5-

- \4::_
I\ [\ -
--f--
3 1\
5;:,
\
\ I\ \
\

'
1\1'\
\ \ \
\
Fig. 4.8.1. Graficul de vari a}i e a
temperaturi i solului cu adancimea:
1. - Zona estica a platformei Moesice:
Gt = 2,3 Kl 100 m;
2. - Depresiunea Transilvani ei :
Gt = 3,3 Kl 100 m;
3. - Depresiunea Getica si Depresiunea
Barl adului:
Gt = 3,7 Kl 100 m;
4. - Zona vesti ca a platformei Moesice:
Gt = 4,7 K/ 100 m;
5. - Zona sudica a Depresi unii Panonice:
Gt = 6,0 Kl 100 m;
6. - Zona nordica a Depresiunii Panonice:
Gr = 6,5 Kl 100 m.
Tabelul 4.8.1. Caracteristicile sistemelor hidrogeotermale care au sonde in exploatare
Sistcmul Structura
Adancimca Temperatura Debi tu I !\ I incralizatia
hid rogeotcr mal geologica
medie a medic a mcdiu pe to ta la
sondei [m] apci [
0
C] sonda [Ifs] a apei [g/l]
Negru -
I
Granular -
1500 65 10
i
3 ... 11
I nisip11 ri
- --

Fisur:i t - c.::ilcare.
I
2800 120 10 8 ... l I
<l olo1nit e
I
--- ----
Ora de a - II-
!
2800 80 I2 I ... 3
------- --
Granular -
I
- Negnr
nis ipuri
1500 65 s
I
2. .5
-
-- - --- - -
i
Ba11 atuI ck ,c.:s t
!
-II- 2000 75
\ __
IO 3 ... I I
-- - -- -
I
CoLiJ - C"iciul:Jta
I
Fi surat - grc,ii 3000 90 20 I3 ... 15
-- ---
B11c- urq ti Nord - Ot llpcn i
i Fisurat - calcare,
3000 65 25 I .2
dolomite
I
- - - --- -
!
--- - - >------- .
- l\ li hai Bravu Fi surat - c- alcare
I
IOOO 60 10 2. . -I I
I
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Potentialul energeti c al resurselor hi -
drogeotermale se exprima prin energia
termica con\inuta in apa geotermala
produsa la capul de sonda, conside-
rand racirea acesteia, in instala\iile de
valorificare din aval, pana la 30 C.
Poten\ialul energetic total, disponibil
in prezent, al sistemelor hidrogeoter-
male cuprinse in tabelul 4.8.1 este de
2000 T J/an. Reparti\ia pe tipuri de
utili zari a poten\ialului energeti c actual
al apelor geotermale este ilustrata de
figura 4.8.3.
Se remarca ponderea insemnata pe
care o are incalzirea cladirilor $i prepa-
rarea apei calde de consum.
Prin perfec\ionarea tehnologiil or exis-
tente $i prin includerea zonelor de
perspectiva, indicate in figura 4.8.2, in
circuitul de valorificare, pot en\ialul
/
3
Fig. 4.8.3. Repartizarea pe tipuri de
consumatori ai energiei geotermale:
- incalzire cladiri civile si industriale, apa
calda de consum;
2 - agricultura;
3 - balneologie, tratament.
energeti c al resurselor geotennale la
nivelul intregii \ari se estimeaza la pes-
te 20.000 T J/an.
4.8.3. Pozifia instalafiilor termice
in lantul de valorificare complexa
a energiei geotermale
0 sonda de produc\ie apa geoterma-
la pune in fa\a ,.inginerului de sistem"
problema utilizarii cat mai efi ciente a
apei $i a caldurii con\inute de aceasta.
Se urmare$te obtinerea unei raciri cat
mai accentuate a apei geotermale in
instala\iile termice, precum $i utilizarea
acesteia in scopuri multiple.
Pentru valorificarea cat mai completa
a apelor geotermale se utilizeaza sche-
me in trepte. in acest scop pot fi avute
in vedere urmatoarel e domenii de valo-
rificare:
I - incalzirea cladirilor, preparare apa
calda de consum;
A - agricultura: sere, solarii, culturi
de alge, piscicultura;
B - balneologie, agrement;
G - separare gaze combustibi le;
Ch - valorificare chimica: extragerea
substantelor minerale utile.
Schema de valorificare adoptata tre-
buie sa \ina seama si de calitatea apei
geotermale.
Se pot delimita urmatoarele categorii
de ape:
I. lnstalatii de incalzire
a - conven\ional curate;
b - incrustante, corosive;
c - cu gaze combustibile;
d - puternic mineralizate;
e - poluante.
in figura 4.8.4 sunt exemplificate di-
ver se scheme generale de valorificare
a apelor geotermale in func\ie de na-
tura apelor , cu indicarea pozi\iei utili -
zatorului in lantul de valorificare. Din
toate schemele rezul ta ca utilizarea in
instala\iile termi ce (incalzirea cladirilor
civile $i industri ale, prepararea apei
calde de consum) se face in prima
tr eapta a lan\ului de inseriere a con-
sumatorilor. Cu excep\ia cazului ape-
lor conven\ional curate (a), in toate
celelalte cazuri nu se introduce apa
geotermala in instala\iile de incalzire
ale utili zatorilor, separarea hidraulica
dintre circuitele primar $i secundar fa-
candu-se prin schimbatoare de cal-
dura.
Reinjec\ia apei geotermale in sol,
dupa utilizare, se impune din conside-
rente de protec\ie a mediului (in cazul
apelor poluante) cat $i pentru conser -
varea zacamantului . .
4.8.4. Sisteme de alimentare
cu caldura
Valorificarea energetica a resurselor
geotermale $i reali zarea unui sistem de
-\
- '-.. _ j -- - .Botoirn
CAVNI(
so-I,-< /
.r ___r-:' -
rlJh. foteme hidrogeolermalc
'\llJI cu sonde in produqie
r(//J: Sistcme hidr ogeote1male
V /j J din zone de perl pCct iv5
go oc Tempcraturi medii
ale apck>r geotem1Jle
Zal au J'<; s.,t11ta TOPLI f A LUNCA BRADULUI
ORADEA - (/11/h
80 90 c BAZIN UL BEIU'.) I 'l.//J{j Palrd Ncamt
Napoca /. \_ 'M1Ff3CURIJ\ CIUC.
CRISUL NEGl!U Uf CETATEA DE BALTj-TM9u "'""
MURLS '
' ) VLAHITA t!JI ,MoercweaC1uc "'
--..__ 'JJ ODOR'HEI "?
''-.. Alba luha // \
_,- /,/
BANATUL DE VEST o L1 ___/ sfantu Gheorghc
T1m"o"' "
oBr.uov ['\
.
COZIA - ClrTA OLANE?TI _
'---- , Re>t> ::) <//J/2
1
\

_/ Bu1.iu MIHAi U
r;;J/J T.ugu l"'<l/J/lJ!J Ram: icu ;itceJ ' l.119ov>te' Pio.est
'(jj -{{:, JIU TG fl":,, . "-......_ BUCURESTI N-OTOPENI

. '\_ _.,-, MANGALIA
1obeta SLAllNA 'Jl.fl//ll ;;c..--
(
urni1 Sevei CRAIOVA WU(: ,
4

1
:/J/ff},

-1-s>c. Bucure>l,DRAGO? vod/ 0

1d1ova \\ <s i )'Comtantd
Alex'!ndrid - '"\ - "-._ -;.,
....____...--......... \_ Gi u19iu '--....... -l
.V,.UhJ1
Fig. 4.8.2. Sistemele hidrogeotermale din Romania.
Mt
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
alimentare cu caldura sunt conditi ona-
te, i n primul rand, de existen\a consu-
matorilor de caldura (cladiri de locuit $i
social-culturale, cladiri de produc)i e,
sere etc.) in zona cu resurse.
in functi e de marimea acestor con-
sumatori $i de densit atea sarcinii termi -
ce de incal zire, sistemele de alimentare
cu caldura pot fi:
- centralizate;
- locale.
Sist emel e centralizate se prevad
pentru alimentarea cu caldura a un.ei
grupari de consumatori (o localitate, un
earli er) avand sarcina termi ca de peste
5 MW. Configura\i a generala a siste-
mului este prezentata in figura 4.8.5.
Sursa este constituita de una sau mai
multe sonde de productie apa geoter-
mala care debiteaza intr-o re\ea comu-
na ce alimenteaza punctul termi c geo-
termal. Aici, apa geotermala cedeaza
caldura agen\il or termici secundari, prin
intermediul schimbatoarelor de caldura,
dupa care, in final, este reinjectata in
zacamant prin sonda de injectie.
Punctul termic geotermal se cuplea-
za CU 0 Centrala termiCa de Varf CU I
care conlucreaza pentru asigurarea ni -
velului de temperatura al agentului ter-
mi c necesar la consumatori. Re\elele
termice de di stributie nu se deosebesc '
cu nimic fa\a de retelele termice se-
cundare urbane; ele au in componenta
conductele de incal zire ducere-intoar-
cere, conducta de apa calda de con-
3
3
a
.-+- -
3
3
c
4
2
e
sum $i conducta de recircul are apa
cajda de consum.
Sistemele locale se uti lizeaza pentru
alimentarea cu caldura a unor mi ci con-
sumatori , amplasati in vecinatatea son-
dei de produc\ie, a caror sarcina termi -
ca este de 1 ... 4 MW.
Apli ca\iile locale efi ciente se obtin prin
inserierea consumatorilor pe trepte de
temperatura necesara, realizandu-se u-
nul sau mai multe circuite avand regi-
muri hidraulice $i termi ce distincte, gru-
pate in functi e de marimea si simultane-
itatea in timp a consumurilor. in cazul u-
nor ape geotermale neincrustante $i ne-
corosive se introduce apa geotermala
direct in receptoarele instala\iilor interi-
oare (serpentine de incalzire la sere, re-
gistre de incalzire la ateliere etc). Tendin-
ta generala este de a se abandona so-
lu\ia utilizarii directe a apei geotermale in
instala\ii le de la consumatori.
in figura 4.8.6 este prezentata com-
ponenta unui sistem local de alimenta-
re cu caldura folosind energia geoter-
mala de la o sonda de productie. Apa
geotermala, nefiind poluanta, se poate
evacua direct la emisar.
4.8.5. Echipamentul circuitului
de apa geotermala
in circuitul de apa geotermala al unui
sistem centralizat de alimentare cu cal-
dura se gasesc urmatoarele compo-
nente:
3
3
b
3
d
Fi g. 4.8.4. Scheme generale
de valorificare a apelor geotermale:
a - ape conventional a.rate; b - ape inaustante,
corosive; c - ape cu gaze combustibile; d - ape
putemic mineralizate; e - ape poluante;
1 - sondii de productie; 2 - sondii de injec\ie; 3 - evacuare la emisar sau reinjectie in ziicamant;
4 - evacuare la emi sar; 5 - treaptii de epurare; I - incii lzire; A - agriculturii; B - balneologie;
G - separare gaze combusti bil e; Ch - extragere minerale utile.
__ ,__apii geotermalii; -- -->- --- gaze combustibile.
sursa geotermala;
instalatia de degazare:
statia de tratare chimi ca;
statia de pompare;
conducta de transport;
schimbatoarele de caldura din
punctul termi c geotermal;
treapta de epurare;
conductele de evacuare;
sta\i a de rei njec\ie.
in figura 4.8.7 este indicata amplasa-
rea acestor componente in cadrul cir -
cuitului de apa geotermal a.
4.8.5. 1 Sursa geotermala
Este constituita din una sau mai multe
sonde de produc\ie apa geotermala,
dintr-un perimetru dat; sonda poate
debita la capul de exploatare artezian
sau prin pompare submersibi la.
Pomparea submersibila, utilizata $i in
cazul sondelor arteziene cu tendin\a de
scadere a debitului i n li mp, realizeaza
stabili zarea $i controlul debitului de
apa geotermala, putandu-se ob\ine $i o
reglare canti tativa a sursei.
Tipuri de pompe folosite:
- electropompe submersibile cu mo-
tor termorezistent; sunt utili zate in mod
7
ig. 4.8.5. Sist em centralizat de atimentar
cu caldurii ut ili zii nd energi a geotermal a:
1 - sondii de produc\ie; 2 - punct termic
geotermal; 3 - statie de injec\ie; 4 - sondii
de injec\i e; 5 - sursii auxiliarii (central a
termicii de viirf); 6 - consumatori ; 7 - re\ea
de transport a apei geotermale; 8 - conduc-
tii de apii geotermala folosita (uzata termic);
9 - re\ele secundare de distribu\i e.
9
2
2
Fig. 4.8.6. Si stem l ocal de al imentare cu
caldurii uti l izand energi a geotermala:
1 - sondii de productie; 2 - conducta apii
geotermala; 3 - conductii apii geotermalii
fol ositii (uzatii termi c); 4 - emi sar;
5 - locuinte; 6 anexe gospodiire$l i;
7 - ateli ere; 8 - sere; 9 - solarii .
f
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire L de lncalzire
curent pentru ape geotermal e cu tem-
pcratura sub 80 C. Agregalul se com-
pune dintr-o pompa centrifuga multie-
tajata cuplata direct cu electromotorul
care este alimentat prin cablu de la
suprafala; ansamblul este suspendat
pe coloana sondei $i lucreaza perma-
nent sub nivelul apei; tip reprezentativ
de pompa: BYRON-JACKSON (SUA);
- turbopompe; sunt utili zate pentru
ape geotermale cu temperatura de
peste 70 C. Turbopompa se compune
dintr-un subansamblu submersibil
pompa- turbina. cu arbore comun si
doua electropompe de suprafa\a pen-
tru antrenarea subansamblului imersat; !
tip reprezentativ de pompa: GUINARD
(Fran(a}.
4.8.5.2 lnstalafia de degazare
Se compune din unul sau mai multe
rezervoare la presiune atmosferica sau
sub presiune. denumite degazoare;
realizeaza eliminarea gazelor dizolvate
din apa geotermala in scopul asigurarii
siguran\ei in functionare $i fiabilit a\ ii in-
stala\iilor din aval. Rezervorul degazor
amplasat langa sonda are capacitatea
de 15 ... 50 m
3
.
Gazele di zolvate intalnite eel mai
frecvent in apele geotermale din Ro-
mania sunt: metanul , bioxidul de car-
bon $i hidrogenul sulfurat. Dintre aces-
tea, met anul are ponderea cea mai in-
semna ta ajungand sa reprezinte. la
unele sonde din jude\ul Timi !?, pana la
90 .. . 95 % din t otalul gazelor asociate.
in condi\iil e in care produc\ia de gaz
metan a apelor geotermale este insem-
nata, ca de exemplu la sondele din ju-
de\ele Timi$ (1 ,5 ... 3,5 gaz!m3 apa,
Pc; = 30000 ... 33000 $i Arad
(1 ... 2,8 gaz/m
3
apa, P ei = 21000
... 33 500 degazarea trebuie sa
asigure separarea. captarea $i valorifi -
carea energeti ca a gazului (utili zarea la
arzatoarele cazanelor centralelor termi-
ce de varf asociate cu punctul termi c
geotermal).
in figura 4.8.8 este prezentata sche-
ma unei instalatii de degazare recu-
perare a gazelor combustibil e. Utili -
zand aceasta schema se pot asigura
presiuni ale gazului la consumator de
pana la 50 mbar. in cazul in care con-
sumatorii de gaze combust ibile sunt
situa\i la distan\e mai mari de sonda.
schema va fi completata in aval cu o
sta\i e de comprimare echipala cu elec-
trocompresoare precum cu o treapta
de acumulare de medie presiune a
gazelor.
4.8.5.3 Stafie de tratare chimica
Sta\i a este prevazuta pentru corecta-
rea compozi\ iei chimice a apei geoter -
male in scopul asigurari i compatibilita-
\ii acesteia cu instalatiile utili zat orulu1.
Apele geotermale de pe teritoriul Ro-
mani ei se incadreaza, dupa natura io-
nilor preponderen\i. in urmatoarele ca-
tegorii de ape:
- bicarbonatate, clorurate. sodi ce;
- sulfatate, bicarbonatate, calcice.
Mineraliza\ia totala a acestor ape are
valori insemnate, dep3$ind, in unele
cazuri , 10 g/ 1 (tab. 4.8.1).
Pentru utili zatori este extrem de im-
portant sa se cunoasca efectele pe
care le pot avea folosirea apei geoter-
male in instalatii , efecte di ctate de
stabilitatea chimica ce determina ca-
racterul corosiv, incrustant sau neutru
al acestor ape.
Apreci erea gradului de stabilitate al
apelor geotermal e se face cu ajutorul
indicelui de satura\i e Is, determinat cu
formula lui Langelier.
lndi cele de saturatie se defi ne$te ca
diferen\a dintre valoarea masurata a
pH-ului apei din sonda $i valoarea cal-
culata a pH- ului , la satura\i e.
Valoarea negativa a indi celui de sa-
tura\ie indica excesul de C02 $i deci,
ST
SR
tendinta apei de a dizolva depozitel e
! existente de carbonat de calci u. dar
$i agresivi tatea fa\a de metal e. Valoa-
rea pozi ti va a indi celui de sat ura\ ie in-
dica suprasaturarea apei cu carbonat
1 de calci u si deci. tendinta apei de a
forma depozite pe suprafetele de
contact.
Concl uzionand asupra comportamen-
1 tului apei geotermale fata de instalatii
rezulta urmatoarele categorii de ape:
Is < 0 - corosive;
Is = 0 - neutre;
0 < Is ::; 1 - slab incrustante;
1 < Is ::; 2 - mediu incrustante;
Is > 2 - puterni c incrustante;
Exemplificand pentru unele zone cu
resurse hidrogeotermale, apele se pre-
zinta astfel:
SPC
' .
- Banat ul de vest, ape mediu incrus-
tante;
- Bor$. Oradea, ape puternic incrus-
tant e;
- Cozia-Caciulata, ape corosive;
- Bucure$ti Nord-Otopeni, ape co-
rosive.
2
f-----,._...- 3
'
:-- ,_---- -: . - -,- - -- -- -- - ----

Fig. 4.8.7. Ampl asarea echipamentului circuitului de apa geotermala:
SP - sonda de productic; D degazor; ST - statie de tratare; SP - stati e de pompare;
CG - conducta de transport apa geotermala; PTG - punct terrni c geotermal;
CTV - centrala termi ca de varf; SPC - sta! ie de pompe de caldura; SR - statie de
reinject ie; SI - sonda de reinjectie; SE - stati e de epurare; 1 - la instalatiile de incalzire;
2 - de la instalatiile de incalzire; 3 - apa calda de consurn; 4 - apa rece; 5 - la emi sar .
Fig. 4.8. 8. Schema instala)i ei de degazare recuperare a gazelor combustibi le:
1 - sonda de produe! ie apa geotermala; 2 - rezervor degazor; 3 - di spozitiv de siguranta
pentru suprapresiune; 4 - regi stre de condensare; 5 - rezervor tampon de gaze;
6 - di spozitiv de odori zare cu etilmercaptan; 7 - pompa apa geotermala; 8 - la punctul
termic geotermal; 9 - la consurnatorii de gaze combustibile.
-- conducta apa geotermalii; - - - conducta gaze combustibil e
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
Rolul stati ei de trat1re este acela de
a corecta compozi tia chimi ca a apei
geotermale. aducand la zero valoarea
indicelui de satur a\ie. Acest lucru se
reali zeaza prin tratarea cu inhi bitori a
apei geotermale, prin introducerea lor
directa in gura sondei.
Dintre inhibitorii folosi ti cu bune re-
zultate i n Romania se amintesc:
- tri poli fosfat de sodi u;
- vinil acetat anhidrida maleica - VAMA;
- poli electrolit ani oni c PONILIT.
Tipul inhibit orului si doza fol osita se
stabil esc pentru fi ecare caz in parte pe
baza masurator il or asupra compozitiei
chimi ce a apei geotermale din sonda.
Dozele de inhibitori practicate (mi li -
grame la litru de apa geotermala) sunt
urmatoarele:
VAMA: 5 .. . 15 mg/I;
tripolifosfat de sodiu: 5 ... 10 mg/I;
PONILIT: 1 .. . 20 mg/ I.
Epurarea apei geotermale prin ad-
sorbt ie pe carbune acl ivat granular se
face prin trecerea apei, in flux continuu,
descendent, prin rezervoare inchise
avand stratul de carbune cu inaltimea
de 1 ... 3 m. Vit eza de trecere a apei prin
filtru este de 0, 003 .. . 0,01 m/s; granu-
latia necesara a carbunelui este de
0,5 ... 2,5 mm.
4. 8.5.5 Sta/ia de pompare
Cu ajutorul acesteia se asigura trans-
portul apei geotermale de la sonda la
punctul termi c geotermal. Se echipea-
za cu electropompe centrifuge de uz
curent pentru apa calda. Se prevad
mai multe unita\i de pompare avand in
vedere sati sfacerea di verselor regimuri
de func\i onare ale consumatorului: re-
gim maxim, regim redus (de vara). re-
qim intermedi ar cu reglare cantitativa.
Stabili rea inaltimii de pompare se face
Pentru realizarea tratarii cu inhibitori , pe baza unei analize de optim tehni co-
. economic luand in considerare cos-
turile de investi\ie in sta\ia de pompa-
re si conductele de transport precum si
cheltui elil e anuale de exploatare, in
care o pondere majora o are energia
a apei geotermale se util izeaza o sta\i e
de tratare compusa, in principal, din re-
zervoare de diluare-consum inhibitori si
pompe dozatoare care injecteaza pro-
dusul intr- o bucla in care se vehiculea-
za un debit scazut de apa geotermala.
Amestecul inhibi tor este dirijat catre ,
fundul forajului printr-o \eava de diame-
tru mic introdusa in coloana sondei.
In fi gura 4.8. 9 este prezentata sche-
ma func\i onala pentru tratarea chimi ca
cu inhibitor i a apei geotermale, prin in-
jec\i e i n sonda de produc\i e.
4. 8.5.4 Epurarea
Epurarea (chimi ca sau bi ologi ca)
este o treapta care se prevede doar in
cazul apelor poluante care nu se rei n-
jecteaza in zacamant. Oaca statia de
tratare chimica pentru combaterea pe-
ri colului de corosiune si de depunere
se amplaseaza la inceputul lan\ului
geotermal. la sonda, stati a de epurare
pentru combaterea peri colului de po-
luare a mediului se amplaseaza la sfar-
si t, inainte de deversarea in emi sar.
Principala substanta poluanta din
apele geotermale o constitui e fenolii .
Concentra\i a maxima admi sa de fe-
noli intr-o apa care se deverseaza in
ape de suprafa\a este de 0,6 mg/ I. Ma-
joritatea apelor geotermale din Roma-
nia se incadreaza in aceasta limita, dar
exista si cazuri in care concentrati a de
fenoli e.ste mult mai mare. De e x e ~ p l u i
s-au constatat urmatoarele valori :
1,9 mg/ I la Lovrin, 2,5 mg/I la Sacui eni,
12 mg/ I la Tomnatec, 15 mg/I la Sanni -
electri ca pentru pompare.
in cazul sondelor care produc prin
pompare submersibila si la care nu se
rupe presiunea dupa degazor (circuit
geotermal presuri zat}, sta\i a de pom-
pare nu mai este necesara, func\iunea
ei fiind preluata de pompa de produc-
\i e din sonda.
4. 8.5.6 Conducta de transport
Conducta de transport a apei geo-
termale de la sta\ia de pompare la
punctul termic se reali zeaza astfel incat
sa se asigure:
- traseu minim;
- \eava din material rezistent la actiu-
nea chimica a apei;
- diametru optim;
- termoi zolare corespunzatoare;
5
4
- monitori zare pentru semnalarea
avari il or.
La alegerea materi alului adecvat pen-
tru teava conductei de transport este
necesar, i n cazul apelor corosive, sa se
efectueze teste experimentale pe esan-
ti oane calibrate din materi al mentinute
i n apa geotermala 3 ... 6 luni. in acest
mod se determina viteza de corosi une,
care trebui e sa fi e sub 0.3 mm/an.
Materi alele utili zate curent sunt: oteluri
cu adaosuri speciale, mase plastice,
rasini armate cu fibrE;! de sti cla.
Durata de viata a retelei de conducte
di n circuitul de apa geotermala trebuie
sa fi e de minimum 20 de ani .
Conducta de transport apa geoterma-
la se izoleaza termic pentru a se limita la
minimum pierderil e de caldura ale apei
si a 0 putea util iza la punctul termic
geotermal la 0 temperatura cat mai
apropiata de cea de la capul sondei.
Ecartul de racire al apei se situeaza, in
func\i e de lungimea re\elei, intr-o plaji'i
de 0,5 .. . 3 C. Se recomanda un grad de
, izol are termica, respectiv un ,,randament
al termoizola\i ei" 17,z = 0,8 ... 0, 85.
Se recomanda, de asemenea, folosi-
rea unor sisteme de conducte preizola-
te termi c care sati sfac aceasta exigen-
\a ca, de exemplu, ABB. L0 GST0 R
R0 R, ISOPLUS, IZOTEROM, STIZO,
' TARCO. in plus, datorita sistemului de
semnalizare inglobat in termoi zola\ia
conductei, este posibil sa se detecteze
cu promptitudine avariil e (perforarea
conductei si umezirea termoizola\i ei).
4.8.5. 7 Schimbatoare de caldura
Schimbatoarele de caldura din punc-
tul termic geotermal asigura transferul
caldurii de la apa geot ermala (agentul
primar) la agen\ii termi ci secundari fo-
losi\i in instala\iil e de incalzire si de apa
calda de consum ale consumatori lor.
Pr incipalele cali ta\i cerute unui
' schimbator de caldura uti lizat la apele
2
8
7
colau, 20 mg/I la Ciumeghiu.
Fig. 4.8.9. Schema i nstalatiei de tratare chi mica a apei geotermale la sonda:
Eliminarea fenolil or din apele geoter-
' 1 - rezervor diluare si consurn inhibi tori ; 2 - buteli e inhibitori concentra\ie 33 ... 35 %; 3 - pornpa
male deversate se face prin urmatoare-
le metode:
- filt rare pri n carbune acti vat granular;
- introducere i n bazine cu culturi de
macrofite.
transvazare inhibi tori; 4 - furtun alirnentare cu inhibitori; 5 - apa pentru diluare; 6 - pornpa
dozatoare; 7 - pornpa circulatie pentru bucla de tratare; 8 - la degazor; 9 - sonda de productie
apa geoterrnala.
--- conducta apa geoterrnala; -- - - conducta solu\i e cu inhibit ori .
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
geotermale sunt: rezistenta la corosiu-
ne, siguranta in func\ ionare, facilitate in
exploatare $i intre\inere (detartrarea $i
spalarea periodica a circuitelor, posibi- 1
litatea de inlocuire a elementelor de-
fecte), foarte buna performanta de
transfer termic.
Acestor cerinte le raspunde, intru
totul, tipul de schimbator de caldura cu
placi $i strangere prin garnituri elastice.
Se realizeaza, uzual, in constructie an-
ticorosiva (placi din o\eluri speciale sau
titan), este modular, demontabil $i
compact.
Tipuri de referin\a: VICARS - Franta,
ALFA LAVAL - Suedia, TEHNOFRIG $i
ICPIAF Cluj - Romania.
4.8.5.8 Stafii auxi/iare
in instala\iile de alimentare cu apa
geotermala se pot intalni urmatoarele
situati i, din punct de vedere al tempe-
raturii apei geotermale:
- inferioara celei solicitate de consu-
matori, in care caz este necesar sa se
prevada o sursa auxiliara de ridicare a
potentialului energetic al apei geoter-
male;
- la ie$irea din circuitul consumato-
rilor este inca ridicata (t > 30 C), fiind
necesara prevederea unei surse de ra-
cire cu recuperare a caldurii.
Ca surse auxi liare pe circuitul apei ge-
otermale se pot utiliza pompele de cal-
dura $i cazanele din centralele termice.
4.8.5.8.1 Statii cu pompe de caldura
Sta\ii le cu pompe de caldura se uti -
li zeaza in circuitul de apa geotermala
in urmatoarele si tua\ii :
- temperatura apei geotermale furni -
zate este coborata (sub 40 ... 50 C); in
aceasta si tuatie, nefiind posi bil un
transfer direct de caldura de la apa
geotermala la agentii termici secundari,
se introduce in circui tul geotermal , in
locul schimbatoarelor de caldura, va-
porizatorul unei pompe de caldura cu
compresie care race$l e apa geoterma-
la transferand caldura la condensator,
agen\ilor secundari (fig. 4.8.10);
- temperatura apei geotermale dupa
. utilizare, la ie$irea din punctul termic
' geotermal este de peste 30 C, exis-
tand astfel resurse t ermice nevalorifi -
cate; in mod similar cu situa\ia ante-
6
_____ J ______ __ ____ _ _
' 8
Fig. 4.8.1 Q_ Schema instalaJiei geotermale de inciilzire cu pompii de ciildurii
pentru ridicarea potentialului energetic:
1 - sonda de productie; 2 - deversor; 3 - degazor; 4 - filtru; 5 - pompa apa geotermala;
6 - pompa de ::aldura; 6 a - vaporizator; 6 b - condensator; 6 c - compresor ;
7 - pompa de circulatie; 8 - incalzire; 9 - in exterior .
60 C
3
20
6
Fig. 4.8.11 . Schema instalajiei de riicire a
apei geotermale cu pompii de c:iildurii :
1 - schimbator de cal dura; 2 - pompa de
2
3
5
I. lnstala!ii de lncalzire
, ri oara, se poate utiliza racirea cu pom-
1 pa de caldura (fig. 4.8. 11). Apa geoter-
mala rezultata din schimbatorul de cal -
dura, avand temperatura de 35 C,
este trecuta prin vaporizatorul pompei
de caldura, Se raCe$te (20 C) iar cal-
dura rezultata este cedata condensato-
rului pentru o alta utilizare.
4.8.5.8.2 Statii cu centrala termica
Ridicarea potentialului termic al apei
geotermale se face cu ajutorul unei
surse clasice, respectiv, cu o centrala
termica. in figura 4.8. 12 este redata
schema unei astfel de sta\ii. Apa geo-
termala este trecuta printr-un schimba-
tor, cedeaza caldura agentului secun-
dar din circuitul de incalzire, dupa ca-
re, este evacuata in exterior. Dupa so-
licitarile consumatorului, apa din cir-
cuitul secundar poate fi utilizata la pa-
rametrii ob\inu\i sau, dupa caz, trecuta
prin cazanele centralei termi ce pentru
ridi carea poten\ialului energetic.
4.8.5.9 Stafia de reinjecfie
Sta\ia de reinjectie a apelor in zaca-
mant cuprinde rezervorul de lini $tire $i
pompele de reinjec\ie care aspira din
rezervor $i reful eaza in conducta de le-
gatura cu sonda de reinjec\ie.
Reinjec\ia se prevede de catre furni -
zorul de apa geotermala, din conside-
rente tehnologice, pentru men\inerea
pe 0 durata cat mai lunga a parame-
tril or de zacamant sau din motive eco-
logice, pentru evitarea pericolului de
poluare a emisari lor de suprafa\a.
4.8.5. 10 Conducte de evacuare
Conductele de evacuare a apei geo-
termale uzata termic la un emisar, la
canalizare sau la sta\ia de reinjec\ie se
reali zeaza, de regula, in solutie ingro-
pata, din materiale corespunzatoare
(mase plastice, poliesteri arma\i cu fi -
bre de sticla, fonta) care sa asigure
etan$ei tatea retelei.
6
10
caldura; 2 a - vaporizator; 2 b - conden- Fig. 4.8.12. Schema instalatiei geotermale de inciilzire cu centralii termicii
sator: 2 c - compresor; 3 - apa geoterma- pentru ridicarea potenjialului energetic:
la; 4 - de la consumatorul de incalzire; 1 - sonda de productie; 2 - deversor: 3 - degazor; 4 - filtru; 5 - pompa apa geotermala;
5 - spre consumatorul de incalzire; 6 - schirnbator de caldura; 7 - centrala termica; 8 - pompa de circulatie; 9 - consumator
6 - in exterior. incalzire; 10 - in exterior .

r
I. lnstalatii de incalzire
4.8.6. Scheme functionale
utilizand apele geotermale
Valor ificarea eficienta a energi ei geo-
termale in procese termice este condi-
ti onata de adoptarea unor scheme
adecvate in care echipamentele sa fi e
bine alese si pozi\ionate judicios.
O clasi fi care a schemelor instalatiil or
geotermale de incalzire se poate face
du pa:
- calitatea apei: se pot realiza insta-
la\ii cu racordare directa sau indirecta;
- raportul dintre cantitatea de caldu-
ra furni zata de sursa geotermala si ne-
cesarul de caldura solicitat de consu-
mator; se pot reali za instalatii :
Iara acumulare de caldura (caldura
furni zata de sursa geotermala acopera
necesarul de caldura);
cu acumul are de caldura (caldura
furni zata de sursa geotermala nu
acopera necesarul de caldura);
Iara acumulare de caldura si cu o
sursa termica de adaos montata in
paralel (caldura furni zata de sursa
geotermala nu acopera necesarul de
caldura). .
- modul de asigurare a parametrilor ~
agen\ilor termi ci la consumatorul de
incalzire prin reglare:
calitativa;
cantitativa.
- natura sursei auxiliare; se realizeaza
scheme care folosesc caldura de la o
centrala termica, punct termic sau im-
pl ementand 0 pompa de caldura.
4.8.6. 1 lnstalajii geotermale de
inca/zire cu racordare directa
Sunt instala\iile cele mai simple si. in
acelasi timp, efici ente, intrucat energia
geotermica, dupa ce este folosita di -
rect in corpurile de incalzire, poate ti
valorificata in continuare de al\i consu-
matori ca baile termale, sere sau chiar
pentru iri ga\ii in agricultura. Aceste
scheme de instala\ii sunt utilizate, in
general, atunci cand parametrii apei
geotermale sati sfac consumatorul de
incalzire.
in figura 4.8. 13 sunt prezentate sche-
mele instalatiil or geotermale de incalzire 1
cu reglare cantitativa in variantele Iara
acumul are de caldura (4.8. 13a) si cu
acumulare de caldura (4.8.13b).
in varianta fara acumulare, cu ajutorul
pompelor, apa geotermala este vehicu-
lata direct la consumator. lntrarea in
func\iune a pompelor (una sau mai mul-
te) se face in func\i e de debitul de cal-
dura solici tat de consumator. Dupa ra-
cire apa este utilizata in continuare in
pi scine balneotermale etc.
in fi gura 4.8. 13b este prezentata
schema instala\i ei in cazul in care de-
bitul de la sursa geotermala este mai
mare decal eel soli citat de consuma-
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
tor. in acest caz, o parte din apa geo-
termala este acurrn 1l ata i ntr-un rezer-
vor, de unde poate fi utilizata impreuna
cu apa racita din instalati a de incalzire
pentru preparat apa calda de consum,
piscine balneotermale, sere etc.
in fi gura 4.8.14 este prezentata
schema instal a\iei geotermale de incal -
zire cu reglare calitativa, in vari anta cu
acumulare de caldura.
Apa geotermala care vine de la sursa
este amestecata in propor\ia necesara
cu apa racita din instala\i a de incalzire
pentru a se ob\ine o temperatura de
ducere a agentului termi c corespunza-
toare nevoilor consumatorului .
Schema con\ine un rezervor de acu-
mulare apa geotermala provenita din
instala\ia de incalzire si direct de la
sursa, din care se pot alimenta al\i
consumatori (pi sci ne, sere, preparare
apa calda de consum).
4.8.6.2 lnstala/ii geotermale de
incalzire cu racordare indirecta
intrucat, in cea mai mare parte, apele
geotermale sunt puterni c minerali zate,
se recomanda separarea circuitului pri -
mar (apa geotermala) de circui tul se-
cundar (apa calda din instala\ia de in-
calzire) printr-un schimbator de caldura.
Schema unei instal a\ii geotermale de
incalzire cu racordare indirecta este
prezentata in figura 4.8.15. Apa geoter-
mala de la sursa este trecuta prin
schimbatorul de caldura, iar, dupa
cedarea caldurii in functi e de natura ei
si de condi\iil e locale, poate ti , fie rein-
jectata in zacamant, fi e dirijata pentru
utilizari la suprafa\a (agricultura, pi sci-
cultura, balneol ogie).
Daca poten\i alul apei geotermale
este inferi or celui solicitat de consuma-
torul de incalzire, pe circui tul secundar
al consumatorului se poate prevedea,
in paral el, o sursa de adaos (centrala
termica sau pompa de caldura).
8'
6
7
~
11
)
E g
3
a
5
6
r - ----""'1( -----
8
7
10
b
Fig. 4.8.13. Schema instalafiei geotermale de inciilzire cu racordare directii
~ reglare cantitativii :
a. - varianta fara acumulare de caldura; b. - varianta cu acumulare de caldura;
1 - 5 - au semni fi ca\ia de la fig. 4.8.11; 6 - consumator incalzire; 7 - pi scina balneotermala:
8 - rezervor de acumul are; 9 - evacuare la emi sar ; 10 - preparare apa calda de consum sau
alte utilizari.
9
5
11
Fig. 4.8.14. Schema instalafiei geotermale de inciilzire cu racordare directii ~ reglare
cantitativii cu acumulare de ciildurii :
1 - 8 - au semnifi ca\ia de la fig. 4.8.13; 9 - venti l automat cu trei cai de amestec;
10 - evacuare la emisar; 11 - preparare apa calda de consum sau al te utilizari.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstalatii de incalzire
4. 8.7. Dimensi onarea instala!i ilor
geotermale
Pentru dimensionarea instalatiil or geo-
1
termale sunt necesare o seri e de date
referitoare la sursa $i la consumator.
Datele referit oare la sursa geoterma-
la sunt:
- debitul nominal de apa al sondei;
- debitul minim de apa al sondei (pen-
tul de caldura furni zat i n condi\ii nomi -
nal e (se considera o racire a apei geo-
termale sub 40 C);
- stabilirea parametrilor de tempera-
tura la schimbatorul de caldura geoter-
mal, dupa cum urmeaza:
agentul primar:
ti = temperatura initi ala a apei
geotermale ;
ti = 30 ... 40 C (temperatura
finala a apei geotermal e);
I" - t.(1 - av)
t = 2 , ,
d ar
(oC] (4.8.1)
in care: a; = 40 ... 60% (cola de partici-
pare la varf a sursei geotermale)
- verificarea sarcinii t ermice orare de
incalzire la varf , care are valoarea:
av
av == .=..G. -100
' aV
,
[W] (4.8.2)
tru perioadele de consum redus);
- temperatura apei;
1
agentul secundar:
- determinarea put erii termi ce insta-
late in centrala termica de varf:
- presiunea stati ca la capul de son-
da;
- compozitia chimica a apei ;
- condi\ii de preluare a apelor geo-
termale dupa utilizare.
Dat ele referi toare la consumator
sunt:
- -1 - di stanta fata de sonda;
- sarcina termi ca orara de incalzire;
- sarcina anuala de incalzire;
- sarcinile termi ce pentru alte consu-
muri (preparare apa calda de con-
sum. consumuri tehnologi ce etc.);
- sistemele de incalzire $i recoman-
dari asupra parametrilor de tempe-
ratura ai agen\ilor termici;
- regi mul de functionare al consuma-
torilor.
4.8.7. 1 Acoperirea sarcinii termice
de incalzire
Sarcina termi ca de incalzire, fiind in-
fluen\ata in mod decisiv de conditiil e
climati ce exterioare, are un caracter
variabi l $i sezonier. Cum sursa geoter-
mala furni zeaza, de regul a, la debit '
. constant , principala probl ema pe care
o ridica sistemele geotermale este de a
acorda regimul de func\ionare al sursei
cu sarcina termica de incalzire a con-
sumatorului. Rezolvarea se gase$1e
prin asocierea cu sursa geotermala a
unei surse termi ce auxiliare care sa
preia varfurile de consum.
Aceasta sursa poate ti c-::ntrala t er-
mica, situati e in care aceasta se nu-
me;; te centrala termica de varf.
Conlucrarea dintre cele doua surse,
la asigurarea necesarului de caldura
pentru incalzire, este exemplifi cata in
diagrama curbei clasate anuale a nece-
sarului orar de caldura pentru cladiri de
locui t, din figura 4.8. 16.
Din ratiuni economice $i func\ionale
se recomanda ca sursa geotermala sa
se dimensioneze la circa jumii tate din
sarcina termi ca de incal zire la varf,
funct ionand astfel ca sursa de baza pe
durata sezonului de incalzire.
4.8.7.2 Dimensionarea instalafiilor
Etapele de parcurs pentru dimensio-
narea unei instalatii de incalzire geoter -
mala sunt :
- stabilirea pot en\i alului termi c al sur -
sei geotermale o ~ exprimat prin debi -
t2 = t; = ti - (2 .. .4) C (tempera-
tura finala a apei calde);
t2 = t1 - (2 .. .4) C (temperatura
ini\iala a apei calde).
in care t; este temperatura nominala de
intoarcere din instal a\i a de incalzire.
- stabi lirea temperaturii nominale de
ducere in instala\ia de incalzire Id.
Pentru aceasta, la instala\iile prevazu-
te cu centrala termi ca de varf , rezulta:
2
a(;r = aj - ac [W] (4.8.3)
- dimensionarea echipamentelor din
punctul termi c geotermal $i central a
termi ca de varf (schimbatoare de cal -
dura, pompe, cazane, sistemul de ex-
pansiune etc.);
- dimensionarea instala\iilor interioa-
re de incalzire $i a re\elelor termice ex-
terioare;
- dimensionarea degazorului $i a
7
8
Fi g. 4.8.15. Schema i nstalatiei geotermale de i ncalzi re cu racordare indirecta:
1 - 5 - au semnificatia de la fig. 4.8. 11 ; 6 - schimbator de caldura; 7 - pompa pe
circuitul secundar; 8 - consumator incal zire; 9 - sursa de adaos (centrala termi ca);
10 - sta\i e chimi ca de tratare a apei ; 11 - pompa de reinjec\ie; 12 - put de reinjec\i e a
apei; 13 - utili zari secundare (agri cultura, pi scicultura, balneologie) si evacuare la emisar.
Qi
~
100
80
60
40
20
0
10
20
Oac
~
[%]
2
[ %)
Fig. 4.8. 16. Diagrama curbei clasat e anuale
a necesarului orar
de caldura pentru un consumator urban:
- necesar anual de caldura pentru incalzire acoperit
de centrala termi ca;
2 - necesar anu;:i l de caldura pcntru incal zirc acopcrit
de sursa geotermala;
3 - necesar anual de caldura pentru apa calda de
consum acoperit de sursa geotermala.
8760
I.
I. l n s t l ~ i i de incalzire
statiei de tratare;
- dimensionarea conductei de trans-
port apa geotermala si alegerea pom-
pelor stati ei de pompare;
- dimensionarea conductei de eva-
cuare apa geotermala la emi sar sau la
instalati a de rein1ecti e.
4.8.8. lndicatori energetici
~ i econornici
Adoptarea unei solutii de incalzire
geotermala se poate face atat la un
consumator nou cat $i la un consuma-
t or existent.
Criteriul economic de baza care ho-
tar3$l e adoptarea unui sistem de utili -
zare a apelor geotermale pentru incal-
zire este costul caldurii .
in cazul in care costul caldurii livrate
de sursa geotermala (prin intermediul
intreprinderii de di stribu\i e) est e mai
mare decat costul caldurii livrate de o
sursa termi ca tradi\ionala (centrala ter-
mica, termofi care), nu se va adopta so-
lu\i a geotermala.
in cazul in care costul caldurii livrate
de sursa geotermala este mai mic de-
cat costul caldurii livrate de o alta sur-
sa, se va adopta solutia geotermala in
una din urmatoarele situa\ii , enumerate
in ordinea de preferinta:
- nu sunt necesare investitii supli -
mentare fa\a de solu\ia cu sursa tradi -
\i onala;
- investitiil e suplimentare pot fi su-
portate $i se recupereaza prin econo-
mii la costul caldurii , in timp scurt.
Ca instrument de apreciere a oportu-
nita\ii adoptarii solutiei geotermale pe
considerente economi ce se poate folo-
si schema logica din fi gura 4.8.17.
lmpunerea, din considerente de poli -
ti ca economica la nivel national, a
adoptarii solu\i ei geotermale, doar pen-
tru ca reali zeaza economii de combus-
tibil , de$i costul caldurii nu este com-
petiti v, necesita subven\ionarea res-
pectivelor pi erderi ale agentului econo-
mic.
Efi cien\a economi ca $i energetica a
unei solu\ii de incalzire geotermala se
det ermina cu ajutorul urmatorilor indi -
catori $i indi ci specifici:
cheltui elil e de investi\i e I (l ei];
economia neta de combustibil
Ee [tee/an] ;
costul caldurii livrate C [l ei/ MWh] ;
investi\i a specifica aferenta econo-
miei nete de combustibil ic [l ei/ tee];
durata de recuperare a cheltuielil or
de invesli\i e din economiil e la costul
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Adoptarea unui sistem de util izare a
apelor geotermale pentru incalzire
si apa calda
Reali zeaza ecomomii
la costul caldurii ?
Reali zeaza o durata
acceptabila de recuperare
a investi \ii lor pri n economii
la costul caldurii ?
Da
Reali zeaza durata cea mai
redusa de recuperare
a investitiilor prin economii
la costul caldurii ?
Da
Efortul de investiti e
este suportabil ?
Nu
Nu
Solut ia
nu se adopta
Solutia
nu se adopta
Soluti e
adoptat a
Soluti a
nu se adopta
Solutia
nu se adopta
Fig. 4.8.17. Schema logica pentru luarea deciziei de
adoptare a instalatiei de incalzire cu ape geotermale.
caldurii n [ani] .
Economia neta de combustibil Ee se
calculeaza ca diferen\a dintre consu-
mul de combustibil in solu\ia traditio-
nala (centrala termi ca) $i consumul de
combustibil in solutia geotermala;
acesta din urma, include energi a elec-
trica de pompare si combustibilul cen-
tralei termi ce de varf.
Costul caldurii livrate in Solutia geoter-
mala C se compune din: cheltuieli cu
for\a de munca, repara\ii, costul apei,
energi a electri ca, combustibilul sursei de
vart, amorti smente, taxe $i profit.
lnvesti\i a specifica aferenta economi -
ei nete de combustibil se determina
astfel:
. I
fc=--
V Ec
[l ei/ l ee] (4.8.4)
in care v este durata de via\a a siste-
mului geotermal; in medie, se conside-
ra v = 20 ani . Cu cat ic este mai redus,
cu atat solutia geotermala este mai efi -
cienta.
Durata de recuperare a cheltui elilor
de investi\i e din economiil e la costul
caldurii se obtine din:
[ani] (4.8.5) n=---
QanL1C
in care Oan este cantitatea anual a de
caldura livrata [MWh/ an] .
L1 C = CCT - C (l ei/ MWh]
unde Ger este costul caldurii livrate in
solu\ia tradi\ionala (centrala termi ca).
De regula, este avantajoasa o solu\ie
geotermala la care n < 5.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
4.9. lncalzirea solara
4.9.1. Utilizarea energiei solare
Energia solara se utilizeaza i n sco-
puri gospodaresti, fiind eficienta in pro-
cese vizand incalzirea spati il or sau/$i
prepararea apei calde de consum. 0
anali za energetica $i economica care
pune in balanta investitiil e !acute in
dotari le speciale pentru captarea
energi ei solare $i economia de energie
in exploatare se impune de fiecare
data cand se dore$te realizarea unui
astfel de sistem.
lntrucat cererea de energie termica
nu coincide cu di sponibilul de energie
solara, sistemele de incalzire solara au
o raspandire mai mica. Astfel, in pe-
rioada rece cand necesarul de caldura
este mai mare, $i a carui valoare cre$te
0 data cu scaderea temperaturii exte-
rioare, aporturile de caldura solara sunt
mai mici $i scad o data cu reducerea
timpului de stralucire a soarelui .
Deoarece energia solara disponibila
este defazata cu 180 fa\a de necesa-
rul de caldura pentru incalzire, rezulta
ca importante masurile de prevedere,
in cadrul sistemului, a unei componen-
te de acumulare a caldurii , a izolarii su-
plimentare a construc\iei $i a prevederi i
unor surse auxiliare.
Folosirea energiei solare ca sursa
termica impune pe langa masurile mai
sus mentionate $i o arhitectura aparte
a cladirilor, precum $i o ori entare a lor
in raport cu pozitia soarelui pe bolta
cereasca. Elementele de captare a
energi ei solare vor trebui sa fi e ori enta-
te pe cat posibil spre sud.
De asemenea, instala\iil e solare de
incalzire, pentru a putea functiona in
bune conditii, sunt asociate cu alte for-
me de energi e (eoliana, geotermala)
sau folosesc in compensa\ie cal dura
recuperat a de alte surse (oameni , ilu-
minat, aparate termi ce etc. ). in ultimul
timp s-au extins sistemele combinate
CU pompele de caldura, reU$ind Sa im-
bunata\easca sim\it or eficien\a termica
$i economica a instala\iil or solare.
Analiza oportunita\ii folosirii instalatii -
lor solare de incal zire se face pe baza
unor factori ca: sarcina de incalzire,
energia solara de care se dispune, ca-
pacitatea sursei auxiliare, costul inves-
ti\i ei $i durata de recuperare a investi -
\iilor etc. De aceea se cere, ori de cate
ori se pune problema impl ementarii
unor astfel de instala\ii, sa se aiba in
vedere atat partea tehni ca (sistemul de
incalzire care se poate adopta) cat $i
partea economica (cheltui elil e de in-
vesti tii si exploatare) precum si econo-
mia de combustibii scontata.
Fata de cladirile conservati ve realiza-
te in sistem constructiv conven\ional,
casele solare se di sting printr-o arhitec-
tura specifi ca caracteri zata de raportul
dintre suprafata de captare a radiati ei
solare Aps $i volumul spa\iului incalzit V.
Pentru ca o constructi e sa fie ,,con-
struc\ie solara" este necesar sa fie in-
deplinita condi\ia 0,04 -::: ApdV -::: 0, 12.
4.9.2. Sisteme de incalzire
a spatiilor utilizand energia solara
Sistemele de incalzire utilizand ener-
gia solara se pot clasifica in doua prin-
cipale categorii: sisteme pasive $i
sisteme active.
Primele se caracteri zeaza prin faptul
ca incalzirea spa\iil or se face in mod
natural, Iara interven\ia unui mijl oc me-
canic care sa produca circula\i a unui
agent termic.
Sistemele active presupun existen\a
unor echipamente mecanice care sa
produca circula\ia agentului termi c
care transporta caldura intre elemen-
tel e de captare $i spa\iul incalzit.
Ambele sisteme au facut obiectul
unor programe intense de cercetare
desfa;;urate in diverse \ari: SUA, Fran-
ta, Danemarca, Germania etc. ln Ro-
mania s-a desfa$urat o sus\inuta acti -
vi tate de cercetare in acest domeniu,
in speci al in INCERC-Bucure$ti , ICPET,
Facultatea de lnstal atii a UTCB,
ICEMENERG, IPCT etc.
Procesul de captare $i conversie a
radi a\i ei solare in caldura se bazeaza
pe utilizarea efectului de sera, specifi c
unor material e transparente (sticla, po-
licarbonat, pl exiglas etc.) $i se realizea-
za prin sisteme specializate incluse sau
nu in structura construc\iei solare.
lndiferent daca sistemul de incalzire
este pasiv sau activ el con\ine o uni -
tate de stocare a caldurii provenite din
captarea radiati ei solare. Aceasta uni -
tate este necesara intrucat sursa
naturala de energi e are o durata diurna
limitata, in timp ce construc\ia trebuie
incalzita permanent. Func\ia de stocare
termi ca este asigurata fie prin echipa-
mente speciali zate fie de catre elemen-
t ele de constructii.
Sistemele pasive de incalzire utili zea-
za aerul din incapere ca agent incalzi-
tor, iar sistemele active pot utiliza apa
sau aerul ca agent termi c care transfe-
ra caldura din zona de captare in cea
de utilizare.
Sistemele de incalzire acti va pot asi-
gura $i producerea apei calde de con-
sum.
4.9.2.1 Sisteme pasive de inca/zire
solara
Sistemele pasive de incalzire contin
elemente specializate care capteaza
radiati a solara, reali zeaza conversia
acesteia in caldura $i asigura transferul
I. l n s t l ~ i i de incalzire
caldurii in spatiul locuit, prin mijloace
naturale bazate pe procesele funda-
mentale de transfer de caldura $i masa
(conductie, convec\ie, radia\ie, difuzie),
Iara interven\ia unor echipamente spe-
ciale (pompe, ventilatoare).
in functi e de solu\iile tehnologice ela-
borate pana i n prezent, se di sting trei
tipuri de sisteme pasive de captare a
radia\i ei solare utilizate pentru incalzi -
rea spa\iilor de locuit:
- sistem In direct cu circula\ia contro-
lata a aerului in sera captatoare (exem-
plu: sistem TROMBE-MICHEL, sistem
INCERC);
- sistem indirect Iara circul atia con-
trol ata in sera captatoare (exemplu:
sist em ,,SPATIU SOLAR");
- sistem aport direct (exemplu: sis-
tem ET - elemente transparente).
Primele doua tipuri de sisteme pot fi
apli cate la constructia unor case noi de
tip unifamilial conducand la reducerea
importanta a consumului energeti c
pentru incalzire. Sistemul aport direct,
efi cient in varianta ET, implica rezolvari
arhitectural e speciale precum $i inter-
ven\ii ale instala\iei de incalzire auxilia-
re care necesita un inalt grad de auto-
matizare. lnstala\ia auxiliara de i ncalzi-
re se poate realiza atat in varianta cla-
sica cu agent termic li chid cat $i in
varianta utilizarii sobelor electrice cu
acumularea caldurii , in cazul in care se
dispune de tarif diferenti at al energi ei
electrice, asocial cu o putere instalata
proprie adoptarii acestui tarif.
Casele solare - sistem pasiv - repre-
zinta construc\ii cu contort sporit care
implica investi\ii superioare fa\a de
construc\iile de locuit clasice. Costu-
ril e de exploatare caracteri stice aces-
tor case solare sun! sensi bil reduse
fa\a de cele specifice constructiil or
clasice. Caracterul conservativ energe-
tic al acestor constructii asocial solu-
ti ei de utili zare efi cienta a energiei
mediului ambiant conduce la reduceri
importante ale consumului de caldura
pentru incalzire in raport cu construc\ i i
simil are realizate conform tehnologi il or
clasice. De asemenea, dotarea caselor
solare cu elemente de construc\ii cu
functiuni inteli gente, fixe sau/$i mobile,
conduce $i la eliminarea di sconfortului
din sezonul cald, frecvent intalnit in
cazul caselor nesolare construite in
zona de ses. Promovarea unor astfel
de constructi i moderne $i ecologice, in
special, in zona de deal , care reclama
un sezon de incalzire prelungit, poate
conduce la reduceri spectaculoase ale
consumul ui de combusti bil pentru
incalzire si la promovarea unor noi
tehnologii in domeniul instalatiil or
term ice.
Principalele recomandari de ampla-
sare $i conformare a construc\i ilor in-
I. de lncalzire
calzite in sist em pasiv sunt:
- cladiril e de loc11it dotate cu sisteme
pasive de incalzire solara se i ncadrea-
za in regimul de inal time part er sau
parter $i etaj;
- sistemele pasive de incalzire solara
se includ in fatadele verti cale ale cladi -
ril or ori entate, preferen\i al, catre sud;
- se evita pe cat posibil amplasarea
balcoanelor pe fatada sud a cladiril or
dotate cu sisteme pasive de incalzire
solara sau retrageri al e fa\adelor cu
balcoane astfel incat sa nu se produca
obstacole in calea radi a\i ei solare;
- se recomanda amplasarea incape-
ril or cu functiuni anexe (bucatarii , bai,
WC etc. ) la fa\ada nord a cl adirilor do-
tate cu sisteme pasive de incalzire
solar a;
- amplasarea cladiril or dotate cu sis-
teme pasive de incalzire solara trebui e
sa respecte condi \ia de a nu se umbri
reciproc $i ni ci sa nu fi e afectate de
umbre din part ea unor obstacole natu-
rale sau artifi ciale din zona.
- amplasarea cladirilor de locuit do-
tate cu sisteme pasive de incalzire so-
Iara nu se face in zone cu degajari de
praf, furn etc.
4.9.2.1.1 Sistem pasiv
tip TROMBE-MICHEL
Sistemul se di stinge prin faptul ca
elementul captator est e constituit de
un perete masiv confec\ionat din be-
ton c u grosimea de circa 0,4 m, in
fa\ a carui a se afl a, la circa 0, 1 m, un
element tr anspar ent campus din
doua straturi de geam, orientarea
elementului capt ator fiind spre sud.
Suprafata expusa a peretelui capta-
tor este vopsita in negru mat pentru
a se reali za o capt are cat mai buna a
radi a\i ei solare. In peretele capt ator
sunt prac ti cat e doua fante, una la
part ea inferi oara iar cealalta la partea
superi oara pentru a permite furni -
zarea caldurii prin convec\i e catre in-
capere (fi g. 4.9. 1).
lncalzirea incaperii se reali zeaza pe_

r-: Tc
'
'

2
\
.. Rad1at1e
__....
J
' 1
..
\
I
\ _3Tr
Fig. 4.9.1. Si stem pasiv de incalzire
solara tip TROMBE-MICHEL:
1- niasivul di n 1iclarie; 2 - perete vitrat;
3 - orifir. iu de intrare aer rece; 4 - orifi ciu
de icsirc aer cald.

Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
doua cai:
- prin vehicul area aerului intre spatiul
serei si spatiul de locuit. Aerul din spa-
\iul de locuit intra in spatiul serei prin
fanta inferi oara, se incalze$1e in con-
tact cu suprafa\a peretelui captator si,
incalzit , intra i n spatiul de locuit;
- prin convecti e $i radi a\i e de la su-
prafata interioara a peretelui captator
spre spa\iul de locuit. Acest flux termi c
este transmi s incaperii defazat cu ca-
teva ore fa\a de momentul incidentei
pe suprafa\a dinspre sera a peretelui .
Sistemul poate fi apli cat numai in
zona energeti ca O a Romani ei.
4.9.2.1.2 Sistem pasiv tip INCERC
Sistemul are urmatoarea alcatuire
(fig. 4.9.2):
perete captator format din doua
straturi :
- unul adiacent spa\iului de locuit,
construit din caramida sau caramida
cu goluri cu grosimea de 0,30 m;
- altul adiacent serei captatoare,
construit din BCA (beton celular au-
toclavizat) tip GBN-35 cu grosimea de
0, 15 m a carui suprafa\a exterioara este
acoperita cu vopsea absorbanta mata.
Valorile coefi cien\ilor de absorb\ie a
radi a\i ei solare de unda scurta ,, a" ,
pentru cateva culori , sunt prezentate in
tabelul 4. 9. 1.
sera captatoare construita dintr-un
vitraj dublu, foarte bine etan$at in ra-
port cu exteriorul $i amplasat la di stan-
\a de 0, 15 m fa\a de peretele captator.
Vitrajul dublu poate fi construit asttel:
- doua foi de geam termopan;
- doua foi de geam (sti cla): una cu
grosi mea de 3 mm, catre spa\iul serei,
si cealalta cu grosimea de maximum
5 mm, catre exterior ' di stan\a dintre
7
6
Exteri or
r
;&:...
LJ m::

4
5
Interior
2
3
Fig. 4.9.2. Sistem pasiv de incalzire
solara tip INCERC:
1 - perete captator; 2 - perete camera;
3 - strat adiacent din BCA (beton celular
autoclavi zat); 4 - orificiu intrare aer;
5 - orificiu iesire aer; 6 - plafon camera;
7 - strat de vopsea absorbanta.
geamuri fiind circa 20 mm;
- doua fol ii transparente di n materi al
plasti c care i $i pastreaza transparenta
nealterata in timp (poli carbonat , poli -
metil metacril at - pl exiglas);
- o folie de geam (catre exteri or) si
una transparenta din materi al pl astic
(catre interi or) .
Sera captat oare se reali zeaza sub
forma de ochiuri (modul e) fi xe si mobi -
le, respectandu-se condi\ia ca suprafa-
\a umbrita datorata ramei de fi xare a
vitrajului sa nu depaseasca 5 %, din
suprafa\a de captare.
Ochiuril e mobile sunt necesare pen-
tru indepartarea prafului din spa\iul se-
rei $i cura\irii fetei interioare a geamului
dinspre sera.
La alegerea materi alelor din care se
reali zeaza sera captatoare se tine sea-
' ma de propri etatil e termofi zice ale
acestora in scopul inlaturarii peri colului
de deteriorare datorita dilatarilor $i
contrac\iil or care se produc in timpul
' func\ionarii sistemului . Principalele pro-
pri eta\i ale unor materi ale folosite la
realizarea serelor captatoare sunt pre-
zentate in tabelele 4.9.2 $i 4.9.3.
fante - de forma dreptunghiulara -
pentru circul ati a aerului intre spa\iul de
locuit $i sera captatoare prevazute cu
clapete mobil e. Fantele de circula\i e a
aerului se amplaseaza dupa cum ur-
meaza:
- fanta inferioara (de admi sie a aeru-
' lui din incapere in spa\iul serei) este
I
amplasata intr-un pl an perpendicular
pe suprafa\a peretelui captator , la cca
i 0,05 m de planul pardoselii ;
- fanta superioara (de reful are a ae-
rului cald in spatiul de locuit) este am-
plasata central in planul peretelui cap-
tator, la minimum 0, 15 m $i maximum
L
Interior
Fig. 4.9.3. Sistem pasiv de incalzire
solara tip SPATIU SOLAR:
1 - sera captatoare; 2 - ochiuri mobil e
si fixe; 3 - ferestre sau usi.
Tabelul 4.9.1 - Valorile coeficientilor de absorbtivitate a radiaJiei solare a
Culoare hcj gri, I maro albastru vcnlc ncgru
a 0 ,47 0,67
I
0,7 1 0,75 0,77 0,92
Capitolul 4: Sisteme de incalzire r. lnstala!ii de incalzire
0,5 m de pl anul tavanului, di stan\a fiind
masurata de la latura superioara a :
fantei la planul tavanului.
Dimensiunil e recomandate ale fante-
lor penlru circul a\i a aerului sunt :
- fanta inferioara are inal\imea de
0,3 m $i la\imea de 0, 12 m;
- lanl a superioara are inal\imea de
0,2 m $i latimea de 0,3 m;
Solu\ia tehni ca de realizare a fantei
inferioare este astfel conceputa incat
sa asigure pierderi de sarcina minime
pe traseul de circulatie a aerului _
Peret ele captator se reali zeaza sub
forma modulara, suprafa\a maxima a
unui modul fiind de 6 m
2
_ Prin modul '
se i n\elege elementul de caplare a ra-
dia\iei solare care are in componen\a
sa doua fante de circulatie a aerului
(fanta inferioara, respectiv fanta supe-
rioara).
Pere\ii captatori sunl de tip opac.
intre doua module succesive se poate
amplasa o fereastra dubla sau tripla
avand parapetul executat din materi al
termoizolant.
in orele cu soare din sezonul de in-
cal zire se deschid ambele clapete
punandu-se in legat ura spatiul incal -
zit cu spa\iul serei captatoare. Aerul
din spa\iul locuit patrunde in spa\iul
ser ei captatoare $i capata o mi$care ,
ascensionala_ Aerul cald rezultat est e
refulat in spa\ iul locuit. Ampl asarea
fantelor de absorb\ie $i reful are a
aerului in planuri perpendiculare reci-
proc conduce la realizarea unei mi $-
cari turbul ente a aerului in sera cap-
tatoare_ in orele tara soare, cl apetele
cu care sunt prevazute fantele de
circul a\i e a aerului se inchid pentru a
se evita efectul de termosifon invers,
care ar conduce la patrunder ea unui
debit de aer cu temperatura inferi oa-
ra aerului din spa\iul incalzit.
Prin asigurarea inchiderii $i deschi -
derii automate a fantelor de circula\ie a
aerului se ob\ine eficien\a energetica
maxima a sisternului _
Conditi a de deschidere a fantelor ,
este data de inegalitatea: tp - f3 2: 8 C,
iar condi\ia de inchidere a fantelor este
data de inegalitatea: tp - la s: 5 C, in
care:
- Ip este temperalura suprafe\ei absor-
bante a peretelui captator, masurata
intr-un punct situat la inal\ imea de
0,5 m deasupra laturii superi oare a
fantei inferioare, in zona centrala a
peretelui captator ;
- ta - temperatura intr-un puncl ampla-
sal pe supral ata interioara a peretelui
captator, corespunzator punctului care
masoara l emperalura Ip.
in perioada calda a anului , ambele
clapete vor fi inchi se etan$, indiferent
de valor il e temperaturilor Ip si 1 ...
4.9.2.1.3 Sistem pasiv
tip SPATIU SOLAR
Sisternul (fig. 4.9.3) se compune din:
perete captator alcatuit dintr-o par-
te opad si alta transparenta (ferestre,
usi). Partea opaca este caracterizata
de rezisten\a termica speci fi ca corec-
tata minima R' = 1,2 m
2
KNJ, care se
determina conform ,, Normativului pri -
vind calculul termotehnic al elemente-
lor de construc\ii ale cladirilor ."
Suprafa\a peretelui captator adiacen-
ta spa\iului serei este acoperita cu
vopsea absorbanta mata.
Partea transparenta a peretelui cap-
tator este reprezentata de ferestre (usi)
dubl e mobile.
sera captatoare construita dintr-un
vitraj simplu reali zat din sti cla cu
grosime de 5 mm.
Sera captatoare se reali zeaza din
ochiuri (module) fi xe si mobile astfel in-
cat suprafa\a celor mobil e sa repre-
zinte minimum 60 % din suprafa\a to-
tala a vitrajului , sera amplasandu-se la
o distanta minima de 1 m fata de pere-
tele captator.
Solutia tehnologica de realizare a
serei captatoare asigura etan$area
acesteia la precipita\ii (ploaie, zapada
etc). De asemenea, solu\ia tehnologi ca
tine seama de incarcarea cu zapada
sau/$i de efectele datorate unor preci -
pita\ii abundente (grindina) care sa pe-
ricliteze integritatea serei .
lntroducerea aerului proaspat nece-
sar realizarii confortului fi ziologic se asi-
gura prin deschiderea ochiurilor mobile.
Se recomanda ca, in perioada calda
a anului , sa se asigure deschiderea tu-
turor ochiurilor mobil e in scopul venti -
larii spa\iului serei.
in sezonul de incalzi re se asigura in-
chiderea completa a vitrajului serei in
scopul reali zarii efectului de sera in
orele cu soare. in spa\iul inchis cuprins
intre peretele captator $i vitraj se reali -
zeaza, in orice moment, o temperatura
a aerului superioara temperaturii exte-
rioare. in orele cu soare, daca tempera-
tura aerului din sera este superioara
temperaturii aerului din spa\iul locuit se
deschid ferestrele sau/$i U$i le care
corespund cu spa\iul serei, asigurandu-
se un flux termi c de natura convecliva
care reduce (sau anuleaza) fluxul termic
cedat de instala\ia de incalzire clasi ca.
Pentru asigurarea confortului fi ziolo-
gic, indiferent de valoarea temperaturii
aerului din sera se deschid, concomi-
tent, ochiuri le mobile din componenta
vitrajului $i ferestrele sau/$i U$ile inca-
perilor adiacente spa\iului solar.
in sezonul cald, prin indepartarea
ochiurilor mobile ale vitrajului serei se
evita supraincalzirea spa\iului locuit.
Func\ionarea sistemului nu necesita
dotarea cu elemente de comanda auto-
mati zate.
in scopul facilitarii patrunderii aerului
cald din spa\iul serei captatoare in spa-
\iul de locuit, pe de o parte, $i pentru
evitarea patrunderii aerului viciat din
bucatarii, bai, WC-uri etc, pe de alta
parte, se asigura evacuarea aerului vi -
ciat din aceste spa\ii prin sisteme de
ventilare naturala organizata sau siste-
me de ventilare mecanica.
4.9.2.1.4 Aspecte comune
sistemelor pasive INCERC
SPATIU SOLAR
Sera captatoare din structura ambe-
lor sisteme se proiecteaza $i executa
Tabelul 4.9.2. Proprietafile materialelor utilizate la realizarea serelor captatoare
l\faterial
Sticla Policarhonat
Polimetil-
Proprit'late
--
metacrilat
---------
Temperatura maxima [
0
C]
i
20-l 11 0 ... 132 82 ... 88
Coefi ci cnt de dilatarc [cm/cm KI 0-6] I

73,8
Grosime [mm]
I
3,00 3.00 3,00
M::isa corespunzi"i toarc grosi mii
I
I
[kg/111
2
]
8.00
I
3.80
I
3,70
Coefi ci ent de transmi si vit ate i
l a incident a normal a (-)
0,83 ... 0,85 0,82 ... 0,89
I
0,89
Tabelul 4.9.3. Densitatea coeficientul de dilatare pentru materialele
utilizate la serele captatoare

p
Otel Aluminiu
Lcmn csentalLemn csenta
tare moal e
Densitate [kg/1113]
i
7 210
I
2 740
1
370 ... 1 120 ! 350 ... 740
Coefici ent de di l atare
12,l
I
25.0 2 ,0 . . 9.6
I
2.0 .. 9.6
[cm/c m K l Ul>]
I I
I. lnstalatii de incalzire
astfel i ncat sa se asigure securitatea
atat ;:i tocataril or cat si a zonei din ime-
dia ta vecinatate a constructi ei dotate
cu sisteme pasive de incalzire solara.
Se recomanda ca la proiectarea cla-
dirilor de locuit prevazute cu sisteme
pasive de incalzire solara, valorile re-
zistentelor termi ce specifi ce ale ele-
mentelor de constructii (apace sau
transparente) allele decat cele solare,
sa fi e eel pu\in egale cu cele preva-
zute in Normativul C 107 / J_
Se recomanda ca elementele mobile
de inchidere (usi, ferestre) sa fie preva-
zute cu garnituri de etansare.
ln cazul ambelor sisteme se reco-
manda ca elementele de construc\ii in-
teri oare sa asigure 0 capaci tate termi -
ca specifi ca minima de 800 kJ/ m2K cu
referire la suprafa\a de captare a radia-
\i ei solare. Asigurarea microclimatului
interi or se reali zeaza, in principal, cu
ajutorul sursei clasice de incalzire, sis-
temul pasiv contribuind la reducerea
consumului de combustibi l necesar in-
calzirii cladirii.
in perioadele de introducere a aerului
proaspat, se intrerupe alimentarea cu
caldura de ta sistemul clasic.
De asemenea, in perioadele in care
in spatiul de locuit se introduce aer
cald datorat sistemelor pasive, cu tem-
peratura superioara celei a aerului
interior, elementele de control si regla-
re reduc fluxul termic al sursei clasice
de incat zire.
Capitolul 4: Sisteme de i ncalzire
4.9.2.1.5 Determinarea performantelor
sistemelor pasi ve
de i nciil zi re solarii
Cladirile dotate cu sisteme pasive
de incalzire solara fac parte din cate-
goria constructiil or cu caracteristici
conservative din punct de vedere e-
nergeti c.
Acestea sunt caracteri zate de consu-
muri energetice reduse pentru incatzi -
rea spatiului locuit, fata de constructii
simit are in vari anta conven\ionala.
in general, cladiril e cu caracteristici
energeti ce conservative se di sting de
cele conven\ionale prin urmatoarele
elemente:
- protec\i e termi ca superioara;
- control imbunata\it al ventilarii spa-
\iului incalzit;
- functionarea automatizata a sursei
de caldura si contorizarea consumului
de caldura;
- uti lizarea rational3 si eficienta a
exergiei mediului inconjurator.
Cladiri le dotate cu sisteme pasive de
incalzire solara au in componen\a lor
elemente specializate de captare si
conversie a radia\iei solare in caldura,
acestea contribuind la reducerea con-
sumului de caldura pentru incal zire pro-
priu cladirilor.
in func\ie de solu\ia constructiva, ele-
mentele de captare a radia\i ei solare
reprezinta fie bariere termice, fie surse
de flux termic care se adauga celui
cedat de sursa clasica in scopul reali za-
rii condi\iilor de contort termic impus.
Fig. 4.9.4. Zonarea energet ica a Romiiniei .
Cele doua functiuni menti onate sunt
puse in valoare atat de soluti a con-
structi va cat si de conditiite cl imatice
exteri oare proprii zonei geografice in
care se ampl aseaza cladirea. Rezulta
ca dotarea unor cladiri cu sisteme pa-
sive de captare a radia\i ei solare con-
duce la reducerea consumului de cal-
dura pentru incalzire i n raport cu o
cladire conservativa si milara.
Performanta energeti ca a sistemelor
pasive de incalzire solara este definita
de urmatoarele marimi:
- eficienta energetica care reflecta
reducerea pierderi lor exergeti ce anuale
ale unei cladiri dotate cu sisteme pasi-
ve de incalzire solara in raport cu o
cladire similara (cu aceeasi conformare
si rezistenta termi ca a elementelor de
inchidere perimetrala), dar lipsita de
dotari solare;
- indicele specific de economie de
combustibi l care reprezinta economia
de combustibil pentru incalzire raporta-
ta la suprafa\a de captare a radi a\iei
solare.
Determinarea marimilor men\ionate
permite proiectantului sa decida daca
adoptarea solu\iei de casa solara se
justifica din punct de vedere econo-
mic. Criteriul de decizie ii constituie
durata de amortizare a investi\iei su-
plimentare datorata sistemelor pasive
de incalzire.
Algoritmul de calcul este eel din
lucrarea ,,Ghid pentru calcu/ul consu-
mului de caldura al cladirilor dotate cu
::<. j ZONA 0
I I ZONAi
! , ZONA II
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
sisteme pasive de inca/zire so/ara", medie a elementelor de construc\ ii pe-
elaborata de catre INCERC-Bucure?ti. rimetrale [m
2
K/W] (conform normativu-
lui in vigoare C 107);
4.9.2. 1.5. 1 Potentialul energiei so/are - na - numarul mediu de schimburi de
Este remarcat prin intermediul zonarii
1
aer cu exteriorul care asigura conditiile
energetice a teritoriului Romaniei (fig, ; de confort fi ziologic [s
1
];
4.9.4). Datorita influentei radiatiei - p - densitatea aerului la temperatu-
solare asupra elementelor de construe- ra interioara [kg/ m
3
] ;
tii rezulta o reducere a numarului de - Cp - caldura specifica a aerului la
grade-zile de calcul. S-a \inut aici sea- presiune constanta [J/kgK].
ma de factorul de conversie geometri - 2) - In func\ie de solu\ia de proiect
ca datorat, pe de 0 parte, unghiului de se propun cateva valori, tehnic posibi-
inal\ime a Soarelui deasupra planului le, pentru suprafa\a de captare a radia-
orizontal $i, pe de alta, parte intervalu- \iei solare Aps (care verifica dubla ine-
lui azimutal de amplasare a elemente- galitate din 4.9.1) $i se determina va-
lor de captare a radiati ei solare. lorile corespunzatoare ale coeficientului
Pe teritoriul Romaniei se eviden\iaza adimensional x cu rel a\ia:
I. lnstalati i de incalzire
5) - Se determina pierderea exergeti -
ca a casei solare cu Os:
0s = 86,4

(1 - Eu) V M2 [kJ/an] (4.9.4)
unde Ni 2 este numarul anual de grade-
zi le de calcul corespunzator tempera-
turii interioare medii a casei solare,
determinat conform ,,Ghid pentru de-
terminarea necesarului de caldura de
ca/cul $i al necesarului de ca!dura al
constructiilor" - Partea a II -a - Numarul
anual de goade-zile.
6) - Se determina indicele specific de
economie de combustibil ,,i" cu rela\ia:
i = 4.78-10-
5
. E, Os [kgcc] (4.9.5)
(1 - E,)f\,s m2an
7) - Se determina economia anuala trei zone de eficien\a energetica, sen-
sibil diferen\iate. in interiorul carora
dispersia indicelui de reducere a nu-
marului de grade-zile de calcul este
nesemnificativa.

' V Gv
NS
(4.9.2) ' de combustibil conventional realizata
de casa solara fa\a de casa similara
lipsita de dotari solare cu rela\ia: 3) - Din diagramele din figurile 4.9.5
sau 4.9.6, corespunzatoare sistemului
pasiv ales, se determina in func\ie de
valorile x rezultate, valori le eficien\ei
energetice teoretice Es, utilizandu-se
curba de calcul ,,C".
Astfel zona 0, care coincide practic
cu litoralul Marii Negre, beneficiaza atat
de un numar redus de grade-zile de cal-
cul cat ?i de o intensitate semnificativa
a radia\iei solare, astfel incat indicele de
reducere a consumului de caldura pen-
tru incalzire are valoare maxima.
Cea de a doua zona, notata pe harta
ca zona I, beneficiaza, spre deosebire
de zona 0, de durate mult mai mari ale
perioadei de incalzire, capetele acesto-
ra cuprinzand tunil e de primavara ?i
toamna caracterizate de intensita\i sem-
nificative ale radia\iei solare. Aceasta
zona cuprinde. practic, regi unile subcar-
patice precum ?i zonele montane.
Zona n reprezinta zona de ?es, ca-
racterizata de performan\e energetice
care nu difera sever de cele ale zonei
I, dar care se situeaza cu circa 20 %
sub cele caracteristice acesteia.
Zonarea energetica prezentata in
figura 4.9.4 nu se refera la valorile in-
dicelui specific de economie de com-
bustibil, ci la gradul de acoperire ener -
getica pe care-I pot asigura sistemele
pasive de incalzire solara.
4.9.2. 1.5.2 Elemente de ca/cul
Succesi unea calculelor necesare de-
terminarii economiei anuale de com-
bustibil este:
1) - Pe baza solutiei tehnice de proiect ;
se determina fluxul termic speci fic volu- ,
mic disipat catre exterior, al cladirii ne-
solare similara cu cladirea

G
v Ai- -_, -
= - R + na p Gp [W/m3-K] (4.9.1)
NS V p
in care:
- V este volumul spa\i ului incalzit
[m3]:
- Ar - suprafa\a anvelopei cladirii
inclusiv pardoseala peste subsol sau
sol [ 112
2
];
- RP - rezistenta termica speci fi ca
In figura 4.9.5 curba ,,C" este carac-
teri stica unei suprafe\e absorbante ne-
umbrite, acoperita cu vopsea negru
mat ?i a unei suprafete vitrate formate
din doua foi transparente a caror trans-
mi sivitate este afectata de depuneri le
normale de praf sau alte impurita\i .
In figura 4.9.6 curba ,,C" este carac-
teristica unei suprafete absorbante ne-
umbrite acoperita cu vopsea negru mat
?i a unei suprafe\e vitrate formata din-
tr-o foaie de geam a carei transmi sivi -
tate este afectata de depunerile nor-
male de praf sau alte impurita\i.
Pentru alte culori decal cea neagra
din acelea?i diagrame, se pot determi -
na efi cien\ele energetice teoreti ce co-
respunzatoare.
4) - Se determina eficien\a energeti-
ca a sistemului Eu, cu rela\ia:
Eu = U Es
in care:
(4.9.3)
u = 1 pentru sistemul INCERC;
u = 0,85 pentru sistemul SPATIU
SOLAR
0,32 Es[-]
0,28
0,24
0,20
0,16
0,12
0,08
-
0,04
-
h
/
./"/--_


/
---
s;,
1 J. J
Jl-1

-1 t-


:::---
!
--- '
0,0 x 1-1
I
J.eG
"""' - ---1
I
l
i-1
0,0 0, 1 0,3 0,5 0.7 0,9 1, 1
Fig. 4.9.5. EficienJa energetica
a sistemul ui INCERC in functie
de culoarea supraf eJei absorbante:
C - negru mat; 1 - albastru, verde;
2 - maro; 3 - gri , ro5u; 4 - bej mat.
C = i Aps [kgcc/an] (4.9.6)
Se poate considera ca, in cazul siste-
' mului pasiv tip INCERC, sunt accepta-
bile valori ale indicelui specific de eco-
nomie de combustibil valori cuprinse
intre 14 $i 18 kgcc/m2an, iar in cazul
sistemului tip SPATIU SOLAR valori cu-
prinse in intervalul 11 ... 16 kgcc/m
2
an.
4.9.2.2 Sisteme active
de incalzire solara
Sistemele active de incalzire solara
implica existen\a unor sisteme mecani -
ce de circulare a unui agent termic
purtator de caldura intre zona de cap-
tare $i transformare a energiei solare in
caldura $i zona de utilizare a acesteia.
Oat fiind caracterul aleatoriu al ener-
giei solare este necesar ca aceste sis-
teme sa fie prevazute cu sursa auxilia-
ra, cu reglare automata, in func\ie de
cerin\ele consumatorului.
Aceste sisteme au o structura destul de
diversa, neconven\ionala, in func\ie de:
- agentul termic utilizat: aerul sau
apa;
- sursa auxiliara: clasica, pompa de
caldura, caldura reziduala sau apa
geotermala;
- tipul de stocare a caldurii:
032
Es l-1
0,28
0,24
0,20
0,16
0, 12
0,08
0,04
l
:
./e:::::


.1: ...1
I I
I I J,-
Y'
/
1.,.
-::J. ....- ::::

:::---
--
...-- -
o.o x ll
'"""

1--
--
..'I
' .
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
Fig. 4.9.6. Eficien\a energetica
a sistemului SPATIU SOLAR in funcJie
de culoarea suprafefei absorbante:
C - negru mat; 1 - albastru, verde;
2 maro; 3 - gri , ro5u; 4 - bej mat.
1. lnstalatii de lncalzire
sensibi l sau lent;
scurta, rnedie sau lunga durata;
- sistemul de livrar e a caldurii in spa-
tiul incalzit.
Cercetaril e efectuate in Romani a, in
acest domeniu, au impli cat si reali zarea
unor obiective concrete cum ar fi :
- casa solara de la Neptun reali zata
de catre ICPET (captatoare solare pla-
ne, c u golire in orele cu temperaturi ex-
teri oare negative);
- casa solara CS-2 - Campina fi gura
4.9.7 (captatoare solare plane, cu agent
termi c apa si antigel) si casa solara
CS- 3 (fig.4.9.8) din Bucuresti (captatoa-
re solare plane dublu servi ci: pentru in-
calzirea casei utilizeaza aer cald, iar
pentru producerea apei calde de con-
sum utilizeaza agent termic apa), reali -
zate de catre INCERC.
Casa solara CS2 (P+ 1E) - Campina,
reali zata in 1978, este compusa din 2
apartamente de 4 camere, fi ecare din
apartamente cu suprafata de 65 m
2
.
Suprafa\a de captare Sp, de 70 m2
este reali zata din captatoare plane, cu
absorbti e, amplasate pe fatada sud,
inclinata la 70 fa\a de orizontala. In
circuitul captatoarelor se afla schimba-
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
toarele de caldura cu placi ,, TRAP"
produse de Tehnofrig Cluj-Napoca,
amplasate la subsolul cladirii. Prin cir -
cuitul captatoarelor solare circul a o so-
lu\ie antigel. Corpuril e de incalzire din
incaperil e primului apartament sun! ali -
mentat e de agentul secundar pe circu-
itul carui a sunt intercalate doua rezer-
voare de acumulare cu volumul total
de 10 m
3
. Circuitul primar alimenteaza
si un al doi lea circuit secundar pe cir-
Fig. 4.9.7. Casa solarii CS2 Ciimpina:
Sp - suprafatii de captare; SCH - schim-
bator de caldura; Vac - rezervor de
acumul are, Slaux - sistem de incalzire
auxiliar; SI - sistem de incalzire,
Gp - pompa de circula\i e agent termi c
primar; Gs - pompa de circula\i e agent
termi c secundar; Ginc - pompa de
circulati e agent termic incalzire_
cuitul carui a se afla un boil er ori zontal
cu volumul de 1 500 I pentru furni zare
de apa calda de consum_ Sursa auxili -
ara pentru al doi lea apartament este
constituita de rezistente electri ce care
supliment eaza incalzirea aerului cald
preparat cu ventil oconvectoare.
Cu toate ca performan\a energetica a
sistemelor acti ve este superi oara celei
caracteristice sistemelor pasive, cos-
turil e ridicate ale instala\i ei limiteaza, i n
prezent, aplicarea sistemelor acti ve de
incalzire solara la construc tiile de tipul
hoteluril or.
Fig. 4.9.8. Casa solarii CS3 -
INCERC
Sp - suprafata de captare; V - ventilator;
1
USR - uni ta\i de stocaj termi c i n roci;
Pl - pere\i interi ori cu goluri ; PE - pere\i
exteri ori cu goluri_
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
4.1 o. lnstalajii de lncalzire cg
utilizeaza caldura recuperata
4.10.1. Clasificarea sistemelor
de recuperare a caldurii
Un sistem de recuperare a unei sur-
se energetice se compune din:
mic obtinut prin recuperare, caz in care
transferul termic se face prin interme-
diul schimbatoarelor de caldura, denu-
mite ,, recuperatoare";
- la care temperatura sursei este mai
mica decat temperatura agentului ter-
mic obtinut prin recuperare, caz in care
transferul termi c se realizeaza cu pom-
pe de caldura.
Dupa criteriul 3, sistemele de recu-
perare cele mai intalnite sunt de tipul :
- gaze de ardere - apa si gaze de
ardere - aer;
- aer - aer si aer - apa;
- apa - apa.
I. lnstala!ii de lncalzire
redus de metal, debite de caldura mari);
- racirea cu un ecart de temperatura
cat mai ridicat al gazelor de ardere,
prin proiectarea corespunzatoare a re-
cuperatorului;
- stabi lirea unor parametri de exploa-
tare a recuperatorului care sa asigure o
durata de viata normala a acestuia
(evitarea pericolului de corosiune dato-
rata condensarii vaporilor din gazele de
ardere);
- neadoptarea de surse auxil iare
(centrala termica de varf), valorificarea
resursei putand acoperi integral sarci-
na termi ca a consumatorului la para-
metrii uzuali ai agentului termi c
sursa termica - locul unde se afla
inmagazinata, se produce natural sau
poate fi obtinuta printr-un proces teh-
nologic, o forma de energie sau un
purtator de energie (ex: gazele fierbinti
provenite de la procesele de ardere a
combustibililor, aerul cald evacuat din
instalatiil e de ventilare, apele tehnolo-
gice provenite de la racirea utilajelor,
sol ul si apa incalzite de catre Soare
etc.);
Consumatorii de caldura care utili -
zeaza caldura recuperata sunt instala-
tiile de:
I (95/75 C, 115/75 C, 150/70 C);
- incalzire a cladirilor (cu corpuri de
incalzire sau cu aer cald);
- incalzire tehnologi ca;
- prevederea mai multor unitati de
recuperare, in paralel , pentru preluarea
variatiilor sarcinii termice de incalzire a
consumatorului;
recuperatorul de ca/dura - elemen-
tul principal al instalatiei cu rol de a
capta si folosi rational energia secun-
dara;
consumatorul de caldura - punctul
final al instalatiei in care caldura recu-
perata este utilizata pentru acoperirea
nevoi lor energetice.
- preparare a apei calde de consum.
4.10.2. Recuperarea caldurii
din gazele de ardere
- prevederea mai multor unitati de
recuperare, in serie, pentru a recupera
t cat mai mult din potentialul termic al
gazelor.
Sistemele de recuperare a caldurii se
clasifica dupa urmatoarele criterii :
1. modul de repartizare a caldurii re-
cuperate intre sursa si util izatori;
2. nivelurile relative de temperatura
ale sursei si ale utilizatorului;
3. natura agentilor termici, de o parte,
si, de alta, a recuperatorului de cal -
dura.
Dupa criteriul 1, sistemele se cla-
sifica astfel (fig. 4. 10.1):
- cu recuperare interna, unde caldura
recuperata este folosita in procesul
tehnologic originar (recirculare), ca, de
exemplu,incalzirea aerului de ardere la
cuptoare;
- cu recuperare externa, unde caldu-
ra recuperata este folosita in afara pro-
cesului, ca de exemplu incalzirea inca-
per il or cu caldura recuperata de la
cuptoare;
- mixte, combinate.
Dupa criteriul 3, sistemele de recu-
perare se impart astfel (fig. 4.10.2):
- la care temperatura sursei este mai
mare decal temperatura agentului ter-
, s
Ei
.--.-+- - - - - -
Er
a
4. 10.2. 1 Recomandari privind
recuperarea ca/durii din gazele
de ardere
Pentru utilizarea cat mai efi cienta a
caldurii recuperate din gazele de arde-
re se impune:
- cunoa5terea parametrilor de ex-
ploatare a resursei (temperatura si
compozitia gazelor de ardere, debi tul
disponibil, regimul de furni zare) in
scopul utili zarii echipamentului eel mai
indi cat pentru recuperarea caldurii ;
- amplasarea recuperat oarelor de
caldura in imediata apropiere a utilaje-
lor care produc gazele de ardere in
scopul folosirii resursei la nivelul ma-
xim de temperatura (montare in co5ul
de furn, montare pe un canal de by-
pass pe traseul gazelor de ardere);
- alegerea tipului de recuperator reco-
mandat in situatia data tinand cont de
avantajele specifice ale recuperatoarelor 1
acvatubul are (stabilitate in funqionare,
solu\ie constructiva compacta,
intretinere si cura\are u5oara a
suprafe\elor de pe partea de gaze) si ale
recuperatoarelor ignitubulare (consum
Ee
/ s

1
//, Er
b
Fig. 4.10.1. Tipuri de recuperare a caldurii in funcfie de modul de
repartizare a caldurii intre sursa ?i utilizator:
a - recuperare interna; b - recuperare externa:
S - sursa; R - recuperatorul ; C - consumatorul extern; E; - energi a intrata;
Ee - energia iesita; E, - energia recuperata.
4. 10.2.2 Caracteristicile sursei
de ca/dura
Sursa de caldura este consti tuita de:
- gazele evacuate din procese tehno-
logice, in principal, de la cuptoare;
- gazele evacuate de la cazanele de
incalzire.
Caracteristici le gazelor evacuate de
la cuptoare, care prezinta interes pen-
tru procesul de recuperare a caldurii
sunt: temperatura, debitul, compozitia
si regimul de furnizare.
Domeniile uzuale de variatie ale
acestor parametri sunt:
- temperatura: 200 .. . 600 C;
. debitul: 1 000 ... 20 000
. compozi\ia: gaze cu sau tara sulf;
gaze cu sau fara funingine sau cenu5a
zburatoare; gaze cu sau tara praf;
. regimul de furnizare: continuu sau
inlermitenl.
R R
ts
tc
0
0
b a
Fig. 4.10.2. Tipuri de recuperare
a caldurii in functie de nivelurile de
temperatura ale sursei ?i
consumatorului:
a - recuperare cu schimbatoare de
caldura (ts > le); b - recuperare cu
pompe de caldura {Is < le};
Is - temperatura sursei; le - tempera-
lura agentului termic ob(inul prin re-
cuperare, la consumator; Er - energie
recuperata; R - recuperator.
I. lnstalatii de lncalzire
4. 10.2.3 Recuperatoare de ca/dura
R cuperatoarele de caldura din g<1-
. zele de ardere sunt echipamente si in-
stalatii compl exe. execu\ia lor fiind di-
feren\i ata i n func\i e de caracteri sti cil e
gazelor de ardere.
Astfel,
- recuperarea de caldura din gazele
de ardere evacuate de la cazanele de
incalzire se realizeaza cu cazane cu
condensati e (capitolul 6 2. 7);
- recuperarea de caldura din gazele
de ardere evacuate de la cuptoare se
reali zeaza, in general, cu instala\ii com-
plexe. denumi te generi c cazane recu-
peratoare.
4.10.2.4 Cazane recuperatoare pentru
producere de apa calda sau fierbinte
Cazanele recuperatoare au. i n gene-
ral, solu\iil e construct ive ale cazanelor
cu combustibili clasici. avand deosebi -
rea ca. atunci cand gazele de ardere
nu au o temperatura foart e ridi cata
(sub 800 C) , nu se mai utilizeaza in-
ci nta de radia\ie (focarul din solutia
clasica), intregul cazan fiind format din
drumuri convecti ve.
Oupa drumul parcurs de cele doua
fluide de lucru: apa care se incalzeste
si gazele de ardere care cedeaza cal-
dura, cazanele pot fi ignitubulare sau
acvatubul are.
Cazanele recuperatoare ignitubulare
sun! alcatuite dintr-un fascicul de \evi
netede prin care circul a gazele de arde-
re. Tevile sunt prinse la capete in placi
tubul are. prin mandrinare sau sudura.
Cazanele se executa cu unul sau mai
multe drumuri de gaze, in functie de
ecart ul de temperatura di sponibil pe
partea gazelor de ardere.
Un cazan recuperator ignitubular cu
doua drumuri pentru gazele de ardere
si sicane pe circuitul apei este prezen-
tat in figura 4. 10.3.
Aceste recuperatoare au volum mare
de apa, cu posibilitati rnari de acumu-
lare a calduri i si varia\ii mi ci ale tempe-
raturii apei la fluctua\iil e de debite si
temperaturi ale gazelor de ardere. Mo-
dul de racordare a acestor recupera-
toare de caldura pe traseul gazelor de
ardere este prezentat in Figura 4. 10.4.
Cazanele recuperatoare acvatubul are
sunt executate cu serpentine simpl e.
duble sau sub forma de panouri con-
vecti ve in U, S, M, asezate in lini e sau
decalat intr-un canal din zidari e sau din
tabl a (fig. 4. 10.5); prin tevi circula apa,
iar in ex terior gazele de ardere.
Di stribuitorul la intrare si colectorul la
ie$ire, plasate intotdeauna in afara ca-
nalului de gaze, asigura prinderea ser-
pentinelor .
C3zanele recuperatoare romanesti
(VULCAN Bucuresti, IUC Pl oiesti , CUG
Cluj Napoca etc.) sunt concepute pen-
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
tru recuperarea calduri i sensibile si
sun! realizate din oteluri obi snuite.
Pentru preintampinarea peri colului
de corosiune se impune ca temperatu-
ra gazelor. la iesirea din cazanul recu-
perator, sa se situeze deasupra
a b
Fig. 4.10.3. Cazan recuperator pentru apa calda:
a - sectiune transversala; b - sec/iune longitudinala;
1 - intrare gaze de ardere; 2 - evacuare gaze de ardere; 3 - intrare apa;
4 - iesire apa calda; 5 - corpul recuperatorului; 6 - pere\i transversali (sicane);
7 - izolatie termi ca.
5
~ 1 1 1
5
'_/
2
ttt 5
~ I
2 r 1 Jttt
~ ~
i 1 t t ~
~
3
4
4-
4
- '
a b c
Fig. 4.10.4. Racordarea cazanelor recuperatoare ignitubulare pe traseul
gazelor de ardere:
3
2
a - cazan cu un drum de gaze, montare verticala; b - cazan cu un drum de
gaze, montare orizonta/a; c. - cazan cu doua drumuri de gaze, montare
orizontala;
1 - cazan recuperator; 2 - cos de furn sau canal de gaze de ardere; 3 - clapeta;
4 - intrare gaze de ardere; 5 - iesire gaze de ardere, dupa recuperator; 6 - in-
trare apa; 7 - iesire apa.
7
a
7
b
6 ~
4 1 8
\y ttt (__
\
{
2
!\ I
3
t t t
3
7
c
Fig. 4.10.5. Cazane recuperatoare acvatubulare:
t t
7
d
2
a - cazan cu serpentine cu /evi paralele b - cazan cu serpentine cu tevi
convergente; c - cazan cu serpentine duble; d - cazan cu panouri convective;
1 - corpul recuperatorului ; 2 - serpentina cu apa; 3 - distribui tor; 4 - colector
5 - lntrare apa; 6 - iesire apa; 7 - intrare gaze de ardere; 8 - iesire gaze d
ardere.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire I. lnstala!ii de incalzire
temperaturii punctului de roua al vapo-
rilor de apa (60 .. .70 C), pentru gazele
provenite din arderea combustibilului
gazos, deasupra temperaturii punc-
tului de roua acid (1 20 ... 150 C), pentru
gazele provenite din arderea combusti-
bilului lichid cu con\inut de sulf de ,
peste 2 %.
Caracteristici le tehnice ale unor
cazane acvatubulare pentru
agent termic apa calda 95n5 C sunt ,
prezentate in tabelul 4. 10. 1, iar carac-
teristicile tehnice ale cazanelor ignitu-
bulare sunt date in tabelul 4. 10.2.
Domeniile economice de util izare a
recuperatoarelor de caldura de capaci - '
tate mica sunt indicate in figura 4. 10.6,
pentru cazanele acvatubulare in figu-
ra 4. 10.7, pentru cazanele ignitubulare. 1
Pentru cazul gazelor de ardere pro-
venite din combustibil lichid, valorile
debitelor de caldura recuperata sunt
cu 10 .. . 15 % mai mici decat valorile
din diagrame, datorita necesita\i i adop-
tarii unei temperaturi mai ridicate a ga-
zelor la din recuperator, ca ma-
sura de protec\ie la corosiune.
4.10.2.5 Cazane recuperatoare
pentru producere de abur
Din punct de vedere constructiv, ca-
zanele recuperatoare pot fi acvatubulare
0
[kWJ
30 0
260
240
26 0
220
200
22 0
180
160
18 0
140
14 0
120
100
0 80
60
6 0
40
2 0
20
Jkcal/h]
x 10
3
t
I :=6( 0 1
t =6JO c
,0
-/
-
,_



,<>,,

-
\ \,,
\ ;!!---
\..'.g
0
!
=6(
0 or:;
.
.
.
.
.
.. ,
'\
..
I'. /
k\v
,
!-"-::.
:\
:s>_
.,\\

\
... !\<I'
?>-
---'\
-
>-
'LL iU 1--
I
.
. .
.
.
.
.
. .,,
o
;;
.
IS'

,'6'
.
-
" ';p
I\
..
'
.. -
I'('
.
......
\ I -=2
iO <C
..
'
- -
-11
00 "C

2 3x10
3
Fig. 4.10.6. Domeniul economic de utilizare a cazanelor recuperatoare
acvatubulare de capacitate mica:
cazan recuperator Crac 2,5
cazan recuperator Crac 15
cazan recuperator Crac 5
h]
0
9
- debitul gazelor de ardere; Q - debitul de caldura recuperata; t
9
; - tempera
tura gazelor de ardere la intrarea in recuperator; W
9
- viteza gazetor de arder
in recuperator.
Tabelul 4.10.1 . Caracteristicile tehnice ale unor cazane recuperatoare acvatubulare pentru agent terrnic apa calda 95 75 C
Nr.
Cazanul rccupcrator Caractcristici
Producator
crt.
Schema Tipul Constructive Funqionalc
0 l 2 3 4 5

- 16 \cvi pc r5.nd
- 26 r5.nduri de \cvi
1
- dimensiuni \eava:
Dg = 1000 .. .4000 mVh
VULCAN

<l> 20 x 3 mm
l
I
CRac 2.5 - dimensiuni gaharit : l g; = 200 ... 600 C
) L = 580 11\111 Q = 60 ... 170 kW
CUG
-
I = 580 111Jll
(pt. t gi = 300 CJ
Cluj -Napoca
I t I

H = I 400 nun
- masa: l 180 kg
-
I
- 18 \evi pe rand
- 20 rii nduri de \cvi
Dg = 2000 .. . 7000 m,;/h
I - intrare gaLe
- dimensiuni \eavft: VULCAN
2 - gaz.t;
<fl 25 x 3 111111
2
3 - i ntrarc: apa
CRac 5 - dimcnsiuni gaharit : tgi = 200 ... 600 C
4 - apa
L = I 100 111111 Q = 80 ... 300 kW
CUG
I = 870 mm
H = J 650 nun
(pt. lg; = 300 C)
Cluj -Napoca
- masa: 2 400 kg
t
!
I
- 10 \e,i pe rfl n<l
- J..-;,,.::....i
I
- 26 randuri de \t:\' i
c-1
i
- dimcnsiuni \ea,a:
Dg = 1000 .. . 5000
I
CUG
: , _-_- _-_-_-_ii
<I> 38 x 3 mm
I
Cluj -Napoca
3
I: ffi i
CRac 15 - dimensiuni gabarit: lg; = 200 ... 600 C
I
! : : : : ; i
I
L = I 073 111111 Q =-50 ... 150 kW
I
!UC
! I 1
I
I = 916 mm
(pt t2i = 300 C)
\

\_1._,1 _1. _ _ ,
I
!-! = 2 200 mm
I -
' I
I I
i - rnasa: 824 kg
I
I. lnstalatii de lncalzire
sau ignitubulare.
Producerea de abur supraincalzit im-
plica trecerea apei prin tevi, asiguran-
du-se incalzirea $i vapori zarea apei,
precum $i supraincalzirea vaporilor sa-
turati. Pentru incalzirea apei se fol ose$-
te schimbat orul de caldura numit ,,eco-
nomizor ", cu serpentine din otel am-
pl asate in zona temperaturilor inalte.
in fi gura 4. 10. 8 se prezinta schema
unui cazan recuperator acvatubular cu
tamburi transversali . Solutia tehni ca
adoptata pentru vapori zator este ase-
manatoare cu cea a cazanului de abur
tip CR (Vulcan) utili zat pentru debite
mari de gaze de ardere, obtinandu-se
viteze economi ce.
Pentru diverse interven\ii, repara\i i,
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
precum si pentru posibilitatea curatari i
tevil or de depuneri s-a prevazut un ca-
nal de furn in ,,by-pass" avand un siber
care in poziti a ,, inchis" obliga gazele de
ardere sa strabata cazanul recuperator ,
iar in pozitia ,, deschis" scoate cazanul
din functiune, gazele de ardere fiind
evacuate spre CO$.
Cazanele recuperatoare ignitubul are
pentru producerea aburului au suprafa-
ta de schimb de caldura formata dintr-
un fascicul de tevi netede amplasate
intr-un tambur care la partea superi oa-
ra are un spatiu pentru separarea abu-
rului . Sun! cazane cu volum mare de
apa, inerti e termi ca ridi cata, posibilita\i
de curatare a \evilor, montare U$Oara la
benefi ciar. Au insa un consum mare de
metal, indeosebi datorita tamburului , si
un consum mare de energie la exhaus-
tor pentru reali zarea vitezelor economi -
ce de ci rcula\i e a gazelor de ardere.
4.10.2.6 Parametrii func/ionali
ai cazanelor recuperatoare
Principalii parametri func\i onali ai
unui cazan recuperator sunt:
Q - debitul de caldura recuperata [W] ;
0
9
- debitul gazel or de ardere
Ga - debitul de apa [kg/ h];
t
9
;, t
9
e - temperatura gazelor de ardere
la intrarea in recuperator, respecti v la
ie$ire [
0
C] ;
W
9
- viteza gazelor de ardere in recu-
perator [m/s];
Tabelul 4.10.2. Caracteristicile tehnice ale unor cazane recuperatoare ignitubulare romane?ti pentru agent termic apii" calda 95 - 75 C
Nr_
Cazanul recuperator Caracteristici
Producator
crt.
Schema Tipul Constructive Functionale
0 1 2 3 4 5
I
]_r::
r
I
I

- 54 tevi <I> 57 x 4 mm
Dg = 400 ... 1 600 miVh
Vulcan
J 4
I
- dimensiuni gabarit:
I CRac L = 2 000 mm

I
5 - 8 I = l 800 mm
lgi = 200 ... 600 C
I
'
::i2-
H = 4 400 nun
Q=20 ... 100 kW CUG
Lf=l
__/ I'- - masa: 4 992 kg
(pl. lgi = 300 C)
Cluj -Napoca
I Lx l
Lx l
I
jl
- 100 \evi <l> 51 x 3 mm
Dg = l 000 ... 3 000
Vulcan
-
I= - dimensiuni gabarit:
\,
\J
CRac L = 5 000 mm

2
lg; = 200 .. . 600 C
I
/
14 - 21 l = l 600 nun
P-t ) Ill
H = 2 100 mm
Q = 90 ... 160 kW CUG
11
- masa: 6 240 kg
(pl. tgi = 300 C)
Cluj -Napoca

)4
,.......
4r:: t
- 283 \evi <l> 51 x 3 rrun
Dg = l 500 ... 7 500 miVh
Vulcan
- dimensiuni gabarit:
I
!1 CRac L = 2 200 nrn1

3
I,
21 - 45
I= 2 200 mm
lg; = 200 ... 600 C
_Lr::
H = 4 500 mm
Q = 120 ... 580 kW CUG
__/ I '- - masa: 9 125 kg
(pl. tgi = 300 C)
Cluj -Napoca
I L x I
'
,.......

I '1"'. - 506 \evi <l> 51 x 3 mm
1
0 ,=3 000 .. 14 000 m!/h
I
I i 11
I
i 3 i"
I
- dimensiuni gabari t:
I
1- r:: I CRac L = 2000 mm
t .. ; = 200 ... 600 C
!UC
4 rLi=J
J I ' -
,2
I

80 - 11 0 I = I 850 mm
IQ= 230 .. . 900 kW

L x I i
I
H = 7 600 mm
- masa: I 5500 kg
(pl. lg; = 300 C)
I - intrarc gaze
2 - iq ire gaze
3 - intr:irc apa
4 - apii
0
[kW]
600
500
400
300
200
139
100

x10
400
300
200
100
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
[kcal/h]
I
I/
,'
v
vu
IL I
I
I_
I I
I
'
I

('),_
!
I?' \-. 1vv - :::i 111/D
I,'
I
I

11

[V SI
\ f'\
t -1=6
Of
l\ i----
J
V1

S\ -
....
r-

' n
1/1 v
> I
'" ... m '
-,
-

---
- 2 0 c
\..
-
W - r /s
'N b l
h/ ,,,
'
I\
\
_.
r-
-

---
--
- L---.

1''. JU L
.
.
2 3 4 5 6x10
3

/h ]
Fig. 4.10-7. Domeniul economic de ulilizare
a cazanelor recuperatoare ignilubulare de capacitate mica:
-- cazan recuperator Crac 5 - 8
- - - - - cazan recuperator Crac 14 - 21
----- cazan recuperator Crac 21 - 45
0
9
- debitul gazelor de ardere; 0 - debitul de caldura recuperata; 1
9
, - temperatura
gazelor de ardere la intrarea in recuperator; W
9
- viteza gazelor de ardere in recuperator_
L'lpg
__
r
" >--" I\ { ?'JO '..
I J I -------

\
, ,-'-,i,>- 1----'-'t---t--+----l---l-f--'-<R<! . - +--+----4
11


j t i"C] G.fkglh]
ge
Fig_ 4.10.9. Caracteristicile funcfionale
al e cazanwui recuperator acvatubular Crac 5:
0 - debitul de caldura recuperata; 0
9
- debi tul gazelor de ardere; Ga - debitul de apa;
19, - temperatura gazelor de ardere la intrarea in recuperator; lge - temperatura gazelor
de ardere la iesirea din recuperator : - pierderea de sarcina in recuperator pe
circu1tul gazelor de ardere; :-Op.1 - pi erderea de sarcina in recuperator pe c ircuitul apei;
W
9
- vi teza gazelor de ardere in rec: uperator.
I. lnstalatii de incalzire
la;, tae - temperatura apei la intrarea in
recuperator, respectiv, la ie$ire [C];
t. p
9
- pierderea de sarcina pe circuitul
, gazelor de ardere [Pa];
t.pa - pierderea de sarci na pe circuitul
apei [Pa].
intre ace$1i parametri exista o
stransa interdependenta in functionare,
punandu-se in evidenta, pentru un
anumit tip de recuperator, urmatoarele
I functii :
I Q = f(tg;, Wg);
tge = f (t
9
;, W
9
);
0
9
= f(t
9
;, W
9
);
l'>pg = f(tg;, Wg);
l'>pa = f (Ga).
I Prin transpunerea grafica a acestor
1
funqii in cadrul unor nomograme se
poate defini domeniul de functi onare a
recuperatorului .
Caracteristi cile functionale ale unui
cazan recuperator acvatubular pentru
apa calda 95/75 C, tip CRac 5, sunt
prezentate in figura 4. 10.9, eviden\iin-
du-se domeniile de variatie a parame-
trilor.
in mod similar, in figura 4. 10. 10 sunt
prezentate caracteri sticile unui cazan
recuperator ignitubular, de tip CRac
14-2 1.
4. 10.2.7 Alegerea unui cazan
recuperator $i stabilirea regimului
de funcJionare
Pentru alegerea tipului $i marimii
unui cazan recuperator se au in vedere
atat parametrii sursei $i caracteristici le
sarcinii termice a consumatorului cat $i
' posibilitatile de a benefici a la maximum
de avantajele folosirii tipului constructiv
de cazan (acvatubul ar sau ignitubular),
in cazul respectiv.
Datele necesare pentru alegerea unui
cazan recuperator sunt:
- debitul gazelor de ardere 0
9
;
- temperatura gazelor de ardere la
intrare in recuperator 1
9
;;
- provenien\a gazelor de ardere: din
Fig. 4.10.8. Cazan recuperator
acvatubular pentru abur supraincalzit:
1 - corpul cazanului; 2 - tambur superi or;
3 - tambur inferi or; 4 - vaporizator;
5 - economi zor; 6 - supraincalzitor;
7 - intrare gaze de ardere; 8 - exhaustor;
9 - intrare apa; 10 - iesire apa; 11 - siber _
I. de lncalzire
combustibil gazos sau lichi d;
- agentul termic produs: apa calda,
apa fi erbinte sau abur:
- sarcina termica a consumatorului
Q;.
Exemplul de calcul 1
Se considera o instalati e tehnologica
din care se obtine un debit al gazelor
de ardere Og = 1 900 la o tempe-
ratura lg, = 400 C, rezultat din arderea
unui combustibil gazos.
Se cere alegerea unui cazan recupe-
rator de caldura care sa poata asigura
sarcina termica a unui consumator de
incalzire Q; = 139 kW, agentul termi c
fiind apa calda 95/75 C.
Rezolvare
a) Vari anta alegerii unui cazan recu-
perator acvatubular: din di agrama din
fi gura 4. 10.6, pentru Og = 1 900
rezulta ca domeniul economi c de utili -
zare a cazanelor este eel al cazanelor
CRac 15 $i CRac 5. Se alege cazanul
CRac 5 i ntrucat cazanul CRac 15 are
debitul de caldura recuperata limitat la ,
104.5 kW (punctul A).
. Se stabilesc parametrii de func\io-
nare ai cazanului, utili zand di agrama
din fi gura 4. 10.9, astfel:
- se ridica doua verti cale din lg; =
400 C (punctul A) $i Og = 1 900 mYh
(punctul B) $i rezulta viteza gazelor de
ardere w
9
= 5 mis, astfel incat puncte-
le C $i, respectiv 0 , de pe aceste ver-
ti cale sa se gaseasca pe aceea$i
dreapta ori zontala:
- se obtin in continuare: debitul de
caldura recuperata Q = 154, 5 kW (punc-
tul E): temperatura gazelor de ardere la
ie$irea din recuperator leg = 153 C
(punctul F); debitul de apa care circula
prin cazanul recuperator Ga = 7 600 kg/h
(punctul G): pierderile de sarcina pe
circui tul de apa !>.pa = 7800 Pa (punctul ,
H) $i pe circuitul gazelor de ardere
!:. pg = 800 Pa (punctul I).
. intrucat a > 01, prin prevederea
unui cazan recuperator CRac 5 este
asigurat necesarul de caldura pentru
consumat orul de incalzire.
b) Vari anta alegerii unui cazan recu-
perator ignitubular: din diagrama din fi -
3
gura 4. 10.7, pentru 0
9
= 1.900 miV'h,
rezulta ca domeniul economi c este al
cazanelor CRac 14-21 $i al cazanelor
CRac 21-45. Se alege cazanul CRac
14-2 1 care are debitul de caldura recu-
perata egal cu necesarul de caldura
pentru incalzire Ot =139 kW (punctul A) .
. Se stabilesc parametrii de functi o-
nare a cazanului , uti lizand diagrama
din fi gura 4. 10. 10, astfel:
- se ri dica o verti cala din Og = 1 900
(punctul B) $i se duce o orizontala
din Q, =139 kW (punctul E) , rezultand:
vi teza gazelor de ardere wg "' 12 m/s
(punctele C $i D care sunt pe aceea$i
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
dreapta ori zontala): din punctul C se
coboara o verticala rezultand tempera-
t ura gazelor de ardere la intrarea in re-
cuperator tg, = 325 C (in Joe de 400 C
cat se obtine di n procesul tehnologic) -
punctul A:
- se ob\ in in continuare: temperatura
gazelor de ardere la ie$irea din recupe-
rator lge = 125 C (punctul F): debitul de
apa care circula prin cazanul recupe-
rator Ga= 10 600 kg/h (punctul G); pier-
deril e de sarcina pe circuitul de apa
!>. pa = 5 003 Pa (punctul H) iar pe cir-
cuitul gazelor de ardere t>. p
9
= 400 Pa
(punctul I).
. Cazanul CRac 14-2 1 asigura nece-
sarul de caldura pentru consumatorul
de incalzire Q; = 139 kW necesi tand o
temperatura a gazelor de ardere
lg;= 325 C, mai mica decat cea rezul -
tata din procesul tehnologic. i n ceea
ce pri ve$te pierderil e de sarcina, atat
pe circuitul gazelor de ardere cat $i pe
eel al apei, acestea sunt mai mici de-
cat la cazanul recuperator acvatubul ar.
in concluzie, fi ecare tip de cazan
recuperator de caldura prezinta avan-
taje $i dezavantaje; la alegerea tipului
de cazan se vor avea i n vedere $i as-
pectele economice si de expl oatare (de
exemplu: cazanul acvatubul ar are un
consum mai redus de metal $i nu pre-
zinta peri col de murdarire a suprafete-
lor de pe partea gazelor de ardere).
[ kWI
300
250
200
0
24
22
20
1B
16
14
150

100
10
8
6
50
4
2
100
110
120
Fi
130
140
[kcal/hj
x10
4
1y
/
/
I
/
/

v
v
v
/
E I / / 6
-I
l\..
v L--
/
v
-1 /
/
// 4' .. - f
)/S
/
'5l--
-
I
--
v ---
II\
lo,I
c -
M
lJ

;>01 plJ\
!'--
"'
J k

""-

,'\
"'
"
"
'>---:
\ '\.. :--. '--.....:
-
-

"""
'


"
"
I"'
........
---
9
"'
,r---.
T.:;
1-.....:

\ie(oC'
I
)of
4. 10.2.8 Scheme pentr u uti lizarea
caldurii recuperate
in general, se adopta scheme care
prepara un agent termic (apa calda)
care se utilizeaza in instalatiil e de incal-
zire; rolul cazanelor de i ncalzire dintr-o
centrala termica clasica este preluat, in
acest caz, de catr e cazanele recupera-
toare. Astfel se pot incalzi ateliere $i
anexe sociale, afl ate in veci natatea lo-
cului in care se gase$te resursa, pre-
cum si cladiri mai i ndepartate (camine,
sedii admini strative, locuinte etc.).
Schema func\i onala de pri ncipiu a unui
sistem de recuperare cu cazane de apa
calda este prezentata i n fi gura 4.10. 11 .
Exista $i situatii locale in care incal-
zirea spa\iil or se poate reali za direct,
fara a mai fi necesara prepararea unui
agent termi c intermediar, in acest caz
folosindu-se recuperatoare de caldura
gaze de ardere - aer.
Modul de incalzire a unei cladiri in-
dustri ale etajata, prin recuperarea cal-
durii din gazele de ardere de la cuptoa-
rele amplasate la nivelul inferi or al cla-
dirii este prezentat in figura 4. 10. 12.
Sursa termi ca o constitui e CO$UI de
furn care strabate cladirea $i care este
inglobat in structura acesteia.
4. 10.2.9 lndicatori energetici
$i economici
lntroducerea unui sis tern
g
[mmHp J
(Pa]
120
- "
l C 11 0
)::

oc 10 0
IJ)
\ b
90
"-
, oo
BO BO r.,,_ /,
;:
9 \ L 70
70 I .-
........
s
I \ 60
60(
-.....:
..
I I 50 5rn r '
6r 40 40i
,r-
........
r--
:;o

!_ I
\l
30301
,,.....::_
/ R>
1/
\
-y 'l
,,
f'1 1om r---
6' /
-,
c , 1
0 [P
I]
49, )3

9,0 4 ,09
de
2 10 B 1 Oo
50
J "
u, HpOI ,4 [m
2 0 0 .Y \ ,o
"'i'
<
\ s ) 4 \
i
' 1\1 \
\
ol..J E
I\.
V\ g= j + stn/s


B
\.
10
"""
%>'
12 G
,
" .....
\/
14 I
16
G)kg/hl
Fig. 4. 10.10. Caracteri sti cile funcfionale ale cazanului recuperator
acvatubular Crac 14-21:
' 0 - debitul de caldura recuperata; Og - debitul gazelor de ardere; Ga - debitu
de apa; t
9
, - temperatura gazelor de ardere la intrarea in recuperator; t
9
e - tern
peratura gazelor de ardere la ie$irea din recuperator ; /\pg - pierderea de sarcin -
in recuperator pe circuitul gazelor de ardere; !>.pa - pierderea de sarcina
recuperator pe circui tul apei; W
9
- vi teza gazelor de ardere i n recuperator.
i
l
I
I
I
I
I
!
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
recuperare a caldurii din gazele fierbinti
conduce la economii de combustibil $i,
implicit, la reducerea costului caldurii li-
vrate. Aceasta presupune insa realiza-
rea unei investitii suplimentare care cu- ,
prinde cheltuieli le pentru: cazanele re-
14 15

\
3
cuperatoare, modificaril e constructi ve
pe traseul gazelor de ardere, aparatura
de masura, control $i automatizare,
pompe de circulatie, conducte $i ar-
maturi etc.
Unul dintre indicatorii cu care se
7

8 : 10 9 . ''
-- 12
_-_-_-_-_-_-_- - - -\\- - - - - _J 6

L - - -+ - -u::::-
--conducta apa calda ducere, 95 C
------ conducta apa calda intoarcere, 75 C
- - conducta apa rece
_____ .... conducta apa calda de consum, 60 C
Fig_ 4.10.11. Schema instalatiei de incalzire preparare apa calda
de consurn cu recuperarea caldurii din gazele de ardere:
1 - cazan recuperator ignitubular; 2 - pompe de circulatie cazane recuperatoare;
3 - butelie de amestec; 4 - pompe de circulatie consumatori de incalzire;
5 - consumator incalzire cu corpuri de incalzire; 6 - consumator incalzire cu aer
cald; 7 - pompa agent primar pentru preparare apa calda de consum;
8 - schimbator de caldura pentru apa calda de consum; 9 - rezervor de acu-
mulare apa calda de consum; 10 - pompa circula\ie apa calda de consum;
11 - consumator apa calda de consum; 12 - de la re\ eaua de apa rece; 13 - la
sistemul de expansi une; 14 - intrare gaze de ardere; 15 - evacuare gaze de
ardere la co .
<(- _ ,.. 8
y
5
rT
1 I
'-._ I
/ 5
I
I I / I
I I

I I
'+'
... J 7
I I I I I
, I,

_.,....;.....-- 4
1 I
tol ... J7
I I I I
I I
.. 5
1-
-, t I
-----3
toi..J 7
8
I I I I _ _J
1
1
1
2, ,__
T
I I
I 1_
3
, _
.J..:
-
8 a
b
I. lnstalatii de incalzire
apreciaza eficien\a unei solutii de recu-
perare a caldurii din gazele de ardere
este investitia specifica aferenta eco-
nomiei nete de combustibil care are
expresia:
I
1c =-- [lei/lee]
VEc
in care:
- I este cheltuielile de investi\ie [lei] ;
- v - durata de via\a a sistemului de
recuperare; in medie, se considera
v = 8 ... 10 ani;
Ee - economia neta de combustibil
conventional [tcclan].
Ee se calculeaza ca diferen\a dintre
consumul de combustibil, in solu\ia
fara recuperare de caldura, $i consu-
mul de combustibi l, in solu\ia cu recu-
perare de caldura; acesta din urma va
include $i consumurile de energie elec-
trica aferente pierderilor de sarcina in-
troduse suplimentar de catre recupera-
tor pe circuitul gazelor de -ardere $i pe
circuitul de apa.
Cu cat ic este mai redus, cu atat so-
lutia de recuperare a caldurii folosita
este mai eficienta.
Oportunitatea adoptarii unui sistem
de recuperare a calduri i din gazele de
ardere se stabil e$te cu ajutorul duratei
de recuperare a cheltuieli lor de investi-
\ie din economiile la costul caldurii ;
aceasta are expresia:
I
n----
Oan .1C
in care:
[ani]
- Oan este cantitatea anuala de caldura
recuperata [GJ]. [Gcal] .
t.C = Ger - C [lei/GJ], [lei/Gcal],
5
6
5
c
Fig. 4.10.12. incalzirea cu aer cald a unei cladiri industriale etajate prin recuperarea caldurii de la de furn:
a - sec/iune prin cladirea incalzita cu aer cald; b - detaliu, sectiune verticala prin CD$Uf de fum;
c - detaliu, sec/iune orizontala la nivelul gurilor de refulare;
- CO$ de furn metalic; 2 - cuptor; 3 - incinta pentru incalzirea aerului ; 4 - ventilator; 5 - guri de introducere a aerului;
6 - aer cald reful at in hala; 7 aer aspirat din hala; 8 - gaze de ardere.
--------------------------
I. lnstalatii de lncalzire
in care:
- Ger este costul caldurii in SOiuti a tra-
ditionala (centrala termica}, iar C este
costul caldurii in solu\i a cu recuperare
de caldura.
De regula, este oportuna introduce-
rea unui sistem de recuperare a caldu-
rii din gazele fi erbinti daca n < 3 ani .
4.10.3. Recuperarea caldurii
din apele tehnologice
4. 10.3.1 Recomandari privind
recuperarea ca/durii din apele
tehnologice de racire
Pentru uti l izarea cat mai efi cienta a
caldurii recuperate din apele tehnologi -
ce de racire se impune:
- cunoa$terea parametril or de ex-
ploatare a resursei (temperatura, debit
disponibil, regim de func\ionare, calita-
tea apei), i n scopul corelarii acestora
cu necesi ta\il e consumatorului $i cu
echipamentul sta\iei de recuperare;
- stabilirea unui amplasament judi-
cios al statiei de recuperare, in func\i e
de locul resursei $i pozi\ia consumato-
rilor; de regul a, statia de recuperare se
amplaseaza in vecinatatea gospodariei
de apa recircul ata {bazinul de colectare
a apei calde}. intrucat debitele din re-
teaua de apa recircul ata sunt mari ,
aceasta func\ ionand la ecarturi mai re-
duse de temperatura decat re\eaua
termi ca a consumatorilor ;
- prevederea de surse de adaos ,
(pompe de caldura pentru ridi carea po- .
ten\ialului termic al apelor tehnologice
cu temperaturi scazute);
- gasirea celor mai indicate modalita-
ti de racordare a sta\i ei de recuperare
la sursa de caldura recuperata in func-
ti e de:
. presiunea di sponibila CTn cazul in
care parametrii pompelor din gospoda-
ri a de recirculare sunt insuficienti pen-
tru alimentarea, in paralel, $i a stati ei
de recuperare, se prevad pompe spe-
Fig. 4.10.13. Si stern de alimentare
cu caldura recuperata din apele
tehnologice de racire:
- utilaje tehnologice racite; 2 - gos-
podari a apelor tehnologice de racire;
3 - retea de apa recirculata de la uti -
laje; 4 - retea de apa recirculata de la
statia pompelor de caldura; 5 - statia
pompelor de caldura; 6 - sursa termi -
ca auxi liara; 7 - re\ea termica exteri -
oara pentru alimentarea consumatori - '
lor de caldura recuperata; 8 - consu-
mator.
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
ciale avand debitul si presiunea cores-
punzatoare alimentarii atat a statiei cat
$i a pompelor de caldura};
. natura apelor (in situa\ia unor ape
conven\ional curate - fara ul eiuri sau
grasimi. neagresive etc. - pompele de
caldura pot extrage direct caldura din
acestea; in caz contrar se prevad cir-
cuite intermedi are de protec\ie};
temperatura apelor (din apele cu
temperatura de peste 35 C caldura se
recupereaza, intr-o prima tr eapta, cu
schimbatoare de caldura, in treapta a
2-a cu pompe de caldura inseri ate};
- utili zarea i n masura cat mai mare a
energiei disponibil e a resursei, prin:
. racirea cu un ecart de temperatura
cat mai ridi cat a apei tehnologice (rea-
li zarea de scheme cu inserierea pom-
pelor de caldura; utili zarea unor trepte
cu transfer direct de caldura);
. durata anuala de function are cat mai
mare {alimentarea instala\iil or de in-
calzire CU parametrii redU$i de tempe-
ratura, de exemplu td t1 = 90 ... 70/ 40 C;
folosirea unor scheme de incalzire pen-
tru perioada de varf $i func\ionarea
pompelor de caldura in regim de baza;
sati sfacerea cu prioritate a necesita\ilor
de apa calda de consum).
8
4. 10.3.2 Caracteristici/e sursei
:;i componen/a sistemului
0 pondere insemnata in recuperarile
de caldura din procesele industri ale
revine apelor tehnologice recircul ate de
la racirea utilajelor.
Caracteristi cil e acestor ape, care
prezinta interes pentru procesul de re-
cuperare a calduri i sunt: temperatura,
debitul , compozitia $i regimul de furni-
zare.
Domeniile uzuale de vari a\ie a aces-
tor parametri sunt:
. temperatura: 25 .. .40 C;
. debitul : 10 ... 300 m3/h;
. compozi\ia: ape conventi onal cura-
te; ape impurificate cu ul eiuri $i gra-
simi ;
. regimul de furni zare: in general,
continuu.
Nivelul de temperatura al sursei fiind
mai coborat decat al utilizatorului , va-
lorifi carea resursei se face cu ajutorul
pompelor de caldura (eel mai adesea
sunt folosite pompele de caldura cu
compresie mecanica, de tip apa-apa;
caracteri sticil e acestor echipamente
sunt prezentate in capitolul 4.6).
Sursa termi ca este localizata la gos-
' podari a de ape tehnologice de racire
6
------.........--.- - - :_"@-- ,:-=:-a
_ T_ _____ _
I
rJ-----,
. I
' 3
~
I
L
~ , _ _ , _ _ ~ , _ _ , _ _ ~ , _ _ , _ _ ~ , _ - - ' + ~ - + - ~ , _ _ , _ .... g
Fig. 4.10.14. lnstalatie de incalzire cu recuperarea caldurii prin pompe de
caldura cu compresie; racordare directa a pompei de caldura:
1 - rezervor apa tehnologica; 2 - pompa de circula\ie apa tehnologica; 3 - pom-
pa de caldura cu compresie; 3a - vapori zator ; 3b - condensator ; 3c - compre-
sor; 4 - schimbatorul de caldura al sursei auxiliare; 5 - pompa de circula\i e;
6 - consumator de incalzire; 7 - apa recirculata de la racirea utilajelor ; 8 - la $i
de la central a termica de varf; 9 - la gospodari a de apa recirculata.
-+-+- conducta apa tehnologica
--conducta incalzire ducere
--- conducta incalzire intoarcere
::-:-:-.:-:: conducte agent termic de la centrala termi ca
de varf (apa calda sau apa fi erbinte}
--ci rcuitul de agent frigorific al pompei de caldura
Capitolul 4: Sisteme de lncalzire
.-------------------------
I
I
_fWl
Fig. 4._10_15_. lnstalatie de i ncalzire cu recuperarea caldurii prin pompe de
caldura cu compresi e; racordare indirecta a pompei de caldura;
racordare directa a pompei de caldura:
1 - 6 - $i semnele conventionale de conducte, au semnificati a de la fig. 4. 10.14;
7 - schimbator de caldura intermediar; 8 - pompa de circulatie agent interme-
diar; 9 - apa recirculata de la racirea utilajelor; 10 - la gospodaria de apa recir-
culata; 11 - la $i de la centrala termi ca de varf.
conducta circui t intermediar (apa)
Fig. 4.10.16. lnstalati e de incalzire ~ de preparare a apei calde de consum
cu recuperarea caldurii prin pompe de caldura cu compresie;
racordare directa a pompei de caldura:
1 - rezervor apa tehnologica; 2 - pompa de circulatie apa tehnologica pentru
incalzire; 3 - pompa de caldura cu compresie pentru incalzire; 3a - vaporizator;
3b - condensator; 3c - compresor; 4 - pompa de caldura cu compresie pentru
apa calda de consum; 4a - vaporizator; 4b - condensator ; 4c - compresor;
5 - schimbator de caldura pentru preincalzire; 6 - pompa circulatie apa tehno-
logica pentru preparare apa calda de consum; 7 - schimbator de caldura al sur-
sei auxi liare; 8 - pompa cir culat ie incalzire; 9 - consumator de incalzire;
10 - pompa circula\ ie apa calda de consum; 11 - rezervor de acumulare;
12 - consumator de apa calda de consum; 13 - de la reteaua de apa rece;
14 - la $i de la centrala termica de varf; 15 - apa recirculata de la racirea util a-
jelor; 16 - la gospodaria de apa recirculata; semnele conventionale au semnifi -
cati a de la fig. 4.10. 14.
..... __ conducta ci rcuit apa calda de consum.
I. lnstalatii de lncalzire
care cuprinde bazinul de colectare apa
calda, turnuril e de racire $i bazinul de
apa racita.
Consumatorii de caldura sunt cladiri -
. le de produc\ie sau anexele sociale
' (din cadrul incintei industriale, care au
necesitati de incalzire $i de apa calda
de consum).
Principalele componente ale siste-
mului de al imentare cu caldura recupe-
rata sunt urmatoarele (fig. 4.10. 13): uti -
lajele de la care se preia caldura; gos-
podaria de ape tehnologi ce de racire;
reteaua de ape recirculate; statia de
pompe de caldura; sursa termica auxi -
liara, cuplata cu statia de pompe de
caldura; retelele termice exterioare; in-
stalatiile interioare de incalzire $i de
preparare apa calda de consum.
Ca sursa termica auxi li ara poate ti
adoptat, fie un cazan de apa calda sau
apa fierbinte, fie un schimbator de cal-
dura racordat la reteaua termica.
4.10.3.3 Scheme funcfionale
Schemele functionale adoptate pen-
tru recuperarea caldurii din apele teh-
nologice de racire se diferentiaza in
functi e de:
- natura consumului: incalzire, incal-
zire $i apa calda de consum;
- cali tatea apei din care se recupe-
reaza caldura; se pot reali za instalatii
cu racordare directa sau indirecta a
pompei de caldura;
- tipul sursei auxi liare: schimbator de
, caldura, racordat la reteaua termica din
l incinta sau cazan de incalzire.
I 0 schema de recuperare a calduri i
' cu pompe de caldura cu compresie
pentru alimentarea unui consumator de
: incalzire este prezentata in fi gura
i 4.10.14.
Circuitul resursei care alimenteaza
vaporizatorul pompei de caldura este
urmatorul : rezervor de colectare apa
calda provenita de la racirea utilajelor -
pompa de circula\ie - vaporizator -
gospodarie de apa recirculata. Caldura
preluata de la apa tehnologica este
transferata prin intcrmedi ul condensa-
torului agentului termic de intoarcere
di n instala\ ia de incalzire. Agentul ter-
mic este reincalzit, daca este necesar.
in schimbatorul de caldura al sursei
auxili are pana la nivelul temperaturii de
ducere soli citata de consumator.
Se asigura astfel, recuperand o part e
din caldura apei tehnologice CU ajutorul
pompelor de caldura, necesarul de cal-
dura la consumatori pe o perioada cat
mai lunga, iar varfurile de consum sunt
acoperite cu ajutorul sursei auxiliare.
in cazul in care exista pericol de im-
purificare a apei tehnologi ce de racire,
ca masura de prot ec\i e a pompei de
caldura, se prevede un circuit interme-
diar compus dintr-un schimbator de
I. lnstala!ii de incalzire
caldura, pompa de circulati e, conduc-
tel e :;;i armaturil e aferente (fig. 4. 10.15).
In si tuati a i n care consumatorul de
caldura soli ci ta :;; i apa calda de con-
sum, se prevede o pompa de caldura
pentru prepararea apei calde de con-
sum (fig. 4.10. 16).
Pompa de caldura pentru apa calda
de consum preia caldura din apa teh-
nologica la vapori zator, pe un circuit in
paralel cu eel al pompei de caldura
pentru incalzire. Dupa ie:;; irea din vapo-
ri zator , apa tehnologica este trecuta
printr-un schimbator de caldura (schim-
batorul de preincalzire a apei reci) unde
se raceste suplimentar pe seama apei
din reteaua de alimentare.
Apa calda de consum, care se pre-
para intr-o schema clasica cu acumu-
lare, fol ose$te ca surse de caldura
schimbatorul de preincalzire :;; i con-
densatorul pompei de caldura, pe care
le parcurge in seri e. Cum temperatura
de preparar e a apei calde de consum
se situeaza la un nivel relativ redus
(40 ... 60 C), nu mai este necesara
prevederea unei surse auxi liare pentru
aces! consum.
Modul i n care pot acoperi pompele
de caldura (de incalzire $i de apa calda
de consum), necesarul de caldura al
unui consumator industrial este ilustrat
in diagrama din figura 4.10. 17.
4. 10.3.4 Dimensionarea instala/iilor
de recuperare a ca/durii
Pentru dimensionarea instalatii lor
sunt necesare o seri e de date referi-
toare la sursa :;;i la consumator.
Datele ref eritoare la sursa (apa teh-
nologica din care se recupereaza cal-
dura) se refera la: temperatura apei;
calitatea apei; debitul nominal :;;i debi -
tul minim; disponibi litatea sursei, ca Joe
:;; i limp (ore/zi, zi le/an).
Datele referitoare la consumator se
refera la: distan\a fata de sursa; sarci -
na termi ca orara de i ncalzire; sarcina
anuala de incalzire; sarcinil e termice
pentru alte consumuri (preparare apa
calda de consum, consumuri tehnolo-
gice); parametrii nominali de tempera-
tura ai agentului termi c din instalatia de
incalzire; regi mul de func\ionare a con-
suma torilor .
In cazul utilizarii caldurii recuperate
din apele tehnologi ce pentru incal zire
este necesar sa se puna de acord re-
gimul de furni zare a caldurii recuperate
cu sarcina termi ca de incalzire a con-
sumatorului . Soluti a consta in prevede-
rea unei surse auxi li are (ex: un schim-
bator de caldura racordat la re\eaua
termica din incinta). care sa preia var-
furil e de consum. Pentru restul perioa-
dei de incalzire, necesarul de caldura
este asigurat de instala\ia compusa din
rezervorul de apa tehnologica, pompa
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
de caldura si echipamentul necesar b. Al egerea tipului de pompa de
(di agrama din fig. 4.10. 17). caldura si stabilirea parametril or regi-
Din consi derente economice $i func- mului de func\ionare (schema de calcul
tionale, dictate de necesit atea ca porn- din fi g. 4.10. 18), si anume:
pele de caldura sa func\i oneze cu efi- - date de intrare (la vaporizator si
cienta maxima, se recomanda ca pute- condensator):
rea termi ca a pompelor de caldura sa t1v = tr, temperatura de intrare i n vapo-
asigure 20 .. .40 % din sarcina termica rizator [
0
C] ;
de incalzire de varf. In aceste conditii Dv = Dr, debitul de apa la vaporizator
se poate realiza o acoperire, cu caldu- , [m
3
/ h];
ra recuperata, de 50 ... 80 %, a sarcinii , l 1k = t;, temperatura de intrare in
anuale de incalzire. condensator [
0
C] ;
De asemenea, util izarea de parametri
nominali de temperatura redu$i: 95/45
sau 70/40 C, la instala\iile de incal zi-
0: 1a3 , debitul de apa la con-
U = c (ki - t;) densator [m3/h] .
re, favori zeaza cresterea aportului de - date de iesire (parametri rezultati
caldura recuperata. din regimul de func/ionare al pom-
Etapele necesare pentru dimensiona- pei de caldura):
rea unei instalatii de recuperare a cal- fev - temperatura la ie:;;irea din vapori -
durii din apele tehnologi ce prevazuta zator [
0
C];
cu pompa de caldura cu acoperire Ov - debitul de caldura la vaporizator
sunt urmatoarele: i [W] ;
a. Cunoa:;;terea datelor ini\iale de tek - temperatura la ie:;; irea din conden-
calcul: sator [
0
C];
tr - temperatura apei tehnologice (
0
C] ; Ok - debitul de caldura la condensator
O; - debitul de apa tehnologica [m
3
/h] ; [W] ;
Q; - sarcina termica orara de i ncalzire I N - puterea electrica absorbita de
la varf [W]; ! pompa de caldura [kW];
Id, t; - temperatura nominala de ducere, I t:..Hv, t:..Hk - pierderea de sarcina la vapo-
respectiv, de intoarcere a agentului I rizator, respectiv, la condensator [Pa].
termic din instalatia de i ncalzire [
0
C] ; . c. Calculul cotei de participare la varf
Td, T; - temperatura nomi nala de duce- i' a pompei de caldura:
re, respect iv, de i ntoarcere a agentului av = lei.: - t; [% ] .
.--
te_r_m_i_c_ p_ri_m_a_r_ (l_a_ s_c_h_im_b_a_to_r_u_I
1
pc kl - t;
auxiliare) [C]. d. Determinarea numarului de pompe
de caldura necesare:
Q;
oi
[%1
100
Oac [%J

2
; Fig. 4.10.17: Diagrarna curbei clasate
1
anuale a necesarului orar de caldura
pentru un consumator industrial:
1 - necesarul anual de caldura pentru
incalzire acoperit de sursa auxiliara
(centrala termica de varf); 2 - necesa-
rul anual de caldura pentru incalzire
acoperit prin recuperare de caldura
(stati a de pompe de caldura); 3 - ne-
cesarul anual de cal dura pentru apa
calda de consum acoperit prin recu-
perare de caldura (sta\ia de pompe
de caldura).
a' a:
n - __EJ__!.._
pc - a
e. Stabilirea debitului nominal de cal -
dura al sursei auxi liare OscH si dimen-
1 sionarea schimbatorului de caldura:
'! 0: [WJ.
, 100 I
I f . Dimensionarea pompelor de
I
3
2
ig. 4.10.18. Schema de calcul pentr
irnensionarea instalatiei de recupe
are a caldurii cu pompa de caldura:
1 - vaporizatorul pompei de caldura
2 - condensatorul pompei de caldura
3 - schimbatorul de caldura al surse
auxiliare; 4 - consumatorul de incalzire.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
Fig. 4.11.1. Dibluri din lemn:
- diblu; 2 - pasta di n ipsos; 3 - tencuial
a
circula1ie pentru agentul termic de
incalzire (debitul Dk) $i pentru apa
recirculata (debitul Dv).
g. Dimensionarea celorlalte echipa-
mente din sta1ia de recuperare (si ste-
mul de expansiune, conducte, armaturi
etc).
h. Dimensionarea instala\iilor inte-
rioare de incalzire $i a retelelor termi ce
exterioare.
4. 10.3.5 lndicatori energetici
f>i economici
Recuperarea caldurii din apele teh-
nologice reali zeaza economie de com-
b
Fig. 4.11.2. Console simple pentru sustinerea conductelor orizontale:
a - pentru conducte cu diametrul sub 2";
b - pentru conducte cu diametrul peste 2 ";
1 - conducta orizontala; 2 - consola din metal; 3 - 4 - zidarie; 5 - mortar din ciment
a
Fig. 4.11.3. Bratar i pentru sustinerea conductelor verti cale a celor pl asat e la plafon:
a - conducte verticale; b - conducte Ia plafon;
1 - conducta; 2 - bratara; 3 consola; 4 - termoi zolatie; 5 - zidarie; 6 . mortar din
ciment; 7 - pl anseu.
/ _,_
fl/ /1111/l/ Era
a
4 6
Fig. 4.11.4. Montarea boilerelor
orizontale:
a - consola lntarita; b - consola sprijinita
pe pardosea/a; c conso/a sustinuta de
plan$eu;
1 - rezervor; 2 - consola; 3 suport;
4 tirant; 5 - perete; 6 - planseu;
7 - pardoseala_
3
Fig. 4.11.5. Sectiune transversala printr-
un canal sub pardoseala:
1 pardoseala; 2 - beton slab armat;
3 - mortar de completare; 4 - strat de
pietri5; 5 umplutura din pamant;
6 - mortar din ciment scl ivisit; 7 - talpa
canalului; 8 - hidroizolatie; 9 - placa
prefabri cata 80x50x5.
I. lnstalatii de incalzire
bustibi l $i reduce costul caldurii livrate
comparativ cu alimentarea cu caldura
de la o centrala termica. Necesi tatea
unor investi1ii suplimentare impune ca
in aprecierea oportunita1ii aplicarii solu-
\iei sa se utilizeze aceia$i indicatori ca
$i in cazul recuperarii caldurii din gaze-
le de ardere ( 4. 10.2.) $i anume: in-
vesti1ia specifica aferenta economiei
nete de combustibil ic [lei/ tee] $i durata
de recuperare a cheltuielilor de inves-
ti\ie din economiile la costul caldurii
n[ani ]_
La calculul economiei nete de com-
bustibil care intra in componen1a lui ic
se acorda o mare aten\i e consumurilor
de energie electrica ale pompelor de
caldura, urmarindu-se ca acestea sa
functioneze in regimuri cu efi cienta
ridi cata_
De regula, este oportuna introduce-
rea unui sist em de recuperare a cal-
durii cu pompe de caldura, din apele
tehnologi ce de racire, daca durata de
recuperare a cheltuielilor de investitie
din economiile la costul caldurii este
n 6 ani.
4.11. Conexiunea instalatiilor
echiP.amentelor cu
slructura de rezistenta
Din etapa de proiectare, conexiunile,
respectiv, legaturile sau ancorajele, tre-
buie sa fie proiectate incat sa nu con-
sti tuie puncte slabe sau vulnerabi le ale
ansamblului format din instala\ii -
echipamente $i structura de rezistenta.
4.11.1 . Piese subansambluri
speciale de sustinere
prindere
Montarea i n pozi\ia de func\ionare a
unor elemente de instala\ii, conducte,
aparate etc., necesita sus\inerea sau
ancorarea lor de elementele structurii
de rezistenta a cladiri i, prin intermediul
unor piese, elemente sau subansam-
bluri speciale, ca de exemplu: bol\uri,
dibluri, console, bra\ari, tiran\i, contra-
vantuiri etc.
Bol\urile se folosesc pentru fi xarea
unor elemente de instala\ii cu solicitari
medii sau mari ; ele au, in mod
diametrele de 4, 6, 8, 10 mm $i sunt cu
sau tara fil et la capatul liber. Lungimea
par1ii implantate in suport este: pana la
15 mm in metal, 20 ... . 25 mm, in beton
$i 40 ... 50 mm, in zidaria de caramida.
Diblurile sunt piese confec\ionate din
lemn de esenta tare, avand formatul
unui trunchi de piramida cu baza patra-
ta $i se fixeaza in pereti sau in plan$ee,
in goluri executat , in prealabil, cu
ajutorul unei paste de ipsos (fig. 4.11. 1).
Pi esele metalice de sus1inere sun!
fol osite sub forma de bra\ari, tiranti
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
etc. pentru:
- conducte cu diametr e mi ci cu tra-
see ori zontale: se folosesc console
simple (fi g. 4.11 .2a) confectionate din
profiluri metalice in forma de T sau I fi-
xate in perete cu ajutorul mortarului de
ciment ;
- conducte cu diametre mai mari
(2" ... 4"): se folosesc console intarite,
console cu contrafi $e sau contravantu-
iri (fig. 4. 11 .2b) executate din profi le I,
solidarizate intre ele prin sudura. Fixa-
rea in perete se reali zeaza cu mortar
din ciment;
- conducte montate vertical: se folo-
sesc bra\aril e (fig. 4. 11 .3a);
- fi xarea conductelor de plan$ee: se
folosesc bratari (fig. 4.11.3b) carli ge de
ancorare sau alte tipuri de pi ese me-
tali ce;
- montarea rezervoarelor: se face i n
functi e de tipul $i marimea acestora,
de spatiul di sponibil $i instalatiile afe-
rente, cu ajutorul consolelor intari te
(fig. 4. 11 .4 ). console cu descarcare la
placa plarn;;eului sau console suspen-
date de placa plan$eului superior, prin
intermediul unor tiranti metali ci.
4.11.2. Canale tehnice
Canalele din interiorul cl adiril or se
pot executa, in functie de dimensiuni ,
materi al $i ceri ntele functionale, sub
pardoseala sau in pardoseala.
Canalele sub pardoseli nevizitabile au
col a elementelor de acoperire sub cea
a pardoselii finite. Se executa, de regu-
la, cu pereti din caramida plina presata
$i se acopera cu placi (capace) prefabri -
cate (fig. 4.11.5). Conductele se reaze-
ma pe suporturi din otel beton cu
<j> 16 mm i ncastrate in talpa canalului (fig.
4. 11 .6 a) montate la o distanta de 2 m
sau pe suporti din tevi cu <j> 12 mm,
montate la 2 m di stanta sudate de
agrafe din otel beton a$ezate pe peretii
canalului (fig. 4.11.6b).
Canalele din pardoseli (vizitabil e) au
cota elementelor de acoperire la cota
8
6
7
I

l ~ a
pardoselii finit e. Peretii canalelor se
executa din beton si au muchiil e supe-
rioare imbracate, protejate cu o\el cor -
nier de care se sudeaza platbande su-
port pentru capacele canal elor. Capa-
cele se executa, de regul a, din tabla
stria ta (fig. 4. 11. 7). in anumite situatii ,
cum sunt subsolurile tehni ce, hal ele in-
dustrial e, spatiile de depozitare etc., se
pot executa canale in pardoseata cu
acoperire din pl aci prefabricate.
Ni $ele permit montarea (corpurilor
de incalzire, conductelor etc.) in gro-
simea peret elui de caramida sau be-
ton armat.
in cazul pere\il or de caramida dimen-
siunile ni $elor se moduleaza dupa di-
mensiuni le caramizilor 12,5 cm sau 15
cm. in cazul peretilor puternic soli citati
se evita amplasarea ni$elor in grosimea
acestora. in cazul cand nu este totu$i
posibil, in afara de buiandrugii necesari
la partea superioara, golul ni $ei trebuie
armat pe contur.
Figura 4. 11.8 prezinta o nisa in sec-
tiune vert icala $i in plan.
$liJurile
Sunt modalitati de montare a unor
instalatii $i echipamente care, ulterior,
nu vor fi aparente (de apa, gaze, elec-
trice etc.). Ca $i ni$ele, $1iturile se mo-
duleaza dupa dimensionarea carami zii,
respecti v, la 1/4 C sau 1/2 C si se
executa odata cu zidari a peretelui.
Modul de di spunere a unui prefabri -
cat cu $lit pe o singura fa\a, montat in
zidari e de 1/4 C, est e reprezentat in fi -
gura 4. 11.9.
Varianta prefabricatelor cu $Ii\ pentru
zidarie mai groasa $i in doua vari ante:
cu $lit pe o parte $i cu $lit pe ambele
parti est e prezentata in figura 4. 11. 10.
4.11.4. Strapungeri In zidarie
Strapungerile sunt goluri reali zate in
8
7
b
J ____ ~ 5 mm
5 mm Fig. 4.11.6. Montarea conductelor in canale:
a - pc suport incastra t in radier; b - pe fevi susfinute de agrafe;
1 - conducta; 2 - supcrt 3 - teava de sus\jnere; 4 - ag-afe; 5 - sudura; 6 - perete; 7 - radier: 8 - capac.
elementele de constructii: funda\ii , pe-
reti, pl ansee, elemente de acoperi$
etc .. in general , pentru trecerea con-
ductelor. Toate aceste modalita\i con-
stituie accidente pentru elementele de
construc\ii in care sunt practi cate. De
aceea, pentru fi ecare caz in parte este
necesar sa se realizeze masuri
ef ective de protec\ie $i asigurare.
4.11 .4.1 Strapungeri i n fundatii
Principalele tipuri de strapungeri se
diferentiaza dupa pozitia acestora in
, raport cu nivelul apei freati ce. (fi g.
4. 11 . 11 ). La trecerea unei conducte,
prin peretele din subsol, se realizeaza
o hidroizola\ie a$ezata pe un suport.
Prinderea se face cu o fl an$3 sudata ri -
' gid de conductor pe care se racordea-
za hidroizola\i a. Pentru protectie, se fo-
losesc solutia cu un bloc de beton lo-
cal $i zidari a de protectie a hidroi zola-
ti ei. Mai sunt necesare un man$on din
otel, o fl an$a sudata rigid de man$onul
5 2
Fig. 4.11.7. Secfiune printr-un canal in
pardoseal a acoperit cu tabla striata:
1 - consola; 2 - corni er 40x40x4; 3 - ca-
pac din tabla stri ata: 4 - platbanda 20x4;
5 - nivel pardoseala.
5
a b
Fig. 4.11.8. N i ~ e pentru instalatii:
a - vedere in plan; b - secfiune verticala
1 - perete; 2 - placa pl an?eului ;
3 - buiandrug; 4 - ni?ii 1,25x 1,00x 125 la
hp =11 0; 5 - nivel pardoseala.
Capitolul 4: Sisteme de incalzire
din otel pe care se racordeaza hidro-
izolati a.
Strapungerea unui perete de subsol,
sub nivelul apelor freati ce ,este repre-
zentata in fi gura 4. 11.12. Est e necesar,
i n acest caz, un zid de protecti e reali -
zat din beton, o fl ansa sudata pe con-
ducta, o fl ansa mobila si butoane de
strapungere.
4. 11.4.2 Strapungeri in perefi

Trecerea conductelor prin pereti (fi g.
4. 11. 13), pl an$ee (fi g. 4.11 . 14) se face
cu prinderea unor man$oane de pro-
tecti e (conducte cu diametrul mai mare
decat al conduct ei instalati ei), pi ese de
fi xare $i elemente de etan!;>are.
4. 11.4.3 Postamente
Sunt elemente de conexiune intre in-
stalatii $i echipamente $i elemente sau
subansambluri de constructii . Ele au ro-
Fig. 4.11.9. $lit pentru zidarie de 1/4 C:
1 - prefabri cat din beton armat ; 2 - $Ii\ pe
o singura fa\a; 3 - o\el beton cu qi 6 mm;
4 - $Ii\ verti cal ingloba t .
2 3 4
a
lul de a sustine util ajele $i aparatele fi xe
sau in mi $care, producatoare de zgo-
mot $i vibratii .
Realizarea postamentelor depinde de
piesele de prindere a utilajelor. Toate
datele acestui a care conduc la stabili -
rea tipului de postament constitui e da-
te de tema ca, spre exemplu: gabarite
(in pl an $i sectiuni verti cale); pozitia ele-
mentelor de prindere ($uruburi , buloane
etc. ); adancimil e in masa de beton;
a
4 2 5
3
b
4
I
Ol

D
D

d
4

D
D
_r;a
Fig. 4.11.10. $liJ pentru zidarie de 1/2 C:
a - slit pe o singura fata;
b - slit pe ambele fete;
1 - prefabricat din beton; 2 - sli\ ori zon-
tal; 3 - sli\ verti cal; 4 - prel abri cat din be-
ton armat pe ambele par\i ; 5 - o\el beton
cu <!> 6 mm.
7
b
Fig. 4.11.12. Strapungerea unui perete de subsol montat sub nivelul panzei de apa freati ca:
a - sectiune longitudinala; b - sectiune transversala;
1 - perete; 2 - str at ; 3 - hi droizolatie; 4 - beton de protec\i e; 5 - conducta; 6 - flansa
sudata; 7 - flansa mobila; 8 - bulon de strangere.
I. de incalzire
regi mul st atic sau dinami c de func-
tionare; regimul termi c; produse ag-
resive pentru beton !;>i armaturi etc.
Principalele mat eriale amorti zante folo-
site la executarea postamentelor sunt:
cauciucul , pluta, resoartele, pasla,
plumbul et c.
Schema de principiu a unui posta-
ment este prezentata in figura 4. 11. 1.5.
7 4
r
r---/-i
a
Fig. 4.11 .11. Strapungerea unui perete de
subsol montat deasupra panzei freatice:
a - strapungere cu fixare rigida;
b - strapungere cu fixare
- perete; 2 - conducta; 3 - strat suport;
4 - hi droizolatie; 5 - flans{!; 6 - bloc din
beton; 7 - zidarie de protec\ie; 8 - manson
din otel ; 9 - materi al de umplutura elastic.
1.
I. lnstala1ii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire
6. _o0,
0 c9 9
0 0 0 0
) ; 0 0 '
b
3
a
Fig. 4.11 .13. Trecerea conductelor prin perefi:
a - secriune longitudinala; b - sectiune transversala;
- perete; 2 - conductii; 3 - de protec1ie; 4 - etan:'?3re; 5 - piesii de fixare;
6 - mortar din ciment.
Fig. 4.1 1.15. Schema de
principiu a unui postament:
1 - postament din beton;
2 - placii de bazii;
3 - material izolator elastic;
4 - piesii de prindere;
5 - o\el beton;
6 - utilajul instala!iei;
7 - element din beton.
h
5
Fig. 4.11.14. Trecerea conductelor
prin
1 - 2 - conductii; 3 -
de protectie; 4 - etan:'?3re; 5 - pardosealii
finit ii; 6 - mortar din ciment.
I. lnstalatii de incalzire
'
Capitolul
5
Centrale termice

:
Capitolul 5: Central e termice I. lnstala!ii de lncalzire _
Centrala termica repre1int a o sursa
de caldura bazata pe conversia unei
forme oarecare de energie in energie
termica, care transporta un purtator de
caldura - agent termic si asigura al i-
mentarea centralizata a unor consuma-
tori diversi: instalatii de incalzire, de
climatizare, de prepararea apei calde
de consum, instalatii tehnologi ce etc.
in prezent forma primara de energie
cea mai utilizata este de natura chimi-
ca si se bazeaza pe arderea directa a
combustibi lilor fosil i (hidrocarburi si
carbuni); a unor combustibili deriva\i
din combustibilii fosili (gazul orase-
nesc, gazul de furnal) si. intr-o masura
mai redusa, pe arderea unor combus-
tibili organici de origine vegetala (lem-
nul si deseurile din lemn si alte deseuri
combustibi le). Tot de natura chimica
sunt si sursele alternative ce vizeaza
arderea biogazului si posibil in viitor a
hidrogenului .
in alcatuirea unei centrale termi ce
intra cazanele, pompele, elementele de
legatura si de distribu\ie, gospodaria
de combustibil, elementele de evacua-
re a produselor arderii , instala\iil e de
automatizare etc.
5.1. Clasificarea
centralelor termice
0 centrala termi ca poate fi definita
dupa mai multe criterii, cele mai impor-
tante fiind:
- puterea inst alata (centrale termi ce
cu puteri mici Ocr s 100 kW; cu puteri
medii 100 < Oc r :S 2 000 kW; cu puteri
mari Oc r > 2 000 kW);
- natura agentului termi c utilizat (apa
calda cu temperatura maxima de
115 C; abur de presiune joasa, sub
0, 7 bar suprapresiune; apa fi erbinte cu
temperatura peste 115 C; abur de pre-
siune medie, peste 0, 7 bar suprapre-
siune; fluide tehnologice speciale etc. );
- modul de vehiculare a agentului
termic (cu circulati e naturala; cu circu-
la\i c fortata);
- modul de asigurare impotri va su-
prapresiunilor accidentale (l a apa calda,
cu vase de expansiune deschise; cu
supape de siguran\a si vase de expan-
siune inchise; cu supape de siguran\a
si vase de expansiune deschise; la abur
de presiune joasa, cu di spozitive hi-
drauli ce sau cu supape de siguranta):
- natura combustibilului utilizat (com-
bustibil gazos, li chid sau solid);
- modul de exploatare a centralei
(automata; cu supraveghere totala sau
par\i ala; manuala);
5.2. tipul l!i
de centrala termica
lmplica cunoasterea datelor care sa
permit a incadrarea in criteriil e de mai
sus, date cuprinse in caietul de sarcini
intocmit conform cerin\elor investitoru-
lui, cu respectarea stri cta a legisla\iei in
vigoare. Centralele termi ce existente
trebuie aduse la nivelul exigentelor le-
gisla\i ei la data efectuarii inlocuirii de
echipament , reparatiilor sau a refacerii
integrale.
Puterea inst alata a centralei termi ce
intr-o prima faza (anteproiect) se esti -
meaza pe baza de indi ci dar, in final,
se calculeaza exact conform 5.3.7.
Agen\ii termici se stabilesc \inand
seama de natura consumatorilor si de
economicitatea intregului sistem alca-
tuit din sursa de caldura, re\elel e de
transport si instalatii interioare. Se re-
comanda producerea intr-o centrala
termi ca a eel mult doi agen\i termici,
cu prevederea posibilita\ilor de a fi
adaptati la necesitatile tutur or consu-
matorilor de caldura alimentati .
Se recomanda ca vehicularea agen-
tului termic apa calda sa se faca for\at.
Circula\ia naturala (gravita\ionala) nu
este proprie noi lor tipuri de cazane si
instalatiilor moderne; chiar si in cazul
puterilor mici, contrar aparen\elor, nu
este mai economica, implica dificulta\i
in alegerea traseului conductelor si difi -
cultati de ordin estetic din cauza dia-
metrelor mari ale conductelor .
Modul de asigurare !mpotriva supra-
presiunilor accidentale se alege in
Combusti bi lul solid este admi s con-
form normativului 11 3 numai pentru
central ele termi ce amplasate in afara
zonelor de locuit \inand seama de
efectul de poluarie, de posibilita\ile !imi-
tate de automati zare si de dificulta\il e
de transport ale combustibilului si ale
cenusei; fac excep\ie centralele termi -
ce cu puteri pana la 100 kW pentru
care condi\iile de amplasare sunt cele
men\ionate pentru combustibilii gazosi
sau lichizi.
Modul de exploatare a centralelor
termice noi este automat , fara suprave-
ghere permanenta, pentru centralele
termice mici si mijlocii (cu excep\ia
celor cu combustibil solid) si cu supra-
veghere permanenta, pentru cele mari.
5.3. Centrale termice
cu apa calda
Denumirea este data, exclusiv, de
natura agentului termic preparat: apa
calda cu temperatura pana la 115 C.
Categoria cuprinde insa o varietate
mare de centrale, in raport cu celelal te
criteri i de clasificare (modul de vehicu-
lare a apei, modul de asigurare impo-
tri va suprapresiunilor acci dentale, na-
tura combustibilului utilizat etc.).
5.3.1. Centrale termice cu puteri
mici , pana la 1 oo kW
func\ie de posibilita\ile de indeplinire a Sunt destinate cu precadere incalzirii
func\i unilor de asigurare conform STAS centrale a cladirilor mici (locuin\e. ate-
7 132, de particularita\ile construc\iei in liere, magazine etc.) Sunt prevazute cu
care este amplasata centrala termica un singur cazan si asigura, de regula,
si, nu in ultimul rand, de considerente si necesarul de caldura pentru prepa-
economice. rarea apei calde de consum. Sunt ofe-
La alegerea tipului de combust ibil se rite pe piata. sub denumirea de mi cro-
tine cont de conditiil e ecologice ale centrale termi ce, aparate care intr-o
zonei in care este amplasata central a, carcasa uni ca cuprind: cazanul , arzato-
de posibilita\il e de aprovi zionare si de rul, unul sau mai multe vase de expan-
costuril e de investi\i e si de exploatare. siune, supape de siguranta, pompe,
Se prefera combust ibilul gazos, iar in schimbatorul de caldura pentru prepa-
li psa acestui a, combustibilul Jichid. Se rarea apei calde de consum (instanta-
pot prevedea si doi combustibili: gaze neu sau cu acumulare) si sistemul de
naturale si combustibil li chid pentru automati zare, deci aparate care asigu-
situa\ii in care, in peri oadele de con- , ra toate func\iunil e unei centrale termi -
sum de varf, presiunea gazelor in re\e- , ce si care trebuie doar a fi racordate la
lele de transport este insuficienta. sursa de combustibil , re\eaua electri ca,
Fig. 5.3.1 . Centrala termica cu un singur cazan, agent termic - apa calda cu circul aJie
forJat a, asi gurare cu vas de expansiune deschis:
I
CP
r
l s_
I
t
l
I
cc
L __ _
B
_ _ L_<><I _
CZ - cazan; B - boil er; P - pompa;
R3C - robinet de reglare cu trei cai;
TA - tablou de automatizare; VED - vas
de expansi une deschi s; S - conducta de
siguranta; CA - conducta de legatura cu
atmosfera; CP - conducta de preaplin;
T - termometru; TM - traductor de
temperatura maxima; TR - traductor de
temperatura de regim; TB - traductor de
temperatura pcntru boiler; H - hupa de
semnal1zare acustica; Ti traductor de
temperatura interioara.
I
I
I
I
I. lnstalatii de incalzire
cosul de furn si la instalatia interioara a
consumatorilor .
Schema unei centrale cu un singur
cazan de apa cald,a cu temperatura de
pana la 95 C, cu circulatie fort ata, cu
asigurare prin vas de expansiune des-
chi s, este prezentata in figura 5.3. 1.
Pompa este comunii atat pentru cir-
cuitul de inciilzire cat si pentru eel de
preparare a apei calde de consum.
Robinetul cu trei cai, ac\ionat direct de
sonda imersata in mantaua boil erului,
asigurii prioritate pentru prepararea
apei calde de consum. Cazanul este
prevazut cu un termometru indi cator $i
cu doua traductoare de temperaturii,
unul pentru fi xarea temperaturii de re-
gim, al doi lea, pentru limitarea tempe-
raturii la o valoare maxi ma, racordate
la un regulator electronic. Temperatura
de regim poate fi modifi cata manual, in
func\i e de t emperatura exterioarii , in
intervalul 95 . .. 65 C, ultima valoare
fiind limita necesara pentru prepararea
apei calde de consum. La atingerea
valorii prescrise pentru temperatura de
regim, arziitorul este oprit, o nouii por-
nire fiind comandatii la coborarea tem-
peraturii cu 4 ... 5 C. Al doi lea traduc-
tor blocheazii arzatorul la tendin\a de
dep3$ire a t emperaturii de 95 C evi-
tand astfel preavaria prin intrarea caza-
nului in regim de generator de abur.
Repunerea in func\iune a instala\iei nu
se poate face decal manual, dupii in-
laturarea cauzelor blocajului. Scoaterea
din functiune a arziitorului in acest caz
poate fi inso\i tii de un semnal acustic.
Pompa are o func\ionare continua in
intervalul de alimentare cu caldurii
(poate fi stabi lit un program zi lni c sau
saptamanal, cu ore de func\ionare $i
ore de intrerupere; noaptea, de obicei,
se intrerupe).
Schema are limite in privin\a reglarii
debitului de caldura pentru incalzire, re-
TM
....
TR : . "'7
VEI CZ H J
6: I
B
0
, r -1><1
_____ I ___ I ___ +-
Fig. 5.3.2. Centrala t ermica cu un
singur cazan, agent termic - apa
calda cu circul at ie tortat a, asigurare
c u supapa de siguranta ?i vas de
expansiune l nchi s:
CZ; B: P; TA: R3C; T; TM; TR; TB; H;
Ti - au semnifica\i a din fig. 5.3. 1; VEI -
vas de expansiune inchi s; SS - supapa
de si uranta; M - manometru.
Capitolul 5: Centrale termice
glare care urmeaza a se face prin func-
\ionarea intermitentii $i/sau cantitati vii,
locala prin robinete termostati ce.
Daca centrala termi ca asigura, exclu-
siv, incalzirea, schema se simplifica
prin lipsa robinetului cu trei cai si a
boi lerului. Detalii privind sistemul de
asigurare sunt date in capitolul 5.3.4.
Schema unei centrale termice, cu un
singur cazan, agentul termic fiind tot
apa calda, in varianta de asigurare cu
supapa de siguran\a $i vas de expan-
siune inchis, este prevazuta in figura
5.3.2.
Ambele scheme sunt aplicabi le pen-
tru cladiri mici ca: locuinte individuale,
5coli, dispensare rurale, ateliere, spa\ii
comerciale etc.
Schema unei central e termice care
inlatura o parte din neajunsurile sem-
nalate la schemele anterioare este pre-
zentata in figura 5.3.3.
Circuitele pentru incalzire, respectiv
pentru boiler sunt prevazute cu pompe
separate. Prin termostatul care contro-
leaza temperat ura de regim a cazanului
se stabile5te, manual, o valoare econo-
mi ca intre 65 si 95 C, in func\ie de
temperat ura exterioara. Pompa pentru
incalzire este comandata de un termo-
stat de interior plasat in camera cea
mai reprezentat iva, de exemplu, in ca-
mera de zi. Pompa pentru circuitul de
preparare a apei calde de consum este
comandata de un termostat imersat in
mantaua boi lerului. Prioritatea pentru
prepararea apei calde de consum se
poate asigura prin blocarea func\ionarii
pompei de pe circuitul de i ncalzire la
intrarea in func\iune a pompei pentru
alimentarea boilerului .
Automatizarea poate fi completata
cu un programator zilnic sau
nal prin care se stabile$te prograr'nul
de func\ionare a central ei $i regimul de
temperaturi . Schema este u5or adapta-
bila pentru asigurarea cu vas de ex-
pansiune deschis $i este indicata, de
asemenea, pentru cl adiri mici din cate-
p
Fig. 5. 3.3. Centrala termica cu un
singur cazan, agent t ermic - apa
calda cu pompe de circul atie
separat e pentru incalzire ?i pentru
boil er:
CZ; B; P; TA; VEI; SS; T; TM; Ti ; H; TR
TB; M - au semnifi catia din fig. 5.3.2.
goriile indi cate mai sus.
Schema unei centrale termice cu un
singur cazan, cu reglare calitativii a de-
bitului de cii ldurii pentru incalzire, prin
amestec cu ajutorul unui robinet cu trei
cai, este previi zuta in figura 5.3.4.
Prevazut cu acela$i tip de automati -
zare, cazanul func\ioneaza tot timpul
cu o temperatura de ducere variabila,
in limite stranse, in jurul valorii stabilite
(90 ... 95 C). Temperatura agentului ter-
mic pentru incalzire este automat
stabilitii in func\i e de temperatura exte-
rioarii, conform graficului de reglare,
{de un regulator special izat), si se ob\i-
ne prin amestecul apei preluate din ca-
zan cu apa din conducta de intoarcere.
Pentru circuitul boilerului este previizu-
ta o pompii cu func\ionare intermiten-
ta, comandata de termostatul al carui
traductor este imersat in mantaua
boil erului . Automatizarea poate asigu-
ra, de asemenea, prioritate pentru pre-
pararea apei calde de consum $i poate
fi completata cu un programator zil nic
sau saptamanal.
Schema este superioarii celor ante-
rioare si este recomandata cliidiri lor mici
din categoria locuin\elor individuale, dar
mai ales pentru cladirile mai mari, de
exemplu, vi le cu 4 ... 6 apartamente.
Spre exemplificare, in fi gura 5.3.5
sunt prezentate doua minicentrale ter-
mice in care, intr-o carcasa unica, sunt
reunite toate componentele care asigu-
ra func\iuni le unei centrale termice. Ca-
zanul poate ti prezentat atat in varianta
clasica, cu montare pe pardoseala {fig.
5.3.5 a) cat si in varianta de montare
pe perete (cazan mural, fi g. 5.3.5 b). In
a doua varianta combustibi lul este,
exclusiv, gazul natural.
Lipsa unei supravegheri continui,
caracteri stica centralelor termice mi ci,
este suplinita de un sistem de
p
M
:: I : TB
TM :: I : B
...... __; j
Q
VEI CZ : H : f _
6 - I I

Fig. 5. 3.4. Centrala termica
cu un singur cazan, agent termi c -
apa calda cu circulatie tortata,
regl are calitativa central a:
CZ; B; P; TA; VEI; SS; M; TM; TR; T;
TB - au semnifica\ia din fig. 5.3.2;
R3C - robinet de amestec cu trei cai;
Te - traductor de temperatura exteri -
oara.
Capitolul 5: Centrale termi ce
supraveghere automata a func\i onarii.
in cazul utili zarii combustibil ilor soli zi, '
posibilitatea supravegherii automate a
procesului de ardere este insa foarte
limitata. i n cazul alimentarii intermiten-
te a cazanului cu combustibi l, este re-
comandabil a se prevedea acumula-
t oare de caldura care sa preia vari a\iile
mari de caldura produsa.
Firme speciali zate in producerea de
cazane au realizat progrese mari in do- '
meniu (prin flui dizarea patului combus-
ti bil solid). Apari tia pe piata a unor ca-
1
zane cu combusti bil soli d este necesar
a ti inso\ ita de scheme tehnologice $i
de instructiuni de montare $i de ex-
pl oatare corespunzatoare.
cazane. Acestea pot func\ iona simultan
sau pe rand ceea ce implica necesita-
tea izolarii hi draulice a fi ecarui cazan,
respecti v, reacti varea Jui i n condi\ii de
asigurare deplina i mpotri va suprapre-
siunil or accidentale. Circulati a naturala
este exclusa in cazul centralelor termi -
ce de putere medi e sau mare. Pe de
alta parte, cazanele moderne, caracte-
rizate prin valori mari ale fluxului termi c
unitar transferal de la gazele de ardere
la agentul termi c, trebui e protejate im-
potriva supraincalzirii si a socului ter-
mic prin asigurarea unei circula\ii de
eel pu\in 33 % din debitul nominal de
agent termi c. De asemenea, intrarea
cazanelor in regim normal de tempera-
tura trebui e sa se faca rapid pentru a
5.3.2. Centrale termice cu puteri
med ii, intre 100 ~ i 2 000 kW
Cre$l erea puterii instalate a centralei
t ermi ce ridi ca probl eme noi de care
este necesar a se \ine seama in alca-
tuirea schemei tehnol ogice. Astfel:
pentru marirea siguran\ei i n functiona-
re, Normativul I 13 recomanda, pentru
centrale termi ce cu puteri i ntre 100 si
2 000 kW, prevederea a minimum doua
, scurta peri oada de condensare a gaze-
' lor pe suprafa\a de schimb de caldura
$i a reduce astfel fenomenul de coro-
ziune.
.... . - - ;
. . .. I
1..
.....
. . : . , .
0 data cu cre$terea puterii instalate
poate creste numarul $i diversitatea
consumatorilor carora este necesar sa
Ii se asigure simultan condi\i ile optime
de func\i onare (temperaturi diferite ale
agentului termi c, grafi ce de reglare
calitati va diferite, program de func\i o-
I. lnstalatii de lncalzire
nare di ferit).
Schema unei centrale termi ce clasi-
ce, cu doua cazane, cu asigurarea prin
vas de expansiune deschi s este pre-
zentata in fi gura 5.3.6.
1
Avantajul simpli ta\ii instala\i ei este
minor in raport cu dezavantajele func-
\i onale: difi cultati i n asigurarea func\i o-
nari i i n conditii optime si independente
a tuturor consumatorilor, func\i onarea
cu sarcina variabil a a centralei termi ce
pri n scoaterea din func\iune a unui ca-
zan impli ca manevra vanelor cazanelor.
: in caz contrar, agentul termic circula si
I prin cazanul neizolat hidraulic, transfor-
mat in consumator; numarul mare de
conducte de siguran\a; la i nchiderea
unui cazan, intregul debit circula prin
cazanul ramas in func\iune modifi -
candu-se astfel regimul hidraul ic al in-
st alati ei; dificulta\i majore si limite in
automati zarea instala\i ei si altele.
Schema nu poate ti utilizata pentru o
centrala termica cu mai mult de doua
cazane din cauza cre$terii prea mari a
numarului conductelor de siguran\a.
STAS 71 32 indi ca si posibilitatea asi-
' gurarn prin conducte de siguranta co-
mune, prin folosirea unor robinete cu
..--
' ~ .. - ...
9
b
b - montare pe perete (elemente
componente);
Fig. 5.3.5. Microcentrala t ermica:
a - montare pe pardoseala (a 1 - vedere genera/a;
a2 - elemente componente);
1 - tablou de automatizare $i comanda; 2 - pompa de circula\ie pentru cir-
cuit ul de incalzire; 3 - automatul pentru reglarea gazului combust ibil; 4 - pom-
pa de ci rculati e pentru circuitul boil erului; 5 - conducta de gaz combusti bil ;
6 - arzator atmosferic din otel 1noxi dabil; 7 - schimbator de caidura cu acu-
mulare; 8 - protecti e anticorosiva cu anod de magneziu; 9 - izolare termica
cu spuma poliuretanica;
1 - camera de furn; 2 - sonda de sigu-
ranta pe canalul gazelor de ardere; 3 -
schimbator de caldura di n tevi cu ari -
pioare; 4 - camera de combustie cu pro-
tecti e cerami ca; 5 - arzator de gaz natu-
ral silentios; 6 - pompa de ci rculatie a
agentului termic; 7 - automat pentru re-
glarea gazului natural; 8 - schi mbator de
caldura cu acumulare; 9 - vas de expan-
siune inch is; 10 - automat pentru accesul
apei de consum; 11 - grup robinet de i n-
chidere si manometru; 12 - tablou de co-
manda si automatizare.
I. lnstalatii de incalzire
tr ei cai (fi g. 5.3. 15).
Vehi culare.::i agentului termi c se poa-
te face cu pompe unice pentru toti
consumatori i sau, preferabil, cu pompe
de conducta pe fi ecare circuit (fig.
5.3.6)_ Reglarea debitului de caldura se
poate face calitati v prin amestec in ro-
binete cu trei cai sau, cantitativ, local.
Schema t ehnologica pentru aceea$i
centrala termi ca asigurata cu supape
de siguranta $i vas de expansiune in-
chi s este reprezentata in fi gura 5.3.7.
Schema este mai simpla, comparativ
cu precedenta, iar lipsa conductelor de
siguran\a face posibila folosirea ei pen-
tru un numar mai mare de cazane.
Exista insa dezavantajul necesita\ii
unor manevre de inchi dere-deschidere
a vanelor, pentru izolarea sau reacti va- ,
rea unor cazane, ca si dezavantajul li -
mitarii posibilitati lor de automati zare_
Schema unei centrale termi ce mo-
derne care elimina dezavant ajele sche-
melor precedente este redata in fi gura
5.3.8.
Capitolul 5: Centrale termice
Te
' i _O I : : . . -
I . lu . -
I CC cb 4---s--'- -s-
1 I I
I 'f
CP-t I L
I
ch
I
TM : : TM
:::::::::::::::@:::::::::::::::::
TR TR
'' "'1
CZ . H CZ
: 0 ---- L-6
-- ----- -; p
-
I X g l
e ==== ==L ====ij_ _____ __
Fig. 5.3.6. Centrala t ermica de putere medie, cu doua cazane, agent termic -
apa calda, cu ci rcul atie fortata, asigurare cu vas de expansiune deschis
conducte de siguranta pentru fiecare cazan:
CZ; B; P; VED; S; CA; GP; TA ;T; TM; TR; TB; H - conform fig. 5.3.1;
Te - traductor de temperatura exterioara.
in alcatuirea centralei termi ce intra ! ,----- ----------------- ------------.
cazanele cu pompe indi viduale, butelia
de egalizar e a presiunii $i pompele
pentru alimentarea cu agent termi c a
circuitelor consumatorilor .
Principala caracteri sti ca a schemei
consta in existen\a a doua categorii de
circuite ale agentului termic:
- un circuit primar: butelie-pompe-ca-
zane-butelie;
- mai multe circui te secundare cores-
punzatoare grupurilor de consumatori :
butelie-pompe-consumatori -buteli e_
Schema permite func\i onarea abso-
lut independenta a celor doua tipuri de
circuite, cu sati sfacerea deplina a ce-
rin\elor t uturor consumatoril or; functio-
narea cu sarcina termica vari abi la, in
trepte date de numarul de cazane,
fi ecare arzator avand doua trepte de
putere; izolarea hidraul ica a unui cazan
scos din func\iune numai prin simpla
oprire a arzatorului $i a pompei caza- 1
nului $i, invers, reacti varea fara mane-
CP
I
I
I
I
I
: - -- -------- -- ---: P
: :
SS
Fig. 5.3.7. Central a termica de putere medie, cu doua cazane, agent t ermi c -
apa calda, cu circul ati e tortata, asigurare cu supapa de siguranta
vas de expansiune i nchi s:
CZ; B; P; TA; SS; M; VEI; TM; TR; TB; H - au semnifi ca! ia din fig_ 5.3.2;
Te - traductor de temperatura exteri oara.
VA
Fi g. 5.3.8. Centrala termica cu apa calda de
putere medi e sau mare, cu asigurare prin vas
de expansi une deschis supapa de
siguranta, cu buteli e de egalizare a presiuni i :
CZ; P; T; TA; VED; S; CA; CP; R3C; TM; TR - a
semnifi ca\i a din fi g. 5.3. 1; BEP - butelie d
egali zare a presiunii; SS - supapa de siguran\a
M - manometru; RP - regulator de presiune
TD - traductor de temperatura pe conducta d
ducere a cazanelor; T d - traductor pe conducta d
pl ecare de la BEP; TP - traductor de presiune
--=- p"' . -<><l""''".
1
CC - conducta de circula!i e; VA - robinet automa
,- 3
p de dezaeri sire; 1,2 - la $i de la consumator d
= C = C:: = = = 4 2 incalzire; 3,4 - la $i de la preparare apa calda d
_L _ __ _ __ ._4
consum.
.I
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de incalzire
vrarea unor vane; reducerea ti mpului
de intrare in regim de temperatur a prin
recircul area agentului termi c cu ajuto-
rul robinetului cu trei cai de pe con-
ducta de intoarcere din amonte de
pompa.
Automati zarea instal a\i ei asigura
mentinerea temperaturii, in limitele sta-
bi lite, la intrarea in butelia de egalizare
a presiunii, independent de
puterii furnizate, prin func\ionarea ,,in
cascada" a cazanelor si a celor doua
trepte ale arzatoarelor. Fi ecare grup de
consumatori are propriul circuit, pro
pria pompa de circulatie si propriul sis-
tem automat de reglare (calitativa, prin
amestec prin robinet cu trei cai, sau
cantitativa, prin varia\ia debitului de
agent livrat consumatori lor).
Sistemul de asigurare hibrid: cu su-
pape de siguran\a $i vas de expansiu-
ne deschis a fost impus de prevederil e
instructiunilor ISCIR C 31 ca pe fi ecare
cazan sa se prevada organe de inchi -
dere. Cu derogare de la aceasta preve-
dere, supapel e de siguran\a pot lipsi.
Schema este U$or de adaptat $i pentru
asigurarea cu vas de expansiune in-
chi s, caz in care supapele de siguranta
nu mai pot lipsi. Oetalii despre sistemul
de asigurare se pot vedea in figura
5.3.15.
O centrala termica de putere medie
poate fi reali zata $i prin punerea in
paralel a unui numar mare de cazane
mi ci (module) ca in figura 5.3.9.
in acest caz este necesar sa se
analizeze fenomenele care pot aparea
la evacuarea gazelor de ardere, spre
exemplu, o reintoarcere in centrala ter-
mica a acestora prin focarul cazanului
(cazanelor) in repaus. De asemenea, se
impune o analiza a func\ ionarii vaselor
_s_.3_._9_. _C_e_n_t_r_a_la_te_r_m_i_c_a_e_c_h_ip_a_t_a_c_u_ b_a_t_e_ri_e_d_e_ c_a_z_a_n_e_. i de expansiune inchise daca aces tea
I
V)
I
I
V)
I
I
V)
I
I
TE(\[9
l,'.:1 CD
.. ............... T ............ ,.

BEP
a
; ,,_; : - - -
111 ( I -- .l- -7-- -
1 I I I I
I I I I I
I I I I I
I I I I I
I I I I I
I I I I
I I I I
P1 P2
Fig. 5.3.1 0. Centrala termica cu apa calda
de putere mare, cu butelie de egalizare
a presiunii:
a - schema instalatiei; b - vedere baterie
de pompe montate pe conducte;
CZ; P; TA; TR; R3C au semnificatia din
fig. 5.3. 1;Te traductor de temperatura
exteri oara; TD - traductor de temperatura
pe colectorul general al cazanelor; ;
Ti traduct or de temperatura de intrare in
cazan; P 1 4 pompe de circula\i e pe
circuitele consumatorilor 1,2,3,4; T1 .
T2 - traductor pentru temperaturile de
ducere ale consumatoril or 1 si 2;
SS - supapa de siguranta; RP - robinet
de reglare a presiunii.
.I. lnstalatii de lncalzire
sunt. prin constructi e, aferente fi ecarui
cazan.
5.3.3. Centrale termice
cu puteri mari, peste 2000 kW
lntre o centrala termi ca de putere
medie $i una de putere mare apar di -
ferente date de: puterea instalata, nu-
marul de cazane (minimum 3), numarul
si diversitatea consumatoril or , ampla-
sarea, de regula, in constructii proprii
etc. Toate acestea accentueaza nea-
junsurile in exploatare evidenti ate la
unele scheme tehnologice (spre exem-
plu. cea din fi gura 5.3.6) si introduc
condi\ii suplimentare in alegerea siste-
mului de asigurare impotriva suprapre-
siunilor accidentale.
Schema tehnologica cea mai indica-
ta pentru o centrala termi ca de putere
mare este data in figura 5.3. 10. Cele
patru cazane sunt echipate cu cate o
pompa care asigura circul a\ia in circui -
tul primar: cazan-buteli e de egal izare a
presiunii -cazan. Din butelie, printr-o
conducta cu rol de di stribuitor general,
sunt alimentate, independent, circuitele
a patru consumatori, primii doi preva-
zuti cu reglare calitati va central a in
func\ ie de temperatura exterioara, cei-
lalti doi (de exemplu, instala\ia de pre-
parare a apei calde de consum, agre-
gat de tratare a aerului pentru climati -
zare etc. }, cu reglare cantitativa locala
la consumatori. Pentru aceasta se pre-
vede un sistem de reci rculare a agen-
tului termi c prin robinete automate RP,
menit sa men\ina constant punctul de
funct ionare a pompelor. De la caz la
caz, in func\ie de natura $i regimul de
func\ionare al consumatoril or. se pot
prevedea $i alte sisteme.
Sistemul permite armonizarea debi-
telor de cal dura $i de agent termic din
circuitul cazanelor cu eel din circuitul
consumator ilor . in ori ce condi\ii de
temperatura exterioara, prin intrarea,
respecti v, iesirea din functiune a caza-
nelor ,,in cascada", in func\ie de abate-
rea de la temperatura de regim stabilita
in centrala prin traductorul TD. Schema
este conceputa spre a favori za intrarea
rapida in regim normal de temperatura,
prin recircularea ini\iala a unui debit de
agent termic in cazan, astfel incat se
scurteaza sim\itor timpul de producere
a condensatului pe suprafa\a interioara
a acestuia. lzolarea hidraulica a unui
cazan are toe, automat, prin scoaterea
din func\iune a arzatorului si a pompei,
Iara a Ii necesara manevra unor organe
de inchidere. La fel, are loc, automat,
reintrarea in circuit a oricarui cazan.
Asigurarea central ei termice impotri -
va suprapresi unil or accidentale se face
conform schemei, pri n vas de expan-
siune deschi s si supape de siguran\a.
Capitolul 5: Centrale termice
Adaptarea pentru asigurarea cu vase
de expansiune inchi se nu ridica ni ci o
probl ema; acestea se vor racorda pe
conducta generala de intoarcere in
cazan ( 5.3.5).
5.3.4. Centrale termice echipate
cu cazane cu condensajie
sau cu recuperatoare de caldura
Prin gazele de ardere evacuate prin
cosul de furn, in atmosfera. se elimina si
o importanta cantitate de energie sub
forma de caldura sensi bil a si de
condensare. Prima componenta este cu
atat mai mare cu cat temperatura ga-
zelor de evacuare este mai mare, a
doua depinde de con\inutul de hidrogen
in molecula de baza a combustibilului .
Practic, este cazul gazelor naturale.
Coborarea temperaturii de evacuare
a gazelor de ardere sub punctul de
condensare are ca efect pozitiv recu-
perarea unei par\i importante din ener-
gia sus amintita si reducerea debitului
de gaze evacuate dar $i efecte nega-
ti ve ca: intensificarea fenomenului de
corosiune asupra cazanului si a cosu-
lui , daca acesta este metalic, a umezirii
CO$ului, daca acesta este din zidari e, a
reducerii tirajului natural al cosului
concomitent cu marirea pierderilor de
sarcina pe circuitul gazelor de ardere
etc.
Firmele producatoare de cazane au
gasit solu\ii de contracarare a dez-
avantajelor enumerate prin utilizarea
unor material e cu rezistenta ridi cata la
corosiune si prin conceperea fi e de
recuperatoare integrate cazanelor, cu
racorduri unice de ducere. respectiv,
de intoarcere a agentului termi c care.
ca si gazele de ardere, parcurge in
seri e cazanul propriu-zis $i recuperato-
rul , fie de recuperatoare independente,
cu racorduri separate, gazele de ardere
trecand, partial sau total, prin recupe-
rator (fig. 5.3. 11).
Solutia cea mai buna o constituie ca-
zanele cu randament inalt avand recu-
peratorul inglobat. iar pia\a ofera aseme-
nea echipamente, inclusiv pentru puteri
foarte mici, coborand pana la 10 kW.
Schema tehnologica a unei centrale
termi ce echi pata cu astfel de cazane
nu difera cu nimic de cele prezentate
pentru cazane obisnuite.
Recuperatoarele independente pre-
zinta avantajul ca pot fi utili zate pentru '
marirea randar entului centralelor ter-
mice existente sau pot fi cuplate cu
cazane fara condensa\ie.
La utili zarea unor recuperatoare cu
condensatie, independente, trebui e
avute in vedere urmatoarele:
- recuperatoarele trebui e plasate cat
mai aproape de cazane spre a nu lungi
excesiv traseul gazelor de ardere;
- marirea pierderilor de sarcina pe
traseul gazelor de ardere poate implica
introducerea unui exhaustor ;
- schema tehnologica a centralei ter-
mice trebuie sa ofere posibilitatea
acordului intre sarcinile termi ce ale ca-
zanelor si recuperatorului , pe de o
part e, si ale consumatorilor, pe de alta
part e;
- condensatul rezultat din recupera-
tor trebuie tratat chimi c, inainte de a fi
evacuat la canati zare, ca masura de
protec\ie a mediului.
Ca exemplu, in fi guril e 5.3. 12 si
5.3.13 sunt prezentate doua scheme
tehnologice de centrale termice cu re-
cuperatoare independente. Este de ob-
servat ca prezenta recuperatorului
complica schema si. implicit, procesul
de exploatare. De aici rezulta preferin\a
pentru cazanele avand recuperatorul
integrat.
Centrala termi ca echipat a conform
schemei din figura 5.3.12 are regimuri
de func\ionare di stincte pentru iarna si
pentru vara, regimuri selectabile, prin
manevra manuala, intr-una din pozi\iile
limita ale robinetului cu trei cai astfel
incat , atat iarna cat si vara, recuperato-
rul sa fie inseri at pe conducta de in-
toarcere a agentului termi c la cazane.
Prin manevrarea vanelor de inchidere,
respectiv, de ocolire figurata in sche-
ma, recuperatorul poate fi cuplat sau
izolat hidraulic din sistem. lzolarea hi -
draulica presupune insa si scoaterea
recuperatorului din circuitul gazelor de
ardere deci este indicata in schema cu
circuit derivat (fig. 5.3. 11 b si c) precum
a
c
Fig. 5.3.11. Montarea
recuperatoarelor de caldura
independente, pe circuitul
gazelor de ardere:
a - in serie; b - in derivafie cu un
cazan; c - in deriva.tie cu mai multe
cazane.
Capitolul 5: Centrale termice
si anularea traductorului de debit TD,
montat pe recuperator, care, la debit
nu! , blocheaza, prin tabloul de automa-
ti zare' func\ionarea arzatoarelor.
0 centrala termi ca echipata la fel cu
cea din figura 5.3. 12 prevazuta cu bu-
telii de egali zare a presiuni i prin care
se realizeaza mai usor armoni zarea de-
: .......... ... .. ............ , ....................... ; :
SS
R3cs:
iarna
R3C1M
_.!. -l><l - _: _ I_ - l><l- .J
__ :

Fig. 5.3.12. Centrala termica cu apa calda de putere medie, cu recuperator d
caldura montat independent de cazan pe circuitul gazelor de ardere:
CZ; P; B; VEI; SS; TA; TM; TR; TB; T; M - au semnifica\i a din fig. 5. 3.2;
RC - recuperator de caldura; R3CM - robinet de regl are cu trei cai manual;
R3CS - robinet de reglare cu 3 cai cu servomotor; ; TD - traductor de debit;
Te - traduct or de temperat ura exterioara; SC - separator de condensat;
AR - apa rece; ACC - apa calda de consum;
1 - incalzire ducere; 2 - i ncalzire intoarcere.
.......... ............ .. - ,,
R3cs:
CJ
VEI
0
BEP
CZ CZ
I
.._r-_-_-_ _ -_-_-_ - _ - - - -
Fig. 5.3.13. Centrala t ermica cu apa calda de putere medi e sau mare,
cu apa calda buteli e de egalizare a presiunii , cu recuperator de caldura
montat independent de cazan pe circuitul gazelor de ardere:
CZ; P; B; VE!; SS; TA; TM; TR; TB - au semnifica\i a din fi g. 5.3.2; BEP - buteli e
de egalizare a presiunii ; RC - recuperator de caldura; R3CM - robinet de reglare
c u trei cai manual; Te - traductor de temperatura exteri oara; TD - traduct or de
debi t; SC - separator de condensat; VA - robinet de eliminare a aerului;
R3CS - robinet de reglare cu 3 cai cu servomotor; AR - apa rece; ACC - apa
calda de consum;
1 - incalzire ducere; 2 - incalzire intoarcere.
- ----- ----------------
I. de lncalzire -
bitelor de caldura si de agent tcrmic,
atat in circuitul primar cat si in cele
secundare, este prevazuta in fi gura -
5.3. 13. lzolarea hidraulica a recupera-
torului pe partea de agent termi c se
face automat pr in oprirea pompei
aferente.
5.3.5. Asigurarea instalatiilor
de l ncalzire cu apa calda
intr-o instalati e de i ncalzire cu apa
calda pot sa apara suprapresiuni peri-
culoase, pana la expl ozie, ca urmare a
fenomenului de dil atare si a depasirii
temperaturii de vapori zare a apei, deci
de intrare a cazanelor in regim de ge-
neratoare de abur.
Masurile de siguranta impotriva su-
prapresiunilor accidentale, pentru in-
stala\ii le de incalzire cu apa calda, sunt
precizate in STAS 7 132, Normativul
1- 13, prescrip\iile ISCIR C-31 si in
ghidul pentru alegerea, intre\inerea si
executarea sistemelor si echipamente-
lor de siguranta elaborat de INCERC.
Masurile de siguran\a au scopul de a
asigura permanent , concomitent si
sigur urmatoarele func\iuni :
- preluarea varia\i ilor volumului de
apa din instala\i e determinate de vari a-
\ii le normale de temperatura;
- evacuarea excedent ului de apa sau
a vaporil or produsi accidental, ca ur-
mare a deteriorarii echipamentelor care
asigura limi tarea temperaturii agentului
termic sau ca urmare a unei erori sau
neglijen\e in expl oatare;
- asigurarea unei mici rezerve de apa
care sa compenseze pi erderi le de apa
inevi tabile, ale instala\iei;
- men\inerea ni velului apei, in insta-
la\i e, la o cota care sa asigure umple-
rea elementelor acesteia atat in regim
stati c cat si in eel dinami c;
- evacuarea i n atmosfera a aerului la
umpl erea cu apa a instala\i ei si invers,
patrunderea aerului in instala\ie la
golire;
- asigurarea unei presi uni de regim
astfel i ncat sa nu se depa5easca pre-
siunea admi sa in instala\ia interi oara.
Asigurarea impotri va suprapresiunil or
accidentale a instala\ii lor de i ncalzire
cu apa se poate reali za cu:
- sisteme care asigura instala\ii lor le-
gatura directa si permanenta cu atmos-
f era, apli cabile pentru temperaturi ale
agentului termic de maximum 95 C;
- sisteme in care legatura instala\ii lor
cu atmosfera nu este asigurata perma-
nent, aplicabile pentru temperaturi ale
agentului termi c de maxi mum 115 C.
5.3.5. 1 Asigurarea instalafiilor
cu conducte de siguran/ii
?i cu vas de expansiune deschis
Schema unei astfel de instalat ii poa-
I. lnstalatii de lncalzire
te fi abordat a in urmatoarele condi\ii :
- vasul de expansiune poate fi am-
pl asat la o cota care sa asigure umple-
rea intregii instalatii in regim static '.;) i
dinamic;
- di stan\a i n plan ori zontal intre ver-
ti cala vasului de expansiune si cazane
estc eel mult egala cu 15a in care ,,a"
are semnifi cati a din figura 5.3. 14;
- conductele de siguran\a se mon-
teaza cu pant a cont inua spre vasul de
expansiune.
Exempl e de sisteme de siguran\a cu
vas de expansiune deschi s sunt date
in fi guril e 5.3. 1 '.?i 5.3. 6. Se observa ca
legaturil e ca.zanelor cu vasul de expan-
siune si, pri n el, cu atmosfera, sunt
perrnanente, neintrerupte de ni ci un
organ de inc hidere.
S-a aratat ca solu\ia de asigurare din
figura 5.3.6 prezinta dificultati in expl oa-
tare, are limite in posibilita\i le de au-
tomati zare si este neaplicabi la pentru
mai mult de doua cazane din cauza nu-
marului mare de conducte de siguran\a.
Capitolul 5: Centrale termice
5.3.5.2 Asigurarea instalafiilor cu vas
de expansiune inchis ?i supape de
siguran/a
Schemele din figurile 5.3.2; 5.3.3;
5.3. 4; 5.3. 7 ilustreaza modul de racor-
dare la instalati e a vasului de expan-
siune inchi s. in acest caz, vasul l nde-
pline$te doar functiunil e de preluare a
varia\ii lor de volum ale apei din instala-
\i e $i asigura o mi ca rezerva de apa.
Func\i a de li mitare superi oara a presiu-
nii prin descarcarea vaporilor de apa In
atmosfera este indeplinita de supapele
de siguran\a montate pe cazane fara
intreruperea unui alt organ de inchide-
re. Functi a de eliminare a aerului din
instal a\i e la umpl erea, respectiv, de pa-
trundere a aerului la golire se realizea-
za prin vase si robinet e de dezaeri sire.
Oezavantajul sistemului consta in pre-
tul de cost mai ridicat, in comparati e
cu sistemul cu vas deschis, pre\ de
cost care cre$l e cu volumul vasului , iar
volumul acestuia cre5te, dupa cum se
va vedea, nu numai cu cantitatea de
apa din instala\ie ci si cu lnal\imea
cladirii .
Vasul de expansiune inchi s va fi nu-
mai cu membrana elastica de separare
intre perna de aer si apa, echipament
ce nu solicita o supraveghere perma-
nenta, ceea ce face posibila montarea
lui si In partea superioara a cladirii .
in acest caz, vasul inchi s se dimen-
sioneaza numai pentru preluarea vari a-
tiil or de volum corespunzatoare varia-
tii lor de temperatur a ce apar i n regim
de functionare a centralei termice (in
limita a 10 C}, iar maril e vari atii de vo-
lum sunt preluate la punerea i n func\iu-
ne a instalatiei prin descarcare in re-
zervorul deschi s cu ajutorul robinetului
electromagneti c dublat de supapele de
siguranta. La i ntreruperea func\ionarii
instala\iei contractarea apei este com-
pensata de pompa de adaos. intregul
proces este supravegheat de tabloul
de automati zare.
Reducerea volumului vasului de ex-
pansiune inchi s prin asocierea acestuia
cu un rezervor de descarcare si o
pompa de adaos, prezi nta i nca un de-
zavantaj major: rezervorul de descar-
care, cu nivel li ber , pune In contact
agentului termic cu aerul. $i de aici
consecin\e nedorite printre care cea
mai importanta este corosiunea.
Oezavantajul pate fi inlaturat _prin
adoptarea unei solu\ii noi, apli cata deja
: in \ara. Solu\ia consta In inlocuirea re-
zervorului de descarcare deschi s, tot
cu un vas inchi s, deci cu membrana
elasti ca, dar cu perna de aer in
legatura cu atmosfera. Adi ca, ceea ce
la VE! este venti lul de re\inere la um-
; plerea cu aer, la ADI este un simplu
Pentru un numar mai mare de caza-
ne, STAS 71 32 indi ca sistemul de asi-
gurare din fi gura 5.3. 15. lzolarea hi-
drauli ca a unui cazan se face pri n co-
mutarea robinetelor cu trei cai de pe
legatura cu conducta generala de du- '
cere, respectiv, intoarcere, cu conduc-
ta de evacuare C. E, asigurand astfel, in
ori ce situa\i e, legatura cu atmosfera.
Pentru reacti varea cazanului trebuie fa-
cuta opera\ ia inversa. Evident , sunt
manevre greu de automatizat. De ase-
menea, schema nu permite recircu-
larea apei in cazane pentru o rapi da in-
trare in regim de temperatura.
' Acest fapt conduce la mic5orarea vo-
lumului vasului, comparativ cu situa\ia
montarii In centrala termica. 0 alta
solu\i e de reducere a volumului vasului
inchis consta in asocierea Jui cu un
rezervor de descarcare si o pompa de
adaos ca in figura 5.3. 16.
orificiu de legatura cu atmosfera. in
consecinta, volumul util al ADI este e-
gal practi c, cu volumul total. Evident in
aces! caz, contactul intre agentul ter-
mic $i aer este lntrerupt. Schema de a-
plicare a acestei solutii este prezenta-
ta in fi gura 5.3. 16 b. La intrarea in
VED
I cc
cP
- 15a-- - -l
l_ - - - -
a
r-+- I
I
I
Fig. 5.3. 14. Distanta maxima pe
orizontala l ntre cazane ?i verti cal a
vasului de expansiune deschi s,
conform ST AS 7132:
CZ - cazan; VED - vas de expansi une
deschi s; S - conducta de siguran\a;
CA - conducta de legatura cu atmos-
fera; CP - conducta de preaplin;
a - diferen\a de cota intre traseul ori -
1ont al al conductelor de siguranta $i
pmtea super ioara a cazanelor ;
CC - conducta de circulatie.
CAn
'
t.;
I
I
I
CP
cs
I
I
'P
cb
I
ch
Te ~
~ r d b
$
: ~
H
CE
R3Cj
$
$ . ,- -_J
.__ _ ___, I '------' I I
R3C R3C R3C I
I I J
f4. - - - - _ .l_ - - - - L - - - - '- -
l 2
--- -- -- -- -- - --- -- --- -
Fig. 5.3.15. Asigurarea cu vas de expansiune deschis
?i conducte de siguranta unice pentru t oate cazanele:
CZ; P; B; VED; R3C; T; TM; TR; TB; S; CA; CP; TA; H - au semnifica\i a din fi g.
5.3.8; Te - traductor de temperatura exterioara; CS - conducta de semnalizare;
CE - conducta de evacuare; CC - conducta de circul ati e;
1 - i ncalzire ducere; 2 - incalzire intoarcere.
Capitolul 5: Centrale termice
capacita\ii ROI , si!ua\i e evident nedori -
ta, supapele de siguran\a SS, reglate la
o presiune u5or superi oara presiunii at-
mosferi ce, vor elimina la canali zare ex-
cedentul de agent t ermi c, limitand
astfel soli citarea rezervoarelor de des-
carcare.
Vari atiil e mici de volu.m ale agentului
termi c (in limita a 10 C) in timpul func-
\ionarii instala\i ei sunt preluate de catre
I VEI.
l La reducerea importanta a tempera-
' turii agentului t ermi c, spre exemplu la
func\iune a instola\iei (la pornire sau
dupa 0 intrerupere a carei durata deter-
mina racirea agentului termi c pana la,
sau chiar sub, t emperatura interioara
de calcul), rezervoarele de descarcare,
ROI sunt goale. membranele elsti ce sub
forma de punga fiind comprimate sub
presiunea aerului atmosferi c. in vasul
de expansi une se afl a apa la li mita re-
zervei de 10 %, membrana sa fiind de
asemenea comprimata de perna de
aer , de data aceasta la presiunea Pmi 11 .
Prin incalzire agentul termi c se di lata,
presiunea in instala\ie tinda sa creasca,
lucru sesizat de utomatul AP';;',7; care, la
atingerea valorii prescri se pentru presi-
unea maxima, comanda deschiderea
robinetului electromagneti c REM. Apa
in exces trece in pungi le elastice ale
rezervoarelor RDI, aerul dintre pungi si
recipiente fiind eliminat in atmosfera. in
VEI cre5terea presiunii determina de
asemenea o acumul are prin comprima-
rea pernei de aer pana la valoarea
Pmax. in cazul unei subdimensionari a '
oprirea instala\iei, dupa epuizarea ca-
pacitatii VEI de compensare a defi citu-
lui de apa, presiunea din instala\i e tin-
de sa scada sub valoarea minima cu
peri colul intrarii in depresiune, a pa-
trunderii aerului in instala\i e si a golirii
partial e a acesteia. Sonda de presiune
a automatului sesizeaza acest
lucru si la atingerea presiunii minime
prescri se, comanda pornirea pompei
de adaos, PA. Apa trece din rezervoa-
rele de descarcare ROI, in instal a\ie,
, ...... ............. , ........... ................... T ........ .
.... , ................... .......... " p
ROI 1101

b
I txr _J
I
_J
Fig. 5.3.16. Asi gurarea instalafiilor cu vas de expansiune inchis
?i supape de siguranta asociata cu rezervor de descarcare:
a - deschis; b - inchis;
2
CZ; VEI; B; P; SS; T; M; TM; TR; TB; TA; H - au semnifica\i a din fi g. 5.3.15;
RD - rezervor de descarcare; PA - pompa de adaos; Te - traductor de tempe
ratura exteri oara; RED - robinet de descarcare cu ac\i onare electri ca; CP - con
ducta de preaplin; - automat de presiune; SP - sonda de presiune; RE
- robinet electromagnetic; ROI - rezervor de descarcare inchi s;
1 - i ncalzire ducere; 2 - incalzire intoarcere.
I. lnstala!ii de lncalzire _
: aerul patrunde liber in recipient ele
acest ora determinand comprimarea
membranelor sub forma de punga.
Rolul VEI in timpul func\ionarii insta-
lati ei, reduce frecventa porniril or pom-
pei de adaos, respec!iv de deschidere
a robinetului electromagnetic, prin pre-
luarea micil or vari atii de volum ale
agen!ului t ermi c.
Sistemul prezinta de asemenea, in
raport cu eel prevazu! excl usiv cu VEI
avantajul ca in regim de func\ionare,
instala\ia nu atinge in mod obligatoriu,
presiunea maxima admisa. in acest
mod solicitarea instala\i ei la presiuni
mari este evitata. Pompa de adaos re-
zolva si problema umpl erii instala\iei cu
apa tratata, afl ata intr -un rezervor.
5.3.5.3 Asigurarea instala/iilor
cu supape de siguranJa
vas de expansiune deschis
Daca este posibil, montarea vasu-
lui de expansiune la o cota care sa
asigure umpl erea instala\i ei i n r egim
st ati c si dinamic fara a asigura insa
si legatura permanenta cu atmosfera
se poat e adopta un si st em de asi-
gurare cu supape de siguran\a si vas
de expansi une deschi s, ca in fi gura
5.3. 17.
Vasul de expansi une este racordat
la inst alatie printr-o singura conducta
de siguran\a care asigura preluarea
si redarea excesului de apa din dila-
tare, prin legare la conducta de in-
toarcere, si o conducta de circul a\i e
legata la o conducta de ducere, care
asigura o slaba circul a\i e controlata
cu un robinet , impotriva inghe\ului .
5.3.5.4 Alegerea sistemului
de asigurare
lndiferent de solu\ia adoptata orice
sistem trebui e sa indeplineasca, in
mod obligatoriu si simultan. functiile
enumerate in capitolul 5.3.5. Cu aceas-
!a condi!ie toate sistemele sunt echi va-
lente. Nu se admite renun\area la echi -
' pamentele necesare realizarii functii lor
de asigurare mentionate, chiar daca in-
stalati a este prevazuta cu o automati -
zare care face improbabila apariti a
condi\iil or de intrare in func\iune a
echipamentului eliminat. Alegerea sis-
' temului de asigurare se face \inand
seama de parti cularita\il e construc\iil or
si a instala\iil or de alimentare cu caldu-
ra aferente (centrala termica plasata in
cladirea alimentata cu caldura sau in
construc\i e propri e, posibi litatea inca-
drarii instala\iei in categoria celor cu le-
gatura permanenta cu atmosfera, posi -
bi litatea montarii vasului de expansiune
deschis la o col a superioara celui mai
de sus plasat consumator). La alegerea
sistemului de asigurare se tine seama
de avantajele si dezavantajele ce le ca-
1
I
I
I. lnstalatii de incalzire
racteri zeaza.
Astfel sistemul cu vas de expansiune
deschi s este mai ieftin dar legatura
permanenta cu atmosfera favori zeaza
corosiunea instala\i ei, impune o cota
de montare care in unele cazuri nu
poate fi asigurata, implica incarcarea
suplimentara a construc\iei si masuri
anti seismi ce, necesita un numar relativ
mare de conducte de legatura. prezen-
ta robinetelor cu trei cai compli ca in-
stalajia si mai ales exploatarea.
Sistemul de asigurare cu supape de
siguranta si vas de expansiune inchi s
nu impune conditii speciale privind cola
de montare, fenomenul de corosiune
este redus, racordul vasului din instala-
\i e se reduce la o singura conducta
scurta, nu necesita masuri de protec\ie
la inghe\, dar este, in schimb, mai cos-
ti sitor, fiind un reci pient sub presiune
supus normelor ISCIR si care, in plus,
are in compara\i e cu varianta cu vas
deschis, pentru acelasi volum util , un
volum total cu atat mai mare cu cat
inal\imea construc\i ei este mai mare, iar,
in regim nominal de func\ionare, pre-
siunea creste pana la limita admi sa de
elementele componente ale instala\i ei.
Si stemul cu supape de siguran\a si
vas de expansiune deschi s reuneste
avantajele dar si dezavantajelor celor
doua sisteme prezentate mai sus.
5.3.5.5 Circulafia agentului termic
in conductele de siguranJa
Graficul piezometric al unei instala\ii
arata ca sensul de circulatie a apei in-
diferent de pozi\ia pompei, pe conduc-
ta de ducere sau pe conducta de in-
toarcere (fig. 5.3. 18 si 5.3. 19), este de
la conducta de intoarcere la conducta
de ducere, prin vasul de expansiune,
deoarece presiunea hidrostati ca in
punc tul 1 este mai mare decal in
punctul 3.
Ca urmare, pe cele doua conducte
nu pot fi racordati consumatori i deoa-
rece:
- sensul de circul a\i e este invers fata
de eel normal si consumatorii ar fi ali -
mentati cu agent termi c din conducta
de intoarcere;
- presiunea di sponibil a este mi ca,
echivalenta cu pi erderea de sarcina pe
traseul prin cazan intre punctele 1 si 3;
- circui tul printr-un astfel de consu-
mator este paralel cu c ircuitul prin
cazan.
La instalatiil e cu pompe pe fi ecare
cazan si cu but elie de egali zare a pre-
siunii , ci rcul a\i a prin conductele de si-
guranta este normala, dar, si in acest
caz, este contraindi cata racordarea
unor consumatori 1ntre conductele de
siguran\a de ducere, respectiv, de in-
toarcere, din cauza presiunii disponi -
bil e mi ci.
Capitolul 5: Centrale termice
, La instalatiil e cu asigurare prin vas
de expansiune inchis nu are loc o
circulati e a agentului termic, legarea
vasului facandu-se printr -o singura
conducta si ni ci nu este dorita o ase-
menea ci rculati e pentru ca membrana
vasului sa nu fi e supusa unor tempera-
turi ridi cate. Vasul de expansiune in-
chi s se monteaza i nsa numai in spatii
Iara pericol de 1nghe\.
5.3.6. Pozitia pompelor
In circuitul agentului termic
Pompele se monteaza in imediata
apropiere a cazanelor. Practi c, este

I
posibil ca pompele sa se intercaleze, in
circuit, pe conducta de ducere sau pe
conducta de intoarcere, fi ecareia din
cele doua al ternati ve corespunzandu-i
un grafic piezometric speci fi c.
Grafi cul piezometric al unei instalatii
asigurata cu vas de expansiune des-
chis, cu pompa montata pe conducta
de_ ducere, este dat in figura 5.3.1 8. In
regim stati c, In orice punct al instala-
\i ei, presiunea este data de planul ori-
zontal de apa din vasul de expansiune.
N.S. La pornirea pompei, nivelul din
vas ramane neschimbat, ca si presiu-
nea determinata de coloana de apa
corespunzatoare punctului de racord al
CZ
cc I
J-,
I
f
I
I
J.,
I
' cP
I
1
______ i_J

Fig. 5.3.17. Asigurarea cu supape de siguranta ?i vas de expansi une deschis:
CZ - cazan; VED - vas de expansiune deschis; S - conducta de siguran\a;
CC - conducta de circulatie; SS - supapa de siguranta; CA - conducta de le-
gatura cu atmosfera; CP - conducta de preaplin; T - termometru; TM - traductor
de temperatura maxima; TR - traductor de temperatura de regim; TA - tablou
de automatizare; H - hupa de semnalizarea acustica; .
1 - la consumatorii de apa calda; 2 - de la consumatorii cu apa calda.
2' -
3'
CSD
5'
r ---- 6'
. -------,
VED I (+) _j '
. -- 7
1
------ - \/NS
. ff
__ :.:_l14
I I
I
I
I
2
6
Fig. 5.3. 18. Graficul pi ezometric
cu pompa montat a pe conducta de
ducere - asigurare cu vas de
expansiune deschis:
2'
VED
4
.
1'
rl4

r' 1
it
2
\7 NS
7
Fig. 5.3.19. Graficul piezometric
cu pompa montat a pe conducta de
i ntoarcere - asi gurare cu vas de
expansi une deschis:
CZ; P; VED - au semnifica\ia din fig.
5.3. 1; CSD - conducta de siguranta
de ducere; CSI - conducta de
CZ; P; VED - au semnificatia din fi g.
5.3. 1; CSD - conducta de siguranja
1
de ducere; CSI - conducta de sigu-
ranta de intoarcere; NS - nivel stati c.
siguran\a intoarcere; NS - nivel stati c.
------------ -
Capitolul 5: Centrale termice
conductei de siguranta de intoarcere 1,
denumit punct neutru. Parcurgand in
continuare traseul pana la cazan (2)
agentul termic inregistreaza o pierdere
de sarcina ( 1' - 2' ), apoi o pierdere de
sarcina in cazan (2' - 3') $i, in cont inua-
re, pana la pompa (3' - 4'). in pompa
are loc un salt al graficului corespun-
zator inal\imii de pompare (4' - 5'). Ur-
meaza pi erderea de sarcina pe con-
ducta de ducere pana la ultimul consu-
mator (5' - 6'), pierderea de sarcina in
acesta (6' - 7') $i pi erderea de sarcina
pe conducta de intoarcere (7' - 1 '), cu
care graficul se inchide.
Se observa ca presiunea in regim
dinamic, in orice punct al instala\iei, cu
excep\ia traseului intre punctele 1 $i 4,
este mai mare decat in regim static.
insemneaza ca asigurand vasului de
5 .. r------.6
' (+) _ _j7'
1' _J------; NS
'
3
' --- (-) I
-----i 4'
4
6
------.l - - -
4 1 p 7
3 1
CZ I
0 VEI
I
2
Fig. 5.3.20. Graficul piezometric
cu pompa montata pe conducta de
ducere - asigurare cu vas de
expansiune inchis ?i supape de
siguranta:
CZ; P; VEI; M; SS - au semnificatia
din fig. 5.3.2; NS - nivel static .
1' - :::::::j4' vN5
2' -- - - {+)' --,

5'
* 1 4p5 7
-6-- - - - - _, - - -
3 I
CZ I
0 VEI
I
2
Fig. 5.3.21. Graficul piezometric
al unei instal at ii de incalzire
cu apa calda - cu pompa montat a
pe conducta de intoarcere -
asigurare cu vas de expansiune
inchis ?i supape de siguranta:
CZ; P; VEI; M; SS - au semnificatia
din fig. 5.3.2; NS - nivel stati c.
exp<J nsiune o cota de rnont are deasu-
pra celui rnai sus plasat consurnator,
respectiv deasupra conductelor de dis-
tributi e, la distribu\i a superi oara, insta-
la\ia se men\ine plina cu apa $i in re-
gim dinamic.
Graficul piezometri c al unei instalatii
asigurate cu un vas _de expansi une
deschi s, cu pompa montata pe con-
ducta de intoarcere este dat in figura
5.3. 19. Sensul de circula\i e a apei in
instala\i e se pastreaza identic ca $i in
cazul montarii pe conducta de ducere.
Se pastreaza constant nivelul stati c
N.S. $i punctul neutru 1 ' . Pe tronsonul
1 - 2 se inregistreaza pi erderea de sar-
cina 1' - 2' in cazan, intre punctele 2 $i
3, pierderea 2' si 3' apoi, pierderea pe
conducta de ducere 3' - 6', urmata de
pierderea in consumatorul eel mai de-
partat, 6' - 7', $i de pierderea pe con-
ducta de int oarcere, 7' - 5'. Tn pompa
are loc saltul egal cu inal\imea de
pompare egala cu suma pierderilor de
sarcina in circuit, cu care se inchide
graficul.
Se observa ca, exceptand tronsonul
dintre pompa $i punctul de racord al
conductei de siguran\a de intoarcere 1,
in toate celelalte, presiunea in regim
dinamic est e rnai mica decat in regim
stati c $i apare peri colul golirii par\i ale a
instala\i ei prin patrunderea aerului prin
neetan$ei ta\i sau prin vaporizarea apei
in zonele in care presiunea este mai
mi ca decat cea de echilibru termodina-
mi c.
Pentru inlaturarea acestui peri col
vasul de expansiune trebui e montat la
o cota care sa depa$easca cota celui
mai sus plasat consumalor, respectiv a
conductelor distri buti ei superioare, cu
o valoare practic egala cu inal\imea de
pompare.
Evident, intre cele doua vari ante este
preferabila cea cu pompa montata pe
conducta de ducere. Argumentul, ca la
montare pe conducta de intoarcere
temperatura apei este mai mica, este
neesential; pompele, inclusiv cele de
conducte, nu au restric\i i in acest sens,
fiind construite pentru a vehicula apa
cu temperatura peste 100 C.
Graficul piezometric al unei instalatii
asigurata cu vas de expansiune inchis,
cu pompa pe conducta de ducere este
dat in figura 5.3.20. Tn acest caz ni velul
stati c, cu instalatia rece, este dat de
, presiunea minima a pernei de aer din
vasul de expansiune inchi s, presiune
care tr ebuie sa corespunda unei coloa-
ne de apa care sa dep3$easca cota
celui mai sus plasat consumator, res-
pectiv, a distribu\iei superioare.
Modul de trasare a graficului urmea-
za rati onamentul aferent figurii 5.3. 18.
Se observa ca, la intrarea in functiune
a pompei, presiunea, in ori ce punct al
I. lnstalatii de lncalzire -
inslalati ei, cu excep\ia traseului 1 - 2 -
3 - 4, cre$te fata de presi unea in regi m
stati c. Diferen\a esen\iala fa\a de asi-
gurarea cu vas sub presiune consta in
faptul ca, pe masura intrarii in regim de
temperatura a instala\iei, nivelul stati c
, cre$te pana la limita data de presiunea
maxima a pernei de aer.
Tn acest caz elementele instalatiei
sunt supuse, in regim de func\ionare,
presiunii maxime a pernei de aer la
care se adauga $i inal\imea de pom-
pare.
Graficul piezometric al unei instala\ii
asigurata cu vas de expansi une inchis,
cu pompa pe conducta de intoarcere,
este dat in fi gura 5.3.2 1. Graficul pi e-
zometric se afl a sub planul dat de
nivelul stati c N.S, (corespunzator pre-
siunii din V.E.1.); de aici, pericolul apa-
rent ca la intrarea i n func\i une a pom-
pei, cu instala\i a rece, o parte a insta-
la\i ei interioare sa se goleasca. Pe ma-
sura ce instala\ia se incalze$te, presiu-
nea in vasul inchis cre$te tinzand catre
presiunea maxi ma $i, odata cu ea, gra-
ficul se translateaza pe verticala depa-
$ind nivel ul necesar pentru ca instala\i a
sa fi e men\inuta in stare plina.
Ca urmare, rezulta importanta trasarii
$i anali zei graficului piezometri c la con-
ceperea unei instala\ii pentru a evita
unele fenomene care pot compromite
func\ionarea acesteia.
5.3-7. Dimensionarea
echipamentelor
din centrala termica
Numarul, marimea $i tipul echipa-
mentelor din centrala termica sunt de-
terminate de un ansamblu de date sta-
1 bilite prin calcule premergatoare (nece-
sarul de caldura pentru incalzire Q,;
prepararea apei calde de consum
0 Acc; ventil are - climatizare Ov; consu-
matori tehnologici Or, pierderile de
sarcina ale agentului t ermi c in reteaua
de transport si de di stribu\i e, debitul
1
de agent termic vehiculat, cantitatea
de apa din instala\ie etc.).
5.3. 7. 1 Puterea centralei term ice
Se calculeaza pentru fiecare tip de
agent termic produs, \inand seama de
puterea instalata a consumatorilor si
de simultaneitatea in func\ ionare a
acestora. in majori tatea cazurilor o
centrala termica asigura necesarul de
caldura pentru incalzire $i pentru pre-
pararea apei calde de consum. Sunt $i
cazuri in care, cu acelasi agent termic,
se alimenteaza $i al ti consumatori, ca:
instala\iil e de ventilare - climat izare, in-
stala\ii telmologice (bucatarii mari, spa-
latorii etc.) Stabi lirea puterii centralei
termice prin simpla insumare a puteri -
lor instalate ale di ver$ilor consumatori ,
I
I
!
I
I
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
cu relatia 5.3.1. nu este corecta deoa-
rece nu tine cont de si mult anei tatea
functionarii consumatoril or.
Ocr = Q, + 0Acc + Ov + Or [W) (5.3. 1)
putere instalata creste cu numarul de
cazane;
- marimea :;; i configura\i a spatiului
rezervat salii cazanelor poate impune
marimea $i, deci, numarul de cazane;
- normativul I 13 recomanda a se pre-
vedea"un singur cazan pentru centralele
termice cu puteri pana la 100 kW; mi -
nimum 2 cazane pentru central e termice
de marime medie, pana la 2 000 kW :;;i
minimum 3 cazane pentru centrale cu
puteri mai mari de 2 000 kW;
Numarul de cazane fiind stabilit , pu-
terea unui cazan rezulta prin impartirea
puterii totale Ocr la numarul de cazane
n;
Chiar :;; i in cazul centralelor termi ce
mici. aferente, spre exemplu, unei cla-
diri uni familiale, caz in care simultanei-
tatea incal zirii cu prepararea apei calde
de consum este posibila, nu este obli -
gator iu a stabili puterea cazanului prin
insumarea necesarului de caldura pen-
tru incalzire cu eel maxim pentru pre-
pararea apei calde de consum :;; tiind
ca necesarul de caldura pentru incalzi-
re este determinat, in condi\ii nominale
de calcul :;; i ca este putin probabil ca
un consum maxim de apa calda sa
apara i n aceste condi\ii :;;i, chiar daca
apare, durata lui este relativ mica.
i Ocr
Pcz = - -
1]1 n
[W] (5.3.2)
in cazul centralelor termi ce mari, ex-
ploatate dupa un program riguros, de
catre un personal calificat sau chiar
condus automat, este posibila evitarea
suprapunerii totale a consumurilor. Sto-
carea de apa calda contribuie, de ase- '
menea, la decalarea programului con-
sumatorilor :;;i, astfel, puterea instalata a
central ei t ermi ce poate fi redusa in
raport cu suma puterii consumatorilor.
Reprezentarea grafica din figura
5.3.22 ilustreaza aceasta posibilitate,
varfurile de consum dintre orele 6 :;; i 8,
12 :;; i 14, respectiv, 20 $i 24 putand fi
reduse prin prepararea cu acumulare a
apei calde de consum, in avans, in
orele in care incalzirea va func\i ona in
regim redus. Aceasta masura conduce
$i la reducerea puterii schimbatorului
de caldura pentru prepararea apei
calde de consum.
Astfel, in exemplul ilustrat prin grafi -
cul din figura 5.3.22, puterea instalata
a centralei termi ce poate fi redusa de
la 1,7 la 1,35 MW.
in care:
T)1 este randamentul
cu rela\ia:
instalatiei calculat
171 = IJcz . 1JRT . 1JE
in care:
T) cz este randamentul cazanului ;
TJ cz = 90 ... 95 %
(5.3.3)
T/RT este randamentul re\elei de trans-
port a agentului termic; 7]RT = 90 %
T/ E este randamentul de exploatare;
TJ E = 90 ... 95 %
Randamentul instal ati ei poate varia
in limitele 70 ... 80%.
De regul a, cazanele se prevad de
putere egala dar, pot fi situa\ii in care
necesarul de caldura intr-o perioada
din an - de exemplu vara - este foarte
mic in raport cu eel din perioada de
iarna.
in acest caz se impune un cazan de
putere corespunzatoare.
De regula, nu se prevad cazane re-
zerva dar, in raport cu importan\a
obiectului alimentat cu caldura :;;i la ce-
rerea beneficiarului, se poate prevedea
un cazan de rezerva.
Daca nu se prevede un cazan de
rezerva este indi cat a se analiza in ce
masura consumatorii prioritari (spre
exemplu, incalzirea) sunt acoperi\i, in
ipoteza defectarii unui cazan.
Se pot intalni :;; i cazuri in care o in-
pretul de cost, de garan\i e, de condi -
\iile de plata :;; i allele. Alegerea trebui e
facuta pe baza anali zei mai multor
oferte.
5.3.7.3 Alegerea arzatoare/or
Cazanele mi ci, specializate pentru
combustibil gazos, prevazute cu arza-
toare atmosferice, se livreaza echipate
cu arzatoarele respective :;;i cu sistemul
de automatizare complet. Cazanele
prevazute cu arzatoare cu aer insuflat,
daca furnizorul nu ofera :;; i arzatorul,
este obligat sa indice tipul de arzator,
\inand cont de puterea nominala a ca-
zanului , de tipul de combustibil :;;i de
caracteri sti cil e geometrice ale focarului .
Arzatorul se alege cu o plaja de
putere care depase:;;te cu 20 - 30 %
puterea cazanul ui pentru a nu fi solici-
tat la limita superioara \inand cont de
faptul ca, in timp, i :;;i reduce perfor -
i man\a :;; i pentru a da posibilitatea unei
for\ari temporare a cazanului.
Elementele de detaliu privind arza-
i toarele sunt prezentate in capitolul 5.5.
I
5.3. 7.4 Alegerea pompelor
de circula/ie
' intr- o instala\ie de incalzire pompele
pot indeplini diferite func\ii :
- vehicularea agentului termic in cir-
cuitul cazan - buteli e de egalizare a
presiunii - cazan;
- vehicularea agentului termic pentru
grupuri de consumatori (corpuri sau
aparate de incalzire);
- vehicularea agentului termic pentru
consumatori individuali importan\i
O[MWI
2,0
1,8
1,6
1,2
1,0
0,8
0,6
0,4
Q;
I
_,_ - ---
Omax
I
in cazul central elor termi ce in care
se produc doi agen\i termi ci diferi\i
(apa calda si abur) graficul trebuie in-
tocmi t pentru fi ecare agent termic. Pu-
teril e termi ce considerate sunt cele co-
respunzatoare condi\iilor de calcul. in
exploatare, puterea termica este insa,
in majoritatea timpului , mai mica, de-
oarece necesarul de caldura pentru in-
calzire $i ventilare este vari abi l cu tern-
peratura exteri oara.
0
2 4 6 8 12 16 20 24 z [h]
' vesti\ie de mari propor\ii urmeaza a se
realiza in etape. Centrala termi ca va fi
astfel conceputa incat sa poata fi ex-
tinsa corespunzator acestor etape.
La alegerea tipului de cazan trebuie Fig. 5.3.22. Graficul consumurilor
5.3. 7.2 Alegerea tipului
~ a numarului de cazane
Numarul de cazane se stabile:;;te
avand in vedere urmatoarele criterii:
- centrala termi ca trebui e sa se
adapteze u:;;or la sarcina termi ca insta- :
lata; functionarea cu un numar variabil
1
de cazane, fi ecare in doua trepte, tre-
buie sa asigure un randament maxim;
un numar mare de cazane faci li teaza
\inut cont de 0 multitudine de criterii : de caldura asigurate de centrala
randament (cazane cu sau fara con- termica in timpul unei zile:
densa\i e); fi abilitate (cazane din o\el Q, - consumul de caldura pentru in-
carbon, din o\el inoxidabil, din fonta); calzire; Ov - consumul de caldura
tipul de combustibil indicat; daca este pentru vent il are; O acc - consumul de
monobloc sau este alcatuit din ele- ' caldura pentru prepararea apei calde
mente modulate (nu este totdeauna
posibil a introducerea in centrala termi-
ca a unui cazan monobloc); gabaritul
cazanului :;; i distan\ele indicate de fur -
indeplinirea acestor condi\ii ; nizor fa\a de elementele de construc\ii
' de consum; 01 - consumul de caldura
pentru utili zari tehnologi ce;
Omax - consumul maxim rezultat din
insumarea tuturor consumuri lor;
Oct - puterea instalata a centralei ter-
mice.
- costul de invest itie pentru aceeasi ' :;; i fa\a de celelal te echipamente; de
Capitolul 5: Centrale termice 1. de lncalzire
(agregate de tr atare a aerului ,
schimbatoare de caldura pentru prepa-
rarea apei calde de consum etc.).
Functiile pompelor sunt evidenjiate
in schema tehnologica a instalajiei.
Alegerea pompelor se face \inand
cont de caracteristicile: debit G [m3/h),
inal\imea de pompare H [Pa] sau
[mH;-0], puterea motorului de antrenare
[kW] , tura\i a [rot/min] . Se indi ca, de
asemenea, tensiunea de alimentare $i
frecventa curentului .
Debi tul de agent termi c ce trebuie
vehiculat intr-un circuit este dat de
rela\ia:
G= 3600 0
[m
3
/ h] (5.3.4)
c pLl l
in care:
- Q este sarcina termica a circuitului
alimentat cu caldura [kW] ;
- c - caldura masica a agentului termic
[J/kgK];
- p - densitatea agentului termic la
temperatura medie [kg/m
3
];
- M - diferenta dintre temperatura de
ducere $i cea de intoarcere, a agentu-
lui t ermi c [K] .
inal\imea de pompare se ob\ine ca
rezultat al calculului conductelor circui-
telor aferente pompelor respective.
Pentru tronsoanele cu debit vari abil
(spre exemplu, in sistemele cu robinet
de amestec, cu trei cai) se considera,
pe fi ecare tronson, debitul maxim.
Pompele de circul ajie acopera, exclu-
siv, pierderile de sarcina di stribuite $i
locale ale circuitului aferent. Acest lu-
cru este pus in evi den\a de di agrama
din figura 5.3.23 (curba caracteri stica a
re\elei trece prin origine), in care sunt
redate $i curbele caracteristice ale unei
pompe cu trei trepte de tura\i e.
Alegerea pompelor in rapor t cu debi-
tul $i inal\imea de pompare se face uti -
lizand curbele caracteristice de func-
H[kPa)
IV
ig. 5.3.23 Diagrama de funct ionare
unei pompe de circulatie a agentului
termic cu trei trepte de turatie:
1,11 ,111 - curbele caracteristi ce debit -
inal\ime de pompare corespunzatoare
celor tr ei trepte; IV - curba caracteris-
tica a re\elei instala\i ei;
A, B, C - puncte de func\ ionare.
\ionare sau tabele cu caracteri stici teh-
nice, puse la di spoziti e de fabricantul
de pompe.
in instalajiile de incalzire nu se utili-
zeaza montarea pompelor in seri e;sunt
i nsa cazuri numeroase in care se folo-
Se$1e montarea in paralel, fi e pentru a
realiza doua sau mai multe trepte de
debit, fi e pentru a reali za un debit mai
mare cu doua sau mai multe pompe
mai mi ci. in mod curent se prevad
pompe de rezerva, pentru a sigura
funcjionarea instala\iei in cazul in care
o pompa se defecteaza. in aceste si-
tua\ii , pe circuitul fi ecarei pompe trebu-
ie prevaZl! te clapete sau ventile de re-
tinere pentru a nu se crea circuite pa-
razitare prin pompele afl ate in repaus.
Detaliile privind caracteri sticil e pom-
pelor $i criteriil e de alegere sunt date i n
capi tolul 6.3.
5.3.7.5 Alegerea robinete/or
de reg/are cu doua trei cai
Stabilirea di ametrului nominal al
unui robinet de reglare se face avand
in vedere debitul de fluid si pi erderea
de sarcina. Normele germane intro-
duc urmatoarele marimi caract eri sti -
ce:
Tabelul 5.3.1. Caracteristicile tehnice ale buteliei de egalizare a presiunii
Debit Debit de I
de caldura apa pentru j
I
1'.I = 20K
(103 kcal/h) [kW] [m3/h]
100 116 5
150 174 7,5
200 232 10
300 248
i
15
450 522 22.5
500 580 25 I
600 696 30
800 I 928 40
900 ! 1044 45
1000 1160 50
1200 1392 60
1500 1740 75
30
0

R1

R2
I - --
-u83..._

30
b
Diametrul Racorduri
buteliei primare
Diametrul O, ! Di ametrul On Diametrul On viteza
interior
[mm)
133
163
188
230
282
297
325
375
398
423
456
525
0
(')
6
(')
0
(')
0
(')
0 -
(')
nominal nominal apei
[mm) [mm] [m/s]
139,7 x 4 40 x 49 1
168,3 x 4.5 60 x 2,9 0,9
193,7 x -5.4 70 x 2,9
I
0,8
244,5 x 6.3 76 x 2,9 1, 1
323,9 x 7, 1 102 x 3,6 0,9
323,9 x 7, 1 102 x 3,6 1
I 355,6 x 8 114 x 3,6 0,9
!
406 x 8.8 133 x 4 0,9
406 x 8.8 I 133 x 4 1
457 x 12 159 x 4,5 0,8
470 x 12 159 x 4,5 0,9
559 x 12 194 x 5,4 0,8
Fig. 5.3.24. Variante de racordare
a buteliei de egalizare a presiunii:
a - cu un singur circuit secundar;
b - cu mai rnulte circuite secundare;
D - di ametrul conductei generale de
legatura a cazanelor la butelie;
T, ... T 4 - racorduri conducte ducere;
R 1 ... R4 - racorduri conducte
i ntoarcere.
'------------- - -- - - - - -
-
I. lnstalatii de incalzire
k v - debitul de apa [m
3
1h], pentru
care robinetul cu un anumit grad de
deschidere i nregistreaza o pi er dere de
sarcina de 1 bar;
kvs - are aceea$i semnifi cati e dar la
deschiderea totala (nominala) a robine-
tului.
Valori le k vs sunt indicate in prospec-
tele de fabri cati e_ Calculul si instru-
mentele ajutatoare pentru alegerea ro-
binetelor de reglare sunt date in ca-
pi tolul 6.6.
5.3. 7.6 Dimensionarea buteliei
de egalizare a presiunii
Eliminarea influen\ei reciproce a
pompelor din circuitul primar (cazane-
butelie-cazane), respectiv, secundar
(consumatori) impune ca pierderea de
sarcina, in event ualitatea circula\i ei
agentului termic pri n buteli e, sa fie ne-
gli jabi la. Pentru aceasta Missenard re-
comanda viteze cuprinse intre 0,04 si
0,05 mis la recircularea totala pr in bu-
teli e a debi t ului nominal. In practica, se
admi t vi teze mul t mai mari (0, 1 mis)
pentru a nu se ajunge la diametr e ale
buteli ei exagerat de mari .
Diametrul buteliei Db rezulta din
rela\ia:
[1 = Q (mm] (5.3.5)
in care:
Q este debi tul nomi nal de fl uid [m
3
1h],
iar v - vi teza fluidului i n butelie [mis]
cu v = 0, 1 mis di ametrul buteliei
devine:
[mm] (5.3.6)
Firma franceza MONTE NAY prevede
ca di ametrul Db al buteliei trebuie sa fi e
Tabelul 5.3.2. Volumul masic
apei in functie de temperatura
Temperatura
v- 103
[QC] [m3/kg]
4 1,0000
--
j-
10 1,0004
-
20 1,00 18
- -
!
30 1,0044
40 1,0079
-
I
50
I
1,0 12 1
-
I
60 1,0171

70 1,0228
--------
75 1,0258
--
!
80
I
1,0290
-
85
!
1,0324
- - --
90
I

--
I
95 I 1,0.996
- --- - - -
100 1,0435
- - --
105 1,0474
-- -----
110 1,05 15
-----
115 1,0558
Capitolul 5: Centrale termice
de trei ori mai mare decat diametrul 0
al conductei de racord de la cazane
(tab. 5.3. 1)_
Modul de racordare a buteli ei la cir-
cuitul pri mar, respecti v, secundar, in
di verse variante, este dat i n figura
5.3.24. Alegerea unei vari ante se face
in func\i e de pozitia cea mai convena-
bil a a conductelor de racord.
5.3.7. 7 Dimensionarea distribuitorului
?i co/ectorului
Pentru centrali zarea comenzilor de
?..
i
+
I
I
3
=>
0

E Q)
E
u
0 :2
0 Q)
N
>
:

Q)
u

i nchidere - deschidere, reglare, goli re -
umplere a diferitelor ramuri de distribu-
ti e i ntr-o instalati e se prevad conducte
scurte cu rol de di stribuitor , respecti v,
de colector. Acestea trebuie sa rea-
lizeze conditii aproximati v egale pentru
toate ramuril e in privin\a pi erderil or de
sarcina. Se dimensioneaza ca o con-
ducta la sarci na totala distribui ta $i la
o viteza sub 0,5 mis (fig. 5.3.25).
Lungimea di stribuitorului rezulta in
functie de numarul $i diametrul racor-
duril or $i de di stan\ele intre ele astfel
+ +
I I
I I
2
5
- -- - -- - -- -- --- -- - --1;; -- - -- -- --- - - --- -- -- - -- -'
9
- - - - - - - - - 9-;_,.7 - - - - - - - - - - /
b
' 1
ro =>
-; 0

E Q)
E:'.:

0 Q)
0.2

=>
0

Q)
u
::;
Qi
>
c:

Q)
u
.E
E
0
0
0
N
Fig. 5.3.25 Detal i u de distribuit or ?i de colector:
a - distribuitor; b - colector;
1 - corpul distribuitorului (colectorului); 2 - capac bombat ; 3 - robinet de inchiderc;
4 - clapete de reglare; 5 - robinet de golire; 6 - suport : 7 - termometru; 8 - manometru;
9 - jgheab de golire.
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzire
incat operatiil e de montare- demontare
ale echipamentelor $i de manevra a or-
ganelor de reglare sa poata fi !acute
I ara dificulta\i.
5.3.7.8 Dimensionarea elementelor
sistemului de asigurare
cu vas de expansiune deschis
Vasul de expansiune deschi s este o
construc\ie metali ca, paral elipipedica
sau ci lindri ca, de regula, cu ax verti cal,
cu racorduri demontabil e pentru con-
ductele de legatura indi cate in fi gura
5.3.26.
Volumul vasului de expansiune des-
chis Vo se calcul eaza in functi e de vo-
lumul util Vu.
Vu = 1,2 t.V [m3] (5.3.7)
in care:
VED ,-----.
Nmax
I
I
CP1
cs
I
Cl)
I
CSI
CSD
Fig. 5.3.26. Detal i u de racordare a
conductelor de siguranta la vasul de
expansiune deschis:
VED; CSD; CSI - au semnifica\i a din
fig. 5.3. 19; Vu - volumul util al vasului ;
N max - ni velul maxim al apei in vas;
N m1n - nivelul minim al apei in vas;
CA - conducta de legatura cu atmos-
fera; CP - conducta de preaplin;
CS - conducta de semnalizare;
CC - conduc ta de circula\i e.
Tabelul 5.3.3. Diametrul conductei
de siguranta de ducere
Puterea totala
l
Diametrul interior
a cazanelor
I
O,
i
[kW]
I
[mm]
< 50 I 25
-
51.. . 145
i
32
i
----
I
146 . .. 320
I
40
---
i 50 321 . . . 630
631 ... 1 280
-t--65 ___
1 286 ... 2 175
I
80
----
2 176 .. . 3 720
i
100
.
I
3721 ... 6 235
!
125
--
6 236 ... 9 395
i
150
9 396 ... 13 195
'
175
--
13 196 .. . 17 640 ! 200
- 1,2 este un coefici ent de sigurant a;
- 6 V - cre$terea volumului apei din in-
stala\i e datorita dilatarii, calculata cu
' relati a:
.1 V = Vmst -1)
V+10 ' C
(5.3.8)
in care:
minim admi s pentru conducta de sigu-
ran\a de ducere este 25 mm.
- Conducta de siguran\a intoarcere
CSI are un diametru interior calculat,
de asemenea, in functie de puterea
generatoarelor racordate Io.
dcsr=15+.,/I0/ 1160 [mm] (5.3.11)
Vinst este volumul apei din instala\ie sau se alege din tabelul 5.3.4
stabilit prin insumarea volumelor de - Conducta de legatura cu atmosfe-
apa din interior ale echipamentelor $i ra, CA are diametrul conductei de si-
conductelor [m
3
}; guran\a de ducere.
vrm - volumul masic al apei la tempera- - Conducta de preaplin are, pe inal-
tura medie de regim (medie aritmeti ca \imea vasului de expansiune, ari a inte-
intre temperatura de ducere $i cea de rioara egala cu suma ariilor conducte-
intoarcere, in condi\ii nominal e) [m3fkg]; . lor de siguran\a de ducere $i de intoar-
V+ 1oc - volumul masic al apei la tern- ; cere. in rest, pana in centrala termica,
peratura minima admisa in cladire la : are diametrul egal cu al conductei de
sf3r$itul perioadei de intrerupere a siguran\a de ducere.
func\i onarii instala\iei (de regula, - Conducta de circula\ie are diame-
+ 10 C) [m3fkg}; trul minim de 1/2" $i este prevazuta cu
Volumul masic al apei in func[ie de un robinet, mufa sau teu de reglare.
temperatura este dat in tabelul 5.3.2. - Conducta de semnalizare are rolul
Volumul total al vasului de expansiu- de a semnaliza atingerea nivelului mi -
ne deschis Vo este mai mare decal vo- nim in vasul de expansiune la umple-
lumul util cu o valoare corespunzatoare
rezervei de apa necesara acoperirii
pi erderilor normale si a inal\imii
corespunzatoare diametrului conductei
de preaplin. in general, acest spor nu
depa$e$le 30 % deci:
Vo= 1,3 Vu [m3] (5.3.9)
Volumul t otal al vasului de expansi u-
ne deschis poate fi realizat $i din mai
multe vase legat e intre ele in paralel , la
baza $i la nivelul preaplinului cu con-
ducte de diametru egal cu conducta
de siguran\a de intoarcere.
- Conducta de siguranta de ducere
CDS are un di ametru interior determin-
at in functie de puterea generatoarelor
de caldura, in ipoteza soli citarii maxi-
me, cu rela\ia:
dcso =15+1,5 I0/ 11 60 [mm] (5.3. 10)
i n care:
Io este puterea generat oarelor de cal-
dura racordate la conducte de sigu-
i ranta [WJ .
f n tabelul 5.3.3 sunt date diametrele
conductelor de siguran\a de ducere
calculate cu relatia 5.3.10. Di ametrul
Tabelul 5.3.4. Diametrul conductei
de siguranta de intoarcere
Puterea totala Diametrul interior
a cazanelor O,
[kW] [mm)
< 115 25
11 6 ... 335 32
336 .. .725 40
726 . . . 1 240 50
124 1 ... 2900 65
2 901 .4900 80
4901 . . . 8 380 100
8381 . . 14 035 125
rea instalatiei.
Este indicata prevederea, in locul
conductei $i a robinetului de semnali -
zare, a unui sistem electric sau electro-
ni c. in mod curent, nivel ul apei din in-
stala\i e est e urmarit $i cu ajutorul unui
hidrometru montat i n centrala termica
pe conducta de intoarcere la cazane.
Exemplul de calcul 1
Se dimensioneaza sistemul de asigu-
rare cu vas de expansiune deschi s
pentru o instala\ie de incalzire cu apa
calda avand:
- puterea instalata: Oc r = 2 000 kW;
- temperatura maxima de ducere:
fd = 95 C;
- t emperatura de intoarce: tr = 75 C;
- temperatura medi e, minima in
cladire: fin = 10 C;
- inaltimea totala a cladirii : h = 35 m
- vol umul de apa din instala\ie:
Vinst = 30 m
3
;
Rezolvare
- temperatura medie, maxima de
regim:
- excesul de volum al apei datorat
dilatarii se. calculeaza apli cand rela\i a
5.3.8.

V+1oc
= 30 (
1

0323
- 1) = 0 96 rn3
1,0004 '
- volumul util al vasului de expansiu-
ne, cu rela\i a 5.3.7
Vu = 1,2 = 1,20,96 = 1, 152 m3
- adaugand un spor pentru asigura-
rea rezervei de apa pentru acoperir ea
unor pi erderi, volumul total este:
I. de incalzire
Vo= 1,3 Vu = 1,3 1.152 = 1, 5 m
3
Rezul ta ca fiind necesar un vas de
expansiune conform ,, Detalii tip !PCT",
c u o capacitate nominala de 1 500 I.
- diametrul conductei de siguranta de
ducere se calculeaza cu relatia 5.3.10
dcso= 15+1,5 = 77,3 mm
Diametrul de \eava eel mai apropiat
este 89 x 3.5. Acelasi diametru rezulta
$i din tabelul 5.3.3.
- diametrul conductei de siguran\a de
intoarcere se calculeaza cu rela\ia 5.3. 11
dcs1= 15-1 ,} I,0/ 1160 "' 56,52 mm
Din tabelul 5.3.4 rezulta o conducta
On 65 mm.
Conducta de legatura cu atmosfera,
CA, va avea diametrul conductei de
siguran\a ducere, deci:
dc11 = 89 x 3,5 mm.
Conducta de preaplin are pe inal\i -
mea vasului de expansiune diametrul
corespunzator sumei ariilor CSD, CSI,
DcP = D'cso + !Ycs
1
= 80' + 6S2 = 103 mm
Corespunde \eava 0 108 x 4, iar pe
restul traseului 0 89 x 3.5.
5. 3.7.9 Dimensionarea elementelor
sistemului de asigurare cu supape de
siguran/a :;i vas de expansi une inchis
Supapele de siguran\a au rolul de a
proteja instala\ia impotriva cre$lerii
presiunii peste valoril e maxime admise.
Principalele cauze de cre$tere a pre-
siunii $i debitele de fluid ce trebui e
evacuate pentru evitarea suprapresiunii
sunt:
a) cre$terea temperaturii peste valoa-
rea limita de formare a aburului saturat
ca urmare a fenomenului de fierbere;
debitul de abur 0 produs este:
o = 1,72 Os [kg/ h] ( 5.3.12)
in care Os este puterea maxima a ca-
zanului [kW] ;
b) excedentul de apa produs ca ur-
mare a cresterii temperaturii ; debitul de
apa rezultat din dilatare considerat a fi
numeri c egal cu excesul rezultat din di -
latare a apei din instala\i e in limp de o
ora intre temperatura minima admi sa la
sf3r$ilul perioadei de oprire a instala\iei
$i temperatura medie de regim [l/h] .
c) nefunc\ionarea corecta a preso-
statului pompei de adaos, debitul de
apa ce trebui e evacuat est e egal cu ,
debitul pompei de adaos la presiunea
maxima admi sa in instala\i e [l/h] .
Pentru fi ecare din cauzele de crestere
a presiunii se prevad supape de sigu-
ran\a separate. Daca pentru doua cauze
de cre5tere a presiunii locul de montare
al supapelor coincide, se aleg supapele
cu capacitatea cea mai mare. Este cazul
supapelor montate pe cazane care pre-
iau evacuaril e determinate de cauzele a
si c, debitul rezultat din dilatare (cauza b}
Capitolul 5: Centrale termice
fiind inferi or celorlalte doua.
l n func\i e de natura flui dului evacuat,
capaci tatea de evacuare a supapelor
de siguranta se calculeaza conform
Prescriptiilor tehnice ISCIR C 37.
- pentru evacuare de abur
I
G= 1,6 1 a V' A\11.
1
p,+
1
[kg/ h] (5.3.13)
1
V1
- pentru evacuare de apa
G=1,61 a A \f(1,1p, - pc2) p [kg/ h)(5. 3. 14}
in care:
- a este coefi cientul de curgere a su-
papei, determinat conform prescriptii-
lor tehnice C. 37 - Colec\ia ISCIR, coe-
fi cient inscri s in documenta\i a tehnica
a tipului de supapa ales;
- IJI - coeficient de dilatare a fluidului ;
- A - aria sec\iunii de curgere a supa-
pei alese, inscri sa in documenta\ia teh-
nica a produsului [mm2];
- pr - presiunea de reglare marcata pe
supapa (presiunea la care supapa se
deschide) [bar];
- p c2 - contrapresiunea maxima creata
in timpul deschiderii supapei [bar];
v1 - volumul specific al aburului la
presi unea 1, 1 p r + 1 [m
3
/kg];
- p - densitatea apei la temperatura si
presiunea din amonte de supapa [l<g/m
3
].
Observafie: presiunea de reg/are Pr
marcata pe supapa de siguranfa, defi-
nita conform prescripfiilor tehnice C 37
- Co/ectia /SCIR, are valoarea:
pr = 1,1 p 1 (5.3.15)
Fiecare cazan trebuie sa fi e prevazuf
cu eel pu\in doua supape de siguranta;
se excepteaza cazanele cu puteri mai
mici de 60 kW pentru care se prevede
o singura supapa.
Sec\iunea de curgere a fi ecarei supa-
pe trebuie sa fie de minimum 400 mm2.
Capacitatea de evacuare insumata
IG a tuturor supapelor de siguranta
trebuie sa fi e eel pu\in egala cu debitul
de fluid Gr ce trebuie evacuat
IG => Gr [kg/h] (5.3.16)
Exemplul de calcul 2
Se dimensioneaza supapele de sigu-
ran\a pentru un cazan de apa calda
cunoscand: puterea termica a cazanu-
lui Q = 1 000 kW; presiunea maxima
din instala\i e P max = 6 bar; iar tempe-
ratura agentului termic tmax = 95 C.
in ipoteza ca, accidental, arzatorul
cazanului intra in func\iune cu vanele
inchise, intreaga putere este folosita
pentru producerea aburului.
Rezolvare
Debi tul de abur produs:
G= 0 = 1000 3600 =
1697
k / h
r 2121 g
in care: r este caldura latenta de
vaporizare [J/kg]
Capacitatea de evacuare a supapei
pentru abur (rela\ia 5.3. 13)
! 1,1 p, + 1
G= 1,6 1 u 1J1 A .--- =
v v,
'
= 1,61 0.4 0,45 A ,!
1

15
+
1
= 1. 2 kg / h
i 0, 38
Valorile pentru a si IJI s-au ales, ca
exemplu, din capitolul 6.6.
Rezulta ari a sectiunii de tr ecere a
supapei
A = 1 697 I 1,2 = 1 415 mm2
Diametrul supapei
0
- /4A _ / 4 1415 _
4
2,
5
-r-;- _ v _ Tf _ - mm
Se prevad 2 supape cu diametrul de
2" (una de rezerva, conform STAS
7132) sau 3 supape de 1" .
ln ipoteza ca, accidental, sistemul de
preluare a excesului de apa din dilatare
(vase de expansiune} este defect si
acest exces trebui e evacuat prin supa-
pa de siguran\a, diametrul supapei se
determina luand in considera\ie:
- cantitatea de apa din instalati e
Vmst = 60 000 I
- temperatura medie de regim
tm = 85 C
- timpul de intrare in regim a instala-
\i ei 30 min
- contrapresiunea la ie$irea din su-
papa 0,01 bar
Cantitatea de apa rezultata din dila-
tare (rela\ia 5.3.8)
L1 V = V.nsr( V. asc -1) =
V, 1oc
= 60000(
1

0323
- 1)=1913 I
1,0004
Debitul de apa rezultat din dilatare

1913
3706 kg/h
0,5 Vm 0,5 1,0323
Capacitatea de evacuare a supapei
(rela\ia 5.3.14)
G= 1,61 a A (1,1 Pr - A:2) p =
= 1,610,45 A (1,1 6 - 0,01) 0,97 =
=1,803 kg/ h
Aria supapei A = 3 706 I 1, 803 =
= 2 055 mm
2
Diametrul necesar
D=f =)
4

= 51,15 mm
Rezulta o supapa de 2" ca $i in ipo-
teza formarii si eliminarii aburului.
Volumul vasului de expansiune se
calculeaza cu rela\i a:
1
V=1,L1V -- [m3]
1- Pmm
Pm:u
i n care:
(5.3. 17)
- t:,. V este excesul de apa rezultat din
! dilatare (rela\ia 5.3.8);
.,
Capitolul 5: Centrale termice
- P rnin - presiunea absoluta, minima, in
vasul de expansiune inchi s, necesara
mentinerii apei in instalatia rece, la o
cota care sa depaseasca punctul eel
mai inalt al acest eia [bar absolut];
- Pmax - presiunea absoluta, maxima in
instalatie, determinata de rezistenta
elementelor componente ale instalati ei
[bar absolut].
Exemplul de calcul 3
Se calcul eaza volumul vasului de ex-
pansiune i nchis pentru o instal a\i e de
incal zire cu apa calda cunoscand: pu-
t erea termi ca instalata Q == 2 000 kW;
parametrii agentului termi c 95/ 75 C; 1
presiunea maxima admisa in instalatie
Pmax = 5 bar; volumul de apa existent
in elementele instala\iei Vinst == 30 m
3
;
consumatorul eel mai sus pl asat fa\a
de baza VEI este la 30 m.
Rezolvare
Excesul de apa rezultat din dilatare
Ll V ==
v, 1oc
= 30( 1,0323 _ 1) = 096 m3
1,0004 '
Volumul vasului de expansiune inchis
V = 1,1 LI V
1- p,,.,.,,
Pn1.'1x
= 11 096 -
1
-=3 168 m3
' ' 3+ 1 '
1---
5 + 1
5.3.7.10 Dimensionarea elementelor
sistemului de asigurare cu vas
de expansiune inchis ?i rezervor
de descarcare
Daca volumul vasului de expansiune
inchi s este mai mare de 5 000 I, se re-
comanda schema de asigurare cu re-
zervor de descarcare si pompe de
adaos.
Vasul de expansiune inchis preia nu-
mai excesul de apa rezultat din dilatare
in limita a 10 C sau 0,2 ... 0,3 V, restul
revenind rezervorului de descarcare.
Pompa de adaos are rolul de a men-
tine in sistem presiunea minima nece-
sara, caracteri sticil e hidraulice stabilin-
du-se astfel:
- debitul pompei de adaos la presiu-
nea minima este data de rela\i a
G=_g__ [l/h)
2000
(5.3. 18)
in care Os este puterea maxima a in-
stalati ei [kW]
inaltimea de pompare se stabile5te
cu relati a:
1
Hp== + D.,R-! + Z) + Hg+ Hs [Pa]
(5.3. 19)
in care:
p mm - presiunea minima in instala\ie
1
[Pa];
! D..Rl+Z) - suma pierderilor de sarcina
' pe traseul circuitului de adaos [Pa];
Hg - inaltimea geodezica corespunza-
toare diferen\ei de cota intre nivelul mi -
, nim al apei din vasul de expansiune in-
Volumul vasului de expansiune inchis ' chi s si rezervorul de descarcare [Pa];
este, in raport c u volumul vasului des- Hs - inaltimea de siguran\a [Pa].
chis, cu atat mai mare cu cat presiu- '
nea minima es te mai mare (cladirea
mai inalta) si presi unea maxima este
mai mica (component ele instala\i ei re- '
zista la o presiune mica)
5.3. 7. 11 Alegerea stafiei
de tratare a apei
Saruril e solubil e de calciu si magne-
ziu existent e in apa naturala folosita
drept agent termic pot compromite
Fig. 5.3.27. Exemplu de amplasa re a cazanelor intr-o centrala termica cu apa calda,
func(ionand cu combustibil gaze naturale.
I. lnstalatii de lncal zire
functi onarea generatoarelor de caldura
prin depuneril e de crusta ce capata, in
timp, grosimi apreciabil e, pe suprafata
de schimb de caldura.
Prezenta in apa a sarurilor solubil e
este masurata in grade de duritate.
Sunt cunoscute doua scari: germana,
in "d si franceza, in f , intre care exista
rel a\ ia:
1 f = 0,56 d, respectiv,
1d = 1,78 f = 10 mg CaCOJ/I
Duritatea apei se stabi le5te prin ana-
liza in laboratoare autori zate care emi t
bul etine oficiale de analiza.
Conform Normati vului I 13, pentru
central ele termice cu o capacitat e
peste 2 MW, amplasate in zone in care
duritatea apei depaseste 10d, se pre-
vad sta\ ii de dedurizare pentru reduce-
rea durita\ii apei de alimentare sub 5d.
Se recomanda aceeasi solu\ie si
pentru centralele termice cu capacitate
sub 2 MW.
Dedurizarea apei destinata umplerii in-
stalatiilor de incalzire precum si com-
pensarii pierderilor din timpul exploatari i
are loc in echipamente speciale.
in Romania se folosesc, cu bune re-
' zultate, echipamentele de dedurizare
tip NOBEL (fig. 5.3.28 b). Alegerea co-
recta a unei sta\ii de dedurizare SOD se
face in conformitate cu doi parametri :
- debitul maxim, cu valori de pana la
48 m
3
/ h;
- capacitatea ciclica care permite
determinarea volumului de apa de o
anumita duritate pe care ii poate trata
SOD pana la epuizarea capacitatii ma-
sei (pana la regenerare).
Toate echipamentele de dedurizare a
apei trebuie sa i ndeplineasca unele
conditii tehnice la locul de montare:
- apa bruta sa fi e curata, fara sus-
pensii sau impurita\i mecanice si chi -
mi ce, iar temperatura ei sa nu depa-
seasca 40 C;
- debitul de apa consumata din sta-
\i e sa nu depa5easca debitul maxim
prescri s pentru respecti va sta\i e, in caz
contrar apare duritatea reziduala;
- regeneratorul folosit (sol u\ie de
NaCl) sa fi e curat , I ara impurit a\i meca-
nice sau chimi ce si sa aiba concentra-
\i a indi cata;
- instalati a sa fi e prevazuta cu 0 cla-
peta de retinere pe conducta de refu-
lare sau cu o reful are libera in vas tam-
pon.
5.3.7. 12 Alegerea filtrelor de impuritafi
Pe conductele de intoarcere la caza-
ne se prevad armaturi pentru re\ inerea
impuritatil or din apa, abur si alte fluide
asemanatoare. cu actiune corosiva sla-
ba (fig. 5.3.28 c). Elementul filtrant in
executi e curenta este din tesat ura de
alama cu di ametrul sarmei de 0.25
mm. Parametrii de lucru: diametrul no-
I
!
I
I. lnstalatii de incalzire
minal On = 15 .... .400 mm; presiunea
nominala P,, = 25 .. .40 bar; temperatura
maxima de lucru t :; 450 C. Alegerea
filtrului se face astfel i ncat diametrul
conductei sa corespunda cu diametrul
nominal al filtrului.
5.3.8. Amplasarea
centralei termice
Locul de amplasare a centralelor
termi ce depinde de puterea instalata,
de natura combustibilului utili zat $i de
unele restri ctii date de prescriptiil e
ISCIR $i de reglementaril e de siguran\a
la foe.
Astiel, incalzirea si prepararea apei
calde de consum pentru o locuinta uni -
familiala (apartament) se pot asigura cu
un echipament unitar care i ndepline$te
toate func\iunil e unei centrale termice,
inclusiv asigurarea impotri va suprapre-
siunil or accidentale (micro sau mini
cenlrale termi ce). Acestea, folosind, de
regul a. combustibil gazos. pot fi inglo-
bate in mobilierul de bucatarie, pe par-
doseala sau pe perete sau pot fi am-
plasate in incaperi speciale.
Centralele termi ce mici, pana la 100
kW, destinate alimentarii cu caldura a
cladirilor de locuit unifami liale sau co-
lective, at elierelor. magazinelor mici,
etc. sunt amplasate in cladirea in cau-
za, intr-o incapere special rezervata,
de la subsol sau parter.
Centralele termi ce de putere medie ,
Capitolul 5: Centrale termice
destinate alimentar ii cu caldura a unei
cladiri sau a unui grup restrans de cla-
diri pot fi amplasate in spatii special
amenajate, in subsolul uneia din cladiri,
de preferinta cea mai inalta.
Amplasarea centralei termi ce se
poate face si pe terasa cladirii. Soluti a
prezinta avantajul reducerii cheltui eli lor
pentru cosul de furn $i, in general. pen-
tru spa\iul centralei, simplifi ca sistemul
de asigurare impotri va suprapresiunilor
accidentale dar incarca, suplimentar,
structura de rezisten\a. ln calculul con-
ductelor trebui e tinut seama de efectul
de gravitatie care opereaza total diferit
in acest caz.
Amplasarea, in constructi e proprie,
eventual. adosata unei cladiri este so-
lu\i a aproape generala pentru centrale-
le termi ce mari. in acest caz se urma-
re$te reducerea efectelor poluarii \i-
nand seama de direc\ia vanturilor do-
minante, pozi\ia $i inal\imea CO$Urilor
fa\a de cladirile din zona, configura\ia
terenului , posibilitatea extinderilor etc.
Pentru simplificarea alimentarii cu
energie electrica $i cu apa, ca $i pentru
simplificarea exploatarii, se recomanda
gruparea central elor termice cu alte '
utilita\i ca, de exemplu, sta\ii de pom-
pare a apei, posturi trafo, sta\ii de aer
comprimat etc.
in amplasarea centralelor termi ce se
respecta prescrip\iile tehnice ISCIR, re-
glementarile de siguran\a la foe, Nor-
mativele I 6 $i I 13 $i are in vedere pro-
RC
A
TE
PAC
dz
I
I
Fl
qz
I
I
~
R
tec\ia la zgomot a spati ilor in care se
desfasoara acti vitati sensi bile la zgomot
si a spa\iil or de locuit.
Centralele termice inglobate in cladiri
nu se amplaseaza:
- sub sau langa incaperea cu peri col
de incendiu din categori a A sau B;
- sub sali aglomerate $i sub cail e de
evacuare a acestora si sub scene;
- SL'b incaperil e destinate colecti vita-
til or de copii de varsta prescolara:
- sub sali de clasa, laboratoare sau
sali de gimnastica;
- sub saloane de bolnavi sau sub
sali de opera\ii;
- in spatii cu inaltimea mai mare de
28 m.
Categori a de peri col de incendiu A
sau B se stabil e$te in conformitate cu
,, Normele tehnice de proi ectare si rea-
lizare a construc\iilor privind protec\i a
la actiunea focului ", P 118, capitolul 3,
elaborate de INCERC - IPCT, in func\i e
de prezen\a i n incaperi a substan\elor
cu peri col de incendiu sau de explozie.
5.3.9. Organizarea
centralei termice
in raport cu marimea centralei, cu
numarul de agen\i termici prepara\i $i
cu combustibilul utilizat, o central a ter-
mi ca poate fi organi zata intr-una sau
mai multe incaperi.
Centralele termi ce mici au nevoie de
o singura incapere in care se monteaza
qz
I
I
p
BEP
0 - - VEI
PA
RD
SACC
Fig. 5.3.28. Exemplu de amplasare a echipamentelor
intr-o centralii termicii de putere mare:
c
a - amplasamentu/ echipamentelor; b - dedurizator pentru
tratarea apei tip NOBEL; c - fillru de impuritati
CZ - cazan; BEP - butelie de egalizare a presi uni i; VEI - vas
de expansiune inchis; PA - pompii de adaus: RD - rezervor
e:
o de desciircare: SACC - sct1imbii tor de cii ldurii pentru
~ - - - ~ -
prepararea apei calde de consum; P - pompe;
RC - rezervor de combustibil; TE - tablou electr it;
R - recipient de ape uzate; C - CO!? de furn metalic;
PAC - priza de aer pentru combustie; SOD - statie de
deduri zare a apei; Fl- filtru de impuritii tj; A , atelier;
1 - corpul fi ltrului; 2 - element filtrant; 3 - garnitura;
4 - capac.
Capitolul 5: Centrale termice
toate echipamentele cu exceptia celor
cu combustibi l solid la care se prevede
o incapere adiacenta pentru depozita-
rea combustibilului la nivelul consumu-
lui zilni c.
Central ele termice de putere medie
si mare se pot, organiza intr-o singura
incapere sau in mai multe incaperi cu
comunicare directa intre ele.
Organizarea intr-o singura incapere
prezinta avantajul unei supravegheri
usoare, personalul de expl oatare a-
vand in permanenta sub priviri intregul
echipament, dar poate prezenta si de-
zavantaje majore legate de natura
combustibilului utili zat.
Astfel, in cazul combustibilului ga-
zos, amplasarea intregului echipament
intr-o singura incapere conduce la vo-
lume mari ale acesteia si, in consecin-
ta, conform normativului I 6, la supra-
fete vitrate, de decompresie, de di-
r
B
//
2
/
Fig. 5.3.29. Exemplu de postament
pentru cazan din fonta:
L - lungimea: B - la\jmea;
1 - postamentul din beton; 2 - cadru din
o\el (ti er U sau platbanda) inglobat in
postament.
3 4
Fig. 5.3.30. Pregatirea elementelor
de cazan, din fonta, asamblare:
1 - element de fund; 2 - clement
interni cdiar; 3 - niplu; 4 - chit pentru
etansare.
mensiuni care, in foarte multe situa\ii ,
nu pot fi realizate cu usurin\a. Pe de
alta parte, amplasarea echipamentelor
in mai multe incaperi care comunica
direct cu sala cazanelor nu diminueaza
volumul de calcul al suprafetei de de-
compresie.
in cazul utilizarii combustibilului so-
' lic;J, in speta carbunele, echipamentele
sensibile la praf cum sunt tablouril e
electrice si de automatizare, pompele
etc. trebuie montate in incaperi sepa-
rate de sala cazanelor.
Modul de amplasare a cazanelor
func\ionand cu combustibil gazos, intr-
o centrala termica de putere mare,
este aratat in figura 5.3.27.
Centralele termice de putere medie
si mare trebuie sa fi e prevazute cu gru-
puri sanitare (lavoar, dus. WC), vestiar
si un mic atelier dotat pentru repara\ii
curente.
Marimea spa\iului central ei t ermice
se stabileste in func\ie de numarul si
gabaritul echipamentelor, de spa\iile
necesare montajului, intre\inerii , repa-
rarii si inlocuirii acestora, de prescriptii -
le ISCIR, P118 si, nu in ultimul rand, de
indicatiile furnizorului de echipamente.
Amplasarea echipamentelor incepe
cu cazanele, a caror pozi\ie depinde de
pozitia cosului de furn. Frontul cazane-
lor trebuie Sa fi e aliniat si oriental Caire
un perete vitrat. in fata trebui e rezervat
spatiul necesar amplasarii arzatoarelor
si efectuarii operatiilor de control si
intre\i nere. Dist anta intre cazane este
de minimum 0,8 m, daca instruc\iunile
furni zorului nu impun alta valoare.
in jurul rezervoarelor de orice fel se
prevad spati i de acces de minimum
500 mm. Aceste spa\ii pot fi reduse pe
doua laturi, la 100 mm, daca rezervorul
poale fi depl asat pentru revizii si
reparatii. Tablouri le electrice, de regu-
la, sub forma unor dulapuri metalice,
se monteza la pere\i in locuri protejate
de lovituri si scurgeri de apa, cu acces
usor si tara pericol de electrocutare.
Pentru ampl asarea elementelor gos-
' podariei de combustibil , a se vedea
capitolul 5.5.
in general, echipamentel e centralei
termice se amplaseaza astfel incat sa
rezulte intre ele legaturi cat mai scurte,
sa fi e evitate numeroasele incrucisari
de conducte, cu atentia cuvenita este-
ti cii finale. Pentru gasirea celei mai fa-
vorabi le amplasari a echipamentelor se
recomanda fol osirea unor machete cu
dimensiuni in plan, la scara, ale aces-
tora, machete care pot fi u5or depl asa-
te si pozitionate in di verse variante (fig.
5.3.28 a)
inal\imea centralei depinde de pute-
rea instalata, gabaritul echipamentelor
si de tipul de agent termi c preparat.
Pardoseala se executa cu panta (in
T. lnstalatii de incalzire
ape) catre unul s<:iu mai multe reci pien-
te de colectare a apelor scapate cu o-
cazia interventiil or la instalati e, reci -
pi ente racordate si fonat, la canalizare.
La aceste recipiente se racordeaza si
palniile sau jgheaburile de colectare a
apelor evacuate prin robinetele de go-
lire sau de dezaerisire. Pompele cu
presetupa sunt , de a semenea, preva-
zute cu conducte de evacuare a sca-
1 parilor de apa normal e. Cele fara pre-
setupa si cele cu etansare mecani ca
nu au scapari.
Lucrarile de fini saj, tencuieli, placari,
vopsitorii , urmaresc realizarea unui nivel
estetic ridi cat, insa cu cheltuieli minime.
Salile de cazane ale centralelor t er-
mice se separa obligatoriu de cladiri
(spa\ii cu alta destina\ie) prin pere\i si
plan:;;ee din materiale cu limita de re-
zistenta la foe de minimum 1 1/2 h
pentru pere\i si 1 h pentru plansee.
Usile de acces ale centralelor termi -
ce care nu intra in prevederile prescrip-
' \iilor ISCIR, C1 se amplaseaza astfel
l incat sa conduca direct in spa\iul prin-
cipal de supraveghere a utilajelor si sa
, aiba deschidere in afara, direct spre
exterior sau intr-un spatiu, in directa
legatura cu exteriorul care nu poate fi
blocat.
5.3.10. Montarea echipamentelor
~ a conductelor
i n centrala termica
Echipamentele, aparatele si materi a-
lele utilizate la executarea instala\iilor
din centrala termica vor avea caracte-
i ri sticile prevazute in standardele de
' stat , prescrip\iil e tehni ce sau normele
! in vigoare. Ele trebuie sa fi e omologate
sau agrementate de institu\ii autorizate,
sa corespunda condi\iilor tehni ce pre-
vazute in proiectul de execu\ie si sa fi e
inso\ite de: certificatul de calitate al
furni zorului ; fi se tehni ce con\inand ca-
racteri sti cile produsului ; instruc\iuni de
montare. probare, intretinere si exploa-
tare a produsului ; certifi catul de garan-
!ie; certifi cate de atestare a performa-
n\elor emise de catre institut e abilitate
in aces! scop.
Elementele de instala\ii care fac
obiectul instruc\iunilor tehnice ISCIR
(cazane, recipi ente sub presiune, supa-
pe de siguranta etc.) trebuie sa cores-
punda si prevederilor acestora iar cele
care sunt supuse condi\iil or de omo-
logare ale Biroului de Metrologie
Legala (BRML), sa fi e inso\ite de certi -
fi catul de omologare.
5.3.10. 1 Montarea cazanelor
Se face pe postamente din beton
avand confi gurati a, dimensiunil e si di s-
tantele fata de alte elemente de con-
struc\ii sau instalatii indicate i n instruc-
I
I
\
I
I. lnstalatii de incalzire
tiunile de montare date de furni zor. Se
folosesc numai scul ele, di spozitivele
auxi li are si materi alele indicate in in-
structiuni . De regula, cazanele din o\el
se li vreaza monobloc, opera\iil e de
montare reducandu-se la fi xarea pe
postamente, montarea arzatoarelor,
echiparea suplimentara cu organe de
inchidere si reglare si racordarea la
instalatie. Cazanele din fonta se livrea-
za sub forma de elemente componente
ce se asambleaza la locul de montare
pe postamentele turnate in prealabil
(fig. 5.3.29). Excep\i e fac unita\il e mici ,
cu puteri pana la 50 kW, care se
livreaza monobloc.
Elementele din fonta, din care se
constituie cazanul propriu-zis, se asam-
bleaza prin nipluri nefiletate de forma
ci lindri ca, confectionate din oteluri moi ,
austenitice care, unse cu o pelicula din
miniu de plumb, prin presare, intra in
mufele u:;;or tronconice ale elementelor
cazanului . Elementele din fonta sunt
pregatite in ordinea de montare (ele-
ment de fund, elemente intermediare,
element frontal), prin curatire de impu-
rita\i si prin pl asarea in canalele semi -
circulare lasate din turnare a unui chit
de etan:;;are a circuitului gazelor de
ardere (fig. 5.3.30).
Strangerea prin presare a pachetului
de elemente se face cu un set de scul e
indicat in figura 5.3.31. Sunt supuse
strangerii, ini\ial, eel mull trei elemente
(elementul de fund si doua intermedia-
re) dupa pregatirea prealabila si aseza-
rea lor pe postament in pozitia indicata '
de sage\il e rezultate din turnare, pe fi e-
care element (fig. 5.3.32)
Se adauga, succesiv, element cu
element, centrand niplurile in anexele
elementelor si repetand opera\ia de
strangere.
Dupa asamblarea tuturor elementelor
se demonteaza sistemul de presare si
se asigura strangerea permanenta cu
ajutorul a patru tir an\i exteriori (fig.
5.3.33)
Urmeaza proba de etan:;;eitate in
vederea careia se inchid, cu dopuri
sau flanse. toate racorduril e cazanului
si dupa umplerea cu apa se ridi ca
presi unea indi cata de furni zor si de
arm
I 14
~
m f ~ ~

r
r
~
'2
3 4
Fig. 5.3.31 . Set de scute pentru strangere 1
prin presare a elementelor cazanutui
din fonta:
- stanga filetata cu piulita de strangere;
2 - cheie de strangere. cu clichet ;
3 - bolt uri ; 4 - flanse.
Capitolul 5: Centrale termice
proiectant.
Urmeaza montarea mantal ei li vrata
sub forma de panouri din tabla, captu-
site cu plasa minerala (fig. 5.3.34). Este
posibil a si li vrarea separata a izolati ei
si a panouril or din tabla.
5.3.10.2 Montarea pompelor
de circula/ie
Se face, in raport cu marimea si tipul
constructiv, pe conducte sau pe pos-
tamente.
in amplasarea si montarea pompelor
se vor respecta instruc\iunile furni zoru-
lui . in general pompele tara presetupa,
cu diametrul rotorului pana la 150 mm,
se monteaza pe conducte cu sau tara
sprijinire suplimentara pe elementele
de construc\ii . Pompele cu di ametru
mai mare au etansare mecanica si se
monteaza pe postamente din beton,
individuale sau comune, aliniate si la
di stan\e care sa faca posibil a montarea
si intre\inerea, eventual inlocuirea, Iara
dificulta\i.
a
Fig. 5.3.32. Asamblarea primelor
doua elemente de fund ~ i un element
intermediar:
a - vedere din fata; b - vedere din spate
1 - element de fund; 2 - element
intermediar; 3 - di spozitive de strangere;
S - sageata indicand pozi\ia de montare.
Fig. 5.3.33. Cazanut din fonta pregatit
pentru probe:
1 - placa fr ontala; 2 - placa arzatorului;
3 - bal amal ele placii fr ontale; 4 - surub
de strangere a placii frontale; 5 - tiranti.
Pompele de conducta se intercalea-
za pe circuit conform proiectului , de
regula, Iara sprijiniri suplimentare pe
elemente de constructii . Mon tar ea
pompelor se face asttel incat corpul
pompelor sa nu fi e supus unor eforturi
mecanice rezultate din greutatea con-
ductelor, impingeri din dilatare, eforturi
datorate neaxialitatii conductelor etc.
Se vor respecta instruc\i unil e de mon-
tare ale furni zorului .
Pompele cu etansare mecanica si
cele cu presetupa se monteaza pe
postamentul din beton turnat pe fun-
datii .
intre fundatii si postamente se inter-
.caleaza straturi din cauciuc sau pluta
expandata, cu rolul de a reduce propa-
garea vibra\iil or pompelor in elementele
de construc\ ii ale cladirii (fig. 5.3.35).
Daca vibra\iil e pompelor sunt intense
se recomanda ca si racordarea la insta-
la\ie (aspiratie-refulare) sa se faca prin
piese elastice.
Fixarea pe postament se face prin
buloane incastrate in masivul posta-
mentului, la turnare, cu ajutorul unor
sabloane de pozitionare.
Pe aspira\ia si pe reful area pom-
pelor se prevad organe de inchidere si
Fig.5.3.34. Elementete componente
ale mantalei unui cazan:
- perete frontal; 2 - perete lateral;
3 - perete posterior; 4 - traversa;
5 - placa de acoperire;
a b
Fig. 5.3.35. Exemplu de realizare
a fundafiilor ~ i a postamentelor
pentru pompe:
a - cu montaje in sapatura;
b - cu montaje in cuva;
1 - fundatie; 2 - slrat elastic;
3 - postament;
1
4 - bulon de prindere a pompei.
..
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala!ii de incalzire
racorduri demont abil e. De asemenea,
se prevad si ventil e sau clape de sens
care sa i mpiedi ce recircul area pr in ce-
lelalte pompe montat e i n paralel.
5.3. 10.3 Montarea schimbatoarelor
de ca/dura
5.3. 10. 7 ProtecJia anticorosiva
:;i izolarea termica a echipamente/or
:;i a conductelor.
De regula, cazanele si unele schi m-
batoare de caldura sunt li vrate cu
mantale de protec\i e si straturi de izo-
lare termi ca. Schimbatoarele de caldu-
agrozootehnici, consumatori di n secto-
rul ter\i ar (spitale, poli cl inici, hoteluri,
restaurante, cant ine, spalatorii etc. ) sau
organi zari de :;;anti er.
Se face pe pardoseala din bet on sau
pe fundatii , in funct ie de greutatea
echi pamentului si sol u\ia prevazuta de
constructor. Schi mbatoarele pol fi de
tip monobloc sau alcatuit e din elemen-
te demontabile. Prin ajustari cu placi
metal ice introduse in suporturi , se rea-
lizeaza orizontalitatea schimbatorului.
, ra moderne sunt, de asemenea, prote-
jate anti corosiv, prin stra1uri de email
sau pelicule rezistente la apa la tempe-
raturil e de lucru. Supliment ar, pot avea
protecti e anodica.
in cazul util izarii aburului produs in
aceeasi centrala termi ca pentru ali -
mentarea mai multor categorii de con-
sumatori , diferiti prin presiunea nomi -
nala necesara, se recomanda doua so-
lu\ii tehni ce:
- centrala termi ca echipata cu un
singur ti p de cazane furnizoare de abur
la .presiunea cea mai mare soli citata de
consumatori, urmand ca fiecare consu-
mator sa fie alimentat cu abur la pre-
siunea necesara utilizand echipamente
de reducere a presi unii ;
Racordarea la instala\i e prin cele patru
racorduri este de tip demontabi l asttel I
incat, la opera\iil e de intretinere,
reparare, sa nu fi e necesara taierea
conductelor.
5.3. 10.4 Montarea buteliei
de egalizare a presiunii
Se face in pozi\ie verti cala, sprijinita
pe pardoseala si ancorata pe i nal\ime
de elemente de construc\ii. Racor-
darea la instala\i e se realizeaza prin
fl anse.
5.3. 10.5 Montarea distribuitoarelor
:;i colectoare/or
Sunt, de regula, elemente prefabri -
cate fiind livrat e cu toate racorduril e,
conform del aliului din proiecl. Se
monteaza, de regula, la perete, la
10 - 15 cm di stan\a, pe console in-
castrate in elementele de constructii.
La diametre pest e 200 mm se mon-
teaza pe picioare incastrate . in par -
doseala.
5.3.10.6 Conductele de legatura
Conductele din centrala termica vor
avea traseul , cotele de montare si pan-
tele stabilite prin proiect.
i mbinarea conductelor se face, de
regul a, prin sudura electri ca sau auto-
gena. Conductele cu diametre sub 1"
se pot imbina si pri n fil et si fiti nguri . La
fi xarea suporturil or de conducta pe
elementele de constr uctii se va obtine
avizul constructorului si nu se vor
executa lucrari care sa afect eze struc-
tura de rezisten\a. Se recomanda folo-
sirea tehnologiil or moderne bazate pe
dibluri metali ce sau din material plas-
tic, introduse i n gauri realizate cu ma-
sini rotopercutante.
Proiectantul si executantul lucraril or
de instala\ ii , in centrala termica, trebuie
sa \ina cont de cerin\a de rezistenta si
stabil itate la sarcini statice si di namice
exerci tate asupra echipamentelor si
conductelor si sa asigure siguranta i n
exploatare (cap. 9).
Echipamentele care nu sunt livrate
cu izola\i e termi ca se izoleaza dupa
montare, recomandabil , cu saltele din
pasla, din vata de sticl a cu foli e din
materi al plasti c aluminizat, in exteri or.
Fi xarea izola\i ei se face cu benzi ade-
zive sau prin coliere.
Conductele, dupa probele de presiu-
ne, se grunduiesc si se izoleaza termi c,
de asemenea, cu saltele din material
izol ant protejat cu foli e aluminizata.
Pot fi utili zate si alte tehnologii de
izolare ca. de exemplu, izolarea cu sal-
tele din vata de sticl a sau vata minera-
li zata protejate cu tabla din aluminiu.
Criteriil e economi ce si esteti ce vor sta-
bili solu\ia.
5.4. Centrale termice
cu abur de presiune joasa
Utilizarea aburului ca agent terrni c
pentru incalzire este o solu\ie tehnica
justifi cata de nevoile energeti ce mari
ale unor consumatori industriali sau
~ -
' 5
0
c:::J
- centrala termi ca echipata cu caza-
ne diferite care asigura niveluril e de
presiune soli citate, pe grupe de consu-
matori .
Din punct de vedere al recuperarii
condensatului , centralele termi ce de
abur de presi une joasa se cl asifi ca in
doua categorii :
- cu intoarcerea condensatului prin
cadere libera,
- cu intoarcerea condensatului prin
pompare.
in ceea ce priveste prima categor ie,
aceasta corespunde consumatoril or cu
aceeasi presiune nominala necesara,
de capacitati mici (sub 0, 1 MW) si am-
plasa\i in apropierea centralei termi ce
astiel incat pozi\ia lor sa permita
racordarea direct a, cu panta continua
a conductei de colectare a condensa-
Fig. 5.4.1. Centrala termica cu un rezervor
de condensat ~ i pompare direct in cazan :
1 - cazan de abur; 2 - di stribuitor de abur; 3 - rezervor de condensat;
4 - pompa de condensat; 5 - clapeta de sens; 6 - oala de evacuare
condensat; 7 - boil er; 8 - dispozitiv de siguran\a hi drauli c; 9 - apa calda;
10 - apa rece; 11 - condensat de la consumator; NA - nivelul apei in cazan;
Np - ni vel de presiune, Hcz - presi unea aburului in tambur; CA - conducta de
evacuare aer; h
9
- inal\ime geodezica; R - releu electromagnetic; Nrmx. Nmrn -
nivelul condensa1ului in rezervor; x - col a de amplasare pompa.
Tabelul 5.4.1. Diferentele de nivel x intre rezervorul de condensat
~ i axul pompei , in functie de temperatura
Temperatura condensatul ui [
0
C] I 70 I 75 ! 80 i 85 !
Diferen\a de nivel x [rn] \ 0,5 \ 1,0 ! 1,5 i 2,0
90 ! 95 \ ~
2.5 : 3.o \ 4.o
L lnstalatii de incalzire
tului de la consumatori la cazane.
Pentru instCJ latiil e de capacitati medii
(intre 0, 1 si 2 MW) $i mari (peste
2 MW), alimentand ansambluri de
cladiri si consumatori depart ati de cen-
trala termi ca. unii dintre ace$ti a fiind
amplasa\i sub nivelul de presiune (NP},
intoarcerea condensatului la caLane nu
se mai poate face direct, prin cadere
libera. Se aleg solu\ii corespunzatoare
pentru colectarea, depozitarea $i in-
toarcerea prin pompare a conden-
satului la cazane.
in func\ie de amplasarea consumato-
rilor de abur fa\a de centrala termi ca $i
de regimul de func\ionare se folosesc
solu\ii prac ti ce pentru readucerea con-
densatului la cazane:
- colectare centrali zata a condensa-
tului prin cadere li bera intr-un rezervor
de condensat $i alimentarea cazanelor
prin pompare directa sau cu rezervor
intermediar;
- colectarea in rezervoare de con-
densat, pe grupe de consumatori , $i
aliment area cazanelor prin pompare;
- alimentarea cazanelor de abur cu
condensat prin pompare in doua trepte.
5.4.1. Centrale termice cu un
singur rezervor de condensat
Solu\ia se adopta pentru instala\ii de
capacitate mi ca $i medi e. A$a cum
indi ca figura 5.4. 1, condensatul este
preluat din rezervorul de condensat cu
ajutorul pompelor $i este introdus in
cazan. Fiecare cazan are montat pe
conducta de alimentare cu condensat , '
o cl apeta de re\inere care impiedi ca
golirea acestui a in perioada cand pom-
pa nu func\ioneaza.
Capitolul 5: Centrale term ice
ni velul minim al lichidului din rezervorul
de condensat.
5.4.2. Centrale termice
cu rezervoare de condensat
intermediare
Pentru instala\iile de incalzire cu abur
de presiune joasa, de capacitati mari,
se poate adopta, in central a termi ca, o
schema tehnologica mai complexa uti-
li zand rezervoare de condensat inter-
mediare. Soluti a se recomanda in si-
tua\ia in care volumul de apa din tam-
burul cazanelor este relativ mic $i nu
permite o acumulare a condensatului
in rezervor intr-un interval de l imp con-
venabil , astfel incat pompele de con-
desat sa ai ba un regim optim de func-
ti onare. Aceste centrale termi ce pot fi
proiectate in doua variante, dupa cum

rezervorul intermediar este inchis sau
deschis.
Centrala termi ca din figura 5.4.2 are
in componenta un rezervor intermediar
sub presiune, montat la ni velul tambu-
relor cazanelor astfel incat varia\ia de
nivel a apei din rezervor sa fie aceeasi
cu nivelul apei di n tamburele cazane-
lor. Rezervorul intermediar este racor-
dat la instalati a de abur pentru a fi
men\inut in acela$i regim de presiune.
Jn aceasta varianta, pompele de con-
desat aspira din rezervorul de depozita-
re a condensatului si refuleaza in rezer-
vorul sub presiune, de unde cazanele
sunt alimentate continuu prin cadere
1
libera. Volumul rezervorului intermediar
se dimensioneaza astfel incat sa
permita un numar cat mai redus de
porniri $i opriri ale pompelor de conden-
' sat. Se pot monta unul sau mai multe
5
CA
-----ihg r 8
------- - . v Nmax
v Nmax - 2
Fig. 5.4.2. Central a termica cu rezervor i ntermedi ar sub presiune:
- cazan de abur; 2 - rezervor de condensat deschi s; 3 - rezervor intermediar
de condensat sub presiune; 4 - pompa de condensat; 5 - conducta de abur;
6 - clapeta de sens; 7 - di spozitiv de siguran\a hidraulic; 8 - de la
consumatori ; 9 - la consumatori; H, - presiunea aburului in rezervorul de
condensat; x - cota de montare a pompelor de condensat; hg - inal\imea
geodezica.
Dezavantajul acestei instala\ii consta
in pornirea si oprirea repetata a pom-
pelor de condensat, datorita con\inutu-
lui redus de apa transformata in abur i lc::::=:z::z:::==z:zz:=zz::z::====z=::=:::.:2:=:==z::=:=:==:::::z::==z=:=::z:Jl
in tamburul cazanelor . lntrarea in func- 9 -+----,------1
__ _yt::i e_ _
't I
I
\iune a pompelor de condensat este
comandata de scaderea nivelului apei
in tambur pana la ni velul minim iar
oprirea acestora, de cre$l erea ni velului
apei pana la ni velul maxim. De aseme-
nea, porni rea $i oprirea pompelor de
condesat poate fi comandat a de
nivostatele NA montate pe cazane care
asigura nivelul minim $i maxim al apei
din tamburul cazanelor.
Datorita temperaturii ridicate a con-
densatului, pompele de condensat se
monteaza "inecat" fa\a de rezervorul
de condensat, pentru a evita fenome-
nul de cavita\ie. Cota de montare ,,x" a
pompelor este in functi e de temperatu-
ra li chidul ui (lab. 5.4. 1).
Utilizarea unor sisteme de recupe-
rarc a cnergiei termi ce din depozitele
de condensat reduce simtitor diferen\a
de cola ,,x", intre aspiratia pompei si
7
5
I
I
-M- - ,
: \ R
1 I N X
-y6- _,
----- 7
I
...
I
: _l _ r - -ti...----; - 2
i I
Fi g. 5.4.3. Central a termica cu rezervor de condensat intermedi ar
deschis regulator de nivel:
- cazan de abur; 2 - rezervor de condensat deschi s; 3 - rezervor intermediar
deschis; 4 - pompa de condensat; 5 - conducta de abur; 6 - conducta de
condensat; 7 - clapeta de sens; 8 - condensat de la consumatori ; 9 - la
consumatori; RN - regulator de ni vel; h'g - inal\imea de montare a rezervor ului
intermediar deschi s.
- ------- - ------- --- .
)
Capitolul 5: Centrale termice
rezervoare de acest tip, in func\i e de
marimea instala\i ei.
Central a termica cu rezervor inter-
mediar deschi s se caracteri zeaza prin
amplasarea unui rezervor in legatura
cu atmosfera, deasupra nivelului de
presiune a instalati ei. Alimentarea cu
condensat a cazanelor este asigurata
continuu, prin cadere libera din
rezervorul intermediar sau moderat in
timp cu ajutorul unui regulator de nivel
RN (fig. 5.4.3). in functi e de ni velul
minim $i maxim al apei din tamburul
cazanelor.
5.4.3. Centrale termice
cu alimentarea cazanelor
prin pompare in doua trepte
Solutia (fig. 5.4.4.) se aplica in cazul
in care unul sau mai multi consumatori
sunt amplasa\i sub cota rezervorului de
colectare a condensatului din centrala
termica sau la di stan\e mai mari de
200 m. de acesta.
Recuperarea condensatului se face
in prima treapta, local, prin cadere
libera intr-un rezervor de col ectare a
condensatului , in zona consumatorilor,
fiind apoi pompat in rezervorul de de-
pozit centrali zat al centralei termice de
unde sunt alimentate cazanele prin
pompare, in func\ie de necesitati. Nu-
marul, marimea $i amplasarea rezer-
voarelor de condensat din prima treap-
ta depinde de cantitatea de condensat
$i de posibilita\ile de colectare gravita-
\ionala a acestuia.

--- ._V'.1-::JP
0
, / c:::J
5.4.4. Alegerea cazanelor
Numarul de cazane dintr-o centrala
termi ca depinde de sarcina termica ne-
cesara, de tipul $i de puterea termica a
cazanului ales $i de posibilita\ilor local e
de amplasare. Noile tipuri de cazane
cu abur de presiune joasa, propuse de
furni zori diferi\i, au performan\e ener-
getice superioare, asigurand debite de
abur mari la dimensiuni relativ reduse.
Pentru cazanele moderne, furnizorii
indica, de regul a, put erea termi ca no-
minala [kW] $i debitul de abur generat
[kg/ h] (cap. 6.2). Al egerea cazanelor de
abur de presiune joasa se face avand
in vedere urmatoarele criterii :
CA
- necesarul energeti c care trebuie
asigurat de cazane;
- performan\ele energetice nominale
ale cazanelor (puterea termica no-
minala, debitul de abur, randamen-
tul);
- tipul de combustibil utilizat (lichid,
gazos, solid);
- posibilita\ile locale de amplasare a
cazanelor;
- numarul de cazane; se recomanda
ca:
pana la puteri nominale 0, 10 MW
sa se prevada un singur cazan;
pentru put eri termice nominale
intre 0, 10 $i 2,0 MW sa se prevada
doua cazane, fi ecare pentru juma-
tate din sarcina termica nominal a;
pentru puteri termice nominale de
peste 2,0 MW, precum $i in cladiri
cu destina\ii speciale (spitale, cre$e,
hoteluri etc.) sa se prevada mini -
mum trei cazane, fiecare pentru o
I
...
CA
Fig. 5.4.4. Centrala termica alimentata cu
'1!
condensat prin pompare in doua trepte:
- cazan; 2 - rezervor de condensat deschi s I, '
3 - pompa de condensat treapta I; 4 - rezervor de con-
densat deschis II ; 5 - pompa de condensat treapta II ;
6 - condensat de la consumatori; 7 - abur la consuma-
tori ; h1 - diferen\a de inal\ime intre rezervorul de con-
densat deschi s I $i alimentarea rezervorului de conden-
sat II; h2 - diferen\a de inal\ime intre rezervorul de con-
densat II $i apa din tamburul cazanelor.
I. de lncalzire
trei me din sarcina termica nominala;
- costul $i condi\iil e de garanti e
asigurate de fi ecare furnizor.
Numarul de cazane. ncz, se stabil e$l e
in func\i e de tipul cazanului ales $i pu-
terea nominala a acestuia sau debitul
' de abur :
36000cr
'h = Ocr sau 11:: = (5.4.1)
Ocz G:z
unde:
- Ocr este necesarul energetic care tre-
buie asigurat de cazanele de abur cu
presiune joasa (incalzire, preparare apa
calda de consum, tehnologic) (kW];
- Ocz - sarcina termica nominala a ca-
, zanului ales [kW] ;
- r - caldura latenta de vaporizare la
presiunea de regim [kJ/kg];
- Gcz - debitul de abur furnizat de ca-
zan [kg/h] .
5.4.5. Asigurarea instalatiilor
de incalzire cu abur
de presiune joasa
Cazanele $i generatoarele de abur
moderne sunt prevazute cu echipa-
mente de siguranta $i control astfel
i incat limitarea presiunii aburului $i pro-
tec\ia cazanelor sunt asigurate cu aju-
torul acestor dispozitive. De cele mai
multe ori aceste echipamente asigura
$i protec\ia instala\iei in intregime.
Exista, in exploatare, situa\ii in care re-
gimul de presiune al instala\iei poate fi
diferit de eel al generatorului de abur
de presiune joasa. in acest caz se uti -
lizeaza sisteme de asigurare pentru
protec\ia instala\iei $i a consumatori lor.
Asigurarea instala\iilor de incalzire cu
abur de presiune joasa se face cu dis-
! pozitive speci ale de tipul dispozitivului
I de siguran\a hidraulic (DSH) si al supa-
pelor de siguran\a. Acestea au rolul de
a proteja atat cazanele cat $i instala\i a
impotriva unor suprapresiuni , prin des-
chiderea unei cai de legatura cu at-
mosfera.
_'7-_NA
- - -

-
Fig. 5.4.5. Montarea dispozitivelor
de siguranta hidraulice la cazanele
de abur cu presiune joasa:
1 - cazan; 2 - di spoziti v de siguranta
cu un brat; 3 - conducta de abur:
4 - conducta de condensat.
I. lnstalatii de incalzire
5.4.5. 1 Dispozitive hidraulice
de siguranfi:l
Ni velul presiunii aburului care pleaca
de la cazan este limitat cu ajutorul di s-
1
I
I
' 6
Fig. 5.4.6. Dispozitiv de siguranta
hidraulic cu un brat:
1 - conducta principala; 2 - conducta
de realimentare; 3 - rezervor cilindric
de descarcare; 4 - robinet cu cap
drept; 5 - palni e; 6 - muta cu dop;
7 - conducta de aeri sire; 8 - perete
despartitor ; H - marimea bratului
lung, h - marimea bratului scurt ;
D - diametrul conductei principale;
d - diametrul conductei de
realimentare; L - inaltimea
rezervorului de e$apare;
D 1 - diametrul rezervorului de
e$apare, a - inal\imea conductei
principale i n rezervorul de e$apare.
Capitolul 5: Centrale termice
pozitivul ui de siguranta hidrauli c DSH.
Acesta are in acela$i timp rolul de pro-
tecti e a cazanului impotri va unor pre-
siuni peste limita admisa. Di spozi ti vele
de siguranta hidrauli ce standardi zate
pr in ST AS 36 14 sunt construit e cu un
singur brat.
Montarea di spozitivelor hidrauli ce se
' face pe fi ecare cazan, de regula, ime-
diat la ie$irea din cazan, pe conducta
de abur , ca in figura 5.4. 5, sau chi ar pe
tamburul cazanului , deasupra nivelului
de apa.
Di spozitivele de siguran\a hidraulice
cu un bra\ (fig. 5.4.6) se construi esc
conform STAS 3614, i n trei marimi.
pentru urmatoarele debite de abur ;
- l - pana la 500 kg abur/ h;
- II - 500 ... 1 000 kg abur/ h;
- nr - peste 1 000 kg abur/ h;
Caracteri sticile constructive ale
dispozitivelor hidrauli ce sunt date in
tabelul 5. 4. 2.
Nu este recomandabila utilizarea, in
scopul asigurarii instala\iilor de incalzi-
re cu abur de presiune joasa, a di spo-
zitivelor nestandardi zate, cum ar fi dis-
poziti vele de siguran\a hidrauli ce cu
mai multe bra\e.
5.4.5.2 Ventile de siguranfa
Aceste di spozitive au numai rol de
protec\i e a echipamentelor impotriva
suprapresiunilor. El e se monteaza la
cazan pe conducta de abur care iese
din tamburul cazanului , inainte de orice
armatura de reglare sau inchidere, $i
sunt in numar de eel pu\in doua. De
asemenea, ventil ele de siguran\a se
monteaza pe toate echipamentele in-
chi se (di stribuitoare de abur, schimba-
toare de caldura, recipiente sub presiu-
ne etc. }, care nu apar\in unor instal a\ii
protejate prin DSH.
Supapele de siguran\a, din punct de
vedere constructiv, sunt cu arc sau cu
contragreutate.
Fiecare tip de supapa se poate regla
pe domenii diferite de presiuni
(cap. 6.6).
5.4.6. Rezervoarele de condensat
Sunt depozite cu ni vel liber i n lega-
tura cu atmosfera, ca in figura 5.4. 1,
prevazute cu capac de vizitare, con-
ducta de aeri sire, posibilitati de golire
$i racorduri pentru conductele de co-
lectare a condensatului de la consu-
matori . in instala\iil e mari , rezervoarele
de colectare a condensatului sunt
compartimentate.
Temperatura apei depozitate in re-
zervoarele de condensat este in jur de
100 C. Aces! fapt impune izolarea ter-
mica a rezervoarelor de condensat. in
acela$i timp depozitul de condensat
este o sursa de energie termi ca recu-
perabila. De aceea, se recomanda, de
cate ori este posibil, utilizarea conden-
.' satului ca agent termic in sisteme de
preincalzire sau in sisteme de recupe-
rare a caldurii reziduale.
Rezervorul de condensat trebuie sa
aiba un volum util suficient de mare
pentru a asigura o rezerva de apa $i a
evita peri colul ramanerii fara apa a ca-
zanelor. Volumul rezervorului de colec-
tare a condensatului depinde de canti -
tatea de condensat rezultata de la con-
sumatori $i de timpul de depozitare. in-
trucat necesitatile energetice ale con-
sumatorilor sunt variabile in timp, de-
bitul de condensat este si el vari abil.
Pentru a raspunde necesitatilor maxi-
me in func\ionarea cazanelor, volumul
rezervoarelor de condensat se calcu-
leaza in funqi e de debitul maxim de
condensat rezultat in instala\ie. Pentru
instala\iile de abur cu pomparea con-
densatului direct in cazane, care repre-
zinta sistemele eel mai des utilizate,
Tabelul 5.4.2. Caracteristicile constructive ale dispozitivelor de siquranta hidraulice cu un brat
Marimea
Presiunea de lucru [bar]
-
1, 10 1, 15 1,20 1, 30 1,40 1, 50 1,60
I
1,70
H 1200 1700 2 200 3300 4400 5500 6 600
I
7700
h 650 920 1190 1790 2 380 2980 3 570
I
4 170
-
Dl 220 240 260 300 330 360 390 i
410
I (500 kg/ h abur) L 300
I
350 380 400 450 470 500 : 500
D 70 x 3,5
--
d 33,5 x 2,8
-
H 1200 1700 2 200 3300 4400 I 5500 6600 I
7700
h 650 920 1200 1800 2390 2990 3590 !
4 190
D1 260 290 320 360 i 400 430 470
I
500
II (500 . . 1 000 kg/ h abur) L 350 400 420 470 500
I
550 550 550
D 89 x 3,5
-
d 42.25 x 3
--
H 1200 1700 2200 3300 4400 5500 6600
I
7700
--
h 650 9 10 1180 1770 2 360 2950 3540 i 4 140
Di 300 330 360 410 470 500
I
500
I
540
-----
I
Ill ( 1 000 ... 1 600 kg/ h a bur) L "400 450 470
I 520 550 600 700
I
700
--- - - --
D 108 x 4
- - --- - - -
d 48,25 x 3
---
'
Capitolul 5: Centrale termice l. lnstala!ii de lncalzire
volumul rezervorul ui de condensat se
calculeaza cu relatia:
(5.4.2)
unde:
- Ocr este sarc ina termi ca nomi nala a
cazanelor de abur de presiune joasa
din - centrala termica [kW) ;
.------------------,
Fig. 5.4.7. Separator termodinamic
pentru evacuare condensat,
IAMC Otopeni :
- dop; 2 - element filtrant ;
3, 5, 7 - garnituri; 4 - corp separa-
tor; 6 - scaun venti l; 8 - ventil ;
9 - capac.
14000
H-H++
10000

- 9000
- 1-1-L!-1
..... J..

.c
7000
5000
. c:,<::i .,.
r , ....
Qj' ..
u 4000
;;;;
(.'.)
3000

(ii
2000 "
..
- !/' - 2.':> U)
>-
c
I - . .--
OJ
:;;
--
"
-
-- _t i;!
..
D
c
1000
'2C1
0

u
OJ 700
-
- )f "
-
D
-

600
,.
:.-
T -
:;; "
:.0
400
' \
OJ
" "":.-
0 300 ....
,___ - .
-
200
....
--- -



::::
- -
-
.Y -
100
rt-
-- -Fit := t
=1
80
-
I
60 I
1-u i l
- .
.J
-
50
1 2 3 4 56 89 10 20 40
Diferenta de presiune . .'.pjbar]
Fig. 5-4.8. Nomograma pentru
alegerea separatorului termodinamic
pentru evacuare condensat ,
IAMC Otopeni :
On - di ametrul nominal.
Tabelul 5.4.3. Caracteri sticil e t ehnice
On I L l Masa neta
[mm mm [kg]
10 120 3,6
15 130 64 95 3,6
20 150 64
i
105 ' 4,0
25 160 79 ! 115 . 5,8
32
i
180T
8.3
40 200
'
100 150 I
10._?__
I -
50 230 100 165 : 11,4
--'----'-- ---
- p - densi tatea condensatului la tem-
peratura de depozit are [k g/m
3
];
- r - caldura latenta de vapori zare la
presiunea de regim [kJ/kg];
Z - timpul de depozitare a condensatu-
lui [h) ; Z = 0,5 ... 1 h, pentru instalatii
mari $i Z = 2 h, pentru instalatii mici.
Rezervoarele de condensat sunt de
forma paralelipipedica avand caracte-
ristici geometri ce diferite in functi e de
furni zor. Forma acestora se va alege in
functi e de posibilita\il e de amplasare.
5.4.7. Dispozitive
pentru separarea condensatului
in timpul func\i onarii instala\iilor ali-
mentate cu abur de presiune joasa,
I
Fig. 5.4.9. Separator termodinamic
pentru evacuare condensat,
IAFO Zalau.
23000

0 1000
iii
700
U)
400 c
OJ
D
c
200
0
0
OJ
100 D
-, . :-1 n ITTr l

. u-:. w
'2s . -
Q0
'20.
;;,
i
-
:.- ::r\6 .
't


H'" -

H
t:: :i:
H M- t -
:.0 j
.l IJ
1 1 I
-
Ti
50 OJ
0 0,5 1 2 3 5 7 10 20 40 70
Ditcren\a de presiune, ..'i p [bar]
Fig. 5.4.10. Nomograma pentru
alegerea separatorului termodinamic
pentru evacuare condensat,
IAFO Zalau:
On - diametrul nominal.

Tabelul 5.4.4. Caracteri sticile tehnice
ale separatorului de condensat ,
IAFO Zalau

!
H
I
H1
I
0 I
10 I 145
I
87 I 48
I
15
I
i
90
i
52 I 17
15 178 I 107 I 53 :
20,5
--,-
I 125 i 62
'
26 20 220 i
25 I 250
I
140 I 70
I
31 I
i
datorit a regimului vari abil al consumu-
lui de energi e termica, o anumita can-
titate de abur nu se poate transforma
integral i n condensat la nivelul echipa-
mentelor sau al corpuril or de incalzire.
Pentru a i mpiedi ca patrunderea abu-
rului in conductele de colectare a con-
densatului, se monteaza di spozitive
speciale, pe conductele de evacuare a
condensatului de la consumatori .
Aceste aparate se fabri ca in doua va-
ri ante constructi ve diferi te:
- separator termodinamic de elimina-
re condensat;
- oala de evacuare condensat cu
plutitor.
5.4.7.1 Separator termodinamic
de e/iminat condensat
Acesta se uti li zeaza pentru evacua-
rea condensatului din aparate, echipa-
mente $i corpuri de incalzire alimentate
cu abur de presiune medi e $i joasa.
Alegerea acestor di spozitive se face
j in functi e de diferenta de presiune a
1
1
aburului la intrare $i a condensatului la
ie$irea din echipament ti p si a debitu-
[ lui de condensat evacuat Ge. in Roma-
nia se fabrica doua tipuri de astfel de
aparate: la IAMC Otopeni (fig. 54. 7)
avand caracteri sticil e constructive pre-
ci zate in tabelul 5.4.3 $i nomograma
pentru alegerea di spozitivului in fi gura
5.4.8, $i la IAFO Zalau (fig. 5.4.9) avand
caracteri sticil e tehni ce date in tabelul
5.4.4 $i nomograma de alegere in figu-
ra 5.4. 10 .
5.4.7.2 Dale de evacuat condensat
cu plutitor
Dispozitivele au acela$i rol privind
evacuarea condensatul ui ca $i separa-
torul termodinamic $i se utilizeaza atat
in instal a\ii cu abur de presiune joasa
cat $i la presiune medi e.
Oat or ita principiului constructiv,
aceste aparate au avantajul ca pot
f uncti ona i n instalatii de abur cu supra-
presiuni mici, fiind in mod special util i-
zate in instalatiil e cu abur de presiune
joasa. Ele se monteaza pe cat posibil
I i ntr-un by-pass, ca in figura 5.4. 1.
in Romania se fabri ca oale de eva-
cuare condensat la IAFO Zalau (fi g.
5.4. 11).
Caracteri sti cil e constructi ve ale
acestor aparate sunt date in tabelul
5. 4. 5, iar nomograma de alegere este
cea din fi gura 5.4. 12. Al egerea oalelor
Tabelul 5.4.5. Caracteri sticil e constructive
ale oalei de evacuare condensat cu lutitor
On
i
b 0 2 di h I
[mm [mm] [mm
I
mm] i
50 215 125 14x M1 6 I 10
65 142 2 15 I 145 l 4x M16 I 12 25 360
80 151 215 160 : 8 x M16 16 30 375
100 165 245 180 i 8x M1 6 18 40 410
---
I. lnstala!ii de incalzire
de evacuare a condensatului se face in
acelea$i conditii ca $i pentru separa-
toarele termodinami ce, adi ca in func \i e
de debitul de condensat evacuat Ge $i
de diferenta de presi une C. p i ntre intra-
rca aburului in dispoziti v $i evacuarea
condensatului .
5.4.8. Alegerea pompelor
de condensat
Tn sta\iil e care utili zeaza aburul de
presi une joasa, cu intoarcerea conden-
satului prin pompare, pompele de con-
densat se aleg in func\i e de parametrii
$i regimul de functi onare al instala\i ei.
Astfel , debitul pompei de condensat,
Gp, se calcul eaza in functi e de debitul
de condensat format in instalatie $i de-
pozitat in rezervorul de condensat ; se
verifi ca in raport cu numarul maxim de
cicluri porniri -opriri al pompei . Tn cazul ;
pomparii condensatului direct in cazan,
se recomanda ca debitul pompei sa fi e
de doua ori mai mare decal debitul de
condensat format in instal a\i e.
G" = 2 3600 Ocr [m3/h) (5.4.3)
p r
unde marimil e au aceleasi semnifi ca\ii
ca in relati a 5.4.2.
Oeoarece pompele de alimentare a
cazanelor func\i oneaza cu intermiten\a,
pentru prot ec\i a motorului pompei de
condensat , in general, se accepta con-
di\ia ca timpul r1 de func\i onare a pom-
pei sa fi e egal cu timpul rs de sta\iona-
re $i numarul de porniri - opriri orar
(NP10) sa nu fi e mai mare de 12.
1 Ocr (rGp- Ocr )
N,., 10 = - - = 3 600 --- --
cicluri
:S: 12--
h
(5. 4.4.)
unde marimile au semnifi ca\iil e definit e
anteri or si se exprima in unita\i SI. Oe-
bitul pompei, Gp, este dat in [kg/s].
Acest calcul este teoreti c acoperi tor ,
avand in vedere condi\iile de soli citare
continua, la parametrii normali ai insta-
la\i ei alimentat e cu abur de presiune
joasa. Tn practi ca, consumurile energe-
ti ce fiind vari abil e, pornirea si oprirea
pompelor de condensat se face auto-
mat , in func\i e de ni velul apei din ca-
zanele de abur . Pentru a calcula inal\i -
mea de pompare a pompelor de con-
densat tr ebuie avut i n vedere faptul ca
acestea func ti oneaza intr- un circuit
deschi s. limitat de doua presiuni dife-
rite. presiunea atmosferi ca si presiunea
din cazane. Pompa aspira din rezervo-
rul de condensat afl at la presiunea
atmosferi ca si reful eaza in cazanele de
abur afl ate in suprapresiune (fi g. 5.4. 1).
i n acest caz, i nat\ imea de pompare Hp
se calcul eaza cu rela\i a:
Hp = h
9
+ [Hcz + I,(R / + Z)J + hs [Pa] (5.4. 5)
Capitolul 5: Centrale termice
unde:
- h
9
este i nal\imea geodezica masu-
rata ca diferenta de col a intre ni velul
minim al apei din rezervorul de con-
densat si nivelul maxim al apei din ca-
zanul de abur, [Pa];
- Hcz - presiunea din cazan [Pa];
- L(Rf + Z) - suma pi erderil or de
sarcina pe conducta de transport a
condensatului de la rezervorul de con-
densat ta cazan [Pa];
- hs - inal\imea supliment ara, pentru
siguranta alimentarii cu apa a cazane-
lor [Pa] .
Punctul de func\i onare a pompei de
condensat FR, rezulta din intersec\i a
curbelor caracteri sti ce ale re\elei de
l

nM'
1/
Fig. 5.4.11 _ Oala cu plutitor pentru
evacuare condensat :
1 - capac; 2 - corp; 3 - plutitor ;
4 - corp ventil.
60000
50000
40000
Ill
30000
20000
10000
2 5000
0, 4000
.x
--;; 3000
<.'.)
(ii
2000
if)
c
Q)
u
1000
c
0
0
I
<i;
r <>,,
<:)'
Q)
500 u
- 400
.D
Q)
300 0
1,
200
100 -
I
0, 1 0,2 0,5 1 2 3 5 10 20
Diferen\a de presiune .:'>p[bar]
Fig. 5.4_ 12. Nomograma pentru
alegerea oalei de evacuare
condensat cu plutitor:
Dn - diametrul nominal.
conduc te R, di ntre rezervorul de
condensat - pompa - cazane $i curba
caractcri sti ca a pompei alese P (f ig.
5.4.1 3). Teoreti c, pompa de condensat
trebuie sa asigure coordonatele Gpr si
Hr ale punctului caracteri sti c Fr de pe
curba caracteri sti ca R, astf el incat sa
fi e acoperite pi erderile de sarcina de
pe traseul de conducte $i debitul de
condensat calculat.
Pentru siguran\a func\ionarii , in in-
stalatiil e de capacitati medii si mari , se
monteaza doua pompe de condensat.
in paralel , una in functiune si una de
rezerva.
5.4.9. Distribuitorul de abur
Permite reparti zarea debitelor necesa-
re de agent termic spre consumatori ,
diferi\i ca amplasament $i necesar ener-
geti c. Di stribuitorul de abur este echipat
cu 5tuturi de racordare prevazute cu
Hcz
hg
H
[Pa]
Hp
..
I
I
I

GPT GP G [kg/ h l
Fig_ 5.4_ 13. Stabilirea punctului de
funcfionare a pompei de condensat
i n varianta pomparii direct in cazan:
P - curba caracteri sti ca a pompei;
1 R - curba caracteri stica a retelei
conductetor de condensat ;
FR - punctul de functionare a pompei
de condensat, FT - punctul teoretic
caracteri stic al re\elei; G - debitul de
condensat; H - inal\imea de pompare.
Fig. 5.4.14. Distribuitor de abur :
- corpul di stribuitorului; 2 - puncte
de sprijin; 3 - ventile; 4 - oala de
condensat ; 5 - manometru; 6 - racord;
7 - la rezervorul de condensat
Lo - lungimea di stribuitorului ,
do - di ametrul di stribuitorului ;
dHi - diametrul ro\ilor de manevra ale
ventil elor de i nchidere;
H - 1500 mm de la ni vetul de lucru.

l.
1'
Capitolul 5: Centrale termice
armaturi de inchidere, pentru montarea
aparatelor de masura si control pentru
racordarea dispozitivelor de separare si
evacuare a condensatului {fig. 5.4.14).
El se izoleaza termic cu vata de sticla,
vata minerala sau cochilii din polistiren
in grosime de 40 ... 50 mm
Diametrul distribuitorului de abur do
se calculeaza in func\ie de debitul de
abur care intra in di stribuitor si o viteza
economica, cu rela\ia:
2x105
1x105
;" 2x 10
4
O>

..c 1x10
4
(')
SOOO
<ll
<I>
""()
Ocr
TCp - r Vec
[m] (5.4.6)
unde:
- Ocr est e sarci na termica transpor-
tata de abur in distribuitor [kW];
- r - caldura latenta de vaporizare la
presiunea de regim [kJ/kg] ;
- p - densitatea aburului la presiunea
si temperatura de regim [kg/ m
3
];
- Vee - viteza economica in distribui-
tor, cu valori indicate intre 6 si 10 m/s.
2
ii
<I>
0 1 000 t-)1.--1.>"-"'-Jo<n.:.P

O,OOS 0,02 O,OS 0, 1 0,2 O,S 2 5 10 20 30
Pierderea lini ara de sarcina Rx 100 [Palm]
Fig. 5.4.15. Nomograma pentru calculul pierderilor de sarcina liniare
la conductele de condensat cu circulatie prin pompare.
01
0
=
02
L2
03
L3
04
L4
GS
LS

I I
I I
z
Fig. 5.4.16. Schema centralei termice cu abur de
presiune joasa (exemplul de calcul 4).
T
'
I. lnstalatii de lncalzire
Lungimea distribuitorului Lo se cal-
culeaza in functie de diametrele dRi ale
ro\ilor de manevra a robinetelor monta-
te pe stu\uril e racordate la distribuitor,
de distan\a dintre acestea si numarul
racordurilor n, (fig. 5.4. 14).
n
/.o = _LdRj+10Q (n - 1) [mm] (5.4.7)
/=1
5.4.10. Dimensionarea
conductelor de abur
condensat din centrala termica
Stabi lirea diametrelor conductelor de
abur din centrala termica se face ca si
pentru instala\i ile interioare, in func\ie
de sarcinil e termice transportate de
abur pe tronsoane si de limita maxima
a vitezelor, indicata in tabelul 4.3.4,
utilizand tabelele generale ale pierderi-
lor de sarcina liniare pentru conducte-
le de abur (tab. 4.3.2).
Dimensionarea conductelor de con-
densat in instala\iile cu intoarcerea
condensatului prin pompare se face
avand in vedere ca aceste conducte
transporta apa calda la sec\iune plina. ,
Metodologia de calcul este aceea:;;i cu
. cea privind dimensionarea conductelor
i i n instalatiile de incalzire cu apa calda,
! debitul masic transportat
i intre rezervorul de condensat si cazane
ca fiind egal cu debitul pompei de con-
densat, iar viteza ve s; 1,5 mis.
Pentru determinarea pierderilor de
sarcina liniare unitare R se poate utili-
za nomograma din figura 5.4.15.
5.4.11. Tratarea apei de adaos
Avand in vedere temperaturile de re-
gim ridicate (peste 100 C), la care de-
punerile de carbona\i de calciu si mag-
neziu din apa sunt importante, punerea
, in functiune a unei instalatii alimentate
. .
cu abur se face prin umplerea cazane-
lor cu apa tratata. Pe parcursul func\io-
narii instala\iei se produc pierderi de
abur si de condensat care trebuie
compensate printr-o cantitate de apa
echivalenta introdusa in sistem, de
regula, prin rezervorul de condensat.
Din acest motiv instala\ii le care func\io-
neaza cu abur trebui e racordate la un
sistem de tratare si alimentare cu apa
de adaos (cap. 5.3). Acesta poate a-
partine centralei termice de abur sau
poate fi asocial sta\iilor de dedurizare si
tratare a apei, de capacita\i mari care
alimenteaza mai mul\i beneficiari , cen-
tra-le termice de apa calda sau abur.
5.4.12. Organizarea
In centrala termica
Amplasarea echipamentelor pentru
prepararea si distribuirea aburului de
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
presiune joasa se poate face intr-un
spatiu special pregatit, intr -o centrala.
termica care prepara apa calda ca
agent termi c primar sau intr-o centrala
termi ca c u parametrii ridi cat i (apa
fi erbinte sau abur de presiune medie).
In organi zarea generala a spatiului
interi or se line seama de criteriil e eco-
nomi ce, functionale $i esteti ce respec-
tand condi\iil e impuse de furni zorii de
echipamente $i de Normele de Protec-
ti e a Munci i $i Paza contra lncendi ilor
(cap. 5.3).
in mod special, la amplasarea echipa-
mentelor centralelor termi ce de abur de
presiune joasa trebuie acordata o aten-
!ie deosebita urmatoarelor elemente:
- asigurarea pantelor de montare a
conductelor de transport abur;
- asigurarea pantelor conductelor de
colectare gravitationala a condensatu-
lui ;
- cota de ampl asare a rezervoarelor
de condensat in raport cu eel mai jos
plasat consumator;
- amplasarea di stribuitorului de abur
in apropierea rezervorului de conden-
sat pentru a asigura evacuarea con-
densatului format prin racire;
- cota de montare a pompelor de
condensat in raport cu rezervorul de
depozitare a condensatului;
Di stantele intre echipamente si apa-
rate trebuie sa respecte indi ca\ii le fur -
nizorilor, sa tina cont de gabaritul
acestora si de spatiul necesar montarii ,
exploatarii $i intretinerii acestora. Este
recomandabil ca echipamentele care
apartin aceluiasi sistem sa fi e grupate
in aceea$i zona a centralei termice
pentru ca traseul conductelor sa fi e cat
mai scurt, pierderil e energetice cat mai
mici $i posibilitatil e de supraveghere $i
intretinere cat mai efici ente.
Exemplul de calcul 4
Se considera schema unei centrale
termi ce de preparare a aburului de
presiune joasa, cu intoarcerea conden-
satului prin pompare directa in cazane,
ca in figura 5.4.16_ Se cunosc:
- debitul de caldura furnizat de fi eca-
, re cazan: Ocz = 0,8 MW; - lungimile
tronsoanelor conductelor de abur $i
condensat: L 1 = 2,0 m; L2 = LJ = L6 =
L7 = 4,0 m; L4 = 10,0 m; Ls = 16,5 m;
Ls = 3,2 m; - suprapresiunea de regim
a aburului la cazane: Hcz = 0,4 bar; -
se considera ca disponibilul de presiu-
ne pentru acoperirea pierderilor de sar-
cina pe conductele de condensat este
de He = 10 000 Pa.
Se cere dimensionarea echipamente-
lor $i a conductelor de abur $i conden-
- racordarea corespunzatoare a di s-
pozitivelor de siguranta hidrauli ca
(DSH), la cazane si in centrala termica,
1
astfel incat acestea, in functionare, sa
nu afecteze siguranta personalului de
intretinere. In mod obligatoriu, conduc-
ta de aerisire a DSH va avea evacuarea
in exteriorul centralei termice, de regu-
la, peste acoperi$ul acesteia, pentru ca
aburul eliminat in caz de suprapresiune
sa nu intre in zona de lucru sau de tre-
sat din centrala termica.
Rezolvare
diametrul distribuitorului de abur


= 2 2,4 101 = 0 45 m
3,14 0,83 2230 8 '
in care: densitatea aburului
pab = 0,83 kg/ m
3
; caldura latenta de
vaporizare r = 2 230 kJ/kg; viteza
aburului in di stribuitor Vee = 8,0 m/s.
cere;
- di spozitivele de siguranta hidrauli ca
se pot manta langa fi ecare cazan de
abur sau pot fi grupate in apropi erea
acestora, pe peretele centralei termice;
- amplasarea conductelor, in mod
special cele de colectare a condensa-
tului, nu trebuie sa impiedice circulatia
libera in interi orul central ei t ermi ce;
- montarea armaturilor de inchidere
$i reglare la o cota corespunzatoare
accesului $i utili zarii acestora $i ampla-
sarea echipamentelor de masura si
control la cote care permit citirea $i
preluarea datelor.
volumul rezervorului de condensat
VRc= 3600QCT Z =
p r
= 3600
2

4
1
01
.1= 3 0 rn3
958 2230 4 '
in care: - timpul de depozi tare a con-
densatului Z = 45 min = 3/4 h; - den-
sitatea condensatului pc = 958 kg/m
3
.
debitul pompei de condensat
Tabelul 5.4.6. Calculul de dimensionare al conductelor de abur
din exemplul de calcul 4
Nr . crt Calculul preliminar Calculul definitiv
Q v d I i R RI
z Rl+Z L(Rl+Z)
[kW] [m/s] [mm] [m] I [Palm] [Pa]
- [Pa] [Pa] [Pal
1 800 30 159 x 5 2 I 40 80 2,6 749 829 829
--
2 1600 27,5 1 273 x 8 4 I 16 64 1,5 351 415 1 244
3 2400 35 273 x 8 4 I 22 88 1,5 588 676 1920
4 2400 45 245 x 7,5 10 I 40 400
I
3,4 1740 2 140 4060
GP = 2 3 600 Ocr =
p r
= 2 3600
2

4 101
= 80 rn'/ h
958 2230 '
<:!"
-
::J
0
Ill
0
QI
-0
::J
c.
E
QI
)(
QI
c
-0
iii
(/)
c
QI
-0
c
0
0
QI
-0
....
0
QI
0
:::i
"O
c
0
0
Ill

Ill
c
0
(/)
c
QI
E
-
"O
QI
"O
"S
-
::J

m
0
":
<:!"
.n
-
::J
Qi
_Q
Ill
I-

N :
. i ro

H I
N I -
+ I ro
: - Q_
I a: -
!
I
.... I N i ro
0 1
-1
I
EI !
ro I "'1'
'
'5 I H
ro
(j)

:::>
- ro
a:

ro
0
(j)
a:
E
a:
..___
ro

I
Ui'
>
..___

: E
1J I .s
FI I- - ro

H i
N
ro
+
a:

ro
> N

-
c

1J llf'
'
H
-
:::>
:::>
o ,
81 a:
ro
!:!::.
I a:
E
..___
ro

-
I
E
<u 1J
c
,.
.E
-
(j)
'
Q_
, _
(/)
>
..___
-
E
::J
::J

ro
C'.J
0 I CJ)
I

I
'
,,;, c ::J
E
j;
::J
c
::J
- 0
z
2
(/)
I
i I
I
0
C\J
C')
0
0

0
r--
0
Capitolul 5: Centrale termice
inal\imea de pompare
Hp= ti,+[H.::z + I,(Rl +Z)j+h =
= 65000+[ 40000 + 10 000 ] +20000 =
= 135000 Pa := 135 kPa
in care: h
9
= 65000 Pa; presiunea abu-
rului in cazan Hcz = 40000 Pa; pierde-
rea de sarcina pe traseul conductelor
de condensat L(R/ + Z) = 10 000 Pa;
inal\imea suplimentara de siguran\a
hs = 20 000 Pa.
Se alege o pompa avand debitul de
8 m3/h si 0 inal\ime de pompare de
135 kPa. in instala\ie se prevad doua
pompe avand aceleasi caracteri stici ,
una fiind de rezerva.
dimensionarea conductelor de abur
din centrala termi ca se face utilizand
metodologia de calcul prezentata in
capitolul 4.3. in func\ie de deb1tele de
caldura transportate pe tronsoanele 1,
2, 3 si 4 $i vitezele economice !imitate
cu valorile indicate in tabelul 4.3.4, se
stabilesc diametrele conductelor de a-
bur $i se calculeaza pierderile de sarci-
na utilizand tabelele 4.3.2 $i 4. 3.3. Cal -
culele sunt centralizate in tabelul 5.4.6.
dimensionarea conductelor de
condensat se face stabilind debitele de
condensat pe tronsoanele 5, 6, 7 $i 8,
\inand seama de. debitul pompei, de
sarcina termi ca a fi ecarui cazan si con-
siderand ca cele trei cazane lucreaia
simultan.
Astfel, se ob\ine G5 = 8,0 m3/h,
G5 = 5,4 m
3
/ h, G7 = Ga= 2, 7 m3/ h. Se
recomanda reali zarea unei conducte -
colector pentru cele trei cazane, adica
tronsoanele 6 si 7 sa aiba acelasi dia-
metru. Al egand presiunea di sponibila
He = 10 000 Pa, diametrele preliminare
se stabilesc in func\i e de debit si pier-
derea de sarcina lini ara unitara medie,
calculata cu relatia:
Rm= (1 -a)H: _ (1 - 0, 33) 10000
242
Pa
f,1 21,? m
in care: lungimea conductelor de con-
densat = 27,7 m; cota parte a pier-
derilor d'e sarcina locale a = 0,33.
Se face calculul de verificare (tab.
5.4.7), stabilind pierderile de sarcina pe
fi ecare troson, utilizand nomograma
5.4.15 $i tabelul 4.2.3, de la dimensio-
narea conductelor de apa calda, astfel
incat I,(RJ + Z)s.GJ.s s 10000 Pa.
5.5. Gospodaria
de combustibil
Este parte integranta din centrala
termica avand rolul de a prelua com-
Tabelul 5.5.1. Caracteristici fizicochimice ale combustibililor
Nr. Marimea fi zica i Gaz metan Gaz natural i Gaz petr.
crt. $i unitatea de masura ; i li chefi at
Temperatura minima de aprin-
dere in amestec cu aerul [
0
C]
1--- -t--
2 Limita de amestec cu aerul

_ p_ei:itru _
- minima
- maxima
3 Temperatura teoreti ca
650-760
I
-
I
-- ----
-f -- 5
- ------- .. .
15 -
ard_e_re_ [
0
_C __ l _________ +-_ 2050 -
4 Puterea calori ca inferi oara
---- --
- H, [kJ/kg] 49 900 -
---- -
i
-
..
-- -- -- . ---
-
-
-
-
45 150
.... - -
--
- H, [kJ/ mxi -
35 800
I
35800
I
115 000
Tabelul 5.5.2. Caracteri stici fizicochimice ale combustibilului lichid u 5or (CLU)
Tip I 1 2 I 3 4
Oensi tate la 20 C (max) [kg/m
3
] l 900 930 ! 935 940
__ 2q C (max) __ _ _ _ J. 1 f- 4,5 I
__ II 1,4 I __ 2, 0
11
__ 3_ i 6,0
,__ _____ 1_a_8_0_ C_ (_m_a_x) - - - 3,0
I I I I
I - 15 i 1
1
! +5 i
Punct de [:CJ (max)
iarna
var a +5 +5
0
+5
Punct de infl amabi litate [
0
C] (min) I 50 I 55
I
60 65
0,5 Apa[ %] (max) i 0, 1
I
I 0,5 0,5
Cenusa [%] (max)
-- __
Sulf [ %] (max)
I o.5 1 1.0 : 2.0 2.0
I. lnstala!ii de incalzire
bustibilul , cu sau fara stocare. si de a-
l arde in focarul cazanelor cu ajutorul
arzatoarelor. La majoritatea centralelor
termice moderne se utili zeaza combus-
tibilii gazosi $i lichizi, mai pu\in, cei
solizi deoarece acestia din urma se
gasesc sub forma de li gni t , lemn sau
brichete de carbuni.
5.5.1. Proprietatile fizicochimice
ale combustibililor
La prepararea agentilor termici pen-
tru nevoi gospodare$ti precum $i pen-
tru nevoi tehnologice, in cazan, se ard
combustibilii gazo$i, lichi zi si soli zi.
5.5.1.1 Combustibili gazo$i
Sunt defini\i de ST AS 3371 (tab.
5.5. 1): ei sunt combustibili naturali de
zacamant, practic, metan curat ames-
tecat intr-o propor\ie mica cu gaze de
sonda $i gaze de rafinari e (din care s-
au extras hidrocarburile de tip propan
$i butan).
Pentru calculul parametrilor ventila-
torului de insuflare a aerului in arzator
$i pentru calculul conductelor de aer
este necesar sa se determine debitul
' de aer necesar.
Da = V B [mWs] (5.5.1)
unde V este volumul unitar de aer ne-
cesar arderii, combustibil] ;
8 - debitul de combustibil gazos
in cazul general, combustibilul gazos
poate avea in compozit ie: componente
i combustibil e (CH4, C2HG, C3Hs, C4H10,
. H, H2S, CO), componente inerte (C02.
! N) $i comburant 0 2.
! Volumul unitar de aer necesar arderii
I
i stoi chiometri ce Vo este dat de rela\ia:
Vo = 0,00476-(0,5 CO + 0,5 H2 +
+ 1,5 H2S + 2CH4 + 3,5C2H6 +
+ 5C3Hs + 6,5 C4H10- 0 2)
(5.5.2)
unde simboluril e chimice reprezi nta
participa\ii volumetrice procentuale ale
componentelor respecti ve in combusti -
bil (la componentele care lipsesc in
compozi\i e se introduce valoarea 0) iar
unitatea are semnifi cat ia de rnetru
cub normal de combustibil.
Arderea reala se face cu un coefi -
cient de exces de .aer a definit ca ra-
portul dintre aerul real introdus in pro-
cesul de ardere V si aerul
stoichiometri c necesar Vo
Coefi cientul de exces de aer este o
importanta caracterist ica economi ca
a arderii deoarece la excese mari de
aer se rnaresc pierderi le de caldura
prin evacuarea gazelor din cazan iar
la excese prea mi ci de aer, omogeni -
zarea imperfecta dintre combustibil $i
aer duce la apari\i a unei arderi incom-
plete, rnanifestata prin prezenta nee-
conomica de CO in gazele de eva-
cuare.
I. de incalzire
Coeficientii uzuali ai excesului de aer
sun! :
- pentru arzatoare cu aer insuflat
a = 1, 1 - 1,2
- pentru arzatoare cu aer autoaspirat
a. = 1,2 - 1.4
Pentru calculul parametril or cosului
de evacuare a gazelor de ardere, even-
tual al exhaustorului ca si pentru calcu-
lul canalelor de gaze de ardere este
necesar sa se determine debitul de ga-
ze de ardere produs de arzator:
0
9
= V
9
B [mWsJ (5.5.3)
unde V
9
este volumul unitar
combustibil gazos] de gaze rezultate din
arderea combustibilului gazos.
Tn arderea corecta gazele de ardere
au In compozi\ie C02, S02, H20, N2 si
aerul In exces (a - 1) Vo.
Vol umul de CO este nesemnificati v la
concentra\ii maxime uzuale de 100 ppm
In gazele de ardere.
Vol umul gazelor de ardere, pe com-
ponente, este:
Vco
2
= 0,01 (C02 +CO+ CH4 +
+ 2 C2H6 + 3C3Ha + 4C4H 10)
(5.5.4)
Vso
2
= 0,01 (H2S) c] (5.5.5)
VN
2
= 0,79 Va + 0,01 N2
c] (5.5.6)
V11z0 = 0,01 H2 + H2S + 2CH4 +
+ 3C2H6 + 4C3Ha + 5C4H10 +
+ 0,0 16Vo c) (5.5.7)
Rezulta volumul de gaze stoichiome-
tri c:
Vgo = Vco2 + Vso2 + VN2 + VH20
c] (5.5.8)
si volumul real al gazelor de ardere pe
uni tatea de combustibi l:
Vg = Vga + (a - 1} Va c] (5.5.9)
Oeoarece compozi\ia combustibilului
gazos se abate uneori de la prevederil e
standardizate este bine sa se recalcu-
leze puter ea calorica inferioara H, In
func\i e de compozi\i a efectiva determi -
nata In laborator.
H; = 126,4CO + 107,9H2 + 229 H2S +
+ 358CH4 + 673,3C2H6 + 912,4C3Hs
+ 1184 C4H 10 c] (5.5.10)
5.5.1.2 Combustibili lichizi
Sunt utili za\i la arzatoarele de putere
mica si medie si se Impart In mai multe
categorii , dupa caracteri sti ci le fi zico-
chimice.
Astfel, din aceasta categorie face
parte combustibilul li chid u5or (CLU)
STAS 54 (tab. 5.5.2) obtinut din reziduri
provenit e de la di sti larea ti\eiului si din
amestecarea acestora cu frac\iuni de
di stil are. Are o visco1itate mare si nu
poate fi pulveri zat decal dupa o preln-
calzire la 50 ... 90 C, dupa calitatea lui.
Dupa STAS 54-78, CLU se poate li -
vra In 4 calita\ i cu caracteristi cil e pre-
Lentate In tabelul 5.5.2.
Combustibilul lichid M, STAS 177,
cste o motorina cu fractie larga de di s-
Capitolul 5: Centrale termice
til are. Are toate caracteri sticile motorinei
pentru motoarele Di esel, In particular,
aceea ca, avand viscozitate redusa,
poate fi pulverizata fin la temperatura
ambianta din centrala termi ca.
Pentru calculul parametri lor ventil a-
torului de insuflare a aerului In arzator
si pentru calculul conductelor de aer
este necesar sa se determine debitul
de aer necesar arderii :
Da = V 8 (5.5.11)
unde V este volumul unitar [m;3/kg
combustibi l] de aer necesar arderii ,
a - debitul de combustibil lichid, [kg/s].
- 0,03330) (5.5. 12)
La componentele care lipsesc In
compozitie se introduce valoarea 0.
Arderea reala se face luandu-se In
considerare coeficien\ii de exces de
aer a cu valori cuprinse lnlre 1, 1 si 1, 2.
Debitul de gaze de ardere produs de
arzator:
0
9
= V
9
B (5.5. 13)
unde V
9
este volumul unitar
combustibil lichid] de gaze rezultate din
arderea combustibilului li chid.
Volumele de gaze de ardere pe com-
ponente sunt:
Vco
2
= 0,01866 C (5.5. 14)
Vso
2
= 0,006998 N (5.5. 15)
in cazul general , combustibilul poate
avea In compozi\i e urmatoarele ele-
mente In care simboluril e reprezinta
participa\ii gravimetrice, In unitataea de
combustibil [kg] : componente combus-
tibile (C, H, S), componente inerte (N,
W, A) si comburant 0. Conven\ional,
se noteaza cu W continutul de H20 si
cu A con\inutul de cenu5a.
VN
2
= 0,79 Vo+ 0,008 N (5.5. 16)
VH20 = (9H+W)/80,4 +
+ 0,0 16-Va (5.5.17)
Rezulta volumul de gaze stoichiome-
tri c:
Vgo = Vco2 + Vso2 +
. + VN2 + VH,o (5.5.18)
Volumul de aer uni tar necesar arderii
stoi chiometrice Va este dat de rela\ia:
si volumul real de gaze de ardere pe
unitatea de combustibil:
Va = 0,0889C + 0,0333S + 0,265H - V
9
= Vgo + (o: - 1)Vo (5.5. 19)
Tabelul 5.5.3. Caracteri stici fizico-chimice ale lemnelor
Compozi\ia [%] C H 0 N A W
la masa organica 50 6 43
cenu5a la masa uscata 2
umiditatea la masa bruta
- lemn verde , 30 . .. 50
- lemn uscat 15 ... 30
- uscat artificial 5 .. . 10

umiditatea W [%] I 0 I 10 20 I 30 I 40 I 50
puterea calor ica inferioara [kJ/kg] 118800 T 16600 14500112300J10 300 ! 8 120
Tabelul 5.5.4. Carbuni - compozitie si caracteristici de ardere
Bazin W[ %] A[ %] s [%] H; [kJ/kg) tci [
0
C] let [
0
C] tee [
0
C]
Molru 41,0 42,5 1,4 ... 1,5 6490 ... 6910 I
I
Rovinari 41,0 40,5 1,2 ... 1,5 6590 . . .7 120 960 ' 1195 1295
Anina 9,0 54,0 1,7 13400
Cozia 10,2 54,8 1,6 12560 1051 1090 114 1
Campulung 31,0 36,2 1,0 10460
Filipe5ti 28,5
I
41 ,0 2,5 8372 1027 1110 1160
Soti nga 36, 1 40,0 l 2,5 8580
Comanesti 11,5 46,5
i
2,3 13000
I
948 1118 I 1181 I
Tabelul 5.5.5. Brichete - compozi t ie caracteristici de ardere
Mina de proveni en\a Aninoasa
U.M.
a carbunelui
Forma brichetelor
Dimi:n_si_uni __ -
- la\ime
, _____ -_ rrosime
iv1asa
Lian! bituminos
Petri la
ovoidala
J.'.110:1J. - ... __ ... 59
Jrn0:1J ___ .. 48
[mm] 34 ... 36
[g/buc] 47 . .. 60
[%] 6,5 . . .7
Comanesti Cod lea
ovoidala ovoidala
49 ... 54 56 ... 60
44 . .. 48 43 ... 48
-------
30 ... 34 32 ... 40
40 . .. 50 45 ... 65
10,5 . .. 11 ,5 I
Compozi\i (O! _ _ . 23...: .25 I _3_0_:::'.32 ______ _
_ - 3 ... 4 3 ... 4 : 6 ... 7
_ -i. I
Putere calori ca [kJ/kg] 24 700 .. . 26700 23600 ... 2550017 200 ... 17600
Capitolul 5: Centrale termice
Deoarece compozi1i a combustibilul ui
lichid se abate uneori de la prevederile
standardizate este bine sa se recalcule-
ze puterea calorica inferioara H; in func-
ti e de compozi\ia efectiva cu relatia:
H; = 339C + 1200(H-0 / 8) + 104,7S -
- 25, 1-(W-1,1250) [kJ/kg] (5.5.20)
5.5.1.3 Combustibili solizi
Din punct de vedere al utili zarii, la
cazane, se iau in considerare doua cla-
se de combustibili solizi : naturali $i
prelucra\i . Din prima categorie tac par-
te lemnele $i carbunii iar, din a doua
categorie, carbunii bricheta\i .
In cazul general , combustibilul poa-
t e avea in compozi\ie urmatoarele ele-
mente, in care si mbolurile reprezinta
parti ci pa\ii gravimetri ce in unitatea de
combustibil, [kg]: componente com-
bustibile (C, H, S), componente inerte
(N, W, A) $i comburant 0. Conventio-
nal, se noteaza cu W con\inutul de
H20 $i, cu A, continutul de cenu$3. Se
remarca aceea$i structura de compo-
zi\ie cu cea a combustibilului li chid,
deci calculul debitului de aer necesar
pentru ardere $i al debitului de gaze
de ardere rezultat se face cu acelea$i
rela!ii ca $i pentru combustibilul li chid.
5.5.1.3.1 Combustibili solizi naturali
LEMNELE - Se utili zeaza drept com-
bustibil la sobe $i la centralele termi ce
Fig. 5.5.1. Alimentarea arzatorului cu combustibil lichid:
1 - rezervor ; 2 - tija de control ; 3 - aerisire; 4 - semnal de preaplin; 5 - teava de
consum combustibil; 6 - sorb; 7 - robinet de inchidere; 8 - semnalizare ni vel; 9 - capac;
10 - protec\ie teava combustibil; 11 - robinet de reglare la arzator ; 12 - cuva din beton.
~ c
a b
c
Fig. 5.5.2. Schema tehnologi ca a instalatiei de alimentare, depozitare, di stributie cu
rezervor intermediar ~ i ardere a combustibilului u ~ o r cu arzator monobloc:
a - schema te/1nologica a instalatiei de combustibil;
b - schema tehnologica a arzatorului monobloc "tot-nimic"; c - focar;
- rezervor de depozitare; l a - racord de aerisire cu opritor de fl acara; 1b - racord de
alimentare; 1c - racord conducta de al imentare cu combusti bi l ;2 - pompa de
transvazare; 3 - rezervor de combusti bil; 3a - racor d conducta de combustibi l;
3b - conducta de preaplin; 3c - racord de aeri sire cu opritor de flacara; 4 - preincalz1tor
de combusti bil; 5 - filtre; 6 - pompa de combustibil ; 7 - venti l electromagneti c;
8 - injector; 9 - electrod de aprindere; 10 - focar; 11 - detector de fl acara;
12 - ventil ator; 13 - di spozitiv de ajustare aer; 14 - motor electric.
I. lnstalatii de incalzire
din zonele de padure, unde posibi lita-
tea de aprovizionare locala $i costul re-
lativ scazut fac economica utili zarea
lor. Prin calitatil e sale de ardere: aprin-
dere U$Oara, datorita con\inutului mare
de volatil e, lipsa sulfului care asigura o
ardere nepoluanta $i faptul ca resturil e
de ardere (cenu$a) sun\ foarte pu\ine.
lemnele sunt un combustibil de buna
calitate pentru cazanele mici .
Principalele caracteristi ci ale lemne-
lor pentru combustibil sunt date in ta-
! belul 5.5.3.
: CARBUNll - Carbunele disponibil in
! tara noastra, pentru ardere, este li gni -
\ tul. Costul ridi cat raportat la eficien\a
1
lui termi ca face ca utilizarea acestui a in
centralele de incalzire sau industri ale,
sa nu fie economica. In afara de aces-
tea, datorita umiditatii ini\iale mari, lig-
nitul are o aprindere dificila, necesitand
un apart mare de caldura la inceputul
procesului de ardere. Cenu$a, care se
1
tope$te la temperaturi joase (1100-
1 200 C), face ca, in ultima faza, sa se
produca zgurifi carea patului de ardere,
aparitia unor mari cantita\i de parti
nearse, cu pierderi energeti ce ce ajung
la 10- 15 %.
Principalele caracteri sti ci de compo-
zi\ie $i de ardere ale li gnitului sunt pre-
zentate in tabelul 5.5.4.
T emperaturile caracteri sti ce ale ce-
nu$ii $i zgurii sunt urmatoarele:
t;c - temperatura de inmuiere a cenu$i i
Crc - temperatura de topire a cenu$i i
fez - temperatura de curgere a zgurii
5.5.1.3.2 Combustibili solizi brichetati
BRICHETELE - Prin presarea carbu-
nil or marun\i sau praf se ob\in brichete
de carbune.
0 parte din sterilul continut din car -
bune, rezultat din exploatare, poate fi
inlaturat prin flotare in li chide grele $i
prin aceasta se ridica put erea calorica
a brichetel or pana la valori de 17 000-
27 000 kJ/kg.
Brichetarea se poate face cu liant
' sau fara liant. Unii carbuni bruni, din
cl asa carbunil or bruni pamanto$i, se
bri cheteaza prin presare la presi une
ridi cata. Restul carbunilor necesita pen-
tru brichetare un liant de tip bituminos.
in tabelul 5.5.5 se prezinta unele ca-
racteri stici ale brichetelor de carbune.
5.5.2. lnstalatii de ardere
a combustibililor lichizi
Cuprind rezervoarele de depozit , re-
zervorul de consum zilnic (daca este
cazul), arzatoarele, pompel e pentru cir-
cula\i a combustibilului (daca este ca-
zul) precum si conductele de transport
cu armaturil e respecti ve.
in functie de capacitatea centralei
termi ce precum $i de numarul cazane-
1
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice
lor , alimentarea cu combustibil a arza-
toarelor se poate face direct din rezer-
vorul de depozitare sau prin interme-
diul unui rezervor intermediar.
La instala\iil e de alimentare cu com-
bustibil li chid a cazanelor tara suprave-
ghere permanenta se prevad di spoziti -
ve de blocare a admisiei combustibilu-
lui in caz de intrerupere a curentului
electric sau de defectare a componen-
telor utilajelor care servesc arderea.
5.5.2. 1 lnstalafii de alimentare
cu pompare directa
Se uti lizeaza pentru centralele termi -
ce cu putere mi ca (circa 2 cazane)
(fig. 5.5.1).
Alimentarea cu combustibil a arzato-
rului se face din rezervor ul de depozi-
tare cu a1utorul unor pompe volumetri-
ce cu filtre incorporate in ansamblul
arzatorului . Op\ional, arzatorul poate fi
dotat $i cu preincalzitor de combustibil
in sistem incorporat termorezistenta
electri ca pe conducta de alimentare a
duzei de pulveri zare $ilsau termorezis-
tenta imersata in combustibi l intr- un
recipi ent t ermostatat , intercalat pe
conducta de refulare a pompei.
5.5.2.2 /nstalafia de alimentare
cu rezervor intermediar
La centralele termi ce prevazute cu
mai multe cazane se recomanda ali-
mentarea cu combustibi l a arzatoare-
lor, prin cadere libera dintr- un rezervor
intermediar amplasat fie in sala caza-
nelor, fi e intr-o incapere adiacenta
acesteia, in func\ie de capacitatea lui.
Schema unei astfel de instala\ii este
prezentata in figura 5.5.2.
Combustibilul din unul sau mai multe
rezervoare este pompat cu ajut orul
pompelor cu roti din\ate in rezervorul
de consum zilnic de unde, prin cadere
libera. este trimi s la cazane printr -o
retea de conducte. Pentru a asigura o
buna alimentare a arzatoarelor, se re-
comanda ca inaltimea h de amplasare
a rezervorului intermediar fata de arza-
toare sa fie cuprinsa intre 1 $i 5 m (in
general h = 2 m).
La instala\iil e de alimentare a caza-
nelor cu combustibil lichid $i rezervor
de inal\ime, tara supraveghere directa,
permanenta, se prevad di spozitive de
blocare a admi siei combustibilului in
caz de intrerupere a curentului electri c
sau de defectare a componentelor uti -
lajelor care servesc arderea.
5.5.3. lnstalafii de ardere
a combustibililor g a z o ~ i
Sunt mai preten\ioase, pe de o par-
te, datorita caracterului exploziv iar, pe
de alta parte, datorita varia\iilor mari de
presiune in regim de exploatare pe
care le prezinta gazele naturale. De
aceea racordurile la arzatoare se fac
\inandu-se seama de tipul arzatorului $i
de varia\iile de presiune ale gazului,
mai precis, de presiunea minima la
care poate lucra arzatorul.
in figura 5.5.3 se prezinta schema de
principiu de racordare a arzatorului la
re\eaua de gaze.
Arzatorul este racordat la rampa de
gaz care cuprinde, succesiv, urmatoa-
rele componente obligatorii: pri za de
presiune, necesara pentru determina-
rea presiunii statice $i dinamice la in-
Fig. 5.5.3. Schema de racordare a arzatorului la refeaua de gaze:
- arzator ; 2 - pri za de presiune; 3 - electrovalva de siguranta; 4 - electrovalva de
lucru; 5 - presostat de minimum; 6 - regul ator de presiune; 7 - filtru de praf; 8 - legatur -
elasti ca; 9 - robinet de inchidere.
2
5
6 4
Fig. 5.5.4. lnstalafii de ardere a combustibilului GPL:
- reLervor GPL de 2700 I; 2 - conducta gaze petroli ere; 3 - reductor de presiune;
4 - sta\ie de reglare gaze; 5 - arzator; 6 - filtru de impuritati ; 7 - legare la pamant.
trare in rampa; electr ovalva de siguran-
ta, cu functionare i n regim tot -nimic si
cu presiunea de lucru garantata de
1,5 - 2 ori mai mare decat presiunea
maxima de lucru a rampei de gaz;
electrovalva de lucru. cu deschidere
brusca la arzatoarele cu aer autoaspi-
rat $i, la arzatoarele mi ci, cu aer insu-
fl at. iar la arzatoarele mijlocii $i mari cu
aer insufl at are deschiderea lenta $i
poate avea doua trepte de debit prere-
glat; presostat de minimum, care da
comanda de oprire a arzatorului in mo-
mentul in care presiunea din rampa co-
boara sub presiunea minima de lucru
stabi lita pentru arzator, de exemplu 50
mbar, la majoritatea arzatoarelor cu aer
insuflat , si 25 mbar, la cele autoaspi -
rante; regulator de presiune, pentru
men\inerea foarte stabila a presi unii la
arzator; filtru de praf, cu rolul de a
proteja organele de inchidere din aval;
legatura elastica, util a atunci cand se
fac interven\ii la arzator sau cazan;
robinet de separare.
in general , arzatoarele se livreaza
echipate cu componentele (1) - (6) din
figura 5.5.3 care \in direct de func\io-
narea arzatorului . Componentele (7) -
(9) se prevad in proiectul de instalare.
Unele tipuri de arzatoare cu rampe
compacte pot ingloba intr- un corp co-
mun componentele (2) - (5) $i (7).
in cazul cand apar frecvente caderi
de presiune in re\eaua de gaze este
bine sa se determine pi erderile de sar-
cina pe re\eaua interioara $i la presiu-
nea minima de lucru a arzatorului, de-
terminandu-se astfel diferen\a dintre
presiunea statica $i cea dinamica la in-
trare in arzator, la sarcina minima. Re-
glarea presostatul ui de minimum se
face astfel incat acesta sa intrerupa
functi onarea arzatorului la atingerea
presiunii minime (dinamice) $i sa nu
permita pornirea acestuia in momentul
imediat urmator cand apare saltul de
presiune de la presiunea dinamica la
cea stati ca, ci doar la o cre$tere mai
mare a acesteia. in felul acesta se evita
Fig. 5.5.5. Focar pentru arderea lemnelor:
i 1 - bare de gratar; 2 - zi daria refractara a
I fQC3rUIUi ; 3 - Usa de incarcare; 4 - ~ de
reglare a aerului ; 5 - cenusar
hs - inal\ime de strat ; hv - inal\ime de
ardere a volat ilelor; ht - inal\ime focar .
Capitolul 5: Centrale termice
fenomenul de pendulare (porniri si
opriri repetate) care, daca dureaza
mull, pot duce la avarierea arzatorului .
5.5.4. lnstalatii de ardere
a gazelor petroliere lichefiate
La centralele termice cu capaci ta\i
mici se pot utiliza, drept combustibil ,
gazele petroliere li chefi ate (GPL). Di s-
ponibili ta\il e de GPL ale industri ei pe-
troli ere a constitui t motiva\i a luarii in
studiu a posibilita\i i reali zarii de instala-
\ii de ardere care sa foloseasca un ast-
fel de combusti bi l (utili zarea gazelor
produse prin vapori zarea produselor
petroliere lichefi ate: propan si butan).
SC. SPRINT S.R.L. Bucuresti a real i-
zat o instala\ie de incalzire in care cen-
trala termi ca este prevazuta cu un ca-
zan de apa calda de 46,5 kW, util izand
drept combustibil GPL (fig. 5 5.4).
lnstala\ia de ardere GPL se compune
dintr-un rezervor met alic de forma
cil indrica avand capacitatea de 2 700 I.
Gazul evaporat este transportat la cen-
trala termica printr -o conducta subte-
rana a carei t ehnol ogie de montare
Fig. 5.5.9. Arzator cu rampe multiple.
4
este asemanatoare cu cea pentru ga-
zul metan. Pentru reducerea presiunii
gazului de la circa 12- 14 bar la 0,02
bar s-a prevazut o sta\ ie de reducere a
presiunii intr-o singura !reap.ta, compu-
sa din 3 regulatoare montate in paralel,
de tip RGL SEPA S.A. Barlad.
5.5.5. lnstalatii de ardere
a combustibililor solizi
5.5.5. 1 Arderea lemnelor
Lemnele se ard in cazane speciale,
pe gratare plane, cu aer aspirat de sub
gratar din camera denumita cenusar.
Din analiza procesului de ardere re-
zulta ca necesarul de aer este vari abil
in limp si pentru a nu exista o ardere
incompl eta in fazele care cer un maxi-
mum de debit de aer , se foloseste un
exces mare de aer chiar si in l azele
care necesita aer pu\in. Arderea . in
aceste condi\ii este mai pu\in economi -
ca, randamentul cazanelor cu lemne
fiind de ordinul 70 .. . 80%.
in figura 5.5.5 se prezinta un exem-
plu de focar cu bare de gratar folosite
la arderea lemnelor.
5.5.5.2 Arderea ciirbunilor
Lignitul brut are un con\inut mare de
fractie fina, sub 10 mm, care cade sub
Tabelul 5.5.6. Debit orar de S02 emis
de o centrala termica de 1 O MW
funcf ionand cu lignit
Tip Debit Debit Debit
li gnit comb suit S02
- - --
[kg/ h] [kg/ h] [kg/h]
Motru 8929 129,5
'
259,0
-
Rovinari 8595 116,0 232,0
Anina 4 464 75,9 151,8
Cozia 4 762 76,2 152,4
Campulung 5 714 57, 1 114,2
Fili pesti 7 143 178,6
I
357,2
Sotinga 6 969 174,2 1 348,4
Comanesti 4 608 106,0 I _ 212.0
Fig. 5.5.6. Cazan cu grat ar MET ALICA (pentru arderea lignitului) :
bare de grii tar: 2 - samotare i n focar; 3 - elemente de cazan: 4 - usa focar;
5 - usii cenusar : 6 - strat de combustibi l; 7 - volum de ardere a volatilelor; B - cenusar.
I. lnstalatii de incalzire
gratar si este pierdut, energetic, fiind
evacuat cu cenusa. De asemenea,
cantitatea de cenusa este mare, de
ordinul 40% din masa combustibilului
initial, si trebuie gandita de la inceput
soluji a de depozitare sau de evacuare
a cenusii din centrala termica.
Solutia tipica de cazan de incalzire
folosind lignit este cazanul MET ALICA.
ln li gura 5.5.6 se prezinla o sec\iune
prin cazanul METALICA cu gratar.
Valoarea excesului de aer mediu in
functionarea gratarului este de 2,5 ... 3 si
durata unui ciclu de func\ionare este de
4-6 h dupa care gratarul trebuie des-
carcat si cura\it deoarece este blocat cu
zgura. Urmeaza din nou o aprindere.
Se remarca in cazul li gnitului un con-
\inut mare de suit (1 ,2 ... 2,5%) ceea ce
face ca gazele de ardere sa aiba un
con\inut ri dicat de S02 si sa fie puter-
ni c poluante.
in tabelul 5.5.6 se prezinta debitul
orar de S02 ce se emite de catre o
centrala termica cu puterea de 10 MW
(echivalent de incalzire pentru 1 000
apartamente). La asemenea grade mari
de poluare si la indicii economici l oarte
delavorabi li alegerea solu\iei de ardere
a lignitului in centrale mici trebuie
foarte bine justifi cata.
5.5.5.3 Arderea brichetelor
Procesul de ardere a brichetelor de
carbune este mull mai bun decat eel al
arderii lignitului brut, Iara probleme de
aprindere si de zgurificare. Trebuie, to-
tusi, remarcat faptul ca, la con\inutul
mare de suit din combustibilul tip bri-
chete, emisiile poluante in gazele de
ardere pot deveni inacceptabile.
lnstala\iile de ardere sunt tot pe gra-
tar plan fi x.
Dezavantajul arderii brichetelor este

1 /'---' / / :-'.: .:'-:
2 3.---------
Gaz

Fig. 5.5.7. Arzator autoaspirant :
- duza de gaz; 2 - camera de amest ec;
3 - cap de ardere.
1
2

Fig. 5.5.8. Ruperea de presiune
la cazane cu arzatoare autoaspirante:
1 - arzator ; 2 - electrod de aprindere;
3 - vana de gaz; 4 - electrod de detecti e
fl acara; 5. hota cu rupere de presiune.
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
costul lor ridi cat.
5.5. 6. Arzat oare
de combust ibil gazos
Tipuril e de arzatoare se clasifica, in
primul rand, dupa modul de introdu-
cere a aerului necesar arderii . Daca ae-
rul este admi s prin efectul de ejecti e al
combustibilului combinat cu introduce-
rea unui aer secundar prin depresiunea
reali zata in focar, arzatorul este cu aer
aspirat (autoaspirant). in cazul cand
exista un ventilator care insufla aerul
necesar arderii , arzatorul este cu aer
insuflat (presurizat).
T rebuie delimitate par ti cularita\ile fi e-
carei categorii de ar zatoare pentru a
utili za corect tipul adecvat. Avantajele
si dezavantajele, sun\ prezentate in
continuare.
ARZA TOR CU AER ASP/RAT
avantaje:
simplitate constructiva prin lipsa
ventilatorul ui;
autoreglarea aspira\iei de aer la va-
ria\ii de presiune a gazului;
ARZA TOR CU AER INSUFLA T
tirajul cosului sa nu influenteze introdu-
cerea aerului secundar, se prevede o
rupere de presiune la evacuarea gaze-
lor din cazan, asa cum se arata in figu-
ra 5.5.8.
in orice caz reglarea clapetei de ad-
mi sie a aerului secundar trebuie facuta
cu multa atenti e la punerea in functiu-
ne a arzatorului si trebui e avut in vede-
re faptul ca, la vari atii de presiune a
gazului se modifi ca debitul arzatorului
si propor\i a de aer primar introdus prin
ejec\ie.
Stabili zarea frontului de fl acara se
face la iesirea din canalele de admi sie
a amestecului primar si este. relativ,
redusa. De aceea, arzatoarele moderne
folosesc canale de admisie de tip fante
inguste racordate la mai multe rampe
de gaze astfel ca se realizeaza, practi c,
o suprafa\a plana de ardere, asa cum
se arata in figura 5.5.9.
5.5. 6.2 Arzatoare cu aer insuflat
Atunci cand conditiile economice nu
impun alegerea unui arzator cu aer as-
pirat se foloseste un arzator cu aer in-
suflat.
avantaje: Solutiile de arzatoare nu sunt mult
reglare riguroasa a proportiei com-
1
diferite constructiv intre ele, diferenta
bustibil /aer care se men\ine constanta majora fiind in sistemul de reglare a
in limp; puterii . Sunt realizate astfel arzatoare
posibilitate de: in gama de puteri termice de la 5 la
- automatizare la sarcini variabil e 5 000 kW care vor fi ilustrate prin
- reali zare tehni ca pentru ori ce exemple constructive.
debite in gama puterilor mici si mijlocii, pa-
- introducere in trepte a aerului de na la 600 kW, arzatoarele sunt, in ge-
ardere sau de recircul are a gazelor neral, cu reglare tot-nimic. 0 solutie
in focar pentru a reduce emi siile de constructiva tipica este prezentata in
NOx figura 5.5. 10 a (arzator CHAPPEE CG).
- reali zare a focarelor in suprapresiu- in figuril e 5.5. 10 b si c se prezinta sis-
ne. temul de alimentare cu gaz al capului
Compara\ia duce la concluzia ca uti- de ardere: se divide curentul de gaz in
li zarea arzatoarelor autoaspirante este 8 jeturi inconjurate de jeturi multiple de
indi cata numai pentru debite foarte ! aer, astfel ca omogenizarea combusti -
mi ci de combustibil unde economia de bil-aer sa fie foarte buna.
investi ti e este preponderenta fa\a de
economia de combustibil si fata de po-
sibilitatea de reglare corecta a proce-
sului de ardere.
in tabelul 5.5.7 se dau principalele
caracteri stici ale unor game de arza-
toare de combustipi l gazos tip
CHAPPEE si SICMA in gama de puteri
10-600 kW.
Diferitele solu\ii constructive de arza-
toare au sisteme de omogenizare gaz-
aer specifice. Combustibilul gazos
poate fi admis in camera de amestec
prin orifici i dispuse central sau periferic
in ietul de aer.
Amestecul cu jetul de aer se face i n
capul de ardere introducand gazul
intr -un jet turbi onar de aer pentru a
scurta flacara si pentru a imbunatati
stabilit atea. Reglarea pozi\iei capului
de ardere permite, in limite destul de
largi, modificarea stabilitatii fl acarii si a
lungimii ei.
Sistemul de automati zare asigura ur-
matoarele secvente de func\ionare:
- preventilarea focarului (timpul mi -
nim fiind prevazut in norme);
- punerea in func\iune a sistemului
de aprindere cu scantei e;
- contr olul existentei flacarii printr-o
sonda de ionizare sau o fotocelula;
Fig. 5.5.10. Arzatoar de debite mici
;;i mijloci i:
a - so/utie de arzator (CHAPPEE);
1 - ventil de admi sie gaz; 2 - presostat de
gaz; 3 - conector pentru rampa de gaz,
reglare si alimentare; 4 - transformator de
aprindere; 5 - presostat de aer; 6 - motor
electric-ventilator; 7 - automatizare.
5.5.6. 1 Arzatoare cu aer aspirat
Schema clasica a unui arzator auto-
aspirant este prezentata in f igura 5.5 7.
Tabelul 5.5.7. Caracteristicile arzatoarel or
Deoarece impul sul jetului de com-
bustibil gazos nu poate antrena mai
mult de 0,4 .. . 0,6 din debitul necesar
de aer (coeficient de ejecti e maxim
4 ... 6), est e necesar ca focarul sa fie in
depresiune si completarea aerului ne-
cesar arderii sa se faca prin reglarea
admisiei de aer secundar. Aerul secun-
dar se regleaza pentru situa\i a cea mai
dezavantajoasa a ti rajului, respectiv, a
depresiunii in focar, ceea ce face ca, la
existen\a unui tiraj mai bun, excesul de
acr sa fie mai mare decal eel econo-
mic. La cazanele moderne, pentru ca
de combustibil gazos t i p CHAPPEE ~ SICMA cu put er i 10-600 kW
Tip arzator
I
Putere termica Putere Diametrul Masa
I
maxima minima motor capului de neta
'
[KW] (KW] [W] ardere [mm] [kg]
CHAPPEE CG 4- 1A
!
47 13
)
150 80 11
CG 7-1A 77 42 200 98 13
CG12-1A
I
144 72 200 127 17
CG 18-1A 250 70 250 128
I
28
CG28-1A 350 180 250 135 30
SIGMA GS31- 1A
1420
160 370
I
178
I
36
GS40- 1A 480
i
215 370 178 36
GS5 1- 1A 600 2 15 370
I
178
i
37
I
..
Capitolul 5: Centrale termice
- comanda de intrerupere a alimen-
tarii cu combustibil la comanda
unui termostat de reglare.
- presiune de gaz in afara limitelor
prevazute;
- lipsa de presiune a aerului ;
Sistemul de automati zare are si rol
de protec\ie oprind functionarea arza-
torului in urmatoarele cazuri :
- stingerea fl acarii ;
- sesizarea prezentei fl acari in focar
inainte de aprindere;
- nereali zarea aprinderii ; - depa5irea temperaturii maxime ad-
120
80
40
0
1 - vana de gaz cu deschidere progresiva
2 - presostat de aer treapta I; 3 - presostat
de aer treapta II : 4 - presostat de gaz
treapta I; 5 - presostat de gaz trapta II ;
6 - servomotor de comanda a clapetei de
aer; 7 - ventilator de aer; 8 - cap de
ardere; 9 - aut?mati zare + motor electri c.
L'.P focar
1 MGS 40-1A
2 MGS 60- 1A
4 MGS 60-2A
5 MGS 80-2A
7 MGS 151/ 191-2A
8 MGS 240- 2A
[daPa] 3 MGS 40-2A 6 MGS 130-2A 9 MGS 245/350/380-2A
2
I
r-...
-....
~
~
~ r--N ----
~
!----.. t-- ~ r
~
........
~
~
~
[\
~
....
I ~
--
K
\ 5
~
""
'f\3\
I\ I\ \ 1
[\
1 - \
\ \ \
!\
'
I\
400 800 1200 1600 2000 2400 2800
b
Fig. 5.5.11. Arzatoare de putere medie cu 2 trepte de sarcina:
a - solutie constructiva (arzatoare SIGMA GS);
b - diagrame de putere in functie de suprapresiunea din focar.
Tabelul 5 5 8 Caracteristicile game arzatoarelor . -
de combustibil gazos tip SICMA cu puteri 300 ... 3 000 kW
I Putere termica Putere Diametrul
r---
Tip arzator maxima
I
minima motor capului de
(kW) [kW) [W) ardere (mm]
SIGMA GS40-2A 480 280 370
I
178
GS5 1-2A 600 280 370
I
178
GS60-2A 700 300 600 178
GS70-2A
I
820 300
I
1 100 166
I
GS80-2A 940 300 1 100 172
I
r
GS130-2A 1 550
I
720 1 800 188
GS 15 1-2A 2 000
I
1 000 2 200 211
GS191 -2A 2 500
I
1 200 3 000 224
I GS240-2A 2 880 1 400
4 000 ' 226
...
p [kW)
Masa
neta
[kg]
I
36
37
38
45
57
60
67
77
r
i
110
Tabelul 5.5.9. Caracteristici le de combustibil gazos tip SICMA - RAG cu
puteri 500-3 000 kW
I
Putere termi ca
I
Putere ; Diametrul
! Masa
I-
I
I
Tip arzator I maxima minima motor i capului de I neta
I
[kW] [kW] [W]
i
ardere [mm] [kg]
-
r
I
SIGMA GS80-RAG
I
940 400 1100 172 57
GS130-RAG
I
1 550 720
I
1 800 188 60 r
GS151-RAG
I
2 000
I
1 000
I
2 200 211
I
67
GS 19 1-RAG 2 500
I
1 200 3 000 224
I
77
I
i
GS240-RAG
!
2 880
i
1 400 4 ooo I 226
r
110 I
L lnstala!ii de lncalzire
mi se pentru agentul termic prin co-
manda termostatului de siguran\a.
in gama puterilor medii, 200 ... 3 000
kW, arzatoarele sunt realizate pe ace-
lasi principiu functional dar se imbuna-
ta\este posibi litatea de acoperire a sar-
cinii , prin func\ ionare in regim tot -sar-
cina medie- nimi c (arzatoare cu 2 aluri).
De asemenea, la astfel de arzatoare
este necesar ca pornirea sa se faca cu
o crestere lenta a debitului, de la 0 la
eel reglat, pentru a nu produce unde
de presiune in focar la aprinderea
brusca a unui debit mare.
Un exemplu de gama de astfel de
arzatoare sunt arzatoarele SIGMA
prezentate in figura 5.5. 11 a. Se remar-
ca seturil e de ventile electromagneti ce,
de lucru si de protec\ie, separate pen-
tru fi ecare alura.
in figura 5.5. 11 b se prezinta diagra-
mele de func\i onare ale arzatoarelor in
func\ie de suprapresiunea din focar.
In tabelul 5.5.8 se dau principalele
caracteri stici ale unor game de arza-
toare de combustibil gazos tip SIGMA
in gama de puteri 300 ... 3 000 kW.
in gama puterilor mari, 1 000 ... 5 000
kW, arzatoarele pot ti cu un regim
continuu de reglare a puterii, avand in
permanen\a controlul propor\iei corec-
te intre combustibil si aer. Un exemplu
de astfel de gama este eel al arzatoa-
relor SIGMA RAG (Raport Aer-Gaz
controlat) si al arzatoarelor LAMBOR-
GHINI PM.
in tabelul 5.5.9 se dau principalele
caracteri stici ale unei game de arza-
toare de combustibil gazos t ip SIGMA
- RAG in gama de puteri 500 ... 3 000
Fig. 5.5.12. Schema de principiu
a regulatorului RAG raport aer-gaz
controlat:
1 - vana de gaz; 2 - membrana de aer;
3 - sistem de pargh1i ; 4 - tija cu bila;
5 - piston servomor: 6 - membrana de gaz
7 - pompa de ul ei; 8 - registru de aer.
I. de incalzire
kW iar in tabelul 5.5. 10 se dau carac-
teri sti ci le arzatoarelor LAMBORGHINI
PM.
in figura 5.5. 12 se prezinta schema
de principiu a regulatorului proportional
continuu.
Cand vana de gaz este inchi sa, in
timpul de preventilare, numai presiunea
aer ului actioneaza asupra regulatorului .
Aceasta presiune se exercita pe partea
stanga a membranei pe care o depla-
seaza spre dreapta. Prin sistemul de
parghii, tija cu bi la inchide by-pass-ul
servomotorului care se deplaseaza in
SUS $i poate deci sa deschida vana de
gaz. Presiunea gazului in aval de vana
cre$l e rapid $i se exercita asupra
membranei de gaz a regulatorului . in
momentul In care fortele exerci tate pe
membrane $i transmise prin parghii
sunt in echilibru (in func\ie de reglarea
raportului P
9
az/Paer) tija cu bila deschi-
de by-pass- ul $i volumul de ulei care
trece prin by-pass este acela$i cu
debitul pompei. Pistonul servomot oru-
lui $i vana de gaz se imobi li zeaza in
aceasta pozitie. Cand necesarul de
caldura cr e$te, registrul de aer se
deschide mai mult $i presiunea pe
membrana cre$1e $i ea. Regulatorul
inchide prin tija cu bila by-pass-ul ser-
vomotorului $i vana de gaz se
Capitolul 5: Centrale termice
deschide pana la o noua pozitie care
reechilibreaza raportul P
9
oz/Paer $i,
astfel, raportul de volum gaz/aer
ramane constant pe toata plaja de
reglare.
Avand aceea$i soluti e constructiva
cu arzatoarele de gaz natural, arza-
toarele pentru combustibil provenind
din gaze li chefi ate (GPL) au unele mo-
dificari la rampa de combusti bi l pentru
a se adapta la presiunile de lucru, in
general , mai mari la GPL $i la raportul
diferit combustibil -aer fa\a de raportul
stabi lit la gaz natural.
5.5.7. Arzatoare
de combustibil lichid
Sunt specifice pentru diferite carac-
teristici ale combustibi lului lichid: mo-
torina (M) sau combustibil lichid U$Or
(CLU).
Arzatoarele pentru combustibil M
sunt de puteri mici, de regula, pana la
600 kW; sun! arzatoare la care avanta-
jul unei solutii constructive mai simple
compenseaza costul mai ridicat al
combustibilului .
Sistemul se compune dintr-o pompa
de combust ibil care injecteaza la pre-
siunea de 10 ... 15 bar combustibilul
intr-o duza de pulveri zare. Pulverizarea
combustibilului este foarte fi na $i pica-
turil e au ordinul de marime 30 ... 50 m.
Aerul de ardere este insuflat de un
ventilator, la fel ca la arzatoarel e de
combustibil gazos. Chiar si capul de
ardere cu piesa de turbionare pentru
stabilizarea flacarii au aceeasi solutie
constructiva. De asernenea, sisternele
de reglare $i protectie sunt sirnilare.
in tabelul 5.5. 11 este data li sta de
dimensiuni ale duzei de injectie, in
functie de debitul de cornbustibil nece-
sar pentru un combustibi l de tip M cu
vascozitatea de 3 E la temperatura de
20 C. in cazul cand combuslibilul li -
chid M are o vascozitate mai mare este
uneori nevoie sa se prevada duza cu o
treapta de valoare superioara.
Tot pentru cazul combust ibilil or cu
vascozitate mai ridicata, fi e din cauza
calita\i i, fie din cauza temperaturii mai
scazute, unele arzatoare sunt prevazu-
te cu un sistem de preincalzire a com-
bustibilului tip M la temperatura de pa-
na la 50 C. Pentru arzatoarele folosind
combustibil CLU care are o vascozit_ate
mai ridi cata la temperatura ambianta,
preincalzirea combustibilului la o tem-
peratura de 70 ... 90 C, inaintea pulve-
ri zarii , este obli gatori e. La arzatoarele
de puteri medii se prevad, in general ,
doua trepte de functionare: cu debit
Tabelul 5.5.10. Caracteristicile arzatoarelor de combustibil gazos tip LAMBORGHINI PM
Con sum Puterea termica Motor
Tip arzator [m
3
/ h] [kcal / h] [kW] [kW]
min min. max. min.' min. max. min: min. max.
55PM/2- 1 55PM/2-U 55PM/M-U 15
I
27 60 128 250 230 850 513 000 149 268 597 0,74
70PM/2- 1 70PM/2- U 70PM/ M-U 22 45 85 180 100 384 750 726 750 219 447 ' 845 0,74
140PM/2- 1 140PM/2- U 140PM/M-U 29 60 135 247 950 513 000 1 154 250 288 596 [ 1 342 1,80
210PM/2- 1 210PM/2-U 210PMiM-U 42 95 201 359 100 812 250 1 718 550 418 944 1 998 2,20

310PM/2-U 310PM/M- U 60 140 310 513 000 1 197 000 2 650 500 597 1 392 3 082 5,50

430PM/2-U 430PM/M-U 80 210 430

684 000 1 795 500i 3 676 500 795 2 088 4 275 9,20
Valoarea minima obtinuta In faza de modulare
PM/2- 1; PM/2- U arzator monobloc ,, tot-putin"
PM/M-U arzator monobloc cu reg/are continua
Tabelul 5.5. 11 . Debitul [kg/h] ;;i puterea termica [kW, Mcal/h]
pentru duze in funcfie de tipul unei duze Gph ;;i presiune [bar]
MCW=(Mcal/ h]
-

10 11 12 13 14 15
Gph [kg/h] [kW] MCH' [kg/h] [kW] MCH' [kg/h] [kW] MCH' [kg/h] [kW] MCH' (kg/h] [kW] MCH: [kg/h] [kW] MCH'
1,50 5,58 66 57 5,85 69 60 6, 11 12 I 62 6,36 75 65 6,60 78 67 6,83 81 70
--
80 I
89 ! 1,65 6, 14 73 63 6,44 76 66 6,73 69 7,00 83 71 7,27 86 14 7,52 77
-
- I
I
1,75

66 6,83 81 70 7, 14 85 73 7,42 88 76 7,71 91 79 8,24 98 84
2,00 7,45 88 76 7,81 93 80 8, 18 97 83 8,49 100 87 8,81 . 104 90 9, 12 108 93
2,25 8,38 99 85 8,78 104 90 9, 18 109 t 94 9,55
:
113 97 9,91 118 101 10,26 ; 122 I 105
---
2,50 9,3 1 110
;
95 9,76 116 100 10, 19 121 104 10,61 126 108 11,01 131 112 11,39 i 135 : 116

104 127 109 11 ,21
I
133 1114 11 ,67 138 119 12, 11 \ 144 1123 12,53 149 128 !
3,00 11, 1-!f] 132 114 11 ,71 i 139 119 12,23 145 i 125 12,73 151 130 13,21 157 135 13,67 162 139
3,50 13,03 I 155 133 13,66 162 139 14,27 169 146 14,85 ' 115 I 151 15,42 l 183 157 15,95 I 189 I 163
- - - t -
15,62 185
_293_1166
4,00
14,89 1177 152
159 16,31 16,97 201 173 17,62 209 180 18,23 216 186
---
235 j 202 4,50 16,75 199 171 17,57 208 179 18,35 218 ! 187 19, 10 I 227 I 195 19,82 20,5 1 243 209
5,00 28,62 j 221 . 190 19,52 232 199 20,39 242 208 21,22 : 252 2 16 22,03 26 1 225 22,79 i 270 : 232
-
Capitolul 5: Centrale termice
redus $i cu debit maxim. in acest caz
arzatoarele au doua duze de pulveriza-
re iar circuitul de combustibil care
pleaca de la pompa are doua ramuri,
fiecare cu comanda proprie de pornire.
in figura 5.S. 13 se prezinta ca exemplu
doua arzatoare CHAPPEE CF: 5.5.1 3 a
- arzator cu 0 singura treapta; 5.5. 13 b
- arzator cu doua trepte.
in tabelul 5.5. 12 se dau principalele
caracteristici ale unor game de arzatoa-
' re de combusti bil lichid tip CHAPPEE
I CF in gama de puteri 15 ... 350 kW
: functionand cu motorina.
La arzatoarele de putere mare
reglarea debitului arzatorul ui este conti -
CF18/ 281
CF 18/28 2
a
b
Fig. 5.5.13. Arziitor pentru combustibil lichid (solutie CHAPPEE CF) :
a. cu 0 treapta de func /ionare;
1 - celula fot oelectri ca de detectare a flacarii; 2 - regl are manuala a clapetei de aer;
3 - regl are combustibil ; 4 - pompf1 de combustibi l; 5 - reglare de pozi\ie a capului de
ardere: 6 - transformator de aprindere; 7 - bloc de automati zare; 8 - buton de rearmare
a blocului dupii avar ie
b. cu doua trepte de funcfionare;
1 - celulii fot oelectr icii de detectare a fl iiciirii; 2 - motor electric cu reglare de aer
treapta I si 11 ; 3 - ventil combusti bil cu doua trepte; 4 - reglare combusti bi l; 5 - pompii
de combustibil; 6 - transformator de aprindere; 7 - reglare de pozi\ie a capului de
ardere; 8 - bloc de automati zare; 9 - buton de rearmare a blocul ui dupa avarie.
Tabelul 5.5.12. Caracteri stici le arzatoarelor de combustibil lichid tip
CHAPPEE cu puteri 15 ... 350 kW tuncfionand cu motorina
Tip arzator
Putere
motor
Diametrul i Masa
capului de i neta
[W] ardere [mm] [k g]
CHAPPEE CF4R- 1A
CF 4- 1A
- 48 I 17 I
48 ! 28 i
290 80 10
180 80 10
CF 7- 1A 89 42 200 98 13

CF 12-1A. 142 71 I 220 127 13
1---------------+ --------- --i!----t----
____ _Q 98 i 290 127 13
CF18- 1A ! 250 70 250 128 22
,___ _____ C_F_1_8_-_2_A_ b' 250 70 250
CF28- 1A 180 250 135 I 23
CF28- 2A 350 180 250 135 23
1A - o treapta; 2A - doua trepte
Tabelul 5.5.13. Caracteri sticile arzatoarelor mixte (combustibil gazos-
combustibil lichid CLU) tip SIGMA MGS cu puteri 300 ... 3000 kW
I
Putere termica
i
Putere
r
Diametrul
1
Masa
Tip arzator
I
maxima I minima ! motor I capului de ' neta
I
I
!
I I
[kW] [kW]
i
[W] ardere [mm] [kg]
SICMA MGS 80
I
940 300
:
1 100 172 66
____ 550
720 I 1 800 188 69
MGS151 2 000 1 000
i
2 200
i
211 80
MGS191
w 5oo
1 200 i 3 000 : 224
!
87
'---
4 000 I
!
MGS240
I
2 880 I 1 400
i
226 130
I I
I. de incalzire
nua de la o sarci na minima la sarci na
nominala. Constructia duzelor de injec-
' \i e, reglarea pompei de combustibil si
' solu\ia capului de ardere permit realiza-
rea unei pulverizari fine si a unei arderi
de buna calitate in tot domeni ul de
1 func\ionare.
Deoarece soluti a constructiva a insu-
j fl arii de aer $i a. capului de ardere nu
este diferita la un arzator de combusti -
bi l gazos fa\a de unul de combustibil li-
chid, alimentarea cu cei doi combusti-
bili se face pe aceea$i structura de
arzator. Func\ionarea este al ternativa,
cu un cornbustibil sau cu celalalt.
Sunt prevazute urmatoarele solu\ ii
constructive:
- la func\ionarea cu combusti bi l ga-
zos, pompa de injec\ie a combust ibilu-
lui lichid se decupleaza pentru a nu
func\iona in gol;
- la trecerea de la combustibil gazos
la combustibi l lichid se opre$te arza-
torul $i trebui e repornit printr-o cornan-
da manuala; la trecerea inversa,
arzatorul nu se opre$le;
- reglarea aerului facuta pentru func-
jionarea cu unul din combustibili trebu-
ie sa corespunda la un anumit debit al
celuilalt combustibil , deoarece la trece-
rea de la un combustibil la altul nu se
face nici o reglare de aer; rezulta ca
puterea arzatorului va fi pu\in diferita
' pe cei doi combustibili: de exemplu, la
acela$i exces de aer, raportul puteril or
cornbustibil gazos/ combustibil lichid
are valoarea 1, 1.
in figura 5.5. 14 se prezinta principiul
alirnentarii mixte a arzatorului cu com-
bustibil lichid, prin duza. $i cu combus-
tibil gazos, prin orifici i dispuse lmpreju-
rul duzei centrale.
in figura 5.5.15 se prezinta o distri -
bu\ie periferi ca a combustibilului gazos
, prin 6 canale de insuflare, la arzatoare
de debite mari, in centrul arzatorului
ramanand injec\i a de combustibi l lichid
cu doua duze pentru cele doua trepte
de func\i onare (fig. 5.5. 15 a si b).
- -
-- +-- --
6
Fig. 5.5.14. Arziitor mix! cu introducere in
zona central a a combustibi lului gazos:
1 - duza de combustibil lichid: 2 - orifi ciu
de admisie combustibil gazos;
3 - electrod de aprindere; 4 - cap de
ardere - stabili zator; 5 - surub de reglare
a capului de ardere; 6 - gaz; 7. lichid M.
f. lnstalatii de lncalzire
Reglarea fina a debi tului de gaz se
face cu inele de reglare care astupa
part ial fantele de admi sie (fi g_ 5-5. 15 c)
i n tabelul 5.5. 13 se dau principalele
caracteri sti ci ale unei game de arzatoa-
re mi xte (gaze + CLU) tip SICMA MGS
In gama de puteri 300 ___ 3 000 kW_
5.5.9. Reducerea emisiilor
poluante
O problema esen\iala a arzatoarelor
moderne este emi sia redusa de noxe_
5.5.9. 1 Emisii de CO ~ i COV
Normele de emi sii prevad un maxi-
mum de 100 ppm de CO emi s la un
continut de 0 2 in gazele de ardere de
3% (exces de aer a= 1,1)_ Toate arza-
toarele moderne realizeaza ni veluri ad-
mi sibile de emi sii de CO i n condi\ii le
unui focar adecvat $i ale unei reglari
corecte la instalare. Este de mare im-
portanta, In primul rand, ca focarul sa
aiba dimensiuni suficiente pentru dez-
voltarea fl acarii , deoarece toate focare-
le sunt cu pere\i reci $i, daca flacara
atinge pere\i i, se produce o blocare a
reactiilor de ardere $i apari\i a masiva
de CO. in al doilea rand, este necesar
ca la instalarea arzatorului reglarea ca-
pului de ardere $i a dozajului combus-
tibil -aer sa se faca masurand, cu un
anali zor de gaze, calitatea arderii deoa-
rece, la excesele mi ci de aer cu care
functi oneaza arzatoarele, reglarile tre-
Capitolul 5: Centrale termice
buie facute foar te fin_
in general , la arzatoarele mici si
mijl ocii nu sunt probleme de aparitie a
COV (compusi organi ci volati li), astfel
de probl eme apar la arzatoarele mari
cu combusti bili grei _
5.5.9.2 Emisii de NOx
Calitatea arzatoarelor din ultimi i ani
este data de ni velul redus al emi siilor
de NOx. Deoarece emi sia maxima de
NOx este cea care are loc la tempera- '
turi ridicate, solu\iile arzatoarelor ecolo-
1
gice sunt cu fl acara de temperatura mai
a
scazuta, de ordinul 1 500. --1 600 C_
in figura 5-5. 16 se prezi nta o diagra-
ma care da influenta temperaturii fl aca-
rii asupra formarii de NOx_
Alura exponen\iala a curbei expli ca
de ce o reducere mi ca de temperatura
a fl acarii duce la reduceri mari de
emisii de NOx_
Metodele de racire a fl acari i se pot
clasifi ca In cateva solu\ii _
a. Racirea f/acarii prin recirculare
de gaze
Recircularea de gaze se poate face
prelevand de la iesirea din cazan, cu
Fig. 5.5.15. Arzator mix! cu introducere in zona periferica a combustibilului gazos:
a. sectiune longitudinala;
1- cilindrul capului de ardere; 2- canale de insuflare gaz; 3 - electrozi de aprindere;
4 - duze de combustibi l li chid; 5 - cap de ardere-stabilizator; 6 - scala gradata de
pozi \ie a capului ; 7 - 5urub de fi xare pozitie cap;
b. vedere frontala;
1 - duza combustibil li chid treapta I; 2 - duza combusti bil li chi d treapta II; 3 - electrozi
de aprindere; 4 - canal de insuflare gaz; 5 - prindere si concentrare a capului ;
c. inel de reg/are fina a debitutui de gaz;
1 - capul canalului de insufl are; 2 - orificii de ie5ire a gazului ; 3 - inel de reglare_
Cant1t atea de NOx rodusa in funct ie de tern eratura de ardere a combustibilului ( az natural)
5 4
emperatura
gazelor de 1400 1450 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000
ardere [ C
0
]
Canti tatea de
NOx produsa 34,98 51,45 77,94 118,4 194,6 294,6 414, 1 550,6 702,3 868,0 1046,6 1237,5 1439,
[mg N0x/m3]
1500
1500
1400
1300
1200
IOOO
900
800
700
600
500
400
300
200
100
NOx produs
[ mg N0x/m3]
- - - - ~ ~ - - - - - - - - - - - -
Temperatura
de ardere
[oC)
- . - - - ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
1400 1450 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000
Fig_ 5-5. 16. Dependenta emi si il or de NOx de temperat ura de ardere:
a - nivel admisibi l de emisii la instala\ii mici;
b nivcl adrnisibi l de emisii la instalatii mari _
' --------
/
---- -
a
5
4
.-...t::L.+---..-_,yia__h- - - - - - - - - ::>
t
---- -
1- ' 2 3
L_1 __ _
'=----
b
Fi g_ 5.5.1 7_ Recirculare externa de gaze
pentru reducere NOx:
a - cu aspiratie prin ventilator de acr
- arzator; 2 - clapeta de reglare a
gazelor de ardere; 3 - tubulatura de
recirculare izolata; 4 - iesire de gaze de
ardere; 5 - cazan
b. cu ventilator de gaze;
1 - tubulatura de recirculare gaze de
ardere; 2 - izolatie; 3 - ventil ator de gaze
cu debit reglabil; 4 - cos; 5 - cazan;
6 - racord de gaze recirculate; 7 - arza1or_
Capitolul 5: Centrale termice
aspirare directa prin ventil atorul de aer
(fig. 5.5. 17 a) sau cu un ventilator de
gaze (fi g. 5.5. 17 b}, o parte din gazele
de ardere care se reinjecteaza in aerul
de ardere in arzator .
Sistemul permite o reglare foart e
buna a temperaturii flacarii , dar solutia !
tehni ca complicata face ca aceasta
metoda sa fi e utili zata numai la cazane
mari , peste 200 kW.
Un al t sistem de recircul are a gazelor
este recircul area interna in arzator, a$a
cum se prezinla in figura 5.5. 18, o so-
lu\ie adoptata la arzatoarele ACV.
Oupa cum se vede din scheme, re-
circularea se produce prin ejectia peri -
f eri ca produsa de jetul de aer (fig.
5.5. 18 a $i b} sau prin recirculare diri-
jata de corpuri de ejector (fi g. 5.5. 18 c) .
La focarele cu corpuri de i ntoarcere
a fl acarii se produce o antrenare a ga-
zelor de intoarcere, dupa ce s-au racit
in focar, de catre jetul care iese din
arzator, a$a cum se prezinta i n fi gura
5.5. 19 un exemplu de solu\ie adoptata
la arzatoarele ACV.
b. Racirea flacarii cu corpuri
de radiatie
0 prima soluti e este de a introduce
i n fl acara corpuri ceramice care se i n-
calzesc puternic $i radiaza caldura ra-
cind fl acara. In figura 5.5.20 se arata
comparativ spectrele de formare de
NOx la flacara neracita $i la cea racita
cu corpuri de radia\ ie.
0 alta soluti e est e cuprinderea fl aca-
rii intr-o incinta puterni c radianta reali-
zata sub forma unui corp central in for-
ma de st ea introdus in focar.
c. Arderea in doua etape
Solu\ia are ca pri nci piu arderea com-
bustibil ului i ntr-o prima treapta cu un
aer primar 'reprezentand 70 .. . 90 % din
aerul necesar arderii . Avand aer insufi -
cient, temperatura fl acarii esl e mai
scazuta. in acela$i timp fl acara se ra-
ce$te prin transferul de caldura spre
peretii focarului . in etapa a doua de ar-
dere se introduce aerul secundar cu
debitul necesar arderii complete, dar
temperatura ramane mai scazuta dato-
rita radi a\i ei spre focar.
d. Arderea cu suprafata mare
a flacarii
0 fl acara cu suprafa\a mare este
puterni c racita prin radia\ia spre pere\ii
reci utili zatori . Arzatoarele mici de com-
busli bil gazos utilizeaza fie arderea pe
un corp ceramic porns, fi e o sita ci lin-
drica pe suprafa\a careia se stabili zea-
za arderea.
Flacaril e pe_ suprafe\e mari au $i emi -
sii foarte reduse de produse de ardere
incompleta deoarece calitatea ameste-
cului combustibil -aer este deosebit de
buna.
5.5.10. Dimensionarea instalafiei
de gospodarire a combustibilului
Problemele care se pun in cazul in-
stala\i ei de gospodarire a combusti bi-
lului sunt, pe de o parte, legate de sta-
bilirea necesarului de combustibi l iar,
pe de alta parte, de determinarea ca-
racteri sti cilor tehnice $i constructive
ale echipamentului din dotarea acestei '
instala\ii (arzatoare, rezervoare, pompe,
conducte etc. ).
De asemenea, la stabilirea consumu-
lui de combustibi l se \ine seama de
normeie in vigoare care prevad instruc-
I. lnstalatii de lncalzire
\i uni metodologice privind i ntocmi rea
documenta\iil or t ehnico- justifi cative,
necesare emiterii acordului energetic.
Astiel se pot men\iona cateva din
precizaril e privind elaborarea docu-
mentati ei tehni co-economice justificati -
ve legate de ob\i nerea acordurilor
energeti ce $i, i n special, a documenta-
\iei tehnice justificative care cuprinde:
date generale despre obiectivul de in-
vesti \ie, amplasament , valoarea esti -
mata a obi ectivului de investi\i e, me-
moriul expli cativ, brevi ar de calcul pen-
tru determinarea necesarului de com-
bustibi l etc.
Brevi arul de calcul pentru determi -
narea necesarului orar de energi e $i de
combustibil se face i n c.oncordan\a cu
standardele $i normativele in vi goare:
STAS 4839; STAS 1478; STAS 1907;
Normativ 11 3.
5. 5. 10. 1 Consumuri de combustibil
Pentru dimensionarea instala\i ei de
depozitare, transport $i ardere precum
$i a instal atiei de evacuare a gazelor de
ardere, calculul necesarului de com-
bustibil se face raportat la o ora, zi,
luna de vart. perioada de incalzire $i
an, in functi e de consumul de caldura
pe tipuri de consumatori $i tinand sea-
ma de regimul de functionare al aces-
Fig. 5.5.19. Recircul are a gazelor
de ardere de l a focarului
(arzator ACV):
1 - arzator; 2 - colector de gaze
a
Fi g. 5.5.18. Recircul are interna
de gaze pent ru reducere NOx:
a - cu recirculare naturala;
1 - gaze de ardere recircul ate; 2. - jet de
combustibil li chid; 3 - gaze de ardere
recirculate; 4 - duza de combusti bil;
b - detaliu - antrenarea gaze/or cu jetul de aer;
1 - aer ; 2 - gaze recirculate
c - cu corpuri de ejector pentru recirculare;
1 - corpul arzatorul ui ; 2 - duza de combus-
tibil lichid; 3 - stabi lizator cu turbionator;
4 - ajutaj de absorbtie a gazelor recirculate;
5 - ajutaj de aer; 6 - orifi cii de intrare a ga-
zelor recircul ate; 7 - intrarea gazelor recircu-
late in ejector; 8 jet de combustibi l li chid.

recirculate: 3 - vole\i de dirijare a gazclor
recirculate; 4 - focar racit ; 5 -
6 - cazan; 7 - tubulatura de recirculare;
8 - ventil ator de gaze cu debit regl abil.
-o- -o-
fl acara neracita flacara raci ta
Fig. 5.5.20. Racirea fl acarii
cu corpuri radiant e:
Modificarea spectrului de emisie a NOx.
I. de incalzire
tora.
5.5.10.1.1 Consumul
de combustibil orar
in functie de debitul de caldura fur-
ni zat de cazanele din centrala termi ca.
necesarul teoreti c de combustibil orar,
Bh, se calculeaza cu relati a:

a, =
35
oo ( 0 , +a+ Oacc + 0th) [kg/h ]
I) H, I (5.5.2 1)
in care:
- H, este puterea calori ca inferi oara a
combustibilului [kJ/kg] sau
- I/ - randamentul instala\i ei, ca pro-
dus al randamentelor ca1anelor l) cz. re-
\elei de transport 1) 1 :;; i expl oatarii T/ e,
adica
I) = l]cz 171 l] c
Q,, Ov, Oacc si 0 11i sunt debitele de cal-
dura pentru incalzire, ventilare, apa
calda de consum :;;i nevoi tehnologice.
5.5.10.1.2. Consumul
de combustibil zilnic
Calculul se face in func\i e de numa-
rul de ore de func\ionare zilni ca a fi e-
carui consumator:
3600 ( . )
Bz, = - - n, 0 , + n,, Q, + tbcc Oacc + 111, Orh
,, H,
[mWzi] [kg/zi] (5.5.22)
5.5.10.1.3 Consumul de combustibil
in luna de varf
4 7
Legcnda Go
a
ITIII 11.3 "C
io.s c
10.3 'C
O 9.s c
9.3 ' C
22
Capitolul 5: Centrale termice
Dintre cele patru categorii de consu-
matori , cei pentru i ncalzire Q, si pentru
ventil are Ov depind de evolutia tempe-
raturii exteri oare, rezult and:
& v = 3600 [( 1J, 0, + I)., o.)
IJ H tm,- fe
+ l)acc Oacc + l)th Orn J 30
[kg/luna] [mW! una] (5. 5.23)
in care:
- te este temperatura conven\i onala a
aerului exteri or (tab. 3. 1.2);
- lm1 - temperatura medie a aerului
din incaperil e incal zite, care se calcu-
leaza conform ST AS 4839 ca medi e
ponderata cu volumul incaperilor V
n
2.:J,r V1
lm1 = .i=]__ [
0
C]
n
(5.5.24)
IY,
j =1
- te - temperatura medie exterioara
conven\ionala a lunii de varf (C) , ale
carei valori se gasesc in Anexa II .
5.5.10.1.4. Consumul de combustibil
in perioada de incalzire
Perioada de incalzire (Z zile) repre-
zinta numarul mediu de zil e in care
este necesar sa se consume combus-
tibil pentru incalzire. Aceasta perioada
incepe atunci cand trei zi le consecutiv
2s
0
temperatura medie zilni ca lea este mai
mi ca de + 12 C, cu excepti a urmatoa-
relor tipuri de cladiri:
- spitale, cre:;;e, gradini\e de copi i, in-
calzite cu sobe sau cu instala\ii proprii
de incalzire centr ala, pentru care
lea= + 14 C
- incaperi industri ale cu centrale pro-
prii , pentru care lea = +8 C
Calculul de evaluare a necesarului de
combustibil se face (ST AS 4839) cu
relati a:
D .. 3600 [ A nJ l a frr11 - lea
Uf-'1 --- q1v i n, - --i
IJ H; c t,- t,,
+fbcc Oacc+ llrh Or11 )z l [kg; (5.5.25)
in care:
q este un indice al necesarului de cal-
dura pentru incalzire care se calculea-
za cu relatia
n, -Q, .[WIK 1
q = t, - l,, . , ZI
(5.5. 26)
- numarul de grade-zile care se sta-
bil este cu rela\i a
NP= Ntca - (20 - lrrn ) Dtea [grade-zile]
(5. 5.27)
unde:
- t, este temperatura interioara con-
ven\ionala de calcul (tab. 3.1.4);
- Ntea - este un coeficient de corelare
climatica care se ob\ine astfel:
se determina temperatura medie
27
2s
0
45
28
Fig. 5.5.21. Harta zonelor de temperaturi medii anuale, redusa la nivelul marii .
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala!ii de lncalzire
K [-]
1,8l=B
1,7 - - --
1-6 +--+--+-+--+--T--l---+--+1-
1,5 -l---+------l-+----+---<--1-
1, 4 -t---+---+-+---+-___,
1,3
1,2 +--+---+-+--+--+--V-----r---
1, 1
1, 0 -t---+---+-+---+--+
0, 9 -l--+------1-+-----..<-____,.-
o' 8 +-----+---t----f---,,,__,,__ ,,_
0 ,7
0 '6
0, 5 ..... "-l----+
0' 4 T-':Ar'7--i'7--:ot..-=-t- -l--+--+-l-----1
0,3 +--W"-+- +-+-+-1-----l--+--if---J
0,2
0, 1
0,0
3456789 10 11 12 13
la(CJ
Fig. 5.5-22. Variafia coeficientului de
corelare climatica K in funqie de
temperatura medie anuala ta
zilnica, b, pe durata unui an pentru lo-
calitatea respectiva, cu rela\ia:
ta = tac - 0,005 h [
0
C] (5_5.28)
unde:
- tao este temperatura exterioara
medie zi lni ca pe durata de un an, re-
dusa la nivelul mar ii, pentru localita-
tea respectiva, conform figurii 5.5.23.
- h - altitudinea localitatii [m] (Anexa II):
se determina coeficientul de core-
lare cl imati ca K, in func\ie de la $i tea
conform diagramei 5_5_24;
se incadreaza localitatea intr-una
din cele doua zone corelate (K,

in
harta din figura 5.5.23.
Valoarea numarului de grad-zi le teo-
retic Ni;g se ia dintr -una din diagrame-
le din figura 5.5.24 in functie de coefi-
cientul K $i tea: Oreo este durata con-
ven\ionala a perioadei de incalzire $i se
ia din diagrama din figura 5.5.25 in
func\ie de coeficientul K $i zona
geografica.
In Anexa Ill se indica numarul anual
de grade-zile de calcul pentru o seri e
de localitati, calculate pentru tem-
peartura medie interioara de 20 C $i
pentru loo= + 12 C.
5.5.10.1.5 Consumul anual
de combustibil
Se calculeaza cumuland consumul
de incal zire cu eel din perioada calda
in care func\ioneaza numai consu-
matorii tehnologici $i cei pentru prepa-
rarea apei calde de consum. In unele
cazuri se ia in considerare $i consumul
de venti lare, cu o pondere mai mica
(este cazul cladirilor industriale unde
procesele tehnologice necesita o ven-
til are mecanica cu o incalzire a aerului,
precum $i de cazul cladirilor civil e care
solicita climatizarea unor spa\ii).
5.5. 10.2 Dimensionarea principale/or
elemente ale instalafiilor de ardere a
combustibililor
Elementele principale ale instala\iilor
de ardere depind de natura combusti -
bilului $i ele sunt in general: arzatoa-
rele, rezervoarele de zi $i de depozi-
tare, pompele de combustibil $i con-
ductele.
5.5.10.2.1 Puterea termica
a arzatoarelor
Caracteristicile tehnice $i constructi -
ve ale unui arzator se stabilesc in
functi e de puterea termica a cazanului
Ocz. Puterea termica Ba a arzatorului
poate sa depaseasca cu 10 .. . 20% pu-
terea termica a cazanului , considerand
Fig. 5.5.23. Harta zonelor de corelatie (K,

-
I. lnstalatii de incalzire
pe de 0 parte ca, in timpul exploatarii,
cazanul poate Ii suprasoli citat pentru o
perioada scurta de timp iar, pe de alta
parte, la arzatoarele de gaz, presiunea
combustibilului poate scadea si astfel
arzatorul sa nu asigure debitul
necesar.
5.5.10.2.2 Rezervorul de cons um zilnic
-a l combustibilului lichid.
Volumul acestui rezervor se determi -
na in functie de consumul zilni c maxim
de cornbusti bi l, cu respectarea capaci-
ta\ilor maxime admise in spa\iul
central ei terrnice de catre normativul
11 3.
Astfel:
v,, = Bz, [m3] (5.5.29)
np
unde n este numarul de urnpleri zilnice
a rezervorului: in cazul depa$irii capaci-
ta\ii rnaxime admise de 2 sau 10 m
3
,
valoarea Jui n se adopta corespunzator.
Alegerea solu\i ei constructi ve de re-
zervor se face pe baza datelor din
(Anexa 5. 1) unde sunt indicate caracte-
risti cile generale $i dimensiunile rezer-
voarelor tipizate de catre IPCT.
5.5.10.2.3 Depozi tarea combustibilului
Volumul depozitului de combustibi l se
determina in func\ ie de consumul lunii
de vart BL v sau a perioadei de i ncalzire
BP1, de posibilita\ile de aprovizionare cu
combustibi l, distan\a $i importan\a
cladirilor, posibilitatea de amplasare a
rezervoarelor de depozitare etc.
Astle! daca aprovizionarea se face
4200
4000
3800
3600
3400
3200
3000
2800
2600
-
-
-
-
-



- f-E
-
I-
I-r-
I\\
I\\ [\\
\\
k\
l\
8
7
I- -
-
\
'

""
"
.). "\. r--.'
"
5
4
I"

rL
'-.... h
- - - --
-
2400
o,3 0,5 0.7 0,9 1, 1 1, 3 1, 5 1,7 K
N
20
teo
6200
6000
5800
5600
5400
5200
5000
4800
4600
4400
4200
4000
3800
3600
3400
3200
3000
a
,- .. - ,--
---
_ ,_

-
--
-

--f-- -
r-+ -
'
-1-I-
f--

I-
f--f-- f-- --1--
-- -
\
[; -
I I

"


\5
f\-l I
--
f
L\
- '\
I\ \;

--
1--
- 1--
h
_:_i=
-
r-
-
_J
0.2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
c
K
Capitolul 5: Centrale termice
pentru o perioada N (mai mare sau mai
mica de 30 de zil e), vol umul depozitului
de combust ibil este dat de relati a:
Br. v N
VRo=-- [m
3
] (5.5.30)
30 p
La stabilirea numarului de rezervoare
de depozitare se recomanda a se tine
seama atat de factorii mentionati mai
sus cat $i de asigurarea unei rezerve
necesare in cazul lipsei accidentale de
aprovizionare cu combustibil.
5.5.10.2.4 Dimensionarea conductelor
Stabilirea diametrelor conductelor $i
a pierderil or de sarcina se face asema-
nator conductelor ce transporta alte
fluide. Pentru conductele de transport
gaze naturale, calculul se face conform
celor aratate in volumul S.
Pentru conductele de transport com-
bustibil lichid se iau i n calcul vitezele
de transport recomandate in tabelul
5.5.14 in func\ie de viscozi tate.
Dependen\a viscozita\ii, de tempera-
tura, se stabile$t e cu ajutorul nomogra-
mei din figura 5.5.26.
Exemplul de calcul 1:
Combustibilul lichid greu STAS 51,
de tip 25/ 10, care la o temperatura de
65 C are o viscozitate de 95 cSt (13E),
este folosit la instala\ia din fi gura
5.5.27, la care trebuie dimensionate
conductele 1, 2, 3 $i 4.
Debitul de combustibil se stabile$te
pentru fiecare conducta luandu-se i n
considerare necesarul de combustibi l
$i timpul de incarcare sau descarcare
a rezervoarelor.
N
20
teo
4600
4400
4200
4000
3800
3600
3400
3200
3000
2800
2600
2400
i\\
,\If\\

\
.\ I\
\IJ\ I \ \

I I
I\ ' .'\"-.
'-\ "
,'\,,,!'-..
c (
6 i
"
"<if'

" I-
_,_

L
t:
noo K
0,3 0,5 0,7 0,9 1, 1 1,3 1,5 1, 7
b
Fig. 5.5.24. Valoarea N;! pentru diferite
zone altitudi ni :
a - zona I;
b - zona II si altitudinea < 650 m:
c - zona II altitudinea ::: 650 m
1 -8C; 2 -9C; 3 -10C;
4 - 11 C; 5 - 12C; 6 -13C;
7 -14C; 8 -15C; 9 - 16C.
Astfel:
conducta 1 se dimensioneaza la
debitul de combustibil
B1 = Bzln [kg/ h] (5.5.31)
in care n este numarul orelor de ali -
mentare stabilit din conditia
n S B:, I LBcz [h] (5.5.32)
unde LBcz este debitul de combusti bil
utilizat de cazane, [kg/ h].
conducta de preaplin 2 se dimen-
sioneaza pentru debitul de combustibil
B 1, in condi \iile curgerii naturale.
Calculul se face prin incercari pana se
realizeaza condi\ia de echilibru hidraulic.
I I,(RI + Z)R,,. Ro S h [Pa] (5.5.33)
' in care I.(R.f + Z) R,. - Ro sunt pi erderil e
de sarcina pe traseul 1, [Pa];
h - inal\imea geodezica dintre nivelul
maxim al combustibil ului din rezervorul
de zi (Rz,) $i nivelul maxim al combus-
tibilului din rezervorul de depozi tare
I (Ro), [Pa].
' conducta de alimentare 3 a arzato-
rului se dimensioneaza pentru a asigu-
ra debitele cazanelor;
BJ = LBcz (kg/ h] (5.5.34)
I
in ipoteza curgerii naturale, luand in
. considerare condi\ia
I L(R./ + Z)R,, Acz S h4Pc-g [Pa](S.5.35)
; Pc este densitatea combustibi lului la
temperatura de transport ;
conducta de intoarcere 4 transpor-
ta un debit vari abi l, in functie de regi -
mul de reglare a sarcinii cazanului (ar-
zatorului):
in cazul regl ari i : ,, tot-nimic" debitul
se va considera egal cu eel al con-
ductei de alimentare 3, presupunand
ca pierderile de sarc1na sunt
acoperite de pornpa de combustibil
lnclusa in blocul de alimentare a
arzatorului;
in celelalte cazuri de reglare ,, tot-
putin-nimic" $i ,,continuu" debitul
Dte
0
[zile]
340
330
320
310
300
290
280
270
260
250
240
230
220
210
200
190
180
170
160
150
140

\
--
\
\
lo.

"
'-
I
"
I

!'-.[>

i
.._ I
I
130 K
0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8
Fig. 5.5.25. Durata convenfionala a
perioadei de lncalzire Dteo in funefie de
coeficientul de corelare climatica K:
1 - Dobrogea Delta Dunarii;
2 - celelalte regiuni.
Capitolul 5: Centrale termice
5.5.10.2.5 Alegerea pompelor
de combustibil
Alimentarea rezervorului de consum
zilni c (vari anta cu rezervor intermediar)
se ia B; "' BJ/2 iar pierderil e de
sarcina I,{R/ + Z) se stabilesc in '
limitele vitezelor recomandate, co-
respunzatoar e viscozitatii fluidului
la temperatura de transport. , se face cu pompe cu roti din\ate tip
DL ale caror caracteristici t ehnice sunt
date in capitolul 6.3. Pentru instala\ii
cu capacitatea termica nominala de
peste 100 kW se monteaza $i o porn-
Pentru calculul pierderilor de sarcina
se pot utili za nomogramele din figurile
5.5.26 $i 5.5.28.
100
90
80
70
.2:60
50
::>
-ro 40
(ii

ID
t- 20
10
00
-10
(\J
_c
0,06 0,2 0,6 2 4 6 10 20 50 100
b:
'If '&-
. 1'
I {)</ I
'\.'\.'\..!>,.. '(' -

'\.'\.'\. <9</ 0-?;. " :;;: '

-
I 0,5 . 2
'- '- I

'-' """- ..06>
"' ">t--

": ,.. </ ('
--
" y
' ' '"
I'.
o,, .
!"'; ' '/j,
-
. i\.<.?0.: :<, -?4
,, <9,-
" .S:r
,s'/: I
-.....-<Js
-1'5'
I
s
s
l' <;! ,>:.
/; <>'s

s 0
0_ '-;?,
"
"'
I
;-..-....:., 0
-
'-..

'
1,2 1,3 1,4 1,51,6 2,0 3 4 5 10 2030 50100 500[EJ

3 4 5 6 7 8 9 10 15 20 30 50 100 200 400 2000
Vascozitatea cinematica u
Fig. 5.5.26. Nomograma pentru stabilirea viscozita\ii cinematice
calculul pierderilor de sarcina liniare.
1
/
I
I
I
A
CZ
- - - -- \ -_I
2
L __ _ _
Fig. 5.5.27. Schema de calcul
a conductelor de combustibil:
"" A _c
CZ
RD
1 conducta de alimentare cu combustibil; 2 - conducta
de preaplin; 3 - conducta de al imentare cu combustibil a
injectoarelor; 4 - conducta de retur; RD - rezervor de
depozitare; R - r ezervor de zi; A - injector: CZ - cazan.
I. de lncalzire
pa de rezerva. iar pentru cele cu
putere termica pana la 100 kW se
poate utiliza, ca rezerva, o pompa ma-
nuala.
Debitul pompei se stabil este cores-
punzator traseul ui 1 din figura 5.5.27:
Gp= B 1 = Bzln [kg/ h] (5.5.36)
inal\imea de pompare se stabil este
i in func\ie de lungimea traseului 1 si de
! pozitia acestuia in raport cu cele doua
rezervoare (fig. 5.5.27).
I
I
Hp= I,(Rf + Z)R
0
-R,, + (h1 + h2 + hs)Pcg
[Pa] (5.5.37)
in care: - I,(RI + Z)R
0
-R,, sunt pi erderil e
de sarcina pe traseul 1 [Pa],
- h1 si h2 - inal\imile geodezice pe as-
pira\ie si pe refulare (m],
- hs - inal\imea de siguran\a [m] .
5.5.11. Amplasarea montarea
rezervoarelor de combustibil
5.5.11.1 Amplasarea $i montarea
rezervorului de consum zilnic
in interiorul salilor independente de
cazane, alipite cladirilor sau inglobate
in acestea, se admite amplasarea unui
rezervor de consum zilnic cu capacita-
te de maximum 2 m
3
. El nu se va mon-
ta deasupra cazanelor, ci lateral, la o
distan\a de eel putin 2,5 m de arzatoa-
re si nu pe direc\ia eventualelor rateuri
de gaze sau pe direc\ia de evacuare a
gazelor de ardere la deschiderea cla-
petelor de serviciu. Un rezervor de con-
sum cu o capacitate de pana la 10 m
3
se poate manta in interiorul centralei
termice intr-o incapere adiacenta salii
cazanelor cu camera tampon fa\a de
aceasta $i cu deschidere spre exterior.
Plan$eele $i peretii care separa rezer-
voarele de restul cladirii nu vor avea
goluri $i se vor construi pentru o limita
de rezist enja la foe de 3 ore pentru pe-
re\i $i 2 ore pentru plansee.
5.5.11.2 Amplasarea $i montarea
rezervoarelor de depozitare
5.5.11.2.1 Rezervoare
pentru combustibil lichid
Depozitarea in exteri or a combustibi -
lului lichid se face atunci cand aceasta
este posibila $i cand solutia se dove-
de$te mai economica. Depozitele pot fi
supraterane, semiingropate sau in-
gropate. Depozitele i ngropate, avand
capacitatea de eel mull 30 m
3
se pot
amplasa tara restric\ii de distan\a fa\a
de constructii . Oepozitele supraterane
avand o capaci tate de eel mull 200 m
3
se amplaseaza la o distanta de mini -
mum 15 m de orice constructie. Di s-
tan\a se reduce cu 25 % pentru
I. lnstala!ii de incalzire
Capitolul 5: Centrale termice
Anexa 5. 1. Rezervoare metalice tipizate de IPCT
- caracteristici generale
- -- ,.......- ------
Nr.
Capacitatea Domeniul Nr.
Denumirea Tip Schi\a
Observatii
cr t.
nominala II ] de utilizare plansa
TIP A
p7/ 1010
Rezervor pentru
67/ 101-4
ori zontal
depozitarea li chidelor Gama de ti podimen- 67/ 101-5
Rezervoare metalice
avand )'$1000 daN/m
3
siuni a lost stabilita in
1
paralelipipedice
m
la presiunea atmosferi ca conformitate cu

TIP B
160
STAS 8491 67/ 10 14
verti cal
250 Poate Ii folosit ca: 67/ 10 1-5
400 - rezervor de apa Solutii le constructi ve
CJ
630 - rezervor pentru sunt reali zate din tabla p7/ 111-01
TIP C
800 produse petroliere subtire '.;) i cu intaritura 67/ 111 -2
orizontal
1 000 - vas de expansiune din banda din otel, 67/ 111 -4
Rezervoare metalice
2
c ilindrice
m
1 600 deschi s cornier $i profil ,, U" ti p
TIP D
2 000 - rezervor de condensat la$i p7/111-01
2 500 sau alte utilizari 67/ 111-3
verti cal
67/ 111-4 3 100
4 000

5 000 67/301-1
Rezervoare metalice
TIP A
6 300
Rezervor de zi pentru Pozi\ia mufelor este
67/301-2
$i accesorii pentru
1------f- -
67/301-3
3 utili zare ca rezervor
depozitarea produselor informati va in proiectul
de zi pentru

petroliere flui d de adaptare putandu-
combustibil li chid TIP C
STAS 54 $i STAS 240 se da $i alte pozitii
67/3 11 -1
-
5 000
CB
10 000
Rezervoare depozit
16 000 Rezervor depozit pentru
Rezervorul este
p7/350-01
4 pentru combustibil
2 0 000
combustibil lichid fluid prevazut cu filtru
-
25 000
67/355-3
lichid 31 5 00
STAS 54 $i STAS 240
propriu de alimentare
. 40 000
50 000
t-----
Hf
"
Rezervor deschi s (la pre-
Tr
"
TIP A,B

siunea atmosferica) pen-
67/370-1
Rezervoar e metalice
orizonta! tru colectarea conden-
67/370-2
$i accesorii pentru
satului ; folosind indica-
5
torul de nivel cu plutitor
uti li zare ca rezervor
-3
Pentru alte sisteme pri -
de condensat
TIP C
vind indicarea ni velului ,
160 67/371-1
ori zontal
rezervorul se va adapta
250
400
corespunzator
t--
Tr Hf
630
TIP A
------j -
800
Pozitia racorduril or
orizontal
1 000
este indicati va_ Ea
1 600
poate Ii schimbata cu
67/300- 1
m
2 000
respectarea conditiilor
TIP B
2 500
din pl an$ele de detalii
Rezervoare metali ce verti cal
3 150
Rezervor pentru
$i accesorii pentru
4 000 preluarea dilatarii apei in
6
t---
utili zare ca vas de
-E3
5 000
instala\iile cu apa calda
expansiune deschisa
TIP C
6 300
pana la 95 c
ori zontal
67/38 1-1
TIP D
m
vertical
67/38 1-2
-
Nr. conform catalog rezervoare ti pizate IPCT
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstala!ii de incalzire
Anexa 5.1. (continuare) - dimensiunile rezervoarelor paralelipipedice, tip A ?i B
[I]
' 160
250
400
630
800
1000
1600
2000
2500
3150
4000
5000
6300
Capacitatea
nominala
Varian ta
A i B
Ill I II
IV Ill
IV
v
I
Tip A
orizontal
1000
1250
1600 !
2000
11
b h g
[mm]
500
800 500 1,5
630
1000 ! 800 2
1------ --1------1
1000
1250
1250
3
1600
2000 1600
i
Tip B
vertical
500
800
1000
1250
1600
b
[mm]
500
I
f---- -<
l
800
1000
1250 !
1600
h g
630
1,5
1000
1250
2
1600
3
2000
2400
Dimensiunile rezervoarelor cilindrice, tip C ?i D
Tip C

Tip 0
Capacitate
orizontal vertical
nominala
[I] 00 I g 00
[mm] [mm] [mm] [mm]
160 500
!
'
800
i
630
250 1,5
400
630
800
630
1250
800
800
1600 1000
1000 1250
2
!
1600
1000
'
2000
2000 1600
1250
I
2500 1250 2000
3150 2500 1600
4000
'
2000
3
I
5000 1600
:
2500
i
6300 l
3000 i
2000
Tabelul 5.5.14. Vitezele recomandate pentru transportul combustibililor
lichizi
Vi scozitatea [ Viteza [m/s]
--
[E] i Aspiratie
!
Reful are
1 ... 2 I 1,50
:
2,50
2 .. .4 ! 1,30
i
2,00
'
4 ... 10
I
1,20
!
1,50
depozite semiingropate $i cu 50 %
pentru cele ingropate. Pentru depozi te-
le semiingropate si ingropate se preve-
de o cuva pentru montarea rezervoare-
lor . Pentru un grup de rezervoare se
prevede o singura camera de comanda
Viscozitatea Viteza [m/s]
[E] Aspiratie Refulare
10 ... 20 1, 10 1,20
20 ... 60 1,00 1, 10
60 ... 120 0.80
!
1,00
in care sunt montate armaturi le de in-
chidere pe conductele instalatiei de
combustibil si instala\iei
corespunzatoare de semnali zare $i
stingere a incendiilor , iar camera va
avea o gura de acces.

1 h g
I
i
(mm] [mm]
500
1,5
800
1000
1250
1600
2
2?_9___
I
1600
I
2000
I
1600 3
I 2000
I
I
in figura 5.5.29 este mo-
dul de amplasare subterana a rezervo-
rului de depozitare:
- montarea se poate face intr-o cuva
: cu peretii din zidarie (de caramida sau
; din beton), fiind prevazuta cu toate
i accesorii le (sorb, conducta de alimen-
tare cu combustibi l, conducta de goli -
. re, protec\je antifoc);
- montarea se poate face direct in
pamant, in cazul in care rezervoarele
sunt prevazute cu pereti dubli (rezer-
voare captu$ite) (fig. 5.5.30);
in cazul montarii mai multor rezer -
voare de depozitare, pozitionarea lor
,
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
se face tinand seama, pe de o parte,
de capacitatea de combusti bil depozi-
tata iar , pe de alta parte, de suprafata
di sponibila de montare, numarul si ga-
baritul rezer voarelor si di stan\ele impu-
se intre rezervoare (fi g. 5.5.31 ).
Aceste rezervoare au un invelis me-
tali c exteri or care determina impreuna
cu peretele rezervorului propriu-zis o
camera de control. Distan\a dintre cei
doi pereti ai rezervorului este de 3 ... 5
mm. Camera de control este prevazuta
0
Viteza flui dului [m/s]
,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0, 1 0,2 ... 0,4 0,6
\ \. ' ' -, \. \ \
\-\- \--
I\ '
'
' \,
'
I I
' ' '" ' '
' ' " '
'
"


\

I\
',I\ I\ \
\
[\. \i\\ 1 \
\\'
\
I\\
-
I\[\
\ \\ \:
\

0
\ \
'
' \ \ \
K: \. ' \. \.
\ .
\ '\ '\
.'\ '
'\'\'\
\
'
'\ '
,, '\
'\ '\. '\
" '' ' ' "
'
' '

\ \ \ \
\
\
'.
0 I\
p
\ ' /
o<9 _\ \ I\\ , P \:
\'. \
'
I\
'\\
\ \
'
'\
'
\
'0 \

\\ \ \
\

\ \ \ i\

"'
'\
'
'
' -:
'
<9., u ' _,,
' "
\ ' '
-6
' '
\ \ ,\
v
\\
\I\

\\
\\
\ \
\ \ \
\\
\ I\ 'I.\\
\ '\ '\
'
\ '\ '\
Oenumirea produsului Nr. Densi tatea
\l\
\
STAS relativa
I\
Motorina 3 15 0,900
\I\
Combusl ibi l penlru
54 0,910 \ '
calorifer \
Pacura 51 0,890
1
'
\
I'
'\
'
'
'
' I'\
' \
I\ \\
r.. \\
I\'
\ '
fl.'I. \.
'\ '
2
I
I
\
'
\ \
Densitatea
relativa
10,8 0,6
v
3
, v/
V/
vv
,,.
/ /
/
/
/
/ /
/ /
[/ /
>;,;
v
v v
v
v
/
/
vv /
v
/
v
v /
2
3
4
5
6
7
10 !
2
3
4
5
6
7
2
r.. \ \ v
v
\ I\ v
' '\
'/
'' " '
4
5
6
7 '\ '\ '\ '\
' '
\I\
I\\
/
10
\ [\. \ \, \ / /
' \'
v /
\ '\ \
\ ' \
,\ \\
v /
/
'
3
4
2
x!dl o 1113 I 218 3/8 418 I 518 I 618 I 718 inch is
\ \ \ \ \
V/
\ '\
'
'\
5
I', 10.05 1 0.01 1 0.26 0,81 2. 061 5. 52 1 7 1 I 978 - \ '\
Fig. 5.5.28. Nomograma pentru calculul pierderilor de sarcina
locale la conducte de transport combustibil lichid.
/
4 2/
5
1
,,--
/
,--- - - - -- --.._
I
I
\
\
\
\
I
I
\ '
\
2
' ' '
C/
6
' ' '
' '
7
10 2
'
10,8 0,6
Densitalea
relativa
\
Fig. 5.5.29. Amplasare subterana a rezervorului de depozitare:
1 - cuva din beton; 2 chcpeng de acces; 3 - pere(i din beton armat; 4 - ba$3 de
golire; 5 - hidroizolatie; 6 - strat de pamant; 7 - slrat de nisip; 8 - strat de pi etri$;
9 - strat de argila; 10 - rezervor de combusti bil .

cu stu\uri de cuplare a unui aparat de
detectare a scurgeril or , care trebui e sa
fi e compat ibil cu li chidul infl amabi l sto-
cat i n rezervor . Aceste rezervoare sunt
executate de TMUCB S.A. cu unul sau
mai multe compart imente, cu capacita-
tea de la 1 la 100 m
3
si se monteaza
in pamant pe un strat de beton usor
armat.
5.5.11.2.2 Rezervoare pentru GPL
Mont area rezervorului pentru_ . GPL
este de preferat a se face subteran i n-
trucat gazele petroli ere lichefi ate fiind
mai grele decal aerul se pot concentra
i n zonele afl ate sub nivelul terenului cu
peri col de expl ozie.
Proiectarea :;; i executarea sistemelor
de alimentare cu GPL :;; i a depozitelor
pentru recipiente fi xe de GPL se face
conform prevederilor ,, Normativului
proi ectare si executare a sistemelor de
alimentare cu gaze petroli ere lichefiate
- 1. 31."
in figura 5.5.31 este prezentat un
depozit GPL, cu 4 recipi ente fi xe, am-
plasate suprateran. Recipientele de
GPL se pot monta si subteran, in cuve
din beton armat, umplute cu ni sip, intr-
o incinta i mprejmuita cu gard din plasa
de sarma.
5.6. Evacuarea gazelor
de ardere
Gazele de ardere rezultate din proce-
sul de ardere a combustibililor sunt
evacuate in atmosfera pe traseul focar-
canal de furn-cos.
Evacuarea in atmosfera se face cu
condi\ia obligatori e de a lua masurile
necesare ca noxele con\inute de gaze-
le de ardere, dupa patrunderea in at-
mosfera si dispersia lor, sa se incadre-
ze in limitele admi se pentru concen-
tratiil e din aer si de la sol.
5.6.1. Solufii constructive
5.6.1. 1 CO?UI de tum
Cosul este o instala\i e pentru eva-
cuarea gazelor de ardere si di spersia
/ 2 1

----$
Fig. 5.5.30. Rezervor metalic
cu pereti dubli :
1 - rezervor interior caplu$il ; 2 - perete ex-
teri or; 3 - legatura cu camera de control;
4 - gura de vi zitare.
-:
..:
Capitolul 5: Centrale termice
lor in atmosfera. Uneori are si rolul de
a realiza un tiraj necesar acoperiri i pi er-
derilor de sarci na ale cazanului si aspi-
rarea, totala sau partiala, a aerului de
ardere.
Cosul poate fi cu tiraj natural, in care
caz tirajul este asigurat numai de efec-
tul ascensional al gazelor calde de e-
vacuare, sau cu tiraj fortat, in care caz
tirajul este amplificat de un sistem
mecanic de exhaustare.
in unele cazuri constructive cosul are
0 camasa exterioara prin care circula
aerul de ardere, reali zandu-se astfel .
pe de o parte, o preincalzire a aerului
5
0
0
-'
0
2
0
prin recuperarea partiala a caldurii din
gazele de ardere evacuate, pe de alta
parte, o admisie a aerului de ardere
. dintr-o zona exterioara incaperii caza-
: nului .
4
Cand ampl asarea cazanului in raport
cu constructia o permite, co5ul se rea-
lizeaza vertical dintr-o conducta de
forma circul ara sau patrata. in figura
5.6. 1 se prezinta variantele cele mai
uzuale de co5uri din: tabl a neizolata,
tabl a izolata termic, caramida, tuburi
prefabricate din materi al ceramic rezis-
tent la coroziune acida sau din beton.
in cazul existen\ei mai multor co5uri
5
100 D 100 D 100 100 D 100 D 100
0 ... 30
0
I.[)
5 o .
. r' '..'P
j /

7 6 2 2 7
Fig. 5.5.31 . Depozit de GPL cu recipiente fixe:
1 - recipient fix de depozi tare GPL; 2 - platforma betonata; 3 - suport recipi ent; 4 - zid
despar\itor; 5 - gard din plasa de sarma; 6 - lunda\ie gard; 7 . bordura de protec\ie.
,.
t i t
I
I
I
' I
I
-?
I
'
!
b
c
Fig. 5.6.1. Variant e constructive de din:
a - tabla; b . tabla izolata; c . caramida; d . beton.
d
I. lnstalatii de incalzire
cu sectiuni circulare executate din ta-
bla exista posibilitatea ca ele sa fi e cu-
plate doua sau mai multe, realizand un
ansamblu de cosuri autoportante, cu
tuburi individuale si un suport comun,
(fig. 5.6.2).
Soluti a apartine firmei DINAK, pre-
zentand simplitate la montare cat si o
instalare rapida si economica.
Co5ul pentru centrale termice mijlocii
si mari este o \eava din otel cu grosi-
mea peretelui de 4 .. .7 mm. Se pot fo-
losi tevi trase sau incheiate prin sudu-
ra. Tronsoanele care alcatuiesc co5ul
au. in general, 3 .. . 6 m lungime. Cosul
se a5eaza pe o funda\i e din beton cal-
culata pentru a suporta greutatea lui .
Prinderea de funda\ie se face prin 5u-
ruburi cu fl an5e. La co5urile mai inalte,
amplasate separat de cladire, se ia in
considerare in calcul ele de rezisten\a si
forta de incovoi ere data de vant. Daca
este necesar , cosul se poate ancora si
cu trei cabluri, inclinate la un unghi de
circa 30, prinse in fundatii adecvate.
Pentru instal atii mi ci, moderne, co5u-
rile pot fi executate din tabla din o\el
inoxidabil sau tabla gofrata din alumi-
niu. Aceste tipuri de co5uri se instalea-
za U$Or, CU piese de legatura si piese
de trecere prefabricate. in figura 5.6.3
se dau doua exempl e de instalare a
unor co5uri usoare.
Pentru evitarea racirii puternice a ga-
zelor de ardere in circulatia lor prin cos
si. mai ales. pentru evitarea unei tem-
peraturi scazute a peretelui cosului
care ar putea determina condensarea
vaporilor de apa pe peretele interior.
co5ul de tabla se poate izola termic, in
exterior. cu un strat de vata minerala
1 )>au masa compacta de fibra minerala,
cu grosime de 50 ... 100 mm.
Cosul din caramida se realizeaza
pentru instala\iile mici de pana la 5 MN
putere instalata. cu sectiune patrata
sau dreptunghiulara, fiind mai usor r.e
executat. Pentru puteri mai mari sec-
tiunea este circulara. prezentand avan-
tajul unei economii de materi al si a
unei rezistente mai mici la curgere. in
cazul in care seqiunea este dreptun-
ghiulara se impune ca raportul laturilor
alb ?:: 0.7. Co5uri le inglobate in con-
structii nu trebuie sa aiba pereti co-
muni cu incaperile principale, cu cama-
rile sau cu camerele frigorifi ce. De ase-
! menea, co5uril e din zidarie, din inte-
ri orul cladiril or, se amplaseaza astfel
incat una din laturil e lor sa nu fie inclu-
sa in vreun perete exterior al cladirii .
Casurile se executa si se izoleaza
termic fata de elementele constructiei
conform prevederilor STAS 6793 si ale
celorlalte prescrip\ii tehnice care regle-
menteaza acest domeniu. La cele din
zidarie, captu5irea interi oara a C0$U1Ui
cu zidarie refractara este necesara
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
pentru temperaturi ale gazelor de arde-
re care depa$esc 100 C. Pentru tem-
peraturi pana la 200 C, captusirea
poate fi facuta numai pe 1/3 din inalti-
mea CO$ului , iar pentru temperatur i pa-
na la 300 C pe 1/2 din i naltime. i ntre
0 10
a
ii
y
zidaria refractara $i cea de rezistenta
se lasa un gol de dilatare de 50 mm,
a$a cum se arata i n figura 5.6.4. Oaca
temperatura gazelor de ardere depa-
se$1e 300 C caplu$irea se face pe i n-
treaga i nal time a CO$Ului iar golul de
Fi g. 5.6.2. o ~ u r i autoportante cu tuburi individuale ~ i suport comun:
a - sectiune: b - elevatie.
----,
'
I
a b
g. 5.6. 3. o ~ di n otel inoxidabil cu pi ese prefabricate (construct ie CARBOFUEL) :
a - cos exterior; b - cot;; interior.
- -------
di latare, cu grosimea de 60 . .. 100 mm,
se umpl e cu diatomi t , zgura sau ni sip.
La cosur il e din zidarie cu tiraj natural
se admite racordarea mai multor caza-
ne la acelasi cos, necompartimentat,
cu condi tia ca sec\iunea utila sa nu de-
p3$easca 2 m
2
. in caz contrar se re-
curge la compartimentarea lui (fig.
5.6.4 b), de regula, pe toata inal\imea
lui prevazandu-se canale de furn ori-
zontale, separate pentru fi ecare com-
parti ment al CO$Ul ui. Numai in cazul
imposibili tatii realizarii unui CO$ cu do-
ua compartimente se admite prevede-
rea a doua cosuri din zidarie separate.
Cosuri din tuburi prefabricate de ma-
terial cerami c sunt prevazute, i n gene-
ral, pentru cazul cand gazele de ardere
au o temperatura ridi cata a punctului
de roua (combustibil cu con\i nut de
sulf) $i exista peri colul unor condensari
aci de pe peretele interi or al CO$ului .
Tuburil e se pot monta autoportant sau
constitui e caplu$eala interioara a unui
CO$ din Caramida Sau tabla.
in toate cazuril e, cand este amplasat
dezaxat fa\a de gura de evacuare a ga-
zelor de ardere din cazan, por\iunil e de
deviere laterala (canalul de furn) nu se
executa orizontal ci cu o inclinare de
minimum 10 . cu panta spre cazan,
astfel ca eventualul condensat produs
in CO$ sa se scurga spre cazan.
Co$UI metalic cu cama$a exteri oara
de aer este una din solu\iile moderne
care asigura prelevarea din exteriorul
incaperii cazanului a aerului de ardere
$i, prin aceasta, presiunea de admisie
a aerul ui nu este influentata de
vari a\iil e de presiune din incaperea ca-
zanului . Un al doil ea avantaj al solu\iei
este acela ca aerul se preincalze$1e in
contact cu peretele cald al CO$Ului rea-
lizand o recuperare de caldura $i o i m-
bunata\ire a procesului de ardere. Un
al t avantaj este acela ca elementele de
construc\ii nu sun! in contact cu supra-
fe\e de temperatura ridicata a CO$ului .
i n fi gura 5.6.5 se prezinta unele solu\ii
mai des utili zate.
Co$ul va depa$i coama acoperi $ului
cu mi nimum 0,5 m, iar in cazul invelito-
ril or combusti bil e cu minimum 1 m,
luandu-se $i masuril e de protec\i e fa\a
a b
Fig. 5.6.4. Secti uni pri n c o ~ u r i di n zi darie:
a - masiv pentru un CD$:
b - masiv pentru doua CO$Uri;
1- golul cosului; 2 - caramida rcfractara;
3 - gol de di latare; 4 - element de
rezistenta.
Capitolul 5: Central e termice
de elementele combustibile ale acoperi-
sului. La terase, cosul va depasi cu mi -
nimum 0,5 m elementele de supra-
/.,
a b
Fig. 5.6.5. di n otel cu
exterioara de aer:
a - CO$ interior; b - CO$ exterior;
- aer; 2 - gaze de ardere.
9
10
.. 5
11
--- 6
12
7
13
- 8
Fig. 5.6.6. ventuza (soluJie cazan
BERETTA):
- conducta de aer; 2 - conducta de
evacuare; 3 - presostat diferen\ial ;
4 - tubulatura de gaze; 5 - ventilator ;
6 - schimbator de caldura; 7 - electrod d
aprindere; 8 - vana de gaz; 9 - tubulatura
concentrica; 10 - aer proaspat; 1 t - vas
de expansiune; 12 - electrod de detecti e;
13 - arzator.
inal\are ale terasei (ati c, zid antifoc)
daca distan\a fa\a de elemente este sub
3 m si cu minimum 1 m daca distanta
fata de acestea este de peste 3 m.
Un tip de instala\i e de evacuare a
1
gazelor de ardere de la cazanele de
' apartament este cosul ,,ventuza" care
se ata5eaza la cazanele mici amplasate
langa un perete exterior, a5a cum este
ilustrat in figura 5.6.6.
le5irea gazelor de ardere din cazan
este dirijata direct spre exteriorul cladi -
rii printr-un tub care strapunge perete-
le. Tubul gazelor de ardere are si o ca-
masa exterioara prin care se admite
aerul necesar arderii la cazan. in exte-
riorul cladirii se mont eaza un grilaj de
protec\i e pentru evitarea obturarii acci-
dentale si pentru a imbunata\i aspectul
peretelui . Cazanele cu astfel de sistem
de evacuare trebuie sa aiba un arzator
cu aer insuflat, ventilatorul avand in
acelasi timp rol de aspirare a aerului si
de evacuare sub presiune a gazelor de
ardere.
Trebuie men\ionat, totusi, ca, in ulti -
mul limp, regl ementarile din diferite tari
interzic folosirea unor astfel de cosuri
deoarece, pe de o parte, strica aspec-
tul estetic al cladirii, pe de alta, parte
gazele de ardere nu sunt evacuate la o
inaltime suficienta pentru a evita polua-
rea zonelor de acces al oamenilor.
Evacuarea gazelor de ardere se face.
cand este posibi l, prin tiraj natural \i -
nand seama si de tipul cazanului folo-
sit. Tirajul fortat se prevede in cazuril e
in care:
- tipul cazanului impune aceasta
solutie
- caldura gazelor de ardere a fast
partial recuperata
- conditiile parti culare impun co5uri
cu o inaltime mai mica decal cea pen-
tru functionarea cu tiraj natural:
I
t!t
.J I
I
I-
I I
I I
I
5 --+

-
.J
5 ------
-
- \ 3 3
a
b-
c
Fig. 5.6.7 . cu exhaustor:
a. exhaustor montat la baza cosului, b. exhaustor in derivatie; c. cos cu ejec tor
1- cos; 2 - exhaustor; 3 - canal de furn; 4 - absorbtie aer; 5 - gaze de ardere;
6 ventilator; 7 ejector .
I. lnstala!ii de incalzire
- inal\imea cosului cu tiraj natural nu
este sufi cienta pentru asigurarea dis-
persiei noxelor in atmosfera (necesara
incadrarii in limitele admise ale con-
centra\i ei de noxe in atmosfera).
Co5uril e cu tiraj fortat se bazeaza
atat pe efectul de tiraj natural al CO$U-
lui cat si sistemul de exhaustare me-
canica care se suprapune tirajului na-
tural. Exhaustorul poate fi de tip ven-
til ator sau de tip ejector.
Ventilatorul care are rol de exhaustor
se monteaza la baza co5ului utilizand
una din solu\iile prezentate in figura
5.6.7. Exhaustorul , din punct de vede-
re construc: tiv, este un ventil ator cen-
trifugal obisnuit dar cu lagare raci te
sau cu piese de izolare termi ca intre
axul de temperatura ridi cata al roto-
rului si axul motorului care nu trebui e
.sa depa5easca un nivel de tempera-
tura de 60 .. .70 C.
lntensificarea tirajului poate fi facuta
si cu un ejector montat la partea supe-
rioara a cosului asa cum se prezinta in
figura 5.6.7 c.
Aerul care realizeaza ejec\ia este fur-
nizat de un ventilator amplasat la o
ta joasa si care trimit e. printr-o con-
ducta. aerul spre ejector. Solu\i a se
utili zeaza la imbunata\irea evacuarii ga-
zelor de ardere la instala\ii existente la
care montarea unui exhaustor ar nece-
sita modificari costi si toare.
5. 6. 1.2 Canalul de tum
Legatura dintre cazan si cos se face
prin canalul de furn. Acesta se poate
executa din zidari e, cum este prezentat
in figura 5.6.8 sau din metal.
Canalele de furn realizate din diferite
rnateriale se samoteaza si se protejeaza
la interi or pe toata lungimea lor, in func-
\ie de temperatura si de caracterul agre-
siv al gazelor de ardere. Canalele ue
furn se prevad cu guri de vizitare si con-
trol care se inchid el ans. prin usi met:.. -
lice termoizolate, amplasate la inceputul
canalului de furn. la schimbaril e de
Fig. 5.6.8. Sec\iune printr-un
canal din zidarie:
golul canalului; 2 caramida
refractara: 3 - gol de d1l atare; 4 - element
de rezistenta; 5 - pl aca acoperire.
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 5: Centrale termice
directi e ale acestuia, precum si la baza
CO$ului , deasupra patrunderii canalului
de furn. Canalele de furn se prevad, de
regula, cu clapete de explozie astiel
proi ectate incat sa se deschi da in caz
de explozie i nainte de a se depa$i limita
de rezistenta a zidari ei. Clapeta de ex-
plozie trebuie sa asigure 0 inchidere
etan$3 $i se amplaseaza astfel incat sa
nu produca accidente la deschidere.
in cazul folosirii unui singur CO$ pen-
tru mai multe cazane cu tiraj for\at, fi e-
care ventil ator de gaze de ardere se
prevede cu canal independent de furn
pana la co$.
func\ionar ea cosului , iar , pe de alta par -
te, sa permita optimi zarea celorl alte di .
mensiuni : diametrul $i inaltimea.
Numarul mare de parametri care tre-
buie luati in consi derare face ca meto-
dologia de dimensionare a CO$Ului Sa
se bazeze pe un calcul iterativ a carui
rezolvare rapida necesita un calcul
automat.
5.6.2. 1 Co:;uJ pentru cazane fo/osind
arzatoare cu aer aspirat (atmosferice)
CO$Ul trebuie sa asigure, pe de 0
parte, patrunderea aerului necesar
combustiei in centrala termica, respec-
Pentru masurarea temperaturii, pre-
luarea probelor pentru anali za gazelor
de ardere, precum $i pentru masurarea
tirajului se prevad $1uturi din \eava cu
cp 1112" pe racordul de furn al fiecarui
cazan, precum $i la baza fi ecarei sec-
\iuni a CO$Ului care asigura tirajul unui
grup de cazane.
' tiv, in cazan, iar, pe de alta parte, sa
evacueze gazele de ardere pe traseul
cazan - canal de furn - CO$ - exteri or
(fig. 5.6.9).
Canalele din zidari e se executa, de
regula, cu sec\iune constanta pe in-
treaga lungime, avand forma patrata
sau dreptunghiulara. Canalele de furn
din metal au, de regula, forma circulara
$i se executa cu sec\iune constanta
sau variabi la (telescopica) .
5.6.2. Calculul co;;ului de furn
La un CO$ trebuie determinata inal\i -
mea h $i sec\iunea S. in practica cu-
renta. in func\i e de tipul $i marimea
centralei termice, respectiv, tipul $i nu-
marul cazanelor, natura combustibilului
$i locul de amplasare se pot determina
suprafata S c si inal\imea he a CO$Ului
luand in considerare:
- tirajul CO$u!ui care poate acoperi
pierderil e de sarcina pe traseul : cazan
- canal de furn - CO$ (cazul cazanelor
prevazute cu arzatoare atmosferice);
- tirajul for\at care poate acoperi
pierderil e de sarcina numai pe traseul :
canal de furn - CO$ (cazul cazanelor
prevazute cu arzatoare presurizate);
- tirajul artificial asigurat de un venti -
lator (exhaustor);
- normele de protec\ie a mediului
care impun limitarea emi siil or de po-
luan\i rezulta\i din procesul de ardere a
combustibililor in focarele cazanelor;
- optimi zarea CO$urilor pentru cazuri -
le in care inal\imea lor este impusa ,
(condi\ii de poluare, amplasare intr-un
spa\iu arhitectonic etc.);
- optimi zarea CO$Urilor in functi e de
un tiraj existent la baza lui .
Rezulta ca. la dimensionarea CO$Ului
de evacuare a gazelor de ardere. pen-
tru reali zarea unui tiraj $i pentru protec-
\i a atmosferei, se impune utilizarea unor
metode de calcul care, pe de o parte,
sa \ina seama de ansamblul proceselor
termice $i gazodinamice ce definesc
Tirajul CO$Ului trebui e sa asigure in-
vingerea urmatoarelor rezisten\e:
Hco = 6pa + 6pcz + 6pca + 6 pco + 6pge
[Pa] (5.6.1)
in care: 6. p reprezi nta pierderi de sar-
cina astfel: 6pa - locala in pri za de
aer; 6pcz - in cazan; 6pca - in canal;
6 pco - in CO$; 6 pge - la ie$irea gazelor
din CO$ [Pa].
5.6.2.1 .1 Tirajul co{mlui
Rela\ia cea mai simpla de calcul a
tirajului este
Hrc = h-(Pa - Pgn)g (Pa] (5.6. 2)
in care:
- h - inal\imea CO$ului [m];
- Pa - densitatea aerului ambiant
[kg/m
3
];
- P
9
n - densitatea medie a gazelor de
ardere in CO$ [kg!m3];
- g = 9,81 m/s
2
.
Daca in locul densita\ii medii a gaze-
lor de ardere se folose$te o rela\ie de
calcul in care intra densitatea normala
a gazelor $i 0 cadere de temperatura
M pe unitatea de Jungime a CO$Ului,

.JJ
1
_ h
M1 ' \ t
9
;+ 273
[Pa) (5.6.3)
i n care
LH. = C t,.- t, tg+273
100 Gg,W
9
[Ki m] (5.6.4)
unde:
- t
9
; este temperatura gazelor de
ardere la baza CO$ului;
- G
9
n - debitul normal de gaze de
ardere [m& hJ;
- w
9
- viteza gazelor de ardere in cos
[m/s];
- ta - temperatura aerului exterior.
in calcul e se determina succesiv:
- densitatea normala a gazelor de
ardere:
pentru combustibilii gazo$i :
pg,, = _Q,7 17+ 1,293 a Vo (
5
_6.5)
V
90
+ (a - 1) Vo
pentru combustibilii lichizi sau soli zi:
1+ 1,293 a Vo
p,,,=
V
90
+(a - 1)Vo
unde:
(5.6.6)
- Vo este volumul stoichi ometric de
aer necesar arderii , sau

- Vgo - volumul stoichiometri c de
gaze rezultate din ardere sau

- a - coefi cientul excesului de aer la
CO$;
- temperatura medie a gazelor de ar-
dere in CO$,
h
6. t1
lgm= lg,- -
2
[oC] (5.6.7)
in care inal\imea h a CO$Ului se aproxi -
meaza in func\ie de marimea centralei
termice, respectiv, numarul $i caracte-
ri sticil e hidraulice ale cazanelor $i ca-
racteri sticile constructive ale CO$Ului $i
canalului de furn.
- densitatea reala a gazelor de arde-
re la temperatura t
9
m,
273
pgm = p,,, 273+ tan (kg/ m3] (5.6.8)
- temperatura aerului ta se alege in
func\i e de regimul de func\ionare a ca-
zanelor:
numai in perioada rece
ta = + 10 C
in perioada rece $i calda
ta= + 25 C
- viteza gazelor de ardere se aproxi-
meaza in func\ie de inaJ\imea CO$Ului ;
as tie I in ST AS 34 17 se recomanda ur-
matoarele vi.teze pe domenii de inal\i-
me de CO$:
h = 15 ... 30 m; w
9
m = 1+0,0667-h [m/s]
h = 30 ... 80 m; Wgm = 0, 1-h [m/s].
- debitul normal al gazelor de ardere
se determina in func\i e de natura com-
bustibilului $i excesul de aer (cap. 5.5);
- constanta c depinde de tipul CO$U-
lui :
5
pentru CO$uri metalice neizolate:
2
\
4lge
4
/
Fig. 5.6.9. Schema de calcul
pentru cazanelor
cu arzatoare atmosferi ce:
1- cazan; 2 - arzator; 3- canal de furn:
4 - 5 - priza de aer.

-,
f.
Capitolul 5: Centrale termice
c = 5,6
pentru co:;;uri metalice izolate:
c = 1,0
pentru co:;;uri din materiale de con-
structii cu grosime de 120 mm:
c = 1, 1
pentru co:;;uri din materiale de con-
structii cu grosime de 240 mm:
c = 0,5
5.6.2.1.2 Calculul preliminar
al dimensiunilor
Cele doua dimensiuni ale co:;;ului sunt:
- inaltimea co:;;ului h aproximata la
5.6.2.1 . 1
- diametrul interior al co:;;ului
d, =1,14 10-3 G!7'+(273+1zn)
Wgm
5.6.2.1.3 Calculul de verificare
a
[m]
(5.6.9)
Calculul consta in verificarea dimen-
si unilor (diametrul d, sau sectiunea axb
:;;i inaltimea h) astfel incat sa fie inde-
plinita conditia de echili bru hidraulic
(5.6. 1).
Etapele de calcul sunt urmatoarele;
- pierderile de sarcina in lungul co-
:;; ului
..t w Pzn
t.Pc0 =h [Pa] (5.6. 10)
d; 2
in care: A. este coeficientul de rezis-
tenta hidraulica liniara (pentru calcule
practice, la co:;;uri executate din zi darie
cu rugozitatea k = 2,5 ... 9 mm, diame-
trul 300 ... 1000 mm :;;i Re = 10
4
.. . 10
6
, se
pot lua valori pentru A. = 0,035 .. . 0,040;
pentru co:;;uri executate din tabla cu ru-
gozitatea k = 1,5 . .. 3 mm, diametrul
valori indicate la co:;;ul de furn;
- le - lungimea canalului [m] ;
- - suma coeficientilor de rezis-
ten!a locala pe traseul canalului.
Pentru calcule practice se poate
consider a:
la canale cu sec!iune constanta,
pierderil e de sarcina locale ca fiind
1,05 ... 1, 10 din pierderile de sarci-
na uniform di stribuite;
la canale cu sectiune variabila,
pierderile de sarcina locale ca fiind
1, 15 ... 1,20 din pierderile de sarcina
uniform distribuite;
- pierderile de sarcina locale la ie:;; i-
rea gazelor de ardere din co:;;:
. _c
!iPge -Sgc p""
2
[Pa] (5.6.12)
in care:
-

este coefi cientul de rezistenta

hidraulica la iesirea gazelor de ardere
din co:;;, 1; Wge - viteza gazelor de
ardere la ie:;;irea din co:;; [m/s];
- P
9
e - densitatea gazelor de ardere
la ie:;;irea din cos [kg!m3].
- pierderile de sarcina locale in priza
de aer,
w2
.1P. =,;..--"--p.
2
in care:
[Pa] (5.6. 13)
- .;,, este coefi cientul de rezistenta hi-
draulica la pri za de aer, 0,5 ... 1;
- wa - viteza aerului in priza [mis];
- Pa - densitatea aerul ui [kg/m
3
].
- pierderil e de sarcina in cazan pe
circuitul gazelor de ardere D.pcz sunt
date de firma constructoare.
300 ... 1000 mm :;;i Re= 10
4
. .. 10fi, se pot '
Conditia de echi libru hidraulic, res-
pectiv, de evacuare normala a gazelor
de ardere in exterior este ca pierderile
de sarcina D.pr pe intregul circuit, priza
lua valori pentru A. = 0,020 .. . 0,025).
- pierderi le de sarcina in lungul cana-
lului
..t w
2
p w
L, Sc.,-2. p
9
, [Pa]
dca 2 2 (5.6.1 1)
in care:
- A. este coef icientul de rezistenta hi -
draulica care are, in general, acelea:;;i
l
I
I
I
I
di
de
! Wg
___ Jj __ _
Fig. 5.6.10. Schema de calcul pentru
functionand cu condensare.
de aer - cazan - canal de furn - cos -
exterior sa fi e mai mica cu 5 . .. 10 %
decat tirajul cosului calculat pentru dia-
' metrul d, si inal ti mea h, aproximate in
calculul preliminar.
Calculul este iterativ, fapt pentru
care se apeleaza la calculul automat.
5.6.2.2 pentru cazane folosind
arzatoare cu aer insuf/at (presurizate,
cu presiune O la baza)
In acest caz tirajul co:;;ului Hco aco-
pera numai pierderile de sarcina D.pco
:;;i D.p
9
e, intrucat celelalte pierderi de
sarcina D.pa, D.pcz si D.pca sun! acoperite
de presiunea arzatorului:
Hco = D.pco + D.pge [Pa]
Algoritmul de calcul este eel indicat
la 5.6.2.1 cu urmatoarele precizari:
- se alege o inal\ime h de cos mai
mare;
- se considera o viteza w
9
m a gaze-
lor de ardere in cos mai ridicata.
Cele doua precizari sunt indreptatite
intrucat tirajul cosului are de acoperit
I. lnstalatii de incalzire
numai pierderi le de sarcina liniare din
co:;; si locale la evacuarea gazelor de
ardere in exterior.
5.6.3. COUI influenta vaporilor
de apa din gazele de ardere
Este cunoscut faptul ca in gazele de
ardere se gasesc vapori de apa care,
in contact cu suprafetele interioare ale
co:;;ului , pot condensa.
Condi!ia ca in co:;; sa nu apara con-
densat este ca temperatura peretelui
interior al co:;;ului tp; sa fie mai mare
decal temperatura punctului de roua a
gazelor de ardere tr.
Aparitia condensatului pe peretele
interior al co:;;ului prezinta marele dez-
avantaj ca duce rapid la deteriorarea
co:;;ului (mai ales la cosurile din metal
care se corodeaza foarte repede). De
aceea este necesara o verificare :;;i,
eventual, o corectare a dimensiunilor
co:;;ului privind fenomenul de conden-
sare urmarind, pe de 0 parte, procese-
le t ermice si hidrodinamice care au loc
i in cele situatii iar, pe de alta par-
1 te, posibilitatile de reducere sau chiar
1 de eliminare a condensarii vapori lor de
apa in interiorul co:;;ului.
5.6.3. 1 funcfionand
cu condensare
Aparitia condensatului se produce
cand temperatura punctului de roua fr
a gazelor de ardere este inferioara
temperaturii fp; a peretelui interior al
cosului . In acest caz apare un flux de
caldura suplimentar pe peretele interior
,al cosului care reprezinta caldura
transmisa in procesul de condensaw.
De asemenea, pe toata inaltimea cosu-
lui are loc o variatie a temperaturil or
gazelor de ardere si a peretelui co:;;ului .
Toate acestea due la modificarea regi -
mului termohidraulic al cosului .
Problema, in acest caz, se rezuma in
a recalcula tirajul cosului si a vedea
daca el satisface sau nu conditi il e de
echil ibru hidraulic, de evacuare norma-
la a gaze I or de ardere in exterior.
Schema de calcul este prezentata in
figura 5.6.10 iar etapele sunt:
- se considera ca dimensiunile cosu-
lui (diametrul d; si inaltimea h) au fost
stabilite intr-una din variantele prezen-
tate la 5.6.2. 1 sau 5.6.2.2;
- se determina temperatura punctului
de roua tr a gazeJor de ardere unde:
pentru gazele de ardere proveni te
din arderea combustibi lului gazos sau
a unui combustibil lichid tara suit in
compozi!ie:
tr = 40 + 61,9(PH
2
o - 0,0738)0.50
4
8
[
0
C] (5.6. 14)
in care presiunea vapori lor de apa
din gazele de ardere se calculeaza cu
relat ia:
I. lnstalatii de incalzire
VH-o
P1w - [bar]
V
90
+(a - 1) V
0
(5.6. 15)
si in care VH-0 este volumul unitar de_
'in de ardere
sau
pentru gazele de ardere provenind
din arderea combustibilului li chid cu
sulf S > 1 % in compozitie:
tr = 92 - 4,56(S - 1)0.588 +
+
53
.
13
.( a _
1
,
05
)0.297-0.0 1435 [OC]
(5.6.16)
'in vari anta cu sulf S < 1 %
t, = [92 + 45,21(a - 1,05)] 0.
1
847. S +
+ (-82,24 + 181,8 P
1
Q26'
227
)-(1 -S}
[
0
C] (5.6. 17)
pentru gazele de ardere provenite ,
din arderea combustibilului solid (car-
bune) cu con\inut de sulf S > 1 %
tr = 101 + 4,383-(S- 1)
0
.6
76
+(51, 15 +
+ 5,481 S}(a - 1, 15)0.752310,02s1 s
[
0
C] (5.6. 18)
in varianta cu con\i nut de sulf
S < 1 %
tr= [101 - 58,3(a - 1,15)]0,79 1.S +
+ (-82,24 +

1-S}
(C] (5.6.19)
Se observa ca la to\i combustibilii cu
con\inut de sulf in compozi\ie tempera-
tura punctului de roua acida cre$te cand
con\inutul de sulf este mai ridi cat, cand
cre$te excesul de aer a $i cand cre$te
continutul de vapori de apa in gazele de
ardere, exprimat prin presi unea par\iala
a vaporilor in gazele de ardere.
- se determina temperatura gazelor
de ardere la ie$irea din CO$:
- k-nd,h
tge =ta+ (tg1 - ta) eGgnepg lO' (C] (5. 6.20)
in care k este coeficientul global de
transmisie a cal durii prin peret ele co-
$Ului :

1 ,>,d, 8,d, 1d,
__ , 2- ---+2- ---+ - --
a. A1 d, +d, ?. , d, + d, rz,, de
[W/ m2 K] (5.6.2 1)
in care:
- cx.g est e coefi cientul de schimb de
caldura de la gazele de ardere la pere-
te, campus din coeficientul de schimb
de caldura prin convec\ie age, coefi ci-
entul de schimb de caldura prin radia-
\i e agr $i coefi cientul de schimb de cal-
dura datorita condensarii,
ag = age + agr + ac [W/ m2 K] (5.6.22)
- a" est e coefi cientul de schimb de
caldura de la peretel e ext eri or al
CO$ului spre aerul exteri or, a. 23
W/ m2 K;
- 81 $i 82 sunt grosimile straturilor
car e alcatui esc CO$UI [m] ;
- A.1 $i A.2 - coeficien\ii de conducti vi-
l ate a materi alelor din care este execu-
tat CO$UI, [W/ mK] ;
- d,, d1, de - diametrele: interior, in-
termediar $i exterior ale CO$Ului [m];
Capitolul 5: Centrale termice
- se determi na caderea de tempera-
tura 0.t1 pe metru liniar de cos,
M1 = [K/ m] (5.6.23)
- se determina temperatura suprafe-
tei peretelui interi or al cosului :
tp;= tgm_J:_ (t
9
m- ta) [C] (5.6.24)
aa
- se determina temperatura suprafe-
\ei peretelui exteri or al CO$Ului:
tpe= fa - J:_ (t
9
m- ta) [
0
C] (5.6.25)
aa
- se recalculeaza tirajul CO$Ului Hrc
in noile condi\ii cu una din rela\iil e
5.6.2 sau 5.6.3;
- se continua calculul cu metodolo-
gia indi cata la 5.6.2. 1.3 pentru noile
condi\ii, respecliv, penlru noile valori
t
9
e, t
9
m, a
9
etc.
intrucat algoritmul de calcul este
iterativ, este necesar sa se apeleze la
calculul automat.
5.6.3.2 Co?ul funcJionand
tara condensare
Se asigura pe suprafa\a interioara a
peretelui CO$Ului o temperatura tp; mai
mare decat temperatura punctului de
roua a gazelor de ardere.
Se considera, de asemenea, ca di-
mensiunile CO$ului (d; $i h) au lost de-
terminate intr-una din variantele pre-
zentate la 5.6.2.1 sau 5.6.2.2, dupa
care folosind metodologia indicata la
5.6.3. 1 se calculeaza temperaturile tpr
$i t.
in cazul in care este i ndeplinita con-
di\ia tp; > tr inseamna ca func\ionarea
CO$Ului este Iara condensarea vaporilor
de apa; material ele $1 grosimi le stratu-
rilor sunt cele necesare $i asupra CO$U-
lui nu se face nici o modificare.
in cazul in care condi\ia nu este in-
deplinita, este necesar sa se ia masuri
de izolare termica a CO$ului (fie prin
' prevederea unui strat de izolare termi -
ca, fi e prin marirea grosimii stratului
existent).
Etapele calculului , in vari anta a doua,
sunt urmatoarele:
- se determina temperatura punctului
de roua tr utili zand una din relatii le de
la 5.6.3. 1.
- se stabi le$te temperatura tp; a pere-
telui interior al CO$Ului punand condi\ia:
tp; 2'. tr sau tp; = tr+ 1 ... 1,5 (
0
C]
- se alege una din solu\iil e de cre$-
tere a rezisten\ei termice a peretelui
CO$Ului :
modificarea grosi mii unui strat al
CO$Ului 81 sau 82;
prevederea unui strat de izolare
termi ca 8;z.
unde expli citand coefi cientul global de
transmi sie a caldurii k , utilizand rela\ia
5.6.2 1 se poate determina varianta de
cre$l ere a rezistentaei termi ce.
- se continua calculul dupa metodo-
logia indi cata la 5.6.3.2 avandu-se in
vedere ca fenomenul de condensare
este inlaturat, ceea ce atrage dupa
si ne $i unele modificari in rela\iil e de
calcul ; se calculeaza succesiv t
9
e, t.11,
tpr, tpe, Hrc, unde pentru coeficientul de
schimb de caldura ag de la gazele de
ardere la perete se va aplica rela\i a
5.6.22 Iara termenul ac.
Calculul este, de asemenea, iterativ $i
necesita un program de calcul automat.
5.6.4. Calculul
cu exterioara de aer
Co$urile cu cama$3 exterioara de aer
se calcul eaza similar cu cele obi$nuite,
' cu diferen\a ca la exteriorul canalului
gazelor de ardere este o circula\i e for-
\ata de aer absorbita de arzator , denu-
mita in continuare ,,aer de ardere". in
plus, canalul exterior de aer schimba
caldura cu mediul ambiant in mod si-
milar cu CO$ul cl asic.
Astfel de CO$uri se folosesc, in gene-
ral, la cazanele care sunt prevazute cu
arzatoare presuri zate, de aceea calcu-
lul de dimensionare a lor va avea me-
todologia indi cata la 5.6.2.2 comple-
tata, dupa caz, daca CO$UI functi oneaza
1
cu condensare, cu 5.6.3. 1 sau Iara
condensare, cu 5.6.3.2. Schema de
calcul este prezentata in figura 5.6. 11 .
Algoritmul de calcul se imparte, ca $i
la CO$Uril e clasice, in doua paf'1i :
- calculul preliminar in care se stabi -
lesc pe baza unor parametrii ini\iali di -
mensiunile CO$ului (d; $i h). Tot aici cal -
culul se completeaza $i cu stabil irea
diametrului tubului exterior al cosului :
se alege o vi teza a aerului wa in
spa\iul dintre cele doua conducte, ast-
fel incat pi erderil e de sarcina sa nu
suprasoli ci te ventilatorul arzatorului
(wa = 4 ... 6 m/s);
Cl>

- din relati a 5.6.24 se determina va-
loarea coefi cientului global de transmi-
sie a caldurii:
- Wgt!_
Wa
[W/ m
2
KJ (5.6.26) '
Fig. 5.6.11 . Schema de calcul pentru
cu exterioara de aer.
Capitolul 5: Centrale termice
se calculeaza diametrul interi or
al tubului ext eri or
I
d
_ ,../
21 - LJ\c +
Wa
(m] (5.6.27)
i n care G3n este debitul real de aer
calculat cu rel atia
Gan = a .VoB (5.6.28)
unde a este excesul de aer; Vo - volu-
mul stoi chiometri c de aer necesar ar-
derii , [miVmx] sau [miVl<g] ; B - consu-
mul de combustibil , (m?Js] sau [kgls];
- calculul de verificare in care se ve-
rifica parametrii ini tiali , inclusi v tirajul $i
dimensiunil e preliminare ale CO$ului, $i
anume:
t emperatura gazelor de evacuare
in exterior,
fge = tg;- Ct.g ( fgm - fp1) d,, h (C](5.6.29)
'-'gl . Cpg
temperatura aerului la sf3r$itul zo-
nei de preincalzire (l a baza CO$Ului),
- nh[ a,,( tpl - t am )d, . + a 2a( t p2 - tam 'Jd2, l
t,.-
G.,n Cpa
(
0
C] (5.6.30)
temperatura peretelui inter ior,
fpt Ct.g -t"'" + a,,- tam +a,. ,, t2 (oC) (5.6.3 1)
Ct.g +a.,, + a,, ,
temperatura peretelui exterior,
fp
2
= aae ( , + a 2a fam + a, '' - fp1 (oC) (5. 6.32)
aac + a;>a + a.''
- se continua calculul cu verifi carea
tirajului CO$Ului in vari anta cu presiune
zero la baza, cu sau fara condensarea
vaporilor, dupa metodologia indi cata la
paragrafele respective.
Calculul este labori os deoarece ecua-
tiile sunt implicite $i neliniare $i pentru
obtinerea valoril or parametril or initiali in

t---s comb [m3t/h} ___ ___,____ ___.
5, 0 ...__
1,0 2,0 3, 0 4,0 5, 0 6,0 7,0 8, 0
a w
9
[mis]
limitele de eroare acceptabil a este ne-
cesar un numar mare de iteratii. De
aceea se recomanda fol osirea unui pro-
gram -de calculator.
5.6.5. Optimizarea
Optimizarea CO$Urilor de evacuare a
gazelor de ardere poate fi abordata in
doua moduri :
- cu conditii impuse la intrarea gaze-
lor in CO$;
- cu inaltime impusa (de normele de
protecti e a mediului) $i cu condi\ii im-
puse la intrarea gazelor de ardere in
CO$.
5.6.5. 1 Optimizarea
cu tiraj impus
Pentru cazul in care inal\imea CO$ului
nu este impusa, ci numai un tiraj al co-
$Ului , calculul de optimi zare \ine de
realizarea unui consum cat mai redus
de mat erial G pentru CO$, ceea ce re-
vine la obtinerea unui minimum al crit -
eriului (d;h).
Calculul exact se face printr-un cal-
cul programat pentru CO$UI respectiv.
Pentru o evaluare rapida a rezultate-
lor se prezinta diagramele din figura
5.6.12, privind calculele de optimi zare a
vitezei pentru un CO$ la o instalatie cu
un debit de combustibil gazes de
B = 100 - 2GOO temperatura ga-
zelor la intrarea in CO$ t
9
; = 180 c $i un
tiraj net necesar cazanului H = 50 Pa.
Diagramele s-au obtinut pentru di-
verse diametre d; ale CO$Ului diverse
valori ale vitezei gazelor de ardere, de-
terminandu-se inaltimea h necesara
pentru realizarea tirajului dat. Luand in
considerare, de asemenea, temperatu-
ra aerului ext eri or t = 25 C coefi cientul
10,D a=1,4
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0
b w
9
[mis]
Fig. 5.6.12. Viteza economica w
9
a gazelor de ardere pentru:
a. B = 100 .. 500 mN h; H = 50 Pa; ta = 25 C; a = 1,4
b _ B = 750 .. 2 000 mr;l h; H = 50 Pa; b = 25C; a = 1,4.
I. lnstalatii de lncalzire
excesului de aer a. = 1,4; s-au ob\inut
curbele care reprezinta vari ati a criteriu-
lui (d; h) i n functi e de viteza w
9
a ga-
zelor de ardere i n cos.
Anali zand rezultatele calculului de
optimi zare se observa:
- vi teza opti ma se si tueaza in dome-
niul 3,7 - 4,5 mis;
- cu cat tirajul CO$Ului este mai mare,
cu atat vi teza optima se deplaseaza
spre valori mai ridicate (fig. 5.6. 13) .
Diagrama a fost construita pentru
H = 250 Pa; B = 500 .. . 1500 mXJh;
a = 1,4. Se observa ca viteza optima
este cuprinsa intre W
9
= 5,2 ... 7 mis.
Exemplul de calcul 1
Se calcul eaza dimensiunile unui CO$
cunoscand: debitul de combustibil ga-
zos utilizat de cazan B = 1500 mi!Jh; ti -
rajul net necesar cazanului H = 50 Pa;
coefi cientul de exces de aer a = 1,4;
temperatura aerului exterior ta = +25 C;
temperatura de intrare a gazelor in CO$
tg; = 180 C.
Din diagrama din figura 5.6. 12 b
pentru B = 1500 rezulta o viteza
optima a g9-zelor de ardere i n cos
w
9
= 5 mis, carui a ii corespunde o va-
loare mini ma a criteriul ui d;h = 25 m
2
.
Diametrul CO$Ului se calculeaza cu
relatia 5.6.9,
d, == 1. 14 1
l Wgm
in care: debitul de gaze de ardere:
Ggn = [Vgo + (a - 1).Vo]B =
= [10,5 + (1 ,4- 1)9,5] 1500 =
= 21450 milJlh
temperatura medie a gazelor de ardere
se calculeaza cu relati a 5.6.7:
fgm = f g; - h .1 fi
2
unde pentru calculul lui Mi se apli ca
relatia 5.6.4;
dox h [m
2
]

1-------scomb [m
3
Nl hr-1
/ 1500 ---'---j
. .___J
6,0 7,0 8,0 9,0
w
9
[mis]
Fig. 5.6.13. Viteza economica w
9
a gazelor de ardere:
B = 500 ... 1 500 m)l..,l h; H = 250 Pa;
t.. = 25 "C; a= 1,4.
-
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 5: Centrale termice
.Jt, = c t"'- t, i 1"' +273 = 11 Km
100 \i q,, W
9
,
unde c = 1. cazul unui CO$ metalic
izolat.
Calculul se continua cu det erminarea
temperaturii medii a gazelor de ardere,
pentru care se face o prima aproxima-
re a inaltimii CO$ului hl
1
J = 30 m:
lgm = 180 - 30(1,112) = 163,5 C;
rezulta i ntr-o prima aproximatie $i dia-
metrul d, din criteriul :
drh = 25 m
2
sau d, 1
1
! = 25130 = 0,833 m;
se verifica di ametrul cu relatia 5.6.9:
10-
3 / 21450 (273+ 163,5) -
1,14 v 5 -
= 0,49 m
Condi\ia nefiind indeplini ta se alege o
alta inaltime de CO$, valoare care se poa-
te determina din criteriul d,h = 25 m
2
,
unde d/2! = 0,49 m, rezultand o noua
valoare pentru tf2J = 51 m. Se obtine
succesiv: tgm = 152 C; d /3) = 0,480 m;
tf3J = 52 m. intrucat ultimele valori ale
di ametrului CO$ului se incadreaza in limi-
tele erori lor admisibile, rezulta ca dimen-
siuni optime d; = 0,480 m $i h = 52 m.
5.6.5.2 Optimizarea cu ina!Jime
impusa (tiraj zero la baza)
La cazanel e moderne prevazute cu
arzatoare presurizate se asigura pre-
siunea necesara invingerii rezisten\elor
pe traseul cazan-canal de furn, tirajul
cosului avand rolul numai de a invinge
reziste\ele pe care le intampina gazele
de ardere in CO$.
za. Mi C$Orarea diametrului odata cu
cre$1erea vi tezei nu este numai o con-
secinta a modi fi carii vitezei ci si a mo-
dificarii tuturor parametrilor schimbului
de caldura.
- curbele de tiraj net (Hnet) pentru
debitele de gaze de ardere
G
9
= 2 000 ... 5 000 $i pentru
domeniul de vari a\i e a diametrului
CO$Ului d; = 300 ... 1 100 mm.
- curba de viteza Wgo a gazelor de ar-
dere pentru situatia de tiraj zero. Pen-
tru cele 4 debite de gaze de ardere
analizate punctele de functionare (ca
diametru $i viteza) pentru tiraj zero sunt
unite cu o linie groasa pe diagrama.
Din analiza diagramei se observa ca:
- toate CO$Urile cu tiraj zero la baza
au diametrul d, aproxi mativ jumatate
din eel calcul at cu vitezele conform
STAS;
- vitezele de circula\ie a gazelor
de ardere in CO$ sun! de ordinul
w
9
= 8 ... 9 mis.
Exemplul de calcul 2
Se determi na diametrul d; al unui CO$
cu tiraj zero la baza, cunoscand: inal\i-
mea CO$ului h = 20 m, debitul de gaze
de ardere G
9
= 5 000
Utili zand diagrama din figura 5.6.14,
pentru tiraj zero la baza CO$Ului se
obtin:
- pentru viteza w
9
= 2, 33 mis, reco-
mandata de STAS si un debit de gaze
de ardere G
9
= 5 000 se ob\ine
un diametru de CO$ d; = 1 080 mm $i
un tiraj net Hnet = 103 Pa.
- pentru condi\ia de tiraj zero, la Vari a\ia destul de importanta a den-
sitatii gazelor de ardere pe inal\imea
CO$ului , precum si apari\ia condensar ii
vaporilor de apa pe peretel e CO$ului
cand temperatura peretelui acestuia
este mai scazuta decat temperatura de
roua a gazelor de ardere, duce la un
el ect de tiraj variabil pe i nal\imea CO$U-
lui $i deci la necesitatea aplicarii calcu-
lului exact (calculul programat).
' acela$i debit de gaze de ardere
G
9
= 5 000 se ob\ine o viteza
w
9
a = 9, 1 mis, un diametru al CO$Ului
d; = 545 mm $i un tiraj al CO$Ului
Hnet = 42 Pa.
Metodi ca de calcul pentru optimiza- 1
rea CO$ului \inand seama de to\i facto-
rii este inclusa in programul de calcul
COS-OPT elaborat de colcctivul de
Aparate t ermi ce de la Facultatea de
lnstala\ii - Bucure$li.
Pentru exempl ifi carea rezultatelor ce
se obti n cu programul de calcul se
prezinta un caz particular in diagrama
din fi g. 5.6. 14.
Datele de calcul au lost urmatoarele:
- patru variante de debite de gaze de
ardere rezultate din procesul de com-
busti e din cazan: G
9
= 2 000; 3 000;
4 000 si 5 000
- o inaltime de CO$ h = 20 m.
Din aplicarea programului de calcul
automat s-au putut ob\ine succesiv:
- fasciculul de curbe reprezentand
diametrele d, de cos in func\i e de vile-
Anali zand cele doua rezultate este
1
evidenta economia realizata prin redu-
cerea la jumatate a diametrului CO$ului.
w
9
[m/s]
14
13
12
10
9
8
7
6
4


Hnel
[daPa !
9
8
7
6
5
4
3
2
300 500 700800 1000 di[mm]
Fi g. 5.6.14. Viteza economica w
9
a gazelor
de ardere la cu tiraj zero la bazii.
5.6.6. Calculul co?urilor
pe baza normelor de mediu
Actualele norme $i normative pentru
limitarea emi sii lor de la centralele ter-
mi ce impun restri ctii severe in ceea ce
prive$1e controlul poluarii si nivelul
acesteia.
in aceste norme, pe langa prevede-
rea nivelului emisiilor $i a modului de
masurare a !or la fi ecare centrala termi -
ca, este data $i metoda adecvata de
calcul a inal\imii co5urilor . in aceste
condi\ii la determinarea inal\imii CO$Ului
trebui e sa se tina seama de: nivelul no-
xelor emi se, suprapunerea peste alte
emisii din zona $i obstacolele la di sper-
sie, vecine centralei termice.
5.6.6. 1 Calculul ina/Jimii minime
a pentru centrale termi ce
independente sau a/aturate
unui imobi l izolat
Schema unui astfel de amplasament
este prezentata in figura 5.6. 15.
Rela\ia de calcul pentru inal\imea h a
cosului este:
aq "/1
h = C,.,,
[m] (5.6.33)
in care: - q este debitul instantaneu de
poluant [kgl h] care se stabi le$te in
/
2 ---
CJ) .
. :
Fig. 5. 6.15. Central e termice
i ncorporate izol ate:
1 - 2 - imobil.
w
9
; d;d(Oc 1)
25 2,5
20
2
I
<ii'
i5
1
15
1,5
'" 3:
10
5
2
'
0 0
10
3
5X 10
3
10
4
5X 10
105
OCT[kW]
Fig. 5.6.16. Viteza w
9
a gazelor
diamet rul d; al dupa normele
de di spersie a poluanti lor (S02):
1 - w
9
= f(Ocr): 2 - d = f(Oc1).
Capitolul 5: Centrale termice I. lnstalatii de lncalzire
functie de debi t ul normal de gaze de
ardere G
9
n $i parti cipa\i a gravimetri ca
de poluant SOx, NOx $i cenu$a volanta
Cpraf
q = G
9
n Cso,- 10
6
q = GgnCNo,- 10
6
q = GgnCprat 10
6
- Cm - concentrati a maxi ma admisa de
poluant
Cm= Cr - Co
unde Cr este val oarea de referinta;
Cr = 0, 15 pentru SOx; Cr = 0, 14 pentru
NOx $i C, = 0, 15 pentru praf; Co este
media anuala a concentra\iilor masura- i
te in zona centralei termi ce (tab. 5.6. 1).
- M - diferenta dintre temperatura de '
ie$ire tge a gazelor din CO$ $i tempera-
tura medie tam anuala a CO$Ului exteri or
[K];
- G
9
- debitul de gaze de ardere deter-
minat pentru o functionare in plina sar-
cina a cazanelor, calculat la tempera-
tura efec tiva de evacuare a gazelor din
CO$ (m
3
/h] ;
- a - coefici ent care tine seama de na-
tura poluantului ;
a = 340 pentru SOx $i NOx;
a = 680 pentru particul e solide.
Pentru calcul e practi ce, la centralele
folosind pacura, pentru determinarea
d __
Fig. 5.6.17. Centrale termice incorporate
inconjurate de alte imobile:
1 - cos; 2 - imobi l.
100
90
80
70
E'60
50
40
30
20
10
0
h=f(Ocr Cs02)
--
-'
<'.'.'.::::
,, c.
/
2,..-::
,...f:::'.
//
7<'.'. 3
,,,.,---

V/
I (_ / I
--
i--- ;V
-
/'"'
/
----
-
,,t;::
r::::---
r
-
-jj
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 000 0 0 0 0
0 0 0 0 000 0 0 Cl Cl
,...- ("') I.{) I'- rnoo o o o o
..--N V C.O CO 0
Qcr [kW]
Fig. 5.6.18. inaltimea minima a h
functie de puterea central ei Oc1
de starea de poluare a atmosferei dupa
normele de dispersie a poluantilor (S02):
1. S02 = 0,07 mg/ mi;
2. SO? = 0,04 mg/ mi;
3. S0 2 = 0,01 mglmi-i
vitezei gazelor in cos $i a diametrului
CO$ului se poate utili za diagrama din
1
fi gura 5.6. 16
5.6.7. Suprainalfarea
in calculele prezentate nu s-a verifi -
cat $i influen\a imi siilor produse de CO$
asupra zonei adiacente.
Se observa ca pentru centralele ter-
mi ce cu Ocr = 1 ... 5 MW viteza econo-
mica a gazelor de ardere in cos trebui e
sa fi e cuprinsa intre 5 ... 10 mis.
5.6.6.2 Calcu/ul ina!Jimii minime a
cof;ului unei centrale amplasata in
subsolul c/adirii sau alaturata acesteia,
inconjuratii de alte imobile.
Schema unui astfel de amplasament
este prezentata in figura 5.6. 17.
Calculul de stabilire a i nal\imii cosu-
lui se face utili zand aceeasi rela\i e
5. 6.33 de la 5.6.6. 1 cu urmatoarele
corec\ii :
daca distan\a d s:; 2 h + 10
h = ht + 5 [m] (5. 6.34)
daca distanta d este cuprinsa in
limitele 2 h + 5 < d s:; 10h + 50
h = .?.(h,+5)[1 - d ] [m] (5.6.35)
4 10 (h + 5)
in care h, este inaltimea obstacolului eel
mai ridi cat, avand o inaltime mai mare
de 2 m $i situat la o distanta ori zontala
de CO$ inferi oara valorii 10(h + 5) m.
Pentru a integra cosul in ansamblul
zonei este necesar sa se ia i n consi de-
r rare o seri e de parametrii care influen-
teaza func\ionarea CO$Ului. Se pot
mentiona: suprainaltarea jetului de ga-
ze de ardere la ie$irea din CO$, viteza
vantului , gradientul de temperatura a
mediului pe inaltime. Co$ul , pe langa
rolul pe care-I are de a evacua gazele
de ardere in atmosfera, trebuie sa
protejeze mediul de poluare fapt pen-
tru care, in unele cazuri , inaltimea lui
trebuie sa fi e mai mare decat cea care
asigura tirajul necesar.
Suprainal\area CO$Ului !1h este feno-
menul de continuare a deplasarii pe
verti cala a jetului de gaze la ie$irea din
CO$ datorita impulsului pe care-I are
(debitul masic x viteza gazelor la iesire)
$i datorita efectului ascensi onal al ga-
zelor de ardere calde. Astfel, in calculul
de dispersie. nu se mai ia inal\imea
constructi va a co:;;ului, ci inal\imea
constructiva + suprainaltarea:
he = h + M (m] (5.6.36)
Rela\ia lui H. Stumke pentru calculul
1
suprainaltarii cosului este
I
.------L-ma_x_,_L_m_w1- =f(_0--_1_ . ' LI h = 1, 5 Wqe. d, +
65
cf''
2
( - t. )
4
( m]
1200 w. w. . 273
1000
lL
1 v
v
v
,,v
v ,3
-

/
vv

/ .....
v/
v
,__._ ,_
I

,.... ..... -1
..........
_.,
+
v.., ,.... .....
t;:'.v
2
4 _,_
- >-
800
E'
600
400
200
0
J _____ 6
1000 7000 . 40000 100000
OCT [kW!
Fig. 5.6.19. Zona de influenta a co;; ului
asupra cladirilor vecine:
1. S02 = 0,07 - Lmax;
2. S02 = 0,07 mgl mi-i - Lmon;
3. S0 2 = 0,04 mg/mi - Lmox;
4. S0 2 = 0,04 mg/ mi-, - Lmon:
5. S02 = 0,0 1 mg/mi - Lmax;
6. S02 = 0,01 mglmi-i - Lmon;
Lmin = distan\a maxima;
Lmax = distanta mi nima.
(5.6.37)
in care wv este viteza vantului la cota
de ie$ire din CO$, [m/s]; (restul factori -
lor au fost men\iona\i in cadrul acestui
capitol).
Anali zand rela\ia 5.6. 37 se observa
ca primul termen reprezinta partea
dinamica !1ho, efectul impul sului, iar eel
de al doilea termen efectul termic C. h r.
La co5urile mari, respectiv, cu dia-
metre mari , pentru a nu se produce o
deviere in jos a jetului de gaze la iesire,
, de catre vant in umbra aerodinami ca a
CO$Ului , se recurge la mi csorarea sec-
\iunii co:;; ului la iesirea gazelor, sub for-
ma de ajutaj.
Rezulta ca la stabi lirea caracteristi ci -
lor constructive ale cosuril or (d; $i h)
principalii factor i sunt puterea termi ca
Ocr $i starea de poluare a atmosferei.
S-au construit diagrame care pun i n
eviden\a legatura dintre puterea termi -
ca Ocr, starea de poluare a atmosferei
$i ina\imea minima h a CO$ului de furn.
Tabelul 5.6.1. Concentratiile Co medii anuale masurate
in zona centralei termice
Zona SOx
I
NOx l praf

I

i

I
pu\in poluata 0,01
i
O,Q1
I
0,0 1
I
mediu urbani zat/mediu industri alizat 0,04
i
0,05
I
0,04
foarte urbanizat/foarte industrializat 0,07
!
0, 10
!
0,08
I. lnstalatii de incalzire
Spre exemplifi care, pentru o centrala
termi ca cu o putere Ocr = 1 ... 5 MW,
luand i n considerare ca poluant SOx
(cu limita minima de 0, 01 m g / m ~ si
limita maxima de 0,07 m g / m ~ i nal-
timea minima h a cosului este cuprinsa
intre 18 si 35 m.
Exemplul de calcul 3
Se determina inal\imea minima h a
unui cos cunoscand: puterea centralei
Ocr = 4 000 kW; combustibil pacura cu
un con\inut de suit S = 2,5 %, emi sie
de SOx = 9 18 m g / m ~ . temperatura ga-
zelor la cos lge = 150 C; concentra\i a
de poluant existenta in zona Cm = 0.07
(mediu urbani zat).
Capitolul 5: Centrale termice
Utilizand diagrama di n fi gura 5.6. 18
se ob\ine inal\imea minima a cosului
h = 32 m_
ln di agrama din fi gura 5.6. 19 se pre-
zinta zona de influenta L m.Jx a cosului
asupra cl adirilor invecinate, i n functi e
de puterea termica a centralei, consi-
derand ca poluant SOx. Se poate re-
marca in diagrama ca pentru centrale
termice de pana la 5 MW zona de in-
fluen\a este pana la 400 m, pentru o
concentra\i e medi e anuala in zona cen-
tralei SOx de 0,07 m g / m ~ -
Fa\a de cele aratate cu privire la di -
mensionarea co5ului 5i, in special, de
stabilirea inaltimii h aceasta trebui e sa
se faca i n doua ipoteze:
h = f (tiraj) - denumita si inal\imea
geometrica stabilita pe consideren-
te economice;
h = f (factori meteorol ogici) - denu-
mita si inaltime de mediu, stabilita
pe considerente de protecti e a me-
diului .
Se ia in considerare situati a cea mai
defavorabila. ln cazul mai multor centra-
le termi ce raspandite pe o ari e mai mull
sau mai pu\in i ntinsa, la stabilirea carac-
teri sti cil or constructi ve ale co5uri lor, se
va avea in vedere realizarea, in prealabil,
a unui bilan\ de mediu, stabilind emi siile
de pol uan\i in aer si protecti a calita\ii ae-
rul ui.
.
't
$
I. lnstalatii de incalzire
'
Capitolul
Echipamente si materiale
'
6
.1
JI.JWH







?:<,_: t;

. ., .
- .
t
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale I. lnstalatii de incalzire
6.1. Corpuri de lncalzire
6.1.1. Criterii privind utilizarea
corpurilor de lncalzire
Corpurile de incalzire sunt schimba-
toare de caldura alimentate cu agent
termic apa sau abur, care emit caldura
prin radiatie si convectie si servesc la
incalzirea incaperilor. Senza\ia de con-
fort a ocupan\ilor incaperii este mai bu-
na in cazul corpurilor de incalzire ce
prezinta o cota de radia\ie mai mare.
Utilizarea unuia sau altuia dintre tipu-
ril e de corpuri de incal zire ce se ga-
sesc pe pia\a este decisa de benefi cia-
rul instalatiei de incalzire, in funct ie de
destina\ia cl adiri i si de o seri e de crit e-
rii relative la corpul de incalzire. Pentru
cladirile civil e (de locuit, sociale, cultu-
rale admini strati ve et c) corpurile de in-
calzire se judeca in raport cu urmatoa-
rel e . criterii specifice: estetica, perfor-
man\a termi ca, pre\ul , durabilitatea, re-
zisten\a la socuri si lovituri, compatibi-
litatea metalului corpului de incalzire cu
alt e metal e din instala\ie, posibi lita\ile
de igieni zare, U$Urin\a montarii, canti -
tatea de manopera pe santi er etc.
La alegerea corpului de incalzire
pentru incaperi de produc\ie, se urma-
reste si adecvarea corpului de incalzire
la specificul activita\ii si la particularita-
\ile de mediu ale incaperii.
Dupa caz, corpul de incalzire va tr e-
bui sa intruneasca urmatoarele calita\i:
- rezisten\a mecanica la lovituri;
- rezisten\a la ac\iunea corosiva a
mediului;
- posibilita\i de cura\ire U$oara in medii
incarcate cu pulberi, prat, scame etc.
(se evita corpuril e de incalzire cu
convec\i e puterni ca, respectiv corpu-
rile cu aripioare);
- temperatura superfi ciala sub limita de
asigurare precizata prin regl emen-
taril e in vigoare (1. 13 etc.), in cazul
incaperilor cu peri col de explozie
6.1.2. Clasificarea corpurilor
de lncalzire
Dupa materi alul din care sunt con-
fec\i onate, corpuril e de incalzire pot ti
din: fonta, aluminiu, o\el, cupru etc.
dupa propor\i a convec\i e-radiati e din
tot alul emisie termi ca, se di sting cor-
puri ce emit caldura:
- prin radia\i e si prin convec\i e, cum
sunt radiatoarele de ori ce tel si \evil e
cu aripioare;
- aproape exclusiv prin convecti e,
din care fac parte convectoarele.
Dupa modul de realizare. corpuril e
de incalzire pot ti : din elemente, din
panouri de tabl a, simpl e sau multi ple.
cu sau fara ari pioare, din tevi netede
(tubulare); din tevi si tabl a_
6.1 .3. Radiatoare din elemente calzire in functi e de modificarea dife-
i ren\ei medii de temperatura Lit intre
, agentul termi c si aerul incalzit , adica
q = q,, {Lit It:. tnr, in care qn si t:. tn sunt
fluxul termic unitar de caldura si dite-
ren\a medie de temperatura pentru
Se realizeaza prin asamblarea de-
montabil a (cu nipluri) sau nedemonta-
bila (prin sudura) a unor elemente de
radiator identice, confectionat e - dupa
caz - din fonta, tabla din otel, aluminiu, ,
aliaj de aluminiu etc.
conditii nominale: td = 90 C; tr = 70 C;
t; = 20 C}.
Agentul incalzitor circula prin coloa-
nele el ementului, care pot fi in numar
de 2, 3, 4, 6 sau 9.
Radiatoarele din fonta se util izeaza in
, cladiri de locuit. social -culturale, ad-
1 ministrative, Spitale $i allele.
Sunt aplicate, in mod curent, in cla-
dirile civile, dar si in anexele cl adirilor
industrial e.
6.1.3.1 Radiatoare din fonta
Elementele de radiator din tonta pro-
duse in Romania sunt de 2 feluri :
- cu coloane unite, de sec\iune elipti -
ca, ST AS 7363, producator UREMOAS
Bucuresti (fig. 6. 1. 1); ele pot avea 2 sau
3 coloane;
- cu coloane libere, de sec\iune circu- '
Iara, STAS 7364, producator FEROEMAIL
Ploie$ti (fig. 6.1.2); acestea pot avea 4, 6
sau 9 coloane.
Parametrii maximi de lucru in func- '
tionarea acestor radiatoare sunt da\i in
tabelul 6. 1.1., iar caracteristicile con-
structive si termice, in tabelul 6.1.2.
Radi atoarele din fonta prezinta urma-
toarele avantaje: puteri termice mari pe
unitatea de lungime a unui radiator .
spa\iul redus ocupat in incapere; posi-
bilita\i diverse de montare si amplasa-
re; posibilita\i de cura\ire a prafului ; du-
rata foarte mare de via\a; compatibili -
tate cu toate materialele folosite in in-
stala\ie; pre\ specific mic [lei/kW an de
functionare].
Ca dezavantaje a! e radiatoarelor din
fonta, se pot men\iona: masa foart e
mare [45 - 60 kg/kW); consum mare de
manopera pe santi er (inclusiv niplare,
proba de presiune si vopsire); pre\ de
achi zi\ie relativ mare [l ei/kW] .
Exponentul caracteri sti cii termice (ex-
ponentul de reglare) este, dupa ultimele
cercetari, n = 1,3 (valoare recoman-
data). fata de n = 4/3 (valoare tradi\i -
onala. conform STAS 1797/2). (expo-
nentul n caracteri zeaza varia\i a fluxului
unitar q de caldura al corpului de in-
Tabelul 6. 1. 1. Parametrii max:imi de
lucru ai agentului incalzitor $i
presiunea de incercare pentru
radiatoarele din fonta romane$ti
A gen- Tempe- Presi- Presiunca
Radiator tul ratura unea de incercare
din f o n t ~ incil- maxin1a maxima lconf. STAS
zit or dt lucru de lurru 1676)
I
-
I
[OC] [b3r] [bar]
I I
STAS
I
apii
I
140 6
!
I
II
7363
: abur : 151
I
4 i
STAS l
3pa
'
11 5
I
5
8
7363
! ahur j 133 2
b
A A
1 -
Sec\iunea A-A
Fig. 6.1.1. Elemente de radiator
din fonta ST AS 7363-86.
!
I J_
J
Sectiunea A-A
i
ieI o o cQ) o o "' t
i
Fig. 6.1.2. Elemente de radiator
din fonta STAS 7364-86.
I. de incalzire
6.1.3.2. Radiatoare din aluminiu
Elernentele de radiator din alurniniu
sau din aliaj de alurniniu se obtin prin
turnare sub presiune sau prin extrudare.
Ele pot avea 1,2 sau rnai multe coloane
prin care circula agentul incalzi tor; pe
suprafa\a externa sunt mai multe
aripi oare de diverse forme si dimensiuni
care confera fi ecarui model constructi v
individualitatea sa (fig. 6. 1.3).
Sunt vopsi te din fabri ca in alb (RAL
9010) sau in alte cul ori, specificate de
producator.
El ernentele se imbina intre ele prin
nipluri din o\el sau fonta, cu fil et stan-
ga-dreapta si se etanseaza cu garni turi
din clingherit , elastomeri etc. Dopurile
si reduc\iil e folosite la aceste radiatoa-
re sunt din o\el sau fonta.
Agentul incalzitor este, de regula, apa
calda cu temperatura maxima 110 C si
presiunea maxima de 6 bar. Exponentul
de reglare are valori indicate de produ-
cator (de regula, n = 4/3 sau 1,30).
Un exemplu ii constituie radiatoarele
BIMETAL, produse de SIRAL SA - Bu-
. cure5ti si SIRA SAL - Italia (fig. 6.1.4 si
tab. 6. 1.3).
Elementul de radiator are doua coloa-
ne sub\iri, la interiorul carora exista o
inser(i e de \eava din o\el 0 13 x 1,3 mm,
prin care circula apa. Dupa forma ari-
pioarelor, exista trei tipuri de elemente:
C, CF si S.
Pentru evacuarea aerului si a gazelor
degajate din apa, necesita un robi net
de dezaeri sire montat pe radiator.
Radiatoarele din aluminiu prezinta ca
avantaje: aspect estetic modern; puteri
Capitolul 6: Echipamente materiale
termi ce mari pe unitate de lungime;
spatiu rcdus ocupat in incapere; masa
mica (de cca 4 ori rnai redusa decat a
radiatoarelor din fonta); manopera
redusa pe santier si montare usoara;
se li vreaza vopsite din fabri ca in culori
placute.
Dezavantajele radi atoarelor din alu-
miniu constau din: durata de via\a mai
mica decal a radiatoarelor din fonta;
pre\ de achizi ti e mare [lei/kW]; nu re-
zista la socuri si lovituri ; pot prezenta
zgomote in func\ionare, provocate de
aerul si gazele degajate in apa si
. neevacuate corect; necesita uneori un
i tratament al apei cu inhibitori special i,
contra degajaril or de hidrogen; incom-
patibilitate cu unele metale (impreuna
cu corpul formeaza pile electrice).
Se utilizeaza in instala\iile de incal zi-
re cu agent termic apa calda cu tem-
peratura maxima de 95 C (sau 110 C,
Fig. 6.1.3. Sectiuni transversale prin
elernente de radiator din alurniniu
avand 1 ?i respectiv 2 coloane.
la unele tipuri ) si presiunea maxima de
6 bar. Exponentul lor de reglare este,
. de regul a, n = 4/3.
6. 1.3.3 Radiatoare din o/el
Sunt radiatoare asemanatoare cu
cele din fonta. El ementele se confec-
\ioneaza din tabla ambutisata, sudata
pe cont ur si prin puncte intre coloane.
Se imbina intre ele prin sudura si cu
nipluri. in func\ie de presiunea si de
temperatura maxi me de utili zare, se
fabri ca tipuri de constructi e normala si
respectiv speciala.
A B
E
c
Fig. 6.1.4. Radiatoare BIMET AL
Tabelul 6.1.2. Caracteristicile constructive terrnice ale radiatoarelor din font.a
1) Conform STAS 11984, 1 m
2
de suprafa\a echivalenta termic cedeaza 504 W in condi\iil e:
agent incalzitor 95n5 C, temperatura interioara a incaperii T, = 20 C;
2) Valabil pentru raL"atoarele fabricat e dupa anul 1987.
inal\imca La\imca
Lungi- Racor- Nr.
Volu- l\fasa Supra-
Suprafa\a
Pulcrca tcrmica nominala
n1ea Clnril e coloa-
mul fa\a de
echiv.
(conform STAS 1797/2)
Tipul
elem. nclor
intc- incal-
termic
rior zire
S ech1v
apa calda a bur
b II b a <I>
(vopsita)
.M = 60 C i'>t = 80 C
[mm] Imm] [mm] Imm]
[in)
- [I/elem] [kg/elem] [m
2
/clcm] lm
2
/eleml [W/elcm] IW/elem]
radiatoare cu coloane el iplice unit e (STAS 7363)
300/3-60 300 388 1 250 60 3 1,1 6.7 0.2 1 0248 11 2 164
500/2-60 500
'"t
150 60 2 0 ,9 5,8 0 . 19 0 ,225 !06 156
600/2-60 600 69 1 150 60 I 1;, 2 1,05 6,9 0.225 0265 125 183
-
600/3-60 600 670 200 60
i
3 J ,6 9.3 0 0335 152
"")')"
__ _,
600/3-75 600 68-1 200 75 3 - 10 5 0.3 15 0 37 1 168 247
radi:itoarc cu <.:oloane circul are li bere (ST r\S 736-1)
-
3lXl_[
!
I
!
2 18/9 2 18 350 50 9 0.9 8 0.25 0276 124 182
472/.J 472 5-1 15 1-12 50 4 0,7 5,7 0. 19
!
0223 101 148
-
-172/ 6 472 5-11 5 2 18 50

I. I 8. 1 028 0314 142 208
-
62-1 /4 624 6935 142 50 111-1 0.8 6.6 0 ] 4 0182 128 188
-- -
-
624/6 624 (,915 2 18 50 6 I .3 10.2 0.36 0.390 177 200

I
7771-1 777 84(> 142 50
,,
15 85 0,29 0.328
I
148 2 17
-
77-71s.i<;
- --
777/(> 2 18 50 6 I 12 0.-14
I
0.476
I
2 16 3 17
f

Capitolul 6: Echipamente materiale I. lnstala!ii de lncalzire
Un astfel de tip de corp de incalzire
i i constituie radiatorul din tabla DIN ale
carui caracteristici termice :;;i construc-
tive sunt prezentate in figura 6. 1.5 :;;i
tabelul 6. 1.4 (dupa DI N 4703/ 1).
Parametrii maximi ai agentului incalzi -
tor (apa calda sau fierbinte) sunt urma-
torii in functie de tipul de construc\ie:
- normala: tmax = 110 C :;;i Pmax = 4 bar;
- - speciala: tmax = 140 C :;;i Pmax = 6 bar.
Radiatoarele din o\el au ca principale
avantaje: aspect placut; finisaje de ca-
li tate a suprafe\elor prin vopsirea in fa-
brica in culori placute; masa moderata
(de cca 3 ori mai mica decat a celor
din fonta); rezisten\a la :;;ocuri :;;i lovi -
turi; se monteaza u:;;or; manopera re-
dusa pe :;;antier; se pot curata de praf,
pre\ de achizi\ie mic [lei/kW!.
Ca dezavantaje ale radiatoarelor din
o\el, se pot enumera: puteri termice pe
unitate de lungime mici sau moderate
la unele tipuri constructive; spa\iu mai
mare necesar montarii in i ncapere;
durata de viata scazuta sau medie, din
cauza coroziunii (pentru marirea dura-
tei de via\a, condi\ iile de exploatare
trebuie sa fie foarte strict supraveghea-
te :;;i sa se trateze apa cu inhibitori de
corozi une); pre\ specific mare [lei/kW
an de functionarel; cheltuieli mai mari
in exploatare (pentru inhibitori :;;i pentru
inlocuirea radiatoarelor corodate).
Se utilizeaza in acelea:;;i categorii de
cladiri ca $i radiatoarele din fonta.
6.1.4. Radiatoare-panou
Acestea sunt corpuri de incalzire
plate, confec\ionate din tabla din otel
de foarte buna calitate, cu grosimea de
1,25 ( 1,30) mm. Prin ambutisare si prin
sudarea tablei pe contur si in camp,
rezulta un panou plat cu 2 colectoare $i
mai multe canale de circula\ie a apei.
Panoul poate fi sau nu prevazut la
spate cu aripioare ondulate de tabla din
o\el subtire (cca 0,4 mm), prinse prin
sudura. Cupland in paralel 2 sau 3 pa-
nouri asezate unul in spatele celui lalt se
reali zeaza mai multe tipuri constructive.
Majoritatea tipurilor constructive de
radi atoare-panou au :;;i un capac supe-
rior perforat si doua rame laterale.
Pe spatele radiatorului se afla sudate
4 sau 6 urechi de prindere necesare la
montare; la unele radiatoare, aceste
urechi de prindere pot lipsi, rolul !or la
montare fiind asigurat de decupaje
speciale practicate in ramele laterale
ale radiatorului .
Prin diverse procedee de tratare a ta-
blei din o\el, radiatorului i se poate con-
feri o rezistenta sporita la coroziune.
Gama inal\imilor de fabricati e poate
fi foar te variata: de la 300 la 900 mm
:;; i uneori si peste aceasta valoare. iar
lungimil e pot varia de la 300 la 3000
mm, in trepte normalizate si precizate
de fi ecare producator in prospectul
produsului.
Radiatoarele-panou sunt livrate la
lungimile solicitate de beneficiar, din
gama normata, gata vopsite - de regu-
la - cu vopsea RAL 9010 (alb) $i i nso\i-
te de diverse accesorii pentru montare_
Parametrii maximi ai agentului termic
uti lizat (apa calda) sunt in mod curent
110 C $i respectiv 6 bar. Exista :;;i radia-
toare ce admi t presiuni pana la 10 bar.
Presi unea de incercare este precizata de
furnizor in prospectul produsului.
Un exemplu de radiatoare-panou i1
constituie radiatoarele PLA TIELLA pro-
duse de firma DE LONGHI - IT ALIA, pre-
zentate i n fi gura 6. 1.6 :;;i caracteristicile
tehnice :;;i constructi ve in tabelul 6. 1.5.
Gama de fabrica\ie cuprinde 5 inal-
\imi (300 - 900 mm) :;;i 13 lungimi nor-
mate (600; 720; 840; 960; 1080; 1200;
1440; 1680; 1920; 2160; 2400; 2640;
3000). Parametrii maximi ai agentului
termic utilizat sunt tmax = 110 C si
Pmax = 7 bar. Exponent ul de reglare
este n = 1,30.
Avantajele si dezavantajele radiatoare-
lor-panou sunt acelea$i cu cele prezen-
tate de radiatoarele din otel ( 6.1.3.3).
Radiatoarele-panou se util izeaza de
regula in cladiri le civile.
.
r T T ' :l
(
IA
,._1 J
20

0
I
I.{)
I

I
I
I .. r<-
I
N
_c _c
I 1 l


J J

c:)
I.{)
b
f
___,. 5 Of<--
Fig. 6.1.5. Radiatoare din otel DIN.
Tabelul 6.1.3. Caracteristicile constructive termice ale radiatoarelor BIMETAL
in;1J \imc La\ imc Lun- Racor- Con\i- l\ l asa Put erea Suprafat--i
total a i nt re
gi me duri nut de tcrmica cchi v.
Ti pul apa nominala tennic
axe
(.'i t=60uC) (STAS 11984)
A n c L
<!> v l\l <I>. shi\
[mm] [mm] [mm] [mm] [in] [I/elem] [kg/elem] [W/e.lem]
c 500 580 500
i i
0.210 1,9 154.2
i
0,340
110
I
75 I
C600 680 600 I . 0 .227 i ::u 1703 0,376
CF 300 380 300 0 .193 I J .2
I
106,6 0 .235
CF 500 580 500
:
0 .2 10
I
1.9
I
156.0 0.344
I
I I
CF600 680 600 110 75 l 0 ,227 2. 1
i
177.2 0 ,39 1
i
CF700
i
780 700
i
0.245 2.3
I
200.0 0,442
i I
CF SOO 880 800 0 ,280 25 ! 220. 1 0.486
s 360 360 300 1-IO
I
0.223 2,05 108.3 0.239
s 580 570 500 128 75 I 1;" 0 ,304 2.25 1-18.0 0.327
s 680 670 6 10 128
!
0 .3 19 2.7 170,1
!
0.376
Tabelul 6. 1.4. Caracteri sticile constructive si termice
ale radiatoarelor din ot el DIN (dupa DIN 4703/ 1)
iual\i mca La\ime Masa Suprn- Puterea tennicii
i nt re
fa\a de nominali'1
totala
axe 1acord i ncalzirc
= 60 C
h,
hz b +25/-8 % s <Dn
[mm] [mm] [mm] [kg/elem] [m
2
/clcm] [W/clem]
160
i
l.02 0.105
i
50
300 200 '
250
l
I ,5-l 0. 16
I 77
I
i
110
I
1.05 0.105
I
55
I
400 350
i
160 l.46 0. 155 I 7-l
I
I i
'
99
I
220
I
1.99
'
0,2 1
I
I
I
110 1.37 !
:
0 ,14
!
73
600 500
l
160 1,96
I
0.205
!
99
I
I
220
I
2.68 0 .285 128
I
I
!
11 0 2.32
i
0.24 122
I
I 000
i
900 160 3.3
i
0 ,3-15 157
i
220 4 53
i
0 .-1 8 20-l
!
- --
I. lnstalatii de incalzire
6.1.5. Corpuri de incalzire
tubulare
Sunt realizate, de regula, cu \evi nete-
de din o\el. In constructie sudata. Dupa
forma constructi va, exista registre si
serpentine; ele se prevad cu mufe sau
flanse. sunt robuste si se pot igieniza
(cura\i) cu usurinta. in schimb, prezinta
puteri termi ce mici sau medii pe unitate
de lungi me de corp si sunt mai pu\in
spectaculoase decal alte corpuri de
1ncalzire.
6. 1.5.1 Serpentine
Sun! corpuri de lncal zire cu \eava
din otel neteda, avand diametrul uzual
lntre 40 si 80 mm. Presiunea maxi ma
de utili zare este de 16 bar iar tempera-
tura maxima de 150 (uneori 200 C).
Agentii termi ci pot fi apa cal da si apa
fi erbinte; exponentul de reglare pentru
serpentine este n = 5/4 (conform STAS
1797/3).
Ele sunt utilizate curent la incalzirea
cladirilor industrial e, a atelierelor, gara-
jelor, depozitelor, serelor etc.
IAICA SA Alexandri a fabrica serpenti -
ne cu \evi orizontale 0 42 2,5 (2) mm
asezate In esichier.
6. 1.5.2 Regis_tre clasice
Sunt corpuri cu \evi netede din o\el
cu diametrul uzual lntre 50 si 80 mm.
Presiunea maxima de utili zare este de
16 bar iar temperatura maxima de
150 c. Agen\ii termi ci pot fi apa calda,
apa fi erbinte sau aburul. Exponentul de
reglare pentru registre este n = 5/4
(conform STAS 1797/3).
Dupa modul de asezare a tevil or, re-
gistrele pot fi ori zontale si verticale.
Registrele vertical e pot ti cu unul (I)
sau cu doua (II) randuri de \evi.
IAI CA SA Alexandri a fabri ca registre
orizontale ST AS 87 44 si registre ver ti -
cale (tip I si II) din \eava 0 76 x 3,5 (3)
mm. Caracteri sti cile constructive si ter-
mi ce ale registrelor ori zontale produse
din IAICA SA sunt prezentate in figura
6. 1.7. si in tabelele 6. 1.6. si 6. 1.7.
6. 1.5.3 Corpuri de inciilzire specia/e
pentru grupuri sanitare
Denumite curent ,,radiatoare port-pro-
sop", ele se reali zeaza din tevi rotunde
sau aplatizate, de mici dimensiuni .
11&-=- 1l

<1> 7 " - - L ----
Fig. 6.1 . 7. Registre orizontale
tip IAICA (STAS 8744).
Capitolul 6: Echipamente materiale
Tabelul 6.1.7. Puterea termica nominala <l>n [W/m] de teava,
a registrelor serpentinelor produse de IAICA SA Alexandria
Corp11I rl c incalzirc
Putcrea termica nominala pcntru:
apa (:'.t = 60 C) abur i.'.I = 80 C)
- [W/ m] [\Vi m)
Registre veni cale di n teava <!:> 76 mm
;
139.-1 199.7
Registre ori zontale din tea\"a <!:> 76 mm 153,9 220 .5
Serpent ine din tcav3 <!:> l2 5 mm
!
96,8
l
138.7
Tip 10 11 11 K 21 22 33
I
0. a
I
I I
H
1
>+------- L ____ _..
Fig. 6.1.6. Radiatoare - panou PLATTELLA (DE LONGHI).
Tabelul 6.1.5. Caracteristicile constructive termice
ale radiatoarelor PLA TIELLA (De Longhi)
lnal\imc Con\inut l\lasa Racor - Suprafa\a Putcre Suprafa\a
tot"11a de apa duri de iocilzire t crmica cchiva lenta
Tip ( rnpsit:i) nominala lt> rmi c
s <l:>n StehiY
[mm] [Vm] (kg/m] Nr. buc x <!:> (m
2
/ m] (W/m) [111
2
/m]
300 2.05 620
I
0 .67 425 0,91 8
400 2,70 8,00 0.90 556 1.170
10 500 3,!0 10.60 4x I 12" 1.1 2 684 1,41 9
600 3.75 12 ,40 134
I
8!0 1.670
900 530 18.00 2.02 I 180 2.4-n
300 2.v5 8,40 12 1 704 1,54 1
400 2.70 11.80
I
2.2 1 890 1,949
11 500 3. 10 15,30 4xl /2" 320 I 069
I
2343
GOO 3,75 1830 4.19 1242 2,720
900 5,30 27.80 7. 16 I 7 12 3,750
300 2,05 8,40 1.2 1 66 1 1.469
400 2,70 11 ,80 2.2 1 847 I .9-t7
II K 500 3. 10 15,30 4xl /2" 3.20 I 029 2.-102
600 3,75 1830 4.19 1202 2.830
900 5.30 27.80 7. 16 I 1:> 72 3.972
300 4. 10 14 .60 1,86 I 019 2.3 10
-IOO 5,40 19.80 3,07 I 293 2.900
21 500 6.20 25,90 4x 1/2" 428 I 556 3.471
600 750 30 ,70 5.48
I
1809 4,033
900 10,60 45,80 9,10 2489 5,7 15
300 4.10 16.80 I 2.--1 3 1260 2,786
-100 5.40 23,60
i
4.4 1 1596 3.565
'
22
i
500 6,20 30 .60 4x I / 2"' I 6.39 I 915 4.293
I I
600
I
7.50 36,60
l
8.37 2 21-1 -1.972
b 900
10.60 55.60
I
1-1 .32 2973 6 .769
300 :
6.1 5 25 .20 3.64 I 8 12 3.927
j
-HlO 8.10 35.40 6.62 2290 5.005
33
I
9 .30 45,90 tlx l /2" 9.59 27.J I 6,0 19
I I .25 54.90 12.56 3 163 6.973
15.90 83 .40 I 2 1,48 4 217 9 5 07
Capitolul 6: Echipamente materiale I. lnstalatii de incalzire
Materi alul tevilor poate fi: otel, otel ino-
xidabil, alumi niu si allele. Presi unea ma-
xi ma de utilizare este, de regula, de
6 bar $i temperatura maxima de 110 c.
Exponentul de reglare al acestor radia-
toare este n = 1,30.
Se utilizeaza curent in bai $i grupuri
sanitare la cladiri de locuit, hoteluri,
pi scine etc.
In figura 6. 1.8 $i respectiv in tabelul
6. 1.8 sunt indicate, cu titlul informati v
caracteristi cil e constructive $i termice ale
unui model produs de firma KRI STAL.
Pentru a rezolva problema incalzirii
grupurilor sanitare (care dispun de
spatii reduse), se pot folosi $i radiatoa-
rele MAIOR confectionate din aluminiu,
care au forma unor registre cu la!imi
de pana la 100 mm. Ele sunt executate
de firma NOVA FLORIDA $i se livreaza
in blocuri de 3, 4, 5 $i 6 elemente.
L

'
i

I
_____!
-
(')
O'.)
J
I
:= r
-- 4
L1
Fig. 6.1 .8. Radiatoare ,,portprosop".
40
ri rl

Bl
I
I
I
I
I
l
I
I
Al
I
I
I
_ _,_ l_ H,J
- ----' -X-
Fig. 6.1.9. Radi atoare MAIOR.
Tabelul 6.1.6. Caracteristicile constructive ale registrelor orizontale
produse de IAICA SA Al exandria
Numarul de tevi orizontale
Lungimea
2 3 4 5 6 7 8
registrului inaltimea de gabarit H [mm]
L[mm]
206 336 466 596 726 856 986
Lungimea totala de teava [m]
576
l
1260
!
1.944
!
2.628 3.312 3.996 4.680 536-1
826 l l .7UO 2.69-1 3,628 4,562 5.496 6..\ 30 73&4
I 076
!
2,260 3,4-1-1 4.62R 5.8 12 6.996 8.1 80 9.364
1326 2.760
I
4, 19-1 5.628 7.062 8,-196
!
9,930 11 ,364
1576 3.260
I
4,944 6.628 8.3 12
I
9.996 11.680 13.364
2076 4 260 6.-144 8.628 10.812 ! 12,996 15,180 17,36-1
2 576 5260
l
7,9-14 10.628 13.3 12 15,996 18.680 21,364
3076 6260 9,444 12,628 15,8 12 18,996 22,180 25,364
3 576 7,260 14 ,628 18.3 12 2 1,996 . 25.680 29.36-1
4076 8,260 12,444 16,628 20,8 12 24.996 29.1 80 33.364
4576 9260 13,94-1 18,628 23.3 12 .27 ,996 32,680 37364
5076 10260 15.444 20,628 25,8 12 30.996 36,1 80 41 ,364
Suprafata de incalzire S [m2]
576 0.30 0.46 0 ,63 0.79 0.95
i
l ,12 128
826 0,42 0.64 0 ,87 1.09 1.31
!
1,53 l ,76
I 076 0 5 4
I
0.82 1.10 139 1,67 1.95 2.23
l 326 0.66 1,00 1.3-1 1,69 2,03 2;37 2.7 1
1576 0.78 1.18 158 1.98 2.39 2,79 J, 19
2076 1.02 1.54 2.06 258 3. 10 J.62 4,14
2576 1,26 1.90 2,54 3, 18 3.82 4.46 5.10
3 076 1.49 2.25 3.01 3.77 4,52 5,29 6,05
3 576 1.73 2,61 3,49 4.37 5,25 . I 6.13 7,01
4076 l .97 2.97 3.97 -1 ,97 5.97 6,96 7.96
4 576 22 1 333 4.45
i
5.56
i
6.68 7,80 8,92
5 076 2.45 3.69 4.92 6,16 7,40 8.63 9,87
Masa [kg]
576 6,8 105
I
1-1 ,2 17.9 2 1,6
I
25.3 29.0
826 9,5 14.6
i
19.6 ! 24.6 29,7 34.7 39,8
I 076 l 2,2 18,6
I
25,0 31 ,4 37 ,8 44,2 50.6
I 326 1-1 ,9 22,6 30.4 38,1 45 ,9 52.6 61.3
1576 17,6 26,7 35.8 4-1 ,9 54.0 63,1 72,1
2076 23.0 34,8 -16 ,6
I
58.4 70 .2 81.9 93.7
I
I
2 576 28.-1 -12 .9 5 / ,4 I 7 1.9 86.3 100.8 11 5,3
3 076 33,8 5 1.0 68 ,2 85,4
I
1025 I 11 9,7 136.9
I
3576 392 59, 1 79.0 98.9 11 8.7 138,6
!
158.5
I
-
4076 4-1 ,6 67.2 89.S
i
11 2.3 ' 13-1 ,9
i
157,5 ISO,l
'
4 576 50.0 75.3
I

125,8 15 1.1 176,4 201,7
5076 55,4 83 ,4 139,3 167 ,3 195.3 n3J 4
Tabelul 6.1.8. Caracteristicile constructive !?i termice ale radiatoarelor
,,portprosop", model SCARABEO
ini"1l\imc Lungime Distau\a Puterc tcrmi ca Con\inut Ma.sa Racorduri
inlrc axe nominala la ill = 60 C, de apa
l\ l odcl
I-I L L1 conform UM 65 14 1,, <I>
[mm] [mm) [mm) {\\'] (I] [kg] (i n)
770
t
-\50
I
422
i
495 i 3,02
i
5.00
I
770
i
500
i
-1 72
i
5-1 1
:
3,38
i
5,22
s - 7601
770
I
550
:
522
!
58-l 3.75 5,45
!
I
1/2
770 I 600 572 626
i
4,12
!
5,70
I
I i
770 750
I
722 755
I
522 7 .60
'
770 !000
I
972 969
I
7.06
I
8.50
I l
I. lnstalatii de incalzire
Oirnensiunile, caracteristicile termice
pentru conditii le standard (Id = 90 C,
Ir = 70 C $i t, = 20 C) si modul de
montar.e sunt prezentat e in fi gura 6. 1.9
$i tabelul 6.1 .9.
Pentru alti parametri decal cei stan-
dard, pentru calculul puterii termi ce
reale cedate de un radiator se are in
vedere si tabelul 6. 1.10, in care sunt
prezenta\i coeficien!ii dr corec\i e Cr
( 6. 1.9.2).
6.1.6. Radiatoare din teava
;;i tabla ,
Cunoscute adesea sub denurnirea
de ,,convectoradiatoare" , ele includ o
gama larga de modele constructive
reali zate din elemente confectionate
din \eava $i tabla asamblate nedemon-
tabi l (prin sudare), fiind prevazute cu
racorduri , mute sau fl an$e.
in func\ie de designul lor $i de para-
metrii maximi ai agentului termic incalzi-
tor pentru care au fost construite, ele se
pot aplica in cladiri industriale $i civile.
Prezinta avantajul unor puteri termice ,
medii sau mari pe unitate de lungime de
corp. Ca dezavantaje: igienizarea este di -
fi cila $i se pot deteriora U$Or prin lovire.
Un astfel de corp este convectora-
diatorul-panou CRP (STAS 12908),
fabricat de IAICA SA Al exandria
(fig. 6.1.10 $i tab . 6.1 .11).
Se compune dintr-un registru de \evi
din o\el peste care sunt sudate doua
foi de tabla sub\ire (panouri}, prevazute
cu numeroase fant e incl inate ce acti -
veaza convec\ia. Se racordeaza la in-
stal a\i e prin mute sau fl an$e. Poate
avea de la 4 la 28 de elemente, un ele-
ment avand lungimea de 60 mm.
Sunt livrat e la marimea comandata
de beneficiar, gata vopsite $i probate
la presiune in fabri ca (la 24 bar); sunt
inso\it e de accesorii le necesare la
montare (console).
Agentul incalzitor poate fi apa cu tem-
peratura de maximum 150 C $i pre-
siunea de maximum 16 bar, sau abur
cu temperatura pana la 151 C (4 bar).
Conform instructiunil or I 40,
Capitolul 6: Echipamente materiale
L 30
100
1r
- f'- f -1
EB+
.r:
-'----=t:
/ L' =60(N- 1)
/ Muta 3/8" a
I
I
I
I
I
I
i$
Fig. 6.1 .10. Convectoradiator - panou CRP:
a - simplu; b - dublu.
i
;
I
!
'
i
!
i
I
- -F lt
I'
i
I
I
I
I
I I
I
I
I I
I
I
I -
I
130
b
Tabelul 6.1.9. Dimensiunile $i caracteristicile radiatorului MAIOR
Element l\lAIOR 90 100 120 140 160 180
A - Di st::mta i ntre axe [nm1] 900 1000 1200 1400
1600 1
1800
13 - inal\ime totala [nun] 966 1066 1266 1466 1666 l I 866
C - Lltimea [mm] 90 90 90 90 90 90
D - Lungimea [mm] 80 80 80 80 80 80
Raco rd [in] G I GI GI GI GI GI
Masa [kg] l .86 2.02 2,32 2.62 2.92 322
Continut de apa [!] 0 ,43 0.47 0.55 0.62 0.70 0.78
Pmere termi ca nominala [W]
235 253 290 327 364
I 400
(dupa prospect)
I
t
I
r
I
I
200
2000
2066
90
80
G I
352
0,86
437
Tabelul 6.1.10. Valorile coeficientului de corectie ct pentru diverse valori t. t
(exponent de reglare n = 4/3)
Nota: Valoril e din coloanele O - 9 se adauga la cele din coloana t.t
Ex. Pentru 47 C se cile$te pe randul 40, in coloana 7: c1 = 0,723
[OC] 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
30 0,398 0,4 15 0.433 0.452 0.470 0.488 0.507 0.526 0.545 0564
40 ' 0,583 0 ,603 0.622 0 ,642 0.662 0.682 0.702 0,723 0 .743 0.764
50 0.785 0.806 0.827 0,848 0.869 0.89 1 0.9 12 0.934 0.956
I
0978
60 1,000 1,022 1,045 1.067 1.090 l.l 12 1.135 l.1 58 1.1 80
I
1204
70 1,228 1.25 1 1274 1298 1.322 1.346 1.369 1,393 1,4 18
I
1.442
80 1.466 1,49 1 1.5 15 1.540 I 1.564 1,589 l.6 14 l .639 1.664 1.689
90 1.715 1,740 1,766 1.79 1 1.8 17 1.843 1.868 1.894 1.920 l.946
100 1,973 1.999 2.025 2.052 2.078 2. 105 2. 132 2. 158 2. 185 2212
110 2.239 2.266 2.294 2J21 2.348 2J76 2.403 2.43 1 2.458 2.486
Tabelul 6.1.11 . Caracteristicile constructive $i termice ale convectoradiatoarelor-panou CRP produse de IAICA SA Alexandria
inal\ime
Nr.
Puterea termi ca
de
Racor- Volu- l\las:t
Suprafa\a
Suprafa\a
intrc to-
Pasul duri mul ioforma- echiv.
apa a bur
Tipul
ax de ta Iii
Li'1\imca \evi
\evilor interi or tiva
de
tcrmica
calda
ra-
vcr-
vcrti cal e
incalzire
(STAS
= 60 C = 80 C
cord
ti -
11 98.t)
h II
wlc
[mm] [mm] [mm] [buc] [mm] [in] [Uelcm] [kg/elem] [m!/clcm] [m!/clcm] [W/clem] [W/elcm]
CRl' -1-472 I 472 _j 502 l
I
I 0 ,125 1.00 0 ,137 0 .1 24 57
!
9 1
- ---
I
I
i
ll<l' l i>H I "' I: 654
30 4 - 28 60 3/8 0 ,145 1.18
!
0. 179 0,16 73.3 11 7
-- - --r - ----
CRP-1-777 , 777 807 0. 16 1,38 0 .221 0.193 88.4 I 14 1
--- - --i--- --
I
CRP-11 -172 I 472 502 025
- 01 24
IOl .6
I
164
-
----
100 4 - 28 60 1/2 0.29 2 3 7 I 02s8 _.__o n 8 130.4 2 10
777 I 777 807 1 032 2.76 \ oJ46 J 0.346 156 .9 253
t
exponentul de reglare al acestor corpuri
este n = 1,28 (CRP simple) $i 11 = 4/3
(CRP dubl e). Dupa cercetari mai recente,
se recomanda o valoare unica n = 1,30.
Se pot folosi in cladiri civil e $i indus-
tri ale de orice tel, cu excep\ia cladirilor
sau incaperil or cu:
- cerin\e speciale de igi ena (spitale,
policlini ci, cre$e etc.);
- degajari mari de praf, pulberi,
sea me;
- ri se de deteri orare a corpului prin
lovire.
6.1.7. Convectoare
mecani c, utili zand aspiratorul. Nu sun!
indicate a se apli ca in cladiri sau inca-
peri cu cerinte speciale de igiena sau
cu degajari de praf, scame, pulberi.
in fi g. 6.1.12 sunt prezentate diferit e
si tua\ii privind ampl asarea convectoa-
relor $i a convectoarelor de plinta in in-
teriorul incaperil or.
6.1.8. Amplasarea, montarea
racordarea corpurilor de incalzire
6. 1.8. 1 Amplasarea
La amplasarea corpurilor de incalzi-
re, se urmare$!e:
I. de incalzire
la, la parter; daca nec:esarul de caldura
nu poate fi acoperit de corpuril e de
incalzire amplasate la parter, se pot
: amplasa corpuri de incalzire $i la nive-
: luril e imediat superioare;
- respectarea prevederilor art. 5. 10
(relativ la ni$e pentru corpuril e de in-
calzire) $i 5. 12 (relativ la cai le de eva-
cuare in caz de incendiu), din Normati -
vul I 13.
- mascarea corpurilor de incalzire in
- functionarea lor cu eficien\a maxi-
Acestea (fig. 6.1 . 11) se compun, in , ma prin montarea lor la partea inferioa-
situatiil e prevazute de Normati vul I 13
$i anume: in incaperi destinate copiilor
pre$COlari (cre$e, camine, gradini\e) cat
$i in alte incaperi cu rise de arsuri prin
atingere, daca agen\ii termici utiliza\i
au parametrii ridi ca\i ; in incaperi cu
cerin\e esteti ce speciale; in alte situa\ii,
la cererea beneficiarilor.
general, din: ra a incaperilor, in vecinatatea suprale-
- elementul incalzitor constituit din \elor reci;
una sau mai multe \evi, prevazute cu
aripioare longitudinale sau transversale;
- masca, ce asigura circul a\i a aerului
din incapere peste elementul incalzitor
$i ie$irea aerului cald pe la partea su-
perioara, prin orificii special prevazute.
Masca poate avea o clapeta mobila
ce permite reglarea manuala sau auto- 1
mata a debitului de aer cald. in general,
elementul incalzitor $i masca sun! doua
piese independente.
Tipul de convector ce prezi nta inaltimi
reduse poarta denumirea de ,,convector
de plinta".
Parametrii maximi ai agen\ilor termici '
(apa, abur) utili za\ i in convectoare cat
$i exponentul de reglare sunt cei indi -
ca\i de producatori , pentru fi ecare tip
constructiv.
Convectoarele au avanatajul unor pu-
teri termi ce mari pe unitate de lungi me,
dar sun! foarte sensibile la praf, la pa-
rametrii ridi ca\i ai agentului incalzitor.
in exploatare, convectoarele necesi -
ta grafice speciale de reglare calitativa
pentru temperatura agentului termi c
(respectiv temperaturi de intrare mai ri -
dicat e cu pana la 3 C fa\a de cele
uzuale la radiatoarele din fonta).
Convectoarele $i convectoarele de
plinta se pot uti liza in magazine, cladiri
admini strati ve et c., cu conditi a de a se
curata de praf $i de impuri ta\i , numai
6.1.8.2 Montarea
- corelarea cu elemente de construc-
\ii, evitandu-se stanjenirea amplasarii
mobili erului, a utilajelor, a circula\iei
persoanelor, a celorlalte instala\ii, pre-
cum $i accesul la hidran\ii de incendiu;
- montarea la par ape tu I ferestrelor.
paralel cu pere\ii fini sa\i sau in imedia-
ta lor apropiere;
Montarea corpurilor de incalzire se
real izeaza utilizand accesorii le de prin-
dere indicate de furni zorul corpuril or de
incalzire (console, suporturi , sustina-
toare; exemple in fig. 6.1. 13).
- la casa scarii , amplasarea, de regu-
Se respecta indica\iile de montare ale
producatorului in ceea ce priveste
L+56
10
' ----- ------- --p- --- ----- -- ---- --- -
'- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - I
8

- -- -- --- - - -- --- - -- --- - - -- ---- - _-!' 7
_____ _____ _____ ___ ___ __ _
L
...
4
2 1 4

.__-_- _--_-_- _- -_-_-_- _--_-_-_- _--_-_-_--_-_-_.__ --_-_-_- _-
?/ / ///// ///////// /
Fig. 6.1.11. Convector:
1 - \evi incalzitoarc; 2 - aripi oare; 3 - distribui tor (colector);
4 - racord de intrare (ie:;;ire); 5 - masca; 6 - clapeta de reglare;
10
7 - buton de aqionare a clapetei; 8 - jaluzele; 9 - di bluri; 10 - glaf;
a $i b 100 mm.
cotele A, B. C, D. H $i L depind de tipul conveclorul ui.
a b c d e g
Fig. 6.1.12. Posibilitati de amplasare a convectoarelor:
a - sub glaful ferestrei; b - in fata perete/ui; c - in ni?a; d,e,f - in pardoseala, g - la plinta
- element incalzitor; 2 - masca; 3 - ori fi cii in pardoseala; 4 - masca cu orificii .
----
T
i
I. lnstalatii de lncalzire
numarul accesoriil or utilizate, distantele
relati ve dintre acestea si fa\a de ele-
mentele de const ructi i etc. cat si preve-
deril e cu caracter general cuprinse in
normativul I 13. in general, la un corp
de incalzire se monteaza minimum do-
ua console si un sustinator; cateva
exemple de montare sunt indi cate in fig.
6.1.14, pentru radiatoarele De Longhi.
6. 1.8.3 Racordarea
Racordarea corpurilor de incalzire la
coloanele unei instalatii de incalzire se
poate face in cele cinci feluri indi cate
in figura 6. 1. 15.
Variantele de racordare influen\eaza
emisia termi ca a corpuril or de incalzire.
De regula, se folosesc racordarile cu
circula\ia agentului termic sus-jos, care
conduc la cea mai mare putere termica
si respectiv la cele mai reduse dimen-
siuni ale corpului de incalzire. in general,
corpuri le de incalzire cu lungime sub
1, 2 m se racordeaza pe aceeasi parte
(daca aces! lucru este posibil prin
construc\i a corpului), iar corpuril e mai
lungi de 1,2 m se racordeaza in
diagonala.
Pentru legarea corpurilor de incalzire
la coloane, se recomanda respectarea
di stan\elor minime intre corp si coloa-
na, prescri se de normativul 113. Cand
nu se pot respecta aceste di stan\e, ra-
cordarea se face in diagonala.
in cazul altor scheme (exemplu:
0
L
Fig. 6.1.13. Exemple de console,
susti natoare ~ i suporturi .
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale
distribu\i a indi vi duala monotub ori zon-
tala in pardoseala), legarea corpuri lor
de incalzire se face conform cu in-
structiunile tehni ce ale furni zorului ele-
mentelor de racordare folosi te.
6.1.9. Alegerea ~ i dimensionarea
corpurilor de lncalzire
6.1.9. 1 Alegerea tipului de corp
de incalzire
Al egerea unui corp de i ncal zire se
face \inand seama pe de o parte de
gustul si preferin\ele beneficiarului , iar
pe de alta parte de: parametrii maximi
de temperatura si presiune ai agentului
termic la care rezista corpul ales; ma-
rimea spa\ii lor de montare existente in
incapere si posibilitatea acestuia de a
satisface eventualele condi\ii speciale
impuse de specifi cul incaperii sau de
activita\il e ce se desfasoara in ea; de
asemenea, se \ine seama de avantajele
si dezavantajele fi ecarei categori i de
corpuri de incalzire.
intr -o aceeasi instala\ie de incalzire
centrala, se recomanda utilizarea unor
corpuri de incalzire cu valori ale expo-
nentului de reglare cat mai apropiate.
6.1.9.2 Dimensionarea corpurilor
de incalzire.
Calculul de dimensionare se face in
conformi tate cu prevederile generale
din STAS 1797/ 1, corelate cu preve-
deril e particulare ale: normelor de fa-
bri ca\i e, instructiuni lor de utili zare,
prospectelor si agrementelor corpuril or
de incalzire.
Marimea si numarul corpuril or de in-
calzire montate intr-o incapere se de-
termina prin calcul astfel incat puterea
termi ca <I> a acestora sa fi e egala cu
necesarul de caldura 0 al incaperii,
conform STAS 1907/ 1.
Corpul de incalzire ales trebui e sa
aiba dimensiunile de gabarit corelate
cu cele ale spatiului de montare exis-
tent in incapere.
6. 1.9.2.1 Varianta cunoa?terii puterii
termice nominate pe element
Numarul de elemente al corpului de
incalzire se calculeaza cu rela\ia:
Q
N = (buc] (6.1.1)
</Jn a C
1
C, Cm Ch Cv
in care:
- </Jn este puterea termica nominala
pe element, [W/elem] se ia din norme,
instructiuni , agremente, prospecte in
func\ie de tipul corpului de incalzire;
a - coefici ent de corectie adimensio-
nal, aplicabi l numai la radiatoarele din
fonta, depinzand de numarul N al ele-
mentelor care alcatuiesc radiatorul, ale
carui valori sunt date de tabelul 6. 1. 12;
- Ct - coefici ent de corec\ie pentru
0
Tip 10
Tip 21. 22, 23
Fig. 6.1.14. Exemple de montare
la radiatoare-panou.
Tip 21, 22, 23
TI_ TI ~ IT IT
a b c d e
Fig. 6.1.15. Moduri de racordare a corpurilor de incalzire la instalatie:
a - sus-jos in diagonala; b - sus-jos pe aceea$i parte;
c - jos-jos; d - jos-sus in diagonala; e - jos-sus pe aceea$i parte.
Capitolul 6: Echipamente materiale I. lnstala!ii de incalzire
diferite medii de temperatura al tele
decat cea nominala, adimensional, ale
carui valori sunt date in tabelul 6. 1. 13;
- c, - coeficient de corectie care tine
seama de modul de racordare a corpu-
lui de incalzire, ale carui valori sunt
date in tabelul 6. 1.14;
Tabelul 6.1. 12 Coeficientul de
corectie na" cu numarul de elemente
(numai pentru radiatoarele din fonta)
N 1...10 11...13 14 ... 17 18 ... 24 25._.\0 .\1...50
a i 1.00 o.99 o.98 o.97 o.96 o.9s
- cm - coeficient de corec\ie care tine
seama de locul de montare a corpului
de incalzire, ale carui valori se pot lua
din tabelul 6.1.15 sau din graficul din
figura 6. 1. 16;
- Ch - coeficient de corec\ie care tine
seama de altitudinea (h) deasupra nive-
lului marii, ale carui valori sunt date in
tabelul 6. 1. 16 (valori le din tabel nu se
aplica convectoarelor);
- cv - coefi cient de corec\ie care tine
seama de culoarea vopselei suprafe\ei
exterioare a corpului de incalzire,
Tabelul 6.1.16. Coeficientul
de corectie Ch cu attitudinea
Altitudioca h, in m 0 500 JOOO 1500 2000
ch 1.00 0.97 0.95 0.')J 0.91
diferita de cea normala (considerata a
fi vopseaua de culori deschise. fara
pigmenti metalici):
pentru corpurile de incalzire livrate
gata vopsite de producator, cv = 1,0
pentru corpuri le de incalzire
vopsite pe $antier se apli ca valorile Cv
din tabelul 6. 1. 17.
Exemplul de calcul 1
Se calculeaza marimea radi atorului
din fonta tip 624/4 necesar intr-o in-
capere cu temperatur a interi oara
Tabelul 6.1.17. Coeficientul
de corectie cv relativ la vopsea
Fclul Fara pi gmcn\i
I
Cu pigmen\i
npselci metali ci n1ctali ci
c- ,. 1.00
i
0.'>0
t, = 20 C, al carei necesar de caldura
esle Q = 1525 W. Agentul termic este
apa calda cu parametrii id I t; = 95/75
C. Altitudinea localitati i H = 500 m
deasupra nivelului marii. Radiatorul se
racordeaza normal la instalajie si se
monteaza liber pe peretele exterior,
sub fereastra.
Se determina numarul preliminar de '
elemente apli cand rela\ia 6.1.1, in care:
puterea termica nominala pe ele-
ment <P,, = 128 W/el em (tab. 6.1.2);
coeficien\i i de corectie:
c1 - se extrage din tabelul 6. 1. 13 in
func\i e de exponentul n = 4/3 $i para-
metri i agentului termic;
Id I t; "' 95/75 C, ob\inandu-se Ct = 1, 11;
Cr = 1,0 pentru racordare normala
sus- jos, din tabelul 6. 1. 14;
cm = 1,0 pentru montare libera, pe
perete exterior sub fereastra, din
tabelul 6. 1. 15;
Ch = 0,97 pentru altitudinea h = 500 m,
din tabelul 6. 1. 16;
cv = 1,0 pentru vopsire normala a
corpului de incal zire, din tabelul 6. 1.17.
Se obtine:
1525
N' = - H06 elemente
128 1,11110,97 1
Din tabel ul 6. 1.12 se ia valoarea coe-
ficientului de corectie a = 0,99 cores-
Tabelul 6.1.13. Coeficientul de corectie c1 cu diferenta medie de temperatura
Tcmperatura Tcmperatura int erioara a incapcrii t;, in C
agentului
tcrroic Id I I; [
0
C]
5 10 12 15 16 18 20 22 25
La corpuri de indil zire cu cxpone ntul n = 4/3
9ono 1,35 1,23 1,1 8 1,11 1,09 1,04 1,00 0,96 0,89
95n5 1.47 135 l.J
I
I 1' 1 ,2
'
1.1 6 1.11 1,07 1.00
_ _,
85/65 1.23 1.11 l .Q7 i 1.00 0.98 0.93 0.89 0.85 0,78
70/55 0.94
l
0.84 0,80
! 0.73 0.7 1 0.67 0.h3 0.59 0.54
55145 0.68 0.58 0,54 0...\9 0.47 0.43 0,4 036 OJI
- -- ---'-
La corpuri de indilzire cu cxponcntul n = 1,3
- -
o,96 I 90170 1)4 122 1.18 1,11 1.09 1.04 1,00 0.89
95n5 1 .45
I
13 4 129 1,22 1,20 1.1 5 1,11 1,07 1.00
85/65 1.22 1.11 1,07 1.00 0.98 0.94 0,89 0.85 0,79
70/55 0.95 0,84 0,8 0.74 0.72 0.68 0.64 0,60 0,54
55/45
l
0.69 059 055 050 0.48 0.44 0,41 0,37 0,32
Tabelul 6.1.15. Coeficientul de corectie Cm cu montarea
i
11:
i
o.n i
<":' .. U
LEY--i
' .
).

I
:;: ;-.Wj h,..
Condit ii
I
, l"1ti
i 1:--,
- ' .
I .-
'
j I ! '--;". ;,,. !
<le 1' i :
i
' I
;i::Jl : o ,
111onlare .. j I JJ
--/:.!" -.- 1-----:-
tr--
t____:
, 'i
cm 1.00 0.97 0.95 vczi Fig. 6 .1.1 6
--
0 0
- 0

i-
Pl

,-
Conditii
t
I
'
<le
..... j

;, :I
I 1:
[Ji.:.
-
I ;; CJi__
, ___
----

cm 0.97 0.91
i
0 ,91 0,9 1
Tabelul 6. 1.14. Coeficientul de corectie c, cu racordarea
) Mod de racordare permis la corpuril e a caror lungime nu dep3$e$1e 1,2 m.
') Valabil numai pentru apa avand td < 100 C.
l\lo<lul d e racordare
Corpul de inc'1 lzi r c
, ___ CJ .. I
1---

L=J---!
i- CJ_J' I I I
_ c=l
--- 1 ri--- ---1 I - i ! - !
RJdi atoare
c lipti ce 1.0 I 1.0 0.88
I
0 .75
l
0,75
din font a
I
coloa11e circubre 1.0
!
1.0- O.S8
I
0.65
I
0.65
Con\ ector:1Ji:\toare- 1,anou CRP
I
1.0
I
1.0 0.95
i
0 ,62
i
0 ,62
I
Rcgistn:
_i
1,0 - -
I
- I
O.S"
I
--
I
Strpc11t1nc 1.0
!
1.0 - i
0 .95
I
0.95
I. l n s t l ~ i i de incalzire
punzator celor 11 elemente ale corpu-
lui de incal zire, calcul andu-se numarul
de elemente final al corpului de incal -
zire:
N' 11,06
N = - = --= 11,18 elem , care se
a 0,99
rotunje$l e la 11 elem
Radiatorul de tipul 624/ 4 va avea 11
elemente $i o putere termi ca instalata:
11
<P ,nst = 0 --= 1500 W
11,1 8
Exemplul de calcul 2
Se calcul eaza marimea radiatorului
din aluminiu BIMETAL C 500 necesar
pentru situa\i a descri sa la exemplul 1,
cu singura deosebire ca radiatorul se
monteaza pe un perete exterior tara
fereastra.
Rezolvare
Se determina numarul de elemente
aplicandu-se rela\ia 6. 1. 1, in care:
puterea t ermi ca nominala pe
element <Pn = 154,2 W/elem din tabelul
6. 1.3 pentru radiatorul C 500;
coeficien\ii de corectie au valorile:
Ct = 1, 11, se ia din tabelul 6.1. 13 in
functie de exponentul n = 1,33 $i para-
metrii agentului termic Id I t, = 95 / .75 C;
cm = 0,95 pentru montare libera. pe
peretele exterior fara fereastra, din
tabelul 6. 1. 15;
Ch = 0,97 pentru altitudini h = 500 m;
cv = 1,0 pentru vopsire normala.
Se ob\ine:
N' =
1525
= 9 67 elem
154 1,11 1 0,95 0,97 1
care se rotunje$te la 10 elemente; re-
zulta radiatorul BIMETAL C 500- 10 eie-
mente, care are puterea instalata:
10
<f> t = 0 --=1577 W
ins 9,67
6.1.9.2.2 Varianta cunoa:;terii puterii
termice nominate pe unitate de tungime
Lungimea L a corpului de incalzire se
calculeaza cu rela\i a:
0
L = ------
<J1n Ct Cr Cm C,, Cv
(m] (6.1.2)
in care:
- <fJn este puterea termi ca nominala
pe unitate de lungimc (W/ m], care se ia
din norme, instruc\iuni , agremente,
prospecte.
- Ct , Cr , Cm, Ch, Cv - coeficientii de co-
rec\i e ale$i din tabele conform indica-
\iil or de la 6. 1.9.2.1.
Obs. Din di agrama de fabrica\ie a
corpului de incal zire se alege corpul
care are lungimea cea mai apropiata
de cea rezultata prin calcul.
Exemplul de calcul 3
Se calculeaza marimea radiatorului
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale
Platt ell a 600, tip 10 necesar pentru
situati a descrisa la exemplul 1, cu
singura deosebire ca radi atorul se va
monta in ni $a, deasupra lui lasandu-se
di stanta libera h.J = 80 mm.
Se determina lungimea radiatorului
cu relatia 6. 1.2 .. in care:
puterea termica nominala pe
metru <Pn = 8 10 W/ m, pentru radi atorul
Plattella 600, tip 10 se ia din tabelul
6. 1.5.
coeficien\ii de corectie au valorile:
Ct = 1, 11 din tabelul 6. 1.13, in f unc\i e
de exponentul n = 1,30 $i parametrii
Id I t, = 95/75 C;
Cr = 1,0 pentru racordare normala;
Cm = 0,98 pentru montare in ni$a cu
h
0
= 80 mm, din tabelul 6.1 . 15 $i fig.
6. 1.14;
c11 = 0,97 pentru altitudinea h = 500
m, din tabelul 6.1.16;
Cv = 1,0 pentru radiator gata vopsit.
Se ob\ine:
0
L = --------
<Pn C1 C, Cm Ch Cv
1525
= 1784 m
810 1, 11 -1o.98 o. 97 1 .
Gel mai apropiat radiator din gama de
fabrica\ie are lungimea L = 1680 mm.
Se alege radiatorul Plattella 600, lip
10 cu L = 1680 mm, cu o putere
instalata:
1680
<!>inst = 1525--= 1436 W
1784
6.1.9.2.3 Varianta cunoa;;terii puterii
termice nominate <Pn {W!corp]
a fiecarei tipodimensiuni
de corp de incatzire
f n acest caz, se aiege din documen-
ta\i a tehnica a produsului acea tipodi -
mensiune de corp de incalzire care sa-
ti sface rela\ia:
0
<Pn=------
Ct Cr Cm Ch Cv
[W/corp] (6.1 .3.)
in care coeficien\ii de corec\i e res- ,
pectivi se stabilesc conform indica\iil or
anteri oare.
6.1.9.2.4 Varianta cunoa;;terii puterii
termice <J> [W!corp] a fiecarei
tipodimensiuni de corp de incatzire
Cand in documenta\ia tehnica a
produsului se gase$te intabelata insa$i
puterea termi ca a fiecarei tipodimen-
siuni <1> in W/corp,in condi\iile de tem-
peraluri ale agentul ui termi c td t; $i
temperaturii interioare t, din proi ect,
atunci se ia acea tipodimensi une care
satisface rela\i a:
0
<P = --- -- [W/corp] (6. 1.4.)
in care coefi cien\ii de corec\i e res-
pectivi se stabil esc conform indica\ii lor
anterioare.
6.1.9.2.5 Varianta intocuirii unor
corpuri de incatzire existente
Cand se opereaza inl ocuirea unor
corp1,.1ri de incalzire in instalatii existen-
te, Iara ca necesarul de caldura al in-
caperil or 0 sa se fi modifi cat, se poate
utili za una din formulele de echi valare
termi ca urmatoare:
- fi e suprafa\a echivalenta termi c
Sech1v (daca se cunoaste):
Ni = NE (Sechiv EI S echiv t) (6. 1.5.)
- fie puterea termica nominala <Pn:
Nt = NE (<J>nE / <Pnt) (6.1.6.)
in care:
- I este indice reprezentand corpul
de i ncalzire inlocuitor
- E - indi ce reprezentand corpul de
incalzire existent.
0,80
Cm
\ \
0,82
\
0,84
\
I\ \
0,86 \
8
\ \
0,88 \
\
7 \
\ I\
0,90
\
i\
i\ \ \
0,92 \
I'\ r-.. \
i\
"
6 \
0,94
"\
I" I"\. "\
'
'
""' 5
"\
' '
....... ~
0.96
'-3 ,4 '
['..,
'r-.. -...... '-.... I'-. .........
-......
2 ' -...... t-...'
"'
0,98
-,.._
1
r--
---- ......
r--'-
"'

-
.......
1,00
0 20 40 60 BO 100 120 140
- h"lmml
Fig. 6.1.16. Valorile coeficientului de
corectie Cm, in functie de tipul
corpului de incalzire ~ i de distanta
libera de deasupra lui h
0
, in cazul
montarii in n i ~ (dupa DIN 4703/3):
1 - radiator din elemente tubul are;
2 - radi ator cu elemente din fonta
sau din tabla de o\el;
3 - radiator-panou tip 10;
4 - radi ator-panou tip 11 ;
5 - radiator-panou tip 20;
6 - radiator-panou tip 30;
7 - radi ator-panou tip 22;
8 - radiator-panou tip 33.
Capitolul 6: Echipamente ~ materiale
6.2. Cazane
6.2.1 . Clasifi carea cazanelor
Cazanele utili zeaza caldura ob\inuta
prin arderea combustibilului in focare
proprii, caldura recuperata din gazele ,
fi erbin\i rezultate dintr -un proces teh- r
nologic sau folosesc energi a electri ca
pentru producere de apa calda, apa
fi erbinte sau abur.
Cazanele cu focar propriu reprezinta
un ansamblu de suprafe\e de transfer de
caldura intre gazele de ardere ca agent
termi c primar si apa, aerul sau aburul,
ca agent termi c secundar. Sunt i nso\ite
de instalatia de ardere a combustibilului
(arzator sau gratar) si de diverse aparate
anexe, inclusi v cele de comanda,
reglare, protec\ie si automatizare.
Clasificarea cazanelor se poate face
du pa:
natura fluidului produs, respectiv
presiunea si temperatura de regim, in
cazane de: apa calda, apa fi erbi nte sau
abur.
Prin ,, cazan de apa calda" se in\ele-
ge instala\ia care produce apa calda la
o temperatura de eel mull 115 C ~
este utilizata in afara instala\i ei, in cir-
cuit inchis. Frecvent se utili zeaza apa
calda 90/ 70 C, cu 70 C la intrare $i
90 C la iesirea din cazan si presiuni
intre 2 si 10 bar.
Prin ,, cazan de apa fierbinte" se inte-
lege instala\ia care produce apa fi erbin-
te la o presiune mai mare decal cea at-
mosferi ca, temperatura de peste 115 C
si este utili zata in afara acestei instala\ii .
Frecvent se util izeaza apa fi erbinte cu
temperaturil e de 150/70 C si presi une
intre 6 si 15 bar.
Prin ,,cazan de abur" se in\clege in-
stala\ia care produce abur la o presiu-
ne mai mare decal cea atmosferi ca $i
este utili zat in afara acestei instala\ii .
natura combustibilului utilizat, i n
cazane alimentate cu combustibil ga-
zos, lichid, solid sau mi xte (alimentate
alternati v cu doi combustibili).
natura materia/ului din care sunt
executate suprafe\ele de transfer de
caldura pot fi cazane din: o\el, fonta,
cupru etc.
spa/iul prin care circula gazele de
ardere !jji apa (aburul), i n cazane igni-
tubulare (cu tevi de furn), unde gazele
de ardere circula prin \evi si apa in ex-
teri or, si cazane acvatubul are (cu \evi
de apa), unde apa circula prin 1nteriorul
suprafetei de transfer de caldura si
gazele de ardere la exterior.
modul de constructie, i n cazane cu
focar tubular sau focar camera, cu unul
sau mai multe tambururi, cazane cu
suprafete de transfer de caldura din
\evi netede, cu suprafe\e nervurate, in
spirala, din tevi cu aripioare, sec-
\i onate, cu suprafe\e speciale, asezate
ori zontal sau verti cal etc.
natura consumatorilor. in cazane
pentru scopuri gospodaresti (incalzire,
apa calda de consum, ventilare etc ) si
cazane pentru scopuri tehnologice (spa-
lare, uscare, umidificare etc. ).
6.2.2. Criterii privind executia
~ alegerea cazanelor
Ri scuril e si gravitatea accidentelor
produse la instala\i ile de cazane si la
recipi entele care lucreaza sub presiune
au impus apari\i a unor reglementari cu
caracter legal, a unor reguli tehni ce ob-
li gatorii , pri vind concep\ia, execu\ia, in-
st alarea si exploatarea cazanelor.
Acestea sunt legi si decrete specifi ce
instala\iilor care lucreaza sub presiune
precum si instruc\iuni tehni ce de profil
cuprinse in ,, Prescrip\iil e tehni ce,
colec\i a ISCIR" , printre care:
C1 - pentru proi ectarea, execu\i a,
montarea, repararea, instalarea exploa-
tarea si verifi carea cazanelor de abur si
cazanelor de apa fi erbinte;
C10 - prinvind incercarile in vederea
omologarii cazanelor de abur si a ca-
zanelor de apa fi erbinte;
C30 - pentru proiectarea, execu\i a,
instalarea, repararea si verifi carea ca-
zanelor mici de abur;
C31 - pentru proiectarea, executi a,
montarea, instal area, exploatarea, re-
pararea si verifi carea cazanelor de abur
de joasa presiune si a cazanelor de
apa calda.
Aceste prescrip\ii , ca si multe allele,
stabilesc atat condi\iil e generale in ca-
re se pot construi , executa, instala, ex-
ploata si verifi ca instala\iil e care lucrea-
za sub presiune cat si responsabilita\il e
ce revin celor care executa astfel de
lucrari , fiind i n acelasi timp obli gatorii .
Din varietatea mare de ti puri con-
structi ve, la alegerea ti pului optim de
cazan, pe langa calculele tehni co-eco-
nomice, se au in vedere si urmatoarele
criterii :
a. Materialul de baza di n care este
executat caLanul : fonta sau o\el. Cele
din fonta au un consum mare de metal
(pere\i grosi ob\inu\i prin turnare), sunt
mai grele, dar rezista la coroziuni si va-
ria\i i de temperatura; au suprafe\e mari
de transfer de caldura (suprafete ner-
vurate) raportate la volumul ocupat si.
mai ales, au o durata mare de functio-
nare (dubla sau tripla, fata de cele din
otel). Cazanele din otel sunl mai ieft ine,
fiind mai u5or de reali zat, din tevi sim-
ple, placi, \evi cu ar ipi oare etc.
O\elul permile realizarea, de aseme-
nea, si a ,,cazanelor cu condensatie" la
care, prin intermediul unor suprafete
specifice de caldura (placi profilate, \evi
cu aripioare etc.), se asigura conden-
I. lnstala!ii de lncalzire
sarea partiala sau totala a vaporil or de
apa din gazele de ardere. De asemenea,
o\elul permite realizarea transferului
termic prin \evi sub\iri, netede, prevazute
cu ,,turbulizatoare" detasabile si, totoda-
ta, o cura\ire mai u5oara de funingine.
b. Combustibilul utilizat, gazos, lichid
sau solid, este un factor de baza i n
alegerea unui anumit tip de cazan.
Toate tipuril e de cazane pot utili za,
cu bune rezultate, gazele naturale da-
torita avantajelor pe care le prezinta
aces! tip de combustibil: ardere com-
pl eta; in mod normal nu produce funin-
I gine iar produsele nocive din gazele de
1 ardere (CO si NO) sunt neglijabile.
i Combustibilul lichid utilizat in focarele
cazanelor este eel de tip M, pentru sco-
puri neindustri ale, ST AS 177, combus-
tibil lichid usor (CLU), STAS 54, si com-
bustibil lichid greu (pacura), STAS 51
La cazanele mici de apa calda (pana
la 70 kW) este indicata utilizarea com-
bustibilului lichid de tip M, care nu
produce cocsificari si are un con\inut
redus de funingine in gazele de ardere.
Utilizarea combustibilului lichid usor
necesita cura\irea periodica de depu-
neri a arzatoarelor.
Cazanele mari (peste 5000 kW) pot
utiliza si pacura, cu conditi a asigurarii
unor instala\ii suplimentare de preincal-
zire, pentru transportul si pulveri zarea
ei, in procesul de ardere.
Uti lizarea combustibilului solid sub
forma de lemne, de$euri vegetale, car-
bune superior (huila, antracit, brichete
etc) se face in cazane mici iar lignitul
(carbune inferior exi stent in propor\ie
mare la noi) numai in cazanele energe-
ti ce mari .
c. Randamentul termi c in exploatare
trebuie sa fie cat mai ridi cat, peste
90 %, pentru combustibil li chid si ga-
zos, cu temperaturi ale gazelor de ar-
dere la cos, reduse, de pana la
150- 180 cc. in ultimii ani s-au dezvol-
tat intens ,,cazanele cu condensa\ie"
care au randamente de 95- 105 % (ra-
portate la puterea calori ca inferi oara).
d. Aparatele anexe - de reglare, pro-
tec\i e si automati zare (care asi gura
func\i onarea automata a cazanului ,
fara supraveghere permanenta); pom-
pele, vasele de expansiune inchi se,
' instala\ii le de tiraj, arzatoare etc. sunt,
de asemenea, elemente de baza care
se au i n vedere la alegerea cazanelor .
6.2.3. Cazane de apa calda
Acestea mai sunt numi te si ,,cazane
de i ncalzire" si sunt utili zate pentru
i ncalzire si prepararea apei calde de
consum necesara cladirilor civi le, in-
dustriale si agrozootehnice.
I. lnstalatii de lncalzire
6.2.3. 1 Cazane de apa calda
ignitubulare orizontale
Cazanele de apa calda ignitubul are
(cu tevi de furn), la care gazele de ar-
dere circula prin tevi si apa, in exterior,
sun! executat e. de obicei. din otel. Au
un focar tubul ar $i unul sau mai multe
fascicole de tevi care reprezinta dru-
murile convective.
in figura 6.2. 1 se reprezinta schema
unui cazan ignitubul ar orizontal, cu
doua drumuri pentru gazele de ardere
(din care unul in \evi le convective). Ca-
zanul este dotat cu un arzator cu aer
insuflat, pentru combustibil li chid sau
gazos, cu tub de fl acara lung (de
obicei reglabil) care asigura dezvol-
tarea flacarii in tot focarul $i arderea in
suprapresiune. Gazele de ardere for -
mate in focar se intorc pe langa peretii
focarului, ajung la partea din fata unde
u5a de inchidere le obliga sa intre in
\evi le fasciculului convectiv, fiind apoi
colectate, la partea din spate a caza-
nului , si apoi evacuate in exterior prin
CO$. in interiorul fasciculului convectiv
se afla ,, turbuli zatoare" in spirala sau in
zig-zag care intensi fica transferul de
caldura lntre gazele de ardere si tevi.
Apa intra pe la partea inferioara (sau
superioara), se incalzeste si este trimi-
sa la consumatori.
Din aceasta categorie fac parte: ca-
zanele SE 615 produse de firma
BUDERUS (fig. 6.2.2. si tab. 6.2.1.);
cazanele C.M.I. produse de S.C. SIETA
- Cluj Napoca (tab 6.2.2.); cazanele
COMPACT (fig. 6.2.3. si tab. 6.2.3.)
produse de firma ACV - Belgia.
Cazanele ignitubulare orizontale, cu
focar tubul ar neted cu trei drumuri
pentru gazele de ardere, produse de
S.C. VULCAN S.A. Bucuresti sub de-
numirea de cazane SIGMA, au carac-
teri sti cil e tehni ce centralizate in tabelul
6.2.4. Utili zeaza drept combustibil : mo-
torina, combustibil lichid tip M, CLU si
Fig. 6.2.1 . Cazan ignitubular
orizontal cu doua drumuri :
- usa frontala; 2 - tevile sistemului
convectiv; 3 - turbuli zator; 4 - vizor;
5 - arzator; 6 - izolatia termi ca 3 Usii ;
7 - manta; 8 - focar; 9 - izolatia
[
termica a cazanului ; 10 - golire;
1 - racord apa intoarcere;
2 - circuitul apei; 13 - cuti a de furn;
4 - racord apa ducere;15 - tablou
e comanda; 16 - racorduri auxi liare
de apa calda.
___________ ___,
Capitolul 6: Echipamente materiale
gaze naturale.
Un cazan, tot ori zontal, cu trei dru-
muri pentru gazele de ardere (executat
de firma VIESSMANN este tipul
PAROMAT - TRIPLEX - RN (fig. 6.2.4.
si tab. 6.2.5.) unde tevil e profilate, cu
pereti dubli, impiedica condensarea
vaporilor de apa, din gazele de ardere,
Fig. 6.2.2. Cazan de apa calda
SE 615 (BUDERUS-Gerrnania) :
2
3
4
5
- tablou de comanda; 2 - manta;
3 - izola\ia termica a cazanului;
4 - \evi de furn; 5 - focar ; 6 - suport;
7 - turbulizator; 8 - cutia de furn;
9 - racorduri de apa calda.
pe peretii interiori ai suprafetelor de
transmi sie a caldurii .
Tipurile mai moderne de cazane ori -
zontale ignitubulare au o suprafa\a de
transmisie a caldurii , amplasata in
Fig. 6.2.3. Cazan de apa calda
COMPACT (ACV-Belgia):
- u5a focar; 2 - tablou de
comanda; 3-racord apa intoarcere;
4 - racord apa ducere; 5 - fibra
ceramica; 6 - focar; 7 - izola\ia
termi ca a cazanului; 8 - \evi de furn
cu turbuli zatoare in spirala.
Tabelul 6.2. 1. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda SE 615

D
U.M. 200 250 320 370 480 540 600
Puterea temiidi nominala kW 200 250 320 370
l
480 540 600
Continutul de apa I 489 489 725 785
I
738 738 738
Dimcnsiuni
-+
I
I
---- --- ------ ------ .. - -- .._____ -------- - - - - -- -- - --- -
lungime mm 2100 2 100 2250 2 250 24!0 2410 24 10
- latime
!
mn1 800 800 890 890 890 890 890
inalt ime mm 1538 1538 l 723 1723 I 723 1723 I 723
Masa kg 920 920 I 180
!
I 180 I 280 l 280 1280
Tabelul 6.2.2. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda CMI
(SIETA - Cluj Napoca)

D
U.M. ICM! 16 CM! 30 CM! 40 Ct-11 50 CMJ 70 CMl 90 ::=rvu 12r
Puterea tennica nominala
I
k\V
I
18,6
I
35 46 58 81 105 140
Cornbustibil utili zat
I
I gaze naturale. mototina, li e hid usor
!
-
Dimensiuni
I
I
I j I I
I
..... I
i-4.10 -J- 1540 ' i640 1-1790
--- -- --- ------------------------------
1
-------- - ---
- lungime mn1 I 1980 2 180 2 340
- Ir\ time
:
mn1 I 650 690 690 690 soo 800 800
- l n5ltin1e
I
l
940 960 960 960 1060 1060 I 060
I
mm
t- lasa
;
kg
I
250 300 320 326 440 500 5 15
Tabelul 6.2.3. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda COMPACT
(ACV - Belgia)

CA
CA I CA 1 CA
CA CA CA CA CA
D
U.M.
100 150 200 250 300 400 500 600 800
I
i
74 .
11 5 1 185
i 291 . 3..\9 . 465 . ssc . I 698 . i 930 .
Puterea 1em11d nominalit l k\V
I
I
I 756 i 10 12 JOO 1-10 235 3 1-1 38-1 5 12 640
Continutul de I 102 122 I ISO I 350
i
-100 630
I
650
I
soo 9:?0
Combusti bil ul utiJi z31
I
- lichid ti p M. ST AS 177 sau gJZe nanirale STAS 33 17
Dimensiunea l I
-- - -1----
' 1 295 I 1 4951 1 795 I I n o I 1 8.so
..
2270 12290
-
lungirne I nun 2 190 2370
- latime tnm 796 ! 796
i
796 ! 090 I 890 I JOO I 100 1200 1300
- i n31time n1m I 000 IOOOj I OOO l 1 160 I 160 I 365 I 365 1520 \ 620
Mas}
360 ! 425
i
5 15 I 7 10 ! 770 i I 075 I l 185 I -165 I 570

'(
6: Echipamente materiale
.. =

\
1
< . '-lre se i nt orc gazele de
y .\ l'aftea din fa\a si apoi intra
. I . . p


\ istemu u1 convect 1v. e
, \\J func tioneaza cazanele
"' 'I " .
.\ tw. (f ig. 6.2.5. si tab.
' " I
.i. /.e de firma VI ESSMANN,
1.J,: nervurate atat i n
sistemul ui convec-
\,\\'l:<afe!ele de transmisie a
1, \ inclus1v peretele
t l
\' al camerei de ardere,
inveli $ dublu care i m-
\\ >\isarea vaporil or de apa,
'\\
1
ardere, pe suprafe\ele
\ I\ Prin prevederea unei
capul de ardere $i focar ,
\ \rea unei part i din gazele
'.'"e face ca procesul de
Jloduca la temperaturi
\ ', cu procente de NO
\
. 'luse.
y ori zontale mo-
a gaze-
5 6
7
Fig. 6.2.5. Cazan de apa calda
VITOLA-BIFERRAL (VIESSMANN-
Germania):
1 - corp cazan; 2 - focar;
3 - suprafa\ a nervurata in cazan;
4 - manta; 5 - teava cu pereti dubli ;
6 f d . 1
- supra a\a e 1nca z1re nervurata;
7 - recircularea gazelor de ardere in
focar; 8 - capul de ardere al arzatorului.
de intoarcere
t14. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda SIGMA
' (VULCAN -

\\ , Tip
\I;,"-------
U.M. 0,12 0. 16 035 0..15 0,70 1,1
-. \ '1
, ' 'oomrnali'1 kW 140
'. . , .
185 400 520 800 1250
---- ------
' :
..... - -- ..... ------ ----- . - ------ -
-r
---- - -----
L
rrun 1540 1800 2440 2700 I 2960 3300
\
. , \ .-e B
nun 700 700 1200 1200 I 320 I 320
mm 1210 I 0 J -1 50 1-150
!
1510 1590
I
JU
bar 2 2 6 6
I
6 6
\
kv
"'
825 97 1 20-15 2200 i 2462 3090
t\: H
.

Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda
PARAMAT-TRIPLEX (VIESSMANN - Germania)
PT PT PT PT PT PT PT PT
PT 70 Vf 90
150 250 400 500 625 780 795 1220
70 -
90 -1 150 -
250 - 400 - 500 I 625 - I 780 - 975. 1220
k W
285 l -160 I no 80 105 170 575 895 l 120 J 400
gaze sau combusti bi l li chid
:sJ:s r17o5f:i-o67!2146 _::_}2 1 2 _135 527
mm 727 i 727 8-1 8 929 i l 035 i I 020 I 020 I 1221 l 122 I 260
m111
1
I 413 1 413 I 544 I 607 I 7-1 6 2 066 2 066 2 270 2 270 1' 2 510
, I I
1 1-'10 I 582 1 I 732 i 2 200 j2 -1 33 2 858
\!46 - \! 58 -
17 21 3-1 -1 3 55 57
kW , 1-1 - 17118 - 21i 22 - 27 129 3-1 i 35 -1 3 i -16 55 58 57
gaze na1urak . cornbustibi l lichid tip '.\ I . STAS 177 89
'
rnm 495
T
589 655
I
I
nm1 52 1 52 1 573
mm 598 598 625
bar
I
3 3 3 3
5.J 64 88
105 120 1-1-1
I. de lncalzire
lor , i n focar . a construit S.C. TUBAL
S.A. (fi g. 6.2.6. $i tab. 6.2.7.). Sistemul
convecti v este alcatuit din \evi simple,
prevazute cu turbulizatori in zig-zag $i
posibilitati de curatire peri odi ca. U$a
fr ontala este izolata termic cu pl aci din
fibre cerami ce care asigura temperaturi
1 -
r
/
a
I
'"------8+----
b
'------L - -
c
Fig. 6.2.4. Cazar'
PAROMAT/
(VIESSIV'
a - SJ'
b - S"
13
-----
,
I
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente materiale
sub 50 C pe pere\i i exteri ori. 6.2.3.2 Cazane de apa calda
ignitubulare vertica/e Cazanele func\ioneaza cu combusti -
bili gazo$i sau lichizi si sunt dotate cu
arzatoare din import.
Au un focar tubul ar sau tip camera.
raci t cu apa, sau un singur drum
11 12 13
\
: . : :Jf; '.,L:. / " :.Y
a
Fig. 6.2.6. Cazan de apa calda
a - sectiune /ongitudinala; b - secfiune transversala;
1 - corp cazan; 2 - focar; 3 - arzator; 4 - vizor; 5 - izola\i e termi ca U$3
frontala; 6 - izolatia termi ca a cazanului ; 7 - \evi de furn; 8 - turbuli zator;
9 - apa in cazan; 10 - racord pentru evacuare gaze de ardere;
11 - cutie intoarcere gaze de ardere in focar; 12 - racord apa ducere;
13 - manta; 14 - racord apa i ntoarcere; 15 - pompa circul ati e.
Tabelul 6.2.7. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda TUBAL

U.M. T20 T 30
D
T40 T 60 T 100 T 150 T 200
Puterea tem1ica norninal:'1 kW
I
23,3 34.9
I 47,5 69,8 116,3 174.5 233
Combustibil utili zat gaze nan1rale sau combusti bil li chid ti p M
Dimensiuni
-- - ---- -
! .65o
-955 -r1:;6Q
--- ---
- lungin1e 770 780 l 780 2 200
- latime mm 570 530 580 7 15 830 940 l 120
- l nalt ime mn1 ! 760 670 700 925 920 l 020 l 230
Prcsiunca de lucrn bar 3 3 3 3 4 4 4
Con\inutul de apa (aproxi 111 a1iv) i I 20 24 38 58 94 142 208
170 - 150. 160 - 165 - 170- 165 . 175 -
Te1nperatura gazd or la cos
oc
'
!
ISO 165 165 175 180 170 180
lbndamentul tcnnic g,ar:m!al % 9 1 92 92 92 9 1
:
92 91
Masa (aproximativ) ko
,,.
I
96 11 0 140 2 12 338 493 786
Tabelul 6.2.8. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda
DOMINA (FERROLI - Italia)
OASI OASI
U.M. F24E F30E
Dcnumirc F24E F30E
tcnrndi nomi11.1l ft mi n-1113.x kW 9.7 -n.s 9 ,7-23.5 12.7 . 30 12.7 - 30
inc:i lz. irc (Pn)
.. - - -- .
-
lbnJamen! (PnJ

92,2 91 90.5 90.5
Presiune de lucru inc:ll zirc min-max oar 1-3 1-3 1-3 1-3
Prcs11 me max . de lucru a.c .c. bar 6 6 6 6
Capacit ate vas de c xpansiunc I 7 6 10 IO
Cuntinulul de api1 cazan I 2 1.5 2.3 1.7
--
Capacitate boiler I 55 65
Dcbi tul max a .c.c . .:H 30 C I/min 11.3 -
'
14 .3

i
Dehitul max a.c.c. T 30 "C l/ h
I
700
I
900
- -
lkhi tul speci fi c :1.c.c . iiT .30 C 1110 150
i
190
-
I Dinl l' ns ium lnal11mc mm 720 800 720 800
I
I
L[ttimc mm -160 600
i
-160
I :
I
mm 270 370
I
360
- --- - - --
l\ t:. sa ncl:\ kg 38
!
52 48 60
convecti v executat cu tevi din otel sau
cupru. vert icale. De obicei. sunt dotate
cu arzatoare autoaspirante (atmosferi ce)
pentru gaze naturale. Pot avea, de
asemenea, o serpentina care infa$oara
\evile de furn $i in care se produce apa
calda de consum sau Ii se poate ata$a
un boiler. Pe aces! principiu func-
\i oneaza cazanele DOMINA (fig. 6.2.7. $i
tab. 6.2.8.) produse de firma FERROLI
din Italia sau cazanele PROMETEU (tab.
6.2.9.) produse de fi rma CTMC din la$i.
Cazanele cu \evi de furn verti cale,
dotate cu arzatoare cu aer insuflat,
pentru combustibil lichid sau gaze na-
turale. pot Ii astfel concepute incat sa
poata prepara atat apa calda pentru
incalzit cat $i apa cal da de consum. Un
exemplu i i constituie cazanul HEAT
MASTER (fig. 6.2.8. $i tab. 6.2. 10)
produs de firma ACV - Belgia, in care
boilerul este incorporat in cazan in jurul
\evil or de furn
Suprafata sa ondulata, din inox. are
rolul sa impiedice aderarea calcarului
la pere\i i sai. Transmisia caldurii de la
gazele de ardere catre apa din boil er
se face prin intermediul unui fluid neu-
tru (circuitul de incalzire) a$a ca mate-
ri al ul nu se mai incalze$te iar crusta de
piatra se reduce la minimum,
asigura longevitate, fiabil itate
formanta in func\i onare.
ceea ce
$i per-
6.2.3.3 Cazane de apa calda
acvatubulare din fonta
Cazanele de apa calda acvatubul are.
I unde apa circul a prin tevi sau prin
:I I
7
6
5
7' "\i}
.,
.0
3
Fig. 6.2.7. Cazan de apa calda
DOMINA (FERROLl-ltalia) :
a - vedere frontala;
b - vedere laterala stanga;
2
1 - robinet de gaz; 2 - vas de expan-
siune inchis: 3 - pompa de circula\i e;
4 - tablou; 5 - electrovalva-gaz;
6 - arzator; 7 - focar; 8 - ventil ator.
Gapitolul 6: Echipamente ~ materiale I. lnstalatii de lncalzire
interiorul suprafetei de transfer a cal-
durii iar gazele de ardere prin exterior,
se ob\in prin asamblarea unor elemen-
t e identice care reprezinla o actiune
transversala prin cazan, de uncl e $i de-
numi rea de ,,cazane sec\i onale" . Au la
Fig. 6.2.8. Cazan de apa calda
HEAT-MASTER (ACV-Belgia):
- boi ler; 2 - circuit de i ncalzire
3 - \evi de furn cu turbul izatoare i n zig
zag; 4 - izolatia termi ca a cazanului
5 - pompa circula\ie; 6 - focar tubul ar
7 - arzator de gaz $i combustibil li chi d
8 - tabl ou de comanda; 9 - racordur
pentru incalzire.
5 3
Fig. 6.2.10. Cazan de apa calda XR4
(CHAPPEE-Franta):
1-corpul cazanului ; 2-izola\i e termica;
3 - guri de vizitare; 4 - manta de-
montabila; 5 - tablou de comanda;
6 - vi zor; 7 - placa fr ontala in care se
fixeaza arzatorul.
capel e elemente de i nchi dere ,,fa\a $i 6.2.10 este redat cazanul XR4 ale carui
spate" iar catre capete ,,elemente de . caracteri sti ci tehnice sunt centralizate
' intoarcere" pentru gazele de ardere de in tabelul 6.2. 11. Cazanele CHAPPEE
pe un drum pe altul. func\i oneaza cu combuslibil li chid sau
Cazanele acvatubul are din fonta se gazos $i au cinci drumuri pentru gazele
1
ob\in prin turnare $i au suprafa\a de : de ardere.
' transmi sie a caldurii marita la exterior,
pe partea gazelor de ardere, prin exis-
ten\a unor ,, proeminen\e" sub forma de
ace, conuri , cilindri , trunchi uri de con,
6.2.3.4 Cazane de apa calda
acvatubulare din ofel
Sunt executate din t evi net ede
prisme et c. Prin turnare se pot ob\ine sudate inte ele sub forma de cadre
elemente sec\i onale cu 3-5 drumuri
pentru gazele de ardere.
in fi gura 6.2.9 se prezinta elementele
sectionate ale cazanelor XR4 produse
de firma CHAPPEE-Franta iar in fi g.
identice. Prin intermediul unor plat-
bande metali ce sudate pe elemente se
ob\in cazane monobloc, cu focare tip
camera, cu unul sau mai multe drumuri
convecti ve. Fiecare element este legal
Fig. 6.2.9. Circuitul gazelor de ardere
la cazanul XR4 (CHAPPEE -Franta):
a - circulatia gaze/or de ardere prin
focar; b - element de cazan;
1 - element intoarcere fa\a; 2 - element de mijloc;
b
3 - element de intoarcere spate; 4 - sisteme convecti ve; 5 - focar.
Tabelul 6.2.9. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda
PROMETEU - 13$i
Tip cazan
U.M. PR.MS 24 PR.MS 32 PR.MS 40
Demuni re
Puterca lcnn icii nomi n:i1 3 k.W 28 37.2 46.5
Dimensiuni
I
. --- -- --
- lungime mm 500 540 700
--
- lii 1ime mm 600 600 600
inf1lt imc n1m I 000 I 000 I 000
Presiunea de lucrn bar 2 2 2
Con1inu1ul de apii 27 34 45
Masa kg 93 120 160
Tabelul 6.2.10. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda
HEAT MASTER (ACV -Belgia)
==---------::zan
HM HM Hf\ !
I
HM
U.M.
De 30GA 45N 60N IOON
Pu1erea 1ermi d nominala kW 36.6 55 ,4 63.9
l
90,1
Dimensiuni I
I
I I I
.... " '" ""
i i
, ..
-
- lungi me mm 657 625
1
625
I
767
- la1ime I 1nm 542 ! 542
i
5.+2 : 680
.. inal1 ime
~
169 1 1697 1697
I
2092
Debitu l conti nuu la .+5 C
!
l/h 900 '
I
1361
I
1570
!
22 15
Presiunea de lucrn bar
I
3
i
3 3
i
3
J\ las:1
I
kg
I
190 172
i
220
I
320
!
I. lnstalatii de lncalzire
de colectorul :;; i distribuitorul cazanului
prin stuturi.
In figura 6.2. 11 se prezinta cazanul Fl
produs de S.C. TERMOFARC din Sace-
le, cu patru drumuri pentru gazele de
ardere. Functioneaza cu gaze natural e
sau combustibil lichid tip M, dar poate
functiona :;;i cu lemne, brichete sau
carbune superior. in aces\ caz, in locul
arzatorului, se monteaza o usa. Tevile
inferioare ale elementelor reprezinta
gratarul plan al cazanului iar la partea
inferioara se afl a cenu:;;arul. In tabelul
6.2. 12 sunt centrali zate principalele
caracteri sti ci tehnice ale acestor cazane.
Pentru combustibil solid puterea termica
nominala se reduce cu 30-35 %.
0 gama de cazane acvatubulare din
o\el, moderne, de inalt randament, pro-
duce :;; i S.C. ARCOM-IAECA Bucure:;;ti
(fig. 6.2. 12 :;;i tab. 6.2.13). Cazanul are
1
focar camera :;;i un singur drum con-
vectiv. Piesa pentru intoarcerea gazelor
de ardere din focar :;; i turbuli zatorii in
zigzag monta\i pe drumul covectiv fac
ca fluxul termi c unitar transmis catre
apa sa fi e foarte mare, de
50 .. . 55 kW/ m2. Func\ioneaza cu gaze
natural e sau cu combustibil li chid tip M,
cu t emperaturi la co:;; reduse, de i
150 ... 160 C :;;i randamente termi ce de
cca 92 %.
6.2.3.5 Cazane murale
Sunt cazane mici , usoare, cu sarcini
termi ce sub 30 kW, care pot fi montate
pe pere\ii incaperil or :;;i asigura atat
incalzirea cat :;; i prepararea apei calde
de consum pentru o locuin\a. in gene-
ral , sunt dotate cu suprafe\e de trans-
fer al caldurii , cu tevi cu aripioare si ar-
zatoare atmosferi ce (aut oaspirante)
Fig. 6.2.11 . Cazan de apa calda Fl
S.C. TERMOFARC Sacele:
- element de inchidere spate
2 - element de mijloc; 3 - di stribuitor
4 - element de inchidere fata; 5 - u:;;a
6-arzator ; 7 - cenusar.
Racorduri: R 1 - intrare apa intoarcere
R2 - iesire apa ducere; R3 - la co:;;
R4 - combustibil ; Rs - golire; R5 - sigu
ranta intoarcere; R1 sigurant
ducere.
Capitolul 6: Echipamente materiale
pentru gaze natural e.
In figura 6.2. 13 este prezentata sche-
ma hidraulica a cazanului ,,de perete"
(grup termic) SGME/BI produs de S.C.
AUTOMATICA Bucuresti . Datorita echi -
pamentului pe care-I prezinta aceste
cazane (pompe de circulatie, vas de ex-
pansiune, circuite separate pentru incal-
zire si apa calda de consum, aceste
cazane pot fi considerate minicentrale
termice cu aplicati e, in special, la incalzi-
rea locuintelor individuale. Apa aspirata
-1._
\
\
\
Fig. 6.2.12. Cazan apa calda (ARCOM-IAECA -
- tevi exterioare; 2 - \eava despar\itoare; 3 - focar; 4 - sistem convectiv;
5 - platbanda de legatura; 6 - sus\inere cazan; 7 - colector; 8 - distribuitor;
9 - pi esa intoarcere gaze; 10 - di stan\ier; 11 - turbulizator in focar;
12 - turbulizator in sistemul convectiv; 13 - element inchidere spate; 14 - u:;;a
frontala; 15 - izola\ie din fibra ceramica; 16 - vi zor; 17 - arzator; 18 - colector
de gaze; 19 - racord la co:;;; 20 - izolatie termi ca; 2 1 - manta.
Tabelul 6.2. 11. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda XR4
(CHAPPEE - Franta)

D
.M 406 407 408 409 4 10 41 1 412 413 414 4 15
I 135 -
170 - 1210 -
245 - 280 -
320 - 1360 -
390 - 430 -1465 .
Puterea lem1ica nominal5 kW
225 285 350 410 470 530 595 650 7 15 i 775
Dimensiuni
- --- ----- -------- ..
iw i l 4ool 1-540i 16sOF 8iof1 96()) 2-i'XiTi i4o J238o - lungirne
- lati me mm 872 872 872 872 872 872 872 872 872 872
- inaltime mm I 201 I 20 1 I 20 1 I 20 1 I 20 1l 1 201 I 201 I 20 1 I 201 I 20 1
Continutul de apa I 206 238 270 302 334 366 398 430 -1 62 494
Masa kg I 148 I 292 I 436 I 589 I 745 I 88-1 2 028 2 16612 315 2 445
Tabelul 6.2.12. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda Fl-TERMOFARC

D
U.M. Fl 8 Fl 9 Fl JO Fl 11 Fl 12 Fl 13 Fl 1-1
Putcrca tcrmidi nominalii kW ' 40 ,7 ..W,S 48,8 52.3 55.S
I
59.9 6-1
I
Nurnar de element e buc. 8 9 10 II 12 13 1-1
-
Dimensiuni : L
l mm I 000 I 080 I 160 I 240 I 320 I 400 I -1 80
Con\inutul de apa I 80 93 106 11 5 123 132 140
Greut atea kg
I
300 32 1
3-1 2
362
i
383
I
403 i 425
I
Tabelul 6.2.13. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda ARCOM-IRECA

D
UM. AR 6 AR 7 AR 8 AR 9 ARIO
Puterca termidi nominaEi kW 465 54,7 62.8 72 81 ,4
Numar de demente buc . 6
' 7 8 9 10
I
Di me11 siuni : L
;
I
820 940 I 060 I J 80 I 300 lllltl
Continutu l de apii
I 72 8-1 96 108 120
Masa
kg
I
192 ')T"'
252
I
27-1
i
306
I I I
{
Capitolul 6: Echipamente materiale
I. lnstala!ii de lncalzire
V A V
---------
15 16 17
Fig. 6.2.13. Schema hidraulica
a cazanului SGME/BI
(AUTOMATICA-Bucure?ti):
- valva de gaz; 2 - arzator
atmosferi c; 3 - tevi cu aripioare;
4 - vas de expansiune inchi s;
5 - pompa separator de aer;
6 - distribuitor hidrauli c;
7 - schimbator instantaneu;
8 - ventil pentru dezaerisire;
5
9 - robinet umplere; 10 - valva de
siguranta; 11-sonda de temperatura;
12 - termostat de siguranta;
13 - termohidrometru:
14 - presostat de apa;
15 - apa calda; 16 - az; 17 - incalzire.
9
.A. T .A. T.A.
21 22 23
A
.,JL.;.oll
--
-
--
----- 20
Fig. 6.2.14. Cazan de apa ca lda
BERETA (Italia) :
1 - robinet umplere; 2 - vana cu 3 cai;
3 - supapa siguran\a; 4 - pompa;
5 - ventil de dezaeri sire; 6 - arzator;
7 - elec trod deten\j e; 8 - vas de ex-
pansiune; 9 - tubulatura concentr ica;
10 - intrare aer; 11 - evacuare gaze
de ardere; 12 - presostat diferential;
13 - tub depresiune; 14 - ventil ator;
15 - tevi cu aripi oare; 16 - electrod de
aprindere: 17 - vana de gaz; 18 - pre-
sostat de comanda pentru circuitul de
apa calda de consum; 19 - schimba-
tor cu placi; 20 - by-pass automat;
2 1 - incalzire: 22 - gaz; 23 - apa
ca Ida.
1 2

6
a b
Fig. 6.2.15. Neutralizator pentru condensat:
a - sectiune prin neutralizator; b - evacuare gaze de ardere;
- corpul neutralizatorului; 2 - tub de condensat; 3 - clopot imersat;
4 - condensat neutralizat in apa uzata; 5 - filtru de carbune activ;
6 - granul e neutral izatoare; 7 - deschidere pentru cura!ire; 8 .. racord la
cazan; 9 - imbinare cu inel de legatura; 10 - evacuare gaze de ardere.
lnJ,raro 11cr
4
6
8
9 10
... 11
lnto.a rccrr Duce.re
g.uc


-_: ---+
. 12
...
Cond'on3
L .
+
Gu
- 18
Fig. 6.2.16. Cazanul cu condensatie KESTON- CELSIUS 25 S.C.
CELSIUS 2000 S.R.L. - Bucure?ti :
1 - presostat de aer; 2 - valva de gaz; 3 - mixer aer-gaz; 4 - sufl anta; 5 - arzator;
6 - schimbator de caldura; 7 - panou de comanda; 8 - indi cator de presiune;
9 - ter mostat intoarcere; 10 - pompa de circul a\i e; 11 - termostat ducere;
12 - vas condensat; 13 - presostat de apa; 14 - termostat de supratemperatura
ducere; 15 - termostat supratemperatura gaze; 16 - aeri si tor automat; 17 - buji e;
18 - evacuare gaze; 19 - punct de testare ardere.
I. lnstalatii de lncalzire
de pompa este trimi sa in tevile cu ari-
pioare, unde se incalze$1e, iar de aici,
dupa pozitia supapei deviatoare, trece
prin circuitul instalati ei de incalzire sau
prin boilerul instantaneu. Evacuarea ga-
zelor de ardere se face prin canale racor-
date la un CO$ obi$nuit sau prin con-
ducta simpla in exteriorul cladirii.
Grupul termi c SGME/81 are o putere
termi ca cuprinsa intre 14,7 $i 25,4 kW
care poate fi dirijata pe circuitul de apa
calda de consum.
Pe acela$i principiu functioneaza $i
cazanele murale BERETA (fig. 6.2. 14)
din Italia. Au sarcini termice de la 11,2
la 28,7 kW si pot produce intre 13,8 si
16,5 I/ min apa calda de consum cu
ot = 25 K. Evacuarea gazelor de ardere I
se poate face prin tuburi concentrice,
prin tubul interior circuland gazele de
ardere iar in contracurent, printre tubu-
ri , aerul necesar arderi i combusti bi lului .
6.2.3.6 Cazane cu condensafie
Sunt astfel concepute incat, fie in
interiorul lor, fi e intr-un recuperator ata-
$3bi l, asigura condensarea partiala sau
totala a vaporilor de apa din gazele de '
ardere, punand in libertate caldura lor
latenta, de cca 2,5 kW/kg. Raportand
caldura utila produsa de cazan la cea
introdusa (calculata cu puterea calorica
inferioara) se obtin randamente termi ce
de 95 ... 105 %.
Aceste cazane func\ioneaza efi cient,
la parametri i redu$i, 60/ 40 C, deoare-
ce punctul de roua al vaporilor de apa, '
in mod normal , pentru gaze naturale,
este la 58 ... 60 C iar pentru combusti -
bi l lichid la 48 ... 50 C. De aceea, este
indicat ca intr-o centrala termi ca sa
existe un cazan cu condensa\i e care
sa functioneze la temperaturi exterioa-
re moderate (-5 ... + 10C) iar, pe 1imp
friguros, sa intre in func\iune un cazan
1
obi $nuit, economisindu-se astfel canti -
tati importante de combustibil.
Legatura cazanului la CO$ se face cu
tuburi din material rezistent la coroziu-
5
10--
11
Fig. 6.2. 17. Cazan cu condensat ie
SB 71 SM (BUDERUS-Germani a):
1 - tabl ou de comanda; 2 - vizor ;
3 - arzator; 4 - U$a frontala;
5 - racorduri ; 6 - manta; 7 - izolatie
termi ca; 8 - instala\ie de neutrali zme;
9 - focar; 10 - tevi profilate
(turbulat oare); 11 - sustinere cazan.
Capitolul 6: Echipamente materiale
ne deoarece condensatul este acid. Se
utili zeaza conducte din inox sau din
materi al plasti c amplasate intr-un cos
obi snuit din caramida. La baza con-
ductei de evacuare a gazelor de ardere
se amplaseaza un ,, neutralizator" (fig.
6.2.15). Cazanele cu condensa\i e
KESTON - CELSIUS, produse de firma
CELSIUS 2000 S. R.L din Bucuresti
(fi g.6.2. 16 $i tab.6.2. 14) sunt cazane
acvatubul are cu functi onare modulata,
compl et automati zate, cu emi sii mini-
me de NOx (max 20 ppm) sau CO
(max 80 ppm); formarea amestecului
aer-gaz este controlata printr-o suflan-
ta $i un mi xer.
Tabelul 6.2. 14. Caracteristi tehnice ale cazanelor de apa calda KESTON-
CELSIUS

U.M C25 C40 C55 2MC55 3MC55 4MC55
D
Puterea termica KW 23 39 50 100 149
la 80/60C
Put erea termi ca KW 25,2 43 55 110 165
la 60/40C
Ran_Qamentul termi c:
...
- -
-la 80/60C % 97,6
-la 60/ 40C % 108
Dimensiuni :
-lunqime mm 471 520 520 1180 1710
-la time mm 249 320 320 360 360
-inalti me mm 621 720 720 1595 1595
Continutul de apa I 5 8,7 8,7 24,2 36, 1
Masa kg 38 56 56 155 230
Tabelul 6.2.15. Caracteristici tehnice
ale cazanelor de apa calda SB 715 M (BUDERUS)

D
U.M 100
Puterea termi ca nominal a kW 100
Dimensiuni '
I
- -- ... -- --- -.
- 1 ;;;:;;
- lungime I 670
- lii time mm 964
- in51time 1mm l 223
Conti nutul de apa I 235
Mas'1
ko
0
495
125 150 180
125 150 ISO
I

9
:o

I 223
230
505
4
I 223 l 223
2-1 5 2-10
515 525
9
10

13
14
15
230 270 350 430
230 270 350 I 430
-
..
-----
I 910 I 9 10 I 980 I 980
I 056 I 056 I 278 I 278
l 325 I 325 l 547 I 5-17
350 4-10 525 610
665 675
I
905
'
925
199
220
-
1290
720
1595
52,9
325
630 850
630 850
- ,,_ -----
2 280
2 ,o
I 380 l 470
I 6-1 9 l 739
790 l 025
1360 i l 630

7 !I._ -+--H--t+- -
18
8
b
Fig. 6.2.18. Cazan de apa calda SF 21 1 UBG (BUDERUS) :
a - vedere; b - sectiune;
- tabl ou de comanda; 2 - schimbator de siguran\a; 3 - U$3 interi oara;
4 - U$3 de acces combustibi l; 5 - reglare aer; 6 - canal de aer; 7 - ventilator;
8 - U$3 cenusarului ; 9 - capac de cura\ire; 10 - turbulizator; 11 - evacuare
gaze de ardere; 12 - clapeta de explozie; 13-camera de ardere; 14 - izolati e
termi ca; 15 - suprafe\e de incalzire verti cale; 16 - aer primar; 17 - cenu$ar;
18 - suprafe\e de incalzire orizontale.

Capitolul 6: Echipamente materiale I. lnstalatii de lncalzire
Montajele multipl e de cazane - nece-
sare spa\iilor comerci ale, inclustri ale
sau blocurilor de locuin\e - sunt dotate
cu unitati de comanda care asigura
functi onarea modulata a ansamblului,
contorizarea orelor de functionare a
f iecarei unitati , comanda pompelor de
sistem corespunzator regimurilor de
lucru, precurn si afisarea unui cod de
diagnosticare pentru identificarea regi-
mului de functi onare.
Cazanele cu condensatie SB 715M
(fig. 6.2. 17 si tab. 6.2.15) produse de
firma BUDERUS, executate din o\el re-
zistent la coroziune (CrNi -Mo), functi o-
neaza cu combustibil gazos la tempe-
rat uri scazute 60/40 C si temperaturi
ale gazelor de ardere la cos de
40 ... 140 C. Sunt cazane ignitubulare
cu introducerea gazelor de ardere in
focar si un drum convectiv alcatuit din
\evi speciale, cu pereti dubli , profilate,
care asigura intensificarea transmisiei
calduriii intre gazele de ardere si apa.
6.2.3. 7 Cazane funcfioniind
cu combustibil solid
Cazanele mici de apa calda
30kW) pot func\iona si cu lemne, bri -
l 16 2
I
3
Fig. 6.2.19. Cazan de apa calda
electric ETS (ACV-Belgia):
- termostat de comanda; 2 - intreru-
pator general si de alegere a puterii;
3 - rnanometru; 4 - dezaerisire; 5 - ra-
cord ducere incalzire; 6 - racord ducere
apa calda de consum; 7 - racord intoar-
cere apa calda de consum; 8 - racord
intoarcere incal zire; 9 - corp cazan;
10 - pompa de circula\ie; 11 - tablou
circuit comanda; 12 - tablou circuit pu-
tere; 13 - tempori zator cascada, doua
etaje de putere; 13a - ternporizator cas-
cada, trei etaie de putere; 14 - vas ex-
pansiune inchi s; 15 - releu de putere;
16 - termostat de siguranta (rearmare
manual a); 17 - supapa de siguranta;
18 - releu de apa calda de consum;
19 - presostat.
chete sau carbune superi or (cu putere
calorica inferioara, peste 12000 kJ/kg).
Nu este indi cat a utili za carbune infe-
rior (li gni t) in cazane mici. Astle! de ca-
zane se folosesc pentru incalzirea unor
cladiri mici (locuinte individual e).
in figura 6.2.18 este prezentat
cazanul SF 211 USG prevazut cu ven-
tilator de aer insuflat si cu posibilita\i de
reglare. Puterea termica variaza intre 18
si 26 kW iar gazele de ardere au tem-
peraturi de cca 200 Au dimensiunile
de 700 x 490 x 398 mm, volumul de
apa de 80 I si masa de 310 kg.
6.2.3.B Cazane e/ectrice
Sunt cazane ,, de perete" si se utili-
zeaza pentru incalzirea cladiri lor de
locuit individual e. Au avantaje certe: nu
necesita conducte de transport pentru
combustibil, nu necesita arzator si
valve automate, func\i oneaza sil enti os
si ecologic etc. dar sunt foarte cos-
tisitoare in expl oatare.
Firma ACV - Belgia produce doua
tipuri de cazane din otel inoxidabil , cu
termoplonjoare pentru incalzire: vari an-
tele ET si ETS (fig. 6.2. 19 si tab.
6.2. 16). Ambele au pompa de cicula\ie
incorporata, varianta ETS avand si vas
de expansiune inchis de 8 I.
Termoplonjoarele, in numar de 3,
sunt fixate prin presetupe in partea de
sus a corpului cazanului si sun! con-
struite din inox.
trepte si pot ti racordate la doua circui -
te, unul de incalzire si altul la un boiler
pentru preparat apa calda de consum.
' Au dimensiunile de 300 x 430 x 720 mm
si un continut de apa de 13 I. Pot fi
1
alimentate cu energie electri ca la tensiu-
nea de 220-380 V. Presiunea de regim
este de 3 bar iar temperatura maxima a
agentului termic este de 90 C.
I
6.2.4. Cazane de apa fierbinte
Acestea sunt utili zate in centralele
termi ce mari pentru incalzirea apei la
temperaturi ridicate (peste 115 C), de
! regul a, la 150 c.
i Ca si cele de apa calda ele se exe-
: cuta cu elemente din fonta sau \evi din
\ o\el. de tip ignitubulare sau acvatubu-
lare, cu puteri termice mari.
\ Apa fi erbinte preparata in cazane
este, in general, utilizata in re\elele de
\ termofi care sau in retelele de distribu\ie
din cadrul intreprinderilor industriale.
6.2.4. 1 Cazane de apa fierbinte
ignitubulare
Cazanele ignitubulare din o\el sunt
executate cu focar tub de fl acara, ca-
mera de intoarcere a gazelor de ardere
si drumuri convective prin \evile de
furn. Un cazan de apa fi erbinte ignitu-
' bular tip ECAF produs de SIMAR Bu-
curesti in colaborare cu OERTLI
(Elvetia) este prezentat in figura 6.2.20.
Cazanele functioneaza in mai multe 1 Cazanul ECAF are doua drumuri
/
-==----._____;,,___-_-_-_ __ -__ __ ==- ......
Fig. 6.2.20. Cazan apa fierbinte ECAF
SIMAR - OERTLI (Elvetia) :
1 - arzator; 2 - focar; 3 - primul drum convectiv; 4 - al doi lea drum convectiv;
5 - camera intoarcere fa\a; 6 - camera intoarcere spate; 7 - racord gaze;
8 - gura de vizi tare; 9 - racord iesi re apa; 10 - racord intrare apa;
11 - racord manometru; 12 - supapa siguran\a.
Tabelul 6.2.16. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa calda ET si ETS
(ACV - Belgia)
ET09 ET 15 ET "-1 ETS 09 ETS 15 ETS 2-l
Put crea termi ca nomi nala I w,: i 5.6 . S,-1 '7.2 . 1-1.-1 i 16.8 - 24 . 5.6 . S.-1 17 .2 - I"' .-1 i 16.8 - 2-l
JUt om Jt 5.
etaj I kW -1 .2 j -1.S - 7.2
1
7,2 9.6 ' -1 ,2 -1.8 7,2 : 7.2 - 9.b
- ctaj2 kW l5.6 - 8.'I 7.2- 14 j 12 - 17 5.6 - 8.4 , 7.2- 1-l 12 - 17
.......
t'laj 3 k\\'
i
17. 2-1 17 - 24
buc 3 5 3 3 5 Nuin.ir tenno plo njo:ire
l\ 1asa kg
I
28 28 28 36 3(, .36
I. lnstalatii de lncalzire
convective si este echipat cu arzatoare
pentru or ice combustibil gazos (gaze
naturale, butan) sau pentru combustibil
lichid (pacura, CLU). Arzatoarele tip 18,
care deservesc aceste cazane, sunt
produse in Romania sub marca
OERTLI , compl et automati zate, cu
toata aparatura de masurare, reglare si
protectie necesara conform normelor
ISCIR. Cazanele ECAF, ale caror ca-
racteri sti ci tehnice sunt prezentate in
tabelul 6.2. 17 ., produc apa fi erbinte cu
temperatur a maxima de 150 C, la ran-
damente termi ce de peste 90%.
Un alt cazan de apa fi erbinte ignitu-
bular, cu tub de flacara si trei drumuri
de gaze de ardere este fabricat de in-
treprinderea VULCAN S.A. Are o putere
termi ca de 7 MW si func\ioneaza cu un
singur arzatoar pentru motorina, CLU
sau gaze naturale. Gabaritul cazanului
este de 6500 x 2600 x 2850 mm; volu-
mul de apa din cazan V = 14, 15 m3 iar
masa neta (fara apa) este de 17500 kg.
Cazane ignitubulare cu randamente
ridi cate executate cu focare tubulare
presuri zate, cu un drum convectiv, uti -
li zand combustibili gazosi sau li chizi, cu
puteri termi ce pana la 4 MW, prepa-
rand apa fi erbinte de maximum 145 C
la presiunea de 5 bar sunt fabricate de
firma FERROLI (cazanele PREX-ASL).
Caracteri sticil e tehnice complete
sunt date i n tabelul 6.2.18.
6.2.4.2 Cazane cu apa fierbinte
acvatubulare
Sunt cazane de radia\i e cu puteri
termice mari si utili zeaza combustibili
lichi zi si gazosi. Un astfel de cazan tip
CAF (fig. 6.2.21 si tab. 6.2. 19.) este
executat de VULCAN S.A. cu focarui
reali zat din pere\i membrana sub forma
de cheson si alimentat prin arzatoare
pe doi pere\i opusi. lucrand in supra-
presiune. Circulati a gazelor de ardere
este ascendenta. cu un singur drum,
astfel ca r acirea tor se face pe la par-
tea superioara. Solutia cu pere\i mem-
brana care elimina solu\iile scumpe si
grele de inzidire, suprafata mi ca de
asezare a cazanului si dezvoltarea lor
pe verti cala fac ca aceste cazane sa
aiba indici economi ci foarte buni.
f n afara cazanelor acvatubulare exe-
cutate cu \evi din o\el se mai constru-
iesc cazane si din fonta. Un astfel de
cazan (fig. 6.2.22 si tab. 6.2.20) este
executat de firma POTTERTON. Acesta
este executat cu elemente tip, din fonta,
care formeaza prin asamblare un focar
tubular in care are loc intoarcerea
gazelor de ardere si un singur drum
convecti v. Cazanul functi oneaza cu
combustibil lichid sau gazos si prepara
apa fi erbinte cu temperaturi de
maximum 140 C_ Temperatura minima
de intrare a apei in cazan este de 55 C.
Capitolul 6: Echipamente materiale
Tabelul 6.2.17. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa fierbinte tip ECAF
=----------- Tip cmn I , I
ECAF I ECAf' I ECAF I

ECAF
L.M.
Dcmunire -----------
1000 woo 3000 5000
I i
10" i 2. 10 . ) lO" ' -1 . 10" i 5 10"
Puterea tennid no 111 inal;i
162.812325 6 ; I --165 1 2 ! kW I I 3 -1 S8.-l 5 81..!
Dimensiuni de
-
, ... ..
:
-
.. , ..
- di amctru mm
i
2 100 2 200 2 400
:
2 500 2 550
- lung. 1me
I
mm
'
5 800 ! (J 600
i
7 '.?()()
I
7 900
I
8 500
- inaltime
I
mm
I
2 750
I
2 900
I
3 150
I
3 300
I
3 500
i kg
I
7 200 11 600 I 16 300 i 19 600 ! 22 300
'
Tabelul 6.2.18. Caracteristici tehnice ale cazanelor de apa fierbinte
PREX-ASL (FERROLI - Italia}

De mun
U.J\I. 1-10 230 350 500 700 1000 1500 2000 3000

140 230 350 500 700
I' 000 j 3_000
Puterea tennica nominalii - -
i
-- _,,. --i- - .
kW 162
i
267 407 ' 53 1 i 814 , I 163 I 1 7.:W 2 326 I 3 489
Dimcnsiuni
__(_
--
11 'b85f :i -o3s I 2 1 :is 2 s 2s I 2 79s I 3 o65 I J6o5 3 s.i5 355 - lungirne mm
- l:itime mm 9..\0 940 11 080 I 030 I 280 I -1 70 j l 630 I 765 ! l 9 10
- ln:11time mm 1 21 1 I 2 l I I 385 I 335 I 585 I 1 820 2 900 3 100 3 550
Yolumul de apa I
I 395 490 625 750 I 2-1 5 I 890 2 700 3 300 3 9-10
'
Pierderi de sarcina
---- ---------------- ---- ----
- --------------- ---- -
..
----- - --
-- - ----
i3.5 '!
. ----
- pe c ircuitul ape i mbar 4 .5 6,5 9
l
II 14 18 2 1.5 26.5
- pc ci rc. gazelor de ardere mbar 2 2,5 3. 1 3.6 3,9 5,4 6.S 81 102
l\l asa kg 730 870 I 130 ! I 340 I 960 2 670 3 670 4 750 (J 2 10
28300
S7

2100
Fig. 6.2.21. Cazan de apa fierbinte CAF de 10 Gcal/h - Vulcan.
Capitolul 6: Echipamente materiale I. lnstala!ii de lncalzire
6.2.5. Cazane de abur
Produc abur saturat sau supraincal -
zi t in scopuri energeti ce, t ehnologice
$i de i ncalzire.
Cazanele de abur pot fi de presiune
joasa. cand presiunea absoluta a abu-
rului saturat produs nu depaSe$te
1, 7 bar, sau de presiune medie $i
inalta, pentru presiuni ale aburului
peste 1,7 bar.
Se executa cazane cu volum mare
de apa care sunt, de obi cei, ignitubu-
lare cu f ocar tubul ar $i unul sau mai
multe drumuri convecti ve din t evi de
furn netede $i cazane cu volum mic
de apa, de tip acvatubul ar, cu focar
camera, puterni c ecranat $i tevi de
apa cu di ametrul mic atat in f ocar cat
:;;i pe drmuril e convective.
6.2.5. 1 Cazane de abur
de presiune joasii
Se pot executa cu el emente din
. fonta sau cu \evi din o\el. Cele mai
Fig. 6.2.22. Cazan de apa fierbinte
POTTERTRON (Anglia):
1 - element tip al cazanului ; 2 - focar;
3 - arzator ; 4 - drum convecti v;
5 - racord evacuare gaze.

Fig. 6.2.23. Cazan de abur GD505
(BUDERUS Germania) :
1 - U$3 fixare arzator; 2 - cazan;
3 - tambur; 4 - sticla de nivel;
5 - legatura de siguranta;
6 - racor d abur; 7 - racord
efi ciente $i cu fi abilitate mare sunt cele
executate din fonta. in figura 6.2.23
este prezentat cazanul din fonta GD
505 produs de firma BUDERUS, care
funct ioneaza cu gaze naturale sau
combustibil li chid, cu suprapresiune in
focar (independent de tirajul cosului).
La montare necesita di spozitiv hidrau-
lic de siguran\a. Aceea$i firma produ-
ce $i cazanele tip 451 D care sunt ase-
manatoare cu primele, dar cu debite
de caldura mai mari . Caracteri sti cil e
tehni ce ale celor doua tipuri de cazane
sunt prezentate in tabelele 6.2.21 $i
6.2.22.
6.2.5.2 Cazane de abur de presiune
medie ?i inaltii
Se executa cu \evi din o\el pentru
debite de abur cupri nse intre 0, 1 $i 50
t/h $i presiuni intre 1,7 $i 36 bar.
Cazane cu debite mi ci de abur pro-
duce S. C. VULCAN S.A. de tip SICMA-
i AB (tab. 6.2.23) $i de tip SICMA-IBA
i (fi g. 6.2.24 si tab. 6. 2.24), ignitubulare
I dotate cu arzatoare din import pentru
gaze natural e, CLU sau motorina. Ca-
zanele bloc abur cuprind: cazanul
propriu-zis, pompe de alimentare cu
apa, instalati a de automati zare, canale
evacuare gaze de ardere $i CO$ de
furn.
Tabelul 6.2.19. Caracteristici tehnice ale cazanelor GAF produse de VULCAN

De
U.M . CAF 7 CAF6 CAF5 CAF4
I
Gcallh 10 25
I
50 100
!
Puie re a te mii ca nominala ---. - r . --- - -
MW 12
i
29 58 11 6
Dcbitul nominal de apa
i
t/h 124
l
3 10 620 I 240
Temperatura ape i la intr:i.rc
oc
70
I
70 70 70
Tempcratura ape i la icsirc
oc
150 150 150 150
Pres iunea de lucru (mini ma) bar 10 10 JO
I
10
Tabelul 6.2.20. Caracteristici tehnice ale cazanelor
CAF produse de POTIERON (Anglia)

D
U.1\ 1. 4 5 6
I
7 8 9
10 I
JI 12 13
14 1
15
Puterca tem1icii nominab kW 26-1 354
1
440 I 5J6 586 670 702 ! s.io 925 1000 1070 111 72
Prcsiunea de lucru (mi ni ma) bar 6
Dimcnsiu11i
--- - - - ----- - -
mm 1895 ! 1075j l 25.5J 14-3.5 j i 6 JS ji 79 5i 1975[2 1.5.5 !233-SJ25-15[i695fi-875 -
. l{1timc
mm ! 1050
- i n:iltimc n1m 1405
Mas:i kg 1 0Rop noJ 1.i60; 1 655 1 850 203512 23o t2 .i 25 J2 620 j2870 3 065 !3 265
Tabelul 6.2.21. Caracteristici tehnice ale cazanelor GD 505 (BUDERUS)

D
U. M. 275 305 335 365 .1 90 -1 15 .135 465
Numir de elementc b11 c s 9 10 II 12 13 1-1 15
Put cre:1 nomi nal:! k \\' 275
I
30 5 335 365 390 4 15
I
435
I
-165 I
'
Volumul de ap:i
I
I I 77iJT8oo 830
I
860
I
()<){)
10 20 1050 i 1 USO

I
-
I
r rn:' I rn 5 "" I "" I '"" I rn s I J iss
- lungime
I
mn1
- Iii. li me
-1
mm 1 260 I 260
- mm 2 5 15 2 5..JO
l\l as:1 kg
i
I 757 I I 906 i 2 053 ! 2 1 98 23n 2 537 I 2 6s2 l 2 s27
Tabelul 6.2.22. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur 45.1 D (BUDERUS)
D
U.'.\L
I
-1 89
I
570 65 1
I
7_\3
I
8 1.:J
I
S96
I
977
Num:i r de e lement e i hue
'
8 I 9 JO i 11
!
12 i 13
i
14
I
'
I I
I
I
-110 . 489.
i
570 -
i
65 1 .
!
733 .
I
8 1.\ .
I
8%
Pu1erea tenni ca nomin;iJ ii k\\" i i
I
I I I
I
I
I -1 89 I 570
!
65 1
!
733 8 14 I 896 I 977
Vulu mu l de ap;i I
i
952
I
I 00-1
I I 050 ! I 328
i
I 380 I 1-1 32
; I
Dirnensiuni
: 2 115
I
!
. ;
I
30 15 T 3 19S .
- lu ngime (;i prox .J mm 2295 i 2 475 2 (>55 : 2 835
. latime mm
I
1.380
! I 380
inii ltime mm 2692 2 7 17
1\1:\,, :\ kg
I
2-15 1
I
2656 2 882
I
308.:1 I 3-130
I 3658
i
3 S63
!
I
I
I. lnstalatii de lncalzire
Cazane ignitubulare cu debite de
abur sub 2000 kg/ h $i presiuni cuprin-
se intre 4 $i 8 bar se produc de catre
S.C. SIETA S.A. tip VAP (tab. 6.2.25),
cu tub de fl acara tip sac (flacara
intoarsa) si un drum de gaze prin tevile
de furn. Cazanele sunt dotate cu
arzatoare automatizate pentru gaze
naturale si li chid U$Or.
CaLane ignitubul are de abur saturat
$i efi cien\a ridicata, cu presiuni cuprin-
se intre 6 $i 14,5 bar sunt cazanele
VAPOREX HP produse de firma
FEROLLI - Itali a (tab. 6.2.26).
Din categori a cazanelor acvatubula-
re. cu debite mari de apa, se pot men-
\i ona:
cazanele de abur tip CR (fig. 6.2.25
!?i tab. 6.2.27) executate de VULCAN
S. A. , cu pereti ,, membrana" in focar,
Capitolul 6: Echipamente materiale
6.2.6. Cazane recuperatoare
Temperatura ridi cata a gazelor dear-
dere la iesirea din cazane (lg> 150 C)
sau din instala\iil e tehnologice
(lg>300 C) impune recuperarea de
caldura pentru reducerea pi erderil or
prin evacuarea gazelor de ardere in
exterior , asigurand totodata o crestere
a randamentului global al cazanului
Tabelul 6.2.23. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur
SIGMA-AB (VULCAN - Bucur8$ti)

I S!GtvLA
SIG!\ !r\ I SIGJ\ IA
SIGMA
SIGMA I SIGMA
U.1\ 1.
D AB 100 AB 200 AB 300 AB.WO AB 500 AB 750
Debi t de abur
i
kg;h i 100 200 I 300 400
I
sou ; 750
Presiunea nominala
I
bar 6 6
I
6 6
I
s 8
j I
Debi t nomi ll31 calori c k\V
I
69.6
I
16--l 208.8
:
278.-1 : 3-19
I
523
Yolurnul de apa (med1u) m 3
:
0.225
I
0.227 0.33 1 0,467
I
0.95
I
0.958
I I i
Dirne nsiuni
...... ! -- ' . - ,. ..
r
, - -
I
: 3 175 - Iungime lllffi
I
I 455 I 555
I
I 855 2000 3 165
- 15. time mm
I
I 380 I 480 I 1 no I 726 2 no ! 2 330
- inaltime mm
i
I 640 I 608 I I 760 I 873 -2 500
I
2 5 15
Masa ko
l
950 1200
i
1665
I
220 1 3 120 l 3 336
"
I
\evi cu inclinare mare intre tamburi $i 'r---------------------------------,
circula\ie orizontala a gazelor de arde-
re, ce necesita tiraj fortat;
cazanele de abur tip CLAJTUB -
Italia (fig. 6.2.26 $i tab. 6.2.28) preva-
zute cu doi tamburi suprapu!;)i lega\i
prin \evi verticale $i focar tip camera
realizat din pere\i membrana. Pulveri-
zarea combustibilului lichid se face cu
abur la presiune ridicata sau cu aer
comprimat.
cazanele de abur cu circula\ie
for\ata UNl -MATIC, produs de BONO -
Italia. (fig. 6.2.27 $i tab. 6.2.29) cu ser-
pentine concentrice avand structura
5
2 3
.... , .......

verti cala cu camera inelara de preincal- Fig. 6.2.24. Cazan SICMA-IBA (VULCAN-Bucure?t i):
zire a aerului de ardere, contribuind - arzator; 2 - tevi de furn; 3 - focar tubul ar cu pereti i ondula\i;
astfel la imbunatiitirea arderii, reduce- 4 - economizor; 5 - CO$ evacuare gaze de ardere.
rea noxelor si la cre!;)terea randamen-
tului termi c.
Tabelul 6.2.25. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur VAP
(SIETA - Cluj Napoca)
Tabelul 6.2.24. Caracteristici tehnice

YAP YAP YAP YAP YAP YAP YAP
D
U.M.
150 300 500 625 750 1000 1500
VAJ>
2000
ale cazanelor de abur IBA
Debi t de :ibur I kgih 150 300 500 625 750 I 000 I 500 i 2 000
(VULCAN - Bucure$ti)
Presiunca nominal3 bar 4 .J 6 6 8 8 8 8

JBA-. IBA fBA
U.M.
' I 2 4
Vol. de apa la nivel maxim ml
0 ..J 0.-15 I .27 I 1.27 2.22
I
2.4 2.6 3.2
Dimensiuni
Dd111 de: 3bur u11 I 2 4
----
bar 8 8 15
- -- . . - - . - - --
n 2o()-r2 600 ' 2 850" -i -850 ]'2 sso
.. ---. - ----- - -
- lungi me 3 730 4 280 4 800
--
- latime
I mm I JOO I 300 I 980 I 9SO I I 980 2000 2 ()()() 2 200
-
Volurnul de apa
I
111 3 2.7J 4 ,SU 6.70 - i nalti me ! mm ! I 300 I 680 I 8!0 I 8 10 I 8 10 I 900 I 900 I 950
:\I:is:1 kg fl I 375: I 3550 1792( l\l:is5
I kg
I
I 400 I 890 2 100 I 1 J50 3 600 3 900 . 4 200 I 4 700
Tabelul 6.2.26. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur VAPOREX HP (FERROLI - Italia)
Tip cazan
Den111nire
U.i\I. 140 2.JO 360 5 10 700
I
1000 1500 2000 3000
f..k:il'11 I 140
i
2.JO 360 510 I 700
I
I 000 I 500 2000 3 000
Pu1crca tern1i cII. norninal5 - - --------- ---- -- ..
- -- .. -... - ---------
kW 163 279 4 19
I 593 ! 8 15
l
I J()..l I 7.J.:i 2 326 3 89
-- --
Debit <k abur I kg/h 230 420
1
620
-------
880
I
I 205
I
I 720 2 580 3 -145 5 170
Yol;i rnul ck ap:'\ dm' 630 795
i
I 390 I 705 ! 2 590
:
3 625
I
5 000 6 3 10 7 320
-
de sarc i1d pc mhctr
!
2.0 I 2,5 3,1 3.6 3.9 I 5.-1
_j
6.8 I 8.2 i 10.2

-
l I
--
-- ----,---- ---.
I
-
I
. ...
3-ws r
T
- lungnne rnm I 685 2 035 2 125 2 525 2 803
i
3 075 3 8-15 .J 355
--- -----
- llllll I .J-15 I .J.:15 I I 750 I 750

2 350
!
2 5-15 2 620
- -- ---f--
! - mm I I 686 I 686 I 9 10 I 9 10 2 136 i 2 350
!
2 570
i
2 800
I
2 880
--
i
--
i
I
:
I\ las:'1 kg I 4 10
!
I 620 2 270 I 2 600 3 550 4 560 6 550 i 8 280 10 200
I I I
L_
Capitolul 6: Echipamente materiale
precum $i reducerea consumului de
combustibil. Construc\ia acestor caza-
ne recuperatoare este diferen\iata, de-
pinzand in principal de agentul se-
cundar pe care-I prepara. Ele se
monteaza intotdeauna pe un circuit ,
secundar (de ocolire) pentru a permite
evacuarea gazelor de ardere direct la
cos atunci cand recuperatorul nu poate
fi uti lizat.
_____ ; 770
3350
610 1--
11 50
5110
Fig. 6.2.25. Cazan de abur CR10 - VULCAN:
1 - lundati e; 2 - focar; 3 - preincalzitor de aer; 4 - sistem convectiv; 5 - tambur.
Tabelul 6.2.27. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur CR (Vulcan -

D
UM. er< 10 CR 9 CR 16* CR CR 12*
Debit de abur
I
u 1i
65 10 10 20 50
Presiu nea no1ni11 aJ;l
H'"' I 8: 16
i
S: 15 I 15 36 36
Volum11 l de ap:1
'
85
I
- -
l
-
_L_ i
Diniensiuni
!
- ...... - ..
1
I
-
I
-, i 000 1
-
- hm&imc
:
mm 5 290
i
62-10 5772 1-l 300
- 15timc ! mm 3 350 I 3350 -101 3 8700
I
5830
i
- inli ltime
I
mm -l 360 I -1360
I
4 100 4800
i
12 600
l\bs5
I
kg 2-l 805
!
28 100 35745
I
93800 180000
I
* produc abur s upraincalzit
Tabelul 6.2.28. Caracteristici tehnice ale cazanelor de abur
CLAJTUB - CT/PA (BONO - Italia)

D
U.M. 6 8 10 12
I
JG 20 25
I
30
Debit de abur t lfl 6 8 10
!
12
i
JG
I
20 25
'
30
Dirne. nsiuni
-
1
s3w I s 700 : 6 100
1
6 sociT 73oci 1 900 I s 200 ! s sriO - lu ngime mm
15t ime mm ; 3 -100 ; 3 -100 3 500 .
3 500 ! 3 800 3800
1
4 300 i noo
- i11 :1!1ime
1so
.J 150 4 150 4 ))0 -1 150 4 -100 : -I 400
Masa
I 23 27 32 35 : 40 -15 50
i
55
I. lnstalatii de lncalzire
Cazanele recuperatoare sunt astfel
concepute incat pot face corp comun
cu recuperatorul de caldura sau sunt
separate de recuperator, acesta fiind
atasat cazanului pe traseul gazelor de
ardere.
Cateva combina\ii cazan-recuperator
sunt prezentate in figura 6.2.28.
in figura 6.2.29 sunt prezentate
, schematic doua cazane cu recupera-
toare executate in Anglia $i Fran\a. Ca-
zanul SEAGOLD este executat dintr-un
bloc cu elemente din fonta la care s-a
ata$at recuperatorul de caldura, exe-
cutat cu t evi din aluniiniu. Cazanul
EQUATOR are recuperatorul de caldu-
ra integrat in focar. Schimbul de caldu-
ra intre gazele de ardere si apa care
circula in cazan este realizat in contra-
curent. Randamentul cazanului poate
atinge valori de 97 %.
3
2
4
5
Fig. 6.2.26. Cazan de abur
supraincalzit CLAJTUB (BONO Italia):
1 - ecrane de radia\ie; 2 - colectoare;
3 - tambur superior; 4 - sistem con-
vectiv (tevi verticale netede); 5 - tam-
bur inferior.
Fig. 6.2.27. Cazane de abur
UNl-MATIC (BONO-Itali a):
1 - evacuare gaze; 2 - corp cazan;
3 - serpentine concentri ce; 4 - focar;
5 - tabl ou de comanda; 6 - pompe;
7 - arzator ; 8 - aspiratie aer.
1
l
1_
-
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale
In Romania firma SIETA S.A. fabri ca
cazane cu recuperatoare in 3 vari ;:mte:
23,35 si 64 kW cu randamentul ridicat
(q = 97 %) care prepara apa calda
90170 C.
6.2.7. Recuperatoare de caldura
cu condensatie
in afara cazanelor cu recuperatoare
de caldura inglobate se executa recu-
peratoare independente care se pot
atasa cazanelor.
Recuperatoarele de caldura cu con-
densati e se executa din material e anti-
corosive si sunt destinate sa creasca
performantele cazanelor echipate cu
arzator cu gaze insuflate. Recuperarea
globala a caldurii latente si sensibile
din gazele de ardere reprezinta pana la
20 % din puterea termica a cazanului
asocial.
Tabelul 6.2.29. Caracteristici t ehnice ale cazanelor de abur
UNl -MATIC (BONO - Italia)
~ I l l
U.M. 30 50 100 150 200 250 >OO
D
Debit de abur kgih 300 500 1 000 ! I 500 ! 2 000 2 500 3 000
Dime11 si11n i
--- --------------- ----- ~
- i--3oor 1-c10c>
----------T-----, ---
- lungin1c mm I I 300 I 600 2 000 : 2 200 j 2 300
- lii time mm 900 900 I 200 I 250 I 700 I 700 I 900
- inaltimc mm I 600 I 600 l 800 2 300 2 500 2 700
I
3 000
I
Greutat ca ko
"
CJOO 950 l 500 2000 2 800 3 300
I
3 500
B
B
ft
ft /,
2 c
a b
c d
Fig. 6.2.28. Combinatia cazan-recuperator de caldura:
a - cazan cu recuperatorul inglobat in focar; b - cazan cu recuperatorul
montat in aval de focarul cazanului; c - cazan cu recuperator independent;
d - cazan cu recuperator tip urned;
R - recuperator de caldura; AP - agent termic primar; AS - agent termic se-
cundar;A - gaze de ardere calde; B - gaze de ardere racite; C - partea clasica
a cazanului;
1 - recuperator de caldura; 2 focar; 3 - arzator ; 4 - orificiu de evacuare
gaze racite; 5 - conducta evacuare condensat; 6 - regi stru de \ evi ; 7 - duze;
8 - bazin cu apa; 9 - pompa de circulatie; 10 - schimbator de caldura.
Firma DE DITRICH executa recu-
peratoare cu condensatie tip RC 35
destinate pentru cre$terea performan-
\elor cazanelor cu puteri termice cu-
prinse intre 100 si 600 kW, echipate cu
arzatoare cu gaze naturale cu aer insu-
flat. Evacuarea gazelor de ardere se
face direct (RC 35) sau cu ajutorul unui
ventilator (RC 35V).
Corpul recuperatorul ui cu condensa-
\i e este realizat cu elemente din fonta
prevazute cu aripioare special amena-
jate penlru a permite func\ionarea in
condensati e. Gazele de ardere traver-
seaza recuperatorul de sus i n jos.
Bacul de recuperare a condensatului
este din inox si se gase$te la partea
inferioara. Gabaritul acestor recupera-
toare este de 660 x 1 000 x 1500 mm.
Firma GUILLOT din Fran\a produce.
de asemenea, recuperatoare de caldu-
ra cu condensa\ie tip TOTALECO exe-
cutate din \evi de inox care se pot ata-
$a cazanelor cu o putere termica cu-
prinsa intre 95 $i 1430 kW.
De asemenea. recuperatoare de cal-
dura cu condensa\ie mai produc $i fir-
mele franceza CHAPPEE si germana
VIESSMANN.
AP
T=30 C
b
Fig. 6.2.29. Cazane cu recuperatoare:
a - cazan tip Seagold;
b - cazan tip Equator;
- element din fonta;
2 - recuperator; 3 - canal de furn;
4 - ventilator; 5 - conducta evacuare
condensat; 6 - focar;
AP - agent termic primar; AS - agent
termi c secundar. -
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale
6.3. Pompe 6.3.1.2 Func/ionarea pompelor
in instala/ii
6.3.1.2.1 Punct de functionare
Vehicularea printr-o instalatie a unui
debit de fluid G se face cu ajutorul
Pompa este un generator hidraulic '
care transforma energia mecanica in
energie hidraul ica. Dupa modul de
func\ionare, pompa este un turbogene-
rator la care energia se transmite flui -
dului prin intermediul unui rotor aflat in
mi5care de rota\ie (pompe centrifuge,
pompe axiale etc.).
1 energi ei specifice date de rela\ia 6.3.2.
in instala\iile de incalzire se intalnesc
pompe pentru:
- circulatia agentului termic (apa
calda sau fi erbinte) intre sursa termica
si consumatorul de caldura;
pomparea condensatului in
generatoarele de abur (cazane);
- completarea apei din instala\ia de
incalzire (pompe de adaos);
- pomparea combustibilului lichid.
6.3.1. Caracteristicile hidraulice
~ i tehnice ale pompelor
6.3. 1. 1 Curbele caracteristice
Pompele din instala\ii, in general, $i
din instala\iile de incalzire, in special,
sunt caracterizate prin: debitul de fluid
G [m3/s] sau [m3/ h], presiunea sau ca-
racteristica de sarcina H [kPa] sau
[mH20], puterea P [kW]; randamentul 1J
si inaltimea neta absoluta la aspira\ia
pompei NPSH [kPa] sau [mH20].
Pentru fi ecare pompa sau grupe de
pompe sunt trasate curbe caracteristi-
ce care reprezinta graficele functiilor.
H = h ( G); P = f2 ( G); 17 = b ( G);
NPSH = f4 (G) (6.3.1)
la turatie constanta.
Rela\ia H = f 1 ( G) poarta si denumi-
rea de caracteristica pompei.
in afara celor 4 curbe caracteristice
pompelor este necesar sa se cunoasca
si curba caracteri stica a instalatiei,
H1nst = f _ ( G). intr- un sistem de coordo-
nate (H, G) ea reprezinta o parabola de
gradul doi cu ordonata in originea
egala cu presiunea stati ca Hs. La o
instala\ie cu circuit inchis (instala\ie de
incalzire) Hs = 0, intreaga inal\ime de
pompare fiind folosi ta numai pentru
invingerea pierderilor de sarcina
Hms t = M-G2 (6.3.2)
in care M este modulul de rezistenta
al retel ei.
Curbele caracteristice ale unei
pompe centrifuge sunt prezentate in
figura 6.3. 1, pentru o tura\ie data.
Daca tura\ia este cea normala n,
debitul G, inaltimea de pompare H si
puterea corespunzatoare randamen-
tului maxim se numesc nominale si
sunt datele care se inscriu pe placuta
indicatoare a pompei . intreprinderile
construct oare de pompe, prin cata-
loagele de produse, prezinta curbele
caracteristice ob\inute prin testari in
laboratoare.
Pentru a stabi li debitul transportat este
necesara rezolvarea sistemului de
ecuatii format de caracteristica pompei
$i caracteristica instala\iei, ceea ce,
grafic, i nseamna gasirea punctului lor
de intersec\ie care are coordonatele H
si G. Pentru o func\ionare a pompei, in
limitele economice, este necesar ca
punctului de intersec\ie (func\ionare)
sa- r corespunda un randament
17 = 0,9 ... 1,0.
La alegerea pompelor ce urmeaza a
se implementa in instala\ie este nece-
sar. a se avea in vedere urmatoarele:
- in instala\iile la care variaza mult
conditiile de intrare si iesire (modificari
importante ale nivelului din rezervorul
de aspira\ie, al presiunii la iesire - ca-
zul pompelor de condensat) se reco-
manda utilizarea pompelor in care
curba caracteristica a pompei H = f( G)
are o forma mai abrupta (fig. 6.3.2, a);
- in instala\iile unde, la varia\ii mari
de debite, presiunile raman aproape
constante (instala\ii de incalzire cu apa
calda) se recomanda utilizarea pompe-
lor in care curba caracteristica a pom-
pei H = f( G) are o forma mai aplatisata
(fig. 6.3.2, b).
0 instala\ie, ca urmare a inchiderii
sau deschiderii unui consumator, poa-
te avea o func\ionare stabila sau insta-
bila. Perturba\iile produse de re\ea de-
plaseaza punctul de func\ionare de pe
c urba caracteristica. a pompei. Daca
aceste perturba\ii sunt mici, odata cu
eliminarea lor, punctul de func\ionare
revine la pozitia initiala si pompa intra
in regim normal de lucru (functionare
stabi la).
in general se poate men\iona ca atat
timp cat punctul de func\ionare se afla
pe ramura descendenta a caracteristi-
cii pompei (debitul pompei este mai
mare decat eel minim Gmin - fig. 6.3.2)
func\ionarea este stabila.
6.3.1.2.2 Cuplarea pompelor
in func\i e de necesita\i se pot intalni
situa\ii in care se impune folosirea si-
multana a mai multor pompe func\io-
nand in paralel sau in serie.
Cuplarea in paralel se realizeaza
cand debitele de fluid sunt superioare
celor ce pot fi vehiculate prin func\io-
narea individuala a pompelor, iar cu-
plarea in serie, la marirea sarci nii de
pompare. in instalatiile de incalzire cu-
plarea pompelor se utilizeaza mai rar si
anume, la instalatiil e mari cu debite de
caldura mari , atunci cand pompele in-
I. lnstala!ii de lncalzire
dividuale nu pot asigura debitele
solici tate.
La montarea pompelor in paralel este
necesar sa se aiba in vedere urma-
toarele:
- sa se aleaga, pe cat posibil, pompe
identice prevazute fiecare cu clapete
de sens, pentru a putea func\iona indi-
vidual sau in grup;
- in cazul montarii de pompe cu ca-
racteri stici diferite, se recomanda ca
ele sa aiba sarcini apropiate.
La montarea pompelor in serie este,
de asemenea, necesar:
- folosirea, daca este posibil, a unei
pompe multietajata;
- pompele sa aiba acelea$i caracte-
ri stici hidraulice;
- in cazul cuplarii de pompe cu ca-
racteristici hidraulice diferite, debitele
lor la sarcina nula sa fie apropiate.
6.3.1.2.3 Cavitatia pompelor
Se caracterizeaza prin apari\ia, urma-
ta de dispari\ia, unor bule de gaz si
vapori ca urmare a coborarii presiunii
lichidului din instala\ie, sub valoarea
presiunii de vaporizare.
Cavita\ia este extrem de periculoasa
pentru pompe, avand ca efecte negati-
ve:
- produce o uzura rapida prin eroziu-
nea mecanica $i corosiunea chimica a
materialului din care este executata
H.P,TJ
Gn G
H
Fig. 6.3.1. Curbele caracteristice
ale unei pompe centrifuge.
H=l{G)
(a)
; H=l{G)
' {b)
~ _ : ~ - : ~ - : - : ~ ~ - : ~ ~ - : - : - : - _ - - - - - - - : . - - ~
I
...,
G
Fig. 6.3.2. Caracteristicile pompei:
a - forma abrupta; b - forma aplatizata.
,
\ .
-
J. de lncalzire
pomp a;
- produce zgomote $i vibrati i datorita
spargerii bul elor de gaz i n masa li chida;
- reduce randamentul pompei.
Cavitatia poate fi provocata de:
NP=100
Capitolul 6: Echipamente materiale
2
----i --
L=25
_ _J__ __
'.':=5
6 -T -
I =20
- cre$1er ea inal\imii geodezice de as-
pirati e (diferen\a de nivel intre axul
pompei $i bazi nul de aspira\i e);
- crester ea pierderilor de sarcina pe
aspirati e datorita cre$1erii debitului ;

-r- --- C>
I =15 , o
- functionarea pompei in zona debi -
telor mari cu inal\imi de pompare redu-
se (pompe de circulati e);
t___ 1
1
I
,.._ z
II I I
- cre$terea t emperat uri i lichidului
(pompe de condesat);
_ l _ - - --.--++--{l.i-p-----...,--. J_ -_l_ _
2
- con\inutul mare de gaze di zol vate
in li chid.
Ori entat iv, pentru pompele care
vehiculeaza apa calda, presiunea mini -
ma pe aspira\i e, pentru a evita cavi ta-
ti a, este:
t = 75 C H;'in = 55 kPa
t = 90 C H;'i" = 90 kPa
t = 120 C H;'in = 215 kPa
Exemplu de calcul
Se considera o instala\i e care func-
\ioneaza c u apa calda cu parametrii
90/70 C compusa dintr-un cazan,
consumator, pompa de circulatie, vas
de expansiune inchi s, re\ eaua de con-
ducte.
Presiunea din instal a\ie, HNP = 100 kPa
este asigurata de vasul de expansiune in-
chis. f nal\imea de porn pare: Hp = 80 kPa.
Se cere sa se analizeze modul de
func\ ionare a pompei in func\i e de po-
zitia ei in circuitul instala\i ei (fi g. 6. 3.3).
a) Vari anta montarii pompei de circu-
lati e P pe conducta de ducere $i a va-
sului de expansiune VEI pe conducta
de intoarcere (fig. 6.3.3a}. Aproximand
pierderi! e de sarcina liniare $i locale s-
a trasat linia pi ezometri ca pe intregul
circuit al instala\iei, rezultand in final pe
aspira\i a pompei.
p p
H .. =HNP - I(Rt +Z) = HNr I (Rt +z)
VC/ V[I 0.3.4.1
= 100 - 30 =70 kPa
unde:
p
l: ( RI + z) sunt pi erderil e de sarcina
\ 'El
pe re\ea de la vasul de expansiune la
porn pa.
intrucat presiunea minimala pe
Fig. 6.3.3. Scheme pentru punerea In evidenta
a fenomenului de cavitatie
la pompele de circula\ ie;
a - varianta cu pompa de circulatie P montata
pe conducte de ducere $i VE/ pe conducta de
intoarcere; b - varianta cu pompa de circulatii
P si VE! montate pe conducta de intoarcere;
c - varianta cu pomra de circulatie P $i VE/
montate pe conducta de ducere.
0
4 ; 5
I :i [di
j2 $'"', VEI :-6
1
' ' '
:
+ :
--- -- - - -- - - - - - -- - .. -- - -- - - -- --- -- --'
: 3

0
a
' '
. ------ --- ---- - -- ------ ------- -- --- -
c
c
Capitolul 6: Echipamente materiale
I. lnstal atii de incalzire
aspiratia pompei la t emperatura apei
I
,min 90 kP
1
de 90 C este de la "' a ex1sta ;
pericolul aparitiei fenomenului de i
cavitatie a pompei.
b) Vari anta montarii pompei de circu-
la\ie P $i a vasul ui de expansiune pe
conducta de intoarcere (fi g. 6.3.3, b).
Aproximand pierderile de sarci na,
s-a trasat linia piezometri ca pe intregul
ci rcui t al instalatiei rezultand, in final,
pe aspira\ia pompei.
p p
H
8
=HNP- L,(Rl+Z) =HNP- L,(Rl+Z)
VE/ VE/ 0.3.4.5.6.
=100- 75 = 25 kPa
intrucat presi unea normala prin
aspira\i a pompei la temperatura apei
de 70 C este de H';'n= 55 kPa, exista,
de asemenea, pericol ul aparitiei feno-
menului de cavita\ie a pompei.
c) Varianta montarii pompei de circu-
la\i e P $i a vasului de expansiune pe
conducta de ducere (fig. 6.3.3, c).
Trasand linia pi ezometri ca pe intre-
gul circuit al instalali ei rezulta in final
pe aspirati a pompei,
p p
Ha = HNP- I,(Rl +Z) = HNP- I,(R!+Z)
VE/ VE/ 0. 1
= 100- 5 = 95 kPa
Fenomenul de cavi tati e a pompei
esle eliminat intrucat presiunea mi -
nima pe aspira\ ia pompei este de
H';m = 90 kPa, iar in instalatie se rea-
lizeaza 95 kPa.
in concluzie, se poate sublinia ca,
pentru eliminarea apari\i ei cavi tati ei la
pompe, est e necesara cre$terea pre-
si unii in instala\i e, respectiv, in vasul de
expansiune (in varianta a cu minimum
20 kPa; in varianta b, cu minimum
30 kPa).
6.3.1.2.4 lnfl uenta
caracteristici lor fluidel or
in instala\iile de incal zire, majoritatea
pompelor vehicul eaza lichide $i , in spe-
cial, apa calda. Pe langa acestea, sunt
$i cele care pompeaza produse com-
bustibile (pacura, motorina etc), care
au un coefi cient de vascozitale mai ri -
dicat ceea ce duce la modi!icarea pa-
rametri lor de functionare. Pompa i $i re-
duce inal\imea de pompare H, debitul
G si, mai ales, randamentul ii. in timp
ce puterea absorbita P cre$te. Datele
caracteri stice prezentate de firmel e
producatoare sunt ob\inute numai pe
cale experimentala. in tabelul 6.3. 7
sunt date cateva indi ca\i i cu privire la
modificari le produse de influen\a ca-
racteri stici lor fluidelor.
6.3.2. Pompe de circulat ie
Pompele de circula\i e a apei calde in
instala\i e sunt , in general, centrifugale
monoetajate care au ca element
principal in transformarea energeti ca
(cnergia mecanica i n energie hidrau-
lica) interac\iunea dintre palele unui
rotor $i fluidul vehi culat. Cre$terea
energi ei li chidului $i, deci, pomparea se
datoreaza fenomenului de centrifugare
realizat de mi$carea palelor rotorului ce
proiecteaza radial lichidul de lucru.
Pompele centrifugale monoetajate
sunt utilizate curent in instalatiil e de in-
calzire $i se caracterizeaza prin debite
intre 0,5 $i 125 l/s si inal\imi de pompa-
re de pana la 600 kPa (60 m H20) fiind
considerate pompe de presiune joasa.
Din aceasta categori e fac parte pom-
pele de uz casnic (nevoi gospodare$ti,
incalzire, apa calda de consum, termo-
fi care etc). Tipuril e $i caracteri sti ci le
tehnice ale pompelor au evoluat atat in
func\ie de puterea termi ca si importan-
\a consumatorilor cat $i de sistemele
de incalzire adoptate.
Pompele de circula\ie se pot clasifica
din punct de vedere al solu\iei con-
structive dupa urmatoarel e criterii:
- tipul motorului electric: cu rotor
uscat $i rotor urned;
- viteza de rota\ie: consl anta, reglabi -
la in trepte, reglabila in mod continuu;
- tipul constructiv al di spozitivului de
reglare a vitezei de rotatie: cu variator
de viteza de rota\ie incorporat (pana la
5,5 kW); cu variator de viteza de rota\ie
montat in exterior (pana la 55 kW).
Cele mai mari economii de energie le
realizeaza pompele cu rotor urned $i
cu dispozitivele ingl obate pentru regla-
rea vitezei de rota\ie.
Majoritatea firmelor producatoare de
pompe au impar\it pompele de circula-
\ie in mai multe categorii de pompe
domesti ce:
- pentru cladiri individuale, din care
fac parte: pompele simple, pompele cu
debi te si inal\imi de pompare mici;
- pentru colecti ve mici , din care l ac
parte: pompele simple $i duble, pom-
pele cu fl an$e telescopice, pompe mo-

_z_ ,..
nobloc ,,in linie".
in tabel ele 6.3. 1 $i 6.3.3 sunt date
principalele caracteristici si domeniile
de aplicabilitate ale pompelor de circu-
latie de presiune joasa produse de fir-
mele GRUNDFOS, SALMSQN $i WILO.
6.3.3. Pornpe de presiune ridicata
Din aceasta cat egorie tac parte pom-
pele industr iale, folosite atat pentru cir-
cula\ia apei calde sau fi erbin\i cat si
pentru alimentarea cu apa, condensat
sau combustibil i lichi zi.
Aceste pompe se caracteri zeaza prin
debite $i inal\imi de pompare ridi cate
cat $i rezisten\a mare la temperaturi
ridi cate. Ca tipuri de pompe de presiu-
ne ridicata se pot men\iona cele:
- centrifuge de presi une ridi cata;
- ,,in linie";
.. monobloc ,,in lini e" simple si duble;
- monobloc orizontale normalizate;
- verticale ,,in lini e" simple $i duble;
- orizontale standard pe postament.
in tabelele 6.3. 1, 6.3.3 si 6.3.4 sunt
date principalele caracteristici si dome-
niile de aplicabilitate ale pompelor de
presiune ridicata prod use de
GRUNDFOS, WILO $i SALMSON.
6.3.4. Pompe cu roti dint ate
Sunt folosite pentru pomparea lichide-
lor cu vascozitate cuprinsa intre 14 $i
350 cSt (3 ... 50 E), la o temperatura
maxima de 80 C $i care nu con\in in
suspensie particule sau impuritati . in ge-
neral, se folosesc pompele tip DL (fi g.
6.3.4) ale caror caracteri sti ci constructive
$i hidraulice sun! date in tabelele 6.3.5 $i
6.3.6.
6.3.5. Reglarea pompelor
6.3.5. 1 Necesitatea reglarii pompelor
Reglarea constitui e un procedeu prin
care se urmare$te modificarea

I
I-
-G ,..1._ H - ..
K
I
I
+-------B _____ ... 1F -
I
c
Fig. 6.3.4. Pompa cu ro)i din)ate tip DL.
.:-
'

.i
"
,.
....
I. lnstalatii de incalzire
permanenta sau temporara a inaltimii
de pompare H $i a debi tul ui de flui d G
astfel incat pompa sa asigure parame-
trii soli citati .
in instala\iil e de incalzire cu apa
calda sau fi erbinte, ca urmare a vari a-
jiei condi\iil or exteri oare pentru asigu-
rarea mi croclimatului i n incaperi , se
poate realiza o reglare calitativa sau
cantitati va, reglare obtinuta $i cu aju-
torul pompelor.
Necesitat ea reglarii pompelor este
strans legata $i de asigurarea unei bu-
ne func\ionari a instala\i ei de i ncalzire
ca urmare a vari a\iei debitelor de fluid
din instalati e cauzate de:
- ob\inerea unor reduceri ale debite-
lor de caldura la consumatori, in func-
ti e de necesarul de caldura solicitat;
- inchi derea par\i ala sau totala a va-
Q) 25
20
0
''6 15
2 10
Q) 5
'O
4
_
21
23
21
15
"'
;
1:-

-
'3
(.
7 -
P-1
3-
Iii la
"
t:: < If m

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 110
Debitul pompei [%]
Fig.6.3.5. Ciclut de functionare i ntr-o
instalafi e de incalzire.
Capitolul 6: Echipamente materiale
nelor automate pe diverse circuite sau
a robinetelor termostatice la corpur ile
de incalzire.
Prin reglarea pompelor se urmareste
0 scadere a debitelor de fluid $i, impli-
cit, a inaltimii de pompare, in concor-
danta cu solicitaril e consumatorilor,
realizandu-se in felul acesta economi i
importante de energi e.
Practi ca a demonstrat ca peri oada
de asigurare a agentului termic, la pa-
rametrii maximi (de regim), est e destul
de scurta, ea reducandu-se la un nu-
mar destul de mic de zile. Cicl ul de
100

OJ
'6'
60
OJ
OJ
'O
:; 40
E
:J
"'
c
0 20
0
0
--<
:/
.--
.---
20 40
___.
1,.--1"'" I
n I
' 1'
I
I
J-

I
I
/
60 80 100
Debi tul pompei [%]
Fig. 6.3.6. Consum de energie functi e
de tipul pompei :
1 - pornpa cu tura!ie fi xa; 2 - pompa cu turatie
variabila.
functi onare al unei pompe, in perioada
de incalzi re este prezentat i n fi g. 6.3.5.
Se observa ca, la debitul maxim,
pompa functi oneaza cca. 30 % din
durata totala de exploatare; eel mai
mull functi onand cu un debit de 70 %
din debitul normal, aceasta reprezen-
tand circa 23 % din peri oada de func-
\ionare.
in functi e de modelele de reglare,
adoptate in exploatare, consumuril e
, energeti ce sun! diferite (fig. 6.3. 6). For-
ma unei curbe de consum energeti c
depinde de randamentul in ansamblu
al instala\i ei, confi gura\ia re\elei de
conducte, punctul de functi onare $i na-

CU 50
40
30
ro
60
ro .c

ro ,.._
Ceo
.Q II

co

OJ
'O
ro
I\\
r;- -

\\ I\
l
l'! 100
3
x 10060 200 5
:::>
o Economie anuala
de energie [kWh]
70 ':;f
30
50
60
v
I
/

E-
OE
o.g
ro ro

-62
OJ II


15 25 35 4555 :,
f-
Puterea motorului
pompei [kW]
Fig. 6.3.7. Economia de energie anuala
i n vari anta pompelor cu turatie vari abila.
Tabelul 6.3.6 Caracteristicile hidraulice ale pompelor tip DL cu rop dintate
n = 960 rot/ min n = 1460 rot/ min
Ti pul pompei
I
Q [Umi n]
DL
1
I N (kW]
Presiunea [bar]
2 4 6 8 10 12 14 16 2 4 6 8
DL
3
Q [I/min] 22.4 22.2 2I .9 21,0 20.0 19.3 18.7 I7,9 35,0 34,0 33,0 31.S
N (kW] 0,8 0.8 0.8 0,8 I ,I I ,I 1.5 I .S 0,8 0.8 I .I I ,I
10 12 14
I3.8 I3.4 I I3,0
.......... - ___,, ..... -.. 1--- -""
0,8 0, I I .I
16. 1
I.I
30.0
I .5
36.0
15.7 i 15.0
1,1
28,6
1.5
27,0
2,2
16
I 2,3
I .I
14.2
25.9
2.2
Q [l /minJ
DLg
I N (kW)
13 I
2.2
130
-
3.0
128
4.0
122 120
I
i 155
7
I1
5
o .
1
1 _
7
10
5
8 2
4
o.
0
s -1 2
4
?.o?_l 199 i I 192 -i i ! I 74 j 110
5.5 55 55 5.5 : 75 I 7.5 I 10.0 ! 10.0 4.0
Q [I/mini 250
1
1
245 235 j 230 222 I j I 355 ! 350 I 340 I 330 I 320 I,
DL
4
_ j _ N_ Lk_w__1_ r---' _o-+l _ s_5_ t_ 1_.s_ J
1
_ 7_._s--+_ 7_.5--+----+j __ --_-_ 55 ! 75 J 10.0
1
-10.0-j 10.0 j
Q (l/111i nj 295 I 290 281 1
1
275 265 lw-. 425 422 I -110 395 I 382 , ,
DLi o
1
N [kWJ 5,5 ' 7,5 75 [. 7.5 _, 10.0 r - _ J -- --:__- 75 7.5 ! 10.0 10.0 ! 13.0 f .... ! ..
----+--- _ __,_ _ ___, __ _,
DLi
1
Q [I/ min] 490 I 465 450 440 J - D - 750 j 730 710 I ! I
DL,. I ;;:

I = I = l = ! I : 11. i
"
Capitolul 6: Echipamente materiale I. de lncalzire
tura echipamentului de reglare $i co-
manda. Din analiza celor doua curbe
1
6.3.5.2 Posibilitaf i de reg/are
Posibilita\ile de reglare a pompelor
depind de destinatia cladirii , regimul de
functionare a instala\i ei, numarul $i ca-
racteri sticile tehni ce ale pompelor etc.
\ie, unele pompe au un canal de lega-
tura intre aspira\ie $i reful are. La trece-
rea fluidului prin pompa, o parte din
debitul pompei, la inal\imea de pompa-
re respectiva, este dirijat spre instala-
tie, iar cealalta parte a debitului va cir-
cula in corpul pompei. Aceasta reglare
este manuala $i se face o singura data,
la punerea in func\iune a instala\i ei .
Solu\ia nu este agreata, pe de o parte,
deoarece este pu\in probabil ca in tim-
pul unei varia\ii de debite, in instala\ie,
pompa sa realizeze reglarea prin by-
pass iar, pe de alta parte, nu realizeaza
nici o economisire de energie electrica.
se observa ca utilizarea pompelor cu
turatie variabila (curba 2) duce la con-
sumuri de energie mult reduse in ra-
port cu utilizarea pompelor cu turati e
fixa (curba 1).
Dupa modul de comportare in func-
tionare a pompelor se pot trage urma-
toarele concluzii:
- variatia debitului folosind pompa cu
tura\ie fixa duce la diminuarea randa-
mentului hidraulic, la supraincalzirea
motorului $i la deteriorarea lui, ca ur-
mare a aparitiei fenomenului de cavita-
ti e;
- variatia debitului folosind pompe cu
turatie variabila, asigura mentinerea
unui randament hidraulic ridicat, elimina
fenomenul de supraincalzire a moto-
rului , reduce substantial consumul de
energie $i nu genereaza fenomenul de
cavitatie. Rezulta ca pompele cu tura\i-
e variabila se impun a fi montate in in-
stalatii acolo unde au loc varia\ii impor-
tante de debite in timpul func\ ionarii.
Costurile de investitii cu instalatiile
auxiliare de mentinere a sigurantei
pompelor cu tura\ie variabila reprezinta
circa 10 % din tabelul cheltuielilor de
exploatare. Rezulta ca economia de
energie realizata, duce la arnortizarea
investitiilor intr-un timp foart e scurt.
Diagrama din figura 6.3. 7 permi te cal-
culul economiei de energie electrica ,
in cazul utilizarii pompelor cu tura\i e
variabila, in func\ie de puterea motoru-
lui pompei $i raportul debitel or G/Gmax
$i durata de func\ionare anuala a
pompei. Astfel, pentru o putere instala-
ta de 15 kW, cu o functionare a pom-
pei la un debit mediu de 70 % din de-
bitul nominal, pe o durata de 60 % din
totalul orelor dintr-un an (5 300 ore) se
realizeaza o economie de aproximativ
43 000 kWh. La pre\ul de 1000 lei/kWh
(la ni velul anului 2000), economia este
de 43 000 000 lei.
Fig 6.3.8. Variatiile presiunilor
in instalatie in funcJie de inchiderea
robinelelor de reglare:
C 1, C2, CJ - curbele caractcristice
ale rctelei; z - zona de zg<) _r_no_t_. _ __,
Reglarea regimului pornit/oprit este
' cea mai simpla. Pornirea $i oprirea se
fac automat in func\ie de parametrii
agentului termic sau de conditiile de la
consumator (termostat de camera).
Sistemul de reglare permite economisi-
rea de energie electrica la nivel ul pom-
pei .
Reg/area in regim redus de caldura
apare ca o necesitate la cladiri le care
nu sunt locuite dupa amiaza $i noap-
tea. De asemenea, aceasta solu\ie
apare ca necesara $i la reducerea regi-
muluide func\ionare in timpul nop\ii , la
majoritatea cladirilor locuite.
Reglarea se poate realiza prin scade-
rea temperaturii parametrilor agentului
termic (apa calda), pompa de circulatie
functionand la caracteristicile hidrau-
lice normale (debitul G $i ina\imea de
pompare H). Toate robinetele termo-
statice de la corpurile de incalzire sunt
deschise. Solu\ia prezinta avantajul ca
economise$te caldura, prin reducerea
temperaturii agentului termic, dar $i
dezavantajul consumului de energie
maxim, pompa lucrand cu debit maxim
G.
Reg/area prin by-pass. Din construe-
Reg/area prin variafia turatiei rotoru/ui
pompei. Modificarea turati ei (vitezei) ro-
torului pompei este procedeul eel mai
economic de reglare a parametrilor de
func\ionare. De aceea, pompele de cir-
cula\ie sunt prevazute cu mai multe
viteze de rota\ie. Reglarea variatiei tura-
\iei rotorului unei pompe se poate face:
- continuu prin taierea de faza (regla-
re cu ajutorul tiristorilor);
Avantajele solutiei sunt: solutie
ieftina, cu amortizarea instala\iilor intr-
un timp scurt; necesita putine compo-
nente electrice $i electronice pentru
construirea regulatorului ; tensiunea de
alimentare poate fi de 1 x 220 V sau
3 x 380 V;
Dezavantajele solu\iei: este limitata la
pompele de circula\ie la care intensita-
Tabelul 6.3.7 lnfluenta viscozitiitii asupra parametrilor de functionare
Viscozitatea Modi fi carea parametrilor funqionali
Scadcrea
E est
debitului [%]
..J
I
30 0 . 5
5 ... 10 37.5 ... 75 5
II ... 120 82.5 .. . 900 25
Fig. 6.3.9. Schema de reglare a turatiei
pompei la presiune diferentiala:
a - diagrama de reg/are; b - manometru/
diferen.tia/;
... 25
.. . 45
Scaderea
sarcinii [%] puterii [%]
0
'
5
5 ... 20 5 ... 30
20 ... ..JO 30 .. . W
b
c, si C
2
- curbele caracteri stice ale re\el ei; n, $i n2 - curbele caracleri stice ale pompei;
1 - manometru; 2 - racord de aspira\ie; 3 - racord de refulare; 4 - domeniu de lucru;
5 - presiune diferentiala reala; 6 - initializare la zero; 7 - $Urub de reglare pentru
cre$1erea presiunii ; 8 - $Urub de reglare pentru scaderea presiunii; 9 - relee;
10 - cablu de racordare; 11 - alimentare; z - zona de zgomot.
,
1
.:
I. lnstala!ii de lncalzire
tea curentului de alimentare nu depa-
seste 3 A (la un motor standard acesta
corespunde la 0 putere de 3 ... 4 kW);
randamentul scazut al motorului electric;
- prin variatia frecventei de schimba-
re a tensiunii pentru men\inerea cam-
pului de rota\ie constant.
Avantajele solutiei constau din: ran-
damentul motorului destul de ridicat;
tensiunea de alimentare poate fi mono-
fazata sau trifazata etc.
Dezavantajele ce se pot men\iona:
necesita multe componente electri ce $i
electronice; ri scul defectarii este mare;
solu\ia este scumpa etc.
6.3.5.3 Reg/area tura/iei pompei in
tuncJie de presiunea diferen/iala
Solu\i a consta In schimbarea tura\iei
rotorului pompei atunci cand se recur-
ge la o reglare cantitativa care consta
din lnchiderea sau deschiderea robine-
telor de reglare (robinete termostatice)
de la corpuril e de lncalzire In func\ie de
necesarul de caldura solicitat.
inchiderea robinetelor de alimentare
cu agent termic a consumatorilor (cor-
purile de incalzire) due la modificarea
curbei caracter isti ce re\elei avand loc
o cre$l ere a lnal\imii de pompare H $i
o scadere a debitului G (fig. 6. 3. 8).
Presiunea (inal\i mea de pompare)
GF'v GF" GF G
Fig. 6.3.10. Schema de regl are a turatiei
pompei de presiune constanta:
C 1, C2 $i CJ - curbele caracteristice ale retelei;
n,, n2 $i nJ - curbele caracteristice ale pompei.
p
\ s

'
: : S, : :
, ____ __ ; ____ ____ ___ :
Fig 6.3.11 . Schema de reglare a turafiei
pompei in funcJie de 2. t :
C, - cazan; P - pompa de turati e variabila;
V3C - venti l cu 3 cai; So :;;i S.. - sonde
de temperatura pe conductele de ducere
si intoarcere; RT - robi net termostatat;
Cl - corp de incalzire; TC - tablou de comanda.
Capitolul 6: Echipamente materiale
pompei cre$te din ce in ce mai mult
pe masura ce se inchid robinetele de
ali mentare cu apa (agent termi c) a
consumatorilor , iar punctul de funct io-
nare F se va deplasa spre stanga F',
F") pe caracteristica pompei. Exista
pericolul apari\i ei z; gomotului produs
de robinetele de inchidere in cazul in
care punctul de functionare F" se va
gasi In apropierea zonei de zgomot.
Pentru eliminarea acestui pericol este
necesara modificarea tura\iei pompei,
operane care se realizeaza astfel
(fig. 6.3.9a):
- un manometru diferen\ial (fig. 6.3.9b)
cite$le diferen\a de presiune ti H 1
(dintre presiunea pompei in regim de
functionare In zona de zgomot -
punctul E $i presiunea pompei in regim
de func\ionare normala - punctul F);
- se ac\ioneaza asupra inversorului
de contact schimband tura\ia pompei
din 1 in 2, iar punctul de func\ionare
din E in E ,_
ln cazul in care la consumator se soli -
cita caldura, deci robinetele de la corpu-
ril e de incalzire se deschid, punctul E 1 se
va deplasa spre F 1; se constata ca de-
bitul de agent termic este redus, nece-
sita\i le nu sunt asigurate, ceea ce impu-
ne o noua modificare a turati ei pompei :
- manometrul diferential cile$te dife-
ren\a de presiune (dintre presiunea
pompei in regim de func\ionare norma-
la a instala\iei-punctul F $i presiunea
pompei din F 1 de functionare);
- se ac\ioneaza prin intermediul in-
versorului de contact, asupra motorului
pompei, revenind de la tura\i a 2 la
tura\ia 1 $i, impli cit, la punctul de func-
\ionare F.
in concluzie, reglarea tura\iei pompei
se poate face cu ajutorul unui mano-
metru diferen\ial (fig. 6.3.6, b) reglat

:::: ::: : ::::::::::: :: - -- :..r_- __ -_--_- _-_ -_-

90
: :'l - . - - - - - - - - -- -_,V : 1

'5 70 -IH """- 7r I /.
'}". rJl -l
o !/
QJ 50 ......_ 5,,
40 - - - - - - - -- - - - -- - 411--
30 ' ............
ro
15 20 I
C5 10 ' ' ' " 1r [%]
<fJ ""'- 0
/
' Debit
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 5000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
1160 2250
Perioda de fuctionare lhl
A - sarcina instalatiei de incalzire;
B - soli ci tarea de caldura;
C1 ... C3 - curbele caracteri sti ce ale retelei;
D - curba caracteristica a puterii absorbi te.
NPSH
[kP
3
J
-4-t--:o'Y__.,?""!"'-i. 160


- --1- ;. V
95 -
90 --
.,1.__. 1
70 - ..... - - - ,,A'-'f-=-+-_,_.r--t--c-t---<
60 v. ll : "-: '
80
60
40
50 - - '#- 1


...... , 201-ft-l.- ..
""",
""'- '
o""--'1 1% I
1160 2250 H[kPa] G[Debit]
Perioada de func\ionare
Fig. 6.3.13. Di agrama funcJionala a unei
pompe de circulaJie tip Grundfos
UPC 65-120 FO 6 seria 200
cu trei trepte de r eglare a turafiei:
A - sarcina instala\ iei de incalzire;
B - soli ci tarea de caldura; C - curba
caracteristi ca a retelei; D, ... 0 3 - curbele
caracteristice ale puterii absorbite.
81 80 - - - - ' - -
7262 60 __ -' --
: F" F"
P[l<.W]

Capitolul 6: Echipamente materiale
pentru doua presiuni diferenliale t. H 1 si
6H2, presiuni care corespund parame-
trilor de func\ionare a instala\i ei.
Metoda de reglare este u5oara, sigu-
ra Si eficienta.
6.3.5-4 Reg/area turaJiei pompei
la presiune constanta
Solutia consta in men\inerea in insta-
la\ie a unei presi uni constante HF
atunci cand are Joe reglarea calitativa,
respectiv, inchiderea sau deschiderea
robinetelor termostati ce de la corpurile
de incalzire. Presiunea este men\inuta
constanta cu ajutorul unui variator de
viteza actionat automat de la un cap-
tator diferen\ial care citeste presiunea
din instala\ie.
Opera\iunea de reglare se realizeaza
astfel (fig. 6.3. 10):
- la alimentarea normala cu agent
termic, punctul de func\ionare a insta-
la\iei este F (HF, GF), situat pe curba 1
a pompei de circula\ie;
- pe masura ce consumul de caldu-
ra scade iar robinetele termostatice se
inchid, punctul de func\ ionare F se
deplaseaza spre stanga, odata cu
schimbarea curbei caracteristice a re-
\elei, si devine F'. Captatorul presiunii
diferentiale sesizeaza cresterea de '
presiune L1H si o transmite variatorului
de viteza, care schimba din nou
tura\ia pompei din pozi\ia n1 in pozi\ia
n2 si odata cu aceasta punctul de
funqionare devine F", pe curba m;
- daca robinetele continua sa se 1
inchida, punctul de func\ionare F" de
pe curba de tura\ie n2 se va deplasa in
F
111
avand loc o noua crestere a presiu-
nii in instal a\ie. Captatorul presiunii di -
feren\iale sesizeaza cresterea presiunii
L1 H" si o transmite variatorului de vite-
za care schimba din nou tura\i a pom-
pei din pozi\ia n2 in pozi\ia nJ si, odata




0
cu aceasta, punctul de func\ionare
devine F1v pe curba nJ.
in felul acesta in instala\ie este asi-
gurata, pe cat posibil , 0 presiune Con-
stanta HF.
Procesul de reglare poate avea loc si
invers, adica de revenire la tura\iile m
si n 1 in functie de solicitarile de caldura
la corpuril e de incalzire, respectiv, de
gradul de deschidere a robinetelor ter-
mostatice. Presi unea de regi m HF din
instala\ie poate fi reglata cu ajutorul
unui buton fixat pe regulator sau pe
variat orul de viteza. Aceasta presiune
se gaseste totdeuna sub limita de
zgomot.
6.3.5.5 Reg/area tura/iei pompei
in funcJie de ecartul de temperatura .1t
Solutia consta in schimbarea tura\iei
rotorului pompei in func\ie de tempera-
tura 6 t = Id - Ii
Opera\iunea de reglare are loc astfel
(fig. 6.3.8.):
- cu ajutorul a doua sonde se ma-
soara temperatura apei din conductele
de ducere Id si de intoarcere t rezul -
tand diferen\a t.t ;
- la func\ionarea instala\iei la para-
metrii L'.t = 20 C, toate robinetele ter-
mostatice de la corpurile de incalzire
sunt deschise si pompa circul a, in in-
stala\ie, debitul normal de apa;
- odata cu scaderea consumului de
caldura, robinetele termostatice se in-
chid, presiunea din instala\ie incepe sa
creasca, iar debitele de agent termic
sa scada.
Temperatura apei de ducere Id
ramanand constanta, pe conducta de
intoarcere, temperatura Ii creste si,
odata cu aceasta, scade si ecartul de
temperatura t.t;
- pe masura ce ecartul de tempe-
ratura scade, se ac\ioneaza asupra

0 500 1000 1500
Periooda de func!J()(l3re - l h 1
Fig. 6.3.14. Di agrama funcJionala a unei
pompe de circulaJie tip Grundfos i n care
reglarea se face cu vari atorul de turape
A - sarcina instalati ei de i ncalz1re;
B - soli citarea de caldura;
C - curba caracteristi ca a retelei;
D - curba caracteri sti ca a puterii absorbit e;
E - curba caracteristica de rcglare
I. lnstalatii de lncalzire
turati ei pompei astfel incat, in in-
stala\ie, presiunea sa scada iar pom-
pa sa vehiculeze un debit mai mic de
apa.
Schema de reglare este mai eficienta
in cazul instal atiilor de incalzire cu va-
ne cu trei cai.
6.3.5.6 Reg/area turafiei pompei
in funcJie de ecartu/ de temperatura
.1t ?i temperatura exterioara te.
Spre deosebire de schema de regla-
re descrisa la 6.3.5.5, in cazul de
fa\a, diferen\a de temperatura t.t de-
pinde de temperatura exterioara le. ln-
stala\ia este prevazuta, in plus, cu un
microprocesor cu trei sonde de tempe-
ratura (o sonda pe conducta de intoar-
cere, una pe conducta de intrare si alta
la exterior).
Difen\a de temperatura b l se progra-
meaza in func\ie de temperatura exte-
ri oara le, considerand constanta tem-
peratura de ducere Id. Curba rezultanta
t. t va fi urmari ta de microprocesor re-
gland cont inuu tura\ia pompei.
Solu\ia poate fi adoptata si in varian-
ta reglarii tura\iei pompei, func\ie de
ecartul de temperatura t. t si tempera-
tura interioara t,.
6.3.6 Alegerea pompelor
de circulafie
Avand in vedere gama foarte diferita
de tipuri de pompe de circulati e si ti -
nand seama de particularita\ile pe care
le prezinta se recomanda ca alegerea
lor sa se faca in urmatoarea ordine:
1. pompe sau grup de pompe cu
rotor urned cu dispozitiv de reglare
umeda a tura\iei pompei, incorporat;
2. pompe sau grup de pompe cu
rotor urned cu dispozitiv de regl are in
trepte a tura\i ei pompei;
c
Fig. 6.3.15. Montarea pompelor
pe postamente
a - fixarea rigida prin :;;uruburi;
b - fixarea rigida pe fundatie comuna cu
radierul cladirii; c - fixarea rigida pe
fundatie cu rezemare elastica
I
I
.
I. lnstalatii de l ncalzire
3. pompc sau grup de pompe cu
rotor uscat (pompe simple sau duble)
cu di spozitiv. exteri or sau inglobat. de
reglare a tur;:i tiei pompei.
Exemplul de calcul 2
Se considera o instalatie de incalzire
cu apa cald5, bi tubul ara, cu circula\ie
fortata care arc punct ul de func\i onare
F definit prin parametrii hidraulici GF =
230 m
3
/ h si Hr = 120 kPa (12 m H20).
Solicitarea de caldura, exprimata in
procente, pe durata perioadei de incalzi-
re, exprimata in ore, precum $i sarcina
termica transportata de debitul de apa la
un ecart de temperatura DI = 20 C sunt
prezentate grafic in fi gura 6.3.9.
Rezolvare
S-au luat in studiu pompele tip
Grundfos. analizandu-se urmatoarele
situa\ii :
a Vari anta cu pompa de circula(ie
cu turati e constanta $i curbe caracte-
ri sti ce ale r e\elei diferite in functie de
deschiderea robinetelor termostati ce.
S-a ales din catalogul de pompe
Grundfos, pompa de circula\ie tip CM
50 - 250/2 15 cu o turati e const anta.
Din combi narea curbelor prezentate
in fi gura 6.3 .8 cu curba caracteristica a
pompei alese, pe care s-au trasat
curbele caracteri sti ce ale re\el ei in '
func\i e de deschiderea robinetelor ter-
mostatice, se pot citi caracteri sti cile
hidraulice ale punctelor de func\ionare
F, F
1
, F
11
, F
111
, F
1
v, respectiv debi tele de
apa Gp G
11
F. GmF' Gf\'F precum si
presiunile H"F' HmF' HrvF. Va-
loril e au fos t centrali zate in tabelul 6-3.8.
b. Varianta cu pompa de circula\ie cu
turati e variabita, cu reglarea in trepte, cu
o singura curba caracteri sti ca a retelei,
in care punctul de func\ionare F este
definit de H1 = 120kPa $i GF = 38 m
3
/ h,
este trasata sub curba de solicitare de
caldura (fi g. 6.3. 10). Rolul robinetelor
termostatice, in acest caz, esl e de a
corecta punctul de func\ionare.
Cont and pe corectarea punctului de
func \i onare de catre robinetele termo-
s tati ce s- a caulat reducerea sarcinii
termlce cu 5%. In acest caz caracteri s-
ticil e hidrauli ce al punctului de funqio-
Capitolul 6: Echipamente materiale
nare F (fig. 6. 3. 10) sunt :
GF = 38 x 0.8 32 m3/ h
HF = 12 x 0.6 72 kPa
S-a ales din catalogul de pompe
Grundf os pompa de circula\i e tip UPC
65 - 120 FO 6/seri a 200 cu tr ei trepte
de reglare a turati ei.
Tinand seama de variatia sarcinii in-
stala\j ei in perioada de incalzire, nece-
sarul de caldura sol icitat $i caracteri s-
ticil e pompei . in functi e de turati e, in
figura 6.3.10. este prevazut a di agrama
func ti onala a pompei de circulatie un-
de reglarea se reali zeaza prin modifica-
rea tr eptelor de turatie.
Punctul de funqionare F (care cores-
punde situati ei de asigurare a 95% din
necesarul de caldura) odata cu scade-
rea necesarului de caldura se depla-
seaza succesiv:
- pe curba de tura\i e n 1 - din F in F'
cu comanda de lrecere pe curba de
turati e n2;
- pe curba n2 - din F
11
in pu cu co-
manda de trecere pe curba de tura\ie nJ;
- pe curba de tura\ie m - din F
1
v in Fv.
Odata cu cre$terea soli cilarii necesa-
rului de caldura, procesul de reglare a
pompei are loc invers; comenzi le pe
care le prime$te motorul pompei sunt
de trecere succesiva de la tura\i a n J la
n2 si de la tura\ia m la n 1.
Valorile caracteri sticilor hidraulice ale
pompei precum $i consumuril e de ener-
gie electrica in perioada de functi onare
au fost centralizate in tabelul 6.3.9.
c. Vari anta cu pompa de circula\ie
cu variator de lura\ie inglobat, cu o
singura curba caracteristica a re\elei,
trasata sub curba de solicilare de cal-
dura. Ca $i in vari anta b, se conteaza
pe corectarea punctului de functionare
de catre robinetel e termostati ce, redu-
candu-se astfel sarcina termica cu 5%,
ob\inandu-se acelea$i caracteri sti ci
hidraulice GF = 32 m
3
/ h $i, HF = 72 kPa.
S-a ales din catalogul de pompe
Grundfos pompa de circulati e tip UPE
65- 120 FO 6 seria 2000.
Tjnand seama de vari a\ia sarcinii in-
stalatiei in perioada de incalzire, nece-
sarul de caldura, caracteri stica retelei $i
caracteri sti ca pompei, in figura 6.3.44.
este prezentata diagrama func\i onala a
pompei de ci rculati e, unde reglarea se
face cu vari atorul de turatie acti onat
automat de un captator diferential (care
cit este presiunea din instalatie).
Valori le caracteri sti cilor hidrauli ce ale
pompei precum $i consumuril e de e-
nergi e electri ca in perioada de functio-
nare sunt centrali zate in tabelul 6.3. 10.
Anali zand cele trei variante de pom-
pe de ci rcula\ie alese pentru a asigura
condi \iil e cerut e prin tema se poate
concluziona:
- pompa cu tura\i e fi xa are . puterea
instalata cea mai mare (2,2 kW) precum
$i consumul de energie eel mai ridicat
E = 5294 kWh (cu 217 % fa(a de
pompe cu CM 50-250/215 $i cu 440 %
: fata de pompa UPE 65- 120 FO 6 seria
! 2000);
1
1 - pompele cu tura\ie variabila, de$i
asigura numai 95 % din necesarul de
I
caldura, reali zeaza economii insemnate
de energi e electri ca func\ionand in
I
, peri oada de incalzire in acelasi timp
(4 595 h};
I
-diferente de 5 % din necesarul de
. caldura poate f1 acoperit pnn reglarea
! reali zata local la corpurile de incalzire
cu ajutorul robinetelor termostati ce.
Rezulta ca solutie de adoptat una
din variantele b sau c, avandu-se in
vedere $i costul de investi\i e.
6.3.7. Montarea pompelor
Se face diferen\iat, direct pe conduc-
ta, pe fundatii elasti ce sau in funda\ii
masive, in functi e de tipodimensiuni .
Fixarea pompelor pe funda\i i se face
prin intermediul unui postament (batiu)
care poate fi si suport pentru motorul
de ac\ionare.
In figura 6.3.15. sunt prezentate ca-
teva tipuri de fundati i masive, utilizate
la montarea pompelor monobloc (pom-
pa + motor):
- fi xare rigida prin suruburi de anco-
! rare a batiului de fundatia masiva inde-
pendenta (fig. 6.3. 15, a);
- fi xare rigida pe fundatie cu rezema-
re elasti ca (fig. 6.3. 15, c).
Fundatia independenta se executa
atunci cand radierul cladirii nu po;:i te su-
porta solicitaril e agregatului de pompare.
Tabelul 6.3.8. Centralizarea datelor rezultate di n functionarea pompei CM 50-250 I 215
Curb ii Presiunea Timpul de Put ere a
Energia
Puterea Randament
Debit electrica NPSH
de tu1<1 ti e de pompare f11nq ionare ceruta
consumata
instalJta pompa
- [m>/h] [kPa] [h] [kW] [kWh] [kW] [%] [kP..i]
C1 3S 120 I 225
, )
-195
I

I
58
I
-10 I
I I
I 30 1-1 5
'
325 l.S 585
, ,
!
70 -10
--

155 -185 1,6 776
) )
I 75 -10
--- - -
!
c, 1-1 165 I 2()0 I .3 1638
) )
-10
--
--- - -
Cs s -1 70 2 250 o.s 1800
) )
80 -10
'
;
--
-
-- -
1 OT /\l 4 545 5 294
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale I. lnstalatii de incalzire
Caracteri sti ci le constructive ale funda\i ei
depind de sarcinile permanente (con-
stante in timp) si dinamice (forie produse
de varia\ia pompei, forte seismice etc) ca
si de rezi sten\a terenului de funda\ie.
Pentru pompe cu tura\ii cuprinse intre
300 si 1000 rot/min se recomanda folo-
sirea de funda\ii cu rezemare elastica, iar
pentru pompe cu tura\ii mai mari de
1000 rot/min, se recomanda postamente
de fixare rigida, cu 0 funda\ie care sa
aiba o greutate de 10 pana la 20 de ori
sarcinile permanente verticale. Pompele
pot fi montate si in alte condi\ii daca fur-
nizorul men\ioneaza in mod deosebi t
acest lucru.
De asemenea, in capitolele in care se
tac referiri la utilizarea pompelor ( 4.2,
4. 3, 4.4, 5.3, 5.4, 5.5 etc) sunt date si alte
indica\ii de montare ( 4.11), pe langa
cele privind calculele si alegerea lor.
Tabelul 6.3.9. Centralizarea datelor rezuttate din funcponarea pompei
UPC 65-120 FO 6 Seria 200
Curba Presiunea Timpul de Puterea
Energi a
Puterea
Debit electri ca
de tura\ ie de pompare funq ionare' consumata
consumata
instal ata
-
[m3/ h] [kPa; mH
2
0] [h] [kW] (kWh] [kW]
n,
32 72 [7,2] 550 0.7
I
385 1,36
no 28 81 [8.1] 485 0.8
!
388 1,36
!1 3 16 6216.2] 1260 0.6
I
756 I 1.36
114 9 30 [3.0] 2250 0.4 900
I 1,36
TOTAL 4 545 2 429
*S-a coosiderat acclasi numar ck ore de functi onarc ca si la pompa de circul ati c cu tura\ie constanta.
Tabelul 6.3.10. Centralizarea datelor rezultate din functionarea pompei
UPE 65- 120 FO 6 Seria 2000
Curba Presiunea Timpul de Puterea
Energi a
Puterea
Debit electri ca
de tura\i e de pompare funcponare* consumata
consumata
instalata
- [m3/h] [kPa; mH
2
0] [h] (kW] (kWh] [kW]
F 32 72 [7 .2] 550 0,8 440 1,36
F' 28 62 [6,2] 485 0.46 223 1,36
F" 16 40 [4 .0] 1260 0,25 315
I
1,36
F'" 9 30 [3.0) 2250 0.10 225
i
136
TOTAL 4 545 1 203
*S-a considerat acebsi numar de ore de funct ionare ca si la pompele de circulatie cu tura\ie
consta.ntli sau cu t u r ~ i e cu reglarc in trcpte
I
I. lnstalatii de lncalzire
Tip pompa
Pompa de circula\ie
tip Grundfos Contort
UP-N, UP-8
Seria 100
Se utilizeaza pentru
toate instalatiil e de
incalzire, instala\ii de
preparare apa calda
menajera, instalatii
de racire $i aer
condi t ional
Pompa de circulatie
in linie regl abila tip
UPS Series 100
Se utilizeaza in
instala\ii le de
incalzire cu vane
termostatice in case
de locuit cu 2 sau
mai multe fami l ii $i
pentru instala\ii de
preparare apa calda
menajera
Pompa orizontala cu
aspira\ie axiala $i re-
fulare radiala multie-
tajata tip CH/CHI/
CHIU/ Se utilizeaza
pentru toate instal atii -
le de alimentare cu
apa $i aplicatiil e din
domeniul industrial
Pompa de circulati e
in linie inteligen!a re-
glabila pe tot dome-
niul de functionare,
echipata cu micro-
convertizor de frec-
ven\a Grundfos,
tip Magna/UPE 2000
Se utilizeaza pentru
toate instalatiil e de
incalzire
Capitolul 6: Echipamente materi ale
Tabelul 6_3.1 Pompe de circulatie tip GRUNDFOS
Date tehnice
G = 0 ... 0.8 m
3
/h
H = 0 ... 12 kPa
T = 2 .. +95 C
8 = 10 bar,
Putere: 25 W
turatie: 2900 r.p.m.
Racord: Rp _, G 1 _
Distan\a aspira\ie-refulare
80, 110 mm
Carcasa pompa: inox, bron
Rotor: inox
Motor: 220 V, IP 42
Clasa de izolatie F
Descriere
Premiul int ernational
de design pentru pom-
pe de circula\ie. Pom-
pe de circulatie care
se pot manta pe con-
ducta de recirculare a-
pa calda menajera sau
in instalatii de incalzire.
Avantaje $i particularitati
Ceas pentru 24 ore incorporat
in pompa pentru programare.
Timer incorporat; pompele
pornesc $i se opresc automat
la intervale de 20 minute.
Termostat incorporat:; se poate
seta pompa la o temperatura a
lichidului 35 ... 65 C.
G = 0 ... 10 m
3
/ h Pompe de circula\ie Cutie de borne moderna $i
H = 0 ... 130 kPa reglabile cu 3 tura\ii, acces U$or.
T = -25 C ... + 120 C cu motor obturator in- Nivel scazut de zgomot.
B = 6 bar, 10 bar, 16 ba trefier cu rotor din i- Materiale de inalta calitate
Putere: 25 W ... 270 W nox. Pompe prevazute rezi stente la coroziune,
Turatie: (3) trei trepte
Racord: Filet sau flansa
Distanta aspira\ie-refula-
re: 130-250 mm
Carcasa pompa: inox,
fonta sau bronz
Motor: 220 V, 380V, IP
44, Clasa de izola\ie F/H
G = 0 ... 15 m
3
/h
H = 0 ... 600 kPa
T = -15 C ... +110 C
B = 10 bar
Putere: 0.33 kW ... 2,7 kW
Tura\ie: 2900 r.p.m.
Racord: filet Rp; Rotor: inox
Motor: 220 V, 380 V, IP 44
Clasa de izola\ie F
cu un sistem automat
de eliminare a aerului
UPS Airelectric. Pom-
pe simple - UPS sau
pompe duble - UPSD.
Seria UP 15-25 N
pompe de curent
continuu 24 V
Pompe orizontale
celulare cu
frontal a cu lagare
comune cu motorul, cu
toate piesele in contact
cu apa din o\el-inox-
crom nichel tip AISI 304
sau AISI 316
G = 0 ... 80 m
3
/h Patent Gundfos Pompe
H = 0 ... 120 kPa de circula\ie reglabile cu
T = +2 ... +95 C(110 C) motor cu perma-
8 = 6 bar, 10 bar, 16 bar nen\i $i rotor din inox. Au
Putere: 25 W .. . 2200 W integral in motor un con-
tura\ie: (3) trei trepte vertizor static de frec-
Racord: flan$3 ven\a. Reglaj in presiune
Oi stan\a aspiratie-refulare: constanta $i propor-
220-450 mm \ionala. Mod de lucru ma-
Carcasa pompa: inox, nual si automat. Regim de
fonta sau bronz zi $i regim de noapte.
Motor: 220V, 380V, IP 42, Pompe simple - UPE sau
Clasa de izola\ie F/ H pompe dublc - UPED.
abraziune $i eroziune.
Randament ridicat.
Nu necesita protec\ii
suplimentare motor electric.
Ac\ionate de programatoare
Grundfos pentru schimbare de
turatie la intervale prestabilite.
Lagare unse de apa.
Nivel scazut de zgomot.
Materiale de inalta calitate
rezi stente la coroziune, abraziune
$i eroziune.
Randament ridicat.
Tratament p3.r\i componente
pompa prin cataforeza.
mecanica.
Protec\i e termica in motor.
Cutie de borne moderna $i ac-
ces usor. Nivel scazut de zgo-
mot. Materiale de inal ta calitate
rezistente la coroziune,
abraziune $i erozi une. Randa-
ment ridi cat. Lagare unse de
apa. Comunica\ie BUS prin RS-
485 cu GENlbus sau LONbus si
conectare la o unitate Pump
Management 2000 pentru
gestionarea tuturor datelor.
Ac\ionare cu tel ecomanda prin
infraro$ii Grundfos R 100
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale I. n s t l ~ i i de incalzire
lip pompa
Pompa de circulatie
in lini e regl abila tip
UPS Series 200
Se uti lizeaza
pentru toate
instalatii le de
incalzire $i pentru
instalatiil e de
preparare apa calda
menajera
Pompa de circulatie in
linie tip TP/LM/LP/
CLM. Se utilizeaza
pentru toate instala\iile
de incalzire !?i pentru
instala\iil e de preparare
apa calda mena jera
Tabelulul 6.3.1 Pompe de circulalie tip GRUNDFOS (continuare)

Date tehnice
G = 0 .. . 80 m
3
/h
H = 0 .. . 180 kPa
T = -25 C ... + 120 C
Descriere
Pompe de circula\i e
reglabile cu 3 tura\ii ,
cu motor obturator
B = 6 bar , 10 bar, 16 bar intrefi er cu rotor din
Putere: 25 W ... 2200 W inox. Pompe prevazu-
turati e: (3) trei trepte te cu un sistem auto-
Racord: flan$c'i mat de eliminare a
Distant.a aspira\ie-refulare: aerului UPS Airelec-
220-450 mm tric. Pompe simpl e -
Carcasa pompa: inox, UPS sau pompe
fonta sau bronz duble - UPSD.
Motor: 220V, 380V, IP 44,
Clasa de izolati e F/ H
Avantaje ~ particularitati
Cutie de borne modem_ $i
acces user. Nivel scazut de
zgomot. Materiale de inalta
calitate rezistente la coroziune
abraziune $i eroziune. Randa-
ment ridi cat. Lagare unse de
apa. Module de alarma $i pro-
tectie motor. Comunicare re\ele
de monitorizare: GENlbus,
LONbus
G=O .. . 840 m3fh Pompe de circula\ie cu Cutie de borne moderna $i
H=0 ... 620 kPa
T =- 25C .. . 180 c
8 =10 bar, 16 bar, 20 bar
Putere: 1, 1 kW .. .45 kW
tura\i e: 2900, 1450
Racord: flan$8
toate piesele in con- acces usor.
tact cu lichidul din o\el Nivel scazut de zgomot.
inoxcrom niche!. Porn- Materiale de lnalta calitate re-
pe simple TP/LM/LP zistente la coroziune abraziune
sau pompe duble $i eroziune.
LMD/LPD/CLMD/TPD. Randament ridi cat.
I. lnstalatii de incalzire
Capitolul 6: Echipamente materiale
Tabelul 6.3.2. Pompe de circulatie ti p Salmson
Nr.
crt .
2
3
4
5
6
Tipul p o mpei
2
Pompe
de c irculati e
simple
Pornpe
de c irculatic
s imple
Pompc
de c i.rc ul ati c
duh le
Pompe
monobloc
"in lini e"
Pornpe
de c ircubtic
cu n anse
tc lcscopicc
Pompe
de c ircul a11c
s1mpic si dublc
3

Tip
construct iv
4

MZL
XA15 CXV50
CXL
CXL
NEC
ZOOM
EC- -l poli
Caracte-
ri sti ci
te hnice
5
G :s -l 5 m' lh
H :s 60 k.Pa
t :5 11 0 C
B :s JObar
G :s 100 m3fh
H :s l 80kPa
t :5 20 C
si 140 C
B s !Obar
G :s 8 m
3
/h
H :s 75 kPa
t s 120 C
B :s IO bar
G :s 7 m3fh
I-! s 46 kPa
t s 11 0 C
B ,; JO bar
G :s 40 m3/!J
I-! s 60 k.Pa
t s 110 (
B :s IO bar
G :s 65 m3fh
H :s SO k.Pa
I <; 130 C
U s IO bar
Descri e re
6
Pompe de circulati e e'ecut ate din
ma terial e retistent e b coroziune .
Corpul cu onfi cii le fiktat e sau
n anse se mont eazii direct pe
_c onducta
MXZ, MYZ. tv!ZL sunt pompe
cu trei viteze cu sek cti onarea
manuala prin selector.
XA I S. CXVSO sunt pompc cu
multe vi teze (5) cu variator
electroni c care se adapteaza
foarte binc caracteristicil or reale
al e inst:ibti ei de incalzire.
Pompe de circulatie executate din
mat eriale rezistente la coroziune .
Camer:i rot orului cstc cu
dezaburirc automata. Mo<lc lele
monofazice (220 V) sunt cu trei
vi teze iar cele trifazicc (380 V)
sunt cu 2 viteze cu sd ectionare
manual a
Idem cu pumpele CXL simple.
Au in plus un circuit de securitate
si posibi liratea selecti onarii
aut omate a vi tezelor.
Pompe de circulatie centrifugale.
monoetajate. Corpul cu orificiile
cu aspiratie si reful itri "' in linie"'
pentn1 mont area direct pe
concl ucte.
Pompe de circula,i c cu nanse
tclcscopi ce cu di stanra variabila
i ntre nanse JlCntru poziri onarea
pc conduct:\ . Etanscitatca intre
n anse si corpul pompei sc asigura
cu garniruri Speciale. Sunt
prevazut e cu mai multc viteze cu
selccti onarea ma nual:i.
Pompc de circul at ic cu Oansc
cc11ipatc cu aspiratie si rdularea
de pri ze de presiunc . Pompele de
circulati e duhlc au corpul uni c cu
orifi ci il e pc acelasi ax. Sun!
prev:1zut e cu 4 vitcze.
Utili 1are
7
in instal atiile de incalzire,
cu apa calda di n clad irile
de locuit individuale .
Jn instala\ iile de indl zire
cu apa calda din cl adi ril e
de locuit indi vidualc sau
mi ci colecti vitati .
in instal a\iil e de incf1l zire
cu apa calda din cladirile
de locuit individuale sau
mi ci colectivitiiti .
in instalariilc de indlzire
en apa calda din cli\dirilc
de locuit indi viduale sau
mici colccti vi1;1\i.
in instal at iil c tle incalzirc
cu apa cald3 di n cI Mirilc
de locuit individuale san
colcctive. Ele sc pot ad:ipta
usor la instala!iile
de inci\lzire vechi p1in
inlocui.rea rapid3 a
pompelor de circula\ie.
cxistcme.
in instalatiil c de ind lzirc,
cu apa calda din cl adiri lc
de locuit colecri ve si
tcrt iare.

7
8
2
Pompe
de c irculati e
s imple dubl e
Pompe
monobloc
simple duble
lip pompa
Pompe inteligente
de circulatie in linie
tip TPE/LME/LPE/
CLME.
Se utilizeaza pentru
toate instalatiile de
i'ncalzire $i pentru
instalatii le de prepa-
rare apa calda me-
najera
Pompa de circul atie,
cu ax orizontal, cu
aspiratie axiala ;;i re-
fulare radiala tip
NK/NB/DNM/DNP
Se util izeaza pentru
toate instalatiile de
incalzire ;;i pentru ins-
talati il e de preparare
apa calda menajera
I CUJVIUI v .. v.A:.. r Vt 1 ltJC UC \..rll vu1apc lltJ ""II I l;>VI I \VVI ILll IUal CJ
3 4
EC - 2 poli
GIM
5
G ::s 72 m3/h
H ::s 185 kPa
t ::s 130 C
B ::s JO bar
G ::s 55 m-1/h
H ::s 190 kPa
t ::s 110 C
B::s lObar
6
Pompe de circul ati e cu
echipate cu aspiratie reful area
Jc prize de presiunc. Pompele dt:
circul ati e duble au corpul unic cu
orificiilc pe ax. Sunt
prevazute cu 4 viteze .
Pompe tie cu cu
variator de debit-presiune
integral. prin
gamituri mecanice normalizate
cu membrana. Pompele duble au
corpul unic cu orificii de aspira\ie
refulare In linie.
7
in instalatii le de Ir
cu apa cald:l din c
de locuit colect
terti are.
in instalatiil c de 11
cu apa calda din <
de locuit colect
te[liarc.
Tabelul 6.3.3a. Pompe de presiune ridicata tip GRUNDFOS
Date tehnice Descriere Avantaje particulariU
G = 0 ... 840 m3fh Patent Grundfos. Convertizor de frecventa
H = 0 ... 620 kPa Pompe de circulatie cu integral. Nivel scazut de
T = -25 C ... 180 C toate piesele in con- zgomot. Senzori de presi1
B = 10 bar, 16 bar, 20 bar tact cu lichidul din otel temperatura montati pe p
Putere: 1, 1 kW ... 22 kW inoxcrom nichel. !;)i calibrati din fabrica. Mc:
turatie: 0 ... 2900 r.p.m. Pompe simple de inalta calitate rezistent
Racord: TPE/LME/LPE sau coroziune abraziune !;)i en
pompe duble Randament ridi cat. Nu nE
LMDE/LPDE/TPDE protectii suplimentare mo
Comunicare retele de T ratament pi'irti com pone
monitorizare: GENlbus, pompa prin cataforeza.
LONbus Comunicare retele de
monitorizare: GENlbus, U
Motorul are integrat un mi -
croconvertizor static de
frecventa 0 ... 22Kw
G = 0 .. . 2000 m3/h Pompe de circulatie Nivel scazut de zgomot.
""'
H = 0 .. . 1500 kPa monobloc - NB/DNM/ Materiale de inalta calitat
T = - 10c ... + 180 C DNP. Pompele pot fi rezistente la coroziune
B = 16 bar, 25 bar echipate cu converti- abraziune :;;i eroziune.
Putere: 0.37 kW .. . 400 kW zoare statice de free- Randament ridicat aprox
'*
turatie: 2900, 1450, 990 venta In motor pana la Tratament parti compom
Racord: flan;;a DIN 22 kW NBE/NKE. Pen- pompa prin cataforeza. F
Carcasa pompa: fonta tru puteri > 22 kW se echi librat hidraulic ;;i dine
(GG25, GGG 50), bronz folosesc pompe actio- Cuplaj special tip SPACE
sau inox nate de tablouri Etan:;;are mecani ca.
Rotor: fonta, bronz, inox Grundfos Deltacontrol Monitori zare temperatura
Motor: 220 V, 380 V, 0,6KV 2000 cu PLC speciali- Dispozitive automate
IP 55, zat ;;i convertizor de
IP65 Clasa de izolatie F frecventa.
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente materiale
Tabelului 6.3.3a Pompe de presiune ridicata tip GRUNDFOS (continuare)
lip pompa
Pompa orizontala de
circulatie cu
aspira\ie refulare la\a
in lata tip HS
Se utilizeaza pentru
toate instala\iile de
incalzire $i pentru
instalatiile de
preparare apa calda
menajera
Pompa dublu flux
Pompa verticala in
linie multietajata din
inox tip CR/CV/CPV
Se utilizeaza pentru
toate instalatiile de
alimentare cu apa !?i
instalatii de preparare
apa calda menajera
precum !';i in toate a-
plicatiile din domeniul
industrial. CR cea mai
eficenta $i durabila
pompa din lume
Sta\ii compacte de
pompare. lnstala\ii
automatizate de
ridicare a presiuni tip
Hydro 1000/ Hydro
2000. Se utilizeaza
pentru toate instala-
tiile de alimentare cu
apa $i instala\ii de
preparare apa calda
menajera precum !?i
in toate aplica\iile din
domeniul industrial
Date tehnice
G = 0 .. . 10.000 m3Jh
H = 0 .. . 2500 kPa
T = - 25 C ... 180 C
B = 16 bar, 25 bar
Putere: 0,37 kW ... 900kW
tura\ie: 2900, 1450, 990
r.p.m.
Racord: flan$3 DIN
Carcasa pompa: fonta
(GG25, GGG 50), bronz
sau inox
Rotor: fonta, bronz, inox
Motor: 220V, 380V, 0,6KV
IP 55,
IP65 Clasa de izola\ie F
Descriere Avantaje $i particularitati
Pompa de circula\ie cu Nivel scazut de zgomot.
rotor cu dubla Materiale de inalta calitate re-
aspira\ie. Pompele pot zistente la coroziune abraziune
ti echipate cu $i eroziune.
convertizoare statice Randament ridicat aprox. 94 %
de frecven\a in motor Tratament parti componente
pana la 22 kW. Pentru pompa prin cataforeza.
puteri > 22 kW se Rotor echi librat hidraulic !';i
folosesc pompe dinamic.
ac\ionate de tablouri Etan!?afe mecanica.
Grundfos Deltacontrol Monitorizare temperatura lagare.
2000 cu PLC Dispozitive automate ungere.
specializat $i
convertizor de
frecventa.
G = 0 ... 550 m3Jh Patent Gundfos. Pompe Nivel scazut de zgomot. Materiale
H = 0 ... 4700 kPa de presiune, cu toate pie- de inalta calitate rezistente la co-
T = - 25 c ... 180 c sele in contact cu lichidul , roziune abraziune !';i erozi une.
B =16 bar, 28 bar din o\el inox-crom niche! Randament ridicat aprox. 82 %
Putere: 0,37 kW ... 200 kW (CR). Pompele pot ti echi- p{lr\i componente inox AISI 304,
T ura\ie: 2900, 1450, 99 pate cu convertizoare de AISI 316, AISI 904L, sau titan.
r.p.m. frecven\a in motor pana la Rotor inox executat printr-o teh-
Racord: filet, llan$3, PJE 22 kW CRE/CVE/ CPVE. nologie unica; sudata cu laser in
Carcasa pompa: inox, Pentru puteri > 22 kW se camp contiunu cu robo\i in-
(GG25, GGG 50) sau bran lolosesc pompe ac\ionate dustriali . Etan$afe mecanica tip
Rotor: inox, bronz de tablouri Grundlos cartu$.
Motor: 220 V, 380 V, IP 55, Deltacontrol 2000 cu PLC Schimbarea etan$3rii Iara inter-
Clasa de izola\ie F specializat !';i convertizor ven\ii asupra pompei $i motorului.
G = 0 ... 2000 m
3
/h
H = 0 .. .4700 kPa
T = - 25 C ... 180 C
B =16 bar, 28 bar
Putere: 0,37 kW ... 400 kW
Tura\ie: 2900, 1450, 99
r.p.m. Racord: filet, fl an$3
PJE. Sta\ii de pompare com
plet echipate: clape\i de sens
vane de izolare; fi ltre aspira
\ie; traductori de presiune
manifold aspira\ie inox; mani
fold relulare inox; manometre
tablou comanoo !?i automati
zare; modul transmisie date I
distan\a
de frecven\a. NPSH loarte scazut.
Patent Gundfos. lnstala\ii Nivel scazut de zgomot. Materia-
de hidrofor ce l olosesc n le de inalta calitate rezistente la
(1 ... 10) pompe de presiu- coroziune abrazi une $i eroziune.
ne cu toate piesele in Randament ridicat aprox. 87 %
contact cu lichidul din o- Parti componente inox AISI 304,
\el-inox-crom niche! (CR) AISI 316, AISI 904L, sau titan. E-
sau pompe orizontale NK tan$are mecanica pompa tip car-
/NB/HS. Pompele pot fi tu$.Schimbarea etan$3rii Iara in-
echipate cu convertizoare terven\ii asupra pompei $i moto-
de frecven\a in motor rului. NPSH loarte scazut.
pana la 22 kW. Pentru Consum de energie scazut.
puteri > 22 kW se folo- Reglaj in cascada cu Turatie fixa
sesc pompe de !';i/sau variabia. Folosirea
tablouri Grundfos Delta- pompelor cu convertizoare de
control 2000 cu PLC spe- frecven\a integrate in motor.
ciali zat $i convertizor de
frecven\a.
....... _____________ _
Capitolul 6: Echipamente ;;i materiale I. lnstalatii de incalzire
Tabelul 6.3.3b. Pompe de circulatie tip WILO
Tip pompa
Pompe de
circula\ie
Pompe de
circula\ie
Pompe de
circula\ie
Pompe de
circula\i e
Pompe
de circula\ie
el ectron ice
Pompe
in linie
Pompe
in li nie
Pompe
in li nie






(".
J ;;
\ :!--r>-Ti ' '
-U

- . r

')
C' ' .
I; ---
.
__, ...r--.....1
Tip constructiv
STAR-RS;
STAR-RSL
TOP-S
P;
RP
TOP-D
STAR-E;
TOP-E;
TOP-ED
IPL
IPn
I Pg
Caracteristici
G <::: 5 rnc!h;
H s 70 kPa;
I <::: 110 C;
B <::: 10 bar
G <::: 70 rnc!h;
H <::: 130 kPa;
t <::: 130 C
B <::: 10 bar
G <::: 80 rnc!h;
H <::: 160 kPa;
t <::: 130 C;
B <::: 10 bar
G <::: 35 rnc!h;
H S 15 kPa;
t <::: 130 C;
B <::: 10 bar
G <::: 90 rnc!h;
H <::: 100 kPa;
I < 110 C;
B <::: 10bar
G s 80 rnc!h;
H <::: 150 kPa;
t 140 C;
B 16 bar
G 500 mc!h;
H 650 kPa;
t 140 C;
B 16 bar
G 900 rnc!h;
H 720 kPa;
I 120 C;
B 10 bar
Descriere
Pornpe de ci rcula\ie cu
trei trepte de tura\ie
reglabile manual. Varianta
RSL este prevazuta cu
racord rotativ de aerisire
Pornpe de circulatie cu
rotor urned avand trei
trepte de tura\ie reglabile
manual. Sunt echipate
standard cu cochilii
izolatoare terrnic
Pornpe de circula\ie cu
rotor urned avand patru
trepte de tura\ie reglabil e
manual
Pornpe de circula\ie
cu o singura treapta de
tura\ie, ideala pentru
instala\iile cu pierderi
rnici de presiune
Pornpe de circula\ie cu 1
sau 2 rotoare avand
reglarea electronica a
tura\i ei integrata
Pornpe centrifuge
monoetajate de
construc\i e in linie.
Ambele racorduri
hidraulice de aspira\ie
si de refulare sunt
egale si aliniate
Pornpe rnonobloc,
centrifugale, monoetajate,
de constructi e
compacta, in linie.
Etansarea rnecanica
a axului pornpei este
bidirecti onala.
Pompe monobloc, centrifu-
gale, monoetajate, in linie, de
constructie compacta. Etan-
sarea mecanica a axului pom-
pei este bidirectionala si nu
necesita luaiiri de intreti nere
Utilizare
in instala\ii le de
incalzire cu apa calda
din locui ntele
individuale
in instala\iile de
incalzire centrala
cu apa calda
in instala\ii le de
incalzire centrala cu
apa calda, instala\ii
industri ale de
recirculare
in instala\iile de
incalzire centrala cu
apa calda, instal a\ii de
recifculare a
condensului , instala\ii
industriale de
recirculare
in instala\iile de
incalzire centrala cu
apa calda, instala\ii
industriale de
recircul are
in toate tipurile de
instala\ii pentru incalzire
sau de ridicare
a presiunii
in instala\iile de incazire
si in instala\iil e de
ridicare a presiunii
in instala\iil e de incazire
si in instala\iil e de
ridi care a presiunii
I. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~ materiale
Tabelul 6.3.3b. Pompe de circulatie tip WILO (continuare)
Tip pompa
Pompe
in linie
speciale
Pompe
in linie
electron ice
Pompe
monobloc
Pompe
cuplaj
fl exibil
Tip pompa
Pompe
de inalta
presiune
Pompe
electron ice,
de ridicare
a presiunii
,f,, 1'' ._-.
(!._J;_"'-;) .
l
l' -;-"i
.
.
Tip constructiv Caracteristici Descriere
I Ph G 75 mc/k; Pompe centrifugale,
H 320 kPa; monobloc, in linie pentru
t 160 C; vehicularea fluidelor cu
B 23 bar temperaturi $i presiuni
ridicate.
JP-E; G 105 mc/h; Pompe centrifugale, mo-
IL-E H 280 kPa; nobloc, monoetajate cen-
t 120 C; trifugale cu reglarea elec-
B 10 bar tronica a turatiei integra-
ta. Racordurile hidraulice
egale, aspira\ia $i refula-
rea pe aceea$i axa
Bn; G 300 mc/h; Pompe monobloc,
BL H 650 kPa; centrifugale, monoetajate,
t 140 C; avand axul pompei $i
B 16 bar axul motorului legate
printr-un cuplaj
NP G 700 mc/h; Pompe centrifugale,
H 100 kPa; monoetajate, cu aspira\ia
t 140 C; axiala $i refularea radi ala
B 16 bar verticala, avand cuplajul
pompa-motor cu flan$e,
pe o placa de baza ce
se fixeaza de funda\ie
Tabelul 6.3.3c. Pompe de presiune ridicata tip WILO
Tip constructiv Caracteristici
MVI; MHI
MVIE,
MHIE
G $ 70 mc/h;
H 5 2500 kPa;
t 5120 C;
B 5 25 bar
G 20 mc/h;
H 5 2200 kPa
t $ 120 C;
B 5 25 bar
Descriere
Pompe otel inox,
centrifugale, multietajate
pentru presiune inalta.
Racord in linie pentru
aspira\ie $i refulare (MVI).
Pompe centrifugale,
multietaiate din o\el ino-
xidabil. Reglajul tura\iei
motorului este realizat
electronic $i include pro-
tec\iile la suprasarcina
$i lipsa de apa
Utilizare
in instalatiil e inchise
cu apa supraincalzita,
circuitele primare de
termoficare, sistemele
industriale de schimb
de caldura
in instalatiile industriale
de incalzire, instala\ii
industriale de
recirculare, instalatiile
de ridicare a presiunii
in instalatiile de
incalzire, instal a\iile
de ridicare a presiunii
in instala\iile de
incalzire $i de ridicare
a presiunii
Utilizare
in instala\ii le de
alimentare a cazanelor,
de ridicare a presiunii,
de spalare etc.
in instala\ii de ridicare a
presiunii pentru cladiri
de locuit sau aplica\ii
industriale
Nr.
crt.
3
4
5
6
6
Capitolul 6: Echipamente materiale I. lnstala!ii de incalzire
Tabelul 6.3.4. Pompe de presiune ridi cata tip Salmson
Tipul pompei
2
Pompe
vc11icale
simple
"in linie ..
Pompe
vcrticale
dub le
" in lini e-"
Pompe
orizontale
"stand;ud"
Pompe
orizuntale
s tandard"
Pompe
mono bloc
0 1i zuntak
Pompe
monobloc
.. i n 1inie"
cu :iut o- r:1cire
Pompe
norn1a li zatc
pc ntrn
ap;-, f1 erbimc
3

Tip
constructiv
4
LRC
JRC
NRG
NO
PM
GET
NES
Caracte-
ristici
tehnice
5
G s 240 m>Jh
H s 750 kPa
t s 130 c
B s 16 b:i.r
G s 420 m3n1
H s 520 kPa
t s 130 c
Bs l 6bar
G s 250 m3n1
H s 360 kPa
t s 110 c
13 s l0bar
Gs 12.'i0 m3J11
H s 1500k.Pa
t s 140 c
B s 16b:i.r
G s 265 m3n1
!-I s 680 kPa
t s 110 c
13 :S 16 bar
G s 65 mJn,
H s 320 kPa
t s 2 10 c
(ap:1 ficrbintc)
t s 350 c
(fluiclc 1i:,-rmice)
1-1 s 9 bar
!nuidc tcnnicc)
1-1 s 23 bar
(ap:1 fic:rbune)
G s 200'.l rn3!h
1-1 :S 1500 kPa
t s 220 c
13 :S 25 bar
Descriere Utilizare
6 7
Pompe vcrticale monobloc -
..:r. .. d . . f
1
... I In reielele de termofi c:i.re.
cuo1u1cu easplfalle-reu:i.re m .
Ii
. .. Le - r . - . la transportul agentulut
rue . . gatura < mtTc pompa st I termic. La aliment:i.rea
motor pnn antretoaze. Pompde cu
1
. taJ d
motorul pana la 30 kW sc pot cazane or. ms at1c1 e
inciilzirc , sp5lare etc.
mun ta direct pc cunducte .
Dou3 pornpc centrifuge verticale
montatc intr-un singur corp.
Scpararca hidraulid printr-o
clapcta. Orificiil e de aspiratie
si rdularc sunt "in linie".
Pornpe centrifuge cu ax ori zontal.
A.spiraiia ax.ialii si rcfularca radiala
in sus. Legatura dintre motor
pompa prin ajutaj elasti c protector.
Pompc centrifuge cu ax orizontal .
Aspiratia axial:i si rcful arca radiala
in sus. Pompa si motornl montate
pe un supon mctalic . Legat lirJ
pump5-motor cste reali zat5 prin
cuplaj elasti c.
Pompe centrifugate. Aspirati a
ax1al a si refularea veni cal5.
mnntaW cu un man-:;on de
motor sunt montatc pe un supo11
mctali c. Etanseit at<'.ll arborclui este
asiguraL.1 prin gan1ituri mctalice.
Pompe centrifugt , monobloc.
Leg:1111 ra cu inst:1btia se face p1i n
in re\elele de tcm10fi care.
la transportul age ntului
tenni c.
in instala!i ile <le inci\lzire.
racire si ap5 caJdj de
consum.
in instabtii lcde indlzire.
la alimentarea cazanelor .
instalatii de r5cire.
Alimentarea cazanelor si a
instal atici de lncalzirc . de
spalarc etc.
fbnse . Leg5tura pompa motor prin lnslalati cu apil fierbJJJt e
rnplaj cb s ic. Etansci t:11ea I sau cu combustihili li chizi .
arborclui cstc asigurata prin

Pompe centrifuge. cu aspi.rat ic
ax ial j si refulare.1 radiafa in sus. I
Pomp:i si motorul sunt montate pc II
1 1
. . _ fi b
un supoi
1
metali c. nsta at11 cu apa 1er JJJl c .
Leg5rura pomp:1-motor prin cuplaj I
dast1c.
1
I
i
/1
I

I
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale
Tabelul 6.3.5. Caracteristicile constructive ale pompelor tip DL cu roti dintate
I lect ro- Tipul
i
I A I B ! c ! D i E ! F ; G l H : K!M i N ! r ! R!slTlv f z
Motorul
l1mm,mm]J [rnmJ : [mm] j [mm] ! [mm] ! JmmJ j [rnmJ \trnmJ\rnmJ !lmmJ !lrnrn . Imm] pompa tip motorului : [mm] \ [mm] I tmmj ! [in]
EPllO - DL
1
0.6 x 1000
I 1390 I 4351 G 314 1 10 122 ! 1041 1441 105 170 ! 230 1 182173
14 ' 299 i 55 -
EP/ 10 - DL, 0.6 x 1000
I
542
1 I ; I i
:
I
I EP/1 5 - DL
1
Al 32 - 4 I ~ 1500
I
i
I
!
EP/15 - DL . Ix 1500
5491 . I I
I
I
i
EP/ 10 - DL
1
Ix 100
I
i I I
585 I
592 I 425
IO I 22 i 1271 175
105 I 220 I 280
I I
EP/10 - DL
7
Al 4 1 - 6 Ix 1000 470 G 3/4 182
73 i 14 1360
55 I 122
: I
\ 11 2
EP/ 15 - DL
2
Al 41 - 4 1.7 x 1500 592
I I I
EP/15 - DL
1
MAS90-54A 0,6 x 1500 50 1
,,, I
-100 G 3/4 1 10 i
I
I
I
I
I
I
I
!
I
I
'
I
EP/10 - DL2 ~ 0 ,6 x 1500 50 1
I I I
EP/ 10 - DL
3
i
I
0 ,6 x 1000 -
I I
I I
EP/10 - DL
1 0.6 x 1000 -
I I
EP/15 - DL, Ix 1500 570 425 470
G 11 /4117, 22
104 144 140 180 230 188 95 14 314 55 105
EP/ 15 - DL
4
Al 32 - 4 Ix 1500 574
I I
109
EP/15 - DLs I x 1500 59 1
I
126
I
EP/I S - DL
3
MA890-54A 0,6 x 1500 530 390 435 G ll /4 17 22 92 147 140 175 220 188 95 14 302 55 105
EP/15 - DL
4
0,6 x 1500 574 109
EP/10 - DL3 Ix 1000 59 1 !05
EP/10 - DL
4
1x1000 109
EP/ 10 - DLs AI 41 - 6 I x 1000 126
EP/ 10 - DL
6
1x1000 641 496 540 G 11 /4 63 22 127 175 ' 140 220 285 188 95 14 374 55 134
EP/15 - DL3 1,7 x 1000 6 12 105
I
EP/15 - DL
4 l ,7x l000 6 16 !09
EP/15 - DLs Al 4 1 - 4 1.7 x 1000 633
I
126
EP/15 - DL
6
I ,7 x !000 64 1 134
EP/ 10 - DI. , 1,7 x 1000 649 105
EP/10 - DL
4
1.7 x 1000 653 109
EP/10 - DLs Al 42 - 6 1.7 x 1000 670 126
EP/10 - DL6 1.7 x 1000 678 5.JO 585 G I 1/4 55 22 127 175 140 225 285 188 95 14 374 55 13-l
EP/ 15 - DL.
1
I
2.8 x 1500 653 I 109
EP/15 - DLs Al 42 - 4 2,8 x 1500 670
I
126
EP/15 - DL, 2.8 x 1500 678 134
EP/ 10 - DL
5
2.8 x 1000 730 126
EP/ 10 - DL
6
Al 5 1 - 6 2.8 x 1000 738 583 630 G 11 /4 52 22 157 211 140 2 10 305 213 95 18 428 65 134
EP/15 - DL
5
4 5 x 1500 730 126
EP/ 15 - DL
0
Al 5 1 - 4 45 x 1500 738 134
EP/10 - DL
7
Al 4 1 6 1.7 x 1000 7 13 152
EP/15 - Dl--7 Al 42 - 4 2.8 x 1500
I
7 13 560 6 10 G 13/4 62 24 127 175 2 10 210 305 120 120 18 430 65 152
EP/10 - DL
7
Al 5 1 - 6 2.8 x 1500 775
I
I
152
EP/ 10 - Dl.
8
2.8 x 1000 785 608 652
G 13/4 ' 58122 1571 211 2 10 210 305 233 120 18 458 65 162
EP/15 - DL7 Al 5 1 - 4 4,5 x 1500
7751
I I
152
I
I
EP/ 15 - DL
8
4j x 1500 785
I I
162
EP/ 10 - DL
7
45 x 1000
I
836 I
I
152
'
EP/10 - DL
8
Al 52 - 6 45 x 1000 ' 846 642 686 G 13/4 45 1 22 157 i 2 11 2101210 i 305
233
1201 18 458 i 65 1
162
I
:
:
' '
I
EP/ 15 - DI--? Al 52 - 4 7 x 1000 836 '
I
152
EP/ 15 - DL
8
7 x 1500 8-16 '
I
I
162
i
l: P/ 10 DL
7
7 x 1000 963 152
El'/! 0 - D L ~ /\ I 62 - 6 7 x 1000 973 806
"'l """I","
~ 1 9 300 210 3 15 430 242 120 18 55.J 65 162
EP/15 - DI'l Al 62 - 4 10 x 1500 963 I 152
EP/1 5 - DL
8
10 x 1500 973
I I I I
162
~
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale
6.4. Schimbatoare de caldura
Sunt aparate termi ce in care are loc
ridicarea temperaturii apei din circuitul
unei instalat ii prin transmisia caldurii de
la un agent termic primar. considerat
sursa de caldura.
6.4.1. Clasi ficarea
schimbatoarelor de cal dura
in instalatiile de incal zire si preparare
apei calde de consum, se utilizeaza in
general schimbatoare de caldura cu
schimb prin suprafata, care se clasi fi ca
dupa urmatoarele criterii, asttel:
- dupa schema de circulatie a fluidelor:
cu o singura trecere (fig. 6.4. 1): in
contracurent, echicurent sau incru-
cisat;
cu mai multe treceri (fig. 6.4.2):
mixta, in medie in contracurent;
mixta, in medi e in echicurent;
- dupa tipul constructiv:
schimbatoare tubulare (fig. 6.4.3):
serpentine, teava in teava, multitu-
bulare cu t evi concentrice si multi-
tubulare cu fascicul de tevi;
schimbatoare cu placi (fig. 6.4.4):
cu garnituri demontabile; sudate
sau brazate; cu placi spiralate;
- dupa tipul suprafetei de separare
dintre fluide:
plana;
suprafata fasonata (ambuti sata, cu
crestaturi et c);
suprafata cu elemente adaugate
(sicane);
- dupa procesul de transmi sie a caldu-
rii : cu si Iara acumulare de caldura;
- dupa posibilitatile de preluare a dila-
taril or: rigide, elasti ce, libere, cu di s-
pozitiv de etansare;
- dupa solutia constructiva privind cu-
ra\irea schimbatorului : demontabil e si
nedemontabil e;
- dupa modul de curatire: mecanic,
chimi c si acusti c.
6. 4.2. Ceri nte de cal itate
Cerin\ele de calitate, impuse schim-
batoarelor de caldura de prescriptii le
tehnice romanesti si europene, sunt ur-
matoarele:
- rezisten\a si stabilitatea schi mbato-
rului de caldura la conditiile normale de
transport , depozi tare, utili zare, intreti -
nere si mentenanta precizate de pro-
ducator. El trebui e sa reziste, de ase-
menea, la variatii le de temperatura si
sa poata prelua - fara a se deforma
permanent sau deteriora - dil ataril e din
timpul func\i onarii ;
- siguranta in exploatare, in sensul
de a ti fi abi l si mentenabil in functi ona-
re, fara a prezenta ri scuri inacceptabi -
le pentru oameni , cladiri si inst ala\ii in-
veci nate, cum ar fi : peri col de explozie,
ranire, ardere, inundare etc .;
- sa nu prezi nte nici un tel de peri col
pentru sanatatea oamenilor (de exem-
plu prin folosirea unor materiale radi o-
active sau toxi ce) si ni ci sa nu se con-
stitui e in factor de poluare a mediului
ambiant; in acest sens, trebuie evitata
ori ce posibilitate de comunicare intre
cele doua circuite de fluid (prin fi suri
sau pori ai suprafetei);
- sa permita cura\irea de depuneri a
suprafe\ei de transfer termi c, prin mij-
loace manuale, mecanice, chimice sau
I
I
a
b
c
Fig. 6.4.1 . Schimbatoare de caldura
cu o si ngura t recere:
a - rn contracurent;
b - in echicurent;
c - incruci$a l.
t
-
~
)
-
t
a
t
-
~
)
-
t
b
Fig. 6.4.2. Schimbatoare de caldura
cu mai multe treceri:
a - in medie in contracurent;
b - in medie in echicurent.
I. lnstala!ii de lncalzire
a
+ 4u mum @
b .
~
,- -
c
d
Fig. 6.4.3. Schimbatoare
de cal dura tubulare:
a - serpentine; b - feavii in /eavii;
c - multitubulare cu .tevi concentrice;
d - multitubulare cu fascicul de tevi.
a
b
~
c
Fig. 6.4.4. Schimbatoare
de caldura cu pl aci :
a - sudate sau brazate; b - cu plii ci $i
garnituri (demontabile); c - cu pliici spirale.
-
..
'
'
-
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente materiale
de alt a natura. indicate de producator:
- zgomotul generat de curgerea
fluidelor de lucru sau transmi s spre in-
capcrile adiac nte prin fundati e sau pri n
conductele de transport s3 nu dauneze
sanatatii $i nici sa nu impiedice repausul
sau lucrul in conditii acceptabil e.
Fi abilit atea, definit a printr -o ser ie
de indicatori specifi ci , cum ar fi :
medi a timpului de buna functionare,
medi a timpului de repara\ii sau di spo-
nibilitatea, trebui e sa fi e indi cata sau
eel pu\in pr evizionata, daca fabri can-
tul nu di spune de sufi cient e date din
expl oatare care s5- i permita confir -
marea aces teia.
6.4.3. Criterii de o_pfiune
la alegerea schimbatoarelor
de caldura
Numeroase firme construi esc schim-
batoare de .caldura iar tipuril c exi stent e
sunt foarte di versificate ca forma, ma-
teri ale, mod de realizare, performante
termohidraulice $i pre\.
Al egerea schimbatorului de caldura
adecvat unor anumite conditii con-
crete din expl oatare este o opera\iune
compl exa, care presupune parcur-
gerea - eel pu\in - a urmatoarelor
etape: alegerea solutiei constructi ve,
alegerea furni zorului , precizarea para-
metril or sol icitati in cererea de oferta,
alegerea t1podimensiunil or adecvate,
precizarea criteriil or de selecti e si ob-
tiunea finala pentru o anume tipodi -
mensiune de schimbator de caldura.
Din calcul ele de alegere a schimba-
toarelor pot rezulta mai multe vari ante
accept abile, pe care benefi ciarul le va
tri a pentru op\iunea finala prin criterii
suplimentare de selecti e, specifi ce fi e-
carei situatii , ca de exemplu: pi erderea
de sarcina hidrodinamica maxima ad-
mi sa, raportul i ntre pre\ $i putere termi -
ca pe durata de viata estimata, spa\iul
disponibil in incapere pentru montarea
schimbatorului de caldura etc.
6.4.4. Schimbatoare de caldura
multitubulare
Ele constituie tipurile tradi\i onale in
instal a\iil e aferente construc\iilor din
Romani a $i sunt produse de ICMA SA
Bucuresti .
Sunt aparate demontabile, compuse
din tronsoane identice, legate prin co-
turi .
Un tronson este al catuit dintr-o man-
ta circul ara din o\el , la interiorul careia
Tabelul 6.4.1. Caracteristicile constructive ale schimbatoarelor de catdura
fasciculare ICMA, tip Es, cu t evi din otel $i $icane
Tip de schimbator Es 3 OL 7 OL 19 OL 31 OL 55 OL 85 OL
Lunqime tronson, L + 0,01, in m 3; 4
Numar de tronsoane 2; 4; 6; 8
Diametru exterior manta De, in m 0,089 0,1 33 0, 168 0,219 0,273 0, 324
Dimensiune tevi fascicul in mm 20 x 2 sau 21,3 x 2,6
Lungimea totala, Lt, in m L = 3m 3,575 3,520 3,665 3,715 3,930 4,010
L = 4m 4, 575 4,520 4,665 4,715 4,930 5,010
inaltimea H, in functi e 2 0,467 0,422 0,530 0,559 0,659 0,672
de numarul 4 0,811 0,727 0,977 1,006 1,212 1,224
de tronsoane in rn 6 1, 161 1,032 1,424 1,453 1,763 1,776
8 1, 511 1, 337 1,871 1,900 2,31 5 2,328
I-----
int re tronsoane. b, in m 0, 350 0,305 0,447 0,447 0,552 0,552
La\imc B. in m 0,580 0, 565 0, 797 0, 867 1,052 1, 1cg___
Arb suprafetci de transmi L = 3 m 0, 54 1, 12 3,06 5,04 8, 97 13, 10
caldurii , in m
2
/ tronson L = 4m 0,72 1,52 4, 16 6,85 12, 17 18, 15
Masa tronsonului L = 3 m 56,6 75, 4 185, 1 250,2 438,2 586,6
Iara difuzor , i n kg L = 4m 68,3 94,9 216,9 319,8 545,7 752, 0
L+0,0 1
3
4
5
G
Fi g. 6.4.5. Schirnbatoarc de cii ldura fa sciculare produse de ICMA SA
- tr onson t ir; 2 - placa de identi ficarc; 3 - mufa de de1aerisire: 4 - d1l uzor/ conluzor:
5 - cot de legat1 1ra; G - niuf;1 pentru golirc; 7 - suport aparat.
--- - ------
sc ;:i fl a un fascicul de tevi. Pot ;wea
sau nu sicane de acti vare a convecti ei
in jurul fasciculului de tevi . Cele Iara $i-
cane sunt de ti pul !PB, iar cele cu
sicane de tipul Es.
Schimbatoarele cu fascicul de tevi
din otel sunt desti nate instalatiilor de
i ncalzire. iar cele cu fascicul de tevi din
alama instalatiil or de preparare a apei
calde de consum.
Schimbatoarele de caldura multitubu-
lare cu fascicul de \evi se utilizeaza in
centrale si punc!e termi ce la care p;i -
rametrii maximi de temperatura $i pre-
1 siune ai agen\i lor termi ci sunt 150C $i
' respectiv 10 ... 16 bar . Avantajul acestor
: tipuri de schimbatoare de caldura este
: rezistenta lor la socuri termi ce si de
I , . .
i presiune. Dezavantajele constau in di-
i mensiunile de gabarit $i masa foarte
I mari , manevrare si montare greoaie,
spatii mari necesare montarii si intre\i -
nerii in exploatare. De asemenea, unul
din marile dezavantaje ii reprezinta va-
loarea redusa a coefi cientului de trans-
misie a caldurii (sub 2000 W/ m2 K).
Schimbatoarele de caldura tip Es pot
avea 3, 7, 19, 31, 55 si 85 tevi in
fascicul. Numarul de tronsoane este de
' 2, 4, 6 sau 8, iar lungimea unui tronson
este de 3 sau 4 m; $icanele sunt di s-
curi semicirculare, amplasate la 0, 5 m
distanta unele de alt ele. Principalele
caracteristi ci constructive si termohi -
draulice ale acestor schimbatoare de
caldura fabri cate de ICMA SA sunt
prezentate in fig. 6. 4.5, tabelul 6.4. 1 si
tabelul 6.4.2.
6.4.5. Schimbatoare
de caldura cu placi
Sun! compuse, in principal, dintr-un
pachet de placi ondulate din otel inox;
fluidele de lucru circula prin canalcle
create intre pl aci (fi g. 6.4.4). Ele se
fabri ca in doua vari ante:
- cu pl aci dcmontabil e, la care aces-
tea sunt stranse cu prezoane intre do-
ua batiuri (unul fi x $i altul mobil); atat
e!ansarea cat $i directi onarea fluidelor
care circul a printre pl aci se realizeaza
prin intermediul unor garnituri din
clastomeri adecva\i (EPDM, nitril etc. );
- cu pl aci brazate, la care placile on-
dulate sunt asambl ate prin sudura
(brazare).
in functi e de constructi a lor, schim-
batoarele cu placi admit presiuni de re-
gi m maxime de pana la 25 bar si tcm-
perat uri de 130 - 150 C.
Principalele avantaje ale schimbatoare-
lor de cal dura cu pl aci sunt urmatoarele:
- performante termi ce ridi cate (coefi -
cientul global de transfer termi c este
cuprins intre 3500 si 7000 W/ m
2
K) ;
- pierderi de caldura mi ci ,datorita
suprafe\ei exterioare reduse a aparatului ;
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale I. lnstala!ii de lncalzire
- dimensiuni de gabarit reduse (pana la
1/10 din cele ale unui schimbator de
caldura fascicular);
- masa redusa, manevrare $i montare
u:;;oara;
- ri se de coroziune redus;
w lL
A ,,
~ I
B
b
Fig. 6.4.6. Schimbatoare de caldura
cu placi ALFA LAVAL - Suedia:
a - cu p/aci $i garnituri (demontabile);
b - brazate.
0 0
I
0 0
a
111 1
II
0
I
I
I
!
~
~
1
L
0
I
0
@;
l
0 . 0
.... W ~
b
Fig. 6.4.7. Schimbatoare de caldurii
cu placi ALFA LAVAL- RADET Romania:
a - tip M. S. T.; b - tip S.S. T.
- ancrasare scazuta, datorita vitezei
mari de circula\ie intre placi;
- CUratire $i reparare U$03ra;
- posibilitati de modificare a suprafetei
de transfer termic. prin adaugarea sau
scoaterea de placi;
- pre\ de achizi\ie relativ scazut pentru
suprafete mari $i placi din inox.
Ca dezavantaje, se men\ioneaza:
pierderi de sarcina mai mari decat la
schimbatoarele fasciculare $i sensibili -
tate la lovituri de berbec $i la $OCuri
termice.
in tehnica instala\iilor din construc\ii ,
se folosesc schimbatoarele de caldura
cu placi ALFA LAVAL - Suedia (fig.
6.4.6 $i tabelele 6.4.3 $i 6.4.4), ALFA
LAVAL - RADET Romania (fig. 6.4.7 $i
tabelul 6.4.5), TEHNOFRI G SA Cluj-
Napoca (fig. 6.4.8 $i tabelul 6.4.6),
SCHMIDT BREDEN Romanie
(fig. 6.4.9 $i tabelul 6.4. 7)
6.4.6. Calculul schimbatoarelor
de caldura
Se rezuma la alegerea ti pului care sa
corespunda cat mai bine soli ci taril or.
Calculele se fac pe baza datelor furni -
zate de producator in documenta\ia
tehnica a produsului $i \inand seama
de necesita\ile instala\iei in cauza. in
general, aceste calcule se fac automat.
pe baza unui program elaborat de fie-
care producator in parte.
6.4.6. 1 Calculul de a/egere a
schimbiitoare/or de ciildurii multitubulare
Etapele calculului de alegere sunt
urmatoarele:
1 - Se calculeaza aria suprafe\ei de
transmisie a caldurii necesara, cu rela-
\ia:
Tabelul 6.4.2. Schimbatoare de caldura fasciculare ICMA, tip Es, cu tevi din
otel $i $icane. Coeficienti $i exponenti ai caracteristicilor termohicraulice
(in relatiile 6.4.3 $i 6.4.5)
Tip de schimbator Es 3 OL 7 OL 19 OL 31 OL 55 OL 85 OL
A prin \evi 5042 2580 1160 781 493 347
printre tevi 2103 1520 824 468 365 280
B prin tevi 1,48 x 10
2
printre \evi 2,06 x 10-
2
c prin tevi 3,31 x 10-
5
printre tevi 4,22 x 10-
5
m prin \evi 0,8
printre \evi 0,75
M prin \evi 3649 718 88,7 35 11 ,7 5
printre tevi 528 301 59,2 19,3 9,8 5,6
N prin tevi 1,5 0,457 1,05 0,553 0,4 0,457
printre \evi 0,45 0,443 0,484 0,532 0,45 0,476
p
prin \evi 2 2,286 1,63 3,2 2 0,913
printre \evi 0,8 0,752 0,691 0,958 1,095 1,354
Tabelul 6.4.3. Caracteristicile constructive ale schimbatoarelor
de caldura cu placi demontabile ALFA LAVAL - Suedia
Tipul
schimba-
A B c D E F Racorduri
torului [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
M3 Depinde 180 240-500 60 480 357
1 1 1 ~
M6 de numarul 320-330 51 5- 1430 140 920-940 640 DN 50
M 10 de placi !?i 460-470 705-2400 225-231 981 719 DN 100
M 15 de tip 610-650 1 100-3 280 298-304 1815-1980 1294 DN 150
M 20 780 900-3 600 353 2160 1478 DN 200
Tabelul 6.4.4. Carateristicile constructive ale schimbatoarelor de caldura cu
placi brazate ALFA LAVAL - Suedia
Tip A B c D E r Racord [in] Masa fkq]
CB 14 9+n2,35 77 207 42 172 24 3/-1 0.7 + n0,06
CB 26 10+n 2,4 112 311 50 250 24 3/4 1. 2 + n0,13
CB 50 9+n2,4 103 520 50 466 25 1 1.8 + nO, 17
CB var .H 14 + n2,9
76 var.A 14 + n2,5 192 617 92 519 48 2 7 + n0,44
var .E 14 + n2,2
CB 300 18 + n 2,65 365 990 213, 5 8 16 101 ON 65; ON 100 57 + n 1,26
Nata: n este numarul de placi
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente materiale
s
in c.:i re:
- 0 este put erca termica a schimba-
(64 1) torului [W];
- k - coefici entul global de transmisie a
caldurii schimbatorului , calculat cu relatia:
Tabelul 6.4.5. Caracteristicile constructive ale schimbatoarelor
de caldura cu placi demontabile ALFA LAVAL - RADET Romania
Tip Tip batiu Numar maxim Dimensiuni [mm
schimbator de placi Lunqime L La time inal\ime
min. max. w H
V2 MST 100 170 500 140 380
V4 MST 100 235 635 180 585
V8 MST 50 257 517 240 74 1
V1 3 MST 75 340 626 325 815
V20 SST 200 828 1803 325 1 110
V28 SST 250 850 2090 500 1 235
V45 SST 250 850 2090 500 1655
V60 SST 500 1105 4 265 680 1860
V85 SST 400 1380 3830 800 2180
V1 00 SST 400 1380 3830 710 2570
V110 SST 550 1640 4890 1140 2086
V1 30 SST 500 1000 3500 950 2335
V1 80 SST 600 2502 6102 1120 3120
V205 SST 550 2840 5460 1155 3 125
V260 SST 700 2532 6132 1390 3 740
Tabelul 6.4.6. Caracteristicile constructive tehnice ale schimbatoarelor de
caldura cu placi demontabile TEHNOFRIG - Cluj
Varian ta L1 H H1 Hz Dn Suprafa\a Temperaturi Presiunea Nr .
de placa [mm) [mm] mmj [mmj [mm unei placi de lucru maxima de maxim
[m2] [OC)
lucru [bar] de placi
w 0.12 783- 1563 560 220 1115 65 0, 12 - 10 ... 150 12 150
v 0. 2 860- 1832 846 300 1480 80 0,20 - 10 ... 150 16 180
Alveola 2 860- 1832 872 300 1480 50 0,22 - 10. .. 150 16 180
w 0.35 1035-2141 1010 300 1660 100 0,35 - 10. .. 150 16 200
w 0.5 1035-2 141 1350 300 2000 100 0,50 - 10 ... 150 16 200
Tabelul 6.4.7. Caracteristicile constructive ale schimbatoarelor de caldura
cu plan SCHMlDT-BRETTEN Romania
Schimbatoare cu placi si standard: Tmax 160 C; Pmax 25 bar
Seri a Tip placa 1suprafata min/ max Coef1c1ent transfer Dimensiuni
pe schimbator min/ max Lmax/B/ H
I [m
2
J [W/m2KJ [mm]
SIGMA 7 l 0.236/5,605 _ 1500 . .. 7000 : 665/210/730
SIGMA 9 ! 0,368/ 12,696 1500 . . . 7000 i 915/210/954
7
.. . 7000 : 870/290/1077
SIGMA 27 1,718/ 40,507 1500 ... 7000 -- j 875/400l 1261
SIGMA 37 I 2,415/56,580 -- 1500 .. .7_000 : 1435/460/ 1585
SIGMA 66 I .. 7,205/ 120,520 1500 . .. 7000 1755/650/20 10
___
2 1_G_M_A_ )(1_]_: 0,480/18, 000 __ 2500 .. . 100_0_0____,:_1_1_32/ __ 33_0_/8_9_0__,
1
""' S_IG-'-- M_A_X_ 1"""' 9__,_;__ 2500 .. .
x SIGMA X 29 ?,Q30/68, 15_Q_ __ 2500 . . _:.:!9_9_00 , 1395/545/ 1390
SIGMA X 1_2_0 _ __ 2_5_00_._ ..
Schimbatoare cu pfaci sudate: Tmin/Tmax - 195/300 C; Pmax 30 bar
____ __ 0,20Q_/_2,700 600 .. .7000 _l91/ 108/303_
SIGMAWIG ___ ST1 2_ 2,000/ 16,500 600 .. . 7000 : 470/270/590
ST18 3.000/25,300 600 . .. 7000 470/270/ 834
_ Scl'.imbatoare cu pl aci brazate: Tmin/Tmax - 100/ 195 C; Pmax 25 bar
WP 1 0. 11/0,36 1500 ... 8000 84/73/203
- WP2 -- - ---c).1ji6).2 -----15oo .. sooo -
WP22 0.14/0,58 1500 ... 8000 84/89/325
WP -- WP3 1-- - - - 0, 14/ 0,74 1500 .. 8000 132/ 124/ 171
WP4 0,23/3,28 1500 .. 80Q_Q_ 252/ 124/332
WPS _ 0,39/5,52 1500 ... 8000 252/ 124/529
WP7L 2,43/ 19,98 1500 .. . 8000 372/269/529
k "' [Wt m=K]
1 op 1
- +- +-
(6.11 .2)
a, ).;.i a
2
unde: a
1
si a
2
sunt coeficientii de
schimb de caldura convec tiv pe
c1rcuitul agentului primar (prin tevi),
respectiv pe circuitul agentului secun-
dar (printre tevi) [W/m2 K). calculati cu
relati a empirica:
a = A-(1 + 8-t - Ct<')Gm [W/m
2
KI (6.4.3)
in care: A, B, C $i m sunt coefi cien\i
si exponent numerici stabiliti experi -
mental $i indica\i in tabelul 6.4.2. in
: func\i e de tipul schimbatorului cu fasci-
cul de tevi din otel;
- I - temperatura rnedie a agentului
Fig. 6.4.9. Schimbator de caldura cu
placi tip SCHMIDT-BRETTEN:
A,B,C,D: racorduri intrare/iesire agen\i
t ermi ci; 1 - placa fr ontala (fixa);
2 - placa mobila; 3 - ghidaj superi or ;
4 - ghidaj inferior; 5 - tirant; 6 - suport;
7 - pachet placi .
""I
I
r
..------L 1--
-- --- - --
Fig. 6.4.8. Schimbatoare de caldurii
cu pl aci garnituri (demontabil c)
produse de TEHNOFRIG SA - Cluj.
Capitolul 6: Echipamente materi ale I. lnstal atii de lncalzire
ternic [C];
- G - debitul masic de agent termi c
(kg/s].
- (lp - grosimea peretelui tevi1 fasci-
culului [m] ;
- }.p - conducti vi tatea termica a ma-
teri alului din care este executata teava
[W/ mK] (pentru o\el Ap = 58 W/ mK);
- Jt - diferenta medie !09ari tmica de
temperatura. calculata cu rela\i a:
6 1, - .Jt
0

,'J t = LMTD = ---,daca JI, t .:Ho [K]
(6.4.4)
6t
0
respectiv: t1 t = J I, = Jlo. c3nd JI, = Jto [K]
in fi gura 6.4.10. s-au notat cu 1 11 si
t i 2 temperaturil e de intrare. respect iv
de iesire ale agentului termi c primar .
iar cu 121 $i t22 - temperaturil e de intra-
re, respectiv de iesire ale agentului ter-
mic secundar.
cp - coefi cientul de utili zare a supra-
fe\ei de schimb de caldura (qi = 0.75 la
schimbatoarele fasciculare cu tevi din
otel).
2. Se selecl eaza schimbatorul sau
schimbatoarele cu numar de tronsoane
adecvat, astfel incat sa se acopere su-
prafata necesara rezultata prin calcul.
3. Se calculeaza pi erderea de sarci-
na a agentului t ermic prin schimbator,
pe fiecare circuit, cu rela\ia:
d(J = M(Ln + N(n - 1) + P)-G" [Pa] (6.4.5)
in care:
- M, N, P sunt coeficientii numerici
statiiliti experi mental , c::ire se iau din
tabelul 6.4.2, in func \i e de tipul
schimbatorului;
- G - debitul masic de apa pe
circuitul consideral [kg/s];
- L - lungimea unui tronson al schim-
batorului de caldura (3 sau 4rn);
f<1vor;:i bi l intre pretul ;:i p<1r<1tului si pute-
rea termi c3 pe durata de viata estimata
a produsului etc.
Raportul intre put erea mecanica PM
si puterea termi ca Pr se calculeaza cu
relati a:
PA! - J P
(6.4 .6)
agentului terrnic primar:
150 + 80 = 11 5 " C
2 2
se det ermina temperatura medie a
agentului termi c secundar :
12= t2,+t22 = 70+90 = 80' C
2 2
- se calculeaza debitul de agent ter-
Pr - NTU (o Cp LMTD)
1
mic primar:
in care jp este pi erderea de sarcina
pe cir cui tul - anali zat [Pa]. iar
NTU - numarul de uni ta\ i termi ce (lun-
gimea termica). calculat cu rela\i a:
(6.4 .7)
unde:
- k est e coeficientul global de
transrnisi e a calduri i [W/m2K] ;
- S - aria suprafe\ei de transfer
termi c a schimbatorului [m
2
] ;
- G - debitul masic de apa pe
circuitul considerat [kg/s];
- cp - caldura specifica a apei la
presiune constanta (JlkgK];
- r - masa volumi.ca a apei [kg!m3];
LMTD - diferenta medie logaritmi ca
de temperatura, in K, calculata cu rela-
ti a 6.4.4.
Exemplul de calcul 1
Se calculeaza schimbatorul de caldura
fascicular ICMA cu \evi din otel
(tip Es) necesar unei instala\ii de incalzire
la care se cunosc urmatoarele date: sar-
cina terrni ca Q = 1163 000 W; tempera-
turil e agentului primar 150/80 C; tempe-
raturile apei calde din instala\ia de i ncal-
1
zire gono C debitul de apa din insta-
la\ia de incalzire G2 = 13,88 kg.ls.
G
_ Q 1163000 _
3 92
k I
, - . g s
Cp (l
11
- t
1
J 4 238, 2 (150 - 80)
- se calculeaza diferen\a medie loga-
ritmi ca de temperatura:
.J I = .JI, - ato = (150 - 90) - (80 - 70) = 27.9 K
ln5 In 150 - 90
.11
0
80 - 70
- se alege preli minar tipul de
schimbator Es 31 OL . pentru care se
calculeaza coefi cien\ii de schimb ter-
mic convectiv:
pentru circuitul primar:
a
1
= A-(1 + B t 1 -
unde vatoril e coefi cien\ilor A, B, C $i
m se iau din tabelul 6.4.2.
a
1
= 78 1-(1 +0,01481 15 - 3,3110
5
-
11 52)3.920.s = 5275 W/m
2
-K
pentru circuitul secundar :
az = A -(1 + B/2 -
unde valoril e coefici en\il or A. 8, C $i
m se iau din tabelul 6.4.2.
U2 = 468 ( 1 + 0,020680 - 4,221Q5.
802)-13,88
75
= 8006 W/ rn
2
X
- se calculeaza coefi cientul global de
schimb termi c:
k = - ----
1 v,, 1
- +- +-
a , .AP a
7
= 2 866 WI m
7
K
1 0,002 1
- - + --+---
5 257 58 8006
- n - numarul de tronsoane identi ce Rezolvare: - se calculeaza suprafata de transfer
din care este compus schimbatorul de - se determina temperatura medie a termi c necesara:
caldura (dupa caz: 2, 4. 6 sau 8 tron-
Tabelul 6.4.8. de selectie a schimbatoarelor
soane).
de caldura cu placi demontabile ALFA LAVAL - RADET Romani a
Pierderea de sarcina dp calcul ata se
compara cu c e;:i maxima impusa de
condi\iile instalatiei.
4. in final, alegere;:i schi rnbatorului
de caldura se face tinand se.Jma $i de
unele crit erii suplimentare, cum ar fi:
spa\i ul di sponibi l in incapere, un raport
cat mai favorabil intre put erea rnecani -
ca PM puterea . terrni ca Pr:_ un raport
Fig. 6.4.10. Vari aJi a t emperaturil o r
agenJil or t ermi ci In l ungul suprafetei
de t r;insfer, la un schi mbator
de caldura in contracurent.
Parametrii solicitati
Com[>ozitia chimica a [>roduselor vehiculJte
... __ __ ..... .....
---- -- ------- -- ----- -- - -
Masa specifica
Cildura specifica
Conducti vitatea termica
Vi scozitate dinamica sau cinematica
Debit
T emper tatura de intrar e
_ ]'emperatura de iesire
Bilant termi c
Factorul de ancrasare:
--- --- ------- ------------ ------- ------ --- - ------------ ------ ----- -- - --- -- ----
Expri mat in rez1stenta termica pe circuit sau
Exprimat in rezistenta termica globala sau
>--
Ex[>rimat in rezerva de su[>rafata
Presiunea de serviciu
Presiunea de studiu sau presiunea
maxima de serviciu
Presiunea de proba
Pi erderea de sarc1n;i admisibila
Temperatura de studiu sau temperatura
maxima de serviciu
Circui t 1 Circui t 2
---- ----- -- ---- -- ---- ---- -- -----
---- -- -- --- ----- -
...
-
-
1
1. lnstalatii de lncalzire
s
0
k .JI rp
1163000 ?
- - - - - = 19 39 rn
28G6 27,9 0.75 '
rezult a c3 suprafata de schimb ter-
mi c S = 19,39 m2 corespunde schim-
batorului de caldura Es 3 1 OL. ales
preliminar din tab 6.4 .1, care are su-
prafata S = 4 -5,04 m
7
= 20.16 m2, fiind
compus din 4 tronsoane a cate 3 m
lungime.
- se calculeaza pierderil e de sarcina ale
apei pe cele doua circuite. utilizand coe-
fi cien\ii $i exponentul se\ecta\i din tabelu\
6.4 .2 pentru schimbatorul Es 31 OL
pentru circuitul primar:
!Jp 1 = M.[L n + N{n - 1) + PJ.Gf
Lip 1 = 35.(3-4 + 0,553 (4 - 1) + 3,2).3,922 i
= 19015 Pa
pentru circuitul secundar:
i1p2 = M-{L-n N{n - 1) +
tJp2 = 19,3{ 34 1 0,532(4 - 1) + 0,958} 13,882
= 58266 Pa
- se verifica coefici entul de utilizare
cu rela\i a 6.4 . 1:
Q 1136000
ip =l:s t. t = 28662015 27.9 =
0
.7
1
valoare apropiata de cea recomandata
schimbatoarelor de caldura fasciculare.
6.4.6.2 Cal cu/ul de al egere a
schimbatoarel or de ca/dura cu placi
in cazul schimbatoarelor cu pl aci ,
sarcina de a alege schimbatorul $i-o
asuma fabricanlul, care di spune de al -
gori tme $i softuri proprii , care- i permit
s3 aleaga - p entru fi ecare cerere a be-
nefici arului - schimbatorul de caldura
eel mai potrivit. Beneficiarul (sau, dupa
caz, proi ectantul de instalatie) trebui e
sa completeze - in aceasta alternativa
- un formular de cerere de oferta in
care sa cuprinda toate informa\ii le de
care are nevoi e fabri cantul pentru a
alege schimbatorul potri vit.
De regula, sunt cerute urmatoarcle
informatii : programul de temperaturi,
debitele $i t cmperalurile maxime de
lucru. pierderil e de sarcina admi sibil e.
natura fluidelor.
Spre exempl1fi care, in t abelul 6.4 .8
este redat fonnul arul folosit de firma
ALFA LAVAL - RADET Romania.
in cazul in care proi ectantul este in
situ::itia de a opl ::i intre mai multe ofert e
de schimbal oare cu pl aci. el trebui e sa
fi e atent la urrnatoarele aspecte:
- preturil e sensibil mai mici decal ale
uri or produse simil are pot ascunde fi e
vi it oare cheltuieli m::iri in exploatare
(defect;:irea unor componente esen\jale
$i nevoia de ;=i le inlocui frecvent, nevo-
ia de a scoa te des din funqi e echipa-
me11tul pentru depanari $. a.). fi e o sub-
dimensionare ::i aparatului ;
Capitolul 6: Echipamente !? i materiale
calitate, perspectiva defectarii lor frec-
vente in exploatarea curenta $i nevoia
de asigurare a unui stoc permanent
pentru intretinerea curenta;
- elasticitatea deosebita a echipamen-
tului , de exemplu posibilitatea de a
strange supliment ar placi le - micsorand
di stanta dintre ele - pentru a compensa
deformarile remanente ale garniturilor,
conduce la modificarea totala $i aleatoa-
re a caracterisiticilor termohidraulice ale
echipamentului, care - in urma unor ast-
fel de opera\ii - nu mai pot Ii confruntate
cu declara\ia furni zorului .
Un calcul aproximativ privind alege-
rea tipului de schimbator de caldura cu
placi se poate face urmarind, in gene-
ral. metodologi a indicata la schimba-
toarele de caldura fasciculare:
- se calculeaza suprafa\a de transfer
termi c necesara:
S=-Q- [m2] (6.4.8)
k M -cp
in care:
- Q este puterea t ermi ca a schim-
batoru\ui [W):
- k - coeficientul global de transmisie
a caldurii schimbatorului , care se poate
determina din diagrame construite in
condi\ii reale de exploatare (pe tipodi -
mensiuni $i tip de nervura\ie), in func\ie
de debitele vehiculate, de natura agen-
\i lor termici $i de regimul de tempera-
turi [W/ m2 K) ;
- <lt - diferenta medie logaritmica de
temperatura. calculata cu rela\ia 6.4.4
(K) .
- se ca\culeaza numarul de placi ne-
cesare:
[buc]
s,
(6.4.9)
in care S 1 este suprafata unei placi
[m2].
- se calcul eaza pierderea de sarcina
pentru tipul de schimbator ales (utili -
zand rela\iile de calcul stabili te de fie-
c::ire firma constructoare) si se compa-
ra cu pi erderil e de sarcina admi se (im-
puse de instala\ia de la beneficiar).
6.4.7. Ampl asarea
schimbatoarelor de caldura
niturii sale (fi g. 6.4. 11 ). Di s tan ta nece-
s<Jra (A. B) este precizata de fi ecare
producator in parte. ea depinzand de
dimensiunile aparatului .
La montarea schimbatoarelor de cal-
dura. se 1especta indicatiil e produca-
torului si se utili zeaza accesorii le li vrate
de acesta (suporturi . picioare elc.j.
Schimbatoarele de caldura fascicula-
re se monteaza pe suporti -de sprijin
livrate de producator $i se racordeaza
la instala\i e prin flan$e.
Schimbatoarele de caldura cu placi
se fi xeaza. de regula. cu $Uruburi pe
bare metali ce (corni ere), amplasate
direct pe pardoseala. Unele tipuri , cum
ar fi cele brazal e de mari dimensiuni,
se monteaza pe picioare livrate de pro-
ducator. Ele se racordeaza la instalati e
prin flan$e sau mufe.
Pe toate racorduril e schimbatorului
de caldura trebui e prevazute vane de
reglare $i inchidere adecvate (vane cu
. inchidere lenta la schimbatoarele cu
placi). iar pe ambele circuite (primar,
secundar) ventile de dezaerisire
(fig. 6.4.12).
Pentru urmarirea comportarii in ex-
ploatare cat $i pentru masurarea per-
formantelor aparatului , fiecare schim-
bator de caldura este prevazut CU $l U-
. turi pentru montarea manometrelor $i
: cu teci pentru termometre, pe conduc-
1
tele d_e intrare $i de iesire ale ambilor
agen\1 term1c1.
Fig. 6.4.1 1. Amplasarca schimbat oarel or
de catdura cu placi garnituri
(demontabi le).
VA
Ca ori ce echipament, schimbatoarele
de caldura se amplaseaza astfel i ncat
sa se asigure spa\iul necesar fa\a de
elcmentele adiacente lui pentru a permi -
te, printre all ele, reglarea, controlul , cu-
ratirea, inlocuirea unor component e etc. ,
x --x
Astiel , la schimbatoarele de caldura
cu fascicul de tevi, in fa\a aparatului se
lasa un spa\iu liber care sa permita
scoal erea fasciculului de tevi.
- pretul sc5wt al u11 or pi ese de
schimb (cum i1r Ii garni turile de etansa-
re) po:-i te sernnif ica de fapt slaba \or
1
La schimbatoarele cu placi, se pre-
vad spati i libere, care sa permita extra-
gerea si inlocuirea unei placi sau a gar-
Fig. 6.4.12. Ventil de dezaerisire montat
pe conducta de racordare a
schimbatorului de caldura cu placi .
...
Capitol ul 6: Echipamente !? i materi ale I. lnstala!ii de incalzire
6.5. Aparate de lncal zire
a aerului
Aparatele de incalzire a aerului sunt
echipamente ale instalatiil or de incalzi-
re cu aer cald cu ajutorul caror:i se
poate reali za incalzirea incaperilor. Tra-
satur a comuna a acestor aparate este
aceea ca aerul incalzit este vehiculat. ,
fQf\ at. peste suprafata de schimb de
Caldura si introdus in incaperil e Ce Ur I
meaza a fi incalzit e, sub forma de jeturi.
in literatura de specialitate exista pa-
tru mari grupe de aparate de indilzire a
aerului: aerotermele. venti loconvectoa-
rele, generatoarele de aer cald si agre-
gatele de climati zare. Dintre acestea
ventiloconvec toarele :;;i agregatele de
climatizare, realizand si functia de raci-
re a aerului, sunt rratate in volumul ln-
stala\ii de ventilare si climati zare.
Progresel e obtinute in reali zarea
echipamentelor de ardere a cornbusti -
bililor, in special, in privin\a mini aturi za-
rii acestora $i a elementelor de sigu-
ranta si supraveghere a arderii. au per-
mis realizarea unor aparate de aer cald
simil are sub aspectul dimensiunil or $i
caracteri sti c ilor cu aerotermele si, ca
urmare, le pot inlocui pe acestea in uti -
lizaril e tradi(i onale, !apt care a condus
la at enuarea limitei convent! onale din
Ire aceste doua tipuri de echipamente.
6.5.1. Cri teri i privind uti lizarea
aparatelor de i ncalzire a aerul ui
Aparatele de incalzire a aerului se ,
disting fata de alte echipamente de in-
calzire prin cateva caracteri st ic i princi -
pale:
- capacit atea de incalzire relativ
mare, in raport cu volumul ocupat;
- posibilitatea de furni zare a caldurii
intr- un .mod controlat si la o distanta
apreci abila fata de locul de instalare;
- posibilitatea de echi pare cu dispo-
zitive de refulare a aerului , adecvate
producerii perdelelor de aer cald pentru
protejarea usilor cu deschi dere frec-
venta spre exteri or;
- posibilitatea de combinare a func-
tiunii de incii fzire cu func\iunea de ra-
cire si c u funqi uni de umi dificare. de
filtrare si/sau improspatare a aerului din
incapere pr in apart de aer pt oaspat.
- posibilit atea recuperarii calduri i din
aerul evacuat.
Alegerea si uti li zarea unui aparat de
incalzire a aerului se face cunoscand
sau determinand necesar;_;I de caldur a
in func ti e de agentul termi c sau com-
bustibilul disp onibil si de conditii le in-
terioare din incaperea ce urmeaza a Ii
i ncalzita. Se tine seama de urmatoarele
aspec te:
- daca ar aratul trebuie s;) furni zeze
inlreaga cantit ate de caldur;'i nccesara
incaperii sau numai cal dura suplimen-
tara necesa1a in anumite peri oade de
timp, precum :;;i daca aparatul tr ebui e
sa asigure incalzirea uniforma a intre-
gufui spat iu sau numai anumit e zone
ale acestui a, (prin efectul jeturil or de ,
aer cald proiectate directional);
- daca aparatul func\ioneaza numai
cu aer recirculat din incapere sau preia
si o cota pan e de aer proaspat . pre-
cum $i daca trebuie sa indeplineasca $i
alte func\iuni (filtrare. umidi ficare);
- daca sunt asigurate condit iil e de si-
guran\a a fur1ctionarii, protectie impotri -
va incendiilor. nivel de zgomot etc. sau
daca exista alte restri ctii pentru uti -
li zarea incalzirii cu aer cafd (de exem-
plu: posibilitatea antrenarii prafului .
conditii int erioare care nu permit curenti
de aer etc.).
La alegere, se .urmareste corelarea
caracteri sti cilor jetufui de aer cald pro-
dus de aparat cu dimensiunile incape-
ri i , iar in cazul aparatelor care reful eaza
in tubulatura se au in vedere rezisten-
tele aeraufice ale intregului traseu par-
curs de aer , inclusiv cele ale organelor
de introducere $i dirijare. ca $i di sponi -
bilul de presiune dinamica pentru ge-
nerarea jeturil or de aer. in general, fir -
mele producatoare mari dispun de pro-
grame de calcuf pentru alegerea gene-
ratoarelor de incalzire a aerului .
Un element esential privind alegerea
aparatelor de incal zire a aerului este
costul (investitia ini tiala si costul intre-
tinerii ~ i explo313rii ).
6.5.2. Aerot erme
6.5.2. 1 Clasificarea aerotermelor
Termenul .. aeroterma" descri e, de re-
gula. un echipament compact de incal-
zire. suspendat de tavan sau montat
pe peretii sau pe stalpii constructiilor
care trebui e incalzi te, de obi cei , hale
industri ale, depozit e, sali de expozitii ,
spatii comerciale rnari, precum $i pen-
tru incalzirea unor spa\ii auxil iare (cori -
doare. vestibule etc. ).
Aerot ermele au ca sursa de caldura
fi e un agent termic preparat in exterio-
rul echipamentului, energia electrica.
sau (mai rar) combustibil gazos sau fi -
chid. Se intalnesc $i aeroterme care
pot functi ona cu caldura provenita de
la doua sau chiar trei tipuri de surse.
Criteriile dupa care se poate face o
clasifi care a aerotermelor sunt:
- tipul ventil atorului : axial sau centri -
fugal;
- locul de amplasare: pe pereli sau
stafpi . la tavan;
- configurati a constructiva: forma
clasica (paralelipipedica). forma circu-
lara, alte forme constructive;
- agentul termi c sau sursa de ener-
gie utilizata:' apa calda, apa fi erbinte,
abur, combustibil gazos sau lichid,
energie electri ca etc:
- functiuni adiacente reafi zate: filtra-
re. umidifi care, improspatare aer.
Fig. 6.5.1 . Aerot erma cu vent i l at or axial
seria ATLAS -SABIA NA:
a - vedere de ansamblu; b - vedcre laterala;
130
c
I
..
a
'
I
I
01
I
I
i
I
i
b
c - vedere din fata
1 - carcasa metali ca; 2 - bateri e de incalzire;
3 - ventilator; 4 - motor electri c; 5 - supo11
ventil ator; 6 - pl asa de proteqie.
11+t-
"'"
//
1
..
1-t H
i
I
I
I
I
[!) <{
'
~ 1+
~
V /
;'-..'\
H
I ":
c
i A
: ~
_ _I '
-
I. lnstalatii de lncalzire
Capitolul 6: Echiparnente rnateriale
ventil ore (in ;::i f;::i r;::i sczonului de inc<'i lzi-
re}, programare $i urm;Jrire a regi mului
terrni c din spatiul incalzit etc;
- echiparea cu elemente de formare
si dirijare a ietului : fara di spozi tive de
drrijare, cu di spozi tive de dirijare cu
pale reglabil e, cu con defl ector , cu
anemostat etc_
direct din arcierc:i. unor combustibil i
gazo$i sau li chizi _
Principalele componente ale unei ae-
roterme cu ventilat or axial reali zat de
firma SABI ANA (seri a ATLAS) sunt pre-
zentate in figura 6. 5. 1.
suportul vcntil atorului reali zate cu tabl;:1
'.;>i profil e din otel, protejate prin zinca-
re $i/sau vopsire;
- bateria de incalzire, cu suparafata
extinsa cu tevi din cupru sau o\el '.;> i
lamele din aluminiu;
6-5.2.2 Aeroterme cu ventilator axial
Sunt reali zate in mod obi $nuit cu un
di sponibil mic de presiune statica
Solutia este reprezentativa pentru
majoritatea tipuril or de aeroterme cu
ventilator axial care functioneaza cu
apa calda, fi erbint e sau abur _ Compo-
nentele principale sunt:
- ventilatorul cu pale elicoidale exe-
! cutate din aluminiu, calat direct pe axul
motorului electri c prin intermediul unui
butuc din o\el ;
- motorul electric;
(60 ___ 80 Pa}, nu pot fi echipate cu
- carcasa. scheletul de rezisten\a $i
- plasa de protec\i e.
ajut aje pentru formarea si dirijarea jetu- r---1
0
1
0
o g g _ I g g
I . . . . I b I . 9 = gsill"<tm N l!) lO .
ur $r ni cr nu pot fr cuplate a tu u aturr . : . "<t - ' I'- -<i
pentru vehicularea aerului _ Ele furni zea- c:O S:' "<t .-
----0
za un debit aproximativ constant de
0
"<t ' (') "' o o g ;:?
aer in functie de turati a motorului ven- oi ;; .- 8
til atorului, c u temperatura vari abi la I'- .- C'l .-
oO
oO
"<t Ol

ro
";-a
00
(') Ol
care depinde de temperatura '.;> i debitul
0 0
00
agentului termic. Valoril e recomandate co g C'l
0
S o o .- r--- g g g g
Ol0<0<.0
<O
"<t r-
<D .-
-
pentru temperatura aerului recirculat
01
I'- '
00
.- ' ro :;;
sunt cuprinse intre 30 $i 36 C; ele pot ";;-;;
__.. 00
fi depa$ile in cazul admisiei de aer ...._ (') r--- o ' s o o
0
' g g
proaspat Aerotermele cu ventilatoarele I'- .- m m o C'l ' (')
CU E N<D
axiale sunt c ele mai raspandite tipuri $i <{ 1---<--->--->--+---+-_, .---
se remarca prin simplitate constructi va, Cf) C\I <.0 C'l ' :". g g
0
CJ) g g 8
01

t Q<D'<f Or-"<t lO'<t '<t"<t
compacti tate $i cost redus. Sunt uti - Cf) (D I'- ' ' ' .- g "<t I'- m m o
0
o .- "<t m ' "<t '
<OlOC\I C\11'- C'll'-lO
* f-+-+-+-+--1- -1 :1-0- 0--+---1 gi
filtrarea aerului vehiculat nu este nece- .2 ' ;; o
0 0
' '
w.<n <Dtn"<ttn.-CJ)''''
sara. Pot fi montate fi e pe pereti sau E :2
0
C'l '
stalpi , fi e la tavan_ i m
Acrotermele de perete sunt utilizate
1
"<r ;; gs g
in incaperi cu inal\ime mica sau mode- ' "<t "<t ' .- N "<t
rata, iar cele de tavan in incaperi cu I -* r---1---1
inal\ime mare sau in incaperi cu des- ' <D (') g : iri ;;
chideri mari, in care, din motive de ' "<t "<t "<r .- C\I C'l
spa\iu, nu pot fi amplasate echipamen-
te de incalzire la nivelul pardoselii _ c:
Forma cl asica (paral elipipedica) a ae- .2
rotermelor este cea mai des utilizata -U>
de producatori $i se preteaza atat la
' ro
r- ll)
r---
00
Ol "<t
N C'l
C\I "<t
r- "<t
00
<O Ol
lO N
v
Ol (')
r--
o O

''gj
t---
o O
lO (!)
NO
-<i ';?_
Ol Ol
C\I lO
00
"<t "<t
co "<t
N lO
C\I "<t
f---
00
0 co
lO 0
I'- "<t
r- (')
00
r- 0
N l'-
N C'l

f---
o O
ll) lO
I'- 0
co r-
0 0 o o 0 o _lo o
NO - C\l<DN
""1'lDN(T)mr-r-N
0 ll) 0 0 0 0 0 0
C!ir--...-;=
lO 0
0
0 0 lO g

0 lO
0 0
lO lO 0 0
("') "'1" LO co co
tno
0
_
0
_ oooo



lOlOlOOOOmo
NC'ltncoC')..{C'llO
pe perete cat $i la tavan_ La g
unii producatori aerotermele de tavan I fi;
difera de aerotermele de perete in ti mp f--'--+-+--+--'l--1'-1-c-+---+--+-+--i--1--,1---+--'----+--+-+---+---+---+--1
ce la al!i producatori cele doua tipuri
0
E E E E c .E ro s o "'
de aeroterme sunt identice, modifican- :i E E E E E y: y: s I)
0
E E E E
d u- se nu ma i suport uri le de pri ndere Qi ---i
li vrate ca accesorii. 0 s
1
in scopul acoperirii unor segmente E E E I
cat mai mari de pia!a. producatorii ur - o , , N' I
maresc ca utili zatorul sa aiba la di spo- - 'iS u :J ; a;
zi\ie echipamentu1 potri vit agentului 0 m- . g- -g I g-

"" ai O> ::i

3
:;
1
!
ventilator axial sunt disponibile prac tic .g <1l ai : I
pentru toate tipurile de agen\i termici m :; u ai u m ai .'!' <'l c I ai 111 ;;:: Ci
sau surse de energie. ai m u I E E cg iii c ai E E : ; I _J I
Ce I - - - d Ci
0
- ai ' I 3 ; <'l - m n: -;;, u I-'- ' - --'-'--+--'- ' --'-''--r a mar arga raspan rre o au aero- _ ::i _ =-= ::i -;u ;:;_ _ L ai _ ai ., ai
I f . - - I __,. - ,c_ L m. ' ' ai D c _m D ai ai c
terme e care unc tr oneaza cu apa ca - o & 2 21
0
E m ; "" ro m 8 'ai
da. Urmeaza aerotermcle cu apa fi er- ml ai ;::: ai o - E m ai - u u u u N
(l)u<U!:::;o<ll'' _u _, o.
; E :
ucna>a>2 > m cv C0.2:; :i
mu! timp, datorita mini aturizari i corn - E ml m u ;: a; u u Q; c ai ai ::i Q; Q a
ponentelor '.;> i cresterri sigurantei i n 313 m E r.i li Qi E E (/) ' E_i
1
1
func l ionare, sunt realizal e $i aeroter c3 3 3 8 g 6 c3 iii <3 16 ,:'.'. 0 '
me la care sursa de caldura provine
--- - - ----
..
Capitolul 6: Echipamente materiale L lnstalatii de incalzire
Principalele car;:icteri stici constr ucti - ;
ve si functi onale ale marimil or realizate
de firma SABIANA sunt prezent<J te in
tabelul 6.5. 1 si fi gura 6.5.2.
Aerotermele ATLAS SABI ANA se pot
monta atat pe perete, cat si la tavan,
prin interrnediul unor suporturi livrate
odata cu produsul.
Schi\a unei aeroterme AXITHERM-E
este prezentata in fi gura 6.5.3 cu
component a sirnilara celei precedente,
fabricata de firma HCF, iar caracteri sti -
cile constructi ve $i func\i onale sunt
prezentate i n tabelul 6.5.2.
in Romania se produc aeroterme cu
ventilator axial la SC IAIC - SA din Ale-
xandria. Acest producator a optat pen-
tru solutii constructi ve diferite la aero-
termele de perete fa\a de cele de tavan
(fig. 6.5.4). De:;;i solutia constructi va este
diferita, componentele sunt, i n principal,
acelea:;; i ca la aeroterma ATLAS-
SABIANA. Aeroterma poate fi livrata, la
cerere, cu cutie de amestec (CAP M).
Principalele caracteri sti ci ale acestor ae-
roterme sunt prezentate in tabelul 6.5.3.
Aerotermele de tavan produse de SC
IAIC - SA au bateria de incalzire plasata
pe toate cele patru laturi ale carcasei
(fig. 6.5.5) fiind compuse di n: carcasa,
bateri e de. incalzire, _v_entfator motor
1
electnc, d1spoz1t1v d1niare iet. In tabelul i
6.5.4 sunt prezentate principalele carac- i
teri sti ci ale acestor aeroterme. '
0 diversificare majora a formelcr con-
structive ale aerotermelor cu ventilator
axial s-a produs odata cu aparitia aero-
termelor circulare. Literatura de spe-
cialitate prezinta solutii de aeroterme cir-
culare. insistand asupra avant;3jului aces-
tora de a fi cuplate cu diferite dispozitive
de dirijare a jetului . Montate la tavanele ;
construc\iilor, aceste aeroterme distribuie
caldura pe suprafete diferite in func\ie de
7 7 )j l / 7 7 7 7 7 7 7 // 7 7 / p 7 7
I suprafata acoperita !
,.__
Fig. 6.5.2. Zona de influen\ii a aerotermului.
E
50
r
TI

.ll
It
"
LL
B-
CICILJLILJLI
DDDDDDDD
DODO DODD
DD DODD DD
DDDDDDDD
m
DDDDDDDD
DODD DODD
l=o
ODDO DODD
ID DOD DODD
\ ..
A
Fig. 6.5.3. Aeroterma tip AXITHERM-E fabri catii de firma HCF.
Fi g. 6.5.4. Aeroterma de perete tip AP f abri catii de IAIC - S.A. Al exandria:
a - vedere latera/a; b - vedere din fata;
1 - carcasa metali ca; 2 - bateri e de incalzire; 3 - vent ilator axial;
4 - motor electri c ; 5 - suport ventil ator ; 6 - pl ase de protectie.
Tabelul 6.5.2. Caracteristi ci constructive funcponale ale aerotermelor AXJTHERM-E-HCF
Denumirea
Latura mare a carcasei (A)
Latura mica a carcasei (B)
_J;:Qta de gabarit in planul de profit {Dl
T urati a ventilatorului
-clasa A
- clasa B
- clasa C
- clasa D
- clasaE-
Debit de aer
Ni vel de zgomot
- clasa A
- clasa B
- clasa C
- clasa D
- clasa E
U.M. Marimea
3 4 l 5 I 6
803 mm_ 1-_ 5_0_8_---T _ _ 55_7 ___ ___ 5_5_9_
mm 344 491 1 593 i 737
90::00 I 90::00 I

-1
1.400/ 1. 1001 - : 900/700

454
9001700
1.400/ 1. 100
1.040- 1. 830 1.510-2.670 2.880-5. 120 5.320-9.240
dB(A)
I
55/60
I
i
45/ 50 I 45/50
50/55 -
55/60 i
50/55 50/55
60/65
Temperatura apei la intrare C 90 90 ! 90 ' 90 90 90
Caderea de temperatura a apei K 20 , 20 ! 20 20 ! 20 20
I
I
I
I. lnstalati i de incalzire
I
J
I
I
----...., 1
3
a
Fig. 6.5.5. Aeroterma de tavan tip AT
fabri cata d e IAIC S.A. Alexandria:
a - vedere din fata; b - vedere laterala;
c - vedere carcasa;
1 - carcasa metali ca: 2 - ventil ator axial;
3 - pala ventilator; 4 - drspozitive de
dirijare a aerului ; 5 - motor.
'
I
Capitolul 6: Echipamente ::;i materiale
dispozitivul de dirijare cu care sunt echi-
p:ite. Un tip de aeroterma circulara de
tavan este cea fabri cata de firma
SABIANA. prezentata in figura 6.5.6 si
tabelul 6.5.5. La aceasta aeroterma, ven-
til atorul aspira aer printre lamele bateri ei
si i1 refuleaza in JOS prin dispozitivul de
dirijare a jetului . Datorit a formei circula-
re, are avantajul de a putea fi echipat cu
diferite tipuri de dispozitive de dirijare a
jetului de aer , !apt care permite obtine-
rea unor zone de influenta foarte diferi -
te, in raport cu pozi\ia aerotermului .
0 aeroterma electri ca mobila este
prezentata in fig. 6.5.7 cu venti lator
2
Fig. 6.5.6. Aeroterma circulara de tavan
fabricata de firma SABIANA:
1 - ventilator axial; 2 - bateria de
incalzire; 3 - di spozitiv de dirijare a jetului .
cixial fci bricat de IAIC - SA Alexandri a
form:it di11t r-o carcasa metalica care
contine ventilatorul axial calat d;rect pe
axul unui motor electr ic cu putere de
0,37 kW, o baterie cu rezistente electri -
ce cu doua variante de putere:
15 si12 kW, plasa de protectie a gurii
de reful are, panourile perforate pentru
aspiratia aerului si suportul aerotermei.
Greutatea aerotermei este de circa 30
kg, !apt care, combinata cu put erea de
. incalzire $i cu mobi litatea o recomanda
pentru incalzirea unor spatii nou con-
struite in timpul lucraril or de fini sare,
dar si pentru al te nevoi de
Fig. 6.5.7. Aeroterma electri ca mobila
l abricata de IAIC - SA Al exandria:
1 - carcasa metalica; 2 - ventilator axial;
3 - plasa de protectie; 4 - orificii de aspira\i
a aerului ; 5 - suport metalic al aerotermului.
Tabelul 6.5.3. Caracteristici constructive $i functionale ale aerotermelor tip fabricate de IAIC -SA Al exandria
Denumirea U.M. Marimea aerotermelor
AP 340 AP 430 AP 500 AP 640
Latura mare a carcasei {L) mm 496 576 886 1.026
Latura mi ca a carcasei (H) mm 430 510 810 960
Cota de gabarit in planul de profi t
(fara cutie de amestecXA) mm 483 483 486 522
Turati a ventilatorului roVmin 1500 1500 1.500 1.500
Debit de aer m3/h 1.980-2. 160 3.780-4. 130 6.650-7.800 11. 200- 12. 100
Nivel de zqomot dB{ A) 65 67 73 68
Temeeratura a12ei la intrare
oc
90- 130 90- 150 90- 150 90- 150
Caderea de temper<!_tura a apei K 20-60 20-80 20-80 20-80
Temperatura de intrare a aerului
oc
15 15 15 15
Puterea termica la ali mentarea cu opa w 9.900-23.400 16.500-30.000 33.000-66. 000 55.800- 100.600
Dimensiunil e zonei de influenta
(conf. fig. 6.5.2) - H m 3-3,5 3,5-4 4-5 5- 6
- L m 4,5-5,5 7-8,5 12- 15 16-20
Tabelul 6.5.4. Caracteri stici constructive $i functionale ale aerotermelor tip AT fabri cate de IAIC -SA Al exandria
Denumirea U.M. Marimea aerotermelor
AT 430
!
AT 500 AT 640
!
Latura carcasei mm 640 I 750 i 952
----
Col n de gabarit in plm1ul de profil mm 596 I 686 824
Turati a vent il atorul ui roVmin 1.500
I
1500 1.500
f-
Debi t de aer m3/h 4.200 I 6700 10.000
Ni vel de zgomot dB( A) 68 i 65
I
67
-
I
Temperatura atiei In i11trare
oc
90- 150
I
90- 150 90- 150
_05derea de a a12ei K 20-80 ! 20-80 20-80
Te!:!:JPeratura de intrare a aerul ui
oc
15
:
15 15
_ alimentarea cu apa w 10.000-32.000
I
15 000-40.000 20.000- 70.000
Di mensiuni le zonci de influenta
(c onf. fr g. 6.5.2) - II m 5- 8
i
7-9,5 8- 10
-
- Suprafata acoper ita m2
20- 120
I
20- 120 30- 145
Capitolul 6: Echipamente materiale I. lnstalatii de incalzire
incalzire, nepermanenta,di n depozite, :
magazine, pi e!e etc.
ideale pentru i ncalzirea unor zone izo-
late din maril e hale industri ale. Ele per-
mit $i filtrarea aerului iar, datori ta nive-
lului de zgomot mai redus al ventilato-
rului centrifugal fata de ventilatorul
axial , sunt preferate in apli catiil e cu re-
stri c\ ii la nivelul de zgomot. in figura
6.5.8 este prezentata aeroterma cu
ventilator radial tip SOFTHERM ,,AS"
fabricat de fir ma HCF - Fran\a. iar da-
tele tehni ce ale acestei aeroterme sunt
prezentate in tabelul 6.5.6.
6.5.2.3 Aeroterme cu ventilator
centri fugal
Se intrebuin\eaza. de obicei. i n situa-
t iil e in care aerul incalzit este transpor -
tat prin canale sau cand se rnont eaza
ajutaje pe gura de reful are, facandu-le :
c
........_
- .
+----f
-+
=
I i I
I I
w
c::
J. J.
- 1-- --
i T
' I
11 I
I
I I
E
=
-r-=-i-
a
" -
I ' I
I
,,
,,
' '
' ' )
I , I
, I
,,
' ,
, ,
-
L
r - -
:17 :
I
Aeroterma se poate echipa $i cu o
bateri e elec trica.
Aerotermele cu ventil ator radial fa-
bri cate de IAIC - SA Alexandr ia sunt
echipate fi e cu o bateri e de rezisten\e
electrice cu put ere totala de 18 kW
A
401 40
1-
f---
II
14
II
t
- 3 -
r
1
I
I
I
0
I
___ ______ ),
'
I<!

t
= I
G
I
lij 0
'--'-- - --'--- ---'---'-_.l...;f-l- 1
69
=
b c
Fig. 6.5.8. Aeroterma cu ventilator radial tip SOFTHERM AS" fabri cata de HCF - Franta:
a - vedere - ie'.?irea aerului cald; b - sec/iune longitudinala; c - vedere - intrarea aerului rece.
TABELUL 6.5.5. Caracteristici constructive functK>nale ale aeroterrnelor circulare SABlANA
Denumirea U.M. Marimea aerotermelor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Diametrul carcasei mm 680 780 780 880 880 1.080 1080 1.080 1.080 1080
inal\ime mm 560 560 660 700 760 870 945 1045 1.055 1.105
Diametrul racordurilor
de aqent termic in 11!4 11. 4 1114 1112 1112 2 2 2 2 2
Turatia ventilatorului rot/min 900/1.400 900
Debit de aer - tura\ie mica m
3
/h 2.000 2.400 3.700 4.400 5.700 7.100 9.000 9.900 11.000 12.000
-turatie mare 3. 000 3.400 5.1 00 6.000 7.800 9.700 - - - -
- -
Nivel de zgomot - turatie mica dB( A) 54 57 61 62 63 65 66 68 65 66
' - turatie mare dB( A) 63 66 69 72 74 76
- - - -
Temperatura apei la intrare
oc
85 - 140
Caderea de ternperatura a apei K 10 - 40
Temperatura de intrare a aerului "C 15
Puterea termica de
ali mentare cu apa - minima w 13.800 16.100 26.500 30.800 42.800 52.400 68.800 82.300 95. 100 102.300
- maxima 35.300 40.900 60.800 70.900 93.700 115.100 112.800 133.700 155. 200 166.500
Presi unea aburului bar 0,5; 3
Puterea termica la
alimentarea cu abur - minima w 24.400 29.000 47.700 54.200 76.000 90.300 117.300 145. 100 164.000 176.400
- maxima 49.600 57.300 8.600 98.000 130.200 156.000 165.500 200.700 228.000 245.000
_ (fi g,
--- - - ----- --- --- -- --
- -- - - -- - .... ---- -- ----
- H - minim m 2,2 2,2 2,7 3,0 3,2 3,5 4,0 4,5 4,5 4,5
- maxim 6 6 7 8 9 10 10 11 15 15
--- ----. -- . .. -.
- . - - - -- ------ - --------
- S - minima m2
78 95 132 154 345 380 452 490 530 530
- maxima 154 209 227 314 615 706 606 660 750 804
Tabelul 6.5.6. Date t ehnice asupra aerntermelor SOFfHERM ,.AS"
Denumirea U.M. Mari mea aerotermelor
22 28 3 1
I
35
Lunqimea carcasei (Lj_ mm 1.273 1.363 1.4 18 1.473
fnalti mea carcasei (0) mm 560 662 806 888
La\imea carcasei (A) mm 683 783 983 1.083
Turatia ventil atorului rot/min 400- 1.400 400- 1.200 300- 1100 300- 1.000
Debit de aer m
3
/ h 500-2.800 700-4.400 I
900-7200 1. 100- 11 .000
Ni vel de zqomot dB( A) 29-55 36-57
I
38-68 38-69
Temperatura apei la intrare
oc
90
Caderea de t emperatura a af2ei K 20
Temperatura de intrare a aerului
oc
18
Puterea termica - mi nima w 5.900
I
9. 100
l
15.200
i 24.700
I
- maxima 37 .500
I
57.500
i
97. 100
!
132.300
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente materiale
ac tionc1ta in tr ept e de 6.1 2 si,
respectiv, 18 kW (aerol errna AECF) ,
1i e cu agent termi c - apa fierbinte sau
abur - , situati e in care puterea termi c3
este cuprinsa intre 18 si 53 kW
(aeroterma AIET). Ambele aeroterme
au aceeasi constructie, dimensi uni le
de gabarit sunt 700 x 550 x 740 mm
si sunt mobi le. Aspectul general al
acestor aer ot erme este prezentat in
figura 6.5.9.
6.5.2.4 Aeroterme cu gaz
Tipul conventional de aeroterma cu
gaz face trecerea spre generatoarele
de aer cald $i se poate reali za fi e cu
ventil ator axial, fi e cu ventil ator centri -
fugal. Ea dispune de un schimbator de
caldura cu t evi verticale din o\el alumi -
nizat sau inoxidabil, plasat peste arza-
torul de gaz natural sau de gaz petro-
li er lichefiat. Flacari le produse de arza-
tor se dezvolta in interiorul \evilor
schimbatorului de caldura. Caldura
este preluata de catre curentul de aer
care circul a prin exteri orul \evilor,
transversal pe acestea. Schimbul de
caldura la interiorul tevilor este prepon-
derent radiativ iar ,la iesire din acestea,
- ,
1

'
. . r
Fig. 6.5.9. Aerot erm cu ventilator radial
IAI C S.A. Alexandria.
qazele de ardere au temperatur3 ridi -
c;1ta, fiind necesar si un schimbator de
caldura convec tiv.
Componenta obisnuita a aerotermei
cu gaz (fig. 6.5.1 0 a) include: carcasa
metalica care conj ine ventilatorul si
schimbatorul de caldura, sistemul de
alimentare cu gaz format dintr-o rampa
de gaz si arzatorul , camera de com-
bustie, sistemul de urmarire a arderii
format din aprinzatorul cu ll ama ioni -
zata si blocul de aparate si sistemul de
evacuare a gazelor cu ventilat orul
exhaustor. Figura reprezinta aeroterma
BAL TUR in versiune canalizabila.
Aceiasi firma produce aeroterma
Term Split 35 (fig. 6.5. 10 b) compusa
din doua unita\i independente:
- unitatea exterioara, care cuprinde
toate elementele necesare incalzirii
agentului termic (arzator de gaz,
schimbator de caldura, ventil ator de
evacuare gaze de ardere),
- unitatea interioara, care cuprinde
toate elementele necesare incalzirii si
distribu\i ei aerului in camera (bateri a de
incalzire, ventil ator, pompa de circula-
\i e agent termic, guri de aer, elemente
de siguran\a).
Cele doua unitati sunt montate pe
peretele exterior al cladirii si sunt lega-
te intre ele prin conducte fl exibile .
Agentul termic este etilglicol. Puterea
termica vari aza intre 24,9 si 34,7 kW
asigurand incalzirea unui debit de aer
cuprins intre 3300 si 4700 m
3
/h la 0
diferenja de temperat ura de 20 K.
Schi!a cu dimensiunile unei aeroterme
cu gaz AERGAS 93 fabricate de firma
SABIANA (fig. 6.5. 11) cuprinde: carcasa
care con\ine camera de combustie, ar -
zatorul si sistemul de alimentare cu gaz,
venti latorul, orificiul de evacuare a
gazelor de ardere si orificiul de admisie
a aerului de combusti e.
Aeroterma este prevazuta cu un dis-
Fig. 6.5.10. Acrotcrma cu gaz tip BALTUR-ltalia:
zi - varianta in ver siune canalizabila;
- c3rcasa 111ctal1ca: 2 - r::irnpa de gaz: 3 - arzator; 4 - camera de cornbusti e;
5 - aprinzator ; G - bl oc de ::i parate; 7 - exh;:iustor:
b - varianta Term Spli t;
1 - ar zator: ? - schirnbator de caldura; 3 - venti lator ; 4 - racord gaz cornbustibi l ;
pozitiv care permi te cci pe t imriul verii
sa se asigure si ventilarea incaperii .
Functionarea i n siguranta este asigu-
rata de urmatoarele di spozitive:
- termostat de ambianta care co-
manda aprinderea si stingerea fl acarii
arzatorului in functi e de temperatura
din incapere;
- di spozitiv de blocare cu rearmare
manuala in cazul scaderi i presiunii ga-
zului ;
- dispozitiv de blocare cu rearmare
manuala in cazul instabilitatii arderii ;
- presostat de siguran\a in caz de
' func\ionare necorespunzatoare a ex-
haustorului gazelor de ardere;
- termostat de limita care intrerupe
alimentarea cu gaz daca temperatura
aerului incalzi t depa:;;este 80 C.
Valori le caracteri sti ce constructive si
functionale pentru Cele 6 marimi fabri -
cate sunt prezentate in tabelul 6.5. 7.
lnstalarea $i exploatarea aerotermelor
cu gaz in Romania se poate face numai
cu respectarea prescrip\ii lor in vigoare,
in domeniu, si dupa ob\inerea avizelor
necesare de la organele abilitate.
Aerotermele cu combustibil lichid
utilizeaza arzatoare cu pul veri zare si
sunt din aceasta cauza mai scumpe si
mai pu\in utilizate.
6.5.3. Generatoare de aer cald
Sunt echipamente de incalzire ideale
pentru orice tip si marime de incapere
care nu este incalzita permanent.
3
4
c
A
i

-
1
l
Cl
b c
Fig. 6.5. 11. Aeroterma cu gaz SABIANA:
a - vedere de ansamblu:
b - vedere /aterala; c - vedere din fata;
1 - carcasa rnetalica; 2 - ventilator;
3 - onf1ciu de evacuare gaze de ardcre;
4 orificiu de adrnisie a aerulu1 de cornbustie.
l
5 - tuburi fl cxill 1l e; 6 - cxhausl or ; 7 - bateri e de incalzire; 8 - pornpa de circulatic;
CJ - v::is de cxp::i nsiune; 10 - palete dirijoarc.
----- --- --

---------
Capitolul 6: Echipamente materiale I. lnstala!ii de incalzire
cl atorit5 <Jli ngcrii rapidc 3 tcmperaturii
de regi m si dator ita li psei pericolului de
distrugere prin inghet a instalati ei de ,
incal zire clasice. Ele se utilizeaza $i
pentru spatii incalzi te continuu. prezen-
tand pe langa avantajele enumerate
mai sus si pe acela al eliminarii com-
ponentelor tradi \i onale ale instala\ii lor
de incalzire: radiat oare, conducte de
::ierull1i : cu di sponibi l de presiunc (cir- nal ele de aspir::iti e si de di stributi c 3
culati e prin canale); Iara di sponibtl de , aerului , ale schimbatorului de caldura
presiune;
- pozi\ia in raport cu construc)ia in-
calzita: mobi le. fi xe;
- solutia constructi va: ver ti cale cu
circulatie ascendenta; ver ti cale cu cir-
cula\ie descendenta; orizontale; in ,.U".
$i ale filtrului.
legatura, pompe, ventile de dezaeri sire, 6.5.3.2 Generatoare de aer ca/d fixe
vase de expansiune, supape de sigu- Un generator de aer cald, fix, estc
ranta. Construc\i a partii active a gene-
1
prezentat in fig. 6.5.12 $i este real izat
ratorului de aer cald (focarul) este mull de firma BAL TUR.
Filtrul de aer reline parti culele de o
anumita marime din aerul care urmea-
za a fi incal zit. De$i maresc pierderea
de sarcina, filtr ele sunt necesare si da-
torita faptului ca diverse scame si alte
parti cule antrenate de aer se pot acu-
mula in anumite puncte ale traseului $i
se pot apri nde sau pot genera mirosuri
1
neplacut e. Unele tipuri de filtre se inlo-
cuiesc. allele se spala, se curata cu
vacuum sau cu jet , se regenereaza et c.
Filtrul se monteaza pe tr aseul de aer
inaintea ventilatorului .
mai simpla si ridica mai pu\ine proble- Generatorul poate fi echipat cu
me decal construc\i a partii corespun- ' arzator de combustibil gazos, lichid
zatoare a cazanelor de incalzire. ! sau mixt.
6.5.3. 1 C/asificarea generatoarelor
de aercald
No\j unea ,.generator de aer cald" se
refera la echipamente compacte care
furni zeaza aer incalzit prin schimb di -
rec t de caldura cu produsele de ardere
ale unor combustibili . Aerul cald poate
fi reful at direct in incaperea incalzita
sau poate fi distribuit prin intermediul
unor canale de ventilare.
Clasificarea generatoarelor de aer
cald poate fi abordata, in principal , din
urmatoarele puncte de vedere:
- tipul combustibilului sau sursa de
energie utili zata: combustibil (gazos. li -
chid, solid), energi e electri ca; combina-
\ii intre combustibili $i energie electrica
{bi -energi e) etc ;
- disponibilul de presiune la refularea
13
8
2 10
3
15
4
11
14
5
Carcasa si scheletul de rezistenta
pot fi realizate cu tabla din o\el sau din
aluminiu, cu posibilita\i de acces pen-
tru intre\inere. Pentru generatoarele
montate in spa\iile de locuit, carcasa
poate fi reali zata in sistem de mobili er.
lnteriorul carcasei, in zona focarului $i
a schimbatorului de caldura convectiv,
poate fi izolat termic $i placat cu foli e
refl ectori zanta pentru a limita tempe-
raturile superficiale si pierderil e de ca\ -
dura. La unele generatoare, in zona
ventilatorului , este prevazuta izolati e
foni ca.
Ventilatorul este, eel mai adesea, de
tip centrifugal, dublu aspirant, cu
palete curbate inainte, cu di sponibil de
presiune sufi cienta pentru acoperirea
pierderilor de sarcina ale traseului de
aer din generator si, eventual , din ca-
Arzatoarele pot fi de tip atmosferi c
sau cu jet pentru combustibilul gazos,
cu pulveri zare sau cu picurare la com-
bustibilul lichid etc. Echipamentele de
control al arderii con\in: sistemul de
aprindere, valva de gaz (respectiv,
pompa de combustibil cu filtru, rezis-
ten\a de incalzire $i conducta de in-
toarcere). automatul ventilatorului, sesi-
zoarele de temperatura $i de fl acara.
Exista patru sisteme de aprindere mai
raspandite: fl acara pilot permanenta,
fl acara pilot comandata, scanteie di -
recta $i suprafa\a incandescenta (rezis-
ten\a electrica).
Camera de combustie este zona in
care se dezvolta flacara. Pere!ii came-
rei participa la schimbul de caldura cu
aerul incalzit $i. de aceea, forma
constructiva a acesteia este aleasa
...
16
Fig. 6.5. 12. Generatoare de aer cald BAL TUR
(seqiuni):
19
12
1 - gura de iesire aer cald; 2 - usi\a de vi zit;:ire a
camerei de furn: 3 - vi zor de supraveghere a fl acarii ;
4 - pl aca de fixare a arzatorul ui; 5 - ventilator centrifu-
gal; 6 - gura de aspirati e a aerului; 7 - camera de furn
anterioara: 8 racorcl pentru cos; 9 - camera de furn
posteri oara; 10 - schimbator de caldura: 11 - camera
de combustie; 12 - motorul ventilatorului; 13 - termost;:i t
de aer; 14 - tablou electr ic; 15 - deflector de aer;
16 - schelet de 17 - p;:i nouri exterioare
izolate: 18 - suport cu intinzator de curele; 19 - curele
de transmisie.
Tabelul 6.5.7. Caracteristici ale aerotermelor AERGAS 93 - SABIANA
Denumi rea U.M. Marimea aerotermelor
12 18
I
24 28 !
40
I
50
Dimensiuni de g;:ibar it - A mm 615 6 15 738 I 860
I
1318
i
1318
- B 700 700 700
I
700 875 875
- C +D 665 665 665
!
665 ; 665
!
665
Oi ametrului cosului de furn (E) mm 90 90
I
90 i 90
I
110 ! 110
Diametrul orifi ciului de intrare a aerului (F) mm 110 110
'
110 ' 110
I
150 150
'
I
Racordul pentru gaz in 1.' 2
I
1/2 ' 1/2
I
1/2
!
3.'4 I 3/4
I
Debit de aer incalzit m3/h 1.400
I
1.900
I
2.550 3.250
I
4.400 ; 5.300
I i I
Cresterea de t emperatura a aerului K 32
'
39 I 38 36
i
37 I 36
I
'
Puterea terrni ca util a kW 13,9
I
23,2
I
30,2 37, 2 51, 1 I 60,4
I
Consum de qaz metan m
3
/ h 1. 59 2.57 i 3.34
I
4.1 2 5,67
I
6,I.Q__
I I
I
'
Put ere instalat a a venti latorului w 90 185 185 200 2x 185
I
2x200
---r
'
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 6: Echipamente materiale
..
astfel incat sa favorizeze transferul
termi c_
Schimbatorul de caldura difera ca
solutie constructiva de la o firma la
alta, fiind partea asupra careia, alaturi
de arzator , ventil ator si elementele de
automati zare se opereaza cele mai
multe imbunatati ri pentru cre$terea
randamentului de func\ionare. Daca
generatorul lucreaza i n regim uscat
{fara condensa\ie) si daca aerul de
combusti e $i aerul incalzi t nu sunt
poluate, reali zarea schimbatorului de
caldura din otel obi$nuit poate conferi
acestui a o durata de viata mare, Iara
probleme de coroziune_ Daca, insa, ae-
rul de combusti e contine ioni de halo-
gen proveniti din gospodari e (lnalbitori
de rule, solven\i, agenti de pulveri zare
din cosmetice etc.) sau in gazele de
ardere apar ioni de suit din combusti -
bil, trebuie sa se utili zeze o\el inoxida-
bil , o\el placat, o\el aluminizat etc.
Evacuarea gazelor de ardere se poa-
te face prin tiraj natural sau cu exhaus-
tor . Generatoarele moderne sunt echi -
pate cu automat de blocare a alimen- '
tarii cu combustibil daca nu exista tiraj .
Pentru induc\ia tirajului, unii construc-
tori utilizeaza mici ventil atoare care ac-
tioneaza printr-un jet de aer indus in
traseul gazelor de ardere.
Standardul ANSI Z 2147 A clasifi ca
generatoarele de aer cald din punc t de
vedere al evacuarii gazelor de ardere in
4 categorii:
- I - presiunea negativa la CO$ $i
.11 :;> 60 K, unde .11 este diferenta dintre
temperatura gazelor de ardere $i tem-
peratura punctului de roua;
- ll - presiune negativa la CO$ $i
L\I < 60 K;
- m - presiune pozi ti va la CO$ $i
di ?: 60 K;
- I V - presiune pozitiva la cos $i
dt < 60 K;
Categorii le respecti ve sunt marcate
pe eti chet e $i servesc la dimensionarea
CO$uril or .
Accesoriile livrate la cerere de unii
producatori cuprind umidificatoare, fil -
tre electrostati ce, clapete automate de
inchidere a accesului aerului $i a cosu- '
lui cand generatorul nu func\ioneaza.
Umidifi catoarele nu tac, de regula, par- !
te din furnitura standard, dar incalzirea !
cu aer cu circula\ie for\ata permite con-
trolul $i modificarea umidita\ii acestuia,
iar furni zorii pun la di spozi \ia utilizatori -
lor umidificatoarele necesare.
Datele tehnice ale generatoarelor
BAL TUR din fig. 6.5. 12 sunt prezentate
in tabelul 6.5.8.
0 soluti e asemanatoare, a generato-
rului de aer cald, este realizata de firma
AERPOL (fig. 6.5.13). Datele tehni ce
ale uneia dintre seriil e fabri cate sunt
prezentate in tabelul 6.5.9.
0 alta firma care comercializeaza ge-
neratoare de aer cald in Romania este
KROLL. in tabelul 6.5. 10 sunt prezen-
tate princi palele caracteristici ale unor
generatoare realizate de aceasta firma.
Solu\iil e constructive ale generatoare-
lor de aer cald fi xe sunt alese in func\i e
de locul de montare. In fig. 6.5. 14 sunt
prezentate moduri de aran jare a
componentelor generatoarelor in functi e
Fig. 6.5.13. Generator de aer cald
AERPOL.
Tabelul 6.5.8. Caracteristici ale aeneratoarelor de aer cald BAL TUR
Denumirea U.M. Marimea qeneratoarelor
GA 80 GA 100 GB 1 GB 2 GB 3 GB 4
Lunqime mm 1.000 1.000 1.260 1.260 1.140 1. 140
La\ime mm 750 750 900 900 1.020 1.020
lnal time mm 1.900 1.900 2060 2.060 2.340 2.340
Putere termi ca nominala kW 95,3 116,3 148,9 173,3 203,5 232,6
Randament termi c % 91,0 90,4 90,5 90,2 91 ,2 90,2
Consum de oaz metan m
3
/ h 11 , 1 13,6 17,4 20,3 23,6 27,3
Consum GPL m3/h 4,25 5,22 6,68 7,80 9, 06 10,50
Consum combustibil li chid ( 10200 kcallkqL 8,8 10,8 13,9 16,2 18,8 21,7
gatului arzatorului mm 180 180 180 180 230 230
Debit de aer incalzit m
3
/ h 6.300 7.800 9.700 11 .700 13.700 15.600
Presiune statica disoonibila (Iara filtru) daPa 17 15 20 22 21 19
Puterea motorului ventilatorului kW 1,1 1,5 1,5 2,2 2,2 3,0
Ni vel de zqomot {la 4m) dB(A) 71 72 73 72 72 73
Nata: Firma BAL TUR fabrica $i alte tipuri de generatoare de aer cald cu puteri cuprinse intre 23 $i 1046 kW.
Tabelul 6.5.9. Caracteristici ale generatoarelor de aer cald AERPOL
Denumirea U.M. Marimea generatoarelor
SG 15 SG 35 SG 50 SG 60 SG 80 SG100 SG 120 SG 140 SG 175 SG 200
Lunqime mm 650 650 850 850 1.000 1.000 1.300 1.300 1.550 1.550
La\ime mm 500 500 600 600 800 800 800 1.000 1.000 1.000
- ---
inal\ime mm 1.450 1.450 1.600 1.600 1.900 1.900 1.900 2. 150 2. 150 2. 150
Putere termica nominala kW 29,0 40,6 58,0 69,6 92,8 116,0 139,2 174,0 203, 0 232,0
Randament termi c % 87,0 86,0 87,0 86,5 88,4 87,7 88,0 87,6 87,5 87,0
Debit de aer incalzi t m
3
/ h 1.900 2. 700 4.300 5.000 6.600 8.600 10.500 I 12.900 13.800 16.100
'resiune statica di sponibila daPa 8,8 10,8 11,8 _g,_8_ 14,7

14,7 16,7 14,7 12,8
- - ----
Pulerea motorului ventilatorului kW 0. 15 0,24 0,55 0,55 1,1 1,5 2,2 2,2 2,2 3,0
Nola: Gama comp/eta de puteri termice ale generatoarelor de aer cald fabricate de firma AERPOL este cuprinsa intre 15 si 990 kW
:
2
4
Capitolul 6: Echipamente ~ materiale
2
3
b
a

4
3 . .......__
c
d
Fig. 6.5.14. Variante constructive de generatoare
i n func)ie de modul de circula)ie a aerului:
a - ascendenta; b - orizontala; c - in forma de U; d - descendenta;
6
1 - racord cos; 2 - schimbatoare de caldura; 3 - arzator; 4 - ventilator; 5 - filtru de aer;
6 - alimentare cu gaz; 7 - aer de combustie; 8 - aer de adaos; 9 - gaze de ardere;
10 - compartiment de control.
Tabelul 6.5.10. Caracteristici :;;i dimensiuni ale generatoarelor KROLL
Caract eristi ci tehnice U.M. W 401-VL 55 sz 70 sz
Puterea termi ca kW 35 61 69
nominala maxima kcal/h 30.100 48.900 59.300
Puterea calorica kW 29 46 63
efectiva kcal/ h 25.000 39.600 54.200
-
Debit maxim de aer cald m
3
/ h 580 3.700 5.000
Debit de aer cald efecti v m3/h 460 3.200 4.300
Diferenta de temperatura {6t) K 80 43 44
Consum combustibil kq/ h 2,9 4,3 5,8
Putere electrica consumata kW 0,09 1,28 1,4 1
Retea electrica v 220 220 220
A 2,4 6,2 6,6
Capacitatea rezervorului I 24
I
59 69
Masa (inclusiv arzatorul) kq 85 166 192
Latime (A) mm 600 800 840
Adancime (8) mm 610 530 600
lnal\ime (Cl mm 1.140 1.710 1.950
Lunqimea conduc tei de evacuare (0) mm 820 1310 1490
Diametrul conductei de evacuare mm 150 130 180
Adancimea rezervorului mm 160 190 190
I. lnstala!ii de lncalzire
de particularitatile constructi ei referi toa-
re la spatiul diponibi l pentru amplasare.
Varianta cea mai ades utilizata este
cea cu circul atie ascendenta (fig.
6.5.14 a} care se poate amplasa atat in
spa!iul incalzit cat :;;i i n incaperi anexe
si tuate la subsol ul constructi ei. Pentru
constructii care dispun de incaperi
anexe de tipul podurilor se poate utiliza
varianta cu circulati e descendenta (fig.
6.5. 14 d.) Varianta cu circulatie orizon-
tala (fig. 6.5. 14 b.) se poate amplasa in
tavane false, suspendata pe tavan, sau
in poduri cu inal!ime mica. Pentru am-
plasare in subsoluri cu inaltime mica se
poate utiliza varianta cu circulatie in
. U" (fig. 6.5. 14 c}.
6.5.3.3 Generatoare de aer cald mobile
Sunt echipamente de incalzire care
prezinta avantajul de a putea fi introduse
in spatiul de incalzit numai in timpul se-
zonului de incalzire, restul timpului pu-
tand fi pastrate intr-un depozit. Ele se
pot utiliza, de asemenea, in faza de echi-
pare a constructiilor noi sau in caz de
cadere a instalatiei de incalzire clasice.
Generatoarele mobile de aer cald
functioneaza, de regula, cu combustibil
lichid, GPL, gaz metan sau energi e
electrica. Generatoarele mobile de aer
cald cu combustibil lichid sunt, de re-
gula, echipate cu rezervoare de com-
bustibil incorporate.
Trei dintre seri ile de generatoare mo-
bile fabricate de firma ARCOTHERM
Fig. 6.5.15. Generatoare de aer. cald
mobile tip ARCOTHERM . .
100 sz
102
87.700
I 92
I 79. 100
7.700
6.700
41
8,6
2,20
380
7,4
109
! 270
I uoo
r 160 -
2. 110
I 1670
i 180
i 190
[
ta
1
I
I A-
0
D
l
I
i
I
0
I
i
I
i I
, --B- -,F-r-
0
I
I
I
l
I
I
J
I
I
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 6: Echipamente ~ materiale
sunt prezentate in figura 6.5.15 cu ca-
rac:teristicile tehnice in tab. 6.5. 11
6.5.3.4 Generatoare de aer ca/d
,. bi-energie"
Aceste solutii sunt semnalate de lite-
ratura de specialitate dar se intalnesc
destul de r ar in programele de fabrica-
tie ale producatorilor, cu exceptia com-
binatiei combustibi l gazos sau lichid -
energie electrica.
in principiu, generatoarele bi -energie
pot fi realizate ca doua generatoare se-
parate puse in paralel sau pot fi agre-
gate monobloc in care cele doua surse
sunt inseriate.
Solutia cu a!?ezarea in paralel a doua
generatoare (unul electric, celalalt cu
combustibi l gazos sau li chid) cuplate la
aceea$i tubulatura prin intermediul
unor clapete de suprapresiune (V - 1;
V - 2) este prezentata in figura 6.5.16.
Acest sistem permite functionarea
celor doua generatoare fie indepen-
dent, fie simultan, in functi e de incar-
carea termi ca ceruta.
Solutia de principiu a generatorului cu
doua surse de energie inseriate este pre-
zentata in figura 6.5.17. Bateria de re-
zistente electrice este amplasata la ie$i-
rea curentului de aer, asigurand, in acest
caz, o post incalzire, dupa umidificare. In
figura 6.5. 18 este prezentat un generator
de aer cald bi-energie cu combustibil
solid $i energie electrica. Este o con-
structie in ,,U" la care rezistentele electri-
ce fac o prima incalzire a aerului.
6.5.4. Masuri de siguranfa
la foe ?i explozie
pot sau nu sa functioneze cu aer recir-
culat, daca este permisa amestecarea
aerului din incaperi diferite, daca tempe-
ratura aerului incalzit refulat in 1ncapere
nu trebuie limitata dupa alte criterii decat
acelea de efi cienta $i confort termic etc.
De asemenea, se stabilesc materialele
din care pot fi executate par\ile compo-
nente ale aparatelor $i, eventual, ale ca-
nalelor de vehiculare a aerului , prevede-
rea de izola\ii $i clapete antifoc a!?3 cum
indica reglementarile in vigoare.
Fig. 6-5.16. Generator de aer cald
bi-energie cu sursele in paralel:
1 - generator de aer cald electric;
2 - generator de aer cald cu combustibil.
10
Fig. 6.5.17. Generator de aer cald
bi-energie cu sursele inseriate:
1 - bateri e electrica; 2 - umidificator;
Pentru aparatele consumatoare de
combustibil , masurile de siguranta la
foe $i explozie trebuie sa tina seama de
tipul combustibilului, marimea apara-
tului , marimea si modul de utilizare a
rezervei de combustibil , volumul $i tipul
de constructie adoptat pentru 1ncaperea
' In care este amplasat aparatul, posi-
! bilitatea de acces a aerului de combus-
! tie, posibilitatea de limitare a efectelor $i
de interventie In caz de foe $i explozie,
' In conformitate cu reglementaril e speci -
fi ce. De asemenea, dimensionarea co-
$Urilor de furn, amplasarea lor, modul
de trecere prin alte elemente ale con-
structiei trebuie sa faca obiectul unei
analize conforma cu reglementaril e de
prevenire $i combatere a incendi ilor.
Aparatele de 1ncalzire a aerului cu re-
zistente electrice trebuie realizate, ins-
talate $i utilizate astfel !neat acestea sa
nu constituie surse de incendiu sau de
alte pericole atat prin construc\ia pro-
priu-zisa a lor cat $i prin modul de ali-
mentare cu energie electrica.
3
4
Fig. 6.5.18. Generator de aer cald
bi-energie cu combustibil solid:
lnstalarea $i utili zarea aparatelor de
incalzire a aerului trebuie sa se faca
luandu-se in considerare, pe de o parte,
masurile de siguran\a la foe pe partea
de aer iar, pe de alta parte, in cazul
aparatelor consumatoare de combusti-
bil sau cu rezisten\e electrice, masurile
de siguran\a specifice acestora.
Pe partea de aer, masurile de siguran-
\a la foe trebuie sa tina seama de tipul
$i localizarea incaperilor incalzite $i de 1
concentra\ia de impuritati din aer $i na-
tura acest ora. In func\ie de aceste criterii
se stabile!?te daca aparatele de incalzire
3 - bloc de climatizare; 4 - filtru electronic;
5 - baterie de incal zire;
1 - ventilator; 2 - filtru de aer; 3 - bateri e
electrica; 4 - camera de combustie;
5 - cenu!;iar; 6 - control U!;iii. de acces
combustibil ; 7 - controlul procesului de
ardere; 8 - aer cald; 9 - aer recirculat;
10 - evacuare gaze de ardere;
6 - arzator; 7 - ventilator; 8 - filtru de aer;
9 - canal de furn; 10 - CO!? de furn;
11 - aer recirculat: 12 - aer cald;
13 - generator de aer cald, electric;
14 - generator de aer cald, cu combustibil
11 - generator de aer cald, cu carbune:
12 - generator de aer cald, electric.
T abelul 6.5. 11. Caracteristici ale qeneratoarelor de aer cald ARCOTHERM
Denumirea U.M. Marimea aeneratoarelor
GK 25/N GK 40/N EC 25 EC 40 EC 70 JUMBO 80 JUMBO 110 I JUMBO 170
_ Lumgime mm 1.035 965 1.195 1.310 1.550 1.550 1.740 2.200
-
La\ime mm 505 505 530 530 680 640 850 960
inaltime mm 565 635 1.040 1.045 1190 1. 120 1.235 1.875
Puterea termica nominala kW 29,0 46,0 25,0 37,0 68,0 80,0 109,0 178,0
Debit de aer m
3
/ h 720 900 1.200 1.400 3.000 6.500 8.500 14.000
Consum combustibi l - li chid kg/h 2,4 3,9 2,4 3,9 6,8 7,8 10,7 16,7
- metan m
3
/ h - - - - - 9,3 12,8 19,8
- GPL ko/ h - - - - - 6,4 8,8 13,6
Capacitate rezervor combustibil I 42 42 65 65 105 125 125 -
..,
I
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale I. lnstalatii de incalzire
6.6. Materiale ~ i elemente
comune instalatiilor
de lncalzire
6.6.1. Jevi
in instalatiile de incalzire pentru trans-
portul fluidelor calde si reci se folosesc
tevi din: otel , cupru si materi ale cu
structura termoplasti ca.
6.6. 1. 1 Tevi din oJel
6.6. 1.1. 1 Caracteristici principale
Tevile din o\el sun! grupate pe mai
multe categorii:
- fara sudura, trase sau laminate la
cald pentru instalatii (STAS 403) execu-
tate din otel carbon pentru \evi OL T 35
sau OL T 45 in trei serii: grea (G), medie ;
(M) si usoara (U) (tab. 6.6.1). Lungimile .
de livrare sunt de 4 .. . 8 m pentru con-
ductele filetate si 4 ... 12 m pentru cele
nefil etate; la cerere, pot fi livrate si cu
lungimi de 4 .. . 8 m fil etate sau nefil etate. ,
- fara sudura. laminate la cald, pen-
tru constructii (STAS 404) executate
1
din o\el carbon OL T 32, OL T 35, OL T
1
45, OL T 55 si OL T 65 cu preci zie obis-
nuita sau inalta, cu garantarea compo-
zi\iei chimice si a caracteristicilor fi zi-
co-chimice in conformi tate cu preve-
deril e ST AS 403. Se livreaza in lungimi
intre 4 si 12,5 m (tab. 6.6.2, anexa 6.1)
Tevile din otel au o masa specifica
p = 7850 kg/ m
3
, o conductivitate termi -
ca ,l = 54,4 W/ mK si un coeficient de
dilatare de 12,5 x 10
3
mm/ mK
6. 6. 1. 1.2 imbinarea Jevilor
Tevil e din o\el se imbina intre ele prin:
- fitinguri din fonta maleabila, cu dia-
metre cuprinse intre 3/8 si 1114". anu-
me: curbe la goo si 45, coturi la go
0
cu
fi let ci lindric si conic, cot olandez la
go
0
, teu egal, cruce, muf3 normala,
mufa stanga- dreapta, niplu stanga-
dreapta, racord olandez drept cu fi let e
cilindrice si conice, cot si teu cu deri -
vatie redusa sau marita, conector re
dus si induc\ie. imbinarea tevilor cu fi -
tinguri se face prin filetare. Pentru a da
posibilitatea desfacerii unor tronsoane
de conducte, in caz de avarie, se reco-
manda imbinarea cu ajutorul racorduri-
lor olandeze. Acest mod de imbinare
se utilizeaza la \evi fi letate cu diametre-
le cuprinse intre 3/8" si 11/4".
- flam;>e sudate de conducte, a caror
prindere se face cu :;;uruburi si garnituri
; intre fl an5e pentru asigurarea etansei
ta\ii . Aces! mod de prindere se face
intre tronsoane de conducte sau intre
conducte si aparatele si utilajele insta-
latiei (pompe, cazane, schimbatoare de
caldura etc.). Flansele pot fi rotunde
sau ovale si se utilizeaza in instala\iile
de incalzire Iara probleme esteti ce
deosebite (cladiri industrial e).
- sudare autogena (procedeul eel mai
uti lizat) sau electrica. Alegerea pro-
cedeului de sudare depinde de: gro-
. simea pereti lor tevilor de asamblare,
i aspectul si suprafa\a tevilor. condi\iile
i in care se realizeaza pre\ul de cost. Ca
I procedee de sudare se pot men\iona:
! sudarea oxiacetilenica (pentru tevi cu
Tabelul 6.6.1. Tevi din otel fara sudura trase sau laminate la cald pentru i n s t l ~ i STAS 403
Tevi din otel seria G
Diametrul nominal Diametrul exterior Grosimea Masa teoretica, [kg/m]
[mm] peretelui cu capete cu capete
netede filetate
[mm] [in] max min [mm] cu mute
6 1/8 10,6 g,8
2,65 o,4g3 o,4g5
8 1/4 14,0 13,2 2, go 0,769 0,773
10 3/8 17,5 16,7 2,go 1,02 1,03
15 1/2 21,8 21,0 3,25 1,45 1,46
20 3/4 27,3 26,5 3,25 1,go 1,g1
25 1 34,2 33,3 4,05 2,97
2,gg
32 11/4 42,g 42,0 4,05 3,84 3,87
40 1112 48,8 47,g
4,05 4,43 4,47
50 2 60,8 5g,7
4,50 6, 17 6,24
65 2112 76,6 75,3 4,50 7,go 8,02
80 3 3g,5 88,0 4,85 10, 1 10,3
100 4 115,0 113,0 5,40 14,4 14,7
125 5 140,8 138,5 5,40 17,8 18,3
150 6 166,5 163,g
5,40 21,2 21,8
Tabelul 6.6.1. Tevi din otel fara sudura trase sau laminate la cald pentru instalatii ST AS 403
T evi din otel seria M T evi din otel seria U
Diametrul Diametrul Grosimea Masa Diametrul Grosimea Masa
nominal exterior peretelui teoreti ca [kg/ m] exterior peretelui teoreti ca [kg/ m]
[mm] (in] [mm] [mm] cu capete cu capete [mm] [mm] cu capete cu capete
max min netede fil etate cu mute max min netede fil etate cu mule
6 1/8 0,6 g,8 2,00 0,407 0,410 10,4 g,7 1,80 0,36g 0,372
8 1/4 14,0 13,2 2,35 0, 650 0,654 13,g 13,2 2,00 0,573 0,577
10 3/8 17,5 16,7 2,35 0,852 0,858 17,4 16,7 2,00 0,747 0,753
15 1/2 21,8 2 1,0 2,65 1,22 1, 23 21,7 21,0 2,35 1, 10 1, 11
20 3/4 27,3 26,5 2,65 1, 58 1,5g 27, 1 26,4 2,35 1,41 1,42
25 1 34,2 33,3 3,25 2, 44 2, 46 34,0 33,2 2,go 2,2 1 2,23
32 1114 42,g 42,0 3,25 3, 14 3, 17 42,7 41,g 2,go 2,84 2,87
40 1112 48,8 47,g 3,25 3,6 1 3,65 43,6 47,8 2,go 3,26 3,30
50 2 60,8 5g_7 3,65 5, 10 5, 17 60,7 5g,6 3,25 4,56 4,63
65 2112 76,6 75,3 3,65 6,5 1 6,63 76,3 75,2 3,25 5,81 5,g3
80 3 3g,5 88,0 4,05 8,47 8,64 3g,4 87,g 3,65 7,65 7,82
100 4 115,0 11 3, 1 4,50 12, 1 12,4 11 4,g 113,0 4,05 11 ,0 11.3
125 5 140.8 138,5 4,85 16,2 16,7
150 6 66,5 163,9 4,85 1g,2 1g,8
-
I. de incalzire
pereti sub 6 mm grosime) si sudarea cu
arc electri c (pcntru tevi cu perct i de mi -
nimum 1,5-2 mm).
6.6.1.1.3 Sus/inerea ?i prinderea /evilor
Solutiil e de sustinere a tevilor se
adopta in functie de caracteristicile lor
tehni ce (diametru, existen\a sau nu a
izola\i ei, fluidul incalzitor etc.) precum
$i de forma $i natura elementelor de
construc\ii . locul de amplasare, traseul
lor etc.
Tevile cu diametre mici (pana la 2")
se pot sus\ine cu di spozi tive executate
din doua par\i (fixa $i mobi la) (fig. 6.6.1)
Tevil e se mai pot monta pe:
- console, cand \evil e sunt amplasa-
te langa pere\i;
- plase de conducte, cand sunt
amplasate la plan$ee;
- suporturi fixe $i mobile In cazul
amplasarii In canale termice.
Tevile amplasate In apropierea pere-
tilor $i stalpilor, sub platiorme sau sub
grinzi, se sus\in pe console executate
din profile L sau T lncastrate sau prin-
se de elemente de construc\ii. in func-
\i e de diametrul $i panta \evilor, natura
agentului terrni c (apa sau abur) se
determina distanta dintre punctel e de
sus\inere cu rela\ia:
1= 2, 1,/ al- [m]

(6.6.1)
Tabelul 6.6.3. Cote geometrice pentru
preluarea dilatarilor
a - inal\imea coloanelor [m]
Cu un suport Cu un
t agent fix fara compensator
(oCJ compensator de dilatare
de dilatare si doua su-
porturi fi xe
65 16, 0-32, 0 32,0-64,0
75 13,5-37,5 27,5-56,0
85 12,0-24,0 24,0-48,0
95 10,5-2 1,5 21,5-43,0
11 5 9,0- 18, 0 18,0-35,5
130 7,5- 15,5 15,5-31,0
150 6,5- 13,5 13,5-27,0
Diametrul b - Di stan\a dintre
conductei suporturi fixe [m]
[mm] 150C 110 C 95 C 85 C
40 45 59 68 74
50 50 65 75 83
65 55 72 83 91
80 60 78 90 99
100 65 85 98 107
125 70 91 105 116
150 75 98 113 124
---
175 82 107 123 135
200 90 127 135 149
Capitolul 6: Echipamente materiale
in care:
- a estc sogeata admisibi la [rnm/rn];
- I - momentul de inerti e [cm
4
);
- me - greutatea tevii [kg/ rn] .
Pentru calcule practice se poate
utili za $i relati a simplificata
I = 0,4 ... o,sid [m]
(6.6.2)
In care d este diametrul \evi i In [mm] .
in calcul ele practice rapide se pot
utili za $i graficele din figuril e 6.6.2 $i
6.6.3.
6.6.1.1.4 Preluarea dilatarii Jevilor
Alungirea unei \evi se determina cu
relatia
& = lo a .11 [m] (6.6.3)
in care:
- lo este lungimea \evii intre doua
suporturi fi xe la temperatur a de
montare [m];
250
200
-- 150
"'E
c
E 125
0 -

110
-u
:J ::>
!o"
80
"' c
Eo
"'u
70
Oro
50
40
32
1,5
2
Q)
Q;
2,5
u
c
3
::>-
3,5
o.I
Q)
4
(1)


6
-"' c ::>
V>
'!! (1) 8
OD
10
/
/
v
/,

"('
v I/,
/;,
V;
'i' / I / 11 /
('('
.y 11//// v
-

[ZVY'!///
-

9 I

fA-1 I;
W,'i
/
.I. /, I/
I
Gh .


"?;

,_ '
'-Q. "01
' '21

,
."
"
/1.
v;,;

lj
v
r-...
- a - coeficient de dilatare liniara,
a= 12
6
[m/mK);
Fig. 6.6.2. Distanta dintre punctele
de sprijin ale tevilor din otel.
a b c d
Fig. 6.6.1. Sustinerea tevilor cu diametre mici :
v
a - varianta cu fier lat sau rotund $i carlig; b - cu tensor; c - cu arc; d - cu tier lat gaurit;
1 - fier rotund incastrat; 2 - carli g; 3 - etrier; 4 - coli er; 5 - tensor; 6 - arc; 7 - lier lat giiurit.
I
2000
01
::::,
15 1500
0.
::J
UJ
1000
'"' ro
2 500
""
c
u
<u
0
Cf)
100 1 0 200 250 300
a
Lungimea consolei I [mm]
b
Deschiderea I !mm]
Fig. 6.6.3. Lungimea I a suportului de sustinere a tevilor din otel :
a - suport tip consola; b - suport tip plafon.
Capitolul 6: Echipamente materiale I. lnstalatii de incalzire
- .11 - diferen\a de temperatura intre
temperatura maxima a \evii i n ti mpul
func\i onar ii instalatiei $i temperatura
\evii in perioada de montare (conside-
rata 0 C).
Dilatarea \evil er orizontale sau vert i-
cale este preluata, i n general, pri n uti-
lizarea curbelor rezultate din traseu
precum $i a compensatoarelor i n forma
de U $i L.
Coloanele verti cale se prevad cu
suporturi fixe la mijlocul coloanelor sau
cu compensatoare de dil atare montate,
de asemenea, la mijloc, i ntre suporturi-
le fixe (tab. 6.6.3,a).
Se recomanda ca legatura col oane-
lor la conductele de di stribu\i e sa se
faca ori zontal, avand lungimea cores-
punzatoare preluarii dil atarii verti cale.
Tevil e orizontale din o\el care alcatu-
iesc di stribu\i a pentru preluarea dilata-
rilor se prevad cu autocompensatoare
(fig. 6.6.4) $i compensatoare in forma
de U (fig. 6.6.5) montate intre doua
suporturi fi xe, la di stan\a determinata
functie de temperatura agen\ilor termi ci
(tab. 6.6.3,b).
6.6.1.2 Tevi din materiale cu structura
termoplastica
6.6.1.2.1 Caracteristici principale
Tevil e confec\ionate din materi ale cu
structura termoplasti ca util izate i n in-
stala\iil e de incalzire prezinta multipl e
avant aje: rezisten\a la coroziune, timp
redus de montare $i repara\ ii , bune
izolatoare termi ce $i electri ce, posibili -
tatea lipirii $i sudarii la temperaturi sca-
zute, pi erderi de sarcini reduse etc.
Prezinta unele inconveniente: coefi-
ci enti de dil atare mari , limite la tempe-
raturi , rezisten\e mecani ce reduse etc.
Ca materii prime si nteti ce sunt uti lizate
polietil ena dura $i moale (de i nal ta
respecti v. joasa densitate), ca si poli -
clorura de vinil (PVC dura).
Din aceasta categori e tac parte:
- tevi din polietilena (VPE), executate
din poli etil ena de inalta densitate
(HOPE) pr in di ferit e metode de fabri ca-
ti e determinate de cerin\e tehnico-eco-
nomice de calitate. Prin reticulare (for-
marea de legaturi tridimensionale i n ur-
ma unui proces chimic sau fi zic) se
ob\ine un material flexibi l $i rezistent la
presiune si temperatura. Di n aceasta
categori e fac parte tevil e ,. ECOTUBE"
fabricate in Fran\a (tab. 6.6.4), tevile
EUROFLEX si UNI PIPE fabricate i n
Germania.
Tevil e EUROFLEX pen tru instala\ii
de incalzire sunt executat e di n
polietilena reticul ara VPE - c (PEX) cu
trei straturi (fi g. 6.6.6.) si pr ezinta
urmatoarele caracteri sti ci: temperatura
maxima de lucru de 95 C; presi unea
nominala Pn = 6 bar, iar cea maxima de
Pm.ix = 20 bar; conducti vitatea termi ca
A= 0,35 W/ mK mm coefi cientul de dila-
tare a = 2 106 ml m-K.
Alie caracteri sti ci tehni ce sunt date
i n tab.6.6.5.
Tevil e UNIPIPE se executa cu
30
I 20
s
2 15
0
ro
(/)
c
"' 10
9
8 8
0 7
6
5 5
:;
ro
4
.D
ro
I 3
l
E
c:
2
E
ro
1,5
Ol
c
::J
_J 1,0
0,9
0,8
I /
J_
JPunct fix
.............
...--:::

tG
./
......... ....
r - ,., .....
v
/ v /
IJ..Punc/ fi x
.......... v
vv/ -::,...
.....
/
- -

v ....

...-::.. >:::V
I/
v
I /

[::::
-::::-
/
vv
/
;;;;:
.....
I/ -0
I ..

.... _JUU 2::iu v

./
._....v....-[/""
...-:::
" ....
\"2>/ ......... .........
....-....-i v
/ ................. ..........
:;.....-
I/
....... ......... / 1/
.......... "'
150 / ............ .......
-- --
I/
-(-
/

V_;;

V -

::_IA
:.-::::
r;::.:; c::%
...-::.....--
/
/
........
v
::;.....-
/ / /
.....
......... -....
'i--
t% v::::
v .............
v
....
/
--
....-- ................
i:::--:
.....
......
.........
........ -- / ........ ........: v,..... i::;....
'
.........
....--
........ /
./ % v f-lU I/
........
v
--
v _.../
v" /
v

/
20V
!/ ......
..... ....--
.......


v ............
.........
/
............... v
hr
v
...............
....... .........
................
v--
...........
v
....
.......
15 20 30 40 50 60 70 90 120 150 200 300 400
Diarnetrul nominal al conductei [mm)
Fig. 6.6.4. Determinarea brafului autocompensatorului la tevile din otel.
Diametrul conducl ei [mm]
200 150 125 100 90 80 70 60 50 40 30
Di mensiunile conform ' I I j ' I
1
J ' schitei alaturate jmml 219.8 159x1.5 121x4 89x3.5 70x3 45x2,5
L, L B A 194x5 133x4 102x3,5 76x3 57x3 38x2,5
220 1310 110 1200


300 1650 150 1500
380 1840 190 1650

I
/ : I
420 1960 210 1760
I I
A I B I L
480 2040 240 1800
560 2130 280 1860
680 2290 340 1950
720 2390 380 2000
I
h
Rezistenta la rupere a 1
1
q;.v materialului s-a con-
1
t----11--- 1---t-- --tt-- +--t-- -t---,Y q siderat ca este: b _,
1,.=30 kg/mm
2
L r-- b 900 2500 450 2050
t----lf--- t---t----!t-- -1-4---Y ?> 1
I Punctele B si C nu trebuie imobihzate
1100 2650 550 2100
I,,/ trebuie sa aiba posibilitatea sa se
deplaseze lioo 1n aceste puncte,
conducta fiind eel mult si mplu re?ernata
1240 2780 620 2100
Fig. 6.6.5. Delerminarea caracteristicilor constructive
ale compensatorului de dil atare U la tevile din ofel.
Tabelul 6.6.4. Tevi din polietilena
reticulata tip ECOTUBE
Dimensiuni Grosimea Masa Con\ inut
peretelui uni tara de apa
medie
[mm] [mm] I [g/ rn] [1/m]
8x6 1,0 25 0,028
10x8 1,0 30 0,050
12x 10 1,1 42 0,075
16x 13 1,5 72 0, 133
20x 16 1,9 111 0,206
25x20 2,3 175 0,327
Fig. 6.6.6. Teava tip EUROFLEX VPE -c:
1 - \eava de baza din PVC - c. de inal ta
densit ate;
2 - strat intermediar;
3 - pelicula EVOH din aluminiu pulveri zat
in c<Jmp electrostati c.
I. lnstal atii de inci:i lzire
diametre: 14 x 2; 16 x 2; 18 x 2; 25 x
3,5: 32 x 3 mm, in trei culori diferite
pentru a pune in evidenta domeniul de
utilizare:
UNIPIP S - maron $i UNIPIP H - alb
pentru temperaturi de pana la 95 C $i
presiuni sub 10 bar; UNIPIP F - rD$U
pentru temperaturi de pana la 60 C $i
presiuni sub 6 bar .
- tevi din polipropilena (PP), se exe-
cuta cu diametre cuprinse intre 32 $i
125 mm. Din aceasta categorie sunt
utili zate \evile din polipropilena co-
polimera ,,COPRAX" (tab. 6.6.6), \evile
din polipropilena ,,POL YMUTAN" (tab. ;
6.6.7) $i cele cu armatura din al uminiu
,,PROST AB".
- tevi din policlorura de vinil clorurat :
,,GLASTOFERAN" executate de firma
germana TERMCONCEPT Se utilizea-
za sub denumirea de TC - QUICKPIPE
GLASTOFERAN, prezentand urmatoa-
rele caracteristici tehnice: diametre
intre 16 $i 110 mm; presiunea maxima
de lucru Pn = 25 bar; coeficientul de
di latare a = 70 1()6 m/ mK;
- tevi din polibutena (PB), se executa
din materi al sintetic termoplastic, par-
\ial cristalin. Sunt rezistente la $OCuri,
sunt fl exibi le $i au o mare rezisten\a la
fluaj, la abraziune $i tensiune.
6.6. 1.2.2 imbinarea fevilor
Tevile din materi al plastic se asam-
bleaza intre ele cu fitinguri , prin sudare,
lipite $i infiletate, astfel:
- \evile din polietilena reticulara (ex:
\evi tip TC - EUROFLEX) se imbina cu
fitinguri din alama cromata prin presare
la rece cu un inel de presare-etan$are.
Gama de fitinguri permite trecerea in
instalatie de la un tip de material exis-
tent (o\el sau cupru) la tubul TC-
EUROFLEX.
La opera\ia de imbinare, fitingul poate
fi rotit la cald, prin incalzire cu aer cald
- fara ca etan$eitatea sa fi e afectata.
Exi sta sisteme din tuburi din PE-xa
cu imbinare prin man$on alur.ecator ,
imbinare nedemontabil a ce poate fi po-
zata in $3pa sau tencuiala (vezi si st e-
me REHAU, la finalul volumului).
- \evile din poli clorura de vinil tip TC
- OUICKPIPE se imbina prin fitinguri $i
Tabel ul 6.6.8. Coeficienti de dilatare
Tipul Coeficientul
materialului de dil atare
\evii a. [m/m-K]
otel (OL) 12,5x 10
6
cupru (CU) 16,5x 10
6
TC-GLASTOFERAN 70x 10
6
Policlorura de vinil (PVC) 80x 10
6
Polibutilena (PB) 130x 10-
6
(PP) 150x10
6
Poli etil ena (PE) 200x 10
6
Capitolul 6: Echipamente materiale
armaturi executate din acela$i material
precum si pri n fitinguri din alama cro-
mata sau nu. Legaturil e se realizeaza
prin lipire la rece cu adeziv, opera\i ile
de lucru fiind prezentate in figura 6.6.7.
din metal, folosesc profile metalice de
sus\inere, fi xare si insonori zare. Gama
acestor profile este foarte variata de-
pinzand de caracteristicile \evi i $i locul
de montare. Firma germana MUPRO
GmbH a reali zat elemente de fi xare
(fig. 6.6.8b) $i coliere de sus\inere
(fi g. 6.6.8c).
6.6.1.2.3 Susfinerea prinderea fevilor
Tevile din materi al plasti c, ca $i cele
Tabelul 6.6.5. Tevi din polietilena reti culata tip EUROFLEX
Dimensiuni Puterea ter- Debit Viteza de transport Con\inut Pierderea de
mica maxima maxim maxima a apei de apa sarcina unitara R
[mm] [W) [kg/ h) [m/s] [l/m] [mbar/ m]
16x14 5100 230 0,8 0,079 8,0
18x 16 7400 330 0,8 0, 113 6,0
25x20 10000 430 0,8 0,154 5,5
Tabelul 6.6.6. Tevi din polipropilena tip COPRAX
Dimensi uni Grosime perete Lungime Dimensi uni Grosime perete Lungime
[in] [mm] [mm] [m) [in] [mm] [mm] [m]
3/8 16 + 0,3 2, 7 4 1112 50 + 0,5 8,4 4
1/2 20 + 0,3 3,4 4 2 63 + 0,6 10,50 4
3/4 25 + 0,3 4,2 4 2112 75 + 0,9 12,5 4
1 32 + 0,3 5,4 4 3 90 + 0,9 15,0 4
11/4 40 + 0,4 6,7 4 - - - -
Tabelul 6.6. 7. Tevi din polipropilena tip POLYMUTAN
Diametru Dimensiuni de fabrica\ie [mm] pentru Dimensiuni de fabrica\ie [mm] pentru
conducte din Polymutan nearmate conducte din Polymutan armate cu
[mm] Pn=10 bar Pn=20 bar Pn=25 bar zinc' cupru o\el
10 - 16x2,7 - - 12x1,0 -
12 - 20x3,4 20x4,0 318( 12,5) 15x1,0 15x1,0
15 - - 26x5,0 - - -
16 20x1,9 25x4,2 - 112(16) 18x1,0 -
20 25x2,3 32x5,4 32x6, 4 314(21,6) 22x1,0 22x1,2
25 32x3,0 40x6.7 40x8,0 1(27,2) 28x1,5 28x1 ,2
30 - - 50x10,0 - - -
32 40x3,7 50x8,4 63x12,6 1114(35,9) 35x 1,5 35x 1, 5
40 50x4,6 63x10,5 75x15,0 1112(41,8) 42x1,5 42x 1,5
50 63x5,8 75x12,5 - 2(53) 54x2, 0 54x1 ,5
60 75x6,9 90x15,0 - - 64x2,0 -
65 - - - 2112(68,8) - -
70 90x8,2 - - - 76, 1x2, 0 76, 1x2,0
') Pentru conductele armate cu zinc dimensiunile sunt in [in(mm)]
/
/

Fig. 6.6.7. Tehnologia de imbinare a )evilor TC - QUICKPI PE:
1 - taiere; 2 - fini sarea sec\iuni i; 3 - decapare; 4 - aplicarea adezivului ; 5 - imbinarea
(impingere fara rasucire); 6 - curatirea imbinarii .
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale I. lnstala!ii de incalzire
Colierele de sus\inere a tevi lor sunt
protejate cu garnit uri insonori zante $i
se folosesc tipurile: colier standard cu
doua suruburi; coli er cu doua $Uruburi
sistem pivotant - desfacere fara desu-
rubare; coli er cu cochil ie din poliuretan
dur $i colier pentru tubul atura indus-
tri ala. Elementele de susti nere a tevil or
din materi al pl asti c pot fi util izate $i
pentru sus\inerea $i pri nderea conduc-
telor din metal, in special, a celor cu
diametre mici.
6.6. 1.2.4 Preluarea dilatarii Jevilor
din materiale plastice
Unul din dezavantajele \evil or din
materi ale plasti ce II reprezinta faptul ca
au coefi cien\ii de dilatare mull mai mari ;
decal ai celor din metale (5 ... 15 ori)
(tab. 6.6.8). Pentru preluarea di lataril or
Profil Profil Profil Profil Profil Profil
40/120 40/ 60 38/40 28/30 38/24 27/ 18
a
b
c
Fig. 6.6.8. El emente de sustinere
a conductel or tip MUPRO GmbH:
a - profile din metal;
b - elemente de fixare; c - colier .
se prevad, pe traseu, curbe $i com-
pensatoare in forma de U sau Z. Pen-
tr u conductele de ti p TC - OUICKPIPE
GLASTOFERAN in fi g. 6.6.9. sunt pre-
zentate caracteri sticil e constructi ve ale
tipuril or de compensatoare, ale caror
valori se pot lua din diagrama di n
fig. 6.6. 10.
Ex.: pentru o conducta tip TC -
QUI CKPIPE cu un diametru ijl 25 mm, o
lungime L = 10 m si o diferen\a de tem-
peratura .1t = 50 K, alegand un com-
pensator de tip U (fi g. 6.6.9), se obtine
lungimea bra\ului a= 100 cm (fig. 6.6. 10);
considerand raportul a I b = 1 I 1, rezulta
ca $i bratul b = 100 cm.
6.6.1.3 [evi din cupru
Tevil e sunt realizate din cupru dez-
oxat cu fosfor. Sunt ob\inute prin tra-
gere fara sudura longitudinala $i pre-
zinta urmatoarele caracteri sti ci tehni ce:
conducti vitate termi ca: A. = 378 W/m K
$i coefi cientul de dilatare a= 16 10-6
m/ mK. Avantajele tevil or din cupru
sunt: U$Urin\a in procesul de montare,
executarea i mbinaril or in timp scurt,
pierderi de sarcina mici , rezisten\a ma-
re la coroziune, rezistenta mare la pre-
siuni interi oare ale fluidelor etc. Ele se
pot livra incolacit sau in tronsoane
drepte (4 .. . 6 m). Dezavantajele tevilor
' din cupru constau i n faptul ca sunt
foarte scumpe.
lmbinarea \evil or din cupru se face,
ca $i la celelalte tipuri de \evi , prin: fi -
tinguri , mansoane, reductii , teuri , coturi
si curbe de diverse marimi.
Asamblarea tevil or se poate face cu:
sudare pri n capilaritate (cap la cap), ra-
corduri mecani ce (prin compresie;
guler strans prevazut sau nu cu garni -
tura din materi al plastic; gul er de forma
tronconi ca evazata si strangere cu piu-
lita speciala) $i fara racorduri inter me-
diare, prin procedeul \eava in teava si
sudare prin capil aritate. fn tab. 6.6.9
sun! date caracteristi cile constructi ve
ale conductelor din cupru.
6.6.1.4 [evi preizolate
Din aceasta categorie fac parte tevile
metali ce preizolate termi c cu spuma
poliuretanica:
- tevile preizolate tip ISOPLUS pre-
zint a urmat oarele caracteri sti ci tehnice:
diametre intre 3/4 $i 6", lungimea de
livrare 6 m; izolatia termi ca este reali -
zata cu spuma tare de poliuretan
(PUR); protecti a exterioara este reali za-
' ta cu manta confec\i onata din polietil e-
na dura (PED) ce asigura dilatare linia-
ra a= 200 10-6 m/ mK; coefi cientul de
conducti vitate termi ca A.= 0,44 W/ mK
Tevil e destinate re\elelor montate aeri -
an (st alpi , console etc. ) sunt protejate
cu o manta realizata din aluminiu, ti p
SPIKO. lmbinarea conductelor se reali-
zeaza cu:
curbe realizate din coturi preuzina-
te sau prin indoire la rece. Curbele au
! capet e drepte de minimum 0,5 m,
sudura realizandu-se in mediu protec-
tor ce asigura o imbi nare perfecta.
Stratul de baza se sudeaza cu insta-
latia de sudat in argon iar urmatoarele
straturi cu instala(i a de sudat cu C02;
ramifi catii , care au compoziti a
J
!
'T1
-bf-.J-.------ ''
II
I/Iii
II Ill
L
Tip L
co i
i"'I I
-r I
Tip U
b
1111
///ii
T
a
/////
Fig. 6.6.9. Tipuri const ructi ve de compensatoare de dil atare
pentru Jevi le din materi al pl astic.
~
Tip Z
I. lnstalatii de incalzire
Capitolul 6: Echipamente materiale
identica cu a tevii de transport , ele 6.6.2.2 Armaturi de reg/are pe
Quitus pentru care diagramele cu ca-
racteri sti cil e hidraulice sun! date in fi -
gurile 6.6.1 6 a,b si C.
fiind preizolate in fabrica; conducta de intoarcere
mansoane utilizate pentru izolarea Se folosesc armaturi col\are
si etansarea t evil or de transport ; (fig. 6.6.15a) si armaturi drepte
interiorul se umpl e cu aceeasi spuma (fig. 6.6.15b}. Ca firme constructoare se
ca si tevile; pot cita: firma POROUET executa arma-
Alegerea unei armaturi tip Ouitus se
face in functie de presiunea di sponibila
tip1 care trebui e di sipata si debitul de
apa G (l/h] sau [m3/h] . Rezulta din
diagrame treapta de reglare. Pentru uti-
lizarea economica a acestor armaturi
se recomanda ca viteze maxime ale
apei cele men\ionate in tabelul 6.6.13.
- tevile preizolate tip INTELENERG, turi de reglare drepte si coltare cu diame-
produse de Combinatul Chimic din Ire de 3/8, 1/2, 3/4 si 1"; firma
Orastie, prezinta urmatoarele caracte- EUROSTAR COMAP executa armaturi
ri sti ci tehnice: di ametre intre 20 $i 500 drepte si coltare cu diametre de 3/8 $i
mm; izolati e termica din spuma poliu- 112''.
retanica protejata la exterior cu manta Pentru echilibrarea racordur ilor la
din poliet il ena dura. corpuril e de incalzire firma tranceza Exernpl ul de calcul 1
tevile preizo/ate ECOFLEX i DESBORDES recomanda armaturil e Se considera racordul unui corp de
(fig. 6.6.11ab) sun! executate din
una/doua conducte centrale PE-X (poli -
etil ena reti culata), materi alul izolator ter- i
mic PE - X si mantaua protectoare PE
- HD (polieti lena de inalta densitate).
Caracteristicile tehnice sunt date in
tab. 6.6. 10. Piesele de legatura sunt, in
general, din alama cu dimensiuni co-
respunzatoare conductelor. In punctele
in care au loc derivatii, trecerea de la
sistemele cu o singura teava la cele cu
doua tevi, precum $i montarea de
vane, se prevad camere de control.
6.6.2. Robinete de reglare
la corpurile de incalzi re
Sunt uti lizate pentru reglarea debitu-
lui de agent termic $i a pierderilor de
sarcina la corpurile de incalzire. Gama
este destul de variata.
Se folosesc: robinete manuale, ter-
mostati ce si cu 4 cai.
6.6.2. 1 Robinete manual e
Sunt: robinetele cu simpla reglare
(fig. 6.6. 12,a) si dubla reglare (fig.
6.6.12,b) de pe conductele de ducere
si de intoarcere.
6.6.2. 1. 1 Robi nete cu simpla reg/are
Echi librarea se face pe racordul de
reglare. Firma franceza EUROSAR
COMAP produce robinete coltare sau
drepte cu dimensiuni de 3; 3 ... 3;4" cu
prindere prin fi letare sau sudare de
conducta de legatura.
6.6.2. 1.2 Robinete cu dub/a reg/are
Echilibrarea se realizeaza prin limita-
rea ridi carii clapetei datorita unui surub
mi crometri c incorporat si reglat cu 0
cheie special a.
Aceeasi firma franceza COMAP pro-
duce robinete coltare (fig. 6.6. 13a) si
robinete drepte (fig. 6.6.13b} ale caror
caracteristici constructive sunt date in
tabelele 6.6. 11 $i 6.6.12.
Legatura dintre debitul de fluid si
pierderile de sarcina la un robinet cu
dubla reglare, in functie de treapta de
reglare, este prezentata in nomograma
din fi gura 6.6. 14.
Lungimea tevii L [m] --+
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1819 20
'"'
2
"'
(j;

Cl>
;
'O
"' c
Cl>
2
0
Alungirea !evii Ll.J mm
0
I I I I I I I I
t
0 30 I 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150

'E
""" ;:
' 6>
180-+--+--+-l--lf-J+-+--+-++- +.<--+---'
<ii
"'
Cl>
(ij
::>
160-+--l--4'-
Q_
::>

c
140-+-+-1f-f--t-++-11t-1-+--+-,<-+- ---+-7'Y--t-__,,.+--+- +--+-4
5
:;
iii
n
"'
Cl>
E
'6>

_J
Fig. 6.6.10. Det erminarea caracteristicilor constructive
ale compensatoarelor de di latare.
,.
'
;:
p
'
A
..
Capitolul 6: Echipamente materiale
incalzire cu diametrul d = 112" cu o
putere termica Q = 2320 W si un
excedent de presiune !Jp = 60 mbar.
Caderea de temperatura in corpul de
incalzire tit = 20 K
Se cere alegerea armaturii si treapta
de reglare.
Rezolvare
Debitul de apa ce traverseaza robinetul
Q 2320
este: G =--=--- = 100 1/ h
GP M 1,16 20 '
in care caldura masica specifica este
c = 1, 163 WhlkgK
Din rliagrama 6.6. 16,b rezulta o ar-
mat ura de reglare (dreapta sau coltar)
cu un numar de ture nr = f(G,!Jp)
nr = f(100 l/h; 60 mbar) = 2 ture
6.6.2.3 Robinete termostatice
Sunt robinete de reglare automata
ac\ionand asuprg debi tului de fluid al
corpului de incalzire; pentru men\ine-
rea temperaturii constante, lntr-o inca-
pere, independent de temperatura apei
calde. Ele se compun din doua parti:
- corpul termostatului care are diver-
se forme: colt, drept, de col\ inversat,
cu prereglare incorporata, construc\ie
Tabelul 6.6.9. Caracteristicile constructive ale tevilbr din cupru
Diam. ext. Grosimea peretelui g [mm] Diam. nom
de [mm] 0,8 1,0 1,5 2, 0 2,5 3,0 d, [mm]
6 x x 4
8 x x 6
10 x x 8
12 x 0 10
15 x 0 x 13
18 0 x 15
22 0 x 20
28 x 0 25
35 0 32
42 0 x 40
54 x 0 50
64 0 -
76, 1 0 x 65
88,9 0 x 80
108 0 x 100
x - diametrele uzuale; 0 - diametrele neuzuale
Tabelul 6.6.10. Caracteristicile constructive ale tevilor preizolate ECOFLEX
0 teava
Conducta DN inveli$ de Masa Vol um Lungime Raza de Grosimea
centrala protec\ie unitara uni tar de livrare curbura izolatoare
de/dJg [mm] [mm] da [mm] [kg/m] [l/m] [m'] [m] [mm]
25/20,4/2,3 20 128 1, 10 0,31 200 0,25 44,5
32/26,0/3,0 25 128 1,20 0,50 150 0,30 41 ,0
32/26,0/3,0 25 160 1,90 0,50 100 0.35 57,0
40/32,6/3,7 32 160 2,05 0,85 100 0,35 52,5
50/40,8/4,6 40 160 2,25 1,32 100 0.45 47,5
63/51,4/5,8 50 160 2,59 2,08 100 0,55 1\1 ,0
63/51,4/5,8 50 200 3.37 2,08 100 0,75 54,0
75/6 1,2/6,9 65 200 3,76 2,95 100 0,80 52,5
90173,6/8,2 . 80 200 4,35 4,25 100 1, 10 45,0
110/90,0/10,0 90 200 6,30 50/100 1,20 35,0
Doua tevi
25/ 20,4/ 2,3(2x) 20 160 1,90 0,62 200 0,5 42,5
32/ 26,0/ 3,0(2x) 25 160 2,06 1,00 150 0,6 35,5
32/26,0/3,0(2x) 25 200 2,84 1,00 100 0,7 49,0
40/32, 6/3 ,7 (2x) 32 160 2,29 1,70 100 0,8 27, 5
40/32,6/3,7(2x) 32 200 3, 10 1,70 100 0,9 42,0
50/ 40,8/ 4,6(2x) 40 200 3,47 2,64 100 1.0 35,0
' ) tolerante in functi e de productie 2%
1. lnstalatii de incalzire
speciala etc;
- capul termostatului care cuprinde
elernentul de detec\i e $i de comanda $i
care con\ine intr-un rezervor o sub-
stanta in stare de vapori , li chida sau
solida.
Cele mai utili zate robinete termosta-
ti ce sunt cele care utilizeaza ca mate-
rial de dilatare ceara (fig. 6.6.17,a) sau
li chi d (fig. 6.6.17,b).
De asernenea, capul termostatului se
executa cu: sonda incorporata, cu son-
da la distan\a, cu sonda $i comanda la
di stan\a, cu adaptare pentru alte tipuri
(fig. 6.6. 18).
Robinetele termostatice, indiferent
, de varianta de fabrica\ie, prezinta ca-
. racteri sticil e tehnice urmatoare:
- deschiderea nominala a ventilului
(de la 0,3 la 2 mm) ce corespunde unui
: ecart de temperatura de la 0,5 la 2,5 K;
: - plaja cuprinsa intre deschiderea $i
inchiderea nominala consti tui e plaja de
ac\iune efectiva a robinetului $i ea co-
i respunde unei reglari proportionale;
- timpul de raspuns al traductorului
de temperatura este scur t fiind, in mod
obi$nui t , cuprins intre 12 $i 30 minute.
- intervalul de reglare a temperaturii
ambiante este de la +5 C (total
pana la 36 c (total deschis) iar tempe-
: ratura maxima a agentului termi c, pana
' la 110 C;
- caracteristica de deplasare a ventilu-
lui pentru o temperatura crescatoare sau


\.)--'-'
'
I B ! G
t.__E.._.,-
Tabelul 6.6.11. Caracteristicile
constructive ale robinetelor cu dubla
reglare coltare tip COMAP
G B D H L
3/ 8"' 49 43 59 20
-
1/2" 53 43 58 23
3;,r
63 43 57.5 26
1" 73 43 56 30,5
Tabelul 6.6.12. Caracteristicile
constructive ale robinetelor cu dubla
reglare drepte tip COMAP
G B D H L
3/8 75 43 6 1,5 26,5
1/ 2" 82 43 G1,5 29,5
3/ 4" 98 43 59,5 33,5
1" 102 43 67 32
I. lnstalatii de lncalzire
descrescatoare nu este aceeasi (cauzata
de pierderil c de sarcina) reali zandu-se o
diferenta de temperatura (hysterezis)
destul de mica intre curbele caracteristi -
ce deschiderii si inchiderii ventilului ;
- coefi c ientul de debit Kv este o ma-
rime ce caracteri zeaza punctul de
functi onare a robinetului termostatic
(specificat de fiecare fabri cant de robi-
nete termostati ce) reprezentand un
debit in m3/h.
La alegerea unui robinet termostatic
este necesar sa se tina seama de 3
caracteri sti ci principale:
1 - coefi cient ul Kv calcul at cu relatia
G
KV =-J .. (6.7. 1)
fj p
in care G este debi tul de fluid [m3/h)
iar t'.p este diferen\a de presiune
Llp = 1 bar.
2 - banda de proportionalitate Bp
care reprezinta evoluti a temperaturii in-
teri oare necesare pentru care robinetul
ECOFLEX
- ....

_, ..:. :
\) ,
a
b
ISOPLUS
a - o teava; b - doua fevi.
a
Fig. 6.6.13. Robinete cu dubla regl are:
a - co/far; b - drept.
Fig. 6.6. 15. Anniituri de reglare pe
conducte de intoarcere:
b __
Capitolul 6: Echipamente materiale
trece de la pozitia de deschidere nomi-
nala la pozi\ia de inchidere compl eta.
ln general Bp = 2 K.
3 - autoritatea hidrauli ca a care ca-
racteri zeaza efi cacitatea cu care robi-
netul va modifica debitul din circuitul
pe care- I controleaza, exprimata prin
relati a:
a = ___ __
.1Prob1ne1 + .1P1acord
in care:
(6.7.2)
- LlProbmet este pi erderea de sarcina in
robinet la poziti a de deschidere nomi -
---- --
5
6
8
nala [Pa];
- _\pracord - pierderea de sarcina in ra-
cordul corpului de i ncalzire fara a lua in
calcul $i robinetul (fig. 6.6. 19).
Un robinet functi oneaza cu atat mai
bine cu cat autoritatea hidraulica este
mare. Se au in vedere limitele practi ce:
pierderil e de sarcina in robinet
:0:, 0,4 bar pentru a evita
zgomotul in instalati e;
autoritatea hidraulica a = 0,3 ... 0,6
Gama de robinete termostati ce este
destul de variata, ele fiind fabri cate de
firme ca: GIACOMINI, DANFOSS,
2
3
4
5
6
7
8
Fig. 6.6.12. Robinet manual COMAP:
a - simpla reg/are; b - dub/a reg/are
1 - corp de manevra; 2 - pi esa mobila cu tij.3 cadru; 3 - presetupa pentru dubla etan$are
4 - dispozitiv de reglare; 5 - piesa manuala de schimbare {cu o piesa termostati ca $i o pie
de golire); 6 - corpul robinetului ; 7 - ventil ; 8 - piesa de prindere fi latata.
1000
8
6
5
4
3
2
"'
.D
f 100
Q)
8
c 6
ii
5
e 4
.<:::
3
<1l
.S
2
u
"'
(/)
Q)
10
TI
8
<1l
Q)
6
Ci;
5
TI
Ci; 4
0::
3
a. 2
<l
v
1,
I/
i/
[)
J
I/
v
IJ
J
;
,__
"'
J...... J...... J...... /...... J...... J...... 1/
a"? !::: :J /;;; ::J t;::J:;-:J tJ :Jfo /;: /;; $
I J I
I V
v I/
I/ J
' J
J
v '
I
v 'I
IJ
IJ u
L
l l
J
2 3 456789100 2 3 4 56 781000 2 3 4 5678 10000
G - Debitul de apa [l/ h]
Fig. 6.6.14. Pierderile de sarcinii in robinetul cu dublii reglare
in funcJi e de debit treapta de regl are T:
Nora: coeficient1i Kv pentru robinet collar sunt: d = 318"/Kv = 1,7; 112"/1,9; 314"/ 3.3; 1"18,5
iar pentru robinet drept: d = 318"/Kv = 1; 1/2"11, 25; 314"/2,5; 1"16,5.
Capitolul 6: Echipamente materiale
DESBORDES, EUROSAR-COMAP
De asemenea, in fi gura 6.6.21 sunt
date caracteri sti cil e hidraulice ale robi-
netelor termostatice COMAP in variante
cu coeficientul de debit Kv constant in
raport cu banda de proportionalitate Br.
I. lnstala1ii de incalzire
putere termi ca 0 = 1850 w 0 cadere
de temperatura di = 20 K. Se cere
alegerea unui robinet termostati c care
sa asigure 0 banda de proportionalitate
Bp = 2 "C, cunoscand ca pierderea de
sarc1na pe racordul corpului de
HERZ, HEIMEIER etc. Din gama robine-
telor termostati ce fabricate de firma DES-
BORDES pentru corpuril e de incalzire sunt
recomandate modelele TERMOQUITUS
ROBIOUITUS (coltare sau drepte) ale
caror caracteri stici hidraulice sunt date
in diagramele din figura 6.6.20.
Exemplul de calcul 2 incalzire fara a lua in calcul robinetul
Se considera un corp de incalzire de , t ermostatic, .Jpracord = 0,045 bar.
1
:c
::::,
-
.D
Q)
0
('.}
120
100
80 .
60
50
40
30
20
400
300
I 200
I
OUITUS
(3/8" si 1/2")
201E-coltar
?010-drept
10 14 20 30 40 50 70 100 140 200
.:\p - pierdere de sarcina [mbar] ___...
a

= 80
.0
Q)
0
('.} 40
30
20
1200
1000
800
700
f
600
500
:c
400
......
=
I
20 30 40 50 70 100 140 200 300 400
.:\p - pi er dere de sarci na l mbar) --+
b
20 30 40 50 70 100 140 200 300 400
.:\p - pierderea de sarci na [mbar ) -..
c
Fig. 6.6.16. Caracteri sti cil e hidraulice ale armaturilor de reglare tip Quitus:
a - debite mici: b - debite normale: c - debite mari;
1 - zona Iara zgomot; 2 - zona cu zgomot; 3 - zona cu zgomot puterni c.
_1 ..
3 ; : .
1 -

4
2_ ____ _
_6 _____
7
a
Fig. 6.6.17. Robinete termostatice:
a - corpul cu sonda integrata $i dilatare cu ceara:
b - corpul cu sondii integrata $i dilatare cu lichid
1 - fluidul de lucru - ceara;
2 - fluidul de lucru - li chi d;
3 - corp manevra;
4 - resort de compensare a sarcinei;
5 - resort de supracursa;
6 - reper de consemn;
7 - mecanism termostatic;
8 - corpul robinet ul ui;
9 - cursa limi ta;
10 - piuli ta metali ca de fixare a capul ui ;
11 - etan5are;
12 - resor t de revenire;
13 - ventil.
I. lnstalatii de incalzire
Rezolvare
debitul de fluid G care traverseaza
robinetul
Q 1850
G-=-= 79Vh = 0,079m3/ h
c JI 1,163 20
coeficientul de debit Kv cu rela\ia 6.7.1
Kv = G/\Jp = 0,079 I 1 = 0,079
din diagrama din fig. 6.6.21b,
Bp = 2 C G = 79 l/ h, se ob\ine
pierderea de sarcina locala !1probiner =
= 0,060 bar pentru un robinet de 3/8";
se verifica autoritatea hidraulica cu
rela\i a 6.7.2
a = f',probmet I (f',probmet + DPracord) =
= 0,06 I (0,06 + 0,045) = 0,57
a b
Fig. 6.6.18. Modele
de robinete termostat ice:
a - capete termostatice;
b - corpuri de robinete;
1 - bulb incorporat, detector :;; i element de
afisare incorporate: 2 - bulb la di stan\a,
detector la di stanta, element de ali:;;are
incorporat; 3 - bulb :;;i afi :;;are la di stanta:
4 - bulb de ali :;;are la di stan!a, separate;
5 - robinet cu 2 cai drepte; 6 - de col!;
7 - de colt inversat; 8 - robinet cu 3 cai ;
9 - robinet cu 4 cai; 10 - montare di stri -
buitor.
I

t
I
I
I
- -
------'-"Pr.imd (Iara RT) ___ J
Fi g. 6.6. 19. Modul de alegere
a unui robi net termostatic.
Capitolul 6: Echipamente materiale
valoare care se inscrie in limitele normale.
Referitor la utilizarea robinetelor ter-
mostati ce este necesar de precizat ca:
- asigura o reglare locala inchi zand
Tabelul 6.6. 13. Vitezele maxime admise In tevile
pe care se monteaza armaturile de reglare
Tipul re\elei Conducte din otel Conducte din cupru
pe care se face
montajul
Re\ele de di stribu\i e
pentru alimentari de
etaj
Re\ele de di stribu\i e
de tip subsol
Serpentine de Inca!-
zire prin radia\ie de
pardoseala, inglobate
in dale din beton
lnstala\ii de incalzire
monotub, cu corpuri
de incalzire montate
1n serie, fara deviere
I
:c
--.._
=
-
.0
Cl>
0
CJ
120
100
80
60 .
50
40
30
20
14
10 .
250
200
Diametru Viteza Diametru
[mm] [m/ s] [mm]
12/17 0,45 10/ 12
15/2 1 0,55 12/ 14
20/ 27 0,70 14/ 16
26/34 0,80 16/ 18
33/42 0,90 18/20
40/49 0,95 20/22
50/60 1,00- 1, 10 -
15/2 1 0,70 14/ 16
20/27 0,80 16/ 18
- - 18/20
12/17 0,65 12/ 14
15/21 0,75 14/ 16
20/27 0,85 16/ 18
26/34 1,00 18/20
33/42 1,20 20/22
10 14 20 30 40 50 70 100 140 200
- pi erdere de sarcina [ mbar] -
a
I 140 -+--+--+---<--!-+"
- 100 -+-+--+--1-.,..f<'
.c
:::0 80 ...... -i--"!7 - +c---l\
.0
<lJ
0 50 -+-+-- -l--"'-+-- ---t--Y"l- -+--+--/'-1--1
CJ 40
30 j Kv=0,52--
20 Kv=0,40 ' Kv=0,52 __
I !
20 30 40 50 70 100 140 200 300 400
- pierdere de sarcina [mbar]
b
Viteza,
[m/s]
0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
-
0,70
0,75
0,80
0,70
0,75
0,80
0,90
1,00
Fig. 6. 6.20. Caracteri sticil e hidraulice ale robinetelor termostati ce
ti p Thermoquitus Robiqui tus:
a - debite mici; b - debite normale;
1 - zona Iara zgomot; 2 - zona cu zgomot; 3 - zona cu zgomot puternic.
::..


l
Capitolul 6: Echipamente materiale
sau deschi zand admisia agentului ter-
mic in corpurile de incalzire atunci cand
in incapere apar cresteri ac::identale de
caldura (oameni , aparat e, energie
solara etc.):
- nu asigura o reglare a instala\iei pre-
vazuta sa func\ioneze cu temperatura
constanta toata perioada de incalzire;
- nu se prevad robinete termostati ce
in incaperi unde se gasesc termostate
de camera legate la instala\i a centrala
de reglare;
- in instala\iile de incal zire ech1pate cu
robinete termostati ce se impune pre-
vederea de robinete diferenti ale pentru

?@j
f?

,S
>CO
c
-c:;

ro
<I>
Q)
u


a.
<l
ro
_o
' 0..
' l:J
lflnl)(
11
0,8
0.6
0,5
O,.J
0.3
8
6
5
4
3
0,2
2
1000 0,1
0.08
0,06
0.05
0.0.J
0,03
0.02
0.01
0.008
0,006
5 0.00
0,004
3
8
6
5
4
3
2
100
8
6
5
4
3 0.00
0.00
2 2
5
bP MAX
=
=
iJI,
t
a evita zgomotele (fluieraturi) si a prot eja
pompa de circula\ie atunci cand sun!
inchise robinetel e termostati ce.
6.6.2.4 Robinete cu patru cai
Robinetel e cu 4 cai. numite si arma-
turi . pentru racordare unica ARU. se
utilizeaza pentru racordarea corpurilor
de incalzire la instala\iile de incalzire.
Robinetele cu 4 cai (fig. 6.6.22) se
clasifica astfel:
- dupa numarul de elemente compo-
nente: distribuitor si conducta de legatura;
- dupa constructia di stribuitorului:
pentru alimentare, in varianta bitub
BP Kv
m3Jh
1K/1 5K 0020
?K oo-v
? <;I( n ,.,.
3KA<vs 0,040

<; [,
ON 318 ON 1/2
95 735 256 986
4? 549 114 216
111 .,..,, f\.1 q 1,
23 934 64 24E

105 _
8 '
6 0..
0..
4 <l
3
2
10
4
3
2
1D3
6
5
4
3
2
1 10 tEJ

ro

N\()f
8
0,6
17=--j
0 0,3
6
5
4
3
2
0,2
u 0. 1
n; o.os
(f) 0,06
1000
- Q) 0,05
D 0.04
0,03
0,02
I ria 0.01
0,008
53- 0.006
0.00
0,00
5
.J
0,00
0.00
3
2
8
g
4
3
2
100-
8
6
5-
4
3
2
0.00 1 10
2 3 45678910 2 3 4 5678 100 2 3 4 5678 1000
G - Debitul de apa [ l/ h]
a
lllf
fup '1v1 ,y
"'
Bp Kv [, [,
m3/h IDN 318 ON 1/2
1K 0.0.JO 23 934 64 246 Ii
1 sr: 0.050 15 3 18 41 118
v

O.OGO_JO 637 28 !:>54
0070 7 8 15 20 978
3K 0,080 5 983 16 062
'
-
--
I
-
105
8 ';;)
6
0..
4 -1
3
2

3
2
103
g
4
3
2
2 3 4 5678910
1a2
2 3 4 5678 100 2 3 4 5678 1000
G - Debitul de apa 11 /11]
b
Fig. 6.6.21. Caracteri sticil e hidrauli ce ale robinetelor termostatice tip COMAP:
a - pentru Kv = 0.02 .. 0,04; b - pentru Kv = 0, 17 ... 0.50.
'-------
I. lnstalatii de incalzire
sau monotub;
pentru al imentare, numai pe la par-
tea inferioara a corpului pe incal zire.
(jos-jos);
- - 1
------4
- - ---5
a
-------4
5
b
Fig. 6.6.22. Elemente componente
ale unui robinet cu 4 cai :
a - varianta bitub; b - varianta monotub;
1 - capac de protec!ie; 2 - corpul
robinetului de reglare (manual sau
termostati c) ; 3 - racordul conductei de
legatura; 4 - conducta de legatura 1/2";
5 - racordul conductei de legatura li vrata
cu d1stribuitorul; 6'- d1stribuit or b1tub;
6" - distnbu1tor monotub; 7 - di spozi ti v de
golire a apei din corpul de incal zire;
8 - legatura calibrata in varianta monotub;
9 - racor dunle la conductele de ducere si
intoarcere; 10 - conduc te de ducere;
11 - conducte de into<1rcere.
-,
I. lnstalatii de lncalzire
pentru alimentare pe la partea su-
peri oara si evacuare de la part ea
inferioara a corpului de i ncalzi re (sus-
jos).
- dupa modul de reali zare a reglarii :
manual sau automat (cap termostati c).
El e sunt fabr icate i ntr-o gama destul
de variata de firme, ca: GIACOMINI ,
EUROSAR-COMAP etc.
Alegerea robinetului cu 4 cai este con-
di\ionata de felul retelei de distr ibutie
(bitubulara sau monotubulara) $i de
modul in care se face alimentarea cu
agent termic a corpuril or de i ncal zire
(jos- jos sau sus- jos).
De asemenea, la un robinet cu 4 cai
se aleg: distribuitorul si organul de regla-
re (capul termostati c, capul manual).
Caracter isti ci le constructi ve pentru
distr ibuitoarele ti p COMAP pentru re\e-
le bitubul are sunt prezentate in tabelul
6.6. 14 iar pentru re\ele monotub, i n ta-
belul 6.6. 15.
Caracteri sti cile constructive pentru ca-
petele robinetelor cu 4 cai, tip COMAP
sunt prezentate in tabelele 6.6. 16 a, b.
Pierderile de sarcina locale, in robi-
netele cu 4 cai tip COMAP, sunt date
in diagrama din fi gura 6.6.23 i n functi e
de debitul de apa G, modul de racor-
dare $i banda de propor\i onalitate Bp.
Firma GIACOMINI produce ventile cu 4
cai care prezinta, in linii generale, acelea$i
caracteri st ici constructive cu cele
CO MAP, insotite de diagrame de pierderi
de sarcina locale (fi g. 6.6.24) $i
[mbarj [da Pal
Capitolul 6: Echipamente materiale
Tabelul 6. 6.14. Caracteristicile constructive al e distribuitoarelor COMAP - retele bitub
a
alimentare
sus-jos Iara gol ire
Cod Ref.
438772 715
b
aliment are
sus-jos Iara golire si
reglare hidrauli ca
Cod Ref.
438922 915
438954 91 5 A
B
G
1/ 2''
G
1/2''
1/2"
g d B z E
M22x 1,5 15 51 10 35
g d B z E
M22x 1,5
15 51 10 35
1/2"
c 1-U;m ===t
cap J9ft
termostat1 c fara -lj ' - ilWi.fj I Cap 6803' 7803 505 6803C
gohre s1 reglare I a I
9
H 103 104 59, 5 71,5
h1drauhca I B
1
F
1
1-1 o 49 49 38 35, 5
Cod Ref.
920022 920
920105 920 A
2 3
G g B
1/2" M22x 1. 5
46
1/2" 1/2"
Fi g. 6.6.23.
Di agrama
pierderil or de
sarci na locale
prin robinet ele
cu 4 cai tip
COMAP:
1 - varianta
monotub sau
bitub cu alimen-
tare sus- jos;
2 - vari anta
monotub sau
bitub cu ali men-
tare jos- jos $i
Bp = 2 C;
3 - varianta
monotub sau
1000

400

Ql .D
a; .s 100
60
.Q! u 40
a.;;;
' UJ 20
a. Q)
-1'0
10
10

t 400

<U

60
Qj s 40

' UJ 20
a. Ql
<l'O 10
--
10
d E L
12 112 35 48
1
/v
-
o(j /. V- ;;
'\,

/
A
I
11
20 30 4050 70 90100 200 300400 600
G - debi t de apa 11/h) -
a
3 '/
- I
-
4
v
/ i/
20 3040 6080 100 200 300100300
G - debi t de apa [I/ht"+
11+..,-+<+++c-+-+-+-+-+-+-i-J-'-+-++i-+--'-+++H-Tii+ti-+++-+ bitub cu alimen-
-=t=Pf tare jos-jos $i
b
Fig. 6.6.24. Di agrama pierderi lor
de sarci na locale pent ru robinete
cu 4 cai tip GIACOMINI :
1-i-l-+-..... '-+-H Bp :::: 2,5 C_
11 I ! 11
10 -:--_i ....... ,,
10
2
2 3 4 5 6 7 B ; 0
3
2 5 6 7 10
4
G - deb1tul de apa 11/hJ
--
a - alimentare jos-jos;
b - alimentare sus-jos;
1 - varianta cu Bp = 2 C;
2 - vari anta cu robinetul complet deschis;
3 - cu cap termostati c; 4 - cu cap manual.
Capitolul 6: Echipamente materiale I. lnstalatii de lncalzire
diagrame de reglare hidraulica (fig. 6.6.25).
Ultimele sun\ construite i:ientru diferite
moduri de racordare la re\elele de distri-
butie (bitub $i monotub), pentru diferite
valori ale coeficientului de debit Kv.
Exemplul de calcul 3
Se considera un corp de incalzire de
putere termi ca Q = 2 100 W care se
alimenteaza de la o retea de distribu\ie
monotub sau bitub pentru care se con-
sidera o presiune disponibil a locala
Z = 400 dPa si o banda de proportio-
nalitate Bp = 2 c. c.
Rezolvare
a - varianta alegerii unui robinet cu 4
cai cu alimentarea jos- jos $i cap ter-
mostatic:
se calculeaza debitul de apa
G = 0 I (clit) = 2100 I (1, 163 20) = 90 l/ h
se calculeaza pierderea de sarcina
in robinet utilizand diagrama 6.6.24 a
c,p = f(G, curba I) = f(90, curba I) = 28 dPa
- se determina diferenta de presi une
di sponibila necesara a fi consumata
prin reglarea robinetului
'1pnec = Z - .1p = 400 - 28 = 372 dPa
- se determina numarul de lure ale
robinetului utilizand diagrama 6.6.25, c
n = f{G, .1pnec) = f(90, 372) = 2 ture
b. varianta alegerii unui robinet cu 4 cai
cu alimentare sus-jos si cap termostatic
- debitul de apa este acelasi G = 90 Vh
- pierderea de sarcina in robinet se
determina utilizand diagrama 6.6.24,b
tip = f{G, curba 3) = f(90, curba 3) = 30 dPa
- diferenta de presiune disponibila
necesara a fi consumata prin reglarea
robinetului
!J.pnec = Z - L'P '= 400 - 30 = 370 dPa
- numarul de ture ale robinetului,
pentru asigurarea reglarii robinetului,
pentru asigurarea regl arii se ob\in din
aceea$i diagrama 6.6.25,c
n = f{G, '1pnec) = f(90, 370) == 2 lure
6.6.3. Robinete de lnchidere
pe conducte
Din aceasta cal egori e fac parte robine-
tele: cu ventil sferic, cu ventil cu tij3 in-
cl inata, cu sertar de re\inere, de golire etc.
6.6.3. 1 Robinete cu ventil sferic
Se executa din alama nichelata; scau-
nul si garnitura sunt din tefl on. Prinderea
de conducte se face prin filetare. avand
fi lete interioare sau exterioare. Sun! ac\i o-
nate cu parghie de manevra confectionate
din o\el si vopsite, in general, in rosu.
Rezista la temperaturi de pana la 185 C
si presiune de maximum 45 bar. Caracte-
risticile constructive pentru robinetele cu
ventil sferic produse de firma GIACOMINI
pentru apa calda (t 5 115 C $i presiuni
Pn = 15 bar) sunt date in tabelul 6.6. 17 a,
iar cele produse de ARMATURA - CLUJ-
NJ\POCA ( t 5 100 C $i P,, = 23 bar) sun!
date in tabelul 6.6.17, b.
temreraturi de pana la + 200 C $i pre-
siune de pana la 25 bar.
Robinetele cu construc\ie moderna
executata din o\el $i cu ventilul sferic din
o\el inoxidabil (executate de firma VEXVE
- Finlanda) pot fi utilizate pentru fluide cu
Montarea pe conducle se poate
face prin filetare (tab. 6.6.18a), prin
sudura (tab. 6.6.1 Sb $i c) sau cu
' fl anse (tab. 6.6. 18d,e).
2000
:u
1000
i
/ i/ i A ' !
' I i
I
I
I
I i
? V !
I
I
I
I
'
!
I
; ' 1/
i..3
: :
I
I
I I
I
:
:1r
/ i
; i
!
i
I
/ I
""
800
c
"(3
600
ro
I/ /
! :
/ / I
./ v
J :
/ ,7 t '
'
Vl
<ll
400
D
ro
Q)
<tyY 1
!
:
'
i
I
i I
//
/ .
i
I
!
I
'
Q;
D
200
n.
n.
<l
100
/;
/
V\
/ !
I
/ v
1
I I
/ I
I
I
i i I i
I
'
I I I
200 300 400 500 600 800 1000 2000 3000 4000 6000
G - debit de apa 11/h] -
a
2000
:u
.a
1000
E
800
""
I .A'
)'
j/
'/
1
!
I
I / I
v 1.1 //
I
o.s tura
,1

y
I v
I ;
I I
I
/ ;
3 I
lure
'
/ / /.
/ /

-
/ I
/7
c
600 "(3
ro
Vl
<ll 400
u
ro
Q)
Q;
u
Q:; 200
ii
n.
<l
/
/
/I
/ /
//I /
I
I /
I /
//
/
JI,
v
'
I
I
v
V_d
w
I
I
Yv

I
l/
I .
I
I
100
20 30 40 50 60 80 100 200 300 400 600
G - debit de apa [l / h]
b
2000
ro
.a
1000
E
800
ro
.S
600
0
ro
Vl
<ll
400
u
ro
Ql
Q;
u

200
n.
n.
<J
v V/#
I
I
I
I
'(/ '
I
j
i/ 4:
ILKe
I
I
i
: I
I
;
I
!
'
' / //. '
,
//

I
'
I I
1-J---
!
/ i:
:
i
-U-L

I I
! i
I I
' /
$
I
I
I
I
I
! i : v I
I
j
vi

!
I
I
I I
I
I
I
I
e11 !
I
I
I
I
!
I
i
'
I
100
20 30 40 50 60 80 100 200 300 400 600
G - debit de apa [I /hi ____.
c
Fig. 6.6.25. Capaci t atea de reglare hidrauli ca a robinetelor c u 4 cai tip GIACOMINI
a - racordare la refele monotub;
1 - complet inchi s; 2 - pentru Kv = 1, 56 si a= 33%; 3 - pentru Kv = 1,89 si a = 47%;
b - racordare la retele bitub;
0,5; 1; 1,5; 2; 3; (l ure) - grada\iile de pe robinct ;
c - racordare la retele bitubulare cu cap termostatic;
0,5; 1; 1,5; 2; 3; (ture) gradat iile de pe robinet.
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 6: Echipamente materiale
6.6.3.2 Robinete cu ventil inclinat
Sunt utilizate pentru fluide cu tcm-
peratura maxima de 200 C. Armatura
- Cluj-Napoca executa robinete cu
ventil inclinat (tab. 6.6. 19) pentru abur
de presi une joasa si f\uide curate cu
Tabelul 6.6. 15. Caracteristicile constructive ale distribuitoarelor COMAP - re\ele monotub
a
alimentare sus- jos
Iara golire
Cod Ref .
438322 338
438324 338
b
alimentare sus- jos
cu golire $i reglare
hidraulica
Cod Ref.
438522 538
438524 538
438554 538A
c
alimentare jos- sus
cu golire $i cap
manual
Cod Ref. G
! '

. ' N:
Cl: . - - - -- - . 1
_!_ '
G
1/2"
L..JLJ

g d
M22x 1,5
15
112 M24x 1,5
G g d
1/ 2"' M22x1 ,5
112 M24x 1 ,5 15
1/2" 1/2"
g B d I
443622 443 1/2" M22x 1,5 46
12 112
443524 443
d
alimentare jos- jos
cu golire si cap
termostatic
1/ 2"' M24x 1,5 49
Cap 6803. 7803 505 6803C
H 103 104 59,5 71, 5
D 49 49 38 35,5
Cod Ref. G g
444522 444 1/2"' M22x 1,5
444524 444 1/2" M24x1 .5
444604 444A 1/2" 1/2"'
B d
46 12
B z E
51 10 35
B z E
51 10 35
E H D L
35 58 43 48
E L
112 35 48
abelul 6.6. 16a.Caracteristicile constructive ale robinetelor cu 4 cai, tip COMAP
H
cap termostati c collar
I Cap 6803 7803 505 6803C
__J !'
'
H 107 108 63,5 75,5
-
D 49 49 38 35,5
Cod Ref. G B L
908604 908 1/2" 53 37
temperaturi t ::; 200 C si Pn = 16 bar.
6.6.3.3 Robinete cu ventil drept
Armatura Cluj-Napoca executa, din
fonta maleabila, robinete cu <1> 1/2 . 2"
$i, din fonta cenu$ie, pentru <lJ 2112 .. . 4 ".
Pentru diametre qi 3/8 ... 2" robi nete-
le cu ventil drept sunt executate si din
abelul 6.6.16b.Caracteristicile constructiv
e robinetelor cu 4 cai , tip COMAP
D
I I
cap manual coltar
cu simpla sau ot-11
. dubla reglare _..
1
--..--.u""
1
B _.,illL

....J ,
Cod Ref. G B
408204 408 u 1/2" 53
418204 418U
D H L
43 58 23
Tabelul 6.6.17. Caracteristicile
constructive ale robinetelor cu ventil sferic
a- tip R_650 GIACOMINI;
b - tip ARMATURA CLUJ-NAPOCA
- c
I
i
'
I

I
B
1
I v=r----
-
HI '---' r= p
I E -
a
4,___,.\
R650
p
A B c Kv
3/8" 8 40 23,4 42 6,6
1/2" 10 47 32,8 78 6,7
3/4" 15 52 36, 1 78 12,7
1" 20 62,5 47,4 96 24,6
1114" 25 71,4 51,4 96 48,5
1112" 32 83,2 56,4 96 98
2" 40 96,8 70,6 138 140
L I
I
p

n
x
I

-
'r---i
""-'
,__ --
>----<
-
b
I

3/8" 1/2" 314" 1" 1114" 1112" 2"
Hf mm 40 46 51 56 63 77 80
Lmm 110 124 128 160 165 220 230
\[mm] 48 56 66 78 88 98 11 2
Material: alama
Fluid de lucru: apa, ul ei, gaze
naturale, abur
Temperatura maxima: 100 C
.
Capitolul 6: Echipamente materiale
alama (tab. 6.6.20). Racordarea la con- !
ducte se face prin mufe fil etate. Se .
utili zeaza pentru abur si fluide curate .
(t < 115 C si Pn = 16 bar).
6.6.3.4 Robinete cu sertar
Se executa din o\el cu mufe sau !
i
Armatura - Cluj-Napoca executa ro-
1
binete cu sertar pana cu mute din !
fonta maleabila, fonta cenusie si din '
alama (tab. 6.6.2 1). pentru abur (t 5 120
0
C) si apa (t 5 95 C) cu presiune de
lucru Pn = 20 bar.
in tabelele 6.6.22 si 6.6.23 sunt date
caracteri sti cile tehnice ale robinetelor
cu sertar GIACOMINI cu si Iara posibi-
litati de golire, executate din alama. Cu
fl anse se executa robinetele din fonta
(tab. 6.6.24) utilizate pentru fluide cu :
presiuni maxime de lucru de 16 bar si ;
temperaturi (pentru <j> 40 ... 300 mm - :
Tabelul 6.6.18. Caracteristicile constructive ale robinetelor cu ventil sferic tip VEXVE
a
_, ..-::=;-;....
....._: ...
I. lnstalatii de lncalzire
t 5 225 C si pentru <J> 350 ... .. 1000 mm
t 5 120 C). Tot cu flanse se executa
ventil e din o\el turnat (tab. 6.6.25)
pentru fluide cu temperaturi t 5 400 C.
6.6.4. Robinete de echilibrare
hidraulica
Pe re\ele de distributi e si la baza co-
loanelor instal a\iilor de incalzire cu apa
calda se utili zeaza robinete de echi li -
brare hidraulica, intr -o gama destul de
vari ata depinzand de producator.
Astfel, se pot men\iona robinetele
produse de:
cu filet si
maneta
i
I
I
I '
I
I
- COMAP - Fran\a pentru re\ele de
1 distribu\i e si coloane executate din ala-
ma, cu mute cu ro\il e de manevra gra-
ON PN
15 40
20 40
25 40
32 40
40 40
50 40
b
cu sudura
si maneta
Prod us
nr.
102 015
102 020
102 025
102 032
102 040
102 050
01 02
[mm]
R 112 33,7
R 314 42,4
R1 48,3
R1114 60,3
R 1112 76, 1
R2 88,9
L
[mm]
75
75
90
105
120
145
L
H A
[mm] [mm]
99 139
101 139
107 150
111 150
121 190
128 190
D Kv
[mm] [mm]
10 8
15 14
20 25
25 41
32 65
40 103
A
Masa
[kg]
0,4
0, 5
0,7
1,0
1,8
2, 2
i
I !

' I
L
ON PN Prod us 01 0 2 L H A 0 Kv Masa
nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kg]

20 40 100 020 26,9 42,4 230 101 139 15 14 0,7
25 40 100 025 33,7 48,3 230 107 150 20 25 1,0
32 40 100 032 42,4 60,3 260 111 150 25 41 1.4
40 40 100 040 48,3 76, 1 260 12 1 190 32 65 2,0
50 40 100 050 60,3 88,9 300 128 190 40 103 2,8
65 25 100 065 76, 1 114,3 300 183 280 50 180 4,2
80 25 100 080 88,9 139,7 300 196 280 65 290 5,9
100 25 100 100 11 4,3 168,3 325 224 280 80 470 8,8
125 25 100 125 139,7 177,8 325 247 420 100 830 13,5
150 25 100 150 168,3 219, 1 350 288 600 125 11 50 18, 1
200 25 100 200 219, 1 273,0 400 272 900 150 1750 37,0
250 25 100 250 273.0 355,6 530 33 1 1200 200 3200 75,5
300 25 100 300 323.9 457,0 550 250 4600 107 .o
Tabelul 6.6. 19. Caracteristicile
constructive ale robinetului cu ventil
oblic - tip ARMATURA CLUJ-NAPOCA
----.........._ j 1;2 3/ 4" 1" 1114" 1112'' : 2"
90 99 122 . 139 153 : 180
85 91 111 122 138 : 160
69 90 100 120 130 . 160
Dmm 50 50 60 60
80 I 100
Material: fonta maleabila
-. --.___j 1.'2" 34
1"
84 94 116
75 83 102
56 67 80
Dmm
1
50 50 63
Material: alama
Fluid de lucru:
- abur de joasa presiune. Pn= 1,7 bar
- fluide curate neutre, Pn= 16 bar
Temperatura maxima:
- abur, 200 c
fluide curate neutre, 115 C
I. lnstal atii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale
Tabelul 6.6.18. Caracteristicile constructive ale robinetelor cu ventil sferic tip VEXVE
date, cu priza de presiune cu si fara
golire (tab. 6.6.26);
c
cu sudura si
ro<Jta de
manevra
ON PN Prod us
nr.
150 25 104 150
200 25 104 200
250 25 104 250
300 25 104 300
01 02 03
[mm] [mm] [mm]
168,3 219, 1 250
219, 1 273,0 250
273,0 355,6 300
323,9 457,0 400
---ot .. 1.-. ---i _
I
l :
L A B c D E
[mm] [mm] [mm [mm] [mm] [mm
350 205 239 70,5 125 288
400 205 242 70,5 150 291
530 233 287 86,0 200 337
550 315 315 130,0 250 424
d
/ ~
A
cu fl ansa si
mane ta ,.": ;
ON PN Produs nr. D L H A Kv 01 02
15 40 103 015 10 130 99 139 8 95 65
20 40 103 020 15 150 101 139 14 105 75
25 40 103 025 20 160 107 150 25 115 85
32 40 103 032 25 180 111 150 41 140 100
40 40 103 040 32 200 121 190 65 150 110
50 40 103 050 40 230 128 190 103 165 125
65 16 103 065 50 270 183 280 180 185 145
80 16 103 080 65 280 196 280 290 200 160
100 16 103 100 80 300 224 280 470 220 180
125 16 103 125 100 325 247 420 830 250 210
150 16 103 150 125 350 288 600 1 150 285 240
200 16 103 200 150 400 266 900 1 750 340 295
250 16 103 250 200 500 327 1200 3 250 405 355
300 16 103 300 250 500 4 600 460 410
e
cu fl ansa si
roata de.
I
L
ON PN Prod us 0 01 02 03 o ~ L A B c E
nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] mm mm]
150 16 104 151 125 285 240 22 250 350 205 239 70,5 288
200 16 104 201 150 340 295 22 250 400 205 242 70,5 29 1
250 16 104 251 200 405 355 26 300 500 233 287 86,0 337
300 16 104 301 250 460 410 26 400 500 315 315 130,0 424
Kv Masa
mm k l
1150 26,6
1750 47,0
200 90,5
600 145,0
I
03 HO-IES
14 4
14 4
14 4
18 4
18 4
18 4
18 4
18 8
18 8
18 8
22 8
22 12
26 12
26 12
A
Kv Masa
[mm] [k J
1150 41
1750 72
3200 134
4600 188
- COMAP numai pentru re\ele de di s-
tributi e, executate din fonta, cu fl an$e
$i pri ze de presiuni (tab. 6.6.27).
- VANITUS - Franta pentru coloane
(fig. 6.6.26) . Robinetul din fig. 6.6.26a
permite citirea directa a debitului, i i
memori zeaza si ii protejeaza, asigura
oprirea $i golirea. Masurarea instanta-
nee $i reglarea rapida sunt efectuat e
cu ajutorul aparatului de masurare. Se
executa cu dimensiuni: 3/ 4, 1, 1114 $i
2". Robinetul din fig. 6.6.26,b este
prevazut cu un $Urub micromanometri c
permi\and inchiderea, cu pastrarea
reglarii ini\i ale. Se executa cu dimensi-
Tabelul 6.6.20. Caracteristici le
construct ive ale robinetelor cu ventil
drept tip ARMATURA CLUJ-NAPOCA
I
318" 112 314 1114" 1112'' 2"
75 75 83 105 120 138 149
70 70 76 95 108 126 129
50 60 70 80 115 134 152
50 50 50 60 60 80 100
Material: a/ama
Fluidul de lucru: abur sau fluide curate
Temperatura maxima:
pt. abur +200 C
pentru celela/te fluide + 115
~
'-
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale
Tabelul 6.6.21. Caracteristicile
constructive ale robi netelor cu sertar
pana tip ARMATURA CLUJ- NAPOCA
I
N
I
~
----.1>
Hmm]
Lmm
Dmm
1/2"
77
54
50
L
3/4" 1" 1114"
88 100 110
58 66 72
50 63 80
Material: fonta maleabila
--.
ip 2112" 3"
Hmm 240 275
Lmmj 134 150
Dmm 140 160
Material: fonta cenusie
Fluid de lucru: apa, 'pn 10
1 v2" 2"
125 157
82 100
80 100
4"
327
172
180
abur de joasa presiune, Pn 1, 7
gaze naturale combustibile, Pn 1, 2-:-2
Temperatura maxima:
apa 95 "C
abur 120 C
aze naturale 35 C
qi 1/2" 3/4" 1 1114" 1112" 2"
82 82 96 11 7 133 153
40 40 50 58 64 68
50 50 50 63 80 100
Material: alama
Fluid de lucru: fluide curate neutre
Temperatura maxima: 120 C
Tabelul 6.6.22. Caracteristici le tehnice
le robinetelor cu sertar tip GIACOMINI
'\
A B c D PN [bar]
\,
q;,
[mm] [mm] [mm] [mm]
3/8" 35,5 12 58,5 29,5 16
1/2" 42,5 14,5 62,5 29,5 16
3/4" 47,5 18 72 36 16
1"
53,5 21,5 82 36 16
1114" 62 27,5 95,5 42 16
1112" 64 30,5 109,5 47,5 16
2" 75 38 134,5 54 16
2112" 80 48 180,5 72,5 10
3" 84 56 195,5 72.5 10
4" 98 72 267 70 10
5" 120 92 388 87,5 7
6" 125 104 396 100 7
Tabelul 6.6.24. Caracteristicil e
constructive ale robinetelor cu sertar
cu flan:;;a din fonta
~
1-04---j
I
~ m ~
*
~ "
L- L---
ON L
Roata de Robinet de
manevra d4 ocolire ON
[mm) [mm) [mm] [mm]
40 240 200 -
--
50 250 225 -
65 270 280 -
80 280 280 -
100 330 320 -
125 330 360
.
150 390 360
.
200 460 400 25
250 530 500 25
300 630 640 25
350 690 640 40
400 750 720 40
500 880 800 50
600 1 ooc 800 65
_(700) 1 13 800 65
800 1 25( 900 80
1900) 1 38C 900 100
1 000 150( 900 100
I. lnstalatii de incalzire
Tabelul 6.6.23. Caracteristici le tehnice
ale robinetelor cu sertar cu posibil itati
de golire tip GIACOMINI
""'
A B c D PN [bar]
~
[mm] [mm] [mm] [mm]
3/8" 45 12 58,5 29,5 16
1/2" 48 14,5 62,5 29,5 16
3/4" 53 18 72 36 16
1" 57 21,5 82,5 36 16
1114" 67 27,5 95,5 42 16
1112" 65 30,5 109,5 47,5 16
2" 79,5 38 134,5 54 16
2112" 85 48 180,5 72,5 10
3" 89 56 195,S 72,5 10
Tabelul 6.6. 25. Caracteristicile
constructive ale robinetelor cu sertar
cu flan:;;a din otel turnat
d
~
I
c
0
I
J _
i< - L--'1
ON L Roata de Robinet de
manevra d4 ocolire ON
[mm] [mm] [mm] [mm]
40 240 ' 180
50 250 180
65 270 225
80 280 225
100 300 280
125 325 320 15
150 350 320 15
200 400 360 20
250 450 500 25
300 500 640 32
350 550 640 32
400 600 720 40
500 700 800 50
600 1350 800 65
700 1550 800 65
800 1750 900 80
900 1950 900 100
1000 2 150 1000 100
-
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 6: Echipamente materiale
5
4
3
VANITUS ( 1"1--+--+--_,,,,.,,-+--
Ref. .
t 2 t-+--+-+-t----+--'-
;.;: 1, 4
.s
{l 0.7
u
'
('.)
0 ,3 +-+-+.-'1'-11-7'1f--+--+--l--l-t-t-
K vs = 5,2
0' 2++--+-+-+--+---+--t---.- .,.-,-+-
20 30 40 50 70 100140 200300400500
- pierderea de sarcina
d
5+-+-+-+-1--1--+--+--+-1-t-+
4 VANITUS (1"1/2H--+--
Ref.
t t-t--- +-t-1----1----t
;.;: 1,4
._ 1
{l 0 .7
u
0,51-+- -f--oy..j----jl---.t<'--+-o,...q-- 1-f-t-
('.)
0 ,3
Kvs = 14
0 ,2+-+--+--+-+--+---+--+---+-.......-.-t--
20 304050 70 100140 200300400500
i\p - pierderea de sarcina [mbar]
f
3
I I I I
VANITUS (3/4 .. ._,,__+--+--+-
t 2
Ref. 400
:
1,4
1
.'='. 0 '7
.0
0 ,5 +4--7""-+--b-1''---'1--+--;.<---+.>""'--r-'--1-+-
(') 0 ,3 +--+- +-+--cl.-<'-lf--7"'t--t---l--
0,
7
20 30 40 50 70 100 140200 300400 500
_;p - pierderea de sarcina [mbar]
c
5+--+-1-1--+-
t 4
- 3+-+- -t-t--1-+.7'"-t---t--f--7+--+--+-
:
'E
20 30 4050 70 100140 200 300400500
- pierderea de sarcina [mbar]
e
10+-+--+-+-l---lf
7


""
l 2
11,4+-<- ......,.."'l-ll--+------+--+-+-I---+-
(])
0 1
0, 7+-+-+-+-+--1-+--+--+-Kvs = 24
20 30 4050 70 100140 200 300400500
- pierderea de sarcina
g
Fig. 6.6.26. Robinete de echilibrare tip VANITUS:
a - cu citire directa a debitului de fluid;
b - cu pastrarea reglarii initiate; c ... g - pierderile de sarcina in robinetele de echilibrare
tip VANITUS cu diametrele de 314" - 2".
a
t 20
15
21.,

z
<{
ffi 5
__J

\
\
0
-
2 3 4 5 6 7 8 9 10
PREREGLARE -
b
Fig. 6.6.27. Robinet Hydrocontrol pentru
echilibrare hidraulica:
a - vedere robinet;
b - tolerante ale debitului
in functie de reg/area preliminara
(prereg/are).
Tabelul 6.6.26.
Caracteristicile constructive
ale robinetelor de reglare COMAP
ON [in]
3/8
1/2R
1/2
3/ 4
Tip 750
1R
11/4
1112
2
R=Kv redus
Tip 751
Tabelul 6.6.27. Caracteristicile
constructive ale robinetului de reglare
COMAP - tip 750 B cu flan:?e
DN [mm]
50
65
80
100
125
150
200
7508
250
300
Tabelul 6.6.28. Caracteristicile
constructive ale robinetelor
de retinere cu cursa fixa
1

___ L______.
Dn Fl an:;;ele de legatura L
la conducte [mm]
[mmJ d1 d2 [mm]
10 90 60 120
15 95 65 130
20 105 75 150
25 11 5 85 160
32 135 100 180
40 145 110 200
50 160 125 230
65 180 145 290
80 195 160 310
100 230 190 350
125 270 220 400
150 300 250 480
200 360 310 600
250 425 370 730
300 485 430 850
Capitolul 6: Echipamente materiale
uni: 1/2, 3/4 si 1 ", din alama. si 1114" si
1112", din bronz. in figuril e 6.6.26, c, d,
e, f, g sunt date caracteristicile hidrau-
lice ale robinet elor VANITUS.
- Hydroeontrol - OVENTROP (fig.
6.6.27 ,a) of era 5 functiuni: prereglare,
masurare, inchidere, umplere si golire.
Reglarea preliminara, deosebit de pre-
cisa, cu eel pu\in 70 de pozitii de reglare,
permite stabilirea exacta a debitelor.
- alti producatori importanti, TA (IMI),
Oanfoss, Broen.
Se pot manta, fi e pe conducta de
ducere, fi e pe cea de intoarcere. Valori
de prereglare prea scazute conduc la
tol erante prea mari ale debitului , sca-
zand calitatea reglarii, si la cre5terea
consumului de energie. Aceasta depen-
denta este prezentata in figura 6.6.27, b.
6.6.5. Robinete (clapete)
de refinere
Au rolul de a unidirec\iona sensul de
circula\ie a fluidelor. Sun! produse in
diferite variante constructive, permi-
tand diverse pozitii de montare:
- robinete de ret inere cu cursa fixa
(tab. 6.6. 28), executate din fonta, cu
flanse. uti lizate pentru presiuni de lucru
Fi g. 6.6.28. Cl apetii antitermosifon.
Fig. 6.6.29. Robinet e de dezaerisire
manual e pentru corpuri de inci 1lzire:
a - cu c/Jeie; b cu rozeta din plastic.
a
Pn = 25 bar si pentru fluide cu ternpe-
raturi t :5 400 C;
- robinete de re\inere cu clapa (tab.
6.6.29), executate din alama, cu man-
soane (producator COMAP - Franta)
- robi nete de retinere cu cl ape si
fl anse (tab. 6.6.30) executate din fonta.
cp35 ____ _
68
j
G 1/ 2' 3/8"
a
Fig. 6.6.30. Robi nete de dezaerisi re
automate:
a - robinet; b - montare robinet.
c
77
j
Fi g. 6.6.31. Robi nete de golire:
a - cu vent1/ cu cap patrat; b cu poanson si rozeta zimtata; c cu venlfl pentru Pn = 70 bar.
I. de incalzire
Tabelul 6.6.29. Caracteristicile
constructive. ale robinetelor de
retinere cu cl apa tip COMAP
ON [in]

3/8
1/2
1
11/4
1112
Tip 826AT
2
Tabelul 6.6.30. Caracteri sticile
constructive ale robinet elor de
retinere cu clapa cu flan$
--
j
Flan$ele de legatura Diametrul
On la conducte flansei L
d1 d2 capacului
[mm) [mm) [mm] [mm) [mm]
40 145 110 132 200
50 160 125 138 230
65 180 145 186 290
80 195 160 216 310
100 230 190 240 350
125 270 220 295 400
150 300 250 300 480
200 360 320 385 600
250 425 370 460 730
300 485 430 515 850
350 550 490 585 380
400 620 550 660 1100
500 730 660 825 1250
600 840 770 1000 1450
Tabelul 6.6.31 .
Supape de siguranta COMAP
Tip ON [in]
PN [bar]
; ,
1/2
4-6-7-8- 10
868 314
4-6-7-8-10
'
1/2
4-6-7-8-10
869 3/ 4
4-6-7-8-10
b

Tip E s

intrare iesire
3/8 3/4
314 11/4
c
981GL 11/4 1112
2 2112
2112 3
I
.1. de incalzire Capitolul 6: Echipamente materiale
6.6.6. Clapeta antitermosifon numai verti cal, cu mule. Clapeta etan-
$c'i se ridi ca datorita presiunii pompei.
Se utilizeaza in instal atiil e de incal- Oimensiuni : 1, 11.' 4, 1112 si 2" .
zire cu pompare, pentru eliminarea
efectului de termosifon (fig. 6.6.28). Se 6.6.7. Robinete de dezaerisire
executa dreapta sau cu colt prin
permutar ea dopului . Montarea se face Pentru evacuarea aerului din instala-
tiil e de incalzire se utilizeaza:
- robinete de dezaeri sire manuale,
montate la corpurile de incal zire, ac\io-
nate cu o chei e speciala sau cu o
rozeta din plastic (fig. 6.6. 29). Oi ame-
trele de racord sunt de 1/ 8, 1/ 4 $i 3/ 8";
- robinete de dezaeri sire automate
Tabelul 6.6.32. Supape de siguranta IAFO - Zalau
1- corp; 2 - scaun; 3 - ventil; 4 - tija; 5 - ghidaje; 6 - arc; 7 - carcasa; 8 - ghidaje arc; 9 - $Urub reglaje; 10 - capac.
I
I
<( !
<
ft
2
1
Tip 3120
Tip B- 1000
Masa O n intrare
Dn 1es1r e
A B c do h Flan$ele de intrare Flan$ele de ie$ire

[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] mm] [mm [kg]
25/ 40 316 100 100 15 5 115 85 68 4x14 2 16 150 -110 80 4x18 3 18 66
32/50 356 110 110 19 6 140 110 78 4x18 2 18 165 124 102 4x18 3 20 12,0
40/ 65 397 120 120 24 8 150 110 88 4x18 3 18 185 154 122 4x18 3 20 17,0
50/80 490 130 130 30 10 165 125 102 4x18 3 20 200 160 138 8x18 2 22 19,3
65/100 560 150 150 39 13 185 145 122 4x18 3 20 220 180 158 8x18 3 24 32,0
80/ 125 715 180 180 48 16 200 138 138 8x 18 3 22 250 210 188 8x18 3 26 57,0
100/ 150 808 200 200 60 20 220 180 158 8x18 3 24 285 240 212 8x22 3 26 78,0
Tip Tip B-2020 Tip 3120
On A B c do h
Masa
neta
O n A do h
Masa
neta
KG KG G
intrare ie$ire intrare
[mm] [mm] [mm] [mm] (in] [in) [mm] [mm] [kg] [mmj [mmj [in] [mmj [mmj [kgj
314''
15/25 228 38 72
20/ 30 250 44 78
1/2" 1"
1114"
9 3
12 4 2,3
1,6
25 295 15 5 3,7
Tip P 1000
Tip P 1000
:
On A B h
Flan$ele de legatura Masa

dz d4 nxd3 e b neta
[mm] [mm] [mm) [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm) [mm] [kg]
.. ---6
1 -------- s
4
"' ..-----
15 195 130 0,75 95 65 45 4x14 2 14 3,4
20 212 150 1 105 75 58 4x 14 2 16 5,1
-- -+--t-- +-- -t----t--- -+--- +---+---t---t----t
25 225 160 1, 25 11 5 85 68 4x14 2 16 6,0
32 3 10 180 1,60 140 100 78 4x18 2 18 11,5
40 378 200 2 150 110 88 4x18 3 18 16,6
50 425 230 2,50 165 125 102 4x18 3 20 26, 0
,._ _
_ 490 290 3,25 185 145 122 4x18 3 22 34,9
80 630 310 4 200 160 138 8x18 3 22 61 ,2

100 6 10 350 5 220 180 158 8x18 3 24 67,6
B
- - --------------- -----
Capitolul 6: Echipamente ~ materiale
montate pe conducte (fig. 6.6.30).
Diametrele de racord sunt de 1/4, 3/8 si
1/2'.
6.6.8. Robinete de golire
Gama este destul de vari ata, ele exe-
cutandu-se din lonta sau alama. in
figura 6.6.31 sunt prezentate trei tipuri
de robinete de golire produse de firma
DESBORDES: din alama cu ventil si cap
patrat de 3/8, 1/2, 3/ 4" (fig. 6.6.31 a); cu
poanson din alama si cu rozeta zimtata
de 3/8 si 1/2" (fig. 6.6.31 b); cu ventil si
cap patrat actionate cu o cheie, utilizate
pentru presiunea Pn = 10 bar si
temperaturi ale fluidului t :5 110 C de
3/8, 1/2 $i 3/4' (fig. 6.6.31 c).
6.6.9. Supape de siguranta
Sunt utilizate sa protejeze instala1iil e
sub presiune impotriva depa5irii acci-
dentale a presiunii maxime admise de
lucru. Se executa din fonta sau din
alama, cu membrana sau arc, cu sau
fara manometru.
Firma COMAP produce:
- supape de siguranta cu rnembrana,
cu posibilitati de montare a manome-
trului, cu mufa (tab. 6.6.31, a) sau cu
fil et exterior (tab. 6.6.31, b) pentru pre-
siuni de pana la 10 bar . Se utilizeaza
pentru apa $i aer;
- supape de siguran\a cu arc $i par-
ghie, tip FLUMAX, cu posibilitatil e de
montare a manometrului , cu mufa (tab.
6.6.31, c) pentru presiuni de pana la 16
bar .
Se pot utiliza pentru aer, apa, abur .
firma IAFO Zalau executa supape
de siguranta din fonta, cu arc (tab.
6.6.32):
- supapa de siguranta brusca, inchi -
sa, etansa cu racorduri , cu fl anse, tip
81000;
- supapa de siguran\a brusca, inchi -
sa, etan$a cu suruburi cu fil et (intrare
cep, iesire mufa) tip B 2020;
- supapa de siguranta brusca, des-
chisa cu racor d cu fil et tip B 3120;
- supapa de siguranta propor\i onala,
inchisa, cu corp de col\, cu racorduri
cu fl an5e, tip P 1000.
6.6.10. Regulatoare de debit
?i presiune diferenfiala
Pentru asigurarea punctului de func-
\ionare a unei instala\ii de incalzire cu
apa calda este necesar sa se prevada
regulatoare de debit sau de presiune
sau chiar amandoua. Ele devi n obliga-
torii in inst ala\iil e prevazute cu robinet e
termostati ce.
Firma DESBORDES - Fran\a produce
regulatoare dilerenti ale de presiune;
- de colt, cu reglare de la 0,05 la 0,5
bar cu afi sare de precizie (tab. 6.6.33,a)
- in lini e, cu reglare de la 0,05 la 0,5
bar cu afisare de precizie (tab. 6.6.33,b)
- fara reglare, cu func\ionare auto-
mata (tab. 6.6.33,c).
Regulatoarele diferen\iale se montea-
za la iesire, dupa pompa de circula\ie,
in by-pas cu conducta de intoarcere.
Firma OVENTROP - Germania, pro-
duce:
- regulatoare de debit (fig. 6.6.32,a)
tip HYDROMAT 0 care se pot manta
atat pe conducta de ducere cat si pe
cea de intoarcere. Permite stabilirea
valorii nominale On si fi xarea in aceasta
pozitie.
Domeniil e de variatie ale debitului
sunt cuprinse intre 100 si 4000 l/ h.
- regulatoare de presiune diferen\iala
HYDROMAT DP (fig. 6.6.32,b) care se
monteaza pe conducta de intoarcere,
iar valoarea nominala L1pn se ci teste
direct, se regl eaza si se fixeaza conti-
nuu, fara trepte, in domeniul cuprins
i intre 300 $i 500 mbar. Racordul cu tub
'
capilar se leaga la conducta de duce-
re. Pr in intermediul regul atorului de
presiune se acopera domenii ale debi-
tului cuprinse intre 100 si 4600 l/h.
6.6.11. Vane de amestec
Se utilizeaza in instalatiile de incalzi-
re cu apa calda, asigurand prin ames-
tecul apei calde de la cazane cu apa
racita din instalatie, parametrii agentu-
lui termic, atat la consumatorii agen-
tului termic cat $i la intrarea in cazane.
Se executa din fonta si pot functiona
manual sau automat (actionate hidrau-
lic, cu aer comprimat sau servomotoa-
re). De asemenea, se executa cu 3 sau
4 cai.
Firma suedeza THERMIA produce
doua tipuri de vane de amestec, actio-
nat e cu servomotoare.
- cu trei cai (tab. 6.6.34), din fonta cu
patru pozi tii de montare, posibi le dato-
rit a unui cadran cu doua fe\e de mon-
tare.
a
Fig. 6.6.32. Regulator de debit ~ presiun
diferenti ala OVENTROP:
a - regulator de debit Hydromat Q";
b - regulator de presiune diferentiata
"Hydroma t OP"
I. lnstalatii de incalzire
- cu patru cai (tab. 6.6.35), di n fonta
cu montarea in toate pozi\iile, datorita
unui cadran cu doua fe\e de montare.
Firma ROMSTAL comerciali zeaza va-
ne de amestec si servomotoarel e de
ac\i onare respective;
- cu 3 si 4 cai pentru diametrel e ON
40, ON 50, ON 80, DN 100, ON 125 $i
ON 150, prevazute cu fl anse care se
pot cupla cu servomotoarele din seri a
MP 300;
- cu 3 $i 4 cai pentru diametrele 314,
1, 1112 si 2" , prevazute cu mansoane
cu fil et , care se pot cupl a cu
servomotoarele din seriil e MP 75 $i MP
100.
6.6.12. Redu:toare de presiune
Se utilizeaza in instalatiile de incalzi-
,[ re cu abur, unde apare necesi tatea re-
ducerii presiunii aburului in funqi e de
necesita\i .
Firma DESBORDES produce
I
reductoare de presiune reglabila tip
AD, cu priza pentru manometru (tab.
1
6.6.36,a) sau Iara pri za de manometru
! Tabelul 6.6.33. Supape de presiune
- diferentiala
d1/d2 mm/mm]
a - de col\
20127 26/34
b - in linie
20127 26/34
c - Iara reglare
20127 26/34 33/42
I. lnstalatii de incalzire
(tab. 6.6.36, b) care pot avea, i n
amonte, o presiune maxima Pn-' 6 bar,
iar, in aval , o presiune maxima Pn = 4
bar. Pentru presi uni sub 1 bar se reco-
manda reductorul Re care este echipat
cu un arc compensator .
6.6.13. Aparate
pentru masurarea debitelor
Sunt utili zat e pentru masurarea
debitului de apa sau de caldura care
circul a prin conducte. Aparatele sunt
montate direct i n circuitul instalati ei
Capitolul 6: Echipamente ~ materiale
- SONOFLO - ultrasoni ce cu masu-
rarea precisa si fara ingustarea sectiu -
nii ;
- VORFLO - cu vartej pentru abur ,
gaze si li chide cu vascozitate redusa.
Elementele sunt sudate. Necesita intre-
\inere U$Oara;
- EVITA' M - electromagnetic pentru
apa, abur si gaze. Acestea permit con-
trolul, regl area $i inregistrarea debite-
lor.
Firma CONTROLOTRON - SUA
produce un debitmetru portabil tip
UNIFLOW (fig. 6. 6.33) cu posibi lita1i de
Firma ROMSTAL comerciali zeaza:
- manometre circulare tip !MIT. cu
pri za de presiune cu cuplare rapida $i
tub capilar, care se pot monta pe
cazane. Toate modelele se li vreaza cu
tirant fil etat. Oomeniile de presiune
di sponibi le 0 la 4 bar $i 0 la 6 bar .
- termomanometre circulare tip !MIT,
echipate atat cu sonda de temperatura
Tabelul 6.6.36. Reductoare de
presiune pentru abur DESBORDES
[mm/ mm]
15/2 1 20/ 27 26/34
Sau sun! mobil e, cu citire directa sau inregi strare.
cu inregi strare.
Firma DANFOSS - Danemarca pro-
duce debitmetre montate direct pe '
conducta (tab. 6. 6.37);
- MAGFLO - electromagnetice cu o
gama larga de masura precisa si tara
ingustarea sec\iunii;
- MASSFLO - masice rezistente la
vibra\ii, abravize $i coroziune. Masoa-
ra, in afara debitului, densitatea si tem-
peratura fluidului ;
Tabelul 6.6.34. Vane de amestec
cu 3 cai ERMIA-SUEDIA
d1/ d2 [mm/mm]
20127 26/ 34 33/ 42 40/ 49 50/60
Tabelul 6.6.35. Vane de amestec
cu 4 cai (THERMIA-SUEDIA)
26/34 33/42 40/ 49 50/60
Fig. 6.6.33. Debitmetru portabil.
6.6.14. Aparate
pentru masurarea presiunii
Pentru masurarea presiunii se folo-
sesc manometre $i hidrometre. Gama
este destul de vari ata, ea depinzand de
locul de amplasare $i de firma produ-
catoare.
Firma DESBORDES produce mano-
metre (fig. 6.6.34) cu gradare intre 0 $i
25 bar tip:
- BOURDON (fig. 6.6.34, a) cu
gradare 1, 4, 6, 16 sau 25 bar, cu baie
de glicerina, amortizoare (contra vi bra-
\iilor) $i cutia din inox;
- monobloc (fig. 6.6.34, b) cu grada-
re 6, 10, 16 bar, cu cutie din alama
matri\ata $i racord filetat;
- cu cutie din o\el ambuti sat, cu ra-
cord filetat jos (fig. 6.6.34,c) sau in
spate (fig. 6.6.34,d);
- PRESSADE {fig. 6.6.34, e) cu gra-
dare de la 10 bar, cu protec\ie din cau-
ciuc impotriva $OCuril or; .
Firma COMAP produce:
- manometre radiate, cu gradare de
la 0 la 25 bar, cu cuti a din inox;
- hi drometre cu gradare de la 0 la 4
bar.
a
b
d
12/ 17
b
Fig. 6.6.34. Manometru:
[mm/mm)
15/ 21 20127
e
a - tip Bourdon; b - monob/oc; c - cu racord filetat in jos;
d - cu racord filetat in spate; e - tip PRESSADE. .
26/ 34
c
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale
cu tub capil ar (cu lichid) $i pri za de
presiune cu cuplare rapida $i tub
capilar. Toate modelel e se livreaza cu
tirant fi letat. Domeniil e de lucru:
temperatura pana la 120 c $i presiuni
disponibile 0 . . .4 bar $i 0 ... 6 bar .
Manometrele $i hidrometrele se ra-
cordeaza la elementele instalati ei prin
intermediul unor robinete de control cu
buton sau poanson din alama.
6.6.15. Aparate
pentru masurarea temperaturi i
Pentru masurarea temperaturii (lichide,
soli de $i gaze) se folosesc termometre:
Grupe MAGFLO
- cu citire directa cu scala dreapta
cu mercur sau alcool, termometre cu
1
rezistenta electri ca, cu sonda de tem-
peratura $i tub capil ar, termometre cu
contact etc;
- cu citire directa $i inregi strare.
Firmele DESBORDES $i COMAP
produc termometre cu scala dreapta,
cu alcool, cu teaca din alama. pentru
temperaturi cuprinse intre 50 $i 300 C.
Posibilitati le de montare pe aparate
sau pe conducte sunt prezentate in
figura 6.6.35, iar dimensiunil e de mon-
tare in tabelul 6.6.38.
Firma DESBORDES produce, de
asemenea, termometre cu cadran gra-
Tabelul 6.6.37. Debitmetre DANFOSS
MASSFLO SONOFLO
de produse Debi tmetru Debitmetru Debitmetru
electromagnetic masic ultrasoni c
I. l n s t l ~ i i de lncalzire
dat de la 0 la 120 C cu coli er din cu-
pru (fig. 6.6.36,a) pentru strangere pe
i conducte. Oi ametrele de strangere
sunt de la cJi 20 la <ll 120 mm.
Aceea$i firma produce si termometre
cu cadran gradat de la 0 la 120 C cu
tub de imersie.
Firma ROMSTAL comerciali zeaza
termometre circulare uti lizate pentru
cazane si aparate cu sonda de tempe-
ratura $i tub capilar (cu lichid) $i cu
tirant fil etat. Domeniile de utilizare sunt:
0 la 120 "C; 0 la 200 C; -40 la +40 C
Se utilizeaza $i aparate digitale cu
citire directa, impreuna cu viteza curen-
ti lor de aer $i umiditate relativa, cu
VORFLO' EVITNM
Debitmetru vortex Contor de oxigen
Principiul Electromagnetic Coriolis Timp de parcurs Vartej Clark
de masurare tip cu o conducta al semnalului
sau doua ultrasoni c pe mai
multe cai
Marimea Debit volumi c Debit masic Debit volumic Debit volumic Oxigen dizol vat in
masurata Masa totala Debit masic Debit masic apa $i apa uzata
Tehnologii Densitate Viteza sunetului Volum normal
Temperatura Debit de apa
Debit volumic Debit de abur $i
Volum total de gaz
Debit de frac\iune
% fractiune
(de ex. Bri x)
Total frac\iune
lnstalare Conducte pline Conducte pline Conducte pline Conducte pline cu Rezervoare de
cu lichid cu lichid cu lichid aburi, lichid sau aerisire, crescatorii
gaz de pe$l e etc.
Medii T oate mediile T oate mediile T oate mediile care Li chide cu o Apa $i apa uzata
conductoare de pompabil e transmi t sunetul viscozitate redusa,
electricitate gaze $i aburi
Aplica\ii Sectoare Chimicale, Alimente $i bauturi, Chimicale, tratarea Chimicale, Tratarea apei $i
principale principale alimente $i bauturi, chimi cale apei alimente cresterea pe$tilor
tratarea apei, energie/caldura energie/caldura $i bauturi
energi e, caldura prod use prod use energie/caldura
petrochimice petrochimice
Aplicatii Control, regl are Control, reglare Reglare Reglare Control, reglare
inregistrare, dozare inregistrare inregistrare inregistrare inregistrare
amestec in cantarire, dozare urmarire urmarire urmarire
proport ii ver ificare contabli zare
Mari me ON 6-2000 ON 3-50 ON 10-4000 ON 15-300
Domeniu 0,025- 113000 1-80000 0,2-500000 Gaz/aburi 0-30 ppm, 0-200%
de masurare m
3
/h kg/h m
3
/h 1,5-21300 m
3
/h
Lich id
0,25-2300 m
3
/h
Temperatura de la -20 la de la -50 la de la -200 la de la -40 la 0 la 48 C
lichidului +200 C + 180 C +250 C + 400 C
Presiune maxima 350 bar 500 bar 160 bar 100 bar 10 bar
Precizie 0,25 % 0, 15 % 0,5 % 0,7% din debitul 0,5 % din FSO
Specificatii din debitul efectiv din debitul efectiv din debitul efectiv efectiv (lichid)
1,25 % din debitul
efectiv (gaze, aburi)
Carcasa IP 65/67/68 IP 65 IP 68 IP 65 IP 68
(senzor)
Aprobari CENELEC CENELEC EEx, CENELEC CENELEC
EEX, 3A, Custody transfer EEx, EEx
PTB custody (in curs de PTB custody
transfer 3A OIML preparare) transfer
I. lnstalatii de incalzire
posibilitati de inregistrare (fig. 6.6.36, b).
_J
....J
Fig. 6.6.36. Termometru:
a - cu co/ier; b - digital.
1
! /
I
I
I
I
I
2
3
4
5
1 I
I, I
....J
I! I
11
6a
I
I
a
...J
A
....J
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale
6.6.16. Contoare
pentru masurarea
consumului de caldura
6.6.16.1 Caracteristici principale
Contoarele de apa calda se clasifica
in func\i e de destina\ia lor, conform re-
glementarilor interna\ionale:
- contoare de tip 1, utilizate de sine
statatoare pentru contorizarea apei
calde. Se incadreaza in interval e de
temperaturi: 30 la 70 C, 30 la 90 C,
30 la 130 C $i 30 la 180 C;
- contoare de tip 2 care sunt un
ansamblu al contoarelor de energie
termica. Se incadreaza in intervaiele de
temperaturi men\ionate la cele de tip 1
cu observatia ca temperatura minima a
fluidului poate ti $i sub 30 C;
- contoare de tip 3, utilizate, in gene-
ral, pentru masurarea condensatului.
Contoarele de energie termica tre-
buie sa fie compatibile cu rigorile ur-
matoarelor clase climatice:
- clasa climatica A (pentru populatie
f?i montare in interior)
temperatura ambianta: 5 la 55 C;
nivel scazut de umiditate;
- clasa c/imatica B (pentru populatie
f?i montare In exterior)
temperatura ambianta: -25 la +55 C;
nivel normal de umiditate;
solicitari mecanice scazute
- c/asa climatica C (conditii industriale)
temperatura ambianta: 5 la 55 C;
conditii normale de umiditate;
solicitari mecanice scazute;
Elementele componente ale contorului
Tabelul 6.6.38. Dimensiunile de montare [llVTl] ale termometrelor cu scala dreapta
Do
80
100
125
150
175
200
225
250
300
350
400
b
Conducte neizolate Conducte izolate
..
..
..
..
..
L1
117
127
140
152
165
177
190
202
227
252
277
2
3
4
6b 5
..
T'""""" ---
..
a
0
L2
30
30
30
30
30
30
30
30
30
30
30
Lt L1
107 147
117 157
130 170
142 183
155 195
167 207
180 220
192 232
217 257
242 282
267 307
m
I
3
6c
c
L2 Lt
60 137
60 147
60 160
60 172
60 185
60 197
60 210
60 222
60 247
60 272
60 297
DIMENSIUNI DE MONTARE
L2=20mm pt. conducte neizolate
L2=50mm pt. conducte izolate
L=L2+(R+Oe/2)sina+O,
R ~
cosa= 2
R+___Q_:_xt
2
Fig. 6.6.35. Posibilitati de montare a termometrelor cu
mercur sau alcool cu scala dreapta:
a - montare pe aparate; b - montare pe conduc te drepte;
c - montare In cotul conductelor;
1 - armatura pentru termometru; 2 - garnitura; 3 - pi esa
montaj; 4 - :;; tu\ racord; 5 - teaca de protec\i e; 6a - apa-
rat; 6b - conducta; 6c - cot.
Capitolul 6: Echipamente materiale I. lnstalatii de incalzire
de caldura sunt , in general: contorul de
apa, sondele (traductoarele) de tem-
peratura, blocul de calcul, cabluri de
legatura (sonde-bloc de calcul).
6.6. 16.2 Tipuri constructive
6.6.16.2.1 Contoare de caldura
monobloc
Contorul de debit $i traductorul de
temperatura aval sunt montate com-
pact cu blocul de calcul care este pre-
vazut cu un aliaj electronic digital;
traductorul de temperatura amonte
este montat, separat, pe conducta de
ducere. Contorul poate afi$a rnarimile
masurate $i/sau calculate , fie automat ,
in mod ciclic, fi e la cerere, prin ac\io-
narea manuala a butonului de mane-
vra. Se monteaza pe conducte cu dia-
metre mici (On 15 ... 25 mm)
(fig. 6.6.37).
-:: .....
'1H1""-. . ...
>. r-: ' ?;, r

0
,:. " z
2
Fig. 6.6.37. Contor de caldura
monobloc:
- blocul de calcul + traductor de tempe-
ratura aval; 2 - traductor de tempcratura a-
monte; 3 - buton de comutare; 4 - racorduri .
3
. t .
.
Fig. 6.6.38. Contor de caldura combinat:
1 - contor de debit ; 2 - am si 2 av -
traductoare de temperatur a mont il l e in
amonte si aval.
6.6.16.2.2 Contoare de caldurii
combinate
Sunt executate din elemente compo-
nente separabi le (fig. 6.6.38), avand o
varietate constructiva determinata, in
special, de diversitatea tipurilor de
contoare de debit utilizate: cu mori sca,
cu elice, electromagnetice, cu ultrasu-
nete, cu diafragma, Vortex. De aseme-
nea, traductoarele de temperatura pot
fi termorezisten\e cu doua sau patru
fire de tip Pt 100 sau Pt 500. Dupa
prelucrarea informa\iei primite, blocul
de calcul poate da informatia sub di -
verse forme: totali zarea numerica reda-
ta electroni c sau electromagneti c, inre-
gistrare, indicare, semnalizarea unor
regimuri de avarie etc.
Firma ZENNER zAHLER produce
contoare combinate compuse din:
- contoare de apa calda construite pen-
tru temperaturi ale apei pana la 120 C:
ETH!: monojet; montare orizontala
sau verticala; diametre de conducte:
On = 15 .. .40 mm; debite: Gn = 0,6 .. . 10
m
3
/ h;
MTHI : multietajat; montare orizon-


W-armc.:.ahlcr
r,;/'1J'tfJ4 'em
u u . _ u .: . .
__ _
"':._':_ j . : _:. I
ZENNER
ZJUiLER
Mu<l . 430
.
'
,_
' .
Fig. 6.6.39. Blocul de calcul
tip SUPERCAL.
tala, di ametre de conducte On: 20 ... 50
mm; debite: Gn = 2,5 .. . 15 m3/h;
MTHI : multietajat, ST - montare
verticala urcare; FA - montare ver ti cala
coborare; diametre On = 20 .. .40 mm,
debite Gn = 2,5 ... 10 m
3
/h;
WPHIMISI : tip Woltman: diametre:
On = 50 ... 250 mm; debite Gn = 15 m
3
/h;
- blocul de calcul cu traductoare de
temperatura tip SUPERCAL (fig. 6.6.39)
care prelucreaza datele afi $3nd
electroni c urmatoarele marimi : energie
termi ca [kWh], [MWh]; temperatura
[
0
C]; volum [m3]; debit [l/ h]; limp [h];
putere termica [kW].
- racorduri speciale 1 x 1/2 x 1"
pentru sonde de temperatura $i teci;
- clapeta antiretur pentru impiedica-
rea ancrasarii $i facilitarea opera\iilor
de inlocuire.
Firma DANFOSS produce contorul
de caldura tip ,,SONOCAL
1
M" (fig.
6.6.40), care este o combina\ie intre
debitmetrul cu ultrasunete SONOFLO
\ (produs tot de DANFOSS), calculatorul
I de energie tip MUL TICAL II la care se
mai adauga senzorii de temperatura.
Se executa pentru diametre de
conducte On = 32 .. .40 mm; debite de
apa Gn = 15 ... 2500 m
3
/ h $i puteri
termice On = 0,03. .. 4,2 MW
6.6.16.3 Recomandari privind
montarea contoare/or de ca/dura
Modul de montare a unui conductor
de caldura este prezentat in fig. 6.6.41,
la care se adauga urmatoarele reco-
mandari :
- inclinarea traductoarelor de tempe-
ratura in opozitie cu sensul de curgere
' , : ... -..... ;.'.f;

I! --"'.'.' ;;:,_::..'.l !t)
Fig. 6.6.40. Contor de caldura
,, SONOCAL".
Fig. 6.6.41. Schema de principiu privind montarea unui contor de caldura:
1 - bloc de calcul; 2a $i 2b - traductoare de temperatura; 3 - teaca pentru
termometrele de control; 4 - contor de debit ; 5 - filtru; 6 - robinete de izolare a
contorului de debit : 7 - alimentare electrica; 8 - conducta de ducere; 9 - conducta de
i ntoarcere.
-
I. lnstalatii de incalzire
_, Clorius
Fi g. 6. 6.42. Repart itor proportional
de caldurii tip Clorius - Raab Karcher
~ i i ~ i i de facturare.
Capitolul 6: Echipamente ~ i materiale
a agentului termic;
- prevederea de teci suplimentare,
invecinate fiecarui traductor de tempe-
ratura, pentru a controla prin compara-
ti e corectitudi nea masurarii celor doua
temperaturi ;
- amplasare a unui filtru, i n amonte
de contorul de debit ;
- prevederea cu borna de impaman-
tare;
- in amonte si aval de controlul de
debit este necesar sa se prevada tron-
soane rectilinii de conducta avand lun-
gimi de minimum 10 On respecti v 8
On, tronsoane libere de orice rezistenta
hidraulica;
- montarea traductoarelor este nece-
sar sa se faca astfel:
pentru conducte cu 50 mm s On s
s 250 mm, perpendicular fa\a de direc-
ti a de curgere a agentului termi c;
pentru conducte de cur gere
On s 50 mm, in opozi\ie fa\a de sensul
de curgere a agentului termi c.
utili zarea de termorezi sten\e scurte
pentru conducte cu On S 25 mm $i lungi
pentru conducte cu diametre mari .
6.6. 16.4 Repartitoare proporJionale
de caldura
Sunt aparate (fig. 6.6.42) care func-
tioneaza pe pri ncipi ul propor-ti onalitatii
consumului de caldura al corpului de
incalzire si canti tatea de lichid evapo-
rata. Ele se monteaza direct pe corpul
de incalzi re. Citirea $i prelucrarea date-
lor se fac peri odic (de regul a, anual la
inceputul $i sfar$itul sezonului). Se sta-
bileste consumul fiecarui corp de i n-
calzire precum $i ponderea lui in raport
cu i ntregul consum de caldura din cla-
dire. Pe aceasta baza se determina $i
cuantumul de plata.
Se poate utiliza cu rezultate bune la
cladirile de locuit multifami liale. Obl iga-
toriu, cladirea respectiva trebuie sa fi e
prevazuta cu un contor de caldura
general.
Capitolul 6: Echi pamente materiale I. lnstalatii de incalzire
6.7. lzol area termi ca
Conductele ce transport"! fl uide cu
temperaturi mai mari de 50 C, monta-
te in interiorul sau exteriorul cladirilor in
canale sau subsoluri tehni ce, precum
$i aparatele (boilere, aparate de contra-
curent, rezervoare etc.) se izoleaza ter-
mic pentru:
- miC$Orarea pi erderilor de caldura a
fluidului transportat;
- men\inerea temperaturii fluidului la
anumite valori cerute de procesul
tehnologic;
- limitarea temperaturii suprafe\ei ex-
terioare a conductei, impusa de
normele de protec\ie a muncii la
maximum 50 C;
- evitarea incalzirii camerelor prin
care tree conductele (cam;'iri, pivni-
\e etc.);
- eliminarea pericolului de inghe\ al
conductelor in perioadele cu tem-
peraturi scazute $i cu func\ionare
intrerupta a instala\iilor de incalzire;
- evitarea condensarii vaporilor din
aer in contact cu pere\ii conducte-
lor reci.
lzol area termica a conductelor $i
aparatelor cuprinde, in general:
- unul sau mai multe straturi termo-
izolante prevazute cu dispozitive
de fixare;
- un strat de protec\ie a materialului
izolant, in func\ie de mediul am-
biant $i de condi\ii le de exploatare;
- un strat de finisare, pentru realiza-
rea unui aspect frumos sau pentru
identificarea f\uidului ce trece prin
conducte.
6.7.1. Materi al e termoizolante
Materialele utili zate in lucraril e de
izola\ii termice se grupeaza in trei ca-
3
I 2
1
4
!I
4
I
a b
Fig. 6.7. 1.
a - pentru protejarea capetelor la
intreruperea izolafiei;
b - pentru protejarea rosturilor de
di/a tare;
1 - conducta; 2 - man$ete din tabla
,;ncata de 0,5 mm gm;ime; 3 ;.,.I
ma zincata pentru strangere (1,45-
1,50 mm); 4 - strat de protectie.
tegorii :
- material e de baza, care alcatui esc
stratul termoi zolant: vata de sticla, vata
minerala, pasla minerala, pluta, diato-
mit $i spuma poriuretanica intarita;
- materiale pentru fi xare: pl ase de
sarma, carton ondulat, bandaje de Ca-
nepa sau material plastic etc.;
- materiale pentru protec\ie: ipsos,
carton asfaltat, bitum, tabl a galvanizata
sau din inox etc.;
Materialele care alcatuiesc stratul
termoizolant trebuie sa indeplineasca
urmatoarele condi\ii de baza:
- sa aiba un coeficient de conducti-
vita te termica redus;
- sa fie rezistente la temperaturi ridi-
cate, la vari atii de temperatura $i umi-
ditate, precum $i la condi\iile atmosfe-
rice variabile in cursul anului;
- sa aiba rezisten\a mecanica pentru
a nu ti deteriorate in timpul exploatarii,
Sa fie U$Or de executat $i intre\inut, sa
nu fie agresive fa\a de obiectul izolat,
sa fie economice (cost cat mai scazut),
sa fie rezistente la ac\iunea focului, sa
aiba o greutate cat mai redusa.
Materialele termoizolante se prezinta
sub forma de saltele, de rogojini simple
ori cusute pe carton ondulat sau pe
plasa de sarma, placi semirigide, co-
chilii , segmen\i $i $nur.
Rogojinile din vata de sticla sau vata
minerala cusute pe carton ondulat se
uti lizeaza cand agentul termic are tem-
peratura pana la 100 C; pentru tem-
peraturi mai mari se uilizeaza rogojini
cusute pe plasa de sarma (rabit).
Materialele men\ionate au coeficien-
tul de conductivitate termica in jur de
0,04 W/mK (tab. 6.7.1).
Alegerea materialului stratului termo-
izolant se face in functie de temperatu-
ra medie a fluidului incal zitor ft cores-
punzator perioadei de incalzire sau
temperatura peretelui exterior. in cazul
aparatelor (tab. 6.7.1).
6. 7. 2. Executarea izol at iei termice
lzola\ia termica a unei conducte sau
a unui aparat cuprinde, in general :
- stratul termoizolant ;
- protec\ia mecanica a stratului izo-
lant;
- protec\ia contra umiditatii ;
- finisarea estetica.
Opera\iile de executare a izola\iei
termice depind de materialele utilizate.
Astfel, in cazul utilizarii de:
materiale sub forma de saltele $i
rogojini si mple sau cusute pe carton
ondulat sau pe plasa de sarma, execu-
tarea izolarii termice consta in:
- montarea stratului izolator termic
prin infa$urarea (la conducte} sau prin
aplicarea pe suprafa\a (la aparate};
- realizarea stratului de protec\ie me-
canica format dintr-o tencuiala bruta
de 2 - 3 cm grosime din mortar din ip-
sos sau rumegu$ de lemn cernut (12%}
$i clei (8 ... 10%);
- realizarea stratului de protec\ie
contra umidita\ii imbracand izola\ia in:
carton bituminat (acolo unde nu este
pericol de incendiu}; folie din polistiren
de 0,25 mm grosime; folie din PVC
plastifiata de 0,4 mm grosime;
- real izarea stratului de finisare cu
tabla din aluminiu sau o\el zincat de
0,3 ... 0,5 mm grosime (acest strat
poate constitui $i stratul de protec\ie
contra umidita\ii .
materi ale cu forma de cochilii,
segmen\i, placi semirigide, executarea
izolari i termice consta in:
- montarea cochi lii lor direct pe con-
ducta sau a placilor semirigide pe
suprafe\ele aparatelor;
- realizarea stratului de protec\ie
mecanica $i protec\ie contra umidita\ii ,
imbracand stratul de izola\ii cu tabla
din aluminiu sau o\el zincat. La unele
aparate ca, de exemplu, boilere verti -
cale, se utilizeaza mantale din material
Tabelul 6. 7.1. Temperatura medie de utilizare a principalelor materiale
termoizolante $i coeficientul de conductivitate termica
Nr. Materi al t1 I..
crt. STAS
[OC] [W/mK]
1 Rogojini din vatii. de sticlii.
pe carton ondulat 8077 $ 120 0,036 . .. 0,041
2 Saltele din vatii. mineralii.
pe carton ondulat 5838/3 $ 200 0,042 ... 0,045
3 Rogoji ni din vatii. de sticl ii.
pe rabi\ 5838/3 $ 300 0,036 ... 0,041
4 Saltele din vatii. mineralii. 5838/3 $ 700 0,040 ... 0,045
5 Cochilii din vata minerala 5838/6 $ 250 0,040 ... 0,045
6 $nur din vatii. minerala 5838/8 $ 700 0,040 ... 0,045
7 Vata minerala in vrac 5838/2 $ 700 0,040 ... 0,045
8 Diatomit granulat cochilii 1708 $ 400 0,022
9 Poliuretan intarit $ 140 permanent 0,04
s; 150 temporar
I


j
I. lnstalatii de lncalzire
plasti c prinse cu fermoare.
Conductele montate in $1i \uri i n
perete sau ni $e se izoleaza cu cochilii,
f3$ii din vata de sti cla sau din vata
minerala de 20-30 mm grosime, legate
cu sarma zincata cu diametrul de
0,8- 1 mm.
in dreptul elementelor de sus\inere a
fl an$elor , a compensatoarelor , izolati a
se intrerupe,se acopera $i se protejea-
za cu man$ete din tabl a zincata sau
aluminiu (fig. 6. 7. 1.a). Pentru a permite
dil atarea Iara a se deteriora izol a\i a, se
lasa rosturi de dil atare de 5- 10 mm, pe
toata grosimea izola\iei, care se aco-
pera cu o manseta din t abl a
(fi g. 6.7. 1.b}.
Armaturil e de pe conductele montate
aeri an se izoleaza cu carcase de-
montabi le din tabl a zincata (aluminiu)
(fig. 6.7 .2).
Operatia de executare a izolarii ter-
mi ce se incepe numai dupa efectuarea
tuturor probelor hidrauli ce definitive
stabilite de actele normative in vigoare
$i realizarea protecti ei anticorosive.
Calitatea stratului anticorosiv se alege
in functi e de temperatura fluidului t1 $i,
2
/
3 4
1 \
b
Fig. 6.7.2. lzolarea cu carcasa
demontabila a armaturilor:
a - sectiune longitudinala;
b - vedere de sus;
- conducta; 2 - armatura;
3 - carcasa; 4 - inchizatoare;
5 - termoi zola\i e.
Capitolul 6: Echipamente materiale
anume: minium de plumb sau de ti er
etc. i n cazul in care ft ::; 100 C $i
rasini sintetice, email de bronz sau
aluminiu cand tr > 100 C.
Stratul de baza pentru protec\i a an-
ti corosiva se executa in doua straturi
dupa ce, in prealabi l, suprate\ele me-
tali ce au l ost cura\ate de rugina $i
noroi cu peria de sarma sau prin
sabl are.
6.7.3. Grosimea izolatiei termice
Stabilirea grosimii izola\iei termi ce se
face astfel incat pierderile de caldura
cat si investitiile sa fi e minime.
canale - temperatura medi e a aerului
ambi ant pentru perioada de functi ona-
re a re\elei;
- la montarea fara canal - tempera-
tura medi e a solului la adancimea de
montare a conductelor pentru peri oada
de func\i onare.
Grosimea izola\i ei termi ce trebui e sa
asigure un randament al termoizola\i ei
de minimum 80 %. Randamentul ter-
moizola\i ei se determina cu rela\ia:
1J1z = [(qo - q,z)/qo ) 100 [%] (6.7.1)
in care:
- qo este pi erderea de caldura unita-
1 ra a conductei neizolate [W/ m] (tab.
6. 7.2)
Normativul pentru proi ectarea instal a- - q;, pi erdere de caldura unitare a
\iil or de incalzire centrala 1.1 3 men\io- conductei izolate [W/ m]
neaza ca grosimea izola\i ei termice se Pierderil e de caldura unitare ale unei
stabil e$te pe baza calculelor tehnico- conducte izolate se calculeaza cu
economice de optimizare pentru care rel ati a
se iau in considerare: q;z=k L1t [W/m] (6.7.2)
- pentru re\ele termi ce de apa cu re- in care:
glare calitativa - temperatura medie - k este coefi cientul global de trans-
anuala a agentului termic; mi sie a caldurii [W/ mK] $i ale carui va-
- pentru retele de abur $i de apa cu lori sunt date in diagrama din figura
parametrii constanti - temperatura 6.7 .3 in functi e de grosimea izol atiei,
agentului termic respectiv; natura materialului izolant $i di ametrul
Temperatura mediului ambiant se conductei;
considera: - L1 t - diferenta de temperatura medie,
- la montarea aeriana (exteri or) sau in 1 dintre agentul termic $i mediul
/
E


0
___.... i--
E

/
8<:.><S88!'il
0
i--
g :;?

_ c-
--
o'-""'1" M N-
..:::
---
""" "
-
-
I
v
-d _c-........
----
----

,...i--
-
Vj v /
.... -
,_c-
----
-
- / -
/ / - 1-
_ i---
i...--

; ""-/f/1<,// v

i-->-
--
.... -
,_ -
_ i...--
I
e

-
>-
:...--
..... -
I
.... - :....--
i...--
-
_ i---
J !;;
vv/ \J v"
--
:....--
i--
-
--
/V::/ / ,o-..-V
--
-
i..--
_ .....
---
!///,
v / / !.:)()
i----
'/ / ,,,,,,,. I \"[....--" ....--
-
---
I ff,'//
'// / ' _ c-
i..-
___.... i..---
//, r// / / If\"\
.... c--
-
1/t. '// '/
./,,.. [......--' .... i--
-
-
/,

,,,..,... .....
c-1--
___....
-
.... -
-
-
// v v
,_ -
----
I
/
.....
1-- c- -
/ ...... --
-
c----
--=-
.... -
0, 22
0,24
0, 26
0.28
:>::;
0,30
E
----
0,35

-""
<ii
0,40
.0
0
Tu
0,5
:;
c
0,6

u
0,7

0
0,8 u
1,0
l
1,5
2, 0
1,0 2,0 3,0
Raportul de/d;
Fig. 6.7.3. Coeficientul global de transfer termic k la conducte izolate.
Tabelul 6.7.2. Pierderile de crudura unitare ale conductelor neizolate [W/m]
Vari anta de Agentul Oiametrul exterior al \evii [mm]
amplasare termi c 33, 7 42,4 48,3 57 60,3 70 76, 1 88,9 101 ,6 108
O t eava Apa 91 109 121 138 144 162 173 198 221 231
ori zontala Abur 132 158 175 199 208 234 25 1 287 320 335
Una sau mai multe Apa 80 95 108 122 129 144 154 173 193 203
tevi verti cale Abur 115 138 156 178 186 208 191 251 279 294
Mai multe tevi Apa 89 107 120 136 141 161 170 194 216 226
ori zontale suprapuse Abur 128 154 173 197 205 233 247 28 1 313 328
- -------------- -
conductei izolate termic se determina inconjurator in peri oada de func\ionare
[KJ.
i cu rela\ia (6. 7 .2):
Exemplul de calcul 1
Se determina randamentul izolatiei
termice la o conducta cu diametrul ex-
terior de 108 mm, prin care circula apa
calda cu temperatura medie Im = 80 C.
Aerul exterior are temperatura medi e '.
tm = 20 C. Conducta este izolata cu !
cochilii din vata minerala in grosime
9iz = 40 mm, avand A.12 = 0,045 W/ m-K.
Rezolvare
pierderea de caldura unitara a con-
ductei neizolate pentru apa calda cu
tm = 80 C ?i temperatura mediului ex-
terior tme = 20 C, din tabelul 6.7.2. se
ob\ine qo = 23 1 W/m;
pierderea de caldura unitara a
q,z = k Ll t = 0,46 x (80 - 20) = 27,6 W/ m
in care coefici entul global de transfer
termi c k = 0,46 W/ mK, determinat din
di agrama din figura 6.7.3, pentru dia-
metrul conductei d, = 108 mm; grosi-
mea izola\iei q,z = 40 mm; coeficientul
de conductivitate termi ca Aiz = 0,045
W/ mK ?i raportul di ametrelor de/d, =
188/ 108 = 1,74; diferen\a de tempera-
tura Llt = tm - lmc = 80 - 20 = 60 K.
randamentul izolati ei termi ce se
calculeaza cu relatia
T) ,z = [( qo - q;z) I qoJ 100 =
[(231 - 27,6) I 231] 100 = 88 %
valoare superioara celei impuse de
Normativul I. 13.
Un accent deosebit la stabilirea gro-
simii optime a termoizola\iei se pune
I. l n s t l ~ i i de lncalzire
pe factorul de exploatare. Astfel, i n li -
terarura de specialitate (Fran\a, Germa-
nia) se mentioneaza ca grosimea opti-
ma a termoi zola\i ei depinde de di ame-
trul conductei ?i factorul de exploatare
a carui valoare este data de relatia
E=CL1tnA. 1CF
6
[l ei/m, an] (6.7.3)
in care:
- C este costul caldurii [l ei/ MW-h] ;
- .:1 t - diferen\a de temperatura
medi e, dintre agentul termic tm ?i
mediul inconjurator tme, in perioada de
exploatare (K] ;
- n - numarul de ore de func\ionare
dintr- un an [h/an];
- A. - conductivitatea t ermi ca a ma-
terialului izolant [W/ mK] .
Anexa 6.1
Tabelul 6.6.2. Tevi din ofel fara sudura, laminate la cald pentru construcfii - extras din STAS 404
Dia- Grosimea peretelui [mm)
metrul
__ 4,o T-4.s l -6.ol f j_j 9:9 __ L_tl _ __ _I L_ I 2s
[mm) T Masa liniara (kg/ m]
1,39 -1 : - -,. !1-- -,- - I
3o 200 -2- 29 - 256 283 - 308 - -----j --=- --- - - ! -_ - - - - - -- - - I - -
' ' ' ' ' + '
- 32 --- 2 -ls 2 46 2 76 3 os 3 33 3 85 ---_ -- - - _- - - -
1
-_- ---f-- --=- -, -- ---r - '
1 1 I I I I I
""2--:63_- 3,58 -- _ - : _-- ---: ___: -_: _> I - I
-- =-- - I - '-1 _ : _ : - : _ ::=t : _ _; __ : :-J =; I:- : --_: - :

: m jW, i:i :ro -:- : : :- -: ' ,. - I - I

I I t I I I I I
---- --- -- - --- -- -- - -- ---- - - -- -----
51 - 3,55 4, 10 4,64 5,16 5,67 6,17 6,66 7,60 - - - - - - - : - . -
54 I ---- 3. n 4.36 4.93 5.49 -6:04 +s 58 1 7. 1 o , 8. 11 -: = : -_,__ ::::-J-:.:_: -= [ J :_J _ I
--- ---- ---------- - --- A?t ---- --- -- 11,3_?. 12_.33 - __ - L'_ - I - I I
63,5 4,48 5, 18 5,87 6,55 7,21 7,87 . 8,51 9,75 10,95 12, 10 13, 19 14,24 15,24 17,09 18,74 - - -
_
1
"
1
1 :::: ;6:j: r: 1
76 I 6,26 7,10 7,93 8,75 9,56 10,36 11 ,91 13,42 14,87 16,28 21 ,41 23,68 I '
28 i 32
_:_a3 _,_ < _6.86_ s.11 9:02: 1o:s1 16x2- -19._?_3 21,01 23,82 2_8,85_! l._1 ,_07 __ - ___ ;
1
.
95 i - 8,98 10,04 11 ,10 12,14 13,17 15,19 17,16 19,09 20,96 22.79 ' 24,56 27,97 31 ,17 34, 18 36,99 39,61 -
_ ___ ___ : __ __;_ 7,38 8,38 9,38 12,28 14_.__!__ 15,98 17,76 19,48 21 , 25,89 28,8_0_ - -
- -_I __ 9 ,-67 io,82 1],96 i3;offi4,2\ 16;-40 2o.64 2-2.69 24.69 1-26,63 3o-:-38 -
36
1
f
I
I
I
I
I
'
108 - 10,26 11.49 12,70 13,90 15,09 17,44 19,73 121.97 24. 17 26,31 28,41 32.45 36,30 G 9.95 43.40 46.66 51 , 17 .
--1 M -- - _., -- -- 10,85 12, 15 13,44 14,72 15,98 ]18!+7 20.91 23,31 25:65 34,53 38,6TI - i-49,91 54.87 , -
-- -1 _-- __ 36,94 _64,21 ) - '
127 ' 12,13 13,59 15,04 16,481'"7,90 r 0,72 23,48 26,19 28,85 31,47 34,03 39,01 43,80 48,39 56,97 62,89 68,36 74,97
-133 - --, ---- ---- -- 12j-3 1426 21:_?_5_ - 24,66 _2_?.s2 33,] _o 4,11 j 55,73 , 66,s9 i 72,50 79,70
140 - - 16,65 18,24 / 19,83 22,96 26,04 29,08 32,06 34,99 ' 37,88 43,50 16 j 59, 19 1 64,02 70,90 1 77,33 i 85,23
__ -=--
1
_ - _ - _ :_ _ ---=- 45,57

152 - ' - I -_ - - - 1-- - - 18, 13 19,87 _? 1,6_q 25__, 03 __ ?8 ,4 31,!_ 4 _35,02 38,25 _41,43 4 7 53,66 159,48 I 65, 11 ' 7 - 0,53 78,30 i 85,62 94, 70
159 - - I - - - - - 22,64 26,24 29 ,79 33,29 36,75 40, 15 43,50 50,06 56,43 62,59 j 68,56 74,33 82 ,62 90,45 I 100,2
:: i': :JI-_: - :: 1'
194 - - - - --1 - 27,82 32,28 36,70j41,06 45,38 49,64 53,86 62, 15 r 85,82 93,32 1104,2 , 114,6 127,8
--
192,33
97,66
I 103,0
i 109,2
. 117,2
I
1 126, 1
' 140,3
-
::::
(/)
-CJ
CJ
....
c..
C'D
_,
::::
('")
CJ <
N
....
C'D
("')
CJ
"C
;::;;
0
c:

m
('")
::='"
"C
CJ
3
C'D
::::
...
C'D
(/)
3
CJ
...
C'D
::! .
CJ
C'D
Dia-
jmetrul
ex te-
o.J.>.r,'" "'-
Anexa 6.1 continuare
Tabelul 6.6.2. Tevl din otel fara sudura, laminate la cald pentru constructil - extras din STAS 404
Grosimea peretelui [mm]
l
, rior
[mm)
l ; T- 1 . ' I
2,5 3,0 3,5 4,0 I 4,5 I 5,0 5,5 ! 6,0 I 7,0 8,0 9,0 I 10 11 I 12 l 14 : 16 18 20 22 I 25 i 28 ! 32 ! 36
219 ' -
245 ' -
273 ' -
299
324
356 - '
377
406 I -
419
426 , -
457 - i
470
508 I -
521 . - '
OBSERVATll:
Masa liniara [kg/ m]
- - 31 ,52 36,60 _ _?1,54 __26_,_43 .70?8_ 80_!_]_9 _8-9! 23 __

_1? .. ?_
, 1 - I - ___ _ _ __i6,76 52,38_ 61,48 __ __!J_J6 __ _ 19_0,8 135,6 !149,8 168, 1 185,6
I i -- ; - -:__ j. __ -- _- -- -52,28 _4,86 77,2! . 113,2 - 136,2 _ - -169.? 19.Q.2 -
- i - : - -1- -_ ------=-+-- -__ J _ _:_ _ 5!,41 64,37 _2_8_,_1 3 J24_L _}_?9.2 _1_9J._1 _ 21_0,!
- I - ! - - - - -\ - I .: ___ 239.4 ?SJ. .?
. - I - - I - I - 68,66 77,02 8_?,33 93,59 __ __ }34,2 150,0 165,7 1_81,2 / 204, 1 226,5 255,7 284, 1
!
: ; _ ----- : t_: :!
90
:
51
iit:
_ , : i --= : F:-t : -
I
I -
I
I
I
I
- I - 1 - . : _ - __ - +- - - ----- ___ _ _ ___ _ __ --=-- __ ______ l- _ . .I__ _ 1_ 105.2 345. 7 385.3
. - -f :. - _____ _ --- - _____ ---- __ 217_2 __ 240,7

__
, - 150,6 175,0 199,3 223,3 247, 1 270,7 I 3105,8 340.4 ! 385,9 430,6
- De comun acord intre parji , se pot fabrica \evi $i cu alte valori ale diametrului sau grosimi i peretelui.
- Dimensiuni le de \evi menj ionate se executa in mod curent.
I - Diametrele pentru care sunt cunoscute pierderile de sarcina liniare se gasesc in zona incadrata.
n
Ql
"Cl
;::::;:
0
c:
C'l
m
'"'
::T'
"Cl
Ql
3
(!)
:::i
-
(!)
(,/)
3
Ql
-
(!)

Ql
(!)
-
=
(,/)
-
Ql
Ql
":=",
Q..
(!)
_,
=
'"'
Ql (
N
...
(!)
I. lnstalatii de incalzire
'
Capitolul
Gestiunea energiei termice in instalatiile
'
de incalzire
.......
';:J . ...
7
., . .. . .. : ~
: : '. ): ! ,. .i
. ; ; ? : ~ ~ .
. . ~ . ' . "f ~ :t:
. . ~ ; .-:-:;
Capitolul 7: Gestiunea energiei termice In instala!iile de incalzire I. lnstala!ii de incalzire
7.1. Recomandari privind
necesitatea gestiunii
energiei termice
Gestiunea energiei produse $i con-
sumate in instalatii le termice a aparut
ca urmare a dezvoltarii continue a teh-
nologiilor. a posibilitatilor de masurare,
a anal izei $i interpretarii rezultat elor,
precum $i a posibilitatilor de aqionare
rapida asupra elementelor instala\iilor,
in vederea conectarii $i chiar a reabili-
tarii acestora.
Studiil e $i cercetarile din ultimile de-
cenii au fost axate pe problemele prio-
ritare privind o noua orientare fata de
energetica constructii lor $i anume:
- reducerea consumurilor de energie
la constructiile vechi, luand o serie de
masuri din punct de vedere tehnic $i
economic;
- adoptarea de masuri pentru con-
struc\iil e noi , masuri ce vizeaza econo-
mia de energie, concomitent cu cre$te-
rea de confort;
- cre$terea siguran\ei in exploatare $i
reducerea gradului de poluare a me-
diului .
ca un proces continuu.
Gestiunea energiei intr- o cladire este
absolut necesara deoarece ea cuprin-
de, in general , probleme ca:
- studiul $i evaluarea energeti ca a
cladirii;
- lista masurilor necesare a fi luate in
consi derare pentru economisirea ener-
' giei, \inand cont de rezultatele evalua-
, rilor energetice anterioare;
- punerea de urgen\a in practi ca a
masurilor luate printr-o planificare rigu-
roasa;
- testarea $i verificarea rezultatelor,
1 respectiv, economia de energie realizata.
7.2. Etapele ~ i ciclul gestiunii
energiei
Atat pentru o cladire noua, cat mai
ales pentru o cladire supusa reabilitarii ,
trebuie, din timp, analizate, studi ate si
coordonate solu\iile care permit a rea-
liza economia de energi e.
Etapele $i ciclul gestiunii energetice
sunt prezentate in tabelul 7 .2. 1.
in prima faza, cand se face bilan\ul $i
analiza energetica, trebuie:
- analizate consumurile de energie in
instala\ii (incal zire, ventil are, climatiza-
re, eleclrice etc);
- intocmita li sta masurilor ce vi zeaza
economia de energie; in functi e de
costuri se stabilesc categorii: foarte re-
duse, moderate (simple moderni zari),
ridi cate (modernizari de ansamblu pe
parti de construc\ii $i instala\ii).
in faza a doua, odata cu executia lu-
' crari lor, se cere un plan de lucru care
\ine seama de:
- programul de intre\inere a anvelo-
i pei $i instalatiilor din cladire;
- programul de repara\ii $i ameliorare;
- modifi caril e prevazute a se face in
construc\i e;
- esalonarea lucraril or mari care in-
'\ ; clud transformari ale cladirii, respectiv,
ale instala\iilor; .
: - di sponibilita\i privind resursele fi -
nanciare.
Ultima faza, ,,Controlul rezultatelor",
considerata esen\iala, permite a con-
trol a prin masurari rezultatele $i a
adopta programul in continuare, in
functi e de informatiile primite.
Economii insemnate de energi e au ,
loc atunci cand gestiunea energiei, res-
pectiv, gestiunea tehnica este urmarita
- evaluata complet construc\ia, res-
pectiv, caracteristicile fizice ale anvelo-
pei: pereti , ferestre, U$i. plansee etc;
Cu titlu de exemplu, lista elementelor
din programul de reabilitare este urma-
toarea:
masurarea consumurilor $i
Tabelul 7.2. 1. Etapele $i ciclul gesti unii energiei
Faza Ce se urmare$te Mod de realizare
- energie termica: combustibili clasici, conversia energiei
- Natura energiei consumate neconven \ion ale
- energie electrica: de la reteaua electrica; generator propriu
- contorizare: energie termica, energie electrica
- Consumul de energie - calculat pe baza de bilan\
- centrali zat: tabelar. calculator
- nevoi gospodare$li: incalzire, ventil are, apa calda de
Bilan\ $i anal iza - Utilizarea energiei cons um
- nevoi industriale: procese tehnologice
- bazat pe masuratori
- Bilan\ul energetic - se face pe intregul sistem (sursa. retea de distribu\ie,
consumator)
- se stabi le$te randamentul instala\i ei
- Solutiil e vizand economia de - simulari pe calcul ator pentru:
energie ' construc\ie (anvelopa)
' instala\ie (sursa, re\eaua, consumatorul)
----:.-costul lucrarilor de - chel tui eli de investi\ii ( construc\i i + instala\ii)
implementare a solutiil or - cheltui eli de exploatare (consum de energie, consum de
combustibil }
- Esalonarea lucrarilor dupa - stabilirea unui deviz estimativ
importanta - disponibilita\i financiare
- alegerea echipei de lucru
- lnlaturarea greutati lor - procurarea de materiale
Executia lucrarilor aparute pe parcurs - furni zarea la timp a utilajelor
~ r m i n r e cat mai rapida
- reducerea cheltui elilor neprevazute
- utili zarea de module prefabri cate
a lucrarilor - aplicarea de tehnologie moderna
- masurari pe 0 perioada data (luna, trimestru, an)
Controlul - Masurarea - utilizare de aparatura moderna cu citire directa $i inregistrare
rezul tatelor
consumuril or reale - compararea datelor ob\inute cu cele din faza de bilan\ $i analiza
- masuri de corectare
I. lnstala!ii de incalzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice in instala!iile de incalzire
stabilirea costurilor;
- inregistrarea condi\ii lor mcteorolo-
gice;
- inregistrarea modificarilor survenite
si bilantul energetic total ca urmare a
aporturilor de caldura din interior sau
exterior ;
- inregistrarea modului de ocupare $i
utili zare a cladirii;
- modul de raspuns al ocupan\ilor
fa\ a de confortul termic;
- inregistrarea energiei economisite
$i masuril e de eviden\iere;
- inregistrarea lucrarilor de intre\inere
a echipamentului instala\iilor.
Urmare a controlului si a rezultatelor i
obtinute se va putea decide asupra ca-
ror elemente trebui e sa se ac\ioneze.
7.3. Contabilitatea energetica
Reprezinta analiza sistematica a
consumurilor $i a costuri lor de energi e
in vederea utilizarii lor cat mai bine in
cladi ri . Trebuie sa se $tie cu multa pre-
cizie unde este utilizata, i n ce cantitate
$i cu ce finalitate.
Consumul de energie al unei cladiri
depinde de o serie de factori, ca de
exemplu:
- condi\ii climatice interioare;
- concepti a, compunerea, calitatea $i
starea anvelppei;
- infiltra\iile prin neetan$eita\i;
- eficacitatea sistemelor de incalzire,
venti lare $i climatizare;
- intre\inerea $i exploatarea echipa-
mentelor sistemelor de instala\ii;
- modul de utilizare $i ocupare a
spa\iului in cladire.
Pentru a da sens contabilizarii ener-
getice este necesar ca datele ob\inute
din masurari (consumurile) sa fi e com-
parate cu datele anterioare masurilor
de reabilitare executate.
Cu ajutorul contabil izarii energiei se
poate:
- urmari , luna de luna, evolutia con-
sumurilor;
- controla continuu facturile inaintate
de furni zorii de energie (electrica, ter-
mica etc);
- asigura posibilitatea compararii ci-
frelor recente cu cele din anii anteriori,
tragand concluziil e ce se impun asupra
masurilor luate si implementate;
- calcula indicele de consum energetic
[MJ/ m
2
]; [Gcal!m2]; [kWh/m
2
] pe fiecare
luna, respectiv pentru o perioda data;
- permite utili zarea unui sistem de
informatii la diverse niveluri in func\ie
de importan\a datelor ob\inute.
7.4. lndicele de consum
energetic
Calculul indicelui de consum energe-
ti c (ICE) se poate face:
- manual, pe baza datelor centrali za-
te sub forrna de tabele;
- automat, pe calcul ator , toate datel e
fiind inmagazinate in memoria calcula-
torului si prelucrate ca atare.
Pentru exemplificare, se va apela la
varianta de calcul manual, pentru care,
in tabelul 7.4. 1 a, sun! prezentate par-
tile componente necesare pentru cal-
culul ICE exprimat in kWh/ m
2
an._
Se poate calcul a consumul energetic
in fi ecare luna de exploatare a cladirii
pentru fiecare sursa de energie utiliza-
ta. Pentru a putea stabili consumul real
de energie este necesar a aduce la
acelasi numitor comun consumurile de
energie, fapt pentru care in coloana
intitul ata ,,consum real" (tab. 7.4.1 b)
sunt trecute consumurile anuale ale
fiecarei surse de energie, dupa care se
multiplica cu factorul de corec\ie ,,x",
rezultand in final consumul in kWh/ m2.
Se considera ca factor de baza ener-
gia electrica care are x = 1 ob\inandu-se,
pentru celelalte surse de energie, valorile
indicate in tabel. in final se calculeaza
ICE raportand intregul consum la suma
suprafetelor pardoselilor (tab. 7.4.1 c).
Se compara acest indice (ICE) cu
normele in vigoare, rezultand:
- economia de energi e rezultata (ca
urmare a masurilor, respectiv, a solu\ii -
lor adoptate);
- posibilita\i de noi interven\ii pentru
reducerea in continuare a consumului
de energie;
- depa:;;iri ale consumului normat,
ceea ce dovede$te ca masurile si solu-
\iile adoptate nu corespund realita\ii
7.5. lnfluenta de
utilizare a unei cladiri asupra
consumurilor energetice
in practi ca consumurile de energie
sufera fluctua\ii datorita unei serii
intregi de factori care influen\eaza
aceste consumuri. Cel mai adesea,
aceste varia\i i de consum apar la cla-
dirile ter\iare datorita:
- superficialita\ii ocuparii spatiilor;
- numarului de ore de utilizare a spa-
\iil or;
- schimbarilor care au Joe in destina-
\i a incaperilor.
S-a cautat gasirea unei metode sim-
ple $i eficace care sa \ina seama, pe
cat posi bil , de toate schimbari le care
au loc in timpul unui an $i care sa poa-
ta, totu$i, da posibilitatea folosirii ra\io-
nal e a energiei.
Metodele se bazeaza pe date sinte-
tice corespunzatoare fiecarui tip de
cladire (birouri , spa\ii comerciale etc) $i
pe un program de simulare pe calcula-
tor. Un astfel de program este BESA
(Building Energy System Analysis) spe-
cial conceput pentru a simula consu-
murile energetice. Acesta da posibi lita-
; tea de a evalua gradele de sensibi litate
a diver$ilor factori in ansamblul general
de desfa$urare a fluxului tehnologic.
Factorii utilizati \in seama de tipul cla-
dirii $i ei sunt pu$i direct in legatura cu
sistemele de instala\ii care consuma
energi e, de care sunt influenta\i $i pe
care-i influen\eaza.
Factorii care afecteaza consumuri le
de energie sunt, in general, urmatorii:
Tabelul 7.4.1 a
Gaze naturale Pacura( 1}' Pacura(2}" El ectricitate
Luna Cantitate Cost Cantitate Cost Cantitate Cost Cantitate Cost
[m3] [l ei] [I] [lei] [i] [lei] [kWh] [lei]
lanuari e
Decembrie
TOTAL
- Cali ta\i diferite de pacura: 1 - He, = 41800 kJ/kg
2 - He; = 39 700 kJ/kg
Tabelul 7.4. 1 b
Consum real
Sursa de energie consumul factorul de conversie x = consum [kWh/an]
Gaze naturale consumul 9,95 =
Pacura (1) consumul 11,60 =
Pacura (2) consumul 11,30 =
Electricitate consumul 1,00 =
TOTAL TOTAL =
X=Hc/3 600; ex: X( 1)=41800/3600= 11 ,6 kWh/kg
Tabelul 7.4.1 c
lndicele de consum energetic (1.C.E.)
ICE=
L Consumuril or de energi e reale
[kWh/anm
2
]
L Suprfe\elor pardoselii
Capitolul 7: Gestiunea energiei termice in instalatiil e de incalzire I. lnstalatii de incalzire
a. timpul de ocupare a cladirii , care
vari aza de la o caldire la alta In functi e
de destina\i a acesteia (birou, compl ex
comercial, banca etc). Numarul de ore
dintr-o zi influen\eaza destul de mult
consumul de energie. Cat timp perso-
nalul este In activitate, in cladire trebu-
ie asigurate condi\iile de confort, dar
odata cu parasirea cladirii , se impune
reducerea consumului de energie prin
oprirea paf!ial a a unora dintre instala\ii
(iluminat, incalzire, ventilare etc). Din
datele stati stice, pentru cladiril e terti a-
re, a rezultat ca se poate conta pe ur-
matorii coeficienti de corectie a consu-
mului de energie, astfel:
- 8 % pentru o varia\ie de 10
ore/saptamana In ocuparea spatiu-
lui din cl adire, pentru cazul in care
nu exista instala\ie de climatizare;
- 9 % pentru acelea$i conditii, dar cu
instalatie de climatizare.
b. gradul de ocupare a cladirii deoa-
rece cu cat numarul ocupantilor pe
unitatea de suprafa\a este mai redus,
cu atat $i consumul de energie este
mai redus si invers. Studiile au aratat
ca la fiecare vari atie de 10 % in gradul
de ocupare a spatiului, va antrena o
variatie de:
- 3 % a consumului unitar anual de
energie, pentru cladirile neclimati -
zate;
- 4 %, pentru cladirile climati zate.
c. destina\ia cladirii, intrucat consu-
murile unitare de energie depind de
gradul de utilare (echipare) a cladirii.
Statisticile au aratat ca, pentru cladiril e
ter\iare, factorul de corecti e poate fi
luat intre 4 ... 5 %, pentru fi ecare va-
ria\ie de 10 % a suprafetei ocupate.
d. numarul grade-zile este facto-
rul care influen\eaza consumul de e-
nergie pentru incalzire, ventil are, cli -
matizare, depinzand de conditiil e
climatice din zona In care se afla
cladirea, precum $i de temperatura
interi oara medie a cladirii. in STAS
4839 sunt dat e duratele $i de tempe-
raturile medii anuale ale peri oadei de
incalzire ,,Z" pentru principalele locali-
ta\i din tara. Tot din date stati sti ce,
coefi cientul de corecti e care afecteaza
consumul unitar de referinta poate ti
luat de 1 % pentru fi ecare vari atie de
5 % a numarului de grade-zile.
e. forma de energi e utili zata pentru
incalzire, respect iv, pentru pr eparare
apa calda de consum este diferita de
la caz la caz. in general, se utili zeaza
ca sur sa de energi e primara: gazele
naturale, pacura $i energia electri ca.
Considerand ca energi a elec tri ca are
eficienta de 100 % , gaze le naturale
$i combustibilul lichid pot f i consi-
derate cu efi cienta de 75 %, re-
zultand valoarea coeficientului de
corectie 0, 25.
Sistemati zarea celor men\ionate an-
teri or cu privire la factorii care afectea-
za consumuril e de energie este facuta
in tabelul 7 .5. 1.
i6. Asistenta tehflica
la elaborarea lucrarii
privind gestiunea energiei
Pentru asigurarea asisten\ei tehnice
este necesar a se apela la:
- societa\i specializate in gestiunea
energiei ;
- furnizori de produse destinate ges-
tiunii energiei;
- asocia\ii profesionale de specialitate;
- ingineri consultan\i de specialitate;
serva ca el este pozitiv pe toata pe-
rioada contractului , intrucat valoarea
ratelor lunare este inferi oara celei da-
torate economiilor de energi e. De
asemenea, contractul CREDIT - BAIL
poate sa comporte clauze prin care
furni zorul de echipament se anga-
jeaza sa faca economi e de energie, a
carei valoare sa fi e superioara celei
datorate ratei lunare. Acest gen de
clauza este o solu\ie curenta $i ea
poate ti rezolvata prin doua tipuri de
contracte:
- locati e-achi zi\ie, prin care cumpa-
rarea echipamentului se face cu multa
aten\i e;
- locatie-exploatare, In care caz con-
- auditori energetici .
Solu\ionarea problemei gestiunii
energi ei, pentru o cladire data, trebuie
sa fie rezultatul unui studiu aprofundat
$i al unor studii $i cercetari efectuate,
pe cat posibil , de colective largi de
specialitate.
' tractul este de servi ciu, unde persoana
care da cu chirie ramane proprietar pe
echipament avand in vedere di spozitiil e
specifice care prevad cumpararea la
expirarea contractului.
De aceea, trebuie sa se aiba in vedere:
- capacitatea profesionala a echipei
de lucru;
- referate de la beneficiari privind ca-
litatea lucrarilor executate;
- garan\ia calita\ii lucrarilor executa-
te;
- programul de elaborare a lucrarii;
- valoarea lucrarii $i modul de plata.
7.7. Finantarea programelor
de gesfiune a energiei
Modurile de finantare posibile sunt:
a - bugetul de exploatare care cu-
prinde, in general, numai cheltuielile de
exploatare, la care se pot include $i
costuril e legate de gestiunea energiei;
b - bugetul echipamentului tehnic
care cuprinde cheltuieli le pentru apro-
vizionarea cu echipament performant,
dand asttel posibilitatea amortizarii ra-
pide a investi\iil or, prin economia de ;
energi e reali zata;
c - sistemul de CREDIT - BAIL, prin
care se pot finan\a echipamentele des- I
tinat e economiei de energie.Sistemul
nu antreneaza eforturi financiare ime-
di ate, dar impune plata lunara a cotei
parti pe 0 perioada cat mai lunga. in fi -
gura 7.7.1 este prezentat fluxul finan-
ciar al sistemului CREDIT - BAIL.
Din anal iza fluxului financi ar se ob-
d - contracte de ,,service" care per-
mit finantarea costului proiectului prin
economiile de energie realizate ca ur-
mare a masurilor luate prin reducerea
costurilor de exploatare.
Societatea de .. service" se insarci -
neaza sa reali zeze, in totalitate, proiec-
tul $i anume:
- studiul de fezabilitate;
- proi ectul de executie;
- achizi\ionarea $i montarea echipa-
mentului;
- formarea personalului de speciali -
tate;
- intretinerea instalatiilor executate;
- urmarirea $i controlul rezultatelor.
Societatea de .. service" furni zeaza
capitalul, mana de lucru $i reali zeaza
lucrarea. in contrapartida, ea imparte
economiile de energie pe timpul unei
parti din contract a carei durata se si-
tueaza de regula intre 3 $i 7 ani.
lntrare
de
Valoarea economiil<X
de energie
fonduri

Rambl.J':;area costului



contractului
Fig. 7.7.1. Fluxul f i nanciar al sistemul ui
CREDIT-BAIL.
Tabelul 7.5. 1. Factori i de corectie $i ai consumului de energie
Factorii Cladirea nu este Cladirea este
climatizata climati zata
Timp de ocuparea a cladirii 8 % pentru 10 ore/saptamana 9 % pentru 10 ore/sapt.
Gradul de ocupare a cladirii 3 % pentru 10 % 4 % pentru 10 %
Tipul cladiri i 4 ... 5 % pentru 10 %
Numar de grade zil e 1 % pentru 5 %
Forma de energie 25 % pentru consumul de incalzire
I. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice In instala!iile de lncalzire
Pentru gestiunea tehni ca a cladirii ,
contractul de ,,service" prezinta trei
mari avantaje:
- beneficiarul nu parti cipa cu ni ci un
capital;
- se reduc la minimum ri scurile unor
eventuate nereguli in reali zarea
proiectului, in execu\ia lui $i in eco-
nornia de energie;
- permite transferul de tehnologie,
de modernizare $i asigura formarea
unor speciali $li in domeniu.
Beneficiarul, prin acest contract, este
sigur ca executantul va realiza econo-
miil e de energie din care el i$i extrage
cheltui elile aferente $i ,in acela$i limp,
asigura conditiile de contort din cladire
in conformitate cu cele stipulate in
contract.
Se disting trei tipuri de contract de
servi ce:
- de partaj, de economii de energie,
care are o durata fixa $i prevede achi-
tarea anuala la societatea de ,,service" a
unui procentaj din economiile realizate;
- asimilabil de irnprumut, in care
investi\iile facute sunt asimilabile cu un
imprumut rambursabil prin economiile
de energi e reali zate in timpul contrac-
tului ;
- de tip ,,incalzire" in care societatea
de ,,service" achita ea ins3$i facturile
furni zorului de energie $i deschide anual
un cont al cladirii ca fiind un procent din
consumul de energie in anul de ,
referin\a.
Pe termen lung contractele de ,,ser-
vice" prezinta avantajul de a furni za o
solu\i e globala.
7.8. Evaluarea masurilor
de gestiune energetica
Cand se face evaluarea masurilor
(solu\iilor) ce vi zeaza gestiunea energe-
tica este important a:
- studi a cladirea $i sistemele de in-
stala\ii ca un tot unitar;
- evi ta solu\iile care nu pot fi im-
plernentate sau sunt greu de realizat;
- cunoa$te foarte bine factorii care
influen\eaza eel mai mult consumuril e
de caldura;
- anvi zaja posibilitatea de a pune in
execu\i e, i n acela$i timp, $i alte lu-
crari , in paralel, cu cele in curs de
elaborare;
- ac\i ona asupra cauzelor care due la
pierderi mari de energi e $i, mai pu\in,
asupra recuperarii energiei pierdute;
- evalua costuril e $i durata de amor-
ti zare a solu\iil or in functi e de destina-
\ia si importan\a cladirii;
- lua ca baza de plecare pentru pro-
iectare, recomandaril e unui studiu care
stabil e$1e, in func\ie de fi ecare tip de
apli cati e, configurati a sistemului de
gestiune energetica, principalele as-
pecte ce tr ebui e cuprinse in proiectare,
asigurandu-se astfel continuitatea in
proiectare, evi tarea dupli carii sistemu-
lui, scurtarea fazelor de proiectare, re-
ducerea costurilor ;
- \ine seama de caracteri sticil e pro-
prii tuturor strategiil or de control care
includ:
transferul rapid intre toate moduril e
de operare manual -automat;
utili zarea automati zarilor;
alarmarea la detectarea gre$elilor
de transmitere a datelor;
limitarea accesului operatorilor pen-
tru prevenirea comenzilor inadecvate;
predefinirea ac\iunii de control in '
cazul pierderilor in procesul de masu-
rare;
prevederea de interblocari pentru
asigurarea unei func\ionari mai sigure.
Studiul prel iminar cuprinde, in primul
rand, o analiza a procesului cu factorii
de rise economici, siguran\a in func\io-
nare, principiile generate de func\ionare
a sistemului de control $i managemen-
tul situa\iilor excep\ionale.
Ca factori de rise se analizeaza: pa-
rametrii critici de proces, disfunc\iona-
lita\ile utilajelor, gre$eli le de exploatare,
gre$elile in operarea pe calculator. In
ceea ce privesc situatiile excep\ionale
ce ar putea apare se pot men\iona: in-
treruperi de proces, defectarea echipa-
mentelor, a aparatelor de reglare $i
transmitere a parametrilor, intreruperea
alimentarii cu energie electrica.
De asemenea, studiul preliminar mai
cuprinde planificarea unui model de
proces ierarhizat, subdivizat pe sub-
procese, estimandu-se rolul fiecarei
entita\i in realizarea ansamblului. Sub-
procesele se divizeaza pe diferite ni-
veluri de prioritate, in func\ie de pertur-
ba\ia pe care acestea o pot introduce
in proces.
Odata stabilite func\iile de control, in
concordanta cu subprocesele procesu-
lui tehnologic, este posibila definirea
cerin\elor necesare pentru modulele de
control. In acest fel se utilizeaza rezer-
ve doar in locuri le strict necesare pro-
cesului, in rest, folosi ndu-se modurile
alternati ve de operare $i rezervel e na-
turale ale procesului .
7.9. Conceptia siste!TI!Jlui
de gest1une jehmca
a unei cladiri
Sistemul (fig. 7.9.1) cuprinde o seri e
de elemente functionale pe verticala:
- gestiunea tehnica;
- automatizarea;
- echipamentul $i alte componente
specifi ce instal a\i ei de. incalzire:
- sursa termi ca;
- punctul de di stributi e a caldurii ;
- di stribut ia;
- consumatorul (uti li zatorul).
Elementul functional ,,Gestiunea Teh-
ni ca" cuprinde, in principal, func\iil e lo-
gice care prelucreaza si prezinta infor-
ma\iile primite din instalati e.
Gestiunea tehnica poate ti reali zata
automat prin mijloace locale de comu-
ni care sau prin telecomunicatii utili zand
re\eua locala sau re\eua publica.
Rolul gestiunii consta in:
- centralizarea informa\iil or utile ex-
ploatarii instala\iei;
- reali zarea interfe\ei cu utili zatorii sis-
temului $i, in particular, prezinta date
asupra instala\i ei:
datele sau rezultatel e calculelor $i
modul cum sunt ele prezentate
(grafice, diagrame etc);
memori zarea lor, daca este cazul;
bilan\urile energetice;
durata de func\ionare a diverselor
componente ale instala\iei;
- realizarea automatizarii, cu caracter
general, a unor paT"fi ale instala\iei in
func\ie de rezultatele globale;
- analiza judicioasa a nevoilor de infor-
ma\ii in func\ie de:
personalul care le util izeaza;
organi zarea $i exploatarea instala-
\i ei.
Gestiunea energiei in instala\iil e de
incalzire se poate realiza utilizand sis-
temul Gestiunii Tehnice a Cladirii sau
eel de Telegestiune.
Gestiunea Tehnica a Cladirilor se defi-
ne$te ca un ansamblu de servicii asigu-
rate prin sisteme automatizate care pot
fi conectate intre ele precum $i la re\e-
lele interne sau externe de comunica\ie,
cu scopul de a asigura cele mai bune
servicii, la costurile cele mai scazute.
Telegestiunea este sistemul eel mai
modern de management al cladirilor $i
cuprinde o serie de sfere de activitate,
cu diverse moduri de ac\iune $i dome-
nii de extindere (fig. 7.9.2). Telegestiu-
nea reali zeaza atat siguran\a $i optimi-
zarea func\iil or tehni ce cat $i girarea
serviciil or administrative (de ex: factu-
rari , baze de date stati sti ce $i econo-
mice) de la distan\a.
Gestiunea in sistemele de producere
a caldurii constituie un element deter-
minant al bil an\ului performan\elor
(consumuri, di sponibi litate, calitate
etc).
7.9. 1. Funcfi ile gestiunii energetice
Principalele func\ ii ale gestiunii ener-
getice cu rol de a detecta. controla,
programa, analiza si ac\iona pentru
asigurarea unei functionari economice,
cu un spar de siguranta al echipamen-
telor tehni ce si a securita\ii $i confortu-
lui utili zatorului sunt:
- reglare = pastrarea unei marimi, re-
glate la valoarea precisa;
Gapitolul 7: Gestiunea energiei termice In instala!iile de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire
- programare = modificarea, in func-
\i e de limp. a nivelului de reglare a unei
marimi;
- optimizare = gasirea unei comenzi
in functi e de mai multe marimi sau re-
stri ctii pentru asigurarea costul ui minim
de expl oatare;
- delestare = oprirea unui echipa-
ment in momentul care ar putea antre-
na un scurtcircuit;
- securitate = actionarea in vederea
evitarii prejudiciilor ce pot fi aduse
echipamentel or, bunurilor sau persoa-
nelor;
- contorizare, repartizarea cheltui eli -
lor = contabili zarea energiei pentru ur-
marirea consumurilor. facturarea, re-
partizarea echitabila a cheltuielilor intre
beneficiarii unei instalatii colective.
Ansamblul de servicii asigurate prin
aplicarea Gestiunii Tehni ce a Cladirii
sau telegestiunii . la nivelul unei zone
sau a unui intreg ora$, concura, in ge-
neral la:
- asigurarea confortului $i securita\ii
utili zatorului , precum $i - a conditiilor
optime de func\ionare pentru aparatele
:;;i procesele sist emului asupra caruia
se apli ca;
- asigurarea gestiunii cheltuielilor de
exploatare :;;i administrative ale siste-
mului.
Organizarea sistemelor de gestiune
a energiei grupeaza un numar mare de
bucle de reglare, vehiculeaza un volum
mare de date preluate, inmagazinate :;;i
prelucrate, zone de comunicare care
cer o struttura clara :;;i bine defini ta.
Concep\ia sistemului trebuie sa fie
modulara, astfel incat sa poata ras-
punde, necesitatil or de extindere a ser-
viciilor oferite $i sa fi e u:;;or adaptabila
la evolu\ ia tehnologica. Sistemele
actuale reali zeaza o arhitectura ,, des-
chi sa" in care vol umul de date este
repartizat pe unitati locale care asi- 1
Gestiune
tehnica
gura, in zona !or geografi ca, controlul
$i func\ionarea optima a echipamen-
telor.
7.9.2. Arhitectura sistemelor
de Gestiune Tehnica a Cladirilor
Concep\i a unui sistem de gestiune a
energi ei presupune o structura ierarhi -
zata, pe niveluri de functionare, ope-
rand in corelatie, carora le corespund
niveluri de decizi e.
Arhitectura ierarhizata a sistemului
se poate diviza pe urmatoarele patru
niveluri functionale:
1. Nivelul echipamentelor - al instala-
tiilor tehnice de gestionat (cazane,
pompe. vane etc).
La acest nivel, procesul de productie
este divizat pe subprocese de produc-
tie. Toate informatiile culese de la
acest nivel sunt transmi se la nivelul ur-
mator. 0 concep\i e $i o intretinere co-
recta a echipamentelor permit :;;i o
gestiune cu bune rezultate.
2. Nivelul automatizarilor locale - cu-
prinde automatizarea func\iilor instala-
tiilor , asigurand comenzile :;;i regl ari le
echipamentelor locale. in plus, este in-
sarcinat cu achizi\ionarea $i realizarea
masurilor locale: programare, optimiza-
re etc. Ansamblul acestor informatii
este supervizat la nivelul urmator, al
controlului central (gestiunii tehni ce) de
unde subprocesele sunt coordonate $i
monitorizate, asigurand functionarea
instalatiil or $i transmiterea indicatii lor
privind eventualele modificari de func-
tionare.
Sunt asigurate: gestiunea cazanelor
in cascada, reglarea sarcinii in functie
Aparate
automate
i ~
())
c
Q)
E
ro
Cl..
E
u
w
~ .
--- -ll-- --------'
Sursa
termica
Punct
de distribut1e
Distributie Consumatcx-
: de temperatura exterioara, optimizarea
' intermit en\elor, permutarea pompelor
. in functi onare. ln ultimul timp s-a
asigurat in cvasitotalitate automatiza-
rea prin unitati locale pentru ameli ora-
rea fi abi litatii instalatiil or. in cadrul ni -
velului automatizari locale, reglarea in
primul rand, nu poate fi conceputa $i
nu se pot asigura functiile specifice
acestui nivel - optimizarea - decal
daca echipamentel e termi ce $i hidrau-
li ce sunt rentabil e.
3. Nivelul gestiunii tehnice - permite
regruparea in unul sau mai multe punc-
te a informa\iilor provenind de la nivelul
automati zarilor locale, de a le arhiva, in
locul dedicat al schemei logice, pentru
facilitarea exploatarii !or. in func\ie de
dimensionarea instala\iei schema logi -
ca poate pl eca de la structuri si mple
(ex: alarmarea pe un pager) pana la
realizarea panourilor sinoptice ale in-
stala\iei, calculul bilanturilor energetice
:;;i financiare etc.
Gestiunea tehnica, prin procedurile
utilizate, asigura transmiterea informa-
tiilor de la un post central amplasat in
cladire sau la di stanta.
4. Nivelul utilizarii - legaturi spre re-
teaua informatica de gestiune.
La acest nivel informa\iile $i mijloa-
cele de comanda sunt utilizate de ser-
viciul de exploatare - eel ce gireaza $i
intre\ine instal atia - incluzand domenii -
le administratiei, proiectarii, planificarii -
dezvoltarii . El permite exploatatorului
supravegherea consumurilor energeti-
ce in timp real. Pe plan tehnic se defi -
ne$le cine va avea acces la aces! sis-
tem $i pana la ce nivel, accesul tacan-
du-se prin parole.
T elecomanda
Telereglare a
- rarametrilor
- incarcarilor t
Urmarirea aprov1z1onar ii
cu combustibil
Prelucrare de date
- stati stice
conomi ce
Facturiiri
Fig. 7.9.1. Elementele componente ale sistemul ui
de gestiune t ehnica a unei cladiri. Fig. 7.9.2. Sferele activitalii de telegest iune.
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice In instala!iile de lncalzire
7.9.3. Niveluri de decizie
Straturilor ierarhi zate ale structurii de
gestiune a energi ei le corespund Nive-
luri de deci zie denumite si statii de dis-
peceri zare.
1. Nive/ul dispeceratului central -
concentreaza toate datele primite prin
intermediul dispeceratelor locale, de la
senzorii impl antati in tot sistemul.
Dispeceratul central, pe baza datelor
primite. necesare controlului, suprave-
gherii $i transmiteri i de noi comenzi de
ac\ionare (control-comanda) din camp,
supervizeaza global $i optimizeaza func-
\i onarea intregului proces tehnologic.
Datele energetice trebuie transmi se
zilnic, periodic, unita\i i centrale pentru
a putea evalua starea sistemului $i a
revizui str ategia de control. Toate
alarmele, anomaliil e sunt transmi se
prin intermediul mijloacelor de teleco-
munica\i e de la di speceratele de zona
la unitatea centrala unde di specerul ini -
ti aza ordinele de func\ionare.
2. Nive/ul dispeceratului de zona -
conduce $i supravegheaza informatiile
primite de pe o anumita arie geografi-
ca, de la una sau mai multe surse
energetice. El corespunde nivelului
functional al regl arii reparti zate.
Fluxul informational se reali zeaza
prin intermediul substa\iilor locale, au-
tomatelor programabile, care au inse-
rate modeluri de transmitere a datelor
achizitionate de senzorii din camp.
3. Nivelul sursei energetice - (in cazul
alimentarii cu caldura de la o centrala
termica sau punct termic) achizi\ionea-
za in mod direct toate datele preluate
de la echipamentul automatizat ce su-
pravegheaza $i actioneaza pentru buna
funqionare a sistemului fi zic. Sistemul
de exploatare a substati ei permite o
utili zare multifunctionala. Func\ iile
standard programate sunt functi i de
baza care asigura supravegherea, de-
tec\ia, e$anti onarea tuturor punctelor
racordate, putand ti efectuate autonom
de unita!il e periferi ce. Doar alarmele
sau anomaliil e cer supravegherea di s-
peceratul ui central. Tn acest mod, inte-
ligen\a artifici ala a unita\ii centrale nu
este supraincarcata inutil.
Se acorda o aten\ie speciala interfe-
\elor dintre nivel uri , ca in cazul tuturor
sistemelor informatice $i de telecomu-
nicatii: puncte de conectare intre apa-
rate, re\ele de comuni cati e, interfata
om-ma$ina.
7.9.4. Organizarea sistemelor
de aestiune a energiei p ~ t r u
incalzire la nivelul localitafi i
Sistemul fizic asupra caruia se imple-
menteaza Telegestiunea este un an-
samblu de elemente materi ale sau ima-
teriale, inl luientandu- se reciproc, cu
sc_opul de a control;:i $i comanda un
sistem in vederea optimizarii continue
a functi onarii lui . Sistemul energeti c nu
este izolat, el afl andu-se in interactiune
si cu exteriorul. Di spozitivul de coman-
da prime!;)te date din:
- exteri or, despre influenta mediului
asupra sistemului ;
- interior, asupra starii sistemului .
Este de notat ca prezenta exclusiva
a fluxului informa\ional de tip extern
real izeaza ceea ce este cunoscut sub
denumirea de ,,reglare in bucla deschi -
sa", in limp ce prezen\a fluxului de in-
' forma\ii intern conduce la realizarea
unei ,,reglari in bucle inchi se".
lnterven\i a umana se manifesta prin:
- alegerea tehnologi ei sau a parame-
trilor vis-a-vis de inSa$i conceptia dis-
pozitivului de comanda-control;
- inserarea in cadrul schemei $i pune-
rea in lunctiune a aceluia$i di spozitiv.
Realizarea unei scheme fiabile pentru
sistemul de gestiune energetica impu-
ne anumite exigente:
- dotarea cu echipamente perfor-
mante, fiabil e, de control-comanda $i
transmitere a datelor;
- selectarea punctelor in care se face
preluarea parametrilor necesari analizei
starii sistemului $i stabilirea parametri -
lor initiali in scopul dotarii minime ne-
cesare de echipament;
- folosirea la niveluril e coborate, cele
mai apropiate de sistemul fi zic, de
reglari cu actionari simple, in schimb la
nivelurile superioare, reglari mai com-
plexe, ce impun o gama mai larga de
informatii;
- eliminarea erori lor accidentale trans-
mise de senzorii din sistemul fi zic sau
parazitate prin sistemul de transmisie;
- utilizarea regul atoarelor digital e, ca-
pabile sa efectueze numeroase opera\ii
(filtrare, amplificare etc);
- exploatarea sistemului in timp real
pentru informarea prompta a utilizato-
rului;
- interfata operator trebuie sa fie si-
gura, U$Or de utilizat $i inteligenta;
- efectuarea unei analize anterioare
proiectarii, care sa inlature paralelis-
mele in automatizarea sistemului.
Conducerea ansamblului unui proces
sau gestionarea a mai multor procese
func\i onand frecvent in paralel o ierar-
hizare a mecanismelor de control -co-
manda.
7.9.5. Echipamentul
nivelului de decizie
Sistemul Gesti unii Tehnice a Cladirii,
ca $i eel de Telegestiune, se compune
di n echipamente produse sau proce-
dee materi ale sau logice, dest inate
functiilor de gestiune, securi tate, con-
trol-comanda si intre\inere a procesului
fizic (ex. alimentarea cu caldura). Toate
aceste materiale $i echipamente con-
sti tui e elemente ale sistemului destina-
te a fi interconectate la retele interne
sau exterioare (publice).
Echipamentele utilizate in realizarea
sistemului Gestiunii Tehni ce a Cladi rii
$i de Telegestiune, dupa locul ocupat
in structura piramidala, ierarhizata, se
impart in:
- echipamente locale de achizi ti e si
transmisie date;
- echipamente de achizitie, transmi -
sie, control -comanda aferente statiilor
locale de di specerat ;
- echipamente de achizitie, transmi -
sie, control - comanda aferente dispe-
ceratului central;
- reteaua de comunicatii aleasa;
- pachetul de programe ata!;)at apli -
ca\iei.
Pentru realizarea automatizarii locale
se utili zeaza aparate de masura, con-
trol $i comanda a parametrilor tehnolo-
gici, amplasate local, pe conductele $i
uti lajele tehnologi ce (traductoare de
presiune, senzori de vant $i insorire,
contoare de debit $i energie termi ca,
robinete de reglare sau vane de inchi -
dere telecomandate etc).
Di speceratele zonale pot suprave-
ghea $i controla unul sau mai multe
puncte termice, una sau mai multe
centrale termice dotate cu substa\ii
inteligente, permi\and concentrarea de
date la un prim nivel, prin intermediul
interfe\elor seriale de comunica\i.
Minimum de echipament consta din:
- computer PC compatibi l IBM;
- unitate interfata de comunica\ii:
telefoni c, pe re\ea tip BUS;
radio, pe re\ea tip FIU;
- imprimanta de afi $are a alarmelor $i
rapoartelor de servi ci;
- unitate de alimentare cu energi e
electrica de siguran\a;
- pachetul de programe adoptat in
func\i e de apli ca\i e, aceasta permi\and
comunicatia in condi\ii de maxi ma si-
guranta cu substa\iile $i di speceratul
central.
Amplasarea punctului de di specerat
se face intr-o incapere lipsita de agen\i
corosivi.
Echipamentul dispeceratului central
cuprinde la fel ca $i al celui zonal:
- computer (ordinator) de gestiune
completa, de sinteza a informa\iilor pri-
mite de la di speceratele de zona;
- mi crocalculator PC compatibil IBM;
- doua imprimante pentru:
tiparirea evenimentelor succesive;
alarme $i testari (color);
- unitate de al imentare cu energi e elec-
tri ca de siguran\a;
- interfata de comunicatie incluzand ori
stati a radio, ori unitatea de apel telefonic;
--- -- --------- --- - -
Capitolul 7: Gestiunea energiei termice In de incalzire I. de incalzire
- pachetul de programe atasat aplica-
\iei;
- schema sinopti ca pentru supraveghe-
rea sistemu\ui fi zic.
lnteriata de comunica\ie are functi a de a:
- realiza schimburil e intre dispecerate-
\e zonale si eel central (full duplex);
- compune numere te\efoni ce adec-
vate (la centrala sau instala\ ii , cu res-
pectarea proceduri lor de transmitere);
- permite gestiunea simultana a
substa\iil or.
Sistemul de gestiune EXCEL 5000 ,
(fig. 7.9.3 a si b}, este real izat de firma '
HONEYWELL.
Sistemul de reglare numerici1 EXCEL
EMC este destinat telegestiunii sist e-
melor cu cladiri disparate sau pentru o
cladire izolata. Particularitatea Jui con-
sta in supl e\ea configura\iei -regul atoa-
rele numerice putand func\i ona auto-
nom, pe un BUS local numit C-BUS,
sau sa fi e gestionate de un post
central.
Programul atasat apl icatiei se nu-
meste CARE, sistemul utili zand o ,,ar-
hitectura deschi sa", cu un limbaj de
programare evoluat.
Sistemul EXCEL poate gira apli carea
reglari i pentru: incalzire, climati zare,
dar si pentru func\ii de gestiune ener-
getica (opriri-porniri optime ale insta\a-
\i ei etc), control acces, averti zare in-
cendiu etc. Concep\ia modulara permi -
te sistemului sa fi e extins in func\ie de
necesita\ile ulterioare ale utilizatorului .
Se men\ioneaza ca firma HONEYWELL
ofera si o buna parte din echipamentul
de automatizare: senzori de tempera-
tura, presiune, organe de ac\ionare, re-
gulatoare analogice si di gi tale (com-
pacte sau modulate) pentru reglarea
PC central XI 590
Bus systeme
I
I
I
I
fl
4
Excel500
Excel IAC
Excel 100'80

Excel 500
Exce1 1ooso
3
beef 100 Excel 500
Excel 500
I
Excel 500
1
I
I
3
Excel 500
Excel 1oo' so
Excel !RC
I
I
1
i

1 I
: : I
' ,, c.=
Excel 500 Excel moao Excel 500
a
Fig. 7.9.3_ Si stemul de gestiune tehnica
HONEYWELL - Excel 5000:
a - posibilitati de gestiune cu o retea
EXCELNET;
b - automate programabile tip Excel 80, 100
si Excel 5000 - modulat.
instala\ii\or de incal zire.
SAUTER real izeaza sistemul de Ges-
tiune Tehnica a Cladirii EY 2400 (fig.
7.9.4) capabil sa se adapteze cladirilor
de toate dimensiunile indiferent de
compl exi tate. Echipamentul de moni t o-
ri zare, control si comanda, partea de
software, ca si echipamentul periferi c
de automat izare este produs de firma.
Centrala de gestiune tehnica EY
2400 - LZ4/ 10, serveste la controlul ,
comanda si optimizarea instala\iil or
tehni ce. Transmisia datelor se real i-
zeaza in format V24/RS 232, viteza de
transmi sie este reglabila de la 300 la
19.200 bauds, canalul de iesire permite
racordarea a 100 unitati locale, cu
posibilita\i de racordare a unui modul
de extensie.
Centrala poate comunica cu unita\il e
periferice RSE/ RSZ/MICOS, care au si
posibilitatea func\ionarii autonome. Ele
permit un sistem de exploatare
performanta, bazat pe o biblioteca
software, cu module de regl are si
automatizare. Pachetul de programe,
atasat permite realizarea de tabele si
scheme functi ona\e, listele atasate
instala\i ei fiind continuu reactualizate.
LANDIS & STAEFA reali zeaza siste-
mul de Gestiune Tehnica a C/adirii
UNIGYR- VISONIC (fig. 7.9.5). Sistemul
VISONIC realizeaza gestiunea si supra-

- ' :-l::j
. -;:::_
Fig. 7.9.4. Sistemul de gestiune t ehnica
SAUTER-EV 2400:
1 - centrala de comanda EY 2400;
2 - monitor $i calculator personal PC;
3 - substati c compacta tip RSE;
4 - substa!ie modul ata tip RSZ.
.-- .-- .. -
\. _,
. -. :::- . . I 1 ,_.,.i l._,
Fig. 7.9.5. Si stemul de gestiune tehnica
LANDIS & STAEFA - VISONI.
Aut omat programabil SYGMA GYR RVL 55
cu car tele de programare.

I
I
!
L lnstal atii de lncalzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice in de lncalzire
vegherea unei singure statii locale, a
mai mul tora sau controlul la distan\a al
Gesti unii Tehni ce a Cladiri i, pri n afisa-
rea graficelor dinamice, reprezentand
functionarea instalati ilor, pe un display.
Pachetul de programe poarta denumi-
rea de COLBAS.
LANDIS & STAEFA pune la di spozi \i e
atat echipamentul de automati zare pe-
riferic cat si regulatoarele SIGMAGYR
RLV 55 .. a la cart e", denumit astfel da-
torita noului concept de programare.
Toate informa\iil e (date, reglari , valori )
privind ansamblul instalatiil or de i ncal-
zire pot Ii apelate si reglate cu ajutorul
car telelor de programare. Fiecare re-
glare si informa\i e este expli citata clar,
punct cu punct, pe cartele. Afi5ajul pe
un ecran LCD (Li cquid Cri stal Di splay)
permite obtinerea unor informatii coe-
rente dintr-o pri vire.
Firma TELEMECANIOUE realizeaza
sistcmul de Gestiune Tehnica a Cladirii
GENERTEL 77
Sistemul de telegestiune GENERTEL
77 alatura performan\ele automatului
programabi l TSX cu cele ale pachetul ui
de programe atasat apli ca\i ei. Este
destinat cladiril or de mare capacitate
ca: centre comerciale, cladiri industri a-
le, birour i. GENERTEL 77 este un
sistem evolutiv care poate gira pana la
6 000 informati i pe 33 sta\ii.
7 .10. Sisteme de gesJiune
a instalatiilor de mcalzire
7.10.1. Telegestiunea
telesupravegherea
Servicii le de gestiune trebui e sa fi e
informate de tot ce se intampi a i n an-
samblul instala\i ei: de cantitatea de
energie consumata, de starea de mi -
croclima din incaperi, de modul cum
func\i oneaza echipamentul din dotarea
instala\iilor etc.
in tabelul 7. 10. 1, spre exempl ifi care,
sunt prezentate informa\iil e care au toe
i ntre servicii ie telmice si cele de gestiu-
ne.
Servicii le tehnice au obli ga\ia de a
supraveghea intregul proces de prepa-
rare si distri buire a agen\ilor termici la
consumatori. Supravegherea se face
prin telecomanda, fapt pentru care
este numita telesupraveghere, punand
la dispozi\ia tehnicienil or informatii le de
care au nevoie. Telesupravegherea in-
formeaza .,in ti mp util " si permite posi-
bil itatea interven\i il or i n cele mai bune
condi\ii de efi cacitate pentru a men\ine
in stare optima de functionare echipa-
mentul instalatiei.
Serviciil or de gestiune le revin sarci-
na de a controla, verifica, prelucra da-
tele informative in vederea stabili rii ran-
damentelor. Ca si supravegherea in-
stalatiil or si gestiunea se face prin te-
lecomanda fiind denumita telegestiune.
Telegestiunea informeaza .,in timp
util " toate datele legate de condi\ii le de
la consumator, i nregistreaza toate con-
sumurile, calculeaza randamentele, fa-
ce reparti tia consumuril or de energie.
intregul proces de telegestiune, i n
stransa legatura cu eel de telesuprave-
ghere, se poate reali za in diverse for-
me. Aparatura si tehnologia da posibi-
li tatea de a reali za multiple scenari i pri -
vind modul de control si gestiune a in-
stala\iil or de incalzire, astfel i ncat ele
sa asigure parametri i soli cita\i, cu con-
sumuri de energie si cheltuieli de ex-
ploatare cat mai reduse.
7.10.2. Sisteme de
centralizata
Schema unui sistem centralizat de
control, ac\ionare si gestiune a energiei
la o instala\ie de incalzire, prezinta ur-
matoarele particularita\i :
- este prevazuta cu un calcul ator cen- i
tral care:
conti ne date stocate cu pri vire la
consumatorii in situ;
pri meste si ci teste informatii le din
situ;
colecteaza datele pri mi te. le prel u-
creaza si actioneaza asupra aparatelor
si util ajelor;
- informa\ii le din si tu sunt emi se de
numeroasele captatoare de stare si
masura existente care citesc tempera-
turil e, presiunile, debi tele etc;
- schemele logice au rolul de: a pri mi
datele di n situ, a le compara cu cele
existente in stocaj si a trimite sem-
nalele de comanda asupra organelor
aparatelor si uti lajelor in vederea co-
rectarii parametri lor.
7.10.3. Sisteme de gestiune
descentralizate
Se caracteri zeaza prin aceea ca
toate informa\iil e sunt tratate local pe
un calcul ator care elaboreaza ordine si
controleaza buna func\i onare iar rezul-
tatele se i ntorc la centrul de recep\ie.
De asemenea, exista posibil itatea ca
Tabelul 7.10. 1 lnformatiil e uti le l ntre serviciile tehnice $i de gestiune
Operatiile urmarite Serviciul tehnic Servi ciul de gestiune
Supravegherea echipamentelor

Defec\iuni

Lucrari de intretinere, de men\inere
i n stare de func\ionare

Controlul rezultatelor
(temperatura de ambi an\a)

0
Punerea in stare de func\iune
a instala\i ei (programul)

0
Contori zarea energiei termi ce
utilizate (pacura, gaze, carbuni)

Contori zarea energiei furnizate [kWh]

lnforma\ii asupra climatului
local (grade-zile, le)

Randamentul mediu al instala\i ei

Repartizarea consumuril or

Tabelul 7.10.2. Criterii de aJeqere a sistemelor de Teleoestiune $i Telesupraveghere
Sistem centrali zat
1. Opera\iuni efectuate Sistem centralizat lnforma\ii Posibilita\i
!imitate multiple
Al armare - Parametri i DA DA DA
Date numeri ce DA DA DA
Masuratori DA DA DA
Calcule DA In situ La dispecerat
Reqlare DA In si tu In si tu
2. Aile criterii
Leqatura dintre obiecti ve lini i specializate linii telefonice linii telefonice
Telereqlaj DA DA NU
T elecomanda DA DA DA
Probleme de mediu Vari abil Variabil NU
Adaptarea personalului mai greu mai greu usor
de deservire
Costul sistemului ridicat - mai ri dicat
- posibi li ta\i rapide
de a5teptare in situ
------------- - ------ --
Capitolul 7: Gestiunea energiei termice in instala!iile de incalzire I. lnstala!ii de incalzire
toate functiil e logice sa fie tral3te cu
aparatura clasica in si tu iar sistemele
1
de Telesupraveghere $i de Telegestiu-
ne nu transmit la centru decal informa-
tiil e de stare $i unele valori numeri ce.
7. 10.3.1 Sisteme descentralizate
cu informa/ii /imitate
in aces! caz inteligen\a sistemului
este concentrata pe punctul tehnic de
supraveghere $i gestiune.
Particul arita\ile schemei sunt urma-
toarele:
- calculatorul central poseda siste-
mele logice necesare a asigura toate
func\iile, in mod automat: de reglare,
de programare, de inregistrare $i de
efectuare a calcul elor de consum $i
randament:
- datele sunt primite de instala\i e
' (cazane, pompe etc). prelucrate $i
comparate cu cele necesare $i. auto-
mat, se ac\ioneaza asupra componen-
telor instal ati ei pentru a o pune in
regim normal de func\ionare;
- datele primite si prelucrate $i, in
special, cele legat e de gestiunea ener-
giei sunt retransmise la centrul de re-
cepti e pentru a ti i nregi strate si memo- '
rate in vederea utilizarii lor ulterioare.
in ansamblul , sistemului de Telesu-
praveghere si Telegestiune este limitat
numai la prelucrarea $i transmiterea de
date local. Centrul de recep\i e (Dispe-
ceratul central) are func\ ia numai de a
primi date, de a le vizuali za $i de a le
stoca.
7. 10.3.2 Sisteme descentralizate
cu posibilitafi multiple
in afara de telesupravegherea si tele-
gestiunea reali zate $i controlate de un
calculator central prevazut cu func\iil e
logice care reali zeaza reglarea, progra-
mul , calcul ele et c., se pot folosi sche-
me mai cornplexe cu func\iuni mul tiple
care permit un ansamblu de operatiuni:
reglarea in functie de temperatura ex-
terioara $i temperatura interi oara, por -
nirea cazanelor in cascada, schimba-
rea tura\i ei pompelor. optimizarea. La
toate aceste operatii se pot adauga si
cele referitoare la contori zarea consu-
murilor de energi e.
Schema unui sistem descentralizat in
care toate functii le logice sun! tr atate.
local, cu aparatura s p e i f i ~ i scopului
propus prevede:
- automate de pornire in cascada a
cazanelor in functie de temperatura ex-
teri oara sau interioara;
- optimi zarea care calculeaza mo-
mentul de pornire a instala\i ei in funct ie
de: temperatura exterioara. ora dor ita,
numarul persoanelor din cladire si t em-
peratura int erioara;
- cont oare pentru inregistrarea con-
sumuri lor de caldura si combustibi l;
- transmitator de date de la punctul
tehnic la centrul de receptie {di specerat);
- dispecerat. unde are loc primirea
datelor din in situ, memorizarea si inre-
gi strarea lor .
Procesele de telesupraveghere si te-
legestiune sun! destul de variate, rezol-
var ea lor putandu-se face cu aparatura
si scheme de la cele mai simple la cele
mai complexe. Ceea ce trebui e avut in
vedere este faptul ca problemele prin-
cipale care vi zeaza economia de
energi e $i reali zarea unui mi croclimat
cat mai adecvat, sa fie asigurate.
De aceea, este necesar realizarea
unui studiu tehni coeconomic bine fun-
damental, din faza de proiectare, care
sa aiba in vedere toate problemele lega-
te de echipamentul instalatiei, de apa-
ratura cu care este dotat acest echipa-
ment $i ce sistem poate fi adoptat pen-
tru o cat mai buna gestiune a energiei.
Se pot men\iona cateva criterii care
pot sta la baza alegerii unei solu\ii :
- performantele sistemului prin posibi-
litatea de:
transmitere de stari sau limite ale
parametrilor instala\iei ;
transmitere de date numerice;
transmitere de masuratori ;
executare a diferitelor calcule (con-
sumuri, cote par\i . indici de con-
sum etc.);
asigurare a func\iilor logice;
- exploatarea sistemului prin:
natura legaturii telefoni ce cu utili -
zatorul ;
posibilita\i de legatura intre postul
de comanda $i aparatul din sistem;
adaptarea aparaturii la echipamen-
tul instaia\i ei
- costul instala\iei si al exploatarii
Avand in vedere criteriil e men\ionate,
in tabelul 7. 10.2 sunt date cateva indi-
cii privind alegerea sistemelor de Tele-
gestiune si Telesupraveghere. Se ob-
serva ca sistemele centrali zate sun!
cele mai scumpe, fapt pentru care sun!
utili zate numai in cazuri cu totul
speciale.
7.11. Sisteme de gestiune
tehnica la nivelul cl adirii
Gestiunea si stemelor de l ncalzire
clasice
in imobi lele terti are sitemele de incal-
zire. ventil are, climati zare. informatice.
comuni ca\ii , controlul accesului etc.,
au devenit tot mai numeroase. S-a
constatat ca este mai efi cienta preve-
derea globala a unei retele inteli gente
si dotarea acesteia cu un sistem de
Gestiune Tehni ca a Cladiri i.
Telegestiunea asigura de la di stan\a
supravegherea si controlul parametril or
instala\iil or care sun! achi zi\ionati la
ni vel central, iar dupa prelucrare (cal-
cule, grafice etc.) sun! transmi si unui
calcul ator compatibil IBM PC sau
' printr-un echipament de transmitere a
comuni ca\iilor, legat la o retea exte-
ri oara, administratorului sau utili zatoru-
' lui cladirii .
Sistemul detecteaza orice di sfunc\i e
si alarmeaza prestatorul de servi cii,
alarma putand fi transmi sa printr -un
apel telefonic, utilizand reteaua publica
, sau o linie special inchiriata. Rapi dita-
. tea alertei si a interven\i ei, permite sa
se benefi cieze de o disponibilitate ma-
xima a sistemului .
Arhitectura Gestiunii Tehnice a Cladi-
rii este, spre deosebire de telegestiune,
concentrata pe un post central com-
pus eel pu\in dintr-un monitor si 0 tas-
tatura ce permit reprogramarea func\ii -
lor $i adaptarea lor la necesitatea in-
stala\iei . Calculatorul tip PC comunica
printr-o re\ea de telecomunica\ii cu un
anumit numar de unita\i locale legate
,.punct cu punct" la senzori si organele
de comanda. Aces! sistem trateaza o
baza de date restransa. dar se poate
asigura urmarirea diferi\i lor parametri
prin monitori zare.
Telegestiunea integreaza un numar
de intrari la care sunt lega\i senzorii $i
un numar de iesiri pentru organele de
comanda. la care se adauga un circuit
modem pentru comunicare pe re\eua
telefonica, radio etc. Automatul progra-
mabil la care sun! lega\i senzorii si or-
ganele de comanda are func\ii progra-
mate (ex: comutarea functionarii pom-
pelor) in scopul de a putea declan$3
automat, de la di stanta. anumite co-
menzi.
Elaborarea unei baze de date nece-
sara gestiunii tehni ce tine cont de cele
trei domenii de cuno$tin\e fundamen-
tale asupra edificiului :
- cladirea (structura si caracteri sti cil e
cons truc\i ei);
- tipul instala\i ilor energeti ce ale in-
calzirii (incalzire. apa calda de con-
sum etc.):
- mod de reglare.
Se recomanda ca baza de date sa
cuprinda $i referin\e privind datele me-
teorologice ale mediului inconjurator .
caracteri sti ci privind ocupan\ii cladi rii si
comportamentul lor.
Destina\i a cladirii a determinat apar i-
\i a a doi termeni lega\i de gestiunea
energetica:
IMOTICA - legata de cladiril e ter\iare
(birouri, comer\, spi tale, hoteluri etc.) si
cele industri ale, la care se cere o mare
supl e\e in adaptarea spa\iilor la diverse
utili zari:
DOMOTI CA - apli cata, in general, 10 ..
cuintelor indi viduale si colecti ve, sau
cladiril or comparabi le cu acest ea
(cladiri mici de cornert, tert iare).
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice in instalatiile de incalzire
in cazul lmotici i, sistemul Gestiunii
Tehnice a Cladirii , mai sofisti cat, con-
centreaza la un post central toate echi -
pamentele cladirii : incalzire, climati za-
rc, alimentare cu energie electri ca, as-
censoare, securitate antiefracti e, pre-
venire incendiu etc. putand asigura :;;i
diverse servicii administrati ve precum:
control acces cu parola, plata anumi tor
servici i pentru locatari :;;i admini stratori.
in cazul Domoti cii sistemul Gestiunii
Tehni ce a Cl adirii este de cele mai
multe ori o gestiune tehni ca centraliza-
ta. mai simpla.
lnstalati ile moderne comporta un nu-
meros echipament tehni c, adesea so-
. fi sti cat, in functi e de ni velul de contort
al cladirii :;;i importan\a ei.
Domoti ca se define:;; te ca ansamblul
servici il or destinate habitatului , asigu-
rate de sisteme realizand mai multe
func\iuni, care pot fi conectate intre ele
:;; i la re\ele interne :;;i externe de comu-
nica\ie. Printre aceste func\iuni se nu-
mara: economia :;;i gestiunea tehnica,
informati zarea :;;i gestiunea tehnica,
informati zarea :;; i comuni ca\ii le, gestiu-
nea confortului, securitatea :;;i asistenta
pentru batrani :;;i handi capa\i .
in cladiril e ,, inteli gente" , Gestiunea
Tehnica a Cladirii asigura func\j ile lega-
te de toate echipamentele tehni ce ale
cladirii: echipamente de climatizare,
alimentarea cu energie electrica, gru-
puri electrogene, ondulatoare (UPS),
echi pamente pentru circula\i e (ascen-
soare, scari rulante) etc. Securitatea
antiefrac\i e :;;i la incendiu sunt servi cii '
asigurate de propriul sistem de Gestiu-
ne Tehnica a Cladirii .
lntegritatea servi ciil or in habitat, in
locuin\a individuaia, permite imbunata-
\irea func\ii lor pentru gestiunea incalzi-
rii de ex: comanda intermiten\elor, co-
manda la di stan\a pri n telefon pentru
Fig. 7.12.1. Modal itate de ci ti re de la
di stanta a fl uidel or prin pri za i nductiva:
1 - con!or rHERMIFLU-T cu integrator;
2 - cupla magneti ca: fi $ii si priza inductiva
3 - termi nal port ab1I.
pornirea instalatiei. uti lizarea regulatoa-
relor cu programare orara, zi lni ca, lu-
nara, anuala.
Este insa profitabil , prin economia
reali zata, sa se completeze programul
prin posibilitatea de derogare printr-un
automatism care dispune de informatii
pri vind prezen\a umana. De exemplu,
utili zarea aparatelor casnice, conecta-
rea la ,,answeri ng machine" a telefonu-
lui etc.
in habitatul colectiv, programarea in-
termiten\elor este func\i a ce asigura
cea mai mare parte din economia
energiei termi ce. Printre func\iil e care
concura la gestiunea incalzirii , progra-
marea intermiten\elor poate fi imbuna-
tatita datorita posibilita\i lor de comuni -
care interna. Derogari le de la un pro-
gram fi x pot fi control ate prin detectoa-
re de prezen\a.
7.12. Stabilirea consumurilor
de caldura
7.12.1. Contorizarea
energiei termice
Gestiunea tehnica :;;i administrati va a
unei instala\ii depinde in primul rand de
o contabi lizare riguroasa. Gestiunea
tehnica trebuie realizata cu mijl oace de
masurare adecvate - contoare:
de energi e termi ca :;; i electri ca;
volumetrice pentru combustibi li;
a timpului de funqionare pentru
utilaje.
Rezultatele contori zarii sunt utilizate
pentru:
a urmari functii le de depistare a
anomali ilor, compararea bilan\uri -
ior, stabilirea coteior;
facturari ;
imbunata\irea exploatarii util ajelor,
prin urmarirea timpil or de func\io-
230 V c.a
+
1
I
.---- --,\
Fig. 7.12.2. Modali tate de citire la dist anta
a debi telor de fluide pri n legarea
contoarelor la module de adresare:
1 - contor MUL TICAL II (MUL TICAL SA)
adrcsabi l ;
2 - modul de adresare MI NI LI NK.
nare si statistica penelor;
ameliorarea gestiunii administati ve
si a bugetului cheltui elilor.
Contoarele de energi e termi ca sunt,
de asemenea, uti lizate pentru gestiunea
energiei. urmarind consumuril e, punand
in evidenta scaderi le de randament.
Noua genera\ie de contoare de ener -
gie termica permite citirea la di stanta a
inregistrari lor. Sistemele de citire la
di stan\a difera in func\i e de: produca-
tor, scopul sistemului :;; i nivelul de
performanta dorit. Daca se urmare:;; l e
gestiunea re\elei, va fi observata
permanent valoarea instantanee a
energiei termi ce; daca scopul este
numai pentru facturare se preiau doar
valori le pentru facturare.
Sistemele de transmisi e pot fi de :
- lectura directa, la priza inductiva,
utili zand o re\ea informati ca BUS sau
ie:;; irea de volum repetitiva a integrato-
rului ;
- telegestiune centralizata la un PC.
Sistemul de lectura directa la priza
inductiva (fi g. 7. 12. 1) este un sistem de
citire ,, punct cu punct", la care fi ecare
integrator de energi e termica se leaga
prin modulul sau iesirea la reteaua
BUS. in acest mod, fi ecare contor de
apa calda sau energie termi ca este
conectat la o pri za inductiva fi xata pe
perete sau pe sol, i n exteriorul cladiri i,
cu conditia sa provina de la acela:;;i
producator . Di stan\ele maxime de ci tire
sunt mai mi ci de 100 m. Numarul
maxim de contoare ce se pot citi de la
o pri za inducti va sunt in func\i e de
producator (SCHLUMBERGER
!MP'.JLS
i
i
: -5
Fig. 7.12.3. Modal itate de citire
de la distanfa a fl uidelor, uti li ziind ie;; irile de
vol um repetitive a i ntegratoarelor
contoarelor electronice de impul s cu ie;; ire
t ip BUS sau pe un panou cu display:
1 - contoare de energie termi ca;
2 - debitmetre; 3 - interfa\a integrator;
4 - citire la distan\a (pe display);
5 - citire la distan\a cu aparat portabil;
6 - cit ire la di stanta cu PC.
. - - - --- - - -------- - - --
Capitolul 7: Gestiunea energiei termice I n instala!iile de l ncalzire I. de lncalzire
90 buc., distan\a max. 30 m;
KAMSTRUP - 30 buc., distanta max.
25 m). Citirea informati ilor se face
automat, iar datele culese sunt afi $ate
pe display-ul terminalului portabil
(SCHLUMBERGER = TERMIFLU -T,
DANFOSS = EEM - D, KAMSTRUP =
MUL TI CAL etc.).
Lipsa re\elelor de comunicatie $i
informatice moderne din tara noastra
indica acest sistem ca fiind mai usor
de adoptat, avantajele fiind: intretinere
U$Oara - un si ngur cititor portabil poate ,
citi mai multe pri ze inductive -, robust
- nefiind afectat de interferen\ele elec-
tromagneti ce provocate de surse de
curent electric, de calitatea cabluril or,
nu necesita o retea de cablare specia-
la, permite citirea din exteriorul cladirii .
Sistemele de Tel egestiune centraliza-
te la un PC, utilizand centrala informa-
ti ca BUS (fig. 7. 12.2) se adreseaza
aplica\iilor de urmarire centralizata,
dezvoltate pentru gestiunea sau factu-
rarea unei intregi zone urbane. in
func\i e de numarul contoarelor racor-
date se utili zeaza un sistem bazat pe o
magi stral a BUS. Sistemul cuprinde
urmatoarele module:
de adresare, prin intermediul careia
se realizeaza adresarea codificata a
contoarelor $i la care se pot conecta 3-
4 contoare (SCHLUMBERGER - tip
MAT, MEINECKE ti p COL,
KAMSTRUP - tip MINILINK etc.);
de adresare tip swi tch prin care se
face adresarea MAT-urilor $i care se
folose$te in cazul unui numar mare de
contoare racordate;
ATI care asigura decodificarea
informa\ii lor transmise de contoarele
de caldura si soli ci tate de utili zator prin
software $i transmiterea lor printr-o
interfa\a seriala (modem) tip RS 232
catre PC. Acest modul este. practic,
interf a\a dintre sistemul de contorizare
$i utili zator .
Preluarea citirilor la un post de di s-
pecer afl at la di stanj a se poate reali za
printr-un modem legat la o re\ea tele-
3
4

fonica publi ca sau dedicata, de
exemplu. in cazul utili zarii re\elei telefo-
nice publice modem-ul are o dubl a uti -
lizare: comunica\ie telefoni ca obi$nuita
$i transmi sie de date. Cele doua func\ ii
nu se pot suprapune, logica de deser-
vire esie primul sosi t, primul servit.
Daca se utili zeaza postul tel efonic al
unui locatar se folose$te un switch TD 1 ,
cu functi a de a verifi ca intai tipul de
apel: daca apelul provine de la calcu-
lator, circuitul face conectarea fara ca
soneria telefonului sa sune. in caz
contrar, soneria aten\ioneaza locatarul
ca prime$te un apel telefonic.
Sistemele de Telegestiune centraliza-
ta utilizand ie$irea de energi e (volum)
repetitiva a integratoarelor contoarelor
electronice de impulsuri (fig. 7.12.3)
constau in montarea, intr-un loc acce-
sibil , a unui panou centralizator pe care
sunt montate integratoarele contoarelor
electronice de impul suri (cate unul
pentru fi ecare contor). lntegratoarele
SCHLUMBERGER, de exemplu, tip CF
110, sunt prevazute cu 2 ie$iri: una
pentru magistral a BUS, $i alta pentru
volum repetitiv, in acest mod putandu-
se di speceri za indicele de energie
termi ca a integratoarelor. Di stan\a
dintre integrator $i contor poate fi mai
mare de 100 m. Dezavantajul consta in
numarul mare de cabluri folosite, di -
mensiunile relativ mari ale panoului de
contoare electroni ce de impulsuri , in
special, pentru blocurile inal te cu multe
apartamente pe scara, cat $i prot ejarea
panoului.
7 .12.2_ Metode de repartizare
a cheltuielilor pentru
incalzirea centrala
in cazul cladirilor care benefi ciaza de
o incalzire centrala, individualizarea
instala\iilor particulare se realizeaza
prin reparti zarea costuril or in func\i e de
o cota parte din energia termi ca con-
sumata (fig. 7.12.4). Este bine sa se
diferentieze contorizarea energiei ter-
2
Fig. 7.12.4. Modalitat e de citire de la di stanta a f l uidelor, utilizand repartitoare
de cheltuieli pentru incalzire:
1 - contor de combustibi l : 2 - contor de energie termica: 3 - repart itoare de cheltui eli
pentru incalzire; 4 cantor pentru t1mpul de func\ionare a utilajelor.
mice, supusa anumitor reglementari de
reparti zare a sarcinilor de incal zire pe
apartament.
Aceasta metoda se uti lizeaza in cla-
diril e colecti ve sau ter\i are care pre-
zinta urmatoarele caracteri sti ci:
instala\ia de incalzire este echipata
cu emitatoar e de caldura de
acela$i tip;
locui n\ele pri vate sunt, din punct
de vedere termic, omogene (con-
structi a identica a pere\ilor, a su-
prafe\elor vitrate);
destinatia spatiilor este aceea$i, se-
parandu-se, de exemplu, cele co-
merciale de cele de locuit.
in general, cheltuielile pentru incalzi-
re se stabil esc conform unor modalita\i
contractuale de reparti zare, in func\i e
de suprafa\a utila a apartamentelor.
Corect $i economic ar ti sa se stabi-
leasca un cost pentru incalzire care sa
fi e corelat cu cota din cantitatea de
caldura livrata. utilizata de locatar in
locuinja Jui. S-a constatat ca, realizan-
du-se pe aceste baze reparti zarea, a
rezultat o economie substan\iala de
energi e datorita schimbarii comporta-
mentului locatarilor, cu atat mai mult
cand aCe$lia di spuneau de mijl oace de
reglare a temperaturii ambi ante in
fi ecare incapere. Reparti zarea cheltuie-
lilor de incalzire determina beneficiarul
s3-$i gesti oneze cu economie caldura
primita. Cu ajutorul regulatoarelor indi-
viduale el reaii zeaza U$Or acest lucru,
tara a-$i scadea condi\iile de confort.
Procedee pentru reparti zarea cheltu-
ielilor aferente incalzirii se impart in
doua categorii:
a) procedeui calorimetric;
b) procedeul ambienmetri c.
;: 2 2 '
1 I rm
1
---1T- --- -- -- ------- -- -- ------ - I
j i
3
ii

r ; :1
Fig. 7.12.5. Repartizarea chel tuielilor
aferent e incalzirii pe apartamente
utilizand procedee calorimet rice:
1 - contor energie termica:
2 - repartitoare independente cu evaporare
sau electronice; 3 - reparti tor centrali z<it de
rnasura a temperaturii de suprafata.
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 7: Gestiunea energiei termice in instalatiile de incalzire
Procedeul calorimetric se bazeaza pe
masurareci caldurii furnizate in cladire.
Masurarea se poate realiza fie direct,
prin contoare de energie termica de
apartament, fie indirect prin inregis-
trarea de marimi in rela\ie cu tempera-
tura suprafetei radiatoarelor (fig. 7. 12.5)
Procedeele calorimetri ce sunt evi -
dent foart e sensibil e la cantitatil e de
caldura pierdute prin pere\ii exteri ori si
prin suprafe\ele interioare despartitoare
(plafoane, pere\i). Deci, anumite locuin-
\e (de la mansarda, de deasupra pivni -
\elor) vor fi dezavantajate. Pe de alta
parte, locuintele pl asate in mijlocul cla-
dirii vor avea aport uri de caldura mai
importante chiar decal insorirea. Fe-
nomenul se nume!;) te .,furt de caldura".
Calculele vor cuprinde o parte fi xa
care sa \ina cont de consumurile comu-
ne $i sa estompeze transferul termi c
intre apartamente asupra rezultatului re-
partizarii . In plus, coefici en\ii corectori
pot fi utilizati pentru a regla efectul de
eterogenitate termica datorat pozitiei de
amplasare a apartamentului in imobil.
Procedeul ambienmetric folose$le
temperatura ambi entala ob\inuta sau ce-
ruta, ca mi1loc de repart izare (fig. 7.12.6)
Se calculeaza ecartul dintre tempera-
tura ambientala $i cea exterioara, re-
prezentati v pentru caldura pierduta prin
pere\ii exteriori, deci metoda se ba-
zeaza pe o cota parte din energia con-
sumata pentru i ncalzirea unui spatiu.
Dezavantajul este ca procedeul este
insensibil fa ta de ,,furturile de caldura".
Temperatura de referin\a a regulato-
rului poate fi , de asemenea, utilizata ca
mari me de reparti zare. Acest procedeu I
i desemnat metrostatic prezinta insa alte
avantaje: actiunea directa a reglarii
manuale, integrarea reparti zarii unei re-
glari destinate incalzirii, insensibi litatea
la perturba\iile termice datorate deschi -
derii geamurilor sau insoririi .
Fig. 7.12.6. Repartizarea chel tuielilor
aferente i ncal zirii pe apartamente
utilizand procedee ambienmet rice:
1 - termostat de masurare a temperaturii
ambientale;
2 - robinet termostatic cu reglare.
I. lnstalatii de incalzire
'
Capitolul
Sisteme de incalzire
pentru unele categorii de cladiri
:- :, ;
r.,.., ,., . .
8
IIiil
.
"t .. ,,..
!{

tri :-., ... .-).
..f'<

! , . ...
;...c.:.;..:. ........ , ,,


:.._---

. :.:;l'l1 ... , . ,
. ,
. .. .
j'
.
! "
- ..
' :-..; .; .,
;,
: _ : r
- ::;
. -
Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire
8.1. Cladiri de locuit
La cladiril e de locuit se utili zeaza atat
i ncalzirea locala cat $i incalzirea cen-
trala. Sistemul de i ncalzire local este
utilizat pentru locuin\ele unifamili ale din
zonele rurale $i cartierele periferice ale
zonelor urbane.
Sistemele de incalzire aplicate la cla-
dirile de locuit sunt:
- incalzirea locala cu sobe sau apa-
rate care util izeaza combusti bili con-
ven\ionali ;
- incalzirea cu apa calda cu tempe-
ratura maxima de 90 C $i un ecart
maxim de temperatura de 20 C;
- incalzirea electri ca;
- i ncalzirea util izand surse neconven-
ti onale (energi e solara, energi e geoter-
mala, pompe de cal dura etc.)
lmpl ementarea unui sistem de incal-
zire se face cu scopul de a reali za o
i ncalzire cat mai independenta, care sa
fi e controlata $i dirijata de fi ecare fami -
lie i n parte.

a
8.1.1. Locuinte unifamiliale
Cladiri le de locuit individuale, in Ro-
mania, folosesc preponderent. i ncalzi -
rea locala si incalzi rea centrala. Com-
bustibilii folosi\i sun\ cei conventi onal i:
carbune, lemn, gaze naturale $i de
sonda. pacura. motorina $i petrol.
B.1.1. 1 incalzirea locala cu sobe
Se reali zeaza cu sobe ampl asate in
i ncaperi transmitand mediului inconju-
i rator caldura eliberata prin arderea
combustibilului .
Pentru incalzirea locuintelor necesi-
tand o stabilitate termica in limite nor-
male, se recomanda utilizarea de sobe
cu acumulare de caldura, care sa
poata men\ine in incaperi o tempera-
tura a aerului cat mai uniforma $i cat
mai constanta in perioada rece a
anului . Contradicti a dintre caracterul
relativ discontinuu al arderii $i eel con-
tinuu al transmi siei de caldura se rezol-
va prin elementele de constructii .
(j) (j)
/
v I 'cl_


b
Fig. 8. 1.1. incalzirea locala cu sobe cu acumulare de caldura:
a - varianta cu sobe in fiecare incapere; b - varianta cu soba montata intre doua incaper
1 - soba; 2 - focar: 3 - cos; 4 - clormitor; 5 - camera de zi; 6 - cor idor; 7 - birou.
A-A'

@
/ ,' / / / , / /
//
I _]_
I
,,...--
18
'
\

iJD
I

/,, /
a b
Fig. 8.1.4. incalzirea local a cu aparate speci ale cu combustibil li chid
sau gazos, amplasat e in
a - vedere in plan; b - sectiune;
1 - soba de incal?1re: 2 - ni sa; 3 - orif1cii in peretii incaperii ; 4 - cos cl e furn;
5 bucatari e; 6 - baie: 7 - hol; B - sufragerie; 9 - dormit or.
/ /
Se recomanda ca sobele sa fi e
montate in fata elementelor de con-
structii exteri oare, pentru uniformi zarea
reparti \i ei caldurii pe verticala $i elimi -
narea curentil or de aer rece in apropi e-
rea pardoselii . La locuin\ele cu acope-
ri $uri in $arpanta, solu\ia cea mai uti -
lizata este, de regula, montarea sobe-
lor langa peretii interi ori .
Pentru economie de spa\iu se reco-
manda concentrarea CO$Urilor intr-un
singur masiv (fi g. 8. 1. 1.a) unde toate
cele trei sobe sunt grupate catre cen-
trul apartamentului.
In cazul i ncaperilor de locuit , cu vo-
lum mi c, se recomanda fol osirea unei
singure sobe care sa deserveasca
doua incaperi , iar focar ul sobei sa fi e
1
prevazut pe un coridor . (fig. 8. 1. 1 b}
La apartamentele in care bucataria
este limitrofa cu o incapere de locuit se
recomanda prevederea unei sobe cu
dubla func\iune: preparat hrana i n bu-
catari e $i incalzirea dormitorului (fig.
8. 1.2.) . Soba are o construc\i e speci ala
$i anume: i n bucatari e soba est e pre-
vazuta cu plita iar in dormitor are forma
I
I
I I
I
0
@)
Fig. 8.1.2. incalzirea cu sobe cu dubla
funcfiune (incalzire preparare hrana) :
1 - soba cu pli ta; 2 - dorrnitor;
3 - bucatarie.
Fig. 8. 1.5. incalzirea locala cu aparate
speciale ampl asate in fa)a peret i lor .
J. lnstalatii de inca lzire Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri
normala, verti cala, executata cu pere\i i
din teracota.
0 alta solutie care se bazeaza pe
principiul de recuperare a caldurii din
gazele de ardere este prezentata i n
fi gura 8. 1.3.a si b. Pe canalul de eva-
cuare a gazelor de ardere de la masina
de gatit din bucatarie se monteaza un
recuperator de caldura (fi g. 8. 1.3. c) i ntr-
o camera limitrofa bucatari ei. Gazele de
ardere, inai nte de a fi evacuate la cos,
tree printr- un recuperator care incalzes-
te aerul din camera cedand acestui a
caldura, in majoritate, prin convecti e.
8.1.1.2 incalzirea locala cu aparate
speciale
l ncalzirea se face cu aparate de in-
calzire alimentate cu combuslibil li chid
sau gazos amplasate, de obi cei, i ntr-o
ni$a special amenajata in centrul

apart amentului (fi g. 8. 1.4. )
Principalele incaperi ale apartamen-
tului (dormitoarele :;; i sufrageri a) se in-
calzesc cu aer cald care circul a natural
atat in camera in care este ampl asata
sursa calda, cat :;; i in celelalte camere.
Aerul cald patrunde in cele doua ca-
mere prin orifi ciile prevazute la partea
superioara a ni :;;ei, i n peretele interior
despartitor. Celelalte incaperi se incal-
zesc cu surse separate. Acelea:;; i tipuri
de aparate cu combustibil i conventio-
nali sau aparate electri ce cu acumulare
de caldura Se pot amplasa Si in fa\a
pere\ilor exl eri ori sau interi ori (fig.
8. 1.5.), ca :;; i radiatoarele. La aparatele
care fol osesc combustibili conven\i o-
nali se are in vedere posibilitatea eva-
cuarii gazelor de ardere.
Varianta incalzirii unui aparlament
duplex cu cazan mural, amplasat i n

3
a
2
a 11
13 - c20 -- --------h
:o
' (\
14
1
i io /. 12
o
14 !o!
0
0
0
ol IO
oi9io
8 1-V oi
0
io
l{)I 0
I

J 0[ f
I-1.
100- 1!:>0 de
c
11
' .
d
e
.
'
'
:
'
.
.
'' ' , O
' . o
' '"" ' '
r- - - - - - - - - - -
I 200-2so
bucatarie, un di stribuitor-colector, o re-
\ ea de conducte cu al imentare bil ub a
corpur ilor de i ncalzire, amplasate la
parter :;;i etaj, esl e prezentata in fi gura
8. 1.6. Reteaua de conducte poate fi
din otel sau din materi al pl asti c.
Vari anta incalzirii prin radi a\i e cu
panouri de pardoseala, cu cazan mural
amplasat in bucatari e, un di stribuitor-
colector amplasal i ntr-o nisa din care
se face alimentarea fi ecarei serpentine
di n panouri executate cu \evi fl exibile,
es l e prezentata in figura 8. 1. 7.
O vari anta combinata, incalzire cu
corpuri de incalzire (radiatoare, con-
vectoare etc. ) :;;i cu panouri radiante
este prezentata in figura 8. 1.8. Di stri -
butia apei calde la cele doua tipuri de
suprafe\e incalzitoare se face prin in-
termediul a doua di stribuitoare-colec-
toare unde se realizeaza, prin amestec,
Sectiunea A-A'
I
I
I
I
I
I
I
I

b
Fig. 8.1 .3. incalzirea c u sobe prevazute
cu recuperat oare de cal dura:
a - vedere in plan; b - sectiune;
c - recuperator de ca/dura;
d, e. f, g - sectiuni prin recuperator;
1 - soba metalica cu sau Iara
acumul are;
2 si 3 - recuperatoare de caldura;
4 - canal de furn metalic;
5 - cos de furn;
6 - masina de gati t;
7 - bucatari e;
8 - dormi t or ;
9 - camera de zi ;
10 - baie;
11 - gaze de ardere;
12 - orificii de evacuare aer cald;
13 - i nveli sul recuperatorului ;
14 - canal de furn recuperat or.
Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri
parametrii agentului termi c. Circulati a
apei calde la suprafe\ele i ncalzitoare se
face cu pompe de conducte.
in cele 2 variante, temperatura aeru-
lui din incaperi este men\inuta in limi -
tele confortului cu ajutorul termostate-
lor de camera sau de exterior sau a
robinet elor termostatice de la corpurile
de incalzire.
Firmele de specialitate au elaborat
scheme de instalatii , precum $i echipa-
mentul necesar asi gurarii incal zirii si
prepararii apei calde de consum pentru
locuin\e.
Firma LAING prezinta toate elemen-
tele componente ale sistemului de in-
calzire prin pardoseala radi anta, inclu-
siv modul de proiectare si execu\ie ale
instala\iei.
Se mai pot cita firmele TERMACONT
din Franta $i TERMCONCEPT din Ger-
mania care prezinta detalii privind
modul cum se pot dimensiona $i execu-
ta pardoselile radiante pentru incaperile
de locuit.
B.1.1.3 inciilzirea individuala
centralizatii
La locuin\ele individuale, atat cele
vechi cat, in special, la cele noi , se utili -
zeaza incalzirea cu prepararea $i distri -
bu\ia locala a agentului termi c.
8.1.1 .3.1 incalzirea cu apa calda
Este solu\ia cea mai folosita: cazanul
de preparare a agentului termic se mon-
teaza la subsol sau in bucatarie de unde,
printr-o retea de conducte, se face ali -
mentarea corpurilor de incalzire.
Aceasta independen\a energeti ca de
preparare $i di stribu\i e a energi ei termice
este mutt agreata intrucat da posibilitatea
utilizatorului sa-$i gestioneze singur cat
mai rational consumurile de energi e.
Sistemul se compune din:
- sursa termica (cazan) care prepara apa
calda atat pentru incal zire, cii.t $i pen-
tru nevoi menajere;
- re\eaua de distribu\ ie (bucla) de aparta-
ment;
- corpurile de incal Li re.
La realizarea schemei instala\i ei se au
i n vedere probl emele care apar in timpul
func\ionarii, atunci cand au lac treceri de
la regimul de incalzire la eel de preparare
a apei calde menajere, solicitat fiind i n
special cazanul. Aceste solicitari de
schimbare de regim de func\ionare sunt
cu atat mai mari cu cat cererile de apa
calda menajera sunt mai dese si de scur-
ta durata. De aceea pentru a proteja ca-
zanul ; de solicitaril e dese de trecere de
la un regim de func\i onare la altul, care
impun in multe cazuri $i cre$teri de tem-
peratura ale agentului termic, este nece-
sar ca instalati a de preparare a apei cal-
de menajere sa fi e prevazuta cu un
schimbator de caldura cu acumulare
Fig. 8.1.6. incalzirea unei locuinle individuate
cu corpuri de incalzire:
a - plan; b - schema izometrica;
CZ - cazan; D - di stribuitor; C - colector;
Cl - corp de incalzire; CD - conducta ducere;
CR - conducta intoarcere; CF - cos de furn;
CMP - cutie metalica de protec\ie;
1 - camera de zi; 2 - sufragerie; 3 - bucatari e;
4 - canal in pardoseala; 5 - grup sanitar.
b
I. lnstalatii de incalzire
a
Ci
0
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri
l l l i l l i i l l ~ l l l l i i l l : l l i l l
CMZ
CP-
a
b
Fig. 8.1.7. incalzirea unei locuinfe individuale cu panouri radiante de pardoseala:
a - plan parter; b - schema izotermica;
CZ - cazan; DP - distribuitor parter ; DE - distribuitor etaj; CP - colector parter;
a
CE - colector etaj; PR - panouri radiante; CF - canal de furn; CMP - cutie metalica
de protec\i e; C - conduc1e principale e1aj.
Etaj &
:
'
PR
Etaj
, .-. , Parter
~ - r -
b
Fi g. 8.1.8. incalzirea unei locuinfe individuale cu corpuri de lncalzire
$i panouri radiante de pardoseala:
a - plan parter; b - schema izotermica;
CMZ - camera de zi; CZ - cazan; DR - di stribuitor radia\ie; DC - di stri buitor clasic;
CR - colector radia\i e; CC - colector clasic; Cl - corpuri de lncalzire; PR - panouri radiante;
CP - canal in pardoseala; CD - conducta ducere; CR - conducta i ntoarcere;
PC 1 si PC2 - pompe de circula\i e.
PR
Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire
(boiler). Schema unei astfel de instala\ii
este prezentata in fi gura 8.1.9. lnstala\ia
se compune dintr-un cazan, re\eaua de
di stribu\i e cu corpurile de incalzire, pom-
pa de circula\ie de pe circuitul incalzirii,
boilerul (cu o capacitate intre 50 . .. 130 I)
cu pompa de circul a\ie proprie, ventilul
cu 3 cai $i vasul de expansiune inchis.
in cazul in care numarul de persoane
apartament este mic (solicitari re-
duse de apa calda menajera) se poate uti-
li za instala\ia prezentata in figura 8.1.10. '
Aceasta parte produce apa calda menaje-
ra instantaneu, la orice solicitare, intre-
rupandu-se circula\ia agentului termic in !
instala\i a de incalzire. Functionarea este
prioritara pe producerea de apa calda me-
najera, comutarea facandu-se automat.
Cat prive$l e racordarea corpurilor de
incalzire la reteaua de distribu\ie se face
diferen\iat, \inand seama, pe de o parte
de sistemul de distribu\ie, iar pe de alta
parte, de armaturil e cu care sun\ preva-
zute corpurile de incalzire. Conductele
sunt fl exibile, executate din polietilena re-
ti culara, iar racordurile la corpurile de in-
calzire sunt prevazute cu armaluri diferite
(in func\i e de modul de racordare) execu-
tate din alama nichelata sau cromata.
8.1.1.3.2 incalzirea cu aer cald
Prepararea aerului cald se face, in
general, cu ajutorul unei pompe de cal-
dura aer-aer amplasata in podul cladirii
(fig. 8. 1. 11) sau in hol, la plafon, in ca-
zul in care apartamentul nu are pod.
Distribu\ia aerului in incaperi se face
prin canale amplasate la plafonul inca-
perilor. Pompa de caldura func\i oneaza
la parametrii nominali numai pentru
temperaturi exterioare de pana la
- 10 C, de aceea, pentru temperaturi
exterioare mai scazute, este necesar
sa se prevada surse suplimentare de
Fig. 8.1.9. Schema instalafiei de incalzire de apartament cu boiler:
- cazan; 2 - boiler; 3 - pompa de circula\ie pentru incalzire; 4 - pompa de
circula\ie pentru apa calda de consum; 5 - ventil cu 3 cai; 6 - corp de
incalzire; 7 - vas de expansiune inchis; Te - sonda de temperatura exterioara;
T; - termostat de camera; TG - tablou de comanda; Tb - termostat de boil er.
- >- circui t de incalzire; circuit de preparare a apei calde de consum;
circui t de di stribu\i e a apei calde de consum.
Te
1
_.
0 .
3
\
"
,,
2
r
7 /-t--rr-=o:-:-- ,
/
9
r
'-:-J--- --- --:-:- ... - .-. --,/
'. __ -_-_-_-_-1--- ---- ----- -
1 t
I
1CJ1
1: ..


' '

8
- - - _ I _ - _ __i_ _ -
Fig. 8.1.10. Schema instalafiei de incalzire de apartament
cu schimbator de caldura cu pl aci:
- cazan; 2 - schimbator de i ncalzire; 3 - arzator; 4 - schimbator de caldura
cu placi ; 5 - pompa de circulati e; 6 - ventil cu 3 cai; 7 - vas de expansiune
inchi s; 8 - corpuri de incalzire; 9 - punct de consum; Te - sonda de
temperatura exterioara; T; - termostat de camera; TG - tablou de comanda.
- circuit de incalzire; +-- circuit de preparare a apei calde de consum;
cir cuit de di stribu\i e a aper calde de consum.
caldura, de preferinta, radiatoare elec-
tri ce. lntrarea in func\iune a acestor
surse de caldura secundare se face
automat cand pompele de caldura nu
mai pot sati sface necesarul de caldura.
Acest mod de incalzire poate asigura
circa 70 ... 80 % din necesarul de cal-
dura. Solu\ia prezinta interes $i datorita
faptului ca in perioada calda poate asi-
gura $i o climati zare a incaperil or.
8.1.2. Locuinfe multifamiliale
Apartamentele din construc\iile de
locuit sunt concentrate in cea mai
mare parte in blocuri P + 10 sau P + 4
niveluri , blocuri grupate pe zone mai
mult sau mai pu\in inti nse.
Probl emele pe care le ridica incalzi-
rea acestor cladiri sunt:
- modul de preparare a agentului ter-
mi c, respectiv, locul de amplasare a
sursei termice;
- modul de alimentare cu caldura, res-
pectiv, de di stribu\i e a agentului ter-
mic la consumatori;
- modul de gestiune a consumurilor de
energie;
- tipul suprafe\ei incal zi toare din
incaperi.
Ca suprafe\e incalzitoare, in majorita-
tea cazuri lor, se utilizeaza: radiatoare din
aluminiu, din o\el $i, mai rar, din fonta;
convectoare, convectoradiatoare etc.
8. 1.2.1 incalzirea de apartament
Fiecare apartament este prevazut cu
o instala\ie proprie de incalzire, res-
pectiv, cu o gestiune proprie a energi ei
termice. Cateva variante care difera
intre ele prin modul in care se face ali-
mentarea cu caldura a corpurilor de in-
calzire, precum $i prin sistemul de asi-
gurare a reglari i calitative sunt prezen-
tate in fi gura 8.1 .12.
Vari antele I $i II au asigurata reglarea
calitati va a apei calde numai i n sec\iu-
nea termostatului de camera. Alimenta-
rea cu caldura a corpurilor de incalzire
se face in sistem bitub: la varianta I,
printr-o re\ea de distributi e comuna, iar
la vari anta 11 , prin mai multe ramuri
racordate la distribuitor-col ector.
Variantele Ill $i IV au asigurata regla-
rea calitati va a apei calde sub ac\iunea
echitermului , care este racordat cu ce-
le doua termostate de exterior $i de in-
terior. Alirnentarea cu caldura a corpu-
rilor de incalzire se face in sistem mo-
notub. printr-o retea comuna, la vari an-
ta Ill , si pri n mai multe ramuri, la va-
! rianta IV. Din punct de vedere al
' modului de real izare a instalatiilor,
schemele sunt asemanatoare celor
prezentate la 8. 1. 1.3.
l
I. de lncalzire Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri
8.1.2.2 incalzirea centrala
cu distribuJie pe apartament
Foloseste prepararea centralizata a
agentului termic (cazane $i distributia
generala amplasate in subsolul cladirii
$i coloane principale pentru distributia
verticala).
Distributia agentului termic la fi ecare
apartament se face prin intermediul
unor module termice ( 4.2) cu vana de
reglare, butelie de egalizare a presi unii
etc.
In figura 8.1 . 13 este prezentat mo-
dul de incalzire a unei cladiri multifa-
mili ale; fiecare apartament are o retea
proprie de di stributi e, in sistem bitub.
La varianta I di stributi a este mixta
(conducta de ducere, montata la pl a-
fon $i cea de intoarcere, la pardo-
seala), iar la varianta II distributia este ,
inferioara (ambele conducte sunt
montate sub planul corpurilor de in-
calzire). Alegerea uneia din cele doua
variante depinde de conditiile existen-
t e in fi ecare apartament (traseul con-
duc telor fiind conditionat de existenta
U$ilor).
Variantele descrise prezinta multiple
avantaje: gestiunea pe apartament a
intregului consum de energie termica;
independenta circuitelor de incalzire pe i
fi ecare apartament, asigurarea progra-
mului de functionare a instalatiei $i a
conditiilor interioare dupa dorinta loca-
tarului etc.
8.1.2.3 Sursa termica , I
Avand in vedere gabaritul redus al
echipamentelor utili zate precum $i
schemele functionale cat mai simple,
exista posibilitatea ca intregul ansam- ,
blu care alcatuie$1e sursa termica, fo- ,
losind preparare centrala, sa poata fi
amplasat in:
- subsolul blocurilor, sacrificand
unele spa(ii cu destinati e de depozitare
privata;
- cladire noua, subsol sau parter,
alaturata altei constructii ;
- spatiile prevazute pentru punctele
termice din ansambluril e de locuinte.
Caracteri sticil e tehnice ale acestor
centrale sunt tratate in detaliu la 5.3.
Centrala termica poate fi amplasata $i
pe terasa sau la ultimul nivel al blocului
(fi g. 8. 1.14). Printre ratiunile de ordin
constructiv si economic ale acestei
solutii se pot mentiona: nivelul ridicat al
apelor freatice; intreruperea diafragme-
lor din subsol antreneaza costuri ridi ca-
te de consoli dare suplimentara: reduce-
rea costuri lor de executare a canalelor
de furn; corozi unea echipamentelor din
centrala termica este mai redusa intru-
cat atmosfera din centrala termi ca este
mai uscata in perioada calda.
Amplasarea unei centrale termice la
partea superi oara a unei cladiri prezinta
TC
:: 5
9
.Y
4-/. : I / I
" I
GS I
:f> ciA
: : I _J- r+-i
;; ks 'E3 I
'.'_I i

I B I I

I ::EJ , I
1fi J_ l
I U I
I I

8
00
Fig. 8.1.11. incalzirea unei locuinte unifamiliale cu pompa de caldura aer-aer:
- pompa de caldura aer-aer; 2 - canale de aer cald; 3 - orificii de introducere aer
cald; 4 - canale de evacuare aer viciat; 5. - orificii evacuare aer viciat; 6 - canal de aer
proaspat; 7 - canal de evacuare in exteri or; 8 - radiatoare electrice; 9 - prepararea si
alimentarea cu apa calda de consum; GS - grup sanitar; B - bucatarie.
Cm B s Cm Cm
Fig. 8.1.12. incalzirea unei locuinje multifamiliale cu sursa termica
distribujia la fiecare apartament:
II
1- cazan (de pardoseala sau de perete); 2 - pompa de conducta; 3 - corp de incalzire;
4 - robinet termostati c; 5 - robinet de reglare normal; 6 - distribuitor; 7 - colector;
T - termostat de camera; TE - termostat de exterior ; E - echi term; R - releu; C - ceas
programator; Cm - camera; B - bucatarie; GS - grup sanitar.
Capi tolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cl adiri I. lnstalatii de incalzire
si unele greuta\i : centrul de greutate se
muta la partea superi oara impunand o
structura aparte a elementelor de
construc\ii ; masuri speciale pentru a
rezista mi scarilor seismice; greutati in
transportul echipamentelor la inaltime,
mai ales in perioada de expl oatare a
centralei termice.
8.2. Sali de spectacol e
8.2.1. Siste me de incalzire
Majoritatea salil or de spectacole
sunt incalzite cu aer cald care asigura
in acelasi timp si ventilarea incaperil or.
incalzirea cu corpuri de incalzire nu
este recomandabila dat fiind inertia
mare si imposibilitatea de adaptare
rapida la variatiile de sarcina termica.
Pentru incalzirea incaperilor cu volum
mare de aer se recomanda incalzirea
cu aer cald, combinata, d'{ca condi\iile
o cer, cu o inst ala\ie de climati zare. De
asemenea, exista posibilitatea ca unele
incaperi adiacente salii de spectacole
sau scenei sa fi e prevazute si cu
incalzire cu corpuri de incalzire sau cu
panouri radiante de pardoseala (foaie-
rul, holuril e). Cat privesc incaperil e
anexe, in general, acestea sun! preva-
zute cu incal zire cu corpuri de incalzire,
agentul termic fiind apa calda.
in alegerea solutiei de incal zire tre-
buie sa se tina seama si de programul
de lucru al localului (teatru, cinema)
care este destul de vari at si impune. in
acelasi timp, si un regim de functionare
diferit pentru ansamblul incaperilor.
Cand salile de spectacol fac parte
dintr-un imobil important, se recoman-
da ca sistemul de incalzire sa \ ina sea-
ma de intregul ansamblu si sa se
adapteze cat mai bine acestui a astfel
incat cheltui elil e de investitii si de ex-
ploatare sa fie cat mai reduse.
Pentru sali de spectacol - cinema -
care sun! prevazute, in general, cu un
numar redus de incaperi (sala de spec-
tacol, hol , camera de proiecpe, grup
sani tar), incalzirea poate fi asigurata cu
aer cald, pentru sala de spectacol, si
cu corpuri de incalzire, pentru restul in-
caperil or. Prepararea aerului cald se
poat e face cu:
- generatoare de aer cald (fig. 8.2. 1,a)
- camere de tratare a aerului , com-
puse din filtru, baterii de incalzire si
ventil atoare (fig. 8.2. 1,b).
Pentru sali de spectacol precum cele
de teatru, opera, concerte etc., care
sunt prevazute cu multiple sali cu des-
tina\ii speci ale si care, dupa importanta
lor, necesita conditii de contort (termic ,
acusti c, luminos etc.) speciale. in vol u-
mul ,, lnstalatii de ventilare $i climati -
zare", sunt tratate i n detaliu solutiil e de
climati zare a acestor tipuri de cladi ri .
1111111 '
Cm
T C
m
cj ~ J ..
I '"""
Gs
,---- --------------- -----------. .
: ,
TC i
~
o:
R ----
1111111
L ----- - - ' ---------
1! 11 111
T_c__
Lg@:
RQ:
- - .
1111\ ll
1
~
II
Gs
B
Cm
1111111
Fi g. 8.1.13. incalzirea unei locuinte mult ifami l iale cu prepararea centrala
a calduri i ~ i dist ributia pe apartament:
1 - cazan; 2 - pompa de cazan; 3 - pompa de circula\ie; 4 - BEP; 5 - VEI;
6 - corp de incalzire; T - termostat de camera; C - ceas programator; R - releu; Cm -
camera; B - bucatarie; Gs - grup sanitar; MTH - modul termohidraulic.
. -- -- - - - . - --- , - - . - - , ~ - :-- - - - -\;_. - , -- - - . - - . -.. -.
Fig. 8.1.14. Schema unei instalat i i de incalzire la un bloc de l ocuinte
cu centrala t ermica amplasata pe terasa:
1 si 2 - conducte de di stributie; 3 - coloane; 4 - corpuri de incalzire; 5 - cazan; 6 - pompa
de circula\ie; 7 - sonda de temperatura exterioara; 8 - robinet cu 3 cii; 9 - robi nete
termostati ce.
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri
8.2.2. Date de calcul
Calculul se rezuma la stabilirea debi -
tului de aer necesar asigurarii incalzirii.
Celelal te probleme legate de i ncalzirea
cu corpuri de incalzire, panouri radi an-
te etc. sunt identi ce cu cele tratate la
capit olele respective din prezentul
vol urn.
Debi tul de aer necesar pentru a asi-
gura incalzirea $i ventilarea se determi -
na tinand seama. in primul rand, de
cota parte de aer proaspat de persoa-
na pe ora. Aceasta variaza. in general,
i ntre 20 $i 40 m
3
/ hpers.
La stabi lirea numarului de schimburi
,,n" pe ora se are in vedere ca vol umul
de aer pentru un spectator este de
4 .. . 6 m
3
. La o valoare medie de 5 m
3
$i \inand seama ca debitul de aer
variaza intre 20 si 40 m
3
/ hpers .. rezul-
ta numarul de schimburi n = 4 la 8
schimburi/ ora.
Necesarul de caldura 0 pentru 0 Sa-
la de spectacol se compune din:
Op - pierderil e de caldura ale salii;
Oa - aporturile de caldura de la spec-
tatori; Ov - necesarul de caldura pentru
incalzirea aerului proaspat din exterior.
Pi erderile de caldura Op ale salii de
spectacol se calcul eaza in conformita-
te cu STAS 1907. Ele sunt in general
mi ci, intrucat salile de spectacol sunt
inconjurate, in cea mai mare parte, de
incaperi anexe incalzite. Pentru calcule
aproximative se pot lua ca valori ale
pi erderilor de caldura specifice qp =
15 .. . 20 W/ m
3
.
Aporturile de caldura Oa de la spec-
t atori se calculeaza considerand dega-
jarea specifica de caldura a spectatori-
lor qsp = 102 Wi pers.
Necesarul de caldura Oe pentru in-
calzirea aerului proaspat din exterior se
calculeaza \inand seama de debitul de
aer rece Ge [m
3
/ h], de t emperatura
exterioara de calcul le $i temperatura
aerului interior 1,, adica
Oe = Ge . c . (t, - le} [WI
unde c = 1,30 kJ/ m
3
K este capaci -
tatea termi ca masica a aerului.
8.3. Cladiri cu caracter special
Din aceasta categori e fac parte cla-
diri ca: bi seri ci, castele, muzee care se
diferen\i aza de celelal te cladiri prin
aceea ca:
- castelele sunt cladiri executate
di ntr-un numar destul de mare de ca-
mere. cu suprafete si inaltimi diferite,
prevazute cu pereti si plan$ee foarte
groase, cu iner\ie termi ca foarte mare;
- muzeele sunt cladiri , fi e indepen-
dent realizate din amenajarea unor
spa\ii , fi e inglobate i n cadrul altar com-
plexe de cladiri ;
- cladiril e de cult adapostesc, in ge-
neral, obiecte de arta care trebuie con-
servate.
8.3.1. incalzi rea bisericilor
La biserici care au program zilnic,
saptamanal sau de doua ori pe sapta-
mana, temperatura interioara se poate
considera I; = 12 ... 15 C, iar la bi serici-
le in care se desfasoara, pe langa
activita\i religioase $i concerte este ne-
cesar sa se asigure o temperatura in-
terioara mai ridicata t; = 16 .... 18 C. De
asemenea, este necesar sa se asigure
o temperatura de garda de 6 ... 8 C in
perioada de inactivitate, pentru a
4
proteja obiectele de cult din interior .
Sistemul folosit, pana in prezent , la
majoritatea bisericilor, a fost de incalzi-
re locala cu sobe, cu combustibili con-
ven\i onali . La bisericile mai vechi s-a
folosit $i incalzirea cu aer cald, cu ca-
nale prin pardoseala si cu orificii de in-
troducere a aerului in zona centrala.
respectiv, in zona pere\ilor exteriori .
La bi seri ci se pot aplica sisteme de
incalzire cu:
- panouri radiante de pardoseala
care pot men\ine in zona picioarelor o
temperatura cat mai uniforma;
- radian\ i electrici sau cu gaze, mon-
tarea lor facandu-se la inal\imi intre 4
$i 8 m. Prezinta difi cultati in evacuarea
gazelor de ardere;
- corpuri de incalzire: radiatoare,
convectoradiatoare sau convectoare,
pl asate in fata peretilor exteriori.
Agen\ii termici pot fi apa calda sau
aburul de presiune joasa. Solu\ia pre-
zinta dezavantajul ca, in perioada rece,
de uti lizare a bi sericii , exista pericolul
de inghe\ al apei in instala\ie. Solutia
- sunt executate din elemente de
6
constructi i cu iner\ie termi ca foarte
mare (pere\i si plansee foarte groase);
- au un program .de lucru diferit:
bi seri c il e cateva ore , in unele zil e sau
peri oade ale zi lei; muzeele si castelele
au un program de la 4 la 14 ore/zi;
Fig. 8.2.1. Schema de pri nci pi u a i nst alatiei de incalzire la un ci nematograf :
a - varianta cu generator de aer cald; b - varianta cu camera de tratare a aerului;
1 - generator de aer cald; la si lb - orificii de aer recircul at si aer proaspat; 2 - canal de
aer viciat; 3 - orifi cii de absorbti e aer viciat; 4 - ventil ator evacuare aer viciat; 5 - corpuri
de i ncalzire; 6 - camera de tratare a aerului; 6a si 6b - ventilator de introducere si
- bi seri cil e sunt cl adiri executate
evacuare aer; 6c - baterie de filtrare; 6d - baterie de incalzire; 7 - orifi cii de introducere
dintr-o incapere cu volum mare, au o
aer cald; 8 - aer proaspat; 9 - aer viciat; H - hol; SS - sala de spectacol.
suprafata intinsa $i inal\imi foarte mari ; ; L_ __________ ____________________
Capitolul 8: Si steme de incalzire pentru unele categorii de cl adiri I. de incalzire
este valabil i'l r entru bi serici cu pro-
gram permanent;
- cu covoare electrice montate pe grin-
zi, stalpi sau bol\i existente in biseri ca;
- aer cald cu preparare centrala $i
distributi e prin canale sub pardoseala_
Prepararea aerului se poate face cu
ajutorul unui generator de aer cald,
amplasat de obicei intr-o incapere la
subsol, sub altar, de unde, prin canale
sub pardoseala, aerul se poate
di stribui in interiorul bi seri cii (fig_ 8_3_ 1 _)
Alegerea sistemului de incal zire de-
pinde de multi factori ca: tipul $i vechi -
mea bi seri cii, configura\ia arhitecturala,
costul investi\iilor $i al cheltui elil or de
exploatare etc_
calcul [C];
- a - coeficient de punere in stare de
regim a instalati ei [W/ m
2
K]
Valoarea coeficientului a se calculea-
za cu relatia
a = --- - -- (8.2.2)
1 2 z
- + -.====
a, n: A. -c-p
in care z este timpul de punere in stare
de regim (de preincalzire) a instal ati ei
(z = 3 ... 4 h), iar 0-;; este carac-
teri stica materialului din care sunt
tacu\i pere\ii. Pentru calculele practice,
valoarea coeficientului ,,a" se gase$te
in monograma din figura 8.3-2.
Consumul de energie anual se deter-
mina cu rela\ia:
Oc = <p 0 [W) (8.2.3)
in care 0 sunt pierderile de caldura
ale cladirii calculate cu rel a\ia 8.2. 1, iar
<p, un factor de utilizare a caldurii care
\ine seama de modul de utilizare a bi-
Sursa termica se recomanda sa fie
prevazuta numai pentru cladirea pro-
priu-zisa, inclusiv anexele acesteia.
8.4. Cl adiri comerciale, banci
constructii similare
Aceste cladiri dispun de un hol cen-
tral , de sali de conferin\e, birouri de di -
verse marimi, camere cu destinatii spe-
ciale, garaje, sali de restaurante sau
cantine etc.
Alegerea sistemelor de incalzire se
face in func\ie de destina\ia cl adirii, de
importan\a ei $i de posibilita\ile finan-
ciare.
Este necesar ca solutiile alese sa
\ina seama atat de asigurarea parame-
tri lor din interior, in perioada rece cat $i
in perioada calda.
Ca solu\ii de incalzire se pot men\iona:
- incalzirea cu apa calda cu tempe-
ratura sub 90 C in sistem bitub sau
in aglomera\ii urbane, incalzirea cu
aer sau prin radia\ie, cu panouri ra-
diante de pardoseala este de preferat
Daca bi serica face parte dintr-un com-
plex cuprinzand cl adiri de locuit, admi -
nistrative etc., unde se dispune de un
agent termic, se poate utiliza incalzirea
centrala cu apa calda.
sericii precum $i de natura combustibi-
1
monotub, cu circulatie foqata. in tune-
; lului (tab. 8.3.1.) \ie de marimea cladirii $i a consumato-
Necesarul de caldura pentru cladiri
cu functionare intermitenta $i cu ele-
mente de inerj:ie mare, din care tac
parte $i bi sericil e, se calculeaza apli -
cand relati a:
0 =$:>a {t - ta)+ S., kv (t - to) iWJ( 8.2. 1)
in care Sp este suprafa\a elementelor
de construc\ii iner\iale [m2]
- Sv - suprafata elementelor de con-
struc\ii vitrate [m2J
- kv - coeficientul de transmi sie
pentru suprafe\ele vitrate [W/ m
2
K]
- t; - temperatura interioara [
0
C)
- to - temperatura ini\iala (considera-
ta in general to = 0 C);
- te - temperatura exterioara de
r _A_
/ /

-_,_ _ - -
I /

5
8.3.2. incalzirea muzeelor
La alegerea sistemului de incalzire se
au in vedere atat caracteristici le con-
structive $i termotehnice ale cl adirii cat $i
importan\a muzeului respectiv, a obiec-
telor de arta pe care le adaposte$te.
in cazul muzeelor cu incaperi mari ca
suprafa\a $i volum, se poate utiliza in-
calzirea cu aer cald sau chiar climati-
zarea, in func\ie de conditiile din inte-
rior. Pentru incaperi cu destina\ie
uzuala se poate utiliza incalzirea cu
apa calda cu corpuri de incalzire (ra-
diatoare, convectoare etc.).
i
"
- - --- -- -- _,._
D
' ' _ _j
Fig. 8.3.1. incalzirea cu aer cald a unei biserici :
- generator de aer cal d: 2 - onf1cii de introducere; 3 - canale de ducere;
4 - orifi cii de evacuare; 5 - can;i le de inloarcere aer (recirculat/evacuat).
rilor pe care ii alimenteaza cu caldura,
se recomanda realizarea mai multor
re\ele de distributie, dand astfel posibi -
litatea ca to\i consumatorii cu acela$i
regim de func\ionare $i cu aceia$i pa-
1 rametri ai agentului termic sa fie racor-
da\i la aceea$i re\ea de conducte. Se
asigura astfel o repartizare a caldurii
pe grupe de consumatori $i o reglare
calitativa $i cantitativa in func\ie de ne-
cesita\i. De asemenea, sursa termica
poate fi echipata cu cazane atat pentru
asigurarea incalzirii cat $i pentru
venti lare. climatizare $i apa calda de
consum.
Schema de principiu a unei instala\ii
T abelul 8.3.1. Valorile fact orului <p
de uti lizare a cal durii
Natura Modul de asigurare
combustibilului a incalzirii
duminica permanent
gaze naturale 0.090 .0, 110 0,26 ... 0,31
lichid 0,035 ... 0,043 0,11.0,13
carbune 0.070 ... 0,090 0,21.0,26
energie electrica 0,350 ... 0,430 1,00 ... 1,30
8
7
:,c 6
1s
s:
.S 4
<U
3 3
c
i'.l2
'fil
8 1
0 2
4 6 8 10
Ti mpul de preincalzire Zin lh]
Fig. 8.3.2. Nomograma pentru calculul
coeficientul ui , a.
-
I. lnstala!ii de lncalzire Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri
de preparare $i distributi e a apei calde
la consumatori pentru o cladire admi-
ni strativa care necesita incalzire, venti -
lare $i apa calda de consum este pre-
zentata in fi gura 8.4. 1. Centrala termi ca
este prevazuta cu cazane $i recupera-
toare de caldura. Este o soluj ie econo-
mi ca deoarece din caldura recuperata
de la gazele de ardere se poate prein-
calzi apa calda de consum precum $i
aerul necesar ventil arii . Se asigura
astf el o economie importanta de com-
bustibil $i o eficienta ridicata a intregii
instala!ii .
- incalzirea cu apa calda cu tempe-
ratura cuprinsa intre 55 $i 60 C se fo-
lose$te la imobil e cu birouri .
Ca sistem de incalzire se folose$te,
in general, incalzirea prin radia\i e de
pardoseala sau de pl afon. Agentul ter-
mic, in afara de cazane, mai poate fi
asigurat de pompe de caldura sau din
caldura recuperata.
- lnstalafii de climatizare unde, in pe-
ri oada rece, se asigura incalzirea iar, in
perioada calda, racirea aerului. Aceste
instala\i sunt prevazute cu echipamen-
te care pot asigura atat incalzirea cat $i
racirea aerului (ex: instal a\iil e de incal- '
zire cu ventiloconvectoare pot asigura
iarna incalzirea iar vara racirea aerului).
Agentul t ermic este preparat intr-o
centrala termi ca $i di stribuit printr-o re-
t ea de conducte la bateriil e ventilocon-
vectoarelor, separate de cele de racire
sau comune.
De asemenea, se prevad unitati de
climati zare splituri care sa lucreze in
pompa de caldura adica, iarna, sa asi -
neral, cu corpuri de incalzire care aco-
pera o incalzire de baza (10 ... 15 C),
restul de necesar de caldura fiind asi-
gurat de instala\ia de vent il are sau cli -
mati zare pentru restaurantele de lux.
Bucatariile si anexele sunt prevazute
cu radiatoare, regi stre etc. care, de
asemenea, asigura o incalzire de gar -
da, deficitul de caldura fiind acoperi t
de instala\ia de ventilare absolut nece-
sara bucatariilor $i anexelor acestora.
Grupuril e sani tare sunt incalzi te, de
obicei, cu radiatoare.
Camerele de tezaur sau simil are
acestora sunt , in general, amplasat e
la subsol , inconjurate de pere\i grosi
$i bine arma\i . Necesarul de caldura
este foarte redus, de aceea se re-
comanda utili zarea corpuril or de in-
calzire electr ice. Pentru camere de
tezaur, importante, in care sunt de-
pozitat e valori care necesi ta condi\ii
speci ale de microclima, se prevad $i
instala\ii de ventilare sau climatizare
complet independente. Gurile de in-
troducere $i evacuare sunt executate
din o\el special. Aerul proaspat este
absorbit pr intr-o priza speciala din
o\el iar legatura cu interiorul se face
printr -un canal circular tot din o\el,
$icanat in forma de S care traver sea-
za peretele camerei. Se asigura o
recirculare a aerului cald de ordinul a
2 pana la 3 schimburi pe ora.
8.5. Spitale
Spitalele sunt cladiri cu caracter spe-
cial intrucat, pe langa necesarul de cal -
dura pentru incalzire, soli cita si alte
cantitaji de caldura sub diverse forme
(abur, apa calda etc.) pentru procesele
tehnologice ce se desf3$oara in inte-
ri or. La stabi lirea solutiil or si a puterii
termi ce a sursei de caldura este nece-
sar sa se \ina seama de tali consuma-
torii, de natura si ponderea lor.
Costul caldurii intr-un spital reprezin-
ta un procentaj de cca 70% din chel-
tui eli le de exploatare globale; de aceea
este necesara studi erea cat mai deta-
liata a tuturor factorilor care intervin in
stabilirea necesarului de caldura, de
producerea caldurii si a modului ei de
di stribu\i e.
Spitalele se pot clasifica dupa mai
multe criterii :
- dupa tipul de construcfie:
cladiri joase, desf3$urate pe ori -
zontala (pavilioane) , cu un numar
redus de niveluri;
cladiri inalte, desf3$urate pe verti -
cala, cu un numar mare de ni veluri ;
- dupa numarul de paturi:
spitale mici, pana la 100 de paturi;
spitale medii , intre 100 $i 500
paturi ;
spital e mari , peste 500 de paturi ;
- dupa destinatie:
policlinici;
spital e speciali zate (maternitati,
neurol ogie, sanatorii etc.);
spital e generale;
centre de cercetare pe specialita\i.
Spitalele, dupa marime, destinati e $i
importanta lor, necesita cantita\i de
caldura cu temperaturi si presiuni dife-
rite ca, de exemplu, pentru:
gure total sau partial incalzirea, iar, va- '
ra, sa asigure racirea.
f n afara incaperilor ca: birouri, came-
re de dormit, coridoare, grupuri sanita-
re, anexe etc., unde incalzirea se poate
asigura, in general, cu corpuri de incal -
zire, sunt $i incaperi cu destina\i e spe-
ciala .ca: sali de reuniuni, holuri de in-
trare, sali de mese, bucatarii $i anexe,
camere de tezaur etc., unde, de la caz
la caz, se adopta solu\ii comune de
incalzire $i ventilare sau climati zare.
Salil e de reuniuni sunt, in general, i
echipate cu corpuri de incalzire care
asigura o temperatura de garda i ntre
12 $i 15 C, restul de necesar de cal-
dura fiind compl etat de instala\ia de
ventil are care asigura $i o reimprospa-
tare a aerului din interi or.
La holurile de intrare, care la cladiril e
moderne sunt , in majoritate ,cu pere\ii
exteri ori complet vitrati , se recomanda
incalzirea cu aer cald introdus prin ori -
fi cii de pardoseala, in apropi erea supra- 1
fe\elor vitrate,sau incalzirea prin radiatie
prin pardoseala sau prin plafon. La
deschideri mari de U$i se recomanda,
de asemenea, perdele de aer cald.
Salil e de mese sunt prevazute, in ge-
2
: .--.-.-.-7-
- M
0
- w --------------
6
7

I ' T
! ::
I
'
I __ __) '
L ___ :
0
3
=======:. - txJ- - - - - - - - - - -
- - - - - - - -- --- -- -'

/
Fig. 8.4.1. Schema unei central e termice pentru o cladire administrativa:
1 - cazan; 2 - cazan cu condensa\ie; 3 - recuperatoare de caldura; 4 - buteli e de
cgali zare a presiunii; 5 - consumator de incalzi re; 6 - rezervor de preincalzire a apei;
7 - boiler cu preparare rapida; 8 - bateri e de preincal zire a aerului ; 9 - baterie de
reincalzire a aerului; 10 - aer rece; 11 - aer cald; 12 - apa rece.
_ _, __________________ _
<.
Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru une.le categorii de cl adiri I. lnstala!ii de incalzire
- instala\ii de incalzire: apa caldEl cu
piferite temperaturi in func\i e de sis-
temul de incalzire ales;
- instalatii de ventilare: apa calda sau
a bur;
- instala\iile de preparat apa calda de
consum: apa calda sau abur;
- operati uni de dezinfectare :;; i sterili-
zare: abur cu presiune cuprinsa intre
2 :;;i 4 bar;
- deshidratari si aparate speciale:
abur cu presiunea cuprinsa intre 10
:;; i 14 bar;
- spal atori e $i calcatorie: abur cu pre-
siunea cuprinsa intre 2 $i. 4 bar;
- bucatarie: abur cu presiunea de 0,5 bar.
intrucat la spitale energia termi ca
este solicitata sub diverse for me (apa
calda, abur, aer cald), cu parametri di -
feri\i $i cu un program destul de variat ,
este necesara asigurarea unei bune
gestiuni a acestei energii urmarindu-se,
in deosebi, posibilita\ile de recuperare
a caldurii rezidual e $i de refolosire a ei
in diversele procese tehnologice. Se
apreciaza ca posibilita\ile de reducere
a consumurilor termice se afla undeva
intre 40 $i 50 %, aceasta, ca urmare a
recuperarii caldurii din aerul viciat , din
gazele de ardere ale cazanelor , din
circuitele de racire ale grupurilor frigo-
rifice, din purja sau condensatul nere-
cuperabil al cazanelor $i circuitelor de
abur, din apele uzate evacuate de la
spalatorii :;;i bucatarii .
8.5.1. Mi crocl i matul i n spitale
in spitale se impun anumite exigente
specifice climatului interior:
- temperaturi aie aerului ini erior mai
ridicate (frecvent peste 22 C in came-
rele bolnavilor);
- control al umiditatii aerului in inca-
perile de inalta tehnicitate (sali de ope-
ratie, sali post operatorii etc.);
- exigenta in ceea ce pri ve$te purita-
tea aerului (se interzice recircula\ ia ae-
rului ).
in tabelul 8.5. 1. sunt prezentate, pe
categorii de importan\a, limitele supe-
rioare ale t emperaturii aerului l;:i inca-
perill e dintr -un spital.
Tabelul 8.5.2. Cantitatea
de aer proaspat
Denumirea incaperi i Cantitatea de
aer proaspat
[vol/h]
Cabinete de pedialrie 2
- -
Laboratoare 4 ... 6
Camere de anestezie 5
Camere de
bolnavi contagiosi 8
Sali de reanimare 5
-
Sali de operati e 6 .. . 20
De asemenea, pentru incaperil e din-
tr-un spi tal care au caracter adminis-
trativ se recomanda:
- in perioada de lucru t, = 18 ... 20 C;
- in perioada de nefolosire tempora-
ra (24 ... 18 ore), t, = 16 C;
- in perioada de nefolosire prelungita
(peste 48 ore), t, = 8 C.
in cazul in care se adopta incalzirea
cu aer cald, este necesara asigurarea
unei cantitati minime de aer proaspat ,
in func\ie de destina\ia incaperii (tab.
8.5.2.)
8.5.2. Si steme de i ncalzire
Se utilizeaza sistemele de incalzire:
cu corpuri de incalzire, cu aer cald $i
prin radi a\ie.
- Sistemul cu corpuri de incalzire
este eel mai utilizat. Agentul termic
este apa calda cu temperatura maxi ma
de 90 C. Schema generala de di stri-
bu\ie este inelara sau arborescenta,
verticala (inferioara sau superioara) cu
una sau doua conducte.
in cazul spitalelor inalte, cu multe ni -
veluri, este necesara distribu\ia pe
zone; solutia de amplasare a conduc-
telor orizontale de distribu\ie in subsol
sau intr-un etaj tehnic se stabil e$te
printr-o analiza tehnico-economica,
luand in considerare toate instala\iile si
construc\iile aferente.
Se folosesc corpurile de incal zire cu
cele mai mici posibilita\i de depozi tare
a prafului ca, de exemplu, radiatoarele.
- Sistemul cu aer cald se poate
adopta atunci cand sistemul cu corpuri
de incalzire nu mai asigura necesarul
de caldura sau in cazul in care se pre-
vede si ventilarea mecanica, a incape-
ril or. La instala\iile de incalzire cu aer
cald, combinate cu ventilarea se reco-
manda recuperarea caldurii con\inute
in aerul viciat evacuat $i utilizarea
acestui a pentru incalzirea aerului
proaspat introdus.
- Sistemul de incalzire prin radiatie
' se reali zeaza cu panouri radiante de
pardoseala sau plafon. Utilizarea aces-
tui sistem este recomandata la incape-
ril e cu inalta tehnicitate medicala pre-
cum :;; i in saloanele de bolnavi .
8.5.3. Sursa termica
Echipamentele care asigura necesa-
rul de caldura pentru un spital depind
de marimea $i destina\ia lui .
La spita!ele mici se prevad cazane
de apa calda pentru incalzire $i prepa-
rat apa calda de consum. Numarul $i
puterea !or termica se alege astfel
incat, daca unul din cazane s-a defec-
tat , cele ramase in func\iune sa sigure
necesarul de caldura maxim atat in
perioada de iarna cat $i in perioada de
vara. in locul cazanelor de abur nece-
sare pentru nevoile tehnologice (spala-
torie, bucatari e, sterili zare etc.) care, in
general, sunt mici :;; i care pot ridi ca
Tabelul 8.5. 1. Limitele superioare ale temperaturilor interioare la spitale
Categoria Denumirea incaperii Limita superioara a
temperaturii t; [
0
C]
1 incaperi unde temperatura in- Se stabil e:;; te de
terioara constituie un mijloc medicul specialist
de tratament sau investigati e
2 incaperi cu inalta tehnicitate
medicala:
- interven\ii chirurgicale
- interventii obstretice
- reanimare 26
- supraveghere continua
- sali cu noi nascuti
- izolari speciale
- radiologie
3 incaperi in care pacientii sunt
total sau partial dezbraca\i
- sali de consultatii
- birouri medicale 24
- sali de cercetare, de explorare, de
tratamente, de prelevari de probe
- grup sanitar, du:;;uri si bai
4 incaperi cu alte destina\ii 24
- camerele bolnavi lor (in medie 22)
- camere de garda
I. lnstalatii de lnca lzire Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cl adiri
mull investitiil e, se recomanda utili za-
rea unor util aje care pot folosi gazele
naturale sau energia electri ca. Cat
prive$te instal atiil e de climati zare care
necesita caldura. ele pot fi deservite de
cazanele de apa calda cu care este
util ata susa termi ca.
La spitalele medii, sursa termi ca tre-
bui e prevazuta in functi e de necesi ta\i ,
cu intregul echipament. Ca $i la spita-
lele mi ci, se prevad cazane de apa
calda pentru incal zire, ventilare $i
prepararea apei calde de consum care
pot functiona cu combusti bil li chid sau
gazos. dupa posibilita\i . Al egerea se
face astfel incat, prin defectarea unui
cazan. cele ramase in functiune sa asi-
gure necesarul maxim de caldura in
perioada rece. Se recomanda prevede-
rea de recuperatoare de caldura pe cir-
cuitul de evacuare a gazelor de ardere
de la cazane. Pentru nevoil e tehrrolo-
gice se recomanda utilizarea unor ca-
zane de abur cu presiune ridi cata
(dupa necesita\i) avand posibilita\i de
reducere a presiunii in functi e de cerin-
tel e consumatorilor . Se are in vedere
calitatea vaporilor de apa care. pentru
instala\iile de sterili zare si de umidifi -
care a aerului, trebui e sa corespunda
normelor sanitare. De aceea, este ne-
cesar ca pentru producerea aburului sa
se fol oseasca schimbatoare de caldura
executate din o\el inoxidabil.
La spitalele mari, nevoile de energie
termi ca. fri gorifi ca $i electrica sunt im-
portante $i destul de vari abile atat in
cursul unei zile cat, mai ales. in cursul
unui an. Este necesar un studiu pentru
stabilirea necesarului $i formei de ener-
gie. a modului de producere $i de re-
parti\ie. Spitalele mari impun existenta
unei surse proprii de energi e termica.
cu posibilita\i de producere a caldurii la
un nivel de temperatura ridi cat (80 la
100 C). De asemenea, ma$inil e frigo-
rifi ce pot Ii echipate cu motoare cu
combusti e, de unde se poate ob\ine
caldura cu temperatura de la 60 la
65 C. In ambele cazuri se anali zeaza
posibilitatea recuperarii caldurii si utili -
zarii ei in diversele instala\ii (incalzire,
ventil are, apa calda de consum).
La alegerea echipamentului sursei
termi ce se tine seama de faptul ca
procesele tehnologice au ponderea
cea mai mare, ele solicitand cantita\i
importante de caldura sub forma de
apa calda, fierbinte sau abur, la tempe-
raturi si presiuni diferite.
Solu\iile posibil e sunt cu:
- cazane de abur cu presiune inalta,
avand posibilit a\i de asigurare a
caldurii sub diferite forme, la consuma-
tori utili zand schimbatoare de cal dura
$i reductoare de presiune;
- cazane de apa fi erbinte, cu posibi -
litati de asigurare a caldurii sub diferite
forme, la consumatori utilizand schim-
batoare de caldura:
- cazane de abur cu presiune medie
pentru consumatorii tehnologici si cu
cazane cu apa calda pentru incalzire
si, eventual. pentru ventil are si climati -
zare.
Schema principala a unei surse
termice pentru un spital mare in care
agentul termi c principal este aburul de
presiune ridi cata (8 la 14 bar) preparat
in cazane speciale, distribuit la consu-
matori tehnologici ( deshidratari , sterili -
zari , spalatorii, bucatarii etc.); la consu-
matorii de incalzire. ventilare. climati -
zare si la consumatorii de apa calda de
consum este prezentata in fig. 8.5. 1.
8.5.4. Consumuri
de energie termica
La spitale. consumul de energie ter-
mica depinde de mul\i factori : numar
de paturi , tipul $i numarul de unitati
specializate, tipul de cladire, gradul de
utilare, posibilita\i de recuperare a cal-
durii etc.
Pentru instalati ile de incalzire, consu-
murile de caldura au la baza metodele
obisnuite de determinare a necesarului
de caldura, \inand seama ca regimul
de func\ionare la un spital este conti-
nuu, cu reducere in perioada noptii .
Pentru instala\ii le de venti lare si cli -
mati zare se are in vedere ca la spitale
este interzisa recircularea aerului ; prac-
ti c, se adopta solutia cu 100% aer
proaspat. De aceea. pentru reducerea
consumuril or de caldura pentru incal1i-
rea aerului proaspat se prevad recupe-
ratoare de caldura care pot asigura
preincalzirea aerului rece, preluand
caldura de la aerul cald evacuat i n
exterior . Debitele de aer variaza intre 5
si 25 m
3
/ hm
2
de suprala\a utila.
Pentru instala\iil e de preparare a apei
calde de consum se poate considera
un consum de 115 la 225 l/zipat, apa
de 60 C.
Pentru calcul e estimative, se pot
considera urmatoarele consumuri de
caldura:
- incalzire 2.5 .. 5 kW/ pat
- ventilar e $i climati zare: 2 ... 12
kW/ pat
- apa calda de consum: 1.. .2 kW/ pat
- nevoi tehnologice: 2,5 .. . 5 kW/ pat.
8.6. Sali de sport
Cladirile care adapostesc salile de
sport sunt foarte diferite intrucat forma,
marimea si elementele componente de-
pind de probele sportive care se des-
fa5oara in incinta lor. De asemenea, se
are in vedere ca, in afara concursurilor
$i antrenamentelor care se desf35oara
in sali le de sport, aici pot fi organi zate
si expozi\ii, reuniuni etc. Rezulta de aici
ca orarul de func\ionare la aceste tipuri
de cladiri este foarte variat.
Majoritatea salilor de sport cuprind,
in afara salii propriu-zise unde se des-
fa5oara competi\iile sportive, si o seri e
r-----------
1 : .;fibJ ... .. .. .. UJk8 :
0
..- - - - - - - - - - - - - .J '
' , ------ --- -- - ...
------------
....... 9. ........ 10 .... I 11
___________ "'.:_. _ _J
LJ
: . 15 lJll :
I : ' '
4
: 14 I Ill
I.

____ Ef- ': :

: I
18
Lf_6 I
I --- -- -- - - - - - - - - - - - -
I
6
Fi g. 8.5. 1. Schema de principiu a unei surse ter mice pentru un spital
I
cu peste 500 de paturi previizutii cu cazane de abur de presi une inaltii:
I - gospodaria de abur pentru consumatorii tehnologici; II - gospodaria de abur pentru incal-
1 d:e
4 - di stribuitor de abur de presiune medie; 5 - rezervor de condensat; 6 - pompe pentru
pomparea condensatului ; 7 - schimbatoare de caldura pentru nevoi tehnologice;
8 - di stribuitor de abur; 9 - schimbatoare de caldura cu pl aci pentru incalzire ventilare
10 11 - di stribuitor colector de apa calda; 12 - pompe de circula\ie apa calda;
13 - schimbatoare de cii ldura cu placi pentru preparat apa calda de consum;
14 - di stri buitor apa calda de consum; 15 - rezervor de acumulare; 16 - pompa de
ci rcul ati e; 17 - apa tratata; 18 - apa rece; 19 - apa rece deminerali zata.
Capitolul 8: Sisteme de incalzire pentru unele categorii de cladiri l. lnstalatii de incalzire
de anexe (birouri . sali de an\renamenle.
magazine, cabine ale sporli vi lor etc.).
Salile de sport , dupa modul i n care
se desf3$oara competitiil e sporti ve, se
impart in doua categorii:
- pe suprafe\e uscate - sali de sport
comune;
- pe suprafete umede - piscine, pa-
tinoare.
8.6.1. Sali de sport comune
incalzirea spatii lor din salile de sport
se face diferentiat:
- pentru sala propriu- zisa, adoptand
solu\ia cu aer cald;
- pentru anexe, adoptand soluti a cu
corpuri de i ncalzire, ventil oconvectoare
$i, chiar, incalzire prin radia\i e de par-
doseala.
Sursa termica cupri nde echipamentele
necesare pentru asigurarea agentilor ter -
mici pentru incalzire, venti lare, apa calda
de consum (bai , du$uri , bucatarii etc.). A-
gentii termici sunt apa calda cu tempe-
ratura pana la 90 C sau aburul de pre-
siune joasa cu presiunea pana la 1,7 bar.
in figura 8.6. 1 este prezentat modul '
de incalzire a unei sali de sport
prevazuta cu tribune lateral e. Cladirea
este prevazuta cu toate echipamentele
necesare prepararii $i di stribu\i ei aerului
cald. Sta\i a de tratare a aerului $i cen-
trala termi ca sunt amplasate in incaperi
special amenajate la subsol. lntrodu-
cerea aerului se face prin gradene, sub
acestea fii nd prevazute camere de
presiune, alimentate cu aer cald.
in fi gura 8.6.2 este prezentata o sala
de sport avand 4 000 m
2
, care cuprin-
de sali de gimnasti ca, de judo, scrima,
culturi sm etc . Este desf3$urata pe 6
niveluri , iar echipamentul instala\iil or
care asigura microclimatul din interi or
este, i n totali tate, bazat pe energia
electri ca. incalzirea, racirea $i prepa-
rarea apei calde de consum sun\ asigu-
rate de o pompa de caldura apa-apa
reversibi la cu o put ere de 366 kW/ frig
$i 463 kW/ cald. Sala de gimnasti ca
este echipata cu venl iloconvecl oare iar
birourile si anexele cu corpuri de i ncal-
zire. Foaierul princi pal care are o supra-
fa\a de 350 m
2
este incalzit cu panouri
a - vedere din sala de sport:
radiante de pardoseala. De asemenea,
sala principala de sport (1 200 m
2
) este
incalzita prin radi a\i e cu panouri ra-
diante de pardoseala. in toate salile de
sport se asigura o ventilare mecani ca
cu improspatare de aer. Puterea insta-
lata reparti zata pe pri ncipalele echipa-
mente ale instala\i ei este urmatoarea:
iluminat = 60 kW; pompa de caldura =
2
7
u
''-
- - - _--r-r - -
136 kW; lral area aerului $i evacuarea
lui = 15 kW; apa calda de consum =
15 kW. 0 gestiune tehnica centralizata
asigura reglarea, programarea $i deles-
tajul tuturor instalati ilor de i ncalzire, ra-
cire, ventil are, ilumi nare etc.
___ A ___ _ A ______ t\ _ __l ___ IA_
: - -
-- - - -' ; .-'---- --'------'-- ----'-- - +---'-
14
ti l,.( tt tt t tl

--,\: ---- . Jr -7 -x- ----R- __ _
UL ,
i
' '
l
' --. ----}, .. --- ----- -----ji_----- --
a
b
Fig. 8.6.1. incal zi rea cu aer cald a unei sal i de sport:
a - plan; b - sec.tiunea S-S' :
A - camera de Ira/are a aerului; 8 - camera de absorbtie a aerului din interior;
C - centrala termica.
1 - pri za de acr proaspat; 2 - camera de amestec; 3 - batene de filtrare; 4 - ventilator
de introducere: 5 - bateri e de incalzire: 6 - canal de aer cald; 7 - orifi cii de introducere
sub gradene; 8 - or ifi cii de absorb\ ie; 9 - canal de evacuare; 10 - ventilator de evacuare;
11 - pri za de evacuare aer viciat; 12 - cazane; 13 - boil ere: 14 - de fum;
15 - di stribuitor/colector.
b - vedere din camera de tratare a aerului; c - tabloul general de vizualizare s1 comandci.
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri
8.6.2. Piscine
Piscinele sunt spatii construite ca
baze sportive sau de agrement , acope-
rite sau descoperite. Probl emele termi -
ce se refera la: incalzirea apei din ba-
zin; i ncalzirea salii propriu-zise, inclusiv
anexele, vcntilarea si asigurarea cu apa
calda a dusuri lor. incalzirea apei di n
bazin se realizeaza cu aparate in con-
3
2
tracurent , ali ment ate cu apa calda de
la o centrala termica (fig. 8.6.3).
i ncalzirea aerului necesar incalzirii si
ventilarii sali i se real izeaza cu bateri i de
incalzire alimentate cu apa calda. Nece-
sarul de caldura pentru o piscina este
acoperit in proportie de 50 .. . 60% cu
corpuri de i ncalzire, restul cu aer cald.
Prepararea apei calde pentru du$uri
se face in schimbatoare de caldura cu
/ 8
/
- +
0
I
/ .
_L ___ _ __ ___ _J
4 0 c------- -
--- --- -----
Fig. 8.6.3. Schema de principiu a unei instalatii de i ncalzire
venti lare l a o piscina publica:
1 - cazane de apa calda; 2 - bateri e de egali zare a presiunii ; 3 - pompa de circulatie;
4 - vas de expansiune; 5 - camera de tratare a aerului; 6 - panouri de pardoseala;
7 - sctiirnbator de caldura cu pl aci ; 8 - pi scina.

l
30
20
()
:s
.N
::J
E
10
::J
"' c
0
u
F M A M A s 0 N
D
luna
Fig. 8.6.4. Consurnurile de caldura zi lni ce medii specifice pentru pi scine:
- piscine acoperit e; 2 - piscine de ti otel.
Tabelul 8.6.1. Date tehnice privind piscinele
Denumirea Valoarea
- temperat ura apei +28 C
- temperatura aerului +27 C
- umi ditatea relativa maxima 70%
- debi tul specific minim de aer proaspat 10 m
3
/ hm
2
- suprafata pardoseli i cabinelor de dezbracare 0,5 m
2
/ m
2
- suprafata pardoseli i hol ului de intrare 0,2 m
2
/ m
2
- suprafata incaperil or anexe 0, 1 m2/ m2
- numarul de du!?uri 0,08 buc/m
2
------
- numarul de zi le de func\ionare 300 zil e
--
- numarul de ore de func\i onare/zi 12 h/zi
-
- necesarul de apa rece 50 kg/ m2 zi
Obs. Raportarea se face la 1 m2 de suprafata a bazinului
si fara acumulare de caldura.
La piscine $i, in special, la cele des-
tinate concursurilor se recomanda rea-
lizarea unei incalzi ri prin pardoseala a
suprafetei din jurul bazinului , pentru a
o pastra cat mai uscata.
Necesarul de caldura pentru piscine
depinde de: tipul construc\iei, supafata
bazi nului , volumul de apa din bazin,
numarul de du$uri , de spectatori etc.
Pentru calculele practice, se au in ve-
dere datele tehnice din tabelul 8.6. 1.
Reparti zarea debitelor de caldura
specifice pe consumatori , raporta\i la
1 m2 de suprafata a bazinului, este
data in tabelul 8.6.2.
in diagrama din figura 8.6.4. se pot
citi , orientativ, consumuril e termi ce zil -
nice, medii , pentru pi scine deschi se $i
piscine pri vate din cadrul hotelurilor.
8.7. Cladiri industriale
Cladirile industriale datorita specificu-
lui lor, pun probleme deosebite privind
asigurarea climatului din interiorul in-
caperilor. Se are in vedere ca sunt cla-
diri unde procesele tehnologice nu im-
pun conditii speciale de asigurare a
temperaturil or in interior, unele chiar ne-
fiind incalzite. Sunt cladiri care nu numai
ca necesita incalzirea incaperilor, dar
solicita asigurarea unui climat deosebit,
fiind necesar in acest caz ca incalzirea
sa fi e combinata cu climati zarea.
in general , sistemele de incalzire de-
pi nd de specificul cl adirii , de procesul
tehnol ogic, $i de dimensiunile acesteia.
Se pot utiliza atat sistemele de incal -
zire statice (radiatoare, regi stru, pano-
uri radi ante etc.} cat $i sistemele de in-
caizire dinamice (aeroterme, genera-
toare de aer cald) independente sau in
combina\ii cu ventil area.
Cladirile cu gabarite reduse pot fi in-
calzite utilizand echipamente clasice,
ca $i la cladirile ter\i are, radiatoare,
convectoare, registre, folosind apa cal-
da, aburul , sau energia electri ca.
Cladirile cu gabarite mari, cu lungimi
$i latimi de peste 10m si mai ales cu
inal \imi mari , pot utili za o gama foart e
vari ata de echipamente de incalzire,
urmarindu-se pe langa asigurarea des-
fa$urarii in bune condi\iuni a procesului
Tabelul 8.6.2. Repartizarea debitelor
de caldura specifice pe consumatori
Oenumirea Debitul de caldura Pro-
consumatorului specific [kW/m2] cente
- evaporarea apei 0, 16 3
- incalzire 0,92 31
- ventilare 0,76 26
- apa de adaos 0, 13 4
- 1,03 36
Total 3,00 100
Capitolul 8: Sisteme de lncalzire pentru unele categorii de cladiri I. lnstalatii de incalzire
tehnologic si cl imatul optim di n interi or.
in tabelul 8.7. 1 sunt indicate diferite
sisteme de incalzire ce pot ti adaptate
la cladiril e industri ale.
Cladirile industriale inalte {h>5m) se
echi peaza. di n moti ve energetice cu
sisteme de incalzire prin radia\i e. si in
anumite cazuri cu instala\i i cu aer cald.
Cladiril e industriale cu inal\ime mica
sau dispuse pe mai multe niveluri pot
utili za atat sistemele cl asice de i ncalzi- ;
re cat si incalzirea cu aer cald necen-
trali zata sau racordata la un generator
de aer cald de canale centrale.
Pe langa aspectele tehni ce si tehno-
logice la alegerea sistemului de incalzi-
re a cl adirilor industri ale trebuie avut i n
vedere si costul instala\iilor. Pentru a lua
o decizie, nu este suficienta compa-
rarea numai a costurilor de investi\ii si
de exploatare de (energi e), ci trebuie sa
se \ina seama, mai ales la instala\ii le
mari , de un calcul economic cu o com-
primare corespunzatoare a costurilor
generale ce pot apare in cadrul duratei
de viata preconi zate a instala\i ei. Impor-
tant este ca in acest calcul dinamizat,
sa se poata tine seama de dezvoltarea
ulterioara a costuril or in industrie, a
pie\ii energi ei si amorti zarilor de capital.
Metodele de calcul economic sunt
furnizate in mod simplificat in normele
germane, prin metode de calcul al in-
vesti\iilor , sub forma calculului unitati -
lor, calculului valorii capitalului , calcu-
lului valorii nete sau alte metode dis-
continue (in special pentru instalatiil e
consumatoare de caldura). Spre exem-
plifi care, in tabelul 8. 7 .2, sunt date
costuril e medii ale energiei de incalzire
a sistemelor individuale la nivelul anului
1990. Datele \in seama de costuril e pe
m
2
si pe cele ale suprafetei halei la o
temperatura a incaperil or de 18 C.
Cat privesc costuril e de investitii ,
este greu de precizat intrucat ele de-
pind in cea mai mare masura de datele
existente ale cl adirii si de destina\ia ei.
Orientativ, di n aceeasi sursa germana,
pentru o prima evaluare a vari antelor
de sistem, luand ca marime suprafata
halei in m2, costuril e la nivelul anului
1990 sunt:
- pentru i ncalzire cu aer cald
22 ... 50 USD/ m2 -
- pentru incalzire prin radia\i e
18 . . . 48 USD/ m2.
Aceste valori au valabil itatea pe o
anumita peri oada, in conditiile respec-
ti ve pri vind pia\a de energie si de ca-
1 pita!. Practica arata ca, o moderni zare
din punct de vedere tehni c, poate fi si
din punct de vedere economic: timpul
de amorti zare este de 2-3 ani si prin
aceasta se afl a la 1/5 . .. 1/8 din durata
de vi a\a estimata a unei instala\ii de in-
calzire.
Tabelul 8.7.2. Costurile medii ale energiei de incalzire la halele industriale
Sistemul de incalzire Costurile medii ale energi ei
USD/ m
2
an
incalzire necentrali zata cu aer cald 11 ... 15
incalzire centralizata cu aer cald cu canale de aer
---4--
11,5 .. . 22_
8 ... 11 cu radianti cu -gaze
lncalzire cu tuburi radiante 8 ... 15
Tabelul 8.7.1. Sisteme de incalzire la cladirile industriale
Transmisia Desfasurare pro- Utilizare pentru Fluidul Energi e
inal\ime
caldurii ces tehnologic al\i incalzitor primara
..
----
elec- : combusti -
..
-
hala (m] radi -
I
con- centra- descen- apa calda racire cli- apa : aer termo-
a tie I vectie lizat
;
trali zat de consum ! matizare tri ca i bili re\ele :dinamic
-
Panouri incalzitoare
h<20
.
!
.
1
electrice

'
Panouri incalzitoare
h<20 I
.
I
. .
I

.
I
i
cu apa calda
;
-
Radi anti electri ci h<20
.
i
I
. : .
-- -
- _ .. _ ...
--- - ---
..
!
Panouri incalzitoare
3<h<12
'
i
:
.
electrice
: ;
I
----- .. - - .
-
.. - ..
- ---
Pardoseli incalzitoare
h<6
I
. .

electri ce
i
Panouri radi ante cu
; I
i
I
' I
(IRC)
h<15
.
I
:

. I
infrarosii scurte ' '
:
--
I
'
Panouri radiante
Kh<20
.
!
. I .
I
.
luminoase i I
f-- - .
! Tuburi radiante 5<h<15
. .
:
.
f--- --- ...
----- -
. .
-- -- -- - ---
Panouri si tuburi radi-
I
5<h< 15
. .

'
. . .
ante cu aqent
---
--r
--
--
-
---1----
- -
__ I
Generatoare de aer
'
3<h<6
I
. . . .
cald
f---- - ----- -
..
----
f------- ---

Aeroterme 4<h<6
'
. . . . . . . .

. .
- ------- ---- -
__j. ___ __
I
lnstala\ ii aerauli ce indiferent
. . . . . . .
-------- - --
Ventilo-convectoare h<4
. . . .
I
. . . . .
RegistJ:e_
. . . .
'
. .
...
- ---
Convectoare electri ce h<3 '
. .
!
.
I
I. lnstalatii de incalzire
'
Capitolul
g
Exploatarea si intretinerea
' '
instalatiilor de incalzire
'
Capitolul 9: Explol atarea lntre!inerea instala!iilor de lncalzire I. lnstalatii de lncalzire
9.1 . Regl ernentari privind
intreUnerea
mstalat11l or de lncalzire
Exploatarea si inuetinerea instalatiilor
d e i ncalzire pe intreaga durata de
ti o nare se tac ccrespunzator unor re-
g lementari tehnice specifice: legi, hota-
,.- .ri , decrete, ordonante, normati ve, in-
5 tructiuni , reglementari, standarde et c.
Legil e, hotararile, decretele si ordo-
n antele creeaza cadrul privi nd
exploatarea si intretinerea instalatiil or
d e i ncalzire; ele sunt. in principal
toarele: Legea nr. 10/ 1995 - privind
c alitatea in constructii, Legea 137 / 1995
privind protec\ia mediul ui, H.G.
2 73/ 1994 - Regularnentul de recep\i e a
1ucrarilor de constructii si instalatii cu
a nexa: Cartea tehncl
t-1 .G. 425/ 1994 - Regulamentul pri vind
8
grementul tehnic pentru produse,
t-1.G. 166/ 1994 - Hotararea privind du-
r ata normata de luic\ionare a mijl oa-
c elor fi xe etc.
Exploatarea $i intretinerea instalati ilor
de incalzire este ;egl ementata . de
I 13/ 1- 1996 ,, Normativ pentru expl oata- '
r ea instala\i ilor de incalzire centrala" si
de o seri e de alte prescriptii
prescriptii tehnice ISCIR (C 1 - pro-
jectarea, executia, montarea, repara-
rea, instalarea, exploatarea $i verifica-
rea cazanelor de apa fi erbinte, C 30 -
idem - cazane mici de abur, C 3 1 -
idem - cazane de abt1 de joasa presiu-
ne $i apa calda, C 4 - idem - recipi ente
rnetalice sub presiune, C 38 - proiec-
tarea si executia instalatii lor de auto-
rnati zare pentru cazane de abur, C 15
_ montarea, exploatarea $i verificarea
conductelor de abll $i apa fierbinte
5
ub presi une, C 18 - regimul chimic al
generatoarelor de abur si apa fierbinte,
CR 9 - autori zarea sudoril or care exe-
cuta lucrari de reparare $i rnontare a
instala\iilor sub presiune etc.);
prescriptii tehnice RENEL (PE 204
_ exploatarea punctelor terrni ce. PE
215 - exploatarea retelelor de terrnofi-
care, PE 227 - exploatarea gospodarii -
1or de cornbustibili solizi, lichizi $i ga-
zo$i. PE 22 1 - receptia $i punerea in
Junc\iune a retelelor de termofi care
etc.);
norme generale de preveni re $i
stingere a incendiilor pe durata execu-
tiei, repara\iei instalatiilor de incalzire.
La alte categorii de instala\ 1i aferente
instala\ii lor de vor fi utili zate
reglementaril e specifice ale acestora,
I 5, I 6, I 7, I 33 etc.).
Pentru exploatarea elementelor com-
ponente ale instalatiilor de incalzire se
util izeaza standarde speci fice (pentru
conducte, pompe, rezervoare, schim-
batoare de caldura, corpuri de incalzi-
re, aparate $i armaturi, dispozitive de
siguran\a, fi tinguri, materiale de etan-
$are $i de izolare etc. ).
Pentru aparatura $i materi alele din
import se utilizeaza agrementele tehni-
ce specifice.
9.2. Punerea in functiune
a instalatiilor
Se face dupa ce acestea au l ost su-
puse unor verifi cari , incercari $i probe
care sa confirme ca instalatiil e sunt
etanse. se comporta sati sfacator, re-
zista mecani c la temperatura nominala
a agen\ilor termi ci $i realizeaza para-
metrii proiecta\i .
Verifi caril e se pot face atat pentru
intreaga instalati e cat $i pentru par\i
din inst ala\i e, cand acest lucru este
posibil.
Se executa verifi cari atat la instala\ii -
le propriu-zise $i auxiliare, cat $i la par-
til e de construc\ii aferente instalatiilor.
lnstala\iil e de incalzire noi sau la care
s-au facut repara\ii capitale se verifi ca
$i se incearca inaintea punerii in func-
\iune. Util ajele, aparatura si diversele
materi ale ulilizate in instala\ii vor avea
agremente tehnice sau, dupa caz, de
calitate care sa le ateste cal ita\il e $i ca-
racteri sticile. La verifi caril e prealabile
se are in vedere in primul rand:
- concordan\a instala\jil or cu proi ec-
tul de execu\ie; concordan\a caracte-
ri sti cil or aparaturii $i utilajelor montate
cu cele indicate i n proiect; dimensiuni -
le $i calitatea materi alelor care compun
inst ala\ii le n evi , armaturi , fitinguri ,
suporturi , materi ale termoi zolatoare $i
de protec\i e etc.); pozi\iile $i amplasa-
rea echipamentelor; pozi\iil e $i caracte-
risti cile elementelor de automatizare de
comanda $i execu\ie; pozitiile conduc-
telor corespunzator proiectului de exe-
cu\ie (cote de montare, pante etc.)
De asernenea. se verifica totodata:
existenta documentati ei prevazuta in
Prescrip\iil e Tehnice l.S.C. l.R pentru
par\i din instalatii care tac obiectul
acestor prescri p\ii (ex.: Cartea tehnica
a construc\i ei , placil e de timbru la ca-
zane $i schimbatoare de caldura) si
existen\a proceselor verbale de lucrari
ascunse executate in di versele etape
ale lucrarii .
reglari ale acestora sau ale pozi\iil or de
montare, urmarindu-se $i func\i onarea
elementelor auxi liare (electri ce, auto-
matizare. de siguran\a etc. ).
lnstala\ii le de incalzire se supun, de
asemenea, la o seri e de probe necesa-
re verifi cari i asigurari i niveluril or minime
de performan\a referitoare la cerintele
de calitate. Probele se efectueaza pen-
tru intreaga instalati e sau pentru por-
\iuni din instalati e, daca acest lucru
este posibil.
Probele la care se supun instala\iil e
de incalzire sunt: la rece, la cald, de
efi cacitate, de func\ionare.
Unele probe pot fi efectuate impreu-
na (ex. proba de efi cacitate poate sa
coincida cu cea la cald).
I Proba la rece se executa i n scopul
t
i verifi carii etan$eita\ii $i rezisten\ei me-
canice a instala\iil or de incalzire. Se
! realizeaza prin supunerea instalati ei de
j incalzire la o anumita presiune utilizand,
I
de regula, apa rece; pentru anumite
instala\ii sau par\i de instala\ii se admite
pentru probe $i utilizarea aerului .
i in vederea constatarii rezultatelor,
I probele la rece se tac inainte de a
I executa izolarea termi ca a conductelor
I
I sau util ajelor, fini sajele, mascarea con-
ductelor sau inai nte de a astupa $an-
I \urile sau a inchide canalele termi ce.
i Proba la cald se executa in scopul
I
verifi carii etan$eitatii , a modului de com-
portare la dilatare - contractare a in-
; stalati ei de incalzire $i a circulati ei agen-
tului termic la temperatura nominala.
Proba de cald se face dupa execu-
tarea probei la rece $i a opera\i ei pre-
gatitoare . Ca $i in cazul probei la rece,
proba la cald se poate executa $i pe
anume par\i ale instala\iilor (instala\i a
interi oara, re\elele termice, centrala
termi ca etc. ). urmand ca. i n final, proba
sa fi e efectuata pe ansamblul instala\i ei
de incalzire.
Proba la cald se face inainte de a
executa termoizola\iile, finisajele, mas-
carile sau de a i ngloba instala\iil e in
elementele de construc\ii .
Pentru executarea probei la cald,
instala\iil e vor ti ali mentate cu agent
termi c de la sursa terrnica defi niti va,
daca acest lucru este posibi l, sau de la
0 sursa termi ca provizori e capabi la sa
incercaril e utilajelor, aparaturii $i ma- ,
teri alelor se tac de catre producatori $i
sunt speci fi cate in certifi catele de cali -
tate care inso\esc produsele iar, dupa
montarea i n instala\i i, ele vor Ii incerca-
te i n vederea verificarii functi onari i si a
efectuarii anumitor corect ii de func\i o-
nare. Utilajele din instala\ii prevazute
cu elemente in mi$care se pot incerca
racordate sau nu la instalatie.
asigure debi tul, presiunea $i tempera-
tura agentului termic necesar probei.
Se executa cu respectarea ri guroasa a
succesi uni i opera\iil or indicate de catre
proiectant sau furni zorul de utilaje.
in vederea evitari i $OCurilor termice
proba la cald se executa in doua etape.
Proba de eficaci tate consta in a ve-
ri fica daca instalatia realizeaza para-
metrii prevazu\i in proiect. i n acest
scop proba se realizeaza, de regula. in
sezonul rece cu temperaturi exterioare
sub 0 c. 1n timpul probei instalatia
i n ti mpul incercaril or de functionare a
utilajelor se efectueaza $i o serie de
I. lnstal atii de lncalzire Capitolul 9: Explolatarea ~ i lntre!inerea instala!iilor de lncalzire
trebuie sa funct ioneze continuu iar cla-
diri le aferente sa se gaseasca in
condi\i i normale de lucru (cu U$ile $i
ferestrele inchise).
Proba de efi cacitate se efectueaza
dupa ce parametrii agentului termi c au
l ost stabili\i la valoril e cerute conform
grafi cului de reglare cu 48 de ore
i nainte. Pri ncipalul parametru masurat
este temperatura interi oara a incaperi -
lor cladiri i.
~ o b a de func\i onare consta in veri-
fi car{ facute asupra util ajelor $i elemen-
telor componente ale instala\i ilor de in-
calzire in ti mpul func\i onarii acestora.
Proba de func\i onare poate sa coinci-
da cu proba de efi cacitate sau cu pro-
ba la cald sau poate ti facuta separat
pentru elementele componente ale in-
stala\i ei in vederea efectuarii anumitor
reglari.
Probele se fac atat la utilajele cu ele-
mente in mi$care (motoare, compre-
soare, arzatoare) cat $i pentru utilaje
Iara elemente in mi $care (schimbatoare
de caldura, sisteme de siguran\a etc. ).
9.3. Recepfia lucrarilor
Recep\ia lucraril or de instala\ii repre-
zinta una dintre componentele siste-
mului calita\ii in construc\ii . Reprezinta
ac\iunea prin care investitorul accepta
sa preia lucrarea in conformitate cu
documenta\i a de execu\ie $i cartea
tehni ca a construc\i ei cert ifi candu-se
totodata ca executantul $i-a indeplinit
obliga\iil e contractuale.
Recep\ia lucrarilor se face atat pen-
tru lucrari le noi cat $i pentru cele de
repara\ii capitale, modificari , moderni -
zari , extinderi etc.
Recep\ia lucrarilor este organizata de
investitor !;>i se face cu acordul investi -
torului $i executantului lucrarii ; cand
ace$ti a nu ajung la un acord, recep\i a
se face prin instan\a judecatoreasca.
in urma recep\i ei lucrarii aceasta
poate fi data in exploatare.
Etapele de realizare a recep\i ei sunt:
recep\ia la terminarea lucraril or;
recep\i a finala.
9.3.1. Recepfia
la terminarea lucrarilor
Are lac la maximum 15 zile de la ter-
minarea lucrarilor. in acest scop, inves-
titorul nume$te o comisie de recep\i e
alcatuita din eel pu\in 5 membri (7
membri pentru lucraril e de importan\a
excep\ionala). Din aceasta comi sie, pe
langa speciali $ti din domeniu, var face
parte obli gatoriu un reprezentat al in-
vesti torului $i un reprezentant al admi-
ni stra\i ei publice locale. Di n comi sia de
receptie nu pot face parte reprezentan\i
ai executantului $i proiectantului lu-
crari i, ace$ti a avand calitatea de invitati.
La receptia unor cl adiri de importan\a
deosebita $i a instala\iil or aferente
acestora (cladiri mai inalte de 28 m, sali
cu capacita\i mai mari de 15 persoane,
hoteluri, Spitale, camine) din COmi sia de
recep\ie trebuie sa faca parte $i un
reprezentant al Comandamentului teri - '
tori al al trupelor de pompi eri .
Data recep\iei lucrarii $i componenta
comi siei va fi comunicata executantului
$i proi ectantului , in scri s, de catre in-
vestitor. lnvestitorul are obl iga\ia sa
puna la dispozi \ia comisiei de recep\ie
documenta\i a de execu\i e a lucrarii $i
alte documente necesare care sa in-
cluda punctul de vedere al proiectantu-
lui pri vind execu\ia lucrarii .
Examinarile $i constataril e comisiei
de recep\ie se fac prin: cercetare vi-
zuala; anali za documentelor cuprinse
in cartea tehnica a construc\i ei.
Comi sia de recep\ie examineaza:
daca au lost respectate prevederile
din autoriza\ia de construc\ie, din avi ze
$i alte condi\ii de execu\ie;
daca executarea lucriirilor a fost
facuta conform documenta\iei de exe-
cu\ie, a reglementarilor specifice cu
respectarea cerin\elor de cali tate;
referatul prezentat de proiectant
privind modul de execu\i e al lucrarii ;
daca toate lucrari le au fast execu-
tate conform contractului .
Toate observa\iile $i concluziil e se
consemneaza intr-un proces verbal de
recep\ie tipi zat. Recep\ia la terminarea
lucrari lor poate fi amanata sau, dupa
caz, respinsa. Receptia se amana cand
se constata lipsa sau neterminarea
unor lucriiri , daca lucrarea prezinta vi cii
care pot fi remediate sau daca exista
dubi i pri vind calitatea lucrarilor .
Admiterea recep\i ei se face daca, in
final, nu exi sta obiec\ii sau observa\ii le
consemnate nu afecteaza lucrarea
conform destina\iei sale. Dupa accep-
tarea recep\iei investitorul nu mai poa-
te emite preten\ii, cu excep\ia vi cii lor
ascunse constatate ulterior .
9.3.2. Receptia final a
Se face dupa expirarea peri oadei de
garan\ie prevazuta in contract. La re-
cep\ia finala participa: investi torul, exe-
cutantul lucrarii, proiectantul, comi sia
de recep\ie numita de investitor.
Comi sia de recep\ie examineaza:
a) procesele verbal e, de recep\i e la
terminarea lucraril or, cu observa\iil e
con\inute in acestea;
b) finalizarea lucrarilor cerute cu
ocazia recep\iei la terminarea lucrarilor;
c) referatul investitorului pri vind com-
portarea instala\iilor in peri oada de
garan\ie.
Daca nu sunt respectate una sau mai
multe din cerintele de calitate i n
construc\ii recep\ia finala se respinge.
La terminarea recep\iei finale, comi sia
va consemna observa\iil e intr-un pro-
ces verbal. Data admiterii recep\i ei fina-
le este data notificarii de catre investi-
tor a hotararii de acceptare a acesteia.
9.4. Cartea tehnica
a constructiei
Reprezinta un ansamblu de docu-
mente tehnice referitoare la proi ecta-
rea, execu\ia, recep\ia, expl oatarea,
comportarea in exploatare $i evolu\ia i n
timp a construc\iei $i a instala\i ilor afe-
rente acesteia. Se intocme$te intr-un
singur exemplar de catre investitor,
inainte de recep\ia finala, impreuna cu
proiectantul general al lucrarii $i pro-
iectan\ii pe specialita\i .
Cartea tehnica a construc\i ei cuprin-
de capitole de documentare tehnica
privind:
- proiectarea;
- execu\ia;
- recep\ia;
- exploatarea, intre\inerea, repararea.
9.4.1. Documentele privind
proiectarea, execufia ~ i recepfia
Documenta\ia tehnica privind proiec-
tarea va cuprinde: acte referitoare la
tema de proiectare, avi ze, amplasarea
construc\i ei; documenta\i a tehni ca de
execu\ie cu modificaril e apiirute in tim-
pul execu\iei; breviare de calcul pe
speci alita\i; caiete de sarcini.
Documenta\ia tehnica de execu\ie va
cuprinde: autoriza\ia de execu\i e a
construc\i ei; documenta\i a de calitate
de pe parcursul lucriirilor, incercari, co-
municari $i dispozi\ii de $antier, proce-
se verbale de lucrari ascunse; experti -
ze tehni ce $i cercetari efectuate ca
urmare a accidentelor tehnice sau gre-
!;>eli de construc\i e; caiete de al a$a-
mente cu lucrari executate $i eviden\a
evenimentelor (cutremure. inunda\ii ,
temperaturi excesive etc. ).
Documenta\ia tehnica privind recep-
\i a va cuprinde: procese verbale de re-
cep\i e la terminarea lucraril or $i anexe-
le acestora; alte acte incheiate la ce-
rerea comi siei de recep\i e.
9.4.2. Documentele privind
exploatarea, lntrefinerea
~ i repararea
Documentati a pri vind comportarea $i
exploatarea va cuprinde: prescrip\iil e
proiectantului pri vind exploatarea $i
intre\inerea instala\i ilor de incalzire
aferente, inclusiv lista prescrip\iil or de
baza ce se cer respectate; proiectele
i modificatoare aparute pe parcursul
Capitolul 9: Explolatarea de incalzire I. lnstalatii de incalzire
execu\iei lucrarilor de instala\i i; jurnalul '
evenirnentelor; procese verbale de
predare - primire in cazul schimbarii
propri etarului.
Prescriptiil e proiectantului vor fi inso-
\ite de pl anuri !;i i scheme de functiona-
re a instala\ii lor. Pentru principalele uti - '
laje in func\iune se vor indi ca modul de
expl oatare a acestora in diverse regi-
muri de func\i onare. Pentru cazane, re-
cipi ente sau alte util aje care lucreaza
sub presiune vor fi intocmite instruc-
\iuni de exploatare conform prescriptii -
lor tehni ce l. S.C. l.R.
Cart ea tehnica a construc\i ei se pas-
treaza pe toata durata existen\ei con-
struc\i ei $i instala\i ilor aferente, pana la
demolarea lor.
9.5. Exploa!are_a instalafiilor
de mcalzire
9.5.1 . Prevederi generale
Prin expl oatarea instala\iilor de incal-
zire se urmareste realizarea distribu\i ei
corecte $i continui a caldurii necesare
incalzirii, corespunzator conditiil or cli -
mati ce (temperatura exterioara, viteza
vantului etc. ) !;i i temperaturi lor interi oa-
re din incaperi le cladirilor .
Exploatarea instala\iilor de incalzire i
in condi\ii de siguran\a cuprinde opera-
\i i de supraveghere a func\ionarii insta-
la\iilor $i de control al calitatii agentului
termic {direct sau cu sisteme automa-
ti zate), lucrari de intre\inere revizie si
repara\ii . Exploatarea trebui e facuta
astfeJ incat sa fi e evitate pe cat posibil
avariil e si defeqiunile iar in cazul apa-
ri\i ei acestora sa poata fi luate masuri
de repunere in func\iune a instalati ei in
condi\ii de siguranta.
9.5.2. Regl area instal afiilor
Se efectueaza prin modifi carea regi-
mului hidraulic si de temperatura a
agentului termi c i n scopul asigurarii in
cladiri a condi\iil or de temperatura co-
respunzat or norrnelor i n vigoare
(Normati v I 13 etc .) $i cerintelor consu-
matoril or .
in ceea ce pri ve$1e reglarea furnizari i
caldurii aceasta se poate face prin: re-
glare calitati va (variati a temperatur ii
agentului termic); reglare cantitati va
(vari a\ia debitului agentului termic si
reglare mixta (calitati va - cantit ati va) .
Utili zarea metodelor de reglare se
face i n func\i e de sistemul de alimen-
tare cu caldura, agentul termi c utilizat,
tipul instalatiil or interi oare, categori a
cladiril or i ncalzite etc., cat si i n functie
de sistemul de automatizare cu care
este prevazuta instala\ia de i ncalzire.
Reglarea poate fi executata local (la
consumatori ) sau central (la sursa ter-
mica), prin ac\ionare asupra instala\i ilor
din incaperi, grupuri de incaperi . cladiri
sau grupuri de cl adiri . Reglarea presu-
pune, in general , executarea urmatoa-
relor opera\ii : masurarea parametril or
agentului termi c (debit , temperatura,
presiune etc. ); compararea valoril or pa-
rametri lor naturali cu cei din proiect;
comandarea $i ac\i onarea organelor de
reglare. Aceasta impune ca instala\ii le
de i ncalzire sa fi e dotate cu aparate de
masura, control $i reglare necesare.
Tinand seama de modul de expl oa-
tare, reglarea instalatiilor impune doua
etape de ac\i onare: la punerea in func-
\iune $i in timpul funq ionarii instalati ei.
Reglarea la punerea in func\iune are
drept scop realizarea parametrilor pro-
iectati ai instala\i ei (temperaturi, debite,
presiuni etc.). Se regl eaza i n primul
rand sistemele care asigura protec\i a $i
siguran\a instala\i ei.
Reglarea in timpul func\ionarii are
drept scop realizarea $i men\inerea para-
metrilor agen\ilor termici i n concordan\a
cu cerin\ele consumatorilor. Reglarea pa-
rametrilor agen\ilor termici se poate face
central, la sursa termi ca, local, la consu-
matorii de caldura, sau combinat (central
+ local). Al egerea uneia din aceste solu\i i
se face \inand seama de regimul de
func\ionare a instala\i ei. Reglarea se
poate realiza manual sau automat, ultima
vari anta fiind caracterizata prin efi cien\a
sporita. La cladirile prevazute cu regimuri
de func\ionare definitiva, respectiv, cu
parametrii ai agentului termic diferiti , re-
glarea se asigura pe grupe de consuma-
tori. in cazul reglarii automate a parame-
trilor agen\ilor termi ci, sesizarea $i ma-
surarea temperaturi lor interioare $i ex-
teri oare precum si varia\ia parametrilor
agentului termic se face continuu in
functie de graficele de reglare. Acestea
se stabilesc pentru fiecare zona climati -
ca, determinata de temperatura exterioa-
ra, ti nand seama de actiunea vantului
asupra cladirii . in cazul reglarii automate
a func\ionarii instalati ei de incalzire, cur-
bele de reglare sunt cuprinse in memoria
regulatorului de caldura.
Sistemele de reglare mai complexe
pot fi programate sa includa unele co-
rec\ii , i n timpul func\ionarii , avand i n
vedere actiunea vantului , insorirea,
programarea diurna sau sezoni era.
in cadrul capi tolelor destinate siste-
melor de incalzire (4) si centralelor ter -
mi ce (5) sunt tratate si aspectele legate
de reglarea instala\iil or i n func\i e de
sistemul de i ncalzire, parametrii agen-
t ului termi c, mod de funct ionare etc.
9.5.3. Regimul chimic
al agentilor termici
Pentru a preveni avari erea sau redu-
cerea efi ci entei func\ionarii instala\iilor
de i ncalzire agen\ii termici utili zati tre-
bui e sa corespunda anumitor cerin\e
! pri vind compozi\ia chimi ca. Defi cien\e-
le care apar in urma uti lizarii unei ape
necorespunzatoare din punct de vede-
re chimi c se datoreaza, in special, de-
punerii saruril or coritinute in apa sau
coroziuni i instala\iilor.
Apa utilizata ca agent termi c i n insta-
la\iil e de incalzire trebuie sa corespun-
da anumitor indi ci de calitate stabiliti
prin norme $i prescrip\ii speci fi ce.
Cerin\ele pri vind indicii de calitate ai
agen\i lor termici sunt cu atat mai restri c-
tive cu cat temperatura acestora este
mai ridi cata. in instala\iil e care util izeaza
agent termic apa fierbinte sau abur se
face obligatoriu tratarea apei. in instala-
\ii le de iricalzire care utilizeaza agent ter-
mic cu temperaturi de maxi mum 11 5 C
se recomanda utilizarea apei tratate.
Aceasta cerin\a nu este obligatorie daca
nu e men\ionata expres de fabricantul
uneia din elementele componente ale
instala\i ei de incalzire centrala.
9.5.4. Protectia, siguranta
?i igiena muncii
in toate etapele cuprinse i n operatiil e
de exploatare a instalatii lor de incalzire
centrala (inclusiv revi zii , repara\ii , i nlo-
cuiri , dezafectari) vor fi respectate ce-
ri n\ele esen\iale referi toare la protec\i a,
siguran\a $i igiena muncii $i anume: si -
guran\a in exploatare; igiena si sanata-
tea oamenilor, protec\i a i mpotriva zgo-
motului, siguran\a la foe.
Verif icar il e, probele si incercari le
echipamentelor componente ale insta-
la\iil or de incalzire centrala vor fi efec-
tuate respectandu-se instruc\iunil e de
protec\i e a muncii in vigoare pentru
fi ecare cat egori e de echipamente.
Conducatorii unitati lor care exploa-
teaza instala\ii de i ncalzire centrala au
obli ga\i a sa asigure:
- luarea de masuri organizatori ce si
tehnice pentru crearea condit ii lor de
securitate a munci i;
- reali zarea instructajului de protecti e
a muncii a intregului personal de ex-
ploatare la eel mull 30 de zil e si con-
semnarea acestui a in fi sele individuale
sau alte formul are speci fi ce care ur-
meaza sa fi e semnate individual. ;
- controlul aplicarii si respectari i, de
catre intregul personal, a normelor $i
instructiuni lor specifice;
- verifi carea cunostin\elor pri vind
normele si masurile de protecti e a
muncii .
9.5.5. Prevenirea ?i stingerea
incendiilor
Respectarea reglementari lor de pre-
venire si stingere a incendiilor, precum
f
!
I. lnstalatii de lncalzire Capitolul 9: Explolatarea ~ i intre!inerea instala!iilor de incalzire
si echiparea cu mijloace si echipamen-
te de prevenire $i stingere a incendiilor
sun! obligatorii in toate etapele de ex-
ploatare a instalatiil or de incalzire cen-
trala, inclusiv i n timpul operatiil or de
revizii , reparatii. inlocuiri $i dezafectari.
in exploatarea instala\i ilor de incalzire
centrala se vor respecta prevederile
specifice din ,, Normele general e de
stingere a incendiilor" (Ord. Ml nr.
38 1/94), a normati vului C 300 (Norma-
ti vul de prevenire $i stingere a incendii-
lor pe peri oada executarii lucrarilor de
construc\ii $i instala\ii aferente acesto-
ra), precum $i alte normati ve in vigoare.
Masuril e de prevenire $i stingere a in-
cendiil or vor fi precizate $i in instruc\iu-
nile de exploatare. Obliga\ii le $i raspun-
deril e privind prevenirea si stingerea
incendiilor revin atat benefi ciaril or in-
stala\i ei in functiune cat $i unita\ilor $i
personalului care exploateaza aceste
instala\ii . in timpul reviziil or, repara\ii lor,
inlocuirilor, defectarii instala\iilor, ras-
punderil e privind prevenirea $i stingerea
incendiilor revin unita\ilor $i persoanelor
care executa aceste opera\ii. Activita-
tea de prevenire $i stingere a incendiilor
este permanenta $i consta in organiza-
rea acesteia atat la nivelul central al
unita\ii care exploateaza instala\iile de
incalzire cat $i, local, la unita\il e speci-
fi ce (centrale termice, puncte termi ce,
re\ele termi ce, imobil e etc.).
9.6. Exploatarea centralelor
term ice
Cazanele se exploateaza si se verifi -
ca dupa prescrip\iil e specifi ce ISCIR;
C 3 1 - cazane de apa calda si abur de
presiune joasa; C 1 - cazane de apa
fi erbinte $i abur cu presiune peste 0,7
bar (suprapresiune); C 30 - cazane mici
de abur .
Centralele termi ce $i instala\ii le auxi-
li are ale acestora se supun unor verifi-
cari $i probe inaintea punerii i n func\iu-
ne, dupa revizii $i repara\ii .
in afara verificarii ansamblului cen-
tralei termi ce se reali zeaza o seri e de
verifi cari functi onale si de siguran\a a
elementelor componente ale acesteia
(in afara verifi cari lor care s-au efectuat
de catre constructori i utilajelor sau
aparatelor).
Toate verifi cari le si rezultatele con-
statate se consemneaza in documen-
tatia tehnica a central ei termice.
9.7. Exploatarea retelelor
term1ce de distrioutie
exterioare ,
Retelele termice exteri oare sunt utili-
zate la transpor tul agentil or termici de
la sursele de producere (centrale termi -
ce sau puncte termi ce) la consumatori.
Pentru retelele noi si pentru cele la
care au lost facute repara\ii capitale se
executa o seri e de verificari $i probe,
prealabil e punerii in func\iune, pentru
intreaga re\ea sau pentru pof1iuni de
retea.
9.8. Exploatarea instalatiilor
interioare ,
tnstala\iil e interioare de incalzire a
ctadirilor preiau agentul termi c furni zat
de sursa de caldura $i ii distribuie apa-
ratetor de incalzire.
Cladirile care au una sau mai multe
utilizari vor avea o organizare unitara a
exploatarii care va \ine seama de spe-
cificul fi ecarei activita\i $i modul de
gestiune a cheltuielilor, astfel:
- in cazul incal zirii centrale, organiza-
rea exploatarii instala\iilor interioare se
face coordonat cu exploatarea sursei
de alimentare cu caldura;
- in cazul alimentarii cu caldura de la
0 sursa de caldura aflata in cladire, se
prevede o exploatare comuna pentru
centrala termi ca $i pentru instala\ia
interioara;
- la cladirile industri ale exploatarea
instala\iitor de incalzire interioara se
poate face pe sectii , cu prevederea or-
ganizarii unitare a exploatarii intregii
cladiri.
Exploatarea instala\iilor interioare se
poate face atat cu personalul propriu
cat $i cu personalul apartinand unor
firme speciali zate cu care s-au i ncheiat
contracte in acest sens.
Punerea in func\iune a instala\iilor
interioare se face dupa executarea cu
succes a verificarilor probelor instalatii-
lor $i dupa executarea recep\iei. Se fa-
ce reglarea instala\iilor in vederea rea-
lizarii parametrilor proi ecta\i . Aceste re-
glari pot ti tacute si in timpul func\iona-
rii de proba. Avand in vedere ca pune-
rea in func\iune a instalatiei interi oare
este in directa legatura cu existen\a $i
func\i onarea sursei termice reglarea
instala\iil or interioare va fi facuta coor -
donat cu cele efectuate asupra sursei.
Corectarea re 1imului de func\ionare
se face in scopul acordarii permanente
a parametri lor agenti lor cu ceri\ele con-
sumatori lor , corespunzator conditiilor
solicitate. Operatia de corectare se
face local , la aparatele de i ncalzire, pe
grupur i de consumatori, la baza coloa-
nelor , pe ramuri etc. Modificarea regi -
mului de funct ionare se face executand
$i corectii la sursa termi ca ori de cate
ori aces! lucru este posi bil $i necesar.
9.9. intretinerea ~ i r ~ v i z i i l
instalat1itor de mcalzire
intre\inerea instala\iilor de i ncalzire se
face in scopul asigurarii bunei functio-
nari $i a inlaturarii defectelor aparute in
timpul exploatarii . Ea se face la intregul
echipament din central a termi ca:
cazane, arzatoare, schi mbatoare de cal-
dura, pompe, conducte etc., ta re\elele
de distribu\ie $i la instalatiil e interi oare.
Reviziile $i repara\iile au scopul re-
stabi lirii capaci ta\ii func\ionale a cen-
tral elor termi ce. Se face obligatoriu pe-
riodic. La revizii se au in vedere con-
stataril e $i observa\iile personalului de
exploatare in timpul functionarii . in tim-
pul reviziilor se verifica $i se estimeaza
atat utilajele $i instalatii le centralei ter-
mi ce cat $i cladirea $i alte par\i ale
construc\iei centrale termi ce.
intre\inerea re\elelor de di stribu\ie se
realizeaza in scoput asigurarii alimenta-
rii cu energi e termi ca corespunzator
cerin\elor consumatorilor.
intre\inerea re\elelor termi ce se asi-
gura prin efectuarea unor controale pe-
ri odice planifi cate: a conductelor , ter-
moi zola\iilor $i elementelor de sectori -
zare.
intretinerea instala\iilor interioare se
face in scopul functionarii normale a
instala\iei etiminand pe cat posibil de-
fec\iunil e.
Revizia instala\iei interioare se face
in perioada de nefunc\ionare a instala-
\iei avandu-se in vedere intreaga insta-
la\i e. Ea se face de catre personal spe-
cializat propriu sau firme cu profil
specifi c.
Repara\iil e capitale sunt planificate
avand in vedere gradul de uzura al in-
stalati ei, frecventa defec\iunilor, vechi -
mea instala\i ei, aspectul fi zic si coro-
darea interioara sau exterioara. Dupa
executarea repara\iil or capi tale se
efectueaza probe speci fi ce si reglarea
instala\iei.
I
1
'
J
II. Alimentarea cu caldura
Capitolul 10
Caracteristicile generale
ale alimentarii cu caldura
. ,
'
Capitolul 10: Caracteristicile generate ale alimentarii cu caldura IL Alimentarea cu caldura
10.1. Structura necesarului
de caldura in ansamblurile
urbane industriale
intre solutiile tehnice de asigurare cu
energie termi ca a cladirilor civi le si in-
dustriale un loc important ii ocupa rea-
lizarea de sisteme cu grad relativ ridi cat
de centralizare a producerii caldurii , im-
plicand livrarea acesteia prin retele de
transport $i distributie pana la uti li zatori .
Eficacitatea economica a solutiilor apl i-
cate depinde, in mod esential, de baza
energeti ca a societatii , ca nivel al per-
forman\ elor tehnice, corelata cu costul
de investi\i e al echipamentelor $i de i
importan\a care se acorda economisirii
de combustibi l si protectiei mediului.
Ca urmare, se dezvolta sisteme de
alimentare cu caldura in care sursele
func\ioneaza pe baza ciclurilor termo-
dinami ce performante ce aduc impor-
tante economii de combustibil : coge-
nerare (producere combinata de ener-
gie electrica si caldura); recuperare;
pompe de caldura etc.
Se creeaza conditii ca ali mentarea
cu caldura sa devina publi ca putand
remarca printre avantaje:
- reducerea apelului la rezervele de
combustibi l $i la import ;
- un grad de puritate a atmosferei
mult ameli orata fata de eel genera! de
gazele de ardere $i cenu5a, evacuate
prin multe puncte de ardere izolate; .
- reducerea circulatiei combustibilului ;
- nivel sporit de contort i n locuinte,
ca urmare a regimului continuu de
functionare a instalati ilor de incalzire si
de preparare a apei calde de consum,
i n rnnditii le prevederii echipamentelor
de reglare automata.
Sursele sunt profil ate la capaci ta!i, in
general, mari, c u regimuri de func\iona-
re ce impun prevederea instala\iilor de
reglare automata si de telegestiune a
activitatii de exploatare; se pun in evi-
denta elementele de calcul necesare
analizelor tehnico-economice $i dimen-
sionarii re\elelor de transport si di stri -
butie si a instalatiilor de racordare a
consumatorilor.
Pentru transportul $i distribuirea cal-
durii la abonati se utili zeaza retel e de
conducte cu configura\ii $i rezolvari
specifi ce sub aspectele amplasarii , izo-
larii termice, naturii agen\ilor purtatori
de caldura etc.
lnstala\iile de transformare a para-
metrilor constituie comparti mentul de
legatura intre abona\i $i re\elele termi-
ce primare de apa fi erbinte sau abur
de presiune medie; func \ionarea aces-
tor instalatii este stri ct dependenta atat
de regimurile termi ce primare cat $i de
cerin\ele proceselor alimentate (incal zi-
re, venti lare, prepararea apei calde de
consum).
10.1.1. Cladirile alimentate
cu caldura
Urbani zarea a generat o cre$l ere im-
portanta a volumului constructiil or de
locuinte colective. La nivelul ora$elor ,
activita\ile industrial e au fost concen-
trate in cadrul platformelor industri ale.
A predominat regimul de construct ie
P+4 $i P+ 10 ni veluri .
Exista, de asemenea, cladiri de locuit
cu magazine $i ateliere de servire, lo-
cuin\e cu garaje $i demisol, cu dotari
cul turale. Pe langa acestea, blocurile
con\in spa\ii anexe ca: spalatorii, usca-
torii, depozi te, subsoluri tehni ce etc.
Dotaril e de educa\i e, invatamant,
cele sanitare $i culturale se amplasea-
za, in general, izolat. Celelalte dotari,
de comer\, alimenta\ie, prestari servicii ,
asistenta sanitara, magazine, agen\ii
etc., sunt concentrate in puncte de
maxima circul a\ie.
10.1.2. Necesarul de caldura
Oupa natura proceselor aliment ate, i
necesarul de caldura al unui sistem
este de tipul : incal zire; ventilare-clima-
tizare; prepararea apei calde de con-
sum; tehnologie. Sarcina termica este
solicitata, in general, la o singura tem-
peratura, reglabila in timpul anului (in
scopul asigurarii, incalzirii ventilarii $i
apei calde de consum) sau la mai
multe temperaturi $i presiuni cerute de
procesul tehnologic.
10. 1.2. 1 Necesarul de ca/dura
pentru incalzirea cladirilor
rioadei de incii.I Lire, la cladi ri civi le,
sunt marcate de apari\i a temperaturi i
aerului exterior la valori medi i zi lnice de
+ 10 C, timp de trei zil e consecutiv.
Pentru sere, anumite intreprinderi in-
dustriale, constructii social -cul turale
etc., limitele perioadei de incalzire se
stabil esc de la caz la caz.
La cladiril e cu masivitate importanta
este posibil ca temperatura de inceput
a perioadei de incalzire sa fi e mai
scazuta decat aceea care marcheaza
oprirea instala\ iei, primavara.
in cazul cladiril or civil e, la stabilirea
necesarului maxim orar de caldura
pentru incalzire se aplica STAS 1907,
in premisa anularii aporturilor gratuite
de caldura ( 0d = O; O, = 0).
Pentru anali ze, studii etc., lucrari la
care se accepta un anumit grad de a-
proximare, la stabili rea necesarului
0 ,9Q+-+-++--'.-'+-- -+---+- --l
0,80
0, 70+-'.L._---"-d----,+,,...,-+7"----l
0 '50+-- +--'-d----'P-..==+- -i
o.50+--+-- -+---+-- -+- --1
0,40 '---- -!---+-- -+---+---'
0 10000 20000 30000 40000 Ve [m
3
]
Fig. 10.1.1 . Valorile x; pentru cl adirile noi
din
1 - cladiri libere ( mai pu\in de 10 % din
suprafata peretilor exteriori acoperita de
constructii invecinate; 2 - cladiri cu
15 - 20 % din suprafa\a perc\ilor exteriori
acoperi ta de invecinate:
3 - cladiri cu 20 - 30 % din suprafa\a
10.1.2.1.1 Metode de calcul al
necesarului orar de caldura pere\ilor exteriori acoperita de construc\ii ;
in procesul de incalzire a unei cladiri , 4 - bloc de locuin\e din Piata Palatului:
in cuartal, S + P + 8 etaje, magazine,
are loc un bi lan\ ce exprima egalitatea
ferestre (10 % din suprafata peretilor),
dintre suma pi erderilor de caldura si
suma aporturil or de caldura:
01 + Oa = 0 ; + 0d+ O, [W] ( 10.1. 1)
in care:
- Or este fluxul de caldura ce traver-
seaza elementele de constructii delimi -
tat oare;
- Oa - fluxul de caldura necesar in-
calzirii aerului infiltrat ;
- Q; - fluxul de caldura emis de insta-
la\ia de i ncalzire;
- 0d - fluxul de caldura degajat de
oameni si aparate casnice;
- O, - fluxul de caldurii. datorat radi-
atiei solare.
Din rela\ia ( 10. 1. 1) rezulta:
0 ; = 0 - 0d - Q, [W] (10. 1.2)
in care Q = Or + Oa
inceputul si sfarsitul perioadei de in-
calzire apar cand Q; = 0. Pe baza cal-
culelor si a datelor stat isti ce privind
temperatura aerului exterior si aporturi-
le de caldura s-a stabi lit ca limit ele pe-
' subsol par1i al incalzit (50 %); 5 - idem,
cu subsolul neincal zit.
X;
[
m . 0,7 ..-..-+- -+-- +---+--+---t- --t
0,3
10
4
2 10'1 3 1o-14 10
4
510
4
fr 10
4
Ve[m3]
Fig. 10.1.2. Valorile x; pentru cl adiril e din
fondul vechi de construc)ii, cu pere)i
exteriori de 1 112 caramida:
1 - cladiri libere; 2 - cladiri cu 15 - 35 %
din suprafata peretilor exteriori lipita de
constructii vecine; 3 - cladiri cu 35 - 55%
din suprafata peretil or exteriori ltpita de I
construct11 vec1ne. __J
II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura
maxim orar de caldura pentru incalzire,
se foloscsc metode de calcul simplifi -
cat.
Metoda de ca/cul pe contur, baza-
ta pe aplicarea STAS 1907 - cap. 3 la
toata cladirea, considerata ca o sin-
gura incapere.
Ointre adaosuri se \ine seama numai
de eel aferent compensarii suprafetelor
reci; adausul de ori entare se anul eaza,
ca efect pe ansamblul cladirii; adaosul
aferent regimului de func\i onare se
considera nul avand in vedere func\io-
narea continua a instalati ei de incal zire.
Metoda caracteristicii termice de
inca!zire, bazata pe folosirea indicelui
x;, [W/ m3-K] , cu valori diferite de la o
cladire la alta, datorita volumului exte-
rior al cladirilor Ve, gradului de vitrare,
grosimii $i structurii elementelor de
construc\ii, zonei climatice etc. (fig.
10.1. 1 $i 10.1.2).
Oatele necesare se ob\in prin calcul
sau prin masuratori directe la cladirile
existente.
Pentru calculul necesarului nominal
de caldura se utili zeaza rela\ia:
Q; = X; Ve (t; fee) [W] (10.1.3)
in care;
- Ve - volumul exterior al cladirii [m
3
];
- f, - temperatura interioara prepon-
derenta;
- fee - temperatura exterioara minima
de calcul [C).
Metoda indici/or specifici, avand un
grad mai mare de aproximare consta i n
stabi lirea unui indice pentru un aparta-
ment mediu conven\ional, cu o supra-
fa\a locuibila de circa 30 m
2
(2 camere)
$i un volum exterior total de 170 m3.
Pentru stabilirea indi cilor se folosesc,
mai ales, proiecte de execu\i e, masu-
ratoril e efective ale cantita\il or de cal-
dura fiind mai dificil de efectuat. Se
lucreaza in mod curent cu valori
0 =4000 .. . 5000 W/ap.conv. Acest
Oj iW/m
3
)


l.'i'


.//
,..,-:;v

- - "':: -r--1-: -.
+20 +15 +10 +5 O -5 - 10 - 15 Te f
0
C]
Fig.10.1.3. VariaJia componentelor
bilan)ului termic:
- pierdere de caldura prin transfer;
2 - necesar de caldura pentru incalzirea
aerul ui infiltrat; 3 - degajari de caldura de
la surscle int erioare, independente de le;
'1 - apart de caldurii prin radi a\i e solara;
5 - variat ia necesarului real de caldura
pentru incalzire (0 1).
indice de consum se poate revedea
pentru situa\ii part icul are, din perspec-
ti va. dupa aplicarea unor masuri de
crestere a protec\i ei termi ce a cladiri-
lor. Metoda se folose$te la aprecierea
cantita\ii de caldura necesara pentru
intocmirea de studii tehni co-economi -
ce si la studii de perspectiva privind
alimentarea cu caldura.
Pentru a \ine seama $i de caldura
necesara incalzirii dotarilor social cul -
tural e aferente ansambluril or de locuin-
\e, se adauga la consumul de caldura
pentru un apartament mediu conven-
\ional circa 450 ... 500 W/ap.conv., re-
zultand 0 ; = 4450 ... 5500 W/ap.conv.
10.1.2.1.2 Variatia necesarului
de caldura pentru incalzirea
cladirilor
In timpul perioadei de incalzire tem-
peratura aerului exterior variaza intre
temperatura de inceput (sfar$it) de in-
calzire (de ex. + 10 C) $i valoarea de
calcul normata (lee). Necesarul de
caldura pentru incal zire depinde liniar
de le (temperatura aerului exterior, va-
labila in perioada de incalzire).
In figura 10. 1.3 s-a reprezentat vari a-
\ia componentelor bilan\ului termic in
func\ie de temperatura aerului exterior;
se observa ca necesarul de caldura
pentru incalzirea aerului infiltrat prezin-
ta valori mai mici in zona temperaturil or
exterioare mai ridicate ca urmare a vi-
tezelor mai reduse ale vantului, iar
aportul de caldura prin radia\ie solara
prezinta valori mai mari primavara $i
toamna.
Curba rezultanta 5 reprezinta varia\ia
sarcinii termice reale de incalzire a unei
cladiri in care s-au luat in calcul apor-
turil e gratuite de caldura. Pentru fi eca-
re incapere exista o structura diferi ta a
Q; [Wl m3]
20
/
15
3 " /.

/
/
/
'/
\
/,
V,,.
\
1
, /
,/ ?'
10
./
j
5
v
v
.:._ 4
/ /
/
112
0
v
+10 +5 0 5 - 10
lee [C]
Fig. 10. 1-4. Varia)ia teoretica
a necesarului de caldura pentru incalzire:
1 - variati a pierderilor de caldura prin
transfer; 2 - varia\ia necesarului de
caldura pentru incalzirea aerului infiltrat;
3 - varia\ia necesarului de caldura pentru
incalzirea incaperii; 4 - variati a reala a
necesarului de caldura.
bilan\ului , astfel incat vari a\i a sarcinii
termi ce se modifica pentru fi ecare cla-
dire sau i ncapere, in func\ie de desti -
na\ie, de tipul constructiei, de suprafa-
ta vitrata, de orientare etc.
in mod curent , in practica de proi ec-
tare se lucreaza cu o curba simplifi cata
de vari a\ie orara (fig. 10. 1.4) trasata i n
ipoteza unei vari a\ii liniare a necesaru -
lui de caldura aferent aerului infiltrat
(viteza constanta a vantului, egal a cu
cea de calcul).
Curba rezultanta 3 reprezinta varia\i a
sarcinii termi ce de incalzire aproximata
a incaperii , in care nu s-au luat in con-
si derare aporturil e gratuite (de la oa-
meni, aparate $i radia\ia solara) . Fa\a
de vari a\i a liniara cu le a curbei aproxi-
mate, curba reala 4 reprezinta valori
mai scazute, avand o alura neliniara.
Aproxima\ia curbei necesarului de ln-
calzire este cu atat mai mare cu cat in
apropierea limitelor perioadei de incal -
zire (primavara $i toamna) cresc aportu-
ril e prin insola\ie. Curba aproximata
prezinta, la le = + 10 C, o valoare nece-
sara de 28 % din cea nominala, nece-
sarul nominal maxim corespunzand la
valoarea le = lee.
In timpul unei zile temperatura exte-
rioara a aerului vari aza in jurul unei
valori medii, curbele de varia\i e avand o
alura sinusoidala (fig. 10.1.5). In gene-
ral, valoarea minima apare spre
te ('CJ
Oi [W/ m
1
]
20
18
Apr.
16
14
12

6
-6 +--+--+--+----t--+-- -l
-8
0 4 6 12 16 20
60
Fig. 10.1.5. Variatia zilnica a temperaturii
aerului exterior a necesarului
de caldura pentru incalzire:
-- variati a temperaturii aerului in 24 ore
- - - vari ati a necesarul ui de caldura in 24
de ore.
Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura
dimineata, intre orele 5 :;; i 7, iar valoa-
rea maxima apare de obi cei i n jurul
orelor 14- 15; sinusoidele prezinta dife-
ren\e de la zi la zi, i n toata perioada de
incalzire.
in functi e de gradul de izolare termi -
ca a cladirii vari ati a zilnica a necesaru-
lui orar de caldura apare defazata cu
cca 2 . .. 6 ore fa ta de vari ati a tempera-
turii exteri oare. Se poate calcula o
temperatura medie zilnica, sau pe alt
modul de timp, careia ii corespunde o
valoare medie a necesarului de caldura
pentru incalzire; i n acest sens, i n rela\i a
de baza din STAS 1907 se utiii zeaza.
pentru temperatura exteri oara, valoa-
rea medie a acesteia, pe durata consi-
derata (24 ore, 12 ore, 6 ore etc.)
Vari atiil e saptamanale :;;i lunare ale
necesarului de caldura pentru incalzire
sunt det erminate de vari atia temperatu-
rii aerului exterior :;;i a vitezei vantului .
10.1.2.1.3 Necesarul anual de caldura
pentru lncalzi re
Se stabil e:;;t e prin metoda ,,grade-
zile", gradul -zi fiind produsul dintre nu-
marul de zile de functionare a insta-
la\i ei de i ncalzire :;;i diferenta dintre
temperatura interi oara si cea .medie a
aerului exteri or in perioada de i ncalzire
considerata (cap. 3).
0 alta metoda se bazeaza pe utiliza-
rea curbei clasate a sarcinii termice !
orare.
Diagrama de durata (curba clasata) a
necesarului de cal dura pentru incalzire
se intocmeste pentru valoril e orare Q;,
cl asate dupa marime si durata, pe ba-
za curbei clasate a temperaturii aerului
exteri or. Curbele clasate ale tempera-
turii aerului ext eri or se construi esc pe
baza datelor meteorologice pentru fi e-
care zona geografi ca, ca valori medii
i ntr-o peri oada relativ lunga, de cca.
20 ... 25 de ani (fi g. 10. 1.6). i n general,
se claseaza temperaturil e exteri oare
medii zilni ce, expri mand in abscisa
numarul de zil e (ore) in care o anumita
temperatura a aerului exteri or, incl usiv
temperaturile mai mici decal ea, apar
0 bOO 1000 1500 2000
~ 10
+5
in zona considerata.
Curba clasata a necesarului de cal-
dura pentru incalzire se construi e:;;te
astfel (fig. 10. 1.7):
i n cadranul II se reprezinta curba
de vari ati e orara a necesarului de cal-
dura, in func\ie de temperatura le: ca
exemplu, (se reprezi nta 3 vari ante de
curbe): 1 si 2 reprezinta vari ati a reala,
respecti v, teoreti ca, a necesarului de
caldura i n cazul unor cladiri civil e; 3 re-
prezinta vari a\ia necesara de caldura in
cazul unor cladiri industri ale.
in cadranul lII se reprezinta curba
clasata a temperaturii aerului exteri or
din zona considerata;
in cadranul I se intersecteaza valo-
ril e a, la diferite le, cu liniil e (rabatute)
care marcheaza durata aferenta fi eca-
rei t emperaturi exteri oare considerate.
Se obtin trei curbe clasate corespun-
zand curbelor 1, 2 :;;i 3 de vari ati e orara.
Din grafic rezulta:
necesarul de caldura nominal pen-
tru incalzire Q; corespunzator tempera-
turii tee (temperatura conven\i onala de
calcul a aerului exterior);
Pentru consumatorii de incalzire in-
dustriala (curba 3) care eviden\iaza de-
gajari masive de caldura in interiorul in-
cintelor i ncalzi te, se constata un
consum mull diminuat de caldura si.
de asemenea. scurtarea perioadei de
incalzire.
Prin planimetrarea ari ei de sub curba
clasata a necesarului orar de caldura,
se determina durata de utilizare a sar-
cinii de varf :
Nv =am I Q; [h/an] (10. 1.5)
in care Q; este necesarul maxim orar
de caldura pentru incalzire. in func\i e
de zona climati ca Nv= 1 800 ... 2 000 h/an
(l a cl adiri civile).
Tinand seama si de factorii legati de
regimul de functionare a unor cl adiri ci-
vil e (culturale, administrative, comerciale
etc. ), care introduc pauze sau reduceri
ale consumului, in plus fa\a de efectul
aporturilor, se poate ajunge la scaderea
cererii de caldura, pe ansamblu, cu circa
15 . .. 20 % fa\a de necesarul teoreti c.
10. 1.2.2 Necesarul de ca/dura
pentru ventilare ?i climatizare
10.1.2.2.1 Calculul necesarului orar
maxi m de caldura
Calculul exact al necesarului de cal-
durata perioadei de incalzire N, du-
rata ce coincide cu durata temperatu-
rilor exterioare mai scazute (intr-un an)
decat temperatura de inceput (sfarsit)
de peri oada de incalzire (+ 10 C);
cantitatea de caldura anuala pentru
i ncal zire 0,
30
, exprimata de suprafa\a
de sub curba clasata, pana la axele de
coordonate;
dura pentru ventilare sau climati zare
, este prezentat in volumul lnstalatii de
Ventilare :;; i Climati zare.
valoarea medie a necesarului de
caldura pentru incalzire:
0{'
00
= O'r I N [W] (10. 1.4)
in figura 10.1.7 este reprezentata
curba cl asata 1, pentru cladiri de ,
locuit, af erenta unei curbe Q = f(te) I
reala, in care s-a tinut seama de
pi erderi :;; i aporturi ; curba 2, construita
pe baza curbei aproximative Q; = f(le},
in care nu se considera aporturi , este
valabila, de asemenea, pentru cladiri
de locuit.
Curba clasata 2 releva un necesar
anual de caldura mai mare cu circa
10 ... 15 % fa\a de curba 1.
2500 3000 3500 4000 lh/an J
./
.,./
L--:::::
:::------
Estimarea debitului de aer pentru
ventilare sau climati zare se poate face
folosi nd indicele care exprima numarul
de schimburi de aer orare n ce se ve-
hi culeaza in incapere:
L = n V; [m3/h] {10. 1.6}
iar debitul de caldura necesar este:
Ov = nV;Pc{t; - te) [Vv] (10.1 .7)
in care:
- p este densitatea aerului [kg/ m
3
];
- Gp - caldura masica a aerului
[J/kgK];
- V, - volumul interior ventilat [m3].
in rela\ia 10. 1.7 se considera ca numa-
rul de schimburi orare se refera la cazul
func\i onarii numai cu aer proaspat :;;i ex-
pri ma debi tul de caldura necesar incalzirii
II C},nc [WI
L..-:::::::::==
: : : : : = = ~
-- 0
-5
- 10
- 15
-20
l e [CJ
~
II
'/
1"
~
i---
~
v
\
2
Fig. 10.1.6. Curbe cl asate med ii pentru valori le orare ale temperaturilor exterioare in:
1 - Bucuresti; 2 - Tg. Mures.
IK
,.i:::
-
Fig. 10.1.7. Curba cl asata a sarcinii
termice de incalzire.
~
i
!
II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generate ale alimentarii cu caldura
aerului din exterior, tinand seama ca ne-
cesarul de caldura pentru incalzirea
cladirii este luat in considerare la estima-
rea sarcinii termi ce respecti ve (cap.
10.1. 2. 1.1)
10.1.2.2.2 Variatia necesarului orar
de caldura pentru ventilare
~ climatizare
Vari a(ia est e o func(ie directa de tem-
peratura a aerului exterior (fig. 10. 1.8).
Pentru temperaturi mai ridicate decat
tee, necesarul de caldura variaza liniar
CU te.
In timpul perioadei de lncalzire, Ov
reprezinta variatii zi lni ce, legate nemi j-
locit de varia\ia temperaturii exterioare,
amplitudinil e oscil a\iil or fiind mult mai
mari decat ale caldurii pentru lncalzire.
In func\i e de destinatia cladiril or venti-
late' apar, In cursul perioadei de lncal-
zire, varia\i i sezoniere ale caldurii Ov.
Datorita caracterului intermitent al
procesul ui de ventilare, nu se pot con-
strui curbe clasate riguros, pentru
acest consum. Avand In vedere ponde-
rea redusa a consumului de caldura
pentru ventil are, In sistemele mari de
alimentare, se accepta aproximatia de
a considera o functi onare continua a
acestor instala\ii.
10. 1.2.3 Necesaru/ de caldura pentru
prepararea apei ca/de de consum
10.1.2.3.1 Calculul necesarului maxim
(mediu) orar de caldura
pentru prepararea apei calde
de consum
Pentru stabilirea debitului maxim de
apa calda de consum ca si pentru di -
mensionarea instalatiilor prevazute cu
rezervoare de acumulare se va consul -
ta volumul ,, lnstal a\ii Sanitare".
Pentru dimensionarea sistemelor de
alimentare cu caldura, ca urmare a
unei simultaneitati sporite, se ia in con-
siderare debitul medi u ,de caldura pen-
tru prepararea apei calde de consum.
La dimensionarea instal atiil or de pre-
parare, pentru stabilirea debitului orar
de caldura aferent alimentarii cu apa
calda Oac, se au in vedere diagramele
auxi li are procentuale ale consumului
zilni c de apa calda exprimat in procen-
te din consumul total zilnic $i normele
de consum; se pot folosi datele
ob\inute prin masurari ale consumului
de apa.
10.1 .2.3.2 Variatia necesarului
de caldura pentru prepararea
apei calde de consum
Debitul de caldura pentru prepararea
apei calde de consum prezinta varia\ii
la nivelul instalatiilor locale, din ansam-
blul de caldiri , in functie de tipul de
consumatori $i de gradul de centrali za-
re a alimentarii acestora.
Consumul de caldura pentru prepa-
rarea apei calde de consum este indi -
rect influentat de le, prin intermediul
temperaturii apei reci ce oscil eaza intre
+5 $i +20 C.
in privinta vari a\iilor debitului total de
caldura pentru alimentarea cu apa cal-
da, ce trebuie asigurat din sursa, trebu-
ie subliniat efectul atenuant al insta-
latiilor de acumulare a apei calde la
consumatori , cat $i al nesimultaneitatii
debitelor maxime la diferiti consumatori
racordati la retea, datorita di stribuirii
diferite a consumului in timpul unei zi le
$i a diferen\elor intamplatoare de con-
sum orar la consumatorii de acela$i tip.
Ca urmare, in capaci tatea sursei $i a
retelei de transport, se ia in conside-
rare necesarul mediu de caldura pentru
prepararea apei calde de consum di n
ziua cu consumul zi lni c maxim.
Variatiil e sezoniere se datoreaza, in
general, variatiilor temperaturii apei
reci. Curbele de variatie se construiesc
pe baza valorilor medii zilnice.
Curba clasata a sarcinii de preparare
a apei calde de consum se poate a-
proxima cu o dreapta (fig. 10. 1.9)
unde, pentru trasarea ei , s-a folosit va-
loarea medi e orara zilnica.
Necesarul anual de caldura pentru
prepararea apei calde de consum se '
ob\ine prin planimetrarea ari ei delimita-
te de curba clasata $i de axele de co-
ordonate sau luand In calcul necesarul
zi lni c mediu, diferen\iat, eventual pe
sezoane (iarna $i, respectiv, vara), mul-
tiplicat cu numarul corespunzator de
zile.
10. 1.2.4 Necesarul de caldura
tehnologica
Sarcinile termice industriale se deter-
mina pe baza normelor specifice ener-
' getice, stabilite prin standarde, nor-
mative etc. Dependenta debitelor de
caldura 01 de temperatura exteri oara
este, practic, inexi stenta.
Sarcina termica a consumuril or teh-
nologice industriale se obtine pe baza
unui bilant energeti c urmarindu-se va-
lorificarea la maximum a resurselor
energetice proprii ale procesului tehno-
logic, combinand procesele, utili zand
resursele energetice secundare etc.
in urma acestui bilan\ rezulta sarcina
t ermi ca tehnologi ca solicitata din exte-
riorul unita\ii industriale (01).
in intreprinderi le industriale, consu-
mul tehnologic prezinta urmatoarele
caracteristici generale:
- durata mare de utili zare a varfului
(intre 3500 $i 4000 h/an, in industri a
alimentara $i textil a, 6000-6500 h/an,
in industria de prelucrare a \jteiului $i
cca 7000 h/an, in industria chimica);
- vari a\ii mici intre valoril e debitelor
de caldura maxime si medii; raportul
dintre valori este de:
0
1
max I o;ned = 1, 11 ... 1,13 (10.1.8)
Datele necesare structurarii sisteme-
lor de alimentare cu caldura a procese-
lor tehnologice se stabilesc de catre
proiectan\i si beneficiari avand in
vedere parametrii agen\il or termici ma-
ximi , medii $i minimi , curbele de sarci-
na termi ca etc.
In cadrul consumatorilor tehnologi ci
se inscriu $i serele legumicole, cu par-
ti cularitati pri vind incal zirea si steriliza-
rea solului, prepararea apei calde de
stropit etc. Necesarul de caldura pentru
incalzire este prezentat in capitolul 3.
Aceste consumuri de caldura sunt
supuse modificarilor in timp prin intro-
ducerea de tehnol ogii noi, modificari in
structura cladirilor etc.
10.1.2.5 Necesarul de caldura in
a/imentarea ansamblurilor urbane
Sarcina termica t otala a sistemelor
de alimentare cu caldura cuprinde su-
ma componenetelor (urbana $i indus-
triala) ce trebuie li vrata din sursele ter-
mice; acestea sunt surse zonale (cen-
tral e termice de apa fi erbint e, centrale
termice de abur de presiune medie,
sau combinate) sau surse de termofi-
care (urbana, industriala sau mixta - in-
dustriala $i urbana).
10.1.2.5.1 Necesarul de caldura urban
Sarcina termi ca urbana Ou reprezinta
necesarul sistemului de alimentare cu
caldura al cladirilor urbane. Val oarea sa
se ob\ine prin insumarea necesarului
de caldura al diferitelor categorii de
consumatori la care se adauga pierde-
rile de caldura la transportul $i di stribu-
Ov [W/ m
3
]
20
' .
'
15
v
10
/
,,.v
vv
5
0
+20 + 10 0 -10 - 15 -20 le [C]
Fig. 10.1.8. Variafia cantitaf ii de ciildurii
Ov pentru ventilare - climatizare.
100
80
60
40
20
0
Oac (%]
---
r---.......
----
r--
0 2000 4000 6000 [h/an]
Fig. 10.1.9. Curba clasatii a necesarului
de ciildurii al apei calde de consum.
Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura 11. Alimentarea cu caldura
\ia calduri i: Curba clasata urbana se construi e$te sistem de alimentare cu caldura nu
Ou == Q; + Ov + Oac + .10rt [WJ ( 10. 1.9)
i n care (); , Ov $i Oae au semnifi catiil e
cunoscute anteri or $i .10 rr este caldura
pierduta la transport si distri bu\ie;
aceasta are urmatoarea structura:
.'.Ort= ..'.OPT+ [WI (10.1.10)
i n care:
- ,jQ11 este pierderea de caldura prin
pierderil e de fluid in zonele neetan$al e
ale sistemului ;
- .t10 tp - pi erderea de caldura din re-
\eaua primara de transfer in mediul in-
conjurator;
- .10 PT - pierderea de caldura din in-
stala\iil e de racordare a consumatorilor
(din punctele termi ce);
- .t10rs - pierderea de caldura din re-
\elele secundare de di stribu\i e (intre PT
$i cladiri).
in func\i e de: starea izola\iei termi ce
a conductelor; calitatea exploatarii ; fi a-
bilitatea elementelor componente etc.,
ca indici orientat ivi ai pierderil or de
caldura pentru retelele ce transporta $i
di stribui e caldura la 5- 10 Km, se pot
consi dera:
.1(1,; = (0,05 .. .. 0, 10) O{; [W] (10.1. 11)
= (0, 10 ... 0,20) Q(Jn [Wh](1 0. 1. 12)
in care:
- este valoarea nominala orara
{l a le = tee) a pierderil or de caldura i n
re\ele;
- .t:.O,'ln - valoarea anuala a pi erderil or
de caldura in re\ele.
10.1.2.5.2 Curba clasata a necesarului
de caldura urban
Curba ordoneaza, dupa durata, nece-
sarul de caldura solicitat de sistemul de
alimentare cu caldura la sursa termica.
pe baza curbelor de vari a\i e a sarcinii
termi ce in raport cu temperatura tc $i a
curbei clasate medi i a te (fig. 10. 1. 10).
intocmirea curbei clasate este simila-
ra cu cea indi cata i n cap. 10. 1.2. 1.3,
pentru sarci na de incalzire. ln plus fa\a
de aceasta, apare sarcina de apa cal -
da de consum ( Oac) $i de ventil are-cli -
1
mati zare ( Ov). Se ia in considerare $i
valoarea pierderilor de caldura {.10 11).
Durata maxima a sarcinii termi ce este
' de 8760 ore/an, daca func\i onarea re-
1
\elei este continua, sau de 8000 ... 8500
ore/an, daca in timpul verii se inter-
caleaza perioada de revi zii , cu durata
intre 10 $i 30 zile.
Diagramele clasate ale sarcinil or ter-
mice se utilizeaza pentru dimensiona-
rea $i urmarirea in exploatare a incar -
carii agregatelor $i la calculul consu-
mului total de combustibi l.
Durata de utilizare a varfuril or de cal-
dura pe ansamblul sistemului este:
Nv== oin;Q{} = 2500-2600 [h/ an) ( 10.1. 13)
Daca se \ine seama de coefi cien\ii de
reducere a sarcinii anuale calculate se
ajunge la durata de utilizare reala a var-
fului de sarcina de 2100 ... 2200 h/ an,
ceea ce permite calculul necesarului
anual fara a trasa curba cl asata, prin
rela\i a:
O(Jn = Q!) Nv [Wh/an) (10.1.14)
in care O{} reprezinta necesarul ma-
; xim orar (nominal) al ansamblului urban
considerat.
10.2: Eficienta sol1Jtiilor_
de allmentare cu caldura
Justifi carea termodinamica a unui 1
Q[WJ
!h/anj
l __ ; ______ j
. I

;

Fig. 10.1 .10. Diagrama c lasata a necesarului de caldura urban:
1 - varia\ia necesarnlui total urban de caldura; 2 - curba clasata a temperaturii aerului
exteri or ; 3 - curba clasata a nec:esarului urban de caldura.
este suficienta pentru a lua hotararea
de a efectua investi\ii importante cum
sunt cele implicate i n surse relati v mari
$i i n retele termice de transport.
Solutiil e ce se compara se aduc la
echi valen\a din punctul de vedere al
efectului lor energetic.
Daca intra in competi\ie $i solu\ii de
cogenerare, in functie de echipamentul
adoptat, cantitatea de energi e electrica
produsa vari aza. Se echivaleaza toat e
solu\ii le fata de cea care produce cea
mai mare cantitate de energie electri ca.
Acest supliment de energie electri ca se
presupune a fi produs in sistemul na-
\i onal energeti c i n care energia elec-
tri ca se produce in condensa\i e, deci
cu un consum specific ridi cat.
Compararea solu\iilor se poate face
pe baza criterii lor redate mai jos
10.2.1. Criteriul cheltuielilor
de calcul
Metoda de comparare urmare$l e
stabilirea unui indi cator sinteti c care sa
permita compararea. Se definesc
cheltuielile anuale de calcul , conform
rela\i ei:
Oc = G + Pn I [lei/ an) (10. 2. 1)
in care:
- G reprezinta cheltuielile anuale
totale ale solu\iei;
- I - investi\iil e [lei] ;
- pn - coefi cient normal de eficien\a
economica (pn = 0, 1 - 0, 12).
Metoda se apli ca pentru anul final de
punere in functiune la capacitatea no-
minala a investi\i ei, cea mai efici enta
fiind solutia cu cele mai scazute chel-
tui eli anuale de calcul.
Compararea solu\iilor este insa mult
ingreunata atunci cand intervin solu\ii
cu timp mai mare de realizare, timp i n
care diferitele solu\ii comparate produc
un venit net, ce diminueaza valoarea
cheltuielilor anuale efective.
Astle!, cheltui elile anuale de calcul
pentru mai multe vari ante se determina
pentru fiecare dintre ele, pentru profilul
final al solut iei, cu rela\i a:
Cc = G +Gee+ + Pn)m-i + /,>e ]+
+[t,(V- C),( 1+pnf-'] [l eVan] (10.2.2)
in care:
- C reprezinta cheltuielile anuale
totale la profitul final [l ei/an];
- Gee - cheltuielile anuale de echiva-
lare [l ei/an];
- /; - invest itia i n anul i, ca part e din
investitia totala /, care se refera atat la
instala\i a energeti ca cat si la investili i
di n alt e ramuri (extrac\i a si transpor tul
de combustibi l etc) [lei ];
. '
;:-1
II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura
- fee - investitii de echivalare [l ei];
- (V - C) - venitul net reali zat in anul
i in perioada de la punerea i n functiune
parjiala $i pana la anul n, i n care s-a
atins profi tul fi nal, daca este cazul
[lei/an] :
- m - numarul de ani cat dureaza lu-
crarile, pana ce se realizeaza solutia [an] ;
- f - numarul de ani de func\i onare
par\iala, in care limp investiti a realizata
part ial produce venit net [an] ;
Se observa ca ultimul t ermen al rela-
\i ei ( 10.2. 2) reprezinta venitul net rezul-
tat ca diferenta intre valoarea produc-
\i ei de ener gie si cheltuielile anuale in
f ani de func\i onare par\i ala.
Structura investi\iilor $i a cheltui elil or
anuale este specifica solu\iil or compa-
rate.
Pentru producerea separata a ener-
giei electri ce (in centrale termoelectri ce
- CTE) si caldurii (in centrale termi ce -
CT) investi\iil e lsep $i cheltuielil e anuale
Csep au urmatoarea structura:
fscp = lcrE+l cr+lrr+IRg+les+IJB (10.2.3)
Csep=Ccrr+Ccr+Crt+CRg+Ces+C.ia(10.2.4)
in cazul produceri i combinate (pri n
cogenerare) a energiei electri ce $i cal-
durii (in CET), invest i\iile $i cheltuielile
anuale au urmatoarea expresie:
Ir = lcET + /pr + IRt + lrg + les (10.2.5)
Cr=CcET+CPr+CRt+C,
9
+Ces (10.2.6)
in care:
- lcrE, fer, lcET, ( Ccrr, Cr, CcET) sunt
investi\iil e (cheltuielile anuale) i n CTE,
CT, CET [l ei/an] ;
- /pr, (CPr) - investi\i a (cheltui elile a-
nuale) in punctele termi ce ale sistemu-
lui de termofi care [l ei] ([l ei/ an]) ;
- IRg. (CR
9
) - investiti a (cheltuielil e a-
nuale) in retelele de gaze naturale [l ei]
((l ei/an]) ;
- IRr, (CRr) - investiti a (cheltuielil e a-
nuale) in retelele de termofi care ma-
gistrale !;i i de di stribu\i e (l ei] ([lei/an]) ;
- Irr. (Crr) - invest iti a (cheltuielil e
anuale) in rej elele de di stribuire a
caldurii in re\elele termice (l ei] ([l ei/an]) ;
- J,
9
, (C,
9
) - investi\ia (cheltuielile a-
nuale) in re\elele de gaze naturale [lei]
([l ei/an]) ;
- fes, (Ces) - investitia (cheltui elil e a-
nuale) i n li niile $i stati ile electri ce de
distribuire a energiei (l ei] ([l ei/an]) ;
- la, (Ce) - investi \ia (cheltui elile
anuale) aferente consumului suplimen-
tar de combustibil din solu\i a de pro-
ducere separata a energiei electri ce $i
a caldurii (l ei] ([l ei/an]).
lnvesti\ia in re\elele de gaze este mai
mare la producerea separata, asigurand
caldura atat pentru i ncalzire, cat $i pentru
prepararea apei calde de consum.
10.2.2. Criteriul cheltuielilor
totale actualizate (CT A)
in cadrul compararii tehnico-econo-
mice se are i n vedere adoptarea solu-
tiei cu CTA minime.
Se disti ng urmatoarele notiuni:
Cheltuielile to tale actualizate (CT A)
reprezinta criteriul normal pentru anali-
za efi cientei economice a investit iil or si
cuprinde totalitatea cheltui elilor efec-
tuate (investitii. producji e si alte chel tu-
ieli ) pe peri oada de studiu, rapor tata,
prin tehnica actuali zarii , la un anumit
moment, pentru a permite astfel com-
pararea solu\iilor.
Ac tualizarea este o tehni ca de cal-
cul cu ajutorul careia resursele investi -
te, cheltuielil e anuale efectuate $i efec-
tele economi ce rezultate intr-o peri oa-
da de timp sunt reevaluate $i raportate
la un anumit moment, pentru a permite
compararea.
Rata de actualizar e (r) este elemen-
tul de calcul cu ajutorul carui a se efec-
tueaza actuali zarea. Rata, normata
pentru calculul economi c al obiecti ve-
lor energet ice $i al economi ei de ener-
gie, est e de 8 %.
Momentul actualizarii este eel la
care se raporteaza cheltui elile (de in-
vesti\ii , de exploatare sau de produc-
\ie, daunele $i valoarea remanenta $i
reziduala). Pentru mai multe vari ante se
stabil e$te un singur moment de actua-
lizare, care corespunde cu eel al i n-
ceperii execu\iei variantei cu durata de
execu\i e cea mai lunga (momentul 0).
Punerea in func\iune a obiectivului tre-
buie considerata in acela$i moment
pentru toate variantele.
Durata de executie (d) a obiecti -
vului de investitie este intervalul de
timp in care se desf3$0ara lucraril e de
1
constructii -montaj (C + M), din mo-
mentul inceperii lucrarilor de organizare
de $antier pana la punerea in functi e a
primei capacita\i de productie. Pentru
etapele urmatoare, investi\iil e se actua-
lizeaza pe baza grafi cului de execu\ie a
investiti ei.
Durata de viata sau de serviciu (0)
este intervalul de timp de la punerea in
functiune a obi ecti vului pana la expirarea
duratei de functionare, interval in care
obiectivul general produce efecte eco-
nomice. Duratele de viata sunt normate.
Durata de studiu (O') este peri oada
(convenjional aleasa) pentru care se
efectueaza calculele de actualizare $i
incepe de la momentul 0.
Expresia analiti ca a cheltuielil or tota-
le actualizate (CT A), in forma ei sinteti-
ca, ce se aplici pentru fi ecare din va-
ri antele compar ..lte, este urmatoarea:
(10. 2.7)
i n care:
- ft este investiji a din anul I;
- t - durata. in ani, de la inceperea
investijiei;
- Cr - cheltuielile anuale din anul t.
l n termenul Cr nu se incl ude amorti-
zarea investiti ei.
10.2.3. Criteriul duratei
de recuperare
Acest cri teriu se poate aplica la com-
pararea a doua solutii de alimentare cu
caldura cu termen apropiat de realizare,
i n care:
- I 1 > /2 (/ 1 este investiti a in solu\ia 1,
12 - in soluti a 2)
- C1 < C2 (C1 - cheltui eli anuale in
solutia 1, C2 - i n solutia 2)
Solu\ia 1 se adopta daca plusul de
investitii fata de solu\ia 2 se recuperea-
za intr-o durata normata (de ex.: 10
ani) cu ajutorul economiei de cheltuieli
anuale, pe baza rela\i ei:
n = (/1 - '2) I (C2 - C1) 5 10 ani
Acest criteriu este folosit in situa\i a
in care, prin apl icarea criteriului CTA,
nu se obtin diferente sensibil e (peste
2 %) i ntre solu\iile analizate.
10.3. Structura externa a
sistemelor de alimentare
centralizata cu caldura
Se caracterizeaza prin:
- sursele de caldura $i ampl asarea a-
cest ora i n raport cu zonele de con-
sum care influen\eaza direct confi gu-
ra\i a retelelor termice;
- natura agentului termic folosit la trans-
portul !;i i distribu\ia caldurii ;
- re\elele de transport $i di stribu\i e;
- modul de racordare a consumatorilor .
10.3.1. Surse de energie
Sursele de energie ce pot alimenta
centralizat cu caldura ansamblurile ur-
bane sau consumatorii industri ali $i ter-
\i ari pot fi :
- centrale de cogenerare (centrale
electri ce de termofi care - CET)
- centrale nucleare electri ce de ter.-
mofi care (CNET);
- centrale t ermice de capacit ate
mare (peste 5 MW);
- centrale termi ce de capacitate me-
die (1 ... 5 MW).
Combustibilii utilizaji la producerea
energiei termi ce sunt:
- gaze naturale;
- combustibili li chizi;
- combustibili soli zi (carbune, de$euri
etc.)
in general, centralele electri ce de ter-
moficare, in marea lor major itate, func-
ti oneaza cu doua tipuri de combustibili ,
$i anume: gazul natural $i pacura.
Amplasarea surselor depi nde de:
conditiil e locale, combust ibili i disponi -
bili , marimea si ritmul de dezvoltare a
d ,
Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura
consumului terrnic, existen\a unor
surse de energie termica amplasate in
zone industrial e susceptibile de rnoder-
nizare si extindere, cerin\ele de protec-
\ie a mediului.
lnconvenientele amplasarii centrale-
lor exterioare (CET si CT de mare ca-
paci tate}, cum ar fi costuril e mari pen-
tru realizarea conductelor de transport,
sunt compensate de economiile de in-
vestitii si cheltuielile anuale de exploa-
tare datorate preten\iilor mai modeste
in executarea fini sajelor, posibilita\ilor
de alimentare preferen\iala cu gaze si
apa industriala, accesului la liniil e de
transport feroviar etc.
Amplasarea la di stan\e mari de cen-
trele populate face posibila reali zarea
unor centrale de mare capacitate, echi -
pate cu turbine de gaz sau abur' avand
puteri unitare mari si performan\e su-
perioare, apropiate de centralele de
condensa\ie.
Acolo unde consumul de energie ter-
mica este relativ mic se accepta reali-
zarea unei centrale termice in imediata
apropiere a consumatorului cu luarea
in considerare a unor aspecte, ca acor-
dul urbanistic, protectia mediului etc.
10.3.2. Agentul termic
Natura agentului termic folosit in sis-
temele de alimentare cu caldura difera
in func\ie de felul sursei, precum si de
tipul si necesita\ile consumatorilor; se
pot utiliza :
- apa fierbinte, cu temperatura nomi -
nala peste 11 5 C;
- ~ p calda cu temperatura nominala
de maximum 115 C;
- abur de presiune medie (6 ... 15 bar).
Agentul termic sub forma de apa
calda, (In general, 95/75 C}, se utili-
zeaza numai in cazul centralelor termi -
ce de capacitate mi ca, cu un numar
limitat de consumatori.
in general, t oate centralele de coge-
nerare (CET} pot furniza apa fierbinte
:;;i/sau abur de presiune medie.
Avantajele util izarii apei fi erbi nti in
sistemele de termofi care sunt:
- produc\ia specifi ca de energie
electrica pe unitatea de caldura li vrata
orar sau anual in re\eaua de transport
este mai mare comparativ cu utilizarea
aburului ;
- raza de ac\i une, respectiv, lungi-
mea re\elei de transport a caldurii este
mull mai mare, comparati v cu utilizarea
aburului ;
- este posibila pastrarea in ciclul
termic a intregii cantitati de condensat;
- scheme relativ simpl e pentru racor-
darea consumatorilor urbani de energie
termica.
Dezavant ajul utili zarii ape1 fi erbinti
consta in faptul ca proiectarea si explo-
atarea unei astfel de re\ele impune ma-
suri atente pentru men\inerea sub con-
trol a regimurilor de functionare, aspect
compensat insa de posibilitatea unei re-
glari mai bune, elasticitate in exploatare
si personal mai pu\in numeros.
in unele sisteme de alimcntare cu
caldura, de dimensiuni relativ reduse.
rezulta economic ca poate sa se
utilizeze ca agent termic, apa calda cu
temperatura de 110/55 C in retelele de
transport si di stribu\ie.
Alegerea agentului termic specific
fiecarei si tuatii, precum si a parametri-
lor acestuia, constituie. prin implica\iile
tehnice si economice care decurg, una
dintre problemele importante ale siste-
melor de alimentare centralizata cu
caldura.
intrucat la consumatori urbani tempe-
raturile sunt de 90/70 sau 95/75 C,
pentru agentul termic de incalzire si
55 .. . 60 C, pentru apa calda de con-
sum, temperatura agentului termic livrat
de sursele de energi e depinde si de
condi\iile impuse de consumatori.
Utilizarea agentului termic cu tempe-
ratura cat mai ridicata in conducta de
ducere prezinta ca avantaje faptul ca
se reduce:
- debitul nominal de apa care circula
in sistem, mic:;;orand diametrul conduc-
telor, greutatea si costul acestora, la
aceeasi pierdere specifica de sarcina;
- puterea pompelor din sistem pre-
cum si energi a electrica consumata ,
anual de acestea;
- suprafa\a de incalzire la consuma-
torii racorda\i direct si la schimbatoa-
rele de caldura (la cei racordati indi-
rect).
Utilizarea temperaturilor ridi cate ale a-
gentului termic furnizat de CET implica
insa si unele dezavantaje prin faptul ca:
- scade energia electrica produsa in
turbine;
- cre:;;te consumul anual de combus-
tibil si cheltuielile de exploatare pre-
cum si investi\iil e suplimentare compa-
rativ cu celelalte solu\ii .
lnfluen\a cre5terii temperaturii nomi-
nal e a agentului termic asupra pi erde-
rilor de caldura este relativ mica deoa-
rece marirea valorii acestora este com-
pensata de reducerea diametrelor con-
ductelor, respectiv, a suprafetelor de
schimb de caldura.
Fixarea temperaturii optime de ali -
mentare are in vedere si marimea sis-
temului. in general, la sistemele mici de
cogenerare se alege temperatura de
120 (130)
0
c iar la cele mai mari tem-
peratura de 130 (150) C.
Se practica uti lizarea aburului ca
agent termic numai pentru satisfacerea
necesitatilor tehnologice.
Aceasta se justifi ca nu numai prin in-
convenien\ele legate de proiectarea si
exploatarea instala\iilor la consumatori
dar si printr-o serie de dezavantaje de
natura energetica.
in cazul producerii combinate de
energie, electrica si termica, utilizarea
apei fierbin\i in locul aburului conduce
la avantaje energetice in sensul produ-
cerii unei cantita\i sporite de energie
electrica, datorata posibilita\ii destinde-
rii aburului in turbina pana la presiuni
mai coborate.
in anumite condi\ii, producand ener-
gie termica in centrale termice cu de-
:;;euri menajere, carbune etc., se pot
justifi ca sisteme relativ mari , in care
aburul de presiune medie este utilizat
pentru transportul caldurii, prin re\ele,
pana la punctele termice.
in ceea ce prive:;;te sursele de capa-
citate mica, amplasate in apropierea
consumatorilor, agentul termic poate fi
apa calda cu temperatura de pana la
115 C.
Fata de utilizarea apei fierbin\i, apa
calda prezinta unele avantaje si anume:
- racordarea consumatori lor se poate
face direct;
- se simplifica instala\ia de asigurare
si de preiuare a dilatarii apei;
- distribu\ia agentului termic prin
conducte se reali zeaza la temperaturi
si presiuni mai mici, simplificand mult
problemele legate de compensarea
dilatarilor;
- utilizarea de tevi si izola\ii cu gro-
simi mai reduse;
- asigurarea independen\ei alimenta-
rii consumatorilor racorda\i la sursa
fata de ceilala\i consumatori.
10.3.3. Rejele de transport
~ i distribufie
Asigura circula\ia agentului termic si
al imentarea cu caldura a consumato-
rilor.
in cazul sistemelor centrali zate de
alimentare cu caldura, se considera re-
\ele de transport , conductele care tac
legatura lntre sursa si zonele de am-
plasare a consumatori lor. in sistemele
centralizate de alimentare cu caldura
re\elele se impart In:
- re\ele de transport, care fac lega-
tura dintre sursa termi ca si zonele de
ampl asare a consumatorilor;
- re\ele de di stribu\ie, care fac legatu-
ra dintre re\eaua de transport si punc-
tele termi ce (instala\ii le de racordare);
- re\elele de distribu\ie secundare.
care tac legatura dintre punctele termi -
ce si consumatori.
Re\elele de transport si distributie,
fiind retele publi ce, trebuie astfel con-
cepute, construite si exploatate incat
sa asigure, in orice conditii de functi o-
nare, continuitatea alimentarii cu cal-
dura la parametrii necesari.
.. -.
t-
;;
II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generate ale alimentarii cu caldura
Factorii principali de care depinde
efici en\a unei re\ele sunt: cheltui elile de
amortizare si de intretinere, costul cal-
durii pierdute si cheltui elil e pentru
pompare.
Alegerea solutiilor la proiectarea re-
\elelor are la baza, pe langa conside-
rente tehnicoeconomi ce si pe cele pri -
vind eventualele extinderi, in func\i e de
evolu\ia consumului de caldura.
Clasificarea re\elelor de transport si dis-
tribu\ie se poate face in func\i e de:
- tipul agentului termic: apa fierbinte,
apa calda, abur;
- numarul conductelor care, \inand
seama de parametrii agentului termi c si
de sistemul adoptat pentru di stribu\i e
si racordarea consumatorilor , poate fi :
avarii . Configuratia inelara conduce la
economii de energi e electri ca pentru
pompare, fa\a de configura\i a arbores-
centa.
Solutii uzuale privind confi gurati a re-
telelor termi ce de transport si di stri -
bu\ie sunt prezentate in figura 10.3. 1.
- solutii constructive de amplasare a
conductelo;, care pot fi :
supraterane (aeri ene);
subterane, in canale termice res-
pectiv galerii edilitare sau direct in sol,
caz in care sarcinile exterioare se trans-
mit direct asupra conductelor si izola\i ei
acestora.
10.3.4. Racordarea
consumatorilor
amest ec, este de preferat, necesitand
investitii mai mi ci in punctele termi ce si
in retea, prin eliminarea conductelor de
di stribu\ie (atunci cand punctul termi c
se afl a in vecinatatea consumatorului ).
Racordarea indirecta (fig. 10.3.4)
este adoptata, de regula, atunci cand
nu pot fi sati sfacute condi\iile de tem-
peratura sau presiune solicitate de
consumatori . Are avantajul ca asigura
separarea circuitului primar de circuitul
secundar (instala\i ile consumatorilor)
prin intermediul schimbatoarelor de
caldura. in aceste cazuri, consumatorii
au un regim hidraulic propriu, protec\i e
impotriva suprapresiunilor (vase de
expansiune deschise sau inchi se),
pompe de adaos, precum si instal a\ii
de automatizare independente de cir- monotub: o singura conducta de
ducere de la sursa la consumatori, fara Racordarea consumatorilor la re\el e-
le de transport si distribu\ie ale siste-
melor de alimentare centralizata cu
1 cuitul primar. Acest mod de racordare
conducta de intoarcere; conduce insa la investi\ii ridicate pen-
bitub: agentul termic este trimi s la
consumator cu aceeasi parametri pen- caldura se poate realiza:
tru toate utilita\ile si revine printr-o sin- - direct sau indirect pentru instalatiile J
gura conducta de intoarcere; de incalzire, ventilare si tehnologice; i
tritub: doua conducte de ducere - deschis sau inchis, pentru instala- '
care trasnporta agentul termic la para- \iile de preparare a apei calde de con-
metrii diferiti, avand conducta de in- sum si cele tehnologice, in care apa se
toarcere comuna; consuma sau nu, efectiv, in proces.
multitub, cu sau fara conducta de Alegerea modului de racordare a
intoarcere. consumatorului depinde de regimul de
- configurati a re\elelor: arborescenta temperatura si presi une al agentului
sau inelara; termic ce circula in re\ea precum si de
re\elel e arborescente sunt mai sim- condi\iile impuse de regimul termic si
pie, mai pu\in costisitoare si mai co- de presiune din instala\iile de la consu-
mode" in exploatarea normala insa, in matori .
caz de avarie, nu permit alimentarea Astfel racordarea directa (fig. 10.3.2)
consumatorilor situati in aval de avarie se adopta in cazul utilizarii agentului
(o solu\ie pentru astfel de cazuri este termic sub forma de apa calda sau apa
realizarea unor bretele de legatura); ; fierbinte atat in sistemul de distribu\ie
re\elele inelare permit, in caz de \ cat si in instala\ia interioara a consu-
avari e, o alegere corecta a di ametrelor matorului, cu respectarea prevederiior
buclelor, men\inerea alimentarii tuturor Normativului 113; nu se recomanda ra-
consumatorilor, cu excep\ia celor ra- cordarea directa a locuin\elor, spita-
corda\i intre doua vane care izol eaza lelor, creselor etc. la re\elele de apa
avari a: schemele inelare sunt mai cos- fierbinte din motive de ordin igi enico-
ti sitoare decat cele arborescente iar, in sanitar.
exploatare, prezi nta dezavantajul de- Racordarea directa cu amestec (fig.
terminarii mai dificile a . locului unei 10.3.3), prin elevator sau cu pompa de
a
-0 b
Fig. 10.3.1. Configuratia retelelor termice:
a - re.tea arborescenta; b - retea inelara;
- sursa; 2 - ramuri importante: 3 - retea de legatura pentru rezerva in caz de avarie;
4 - inelul re(elei: 5 - armaturi de inchi dere.
tru reali zarea punctelor termice, a re\e-
lelor de distribu\i e precum si la cheltu-
ieli de exploatare mai mari , materiaiiza-
te prin consum de energie, cheltuieli
pentru repara\ii si cheltuieli cu for\a de
tr
Fig. 10.3.2. Racordarea-<lirecta
a instalatiilor de incalzire:
to.R - temperatura din conducta de
ducere, respectiv, de intoarcere a
circui tului re\elei [C]; t d,r - temperatura
din conducta de ducere, respectiv, de
intoarcere din instala\i a interioara [
0
C] ;
G - debi tul de apa din instalatia interioara [l/h
R - re(ea exterioara.
lo t d
Pam+
t,
E
-->- Id
Fig. 10.3.3. Racordarea indirecta cu
amestec prin pompa de amestec {Pam)
sau elevator {E) a instalatiei de incalzire:
To.R - temperatura din conducta de
ducere, respecti v, de intoarcere a
circuitului re(elei si a racordului la organul
de amestec (circuitul primar) (C];
t d.r - temperatura din conducta de duc:ere,
respectiv, de intoarcere din instala(ia
interioara (circuitul secundar) [
0
C];
Gt, G2 - debitul de apa din racordul de
ducere, respecti v, de intoarcere din
conducta de amestec [1/ h].
Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura
munca.
10.4. Surse de energie
10.4.1. Criterii privind alegerea
surselor de energie
Al imentarea cu energie a oraselor si.
mai ales a marilor aglomera\ ii , este su-
pusa unor conditii si cerin\e legate de
dezvoltarea durabi la. Ea este depen-
denta de factorul economic si de finan-
tare a solu\iilor, de indeplinirea condi tii -
lor legate de poluare a mediului, de mo-
dul in care este acceptata de popula\ie
$i de autorita\ ile admistra\i ei locale.
Se manifesta criterii si tendinte ca:
- pretul energiei sa includa, in mod '
progresiv, costuril e indirecte legate de
impactul asupra mediului ; consumato-
rul este penalizat la utili zarea energiei
cu solu\ii poluante si inef iciente;
- deciziile, in ceea ce priveste produ-
cerea si vanzarea (di stribuirea) energiei
necesare societa\ii , sa \ina cont de in-
cadrarea solu\iilor intr-o strategie de
energi e ale habitatului modern, mai ales
legate de marile constructii de imobile
publice, comerciale si blocuri de locui t
cu contort progresiv sporit. Astfel, sunt
de remarcat in aceasta privin\a:
reducerea progresiva a consumului
de ca\dura prin marirea efi cien\ei incal-
zirii , in primul rand, pe seama unei
arhitecturi si a unei execu\i i corespun-
zatoare etc.;
real izarea tot mai frecventa a recu-
perarii caldurii deseu, din imobile, si a
folosirii unor surse regenerative locale,
inclusiv,a valorifi carii energeti ce a de-
$eurilor urbane;
un ape! marit, dar totusi ponderat
$i plafonat, la energia electri ca, efect al
folosirii t ot mai extinse a aparaturii
electrocasni ce $i a iluminatului; plafo-
narea consumului se poate realiza in
contextul unor tarife care sa incite la
economi sirea energi ei si la atenuarea
varfurilor de cerere.
10.4.2. Clasificarea centralelor
durata si sa se bazeze pe analize ale , Producerea agentilor termi ci pentru
efi cien\ei tehnico-economice; ; alimentarea cu caldura a ansamblurilor
- sursele de combustibil fosi l sa ra- de cladiri se face in: centrale termi ce
mana Inca dominante pe piata energiei I (CT) si centrale de termofi care (CET)
eel pu\in 4-5 decenii de acum incolo, Centrala termi ca are drept scop pro-
dincolo de durata de via\a a solu\iilor ducerea de caldura sub diferite forme
tehnice moderne din genera\ia actuala; (apa fierbinte, apa calda, abur). pe care
- sursele nucleare, de$i esen\iale o distribuie centrali zat la un grup de
pentru inchiderea balan\ei de energie $i cladiri sau la un ansamblu urban (in-
pentru limitarea efectului de sera, sa dustri al).
aiba inca o dezvoltare franata de inac- Centrala de termofi care (de cogene-
ceptarea lor de catre societatea de

- educa\ia i n domeniul problemelor
de energie si mediu $i transparen\a in
decizii $i in tarife sa fi e de natura sa
U$ureze urmarea caii celei mai directe
pentru obti nerea succesului si a efi-
cien\ei energetice;
- in structura si dezvoltarea oraselor
sa apara mutatii asupra cerin\elor de
M)II

PE
lR
3
T

2
s
a b
cii ldurii transformatii in lucru mecani c
{energie electri cii, OE si O'El
rare), din sistemele de termoficare, se
caracterizeaza prin procesul de produ-
cere combinata si simultana a energiei
electri ce si termice. Prezinta ca avan-
taje:
economia de combustibil ;
posibilitatea de a folosi mai eficient
combustibi\ul, cu evitarea poluarii si a
pierderil or de combustibil la distribu\ia
in localita\i si a stocarii acestuia la con-
sumatori. Drept consecin\a a econo-
miei de combustibil apare, nemijlocit,
si reducerea emisi il or de noxe $i a
emisiei de C02, mai ales, in cazul in
care se folosesc combustibili cu raport
C/H mai redus, cum ar fi gazul metan.
in functie de instala\ii le cu care sunt
echipate, centralele de cogenerare
sunt definite prin:
turbine de abur (TA);
turbine de gaz (TG);
ciclu combinat (turbine de gaz $i
de abur);
motoare Di esel.
10.4.3. Economia de combustibil
realizata prin termoficare
Ciclul termodinamic al cogenerarii,
comparativ cu cicl ul de condensa\ie si
cu ciciul de producere a caldurii intr-un
cazan de incalzire, in cazul in care tot
aburul care a traversat turbina este
preluat la iesire din turbina $i trimi s la
consumator (turbina cu contrapresiu-
ne). este prezentat in figura 10.4. 1
Diagramele presupun aceia$i para-
100 bar
s s
c
Fig. 10.3.4. Racordarea indirecta
a instalatiei de incalzire
ciildurii utilii livratii consumatorilor (OL)
prin schimbator de caldura (S):
l o.R - temperatura din cOJ 1ducta de
ducere. respectiv, de intoarcere a retelei
si a racordului la schimbator {circuitul
primar) [
0
C]; td. t, - temperatura din
conducta de ducere. respectiv, de
intoarcere a instala\i ei int erioare {ci rcuitul
secundar) [C]; G - debitul de apa din
racordul la schimbiitor [1 / h); Pr. - pompa
de ci rcul ati e in circui tul sccundar
ciildurii pierduta {evacuata la condensator Op)
Fig. 10.4.1. Diagrama T-s pentru producerea energi ei electrice termice:
a - producerea separata a energiei electrice;
b - producerea separata a energiei termice;
c - producerea combinata de energie electrica si termica
- turbinii; 2 - condensator ; 3 - cazan de abur; 4 - pompii de alimentare;
5 - consumator de cii ldurii; OE si O' E - ciildura transformatii in lucru mecani c (energ1a
elcctnca); 0
1
- caldura utila li vrata consurnatoril or; Op - cii ldura pi erduta {evacuatii la
condensator)_
II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura
metri initiali la CTE si CET si returnarea
condensatului fara pierderi de la con-
sumatorul de caldura.
a) Randamentul in cazul ciclului de
condensati e este
17, = OE I {OE + Op) (10.4. 1)
Oc - este energi a electri ca produsa,
iar Op energi a pierduta de fluidul de
racire din condensator.
b) Randamentul termic pentru insta-
lati a de incalzire este 171 = 1.
c) Randamentul termic al ciclului de
termofi care este
17, = (Oi=+OL) I (Oi=+OL) = 1 (10.4.2)
Oi= si Or_ au semnifica\ia din fi gura 10.4.1 c.
Se constata, in comparati e cu ciclul
de condensa\i e, ca oprind destinderea,
la o presiune superi oara, puterea spe-
ci fi ca este mai redusa cu atat mai mult
cu cat consumatorul are nevoie de o
presiune mai ridicata de abur; deci,
pentru aceea:;; i putere electri ca, turbina
de termoficare va avea un consum de
abur mai mare decal cea de conden-
satie.
Pentru a stabi li economia de com-
bustibil aferenta termofi carii se consi-
dera cele doua situa\ii echivalente in
privin\a livrarii de caldura, :;; i anume:
- producerea separata (in CTE-ener-
gie electrica :;;i in CT-energie termica);
- producerea combinata de energie
electrica si energi e termica (in CET).
Cantita\i le de combustibil consumate
la producerea separata a energiei elec-
tri ce si energiei termice si in cazul ter-
moficarii sunt urmatoarele:
la producerea separata:
BsEP = [Or I (H;. T/ cr)J + FgcTE (10.4.3)
la producerea combinata in CET:
Bcrr = [Or I (H, T/ e T/r)] + Er9TGET +
+ (E - ErJ-gG GET ( 10.4.4)
Neglijand pierderil e electrice diferite
intre cele doua solu\ii , Ee = E - Er, eco-
nomia de combustibil reali zata este:
LlB = BsEP - BGET =
= (Or I Hr)- [ 1 I 11cr - 1 I (T/ G T/r)] -
a b
- Er (9rGET - 9GGET) -
- E(gG GET - 9G TE) (10.4.5)
unde:
- H 1 este puterea calori ca a combus-
tibilului [kJ/kgcc];
- Or - caldura li vrata [kJ];
- 1)GT - randamentul centralei termi ce
la producti a separata;
- 17 G - randamentul mediu al cazanu-
lui din CET;
- 11, - randamentul retelei de
transport a caldurii ;
- Er - energi a electri ca produsa in
termofi care (kWh] ;
- Ee - energia electrica produsa in
condensa\ ie de turbina de termofi care
[kWh] ;
- E - energi a electri ca produsa in
condensa\ie in CTE [kWh);
- 9GTE - consumul specific pentru e-
nergia electrica produsii. in centrala de
condensa\ie (CTE) [kgcclkWh] ;
- 9r GET - consumul specific - pentru
energia electrica produsa in termofica-
re [kgcclkWh);
- 9G GET - consumul speci fic pentru
energia electrica produsa in condensa-
ti e, de CET [kgcclkWh].
Principala economie de combustibil se
face pe seama energiei electrice produ-
se in cogenerare. Economia de combus-
tibil poate atinge valori de 35 ... 40 %.
10.4.4. Scheme de centrale
de termoficare echipate
cu turbine de abur
Livrarea cii.ldurii la consumator se
poate face cu ajutorul turbinelor cu
contrapresiune sau a turbinelor cu
condensa\ie si prize reglabile de abur
(fig. 10.4.2)
Schema unei turbine cu contrapre-
siune este prezentata in fig. 10.4.3 a.
Puterea electrica livratii. de aceasta
este strict dependentii. de debitul de
abur furni zat, ceea ce implica functio-
P1
P2
0
c
Fi g. 10.4.2. Schemel e turbinel or cu condensatie ~ priza:
a - cu o priza reglabila s i 2 corpuri;
a
narea interconectata cu sistemul ener-
getic. Regimul de lucru este dictat de
consumul de caldura si grupul poate fi
folosit la baza curbei de sarcina.
Turbina cu contrapresiune este o
ma5ina constructi v simpla si ieftina.
Din aceasta cauza ea este folosita
pentru:
acoperirea cotei de debit constant ,
ceruta de consumatorii termi ci impor-
tanti;
instala\ii de mica i nsemnatate, a
caror putere nu este neaparat necesar
sa fi e asigurata pentru sistem.
O independentii. limitata i ntre puterea
electrica si debitul de caldura se poate
ob\ine intercaland intre iesirea din
turbina si consumator, un acumul ator
de cii. ldurii., (fig. 10.4.3 b). Acesta con-
\ine un volum de apa in contact cu o
perna de abur. in momentrul cand
debitul spre consumator De este mai
redus decal debitul din turbina Or a
carei reglare este dictata de sarci na
electricii., presiunea in acumulator
cre5te si o parte din abur condensea-
za. incalzind volumul de apa pana la
noua entalpi e de saturatie.
Cand consumul de abur depa5e5te
productia, presiunea scade si o parte
din apa acumulatorului se vaporizeaza.
Consumatorul este racordat la pre-
siunea p2, prin intermediul unui regu-
lator de presiune, i n timp ce lucreaza
cu o contrapresiune variabil a p2. Deoa-
rece P2 > p
2
rezultii. ca introducerea
acumulatorului atrage dupa sine o
micsorare a indicelui de termofi care si.
deci , a eficien\ei.
in cazul in care consumatorul de cal-
dura are nevoie de doua presiuni de
abur, diferite intre ele, aceasta se poa-
te ob\ine prin folosirea a doua turbine
de contrapresiune distincte sau printr-
un singur grup de contrapresiune si
pri za reglabila.
Func\ionarea turbinelor cu condensa\ie
0
b
c
b - cu o priza reglabila, reprezentare simplificata;
c - cu doua prize reglabile; Fi g. 10.4.3. Schemele turbinelor cu contrapresi une:
1 - turbina; 2 - condensator; 3 - consumator de caldura;
Pp 1 si P p2 - presiunea prizei 1 si. respecti v, 2.
a - contrapresiune simpla; b - contrapresiune s i acumulator;
c - contrapresiune s i priza reglabila (2 presiuni de consum).
;
Capitolul 10: Caracteristici le generate ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura
si prize reglabile, in sistemul energetic,
este independenta de cererea de abur a
consumatorului ; ele pot avea o infinitate
de regimuri de lucru, dupa puterea
electrica si debi tul cerut. Turbina cu
gim de termofi care cu valoarea 0Ko,
corespunzator debitului DKo:
01 = Or+ 0Ko [kJ] (10.4.6)
Puterea electrica disponibila maxima
are loc in momentul cand amandoua
contrapresiune si priza reglabila este corpuri le sunt complet incarcate cu
reprezentata in figura 10.4.3 c. Presiunea abur, iar la priza se da consumatorului
prizei (p3) este cuprinsa in domeniul diferenta de debit O = D 1 max - Dk max;
7 ... 15 bar si serveste pentru alimentarea ' aceasta turbina constituie pentru siste-
consumatorilor cu regim ridicat de pre- mu! energetic un mijloc de a avea o
siune; contrapresiunea p2 (in domeniul rezerva calda de putere de varf,
2 .. .4 bar) este utila consumatorilor cu folosibila imediat, in masura in care
regim relativ redus de presiune. consumatorul de caldura poate fi redus
Randamentul intern al turbinelor cu temporar (situatie posibila pentru con-
condensatie si priza regl abi la este mai ' sumatorii de caldura pentru incalzire).
10.4.5.1 /TG - in circuit deschis
Agentul de lucru se amesteca cu pro-
dusel e de combustie la sursa calda si
apoi se destind impreuna in turbina
1
pen_tru a fi ulterior e5apate in atmosfe-
. ra. lnchiderea ciclului se realizeaza prin
intermediul atmosferei care reprezinta
in acelasi timp si sursa rece a ciclului.
Schema de principiu pentru ITG in
circuit deschis si procesul real in coor-
donate T-s se prezinta in figura 10.4.5.
Se disting urmatoarele transformari:
0- 1 caderea de presiune (laminare)
in filtrul de aspira\ie a aerului in
compresor (FA);
coborat deoarece: Se define5te puterea aditionala Pad J
fi ecare regulator de priza constituie ' diferenja:
1-2 compresie politropica in com-
presor (K);
o rezi stenta in calea curgerii aburului si Pad = Pmax - Pr [kWl (10.4.7)
cauzeaza o pierdere de sarcina prin Marimea puterii adijionale si regimul
laminare; cu putere maxima depind de dimensio-
turbina cu prize reglabile are cor- narea partii de condensatie a turbinii
purile dimensionate pentru si tuatia (Dk) si de dimensionarea corpului de
limita in care cererea de abur pe priza inalta presiune {01).
este maxima. in numeroase perioade
corpurile nu functioneaza cu debitul
maxim si, de aceea, randamentul intern
10.4.5. Centrale cu turbine
de gaz (ITG)
2-3 ardere in camera de combus-
tie, cu pierdere de sarcina (CA);
3-4 destindere politropi ca in turbi -
na de gaz (T);
4-5 pierdere de sarcina (laminare)
in amortizorul de zgomot (AZ).
Pe scurt, modul de func\ionare a ITG
in circuit deschis poate fi descris astfel:
- aerul este aspirat de compresor
este si mai scazut.
Regimurile limita ale turbinei cu
condensatie si o pri za reglabil ;"i pot fi
puse in evidenta prin analiza din tabe-
lul 10.4. 1 Pentru simplificare, s-au
neglijat debitele de abur pentru prein-
lnstalatia cu turbina de gaz (ITG) este
o masi na termica ce realizeaza conver-
sia energiei chimice in energie mecani-
ca, utilizand ca agent termic un gaz.
Gazele utilizate frecvent in acest scop
sunt: aer, gaze de ardere, dioxid de
carbon, heliu etc.
! prin intermediul unui filtru de aer FA.
care are rolul de a opri eventualele im-
puritati mecanice ceea ce ar duce la
degradarea pal etajului compresorului;
calzirea apei de alimentare.
Puterea disponibila in regim de con-
densatie Pk, obtinuta cand prin corpul
de joasa presi une trece debitul maxim
Dk max depinde de dimensionarea aces-
tuia. Puterea poate fi mai mica, egala
sau mai mare decat puterea di sponibi-
la in regim de termofi care.
Functionand in regim de condensa-
ti e, grupul va avea un consum specific
mai mare decat grupul de condensa\ie
pura cu aceeasi parametri initiali si
finali.
Puterea disponibila a turbinei, in re-
gim de termoficare este data, exclusiv,
de corpul de inalta presiune, in eel de
joasa presiune circuland numai un de-
bit minim de abur DKo necesar menji-
nerii temperaturii paletajului lui).
Consumul de caldura in acest regim
este mai mare decat al turbinei in re-
Ciclul termodinamic, dupa care evo-
lueaza instala\iile moderne cu turbine
de gaz, este ciclul Brayton, intalnit in
literatura de specialitate si sub denumi-
rea Joule. in figura 10.4.4 este prezen-
tata, in coordonate T-s (temperatura- '
entropie), forma ciclului Brayton teore-
tic, pentru care se disting urmatoarele
transformari termodinamice:
1-2 compresie izentropica;
2-.3 incalzire izobara;
3-4 destindere izentropica;
4-1 raci re izobara.
Din punct de vedere al modului de
interactiune intre agentul termic si
produsele de combustie corespunza-
t oare sursei calde a ciclului se disting:
ITG in circuit deschis si ITG in circuit
inch is.
- dupa ce este comprimat, aerul pa-
trunde in camera de combustie unde se
amesteca cu combustibilul; energia nece-
sara compresiei este furnizata de turbina
de gaz (compresorul si turbina de gaz
sunt dispuse pe aceeasi linie de arbori).
- produsele de ardere ies din camera
de combustie si se destind in turbina
3
2 4
s
Fig. 10.4.4. Ciclul Brayton teoretic,
in coordonate T-s.
Tabelul 10.4.1. Regimurile limita ale turbinei de condensatie si priza reglabila
Regimul Condensatie pura
T ermoficare (maxima) Putere maxima


o,"' l
:. . 1
Schema de functi onare
0
0
'"'" D:=
,...
D Dko

-;: \; o,=
prnax t
Caracteristicil e debi telor
- in condensator
Dk = Dk max Dk = Dko (min)
Dk = Dk max
- la intrarea in turbina
D, <
D, max D,=D1m;:ix
D, = D, max
- la priza
DP = 0 DP = Op max Dp=D1max- Dk max
Puterea disponibila
pk PT < PK Pmax
-
'
II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura
de gaz producand lucru mecanic; o
part e din lucrul mecanic produs este
utili zat pentru antrenarea compresoru-
lui iar cealalta parte este transmisa ca-
tre generatorul electric;
- gazele de ardere sunt e$apate i n
atmosfera prin intermedi ul unui amorti -
zor de zgomot care are rolul de a re-
duce poluarea foni ca; cand turbina de
gaz intra i n componen\a unui cicl u
combinat gaz-abur , rolul AZ. este inde-
plinit de cazanul de abur.
10.4.5.2 ITG-in circuit inchis
Turbina de gaz in circuitul inchis ur-
mare$te:
- apropi erea ciclului turbinei de gaz
de ciclu ideal Carnot prin raci ri $i incal- '
zirii repetate in timpul compresiei $i al
destinderii (fi g. 10.4.6).
- folosirea unui mediu de lucru per-
fect curat pentru compresor $i turbina;
- realizarea ciclului cu presiuni ridica-
te, cu ajutorul carora sa se reduca vo-
lumul specific al gazelor, dimensiunile
ma$inii $i sa se poata spori puterea
unitara;
- fol osirea ori carui combustibi l pen-
tru sursa calda.
Turbi na de gaz in circuit inchis este
o instala\i e cu ardere externa, la care
transmisia de caldura de la gazele de
ardere la mediul de lucru se face prin
suprafa\a metali ca a unui cazan de aer
cald.
intrebuin\area unor raciri $i incalziri
multipl e nu a l ost posibila in practi ca,
turbina i n circuit inchi s realizandu-se in
doua trepte de compresie $i una, eel
mult doua, trepte de destindere, dar
Iara incalzire intermediara, a$a cum
este prezentat in fi gura 10.4. 7.
T
3
~ 5
1
s
Fig. 10.4.5. Schema de principiu pentru
ITG in circuit deschis:
T(K]
Procesul real in coor donate T-s.
s lkJ/kg.K]
Fig. 10.4.6. Schema unui ciclu
de turbina de gaz i n circui t inchis cu trei
trepte de compresie ~ i de destindere.
Cele doua trepte de compri mare au
i ntre elc un racitor de aer, combinat cu
un recuperator de cal dura pentru ter-
mofi care. Aerul comprimat se i ncalze$-
te suplimentar in schimbatorul de cal-
dura recuperati v, apoi in cazanul de
aer cald $i se destinde i n turbina. Tur-
bi na are o turati e mai mare de 3 000
rol/min $i antreneaza generatorul
printr-un reductor de tura\i e. Aerul care
parase$te turbina traverseaza din nou
recuperatorul 6 $i se race$te apoi in
racitoarele 10 $i 11 , reluandu-$i parcur-
sul in circuit inchi s.
lnstala\i a are nevoie de apa pentru
racirea aerului dupa ie$irea din recupe-
rator $i intre treptele de presiune. Ne-
cesarul de apa de racire este de trei ori
mai mi c decal la turbinele cu abur .
in cazul ITG in circuit inchi s masa de
agent termi c se conserva in interi orul
ciclului , deci se pot utiliza in acest
scop gaze mai scumpe dar cu propri e-
ta \i termodinamice mai bune: C02, He.
La turbinele de gaz, recuperarea de
caldura pentru livrare la consumatori
externi se face la ie$irea gazelor din
turbina $i la racirile intermediare intre
treptele de comprimare.
Schema unei instala\ii prevazuta cu
schimbatoare de caldura pentru termo-
fi care adaptate unei turbine cu gaz in
circuit deschi s pe doua axe este pre-
zentata in figura 10.4.8.
Recuperarea interna de caldura, cu
ajutorul schimbatorului de caldura 5,
reducand temperatura gazelor de arde-
re de la punctul J la K, mi c$oreaza
cantitatea de caldura 0RG pentru ter-
moficare. in perioadele cand nu exist a
consum termic, suprafa\a de schimb
de caldura din gazele de ardere se
ocoleste prin by-pass-ul 12.
Cazanul recuperator poate avea o
ardere suplimentara folosind excesul
de aer di n gazele de ardere sau poate
functi ona independent , chi ar daca
turbina de gaz este oprita. i n acest
caz, cazanul prime$l e aerul de ardere
cu ajutorul venti latorului special 11.
Recuperarea caldurii se face i n modul
eel mai U$or cu ajut orul apei fi erbinti,
instala\i a pretandu-se ca sursa de
caldura pentru termoficarea urbana.
Cantitatea de caldura recuperata de-
pinde de ni velul de temperatura de pe
conducta de intoarcere a retelei si de
temperatura aerul ui exteri or.
Cantitatil e de caldura recuperabil a
din gazele de ardere $i de la racirea in-
termediara sunt puse in evi denta prin
suprafetele ha$urate 0 RG $i O RA din
di agrama T-s a ciclului reprezentat in
i fi gura 10. 4.9.
I
10.4.6. Centrale cu ciclu mixt
abur-:-gaze
Din combinarea unui ciclu cu turbina
de gaz $i un ciclu cu turbina de abur
se pot reali za, in conditii avantajoase
de investi\ii , instala\ii cu randament su-
peri or ambelor cicluri luate individual.
Sunt posibil e mai multe scheme de
combinare; se prezinta ca exemplu: in-
stala\i a cu turbina de gaz constituie
primul segment al sursei, iar gazele
evacuate sunt trimi se in cazanul de
abur devenit recuperator, in care se
efectueaza o ardere suplimentara.
Aburul ob\inut la cazanul recuperator
alimenteaza o turbi na cu abur .
in fi gura 10.4.10 este prezentata
schema de centrala cu ciclu mix! a
carei reali zare practica este cea mai
avansata.
Fig. 10.4.7. Turbina cu circuit i nchi s 12,5 MW SIEMENS:
1 - compresor treapta I; 2 - 10 - recuperator de caldura pentru termofi care;
3 - racitor de aer ; 4 -compresor treapta II ; 5 - generator ; 6 - schimbator de caldura
recuperativ; 7 - cazan de aer cald; 8 - turbina; 9 - reductor de turatie; 11 - racit or de
aer ; 12, 13 - butelii de aer pentru reglare; 14 - compresor pentru reglare;
15 - alimentare cu combustibil.
Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura
Caldura preluata de la turbina de
gaz de catr e un cazan recuperator
(CR) est e cedata sub forma de abur
unei turbine de abur $i unui circuit
paral el de apa Ji erbinte in cazanul re-
cuperator (CR), de unde este condu-
sa intr - o r e\ea de ter mof icare.
Aceasta schema prezinta multa fl exi-
bi litate in func\ionare $i se remarca
prin economi ci tate in producerea
energiei din combustibili fosili .
12
K
L
E
2
10.4.7. Centrale
cu motoare Diesel
Centrale de cogenerare cu motoare
Diesel se folosesc pentru alimentarea
unor consumatori mai mici de energie
termi ca. Se recupereaza caldura din
circui tele de racire $i de ungere a mo-
toarelor $i din gazele de ardere. Pana
nu de mull motoarele Di esel erau folo-
site in centrale doar pentru producerea
de energie electri ca constituind grupuri
G
7
J
H
8
9
Fig. 10.4.8. Ciclu de turbine de gaz in circuit deschis cu termofi care:
1,4 - compresor; 6.8 - camere de ardere penlru turbina de gaz; 7,9 - turbina de inalta si
joasa presiune; 2 - schimbator de caldura pentru termoficare; 3 - racitor cu apa;
5 - recuperator de caldura; 10 - cazan cu recuperare de caldura si ardere suplimentara;
11 - ventil atorul cazanului recuperator; 12 - ocolirea cazanului recuperator.
2
CR
Fig. 10.4.10. Ciclu mixt gaze - a bur cu termoficare:
- aer; 2 - combustibil; 3 - ducere; 4 - lntoarcere; 5 - retea de termofi care;
TG - turbi na de gaz; TA - turbina de abur .

electr ogene de rezerva.
Datorita compacti zarii , simplita\ii in
exploatare $i siguran\ei in alimentare
cu energi e electrica $i termica, acest
tip de centrala este din ce in ce mai
des fol osit in zone cu necesar relativ
scazut de energie termica.
10.4.8. Centrale term ice
Sunt surse de producere numai a
energiei termice care se preleaza la ali -
mentarea centralizata, de la mari distan-
\e, folosind ca agent termic apa fi erbinte
(cu temperatura, in condi\ii de calcul,
mai mare de 115 C) sau abur cu
parametrii medii (presiunea absoluta si-
tuata in domeniul 6 .. . 16 bar).
1 10.4.8. 1 Centrale term ice
1
de apa fierbinte
Folosirea apei fierbin\i ca agent ter-
mic, in astfel de surse, este economica
fa\a de cazul apei calde ca urmare a
concentrarii debitelor instalate in mari
unita\i de cazane $i a reducerii debite-
lor vehiculate in re\ea, efectul fiind
diminuarea investi\iilor $i a cheltuielilor
anuale pentru pompare.
Ointre caracteristicile principale ale
cazanelor de apa fierbinte se men\io-
neaza:
randamentul ridicat (0,85 ... 0,9), da-
tori ta sistemului constructiv $i al ca-
racteristicilor imbunata\ite ale arderii;
prezen\a focarelor ecranate;
impunerea restric\iilor privind
temperatura minima a apei la intrarea
' in cazan, a presiunii minime $i maxime
a apei la ie$irea din cazan si a debitului
minim al acesteia;
asigurarea cazanelor cu ventile de
siguran\a;
tratarea chimica a apei de adaus
(deduri zarea pana la maxi mum 1 d $i
degazarea pana la maximum 0, 1 mg/ I
oxigen dizolvat);
amplasarea in cladiri independent e.
in func\i e de marimea central elor ter-
mice se practica, in prezent, doua so-
lu\ii de scheme func\ionale. in cazul
centralelor cu un debit instalat de
!Kl
G
H
F - -- - - - - - - - . ::.- . J
s[kJ/kg.K]
Fig. 10.4.9. Diagrama T-s a unei ITG
cu recuperarea caldurii pentru
termoficare urbana.
II. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura
maximum 15 . .. 20 MW (fig. 10.4.11),
echipamentul de baza (CAF) reali zeaza
o temperatura constanta la ie:;; ire, de
exemplu 150 C, ceea ce garanteaza
obtinerea unui randament maxim.
Rezolvarea schemei func\i onale im-
pli ca o legatura ,, bl oc" intre CAF :;; i
pompele de circul a\i e astfel incat mo-
dificarea sarcinii termi ce produse sa fi e
posibila prin modificarea numarului de
cazane care func\ioneaza, impli cit a
pompelor aferen\e.
lnstala\iil e moderne rezolva aceasta
problema cu ajutorul pompelor de cir-
cula\i e cu turati e variabila.
In scopul reali zari i parametril or im-
pu:;; i de consumatori se prevede in-
stala\ia de amestec, clapeta de re\i-
nere si elementele de reglare automa-
ta, incluzand robinetul cu tr ei cai :;; i
regul atorul electroni c; se obtine astfel
o corelare intre temperatura apei de
re\ea pe conducta de ducere :;; i para-
metrul climatic de baza. temperatura
aerului exterior.
Graficul de reglare a parametri lor
retelei :;; i varia\ia debitului de agent
preluat din cazanele de apa fi erbinte, in
procesul de amestec, este prezentat in
figura 10.4. 12, debitul de agent se cal-
culeaza cu rela\i a:
GcAF=Gr-{(to-tR)l(tcAF- tR)] [kg/ hJ ( 10.4.8)
in care:
- to si fR SUnt temperaturile agentului
termic de ducere si intoarcere;
- tcAF - temperatura agentului furni -
Pam
G'
CAF
Cr
Cr
Cr
Fig. 10.4.11. Schema termica de pricipiu a unei centrale termice de apa fierbinte
cu capacitate instalata redusa:
CAF - cazan de apa fi erbinte; Pc - pompe de circula\ie; Pam - pompe de amestec;
Pa - pompe de adaos; Rp - regul ator de presiune; Cr - clapeta de re\ inere; D - degazor;
SN - separator namol ; S - schimbator de caldura; VS - ventil siguran\a;
DCA - dedurizare chimica a apei; CAb - cazan de abur de presiune joasa;
1 - spre reteaua de apa fi erbinte; 2 - de la re\eaua de apa fi erbinte.
Pr
Cr
Fig. 10.4.13. Schema termica de principiu a unei centrale termice
de apa fierbinte cu capacitate instalata mare:
CAF - cazan apa fierbinte; CAb - cazan abur joasa presiune; Pc - pompe de circul a\ie;
Pa - pompe de adaos; Rp - regulator de presiune; Pr - pompa de recirculati e;
RT - regulat()f" de temperatura; Zh - zavor hidrauli c; Cr - clapeta de retinere;
DCA - dcduri zare chimi ca a apei ; VS - ventil de siguranta; SN - separator de namol;
S - schimbator de caldura; D - doma cazan; 1 - spre re\eaua de apa fierbinte; 2 - de la
re\eaua de apa fi erbint e.
zat de CAF;
- Gr - debitul apei de re\ea [kg/h].
Schema functionala din figura 10.4.13
da posibilitatea reali zarii parametrilor de
temperatura ai agentului termic pe con-
ducta de ducere, in principal , prin regla-
rea arderii combustibi lului in cazane.
Se prevede o sursa auxi liara de
abur de presiune joasa pentru dega-
zarea apei de adaos (la 1,2 bar pre-
siune absoluta) :;; i o pompa de recir-
culare, care au ca efect ridicarea
t emperaturii apei din re\ea, din con-
ducta de intoarcere, inaintea cazane-
lor de apa fierbinte, cand consumato-
rii returneaza agentul la temperaturi
situate, ca valoare, sub cea impusa
de producatorul acestui echipament
(de exemplu 60 C, la cazanele cu
debite unitare mari).
Regl area temperaturii pe conducta
de ducere se real izeaza prin modifi ca-
rea numarului de arzatoare in func\iu-
ne (a debitului de combustibil); in ca-
zul in care aceasta temperatura
depa:;;e:;;te valoarea prescrisa, se co-
recteaza amestecand apa ce iese din
CAF cu o cantitate de apa, preluata
din conducta de intoarcere, controlata
cu ajutorul unui regulator de tempera-
tura RT.
lnstalatia de adaos trebuie sa asigure
introducerea unei cantitati de agent, ca
urmare a pierderilor de apa ce apar
prin neetan:;;eita\i si a varia\iilor de
volum generate de diferentele intre ca-
derea de temperatura din instala\iile
consumatoare :;;i sporul de temperatura
introdus de cazane. Se cere ca insta-
latia de adaos sa raspunda cerin\ei ca
presiunea agentului in zona de injec\ie
(aspiratia pompelor de circula\ie) sa se
mentina constanta, respectiv, la valoa-
rea impusa de regimul hidraulic (pus in
eviden\a cu ajutorul graficului piezome-
tric al intregului sistem). Aceasta cerin-
\a se asigura prin efectul func\ionari i
regulatorului de presiune Rp.
In ciclul teoretic al centralelor termi -
ce de apa fi erbinte, in diagrama T-s
lap;, (oCj
160
Temperatura apei-ie5ire CAF
140
120
100
80
60
40
20 +-------<
2CAF
3CAF
1CAF
0
10 5 0 -5 - 10 - 15
Temperatura exterioara [
0
C]
Fig.10.4.12. Graficul de regl are l>i
vari atia debitului de agent vehiculat in
centrale termice mici , de apa fierbinte.
Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura
(fig. 10.4. 14), s-a considerat o evoluti e
de la 70 ... 150 C a temperaturi i apei in
cazan pe izobara de 4,85 bar (presiu-
nea absoluta cor espunzatoare fierberii
apei la t emperatura de 150 C), agentul
preluand cantitatea de caldura a ferenta
suprafe\ei 1-2-3-4 si redand-o, teoretic
integral, consumatoril or. Randamentul
teoreti c este egal cu 100%. Pentru a
evita producerea vapori zarii apei in
zonele cu schimb intens de caldura se
impune asigurarea unei presiuni la ie-
sirea din cazan, corespunzatoare tem-
peraturii, in condi\ii de satura\ie, ob\i-
nuta din t emperatura de regim cu un
ecart de 20 ... 30 K.
Randamentul r eal scade la 80 ... 90%
din cauza pierderilor de caldura prin
gazele de ardere, manta, conducte, ar-
maturi, cenusa etc.
10.4.8.2 Centrale termice de a bur de
presiune medie
ln incintele sau plattormele industri a-
le unde nu se justifi ca introducerea
unor centrale electri ce de termofi care
se prevad centrale termi ce echipate cu
cazane de abur, func\ionand la parame-
T [K]
2
4 3
s [kJ/kg.K]
Fig. 10.4.14. Reprezentarea in diagrama
T-s a ciflului termodinamic in cazul
centralelor termice de apa fierbinte.
IR
Re
trii medii (in domeniul 6. _. 20 bar); aburul
este livrat in stare de saturatie sau, la
unele tipuri de cazane, in stare de
supraincalzire (cu eel mult 20 ... 30 C
peste temperatura de saturati e cores-
punzatoare presiunii ). Cand se impune
transportarea aburului la distante mai
mari de 0,8 ... 1,0 km, se aleg cazane cu
supraincalzire.
De obicei, aburul livrat din astfel de
centrale este utilizat pentru acoperirea
nevoilor de caldura in procese tehnolo-
gice si, mai rar. in procese de ventilare,
incalzire si preparare a apei calde de
consum. in mod curent, aceste ultime
procese utilizeaza. ca agent termic,
apa fi erbinte, ca urmare a avantajelor
pe care le prezinta in compara\i e cu
aburul. De aceea, centralele termi ce de
a bur (fig. 10.4. 15) pot fi prevazute si cu
o instala\ie de preparare a apei fi er-
bin\i, unde se foloseste condensatul
, recuperat din procesele tehnologi ce ce
folosesc aburul ca agent termic primar;
pentru ob\inerea temperaturii finale
condi\ionate de sistem, pe conducta
de ducere, se prevede o a doua treap-
ta in instala\ia de preparare a apei fi er-
bin\i, alimentata cu abur (in schimbato-
rul de varf), avand parametrii corecta\i
intr-o instala\ie de reducere-racire.
intrucat condensatul recuperat si
pompat de la consumatori nu are tem-
peratura mai mare de 90 .. . 95 C, apa de
re\ea nu poate fi incalzita in schimbato-
rul de baza la mai mult de 80 ... 85 C;
de aceea. la dimensionarea sistemelor
ce utilizeaza apa fierbi nte la temperatura
nominala de 150 C, este necasar ca
aburul livrat schimbatorului de varf de
IRR sa aiba presiunea absoluta de
5,5 ... 6 bar in stare de satura\ie.
Pa
Fig. 10.4.15. Schema termica de principiu a unei centrale termice
de abur de presiune medie:
CAb - cazan abur de presiune medie; Re - rezervor de condensat; D - degazor;
Pal - pompa de alimentare; Ped - pompe de condensat ; Pa - pompa de adaos;
Pc - pompa de c ircul ati e; Rp - regulator de presiune; Sb - schimbator de baza;
Sv - schirnbator de varf; RT - regulator de temperatura; IRR - instala\ia de reducere -
racire; Cr - clapeta de ret inere; DCA - deduri zarea chimica a apci; 1 - abur;
2 - condensat; 3 - apa fi erbinte.
ln ciclul teoreti c din di agrama T-s a
procesului de ob\inere a aburului in
centrala termica (fig. 10.4. 16) se consi-
dera, teoretic, o evolutie inversa a
agentului termi c dintr-o instala\i e con-
sumatoare de caldura, respectiv, abu-
rul cedeaza aici caldura de supraincal -
zire, apoi condenseaza, cedand cal du-
ra latenta dupa care, condensatul se
subraceste. Rezulta deci, un randa-
ment teoreti c de 100 %, intreaga arie
1- 2-3-4-5-6- 1 reprezentand energi e
utila. Randamentul real al centralelor
termi ce este de 70 ... 90 % in func\ie
de: felul combustibilului, tipul construc-
tiv al cazanelor, gradul de echipare cu
elemente de reglare, calitatea execu\iei
si exploatarii etc. Daca se \ine seama
si de randamentul re\elelor si al insta-
latiilor consumatoare de caldura. ran-
damentul pe ansamblul sistemului poa-
te a tinge valori de 50 ... 80 %.
in anumite situa\ii, determinate de
marimea si structura sarcinilor termice
ce trebui e acoperite, se justifi ca reali-
zarea unor centrale termice echipate
atat cu cazane de abur, cat si cu ca-
zane de apa fi erbinte. 0 parte din echi-
pamentul de baza si din eel auxiliar se
poate amplasa in aer liber. in rezolva-
ril e practice, efective, privind amplasa-
rea echipamentului si construc\ia cen-
tralelor termi ce, se impune respectarea
condi\iil or inscri se in prescrip\iile tehni -
ce ale echipamentului, normelor de
tehnica a securita\ii muncii si normelor
de prevenire a incendiilor (C 300;
P 118; Norme generate PSl/ 1994;
NRPM).
10.4.9. Sarcina termica a
centralelor de termoficare urbana
Consumul de caldura pentru nevoile
urbane se imparte in urmatoarele cate-
gorii:
pentru incalzire Q;
pentru alimentarea cu apa calda
de consum - Oac
pentru ventil are - Ov
Consumul de caldura pentru incalzire
T [Kl
s [kJ/kg.K]
Fig. 10.4.16. Reprezentarea in diagrama
T-s a ciclului termodinamic in cazul
centralelor termice de abur:
1-2 i ncalzirea apei in cazan;
2-3 vapori zare;
3-4 supraincalzirea aburului.
11. Alimentarea cu caldura Capitolul 10: Caracteristicile generate ale alimentarii cu caldura
depinde de temperatura exterioara a
aerului, de viteza vantului $i de aporturi
(cap. 3).
Cf'ch = o ;n+ CY,n+ (10.4.9)
Sezonul de incalzire are o durata
dependenta de clima; limitele sezonului
rece sunt marcate de valoarea tempe-
raturii exterioare medii zi lni ce (de ex.
pentru Romania, 10 C} .
Curba clasata a consumului de caldu-
ra este reprezentata in figura 10.4.17.
Turbinele centralei de termoficare,
care acopera o asemenea curba de
sarcina, nu se dimensioneaza pentru
valoarea variului maxim al consumului
de caldura. O asemenea situatie ar fi
neeconomica, in tot restul anului, insta-
la\iile func\ionand neincarcate. Capaci-
tatea de livrare a caldurii se dimensio-
neaza pentru a acoperi cantitatea de
caldura mai mica decat cantita-
tea orara maxima. Diferen\a se preia
prin instalatii de varf, care in ora de
[W
d
= 1 1 :1, 1111.1 =
4000 8000 [h/an]
Fi g. 10.4.17. Curba cl asata
a consumului de caldura:
O(;'h - necesarul anual de caldura produs
in centrala; - necesarul anual de
caldura produs in schimbatorul de var!
(sau CAF); - necesarul anual de
caldura produs in schimbatorul de baza
(in ciclu combinat); - necesarul maxim
orar de caldura produs in schimbatorul de
varf (CAF);

- necesarul orar de
caldura produs in schimbatorul de baza
(in ciclu combinat).
IRR
consum livreaza debitul de caldura
c/!,,irl Se defineste coeficient orar de
termofi care raportul :
a.h = c!Cn I (c!CET + c/!,;,rr) (10.4.10)
otl:r - cantitatea de caldura livrata
anual din pri zele turbinelor, raportata la
cantitatea totala de caldura reprezinta
coefi cientul anual de t ermofi care:
a an = I (Oil!h + (10.4. 11)
Marimea coefi cientului anual de ter-
moficare este dependenta de marimea
coeficientului orar. Coeficientul orar de
termoficare optim depinde de alura
curbei de consum, de indi cele de ter-
moficare $i de pre\ul combustibi lului $i
are valoarea optima ah = 0,4 ... 0, 5,
ceea ce corespunde unui coeficient
anual 0,85 .. . 0,88 (pentru conditiile din
Romani a).
in mod obi $nuit, valoarea temperatu-
rii maxi me de ducere, care are loc la
temperatura exterioara de calcul, este
de 130 ... 150 C cu temperatura cores-
punzatoare de calcul la intoarcere de
70 ... 80 C.
in timpul verii , temperatura apei in re-
tea este dictata de nevoia de a incalzi
apa calda de consum $i are valori con-
stante de circa 70/35 C. incalzirea apei
din re\ea, cu abur de la pri za, se face in
schimbatorul de caldura de baza.
Nivelul de presiune de la priza turbi-
nei define$te nivelul maxim de tempe-
ratura a apei incalzite in schimbatorul
de baza.
Pentru presiunea de 2 bar, careia ii
corespunde temperatura de satura\ie
ts = 120 C, temperatura maxima a apei
incalzite in schimbatorul de baza este
de circa 115 C.
Pentru preluarea cantita\ii de caldura
suplimentare necesara in perioada var-
fului de incalzire, sunt posibile urma-
toarel e solu\ii (fig. 10.4.18)
- alimentarea cu abur dintr- o a doua
pri za de presiune ridicata a turbi nei cu
ajutorul unui schimbator de caldura de
varf (fi g. 10.4.18 a)
- al iment area cu abur din rezerva de
abur a cazanelor energeti ce prin insta-
la\ie de reductie-racire si un schimba-
tor de caldura de varf (fig. 10.4. 18 a);
- cazane de apa fi erbinte (CAF) pen-
tru varf , instalate in seri e cu schimba-
toarele de caldura de baza ale turbinei
(fig. 10.4.18 b).
Cazanele de varf asigura, totodata,
rezerva pentru alimentarea cu caldura
a consumatorilor la iesirea din func\iu-
ne a turbinelor. Solutia cu cazane de
varf de apa fi erbinte este cea mai eco-
nomi ca si se apli ca, in prezent, in mod
, generalizat.
10.4.10. Sarcina termica
a centralelor de termoficare
industriala
Curba clasata a consumului de cal-
dura industrial este mai aplatizata de-
cat cea urbana, dupa cum se poate
vedea din figura 10.4.19.
Din aceasta cauza coeficientul orar
de termoficare optim este mai ridicat,
ah= 0,6 ... 0,8.
Consumatorii industriali folosesc, in
principal, abur. Aburul necesar pentru
varf se asigura din rezerva cazanelor
de presiune ridicata, prin instalatii de
reducere-racire, sau din cazane de
abur suplimentare, cu presiunea cores-
punzatoare consumatorului. Rezerva
de abur este deosebit de importanta $i,
de cele mai multe ori, impune sa se in-
staleze eel putin trei cazane, la o cen-
trala de termoficare industriala.
Concentrarea mai multor consuma-
tori pe o piatforma industriala are con-
secinte favorabil e asupra dimensionarii
centralei de termoficare. Ea conduce,
insa, la _mai multe presiuni de abur la
consumatori.
Folosind o parte din caldura aburului
livrat, consumatorii industriali returneaza
numai o cota de condensat, in general,
redusa. lnstalatiile pentru tratarea apei
de adaos devin ample $i complexe $i, in
alternativa, se pune problema alimen-
tarii indirecte, cu folosirea transforma-
toarelor de abur. in acest caz, apa . de
calitate din circuitul cazanului este men-
tinuta in centrala iar la consumator este
trimi s abur proveni t din vaporizatoare,
folosind o apa de calitate inferioara celei
din circuitul cazanului si produsa cu un
cost de tratare redus.
in figura 10.4.20 a este prezentata o
schema de centrala de termofif:are
industri ala cu livrare directa de abur la
a b trei presiuni, folosind pri zele turbinelor,
Fig. 10.4.18. Scheme pentru prelucrarea debitului de caldura la varf :
contrapresiunea $i reductoare de pre-
a - cu abur preluat din priza de presiune ridicata $i prin reductor. de presiune; si une.
b - cu incalzire suplimentara a apei in cazane de varf; in figura
10
_
4
_20 b este prezentata' o
__ o_s_; _IR_R_-_in_s_ta_l_at_. ie_ d_e_r _e_d_u_c_e_re_-_ra_-c_i_re_. ____________ schema in care se comprima abur de
Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentarii cu caldura II. Alimentarea cu caldura
la pri za cu ajutorul unui compresor cu
jet care folose$le abur de presiune
inalta p 1 $i joasa p2 pentru a obtine o
presiune intermediara p3.
Racordarea unui transformator de
abur este aratata in figura 10.4.20 c.
Din cauza conditiilor de schimb de cal-
dura presiunea pri zei este in acest caz
mai mare decal in cazul livrarii directe,
reducand indicele de termoficare.
La centralele de t ermofi care care ali -
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
durata [h/anl 8760
Fi g. 10.4. 19. Curba clasata de consum
de caldura a unui consumator i ndust rial.
menteaza mari le platforme industri ale.
consumatorii au un caracter mixt, cu o
part e de caldura livrata pentru
tehnologie $i alta pentru incalzire.
p l
a b
pl
p'
1
Fig. 10.4.20. Schema de alimentare a consumatorilor industriali:
a - alimentare directa cu mai mu/le presiuni;
b - alimentare directa cu compresor. cu jet;
c - alimentare indirecta.
c
II. Alimentarea cu caldura
Capitolul 11
Retele termice de transport si distributie
' ' '
..
' '
Capitolul 11 : Re!ele termice de transport distribu!ie
11.1. Elemente privind
constructia retelelor termice
11.1.1. Criterii privi nd construcfia
refel elor t ermice
Conductele de transport $i di stributi e
a energi ei termice sunt instala\ii com-
pl exe ce cuprind: \evi imbinate prin su-
dura, flan$e sau elemente de legatura.
izola\ie termica, armaturi de inchidere
si control, compensatoare de dilatare,
di spozitive de aerisire si golire, reaze-
me fixe $i mobile $i alte elemente de
construc\ii specifice.
Conductele t ermice pot ti pozate ae-
rian sau subteran, modalitatea de am-
plasare depinzand de situa\ia caracte-
r istica din teren, independent sau core-
lat si cu traseele altor conducte (cana-
lizare, apa potabi la etc.) in acest sens
se au in vedere prevederi le Normativu-
lui 11 3 referitoare la distan\ele maxim
admise pe traseele paralele si la inter-
sec\ii intre conductele re\elelor termice
si alte categorii de conducte, canale,
cabluri etc.
Conductele termice au nevoie de
prevederea unor camine Speciale de
vizitare, in cazul amplasarii in canale
termice, sau de platforme de acces,
pentru conductele amplasate aerian.
Pentru conductele termice se uti li-
zeaza tevi din o\el (trase sau sudate)
cu izola\ie termica din vata minerala,
spuma de polyuretan pentru conducte-
le preizolate). in acest domeniu se mai
pot uti liza \evi flexibil e (din polietil ena
reticulata) cu izola\ie din polietilena.
Conductele din o\el se monteaza pe
reazeme fixe si mobile, iar pentru pre-
luarea deforma\iilor se prevad elemen-
te de compensare. Conductele preizo-
late si cele fl exibile montate subteran
se amplaseaza direct in sol, sprijinirea
fiind uniform continua, pe toala lungi -
mea acestora. Pentru conductele pre-
izolate amplasate aeri an se men\in
aceleasi princi pii de rnontare (pe su-
porturi fi xe si mobile). fiind necesara
respectarea prescrip\iil or tehni ce reco-
mandate de firmele producatoare.
11.1.2. Amplasarea subterana
in canale
Este utilizata pe traseele din zonele
urbane unde este necesara coordona-
rea traseului re\elelor termice cu traseul
celorlalte re\ele subterane. Amplasarea
subterana se realizeaza in canale cir-
culabile. semicirculabile si necirculabile.
11.1.2. 1 Canale circulabi le
Mont area conductelor in canal e ci r-
culabile asigura accesul permanent si
U$Gr al personalului de i ntretinere, in
schimb. prezinta din punct de vedere
economic investi\ ii mari. Ele se justifi ca
numai in cazul unui numar mai mare de
conducte, cu trasee paralele, in incinta
marilor intreprinderi industriale si la li-
mita centralelor de termoficare. Pere\ii
canalelor circulabile se executa din be-
ton armat , din blocuri de beton sau din
zidarie de caramida, solu\ ia constructi -
va fiind dictata de condi\iile locale si
de considerente economice. Executa-
rea intregului canal din clemente prefa-
bricate este ra\ionala in cazul in care
lucrarile presupun un volum mai mare.
Daca traseul conductelor strabate
ape freatice este necesara amenajarea
unui pat de drenare sau de impermea-
bi lizare a fundului si pere\i lor canalului
pana la cota apelor freatice. Pentru ca
apa provenind din infiltra\ii sau scapari
din re\ea sa se poata evacua, este ne-
cesar sa se asigure i n lungul canalelor
o panta de eel pu\in 2 'Yoo . i nal\imea a-
cestor canale subterane circulabil e (fig.
11. 1. 1) este de minimum 1,8 ... 2 m;
spa\iul de acces are o la\ime de eel
pu\in 0,8 ... 1 m. Este necesara asigura-
rea unui il uminat artifi cial la tensiuni
nepericuloase de 24 (36 V), precum si
de o ventilare nat urala sau mecanica
pentru ca temperatura din interiorul ca-
nalului sa nu depaseasca 40 C.
Reazemele in canale se executa din
perne (blocuri) di n beton simplu, din
grinzi din o\el incastrate i n console in
pereti sau sprijini te pe stalpi. Reaze-
mele pot fi gli sante sau rulante
( 11 . 1.6 si 11. 1.7).
in zone urbane sau industriale siste-
mati zate se prevad galerii edili tare in
care se pot amplasa toate categoriile
de conducte, cu excep\ia celor de gaz.
11.1. 2.2 Canale semicirculabile.
Sunt utilizate in cazuri le in care
paturi le pentru repararea conductelor
sunt , din anumite motive, excluse sau
de evitat (este cazul subtraversarii stra-
zilor, cai lor ferate etc. ). Ele se executa
cu o inaltime de 1,2 .. . 1,6 m cu un spa-
tiu liber in largime de 0,5 ... 0,6 m, din
beton armat monolit sau din elemente
prefabricate (fig. 11. 1.2).
Conductele se monteaza pe supor-
turi prinse pe radi er sau pe pere!ii ca-
nalului .
11. 1.2.3 Canale necirculabile
Se executa din caramida sau beton
armat . cu sec\iuni dreptunghiulare.
ovale sau cilindrice (fig. 11. 1.3).
in solu\ia curenta, se fol osesc ele-
mente prefabricate ceea ce asigura o
executie rapida a lucrarilor.
Se urmare$te, in general, ca monta-
rea conductelor sa se real izeze cat mai
la suprafata (pentru micsorarea volu-
mului sapaturil or), deasupra nivelului
apelor freatice. in caz contrar este ne-
II. Alimentarea cu caldura
cesara executarea lucrari lor de drenare
pentru apele infiltrate din panza de apa
freatica, ploi sau defec\iuni ale re\elei.
Amplasarea canalelor necircul abile sub
nivelul apelor freatice Iara ca nivelul
acestora sa fi e coborat prin drenare,
este posibila numai in situa\ia cand ele
sunt executate cu izola\i e hidrofuga
exterioara.
11 .1.3.
subterana fara canal
Realizarea sistemelor de re\ele termi-
ce subterane, in special, cu conducte
prei zolate, necesita urmatoarele opera-
\iuni :
- executarea elementelor componente
Fig. 11 .1.1. Canal circul abil din beton
armat monolit:
1 - peretele canalului; 2 - conducta;
3 - consola; 4 - reazem.
Fig. 11.1 .3. Canal necirculabi l di n_ bet on
1
1
armat monol it, acoperit cu plac1
prefabricat e. __ _J
; 'I
I
II. Alimentarea cu caldura
ale re\elei in cadrul firmelor produca-
toare specializate, inclusiv transportul si
depozitarea acestora in conditii spe-
cifice:
- transportul $i pozarea elementelor
de conducte in santurile deschise prin
sapatura conform traseelor prevazute
prin proiect are;
- sprijinirea conductelor pe suporturi
provizorii (buca\i de lemn sau spuma
ri gida de polyuretan etc ) amplasate la
di stante de 3 ... 4 m, pe fundul $an\u-
ril or;
- executarea imbinarilor prin sudura
intre conducte, realizarea treceril or prin
pere\i , executarea ramifi ca\iil or , coturi -
lor etc.;
- efectuarea probelor de presiune;
- executarea izolarii conductelor in
zonele de imbinare intre elementele
componente (conducte rectilinii , coturi,
ramifi ca\ii etc};
- acoperirea conductelor cu ni sip
compactat (10 ... 15 cm); se compl etea-
za deasupra cu pamant de umplutura,
compactand straturil e succesiv, pana
la nivelul solului.
Adancimea de pozare a acestor con-
ducte se situeaza in jurul valorilor de
0,6 ... 1, 5 m, in functi e de cotele terenu-
lui si de panta ce trebuie prevazuta in
vederea efectuarii golirii retelei.
La\imea $anturilor depinde de numa-
rul , diametrul conductelor $i de spatiile
libere dintre conducte (10 . .. 20 cm} -
{fi g. 11 . 1.4)
Modul de preluare a deforma\i il or
conductelor provenite din varia\iil e de
temperatura este, in general, acela$i ca
$i la conductele montate in stil clasic
(adi ca se utilizeaza compensatoare na-
tural elasti ce, compensatoare curbate
in forma de U etc.}, amplasarea aces-
tora realizandu-se cu respectarea indi -
ca\iilor in ceea ce priveste delimitarea
bratelor compensatoarelor si a tehno-
logiei de execu\ie, recomandate de fir-
mele producatoare (cap. 11 . 1.8).
11.1.4. Amplasarea aeriana
Amplasarea aeriana (supraterana) a
conduc telor t ermi ce se executa pe
stalpi din beton armat sau metalici.
Construc\iile metalice sunt agreate la
reali zarea platformelor (estacadelor) , la
reali zarea podurilor (podetelor}, cumu-
land $i alte functiuni (circula\i a pietona-
la, a vehi cul elor etc.}.
inal\imea stalpilor trebui e sa asigure
gabaritul de li bera trecere in zonele de
supratraversare a drumuril or, a cai lor
ferate etc. Daca nu exista restri c\ii din
acest punct de vedere, conductele pot
fi amplasate aproape de sol, pe con-
struc\i i joase rezultate dintr-o funda\i e
din beton simplu si un cuzinet din be-
ton armat sau simplu deasupra acestei
Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~ distribu!ie
fundatii (fig. 11. 1.5).
in general, se prefera stalpii prefabri -
cati din beton armat, datorita durabili -
ta\i i lor in timp $i a investitiei mai redu-
se. Forma stalpilor (fig. 11 . 1.6) este de
,,T" sau dublu .. T'', de cadru (cu una
sau mai multe ri gle, console etc.)
lzola\i a conductelor aeriene se prote-
jeaza contra intemperiilor prin infasurari
cu materi ale bilumate $i prevederea
unor mantale metalice din tabl a zi nca-
ta. Pentru deservirea conductelor am-
plasate aeri an se prevad, in anumite
puncte, scari de acces $i pl atforme
permanente.
Acelea$i principii de pozare aeriana
se pot apli ca $i in cazul utili zarii con-
ductelor preizolate (cu spuma de poly-
uretan si manta metalica de protecti e).
11.1.5. Jevi, elemente de legatura
Pentru sistemul de conducte termice
se utilizeaza, de regula, \evi din otel
trase (STAS 404 si STAS 6898 fabri ca-
te din o\el cu marcile OL T 32, OL T 35
si OL T 45) si \evi sudate elicoidal
(STAS 6898 fabricate din otel cu mar-
cile OL 38, OL 42, OL 50, OL 52). Da-
tele privind tevile STAS 404 sunt reda-
te in anexa 6. 1 ; \evile STAS 6898 (cu
marimi uzuale in domeniul re\elelor ter-
mi ce) sunt prezentate in tabelul
11. 1. 1 a.
Pe langa conductele din o\el izolate
cu vata minerala si protejate cu manta-
le, se pot utiliza conducte prei zolate,
cu izola\ie termica din spuma de
Fig. 11 .1.4. Secfiune transversal a
pentru o refea de conducte preizolate:
1 - spuma PUR; 2 - conducta; 3 - manta;
4 - :;;an\; 5 - panglica de marcare; 6 - pat
de ni sip.
polyuretan si mantale de protectie (din
plastic sau meta lice) - fi gura 11 .1. 7 a.
Avantajele sistemelor de retele din
conducte preizolate consta in faptul ca
nu necesita constructia canalelor ter-
mice de protectie, permit reducerea
punctelor fi xe si a compensatoarelor
( 11 .4.9) si au un coeficient mult re-
dus de pierderi de caldura. Aceste
conducte prezinta posibilitatea detec-
tarii eventualelor defec\iuni, avand in-
corporat un sistem de conductoare de
averti zare cu ajutorul caruia se poate
gasi, cu precizie de 1 m, locul avari ei.
in acest scop, in elementele conductei
preizolate sunt introduse, inca din faza
de fabrica\ie, conductoare de semnali -
zare (de regula, din cupru cositorit}
care se leaga la locul de executie con-
form cerin\elor de masurare propuse
de firmele furnizoare. Sistemul de con-
trol urmareste si sesizeaza defec\iunil e
interioare si exterioare ale conductei si
func\ioneaza dupa principiul reducerii
rezistentei electrice a spumei PUR
odata cu apari\ia umidita\ii in aces!
strat. Sub o anumita valoare limita, sis-
temul de urmarire da semnalul de alar-
ma vi zuala sau sonora. Astfel de siste-
me de supraveghere sunt: BRANDES,
ST 2000 (pentru control continuu} etc.
Firme producatoare ce li vreaza astfel
de conducte sunt: STIZO, ISOTEROM,
ISOPLUS, ABB etc.
in domeniul re\elelor termi ce (pe cir-
cu_itele secundare cu parametrii de
temperatura de pana la 95 C) se pot
utiliza si conducte fl exibile la care con-
ducta centrala este din material plastic
(polietil ena de inalta densitate) cu man-
ta din polietil ena (fig. 11 . 1.7 b). Aceste
Fig. 11.1.5. Amplasarea aeriana
a conductelor la inalfime mica:
1 - cuzinet.
a b c e
Fig. 11.1.6. Amplasarea aeriana a conductelor termice pe stalpi
prefabricafi din beton armat :
a.b - stalpi in forma de "T"; c - stalp dublu "T": d - stalp portal, e - stalp dublu portal.
J
'
Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~ distribu!ie
conducte au urmatoarele avantaje:
greutate redusa, rezistenta mare la co-
roziune si izolare la difuziile de oxigen,
posibilitatea montarii direct in sol si
tara elemente de compensare. Firme
producatoare de astfel de conducte
sunt: WIRSBO-PEX, GIACOFLEX,
ECOFLEX etc.
in tabelele 11.1. 1b si 11. 1.1c sunt re-
date, informativ, cateva date caracte-
ristice conductelor preizolate si con-
ductelor flexibile.
Modul de imbinare a coriductelor din
o\el este, in general, prin sudura.
imbinarile consolidate cu mansoane
se recomanda pentru situatiile in care
trebuie asigurata o calitate si o sigu-
ranta deosebita (amplasare sub caile
ferate, strazi cu trafic important etc.).
imbinarile cu flanse se utilizeaza la
racordarea tevilor cu armaturile turna-
te. Flansele folosite sunt, de obicei, ne-
tede, fara gulere, forjate, putand fi im-
binate cu tevile prin sudura, direct pe
teava bordurata sau cu ajutorul unui
inel sudat.
a1
a2
Fig. 11.1.7a.
Partile curbate ale conductelor se
executa din tevi trase, cu raza de cur-
bura de eel pu\in 1,5 ON. Forma cotu-
rilor poate fi neteda sau cu pliuri (cute).
La diametre mari (in domeniul tevilor
sudate) coturile se realizeaza in con-
structie rigida, din segmente imbinate
prin sudare.
a 1 - vedere conducta preizolata; a2 - secfiune
transversala la conducte preizolate;
1 - conducta; 2 - spumii PUA;
in domeniile de temperatura caracte-
3 - manta de protec\ie; 4 - conductori
de semnalizare.
Fig. 11.1 .8. Perne de clilatare ?i trecerea prin pere)i
a conductelor preizolate:
a - perne de di/atare din spuma PUR, tip ,,placa";
b - perne de dilatare laterale;
c - trecere prin pere.ti cu inel de etan;;are;
d - etan5are speciala;
- conductii; 2 - spumii PUA; 3 - manta; 4 - perna de
dilatare; 5 - inel de etan$are; 6 - fa\a interioarii a
peretelui; 7 - fa\a exterioara a peretelui ; 8 - material de
etansare.
b
II. Alimentarea cu caldura
Fig. 11.1.7b. Conducta flexibila
din plastic:
D - diametrul exterior al mantalei: di, da -
diametrele interior/exterior ale tevii
centrale; s - grosimea peretelui \evii
centrale; 1 - \eavii din polietilenii de inaltii
densitate; 2 - strat protector din
polietilenii.
B
TTTTTT
TTTTT
c
d
B = 50 mm
T = 18 mm
II. Alimentarea cu caldura
ri sti ce retelelor termi ce ce transporta
apa calda, apa fi erbinte sau abur se
indica gama de conducte preizolate la
care \eava centrala sa fi e din o\el iar
mantaua ex teri oara din aluminiu (pen-
tru pozarea aeri ana) sau din plasti c
(poli et il ena, polipropilena) pentru poza-
rea subterana.
lmbinarea conductelor preizol ate se
realizeaza prin sudare, inclusiv a cotu-
ril or $i ramifi ca\iilor, $i prin brazare
pentru cazul \evil or din otel zincat.
In zona coturi lor este necesara pre-
vederea unor perne de dilatare reali za
te in cateva tipuri constructi ve (fig.
11 . 1.8 a $i b}, i n functi e de diametrul
conductelor .
Trecerea prin pereti se reali zeaza uti -
lizand elemente de protecti e a conduc-
telor $i \inand seama de prescriptiil e
tehnice $i tehnologi ile de execu\ie a lu-
craril or de montare pentru astfel de
conducte preizolate (fig. 11 . 1.8 c $i d}.
In cazul conductelor fl exibile se utili-
zeaza elemente de legatura Speciale
(racorduri , mute, fl an$e) - (fi g. 11. 1.9),
cu ajutorul carora etan$area este reali -
zata in interiorul tevii. La asamblarea fi -
tinguri lor se recomanda respectarea in-
struc\iunilor firmelor furni zoare: in cazul
\evii Wirsbo - radiPEX se i ndeparteaza
man$Onul din polieti lena din zona de
cuplare.
11.1.6. Reazeme mobile
Reazemele mobi le sunt utilizate pen-
tru transmiterea greuta\i i conductelor
termi ce asupra construc\ii lor portante,
ele asigurand in acela$i timp libertatea
deforma\iilor determinate de vari a\iil e
de temperatura ale agentul ui termi c.
Se utilizeaza reazeme cu frecare de
alunecare, cu frecare de rostogolire
(reazeme cu rol e, rulouri) $i reazeme
suspendat e.
Cele mai uti lizate in practi ca sunt
reazemele alunecatoare joase $i i nalte
(pentru conduct ele de abur).
Reazemele cu role (rulante) se utili -
zeaza, de obicei, pe stalpi $i in canale-
le circulabile, in scopul reducerii efor-
turilor longitudinale suportate de con-
structii portante. In acest caz, coefi -
cientul de frecare este mult redus (fi g.
11. 1. 10).
Se indi c""' urmatoarele valori pentru
coefi cientul de frecare:
- pentru reazeme mobil e cu frecare
de alunecare, coefi cientul de freca-
re otel pe o\el este de 0,3 ... 0,6.
- pentru reazeme mobi le cu frecare
de rostogolire, se indica un coefi -
cient de frecare de 0,03 ... 0, 1.
Cand \evile sunt pozate in i ncaperi
(subsol uri tehnice) pe stalpi sau pe
console, se utilizeaza $i reazeme sus-
pendate (fig. 11 . 1. 11).
Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~ distribu!ie
ln cazul uti lizarii conductelor prei-
zolat e amplasate aeri an, modul de
sprijini re pe reazeme mobile (fi g.
11 . 1. 12) este similar cu eel men\i onat
pentru conductele clasice, cu respec-
tarea recomandaril or furni zate de pro-
ducat ori .
11 .1.7. Reazeme fixe
In scopul ori entarii deforma\i ilor con-
ductelor spre compensatoare, se pre-
vad reazeme fi xe (puncte sau suporturi
fixe). Reazemele fi xe solidarizeaza anu-
mit e puncte ale conductelor cu
Tabelul 11 .1.1 a. Dimensiuni ~ mase pentru conducte STAS 6898 (extras)
D.iametrul Grosimea peretelui , [mm]
exteri or 7, 1 7,9 8,7 9,5 10,3 11, 1 11 ,9
[mm] Masa lini ara, [kg/ m]
406, 4 69, 91 77,73 85,32 92, 98 100,61 108,20 115,77
508 87,70 97, 43 107, 12 116,78 126,41 136,01 145,58
610 105, 56 117,30 129,00 140, 18 153,32 163,93 175,54
711 123,24 136,97 150,67 164, 34 177,98 191,58 205, 15
813 141,10 156,84 172,56 188,24 203,88 219,50 235, 09
9 14 158,79 176,52 194,22 211,90 229,54 247,85 264,72
1016 196,30 216, 11 235,79 255,45 275, 07 294,06
1118 237, 99 259,69 281, 35 302,99 324,59
1219 259,66 285,35 307,0 1 330,63 354,23
1321 282,00 307, 25 332,92 358,55 384, 16
1422 303,70 330,91 358, 57 386,20 413,80
1524 325,62 355,69 384,89 415,00 444, 15
1626 347,54 378,70 410,38 442,04 473,66
Tabelul 11.1.1 b. Dimensiuni ~ mase pentru conducte preizolate
Teava din o\el Diam. ext. Masa conductei preizolate
manta [kg/m]
Diam. Diam. Grosimea peretelui KPVC, PP, KPE Diam
nom. exter. Zi ncata Fara Suda! Stand. Cazuri interior Cu manta
<j>d sudura elicoid. cj>D speciale Spiro
DN [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] KPVC Spiro
PP, KPE
112" 21,3 2,6 90 80 2, 8 2, 7
314" 26,9 2, 6 90 80 3,2 3, 1
1" 33,7 3,2 90 80 3,9 3,8
1114" 42,4 3,2 110 100 5, 6 4,8
1112'' 48,3 3,2 110 100 7, 1 6,3
2" 60,3 3,6 110 100 8,5 7,2
2112" 76, 1 3,6 160 150 10,4 8,9
3" 88,9 4,0 160 150 12,4 10,9
4" 114,3 4,5 200 200 18, 1 16,0
20 25,0 2,6 90 80 ' 2,7 2,5
25 30,0 2,6 90 80 3, 1 3,0
32 38,0 2,6 90 80 3,6 3,5
40 44, 5 2,6 110 100 5,2 4,3
50 57,0 2,9 110 125 100 6,3 5,4
65 76,1 2,9 160 140 150 9,3
i
7,8
80 88,9 3,2 160 180 150 10,7 I 9,2
100 108,0 3,6 200 200 15, 5 12,9
125 133,0 4,0 250 200 200 18,6 6,5
150 159,0 ' 4,5 250 250 26,5
I
1,6
200 219, 1 6,3 315
I
315 48,Q 38,7
250 273,0 7, 1 400 400 70,0 55,0
300 324,0 6,0 500 450 500 80,0 74,0
350 368,0 6,0 500 500 85,0 83,0
400 41 9,0 6,0 630 600 116,0 98,0
500 508, 0 8,0 710 116,0
Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~ distribu!ie II. Alimentarea cu caldura
e
b
Fig. 11 .1 .9. El emente de legatura pentru
conducte flexibile:
a - racord WIPEX;
b - mufa filetata;
c - mufa pentru punc t fix;
d - flan5a filetata;
e - piesa de reductie;
construc!ii portante.
intre doua reazeme fi xe trebuie sa
existe, obli gatoriu, un si ngur sistem de
compensare. Punctele fi xe au multi ple
rezolvari constructive, in functie de
locul unde acestea sunt prevazute. Ele
se executa sub forma unor scuturi din
beton armat incastrate in teren sau in
pere\ii canalelor. Conductele sunt lega-
te ri gid cu scutul din beton armat prin
intermediul unor placi opritoare din
o\el, sudate.
in cazul amplasarii conductelor in
canale circul abil e sau pozate aeri an,
reazemele fixe au forma unor construc-
\ii metali ce solidari zate cu conductele
respective prin sudura sau cu $Uruburi
(fig. 11. 1. 13).
in diverse cataloage sau ., proi ecte
tip" (IPCT. ISPE etc. ) sunt prezentate
tipuril e de reazeme mobile $i fi xe cu
domeniil e de aplicare in sistemele de
re\ele termi ce.
Fortele care ac\ioneaza asupra reaze-
melor fi xe sunt generate de: greutatea
conductelor, frecarea pe reazemele mo-
bile, reac\i unile elasti ce din compen-
satoarele de dil atare $i fortele datorate
presi unii interne ( 11.4.7).
in cazul conductelor preizolate utili -
zarea punctelor fi xe este recomandabi-
la in urmatoarele situa\ii:
- pentru dirijarea direc\i ei deformatii -
lor (de exemplu: i n fa\a curbelor cu un-
ghiuri mi ci, i n cazul configura\iilor .. L"
$i ., Z" etc.)
- condi\ii deosebite de teren (de
exemplu: teren cu panta mare).
Marimea bl ocului din beton (fig.
11 . 1. 14) depinde de: condi\iile impuse
de traseu, for\ele transmise de con-
ducte, diametrul \evii, numarul \evil or $i
distan\a dintre conducte. '
f - /evi Wirsbo - eva/PEX cu elemente de legatura speciale care realizeaza etan5area
11.1.8. Compensatoare
de dilatare
in interioru/ /evii.
Fig. 11 .1.10. Reazem mobil cu frecare
de rostogolire:
1 - sensul deplasari i conductei: 2 - con-
ducta; 3 - sabot: 4 - roki ; 5 - pl aca de
baza; 6 - armatura; 7 - beton.
Sunt utili zate pentru preluarea dilatarii
a
b c
Fig. 11.1 .11 . Reazeme suspendate simple:
a - pentru dep/asari longitudinale si transversa/e; b - pentru deplasari longitudinale;
c - cu incastrare in grinda: d - prinse de grinda;
- conducta; 2 - coli er; 3 - tirant (lier rotund sau pl atbanda).
I
'
' .
l
!
II. Alimentarea cu caldura
conductelor datorate varia\ iilor de tem-
peratura ale agentului termic. in general,
in constructi a retelelor termice se uti -
li zeaza indeosebi compensatoare: cur-
bate in forma de ,, U", cu presgarnitura,
natural elasti ce si lenticulare.
11. 1.8. 1 Compensatoare curbate
in forma de ,, U"
Se prevad, de regul a, pe tronsoane-
le rectilinii ale conductelor. Ele pot
avea bra\e egale dar pot ti si inegale,
daca situa\i a din teren o impune, cu
recomandarea de a le amplasa in seg-
mentul de mijl oc, rezultat prin imparti-
rea i n trei segmente a tronsonului res-
pectiv (fig_ 11.1.15).
Aceste compensatoare prezinta avan-
tajul ca sunt sigure in functionare $i dau
o incarcare relativ mica asupra reaze-
melor fixe. Dezavantajul consta in faptul
ca ocupa spa\iu mai mare, limitand
astfel utilizarea lor in spa\ii carosabile.
Din categoria compensatoarelor cur-
bate mai fac parte $i compensatoarel e
sub forma de lira, ele putand fi confec-
\i onate din \eava trasa, cu coturi
(curbe) netede sau cutate.
11. 1.8.2 Compensatoare
cu presgarnitura
Se utilizeaza pentru preluarea defor-
ma\iilor tronsoanelor rectilinii de con-
duct e, in situa\iile in care nu se di spu-
ne de suficient spa\iu pentru amplasa-
rea compensatoarelor curbate in forma
de ,, U". necesara pentru a-
ceste compensatoare se reali zeaza cu
ajutorul unei garnituri (din azbest gra-
fitat cu inserti e metalica etc.). Compen-
satoarel e (fig. 11 . 1.16) au di.mensiuni
mici $i rezisten\a hidraulica mica. Ca
dezavantaj se poate men\iona faptul ca
necesita intre\ineri periodice pentru a
se asigura o etan$are corespunzatoare
$i creeaza posibilitatea incarcarii reaze-
melor fi xe cu forte de presiune inte-
ri oara.
11. 1.8.3 Compensatoare natural e/astice
Sunt reali zate prin schimbaril e de di -
rec\ie pe care le au traseele conducte-
lor termice Ele sunt delimitate de rea-
zemele fi xe prevazute de o parte $i de
alta a schimbarilor de direc\i e, la di s-
tan\e convenabil alese fa\a de varful de
unghi . Astfel, se pot delimita compen-
satoare in forma de ,, L" sau ,,Z", capa-
bile sa se deformeze in domeniul elas-
ti c sub influen\a vari a\iil or de tempera-
tura a agentului termi c (fig_ 11. 1.17).
Modul de delimitare a acestor confi -
gura\i i este dat de respectarea urma-
toarelor recomandari :
raportul laturil or: L2/L 1= 1 . .. 5
= 90 . .. 135
pentru a = 90; L2m3x = 70_ .. 80 m
pentru a > 90; L2max = 35 .. .40 m
Capitolul 11: Retele termice de transport distributie
Tabelul 11 .1.1c. Dimensiuni si mase oentru conducte din PEX (oolietilena reci rculata)
ECOFLEX AQUA SI NGLE
Domeniu de temperatura $i presiune (+ 95 C/ 10 bar = 106 Pa)
Numar ! Conducta ! DN ! inveli s de ! Masa I Volum ! Lungimea l Raza de ; Grosimea
articol i centrala i ! protecti e !
I I ;
: ! de li vrare ! curbura : izolatoare
! da/di/s [mm] i [mm] \ da [mmj l [kg/mj
;
[1/m]
i
[mi i [m]
i
[mm]
525020 i 25/18, 0/3,5 20 ! 128
I
1,20
i
0,25
i
200
:
0,35
I
44,5
I
I I
525021 ! 32/23,2/4,4
i
25 i 128
I
1,30 0, 42
!
150
i
0,40
I
41 ,0
I
I
525022 I 40129,015,5 32 i 160
I
2,23 0,66
!
100 ! 0,45
I
52,5
525023 i 50136,216, 9 40 160
I
2,53 1,03 100
I
0,55
I
47,5 I
525024 : 63/45, 6/8,7
!
50 : 160
!
3,03 1,63 100
i
0,65
!
41 ,0
I
Dimensiunile standard ale \evii Wirsbo-evallPEX
De x grosime
I
Di
I
Mas a
I
Vol um
I
Lungimi
I
perete [mm*]
I
[mm] I [kg/ 100 m]
!
[1/100 m] standard [m]
I
12 x 2, 0" 8,00 6,00 4,80 120
14 x 2,0 10,00 7,20 7,60 100
15 x 2,5 .. 10,00 9,30
!
7,60 100
16 x 2,0 12,00 8,80 11,00 100
18 x 2,0 14,00 10,20 15,40 100
18 x 2,5 13,00 11 ,60 13,00 100
20 x 2,0 16,00 11,70 19,70 120
22 x 3,0** 16,00 18,20 19,60 100
25 x 2,3
I
20,40 18,20 30,60 100
I
28 x 4,0 20,00 28,80 30,90 100
32 x 2,9 26,20 27,40 49,70 6,100
40 x 3,7 32,60 42, 90 84,50 6,50
50 x 4,6 40,80 65,80 131,70 6,50
63 x 5,8 51,40 103,80 208,30 6,50
75 x 6,8 61,20 146,80 295,60 6,50
90 x 8,2 73,60 210,00
i
424,90 6,50
110 x 10,0 90,00 31 1,30
I
629, 10 6,50
I
Wirsbo-evalPEX P I P Wirsbo-radiPEX
Dimensiunile T eava de protec\i e Lungimea Dimensiunile Teava de protec\iel Lungimea
tevii [mm] D.e./D/i . [mm] de li vrare [m] \evi i [mm] D.e./D. i. [mm]
1
de livrare [m]
14 x 2,0 25120 50 12 x 2,0 15 I 100
16 x 2,0 25/20 50 14 x 2,0 17 100
- - - 16 x 2,0 19 100
l N.B. Conform standardelor obli gatorii , dimensiunil e date se refera la \eava centrala.
.. ) Dimensiuni valabil e pentru 1,0 MPa (10 bar)
I
1 - strat suport din cauciuc elasti c (10 mm
I
1
grosime); 2 - brida 3 - manta; 4 - spuma de
I
2
polyuretan; 5 - strat de alunecare din
I
polietilena de inalta densitate



/ 3 L=D
I
-- e= r-
.... \ . .
. .
---:-- . 4 -

I
I
' I I ! I
I
""' 5
I I
a
b
Fig. 11 .1.12. Detaliu oeazem mobil pentru conducte preizolate montate aerian:
a - sectiune; b - vedere Jatera/a_
Capitolul 11: Re!ele term ice de transport distribu!ie
------------
\
- ---J-. - -
1-----l
a
c
Fig. 11.1 .13. Tipuri de reazeme fixe:
a - pe fundatie; b - pe grinda; c - pe suporturi verticale.
Fig. 11.1 .14. Reali zarea punctelor fixe pentru conducte preizol ate:
bloc din beton; 2 - pl aca din otel; 3 - manta.

II. Alimentarea cu caldura
Dupa alegerea lungimii bra\ elor, con-
fi guratiile se verifi ca pri n calcul (cap.
11.4.4 $i 11 .4.5)
11. 1.B.4 Compensatoare lenticulare
(cu burduf)
in condi\ii dificil e de montare a con-
ductelor (spa\ii mici, densi tate mare de
re\ele subterane etc.) se justifica utili -
zarea compenatoarelor lenticulare: axia-
le (fi g. 11.1.18); lateral e (fig. 11 .1.19) sau
unghiulare (fig. 11. 1.20).
Compensatoarele laterale pot prelua
dilataril e termi ce prin deformarea ele-
mentului lenticular intr-o direc\i e per-
pendiculara pe ax, iar cel e unghiulare
preiau deforma\iil e sistemului de con-
ducte prin deformarea elementului len-
ti cular sub forma unei rota\ii unghiu-
lare.
Lentilele acestor compensatoare se
reali zeaza, de regula, din o\el carbon
OL-32-2-K, din otel inoxidabil austeni -
tic sau din o\el refractar.
in func\i e de tipul acestor compensa-
toare, calculul presupune stabilirea nu-
marului de compensatoare necesare,
numarul elementelor ce intra in compo-
nenta fi ecaruia $i determinarea for\elor
pe care le transmit asupra reazemelor
fi xe (paragrafele 11.4.6 $i 11.4.7).
11.2. Calculul hidraulic
al retelelor termice
Se urmare$te determinarea diame-
trelor conductelor $i stabilirea pierderi-
lor de sarcina pe fi ecare tronson al re-
\elei $i pe fi ecare circuit de alimentare,
in func\i e de debitele vehiculate.
Calculul hidraulic de verificare urma-
re$te care este modificarea pierderilor
de sarcina pe tronsoanele unei re\ele
date, in cazul modificarii unor tronsoa-
ne de re\ele (din punct de vedere al
diametrelor sau rugozita\ii ) sau a di spo-
nibilita\ii sursei intr-o anumita situa\ie
de func\i onare a sistemului de re\ele.
Fig. 11 .1.15. Compensatoare curbate
in forma de ., U" .

(
r----1
L1
L2
L1
J
Fig. 11.1 .17. Compensatoare naturale
clastice in forma de ., L" .. Z".
II. Alimentarea cu caldura
Corespunzator calculului hidrauli c se
determina distributia presiunilor i n siste-
mul de conducte, regi murile de func-
ti onare ~ caracteri sti cil e principale ne-
cesare alegerii schemelor de racordare
si echipamentelor din punctele termi ce.
Calculul hidrauli c este i nsotit , de cele
mai mult e ori , de un calcul economi c
comparati v, deoarece, in multe cazuri ,
mi C$orarea pi erderil or de sarcina intr-o
masura excesiva poate conduce la
valori mari ale di ametrelor conductelor,
la consumuri de metal exagerate (chiar
daca acest l ucru produce economii la
energi a de pompare).
Pentru calculul hidrauli c este necesar
sa se di spuna de date privind natura
agentului termi c din re\ea (apa fi erbin-
te, apa calda, abur) de parametrii no-
minali ai acestui a, de solu\i a de reglare
a furni zarii caldurii , de sarcini le nomi -
nale termi ce in procesele consuma-
toare de caldura $i de natura agentului
termi c din instala\iil e fi ecarui abonat.
Pi erderil e de sarci na in conductele
termi ce sunt formate din pi erderi liniare
de sarcina $i pi erderi locale. Pentru
cal culul pi erderilor liniare specifi ce se
utili zeaza formul ele pentru tevi rugoa-
se, i n care coefi cientul de frecare de-
pinde, in exclusivitate, de gradul de ru-
gozitate al \evilor ke ~ este indepen-
dent de numarul Reynolds.
Pentru determinarea pierderilor local e
de sarcina se considera ca acestea pot
fi echivalate cu circa 20 ... 30 % la re-
\elele de apa fi erbinte $i cu 60 .. . 70 %
la re\elele de abur, din totalul pierderilor
liniare de sarcina.
La stabilirea di ametrelor ~ determi -
narea pierderil or de sarcina se are in
vedere totodata rezolvarea problemei
echilibrarii hidraulice a tuturor circuite-
lor de alimentare a consumatorilor.
11.2.1. Calculul hidraulic
al retelelor de apa fierbinte
Elementele necesare pentru intocmi -
rea calculului hidraulic sunt:
planul de situa\i e al re\elei termi ce
$i consumatorilor ;
schemele de racordare la re\ea a
consumatori lor;
necesarul de caldura in procesele
consumatoare de caldura;
parametrii nominali ai agentului
termi c primar (apa fi erbinte) $i ai celui
secundar, pentru fi ecare abonat.
Pe baza acestor date se elaboreaza
schemele de calcul hidrauli c $i se cal-
cul eaza debitul maxim de agent termi c
necesar fi ecarui abonat.
Debitele de apa fi erbinte preluate din
re\ea de fi ecare consumator depind de
sarcinil e tcrmice ~ de parametrii nomi -
nali de temperatura ai proceselor ce
consuma caldura:
Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~ distrihu!ie
Fig. 11 .1.16. Compensator axial cu presgarnitura:
1 - pahar; 2 - corp; 3 - inel fi x; 4 - inel mobi l;
5 - garnitura (azbest); 6 - inel de presiune (presetupa).
a b
Fig. 11.1.18. Compensator lenticular axial:
a - simplu; b - dublu.
a
Fig. 11.1 .19. Compensator lenticular lateral :
a - articulat cu cuple rotative; b - articulat cu cuple sferice.
a
b
Fig. 11 .1.20. Compensator de dilatare lent icular ungniular:
a - cu cup/a de rotafie; b - cu articulatie cardanica.
Capitolul 11 : Re!ele termice de transport distribu!ie II. Alimentarea cu caldura
[Uh] (11.2. 1)
C.1f, C ! ifv C .Jf
3
c
unde:
- Q,, Ov $i Oac sunt sarcini le termi ce
necesare pentru procesele de incalzire,
ventilare si apa calda de consurn [W] ;
[
( )
0.9]
1 ke 6,81
-=-2 lg - - + - (11.2.3)
..Ji 3,7 D Re
unde Re este numarul Reynolds cores-
punzator regimului de curgere in sis-
temul de conducte.
Pi erderil e locale se considera ca fiind
egale cu pi erderile liniare corespunza-
toare unei lungimi echivalente de con-
ducta de (20 ... 30 %) din lungimea fi -
zica a tronsonului respectiv.
in scopul ob\inerii stabilita\ii hidrauli -
' ce a re\elei se recomanda ca diametrul
Tabelul 11.2.1. Calculul hidraulic al retelelor de apa fierbinte (exemplul de calcul 1)
Denumire G L Le
tronson [Uh] [m] [m)
CET-1 3175 3000 900
1-2 277 1 285 86
2-3 2500 250 75

3-4 2231 195 59
4- 5 1962 275 83
5- 12 1692 100 30
12- 13 1128 165 50
13-PTl 2 564 300 90
13-PTl1 564 125 38
13-PTl3 564 165 50
5-6 269,5 100 30
6-SC2 135 110 33
6-SC1 135 100 30
-
4-11 269,5 125 38
11-SC3 135 150 45
-
11-SC4 135 100 30
3- 10 270 105 32
10-SC6 135 110 33
10-SC7 135 150 45
--
2-9 270 110 33
9-SC5 135 175 53
9-SC8 135 110 33
----
1- 7 405 100 30
7-SC 11 135 175 53
,__
7-8 270 100 30
8- SC9 135 180 54
8-SC10 135 200 60
- c - caldura masica [J/kgK);
- .11;, .:..\tv, .1tac - ecarturi le de tempera-
tura In regim nominal pe fi ecare proces
consumator de caldura [K] .
Datorita vi tezelor de circula\i e accep-
tate (0,5 ... 3 m/s) si a di ametrelor relativ
rnari, curgerea apei in conducte se si-
tueaza in domeniul deplin turbul ent ; in
aces! caz coeficientul A. al pi erderilor
liniare de sarcina rezulta din rela\i a
Prandtl -Nikuradse:
1
A. =------
( 1, 14 + 2 lg J
(11.2. 2)
unde k e este rugozit atea echivalenta
[mm] iar - 0 - di ametrul conductei [mm] .
-f---
Le
[m]
3900
371
325
254
358
130
215
390
163
215
130
143
130
163
195
130
137
143
195
143
228
143
130
228
130
234
260
On 6ps v !lpb 6p101
- [Palm] [m/s] [Pa] [Pa] [Pa]
2x800 35 1,75 136500 136500
2x700 50 2,10 18525 155100
2x700 47 2,0 15275 170400
2x700 37 1,6 9379 179679
2x600 55 2,0 19663 199342
2x600 37 1,6 4870 204212
2x500 43,5 1,5 9331 213543
2x500 180 2,4 70200 283743
2x300 180 2,4 29250 242793 40950x2
2x300 180 2,4 38610 252153 31590x2
2x250 110 1,5 14300 213642
2x175 160 1,5 22750 236392 47351x2
2x 175 160 1,5 20800 234442 49301x2
2x250 110 1,5 18645 198324
2x 175 160 1,5 31200 229524 54219x2
2x175 160 1,5 20800 250324 33419x2
2x250 110 1,5 15015 244539
2x 175 160 1,5 22800 267339 16404x2
2x 175 160 1,5 31200 275739 8004x2
2x250 110 1,5 15730 170830
2x 175 160 1,5 36400 207230 76513x2
2x175 160 1,5 22880 193630 90113x2
2x250 240 1.5 31200 167700
2x 175 160 2,3 36400 204100 79643x2
2x250 110 1,5 14300 182000
2x175 160 1,5 37440 219440 64303x2
2x 175 160 1,5 41600 223600 60143x2
Debit G. 10-3 lkg/h] -
16 18 20 25 30 35 40 50 60 70 80 100 120 160
15
a i
I
in cazul utilizarii conductelor noi cu
diametre relativ mici sau al celor date de
curand in exploatare (ke = 0, 2 mm),
pentru calculul coefi cientului A., corespun-
zator regirnului turbul ent rugos prepa-
tracti c. se poate aplica relal ia lui Frenkel:
Fig. 11 .2.1 a. Di agrama pentru calculul hidraulic al conductelor din otel pentru reJelel e I
t ermice: domeniu! On 65 - On 250. _ I
II. Alimentarea cu caldura
conductelor sa se aleaga astfel incat
pi erdcrea de sarcina specifi ca sa se
inscrie intr-un anumit domeniu reco-
mandat in func\ ie de tipul tronsonului :
- 30 ... 60 Palm pentru tronsoanele
de magistrala;
- 80 ... 100 Palm pentru tronsoanele
retelei de distributie;
- 150 . . . 300 Palm pentru tronsoa-
nele de bran$amente - valoarea
maxima poate fi depa$ila pentru
cazul unor presi uni disponibil e mari
in punctul de racord, cu condi\ia
nedepa$irii valorii de 3 mis pentru
viteza in conducte.
ln cazul utili zarii conductelor fl exibil e
coefi cientul pierderilor lini are de sarci-
na ,) .. " se calcul eaza cu rela\ia:
A.= 0,0032 + 0,221 Reo.23
7

rela\i e valabila pentru 10
4
< Re < 10s
Specific acestor conducte este rugo-
zitatea (ke = 0,0005 mm) mult redusa in
compara\ie cu conductele metalice sau
cele din PVC.
ln figurile 11 .2. 1 c $i d sunt prezen-
tate, informativ, diagrame de alegere a
diametrelor pentru conducte flexibile
din gama de fabri ca\i e WIRSBO-PEX,
WIRSBO-evalPEX.
Pe ansamblul sistemului, pierderea
de sarcina maxima este determinata
de circuitul de alimentare eel mai dez-
avantajat, la care se adauga pierderea
de sarcina din instala\iile de racordare
a consumatorului .
Pe celelalte circuite de alimentare a
consumatorilor dimensionarea \ine
seama de realizarea echilibrului hidrau-
li c intre consumatori. Atunci cand nu
este posibila echilibrarea hidraulica din
faza de dimensionare, este necesar sa
se prevada rezisten\e local e cu rol de
anul are a excedentelor de presiune.
La alegerea diametrelor se utilizeaza,
de regula, diagrame de calcul (fig.
11.2. 1 a $i b) sau pot fi utilizate progra-
me de calcul implementate pe calcula-
toare de proces.
Exemplu de cal cul
Se considera sistemul de retele
arborescent din fi gura 11 .2.2 pentru
care datele geometrice (lungimi fi zice
de tronsoane), hidraul ice (debite) $i
sarcinil e termice sunt indi cat e in figura.
Schema are un numar de consumatori
urbani alimenta\i din 11 puncte termi ce
centrali zate (SC) propuse a fi racordate
direct cu amestec, iar prepararea apei
calde de consum se realizeaza in doua
trept e serie cu instalatia de incalzire.
Re\eaua mai alimenteaza $i un nu-
mar de 3 consumatori industriali racor -
da\i prin intermediul unor puncte termi-
ce industri ale (PTI) racordate direct
simplu, pentru instala\iil e de incalzire.
Pentru ace:;;tia, prepararea apei calde
de consum se realizeaza intr-o treapta,
Capitolul 11: Re!ele termice de transport distribu!ie
in paralel cu instala\ia de incalzire $i
este prevazuta acumularea apei calde
de consum.
Rezolvare
schema de calcul hidrauli c are in-
scri se debitele de agent termic calcu-
late cu rela\ia corespunzatoare modului
de racordare a instalatiilor de incalzire
de preparare a apei calde ( 13.4.4);
pentru fiecare tronson s-au insu-
mat debitele de fluid (apa fi erbinte)
pentru incalzire $i eel pentru prepara-
rea apei calde de consum, ob\inandu-
se debitul de apa fierbinte total de la
sursa;
pierderil e locale s-au considerat ca
fiind cca 30% din pierderile liniare de
sarcina, astfel ca lungimea echivalenta
Le = 0, 3 L (unde L este lungimea reala
a tronsonului [m));
lungimea de cal cul cumuleaza cele
doua lungimi Le = L + Le;
la stabilirea diametrelor s-au utilizat
pierderil e de sarcina indicate la incepu-
tul paragrafului $i s-au utilizat diagrame
de dimensionare pentru conducte din
o\el pentru agent termic apa fi erbinte,
la rugozitate de 0,5 (fig. 11 .2.1 a $i b);
domeniul de varia\ie al vitezei in
conducte s-a considerat 0,5 ... 3 mis;
rezultatul calculului hidraulic de di-
mensionare a si stemului de re\ele consi-
derat a fost centralizat in tabelul 11 .2. 1.
Ultima coloana a tabelului cuprinde
valorile presiunilor disponibile exce-
dentare rezultate in urma calculului
pentru fi ecare abonat. Aceste presiuni
se ob\in prin diferen\a i ntre pierderil e
de sarcina pe circuitul celui mai deza-
vantajat consumator $i cele de pe cir-
cuitul consumatorului in di scu\ie avand
in vedere $i rezi sten\a hidraul ica a in-
stala\iilor fiecarui abonat.
Consumatorul eel mai dezavantajat
este PTI 2, deci pentru consumatorul
SC3 presiunea excedentara se deduce
cu rela\ia:
dPexc(SC3) = 2.1PcET-PTl2 + .1PPrt2 -
, (2.1PcET-SC3 + t iPsc3) ( 11 .2.4)
Pentru consumatorul industrial PTI 1
presiunea di sponibila excedentara se
calculeaza cu rela\ia 11.2.5.
.1Pexc(PTl1) = 2.1PcET-PTl2 + t1PPTl2 -
- (2t1PcET-PT11 + t1PPTl1) (11 .2.5)
ln rela\iil e 11.2.4. $i 11 .2.5 t iP1scJJ,
t1P(PTl1J $i t1PrPT12J reprezi nta pierderile
de sarcina din instala\iile consumatori -
lor SC3 $i, respectiv, PTI 1 si PTI 2.
11 .2.2. Graficul piezometric
al retelelor de apa fierbinte
ln re\elele de apa fi erbinte presiunea
in conducte are o varia\ie impusa de
functionarea acestor re\el e care cu-
prinde, in general, mai multe sisteme
inchi se. Regimul hidraulic al re\elei este
determinat de debitul $i presiunea
apei, precum $i de caracteri sticile hi -
draulice ale elementelor componente.
Pe baza calculelor hidrauli ce de di -
mensionare $i verificare se intocmesc
graficele ce stabil esc elementele ca-
racteristi ce ale regimuri lor de func\io-
nare:
- in regim dinamic de func\ionare:
presiunea relativa in instala\iile afe-
rente surselor, re\elelor de conduc-
te $i abona\ilor consumatori de
caldura;
presiunea disponibila in fiecare
punct al re\el ei de conducte;
presiunea realizata de instal a\ia de
200 300 400 500 600 800 1000 1500 2000 3000 4000 5000
b
Debit G 10
3
[kg/h] ----.
Fig. 11 .2.1 b. Diagrama pentru calculul hidraul ic al conductelor din o!el pentru refelele
termice: domeniul On 250 - On 1000.
Capitolul 11: termice de transport
11. Alimentarea cu caldura
adaos:
inaltimea de pompare a pompelor
de circulati e;
- in regim stati c (caracteri sti c mo-
mentului cand pompele de circulatie
sunt oprite):
nivelul presiunii manometri ce in di-
verse puncte din sistem;
presiunea realizata de pompe in
regim static - linia x-x din figura
11. 2.3.;
Corespunzator graficelor de reparti -
zare a presiunilor se pot determina:
modul de racordare a instalatiil or
consumatorilor de caldura la re\eaua
termica;
posibilitatea de consumare a pre-
siunilor disponibile excedentare prin di -
mensionarea corespunzatoare a bran-
samentelor;
masuri necesare in vederea echili -
brarii hidraulice a re\elelor de conducte;
masuri vi zand realizarea unor regl -
muri hidraulice optime din punct de ve-
dere tehnico-economic;
Pentru intocmirea graficului piezo-
metric sunt necesare urmatoarele ele-
mente:
profi lul longitudinal al terenului de-
a lungul retelei (asimi liat cu profilul lon-
gitudinal al conductelor);
presiunile maxime admi se de insta-
la\iile consumat orilor:
inaltimile hidrostati ce din instala\iil e
interioare ale abonatilor:
parametrii nominali ai agentului
termic si pi erderile de sarcina din in-
stalatii le de racordare si interioare ale
consumatoril or.
in vederea trasarii liniilor pi ezometri -
ce se procedeaza, in prealabil, la dese-
narea profilului de teren (tinand cont de
cotele geodezice cunoscute). Cores-
punzator fi ecarui consumator se tra-
seaza inal\imile hidrostati ce ale aces-
tora si presiunile maxime admise (in
func\i e de corpuril e de incal zire cu care
sunt echipate instala\iile interi oare). Pe
baza calculului hidrauli c efectuat ante-
ri or fazei de trasare a graficului, avand
la di spozi \i e marimea pierderil or de
sarcina pe fi ecare tronson al sistemului
de retele, se poate elabora graficul pi e-
zometri c \inand seama de respectarea
unor condi\ii care vizeaza buna func\io-
nare a sistemului si anume:
pe conduc ta principala de intoar-
cere in centrala presiunea agentului
termi c trebuie men\inuta la o valoare
constanta (la minimum 1,2 .. . 1,5 bar),
respecti v, la valoarea care rezulta drept
convenabila pentru evi tarea cavi ta\iei la
pompele de circulatie;
presiunea din conducta de ducere
la intrarea in instalatiil e inter ioare ale
consumatorilor este necesar sa fi e mai
mica decal presiunea maxima admi sa
de instalatiile respecti ve (pentru evit a-
rea avariilor in instala\iil e racordate);
presiunea pe conducta de intoar-
cere din instal a\iil e interioare ale con-
sumatorilor racordati direct este nece-
sar sa fi e mai mare decal inaltimea hi-
drostatica a instalatiilor interi oare
pentru evi tarea golirii acestora:
in orice punct al sistemului se im-
pune ca presi unea sa fi e mai mare de-
cal presiunea de vaporizare a apei la
temperatura maxima de functi onare in
punctul respectiv, conditie necesara
pentru evi tarea fenomenului de vapori -
zare;
presiunea di sponibila la limita in-
100
70
60
50
30
20
6
5
4
3
2
I-
-
-
-
-
-
I-


I/
I-
I-

stala\iil or de racordare a consumatori -
lor este necesar sa fi e egala cu suma
pierderil or de sarcina din instalatiil e
acestuia. in caz contrar este necesar a
fi luate masuri de remediere a necon-
cor dantei, fi e prin introducerea unor re-
zisten\e locale (in cazul existentei unei
presiuni excedentare) sau, dimpotriva,
introducerea unor pompe de ridicare a
presiunii in cazul in care presiunea in
punctul de racord este insufi cienta
pentru acoperirea pierderilor de sarcina
din instalatiil e consumatorului .
Graficul pi ezometric pentru un
sistem de retele bitubular, inchi s, cu
<o c:ico<r>o
..._. cv..._. <v-<v
Viteza [m/s) !;?+ ;:Y;:Y ;5 ;!
I I/
' >
D
1
., Oo '
II
1
; 6.oo J ['.. 1,
1,
f'-S.oo'
[1-... I I-
II
1
1
/-!:_o)/J
i"i<
f;h I 1
2

I
; VII'
2
k 3 /,
1/.2
I Oo:;
I
}
l'.V
I 2

""'" < I '1-..
....
2
'-'oo ' ....,
I
11- 7 ).I I 'I. I
.,.
2
1 '-....,/
II
II
2
v N)
'ii..! j 7' r--. 2
l I 11
-/.]}




00 11

rr


l/i)'i--. II
II
, !)
!'-.-

"
"
6x2,2
6x2,0
5x3,5
5x2,3
8x4.0
5x2,3
0,7
0,6
0,7
0,4
, 0.s
0
7 I I /
IH
0
7'... II I
"'-
t
II I I
;-.. 1"- II I I 0 1 //
7 I :.....,
,.
I/II
// 11
-
f"0."0
1
I "! I/ } " II// I
.I
0, 1
t-
0,30/J
I jrJ
li

I
"-
-
I
v

'1--k'._
'W
-

-
/j

11 0)1
I/Li
o
0,2
"
0,07
ID 0,06
u
I
_o. ls,
J
"- I
.,..._
I
I /
I I i.J 11 H
I/ I I / I J
ihl J
;, r Q
/' II ii
17-
ID
i:i:
0,011
0,03
0,02
0,01
0,007
0,006
0,005
0,002
0,00 1
I-
K. 0. '01
l/ ""J(/ II ,
I
I-
I Jl!'r-
11
717 lh
v
I/



IJ 1,
!'-..
J
0.Q;J. "
II I
I II I J I
o o' i i"
v
I I
' <l I I ,....
I
J .,..._ ,,

11'.. I I 'I-
T ./
I
r--.._ v
-;r-
hi
/;
v
l>( .J.
H /


I
! Lil
II
/;

ik I
' ;
I
r;, I'-. I
A
r;
I/ w
,....
J.

/,
,.
I I I 11 I I
0 0 1
0 02 0 03 0,05 0,07
0,001 0,002 0,003
0,04 0,06 0. 1
0, 2 0.3 0.5 0,7 1
0,004 0.006
0,4 0, 6 G [l /s]
Factorii de corectie pentru alte valori ale temperaturii
Temperatura ["CJ 90 80 60 50 40 30 20
Factor: 0,95 0,98 1.02 1,05 1,10 1,14 1,20
Fig. 11 .2. 1c. Di agramii pentru calculul hidraulic al conductelor retelelor termice:
domeniul </! 16 x 2,2 - <!> 25 x 2,3
pentru \evi Wirsbo - PEX si Wirsbo - evalPEX cu tcrnpcraturi ale apei + 70 C.

II. Alimentarea cu caldura
agent termi c de tipul apei fi erbin\i. la
care sunt rocordati consumatori urbani
si industri al i , este prezentat in fi gura
11 .2.3. in scopul corelarii energiei de
poziti e cu presiunil e relati ve ale fluidu-
lui , in graficul piezometri c, presiunile
relati ve ale agentului termi c sunt expri -
mate in mH20 .
11 .2.3. Graficul piezometric
al retelelor de condensat
aferente retelelor de abur
de presiune medie
Transportul condensatului se reali -
zeaza prin pompare printr-o re\ea co-
muna tuturor consumatoril or pana la
sursa de abur. Deoarece temperatura
condensatului recuperat $i pompat
este de 90 .. . 120 C, calculul hidraulic
al conductelor ce transporta conden-
satul este similar cu eel pentru trans-
portul apei fi erbin\i, aplicand corectiile
corespunzatoare de temperatura.
Diametrele conductelor se aleg astfel
incat pi erderile liniare specifice de sar-
cina sa se situeze in domeniul
50 ... 200 Palm (pi erderi de sarcina spe-
cifice mai mici spre centrala).
La stabilirea inal\imi lor de pompare a
pompelor de condensat pentru fi ecare
abonat este necesar cunoa$terea pre-
siuni i minime pe care trebuie sa o aiba
la sosire in centrala ,,pcET", a pierderii
totale de sarcina pe reteaua de trans-
port si a diferen\elor de cote geodezice
dintre central a $i abona\i .
La calcul ul hidraulic al conductelor
de condensat rami ficate se recoman-
da sa se construiasca, i n prealabil,
graficul de presiuni. Deoarece presiu-
nil e nu sunt acelea$i ia toti abonatii,
problema care se pune este de a
alege astfel presiuni le incat sa fie po-
sibil ca fi ecare pompa sa func\ ioneze
independent.
in figura 11 .2.4 este prezentat un
grafi c al presiuni lor i ntr-o conducta
rami fi cata de condensat.
Pentru calculul inal\imii de pompare
- - --- ---------- --
t
....
w
0
0.
<l
=i
I
Fig. 11 .2.4. Grafi cul presiunilor intr-o
conductii r amifi catii de condensat :
h1,h11 - cote geodezice fa\a de cota sursei;
H1,H11 - inaltimea de pompare a pompelor
de condensat;
..\pco ,, C.pcn .n - pierderi de sarcina
cumulate pe traseul condensatului .
Capitolul 11: Re!ele term ice de transport
a pompei de condensat la cei doi con-
sumatori I $i II di n figura 11 .2.4 se poa-
te scri e:
H1 = pcET + hrP-g + Llpcn-1 [Pa]( 11.2.6)
H11 = pcET - h11Pg + Jpca-11 [Pa](11 .2.7)
unde:
- h1, h11 sunt diferen\ele cotelor geo-
dezice ale celor doi consumatori fa\a
de cota sursei [m];
- fl PCEH .1pcn-11 sun! pierderile de
sarcina cumul ate pe traseul condensa-
tului de la consumator la sursa [Pa]:
- H1 $i H11 sunt inal\imil e de pompare
pentru pompele de condensat ale celor
doi abona\i [Pa];
p - densitatea condensatului
[kg/m
3
] ;
- g - accelera\i a gravitationala [m/s2].
11.2.4. Calculul hidraulic
al retelelor de abur
de presiune medie
Elementel e necesare pentru intocmi-
rea calculului hidraulic de dimensiona-
re sunt urmatoarele:
40XS,5 SOX4,6 75X6,8
0
32X2,9 ''\ SOX6.9 I 63X8,7 / 90X8,2
01ametrul tevii mm -+ / I
z

E'
4

......
ro
Q.
2-.. 2
"" .S
0
(ij
1 U>
,7
""0 ,6
.g 0 ,5
hl 0 .4
,3
ro
0
,2
D
Q;
a:
0 ,1
0,0 7
0,0 6
0,0 5
0,0 4
0,0 3
0.0 2
0,0 1
0,00 1
0,00 6
0,00 5
0,00 4
0,00 3
0,00 2
0,00 1
0,00 07
0,00 06
0,00 05
0,00 04
0,00 03
0,00 02
0,00 01
-
-
-
-
-
-
I-
J
- II
J
-
-
I-
I-
If
J IJ
,r-...,
Jf'.li
'""
I I J .J
N '
I-
-
:
-
-
' I I
I ' '
I I 7
I II v I , ' .J.
I- IN II V
N. I 7 ,
_ 11-.n
I/ ' Ii II
"
IJ
II
11
' ,
J I I -,..., I I 111
I I I/ 'I-.. ,...... I J 10,00
I IN I'-
7
1, - ,
I r I
"1 "'-./. '
I ' I 1)1:
I/ 'I. '
I'.. IN I
' I OUl--1-1-W.-Ul
1
!'"/
'-.. / 2. 0L
1,75
7; .so
Dl ,25
1' 'I I': 0,60+- +---11----<f-+++1-1+1
'f-....1 "'ro.5d

I I
)0, 20
I-. I I
' I ,.._ ' ,07-++ll--1-+-+-+++-+---l-Hf-+H--H1 ,.._ I
7'_ f7 I I
I I'.. 7"{)
'"I. :o.bs
I t-..1 :/
111 , v
1
,
LI I
-f'//
1
/ / )D.o4
l
V
K
1
v l)ooJ
' o' '
I I I I Inf<. I I I I .
I I ' '
II 01 I I
0,01 0.02 0,04 0, 1 0,2 0,3
2 3 5 7 10 20 30
0,4 0,6
4 6
Debitul G [l/s]-+
Factorii de corec\ie penlru alte valori ale temperaturii
Temperatura [C] 90 80 60 50 40 30 20
Factor 0,95 0,98 1,02 1,05 1,10 1,14 1,20
Rugozitate efectiva 0,0005 mm
Fi g. 11 .2. 1 d. Di agramii pentru cal cul ul hi draulic al conducl el or re)elel or term ice:
domeniul rp 32 x 4 - 110 x 10
pentru tevi Wirsbo - PEX si Wirsbo - evalPEX cu temperaturi ale apei + 70 C.
f
Capitolul 11: Re!ele term ice de transport II. Alimentarea cu caldura
--------- ------------------ -------
I I
\
I
I

\
I
1 5
9
)
I
::2ltD.31


CET
PT1
SC11 , PT2
:--- - - PT3
:------ - PT4
' SC9 '. PT5
------,--...J - -
: PT7 ;
, PT6
-- ----- PT8

SC?
',.Y;;::;.1

Legend.1:
One -fMWI
- med
- Oac -[MW]
Gtot -[ 1G3 kg/hi
)
- LfmJ
ON
SC4
LJ0.5-
bUn

FIFIJ

II : <f.c:""' -[MW]
11
4
SC6
Ill : Ginc - 11G3 kg/h]
IV: Gae - f1G3 kg/hJ
Fig. 11 .2.2. Schema de calcul hidraulic.
schema $i configuratia retelei ter-
mice;
debi tul orar de abur $i parametri i
acestuia la sursa $i la consumatori ;
Calculele se pot efectua analitic,
grafo-analitic (cu ajutorul nomograme-
lor $i tabelelor) sau automat.
Calculele de dimensionare se efec-
tueaza pentru debi tele de abur orare
simultane care se transporta asigurand
fi ecarui consumator conditiil e de debit,
presiune $i temperat ura soli citate.
90 l [mH20J
80 t :;;
0
70
Q
<I
60
50
40
30
25
20
15
10
5
0
5
CET
10
'"'
"
""
2xDn 600
5 6
Calcul ele hidraulice de verif1care se
realizeaza i n scopul determinarii posi-
bilita\ii de transport al debitelor mini -
me, al determinarii capacita\ii de trans-
port a unei re\ele existente $i al deter-
minarii pierderilor de sarcina $i tempe-
ratura ale unei conducte, pentru un
debit dat. La stabili rea pierderilor de
sarcina in conductele de abur se uti li -
zeaza tabele sau nomograrne (fig.
11 .2.5.) int ocmite pe baza rela\iei in-
talnita $i la retelele de apa fi erbint e:
2 3 i--:(9 '.J- - -- -- . P1

A. v
2
1 ?. G
2
Li p = -=-- p -=081 --
s L 2 d, ' p d
5
I
(Palm] (1 1.2.8)
unde:
- p este densitatea aburului (kg!m3];
Fig. 11 .2.3. Graficul pi ezomectric al unui si st em cu reJea de apa fierbint e,
bitubulara inchi sa:
( 1) linia presiunii in regim dinami c de functionare;
(2) --x-- lini a presiunii maxime admise;
(3) --o--- lini a presiunii i n regim stat ic;
hs - inaltimea hidrostatica a instala\iei interioare de incalzire; He - inal\imea de pompare a pompelor de
circulatie; Ha - pr esiunea realizata la instalatia de adaos; H,, - presiunea in regim "static" (necesara la
sursa); .0.pex - presiunea disponibila excedentara; t,pons1 - pierderea de sarcina in instalati a de incalzire;
- pierderea de sarcina in trcptele I si II de preparare a apei calde de consum; - pierderea de
sarc1na in elevator si instalati a de incalzi re.
II. Alimentarea cu caldura
Capitolul 11: termice de transport
d,804
d,706
+-< Pi errlerea de sarcina specifica <'>P
5
idaPa/m]
Vi teza, V [m/sJ >--+
0
0
(J)
0
0
"-
0
0
lI)
0
0
(')
0
o-
NL
0 2.
lI)
"3
0 :'='.
0 .n
<I>
0
:1
0
"'
0
(')
C'lN
0 - -
N'(i '(i
lI1 -"-"
C'l_ N
aoo
II
-"-"
co("')_ ('\J
::; ?i ?i
-"..:.::
lI1C')_ N
0 -
"'1" 11 0
-" II
-"
C') C"')_ N
?i ?i
-"..:.::
NC')
_N
lI) 0 c)
N II II
2 -"..:.::
C'l_N
,.-oo-
('.)
II II
-"..:.::
:a
C'l_N Q)
lI) ?i ?i
0
- -"..:.::
O C'l
_ N
?i ?i
M_..x:: ..x::

Oc)
C\J II II
0-.Y...x::
C'l_ N
?i ?i
-"..:.::
c)
?i ?i
-"..:.::
(")_N
?i ?i

-C') N
0 c) c)
II II
-"-"
C'l_N
0 -
l{) 110
0
0

Fig. 11 .2.5. Nomograma pentru calculul hidraulic al conductelor de abur, pentru p = 1 kg/mJ:
Exemplu de ca/cul: Se da: G = 10,5 t!h; k = 0,2 mm. Rezulta: d,= 156 mm; Jps= 1650 Palm; v= 150 mis.
- G - debitul de abur [kg/s];
- d, - diametrul interi or al conductei [m];
- ?. - coefi cientul de rezistenta
hidraulica;
- v - viteza aburului in conducta
[m/sj .
i ntrucat densitatea aburului vari aza
cu presiunea si temperatura, in calculul
hidrauli c se opereaza cu o valoare me-
die a densi tatii corespunzand parame-
tril or medii de presiune $i de tempera-
tura de pe fi ecare tronson.
in calculul preliminar valoarea densi-
tatii se aproximeaza.
Pentru U$Urarea calculului , i n practi -
ca, se stabilesc ca val ori de referinta
pentru pi erderil e specifice de sarcina si
vi teze, valori le corespunzatoare unei
densitati de p = 1 kg!m3_ Astfel pierde-
rea de sarci na $i viteza la o densitate
medie Pm se calculeaza cu relatiil e:
!Jp5 (pentru p = 1) [P ]
t1 p
5
= a (11 .2.9)
Pm
v = v(pentru p= 1) [m/s](11 .2.10)
Pm
Pentru conductele de abur viteza re-
comandata este de 30 ... 60 mis.
Dupa stabilirea diametrelor prelimi -
nare ale conductelor de abur $i calcu-
larea pierderilor de sarcina $i tempera-
tura, se determina presiunea $i tempe-
ratura la sfar$itul fiecarui tronson, in
functie de care se calculeaza valoril e
medii ale densitatii .
Valoarea rezultata este necesar sa
nu depa$easca cu mai mult de 3 .. . 5 %
pe cea estimata; in caz contrar , se reia
calculul iterativ de dimensionare printr-
o noua apreciere a densitatii medii pe
tronson.
Diametrul fi ecarui tronson se alege
incepand calculul hidraulic de la sursa
spre consumatori pe traseul ce condu-
ce spre eel mai dezavantajat consuma-
tor . Al egerea di ametrelor se reali zeaza
utilizand nomograme specifi ce con-
duc telor de abur de presiune medi e
(fig. 11 .2.5).
Caderea de temperatura se calculea-
za cu relati a:
[K] ( 11 .2. 11)
i n care:
- !JQ sunt pi erderil e de caldura catre
medi ul exteri or [W] ;
- Cp - caldura masica la presiune
constanta [kJ/ kgK] ;
- G - debitul de abur [kg/s];
Pierderea de caldura catre mediul i n-
conjurator se determina cu rela\i a:
ciQ= L (1+p) [W] (11 .2. 12)
in care:
- Im este temperatura medi e a
agentului termi c [C ];
Capitolul 11: Re!el e termice de transport distribu!ie II. Al imentarea cu caldura
- le - temperatura mediului ambiant
[OC];
- I:R - suma rezistentelor termice la
trecerea caldurii de la agentul termic la
mediul ambi ant , pentru o grosime
considerata cunoscuta a izola\i ei
t ermi ce (mK/W];
- L - lungimea tronsonului (m] ;
- f3 - coeficientul de corec \ie care
tine seama de pierderile de caldura
prin elementele neizolate (exprimata
procentual si care pot lua valori de
3 ... 10 %).
I:R - suma rezistentelor termice la
trecerea caldurii de la agentul termi c la
mediul ambiant ( 11.3), care are
structura generala:
I,R=R;+ R;z+ Re=
=--1-+ 1 lndiz +---
n d; a; 2 lfAiz de n d;z <Xe
[mK/W] (11.2. 13)
unde:
- d;, de reprezinta diametrul interior,
respectiv exterior al conductei [m] ;
- a;, ae - coefi cientul de transfer de
caldura prin convectie de la abur la su-
prafata interi oara a conductei , respec-
tiv, prin convectie si radi ati e de la con-
ducta izolata la mediul ambiant
[W/ m
2
K] ;
- A.a - conductivitatea termi ca a
izolatiei [W/ mK] .
in cazul unei caderi de temperatura L1t
calculata cu rela\ia (11.2.11) mai mare de
6 ... 7 K se va utiliza rela\ia exponentiala:
[K] (11.2.14)
in care:
- t; est e t emperatura initiala la
inceputul tronsonului [
0
C];
- k - coeficientul global de transfer
de caldura (de la abur la aerul exterior)
raportat la unitatea de lungime
[W/ mKJ. k = 1/I:R.
Calculul este iterativ, valoril e ob\inute
pentru densitate se cornpara cu cele
initiale, calculul considerandu-se finali-
zat cand acestea se inscriu in limita to-
lerantelor admisibile.
Rugozi tatea conductelor se poate
considera k = 0,2 mm.
in calculul hidraulic al conductelor de
abur este necesar sa se tina seama de
urmatoarel e recomandari :
in cazul in care presiunea finala
rezultata din calcul este diferita de cea
solicitata de consumat or se fac urma-
toarele corec\ii:
- daca presiunea rezultata este mai
mare decal cea necesara, se refac cal-
culele anterioare, pentru unul sau mai
multe tronsoane, alegandu-se diametre
mai mi ci, cu respectarea condi\iei de
incadrare a vitezei in valorile maxime
admise; daca nu este posibil a se res-
pecta condi \i a rnen\i onata, se prevede
la consumator un di spozitiv de reduce-
re a presiunii ;
- daca presiunea rezultata este mai
mica decat cea necesara se refac calcu-
lele pentru unul sau mai multe tronsoa-
ne, luandu-se in considerare diametre
superioare, cu respectarea condi ti ei de
incadrare a temperaturii finale a aburului
in valorile cerute de consumatori ;
in cazul in care temperatura finala
rezultata din calcul este diferita de cea
solici tata de consumator , se tac urma-
toarele corec\ii:
- daca t emperatura finala este mai
mica decal cea necesara se refac cal-
culele de dimensionare pentru unul sau
mai multe tronsoane luandu-se in con-
siderare grosimi de izola\ie mai mari,
cu respectarea condi\iei de incadrare a
presiunii finale in valorile cerute de
consumatori;
- daca temperatura finala rezul tata
este mai mare decal cea ceruta de
consumatori se studiaza posibilitatea
montarii, la consumator, a unei instala-
\ii de recuperare a caldurii sau reglarea
temperaturii prin injectie.
Exemplu de calcul
Se dimensioneaza sistemul de abur
de presiune medie, a carui schema
este prezentata in figura 11.2.6, in care
sunt inscrise debitele si
ceruti de consumatori (presiuni si tem-
peraturi). Sistemul de conducte este
montat aerian si izolatia este din vata
minerala.
Rezolvare
Se constata, din analiza caracteristi -
ci lor geometrice si din parametrii ceru\i
de consumatori , ca eel mai dezavanta-
jat este consumatorul A.
Calculul de dimensionare presupune
parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Se determina lungimil e echiva-
lente (le) procentual din lungimea fizica
(/)a conduc telor. cu rela\ia:
le= 1,4 /
2. Se determina lungimil e de calcul
pentru fi ecare tronson cu rela\i a:
le = I + le
Lungimil e fi zice, echivalente si de
calcul, se inscriu in l abel (tab. 11.2.2 -
coloanele 5, 6 si 7).
3. Se face calcul ul aproximativ al
pierderii de sarcina pe tronsoanele
retelei :
P, - {)J
.1p..2= -- L.2 =
L.2+ G-3
101CY' - 91CY'
---- 0,5 =6.2510' Pa
0,5+0,3
p. - PJ
.1p,.3 = --- G-3 =
4 2+G.3
10-1CY' - 9 1CY'
---- 0.3 =3,75 10' Pa
0,5+0,3
Jp, . = (p. - .1p..2 )- P =
=(10-105- 6.25 10' )- 8,5 105=8,75 10' Pa
Parametrii ini\iali ai aburului la pl eca-
re din sursa se stabil esc tinand seama
de parametrii impusi de eel mai deza-
vantajat consumator si de pierderil e de
presiune apreciate la etapa 3. Se poate
considera, in acest sens, pentru 1 km
de traseu, o pierdere de sarcina de
circa 1 bar si 0 cadere de temperatura
de circa 10 K/km.
Aceste recomandari conduc, in
exemplul de calcul , la o estimare a
parametrilor de plecare din sursa. de
p 1 = 10 bar si t1 = 190 C
Se recomanda ca temperatura abu-
rului la limita sursei sa se deduca si
prin analiza destinderii reale a aburului
i n turbina pana la pri za de livrare a
aburului .
4. Se evalueaza preliminar pi erde-
rea specifica de sarcina pentru tr onso-
nul 1-2:
L1 - L1P1-2 - 6,25104 - 89,3 Pa/ m
P, - I - 700
c:, _2
Pierderea specifica de sarcina a abu-
rului aproximata pentru tronsonul 1-2
2 3

B
I asj 9x 10
5
118ol
Legenda

abur [t/h]
- Lungime tronson [m]
- Diametru nominal Dn
Tronson subteran
!
G
I
P
i
T
I
G - Debi t [t/h]
P - Presiune [Pa]
D
T - Temperatura [C]
Consumator
Fig. 11.2.6. Schema retelei de abur cu presiune medie (ex. de calcul).
II. Alimentarea cu caldura
Capitolul 11: Re!ele termice de transport distribu!ie
la p = 1 kg/ m3; rezulta:
_\p :.\ps P 1 = 89,3 4,888 = 436 Palm
5. Pentru debitul de abur
G1-2 = 100 t/h, din nomog-ama din fi gura
11.2.5., i n jurul valorii dp = 436 Palm, se
alege conducta cu diametrul nominal
On = 500. Acestui diametru ii corespund
valori de:
1\p = 345 Palm
v = 146 m/s
Rezultatele se tree i n tabelul 11 .2.2.
in coloanele 11 si 12.
Pentru densitatea apreciata initial pe
tronsonul 1-2 rezul ta valoarea vitezei
aburului la densi tatea reala medie.
p 1med = 4.89 kg/m
3
prin apli carea rela-
\i ei 11.2.20
v
1
= v(p =
1
) =
146
= 29, 9 m/s
P1med 4,89
Aceasta valoare se incadreaza in
domeniul vitezelor recomandate pentru
conductele de abur.
6. Se determina caderea de tem-
peratura pe tronsonul 1-2. in acest
sens se aproximeaza o temperatura la
din tronsonul de conducta 1-2
considerand caderea de temperatura
de 10 K/km.
f.28{Xox = f1 - 10-11-2 = 190 - 100,5 = 185 C
- se determina temperat ura medie a
aburului pe tronsonul de conducta
t = t1+t2aprox 195+ 185 =
1875
oc
ml- 2 ? ? '
- se determina presi unea medi e a a-
burului pe tr onsonul 1-2:
- p,+(p1 - JPt- 2)
Pm1-2-
2
10 105+10 105 - 6,25 1(j
2
9,687 -105 Pa
- se determina caldura masica a
aburului la presiunea medie $i tempe-
ratura medie utilizand diagrama din
fi gura 11 .2.7.
Cp = 2,5 kJ/kg K
- la o grosime cunoscuta a izolatiei
(aleasa in preal abil in functi e de diame-
trul conductei de temperatura medi e
a aburului pe tronson) se det ermina
temperatura medie a stratului izola\iei
term ice.
Pentru exemplul de calcul s-a consi-
derat montarea aeri ana a conductei
t'z tm1-2+ t,, = 187,5+40 = 1137 oc
m 2 2 '
- se determina caderea de tempera-
tura pe tronson cu ajutorul rela\iei:
M = 2rr(t mi-2 - t0 ) L (1 +tJ) A. [K]
( 11 .2.15)
r; P
unde:
- to este temperatura exteri oara (+20
C - vara), (tee = in exemplul de calcul,
- 15 C iarna) $i ( +40 C pentru
amplasarea subterana in canale termi -
ce);
- re $i r, - razele, exterioara
Pm [bar]
3,50
3,40
3,30
3,20
3,10
3,00
2,90
2,80
2,70
2,60
Cp [kJ/kgKI
-
- I-

I- -f- I-
-
1--I-



_,_
- 1--
-
- 1-
'
1-:i , I
A
I
I
nC
,.,,
I I
n A
v \
I
I \

'- \
7 \ I.
I <'. \
'


n tr;
\\ I\ I\
gi\ '
"' \

\
'
I\
f\
-, /.. \ \
'
35 40
1 I
\
\ I
\
I \
-,
I \
I
\
I
\ \
'
\
\
\ \
\
\
\
\
I\ I\ \
\ I\ I\ ,_
\ I\ I\
\
I\ I\ I\
\
I\
\ \ \
I'\
"
I\
I'\
I'\
I'\
I'\.
I-
\ \
\ \ ''\
'\
r\.
"
f I
'
"
!'-...
2,50
/'\ \ \ \ \ I\..
-
I- Ii]
2,40
"\,
!'-... ........
'"-
" "
2,30
?,20
2, 10
2, 00
1,90
-
--
,_
f-
z

,...
I"
I-
,_
100
--
\ \
\ \
I\ r-..,.. '
............
'
I\
r-.
........
.......
........ ....

I '\ '\
"''
'\.
'\. "- ........
""i-...
,.....,...._
........
3 K
'\
1'-.
['\. ........ "-['... !'... !'...
...........
t"-.... ........ ,...._
..._,_
!'-... ........
__,
.......... !'-...
.....
j-'.'.:'
I'\ I'-
"
!'-.
r- r-....._
-
17
"
......
!'-. ....
'-
r...._i'.
t::::

I'. i-._
'
I'-
....
....
r-....
t--
-....:
:;;::: ,.....
....
I'. I'. t-- t--
,.._ ,_
1---
t:--
r--,.._..._ t--
1--
..._
!---
r-
- 1-
150 200 250 300
350
Fig. 11.2.7. Diagrama de varia!ie a caldurii masice.
400
tm1 [C]
' :
I N
'E
0 0
(,6
!
..
C\J

C\J
I

'
i
:
I
I
i
cu
I (l... (J) 0
-
Q_ l
7
":. I
.=:::
I
"'
- ;
I
! 0 (J) '
Cl) '

I
:J -
I
<C1J
I I

Ui
:J
(')
c I


0
- I
u
If)
0
c
i
E g

I i
cu
:a
I

7 !
l[)
(l...
!
l[)
i .:S
7
'

I

(')
I Cl)

0
ro
(l...
Q)
ii
"
iD
<l
0

-
a:
I
'E
:::>
ro_ "'!.
m -
0..
----
C\J
<t
;:
<l cu
C\J
l[)
(j)
"O
e:.
,.....
.,
w
E
E
0
cu
Q
a: :a
Vi'
<D 7
0
(l...
>
----
Cl) C\J
_J
..
0 0
w (')
7
_J
w
I-
M"'
w
,.....
"O
E
(')
(J)
a:
.,
----
,.....
11'.. E
01
_J Q
6
7
<t
(.)
'E :::i
"'
l[) 0
-
:::>
;: 0..
----
7 0
<l
cu
(')
,.....
<t
a;

e:.
a:
E
II
Q
0 cu
-
:a

Vi' <D l[)
::c:
(l...
>
----
"<;t Cl)
_J
E
:::>
_J
:::>
I
ro
(.)
(l... (J)
_J
0..
0
7
<t
"'

-
0 (J)
(.)
:J

:;
-
c--i 0.. -- I
I
<'!
Q)
.2
I
,.....
u
:J
I

0
(')
.,....
,S c
-
(J)
Cl) .,....
0
Cl)
_J
If)

:::>
c
_J
E
g
M"'
w cu
E
Cl)
m
:a
Q
----
Cl) <D
<t (l...
01
7 7
I-
6
u
'E
0 0
_J
0 C\J
,.....
7
-
E
0 0
01
Q)
E 0 C\J
c
_J
C\J
:J
_J
E
0 0
_J
0 0
l[) (')
I
E
E E
0 0
cu
gi
..
0 0
0
l[) 7
-
I
..0
I
:c
0 I
l[)
Q)
('.) I

0
! Cl)
0

c
I
E
0
C\J
<(
I
If)
:J
c '
c
g

C\J
Q)
0
z
0

C\J
0
C\J

(J)
7 _
Cl)
N_
,.....
Cl)

7
l[)
(')
7
,.....
7_

0


<D
<D
(')
l[)
C\J
C\J
7
,.....
(J)
7_
7
0
l[)
<D

0
Q)

(J)
7_
(J)
,.....
(')
Cl)
Cl)


<D
7
0
Cl)
C\J
0
Cl)
0
0
C\J
0
0
C\J
C\J
C\J
""!"
C\J
(')
Capitolul 11: termice de transport
interioara, ale conductei izolate;
A - coeficientul de conducti vitate
t ermi ca ce se poate calcula cu rela\i a:
A= 0,033 + 0,00018 [W/mK] (1 1.2. 16)
Rezulta, in exemplul de calcul. o ca-
dere de temperatura de:
ti t = 1,6 K
- se determi na temperatura la ie$irea
din tronsonul 1-2;
t2 = f t - ti t = 190 - 1,6 = 188,4 C
i ntrucat valoarea ob\inuta difera de
cea aproximata de 185 C se reface
cal culul reevaluand temperat ura t2
chiar la temperatura ob\inuta.
7. Se determina parametrii aburului
la ie$irea din tronson:
p2 = 9,375 10
5
Pa
t2 = 188,37 C
pgprox = 4,57 kg/m
3
8. Se determina densitatea specifi -
ca medie a aburului pe tronsonul 1- 2:
P1 +P2aprox
Pml- 2 =
2
= 4,88;4,57 _
4
,
73
kg/m3
Pierderea specifi ca de sarcina pe
tr onson a aburul ui cu densitatea
P2 aprox rezulta:
A - ti p (p = 1) - 345 - 72 88 p I
'-' Psl- 2 - - - , a m
Pmedt- 2 4,73
Viteza aburului cu Pmed1-2 rezulta
_v (p= 1l _ 146 _ 3086 I
vl-
2
- - - , m s
Pmed1-2 4,73
Pierderea t otala de sarcina pe tron-
son rezulta;
tip 1-2 = .1ps 1-2 - le 1-2 =
= 72,88 700 = 5, 1-10
4
Pa
Presiunea aburului la ie$irea din tro-
nson rezulta:
p? = p 1 - .1p 1-2 = 10 10
5
- 5, 1 104 =
= 9,49 - 10
5
Pa
t2 = 188,37 C
P2 = 4,6 1 kg/ m
3
Se constata o di feren\a mica
(care se i ncadreaza in valoril e reco-
mandate) intre densitatea apreciata
P2aprm = 4,579 kg/ m
3
$i cea rezultata
P2 = 4,6 1 kg/m
3
_
Calculele pe tronsoanele 2-3 $i 2-4 .
se efectueaza simil ar.
Jn final, se apreciaza inscri erea para-
metri lor de presiune $i temperatura re-
zul tati din calcul ul in valori le parametri-
lor ceru\i prin tema la consumator i. Se
va tine seama de recomandaril e gene-
rale enuntate anterior.
Calculele de dimensionare au fost
sistemat izate in tabel ul 11.2.2.
11.3. Calcul ul termic
al ret elek>r termice
ln procesul de exploatare $i intretine-
re a re\elelor termi ce este importanta
cunoa$1erea pi erderilor de caldura, a
caderilor de t emperatura, a temperatu-
rii la suprafata exteri oara a izola\ iei ter-
mi ce si a grosimii optime a acesteia; in
esen\a, toate acestea sunt echi valente
cu limitarea pierderil or de energi e oda-
ta cu asigurarea parametril or normali
de func\ ionare.
11.3.1. Calculul pierderilor
de caldura
lntr-un sistem de alimentare cu cal-
dura apar urmatoarele categori i de
pierderi de caldura:
- datorata scaparilor de fluid prin
zonele neetan$e ale sistemului ;
- prin transfer termi c de la agentul
termi c di n conductele de transport $i
distribu\i e catre mediul inconjurator.
11.3. 1. 1 Pierderi de caldura datorate
scapari lor de fluid prin zonele
neetan?e ale sistemului
Se calculeaza cu rela\i a:
.1qn = Dad c- (fad - id) [W) (1 1.3. 1)
in care:
- ti qa este pierderea de caldura prin
scapari de fl uid [W);
Dad - debitul masic al apei de adaos
[kg/s];
- fad - temperatura medie a apei de
adaos [C] (circa 90 . .. 95 C);
- Id - temperatura medi e a apei brute
(apa netratata chimi c) [C] (circa
15 ... 20 C);
- c - caldura masica a apei [J/kgK]
Debitul apei de adaos poate fi stabilit
prin masurari sau prin apli carea rela\i ei:
Dad= 0,5 - Vs/ 100 [m3/h] (11 .3.2)
i n care: Vs este volumul de apa din
sistem (re\ea termica puncte de trans-
formare a parametril or -consumatori)
[m3].
Pierderil e de caldura datorate scapa-
ri lor de fluid in regim de durata nu pot
fi stabilite anali ti c datorita modului de
func\ionare aleator, fiind infl uen\ate de
cal itatea executari i lucraril or de repara-
\ii, de numarul de pompe in func\i onare
. etc. Prin urmare, aceste pierderi se
stabi lesc pe baza masuratori lor canti -
ta\i i apei de adaos introdusa in sistern
(inregistrari le contoarelor) $i a regimului
termic de func\i onare a acestuia (tem-
peratura apei brute si temperatura apei
de adaos).
11.3. 1.2 Pierderi de ca/durii prin
transfer termic i n medi u/ inconjurii tor
Calculul pierderil or de caldura se
face aplicand relatiile clasice particu-
larizate i n func\ ie de situatiil e speci-
fice:
- ti pul de izolatie termica a conduc-
telor: izolatie cu saltele din vata mine-
rala sau izolatie din spuma rigida de
poliuretan;
- ni odul de amplasare: subteran sau
aerian;
II. Alimentarea cu caldura
- regimul termic de functi onare pe
durata de calcul in corela\i e cu para-
metri i climatici exteriori;
- starea izola\i ei termice concreti zata
prin degradarea caracteri sticil or fizice
ce determina protec\i a termi ca a con-
ductelor (gradul de degradare a izola\i -
ei termi ce);
- diametrul $i lungimea diferitelor
tronsoane de conducte.
Expresia generala a pierderi lor de
caldura din conductele ce transporta
agent termic este:
.10 = q (1+/3) L = t m- to (1 1 /3 ) L [W[
R (1 1.3.3)
in care:
- q este pierderea specifica de caldura
[W/m];
- tm - temperatura medie a agentului
termic [
0
C] ;
- to - temperatura mediului inconjura-
tor (
0
C] ;
- R - rezisten\a la transfer termic de
la fl uid la mediul inconjurator [mK/W] ;
- L - lungi mea conductei [m] ;
- f3 - coefi cient de corec\ie care \i ne
seama de pierderi le de caldura prin
reazemele neizolate ale conductelor
/3 = 0, 1 . .. 0,2.
a) Pierderi de caldura ale conducte-
lor montate suprateran (aerian)
Pentru o conducta pi erderea de cal-
dura specifica se calculeaza cu rela\i a:
t - t
(1 +/3) [W/ m] (11.3.4)
R
unde:
- le este temperatura aerului exteri or
(oC);
- R - rezisten\a la transfer termi c a
sistemului conducta + strat izolator
[mK/W]. Ceilal\i termeni au semni -
fi ca\i a cunoscuta.
Rezisten\a la transfer termic R se de-
termina cu relati a:
R"' R IR + R =
I e
1 1 I D;-
= - - - +--- n___..._ + --- -
1rD; a, 2 n A,, De rr D,, ae
[mK/WJ (11 .3.5)
unde:
- Du este diametrul exteri or al
izola\iei termice a conductei [m];
- D,, De - diametrul interior, respectiv,
exterior al conductei [m];
- },;.c - conductivitatea termica a
stratului izolator [W/mK] ;
- a,. ae - coefi cientul de transfer al
calduri i pri n convec\i e, de la flui d la su-
prafata interioara a conductei, respec-
ti v. pri n convec\ie $i radia\ie de la con-
ducta izolata la mediul ambiant
[W/ m? K].
Primul termen al relatiei 11 .3.5. (R, -
rezistenta la transfer termic prin pere-
tele conductei) este foarte mic si prin
urmarc el se neglijeaza in toate calcu-
lele tehnice.
1
L
II. Alimentarea cu caldura
Conductivitatea termi ca a stratului
de izolatie, in functie de natura izol a\i ei
si de temperatura medie a acesteia, se
determi na cu relatiil e:
- vata minerala cochi lii :
A1z = 0,059 + 0,0001 86-tmiz [W/ mKJ
- vata minerala saltele:
A1z = 0,051 + 0,00016 1m1z [W/ mKJ
- vata de sti cla:
Aiz = 0, 047 + 0,0003 1-tmiz [W/m KJ
Pentru a e se pot folosi rela\iil e:
pentru conducte situate in interi orul
cladirii :
ae = 9,4 + 0,052-(t,z - t,) [W/ m
2
KJ (11 .3.6)
pentru conducte si tuate i n exterior:
<Xe = 9,28 + 0,046 l;z +
+ 6,96v
112
lW/ m
2
KJ (11. 3. 7)
in care:
- t, este temperatura aerului interi or
[OC);
- t,z - temperatura suprafetei exteri -
oare a izola\i ei conductei (C] ;
- v - viteza vantului [mi s].
in lipsa unor valori preci se, pentru vi-
teza vantului se pot lua valori de
5 .. . 10 m/s specifice zonelor climatice
din \ara noastra.
Pentru determinarea valorii rezisten-
\ei termi ce R se face un calcul iterativ,
procedandu-se astfel:
se aproximeaza ini\ial t;z si se cal-
culeaza: tmiz, Aiz, a.,, Re, R;z.
Temperatura medie a izola\iei tmiz se
calcul eaza cu o buna aproxima\i e ca o
medie aritmeti ca intre temperatura pe
suprafa\a interioara (ce acopera con-
ducta - deci poate fi considerata egala
cu temperatura medie a fluidului) si
temperatur a pe suprafa\a exterioara a
izolati ei t;, . Pentru aceasta temperatura
medie se calculeaza si celelalte marimi .
din ecua\i a de bilant termi c,
t - t t - t (1l
m e = __!!'____g_ [W / m J
Re+ Riz R;,
( 11 .3.8)
se determina valoarea reala a tempera-
turii izola\i ei termi ce la suprafa\a exte-
ri oara, la prima itera\i e indicele (1):
1(1) = 1 - t m- lc R.
rz m Re + R;z IZ
(oC) {11. 3. 9)
se compara temperatura izola\i ei
dedusa cu rela\i a 11 .3.9 cu aceea
aproximata. Valoarea este consi derata
condi\ia:
t,z
Daca conditia nu este sati sfacuta se
realege t1z.
cu rela\ia 11 .3.4 se calcul eaza pier-
derea specifica de caldura Ll. q.
Exempl u de calcul
Se cere sa se determine pierderil e de
caldura specifice ale unei conducte
amplasata aeri an, intr-o zona cu tem-
peratura aerului le = +2 C si o viteza a
Capitolul 11 : Re!ele termice de transport distribu!ie
vantul ui: v = 5 m/s. Diametrul conduc-
tei este DN 300 (De = 325 mm x 8 mm),
iar grosimea stratului de izola\ie termi-
ca este s = 80 mm. Agentul termi c
transportat este apa calda avand tem-
peratura 11 = 100 C
lpoteza simplifi catoare: se neglijeaza
transferul de caldura pr in convec\i e de
la fluid la suprafa\a interi oara a
conductei util e.
Rezolvare
1. Se aproximeaza ini\ial temperatura
exterioara a stratului de izola\ie: t,z = 20 C;
2. Se determina, pe baza acestei tem-
peraturi, celelalte marimi necesare cal-
culului rezisten\elor de transfer termi c:
conductivitatea termi ca a izola\iei:
Aiz = 0,059 + 0,000186- lmiz =
= 0,059 + 0,00018660 = 0,07 W/mK
unde: tmiz = 60 C este temperatura
medi e a izola\i ei, calculata ca o medi e
aritmetica intre temperatura la suprafa-
\a interioara considerata ca fiind egala
cu temperatura agentului termi c
(tm = 100 C) si temperatura la_ supra-
fa\a exterioara aproximata (t,, = 20 C).
coeficientul de transfer termic prin
convec\i e de la izola\ie la aerul exterior:
ae = 9, 28 + 0,04611z + 6,96-v
1
12 =
= 9,28 + 0,04620 + 6,96-5
1
12 =
= 25,76 W/ m2K
3. Se determina rezisten\ele la trans-
fer termic:
R = 1
e n -0 ,z ae 3,14 -0,485-25, 76
= 0,025 m-K/ W
R =-1 _ _
1
no/Z = 1 -ln0,485
iz 2n-A. iz o. 2 3, 14 0,07 0,325
= 0,91 mK/ W
4. Se verifica temperatura la suprafa-
\a izola\iei:
Re tm+ RIZ l e 0,025 -100+0,91 2

R;z +Re 0,025 +0,91
= 4,62 C
Deoarece valoarea rezultata pentru
temperatura la suprafa\a izolatiei este
mult diferita de temperatura pe care
am presupus-o ini\ial se reia calculul
cu noua valoare t;z = 5 C;
conductivitatea termi ca a izola\i ei:
A.iz = 0,059 + 0,000186 1miz =
= 0,059 + 0,00018652,5 = 0,068 W/mK
unde: trmz = 52,5 C este temperatura
medie a izola\i ei.
coefi cientul de transfer termi c prin
convec\i e de la izolati e la aerul exteri or:
ae = 9,28 + 0,0461,z + 6,96v
11
2 =
= 9,28 + 0, 0465 + 6,695
1
12 =
= 25,07 W/ m2-K
Se determi na rezi sten\ele la trans-
fer termic:
R = 1
c n -0
11
-a. 3, 14 -0,485 -25, 07
= 0,026 mK/ W
R =-1- lnO,z = 1 ln0,485 =
IZ 2n: A,z De 2 3, 14 0,068 0,325
=0,93 mK/ W
Se verifica temperatura la suprafa-
ta izolati ei:
t = Re lm+ R;z te = 0,026 -100+0,93 2 =
" R,, +Re 0,026+0,93
= 4,56 C
Deci, cu o eroare minima sub 3 %, se
poate considera ca temperatura la supra-
fa\a exteri oara a izola\iei este t;z = 5 c
Se calculeaza pierderea specifi ca de
caldura:
t1- te 100 - 2
Ll.q = --= 97,4 W/m
R;z +Re 0,026+0,93
b) Pierderi de caldura ale conducte-
lor montate subteran i n canale
Pentru cal culul pi erderi lor de caldura
ale conductelor pozate subteran in ca-
nale (fig. 11.3. 1) sunt necesare urma-
toarele date de baza:
- diametrul conductelor;
- dimensiunile canalului termi c;
- adancimea de pozare h a canalului
subteran (m];
- grosimea izola\i ei termi ce a fi ecarei
conducte;
- starea izola\iei (executata si intre\i -
nuta normal, tasata, umeda etc.)
- temperatura la suprafa\a solului ts;
- natura solului A.s;
- lungimea traseului de conducte.
Se determina succesiv:
1. diametrul echivalent al canalului
termic Dec(eXiJ pentru suprafa\a exte-
rioara (e) si interioara (i):
DecreXiJ = 4 -Se<iJI Pe(iJ [m] (1 1.3.10)
unde:
- Se<1J este suprafa\a sec\iunii trans-
versale exterioare (interioare) a canalu-
lui ;
- Pe{iJ - perimetrul sectiunii transver-
sale exterioare (interioare) a canalului .
2. coefi cientul de conducti vitat e ter-
mica a izola\i ei.
ts
Fig. 11 .3.1. Conducte montat e subteran,
i n canal termi c.
Capitolul 11 : Re!el e termi ce de transport distribu!ie
Se apreciaza temperatura medie a
stratului izolant pentru fi ecare din cele
doua conducte: tmiz1, tmiz2, pentru care
se determina A1z, utilizand metodologi a
de calcul indi cata la cap. 11 .3. 1.2 a.
3. coefi cientul gl obal de transfer de
la agentul termi c la aerul din canal:
1 1
k =-= iW/mK!
R +- 1--- lnO;z
lf D.,,z ae 2lf A,
2
d e (11 .3. 11)
unde:
- De1z este diame1rul exterior al con-
ductei izolate [m) ;
- de - diametrul exterior al conductei
utile [m) ;
- a e - coefi cientul de .transfer termi c
prin convecti e de la suprafata izola\i ei
la aerul din interiorul canalului ac = 10,5
W/ m2K
4. rezisten\a t ermica a aerului din
canalul termi c (la peretele canalului);
1
R ae= [mK/Wl {11 .3.12)
1C Dec -<Xe
5. rezisten\a termica a solului :
cand h!Dcce $ 2, atunci :
2h + /4h
2
- 0
2
R =-
1
- In './ ece lmK/W!
sol 2lfAso1 Oeee
(11. 3. 13)
cand h! Dece ;::: 2, rela\ia devi ne:
1 4h
Rso1=-- ln- [mK/W] (11 .3. 14)
2rrAso/ - Oece
Pentru coeficientul de conductivitate
termica a solului se pot lua valorile:
- sol atanat uscat - As = 0,8 .;- 1 W/ mK
- sol urned legat - As = 2 .;- 2,5 W/ mK
- sol jilav nelegat - As= 1, 1 .;- 1,5 W/ mK
6. rezisten!a termica a canalului
Rc =- 1- lnDece
2rrAb Deet
[mK/W] (11.3. 15)
unde:
- Dec e(iJ - vezi relatia ( 11 .3. 10);
- }W> - conducti vi tatea termi ca a be-
tonului din care este reali zat canalul
termi c:
- pentru be ton simplu: },b = 1, 27 WmK;
- pentru beton armat: }.b = 1,51\ W/ mK
7. rezistenta termi ca a sistemului ca-
nal termi c - sol, cu relati a:
R o = R rl c +Re + R so1 [rnK/W] {11.3. 16)
8. temperatura aerului din canal, cu
ajutorul rela\j ei:
_!i.. + .!2_ + (sol
R, R
2
R
0
{1+/1)
fe = l l l [C) (11 .3.17)
+ - + -
R1 R
0
unde:
- R 1, R2 sunt rezistentele la transfer
termi c ale conductelor 1 si 2, cal culate
cu rela\i a 11 .3.5;
- t 1, t 2 - t emperaturil e rnedii ale
agen\il or ter mi ci;
- lso1 - temperatura la suprafata solului.
9. pierderil e de caldura speci fi ce .1 q,
pentru fi ecare conducta, pe baza
relati ei generale:
.1 q = k-(tm - tc)-(1 + {3) [W/ m] (11 .3. 18)
Exemplu de calcul
Se cere sa se determine pi erderile
de caldura .10 pentru doua conducte
montate intr-un canal termi c subteran
(fig. 11 .3. 1.) in lungime L = 1000 m.
Conductele au diametrele egale 2 x On
800 (820 x 8 mm) si sunt izol ate termi c
cu saltele din vata minerala cu grosi-
mea s 1 = 60 mm si s 2 = 30 mm. Starea
izola\i ei este: normal executata si intre-
\inuta. Agentul termi c transportat (apa
calda) are parametrii: 11 = 70 C;
t2 = 40 C. Canalul este de zidarie din
beton avand gabaritul interior: a( x b; =
= 2800 x 1500 mm, cu pere\ii de /5 =
100 mm grosime, fiind montat la o
adancime de pozare: h = 1,5 m.
Temperatura solului la adancimea de
pozare este tsol = +5 C; natura solului:
nisipos, umiditate medie,- . Asal = 2,3
W/ mK. Coefici entul de corec\ie care
\ine seama de pierderile de caldura
prin reazemele neizolate ale conQ.ucte-
lor f3 = 0,2.
lpoteza simplificatoare: se neglijeaza
transferul de caldura prin convec\i e de
la fluid la suprafa\a interioara a con-
ductei utile.
Rezolvare
Se determina:
1. Diametrul echivalent al canalului :
interior: D =
45
=
4
(
2

8
1.
5
) = 1 95 m
eci P; 2(2, 8+1,5) '
. D 4S e
ex tenor: ece = -
Pe
4(31,7) = 2 17 m
2(3+ 1,7) '
2. Coeficientul de conductivitate ter-
mi ca a izola\i ei:
- temperaturil e medii ale izola\i ei
sunt:
tm1z 1 = 40 C; tm;z2 = 20 C;
Aceste temperaturi au fost ob\inute
printr-o aproximare ini\iala urmata de
un calcul iterati v conform metodologiei
indi cate in 11 .3. 1.2 a.
Deci:
A1z 1 = 0,059 + 0,0001861miz 1 =
= 0,059 + 0,00018640 = 0,066 W/mK
A1z2= 0,059 + 0,0001 861m1z2=
= 0,059 + 0,000186 20 = 0,063 W/mK
3. Coefi cientii globali de transfer ter-
mi c:
ki =----- -----
-----1 __ 1_ lnoc,, 1
rr -0
0
,,
1
a e 2rr A,zi de
1
1 In 940
3, 14 0,94 10,5 2 3, 14 0,066 820
= 2 76 __!!___
' mK
II. Alimentarea cu caldura
k2=---- --- - --
----+--1- -lnoe1z2
rr De
1
z
2
a c 2rr -?e ,_,
2
de
2
1 I 880
-----+ n-
3,14 0,88 10,5 2 3, 14 0,063 820
= 4 73 __!!___
' mK
Rezisten\ele termi ce:
R, = = 0,362 mK/ W si
k,

mK/ W
k2
4. Rezistenta termi ca a aerului din
canalul termi c:
1 1
=0,015 mK
Rac = ----
lf Dec, ac
7r 1, 95 10,5 w
5. Rezistenta termi ca a solului :
1 .

- Oece
R
1
=--ln =
so 2lfAso1 Oece

5
2
- 2, 17
----In ' '
2rr 2, 3 2,17
= 0,066 mK W
6. Rezistenta termi ca a canalului :
R =-1-lnDece =
c 2rr -,\b Dec,
=-
1
--ln 2,
17
= 0,013 mK/W
2rr 1,3 1,95
7. Rezistenta termi ca a sistemului :
R o = R ae + R sol + Re =
=0,015+0,066+0,01 3=0,094 mK/W
8. Temperatura aerului din canal :
..!i.. +..!.L + t sol
R, R
2
R
0
-(1 +{3) _
1 1 1
-- + - +-
R1 R2 Ro
70 40 5
--+--+
0,362 0,21 0,0941,2 =
26 12
oc
1 1 1 '
--+-- +
0,362 0,2 1 0,094 1,2
9. Pi erderil e specifi ce de caldura:
.1q I = k 1 {I I - le) (1 + {3) =
= 2,76 . (70 - 26, 12) . 1,2 =
= 145,33 W/ m
L.\ q2 = k2 {I? - le) (1 + {3) =
= 4,73. (40 - 26, 12). 1, 2 =
= 78,8 W/ m
- pi erderil e specifice total e:
ti q = L1q 1 + .1q2 =
= 145,33 + 78,8 = 224, 13 W/ m
Pi erderea totala de caldura pentru
tronsonul de conducte avand lungimea
L = 1000 m este:
.10 = .1q L = 224 130 W
c) Pierderi de caldura ale conducte-
lor montate direct in pamant
Cazul 1. Conducla unica:
Pierderea de caldura specifica pentru
o conducta preizolata rnontata direct in
pamant (fi g. 11 .3. 2). se calcul eaza cu
)
I
II. Alimentarea cu caldura
rela\ia:
k (t ,,, - l s )
dq = l W/m]
1+k Rs
( 11 .3. 19)
unde coeficientul global de transfer ter-
mic de la agentul termic la suprafa\a
solului k se calculeaza cu relatia:
k =---
R.., +Rm _ 1_ ln ou + - 1-.
1
nom
2n) ,, 0 27fAm D,,
l W/ rnK] ( 11.3.20)
In care:
/
Is
-- Dem-
Fig. 11 .3.2. Conducta preizolata uni ca
mont at a direct i n pamant:
1 - izola\ie; 2 - manta de protect ie;
3 - conducta din o\el.
Capitolul 11: Re!ele termice de transport distribu!ie
- D,z, Dem este diametrul interior, exte-
rior al mantalei de protec\ie a conductei
prei zolate (diametrul interior al mantalei
de protec\ie este considerat egal cu
diametrul exterior al izola\iei) [mj;
- d, 0 - diametrul interior, exterior al
conductei (diametrul exterior al conduc-
tei este considerat egal cu diametrul
interior al izola\iei) [m]:
- 0, O,z - diametrul interior, exterior al
izolatiei (m];
- A.,z - conductivi tatea termica a
izolati ei (din poli uretan) [W/mK];
- A.m - conducti vitatea termica a
mantalei protectoare (din P.V.C.)
[W/ mK];
Pentru izola\i e di n polyuretan la tem-
peratura medie lmiz = 50 C $i densi-
tatea PPuR 80 .. . 90 kg/m
3
:
A1z = 0,027 W/ m-K.
Pentru mantaua de protec\i e din
P.V. C. la 20 C: A.;z = 0,44 W/ mK;
in expresia coefici entului global de
transfer termi c poate sa apara 9i rezis-
ten\a la transfer termi c de la agentul
termi c la peretele conductei, insa este
foarte mica $i, de aceea, se neglijeaza
i n calculele tehnice ( 11 .3. 1. 1.). Din
acelea$i considerente se poate negli ja
$i rezistenta la transfer termi c a manta-
lei de protectie, Rm.
Rezisten\a termica a solul ui se
determina astfel:
pentru: h!Dem ::; 2.
lmK/WJ
(11.3.21)
pentru h! Dem ? 2, relatia 11 .3.2 1.
devine:
Rs=

[mK/W] ( 11 .3.22)
2nA. s Dem
unde:
- h este adancimea de pozare [m] ;
- As - conducti vi tatea termica a so-
lului [W/mK]; ( 11.3. 1.2). Semnifica-
\iile celorlal\i ter meni sunt cunoscute.
La stabil irea temperaturii ts se au In
vedere normele interna\ionale ISO/DIS
1224 1 care redau o dependenta lntre
temperatura la suprafa\a solului $i tem-
peratura aerului exterior la diferite valori
ale umidita\ii relative conform tabelul ui
11 .3. 1.
Din tabelul 11. 3.1. rezulta:
tie = ts - le; ls = 11e + le
Exempl u de cal cul
- pentru le = - 10 C $i o umiditate re-
lativa a aerului 75% => 118 = 3,2 C
ls= - 10 + 3,2 = -6,8 C
- pentru le = 20 C $i o umiditate re-
lati va a aerului 70% => 118 = 5,6C
ts = 20 + 5,6 = 25,6 C
- pentru te = 2 C $i o umiditate re-
lati va a aerului 70%. => 118 = 4,6C
ts = 2 + 4,6 = 6,6 C
in calculele pri vind pierderil e de cal-
dura In regi m de durata (la temperaturi
Tabelul 11.3.1 . Dif erenta de t emperatura admisa' i ntre t emperatura la suprafata sol ului
t emperat ura aerului ext er ior la diferite valori ale umiditatii relat ive a aerului
Temperatura
aerul ui Umiditatea relativa a aerului [%]
exteri or [
0
C] 30 35 40 45 ! 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95
-20 10,4 9, 1 8,0 7, 0 6,0 5,2 4,5 3,7 2,9 2,3 1,7 1,1 0,5
5 12 3
.. '' 3 '0''' .. 3. 1 ' " ; 2' :,; , -" -<3 -; ;
- 1 , 10,8 9,6 8,3 7,3 6,4 ,:'. : ;u;_ r :. , _, .'( :f:, .} 1,2 0,6
10
12
16,5
14 16,9 15, 1 13,4 11 ,7 10,3 8,9 7,6 6,5 5,4 4,3 3,4 2,5 1,6 0,8
-------
- __ 16_ 17,4 15,5 13,6 11 ,9 10,4 9, 0 7,8 6,6 5,4 4, 4 3,5 2,5 1,7 ! 0,8
_18__

_
>---32_ __ _ __,__1_4_,o__,_12,3 10,7 9 3 8,o 6,a 5,6 4,6 3.6 2,6 1,7 o.8
1s,4 I 16, 1 14, 2 12.5 10.9 9,5 i a, 1 6,9 5,7 4,7 i 3,6 2,6 1.7 o,8
- -1----
14,4 12,6 11 , 1 9,6 : 8,2 7, 0 5,8 4,7 3,7 2,7 1,8 0,8
22
24 18,6 16,4
15, 1
26 ___

_
__ 14 __ ,_9-+-_1_3 __

_ 8,_5--+_7_,2_+-6_,_o-+-_4_,_9-+i _ 3_,8--11--2_,_8-1 __ 1_,8-+-_0_,_9--j
13,2 11 ,6 10, 1 8,6 I 7,3 I 6,1 5,0 3,8 2,8 1,8 0,9
28 19,2
30 19,5 17, 1
Obs.: Zona marcata in label confine valorile parametri!or climatici uzuali.
Capitolul 11: Re!el e termice de transport distribu!ie
exterioare medii lunare) se poate con-
sidera:
ts = 0 . . . 6 C - iarna
ts = 15 . . . 25 C - var a
Cazul 2. Sistem forma t din doua
conducte:
Pentru calculul pierderilor de cafdura
a doua conducte montate direct In pa-
mant (fi g. 11.3.3). se procedeaza dupa
cum urmeaza:
se calculeaza pierderif e specifice
de caldura cu ajutorul rela\i ei 11 .3. 19,
ca $i cum fi ecare din cele doua con-
ducte ar fi singul ara;
se calculeaza rezist enta la transfer
datorata influen\ei reciproce a celor
doua conduct e;
---
1 (2h)
2
R
72
= --ln 1+ -- [mK/W] (11.3.23)
. 2n)i.s b 2
unde b este distanta lntre axe\e celor
doua conducte masurata pe orizontala
[m] ;
se determina un coefi cient de co-
rec\i e (impus de influen\a reciproca a
celor doua conducte):
1 Rt2
----
Llq
1
M ,
<p = --- -
_ 1 __ RI?..
.1q2 .1 t2
(11 .3.24)
se calculeaza pi erderil e specifice
de caldura corectate pentru fi ecare din
cefe doua conducte (\inand seama de
influen\a reci proca a conductelor), cu
urmatoarele rela\ii de calcu\ :
[W/ mj ( 11 .3. 25)
[W/ m] (11.3.26)
Exemplu de ca lcul
Cazu/ 1. Se cere sa se determine
pierderea de caldura speci fi ca pentru 0
conducta montata direct In pamant
_avand diametrul exterior d = 219 mm;
d1ametru\ exteri or al mantafei de pro-
tec\ie este 0 = 3 15 mm (grosimea pe-
retelui mantalei s = 8.5 mm).
Adancimea de montare este h = 1 m,
soluf avand un coef icient de conductivi-
tate termica ?ts = 1,2 W/ m-K. Conducta
este izolata cu poliuretan. coeficientul
de conducti vitate termi ca a izola\iei fiind
.?..11 = 1,2 W/mK. De asemenea, se cu-
nosc: temperatura fa suprafa\a solului:
Is = 5 C $i temperat ura agentului termic
(apa fierbinte): t 1 = 150 C.
Rezolvare
1.Se determina rezisten\a la transfer
termic a solului:
1 [2h 1(2h)
2
l Rs=-ln -+\/ - - 1 =
2n?ts 0 , 0
---In - - + - - - 1 - 1 [ 2 1 1( 2 1 )
2
]
- 2n 1. 2 0.315 0,315 -
= 0, 175 m K W
2. Rezisten\a termica a izola\i ei:
R;z = R P.u.R. + R P. V G.
R - 1
PUR - 2H A
P.U.R
I
D;L
n- =
0

mK/W
2rr 0,027 219
R - 1
PV.C - 2 . 1
n Ap.v c
=
1
ln
315
= 0,055 m K/ W
2rr 0,1 6 298
3. Pi erderea de caldura specifica a
conductei este determinata ca fiind:
.1 t t
1
- t
5
L1 q =---
RiL+ Rs R,z +R
5
=
150
-
5
= 70 9 w / m
2, 046 .
Cazul 2. Se cere sa se det ermine
pierderi le de caldura specifi ce pentru
doua conducte preizolate montate di-
rect in pamant \inand seama de in-
fluen\a \or reciproca, avand di ametrul
ext erior egal 0 = 219 mm; di ametrul
exteri or al mantal ei de protec\ ie
Dem = 31 5 mm (grosimea peret elui
mantalei: s = 8,5 mm). Conductele
sunt izolate cu poliuretan avand un
coefi c ient de conductivit ate ter mi ca:
A.;z = 1,2 W/ m-K. Adancimea de po-
zare a conductelor este h = 1 m, iar
coefi cientul de conductivitate termi ca
a solul ui: As = 1, 2 W/ mK.
Se mai cunosc temperatura la su-
prafa\a solului : ts = 5 C; temperatura
agent ului t ermi c transport at (apa
fi erbinte): t 1 = 150 C, 12 = 70 C;
di stan\a intre axele celor doua con-
ducte: b = 0,5 m;
Rezisl en\ele la transfer termic sunt :
R1 = 2, 046 mK/W; R2 = 2, 153 mK/W (in
cazuf In care aceste valori nu sunt cu-
noscute, ele se determina conform
exemplul ui de calcul 5, cazul 1).
Rezolvare
1. Se determina pierderil e specifice
de caldura ale fiecareia din cele doua
conducte:
-1
150
-
5
= 709 mv
1
w
q
1
R 2 046 ' "'
1 '
.1
7
o-
5
= 302 mK/W
q
2
R 2 153 '
2
2. Se cafculeaza rezisten\a la transfer
termic datorata influentei reciproce a
celor doua conducte:
IL Alimentarea cu caldura
Rt2= - 1
2n?t sol j b
1 / ( 2 1)
2
mK
=--ln
1
/1+ - = 0,225 -
2H 1,2 0,5 W
3. Coefi cientul de corecti e:
_ _ Rt2 _ 1 __ 0,225
<{! = .J q) L1 t2 70 9 65 0,337
_ 1 __ Rt
2
_ 1 __ 0,225
Ll q2 Ll t1 30,2 145
4. Se calculeaza pierderile specifi ce
de caldura corectate:
1
L1q ------
1c - R 12
1+<pL1 q -
1 L1 t,
1
-------- = 0 96 -1 q1
1+ 0 33770 9
0

225
.
' ' 145
.1q? =--- --
_c Rt2
<{! L1t2
1
= 0 76 ,1 q2
1+ 30,2 . 0,225 '
0,337 65
Rezufta: .1q 1c = 68, 1 W/ m;
L1 q2c = 23 W/ m .
11 .3.2. Calculul caderii
de temperatura
Pi erderea de caldura pentru conduc-
tele re\ efelor de transport $i distribu\ie
a agentului termi c se traduce i n modi -
fi cari ale parametri lor agentului termic
transportat:
- pentru apa: scaderea temperaturi i;
- pentru abur: scaderea temperaturii
$i presiunii .
Caderea de temperatura pe un tron-
son de conducta se calculeaza in func-
\i e de pi erderea de caldura si debituf a-
gentului termic transportat pe tronso-
nuf respectiv:
b
D,
Fi g. 11.3.3. Sist em format
din doua conduct e preizolate
montate direct in pamant.
II. Alimentarea cu caldura
[KJ ( 11 .3.27)
unde:
- LIO este pierderea de caldura [W]
(calculata cu rela\i a 11 .3.3);
- G - debitul total de agent termic
transportat [kg/s];
- c - caldura masica a agentului
termic [J/kgK] .
in general, valoril e caderil or de tem-
peratura se pl aseaza in domeniul;
- (0,01 ... 2) K/ km, in functi e de debi -
tul de agent termic, pentru conductele
de apa fierbinte montate subteran in
canale termi ce;
- (0,02 .. . 3) K/km, in func\ie de debi -
tul de agent termic, pentru conductele
de apa fi erbinte montate aerian;
in cazul aburului supraincalzit, calcu-
lul caderii de temperatura se determina
cu rel atia:
.1 t = (t1 - to)-( 1 - e-kUGcj !QC] (11 .3.25)
in care:
- t1 este temperatura ini\iala a aburu-
lui [QC] ;
- to - temperatura mediului ambiant
[QC];
- G - debitul masic de abur [kg/h];
- L - lungimea conductei [m] ;
- k - coeficientul global de transfer
termic de la abur la mediul ambiant ra-
portat la unitatea de lungime [W/ mK]
- c - caldura masica a aburului
[J/kgK] .
Se impune verifi carea starii aburului
la sf3r$ilul tronsonului; in acest sens
temperatura aburului la sffu$itul tron-
sonului (t2) trebuie sa fie mai mare
decal temper atura de saturatie cores-
punzatoare presiunii (p2).
t2 = t 1 - .1 t; t2 > tab
cu: lab - temperatura de satura\ie a a-
burului [QC] stabilita la presiunea Pab.
11.3.3. Verificarea temperaturii
la supratata exterioara
a izolafiei termice
Atunci cand se impune o anumita li-
mita a temperaturii suprafe\ei exterioa-
re a izolati ei t;z (de regula pe conside-
rente de protec\i e sanitara) este nece-
sara verificarea acesteia.
Se folose$1e rela\ia:
f = Re- tm+ R,z lo
'" Re +R,z
1 .
cu: R =--- SI
e n0,
7
a,.
[QC] ( 11 .3.26)
R =--
1
- -ln_D'z
iz 2n . A,z De
in care semnifi catiil e marimi lor ce inter-
vi n sunt descri se in 11.3.1 .2.
Temperatur a la suprafata izolati ei f,z,
care rezulta. se compara cu valoarea
limita admi sa de norme (de ex., 50 QC).
in cazul dep3$irii temperaturii maxime
admisa, se rnareste grosimea stratului
izolator $i se reverifica.
Capitolul 11: Re!ele term i ce de transport distribu!ie
Daca este impusa o valoare final ii. a
temperaturii agentului termi c (de ex.:
pentru aburul tehnologic}, grosimea
izola\iei termi ce rezulta din explicitarea
rezistentei la trecerea caldurii de la
fluid la aerul exterior (te):
L t - t
R =-- [mK/W] (11.3.27)
G C t,n- fe
unde R = Re + R1z (calculata cu relati a
11 .3.5.)
Se apreciaza temperatura suprafe\ei
exteri oare a izola\iei calcul andu-se co-
efici entul de transfer terrni c prin con-
vectie de la conducta izol ata la mediul
ambi ant, ae.
1
R;z =- - - --
2
, I D;,
TC11. ;, n-
de
= R- - -
1
-- [mK/WJ (11.3.28)
2nd;
7
ae
cu determinarea diametrului exterior
al izola\iei O;z prin metoda analitica
(calcul iterativ) sau prin metoda grafi -
ca prin reprezentarea celor doi mem-
bri ai egalitatii de mai sus. La inter-
sec\ia curbelor c;le varia\ie a celor doi
membri ai egali ta\ii se determina va-
loarea necesara diametrului exterior
al izolatiei O;z. in final se verifica tem-
peratura suprafetei exterioare a izola-
\iei cu rela\ia:
Re t, +R;z t
0
t = [QC]
iz Re +R;z
(11.3.29)
sau:
Re I; +(R; +R;z ) t
0
.
t = ' (QC] (11.3.30)
tZ Re + R;z + R,
daca se tine seama si de transferul de
caldura prin convectie de la fluid la
suprafata interioara a conductei .
11.3.4. Calculul grosimii optime
a stratului de izolafie termica
Criteriul de baza pentru stabilirea
grosimii optime a izolatiei termice este
eel al cheltuieli lor anuale minirne:
C = Cq +a! [lei /an] (11 .3.31)
unde:
ct
... &J
, al
:
o opt l},
2
[mm]
Fig. 11 .3.4. Stabilirea grosimii optime
a izolaJiei.
- a este coefi ci entul (rata) de amorti -
zare a investiti ei (cu valori a = 0,3 ... 0,4);
- I - investitia aferenta izolatiei
termi ce;
- Cq - cheltuielile anuale pentru pl ata
pi erderilor de caldura;
Cq = L1 0 tq ( 11 .3.32)
unde:
- lq este tariful de vanzare a energi ei
term ice;
- .10 - pi erderil e de caldura anuale
aferente conductei pentru care se sta-
bileste grosimea optima a izola\iei.
Corespunzator cheltuielilor anuale mi -
nime se determina grosimea optima a
izola\i ei (fig. 11 .3.4).
Grosimile optime ale izola\i ei pentru
diverse diametre ale conductelor din
otel sunt prezentate in tabelul 11 .3.2.
Observatii:
La conductele de apa fierbinte,
grosimea izolatiei conductei de ducere
este cuprinsa in domeniul 30 .. . BO mm,
iar pentru conduct.a de intoarcere, izo-
lafia are grosimea aproximativ egala cu
jumatate din grosimea izolatiei conduc-
tei de ducere.
Pentru amplasarea supraterana, gro-
simea izolafiei este de 1,5 ori mai mare
decat cea pentru acelea$i diametre
amplasate subteran.
11.4. Calculul mecanic
al retelelor termice
11.4.1. Considerafii privind
calculul mecanic
Calculul rnecanic al ansamblului unei
retele termice cu conducte din otel tine
seama de stari le de tensi une in
rnaterialul conductei retelei, generate
Tabelul 11 .3.2. Grosimi optime
ale izolafiei
Conducte sub- Conducte
terane manta- aeri ene
in canal
On De Grosimea izo- Grosimea izo-
latiei [mm] latiei [mm]
duce- intoar- duce- intoar-
re cere re cere
1200 1219 60 30 90 50
1100 1116 60 30 90 50
1000 1016 60 30 90 50
900 914 60 30 90 50
800 813 50 30 90 50
700 711 50 30 90 50
600 609 50 30 90 50
500 508 50 30 90 50
400 406 50 30 80 50
300 325 40 20 80 50
250 273 40 20 60 30
200 219 40 20 60 30
Capitol ul 11: Re!ele termice de transport ~ i distribu!ie
de sarcini (incarcari) cu aqiune:
permanent<'!: provenind, in general ,
din greutatea conductelor $i armaturi -
lor ;
temporara (cvasi-permanenta): de-
terminate de vant, de frecarea pe rea-
zemele mobile $i i n compensatoarele
axiale, de presiunea interna, de preten-
sionare etc.;
temporara (variabila): provenite di n
incalzirea neuniforma rapida a conduc-
telor , tasarea unor reazeme mobile etc.;
accidentala - in eventualitatea unor
seisme sau la inchiderea brusca a unor
vane.
in calculul mecanic al re\elelor termi -
ce se au in vedere:
calculul grosi mii pere\il or de con-
duc ta pe baza tensiunii generate de
presiunea int erna;
calculul di stan\elor intre reazemele
mobile;
verifi carea deplasarii in zona coturi -
lor $i a tensiunii de incovoiere datorita
deforma\i ei termice pentru configuratiil e
naturale clasice in forma de ,, L" $i ,,Z".
calculul compensatoarelor curbate
in forma de ,, U";
calculul compensatoarelor lenticu-
lare;
calculul for\elor ce ac\ioneaza asu-
pra reazemelor fi xe ale conduc telor;
verifi carea rezisten\ei \evil or in sec-
\iunea de solicitare maxima.
11 .4.2. Calculul grosimii peretilor
conductelor
Conform instruc\iunilor de proiectare
ofi ciale (l nstruc\iuni RT- 1 M.E. E.-
1. S.P .E) calculul de rezisten\a a con-
ductelor termi ce este fundamental pe
metoda tensiunii mecanice admi sibil e.
Grosimea peretelui conductelor re-
zult a din rela\ia:
P
O
s =-'-'- +c [ cm)
2<{J (Ja
in care:
(11 .4. 1)
- p, este presiunea interi oara maxima
de func\ionare (presiunea nominala)
[daN/cm
2
];
- o, - di ametrul interi or al tevii (care
se poate asimila cu di ametrul nominal)
[cm] ;
- rp - coeficientul de calitate a sudurii
depinzand de tehnologia de sudura
aplicata la reali zarea conductei (cu
valori cuprinse intr e 0,8 si 1 );
- oa - rezisten\a admisibil a a materi -
alului aferenta solicitarii determinate de
presiunea inter ioara pe directi a tangen-
\i ala [daN/ cm2] , i n func tie de cal itatea
materialul ui:
o a = 01./cs [ daN/cm2]
unde:
(11 .4. 2)
- a, este rezisten\a la rupere a
materialului [ daN/ cm
2
] ;
- Cs - coefi cientul de siguran\a, egal
cu 3,75, pentru \evi trase $i 3, pentru
tevi sudate;
- c - adaosul de coroziune si uzura
egal cu 0,05 cm pentru diametre
On :5 250 $i de 0. 1 cm pentru tevi cu
On > 250.
in urma efectuarii calculelor se aleg
marimi le standard ale tevilor din pro-
duc\i a curenta, grosimea peretelui con-
ductelor fiind aleasa cea corespunzand
valori i standard imediat superioare valo-
rii rezul tate prin calcul cu rela\i a 11.4.1.
Calculul de verificare a tensiunii ge-
nerate de presiunea interi oara se face
alegandu-se o grosime a pere\ilor con-
ductelor din seri a care se fabri ca in
mod curent, cu rela\ ia:
a= P; O, :5 a
3
[daN/cm
2
] (11.4.3)
2 <fJ (s - c)
Exemplu de calcul
Se calculeaza grosimea peretelui
conductei cu diametrul On 900 care
face parte dintr-un sistem de re\ele ter -
mice in care presiunea nominala este
Pn 16 daN/cm2.
Marca o\elului din care este confec-
\i onata conducta este OL T 52, care are
a r = 5 200 daN/cm2 $i coefici entul de
siguran\a Cs = 3.
Rezolvare
Se calculeaza rezisten\a admisibila <Ya:
Oa = a r!Cs = 5 200/ 3 = 1700 daN/cm2
Se calculeaza grosimea ,.s" cu re-
la\i a 11.4.1:
p D 16 90
s =-'-'-+c +0,1= 0,598 cm
2 tp aa 2-0,85 1700
unde s-a considerat adaosul de coro-
ziune c = 0, 1, iar coefici entul de calita-
te a sudurii <p = 0, 85.
Se alege din ST AS 6898 conducta
de diametru On 900 cu grosimea pere-
telui de 7, 1 mm (914 x 7, 1 mm)
a b
Fig. 11 .4.1. Soluf ii de marire
a autoport anJei conductelor :
a - sudarea unui profil metalic;
b - sudarea a doua nervuri din tabla;
1 - proli l mctalic; 2 - nervuri ; 3 - conducta.
11. Alimentarea cu caldura
11 .4.3. Calculul distantei
lntre reazemele mobile ~ i tixe
lndiferent de tipul reazemelor mobile
utili zate (cu frecare de alunecare sau
frecare de rostogolire) distan\a i ntre a-
ceste suporturi se determina cu rela\ia
pentru calculul la incovoiere a grinzi lor
continue cu sarcina uniform reparti -
zata:
f = /1(}W Ga, [cm] (11.4.4)
~ t
i n care:
- aa; este rezisten\a admi sibila la
incovoi ere datorata greuta\ii propri i
[daN/cm2] cu valori cuprinse i ntre 200
:;;i 250 daN/cm2 pentru pozarea con-
ductelor in canale nevi zitabile :;;i in zo-
na coturilor , indiferent de amplasare,
iar in restul cazurilor (amplasare aeri a-
na :;;i in canale vi zitabile) cu valori de
500 . .. 600 daN/ cm2;
- W - modul ul de rezisten\a al secti -
unii conductei [cm3];
- gr - greutatea totala a conductei,
apei $i izola\iei [daN/cm] - (informativ
valori le pentru W $i g1 sunt date in ta-
belul 11.4. 1, pentru alte dimensiuni de
conducte fiind necesar a se calcula
dupa rela\ii le aplicate in rezistenta ma-
terialelor);
in func\ie de rezolvarea constructi va
a reazemelor mobile, la conducte cu
diametrul On ~ 700 exi sta posibilitatea
ca prin calcul e suplimentare de con-
solidare a \evi lor sa se mareasca dis-
tan\a dintre reazemele mobi le. Acest
lucru se poate realiza prin cresterea
momentului de iner\i e (a modulului de
rezistenta Vv') al sec\iunii \evil or in zona
momentelor de incovoiere maxime; i n
acest scop se sudeaza, in planul verti -
cal al sec\iunii \evii , fie o nervura din
tabla cu grosimea de 10 . .. 30 mm :;;i
latimea corespunzatoare, fi e un profil
metali c (fi g. 11.4.1 a). i mbunata\irea
modulului de rezisten\a se face $i prin
sudare, in part ea superi oara a conduc-
tei , a doua nervuri din tabla, in planuri
facand un unghi de 15 ... 20 cu planul
verti cal (fi g. 11.4.1 b). lntroducerea unor
sus\ineri intermediare cu tiran\i con-
stitui e o alta solutie de marire a
Fig. 11.4.2. SusJi nere cu t iranti
a conductelor.
r
Tabelul 11.4.1 Date tehnice de calcul al conductelor de termof lcare
'
--
I
Grosi-
Aria sec\ iunii
Greutatea conductei
Diametrul
---------.-- ------ -------- - -- ----
transversale, [cm2]
Suprafata
Momentul Modulul de In pozare subterana In pozare supraterana
mea
exterioara
:ill - Greutatea - ----
- ------ --- :_gE Greutatea -- ---

de inertie,
rezistenta
Nr.
1
crt ominal Exter ior
pere-
Peretele Libera
a \evii I al tevii W,
Teava Apa izolatiei cu Total Teava Apa -3 izolat1e1.
Total
telui -- "' doua stra- .!:i "' prote1ata
On De
tevii
tevii interioara tur i de car- cu tabla
[mm] [mm] Ap A; [m
2
/ m]
[cm
4
]
[cm
3
]
[daN/ m] [daN/ m] -5 ton asfaltat [daN/ m] [ daN/ m] [ daN/ m] -:n -5 zincata [daN/ m]
[mm]
0"'
S [daN/ m]
I
0 - [daN/ m]
1
--

4,89 13,20 0, 150 12, 164 5,06 3,76 1,29 30 7,28 12,34 3,76

50
- ___ l.2. ----- )?.6]_
2 _4,9 _ _ 5,25 12,57 q, 150 13,467 5,61 4,25 1,22 30 7,28 12,76


50 12, !)!i_ __ 18,02
- ----- - -- -
3 50 57

5,88 I 19,63 0, 179 21,099 7,40 4,53 1,92 30


50
__ -- ?.Q,OQ
----- --
4 50 57 4,0 6,66 18,85 0, 179 23,476 8,32 5, 12 1,84 30 7,35 14,32
5, !_____
__ _1_84 50 __ _ _?0,50_
___
70 3,5 7,31 31, 17 4_9_,459 11 ,55 5,62 3,06 30 8, 13 _ 16,81 5,62

50 __
- - 22,4J
6
I
65 70 4,0 8,36 30, 12 0,219 45,244 12,92 6,38 2,45 30 8, 13 17,46

__
50 __ 13,?J _ 23,06
- ->------ -- --- ---- .
7 80 89 3,5 9,40 52,81 0,279 85,897 19,30 7,23 5, 17 30 9,4 1 _21,83 7,23

50 _ _ ____ ]]J___
8 80 89 4,0 10,68 51,53 0,279 96,508 21,68 8,21 5,05 30 9,41 _ 8,2_1__ _ _3_9?_ 50

. ____ ?_Be_ )
--- --- ------
9 100 108
__
13,07 78,53 0,339
6' 6_3_ll
32,70 10,06 7,69 30 _ 1Q,83 ____!Q,06 10,06

50 16,90
- -
-- -------
,____ __
-
i----- --- - --- --
10 100 108 4,5 - 14,63 76,97 0,339 195,947 36,65 11 ,26 7,54 30 10,83 29,67 ! 1,26 _ 7,54 50 16,90
- _ _;3_5 .?2
- -- --- - r---- ---- ---------- -
11 125 133
_jl_()
16,21 122,71 0,417 336,924 50,66 12,48 12,03 30 12,45 _36,9_ _
_
12,03 50 18,95
..
------- - ---- ---r----
--
12 125 133

18, 16 120,76 0,417 374,748 56,35 13,98 11 ,83 30 12,45 38,27 13,98 _ 1_1_!._8.l_ 50
____
--
f---- ----
-----
..
--- ----1---- ---
13 150 162 5,5 25,31 156, 14 0,477 678,849 89,32 19,48 15,30 40 14, 17 48,96 19,48 15,30 60 25 ,78 60,58
---
---- ----- ---- -- -- -- - ---- -- --- - ------------- -
14 200 219
__ J_,__9_
46,62 330,06 0,688 2617,36 239,02 35,88 32,35 50 26,48 _ _ 94,73 35,88 __ _l_?,_3_?_ 80
-
110, 15
- ----- 1------ -- ------ --- - - ---
15 200 219 8,0 _3_?6,65 0,688 __ 2_950,17 269,42 40,82

50 26,48

32,02 80 _ __ _
-273 -
---
...........__ ----
16 8,0 66,60 518,64 0,857 5841,29 427,93 51,26 50,85 50 30,90 133,00 51 ,26 __ 50,8_?_ 80
--47&9 __ --- _1 5_Q_,_Q_1 _
- - --- -- - ---
17 250 273 9,0 74,64 510,70 0,8?7 6498,97 4 76, 11 57,46 50,08 50 30,96 138,50 57,46 50,08- 80 47,89
1------ ---
155,43
r- ----

18 8,0 79,67
---
749,90 1,021 9996,09 615, 14 61,32 73,53 60 _ _ 41,65 176,50
____!..JL
90

___
!"---
19 300 325 9,0

740,23 1,021 11141 ,40 685,62 68,78 72,60 60

_ __
_ 7_2.&Q_
90 __

---t---- -------I---- ---'-------- --- -----
20 350 377 9,0 104,05 1012,23 1, 184 11759,26 933,29 80,09 99,20 60 41,66
__g_9,2_Q_ 80 ____
21 350 377

115,30 1000,98 19391,30
1028" 71
88,75 99,20 60 41,66 233,30
_ __g_g,_2_Q_ 90
-- -

22 400 419 7,0 90,60 1288,25 1,316 19195,60 916,23 69,62 126,30 60 50,44 246,30 69,62

90 71,82 __ 2_6_7_JO
-------
23 400 419 8,0 103,29 1275,56 1,316 21780,40 1039,63 80,40 125, 10 60 50,44 80,40

90 __ 7\?2 277,30
- - -
24 500 521 7,0 113,03 2Q18,8_ 1,636 37269,50 1430,7 88,25 197,90 60 59,98 346,20 88,2__ 197,90 90 __ -
-s-oar s21--
------ 1-- - -- - --- ---- ----
25 8,0 128,93 2002,90 1,636 42,348,00 1625,6 100,02 196,40 60 59,98 356,40 100,02 196,40 90
--
380.50
600 I 620-
_ _ ,_
---- 1-- --------
26 8,0 153,81 2865,20 1,947 2319,2 119,63 280,90 60 69,09 469,70 119,63 280,90 90 95,89 - 496 ,50_
- -- - ---- --- '---- ------------- ----------
27 700 720 _?._,_Q___ 178,94 3892,50 f-- 2,261 113206,30 3146, 1 !49,22 381,70 60 78,62

140,22 381,70 90 107,88
...
- - --- ---- ---- --- ----->----- --f------- -------------- ----- ----------
28 800 820 8,0 2Q4,08 _ 5076,90 2,576 167913,70 4095,3 159,83 497,80 60 88,03 745,70 159,83 497,80 90 118,62 _ 1_7_6!_3_Q
--r--- ----- ---- ------------ ---------
29 900 920 8,0 229,21 6418,40 2,890 5171 ,7 180,43 629,40 60 97,45 907,20 180,43 629,40 90 __
-
------- ---
30 1000 1020

7916,90 3,202 325045,90 6373,4 199,06 _ ??6,3Q_ 60 - 106,74_ 1081 ,20_ J..5!._9____ _
90
__
_ 1_'-\__1il_!_2_Q _
--
--
31 1100 1120
348,7 ! 9503,30 3,516 536154,80 9574,2 275,80 931,80 60 1321,50 275,80

90
__
136,950
-
- -- -- -
32 1200 1230

421 ,26 11461 ,03 3,862 781133,40 1296Q,5 333,25 1123,80 60 122,50 1579,70 333,25 90 176,50 _ 1_?_33,_60_
---- -- ----- - ..
33 1300 1330

496,88 13396,03 4, 176 1077083,90 16196,7 393, 12 1313,60 70 147,09 1853,80 393, __1_? 13 '6_Q_
100 _ __1__
-- - - - ------
34 1400 . 1430

__ 578,_'_i'_?_ 4,490 10 20280, 1 457,90 1518, 10 70 167,58 2143,70 __ _ 151_8 c_1__Q_ 100 2.QJ_,OO _ _ 21_?_000
I'----
-- -- -
35 1500 1530 14,0 666,38 17.709,60 4,804 2044832,70 26729,8 527,50 1736,60 70 177,48 2441 ,00 527,50 1736,00 100 215,70 2479,80
-
:-'
)>
3
ct>
:::::l
-
cu
...
ct>
cu
("')
c:
("')
CU<
c.
c:
...
CU <
("")
Ill
"C
;::::;.
0
c:
.....
.....
::lO
ct>
........
ct>
ct>
-
ct>
3
('")
ct>
c.
ct>
-
...
cu
:::::l
Vl
"C
0
::l.
Vl
c.
Vl
-::! .
C'"
c:
-:::r.
ct>
Capitolul 11: termice de transport
di stan\elor dintre reazeme (fig. 11.4 .2).
La calculul distan\ei i ntre reazemele
fixe este necesar sa se tina seama de
valoarea fort elor de reactiune generate
de compensatorul de dilatare existent
intre cele doua reazeme fixe. Forta cri -
tica de fl ambaj (Per) se calculeaza con-
siderand conducta i ncastrata in reaze-
mul fi x $i articulata in compensator.
P = n:
2
E I [daN] (11.4.5)
er (0,7 -L)2 L2
in care:
- E este modulul de elastici tate al
materialului [daN/cm2];
- I - momentul de inerti e al sectiunii
conductei [cm
4
) (tab. 11.4.1);
- L - distanta intre reazemul fix si
compensator [cm].
Punand conditi a ca fort a criti ca de
fl ambaj sa fie superioara valorii for\ei
de reactiune a compensatorului se de-
termina di stanta limita intre reazemul
fix $i compensator. Aceste distante li -
mita sun! redate in tabelul 11 .4.2. pen-
tru compensatoarele curbat e in forma
de "U" $i pentru cele axiale cu pres-
garnitura.
Exemplu de calcul
Se calculeaza di stan\a intre suportu-
ril e mobile pentru o conducta cu On
900 (914 x 7,9 mm) amplasata supra-
teran.
Rezolvare
Aplicand relatia 11.4.4. se ob\ine:
/ =.1 10 W O"a, = / 10 -5171,73 600
v g, v 9,4 17
= 1815 cm= 18, 15 m
unde: W = 5171, 7 cm
3
(valoare
preluata din tabelul 11 .4. 1. pentru
\eava cu On 900); aa; = 600 daN/cm
2
pentru conducte amplasate suprateran;
iar gr= 9,417 daN/cm (valoare preluata
din tabelul 11.4. 1. pentru conducte cu
On 900 $i amplasate suprat eran).
11.4.4. Calculul configuratiilor
natural elastice
11.4.4.1 Ca/cu/ul unei configuraJii
natural elastice in forma de ,, L"
Se considera un sistem ABC fixat in
extremita\i le A $i C (fig. 11 .4.3) cu un
unghi <p = 90 + f3 intre laturile sale.
Pentru a stabi li starea de incarcare
II. Alimentarea cu caldura
din functi onarea reala se considera eli -
berata extremitatea A $i deformarea
configura\i ei care face ca aceasta ex-
tremitate sa ajunga in A' . Star ea reala
se ob\ine prin readucerea punctului A'
in A prin introducerea unei forte P $i a
momentului de incovoiere MA (care re-
prezinta, de fapt, reactiuni ale reaze-
mului fi x).
Etapele de calcul pot Ii organizate in
mod concret astfel:
se calcul eaza deplasaril e laterale
maxime in zona cotului conductelor:
( )
n + si n/3
D, = a t, - t
0
-L
1
--- [m] (11.4.6 a)
cos/3
D
2
= a (t, - t
0
) L,
1
+nsinf3 [m](11 .4.6 b)
cos{J
in care:
- a este coefi cientul de dil atare a
materi alului util izat [mm/ mmK] (tab.
11 .4.3.);
- tr - temperatura fluidului in regim
nominal [C];
- to - temperatura mediului ambiant
in perioada de montare [
0
C];
- Li, L2 - valorile bra\elor configura\i-
ei [m]; n - raportul laturilor configuratiei
(n = L;v'L 1);
Tabelul 11.4.2. Distantele intre suporturile mobile fixe ale conductelor de termoficare
Distante intre suporturile mobil e, [m) Distan\e intre suporturile fi xe, [m]
Compensatoare ..n..
Compen sat oar e
Compensatoare ..n._ c
c u prcsetup:.
Diame-
Grosi-
Canal I Poza- i I Pozare
Nr. trul Poza-
..
1
I re su- Poza- \ Canal su-
mea S Canal Canal
VI ZI a-1 t
Canal Canal Observa\ii
crt. nominal . . re su-
. pra e-
nevi- vizita-
re su-
1
vizitabil I prate-
[mm]
[mm) nevi- v1z1ta- I bil rana
prate- I rana
bi l
I
zitabil Numai pl cood.
zitabi l l bil
Numai pt cood.
i rana
de apa fierb111te
ran a
de apa herbm1e
si coodensat si coodeosat
i
I 4.o
I
i
1 40 3,5 3, 0 4,5 - - 45 50 50 - -
2 50 3,5
-1
5,0
i
4,5 50 55 55 3,5 I - - - -
-
3 65 3,5 4,5
!
5,5 ! 5,0 - -
55 60 60 - -
4 80 3,5 5,0 _ _l 5,5 I 6,o - - 65 70 70 - -
---
5 100 4,0 5,5 7,5
i
7,0
-
- 70 75 75
- -
r--------- r f---- -
6 125 4,0 6,0
!
8,5 8,0 7,0 6,5 75 80 80 65 65 TEVI TRASE
8.0!7.5--

7 150 5,5
9,5
9,0 85 90 90 70 70 STAS 404
8 200
__2cQ_
7,5 ! 11 ,5 10,5 9,5
!
9,0 100 100 100 75 75
I
I 112.o
--- -
9 250 8, 0 8,5 13,0 11,0 l 10,5 100 105 105
: 85 85
10 300 8,0 9,5 i 14,0 13,5 @;D 12,0 115 i 11 5 115 I 95 95
11 350 9,0
11 ,0 l 15,0
14,5 I 14.o I 13,5

135 105 105
12 400 7,0 10,5 14,5 14,0 i 13,5 13,0 120 I 150 I 150 115 115
13 500 7,0 10,5 15,5 15,0 i 13,5 13,0 125 I 160 160 130 130
14 600 8,0 11 .5 I 16,5 16,0 i 13,5 I 13,0 125 : 170 ! 170 140 140 TEVI SUDATE
15 700 8,0 12,0 l 17,0 16,5 i 13,5 I 13.o 130 I 170 I 170 I 140 140 ELICOIDAL
800 8,0 12,5 ! 18.0 I 17,5 ! 14,5 i 14,0 130 : 180 180 150
'
150 STAS 6898 16 I
17 900 8,0 13.0 _
11
9.0 ! 18.5 15, 0 l 14,5 135 ! 180
I
180 150 150
18 1000 8,0 13,5
I 20.0
i 18,5 16. o I 15.o 135 l 200 200 160
l
160
19 1100 10,0 14,0 i 2 1,0 20,0 i 16,5 ! 15,5 140 i 205 205 160 160
20 1200 11 ,0 15,0 22,5 21,5 16,5 ! 16,0 140 210 210 160 160 TEVI SUDATE
21 1300 12,0 i 24,0 ! 23.0 17, 0 ! 16,5 150 215
i
215 160
i
160 LONGITUDINAL
22 1400 13,0 16,0 25,0 24,0 17,0 16,5 150 220 220 160 160 STAS 7656, 7657
--
17.o I 27.o
f 17,0
i
-
23 1500 14,0
i 25,5 17,5 160
I
225
!
225 160 160 I
I I
l"
I
I
\
II. Alimentarea cu caldura
- f3 - supl ernentul peste 90 al un-
ghiului cp cupri11s intre bratele cornpen-
satorului .
Aceste deplasari se irnpun a fi rnai
rni ci decal valorile deplasarilor rnaxirne
admise (0, 16 ... 0, 17 rn) pentru a prein-
tampina caderea conductelor de pe
reazeme sau apariti a unor reactiuni din
partea pere\ilor laterali ai canal elor ter-
mice in care sunt pozate conductele.
se calcul eaza deplasarea AA':
(11.4.7)
.Jx = Et xo = a L2 _\ T =
= a nL t cos/J (tr - to) [m] (11.4.8)
.jy = Et yo = a. Lz . .1 T =
= a L 1 ( 1 + n si n fJ) (tr - to)
[m] (11.4.9)
se calculeaza coordonatele centrelor
de greutate ale tronsoanelor AB $i BC
!
XG1= 0 l
GI YG1 = .SJ G2 - 1 .
2 Yc
2
- L, +- nL, s1nf3
2
(11.4. 10)
se calculeaza momentele stati ce
ale sistemului in raport cu axele x si y
Msx = ya1 L 1 + ya2 Lz [m
2
] (11.4.11 a)
Msy = xa1 L1 + xa2 Lz [m
2
] (11.4.11 b)
se calculeaza coordonatele centru-
lui de greutate al sistemului :
(11.4.12)
se calculeaza momentele de inertie
ale sistemului in raport cu axele x $i y:
Ix = Lf (1/3 + n + n2sin/J +
+ 1/3n3si n2 {3) [m3] (11.4. 13 a)
ly = 1/3 (L f-n3cos2f3) [m
3
] (11.4. 13b)
lxy = Lt ( 1/ 3 n3sin fJcos f3 +
+ 1/3n2 cos{J) [m3] (1 1.4.13 c)
se calculeaza momentele de inertie
ale sistemului in raport cu axele XG $i yG:
fxG = Ix - r]
2
(Lt+ Lz) (m
3
](11.4.14 a)
ly,; = fy - !/ (L1 + Lz) [m3](11 .4.14 b)
fxyr. = fxyx - TJ + L?) [m
3
] (11.4. 14 c)
se calculeaza componentele X si Y
c
"<n
-
c

_J
_J
II
Fig. 11.4.3. Schema de cal cul a
configura)iei elastice in for ma de ,. L".
Capitolul 11: Re!ele termice de transport distribu!ie
(XG si YG) care se obtin din rela\iile ge-
nerale:
t.1x IY Ciy fry
X = EI G G [daN](11.4.1 5 a)
l I - f2
xc YG xyc
Y = Elt.1y l"GL\ x
1
xvG [daN]{1 1.4. 15 b)
I I - 1
2
"<; YG XYG
in care E este modulul de elasti citate
longitudinal pentru otelul din care este
confec\i onata conducta [daN/cm2]
(tab. 11.4.4.); I - momentul de inerti e al
sectiunii conductei [cm
4
] - (se pot uti -
liza informativ valori din tabelul 11.4. 1 );
se calculeaza momentele de inco-
voiere in punctele A, B, C pl asand for-
tele X si Y i n centrul de greutate G al
configuratiei:
MA = Xa I) - [daNm] (11.4.16 a)
Ma = Xe (17 - L 1} - [daN m] (11.4. 16 b)
Mc = Ya (n L 1 cos f3 - ) -
-Xa[L1( 1 +nsin{J)-f]] {11.4.16c)
se calculeaza tensiunea maxima de
incovoiere:
_ M max <
()max - W - ()a t
. unde:
[daN/ cm2] (11.4.17)
- CJa1 este rezisten\a admisibila a o\e-
lului conductei (1000-1100 daN/cm
2
);
- W - modulul de rezistenta al
Tabelul 11 .4.3. Valorile coefici entului de dil at are lini ara (a) pentru otelurile
utilizat e curent i n constructi a de tevi [10
6
mm/mK]
Nr. Marca Standard Interval de temperatura (
0
C]
crt. o\elului 20 . .. 100 20 .. . 200 20 ... 300 I 20 .. .400
1 OLT - 32 ROMANIA 11,5 12, 4 13, 1 14,5
STAS - 2881
2 St - 34 - 2 GERMANIA 11,8 12,2
i
13,0 13,3
DIN - 17100
3 OLT - 35 ROMANIA 11 ,5 12,3 13, 1 13,3
STAS - 2881
4 St - 37 - 2 GERMANIA 11 ,2
I
12, 1 12,8 13,4
DIN - 17100
5 OL - 38 ROMANIA 11 ,2 12, 1 12,8 13, 4
STAS - 500
6 OL - 42 ROMANIA 11 , 1 12, 0 12,5 13,5
STAS - 500
7 OLT - 45 ROMANIA 11, 2 12, 1 12,8 13,4
STAS - 2881
8 St - 50 - 2 GERMANIA 11 , 1 - 12,7 -
DI N - 17100
9 St - 52 - 3 GERMANIA 11,0 -
I
12,9 -
DIN - 17100
I I
Tabelul 11.4.4. Valorile modulului de el asticitate longitudinal (E) p_entru
ot elurile utilizate cu rent i n constructia de t evi [106 daN/cm
2
]
Nr. Marca Standard T emperatura [
0
C]
crt. 20 100 200 300
!
400
1 OLT - 32 ROMANIA 2, 07 2,10 1,86 1,56
!
1,44
STAS 2881
2 St - 34 - 2 GERMANIA 2,03 1,93
'
1,84 ! 1,72
I
1,60 I
DIN - 17100 I
3 OLT - 35 ROMANIA 2,03 i 1,93 1,84 1,72 1,60
STAS 2881
I
4 St - 37 - 2 GERMANIA 2,02 1, 87 1,79 1,70 1,61
DIN - 17100
I
5 OL - 38 ROMANIA 2,02
i
1,87 1, 79 1,70
i
1,6 1
STAS - 500
I
6 OL - 42 ROMANIA 2,04
'
1,90 1,81 I 1,72 I 1,63 !
!
i
I i
I
STAS 500
I
!
i
i
7 OLT - 45 ROMANIA 2,03 1,88 1, 79 1,71 1,61
STAS 2881
I
I
I
8 St - 50 - 2 GERMANIA 2,0 1 2,0 1
I
1,90 1,79
!
1, 71
DIN - 17100
I
I
I I ;
9 St - 52 - 3 GERMANIA 2, 10
I
1,85
I -
I
-
I
-
DIN - 17100
! I
I
Capitolul 11: Re!ele termice de transport distribu!ie
sec\iunii conduc tei [cm
3
) - (tab.11 .4. 1);
Exemplu de calcul
Se verifica tensiunea maxima de in-
covoiere pentru configura\ia elasti ca in
forma de ,,L" (fig. 11.4.3) avand urma-
toarele carac teri sti ci constructi ve: con-
ducta este din \eava din o\el OL 38,
diametrul conduc tei este Dn 600
(620 x 8 mm); lungimil e bra\elor confi-
guratiei sunt L 1 = L2 = 40 m, <p = 110;
/3 = 20 ; temperatura agentului termic
tt = 150 C; temperatura de montare
to = 0 C; a = 12 10
6
mm/ mK;
Rezolvare
Etapele cal culului sunt urmatoarele:
se calculeaza deplasaril e lateral e
din zona cotului configura\iei natural
elastice:
( )
n +sin/J
0
1
= a t, - t
0
L, =
cos{J
= 12-10-
6
-(150 - 0)4010
21
+
0

34
=
0, 94
= 10,27 cm
1+ n -si n/J
Di = a (t, - to) L =
cos{J
1+ 1 0,34
= 1210-
6
(150 - 0) -401CF---=
0,94
= 17,92 cm
se calcul eaza componentele depla-
sarii punctului A sub efectul deforma-
\iei termi ce:
L1x = a n L 1 cos f3 (tt - to) =
= 12 . 10-6 . 1 . 40 . 0,94( 150-0) =
= 0,068 m
L1y = a L 1 - (1 + n sin /3) {tt - to) =
= 12 10-6 140(1+10, 34)(1 50-0) =
= 0,096 m
se calcul eaza coordonatele centre-
lor de greutate al e laturil or confi gura\i ei
elasti ce:
i y
y
--
__J
rr
II
0
>-
:JI t ___ .-- A
6./x
MA
se calcul eaza momentele stati ce
ale sistemului in raport cu axele x $i y.
Msx = Ye1 L 1 + Yc2 L2 =
= 20 40 + 46,8 40 = 2672 m2
Msy = Xe 1 L 1 + Xe2 L2 =
= 0,40 + 18,8 . 40 = 752 m
2
se calculeaza coordonatele centru-
lui de greutate al sistemului:
752 = 9 4 m
L
1
+ nL, 40 + 140 '
17 = M sx = 2672 33,4 m
L
1
+ nL, 40 + 1-40
se calcul eaza momentele de iner\ie
in raport cu axel e x $i y:
Ix= LT (1/3 + n + n2 sin{J +
+ 1/ 3 n3 sin2 {J} =
= (40 . 10
2
)
3
(1/3 + 1 + 12 . 0,34 +
+ 1/ 3-13 0,34
2
) = 1,09 10
11
cm
3
ly = 1/3 (q n3 cos2 f3) =
= 1/3 . [(40 . 10
2
)3 . 13 . 0,942) =
= 1,88 10
1
0 cm3
lxy = q (1 / 3n3sin J3 cos/3 + 1/ 2n2 cos/3) =
= (40 . 102)3 (1/3 . 13 . 0,34 . 0,94 +
+ 1/2 12 0,94) = 3,69 10
1
0 cm3
se calcul eaza momentel e de iner\i e
ale sistemului in raport cu axele XG $i
yG;
lxG = Ix - 1]
2
(L 1 + L2) =
= 1,09 10
11
-(33,4-10
2
}
2
{40 10
2
+40 102)
= 1,97 10
10
cm
3
lyG = ly - .;
2
(L 1 + L2) =
= 1,88 10
10
-(9,4 102)2-(40 102+40 102)
= 1, 17 10
1
0 cm3
lxyc = lxy - T) E, (L 1 + L2) =
= 3,69 10
10
-(33, 4 10
2
+40
= 1, 178 1010 cm3
se cal culeaza componentele for\ei
de reac\iune elasti ca:
C.X f +C.y I
x = EI Yr, XYG
I I - 1
2
"c YG 'Ye
= 183- 106-7 189596(6,8 1,17+9,6 1,1 78)1010.
' ' (1. 97 1,1 7- 1,1782)10
1
0
= 276,34 daN
x
Xo=L(n+ 1)
Fig. 11.4.4. Schema de calcul a configura)iei natural elastice in forma de ,,Z".
II. Alimentarea cu caldura
= 1, 83 106 71895 96 (9,6 1, 97 +6,8 1,1 78)1010
' (1, 97-1,17- 1, 178
2
)1 020
= 386, 18 daN
unde valoarea modulului de elasti ci-
tate E = 1,83 10
6
daN/ cm2 a fost extra-
sa din tabelul 11.4.4 la temperatura
fluidului de 150 C iar momentul de
iner\i e I = 71895,96 cm
4
- din tabelul
11.4. 1. corespunzator diametrului
Dn 600 (620 x 8 mm).
se calculeaza momentele de i nco-
voiere in punctele A, B $i C:
MA = Xe 7J - Ye =
= 276,34 . 33,4 - 386, 18 . 9,4 =
= 5599,61 daNm
Ma = Xe (1J - L)t - YG =
= 276,34{33,4 - 40) - 386, 189,4 =
= - 5453,93 daNm
Mc = YG (n L 1 cos f3 - .;J -
- XG [L1 (1 + n sin/3) - 17] =
= 276, 34 . (40 . 0,94 - 9,4) -
- 386, 18[40{1+ 1 . 0,34) - 33,4) =
= -8,04 daNm
se verifi ca tensiunea maxima de
inconvoiere:
a = M rnax = 5599,61 -102 = 24144 <
max W 2319,22 '
< aa
1
= 1000 daN/ cm
2
11.4.4.2 Calculu/ unei configura/ii
natural elastice in forma de ,,Z"
Se considera sistemul ABCD fixat in
extremita\ile A $i D (fig. 11.4.4.) cu un-
ghiuri de 90 intre laturile sale.
Stabilirea componentelor fortelor e-
lasti ce dezvoltate de acest tip de com-
pensator $i a tensiunii maxime de inco-
voiere presupune parcurgerea urma-
toarelor etape:
se calculeaza deplasarea punctului
A sub efectul dilatarii termi ce:
L1x= a(tr- to)L-(n + 1) [m](
11
_
4
_
18
)
L1y = a (tt - to)q-L
unde:
- a este coefici entul de dil atare al
materi alului utili zat [mm/ mK] - (tab.
11 .43.);
- tr - temperatura flui dului in regim
nominal [
0
C];
- lo - temperatura mediului ambiant
in peri oada de montare) [C];
- L - latura compensatorului (fig.
11 .4.4.);
- n, q - raportul laturil or confi gura\i ei
(fi g. 11 .4.4. );
se calculeaza momentele stati ce
ale sistemului i n raport cu axele x $i y:
M
5
x = nL O+qL qL + L qL [m2)(11.4.19a)
2
M = nL - +qL nL1 L nL+ -
nL ( L '
sr 2 2 ;
[ m2] ( 11 .4 19 b)
se calculeaza coordonatele centrului
II. Alimentarea cu caldura
de greutate al sistemului :
M,y . M }
( =
0
SI I/ = x (11.4.20
- L(1 + n + q) L(1 +n+q)
se calculeaza moment ele de iner(i e
ale sistemului in raport cu axele x :;;i y
Ix = L
3
[

+q
2
J [m3] (11.4.21 a}
L3
I =-(nq
2
+q+2nq) [m
3
] (11.4.21 b)
xy 3
se calculeaza moment ele de iner(i e
in raport cu axele XG :;;i yG:
lxe = Ix - 71
2
L-(1 + n + q) [m
3
] (11.4.22 a)
lye= ly -

L-(1 + n + q)(m
3
] (11.4.22 b)
lxyc = lxy - L-(1 + n + q) [m
3
] (11.4.22 c)
se calculeaza componentele fortei
elastice:
L\x- 1 +L\y -1
X = E-1 Ye xre [daN] (11.4.23 a)
I I - 1
2
Xe Ye xye
L\ yl +L\ x I
Y= E-1 x., xre [daN](11.4.23b)
I I - 1
2
xe Ye xye
se calculeaza momentele de inco-
voiere in punctele A, B, C :;;i D consi-
derand ca fortele x :;;i y actioneaza in
centrul de greutate G al sistemului
elastic. El e devin Xe :;;i Ye:
MA= Xe q - YG E, [daN-m] (11.4.24 a)
Ms= XG 11 - YG ((, - nl} [daN-m] (11.4.24 b)
Mc = -XG (ql - 'l) -
- YG1 (C, - nl) [daN-m](11.4.24 c)
Mo = -XG (ql - Tl) +
+Ye (nl+L-E,) [daN-m] (11-4.24 d)
se verifica tensi unea maxima de in-
covoiere:
M
<Jmax= ;ax < <Jal [daN/cm
2
] (11.4.25)
unde <Jat este t ensiunea maxima admi-
sibila de incovoiere a conductei din oteL
Pentru gama de fabri cati e a conduc-
telor din otel utilizate in sistemele de
retele termi ce se pot utili za valori
<Ja1 = 1000 - 1100 daN/cm
2
Deplasaril e lateral e ale varfuril or de
unghi cuprinse intre laturil e configura-
ti ei ,,Z" se calculeaza cu relatiile
11 .4.6 a :;; i 11 .4.6 b apli cate celor doua
confi guratii ,,L" rezultate prin trasarea
unei drepte ce une:;;te extremita\ile A :;;i
D (fig. 11.4.5)
y
B
Fig. 11-4.5. Schema de calcul a
deplasarilor laterale in configurafia ,,Z".
Capitolul 11: Re!ele term ice de transport distribu!ie
Exemplu de calcul
Se verifi ca tensiunea maxima de in-
covoiere pentru configuratia elasti ca
naturala in forma de ,,Z" (f ig_ 11.4.4.)
avand urmatoarele caracteri sti ci: con-
ducta are diametrul On 800 (820 x 8
mm), teava din o\el OL 38; lungimile
bratelor configuratiei sun! L 1 = L = 60
m, Lz = qL = 50 m; L3 = nL = 40 m;
unghiuril e a :;;i f3 cuprinse intre laturil e
configurati ei sunt de 90; temperatura
agentului termic Ir = 150 C; tempera-
tura de montare to = 0 C; a= 12- 10-6
mm/ m-K pentru \eava OL 38 si
t1 = 150 C (tab. 11.4.3.);
Calculul cupri nde urmatoarele etape:
se calculeaza n :;; i q:
n = L:VL 1 = 40/60 = 0,66
q = Lz!L 1 = 50/60 = 0,83
se calculeaza componentele depla-
sarii punctului A sub efectele dilatarii
term ice:
L\x = a-(t1 - to)-L -(n + 1) =
= 12-10-
6
-( 150 - 0)-60-(0,66 + 1) =
= 0, 18 m
L\y = a-(tt - to)-qL =
=12-10-
6
-(150 - 0)0,83-60 = 0,09 m
se calculeaza momentele statice
ale sistemului in raport cu axele x :;;i y:
Msx= nL O+qL qL + L qL =
2
= 40 0 +50-
50
+60 50 = 4250 m2
2
M = nL - nL +qL nL + L(nL +!:_J=
sy 2 2
= 40 - +50 40+6o{ 40+
6
2
J=
= 7000 m
2
se caiculeaza coordonaiele centru-
lui de greutate al sistemului
; = Msy - 7000 - 46 62 m
L(l +n+q) 60(1+0,66+0,83) '
Msx 4250
3 T) = 28, 3 m
L(1 +n+q) 60(1+0,66+0,83)
se calculeaza momentele de iner(i e
ale sistemului in raport cu axele x :;; i y
y
" i
>-
Ix = L3 (: + q
2
J =
= 60
3
(

+ 0,83
2
} =191496,8 m
3
IY= ;[ 3n2q+(1+ nJ3] =
=

[ 3 0, 662 0, 83 + ( 1 + 0, 66 )3] =
= 412741,6 rn3
lxy=

(o,66 o,832+0,83+2 o,56 o.83)

=259706,3 rn3
se calculeaza momentele de iner(ie
ale sistemului in raport cu axele XG si ye:
lxc = Ix - 71
2
-L-(1 + n + q) =
=191496,8 - 28,332-60-( 1+0,83+0,66)
= 71 166,62 m3
lye = ly - ;
2
-L-(1 + n + q) =
= 412741,6 - 46,62
2
-60-(1+0,83+0,66)
= 86 858,37 m3
lxyG = lxy - 11 -(,- l -( 1 + n + q) =
= 259706,3 - 28,33A6,6260-(1+0,83+0,66)
= 61 673,84 m3
se calculeaza componentele for\ei
elastice:
tk l +L\y l
X=E-I Ye xrc
I I - 1
2
xe Ye xrc
106 167913 7(18 8,6+9 6, 17) 1010
' (7, 1 8,6- 6,17
2
) 10
20
= 297, 18 daN
L\y / +t.x I
y =E-I xc xrc
I I - 12
xc Ye xrc
=183 106- 1679137(9 7, 12+18 6,17)-1010
' ' (7,18,6- 6,17
2
)10
20
= 230,68 daN
Valorile numeri ce pentru E (modulul
de elasticitate} [daN/cm2] :;;i I (momen-
tul de inertie) [cm
4
] sunt redate in
tabelele 11 .4.4. $i respectiv 11.4.1.
se calculeaza momentele de inco-
voiere in punctele A, B, C :;; i D:
MA = Xe - 77 - Y G - ; =
= 279, 18-28,33 - 230,69-46,62 =
= -2845,5 daN-m
Ma = Xe - 77 - Ye - - nL) =
= 279, 18-28,33-230,69-(46,62-0,66-60)
B
I
:i::
" X " -XG G XG :'

MA Lix

Fi _ 11 -4.6. Schema de calcul a com ensatorului curbat i n forma de ,, U" .
Capitol ul 11: Re!ele termice de transport distrihu!ie
= 6372.78 daN m
Mc= -XG{qL - TJ) - - nL) =
= -279, 18(0,8360-28,33) -
- 230,68(46,62-0,6660) =
= -7580,63 daNm
Mo = -XG(ql - Tl) + Yc(nl + L - (,) =
= -279, 18(0,8360 - 28,33) +
+230,68(0,6660 + 60 - 46,62) =
= 6260,65 daNm
se calculeaza tensiunea maxima de
incovoiere $i se verifica:
Mmax Mc
er --- - --
max - W - W -
7580,63-102 = 185,1 daN/cm2<
4095,33
< era
1
= 1000 daN/ cm
2
Se constata ca tensiunea maxima de
incovoiere este sub valoarea tensiunii ad-
misibile pentru conducta din OL 32.
11.4.5. Calculul
compensatoarelor curbate
i n forma de ,,U"
Aceste compensatoare sunt, in ge-
neral, simetrice, in acest caz centrul de
greutate afl andu- se foarte aproape de
directia tronsonului a carui deformatie
este preluata. Aceasta observatie con-
duce la posibilitatea neglijarii momen-
telor de incovoiere de-a lungul tronso-
nului $i din coturile compensatorului.
Se considera, deci, ca de-a lungul
tronsonului rectiliniu nu intervine decal
forta de reactiune elastica a compen-
satorului (fig. 11.4.6).
Oeformatia totala preluata de com-
pensator este:
,1L = aL-(t1 - to) [m] (11.4.26)
unde:
- a este coefi cientul de di latare a
materialului conductei [mm/m K] - (tab.
11 .4.3);
- L - lungimea totala a liniei elasti ce
[m] ;
- t1 - temperatura finala a fluidului
[OC];
- to - temperatura de montare [C].
Calculul acestor compensatoare este
similar celui aplicat compensatoarelor
natural elastice.
Pentru forta de reacti une elastica se
poate utili za relatia:
X = .1L E I [daN]
A
unde:
(11.4.27)
- E este modulul de elasticitate
[daN/ cm
2
] - (tab. 11.4.4);
- I - momentul de iner\i e al conductei
[cm
4
] (tab. 11.4.1);
- A - momentul de inertic al liniei
elasti ce [cm
3
] care se poate calcula cu
expresia generala:
A = (1/ m 1K}-{1,4R
3
- 2,28R?H +
+ 3, 14RH:') - 1,33R
3
+ 2H' H - 4RH2
+ 0,67H3 + H28 [m3] (11.4.28)
in care:
- K este coefi cientul Jui Karman -
pentru coturi (curbe) netede sau cutate;
- m 1 - coeficientul de reparti zare a
tensiunii in sec\iunea conductei;
- R - raza de curbura a coturilor
compensatorului (m] ;
- H - inal\imea compensatorului [m];
- 8 - la\imea (deschiderea) compen-
satorului [m] .
in cazul coturilor rigide m1 = 1 $i K = 1.
Coeficientul K se poate determina cu
rela\ia:
K = 1+ 12h2 .
10+12h2'
pentru h> 0,3
(114.29)
K = 3+536h2+4800h4 pentru 0,2 <h< 0,3
105+4136h2+4800 (11.4.30)
in care h este coeficientul tevii care se
determina cu rela\i a:
h = 4sR
d-
m
unde:
(11.4.31)
- s este grosimea peretelui \evii [m] ;
- Om - diametrul mediu in sec\iunea
transversala a \evii [m].
Coeficientul m 1 se determina cu rela\ia:
2 / 5+6h2
m
1
= --
111
- - pentru h< 147 (11.4.32)
3K l 18 ' '
ITTi -
12
h2 -
2
. pentru h> 1,47 (11.4.33)
- 12h2 - 1'
in ipoteza pretensionarii ini\iale a
compensatorului (de regula, in pro-
portie de 50 %) deforma\ia !l L devine
L1U2, iar rela\i a for\ ei elastice devine:
[daN] (11.4.34)
Tensiunea maxima de incovoiere se
deduce cu rela\ia:
.1L E DH
ermax = [daN/cm
2
] (11.4.35)
2A
unde D este di ametrul conductei (ca-
re se poate asimila cu di ametrul nomi -
nal al acesteia [m] .
Se recomanda pentru raza de curbu-
ra valori de R = ( 1 ... 2) On pentru coturi
rigide, R = (4 .. .4,5) On pentru coturi
indoite si pentru H = (10 ... 12) Dn.
Etapele de calcul necesare pentru
dimensionarea si deducerea fortei de
reac\iune elasti ca a unui compensator
., U" sunt urmatoarele:
Se aleg constructiv valori le razei de
curbura R $i i naltimea H.
Se calculeaza deforma\ia totala
preluata de compensator utili zand rela-
\ia 11 .4.26.
Se determina deschiderea compen-
satorului ,.B" considerand o valoare a
tensiunii admisibi le de i ncovoiere
erar = 800 ... 1000 daN/ cm
2
, uti lizand rela-
\ia 11.4.35. in cazul i n care valoarea
calculata a lui B = (1 ..... 2) H se trece la
etapa urmatoare. in caz contrar se alege
o alta valoare pentru H $i se reia calculul.
Se calculeaza valoarea for\ei de
II. Alimentarea cu caldura
reac\ iune elastica cu rela\ia 11.4.27. in
ipoteza nepretensionarii $i cu rela\ia
11.4.34 in ipoteza pretensionarii.
Exemplu de calcul
Se dimensioneaza $i se determina
forta de reactiune elastica dezvoltata
de un compensator curbat in forma de
,. U" cu urmatoarel e caracteristici: dia-
metrul conductei este On 600 (620 x 8
mm); conducta este din o\el OL 38;
lungimea totala a liniei elastice este de
L = 120 m; temperatura agentului ter-
mic este it = 150 C; temperatura me-
diului in perioada de montare to = 0 C;
Compensatorul este montat la mijlo-
cul tronsonului consi derat; are coturi ri-
gide $i este pretensionat in propor\i e
de 50 %.
Rezolvare
Oeoarece coturi le compensatorului
sunt rigide, se considera R = 1 0n =
= 1 0.6 m = 0,6 m. inal\imea compen-
satorului se alege H = 5 m.
se calculeaza deformatia termica
totala preluata de compensator:
,1L = a L{tt - to) =
= 12 10-6 120(1 50-0) = 0,218 m
Se calculeaza deschiderea B a
compensatorului in ipoteza unei ten-
siuni maxime admisibile de ermax =
= 1000 daN/cm2 utilizand relati a
11.4.35 $i inlocuind expresia lui A cu
rela\ia 11.4.28 pentru m 1 = 1 $i K = 1.
in relatia obtinuta necunoscuta este B:
.1L = R3 - 0,28R2H -
EDH - 0,86RH2 + 0,67 H3 + BH2)
Cu valorile numeri ce pentru L1L, E, 0,
H si ermax se ob\ine ecua\ia cu necu-
noscuta B de forma:
21,8=(4 1000/2 10660500)(0,07 603-
-0,28602500-0,86605002+
+0,675003+8500
2
)
Rezulta B = 10,28 m = 10,5 m, va-
loare care se inscrie in recomandari le
generale ca B = ( 1 .. . 2) H.
Se calculeaza forta elastica cu rela\ia
(11.4.34) corespunzatoare ipotezei de
pretensionare 50 % a compensatorului :
" u '
p
a
-+- -+-
0
Fig. 11 .4.7. Element lenticular solicitat
la presiunea p.
IL Alimentarea cu caldura
Capitolul 11: Re!ele termice de transport distribu!ie
x - :J..L E I = 21,8 2 10
6
71895,9 =
2A 2 34 1876021,4
= 4584.5 daN
Valoarea lui A s-a ob\inut cu rela\ia
11 .4. 28 pentru coturi rigide (m1 $i K
egale cu 1).
11.4.6. Calculul
compensatoarelor lenticulare
(cu burduf)
Calculul mecanic urmare$1e determi -
narea caracteri sti cilor geometri ce ale
compensatorului , respecti v, numarul de
elemente care i i alcatui esc (fi g. 11.4.7),
astfel incat compensatorul sa aiba ca-
paci tatea de preluare a dilatarii conduc-
tei pe care acesta este montat.
Caracteri sti cile de dilatare al e com-
pensatorului lenti cular depind de mo-
dul de reali zare a acestui a (din elemen-
te sudate sau din elemente continue).
Astfel, pentru compensatorul cu el e-
mente sudate, pentru o presiune inte-
rioara pana la 4 daN/ cm2 se poate
considera ca dilatare maxima a unui
element o valoare de 10 ... 12 mm.
Lungimea compensatorului nu poate
depa$i o anumita limita, deoarece
compensatorul se poate deforma asi-
metri c datorita greuta\ii proprii $i a flui -
dul ui transportat sau a montarii defec-
tuoase. Considerand ,, 1\1" deformarea
axiala totala a unui compensator, nu-
marul necesar de compensatoare pen-
tru preluarea dilatarii to tale ,,L'IL" a con-
ductei este:
.M
nc=- [buc] (11 .4.36)
/I /
Deformarea axiala totala .. a unui
compensator compus din ,, n" elemente
se determina cu rela(i a:
.JI = n d /
1
[m] (11.4.37)
0.9+ 0.1-n
in care ,,t.l 1" reprezinta deformarea
axiala a unui element lenticular.
Numarul lentil elor poate vari a de la 2
pana la maximum 6 buca\i .
For\a totala de reac\i une se compu-
ne din:
P = P; + P1 + Pr [daN] (11.4.38)
unde:
- P; este forta datorata presiunii inte-
rioare [daN] ;
- P1 - for\a datorata dilatarii conductei
[daN) ;
- P, - este forta datorata frecari i de
reazemele mobile [daN]
Forta P; este alcatuita din doua com-
ponente:
- Pf - for\a datorata presiunii interioa-
re in elementul lenticul ar [daN] ;
- p; - forta datorata presiunii interioa-
Tabelul 11.4.5. Marimile a. " t. , 1 - t. , EJE20
Temperatura t [C] 100 150 200 250 300 350 400
Coefi cientul de dil atare
lini ara intre 20 C $i t
a.1, 10-
6
[mm/ mK] 11, 1 11 ,6 12, 1 12,5 12,9 13,2 13,5
Predimensionarea t. 0,50 0,50 0, 50 0, 52 0,55 0,65 0,70
1 - t. 0,50 0,50 0,50 0,48 0,45 0,35 0,30
Eu' E20 0, 99 0,98 0, 96 0, 93 0,90 0,86 0,81
Tabelul 11.4.6. Valorile forfei P1 de pretensionare specifica
d [mm] 80 100 121 150 175 200 250 300 350 400
___!2_ [mm] 325 350 375 400 440 475 525 575 625 700
P1 [daN/ mm] 135 135 140 140 150 165 240 255 260 265
d [mmJ 500 600 700 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
- - - - - I--- - - --- - f-- - -
800 900 1000 1100 1350 1550 1750 2000 2150 2400
P1 [daN/ mm) 360
\_J
a
396
"'*--
/
1
480 520
b
720
r-
,
780 830
t. .
_ J
c
830
t ."l
...
840 1000
--r
1
Fig. 11 .4.8. Posibilitati de montare a compensatorului lenti cular unghiular:
1 - punct fi x.

re in conducta i n cazul schi mbarilor de
directi e pe tronsoanele adiacente ala-
turate punctului fi x de calcul , al reduc-
\i ilor sau existentei robinetelor [daN] .
Practic, forta P/ se poate calcula cu
relatia:
[daN] ( 11 .4.39 a)
unde:
- dm este diametrul mediu calculat ca
(De+d,Y2 [m];
- De, d; sunt elemente precizate in
fi gura 11 .4.7;
- p, - presiunea maxi ma de functi onare
[daN/cm2].
For\a P/' se calcul eaza cu rela\i a:
P' ,'= rrdf [daN] (11.4.39 b)
Forta P; se calcul eaza cu rela\i a:
p = rrd
2
P, [daN] (11.4.40)
I I
4
For\a de reac\iune datorata dilatarii
si pretensionarii conductei se calculea-
za cu rela\i a:
P, = L1L ___( 1- Ll )P
1
[ daN]
n E
20
( 11.4.41)
in care:
- ti. L este dil atarea total a a conduc-
tei intre doua reazeme fixe [m] ;
n numarul de elemente
lenticulare;
- t. - este pretensionarea (tab-.
11 .4.5);
- Erlbo - raportul modul elor de elas-
ti citate ale materi alului compensa-
torului la temperatura de regim $i la
cea de montare (tab. 11.4.5);
- P1 - forta unitara pentru o preten-
sionare de 1 mm [daN/ mm] - (tab.
11.4.6).
For\a elasti ca a compensatorului
Fig. 11 .4.9. Deformarea
compensatorului lenticul ar unghiul ar.
Punct fi x

I
I
+
:

l
I
I
'

' _J
I
i
.
:

-
'
i
I
'/,(/ %-'/
L
I
I
I
Fig. 11 .4.10. Compensator lenticular
lateral mental pe conducta.
Capitolul 11: term ice de transport II. Alimentarea cu caldura
lenticular axial mai poate fi calculata $i
cu relati a:
Pr= c y [NJ (11 .4.42)
unde:
- c este coefi cientul elasti c [N/ mm] -
(tab. 11.4. 7);
- y - alungirea axiala in direc\ia pozi-
ti va la 1000 curse duble maxime, res-
pecti v, deformatia de compresiune
[mm] - (tab. 11.4.7).
Exemplu de calcul
Se considera o conducta ce trans-
porta abur, din OL32, cu diametrul no-
minal de Dn 200 (2 19 x 6 mm) avand
0 lungime de 100 m si parametri i de
lucru de:
presiunea aburului p, = 2 daN/cm2
$i o temperatura It = 140 C;
temperatura de montare se consi-
dera ca este de to = 20 C.
Dilatarea conductei este preluata de
compensatoare lenticulare.
Se determina numarul compensatoa-
relor, presupunand ca fi ecare compen-
sator este alcatuit din 4 elemente de
dilatare.
Rezolvare
Conducta se imparte intr-un numar
de tronsoane (ce urmeaza a Ii stabilit)
egale, pe fi ecare tronson montandu-se
cate un compensator lenticular.
se calcul eaza dil atarea conductei
de lungime L.
& = a1 LL'.t = 11,4 10-6 100 103(1 40-
-20) = 136, 8 mm
se calcul eaza def ormarea axiala
totala ,,t:.J" a unui compensator lenticu-
lar format din 4 elemente.
,1/ = n 11 1, 4 10 30,6 mm
0.9+ 0.1 n 0.9+ 0.14
i n care s-a admi s pentru un element o
deformare de t:. ! 1 = 10 mm.
se calculeaza numarul de compen-
satoare necesare:
n = t:. L = 136,8 =
446
c t:i l 30.6
Rezulta deci ca pe lungimea de 100 m
Tabelul 11.4.7. Compensator
lenticular axial
Oiametrul Oeforma- Lungimea Coeficient
nominal \ia de com to ta la elastic
- ON - presiune li bera axial ,,c"
[mm) Y [mm) [mm] [N/mm)
80 41 ,0 574,0 46,0
100 43, 0 380,0 62,0
125 46, 0 4 16,0 115,5
150 35,0 365,0 162,0
200 43,5 401,5 224,0
250 44,0 38 1,0 200,0
300 52, 0 448,0 348,0
400 70,0 505,0 320,0
500 85, 0 437.0 440,0
de conducta, aceasta va avea 5 com-
pensatoare lenticulare a cate 4 ele-
mente fi ecare $i un numar de 6 puncte
fi xe la distan\a de 20 m care delimitea-
za tronsoanele.
in cazul in care se utilizeaza compen-
satoare lenticulare laterale sau unghiu-
lare (fi g. 11.1.8; 11 . 1.9) acestea asigura
preluarea, atat a unor deformatii axiale,
cat si a deforma\iil or pe direc\ie perpen-
diculara fa\a de axul conductei (com-
pensatoarele laterale) sau a unor defor -
ma\ii ce se inscriu pe un arc de cerc
(compensatoare unghiulare).
Capacitatea de compensare este cu
atat mai mare cu cat sunt mai multe
elemente lenticulare $i cu cat lungimea
compensatorului este mai mare. Capaci-
tatea de compensare este, de aseme-
nea, influen\ata de presiunea din con-
ducta, de diametrul conductei $i de tem-
peratura. in tabelul 11.4.8 sunt indicate
marimil e admisibil e ale unghiului ,,a" de
deformare pentru un compensator
unghiular de tipul celui din figura 11.4.9.
La determinarea fortei de reac\iune
pentru compensatorul lenticular un-
ghiular trebui e sa se \ina seama de:
dilatarea portiunii de conducta pe
care este montat
& = ar L t:.t [m] (11 .4.43)
unde at este coefi cientul de dilatare
liniara [mm/ mK) - (tab. 11.4.3);
pretensionarea conductei
.1L' = & .1 [m] (11 .4.44)
unde L\ este pretensionarea considera-
ta (0.5 ... 0,7).
For \a totala P are valoarea:
P = &' Pu [daN] (11.4.45)
unde Pu este for\a unitara ce apare la
deplasarea laterala a bra\ului compen-
satorului cu 1 mm ca urmare a dilatarii
conductei.
Se verifi ca, totodata, marimea un-
ghiului a de deformare a compensato-
rului, astfel i ncat sa nu depa5easca
limita maxima admi sa (tab. 11.4.8).
Al egerea unui compensator de acest
tip se bazeaza pe determinarea grafo-
analiti ca a deplasaril or pe directiil e a-
mintite. inclusiv, a unghiurilor de rota\i e
a componentelor compensatorului .
i n acest sens, la faza de proiectare a
re\elelor di n punct de vedere mecani c,
se impune consultarea cataloagelor fir-
melor producatoare de astfel de com-
pensatoare, din tara sau strainatate.
11.4.7. Calculul fortelor
In reazemele fixe
Reazemele fi xe sunt solicitate de for-
\e care apar simultan sau partial in
func\i e de solu\i ile adoptate pentru
preluarea deforma\iilor, de diametrul si
lungimea tronsoanelor.
in calculul rezultantelor ce ac\ionea-
za asupra unui reazem fix, se iau in
considerare urmatoarele tipuri de forte:
de frecare din reazemele mobile;
de reacti une elasti ca dezvoltate de
compensatoarele natural elasti ce
(,,L" , ,,Z"), cele generate de com-
pensatoarele curbate in forma de ,, U"
sau lenticulare;
de frecare in compensatoarele cu
presetupa:
generat e de presiunea interioara
neechilibrata.
11.4. 7. 1 Forfe de frecare
din reazeme/e mobile
in func\i e de valoarea for\ ei normale
la suprafa\a de contact , de tipul de
reazem, de natura material elor, in fi e-
care reazem apare o for\a de frecare
ce sol icita infrastructura reazemului in
sensul deformarii, iar conduct a
Fig. 11.4.11 . Schema de calcul al forJelor
de free are pentru o configuratie ,, L".
Tabelul 11.4.8. Unghiul de deformare amax pentru
compensatorul lenticular unghiular
Di am. 2 x 1 element 2 x 2 elemente 2 x 3 elemente 2 x 4 elemente
nominal
100 320' 12 1650' 1920'
200 250' 610' 940' 1230'
300 150'
40 50
830'
400 120' 310' 510' 630'
500 110' 230' 430' 530'
600
10
210 330' 420'
800 050' 140' 230' 340'
1000 0"40' 120 220 250'
- - - - -
1200 030' 110
20
220'
1
I
I
IL Alimentarea cu caldura
(inclusiv punctul fi x}, in sens invers de-
f ormZi rii .
Sarcina verticala preluata de reazem
provine, in general, din greutatea conduc-
tei ,.gc'', a izolatiei ,,g,z'' si a fluidului .,gt".
For\a de frecare pentru un reazem
mobi l este:
Pt = JI Qt I [daN] { 11.4.46)
unde:
- p este coeficientul de frecare, cu
valori recomandate in capitolul 11 . 1.6,
- Qt - greutatea totala a conductei
pline si izolate, pe unitatea de lungime
care se calcul eaza in func\i e de masa
conductei [ daN/ m] - (tab. 11.4. 1);
- I - distan\a dintre suporturil e mobil e
[m] - (rela\i a 11.4.4).
For\a de frecare ce soli cita conducta
creste pe masura ce sec\iunea consi-
derata se apropi e de reazemul fix prin
adaugarea succesi va a fortelor de
frecare aterente reazemelor mobile.
in cazul configuratiil or elastice in for-
ma de ,, L" fortele de frecare var Ii o-
ri entate pe directia deplasarii cu sens
invers sensului de deformare.
Astfel, solicitarea reazemelor fi xe A si B
pe directiile considerate, utilizand sche-
ma de calcul din figura 11.4.11, este:
= 11g
1
L, cos <p + q> - f3)cos{3
[daN] (11.4.47 a)
= lpg
1
L,sin<p + lpg/.
2
cos( <p - f3) sinp
2 2
[daN] (11.4.47 b)
Pi = _l g
1
'--2. si n( <p - f3)+ 2 pg
1
L,cos{3 sin <p
2 '.:)
[daN] (11.4.47 c)
= i JL9
1
'--2.cos( <p - /3) + i pg
1
L, sinf3sin <p
[daN] (11 .4.47 d)
Pentru configura\iil e in forma de ,,Z"
calculul fortelor de frecare se realizea-
Fig. 11.4.12. incarcarea reazernelor fixe la
utilizarea reducfiilor.
- --
I-
-
.. __ ___
Piteu ... _ _
:;----- -- --- - !
d t
D
Fig_ 11.4.13. incarcarea reazernelor fixe la
utilizarea rarnificafiilor.

Capitolul 11: term ice de transport ::;i distribu!ie
za prin separarea in doua confi gura\ii
,L" ce rewlta prin unirea punctelor ex-
treme A si B ale configura\i ei .,Z" (fig.
11.4.5)
For\ele de frecare pentru o confi gu-
a\ie .,Z" cu unghiuri de 90 sunt:
P; =g,( 1cosa [daN] (11 .4.48 a)
2 I
P; =g,!::isina [daN] (11 .4.48 b)
2
[
L" l 1.-z+
2
cosa[daN] (11.4.48 c)
[daN] (11.4.48 d}
11.4.7.2 ForJe de reacJiune e/astica din
compensatoarele elastice sau
lenticulare.
Sensul , direc\ia si valoarea acestor
orte rezulta prin apli carea metodol ogi -
ei descri se la 11.4.4.; 11.4.5 si 11.4.6.
11.4.7.3 ForJe de frecare
in compensatoare/e axiale
cu presgarnitura
Aceste forte iau na5tere intre garnitu-
ra de etan5are si paharul compensa
torului si se transmit prin intermediul
conductei asupra reazemelor fixe.
For\a de frecare este constanta, intre
compensator si punctele fixe, indife-
rent de pozi\ia compensatorului (la o
extremitate sau cealalta a tronsonului).
Valoarea for\ei se poate determina
utili zand rela\ia:
Pc = ap;nDe b [daN]
unde:
(11.4.49)
- este coeficientul de frecare intre
garnitura de azbest grafitat cu inser\i e
metali ca si conducta (egal cu 0, 1);
- a - coefi cientul de presare a garni -
turii ( 1,5 ... 2, 0); p; - presiunea interioara
a fluidului (daN/cm2];
- De - diametrul exterior al conductei
[cm] ;
- b - la\imea garniturii {b = 1/3
... 1/ 40e) - [cm] .
:

-
dI
-
-
P,rob
Fig. 11 .4.14. incarcarea reazernelor fixe l a
utilizarea robinetelor inchise.
0
I
Fig. 11.4.15. incarcarea reazernelor fixe la
schirnbari de directie.
11.4. 7.4 Forfe de presiune interioara
Aceste for\e determina incarcarea
reazemelor fi xe in situati a neechilibrarii
lor in materi alul conductei. Situa\iile
care conduc la apariti a solicitarilor da-
torate presiuni i interi oare p; sunt urma-
toarele:
- reductii (fi g. 11.4.12)
Prred = P;1( a2 - d
2
) [daN] ( 11.4.50)
- ramifi catii (fig. 11 .4. 13)
P
Jr; 2 )
i1eu=P;4d [daN] (11.4.51
- robinete inchi se (fig. 11.4. 14)
P,,
0
b= p
1
1d
2
[daN] (11.4.52)
- schimbarile de directi e (fig. 11.4. 15.)
P,c= P,102 [daN] ( 11.4.53)
Pentru rezolvarea problemei calculu-
lui for\elor ce solicita un reazem fix se
parcurg urmatoarele etape:
- se intocmeste schema termomeca-
nica a retelei care contine toate ele-
mentele caracteri stice ale acesteia;
- se analizeaza reazemul fix de calcul
observand tronsoanele adiacente de con-
ducta si compensatoarele de pe acestea;
- se alege un sistem de axe de refe-
rin\a;
- se analizeaza fi ecare tronson in
parte, stabilindu-se fort ele pe fi ecare
direc\i e (in plan vertical si pe cele doua
direc\ii in pl an orizontal};
- se deduc expresiile for\elor rezul-
tante, luandu-se, in final, in considerare
rezultantele cu efectul eel mai defavo-
rabil asupra reazemului fix (pentru
aceasta, se vor lua in calcul toate situ-
atiil e posibile - cu robinete deschi se
sau inchi se).
Exemplu de calcul
f.
Se stabilesc expresiile for\elor
CD o, 02 x
-
L1 L2 L2
L3
L

0 3
Fig. 11.4.16. incarcarea reazernelor
fixe la configurafia refelei
din exernplul de calcul 12.
Fig. 11.4.17. Efortul in perefii conductei.
Capitolul 11: Re!ele termice de transport
rezultante pe cele trei directii ce ac\io-
neaza asupra reazernului fix F din figu-
ra 11.4.16.
Se considera si tuati a de incalzire a
sistemului de conducte.
Forte de frecare pe suporturile mobile:
Forte de reactiune elastica
For\e de frecare In compensatorul
axial cu presgarnitura
For\e datorate presiunii interioare:
generata la inchiderea robinetului
Pic3 j \ Piteu P,.:d pir ob
P;c2
Rezultanta pe directie verticala:
R
11 !z !;,_ (d NJ
= 9112_+9,2
2
+913
2
a
unde '7, 1
2
, '3, in m, sunt distantele intre
reazemele mobile pentru diametrele
0 1, 0 2, 0 3 calculate cu rela\ia 11 .4.4. $i
gr - greuta\ile conductelor cu
di ametrele 01, 0 2, 0 3 (daN/ m] .
Rezultanta pe directie ox in plan
orizontal (robinet deschis):
R:o = - P
12
+ 0,5P
13
x - X
2
- X3 +
+Pc
1
+P,
00
+Pic
2
(daN]
Oaca sistemul care ac\ioneaza asu-
. pra reazemelor fi xe con\ine forte iden-
ti ce, de o parte $i de alta a acestora,
fortei mai mici (in valoare absoluta) i se
apl ica un coefici ent de dezechilibru (cu
valoare de 0,3 ... 0,5). Acest coeficient
se justifi ca prin faptul ca la compensa-
toarele identice din punct de vedere
constructiv este posibila aparitia unor
reac\iuni mai mi ci decat cele de calcul
sau este posibila aparitia starilor insta-
bile din punct de vedere termic dato-
rita i ncalzirii sau racirii diferite a con-
ductelor.
Rezultanta pe directie Ox in plan
orizontal (robinet inchis):
R:;= P13x- X3 +Pc1+Pired+P;,ob (daN]
Fortele Pr2, X2 nu i$i mai manifesta
prezen\a datorita i nchiderii robinetului .
Rezultanta pe directie Oy in plan ori-
zontal (robinet deschis):
R;
0
=Pr3y+ Y3 +P,teu- Pic3= P13y+ Y3 ldaN]
Rezultanta pe directia oy in plan ori-
zonta/ (robinet inchis):
RR'= RRo (daN]
y y
11.4.8. Verificarea rezistentei
fevilor in secfiunea cu solicitare
- maxima
Conductele re\el elor termice sunt so-
li citate dupa mai multe direc\ii, apa-
rand necesitatea verificarii rezistentei
materialului din care sunt confec\ionate
conductele.
Rela\ia de verificare impune ca:
CJech = f(CJ1, CJ2, CJ3) < CJa [daN/cm
2
] (11.4.54)
unde:
- aech este efortul unitar normal echi -
valent celor trei eforturi 01, 0 2, 03 dupa
direc\iile axiala, tangen\iala $i radiala
[daN/cm
2
];
- aa - rezistenta admisibila a materi-
alului, corespunzatoare temperaturii de
functionare [daN/cm
2
] calculat a cu
rela\i a 11.4.2.
Se recomanda verificarea rezistentei
materialului dupa teoria energiei poten-
\iale de deforma\ie. Efortul unitar dupa
cele trei direc\ii se calculeaza conform
relatiilor generale:
- pe direc\ie axiala
l,_M
Oax = S W [daN/cm
2
] ( 11 .4.55)
unde:
- LP este suma for\ elor axiale total e
ce actioneaza in sec\iunea de verifi cat
(daN];
- S - aria sec(iunii peretelui conduc-
tei [cm2] - (tab. 11.4. 1);
- M - momentul total dat de greuta-
tea proprie a conductei M
9
, de fortele
de reac\iune elastica Me $i, in cazul
amplasari i aeriene, momentul dat de
vant Mv [daN/cm];
- M se poate calcula dupa rela\ia
generala:
(daN/cm] (11.4.56)
W est e modulul de rezisten\a al con-
ductei [cm
3
] - (tab. 11 .4. 1}
- pe directie tangentiala - efortul se
datoreaza de cele mai multe ori presiu-
nii interioare p;
a, = ffi [daN/cm2] (11.4.57)
2s
unde:
- 0; este diametrul interior al conductei
(cm];
- s - grosimea peretelui \evii [cm];
- pe directie radiala:
CJ, =-p, (daN/cm
2
] (11.4.58)
in si tua\i a in care coefici entul mediu:
a = (m + 0 2 + CJ3Y3 in care 0"1, 0"2 $i OJ
sunt eforturil e pe cele trei direc\ii in
ordine descrescatoare, este pozitiv (cu
efect de intindere), rela\ia de verificare
este:
Oec11 = d,' - 2 I '( O"i0"2 + Cf20"3 + 0"3Cf1:
[daN/ cm2] (11.4.59)
in care:
- v este coefi cientul lui Poi sson, cu
valoarea 0,3;
II. Alimentarea cu caldura
Oa
[daN/cm
2
].
11 .4.2.
rezisten\a admi sibil a
calcul ata dupa rela\ia
in cazul unui efort mediu negativ (cu
efect de compresiune}, rela\i a de veri-
fi care este:
(Jee,,= +(0"2-(JS +(CJ3-CJ,)2
[daN/cm2] (11.4.60)
in ipoteza in care rela\ia 11.4.54 nu
se verifica, se recomanda alegerea
unei conducte cu grosimea ,,s" a pere-
telui conductei superioara celei luate in
calcul sau alegerea unei marci de o\el
astfel incat rela\i a sa fie sati stacuta. Se
mai poate proceda, de asemenea, la
modificarea elementelor schemei ter-
momecanice in scopul reducerii for\e-
lor de frecare $i a celor de elasticitate.
11.4.9. Calculul mecanic
in ipoteza utilizarii conductelor
preizolate
11.4.9.1 Elemente generale
de proiectare
in principiu, calculul mecanic pentru
cazul utilizarii conductelor preizolate
presupune parcurgerea acelora$i etape
ca $i in cazul utilizarii conductelor cla-
sice. Pentru conductele preizolate teh-
nologia montari i lor direct in sol (spriji -
nirea fiind uniform continua) confera
anumi te particularita\i ce se impun a fi
cunoscute.
in exploatare, retelele de conducte
de termoficare preizolate, ingropate,
sunt soli ci tate cu incarcari avand ca-
racter:
permanent - din greutatea propri e
$i acoperirea cu pamant;
temporar (cvasi-permanent) - din
greutatea apei din conducta utila, din
efectul varia\iei de temperatura $i, even-
tual, al pretensionarii (daca este cazul);
temporar (variabil) - din ac\iunea
locala a vehiculelor de la suprafa\a te-
renului;
accidental - din ac\iunea undelor
seismice sau ca efect al inchiderii
bru$1e a vanelor.
Oeformarea unui tronson de lungime
L se produce atunci cand tensiunea
interna OJ (care cre:;;te odata cu creste-
rea temperaturii) egaleaza tensi unea OJ
generata de forta de frecare. Astfel,
pentru o anumita lungime a tronsonu-
lui L se poate determina varia\ia de
temperatura L1ik care corespunde an-
trenarii in procesul de deformare a
intregului tronson.
Din egali tatea 01 = m , rezulta:
Mk = q-L l
0
CJ (11.4.61)
rt. E A
in care:
- !I este coeficientul de frecare intre
sol $i mantaua de protecti e a conductei
I
I
I
I
IL Alimentarea cu caldura
(se pot utiliza valori de 0,5 ... 0,55);
- q - for\a verticala genera ta de greu-
tatea solul ui de deasupra conductei
[N/ m];
a coef icient ul de dilatare
[mm/ mK] ;
- E - modulul de elasti citate al con-
ductei [daN/cm
2
];
- A - ari a sec\iunii transversale prin
peretele conductei [cm
2
].
Ca urmare a observa\i ei anterioare
se justifi ca determinarea unei lungimi
maxime de conducta Lmax caracteri -
zata prin nedepa!;i irea tensiunii admi si-
bil e a o\elului <Ja. Rezulta astfel:
'-max = a .1(, E A [m] (11 .4.62)
JJ Q
unde .11.J este vari ati a admi sibil a de
temperatura, corespunzatoare tensi unii
maxime admi sibile, adica:
.d l a=_!!a_ (Cj (11.4.63)
a E
Pentru calculul for\ ei de apasare a
solului q se utili zeaza relati a:
q = rr D h p g [N/ m] (11.4.64)
unde:
- D este diametrul mantalei [m] ;
- h - adancimea de pozare (conside-
rata fata de axul conductei) [m];
- p - densitatea solului [kg/ m3];
- g - accelerati a gravitationala [m/s2].
In ipoteza montarii conductelor fara
pretensionare termi ca, dilatarea poate
ti bl ocata in limite admi se pe tronsoane
rectilinii , daca se prevad puncte fi xe la
extremita\i fara compensatoare de dila-
tare. cu condi\ia ca vari atia de tempe-
ratura sa nu conduca la depa!;iirea ten-
si unii admi si bil e; altfel spus, tronsoane
rectilinii , cu L ;::: Lmax pot suporta incal-
zirea pana la .11.J Iara compensator de
dil atare daca Ll tn s .1ta.
In cazul pretensionarii termice, in
proportie de 50 %, lungimea unui tron-
son rectiliniu situat de o parte a com-
pensatorului poate depa!;ii Lmax daca
Mn s 2 Llb; in acest caz. pe tronsoane-
B
l < 0,9 l ma_ x ___ t
2
Fig. 11.4.18. Dist anJa maxi ma
intre doua puncte fixe consecutive:
1 - compensator curbat i n ,, U" ;
2 - compensator lenticular;
3 - compensator axial cu presgarnitura.
Capitolul 11: Re!ele termice de transport
le rect ili nii se renunta la compensatoa-
rele de dilatare, avand prevazute punc-
te fixe la extremi tati.
Pentru Lmax vari a\ia maxima (admisi-
bila) a temperaturii (.1ta} este egala cu
variati a limita a temperaturii (.d lk}.
in functi e de calitatea otelului se pot
accepta valori de:
<Ya= 1200 daN/cm
2
pentru OL37, OL T 35
<Ya = 1500 daN/cm
2
pentru OL 50
Pentru valori de:
a = 12 10
6
mm/ mK
E = 2 10
6
daN/cm2
rezulta .Ma = 50 C pentru
<Ya = 1200 daN/cm2 $i L1 ta = 62,5 C
pentru <Ya = 1500 daN/cm2
Daca lungimea unui tronson rectiliniu
se limiteaza la Lmax pentru a-I incalzi
peste Ll la este nevoie de introducerea
unui compensator de dilatare. Tensiu-
nea interna va cre!;ite pana la <Ja, rama-
nand constanta la depa$irea variatiei
de temperatura L1 ta, pana la vari a\i a no-
minala de temperatura (Ll tn}.
Vari ati a nominala de temperatura
este:
6 tn = tn - to [C] ( 11.4.65)
unde tn este temperatura nominala a
agentului termi c, iar to este temperatura
de montare (se poate considera
+10C).
11.4. 9.2 Configura/ii e/astice
Conductele pozate in pamant se
descompun in tronsoane cu ajutorul
punctelor fi xe. Descompunerea se rea-
li zeaza avand in vedere sati sfacerea
simultana a cerintelor de evitare a soli -
citarilor nepermi se $i formarea econo-
Fig. 11.4.19. Compensator ,. L" .

I I
x
E'
_J
N
Vi
_J
N
L
Fi g. 11.4.20. Compensatoare ,.Z".
mica a sistemelor de conducte dupa
urmatoarele criteri i:
- di latarea termica a conductelor se
preia pri n compensare naturala (in cla-
dir i, canale termice) $i prin compensa-
toare curbate i n forma de ,. U", axiale,
de constructi e speciala, sau lenticu-
lare.
- distar\a maxi ma intre mijl ocul com-
pensatorului ,. U" $i punct ul fix i nvecinat
(fig. 11.4.18) este de:
L < 0,9 Lmax [ m ]
unde Lmax este lungimea maxima teo-
reti ca de mi$care calculata cu rela\ia
11.4.62
- di stan\a maxi ma intre doua puncte
fi xe consecuti ve i n cazul compensa-
toarelor montate la mijl ocul tronsonului
nu poate depa!;ii valoarea de (1 ,8 ... 2)
Lmax - (fig. 11.4. 18).
- de o parte $i de alta a punctului fix,
compensatoarele trebuie pozi\ionate la
distan\e egale sau aproape egale (pen-
tru echilibrarea fortelor i n punctul fi x).
- in cazul compensatoarelor natural
elastice, acestea se delimiteaza in mo-
dul urmator:
pentru compensatoare ,. L"
(fig. 11.4. 19);
L 1/L2 s 5 pentru Dn < 150
L 1/L2 s 3 pentru Dn > 150
L 1, Lz S 0,9 Lmax
pentru compensatoare ,. Z"
(fig. 11 .4.20):
in cazul acestor configura\ii , in apro-
pierea varfului de unghi, se lasa portiuni
libere (Iara nisip de compactare a con-
ductelor), por(iuni protejate cu perne de
dilatare din poliuretan (fig. 11. 1. 10).
in scopul utilizarii economice a com-
pensatoarelor se recomanda, in general,
pretensionarea acestora. Pretensionarea
se calculeaza in func\i e de temperatura
de montaj (cap. 11 .4. 9.3 punctul B).
Pe langa compensatoarele amintite
Fi g. 11.4.21. ConfiguraJii elasti ce naturale
cu diverse forme.

F 1 a : : ' : b F2
.... N
1

@1
01
.;: 0,9 Lm.,x (3rg) 1
23
,,:0,9 Lmax

Fig. 11.4.22. Deformaf ii
in compensatoare.
Capitolul 11 : termice de transport
mai pot utili za compensatoare
hiul are, lateral e, pentru preluarea
tarilor in canale termice, tunele, cla-
etc. in situatii mai rare, dar totu$i
ibil de intalnit, confi guratiil e elasti ce
Jral e au forme atipice (fig. 11 .4.21).
entru aceste conf iguratii calculele
.;erificare au la baza relati i generale
se particularizeaza pentru cazuril e
ale (configuratii ,,L", ,,Z" $i compen-
iare ,, U" simetrice).
1.9.3 Calculul deforma/iilor termice
ierate de variaJiile de temperatura)
n ipoteza montarii conduc telor fara
tensionare:
e prevad puncte fi xe $i compensa-
e de dilatare:
pe tronsoane rectilinii (fig. 11.4.22):
1 cazul general cand .Mn > L1tk se
urmatoarele etape:
se calculeaza Lmax dupa relati a
l.62
se determina variatia de tempera-
( ..:1tk) ce corespunde antrenarii in
tare a bratelor configuratiei 101 (/23)
1jutorul rela(ii lor:
- q
1
01 (
0
C] (11.4.66 a)
o1 - rr. -E -A
23
= q/23 [
0
C] (11.4.66b}
rr -F -A
se calcul eaza
xma\ia fiecarui tronson:
"= at
0
{ M,, -

J [
0
C] (11.4.67 a)
>'= a /
23
( M n-

) [
0
C] (11 .4.67 b}
se calculeaza deformapa intregului
,son de lungime L:
l = L1/01 + L1/23 [m] (11.4.68)
cazul in care .Jtn < L1 tk numai o
.e din tronsonul de lungime I se
ta, deformatia fiind:
o (X - /' [m]
2 2 EA
(11.4.69)
are /' este lungimea zonei din lungi-
1 tronsonului I care se deformeaza:
a .C. t,, E A
[m] (11 .4.70)
ll Q
cazul in care :..\tn = .C.tk deformatia
= q i2
2 EA
(m[ (11 .4.71)
aca se urmare$1e prevederea unui
ipensator ,,U" de dimensiuni mai
JSe, se executa pretensionarea me-
ica a acestuia in proporti e de 50%
.1U4 de fi ecare parte a compensa-
lui ,,U"). De asemenea, este nece-
sa se prevada perne elastice de
lasare laterala pe toata zona com-
sat orului ,, U
0
pe tronsoane cu schimbari de di -
ie (configura/ii ,, L" $i ,,Z"):
Cazut configuratiei ,, L" (fig. 11 .4.23).
peratii le de calcul sunt urmatoarele:
se calculeaza Lm:n (r ela\i a 11. 4. 62)
se determina vari ati a de tempera-
tura 1\lko 1 $i L1 tk23 (cu rela\iil e 11.'l.66 a
$i b)
deformatia fiecarui tronson L1lo1 $i
.1/23 se calculeaza cu relati ile 11.4.67 a
$i b.
se calculeaza deplasari le laterale
ale bratelor confi guratiei;
deplasarea laterala a bra\ului I o
1
:
Q - L1lz3+L1lo,sin{J [m] (11.4.72 a)
01
- cos{J
deplasarea -laterala a bratului /23:
D _ .1io,+ .1/23 sin{J [m] (11.4.72b)
23
- cos{J
in aceste rel atii, p este unghiul suple-
mentar (peste 90) dintre bra\e. Calcu-
lul deplasaril or laterale in zona schim-
barilor de directie este necesar
stabilirea grosimii pernelor de dilatare
din zona coturilor.
Cazul configuratiei .,Z'' (fig. 11.4.24
$i 11.4.25):
Se observa ca prin unirea extremita-
t ilor configura\iei ,,Z" se obtin doua
configurat ii ,, L";
CF = DC_k_ [m] (11.4.73 a)
lo,+ In
DF = DC__!n__ (m] (11.4.73b)
lo,+ 123
Opera\iile de calcul sunt:
se calculeaza Lmax (rela\ia 11 .4.62)
se determina variatia de tempera-
tura L\tk pentru fi ecare segment in
parte;
.1t - q 'o
01- a -E A
[OC]
(11.4.74 a)
.1t = q 123
23 a E A
(OC]
(11 .4.74 b)
:1t = p Qig
- k CF a E A
[OC]
(11.4.74 c)
\t _ p q h [oC]
(11 .4.74 d)
L kDF -
a EA
se calculeaza deforma\i a fiecarui
segment ;

a -1
0
,( .Jt,, -

[m] (11 .4.75 a)

!i /
23
- a 1
23
(!i t,, - J (m] (11.4.75 b)
!i CF = a CF (!ii _ L1tkCF ,[m](1 1.4.75 c)
l n 2
.JOF - a OF ( ..11,, - d)
se calcul eaza deplasari le laterale
ale bratelor configurati ei;
- deplasarea laterala a bratului ,. 0 0 1"
este egala cu deforma\i a segmentului CF
0 0 1 = ..1CF [m] (11.4.76 a)
- deplasarea laterala a segmentului
CF este egala cu deforma\ia bra\ului /0 1
Der = .1101 [m] (11.4.76 b)
n. Alimentarea cu caldura
- deplasarea laterala a bra\ului b este
egala cu deforma\ia segmentului OF
fo3= !JDF [m] (11.4.76c)
- deplasarea laterala a segmentului
OF este egala cu deformatia bratului /23
DoF = .1/23 [m] ( 11. 4. 76 d)
Observatie: in cazul in care lun-
gimea bra\ului transversal are o lun-
gime relati v mica se prevad perne de
dilatare pe t oata zona cot uril or
(fig. 11.4. 25).
in cazul unui brat transversal de lun-
lmax
Fig. 11.4.23. DeformaJii
la schimbari de direcfie:
1 - zona de prevedere a pernelor de dilatare.
:r,.-- d ___ ..
c . .
F __ __ .- -
- - - - . - r b
I ... -101
. A
Fig. 11 .4.24. Deformafii
la configurafia ,,Z" a refelei.
t
I
F2
ig. 11.4.25. Zona coturilor la configuraJia
,,Z" cu brat transversal scurt.
V/
N
_z
F1 b I
N
1
_J_
Fig. 11.4.26. Zona coturilor la configurafia
,,Z" , cu braf transversal lung.
11. Alimentarea cu caldura
gi me mare (fi g. 11.4.26) se prevad
pernc de dilatare slric t in zona
coturilor. in calculele de verifi care a
tensiuni lor si de stabilire a eforturilor se
cons1dera un punct fi x natural pe
intervalul N 1- N2. obtinand doua
confi guratii ,, L".
B. in ipoteza montarii conductelor cu
pretensionare termica
Prin pretensionarea termi ca a con-
ductelor in faza de montare, se urma-
reste reducerea costului de investi\ii ca
urmarc a diminuarii dilatari lor, deci si a
dimensiunii compensatoarelor; in anu-
mite condi\ii este posibila chiar elimi-
narea compensatoarelor de dilatare pe
tronsoanele rectilinii ale retelei daca
<: 2Llb).
Fazele de executare a pretensionar ii
termi ce sunt urmatoarele:
Conductele se a5eaza in 5ant, pe
un pat de nisip de 10 ... 20 cm. omo-
gen, uscat si bine compactat, respec-
tandu-se schema termomecanica pre-
vazuta prin proiectare. in aceasta faza
punctele fixe au executata numai infra-
structura de rezisten\a. fara ca \evile sa
fie prinse de aceasta. Se excepteaza
un punct fix de la o extremitate sau din
zona de mijloc a re\elei , care se execu-
ta in solu\ie definitiva. Conductele sunt
libere sa se dilate odata cu cresterea
temperaturii.
Conductele din o\el sunt legate la
o sursa calda (punct termic. centrala
termica, o sursa termi ca sau electrica
mobila etc.) si sunt incalzite de la tem-
peratura ini\iala lo, cu o variatie de
temperatura egala cu .1tn. Ca tempera-
tura initiala se poate considera + 1 O C,
aceasta temperatura fiind asimilata cu
temperatura solului la adancimea de
montare inai nte de punerea in func\iu-
ne. Temperatura de pretensionare poa-
te fi deci:
I - i\ tn + t
p 2 0
Prin incalzire conductele se dilata
inspre extrernita\ile libere. Se pun in
eviden\a. pri"n rnasurari, valorile dilata-
r ilor.
Dupa ob\inerea regimului termic
stabi lit, ti mp de eel pu\in 3 .. .4 ore, si
verificarea dilatarilor, se trece la faza
de ri gidizare (prindere) a conduc telor
de infrastruc tura reazemelor fi xe de la
extremita\i si de pe traseu, men\inand
temperatura de pretensionare. Supor-
turile provi zorii se indeparteaza.
Mentinand regi rnul termic de pre-
tensionare se astupa 5an\ul, cu ni sip si
pamant , pana la cotele finale conform
tchnologiei de executie.
Se intrerupe sursa de caldura,
conductele r acindu-se pana la tempe-
ra tura solului .
in aceasta faza apar tensiuni le de in-
tindere generate de racire, cu efect de
Capitolul 11: termice de transport
contractie progresiva. pe masura ce
este egalata forta de frecare.
in ceea ce pri veste calculul defor-
ma\iilor termi ce, a eforturilor si a ten-
siunilor, in cazul pretensionarii, se ia in
considerare o varia\i e de temperatura
egala cu jumatate din variatia totala,
nominala de temperatura a conduc-
telor .
Pentru efectuarea calculului mecanic
complet al retelelor de conducte pre-
izolate, amplasate direct in sol , se uti-
lizeaza. programe de calcul automat
fundamentate pe literatura de speciali-
tate si pe normele europene EN 253.
11.5. Executarea retelelor
term ice
11.5.1. Probleme generale
Executarea re\elelor termice are la
baza ,.Proiectul tehnic" si ,.Detaliile de
executie" elaborate in urma avi zelor si
acordurilor emise de beneficiar , institu-
\ia finan\atoare etc.
in general, odata stabilit constructo-
rul (executantul) prin licita\ie sau, dupa
caz, prin adresare directa, se parcurg
urmatoarele etape:
Analiza proiectelor privind re\eaua
termica, lucrarile conexe si modificarile
in re\elele edi litare afectate.
Verificarea existen\ei avizelor si
acorduri lor legale ce cad in sarcina be-
neficiarului (proiectantul ui).
Ob\inerea acordurilor si autoriza\ii-
lor legate de executarea re\elei (Poli\ia
r utiera, Admini stra\ia domeniului public
(ADP) etc).
Elaborarea proiectului de organiza-
re a 5antierului: e5aionarea lucrarilor;
depozitarea materialelor; programarea
utilajelor; aprovizionarea etc.
Executarea, pe etape, a re\elei.
11.5.2. Executarea refelelor
termice amplasate subteran,
in canal
Etapele (fazele) de executare a re\elei:
- Trasarea pe teren, cu marcarea
punctelor caracteri sti ce: reazeme fi xe,
compensatoare in forma de U, camine
de vizitare. ramifica\i i, schimbari de di-
rectie etc.; participa: maistrul lucrarii ,
proiectantul si topometrul santierului .
- Se transmit echipelor si se mar-
cheaza pe trasee dimensiunile sapaturii
(la\ime. adanci ne) pe baza detal iilor
con\inute in plc..nse (desene). Dupa ce
se verifica, prin sondaje, situa\ia re\ele-
lor edi litare subterane, se executa sa-
patura, manual sau mecanic, cu spriji -
nirile laterale necesare, conform pro-
iectului .
- Se asigura transportul pamantului
excedentar ce rezulta din sapatura.
- Se executa canalul si caminele de
vizi tare. din elemente prefabricate sau
in structura monolit, conform proiectu-
lui . Se executa apoi infrastructura rea-
zemelor mobile (perne pe radier, con-
sole. cadre metalice etc.) si a reazeme-
lor fi xe.
- Lansarea si montarea conductelor,
inclusiv a ramificatiilor, coturilor reaze-
melor fi xe. cu verificarea respectarii
pantelor . conform proiectului; in
ta faza se executa si pretensionarea in
forma de U.
- Spalarea hidropneumatica a re\elei ,
pe zone.
- Proba hidraulica a sudurilor.
- Executarea izolatiei termi ce a con-
ductelor .
- Montarea robinetelor de sec\ionare.
- Acoperirea cu placi prefabricate a
canalelor si executarea izola\i ei hi-
drofuge a acestora (inclusiv a ca-
mioanetor). acoperirea cu pamant a
canalelor si caminelor si refacerea
situa\iei initiate de la suprafa\a so-
lului (strat vegetal, structura de
drum etc.).
- Efectuarea recep\i ei tucraritor con-
form Regulamentului aprobat prin
H.G. nr. 273/ 1994.
in cazul amplasarii supraterane a
conductelor . etapele de executare
sunt, in principiu, identice cu cele de
mai sus. cu deosebirea legata de par-
tea de constructi e; in acest sens,
apare etapa de sapare a gropilor de
fundare a stalpilor si de turnare a fur:i -
da\iilor din beton; se executa apoi
.,plantarea" (montarea) stalpilor , de
regula, prefabricati din beton armat
sau metali ci.
11.5.3. Executarea refelelor
termice, amplasate direct in sol
utilizand jevi preizolate cu
spuma de poliuretan
Fazele de executie a re\elei:
- Trasarea pe teren a re\elei. cu
marcarea punctelor (zonelor) caracte-
ri sti ce: reazeme fi xe, ramifica\ii, com-
pensatoare de dilatare. camine de vizi-
tare etc.; participa: maistrul lucrarii ,
proiectantul si topometrul santierului.
- Se transmi t echipelor si se mar-
cheaza pe traseu, dimensiunile sapa-
turii (latime si adancime). Oupa ce se
verifica, prin sondaje, situa\i a re\elelor
edilitare subterane. se executa sapa-
tura, manual sau mecanizat . cu spri ji-
niri le laterale necesare. conform pro-
iectului .
- Se asigura transportul pamantului ex-
cedentar ce rezulta din sapatura.
- Se plaseaza pe radier, suporturile
provizorii ale conductelor la cotele ce
asigura continuitatea rezemari i si
panta acestora.
Capitolul 11: Re!ele termice de transport ~ distribu!ie
- Turnarea funda\i ei suporturilor fi xe.
- Lansarea $i pozarea conductelor, pe
zone, cu verifi carea respectarii pante-
lor din proiect.
- Executarea imbinarilor intre tronsoa-
nele de conducte, inclusiv, montarea
ramifi ca\iil or, coturilor etc.
- Realizarea primului strat de nisip, bi-
ne compactat.
- Spalarea hidropneumatica a re\elei,
pe zone.
- Proba hidrauli ca a sudurilor.
- Realizarea continuita\ii sistemului de
averti zare.
- Executarea caminelor de vizitare.
- Montarea robinetelor.
- Executarea izola\i ei termi ce in zonele
de imbinare, inclusiv etan:;;area aces-
tora. Montarea pernelor la coturi .
- Executarea pretensionarii termi ce a
re\elei conform proi ectului . in proiect,
este necesar sa se detalieze: tehno-
logia de pretensionare, sursa de cal-
dura, parametri i de lucru, deforma\iil e
extremita\i lor zonei de re\ea ce se
pretensioneaza etc.
II. Alimentarea cu caldura
in cadrul opera\iei de pretensionare
intra $i acoperirea cu ni sip compactat
$i cu pamant.
Pretensionarea se incheie cu racirea
conductelor $i verificarea deforma\ii lor.
- Refacerea situa\iei initiale de la su-
prafa\a solului (strat vegetal, structu-
ra de drum etc.).
- Proba tehnologica.
- Dupa executarea re\elei se efectueaza
receptia lucrarilor conform regulamen-
tul ui aprobat prin H.G. nr. 273/ 1994.
I
l
II. Alimentarea cu caldura
Capitolul
12
Reglarea lurnizarii caldurii
Capitolul 12: Reglarea furnizarii caldurii
12.1. Principii
Obiectivul reglarii in procesele de in-
calzire, ventilare si de preparare a apei
calde de consum consta in mentinerea
marimii reglate (temperatura, presiunea
sau debitul fluidului purtator de caldu-
ra) la valoarea prescrisa.
Scopul reglari i vizeaza sat isfacerea
nevoilor reale de caldura ale abona\i lor
in condi\iile unor costuri minime si res-
pectarii cerin\elor privind parametrii
optimi de contort.
in general, func\ia simpla de reglare
a proceselor mentionate se poate aso-
cia (completa) cu alte func\ii ale bucle-
lor de automatizare si anume de:
- programare, preluata de regulatoa-
rele electronice, care consta in modifi-
carea, in timp, a valorii marimii reglate
dupa preferin\e specifice, locale (de
exemplu: regim de zi/noapte, regim de
lucru/ repaus etc.);
- optimizare, care consta in controlul
a mai multor marimi pe baza carora se
comanda organele de execu\ie (de
exemplu: temperatura agentului termic
si temperatura interioara din cladiri;
t emperatura apei calde de consum si
temperatura agentului termic primar in
schimbatoarele de caldura);
- securitate, care consta in operarea
de comenzi in scopul protec\iei , atat a
utili zatorilor si personalului de exploa-
tare cat si a echipamentului instala\i ei.
Un sistem reglat cuprinde:
- cladiril e cu instala\ii le interi oare de
ali mentare;
- re\eaua de di stribu\ie a fluidelor
purtatoare de caldura;
- schimbatoarele de caldura, pom-
pele de circula\ie, pompele de a-
mestec si pompele de adaos con-
stituind, dupa caz, echipamentul
tehnologi c de baza;
- componentele buclelor de reglare:
robinete de reglare, traductoare,
regulatoare;
- re\eaua de transport si distnbutie a
fluidelor purtatoare de caldura la
riaramctrii medii (apa fierbinte sau
abur de presiune medie).
Pentru indeplinirea func\i ei de reglare
a proceselor se pot utiliza dou{1 meto-
de:
a) Mar imea reglata este masurata,
valoarea acesteia este comparata cu
valoarea prescrisa si se ac\ioneaza
asupra puterii termice pentru ca valoa-
rea marimii reglate sa se apropie, in li -
mitc stranse, de valoarea prescri sa. in
acest caz, reglarea se face ,,in bucla
inchisa" fiind specifica controlului tem-
peraturii inter ioare in procesul de incal-
zire a cladiril or sau controlului tempe-
raturii de preparare a apei calde de
consum.
b) Marimea reglata este masurata si
comparata cu valoarea prescrisa, in co-
relare cu varia\ia perturba\iilor care in-
fluen\eaza nevoile de caldura, fara con-
trolul marimii care refl ecta strict calitatea
' serviciului . in acest caz, reglarea se face
,,In bucla deschisa". un exemplu fiind
realizarea coresponden\ei dintre tem-
peratura apei fierbin\i (calde) din con-
ducta de ducere a retelei care alimen-
teaza cu caldura un ansamblu de cladiri
si temperatura exterioara a aerului .
Fluxul de energi e emis de un fluid
, purtator de caldura este exprimat cu
rela\ia:
0 = G c(t' - t") [W] (12.1.1)
in care:
- 0 este puterea termica emisa [W];
- G - debitul maxim de fluid [kg/s];
- c - caldura masica a fluidului
[J/kgK];
- t' - temperatura fluidului la intrarea
in schimbatorul de caldura [
0
C];
- t" - temperatura fluidului la iesirea
din schimbatorul de caldura [
0
C] .
Pentru modificarea puterii termice
implicate i n desfasurarea procesului
(de incalzire sau de preparare a apei
calde de consum) se poate ac\iona in
variantele:
- G = constant; t ' = variabil;
- t' = constant; G = variabil;
- G = variabil; t' = variabil.
in fi ecare varianta, temperatura t" a
f luidului la iesirea din schimbator este
variabila, depinzand de parametrii flui-
dului secundar.
Dintre metodele de reglare men\io-
nate, cea bazata pe vari a\ia atat a de-
bitului de fluid cat si a temperaturii
acestuia (reglarea mixta) este cea mai
avantajoasa, fiind elasti ca, efi cienta,
economica.
12.2. Construclijle
In procesul de incalzire
Necesarul de caldura pentru incalzi-
rea unei cladiri are o structura cu doua
1 componente variabile si anume:
Or - ,,pierderil e" de caldura ce rezul-
ta prin transfer de la mediul interior la
eel exterior traversand pere\ii exteriori,
ferestrele, planseele delimitatoare etc.;
Oa - ,,pierderil e" de caldura pentru
incalzirea aerului infiltrat (introdus) in
cladire.
Corespunzator acestor fluxuri de cal-
dura. coefici entul global X; ( 10. 1.2)
denumit si ,,caracteristica termica de
incalzire" are structura:
Xi = Xr+Xa [W/m3KJ (1 2.2. 1)
putand fi folosit la determinarea nece-
sarului de caldura, fara considerarea
aporturil or exterioare si interioare de
caldura:
0 = X; Ve (t, - te) [W] (12.2.2)
in care:
- t, este temperatura interioara medie
II. Al imentarea cu caldura
(preponderenta) din cladire [C];
- t,, - temperatura exterioara [C].
Relatia 12.2.2 exprima ,.comporta-
mentul static al cladirii ". la nivel teore-
tic, daca nu se \ine seama de aporturi
- datorita radia\iei solare (ca aport ex-
terior) si datorita prezen\ei oamenilor si
aparatelor in func\ionare (ca aporturi
interioare).
in figura 12.2.1 se prezinta atat
curba caracteristica teoretica, conform
rela\iei 12.2.2, cat si curba reala a
puterii termi ce de incalzire tinand
seama, informativ, de contribu\ia apor-
turilor gratuite de caldura la realizarea
temperaturii interioare:
0, = X; Ve (t; - le) - Loap [W] (12.2.3)
in care I:Oap reprezinta suma fluxurilor
1 de energie termica ce provin, ca apor-
turi , de la radia\ia solara, oameni si
aparate.
Un alt factor influent, din punctul de
vedere al definirii curbei reale a puterii
termice necesare, este viteza vantului
diferita de viteza de calcul, cu elect di -
rect asupra debitului de aer infiltrat prin
neetanseita\i si deci asupra nevoii de
caldura pentru incalzire.
0 modalitate de a \ine seama de di -
minuarea nevoilor de incalzire ca urma-
re a contribu\iei aporturilor gratuite de
caldura, ca efect global, consta in asi-
gurarea unei temperaturi a agentului
termic pe conducta de ducere a re\elei
cu 1 ... 3 C mai mica decat temperatu-
ra teoretica din graficul de reglare. Lo-
cal, in incaperi, solu\ia recomandata
pentru corectarea fluxului de caldura e-
mis de corpurile (aparatele) de incal zi-
' re consta in prevederea de robinete de
reglare termostatice, la fiecare din a-
ceste emi\atoare.
Comportamentul static al construc\ii -
lor in procesul de incalzire are ca pre-
misa schimburil e de caldura in flux per-
manent (stabil). Deoarece in plan real,
pe de o parte, intervin factorii pertur-
batori (temperatura, vantul, aporturile
~
"' Q;
:;
------------.
,'
c...
I
I
t
l ~
+20 +10
Temperatura de oprire a incalzirii [CJ
Fig. 12.2. 1 - Caracteristica teoretica
\ii reala a procesului de incalzire:
- caracteristica teoretica;
2 - caracterist ica reala.
IL Alimentarea cu caldura
gratuite etc.) dintre care unii sunt cu
lotul aleatori iar, pe de alta parte, se
introduc In mod deliberat , diferite regi-
muri de func\i onare, schi mburil e de cal-
dura se desfa:;;oara In mod neperma-
nent; astfel, parametrii de clima inte-
rioara sufera variatii, cu o anumita vite-
za, ca urmare a elementelor de con-
slructii :;; i obiecl elor din cladiri care, In
func\ ie de capaci tatil e de acumulare
(iner\ia l ermi ca), absorb sau resliluie
energia termica. Aceste fenomene defi -
nesc ,,comportamenlul dinamic" al cl a-
dirilor In procesul de lncalzire.
Se distinge ,,inertia elemenl elor de
construct ii exterioare (a anvelopei)" $i
,, inerti a masei interne"; inerti a globala a
cladirii :;;i, pe segmenle, a incaperilor,
determina raspunsul dinamic al para-
melril or de clima interioara la o variatie '
in treapta sau In impulsuri a parametri -
lor activi in proces (temperatura agen- ;
_tului termi c, apari\ia insoririi , anularea
sau reducerea debilului de fluid etc.).
Oaca relatia de bilant In comporta-
menlul stati c al unei cladiri ofera ele-
mentele necesare dimensionarii insta-
la\iilor de lncalzire, studiul comporta-
mentului dinamic este necesar pentru
conceperea slructurii elementelor de
construc\ii $i a arhitecturii cl adirii :;;i
pentru fixarea (programarea) regimuri -
lor de functionare In cadrul gestiunii
energetice a sistemului :;; i pentru alege-
rea componentelor buclelor de regl are.
12.3. Solufii de reglare
Sunt definite prin modul In care re-
gulatorul corecteaza marimea reglata.
ca urmare a unei anumite abateri a
acesteia fata de valoarea de referin\a
(de consemn).
Astfel, se di stinge:
a) reg/area ,, tot sau nimic", apli cabila
la instala\iil e de preparare a apei calde
de consum cu acumulare $i la centra-
lele termi ce de puteri mici sau rel ativ
mi ci, control and temperatura apei la ie-
$irea din cazan, prin anclansarea :;; i de-
clan:;;area arderii .
b) reg/area flotanta (cu regulator tri -
poziti onal):
- pozitie mediana (de echilibru) a or-
ganului de execulie (de exemplu, un
robinet de reglare);
- pozi\ia ,,deschis" (100 %), ob\inuta
princomanda de deschidere a organu-
lui de execu\i e la o anumila abal ere, In
minus. a valorii marimii reglate fata de
valoarea de consemn;
- pozi\i a ,,inchis", obtinuta prin co-
manda de lnchidere a organului de
execu\ie la o anumita abal ere, In plus,
a valori i marimii reglal e fa\a de valoa-
rea de consemn.
Pentru a ob\ine rezullate sati sfaca-
toare de la acest mod de reglare este
Capitolul 12: Reglarea furnizarii caldurii
necesar ca viteza de deplasare a orga-
nului de reglare sa fi e mai mare decal
vileza de apari\ie a perlurbatiei (a aba-
terii marimii reglate).
Acesl mod de reglare se poate folosi
la reglarea temperaturii interioare dintr -
o cladire (lncapere) prin modifi carea
debitului de fluid (deci a puterii termi ce
emi se).
De asemenea. acest mod de reglare
se poate aplica la reglarea temperatu-
rii , prin amestec, a fluidului purlalor de
caldura, pe conducta de ducere care
alimenteaza o instalati e de incalzire.
Apare indi cat ca lntr-o astfel de bucla
de reglare sa se utilizeze un regul ator
P (proportional) sau Pl (proportional in-
tegral) astfel !neat comenzi le ,, pornit "
sau ,,oprit" ale molorului organului de
execu\i e sa poata corespunde :;; i unor
pozi\ii intermediare, intre cele extreme:
,,inchis complet" :;; i ,,dee his complet".
c) reg/area progresiva, in care orga-
nul de execu\ie i $i modifica pozi\ia, co-
mandat de regulator, in func\ie de va-
loarea abaterii, de viteza de schimbare
a pulerii termice emise etc.
in acest mod de reglare, regul atorul
poate ti :
- proportional (P);
- integral (I)
- proportional - integral (Pl);
- proportional - integral - derivati v (PIO).
in cazul regulatorului proportional
ventilul robinetului de reglare este de-
plasat cu aceea:;;i valoare pentru fi ecare
unitate a variatiei (abaterii) marimii regla-
te. Diferenta dintre valoarea maxima a
marirnii reglate (de exemplu, temperatu-
ra ambianta sau temperatura unui fluid)
$i valoarea minima admisa a acesteia
reprezinta ,,banda de proportionalitate". '
in figura 12.3.1 se prezinta principiul
de func\ionare al unei bucle de reglare
echipate cu regul ator proportional (P).
Acest mod de reglare poate fi aplicat in
1
procesul de incalzire, controland tem-
peratura ambianta sau temperatura
agentului termi c secundar din instalatia
inlerioara.
Se pune conditia ca banda de pro-
por\ionalita te sa nu fi e prea mica pen-
tru a evita regimul de ,,pompare" ca-
racteri zal prin pozi\ii ciclice extreme
,.tot sau nimic" cu frecventa mare. Oa-
ca banda de propor\ionalitate este re-
glabi la, ea se fixeaza la punerea in
func\iune a instal a\i ei, prin ,,acordarea'
regulatorului.
in cazul modului de reglare integral
(I) viteza de deplasare a organului de
executi e este proportionala cu valoarea
ecartului abaterii , respectiv cu diferenta
dintre valoarea marimii reglate $i valoa-
rea de consemn (de referin\a) a aces-
teia.
in acest mod de reglare, atata limp
cat exista un ecart al marimii reglate,
regul atorul opereaza o corecti e a pozi-
\i ei robinetului de reglare ceea ce con-
duce, In final, la anul area ecartului .
in figura 12.3.2 se prezinta, In princi-
piu, relati a lntre poziti a robinetului de
reglare si marimea reglata. la o variati e
,,treapta" a puterii termi ce necesare, In
cazul utilizarii regulatorului integral (1).
in cazul modului de reglare propor -
tional - integral {Pl), pozi\ia robinetului
de reglare rezulta prin completarea
ecartului proportional cu modul de re-
glare integral, tendinta fiind de anul are
a abaterii marimii reglate. Modul de
reglare integral este caracterizat prin
,,Constanta de timp de inlegrare" care
reprezinta timpul dupa care corec\ia
pozi\iei robinetului de reglare generata
de ac\iunea ,,proportional" este repeta-
ta prin ac\iunea ,,integral".
Constanta de limp de integrare depin-
de de viteza de deplasare a organului de
Fig. 12.3.1 . Principiul de funcfionare
a buclei de reglare cu regulator P:
1 - marimea reglata (temperatura);
2 - pozi ti a robinetului de reglare;
3 - vari a\ia sarcinii termice necesare:
4 - valoarea de consemn; 5 - banda de
propor\ionalitate.
TIMP
] ~ .
I
TIMP
@1 ,_____
TIMP
Fig. 12.3.2. Principiul de funcfionare
a buclei de reglare cu regulator (I) :
1 - marimea reglata: 2 - vari a\i a poziti ei
robinetului de reglare: 3 - variatia sarcinii
termi ce; 4 - valoarea de consemn.
Capitolul 12: Reglarea furni zarii caldurii
execu\ie $i se masoara in minute.
In fi gura 12.3.3 se prezinta modul de
reglare (Pl); el se poate apl ica i n bucle-
le de reglare a t emperaturii apei calde
de consum preparata instantaneu si in
buclele de reglare deschise cu pompe
de amestec.
in cazul modului de reglare propor-
tional - integral - derivativ (PIO) - figura
12.3.4, se \ine seama, suplimentar fa\a
de modul (Pl ), de vi teza cu care mari-
mea reglata se indeparteaza de valoa-
rea de consemn.
Astfel:
- modul (P) corecteaza pozi\ia robi-
netului de reglare proporti onal cu va-
loarea abaterii fa\a de valoarea de con-
semn a marimii controlate;
- modul (I) cor ecteaza pozi ti a robi ne-
tului de reglare cu o viteza proport io-
nala cu valoarea abaterii ;
- modul (D) corecteaza pozi\ia robi -
netului de reglare proportional cu vite-
za de vari a\i e a abaterii aducand astfel,
eel mai repede posibi l, marimea regla-
ta la valoarea sa de consemn, i n urma
unei perturba\ii importante.
Un regulator (PIO) se adapteaza la o
bucla de reglare prin trei marimi carac-
teri sti ce:
- banda de proportionalitate (BP)
- const anta de limp de integrare (r;)
- constanta de l imp de deri vare (rd)
De aceste mari mi tin seama produ-
catorii de regul atoare cunoscand pro-
cesele i n care aceste componente sunt
utilizate.
La punerea in functiune a instalati ilor
si deci a buclelor de reglare, se efec-
tueaza opera\iile de acordare a regula-
G)

... - 4
\__/

TIMP

P+I

1
ac\iunea I
TIMP
i
@I


TIMP
@j


----
___ ,..
I TIMP
@]
I
TIMP
Fig. 12.3. 3. Pri ncipiul de funcfi onare a
buclei de regl are cu regul ator Pl :
1 - marimea reglata; 2 - variatia pozi\iei
robinetulu1 de reglare: 3 - variatia sarcinii
termi ce; 4 - valoarea de consemn.
toarelor, intervenind asupra parametri -
lor:
- eli minarea efectelor modului inte-
gral si derivati v (r; - maxim si !d = O);
- reglarea benzii de propor\i onalitate
(BP) la valoarea maxima de
regulator;
- diminuarea progresiva a BP odata
cu provocarea de mici varia\ii , i n treap-
ta, a valorii marimii reglate;
- se urmareste stabi lirea valorii BP
care provoaca instabi litatea reglari i
(BP;), respecti v mari mea de iesire esl e
oscilanta si se stabil este constanta de
timp de integrare corespunzatoare (T;;)
egala cu peri oada unei oscil a\ii .
Sunt indicate urmatoarele valori ale
paramelrilor de reglare:
- in cazul regulatorul ui P: BP = 2BP;
. \BP = 2,3 BP;
- in cazul regulatorulu1 Pl : . ..
T1 = Tu
BP = 1,7 BP,
- in cazul regulatorului PIO: T; = 0,75 T,;
Td = 0, 125 Tii
Regulatoarele PIO prezinta maximum
de precizie a reglarii , fiind indicate in
instala\iile de reglare a temperaturii
prin schimbatoare de caldura apa -
apa, apa - aer et c.
12.4. Calculul graficelor
de reglare
in scopul stabi lirii regimului termi c de
functionare a instala\iil or de incalzire, a
punctelor termi ce (substa\iil or) de ra-
::>
_J
::>
f-
w
z
CDW
on:
a:<(
_J
wl'.l
-w

Ow
Cl.Q
<(
f:=

a:
<(
>
p
TJMP
Fig. 12.3.4. Principiul de func\ionare
a buclei de reglare cu regul ator PIO.
II. Alimentarea cu caldura
cordare a abona\i lor $i a surselor de
producere a caldurii este necesar sa se
calculeze grafi cele de reglare a siste-
mului.
Grafi cele de reglare se defi nesc pen-
tru a raspunde cerin\elor instala\i ilor de
incalzire; pentru celelalle instalatii, de
ventilare-condi\i onare si de preparare a
apei calde de consum se adapteaza
regimul termic de func\i onare, prin so-
lu\i i de reglare specifice, i n baza grafi -
cului aferent procesului de incalzire.
Calculul grafi celor de reglare \ine
seama de urmatoarele premi se:
- coeficien\ii de transfer de caldura
prin elementele de construc\ii nu pre-
zinla modificari importante in condi\ii le
curente, fa\a de valorile nominale (de
calcul);
- viteza vanlului esl e Constanta si e-
gala cu cea de calcul (conform STAS
1907);
- nu se tine seama de aporturile de
caldura ce provin din radia\i a solara,
prezen\a utilizatorilor in spa\iil e incalzi-
te si func\i onarea aparatelor casni ce.
Ca urmare, grafi cele de reglare nu
pot con\ine, decal la nivel global si
acoperitor, temperaturile fluidului pur-
tator de caldura in func\i e de l empera-
tura exterioara si. eventual, de viteza
vantului . in consecin\a, pentru a se co-
recta fluxul de caldura preluat din in-
stala\ia de incalzire in vederea inscrierii
in nevoile reale ale procesului , se im-
pune apli carea reglarii locale, manual
sau automat, prin robinete prevazute la
corpurile de incalzire (de exemplu, ro-
binete termostati ce).
Grafi cele de reglare au o structura
disti ncta, i n func\i e de solu\ia de racor-
dare la re\ea a instala\i ei de incalzire.
12.4.1. Racordarea directa
Este cazul construc\iil or urbane sau
industri ale racordate la o re\ea de dis-
tribu\ie de apa calda sau de apa fier-
binte, Iara modifi carea temperaturii
agenlul ui termic (fi g. 12.4. 1).
Rela\ia de calcul a temperaturii apei
di n aceste instala\ii de incalzire este:
t = t + O 5 Ll t Gn +
d.r , - ' n .:..\8n G
+8n( '18 ) . -(G"):.1 [oCJ (12.4. 1)
.18,, G
in care:
- t; este temperatura interioara din
spa\iul incalzit [
0
C];
- .Mn = {Id - tr)n - caderea de tempera-
tura nominala in corpuri le de incalzi-
re [K];
- L.18 = t; - fe - diferen\a dintre tempe-
ratura interioara si cea exterioara [K];
- _l\8n = f, - fee: fee este temperatura ex-
terioara conventionala de calcul [K] ;
II. Alimentarea cu caldura
G, Gn - debitul de agent termi c i n
conditii curente si, respectiv, in con-
ditii nomi nale [kg/s];
m, p - exponenti cu valori specifi ce
corpuril or (aparatelor) de incalzire (ta-
belul 12. 4.1).
Valoril e exponentilor m $i p pentru
corpuril e (aparatele) de i ncalzire uzuale:
Tabelul 12.4. 1
Corpul (aparatul ) Exponentul
de incalzire m p
Radi ator din tonta 0,33 0,023
Convector 0,34 0,023
Registru de tevi (76x3,5) 0,27 0,01 3
Convecto radiator tip panou 0,30 0,054
Radiator de tabla . 0,30 -
Radiator din aluminiu 0,30 0,023
Baterie de aer cald 0,00 0,040>
> (pentru Vapa > 0,4 mis
in cazul reglarii calitative, relatia
12.4. 1 se simplifica deoarece G = Gn.
in figura 12.4. 1b se prezinta informativ
graficul de reglare in aceasta ipoteza.
12.4.2. Racordarea directa,
cu amestec
in acest caz, temperatura din con-
ducta de ducere a retelei (fig. 12. 4.2)
se obtine cu ajutorul relatiei:
to = ld + u (ld - tr) (
0
C] ( 12.4.2)
in care u este coeficientul de ames-
tec definit de raportul dintre debitul re-
circul at $i debitul preluat din retea:
U= Gz= t o - td (12.4.3)
GI ( d - ( r
Coeficientul de amestec u se stabi -
leste pentru valorile cunoscute (cele
nominale) ale temperaturilor agentilor
ce parti cipa la procesul de amestec. in
figura 12.4.2b se prezinta, informativ,
graficul de reglare calitativa in cazul
racordarii directe cu amestec.
12.4.3. Racordarea indirecta
Daca racordarea instala\iei interi oare
de incalzi re la re\eaua de apa fi erbinte
Capitolul 12: Reglarea furnizarii caldurii
defineste valorile nominale ale tempe-
raturii apei di n circuitul primar si eel
secundar.
Pentru simplifi carea calculului se
poate adopta o rela\i e liniari zata a dife-
ren\ei medii de temperatura:
8 = 0 ,280max + 1,1 bmin [K] (1 2.4.6)
valabila in domeniul 9 K < 8 < 21 K
Acceptand neglijarea rezistentei ter-
mice a peretelui de separare a fluidelor
ce schimba caldura, inclusiv a stratului
admi sibil al depunerii de piatra, coefi-
cientul global de schimb de caldura
depinde numai de coefici entii convec-
tivi a, si az, conform relati ei :
simplificate:
V0.8
a,=(1346+14 1
1
) -1..,, [W/ m
2
K] (12.4.8)
cf -
,
V0,8
az =(1752+15.8

[W/m
2
K] (12.4.9)
2
valabile pentru domenii le:
11 - temperatura medi e in circuitul
primar, in tevi: 60 < f1 < 110 C
fa - temperatura medi e in circuitul
' secundar, intre tevi: 45 < fa < 85 C;
d i - diametrul echivalent in circuitul
primar: 0,016 < d i < 0,03 m;
k = a, . a2 [W/ m2K]
a,+a
2
( 12.4.7) I
d2 - di ametrul echivalent in circuitul
secundar: 0,03 < d2 < 0,06 m;
v1,2 - viteza agenti lor termici
in cazul schimbatoarelor de caldura
tubulare (fascicul de tevi intr-o manta
exterioara), coeficientii de schimb con-
vectiv se pot determina cu rela\iile
0,4 < v 1.2 < 1, 2 m/s.
in cazul schimbatoarelor de caldura
cu placi, coeficien\ii de schimb con-
vectiv au relatiile de calcul (pentru
--------- ----- - -- . -
:-===-
10
-r><1--"'1.,:t ==--G _____ __,
+10 lee
Temperalura exlerioara
a b
Fi g. 12.4.1. Schema de principiu a racordarii directe simple:
a - schema instalatiei; b - graficul de reg/are ca/itativa.
l,,p,; --------- - ------------ l o.n
G
+ 10 lee
Temp. exterioara [ CJ
a b
Fig. 12.4.2. Schema de principi u a racordarii directe cu amestec:
a - schema instala.tiei; b - graficul de reg/are calitativa.
(apa calda) se face indirect, prin 1
schimbatoare de caldura in contracu- '
rent (fig. 12.4.3). cal culul temperaturi -
lor apei de retea (to; tR) are la baza re-
la\i ile:
( )
t - t
t - f = t - t . D.n R.n
0 R rJ r t - t
d.n r .n
(K] (1 2.4.4)
(12.4.5)
in care k este coeficientul global de
transfer termi c in schimbatorul de cal-
dura, iar <5 este diferenta medi e logari t-
mica de temperatura intre cele doua
flui de (primar si secundar). lndi cele n
__ Ip __ _
.ill-_'F_ . '------'
+10 tee
Temp. exl erioara [CJ
a b
Fi g. 12.4.3 - Schema de principiu a racordari i indirecte:
a - schema instalatiei; b - graficul de reg/are calitativa.
Capitolul 12: Reglarea furnizarii caldurii
graficul de reglare a racordarii indirec-
te):
a 1=(5535+ 174 i
1
) [__'!!_](12.4.10}
(2s)
0

3
m
2
K
V0,7 [ W 1
a
2
=(4672+234 t
2
)-
2
- --J(12.4. 11 )
(2sj
0

3
m
2
K
elasti citate etc, gestiune rati onala, eco-
nomica.
12.5. lnfluenta vitezei
vantului asupra parametrilor
de furnizare a caldurii
pentru lncalzire
i n care s este distan\a dintre placi a- Deoarece deplasarea aerului atmos-
vand valori de 3; 4; 6 mm. feric (vantul ) i n spa\iul construc\iil or
in fi gura 12.4.3 b se reprezinta, infor- poate produce efecte importante in
mativ, grafi cul de reglare in cazul ra- ' structura bilan\ului schimbului de cal-
cordarii indirecte a instala\iil or de incal-
1
dura din cladiri, se recomanda, mai
zire. ales la viteze mari ale vantului, sa se
i n fi gura 13.2. 7 se prezinta. ca exem- corecteze valoril e temperaturil or cu-
plu, un grafi c de reglare mi xta in premi- prinse in grafi cul de reglare intocmit
sa varia\i ei i n trepte a temperaturi i apei ini\i al i n func\i e numai de temperatura
de re\ea $i a ob\inerii , in cazul racordarii , aerului exteri or; corec\iil e se introduc in
indirecte, a grafi cului de reglare cal itati - func\i e de viteza vantului.
va a circuitului secundar (instala\iei in- intre necesarul de caldura pentru va-
terioare de incalzire); se pune condi\ia ' lori curente ale temperaturii exteri oare
ca varia\ia debitului de agent primar sa $i vi tezei vantului $i eel corespunzator
fie limitata (debitul minim de eel pu\in condi\iilor nominale (temperatura mi ni -
40 ... 50 % din debitul nominal). ma de calcul tee $i viteza vantului de
La nivelul surselor, instala\ia de porn- calcul Ve se scrie raportul :
pare trebuie sa se adapteze la modifica-
rile de debit impuse de PUNCTELE
TERMICE de racordare a consurnatori lor.
Lan\ul ac\iunii complexe de reglare,
prezentat in fi gura 12.4.4, contine:
- Regl area temperaturi i apei de re\ea
din conducta de ducere, in func\i e de
temperatura medi e a aerului exteri or !?i.
eventual, $i de viteza medi e a vantului
din modulul de timp de 6 (1 2) ore
adoptat - treapta a I-a, pri mara, de
reglare.
- Reglarea l emperaturii agentului
termi c secundar la PT, in func\ie de
temperatura exterioara momentana $i,
eventual, de vit eza vantului (pe ramuri -
le mai expuse ale re\elei de distribu\ ie,
in cazul reglarii distincte, pe segment e
speci fi ce); apar , generate de interventi a
buclelor de reglare din PT, modificari
ale debitului de agent termi c primar in
schi mbatoarele de caldura - treapta a
II -a. secundara, de reglare.
/3 =_g_ = C1 (t, - te)+ C2 v 4/3 (t; - te)
O;,n C,- (t, - tee )+ C
2
v;
13
U;- tee )
(12.5. 1)
unde:
- Cr este o constanta care depinde de
pierderile de caldura nominale prin
transfer in mediul inconjurator (Or.n):
18
12
6
0
+6 +4 +2 0
II. Alimentarea cu caldura
C 1 = OT,n / {t; - tee} ( 12.5.2)
- C2 este o constanta care depinde
de marimile ce infl uen\eaza, in condi\ii
normale, fluxul de caldura necesar

I
150
140

ro
2;? 100

c
u
80
"(jj
Q_
ro
ro
60
:s
1
ID
40 Q_
E
ID
f--
20
0
: 0,55 0,70 0,85 1 On
.
+10
+5
""
0
'
0

-5
x
ID
Q_

f--
-15 _
Fig. 12.5. 1. Grafic de regl are cal it at iva i n
f unctie de temperatura aerul ui exterior
de viteza vantului.
Daca ac\iunea de reglare se limi tea-
za la aceasta treapta, efectele prezinta
imperfec\iuni din punctul de vedere al i
realizarii parametri lor de clima interi oa-
ra in incaperi. Se pot lua, eel mult , in-
forma\ii pri vind temperatura interioara
din unele incaperi putand modifi ca. du-
pa caz, curbele de reglare pe care
func\i oneaza PUNCTELE TERMICE.


- Reglarea temperaturii interioare din
fiecare incapere prin modi fi carea locala
a debitului de agent din corpuril e (apa-
ratele) de incalzi re, dupa decizia utiliza-
tori lor, folosind, de exemplu, robinetele
termostati ce de radiator.
Aceasta ac\iune constituie treapta a
Ill -a, terti ara, de reglare, cea care poa-
te raspunde, la modul opti m, cerin\elor
procesului de incalzire: adaptarea la
condi\ii specifice agreate de ut ili zatori,
+10 t.,
f'.T.

to
4
.
PT P.T.
@
Fig. 12.4.4. Succesiunea etapelor (treptclor) de reglare in cazul sistemelor mari
de alimentare cu c aldura:
PT - punctul termic; R - regulator; RT - robinet termostatic de radiator; le - temperatura
exterioara medie intr-un modul de timp de 12 ore; &i - l emperatura interioara din spa\iul
de i ncalzire;
1 - treapta I (reg/are primara); 2 - treapta II (reg/are secundara); 3 - treapta Ill (reg/are tertiara)
4 - sursa: 5 - cladire consumator; 6 - variatia temperalurii exteri oare intr-o zi de iarna.
II. Alimentarea cu caldura
incalziri i aerul ui infiltrat (03.n)
C
- 0 ,,,,
2 -
v4/3 (t - t )
c 1 ec
ln vederea trasarii grafi cului ajutator
de corecti e. atasat grafi cului de reglare
de baza, se acord.3 raportului f3 diverse
valori ; la fiecare valoare a raportului se
dau vitezei vantului mai multe valori din
campul de variatie posibila a acestui pa-
rametru climati c (2; 4; 6; 8; 10; 12 m/s)
si re LU Ila temperatura aerului exteri or,
conform rela\i ei:
Capitolul 12: Reglarea furnizarii caldurii
o.
t = t _ _ __ ,,n __
e , c, + c?. v ~
3
(12.5.3)
Se unesc apoi punctele de coordo-
nate {3, te care corcspund la aceea5i vi -
teza de van!.
ln figura 12.5.1 se prezinta, ca exem-
plu, un grafi c de reglare calitati va, com-
pletat cu diagrama de corecti e \inand
seama de efectul vantului.
lntrucat exista diferente de la o
cl adire la alta din punctul de vedere al
lungimii rosturilor, al coefi cien\ilor de
infiltra\ie si al ori entarii fa\a de direc\ia
vantului , rezulta valori specifice pentru
constantele C1 si C2 si deci grafi ce de
corec\ ie speci fi ce fiecarui tip de cla-
dire.
ln cazul unui ansamblu de cladiri tre-
bui e sa fi e apli cat un grafi c de corec\ie
acoperitor care corespunde valorii ma-
xime preponderente a raportului dintre
sarcina termi ca aferenta incalzirii ae-
rului infiltrat si sarci na termi ca totala de
incalzire. Local, i n cladiril e (zonele)
adapostite trebui e sa se apli ce corec\ii
de temperatura si (sau) debit de agent
termi c i n scopul evitarii suprai ncalzirii
acestora.
..-
II. Alimentarea cu caldura
13
:.:,:
Capitolul 13: lnstala!i i de transformare a parametrilor II. Alimentarea cu caldura
13.1. Stat iile de t ransformare Pentr u apa fi erbinte (apa calda) se in cricare din variantele mentionate
' disting urmatoarele categorii de puncte se poate al a$a instala\i a de preparare
in cazul sistemelor mari $i relati v termi ce avand racordarea: a apei calde de consum alimentata i n
mar i de alimentare cu caldura se apli ca a) directa simpl a; paralel cu instala\i a de incalzire $i pre-
solu\i i in care fl uidul purtator de ener - b) directa $i cu pompe de ridi care a vazuta cu rezervor de acumulare.
gie este emis de surse la parametri presiunii ;
(presi une, temperatura) superi ori celor c) directa $i cu buteli de egalizare a , 13.2. 1. 1 PUNCT TERMIC de ha/a
impu$i de consumatori . presi unii . cu racodare directa simpla
Fluidul purtator de energie temica Racordarea directa simpla a instala-
:
(agent ul termic primar) asigurat de sur - \ii lor de incalzire la retelele de apa fi er-
Tabet 13.2. 1. NOTATll $1 SEMNE
se este, de regul a, apa fi erbinte sau bi nte are ca premi se:
CONVENTIONALE
:
~
aburul de presiune medi e; fluidul este
1
- compati bilitatea instala\i ei de incal-
F Filtru de impurita\i
transportat $i di stribuit la abonati unde zire la regimul termi c si hidrauli c al re-
~
Manometru
este necesara schi mbarea ni velul ui pa- , \elei primare din peri oada rece a
_1_
rametril or pana la valori le cerute de in- anul ui;
stalatiil e consumatoril or (incalzire, ven- - regimul .,stati c" al re\elei primare D Termometru
f
til are. preparare a apei calde de con- este admi s $i pentru instala\i il e secun-
sum). dare;
Rm Robinet de reglare manual,
lnstalatiile in care au toe transformari La realizarea racordarii se au in ve-
pentru echil ibrare
(modificari ) ale valorii parametril or sunt 1 dere prevederea unor:
~
Contor de caldura
cunoscute. in Romania, sub denumirea - robinete de inchidere pentru izola-
de PUNCTE TERMICE. in alte \ari rea instala\iei secundare;
aceste instala\ii au diverse denumiri , - armaturi de reglare in scopul co-
--
Contor de fl uid
de exemplu, sta\ii , substatii , posturi de rectarii presiunii di sponibi le la valoarea
racor dare etc. proprie pierderii de sarcina din instala-
RPO Regulator de presiune
PUNCTELE TERMICE, sub aspectul \ ia secundara;
diferen\iala
amplasarii , schemei de principiu, echi - - armat uri de protec\i e a instala\i ei
parii cu util aje $i aparatura, se funda-
1
secundare i n situa\iil e i n care exista
vs Ventil de siguran\a
' menteaza pe o seri e de date ( informa- peri colul ca presi unea maxi ma din con- cs Clapeta de re\inere (de sens)
\ii) de baza, $i anume: put erea termi ca ducta de ducere sa devina mai mare
Pc 1, 2 Pompe de circulatie
pe procese, aria de valori ale parame- decal presiunea maxima admisa de in-
Pr Pompa de recircula\i e
tril or (circuit primar $i circuit secundar). stala\i a secundara;
Ac Rezervor de acumulare a apei
solutia de reglare agreata. natura - regulatoare de presiune diferen\iala
calde de consum
agentilor termi ci etc. in situa\iil e i n care se produc vari a\i i
S r.11 Schimbatoare de caldura
mari ale presiunii di sponibile in re\eaua
"' 13.2. Solutii privind primara (este cazul re\elelor i n care se
racordarea consumatorilor admite, i n procesul de reglare. vari a\i a
pentru prepararea
la retelele ~ e apa_ fierbinte debitului de agent termi c primar).
(apa calda) i n fi gura 13.2.2 se prezinta schema
f-
apei calde de consum
RRA Robinet de reglare
a presiunii apei calde de consum
de principiu a unui PTH in ipoteza
i n schemele de racordare se uti - func \i onarii cu debit vari abil i n re\eaua
RRI Robinet de reglare a i ncalzi rii
lizeaza nota\iil e $i semnele conven\io-
nale din tabelul 13.2. 1.
13.2.1. Racordarea instala! iilor
aferente cladirilor industriale
in cazul intreprinderilor industri ale se
prevede, de regula. cate un PUNCT
TERMIC (PT) la fi ecare hala de produc -
t ie-(PTH). Se poate prevedea si un PT '
pentru i ntreaga incinta (PTC ) i n care
sa _se realizeze masurarea pararnetri lor
realizati $i contori zarea generala a
energiei consumate.
in fi ecare PTH instalat ia interi oara de
incalzire se racordeaza direct simplu
sau, daca este cazul , direct cu pompe
de ridicare a presiuni i. intr- un PTH se
poate prevedea si instala\ia de prepa-
rare a apei calde de consum.
in fi gura 13.2. 1 se prezinta schema
de amplasare a PT din incintel e indus-
tr iale.
Schemele uzuale ale PT au o rezol-
var e di stinc ta dupa cum agentul termi c
este apa fierbinte (apa calda) sau abu-
rul de presiune medie.
RD Rezervor de descarcare
VEI Vas de expansi une inchi s
-
Pa Pompa de adaos
RN Regul ator de ni vel
--
DCA Deduri zare chimica
e---- ----
a apei de adaos
VD Ventil de descarcare
S I . 2 Sonde (traductoare)
de temperatura
RG Regulator electroni c
------
TPc1 Traductor
de presiune diferentiala
RTS Robinet terrnostati c
de corp de i ncalzire
Pm Pompa de amestec
--
H Hupa de semnalizare sonora
--
RO Robi net de ocoli re
Red Rezervor de condensat
-
Ped Pompa de condensat
BP Butelie de purj e
-
Ra Raci tor de abur
RP Regul ator de presiune
-
Sp Separator de condensat
primara.
Aceasta schema se apl ica i n situa\iil e
in care (po - PR) > (po - PR)n ceea ce
exprima ca presiunea di sponi bila din
zona de racordare este mai mare decal
presiunea di sponibi la necesara nomi-
.----------- ----1
I I
PTH
b
' -----
' 2
./
PTH
PTH
PTC
_____ _)
Fig. 13.2.1. Schema re\elei ~ i a P.T.
dintr-o incinta industriala:
1- ret eaua exterioara (primara) de apa
fi erbinte (abur);
2 - reteaua din incinta; PTH - punct
terrni c de hala; PTC - punct termic
central ; PT - punct termi c aferent cladiri i
administrative.
i
I
\.
I
II. Alimentarea cu caldura
nal a ( corespunzatoare vehicularii debi -
tului nominal de agent tcrmi c primar);
po este presiunea din conducta de du-
cere: PR este presi unea din conducta
de intoarcere.
in cazul in care schimbatorul de cal-
dura S pentru prepararea apei calde de
consum este de tipul ,, cu placi " se
pune condili a ca IA = 70 ... 75 C (tem-
peratura fluidului primar), in scopul evi-
tarii depunerilor importante de piatra;
in acest caz se prevede o pompa de a-
mestec Pm cu turati e variabila.
in situa\iile in care se impune func-
\ionarea sistemului cu debit constant in
re\eaua primara de apa fi erbint e, chiar
cu ri scul unor chel tuieli mai mari pentru
energia electri ca necesara pomparii , se
prevad robinete de reglare cu trei cai
pentru procesele de incalzire $i de pre-
parare a apei calde de consum.
Schema de principiu a unui PTH in
ipoteza func\i onarii cu debit constant
de apa fi erbinte in re\eaua primara este
prezentata i n fi gura 13.2.3.
Prin prevederea robinetelor de regla-
re cu trei cai nu se schimba rezisten\a
hidraulica a circuitelor de al imentare a
instala\iilor racordate.
Pe fi ecare circuit este prevazut cate
un robinet de reglare manual in scopul
reali zarii echilibrarii acestora $i inscrierii
debitului de agent in valorile nominale
impuse de procese.
Aceea$i precizare trebuie re\inuta (ca
la schema din figura 13.2.2) in legatura
cu justifi carea prevederii pompei de a-
mestec Pm.
in instala\ia de preparare a apei cal-
de de consum, traductorul Tm determi -
na pornirea pompei de circula\ie Pc
atunci cand temperatura apei are o va-
loare minima admisa (in zona de mon-
tare a traductorului) de exemplu, 35 -
40 C; traductorul TM determina oprirea
pompei de circula\ie atunci cand la
partea inferioara a acumulatorului Ac
se atinge valoarea maxima a tempera-
turii apei. de exemplu, de 50 ... 55 C.
Este necesar ca sonda de tempera-
tura care apare in bucla de reglare a
temperaturii apei calde de consum sa
fi e cat mai aproape de punctul de ie$i-
re a acesteia din schimbatorul S.
13.2. 1.2 Punct termic de ha/a cu
racordare directa pompe de ridicare
a presiunii
Tn cazul in care, din anali za graficului '
piezometric al re\elei primare de apa
1
fi erbinte (apa calda), se constata ca
presiunea disponibila din zona de ra-
cordare a abonatilor este mai mica de-
cal suma pierderil or de sarci na afe-
renta vehicularii debitului nominal (ma-
xi m) de agent se impune prevederea
unor pompe de ridicare a presiunii;
pompele se prevad fi e pe conducta de
Capitolul 13: lnstala!ii de transformare a parametrilor
ducere, fi e pe cea de intoarcere din
PTH, sol uti a reLul tand din anali za
condi\iil or ce trebui e respectate privind
evitarea vapori zarii fluidului , evi tarea
avariilor $i evitarea golirii instala\iil or de
incalzire.
Atunci cand exista mai multe circui -
te, delimitate de di stribuitor ( Os) $i co-
lector (Cl) , este indi cat sa se monteze
pompe de ridi care a presiunii, proprii
fiecarui circui t. Debitul acestora este
constant sau variabil , dupa cum s-a
acceptat premi sa func\ionarii intr-un
regim hidraulic sau al tul (fig. 13.2.2 $i
13.2.3).
Tn cazul func\ ionarii cu debit variabil,
pompele de ridi care a presiunii trebui e
sa fi e alese corespunzator (cu tura\i a
variabila continua sau in trepte).
in si tua\ia in care po > PR (presiunea
din conducta de ducere po este mai
mare decal presiunea din conducta de
intoarcere PR) $i (po - PR) (po - PR)n,
deci presiunea di sponibila este nesa-
ti sfacatoare, se recomanda prevcderea
unei butelii de egalizare a presiunii $i
pompe de ridicare a acesteia, pe fi eca-
re circui t de alimentare. Se ob\ine ast -
fel o independen\a a consumatoril or
fa\a de retea, di n punctul de vedere al
regi mului hidraulic.
in figura 13.2.4 se prezinta schema
unui PTH cu butelie de egalizare a pre-
siunii in premisa debitului variabil de
fluid. in acest caz pompa de ridi care a
presiunii din instala\ia de preparare a
apei calde de consum Pm are $i rol de
amestec; Pm are debitul constant, va-
loarea acestui a stabilindu-se, practic,
la punerea in func\iune, cu ajutorul ro-
binetului de reglare manual Rm punand
condi\ia ca robinetul de reglare RRA sa
raspunda cerin\ ei ca tA= 70 .. .75 C, iar
temperatura apei calde de consum, la
ie$irea din schimbatorul s sa fi e de
50 .. . 55 C. Debitul pompei de circula\ie
Fi g. 13.2.2 P.T.H. Racordarea di rectii si mplii a i nst al atiei de i ncalzi re preparare a
apei calde de consum intr-o treaptii , in paralel , cu acumulare.
Premisa: reglarea mi xta a furni zari i caldurii , cu acceptarea varia\i ei debitului de fluid in
re\eaua primara.
.... . 0i l''m_
Os :
l"i:fl,il rn rn :
D : Rm : ::.... . ..... J .U . 01
R o/,T, RPO I 0
" txP V'<J" Cl- -1>f:I-'"=""' - :f _ -!><} - - L N +_ : __..
Rm ek:' ... J_ -, RRA
1
A .... -.
Cl : .t*J--?.f"!ll. . \ T
Rm
Pc
Fig. 13.2.3 P.T. H. Racordarea di rectii simplii a instala)iei de incii lzire preparare a
apei calde de consum intr-o treaptii , in paralel , cu acumulare.
Premisa: reglare;i mixta a furni zar ii caldurii , cu men\inerea deb1tului de fluid din re\eaua
primara la o valoare constanta.
Capitolul 13: lnstal a!ii de transformare a parametrilor II. Al imentarea cu caldura
Pc, de asemenea, constant , se
st abil este practi c ac\ionand asupra
robinet ul ui de reglare manual Rm al
acestui circuit ; se acordeaza astfel
instalatia de preparare avand puterea
ter mica a schimbatorul ui S cu cerinta
de a reaiiza pentru apa calda de con-
sum temperatura de 50 ... 55 C (rna-
surata cu sonda s1).
Daca, in urma rnicsorarii necesarului
de caldura pentru prepararea apei cal-
de de consum (de exemplu, generata
de cre$terea ternperaturii apei reci)
temperatura apei calde de consurn
cre5te $i atinge o valoare maxima ad-
mi sa (60 ... 65 C) este necesar ca regu-
latorul HG sa comande blocarea caii de
acces in RRA a agentului primar, pom-
pa P recirculand intregul debit de a-
gent, in S, din conducta de intoarcere.
in timpul exploatarii instalati ei, pom-
pa Pm poate avea acelasi regim de
func\ionare ca Pc2, adica sa se opreas-
ca la atingerea t emperaturii de
50 ... 55 C, masurata cu sonda T 1v1 (in
partea inferioara a acumulatorului), $i
sa porneasca la atingerea unei valori
de reglare RPO a presiuni i diferenliale.
13.2.2. Racordarea instalatiilor
aferente cladirilor civile
Cladiri le civi le cuprind: locuin\e, insti -
tu\ii de inva\amant, admini strative, cul-
turale, financiare etc.
13.2.2.1 Criteri i privind racordarea
instalaJiilor la reJelele de apa fierbinte
(apa catda)
dare, dupa cum prepararea apei calde
de consum se face instantaneu (cu
schimbatoare de caldura de tipul ,,in
contracurent") sau semiinstantaneu (cu
schimbatoare de caldura $i rezervoare
de acumulare, fara serpentina).
Astfel, pentru prepararea apei calde
de consum, se pot utiliza urmatoarele
solutii :
- o treapta de schimbatoare, in seri e
cu sistemul de incalzire (dupa acesta)
cu injec\ie si acumul are;
Se delimiteaza doua categorii de so-
lu\ii de racordare a instalatiilor de in-
calzire aferente cladirilor urbane, $i
anume:
- doua trepte de schimbatoare, in
' paralel cu sistemul de incalzire, cu acu-
mulare (preparare semiinstantanee) sau
fara acumulare (preparare instantanee);
- directa, cu amestec prin pompe;
- indirecta.
- o treapt a de schimbatoare, in seri e
(prima treapta) $i in paralel (a doua
treapta) cu sistemul de incalzire, cu
acumulare sau fara acumulare;
; - doua trepte de schimbatoare, am-
\ bele in seri e cu sistemul de incalzire
1 (inainte $i dupa acesta), tara acumulare.
' in principiu, orice solu\ie de prepara-
Din punct de vedere economic este
indicat sa se adopte racordarea direc-
ta cu amestec a instala\ii lor de incalzi-
re, cu condi\ia ca parametrii fluidului
termic primar sa nu puna in pericol in-
stalati il e de la consumator. in acest
caz, nu trebuie sa apara fenomenul de
golire a instala\iilor de incalzire (de pa-
trundere a aerului) sau de vapori zare a
fluidului . De asemenea, nu trebuie sa
apara pericolul de avari ere a instal a\ii- '
re a apei calde de consum se poate
combina cu orice solu\ie de racodare a
instalatiilor de incalzire la re\elele de
apa fi erbinte sau de apa calda.
Solu\ia optima de racordare a insta-
, minime admi se (35 ... 40 C) masurata
cu sonda Tm (din zona de mijl oc a acu-
mulatorului de caldura Ac). ; lor, fenomen generat de depasirea, in
func\ionare curenta, a presiunii maxime
admise de acestea.
in circuitul primar al buteliei de egali -
zare a presiunii (BE) debitul de fluid
poate fi acceptat cu un spor de '
la\iei de incalzire $i de preparare a apei
calde de consum rezulta in urma unei
anali ze tehnicoeconomice in care inter-
vin:
' 5 ... 10% fa\ a de debitul insumat al flui -
dului din circuitele secundare; in func-
\i onarea corecta a BE nu trebui e sa
1
apara fenomenul de amestec intre flui -
dul din conducta de ducere si eel din
conductele de intoarcere; ceea ce se
- poate veriti ca prin indica\ iile termome-
trelor montate pe aceste conducte, in
apropierea de butelie. De asemenea,
trebuie sa se const ate o diferen\a foar -
te mica de presiune intre punctele care
marcheaza, la ni velul BE, conductele de
ducere $i, respecti v, de int oarcere.
Debitul total necesar in PTH se ob\i ne
prin acti onarea asupra robinetului de re-
glare manual (Rm) $i asupra robinetul ui
vs

o , -!h -
R cb: ... Rm
RPO
Racordarea indirecta a instala\iil or de
incalzire apare, frecvent, ca o solu\ie
impusa, din punct de vedere tehnic, in
toate situa\iil e in care nu se poate res-
pecta eel putin una din cerin\ele de
evitare a peri colului de golire, de vapo-
ri zare $i de avari ere in microsistemul
de alimentare cu ca!dura al consuma-
torului .
Racordarea instal a\iilor de preparare
a apei calde de consum poate avea
mai multe rezolvari, i n func\ie de numa- ,
rul de trepte (etaje) de schimbatoare de
caldura $i de pozi\ia acestora fa\a de
compartimentul aferent procesului de
incalzire.
Apar diferente intre solu\iile de racor-

Fig. 13.2.4 P.T.H .. Racordarea directa a inst ala)iei de incalzire )> i preparare a apei calde
de consum intr-o treapta, in par alel , cu acumul are; se prevad buteli e de egal izare a
presiunii )i i pompe de ridicare a presiunii pe fiecare circuit.
- investi\iil e si cheltuiel il e de exploa-
tare;
- marimea $i varia\ia debitelor de fluid;
- nivelul (valoril e} temperaturii din
conducta de intoarcere a re\elei;
acest parametru este foarte impor-
tant in determinarea indicilor tehni -
co - economici ai centralelor cu ci-
clu de cogenerare.
13.2.2.2 Racordarea directa cu
amestec prin pompe a instalaJiilor de
inca/zire ?i prepararea apei ca/de de
consum intr-o treapta, in para/el cu
sistemul de incalzire
Schema de principiu a unui PT urban
in care racordarea instalatiil or de incalzi-
re se face direct cu amestec, prin pom-
pe, la re\eaua de apa fi erbinte sau de apa
calda, este prezentata in figura 13.2.5.
Pompele de amestec se pot manta
pe conducta de ducere sau pe conduc-
ta de intoarcere; solu\ia de amplasare
rezulta din anali za grafi cului piezometri c
evi tandu-se, in orice regim hidraulic de
func\i onare, pericolul de patrundere a
aerului in instala\i e, de avari ere a aces-
teia $i de vapori zare a fluidului.
Pompele de amestec aferente insta-
lati ei de incalzire au debitul constant.
Temperatura din conducta de ducere
la instalati a interioara este controlata
de sonda s1, valoarea ei corelandu-se
cu temperatura aerului exterior prin
modificarea raportului de amestec intre
II. Alimentarea cu caldura Capitolul 13: lnstala!ii de transformare a parametrilor
cele doua fluide (eel primar si eel reci r-
cul<i t) cu ajutorul robinetului de reglare
RRI , comandat de regulatorul RG.
Soluti a de reglare, i n vari anta debitu-
lui constant de agent , prezinta avanta-
jul unui regim hidrauli c stabil dar si
dezavantajul recircularii unui debit de
fluid neracit, cu consecinta ridi carii
temperaturii din conducta generala de
intoarcere a retelei primare (ceea ce di -
minueaza efi cienta ciclurilor termodina-
mi ce din centralele de cogenerare) .
Pentru a li mita aceste efecte este indi -
cat ca temperatura fluidului, asigurata
de producator (gestionarul sursei), sa
se si tueze cat mai aproape de valorile
indi cate in grafi cul de reglare.
vs
Pentru oprirea func\ionarii instalatiei
de incal zire se ac\i oneaza, in sensul
inchiderii , asupra robinetului de pe
conducta de ducere a ramurii respecti-
ve, fi e manual, fi e automat (programat)
prin regul atorul electronic RG.
in varianta func\i onarii cu debit varia-
bi l de agent termi c primar , robinetul de
reglare a procesului de incalzire RRI
este de tipul cu doua cai facand posibi -
la obtinerea de economii importante de
energie electrica pentru pomparea apei
de re\ea. Se impune insa condi\ia ca
instalatiil e de pompare din sursa, inclu-
siv echipamentul de producere a cal -
durii, sa fi e concepute si realizate astfel
incat sa se adapteze la acest regim, cu
iRGI

Wl><J 7_:e--------7 __ Jfl(.t
RPO . - -
Cl '
Fig. 13.2.5. PT urban-racordarea directa cu amestec prin pompe a instalatiei de
incalzire ;;i preparare a apei calde de consum intr-o treapta, in cu acumulare.
Premi sa: reglarea mixta a furni zarii caldurii cu men\inerea debitului
de agent primar la o valoare constanta.
VARIANTA: RACORDARE
INDIRECT A
b
a ---r-tiJ ;
I ----:-9-c
ct ------ Pc1
Rm Pc2
APA RECE
Fig. 13.2.6. PT urban-racordarea directa cu amestec prin pompe a instala)iei de
i ncalzire ;;i preparare a apei calde de consum intr-o treapta, in serie cu sistemul
de incalzire, cu injec)ie ;;i acumulare.
li mitele rationale ale domeniului in care
poate varia debitul de agent primar.
Schema PT se poate adopta daca
sunt mai multe cladiri sau daca i n
aceeasi cladire apare justifi cata o re-
glare distincta, astfel incat sa existe
mai multe ramuri din distribuitor - co-
lector, fi ecare cu reglarea proprie.
Prepararea apei calde de consum se
face semiinstantaneu, cu schimbatorul
de caldura S si acumulatorul Ac ; pom-
pa de circulati e Pc se opreste cand la
partea inferioara a Ac se atinge tempe-
ratura maxima (50 ... 55 C ) a apei calde
de consum (masurata cu traductorul Tm)
si porneste cand temperatura se situea-
za sub valoarea minima admi sa
(35 .. .40 C), masurata cu traductorul Tm).
Recircularea apei calde de consum
se reali zeaza cu pompa Pr.
Pentru reglarea temperaturii apei
calde de consum (masurata cu sonda
s1) se prevede robinetul de reglare
RRA cu trei cai, comandat de regula-
torul RG. in varianta functi onarii cu de-
bit variabil, robinetul de reglare RRA
este cu doua cai.
in cazul i n care schimbatorul de cal-
dura S este de tipul ,,cu placi" si se pu-
ne conditi a limitarii temperaturii
fA 70 ... 75 C se prevede o pompa de
amestec Pm intre conducta de ducere
si cea de intoarcere a circuitului pri -
mar. Aceasta pompa este indi cat sa
aiba turatia variabila, comandata de re-
gulatorul RG, conditia fiind ca IA sa
aiba, constant, valoarea impusa.
Robinetele de reglare cu actionare
manuala Rm sunt prevazute pentru e-
chilibrarea circuitelor si pentru acorda-
rea instalajiei , astfel incat sa se vehi-
culeze debitele nominale de agent ne-
cesare pe fi ecare circuit.
in scopul asigurarii instalatiil or racor-
date fa\a de pericolul de avarie generat
de posibila depa5ire a presiunii maxi -
me admise se prevad venti le (supape)
de siguranta (VS); acestea protejeaza
instala\iil e, in special, in cazul anularii
circulatiei prin manevre gresit executa-
te in retea sau in PT.
13.Z.2.3 Racordarea directa cu
amestec prin pompe a instala/iilor de
incalzire :;i preparare a apei ca/de de
consum intr-o treapta, in serie cu
sistemul de incalzire, cu injec,tie :;i
acumulare
Schema de principiu privind sol uti a
' de racordare directa, cu amestec prin
pompe, a instalati ei de incalzire la
retelele de apa fi erbinte in care nivelul
temperaturii din conducta de i nt oarce-
re a circui tului primar este relati v ridicat
(60 ... 75 C ), o lunga perioada din
sezonul rece este prezentata in figura
13.2.6. Aceasta particularitate permite
prepararea apei calde de consum
Capitolul 13: lnstal a!ii de transformare a parametrilor
intr-o treapta de schimbatoare de cal -
dura, inseriata cu compartime11tul de
incalzire. cu posibilitatea ridicarii tem-
peraturii fluidului din conducta de in-
toarcere, pana la valoarea ceruta de
procesul de preparare, cu ajutorul unei
cant ita\i de fluid primar , direct din con-
ducta de ducere. Se foloseste, astfel,
un debit ,, de injec\ie" in conducta de
intrare aferenta circuitului primar al
schimbatorului de preparare a apei cal-
de de consum.
Functionarea compartimentului de
incalzire din PT este identica cu cea
descrisa la 13.2.2.2. Alaturi de solutia
cu racordare directa cu amestec, este
prezentata si varianta de racordare in-
directa a instala\iei de incal zire (cu
schimbatoare de caldura).
in echiparea schemei PT cu elemen-
te de reglare s-a avut in vedere varian-
ta func\ionarii cu debit constant de fluid
primar prevazandu-se robinetul de re-
glare RRI cu trei cai. Este de re\inut
precizarea ca debitul de fluid primar
cre$te peste valoarea nominala aferen-
ta procesului de incalzire in regimurile
termi ce in care temperatura din con-
ducta de intoarcere a circuitului primar,
aferent procesului de incalzire, este sub
valoarea ceruta de prepararea apei
calde de consum (70 C) sau cand
temperatura di n conducta de ducere
atinge valoarea minima admi sa (70 C}.
Debitul ,,de injecti e" general de aceste
regimuri poate fi diminuat (mergand
chiar pana la anul are ) daca se accepta
0 diminuare a fluxului de caldura pen-
tru prepararea apei calde de consum,
. debi tul de injec\i e scade cand li vrarea
agentului primar de catre sursa se face
dupa un grafic de reglare mixta (fig.
13.2.7) . in care temperatura din con-
ducta de ducer e are valori mai mari de-
cal cele din grafi cul calitativ, cu efectul
direct de scadere a debitului de agent
primar necesar procesului de incal zire,
in favoarea procesului de preparare a
apei calde de consum.
in situa\ia in care se imrune func\io-
narea cu debit variabil de agent in re-
teaua primara, robinetul de reglare RRI
este ,,cu doua cai" . in acest caz debitul
de agent primar necesar prepararii apei
calde de consum, peste eel ce se
poat e ob\ ine din conducta de intoarce-
re a compar timentului de inc:alzire, se
preia prin conducta de injectie preva-
zuta cu robinetul de reglare RRi.
lnstalatia de preparare a apei calde
de consum, alimentata dupa sistemul
de incal zire, are patru regi muri de func-
ti onare, din care trei regimuri in sezonul
de iarna si un regim in sezonul de vara
(fig. 13.2.8).
Regimu/ de functionare I,
in care tn = 70 ... 80 C
Robinetul de reglare RRI functionea-
za pentru a reali za tu in func\i e de fc.
Robinetul de reglare RRA functioneaza
pentru a se reali za temperatura dorita
a apei calde de consum de 50 ... 55 C,
masurata cu sonda s2. Robinetul de
reglare RRi nu functioneaza. Pompa de
amestec Prn2, cu turati a variabila, func-
\i oneaza pentru a raspunde la cerin\a
ca fA = 70 ... 75 C (in cazul utilizarii
! schimbatoarelor de caldura cu placi).
Regimul de functionare 11,
in care tR = 50 ... 70 C s i to = 75 ... 120 C
Robinetul de reglare RRI func\ioneaza
pentru a reali za Id in func\ie de te.
Robinetul RRi si RRA func\ioneaza
pentru a reali za condi\ia ca temperatura
apei calde de consum sa fi e de 50 ... 55
C. Este necesar ca robinetul RRi sa se
deschida atunci cand temperatura
acestuia, masurata cu sonda s2, este cu
2 ... 3 C mai mica decat valoarea minima
de consum (50 C).
Pompa de amestec Pm2 func\ioneaza
pentru a se raspunde la cerin\a ca
IA= 70 ... 75 C
Regimul de functionare Ill,
in care fR = 40 ... 50 C $i to= 70 .. .75 C
Robinetul de reglare RRI func\i oneaza
pentru a se reali za corelarea dintre tem-
perura Id si temperatura exterioara le.
Robinetul de reglare RRA este inchi s
pe calea ce alimenteaza schimbatorul
de caldura pentru apa calda de con-
sum (nu mai are rol de reglare). Robi-
netul de reglare RRi func\ioneaza pen-
tru a se ob\ine temperatura de 50 ... 55
"C a apei calde de consum. in acest
regim, ca urmare a interven\i ei robine-
tului RRi. debitul de agent in PT nu '
este constant; este posibil ca la scade-
rea necesarului de caldura pentru in-
calzire, cu atat mai mull la anularea
acestuia (de exemplu, in timpul zil ei,
primavara si toamna), sa nu fie nevoie
de functi onarea robinetului de reglare
RRi deoarece robinetul RRI poate con-
duce. direct in retur. o cantitate sufi -
cienta de agent neraci t, iar robinetul
RRA intervine pentru controlul tempe-
raturii apei calde de consum.
La observat ia generala, in cazul pre-
vederii unui robinet de reglare RRI ,.cu
doua cai" pentru procesul de incalzire,
debitul de fluid in PT este variabil, de-
terminat strict de aces! proces, atat
timp cat nu este nevoie de interven\ia
robinetului de reglare RRi (in regimul I
de func\ionare). in regimul 11 , robinetul
RRi are rolul de a permite preluarea
unui debit variabil pentru apa calda de
consum, care se adauga la col a parte
din debitul asigurat de RRI, necesar
prepararii acesteia.
in regimul Ill cele doua procese, in-
calzire si preparare apa calda de con-
sum, au debite de fluid propri i, functio-
nand in general in paralel. La limi-
ta,debitul aferent incal zirii se poate
IL Alimentarea cu caldura
anula (primavara si toamna. in timpul
zi lei).
Pompa de amestec Pm func\ioneaza
pentru a asigura ca IA = 70 .. .75 C, in
ipoteza in care to atinge. eventual, va-
lori mai mari de 75 C.
Regimul de functionare JV (de vara),
in care to = 70 C
in acest regim, robinetele RRI si RRA
nu functioneaza. Robinetul RRi func\io-
neaza pentru a se ob\ine pentru apa
calda de consum temperatura de
0,6 0.8
1,0q[O/ Onl
____,..._..
+10 +5 0 -5 - 10 - 15t,,[C]
g[G/Gn]
1
0,8
0,6
0,4
0.2
0,4 0,6 0,8
1,0
q

+10 +5 0 -5 - 10 - 15
l e[CJ
Fig. 13.2. 7. Grafic de reglare mixtii
(informativ) in cazul racordarii indirecte a
instalatiei de incalzire (fig. 12.4.3):
1 - reglare calitati va; to - temperatura apei
in conducta de ducere [C]; IR - idem, in
conducta de intoarcere (racordare
indirecta) [
0
CJ; Id - temperatura apei din
re\eaua secund ara, pe conducta de
ducere [C]; t,. - idem. in conducta de
intoarcere [
0
CJ.
(!!)
;150

@i
-
<,? 120.l.
E l
100.;._ I
- l I

"' 60 5
40
iii
(j; 20 -
a.
I
to I
I
fg5
80
75
E
+5 ;:0 -5 - 10 - 15
Temperatura exterioara 1c 1
Fig. 13.2.8. Regimurile termi ce de funcfionare
(I , II , 111) a instala)iei de preparare a apei calde
de consum alimentate i n serie,
dupii instalafia de incalzire:
l o - temperatura apei de re\ea in conduc-
ta de ducere [
0
C]; Iii - temperatura apei
de re\ea in conducta de intoarcere. in ca-
zul racordarii indirecte [C]; t, - temperatu-
ra apei din conducta de intoarcere a
instala\ iei de incalzire. implicit din rctea in
cazul racordarii directe, cu amestec [
0
CJ.
JI. Alimentarea cu caldura Capitolul 13: lnstala!ii de transformare a parametrilor
50 .. . 55 C.
Pomp;:i de amestec Pm nu functio-
neaza; ea poate fi programata sa func-
ti oneze si in situatiil e in care consumul
de apa este foarte mic, in scopul evi-
tarii depuneril or pe ci rcuitul primar; de
asemenea. pe circuitul secundar este
indi cat sa existe un debit minim de re-
circulatie, pentru a se evi ta depunerile.
Aceste precizari sunt valabile pentru
toat e regimurile de funct ionare prezen-
tate mai sus.
13.3.2.4 Racordarea indirecta a
instalafiilor de incalzire ;;i preparare a
apei ca/de de consum in doua trepte
serie - para/el
Schema de principiu a PT cu racorda-
rea indirecta a instalatiil or de incalzire si
preparare a apei calde de consum in
doua trepte de schimbatoare de caldu-
ra este prezentata in figura 13.2.9.
Prima treapta este inseriata cu sistemul
de incalzire, iar a doua treapta este
alimentata in paralel cu acesta. Solu\ia
de echipare cu aparatura de reglare are
ca premi sa func\ionarea cu debit va-
riabi l in circuitul primar al schimbatoa-
relor de caldura dar constant in PT
(reteaua exterioara). in cazul func\ionarii
cu debit variabil de agent termi c in PT
(reteaua exterioara) robinetele de regl are
RRI si RRA sunt cu ,,doua cai". Este
posibil sa apara necesitatea ca robinetul
de reglare RRA sa fi e prevazut tot cu
trei cai, ceea ce prezinta avantajul
men\inerii unui debit de agent in re\ea in
cazul i n care debitul de agent pentru
incalzire s-ar anula (robinetul de trecere
R2 este deschis, iar robinetul de trecere
R 1 este inschi s), chiar in lipsa consumu-
lui de caldura pentru prepararea apei
calde de consum.
,!;,
'

Pr . !XI
- C<l@o _f-e -Ck:J
APA CS Pc2 Rm
in regimul de vara, robinetul de tre-
cere R2 este inchi s iar robi netul de
tr ecere R 1 este deschi s.
in procesul de reglare a incalzirii, ro-
binetul de reglare RRI este ac\i onat de
regulatorul electroni c RG pentru a se
obti ne valoarea temperaturii din con-
ducta de ducere a instala\iei interioare
Id, masurata cu sonda s1 i n func\ie de
temperatura exteri oara, conform grafi -
cului de reglare. Robinetul RRI primeste
comanda de inchidere a alimentarii
' schimbatorului de caldura pentru in-
calzire in cazul in care sonda de protec-
\ie s2 indica depasirea temperaturii no-
mi nale pe conducta de ducere a insta-
lati ei de i ncalzire {Id), de exemplu, 97 C,
daca valoarea nominal a este 95 C).
Procesul de incalzire poate fi reglat
suplimentar, intr-o rezolvare avansata,
in care corpurile de incalzire din inca-
peril e cladirilor sunt prevazute cu robi -
nete termostatice, implicand fi e debit
constant, fie debit variabil, in re\eaua
secundara de di stribu\i e, situa\ie in
care apare benefica prevederea pom-
pelor de circula\ie Pc1 cu turati e vari a-
bila sau cu func\ionare secven\iala, in
trepte, a acestora.
Reglarea instal a\iei de preparare a
apei calde de consum urmareste reali -
zarea valorii de consemn a temperaturii
de 50 ... 55 C ( masurata cu sonda s3)
si a acumularii acesteia in recipi entul
Ac. in acest caz, robinetul de reglare
RRA modifica debitul de agent primar
in schimbatorul din treapta a II -a ( Sii ),
iar pompa Pc2 asigura circula\ia apei de
consum intre Ac si schimbatoarele de
i preparare. Pompa Pc2 intra in func\iune
cand t emperatura indicata de traducto-
rul Tm a atins o valoare sub limita mi -
nima admisa (de exemplu, 35 ... 40 C).
I R_G I:: : : :zlte
Hrn
. RD
.

M-Fr
.... u-
Pa
Fig. 13.2.9. PT urban-racordarea indirecta a instala)iei de incal zire preparare a apei
calde de consum in doua trepte, serie-paralel , cu acumulare.
Premisii. : reglarca mi xta a furnizarii caldurii $i men\inerea
debitului de fluid primar in PT la o va\oare constanta.
De asemenea. pompa este oprita cand
temperatura apei calde a atins valoa-
rea indicata de traductorul TM {de
exemplu, 50 ... 55 C)
Pentru evitarea acci dentelor, in cazul
in care se produce depasirea tempera-
turii maxime adm1se a apei calde de
consum (65 c ) sau a apei calde din in-
stalati a de incalzire {de exemplu, 95 C),
ca urmare a defectarii robinetelor de
reglare RRA si RRI , se prevede robine-
tul de descarcare (ocolire) RO montat
pe o conducta de legatura intre con-
ducta principala de ducere si cea de
intoarcere (fig. 13.2. 11); acest robinet
se deschide cand se ci ting, la sondele
i de securitate s2 si S4, valorile maxime
(limita de pericol).
in ceea ce priveste siguran\a func\io-
narii instala\iilor interioare de incalzire
cu apa calda se pot apli ca urmatoarele
solu\ii , similare cu cele prezentate in
cap.5.3 - Centrale termi ce cu apa
calda- :
- vas de expansi une deschi s, montat
la cota maxima din ansamblul urban
alimentat prin PT; solu\i a se poate apli-
ca in situa\iile in care temperatura no-
minala a apei calde este sub 100 C
(95; 90; 80 C} si se pot respecta con-
di\iil e de amplasare;
- vas de expansiune inchi s si rezervor
de descarcare, cu supape de siguran\a;
toate componentele se amplaseaza in
PT; se aplica indiferent de temperatura
conductei de ducere, sub 115 C {110;
105; 95; 90 C) - figura 13.2. 10.
- vas de expansiune deschi s, cu
pompa de asigurare a presiunii si ventil
de descarcare (fig. 13.2.9.). Procesul
de asigurare se realizeaza astfel :
odata cu cresterea temperaturii
apei calde din sistemul de incal zire, se
produce dilatarea acesteia, realizandu-
se si cresterea presiunii , sesizata de
traductorul unui ventil de descarare
(VD). in momentul in care presiunea
depaseste valoarea pentru care este
regl at VD, acesta se deschide si lasa
sa treaca fluid in rezervorul de descar-
care (RD) pana cand presiunea atinge
valoarea maxima fi xata de proiectant;
odata cu scaderea temperaturii apei
calde, ca urmare a diminuarii nevoilor
de caldura sau la oprirea func\ionarii
instala\i ei de incalzire, presiunea scade
datorita scaderii volumului apei. in mo-
mentul in care presiunea atinge valoa-
rea minima admi sa, este pusa in func-
\iune pompa de adaos (Pa) care functio-
neaza pana cand presiunea din zona de
injecti e atinge valoarea maxima.
in situati a defectarii ventilului de des-
' carcare sau a pompei de adaos presiu-
nea poate sa creasca pana la valori
1
peri culoase; de aceea se recomanda
prevederea unui traductor de presi une
de securitate care declanseaza alarma
.
.
1
I
Capitolul 13: lnstala!ii de transformare a parametrilor II. Alimentarea cu caldura
sonora $i inchiderea robinetului de
reglare RRI in scopul anulari i debitului
de agent primar .
in scopul compensarii pi erder ilor de
fluid, se prevede o instala\i e de dedu-
ri zare a apei (de completare) DCA si un
regulator de nivel RN. con\inand un
robinet care se deschide la nivelul mi-
nim Nm admis in RD si se inchide la
nivelul maxim NM.
13.2.2.5 Racordarea indirecta a
instalafii/or de inca/zire :;i preparare a
apei ca/de in doua trepte - serie
Schema tehnologi ca in cazul racor-
darii indirecte a instala\i ei de incalzire
la re\elele de apa fi erbinte cu prepara-
rea apei calde de consum i n doua
trepte in seri e cu sistemul de incalzire,
este prezentat a in figura 13.2. 10.
Treapta I de preparare este amplasata
dupa schimbatcarele de caldura pentru
incalzire iar treapta II este amplasata
inai ntea acestora.
Din punct de vedere al actiunii de
reglare a furni zarii caldurii , solu\i a con-
duce la rezultate bune in cazul func\io-
narii cu debi t constant de agent primar
in PT; in acest sens, este necesar echi -
parea instaia\i ei din PT cu robinete de
reglare cu trei cai. Astfel, pentru pro-
cesul de incalzire se prevede robinetul
de reglare RRI care face oficiul . co-
mandat de regulatorul RG, de modifi-
care a debi tului in schimbatorul de cal-
dura S, pentru ob\inerea corelarii intre
temperatura din conducta de ducere a
circuitului secundar masurata cu sonda
s1 $i temperatura exterioara.
in ipoteza utilizarii RRI cu doua cai,
in scopul men\inerii in func\iune a in-
stala\iei de preparare a apei calde de
consum, atunci cand debitul de fluid
aferent incalzirii s-ar diminua foarte
mult sau chiar s-ar anula (de exemplu,
in zil ele relativ calduroase. primavara $i
toamna) este necesar sa se prevada
deschiderea automata a robinetului Rv
de pe conducta care leaga cele doua
trept e de preparare in perioada de varf.
in scopul reducerii consumului de
energi e electrica pentru pomparea flui -
dului secundar. corelat cu prevederea
de robinete termostatice la corpuril e de
incalzire din cladiri , se recomanda ca
pornpele de circulati e Pc 1 di n circuiiul
secundar sa fie de tipul cu tura\ ie va-
riabil a. Este, de asemenea, 1ndicat sa
se puna condi ti a de a se mentine o
presiune di sponibil a constanta la intra-
rea in 1 - 2 cladiri de referinta din an-
sarnblu.
In ceea ce pri veste asigurarea insta-
la\iei de incalzire, in fi gura 13.2.10 este
prezentata solu\i a cu vas de expansiu-
ne inchi s, rezervor de descarcare si
ventil e de siguranta. in acest compar -
timent , tr <i ductorul de presiune, montat
pe VEI, comanda pornir ea pompei de
adaos la presiunea minima si opri rea
acesteia la presiunea maxima. Atunci
cand presiunea depa5e5te cu 0, 1 ... 0,2
bar valoarea maxima (de oprire a pom-
pei de adaos) se deschide ventilul de
siguranta VS pentru preluarea cresteri i
volumului de apa in RD cauzata de
cre5terea temperaturii acesteia pana
cand presiunea scade cu putin sub
vaioarea maxima din VEI.
in cazul in care temperatura din con-
ducta de ducere a circuitului secundar
depa5e5te cu 1 ... 2 C temperatura no-
minala, traductorul de temperatura s2
(de securitate) va genera inchiderea ro-
binetului de reglare RRI, anuland de-
bitul de agent primar in schimbatorul
de caldura; si multan se va anclan5a si
un semnal acusti c.
Pentru compensarea pierderil or de
fluid, in instala\i e se prevede, de ase-
menea, o sta\i e de dedurizare DCA a
carei func\ionare a lost aratata in
13.2.2.4.
La dimensionarea componentelor in-
stala\i ei de asigurare se \ine seama de
prevederile cuprinse in ST AS 11132.
Treapta II de preparare a apei calde
sanitare este prevazuta cu o bucla de
reglare care are rolul de men\inere, in
limite apropiate, a temperaturii la iesi-
rea din schimbatorul de caldura (in
jurul valorii dorite, de 50 ... 55 C), prin
modificarea debi tului de fluid primar.
Ca organ de execu\ie, in bucla de
. reglare se prevede robinetul RRA cu
1
trei cai. in principiu, robinetul RRA cu
trei cai poate fi inlocuit cu doua robi-
nete cu doua cai din care un robinet
normal inchi s este montat pe conducta
de alimentare a schimbatorului, iar al
doil ea, normal deschi s, este montat pe
conducta de ocolire a schimbatorului
de caldura treapta II. Cele doua robi-
nete func\ioneaza in mod compensa-
tor. comandate de RG in func\i e de
evolu\ia temperaturii apei calde de
consum (sonda S3). La depasirea tern-
peraturii maxime admi se (de exemplu.
60 ... 62 C) sonda de securitate S4
comanda inchiderea robinetului RRA
pe calea de al imentare cu agent primar
$i semnalizarea acustica.
13.2.2.6 Substafii de ansamblu urban
?i puncte termice la consumatori
in sistemele relati v mici de alimenta-
re cu caldura, poate aparea necesitatea
realizarii unor instala\i i intermediare de
transformare a parametrilor agentului
termic, inainte de racordarea efecti va la
retelele termi ce ale consumatorilor. ln-
tervin deci, in aceasta solu\ie, trei trep-
te de valori ale temperaturii agen\ilor
t ermi ci si anume: prima treapta o
constitui e temperatura apei To din re-
\eaua primara (conducta de ducere), cu
valori posibile nominale de 150, 130
sau 120 C, adoptate in multe sisteme
mari de producere a caldurii (CET, CT
de apa fi erbinte); a doua treapta o con-
' stitui e temperatura to din conducta de
ducere a re\elei secundare, cu valori
nominale uzuale, recomandate: 110,
105 sau 100 C; a treia treapta 0 con-
stitui e temperatura fd din conducta de
ducere a instala\iil or interioare cu valori
nominale uzuale, de 95, 90, 80 C.
Solutia in care prima transformare a
parametrilor se obtin intr-o SUBSTATIE
de ansamblu urban, utilizand schimba-
toare de caldura iar a doua transfor-
mare se real izeaza in PUNCTE TERMl -
CE amplasate la consumatori la fiecare
bloc (cladire) sau la fiecare scara de
bloc este prezentata in figura 13.2. 11 .
Prin prevederea substatiilor de an-
' samblu se ob\ine o protec\ie a consu-
matoril or fa\a de efectele, relativ am-
ple, pe care le pot genera parametrii
ridi cati ai retelei de apa fi erbinte. De
asemenea, se pot fructifi ca avant ajele
racordarii instala\iilor interioare de in-
calzire in mod direct cu amestec,
avantaje concretizate prin economii
de investi\ii $i de cheltuieli anual e in
comparati e cu racordarea indirecta a
RTS

u

wfR?@

,; iRRAG I _
1'::-1 '\ i52
vs
o-14 }' . - .. - c)lq. -. . Qr pd:
Rm _t ALIM.
VS
i.._j SI Hm I " :
-!><!Q) i!J-C4- ' . '- _ I NM ..... .
APA RECE CS Nm.. .. .
Pa RD DCA
Fig. 13.2. 10. PT urban-racordarea indirect a a instalafi ei de incalzire
i preparare a apei calde de consum in doua treple serie:
Premi sa: regl area mixla a furnizarii caldurii si menlinerea
debi t ului de fluid primar in PT la o valoare consl anta.
II. Alimentarea cu caldura Capitolul 13: lnstala!ii de transformare a parametrilor
acestora.
in schema din fi gura 13. 2. 11 s-a
considerat ca prepararea apei calde de
consum se r eali zeaza instant aneu (Iara
acumul are), intr-o instalati e alimentata
i n paral el cu cea de incalzire. Evident,
in cazuri justificate, se poate prevedea
si acumularea de apa calda de con-
sum.
Partea de reglare automata este re-
zolvata in premisa mentinerii constante
a debitului in reteaua secundara; daca
robinetele de reglare din PT se prevad
cu doua cai. atunci, in re\eua secunda-
ra, functionarea are loc cu debit vari a-
bil, ceea ce impune adaptarea pompe-
lor de circula\i e Pc, din substa\i a SS, la
un astiel de regi m.
in PT se pot prevedea butelii de e-
galizare a presiunii in loc de di stribuitor
(D) si colect or (C) pentru circuitele (ra-
murile) re\elei de di stribu\ie, condi\ia
fiind ca pe fi ecare din aceste circuite
sa se prevada pompe proprii de ames-
tec si. impli cit, de ridi care a presiunii ,
in scopul acoperirii pierderil or de sarci -
na. S-ar ob\ine, astfel , avantajul degre-
varii pompelor de circulatie din SS de
pierderile de sarcina aferente PT si al
independen\ei functionale a diverselor
circuite al imentate din PT.
Buclele de reglare din PT sunt iden-
ti ce cu cele cuprinse in schema din
figura 13.2.5.
in SS este prevazut controlul tempe-
ralurii to din conducta de ducere a
re\elei secundare, corelat cu tempera-
tura exterioara; debitul de agent primar
este modifi cat prin ac\i onarea robine-
tului de reglare RR, cu doua cai, co-
mandat de regulatorul RG. Deoarece in
PT se prepara apa calda de consurn (la
tempratura de 50 ... 55 C) se pune
conditia ca to 2'. 70 C.
Asigurarea instalati ei se reali zeaza in
SS utili zand vari anta prezentata in fi -
gura 13.2.9 (fara vas de expansiune
inchi s) sau vari anta prezentata in
figura 13.2. 10 (cu vas de expansiune
inchis).
in scopul prevenirii incalzirii excesive
a fluidului secundar se prevede sonda
de securitate s2 care va determina. prin
RG, inchiderea robinetului de reglare
RR cand temperatura to depaseste cu
2 ... 3 C valoarea nominala; in acelasi
timp se anclanseaza si un semnal
acustic.
in cazul in care este posibi la depasi -
rea presiunii maxime admi se pe cir-
cuitul primar al SS se prevad ventil e
(supape) de siguranta VS pe conducta
de ducere.
Daca se impune men\inerea circula-
\i ei fluidului primar in retea, la inchide-
rea robinetului de reglare RR, se pre-
vede robinetul de ocolire RO; acesta
este comandat sa se deschida atunci
cand se inchide robinetul RR cu doua
cai.
Pe diversele circuite ale SS si PT
sunt prevazute robinete de reglare ma-
nuala Rm, utili zate la echilibrarea ini\ia-
la a acestora, in baza verifi carii prin
masurari ale debitelor de fluid.
13.3. Solulii privind
racordarea consumatorilor
la retelele de abur
de presiune medie
Cu exceptia consumatoril or tehnolo- '
J_RG I ... = ~ l e
E71-1
Pa
gici , aburul este utili zat intr-o masura
restransa la a!imentarea cu caldura a
proceselor de i ncalzire si de preparare
a apei cal de de consum. Aburul poate
fi utilizat i n tr anspor tul si distri butia cal-
durii pentru centre urbane, ca urrnare a
unor avantaje pe care le prezinta si
anume:
- lipsa unui consum de energi e elec-
trica pentru vehicularea aburului si a
unui consum relativ mic pentru aduce-
rea condensatului la sursa;
- permite o distributie u5oara chiar in
zone cu reli ef accidental;
- consum mai mic de met al, in com-
paratie cu apa fi erbinte;
- identificarea si remedi erea mai
usoara a defectelor i n re\ea.
Schema de principiu privind racorda-
rea la o re\ea de abur . de presiune
medie, a instala\iil or de incalzire cu apa
calda din cladiri urbane si a instalatiilor
de preparare a apei calde de consum
este prezentata in figura 13.3.1.
in func\ie de caracteri sti cil e echipa-
mentului de baza din surse si de dis-
tan\el e de transport , aburul este pro-
dus la presiuni de calcul de ordinul 6,
10, 16, 20 bar si la temperaturi in do-
meniul starii de supraincalzire, de
180 ... 250 C.
in PT aburul parcurge butel ia de
purje (BP) pentru eliminarea condensa-
tului format, eventual, la transport si,
apoi, i se reduc parametrii prin regula-
torul (reductorul) de presiune (RP) si ra-
citorul Ra (prin injectie de condensat);
aburul devine ., de presiune joasa"
(0,4 ... 0,5 bar , suprapresiune). Se pre-
vede reglarea temperaturii apei calde
de incalzire in func\i e de temperatura
2 3
Fig. 13.2.11. Subst a!ie (SS) de ansamblu urban ~ i PT de bloc (scarii) - racordarea directii cu amestec prin pompe a instal atiei de
incii lzire ~ i preparare a apei calde de consum in paralel , fiirii acumulare:
Premi se: rcglarea mixta a furni zarii caldurii ; debitul de fluid este constant in reteaua interrnediara
(intre SS si PT) ~ i variabi l in re\eaua primara a SS: :
1 - SS de ansamblu; 2 - retea termi ca secundara; 3 - PT de bloc.
'1-
:1
Capitolul 13: lnstala!ii de transformare a parametrilor
aerului ex terior , cu ajutorul robi net ului
de reglare ARI, comandat de regulato-
rul RG. Sanda s2 este un termostat de
securitate care determina, prin regula-
tor, inchi derea robinetului de reglare
ARI la depa$irea cu 1 ... 2 "C tem-
peratura maxima admisa i n instalatia
de incalzire.
lnstala\ia de preparare a apei calde
de consum est e prevazuta cu acumu-
latorul Ac. in r ezervorul de condensat
Red se face o preincalzire a apei calde
de consum preluand o parte din caldu-
ra condensatului . Bucla de reglare au-
tomata are ca premisa men\inerea :
temperaturii apei calde de consum la o
valoare Constanta (50 ... 55 C) prin mo- .
dificarea debitului de abur cu ajutorul
robinetului ARA. Traductorul S4 este un
t ermostat de securitate.
in ambele compartimente (incalzire $i
apa calda) se poate aplica solu\ia de
reglare prin modificarea debitului de
condensat; in acest sens, in schimba-
toarele de caldura se realizeaza prelua- :
rea caldurii con\inute de agentul primar :
$i prin subracirea condensatului.
Cantitatea de caldura livrata consu-
matorilor se determina cu ajutorul con-
torului C care masoara cantitatea de
condensat din instalati e.
Pompa de condesat func\i oneaza cu
intermitenta, c u eel pu\in 10 cicluri/ h,
comanda fiind data de senzorii din re-
zervorul de condensat, de nivel minim
(oprire) $i nivel maxim (pornire).
13.4. Proiectarea
instalatiilor de racordare
a consumatorilor
la refelele termice
13.4.1. Masuri
privind proiectarea
La proiectarea instala\iil or de racor- ,
dare a utili zatoril or de energie la retele-
le termi ce se impune apli carea unor
masuri :
- delimitarea clara $i faci la, in plan
fizic, a patrimoniului soci etati i (r egiei)
de distributie a energiei termice, pe de
o parte, $i a patrimoniului utilizatori lor
(consumatoril or). pe de alta parte;
- asigurarea spa\iului necesar atat
controlului st arii echipamentului , con-
ductelor $i armaturil or cat $i interventii -
lor pentru intre\inere $i repara\ii, pentru
demontarea $i remontarea echipamen-
tului de baza;
- respectarea normelor de protecti e
a muncii $i PSI;
- reducerea volumul ui de lucru pe
$antier prin reali zarea de module prefa-
bricate, delimitate pe criterii functiona-
le: ,,incalzire si apa ca Ida de consum" ,
,.expansiune si asigurare". ,,deduri zare"
etc;
- prevederea aparatelor de masur;l $i
control montate in pozi\ii U$Or accesi-
bi le, pentru urmarirea parametril or de
exploatare (calitatea serviciului, consu-
mul de energie etc) .
13.4.2. Etapele elaborarii
proiectului
Tinand seama de normativele, in-
structiunil e $i standardele privind pro-
iectarea, executi a $i exploatarea punc-
telor termice, se parcurg, i n general,
urmatoarel e etape:
- stabilirea schemei tehnologice;
- stabilirea caracteristicil or echi pa-
mentului (schimbatoare de caldura,
pompe, contoare, recipiente etc);
- amplasarea echipamentului intr-un
spa\iu existent sau propus a se
realiza;
- stabilirea traseului circuitului primar
$i al celui secundar;
- calculul hidraulic al retelelor de
conducte;
- alegerea robinetelor de reglare;
- calculul mecanic al circuitelor $i di-
mensionarea structurilor de con-
struc\i i;
- elaborarea detaliil or de execu\ie;
- elaborarea antemasuratorilor $i a
documentatiei economice.
13.4.3. Alegerea schimbatoarelor
de caldura pentru lncalzire
in scopul stabi lirii schimbatoarelor de
caldura pentru procesul de incalzire
sunt necesare urmatoarele date:
- tipul constructiv (,,cu placi", tubular
etc);
- natura agentil or termi ci primar/se-
cundar;
- temperaturile de calcul (nominale}
ale agenti lor termi ci la intrare/ie$ire;
- puterea termi ca de calcul (maxi-
ma) corespunzatoare parametril or no-
minali;
IL Alimentarea cu caldura
- numarul schimbatoarelor de caldu-
ra;
- presiunea maxi ma de regim pe
circuitul primar $i pe eel secundar;
- recomandari sau condi !ii restri cti ve
privind vi teza de circula\ie a agenti lor
termi ci in schimbatoare $i pi erderea de
sarcina hidrauli ca.
in calculele de alegere a schimba-
toarelor de caldura este necesar sa se
tina seama de prevederile cuprinse in
, Normat ivul 11 3.
Calculele de alegere a schimbatoare-
lor de caldura se pot efectua de pro-
iectantul instal a\i ei de racordare apli -
cand metodologi a elaborata de fabri-
cantul acestora. in alta vari anta, prac-
ticata in majoritatea situa\iilor, schim-
batoarele de caldura sunt fi xate de fa-
bricant, inclusiv, sub aspectul cost uri -
! lor, i n baza cererii de oferta emisa de
benefici ari sau proiectan\i . Acest mod
de alegere se justifi ca, mai ales in ca-
zul schimbatoarelor cu placi , ca urmare
a unei mari diversita\i de tipodimen-
si uni $i existen\ei unor factori experi-
mentali lega\i de forma gofrajului placi-
lor, de di stan\a intre placi, de numarul
de treceri etc.
13.4.4. Alegerea schimbatoarelor
de caldura pentru prepararea
apei calde de consum
13.4.4. 1 Sarcina termica
La alegerea schimbatoarelor de
caldura aferent e procesului pentru
prepararea apei calde de consum sunt
necesare, in general, acelea$i date de
baza, enumerate la subcapitol ul 13.4.3.
Elemente particulare ale calculului
apar insa legate de schema tehnologi -
ca a instala\iei de racordare. sub as-
pectul numarului de trepte de prepara-
re, pozi\ia acestora fa\a de sistemul de
incalzire $i al existen\ei (inexisten\ei)
acumul atoarelor de apa calda.
Astfel, in cazul prepararii instantanee
IL Alimentarea cu caldura
a apei calde de consum, puterea
tcrmi ca totala a schimbatoarelor trebu-
ie sa acoper e necesarul maxim orar de
caldura:
= Gmax C {tac - far) [W] (13. 4. 1)
in care:
- Gmax este debitul maxim de apa
calda [kg/s], stabilit pe baza rela\iilor de
calcul pentru cladirile alimentate, \inand
seama $i de temperatura de livrare a
apei calde (din volumul lnstala\ii
sanitare);
- l::1c - temperatura apei calde de con-
sum a carei valoare de calcul se reco-
manda a fi de +55 C in vederea limi -
tari i depuneril or de piatra;
- tar - temperatura apei reci potabile,
cu valoarea de +5 C (iarna) si 15C
(vara);
- c - caldura masica a apei [J/kgKJ.
In cazul prevederii de acumulatoare
de apa calda (schimbator de caldura in
contracurent + reci pient de acumulare
Iara serpentina) necesarul de caldura
care afecteaza ,,sursa" (de fapt , pute-
rea termi ca a schimbatorului de caldu-
ra) se considera egala cu o cota pro-
centuala din
Volumul rezervorului de acumulare
se stabi le$te cu ajutorul di agramei inte-
grale ., livrare-consum" din care rezulta
cantitatea maxima de apa calda, acu-
mulata in rezervor , capabi la sa contri-
bui e, impreuna cu schimbatorul de cal -
dura, la acoperirea consumului maxim
de apa calda sanitara.
In cazul schemelor de preparare a
apei calde de consum intr-o treapta de
schimbatoar e, intreaga sarcina termi ca
este preluata de acestea (fig. 13.2.5 :;; i
13.2.6), cu particularitatil e legate de
prevederea sau neprevederea de acu-
mulatoare de apa calda.
In cazul schemelor de preparare a
apei calde in doua trepte de schimba-
toare, sarcina termica totala, stabilit a in
premi sa prepararii instantanee sau
semiinstantanee (cu rezervoare de acu-
mulare Iara serpentina), se repartizeaza
in condi\iil e cele mai defavorabile sub
aspectul temperaturii agentului termic
primar, astfel:
- in treap ta I
a .Jc tot( tint - tar )
O ac/ = { ) !W]
t _,c - tar
(13.4.3)
in care:
- Oac tot este necesarul total orar de
caldura pentru prepararea apei calde
de consum [W] ;
- ! mt - temperatura apei calde intre
cele doua trepte de preparare:
t,,,1 = tfi - (8 ... 10) !"Cl (1 3.4.4)
in aceasta rela\i e tR este temperat ura
apei din circuitul primar al sistemului
de incalzire pe conducta de intoarcere,
la punctul de frangere a grafi cului de
regl are; are valoarea de 40 .. . 45 C, i n
Capitolul 13: lnstala!ii de transformare a parametrilor
condi\iil e Romaniei:
- in treapta ll
Sarcina termica este:
Oac11 = Oactot - Oac1 (W] (13.4.5)
13.4.4.2 Temperaturi le agentului termic
primar
si IR.n sun! temperaturi le nominale ale
agentului primar pentru dimensionarea
sistemului de incalzire;
- in treapta l (fi g. 13.2. 10):
omed
G, = O; + aclf [kg/s]
In cazul prepararii apei calde de con-
sum intr-o treapta (fig. 13.2.5; 13 2.6),
pentru fluidele care schimba caldura in
aparatele de contracurent se considera
temperaturil e:
C (ton - tR.n) C ( t o.m - IRm) (13.4. 10)
in care (in afara mari milor cunoscute):
- Oa"::7,d este necesarul mediu de
caldura pentru prepararea apei calde
1
de consum, in treapta II [W];
. I - to.m, IR.m - temperatura medie a
! apei de re\ea din conducta de ducere,
: respecti v, din conducta de intoarcere
i (corespunzatoare temperaturii exteri oa-
to = 65 C; fRA = 35 C;
tac = 55 C; tar = 5 C
unde IRA este temperatura fluidului pri -
mar la iesire din schimbatorul de cal-
dura pentru prepararea apei calde de
cons um.
In cazul prevederii a doua trepte de
preparare (fig. 13.2.9; 13.2. 10) se con-
sidera valorile:
- in treapta l
fR = 40 ... 45 C (conform graficului
de reglare);
fRt - se calculeaza cu rela!ia:
Q
(C)
C G 1
(13.4.6)
in care G
1
este debitul de agent
primar;
fmt = 30 ... 35C; tar = 5 C;
- in treapta II, paralela cu sistemul
de incalzire (fig. 13.2.9) temperaturil e
agentului termi c sunt:
fo = 70 C; fRA = 35 ... 40 C;
tac = 55 C; f mt = 30 ... 35 C
- i n treapta ll, in serie cu sistemul de
incalzire (fig. 13.2. 10) temperatura agen-
tului primar,
to = 70 C iar temperatura agentu-
lui, la ie$irea din treapta II, IRA se cal -
culeaza cu relatia
tRA = to - O ac II [oCJ (13.4-7)
C G11
in care Gu este debitul de agent pri -
mar. De asemenea, se consi dera:
tac = 55 C; l;nt = 30 ... 35 C
13.4.4.3 Debitul de agent termic primar
in cazul schemelor de preparare a
apei calde intr-o treapta, debitul de
agent termic primar in schimbatorul de
caldura se calculeaza cu relatia:
Gae= ( Os ) [kg/s]
C t
0
- t RA
(13.4.8)
(13.4.9)
re medii din perioada de incalzire fem).
Temperaturile to.m $i IR.m, se citesc din
graficul de reglare, cu aproxima\ie ac-
ceptabi la pentru conditii le climatice din
Romania, la fem = + 1,5 ... +2 C.
Necesarul de caldura mediu acoperit
de treapta ll se determina cu rel ati a
amed (t - t )
omed= ac ac int [WJ (13.4.11)
aclf t ac - t ar
in care: t;nr = !Rm - (5 ... 6) C, iar
o:Ced reprezinta debitul mediu total de
caldura pentru prepararea apei calde
de consum:
Q med = Q ac,Lt [W]
ac n,
(1 3.4. 12)
in care Oac. z1 este necesarul zi lnic de
caldura pentru prepararea apei calde
de consum, iar n1 este numarul de ore
de livrare a acesteia intr-o zi (10, 14
sau 17 h/zi);
- in treapta lI (fig. 13.2.9):
G
Q ac ll [ g/]
11 = ( ) k s
C fo - tRA
(13. 4.13)
in care: to = 70 C; fRA = 35 ... 40 C
(temperatura agentului primar la ie$ire
din treapta II);
- in treapta U (fig. 13.2. 10):
Gu = G
1
calculat cu rela\ia ( 13.4. 10).
Oupa stabilirea valorilor fluxului de
caldura necesar pentru fi ecare schim-
bator, a temperaturi lor $i debitelor
agentilor termici, se trece la alegerea
acestora utilizand metodologia fabri -
cantului (producatorului) sau metodolo-
gia cuprinsa in normative $i ghiduri de
proiectare.
13.4.5. Alegerea pompelor
in prima faza se alege tipul de pom-
pa, in functi e de caracteri sti cil e
lui vehiculat:
- natura $i caracteri sti cile fi zice; tem-
peratura maxima a fluidului; presiunea
de vapori zare; vascozitatea.
Se alege pompa necesara, \inand
seama de:
in care Q; este necesarul maxim orar
de caldura pentru i ncalzire [W] , iar to.n
- debitul vehiculat; i nal\imea mano-
metrica dorita; NPSH di sponibil.
in general, in instala\ii le de incalzire
Capitolul 13: de transformare a parametrilor II. Alimentarea cu caldura
sau de alimentare cu apa (rece $i calda)
se folosesc pompe centrifugale radiale
cu ax orizontal sau vertical (. 6.3).
Este recomandabil sa nu se supraes-
timeze inaltimea manometri ca dor ita
deoarece este posi bil sa se antreneze,
in re\eaua reala, un debit mult mai
mare decal eel necesar.
in cazul PT de mare capacitate
(2 .. . 5 MW) se prevad 2 (3) pompe de
circula\ie (instalate in paralel), din care
o pompa este de rezerva. La puteri
instalate mici , cu pompe montate ,, pe
conducta", nu se prevede pompa de
rezerva.
Puterea absorbita (la cuplajul pom-
pei) se calculeaza cu rela\ia:
GH
N == -- [kW]
102 T/
in care:
(13.4. 14)
- G este debitul de apa [Vs];
- H - inaltimea de pompare [m] ;
- T/ - randamentul global al pompei,
egal cu 0,5 ... 0,8 in functie de tipul
pompei :;;i de zona de func\ionare pe
caracteri stica pompei.
. Puterea motorului de antrenare este
precizata de producator.
La alegerea pompelor se urmare:;;te
ca regimurile de functionare sa se si-
tueze in zona randamentelor maxime.
in cazul instalatiilor care cuprind
t pompe de apa fierbinte sau pompe
care aspira apa din rezervoare deschi-
!
se (instala\ii de asigurare, rezervoare
- de condensat etc.) este necesar sa se
verifice daca se respecta condi\ia de
evitare a fenomenului de cavitatie; in
acest caz se folose:;;te marimea NPSH
a carei variatie este reprezentata grafic
$i inso\este curbele caracteri sti ce ale
pompelor.
Pentru evitarea fenomenului de cavi-
t a\i e se impune:
NPS Hdisp NPSHnec
in care NPS Hd1sp este asigurat de in-
stala\ie, iar NPS Hnec este stabilit de
constructor in func\ie de debitul :;;i ca-
racteristicil e fluidului .
Pentru aspira\ia fluidului din rezer-
voare cu nivel liber:
2
NPS H == Pa +H - h -.1.?x_-
11
w -
d" P (J Q {Jg
2
.
9
(1 3.4.15)
in care:
- pa este presiunea absoluta at mos-
feri ca la suprafa\a libera a fluidului in
rezervor [Pa];
- p - densitatea flui dului [kg/m
3
];
- H - diferen\a de cote intre ni velul li -
ber minim din rezervor :;; i axa sect iunii
de intrare in rotor [m] ;
- h - pierderea de sarcina pe tr aseul
conductei de aspira\i e [m] ;
- ,, - presiunea absoluta de vaporiza-
re a fluidului la temperatura de lucru [Pa];
- w - viteza de intrare in rotor [m/s];
- a - coefi cient cu valoarea 0,9 ... 1
(se adopta valoarea 1).
inaltimea de aspiratie H este poziti -
va, daca nivelul lichidului este deasu-
1 pra axei pompei, $i negativa, daca ni-
velul lichidului este sub axa pompei.
Valoarea di sponibila a NPSH rezulta-
ta se compara cu valoarea necesara
indi cata de constructorul de pompe.
Valorile termenilor din relatia (1 3.4.15)
se pot stabi li astfel, in cazul apei:
- presiunea atmosferica pa, in valoa-
rea absoluta, exprimata in mH20 se
poate extrage din diagrama (fig. 13.4. 1)
in functie de altitudinea A;
- diferen\a de cote H se masoara;
- pierderea de sarcina h se calculea-
za in functie de debit, diametru, lungi -
me etc.; in cazul unor trasee scurte, h
se poate neglija;
- presiunea de vaporizare pv, in va-
loare absoluta, se poate extrage din ta-
belel e de caracteristici pentru abur-apa
sau din diagrama cuprinsa in figura
13.4.2, in func\ie de temperatura ma-
xima de lucru;
- pierderea de sarcina locala la in-
trarea in rotorul pompei, egala cu
a w212g, se determina considerand
a = 1, iar viteza la intrarea in rotor este
corespunzatoare unei sec\iuni circulare
cu diametrul egal cu O,? das (70% din
diametrul de aspira\ie al pompei) $i de-
bitul volumic vehiculat.
13.4.6. Alegerea robinetelor
de reglare in cazul folosirii
apei ca agent termic
Robinetele de reglare uti lizate in
centralele $i punctele termice consti -
tui e elementele de execu\i e din bucle-
le de reglare a proceselor de incalzire,
ventilare $i preparare a apei calde de
consum. Rolul robinetelor de reglare,
in astf el de instala\ii, consta in reali za-
rea unei pierderi locale de sarcina hi -
draulica astfel incat debitul de agent
termi c sa se inscrie in valoarea ceruta
Pa
[bar] [m]
-
1,0 Or-=
---
I
de procesul alimentat cu caldura (de
puterea termica necesara). Alta va-
rianta de reglar e a puterii termice ne-
cesare intr-o instala\i e se bazeaza pe
men\inerea unui debit constant in in-
stala\ie, modificand temperatura a-
gentului prin amestec; raportul de
amestec variaza ca urmare a vari atiei
rezi sten\ei locale introduse de robine-
tul de reglare.
in figura 13.4.3. se prezinta situa\iil e
obi$nuite in care se pot inscrie robine-
tele de reglare, in PT pentru instalatiile
de incalzire, ventilare sau preparare a
apei calde de consum. Schemele se
deosebesc prin tipul robinetului (cu
doua sau trei cai) $i, functional, prin
regimul hidraulic al circuitelor (cu debit
vari abil sau cu debit constant).
Astfel:
- in schema ,,a", debitul de agent
este variabi l in circuitul primar al
schimbator ului, inclusiv, in re\ea;
- in schema ,, b", debitul de agent
este variabil , in circuitul primar al
schimbatorului, $i constant, in re\ea;
- in schemele ,,c" $i "e", debitul de
agent este ,constant, in circuitul primar
al schimbatorului. $i variabil, in retea;
- in schema ,,d", debitul de agent
este constant, atat la circuitul primar al
schimbatorului cat si in retea.
Schimbatorul de caldura poate fi de
tipul apa-apa, in general in contracu-
rent , sau apa-aer (baterii de aer cald,
corpuri de inacalzire).
Schemele ,,a" $i ,,b" se folosesc in
punctele termice atat pentru procesul
de incalzire cat $i pentru eel de prepa-
i rare a apei calde de consum. De ase-
menea, se aplica la corpurile $i apara-
tele de incalzire, unde robinetel e sunt
termostati ce.
I
Schemele ,,c", ,, d" $i ,,e" care con\in
pompa de amestec se folosesc in cen-
tralele $i punctele termice cu racordarea
directa sau indirecta. robinetele con-
troland parametrii agentului termic din
instala\ia de incalzire $i din instalatiil e de
preparare a apei calde de consum (cand
r--1_
I
Pa "' IQ_
---
r----....__fi?.n
!
0,9
0,8
0,7
9

---
!
I
I
I I
r--r--

8
I
I
I
I
I
!
I
'
7
j
! I I I i
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
N M 00 m 0 N M ro
A [ml
Fig. 13.4.1. inalpmea atmosferica de presiune pa in functie de altit udi nea A
in raport cu nivel ul marii :

1
I
J
l
I
I
II. Alimentarea cu caldura
se pune problema limitarii temperaturi i
agenlului primar in schimbatorul de
preparare).
Datele de baza, in scopul alegerii ro-
binetelor de reglare, sunt:
- schema de principiu a circuitului re-
glat; natura agentului termi c; tempera-
.Jura de lucru; debitul nominal de agent;
debitul minim de agent; pi erderea de
sarcina din circuitul parcurs de agentul
termi c (conducte, armaturi , schi mba-
toare de caldura) corespunzator debi-
tului nominal (L1p;n); disponibilul minim
de presiune la intrarea i n circuitul par-
curs de fluid (!Jprac = po - PR).
La stabilirea pierderii de sarcina intr-
un robinet de reglare compl et deschis
se tine seama ca ,, pierderea de sarcina
a unui robinet trebui e sa fi e apropiata
de suma pi erderilor de sarcina prin
celelalte elemente din circuitul parcurs
de debitul variabil ". La limita, pi erderea
de sarcina prin robinet trebui e sa fi e 1
eel pu\in egala cu jumatate din suma
pierderilor de sarcina prin celelalte ele-
mente ale circuitului .
Pentru alegerea unui robinet de re-
glare se parcurg etapele care urmeaza:
13.4.6. 1 Alegerea caracteristicii
intrinseci a robinetului ?i a autoritaJii
de reg/are
Urmarindu-se ca, in conditii de func-
\ionare, caracteri sti ca de lucru a robi -
netului sa se apropi e de liniaritate, se
recomanda valoarea de 0,33 pentru
autoritatea de reglare in cazul robinete-
lor cu caracteri sti ca intrinseca logarit-
mica (egal procentaj) si valoarea de
0,5 ... 0, 6 pentru autoritatea de reglare
in cazul robinetelor cu caracteristica in-
trinseca lini ara.
Autoritatea de reglare este definita
de raportul :
a = L1P,wo = c, P,100
!J.Ps100 !J. P,100 1 i\Pi.n
in care:
I
(13.4. 16) I
I
- !J.p,100 este pi erderea de sarcina pe
robinetul de reglare (p 1 - p2 in fig.
Fig. 13.4.2. lnaltimea de presiune
a vaporilor saturati Pv in funqie
de temperatur_a_a...cp_e_i. _ ___ __,
Capitolul 13: lnstala!ii de transformare a parametrilor
13.4.3) complet deschis;
- .Jps :oo - pierderea de sarcina total a
din sistem (p1 - p3 in fig. 13.4 3);
- Jpw - pi erderea de sarcina din
circuitul parcurs de fluid (conducte,
schimbator), la debitul nominal (p2 - p3
in fig. 13.4.3).
Cunoscand valoarea pierderii de sar-
cina di n instala\i e (.Jp;n) si valoarea au-
toritat ii de reglare, se deduce pierderea
de sarcina pe robinetul complet des-
chis parcurs de debitul nominal.
13.4.6.2 Stabilirea coeficientului specific
de debit ?i a robinetului de reg/are
Coefi cientul maxim de debit care co-
respunde debitului maxim de agent
termic (de regula, eel nominal) si cade-
rea minima de presiune pe robinetul de
reglare complet deschis, se determina
cu rela\ia:
(13.4.17)
in care:
- Vmax este debitul volumic maxim de
agent [m
3
/ h] ;
- !J.pr 100 - pierderea de sarcina pe ro-
binetul de reglare, complet deschis
[bar];
- p - densitatea apei , la temperatura
de lucru [kg/dm
3
].
Nomograma de calcul pentru coefi-
cientul specific de debit este prezen-
tata in figura 13.4.4.
Rela\ia ( 13.4. 17) poate fi utilizata in
cazul apei, cu aproxima\ie acceptabila,
Rm
R.R
pD
Rm
o-r*J ~ I
pR debi t
vari abil
c
R. R
PO
t
I
Rm
Q
~ ~
PR debi t
vari abil
e
---
a
debit
variabi l
Pm
debit
constant
debit
constant
s
s
considerand p = 1 kg/dm3.
Din catalogul cu caracteri sti cil e robi-
netelor se alege robinetul de reglare cu
kvs eel mai apropiat de kvmax. Se cal-
cul eaza caderea de presiune in robi -
netul ales si, daca rezulta o alta auto-
ritate de reglare a carei valoare iese i n
afara limitelor recomandate, se alege
un al t robinet, cu dimensiunea apropia-
ta de cea necesara.
La alegerea robinetelor de reglare si
la verifi carea condi\iilor de func\ionare
1
se utili zeaza caracteri sticil e de lucru
ale acestora; in acest sens, este im-
portant sa se stabi leasca ce
modificare sufera autoritat ea de
reglare in situa\i a in care presiunea
di sponibi la la limitele sistemului se
schimba (element frecvent in cazul PT
de racordare la re\elele termi ce), iar
debitul de fluid trebuie men\inut con-
' sl ant (cerut de proces).
in figurile 13.4.5 si 13.4.6 se prezinta
curbel e caracteri sti ce de lucru ale ro-
binetelor de reglare lini are si logarit-
mice.
De asemenea, cu ajutorul caracteri s-
ti cilor de lucru se poate deduce regi-
mul de func\ionare a robinetelor de
reglare la debitul minim de fluid fie ca
se men\ine !J. ps = constant (cazul influ-
en\ei unui regul ator de presiune dife-
ren\iala) fi e ca L1ps = variabil, ca urmare
a unor perturba\ii din sistem (in re\eaua
exterioara, la pompe etc).
debit
constant
R.R
pD
Rm
pR
debit
constant
b
debit
variabil
p ~
d
~ I
debit
constant
Fig. 13.4.3. Scheme de pri ncipiu privind
utilizarea robinetelor de reglare cu doua
cai ~ i cu trei cai :
RR - robinet de reglare: Rm - robinet de
reglare manual; Pm - pompa de amestec.
Capitolul 13: lnstala!ii de transformare a parametrilor
13.4.6.3 Verificarea producerii
cavitaJiei in robinetele de reg/are
Caderea de presiune critica, la care
se produce cavitatia se calculeaza cu
relatia:
.1pcnr = (p1 - pv)-Z (1 3.4. 18)
in care:
- pv este presiunea de vaporizare la
temperatura maxima, in valoare abso-
luta [bar];
- p 1 - presiunea in amonte de robi-
net, in valoare absoluta [bar];
- z - factor dependent de construc\ia
robinetului, exprimand raportul dintre
caderea de presiune !J. p = pt - p2 si ca-
derea de presiune din interiorul robine-
tului (fig. 13.4.7).
Firma SAUTER, de exemplu, produ-
ce robinete de reglare in care
z = 0,35 ... 0,65. Pentru calcule apro-
ximative se considera z = 0,5.
Pentru ca sa nu se produca fenome-
nul de cavita\ie trebuie verificata rela\ia:
!J.p 5 '1pcrir (13.4.19)
in legatura cu acest fenomen se reco-
manda ca, in cazul apei fierbin\i, robi-
netele de reglare sa se monteze in aval
de schimbatoarele de caldura (pe con-
ducta de intoarcere a circuitului primar).
pierderi de sarcina t:.p, [daPa]
'.2
......
M
E
>
"u
a.
<U
Q)
"O
-
.D
Q)
"O
10
20 30 40 60 80 100 200 300 400 600 800 1000
1000
I " 100000
800
80000
600 -
60000 s
>
400
40000
a.
300 30000 :
200
100
10000
8000

0,08 f------+.,.L'.
0,06 +1-+-+-----+----t--+--+-+-+-+-toJ
6000
4000
3000
2000
1000
800
600
400
300
200
100
80
60
40
30
20
10
8
6
0, 1 0, 2 0,3 0.4 0,6 0,8 1,0 2 3 4 6 8 10
p1erderi de sarcina t:. p
1
[bar]
Fig. 13.4.4. Di agrarna de calcul a factorului Kvs pentru apa:
- Valoril e tl p, lbar) corespund valorilor debitului V, [m3/h) ;
- Valori le jdaPa] corespund valori lor debitului , [l/h].
D
II. Alimentarea cu caldura
13.4.6.4 Stabilirea pierderii de sarcina
in robinetul de reg/are manual Rm din
scheme/e PT
Daca se cunoa$te pierderea de sar-
cina in sistem si disponibilul minim de
presiune din punctul de racordare a
circuitului la re\ea (po - pR) rezulta ca-
derea de presiune ce revine rezisten\ei
locale (Rm sau diafragmelor de lami -
nare) (fig. 13.4.3):
( 13.4.20)
in care:
!J.prac = po - PR; !J.ps = !J.pr100 + !J. pi. n
Exemplul de calcul 1
Se alege robinetul de reglare a pro-
cesului de incalzire dintr-un punct ter-
mic cu racordare directa prin pompe
de amestec (fig. 13.4.8) cunoscand ur-
matoarele: necesarul nominal de
caldura Q; = 1, 16 MW; temperaturile
nominale in re\eaua primara toltR =
120/70 C; temperaturile nominale in
circuitul secundar tdl'tr = 90170 C; di s-
ponibilul minim de presiune intre con-
ducta de ducere (D) $i cea de intoarce-
re (R) in zona de racordare:
VN100
1
0,2 0,4 0,6 0,8
h=H/ H
100
Fig. 13.4.5. Caracteristici de lucru ale
robinetelor de reglare liniare, cu
kvs / kvo = 50 / 1 :
a - autoritatea de reglare.
VN100
1
0,8 >--->---+-+---<
0,4
0, 2 0,4 0,6 0,8
h=H/ H100
Fig. 13.4.6. Caracteristici de lucru ale
robinetelor de regl are logaritmice,
CU Kvs / Kvo = 50 / 1 :
a - autoritatea de reglare.
II. Alimentarea cu caldura
po - PR = DPs = 2 bar = 2 10
5
Pa
Rezolvare
a) se determina debitul nominal de
agent primar, din circui tul in care se
insereaza robinet ul de reglare (RR).
G = 0, =
n c Uo- tR)
1, 16 10
6
3600 20 t/ h
4185 (120 - 70) 1000
Avand in vedere abateril e posibil e de
la graficul normal de reglare se consi-
dera o cre$tere cu 50% a debitului no-
minal Gmax = 1,5Gn = 1, 520 = 30 t/h;
b) in cazul considerat, pierderea de
sarcina pe circuitul reglat (D ... C - C'
.. . R din schema) este egal cu disponi -
bilul de presiune conf orm relatiei:
po - PR = L1pr + L1Pcond + L1PDL =
= 2 bar = 2- 1os Pa
in care:
- L1pr este pi erderea de sarcina pe
robinetul de reglare;
- .1pcand - pierderea de sarcina pe
conducte;
- L1poL - pi erderea de sarcina pe
di afragma de laminare [Pa];
c) se considera valoarea 0,5 pentru
autoritatea de reglare a robinetului (cu
caracteri sti ca intrinseca liniara);

Po- PR
Rezulta caderea de presiune pe robi-
netul de reglare complet deschi s;
L1pr = 0,5{po - PR) = 0,52 = 1 bar
d) se calcul eaza k vmax
k = Gmax 3 h
vmax c:: m
L1 p 'J 1,0
Din catalogul firmei producatoare a-
greate se alege robinetul de reglare cu
valoarea kvs cea mai apropiata de
k vmax; de exemplu, din catalogul firmei
SALMSON se alege robinetul de
reglare tip 24 1 cu On 50 avand
kvs = 3 1 m
3
/ h .
d) se calculeaza autoritatea de regla-
re a robinetului ales. Pierderea de sar-
>Cll

0
"' D
"'
"'
<lJ
ct
i'.p'
+
_L
6p
i'.p =Z
0
pl r

__
6
_p__
Fig. 13.4.7. Variati a presiunii fluidului in
zona robinetului de reglare (RR).
Capitolul 13: de transformare a parametrilor
ci na pe robinetul ales este:
. G
2
30
2
dp = -==-- = 0,94 bar
r k 2 3 12
vs
Autoritatea de reglare este:

0

94
= 047
Po - PR 2 '
Avand in vedere domeniul reco-
mandat pentru autoritatea de reglare
(0,33 ... 0,6) se considera alegerea robi -
netului de reglare ca fiind corecta.
e) se determina pierderea de sarcina
necesara, prin diafragma de laminare
(sau pe un robinet de reglare manual)
cunoscand, prin calcul, pierderea de
sarcina pe conductele $i armaturil e
lo= 120C
D DL
_ _ ,..
G
c

R RR
tR=70C
A.)
c
obi$nui te ale circuitului (se presupune
ca 6pcond=0,3 bar). Rezulta:
dpoL = (po - PR) - (C.pr + L1pcond) =
= 2 - 0,94 - 0,3 = 0,76 bar
f) se precizeaza tipul motorului electri c
de actionare, inclusiv tensiunea de ali-
mentare. Din catalogul SALMSON rezul -
ta tipul 5802 cu tensiunea 24 V (220 V).
13.4. 7. Caracteristicile
pompelor de adaos
Schema de functionare a pompel or
de adaos din instalati ile de asigurare $i
1
expansiune este prezentata in figura
' 13.4.9. Aceste pompe functioneaza cu
1 intermitenta. anclan$area $i decl an$area
td=90C
0;=1,16 MW
Pam
4=70C
L ...... EJ ..
LLLIJJ},
6
77T1m
Fig. 13.4.8. Punct termic cu racordare directa prin pompa de amestec (ex. 1).
a
b
.r.Z
x -

li'>h
_ L_
x'
Fig. 13.4.9. Graficul pi ezometric regimul de funcfionare a pompei de adaos:
a - caracteristica pompei de adaos; b - graficul piezometric al sistemu/ui de incalzire;
c - carac teristica circuitului apei de adaos;
1 - cola maxima din ansamblu: 2 - cola minima din ansamblu.
Capitolul 13: lnstala!ii de transformare a parametrilor
lor avand valorile limita ale presiunii
masurate in conducta de refulare: la
atingerea presiunii maxime (Hmax) pom-
pa de adaos i:;; i intrerupe func\i onarea :
iar la atingerea presiunii mini me (Hmin) '
pompa de adaos reintra in func\i une_
Presiunea generata de pompa de
adaos i mpreuna cu pompele de circu-
la\i e, in partea inferi oara a instala\i ilor
de incalzire din cl adiri, trebui e sa fi e eel
mult egala cu presiunea maxima admi -
sa de acestea_
in cazul unui ansamblu de consuma-
tori , presi unea maxima asigurata de
pompa de adaos i n zona de injectie
(Hmax) trebui e sa sati sfaca rela\ia:
Hmax :5 Hmax ad + 0, h1h - !ihr [bar)(13.4.2 1)
i n care:
- Hmaxad este presiunea maxima ad-
mi sa in instal atia interi oara de i ncalzire
cu cota minima din ansamblu (cladirea
A din fi g. 13.4.9) [bar] ;
- !i h - diferen\a de cote geodezice
dintr e cota minima din ansamblu
(cladirea A) :;; i cota de montare a tra-
ductorului de presiune [ml ;
- L1hr - pierderea de sarcina din re-
\eaua de di stribu\i e, incl usiv di n insta-
la\ia de la consumatori [bar].
Presiunea minima asigurata de pom-
pa de adaos in zona de injec\i e trebuie
sa sati sfaca condi\i a:
Hmin 0, 1-H' + 0, 1-h ' + Hs + 0, 1-Hp [bar]
(1 3.4.22)
in care:
- H' este inal\imea hidrostati ca a in-
stalatiei de incalzire din cladirea B (fig.
13.4. 9), avand cota geodezica a ultimu-
lui nivel cu valoarea maxima din ansam-
blu [m] ;
- h - diferen\a de cote geodezice
i ntre cota terenului aferenta cladirii B :;; i
cota axului pompei de adaos [m];
- Hs - suprapresiunea de saturatie (la
ld > 100 C) [bar];
- Hp - rezerva preventi va, de 2 .. . 3 m .
Odata stabilita presiunea mi nima de
pornire a pompei de adaos, cu rela\ia
(1 3.4.23) se obti ne presiunea maxima:
H nm = Hmin + 0, 1 (4 ... 6) [bar] ( 13. 4.23)
cu condi!ia verifi cari i rela\iei (13.4,21).
Pompa de adaos se alege pentru de-
bitul mini m de apa de compl etare :;; i
pentru inal\imea de pompare cores-
punzatoare presiunii maxi me de func-
\i onare (1-fmax).
i nal(imea de pompare a pornpei de
adaos se deduce cu relatia:
Hp = Hrmx + 0, 1(z1 - z2) + .Jp [bar] (13424)
in care: z 1 este co ta punctului de mon-
tare a traductorului de presiune din zo-
na de injec\ie a apei de adaos. fata de
planul de referint a x - x, in [rn]; z2 este
cola nivelului minim al apei din rezer-
vorul de descarcare fa(a de planul de
referinta; .1p este pierderea d sarcina
pe circuitul apei de adaos. [bar].
intrucat pi erderea de pe ci r-
cuitul apei de adaos este relativ mica,
termenul .1p din rela\ia 13.4.24 se
poate negli ja; debitul minim al pompei
de adaos (la Hmax) trebuie sa acopere
contracjia de volum a apei din sistem
la oprirea func\ionarii instala(i ei (cores-
punzatoare unei scaderi a temperat urii
de 25 .. . 30 C/ h) plus debitul orar
admisibil al pierderil or de fluid prin
neetan:;;eita\i (0, 1 ... 0, 15% din volumul
de apa al sistemului).
13.4.8. lnstalafia
de expansiune-asigurare
in ceea ce pri ve:;;te respectarea ce-
rinjelor de asigurare :;; i expansiune afe-
rente instala\iil or de incal zire :;; i de pre-
parare a apei calde de consum racor -
date indirect la re\elele de apa fi erbinte
(apa calda) se aplica, dupa caz, urma-
toarele solu\ii :
a) Vas de expansiune deschi s, mon-
tat la cota maxima din ansamblul ur-
ban alimentat prin PT; solu\ia se poate
aplica in situa\iil e in care temperatura
! nominala a apei calde este sub 100C
(95; 90; 80 .. .
0
C) :;; i se pot respecta
conditiile de amplasare;
Pentru dimensionarea instalaji ei de
expansiune-asigurare in aceasta solu-
\i e se folosesc prevederil e din 5. 3;
b) Vas de expansiune inchi s. cu
membrana, amplasat in PT; solu\ia se
apl ica la ori care temperatura nominala a
apei calde din conducata de ducere
(11 5; 110; 95; 90 .. .
0
C) pentru puteri ter-
mice instalate relativ mici (max. 1 MW}.
Pentru dimensionare se folosesc preve-
deril e din 5.3;
c) Vas de expansiune inchis :;;i vas
de expansiune deschi s (de descarca-
re), cu supape de siguran\a; toate
componentele se ampl aseaza i n PT;
solu\ia se aplica la ori care temperatura
, a apei calde din conducta de ducere
. (11 5; 110; 105; 95; 90 ... C)
in 13.2.2.5. se prezinta functi ona-
rea inst alati ei i n aceasta solu\i e.
Pentru dimensionarea elernentelor
componente se folosesc prevederil e
din 5.3;
d) Vas de expansiune deschis, cu ven-
til de descarcare (fig. 13.2 9 :;;i 13_2_ 11)_
Func\i onarea instala\i ei de expan-
siune-asigurare din aceasta solu\i e este
prezentata in 13.2.2.4; soluti a nu este
cuprinsa in STAS 7136 dar este uti lizata
de fir me de specialitate (de exemplu,
VICARS - URANUS din Franta etc): :;; i
este agrementata de MLPAT pentru
promovare in apli ca\i i din Romania.
in aceasta solutie, rezervorul de des-
carcare are rolul de a prelua cantitatea
de apa ce corespunde cresterii volu-
mul ui de apa din instala\ie odata cu
cre:;; terea temperaturi i cerute de pro-
ces :;;i de a constitui sursa de apa de
11. Alimentarea cu caldura
completare in faza de racire a agentu-
' lui termi c la oprirea instala\i ei de incal-
zire sau de reducere a regimului termi c
odata cu diminuarea nevoii de caldura.
in scopul stabilirii aproximative a vo-
lumului de apa din sistem se utili zeaza
indicii :
I - instala\ii de incalzire avand radiatoare
din o\el sau aluminiu 8 1/ 1160 W;
- instal a\ii de incalzire avand radi atoa-
re din fonta 12 1/ 1160 W;
- re\ele de distribu\i e de apa calda (re-
\ele de di stribu\i e in cladiri :;; i re\ele
de distanta) 2 - 3 1/ 1160 W;
; - conducte :;;i aparate in PT 1 l/ 1160 W.
Rezulta deci, acoperitor, volumul de
apa, considerand 14 - 15 l/ 1160 W.
Volumul util al vasului (rezervorului)
de descarcare reprezinta o cota din
volumul total al apei din sistemul asi-
gurat, proporti onal cu vari a\ia volumu-
lui specific al apei temperatura
ini\iala :;;i temperatura medie nominala);
in acest sens se considera:
- in cazul instala\iil or de incal zire cu
temperatura medi e nominala de
80-85 C;
Vn = 0,03- Vmst
- in cazul instala\iil or cu temperatura
medie nominala de 70 - 75 C:
Vn = 0,025 \/;nst
Calculul exact al volumului de apa
1 din sistem se poate efectua numai prin
inventarierea tuturor componentelor
instala\i ei (corpuri de incalzire, coloane,
conducte de distribu\i e, schimbatoare
de caldura etc. ).
Umplerea sistemului consumatorului
se poate asigura fol osind ca sursa de
apa fi e circuitul primar din PT, cu con-
di\ia ob\inerii acordului societa\ii (regi-
ei} care gesti oneaza re\eaua de trans-
port :;;i distribu\ie, fi e re\eaua de apa
potabila. a carei presiune este asigura-
ta prin sta\ia de hi drofor di n zona; in
acest caz. daca duritatea apei de
adaos :;; i de umplere este mai mare de
10 d, se prevad instala\ii de deduri za-
re cu capacitate corespunzatoare unui
limp de umplere de eel mult 6 - 7 h_
13.5. Echipamente
materiale
pentru puncte termice
Punctele termi ce ca instala\ii de trans-
formare a parametril or agen\ilor termici
(presiuni :;;i temperaturi), de la valorile
proprii retelelor la cele impuse (necesa-
re) consumatoril or cuprind, in general,
urmatoarele categorii de echipamente:
schimbatoare de caldura. pompe, reci-
piente. statii de dedurizare etc.
Dintre tipuril e schimbatoare de cal -
dura o larga uti lizare au avut schirn-
bat oarele tubulare realizate din fasci -
cule din tevi de alama (pentru prepa-
rarea apei calde de consum) sau di n
11. Alimentarea cu caldura
o\el (pentru incalzire) mont ate i ntr-o
manta din o\el; aceste schirnbatoare,
fabri cate de ICMA - Bucuresti , mai
pot fi folosi te i n cazul efectuarii unor
lucrar i de reparatii sau cu caracter de
provizorat .
in prezent sun! agreate schi mbatoa-
rele de caldura de ti pul ,,cu pl aci" de
otel inoxidabil, fabri cate intr-o gama
larga de dimensiuni : dintre producatori
se men\i oneaza: SCHMIDT-BRETTEN-
Romania; ICPI AF - Cluj - Romania;
ALFA LAVAL - Suedia; SWEP - Suedia;
APV - Danemarca etc.
Caracteri sti cil e schi mbatoarelor de
caldura cu placi sun! prezentate i n 6.4.
Pompele, cu di verse func\iuni (circu-
la\i e, adaos, ridi carea presiunii , ames-
tec etc. ) sunt , in general, de tipul ,,cen-
trifugale, cu ax ori zontal", montate pe
funda\i e sau direct pe conducta (la
dimensiuni relativ mici). Ca produca-
tori , se men\ioneaza: AVERSA - Bucu-
re!;>ti ; GRUNDFOS Danemarca;
Capitolul 13: lnstala!ii de transformare a parametrilor
WILO - Germania; SALMSON - Frant a
etc.
Caracteristi cil e pompelor sunt pre-
zent ate i n 6.3.
Circuitele tehnologice din PT (intre
echipamente, inclusiv legaturil e la re-
\eaua pri mara $i la cea secundara)
con\in conducte (\evi) $i robinete.
in circuitul prirnar sunt recomandate
conductele din o\el (OL T 32; OL T 35
sau OL T 45) , trase, conform STAS 404
( 6.6); in circuitul secundar se
folosesc conducte din o\el (OL 32 sau
OL 38) sudate longitudinal, conform
ST AS 7656 !;i i conducte trase conform
STAS 404.
Robinetele din circuitul primar al PT
sunt de tipul ,,cu sertar-pana" sau ,,cu
ventil " ~ punctele de golire !;ii aeri sire),
turnate din o\el, Pn 16 sau Pn 25, STAS
8091, STAS 1054 !;i i STAS 1357. Robi -
netele din circuitul secundar sunt de
acela$i tip dar se pot accepta la Pn 10
sau Pn 16, turnate din fonta, conform
STAS 1518, STAS 1519, STAS 8090.
Sunt foarte efi ciente robinetele sferi-
ce. in Romani a se produc astfel de ro-
binete la I A Z - Zalau (On 15 ... 100)
VEXVE Finlanda $i la ARI O SA din
Bistri\a (On 40 .. 1200).
l n ceea ce pri ve!;i l e izolarea conduc-
telor se apli ca solu\ii similare cu cele
precizate pentru cazul centralelor ter-
mice ( 6.7).
Componentele instalatiil or de asigu-
rare-expansiune din PT sunt similare cu
cele prevazute in centrale termi ce, con-
\inand pompe, recipi ente, rezervoare,
armaturi etc. Recipientele sunt de tipul
celor uti lizate i n instala\iil e de ridicare a
presiunii prin hidrofor (STAS 2156).
in cazul prevederi i recipi entelor cu
membrana in instala\iil e de expansiu-
ne, se recomanda consultarea produ-
catoril or de astfel de echipamente.
lnstalatii de inc31zire
'
Anexe
-., ,,--, _-
Capitolul Anexe I. lnstala!ii de incalzire
Anexa I
Caracteri sticile termotehnice ale materialelor de constructii
Nr. Densitatea Conductivitatea Coeficientul de Factorul rezistentei la
crt. Denumirea materialului aparenta termica de calcul asimi lare termica permeabilitate la vapori
p /, s [1/Kl
[kq/ m
3
] [W/ mKl fW/ m
2
Kl -
0 1 2 3 4 5
II. Produse pe baza de azbest
\Capacitate calorica masica c = 840 J/k ::i K
1 Placi si foi din azbociment 1900 0,35 6,35 24,3
2 Placi termoizolante din azbest 500 0,13 1,99 1,6
300 0,09 1,28 1,6
U. Materiale asfaltice ~ bituminoase
Capacitate cal orica masica c = 840 J/kaK
3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0
4 Beton asfalti c 2100 1,04 11,51 85,0
5 Bi turn 1100 0,17 3,37 ')
lll. Betoane
\Capacitate calorica masica c = 840 J/kqK
6 Beton armat 2600 2,03 17,90 24,3
2500 1,74 16, 25 21,3
2400 1,62 15,36 21,3
7 Beton simplu cu agregate 2400 1,62 15, 36 21,3
naturale de natura 2200 1,39 13,62 14,9
sedi mentara sau amorfa 2000 1, 16 11 ,86 12, 1
(pietri s, tuf calcaros, diatomit) 1800 0,93 10,08 8,5
1600 0,75 8,53 7, 1
1400 0,58 7,02 4,7
1200 0,46 5,79 4,3
1000 0,37 4,74 3,9
8 Beton cu zgura de cazan 1800 0,87 9,75 8,5
1600 0,75 8,53 7,7
1400 0,64 7,37 7, 1
1200 0,52 6, 15 6, 1
1000 0,41 4,99 4,7
9 Beton cu zgura granul ata 1800 0,64 8,36 7,7
1600 0,58 7,50 7, 1
1400 0,52 6,65 6,6
1200 0,46 5, 79 6, 1
10 Beton cu zgura expandata 1600 0,58 7,50 7, 1
1400 0,46 6, 25 6,5
1200 0,41 5,46 6, 0
11 Beton cu perlit 1200 0,41 5,46 4,3
1000 0,33 4,47 3,4
800 0, 26 3, 55 2,4
600 0, 17 2,49 2, 1
12 Beton cu granulit 1800 0, 81 9,41 7, 1
1700 0,76 8, 85 7,0
1600 0,70 8,24 6,9
1500 0,64 7, 63 6,8
1400 0,58 7,02 6,5
1200 0,46 5,79 6, 1
1000 0,35 4,61 4,7
800 0, 29 3,75 3,4
600 0,23 2,86 2,4
400 0, 17 2, 03 1,9
13 Beton celular autoclavizat
(gazbeton):
- tip GBC-50 750 0,28 3,57 4,2
- tip GBN-50 700 0, 27 3,39 4,2
- tip GBN-35 600 0,24 2,96 3,7
- tip GBN-T; GBC-T 550 0,22 2,71 3,5
14 Produse ri gide spumate 500 0,20 2,46 3, 1
din cenusa de termocentrala 400 0, 16 1,97 2,6
liata cu ciment
J. lnstala!ii de incalzire Capitolul Anexe
0 1 2 3 4 5
IV. Mortare
K::apacit ate calori ca masica c = 840 J/k :i-K
15 Mortar de ciment 1800 0,93 10,08 7, 1
16 Mortar de var si ciment 1700 0,87 9,47 8,5
17 Mortar de var 1600 0,70 8,24 5,3
18 Mortar de zgura cu ciment 1400 0,64 7,37 5,7
'
1200 0,52 6, 15 4,7
v. Vara minerala !?i produse din vata minerala
Capacitate calori ca masica c = 750 J/k
19 Vata minerala
- tip 60 60 0,042 0,37 1, 1
- tip 70 70 0,045 0,41 1,1
20 Saltele din vata minerala:
- tip SCl60, SC060, SPS60 100 .. . 130 0,040 0,50 1,3
- ti p SPS 70 120 ... 150 0,045 0,50 1,3
21 Pasla minerala
- tip P40 40 0,043 0,31 1, 1
- tip P60 60 0,040 0,36 1,6
- tip P90 90 0,040 0,44 2, 0
22 Placi din vata minerala:
- tip G100 100 0,048 0,51 2, 1
- tip G140 140 0,040 0,55 2,4
- tip AP140 120 ... 140 0,044 0,56 2,4
23 Placi rigide din fibre de 160 0,050 0,66 2,5
bazalt tip PB 160
vr. Sticla $i produse pe baza de sticla
Capacitate calorica masica c = 840 J/k1 K
24 Sticla 2500 0,75 10,67
00
25 Sticla spongioasa 400 0,14 1,84 28,3
300 0, 12 1,48 28,3
140 0,075 0,80 28,3
26 Vata de sti cla
- cal I 80 0,036 0,42 1, 1
- cal II 100 0,041 0,50 1,2
VI I. Produse pe baza de ipsos, perlit, diatomit
Capacitate calorica masica c = 840 J/kc K
27 Placi de ipsos 1100 0,41 5,23 6, 1
1000 0, 37 4,74 6,5
28 1:>1aci de ipsos cu umplutura orqanic 700 0,23 3, 13 3,4
29 lpsos celul ar 500 0, 18 2,34 1,7
30 Sapa de ipsos 1600 1,03 10,00 11,2
31 Produse t ermoizolante 600 0,22 2,83 -
din diatomit 500 0, 19 2,40 -
32 Placi t ermoizolante din perlit 270 0,16 1,62 1,9
liate cu ciment
VIII. Pamanturi $i umpluturi
K;ap acitate calorica masica c = 840 J/kqK
33 Pami'mt veqetal In stare umeda 1800 1, 16 11 ,28
-
34 Umplutura din ni sip 1600 0,58 7,50 3,9
35 Umplutura din pietri$ 1800 0,70 8,74 2,4
I X. Lemn !?i produse din lemn
K;ap acitate calori ca masica c = 2 510 J/kq-K
36
Pin $i brad
- perpendicular pe fibre 550 0, 17 4, 12 10,4
- In lunqul fibrelor 550 0,35 5,91 2,0
37 Stejar si fag
- perpendicul ar pe fibre 800 0,23 5,78 11 ,3
- In lungul fibrelor 800 0,41 7,71 2, 1
38 Placaj incleiat 600 0, 17 4,39 28,3
-
39 Rumequs 250 0,09 2,02 2,4
40 Placi termoizolante din tala$, 400 0, 14 3, 19 2,4
ti p STABILIT 300 0, 13 2,66 2,4
41 Belon cu
agregate vegetale 800 0,21 5,52 5,3
(tala$, rumegu$, puzderie) 600 0,16 4, 17 5,0
Capitolul Anexe L lnstala!ii de incalzire
0 1 2 3 4 5
---
42 Placi termoizolant e
din coaja de ra$inoase
- tip PACOSIP 750 0,216 5,42 5,3
- tip IZOTER 350 0, 125 2,82 2,4
270 0, 116 2,38 2, 1
43 Placi din fibre de lemn,
tip PFL (placi moi)
- placi s 220 ... 350 0,084 2, 08 2,7
- placi B si BA 230 ... 400 0,094 2,32 3,7
- -
44 Placi aglomerate fi brolemnoase, 300 0,084 2, 14 2.7
tip PAF
45 Placi din a$chi i de lemn. tip PAL:
- termoizolante 350 0, 101 2,53 2,8
- stratifi cate 650 0,204 1,90 7, 1
550 0,180 4,24 4,3
- omogene pline 700 0,264 5,79 8,5
600 0,216 4,85 7,4
500 0, 168 3,90 3,4
-omogene cu goluri 450 0, 156 3,57 2,8
X. Produse termoizolante fibroase de natura organica
Capaci tate calori ca masica c = 1 670 J/kqK
46 Pl aci aglomerate 300 0, 101 1,9 1 3, 5
din puzderi e, tip PAP 200 0,086 1,44 3, 0
47 Stufit
- presat manual 250 0,09 1,65 1,3
- presat cu ma$ina 400
f--
0, 14 2,60 1,4
48 Placi din paie 250 0, 14 2, 05 1,4
120 0,05 0,85 1,3
49 Saltele din de$euri textile 100 0,045 0,74 1, 1
sinteti ce, tip vata de tapi \erie
XI. Umpluturi termoizolante
Capacitate calorica masica c = 840 J/kgK
50 Zgura de cazan 1000 0,35 4,61 3,3
700 0, 26 3,32 2,9
51 Zgura granulata, zgura 1100 0,36 4,90 3,4
expandata 900 0,31 4, 11 3, 1
500 0, 19 2, 40 2, 7
52 Cenu$8 $i zgura de termocentrala 650 0,29 3,38 3, 0
53 Granulit 900 0,49 5,1 7 3, 0
500 0,25 2,75 2. 1
300 0, 18 1,81 1,7
54 Perl it 200 0, 088 1,03 1,7
100 0,083 0,71 0,9
55 Diatomi t 700 0,25 3,26
-
500 0,20 2,46
-
[XII. Pietre naturale :;;i zidarie din piatra naturala
K:apaci tate calori ca masica c = 920 J/(kgK)
56 Scori e bazalti ca 1000 0,26 - 4,1 6 -
57 Marmura, granit, bazalt 2800 3,48
--
25,45 50,7
58 Gresie $i cuartite 2400 2,03 17,99 17,0
59 Pietre calcaroase 2000 1, 16 12,42 10,6
1700 0,93 10,25 8,5
60 Tuf calcaros 1300 0,52 6,70 4,3
61 Zidarie di n pietre de forma regulata,
cu densitate aparenta a pietrei de:
- 2800 kg/ m
3
2680 3, 19 23,89 30,4
- 2000 kg/ m
3
1960 1, 13 12, 13 9,9
- 1200 kq/m
3
1260 0,5 1 6,54 4,9
62 Zidari e di n pietre de forma neregulata.
cu densitate aparenta a pietrei de:
- 2800 kg/m
3
2420 2,55 20,30 15,5
- 2000 kg/ m
3
1900 1,06 11 ,57 8,7
- 1200 kg/ m
3
1380 0,60 7,42 5,3
l. lnstalatii de incalzire Capitolul Anexe
0 1 2 3 4 5
XIH. Zidarie din caramizi, blocuri mici $i produse din beton celular autoclavizat
Capaci tate calori ca masica c = 870 J/kqK
63 Zidarie din carami zi pline 1800 0,80 9,51 6, 1
64 Zidari e din caramizi cu gauri
verti cale, tip GVP, cu densitate;
aparenta a caramizilor de:
- 1675 kg!m3 1700 0,75 8,95 5,3
- 1475 kg/ m
3
1550 0,70 8,26 5,0
- 1325 kg/ m
3
1450 0,64 7,64 4,7
- 1200 kg/m3 1350 0,58 7,02 4,5
- 1075 kg!m3 1250 0,55 6,57 4,3
- 950 kq/ m
3
1150 0,46 5,77 4, 1
65 Zidari e din caramizi de diatomit 1200 0, 52 6,26 3,4
cu densitatea aparenta
a caramizilor de 1000 kq/ m
3
66 Zidari e din blocuri mici pline din
beton cu agregate U$Oare cu den-
sitatea aparenta a blocurilor de:
- 2000 kg!m3 1980 1, 16 12,02 10,6
- 1800 kg/ m
3
1800 0,93 10,26 8,5
- 1325 kg!m3 1620 0,75 8,72 7, 1
- 1600 kg/ m3 1440 0,61 7,43 4,7
- 1200 kg/ m
3
1260 0,50 6,29 4,3
- 1000 kq/m
3
1080 0,42 5,34 3,9
67 Zidarie din blocuri din beton
celular autoclavizat:
- cu rosturi sub\iri
tip GBN 35 675 0,27 3,38 3,8
tip GBN 50 775 0,30 3,82 4,3
- cu rosturi obi$nuite
tip GBN 35 725 0,30 3,70 3,9
tip GBN 50 825 0,34 4,20 4,4
68 F3$ii armate din beton
celular autoclavizat:
tip GBN 35 625 0, 25 3, 13 3,7
tip GBN 50 725 0,28 3,57 4,2
:XIV. Metale
Capaci tate calorica masica c = 480 J/kq-K
69 Otel de construc\ii 7850 58 125,6
00
70 Fon ta 7200 50 111,7 00
71 Aluminiu 2600 220 140,8
00
IXV. Polimeri $i spume de polimeri
K:;apacitate calorica masica c = 1 460 J/kq-K
72 Poli stiren celular 20 0,044 0,30 30,0
73 Spume de policlorura de vinil 70 0,05 0,61 3,0
30 0,05 0,40 3,0
74 Poliuretan celular 30 0,042 0,36 30,0
XVI. Materiale in suluri
Capacitate calorica masica c = 1 460 J/kqK
75 Covor PVC
- fara suport textil 1800 0,38 8,49 425
1600 0,33 7,46 425
- cu suport textil 1600 0,29 7, 00 425
1400 0,23 5,83 425
76 Panza bitumata. 600 0, 17 3,28 STAS
carton bitumat etc. 6472/4
r
Capitolul Anexe
I. de incalzire
Anexa II
Temperaturi le medii lunare, t m1 [C) anuale, ta [C) ale aer ul ui exteri or pentru principalele localitati din Romani a
(duoa STAS - SR 4839/1997)
Nr.
:Altitu-j
Luna
!
,dinea:
crt.
Localitatea
I [m)
I I II
!
Ill IV
i
v
I
VI
I
VII
I
VIII
I
IX
i
x
I
XI XII
ta
I i ! I '
! [OC] '
Temoeraturi medii lunare, tm1 [
0
C]
0 1 2 : 3 4 5 6 7
I
8 9 10 11 12 13 14 15
1 Adamclisi 158 ! - 1, 2 0,5 I 4,4 10,3 15,8
'
19,7 I 21,6 21 ,0 . 17,2 11,5 6,7 1,5 10,8
2 Alba lulia 28 1 -3,3 0,3 4,7 10,5 15,5 18,6 20,5 19,7 : 15,5 9,9 4,0 -0.5
'
9,6
3 Al exandria 75 -2, 7 - 1,8 5, 0 11 ,5 16,9 20,5 22,5
'
21,9 17,9 I 11 ,5 5,2 -0, 1 10,7
4 Arad ; 117 - 1, 8 0,8 5,4 i 10,9 16,0
'
19, 0 20,8
I
20,2 16,3 I 10,7 5,3 0,6 10,4
5 Bacau I 184 -3, 8 i - 1,9 2,7 9,6 15,2 18,6 20,0 19,4 15,2 9,4 4,0 -0,9 9,0 __
6 Saia Mare 216 -2,7 0,0 4,7 10,5 15,4 18,2 19,7 19,0 15, 1 10,0 4,8 -0,2 9,5
7 Barl ad 172 -3,3 - 1,5 3,2 10,2 15,9 19,2 20,7 20, 1 16,2 10,3 4,5 -0,5 9,6
8 Bistrita 366 -5,0 -2, 1 3, 1 9, 1 14,3 17,0 18,3 17,6 13,5 8,0 3,2 - 1,8 ! 7,9
9 Blai 334 -4,0 -0,7 4,4 9,9 14,7 17, 6 19, 1 18,7 15, 1 9,3 3,8 - 1,1 8,9
10 Botosani 161 I -3, 8 -2,0 2,7 9,7 15, 4 18,6 19,9 19,2 15,2 9,6 4,0 -0,8 9,0
11 Brasov 534 -4,9 - 2,5 2,6 8,5 13,3 16, 1 17,5 17, 0 13,4 7,9 2,8 - 1,9 7,5
12 Brai la 15 - 1,4 -0,5 4,8 10,9 I 16,9 20,4 21,9 21, 1 17, 1 11,0 4,7 -0,7 10,5
13 Bucuresti -Baneasa 92 -2,4 -0, 1 4,8 11 ,3 16,7 20,2 22, 0 21,2 16,9 10,8 5,2 0,2 10.6
14 Buzau 96 -2,0 0, 1 4,5 11 , 1 16, 7 20,3 22, 0 2 1,4 17,5 11 ,3 5,4 0,6 10,7
15 Calaf at 66 - 1,8 0,9 5,7 12, 1 17,4
'
20,8 22,8 22, 1 18, 1 11 ,7 5, 8 1, 1 11 ,4
16 Cara cal 112 -2,3 0, 1 5, 2 11 ,7 17, 1 20,5 22,5 21, 8 17,8 11 ,4 5,3 0,2 10,9
17 Caransebes 292 - 1,3 1,0 5,2 10,5 15,4 18,2 19,8 19,4 15,9 10,9 5,7 0,9 10, 1
18 Calarasi 19 - 1,4 0,7 5,3 11 ,8 : 17, 0 20,8 22,5 21,7 17,5 11 ,6 6,2 1,3 11 ,2
19 Camoina
, 451 1 - 2, 1 -0,7 3,2 I 9,2 14,2 17,5 19,0 18,3 14,5 I 9, 0 4,4 0, 1 8,9
20 Campulung
I
I
I
Moldovenesc 659 -4,7 - 2,9
I
0,8 6,5
I
11 ,9 15,0 16,4 15,6 i 12, 1 7,0 2, 1 -2,2 6,5
2 1 Camouluna Muscel 680 -2,6
I
- 1,2 2,5 8, 1
I
12, 8 15,9 17,6 17,0 13,4 8,4 3,7 -0,6 7,9 i
22 Cluj- Napoca I 410 -3, 6 - 1,2 4,0 9, 1 14,2 16,7 18,3 17,7 14, 1 8,5 2,9 - 1,2 8,3
23 Constanta I 13 0,5 1,6 4,6 9,9 15,5 20,0 22,0 21,8 18,3 13, 1 8,0 3,2 11 ,5
24 Craiova I 195 -2,3 -0, 1 4,7 11, 1 ! 16,6 19,8 21,9 21,3 17,4 11 , 1 5,0 0, 1
.J__M__
25 Curtea de Araes
-0,8
I
3,5 9,4 I 14,4 17,5 19,2 18,4 14,5 8,7 4,0 -0,4 8,8
26 Dei 232 I - 2,5 0,8 4,4 10,2
I
15,7 18, 4 19,7 ' 18,5 15, 0
;
8,9 4,5 -0,5 9,4
27 Deva 230

5,2 10,4 15, 1 18,0 19,7 19,2 15,5 9,8
I
4,5 -0, 1 9,6 I
28 Dorohoi 240 -4,3 -2,6 1,9 9,0 15, 0 18,0 19,4 18,7 14,9 9,2 3,5 -1,4 8,4
29 Draoasani 280 - 1,5 I 0,3 5, 0 11 ,3 i 16, 3 19,5 21,6 21, 1 17,5 11 ,6 5,6 0,7 10,8
30 Faoaras ! 428 -5, 0 ! -2,3 3,0 8,7
I
13,8 16,6 18, 1 I 17,4 13,6 ! 7,9 2,7 - 2. 0 7,7
' I
3 1 Focsani 60 -3,8 - 1,8 3,5 10,0 15,7 19,2 21,6 I 20,9 16, 7 10,5 4, 1 - 1, 1 9,6
32 Galati i 71 I -2,5 -0,6 4,0 10,8 I 16, 6 20,2 22,0 21,4 17,2 11 , 1 5, 3 0,3 10,5
33 Giurqiu 24 - 2,3 0, 1 5,4 12, 1 17,5 20,9 22,7 21,9 \ 17,6 11 ,5 5,6 0,5 11, 1
34 Grivi\a (jud. lalomita) 5 1 I -2, 6 -0,5 4,3 11 ,0
i
16,8 20,3 21,9 21, 1 16,9 I
10,9 5, 1 0,2 10,5
35 Gura Hon! (jud. Arad) 177 -2, 0 0,9
!
5,4 10,3 I 15,4 18,2 19,8
I
18,8 15,4 10,2 4,9 0,6 9,8
36 Husi 97 -3,2 - 1,5 3, 1 10,4 16,4 19,7 21,2 20,6 .Ll, 1 10,0 4,4 -0,3 9,7
37 lasi I 102 1 -3.7 - 1,8 3,0 10,3 ! 16, 1 19,2 20,5 19,9 15,9 10,0 4,3 -0,6 9,4
38 Joseni 750 -8,4 -5,7 -0,6 ! 6,0
I
11,3 14,3 15,7 14,9 11 ,2 -j- 5, 4
I
0,2 -5,0 4,9 I I
39 Luooi ! 123
- 1,4 I 1,3 I 5,6 10,9 ! 15,8 18,7 i 20,4 19,8 15, 9 ' 10,8
i
5,8
I
1,0 10,4
40
!
6 0,9 1,8 4,5 9,5

14,9
I
19,4
I
21,5 i 21,4 18,0 13, 0 8,2 3,6

I
41 Medqidia : 50 0,2
i 2, 0
4,5 : 10,8
'
17, 0 20,7
I
22, 1 I 21,5 I 18.o I 11,5
I
8,7 I 1,9 I 11,6
I '
42 Miercurea Ciuc i 707 -6, 1 - 2,0 - 1,2 7,2 I 12,5 15, 2

15,5 11 ,9 6, 2 1,5 I -3,8 6, 1
Odorheiul Secui esc 525 : -4, 1 - 1,6 -2, 9 8,6
I 13,6 15,8 I 17,7 16,6 12, 9 : 7,9 3, 1
I
- 1,6 7,7
44 Oradea 137 1 -2,0 0,6 5,2 10,8 I 15,8 18,7 20,5 19,9 16, 1 10,6 5,2 0,4 10,2
45 Oravi\a i 20 -0,3 1,8 6,0 I 11 , 1 : 15,9
I
18,7 20,4 20,3 / 17, 0 I 12,0 6,6 1,8 10,9
46 Palti nis-Sibi u i 1454! -4,4 I -3, 9 I - 1,0 3,4 8,3 11, 1 12,8 12, 8 9,8 5, 9 1,4
I
-2,4 i 4,5 I
47 Petrosani 607 -3, 0 -0,8 2,8 I 7,8 12, 6 15,4
i
17,0
!
16,4 12,9 8, 1
!
3,4 -0,9 7, 6
48 Piatra Neam\ . 3 14 I -3,4 i - 1,8 : 2,4 i 9, 1 I 14,6 17,8 : 19,2 I 18, 7 15, 0 i 9,5
I
4,0 ; -0,7 ! 8,7
I
Pitesti : 306 : 1 9 I -0 3
r-- '
10, 1
I
I 15, 9 : 10, 1 i 4,9 l 0,3 I 9,7
49 : 4, 1 I
'
15,2 18,6 20. 3 19,6
50 Ploiesti ! 177 !
-2:5 I -0:5 I 4,2
I
10,6
!
16,0 19, 4 I 21, 1 ! 20.6 i 16,6 I 10,5
I
4,9 I
0,0 i 10, 1
51 Poiana Stampei i 820 : -7,4 I -5,2 i - 1,3 I 4,3 I 9,7
'
12,6 14,0
;
13,5 ' 9,8
I
4,7 i - 1,4 i -4,9 I 4,0
52 Predeal i 1090: 5,2 I -4, 1 -0,8 ! 4,5 I 9,6 i 12, 7 14, 2
! 13,6 10,2 5,4
I
1, 1
I
-3, 1
I
4,8
53 Ramni cu Sb.rat ! 152 -1,8 -0, 1 4,3 11,0 I 16, 6 20, 1 i 21,7
I
21, 1 17, 0 11,0 I 5,6
'
0,8 ! 10,6
I
54 Ramnicu Valcea i 243 - 1,7 0,5 5, 1 I 11 ,0
'
15,8 ! 19, 1 20,9 20, 1 16,3 10,5 : 5, 3
i
0,5 i 10, 3
' !
55 Resi\a
I 226 !
- 1, 1 ! 0,6 I 5, 2 11 ,4 ! 15,8
!
19,3 : 21,5 21,2 I 17,6
I
12, 1 7, 0 i 1,9 : 10 I
56 Sat u Mare I 123 -3,2 -0,5 I 4,5
I
10,2 ! 15, 4 I 18, 4 19,9 19, 1 \ 15, 1 9,5 I 4,3 ! -0, 3 i 9,4 I I
..
57 Se bes : 253 3,6 : -0,5
I
4 5 :
10,0 !
11\,9
i
17, 9
'
19,5 18,9 I 15, 1 i 8,9
I
3, 8 , -0.8 I 9, 1
! i
, I
i I I i : I I
I. lnstalatii de incalzire Capitolul Anexe
0 1 2
;
3 4 5 6
I
7
I
8 ! 9 10 11 12
l
13
I
14 ' 15 I
' '
58 Sf. Gh. Delta 3
'
1,2 2,2 4,3 10,6 16,3 20,6
i
22,2 21,6
~ 0
11 ,7
I
5,4 2,9 :_ l_!.i_
- --- -
i 443 ; j
!
59 Sibiu -4,0 - 1, 1
I
3,8 9,4
I
14,2 I 17, 1 18,7 18, 1 14,4 8,9 I 3,7 - 1, 1 i 8,5
60 Siqhi $oara I 352 I -4,3 - 1,5 i 4,5
I
9, 1
:
14, 1 i 17, 1 18,7 i 17,6 13,8 I 8,7 I 2,9
- 1,3 ' 8,3
I
61 Sinaia 1500 : 1500: -5, 4 -5,2
i
-2.2 I 2,7
! 7,6 I I 10,6 12,3 l 12, 1
i
9,2
~
4,8 0,5
;
-3,3 l 3,6
62 Slatina : 165 i -2.7 -0,5 I 4,8 10,9 I 16.1
'
19,8 22, 1 21,7 : 17,7 11 ,7 5, 1 i 0.0 ! 10,6 i
'
63 Slobozia
I
21 I -2,7 -0.9 i 4,7 10,6 16,3 19,9 I 22,5 : 21,8 17,7 l 11 ,8 5,5 0,2 i 10,6 :
64 Suceava
350 '
-4,7 -3, 1 I 1,2 8,0 13,7
i 16,7 ! 18, 1 17,5 13,8 8,3
!
2, 9 -2,0 7,5
65 Sul ina 2 -0,4 0,5
'
3,6 9,8 15,8
!
20,4 ! 22,7 I 22,3 18,6
I
12,7
I
7,7 I 3,0 ! 13, 4
I
66 Timi soara 86 - 1,6 I 1,2 5,8 11 ,2 16,3 ! 19,4 21, 1 20,4 16,5
11 ,0 i 5,6 l 0,8 i 10,6
67 Taroovi $l e 296 -2, 1 -0,3 4,0 10,2 15,4 18,8 20,6 19,8 15,9 13,5 4,8 0,8 10, 1
68 Tarqu Jiu I 203 i -2,3 0, 2 5, 0 11 ,0 16,0 19, 1 21,0 20,2 16, 1 10, 1
I
4,7 -0,2 10, 1
69 Tarqu Mure$ 308 -4,4 - 1,4 4,2 10,0 15,0 17,9 19,3 18,7 14,8 9,0 3,8 - 1,2 8,8
70 Tarqu Neamt 384 -3,2 - 1, 1 2,5 9,4 15,0 I 18, 0 19,4 18, 1 14,2 9, 0
I
3,5
'
-0,6 8,7
71 Tarqu Ocna 243 -2,7 - 1,0 3,3 9,8 15, 1
!
18,3 19,8 19,2 15,4 9,8 4,6 -0, 1 9,3
72 Tarqu Secuiesc I 569 -5,8 -3, 5 1,4 7,6 12,8 I 15,7 17, 1 16,_
~
7,3 2, 1 -2, 9 I 6,8
73 Tecuci 57 -3, 1
I
- 1, 1 3,6 I 10,5 16,2 19,7 21,2 20,4 16,2 10,2 4,6 -0,3 9,8
74 Tul cea 41 -0,9 I 0,6
'
4,4 10.8 16,6 20,6 22,2 21,4 17, 0 11 ,3 6,4 1,7 11 ,0
75 Turda 424 -4, 1 - 1, 1 3,9 9,5 14,7 17,4 19,0 18,6 15,0 9,4 3,4 - 1,5 8,7
76 Turnu Maqurele 31 -2,2 0,3 5,5 12,3 17,6
I
21,0 22,9 22, 0 17,8 11 ,4 5,4 0,5 i 11 ,2
77 Turnu Severin 70 -0,9 1,3 5,9 12,0 17,2 20,6 22,6 22,2 18,2 12,0 6,2 1,5 11,6
78 Urziceni 55 - 2, 4 -0,4
I
4,5 11 ,2 16,9 20,4 22, 1 21,3 17,2 10,9 5, 1 0, 2 10,6 I
79 Vaslui 120 - 2 0,4 3 11, 1 17,4 19,9 20,8 19,7 16,7 9,5 5,5 0,7 10,2
80 Vatra Oornei 802 -5,7 -4,0 0,4 5,2 10,5 13,9 15,3 14,4 10,9 6, 1 1,2 -4,0 5,4
81 Zalau 295 - 2, 4 -0,2 4,8 10,2 15, 1 17,9 19,6 19,0 15,3 10,2 4,8 -0, 1 9,5
Nr.
crt
Capitolul Anexe I. de incalzire
Anexa Ill
Tabelul 2.2.3. Durata, temperatura medie exterioara li mitel e perioadei de 'incalzire.
Valoare_a gradelor-zil e pentr u t; = 20 C
Localitatea
i
Alti- Durata I Limitele
1
Tempe-
1
1 Grade-zile
tudinea perioadei
1
perioadei de ! ratura pentru
i
: de incalzire medie
1
temperatura
incalzire lncepe Sf3r$e$te exterioara interioara
[ml fzi lel la la [Cl de 20 C
01 i 2 3 4 5 6 7
1 Alba lulia 281 190 08. 10 16.04 1,6 3 460
2 Alexandria 75 160 26.10 04.04 2,4 3 150
3 Arad t 117 166 22.10 06.04 2,8 3 020
4 Bacau 184 190 09.10 06.04 1,0 3 630
5 Saia Mare 216 176 16. 10 10.04 2,5 3 350
6 Barlad i 172 180 16. 10 14.04 1 1,8 3 460
7 Bistrita 366 186 10.10 14.04 2,0 3 850
8 Blaj 334 178 18.10 14.04 1,8 3 530
9 Boto$ani 161 186 10. 10 14.04 1,0 3 630
10 Bra$OV 534 196 06. 10 20.04 1,4 4 030
11 Braila 15 166 24.10 08.04 2,2 3 170
12 Bucure$1i 92 174 18. 10 10.04 2,3 3 170
13 Buzau 96 168 20.10 06.04 2,4 3 150
14 Calafat 66 162 22.10 02.04 2,6 2 980
15 Caracal 112 160 26.10 04.04 2,4 3 100
16 Caransebe$ 292 170 18. 10 06.04 2,8 3 180
1---1_7-1 __ c_a_1a_r_a$-'-i ______ -+-_ 1_9_+- 1 ____ 164 26.10 08.04 2,7 3 010
18 Camoina 461 170 22.10 10._0-'- 4---+----2-'- ,4 __ +-_ 3_ 5_30 __ --i
19 Campulunq-Moldovenesc 659 232 24.09 14.05 0,4 4 270

1
680 196 06.10 20.04 1,4 3 820
21 Clui-Naooca 410 186 10. 10 14.04 2,0 3 730
22 Constanta 13 167 01. 11 16.04 3,5 2 840
23 Craiova 195 166 20.10 1 04.04 2,0 3 170
24 Curtea de ----+--4_4_8--+, ___ 1_9_6 __ -+-_ 0_6_.1_0_-+-__ 20_._0_4 __ -+-___ __ -t-_3_ 5_40 ___
1
25 Deva 230 176 14. 10 08.04 2,7 3 300
26 Dorohoi 240 186 10.10 14.04 1,0 3850
27 Faqara$ 428 190 08.10 16.04 1,5 3930
_ _ _____ -+-_6_0_+--- 176 16.10 10.04 1,7 3
3
3
1
5
9
0
0
__
29 Galati 71 17 1 20.10 10.04 1,9
30 Giurqiu 24 160 26.10 04.04 2, 4 3 030
31 Hu$i 97 190 09.10 06.04 1,0 3 420
32 la$i 102 182 12.10 12.04 1,5 3 510
33 Lugoj \ 123 160 22.10 06.04 3,5 3 100
______ -1 __ 6 _ _,_ ___ 1_6_7 __ --+-_ 0_1_.1_1 _ __._ __ 1_6_.0_4_ -+-____ __ -+-__ 2_8_8_0 _ ___,
35 Medoidia 50 167 01 .11 16.04 3,5 2 960
36 Miercurea Ciuc 707 222 26. 09 06.05 0,3 4 250
37 Oradea 137 166 22. 10 06.04 2,8 3 150
38 Paltini$-Sibiu 1454 232 20.09 ' 10.05 0.4 5 170
39 Petro$ani =t 607 204 ___ + __ 02_._1_0_-+-__ 2_4_._04 __ "1_ __ __ +-_3_9_6_0 __ --l
,__4_0_, __ P_ia_t_ra_-_N_e_a __ __ __ ..;--_3_ 5_60 __ -1
41 Pite$1i 1 306 182 12. 10 12.04 2,2 3 420
42 Ploiesti 177 170 22.10 10.04 2,4 3 390
43 Predeal 1090 232 20.09 10.05 0,4 5 090
45 Ramnicu-Sarat 152 168 20. 10 06.04 2,4 3 170
46 Ramnicu Valcea 243 178 18.10 14.04 2,7 3 120
44 Re$ita 226 170 18.10 06.04 2,8 2 920
47 Roman 193 190 09. 10 06.04 1,0 3 700
48 Satu Mare 123 , 176 16.10 10.04 2,5 3 370
49 Sf. Gheorqhe Delta : 3 172 26.10 16.04 3,2 3 180
50 Sibiu 443 184 12.10 14.04 2, 1 3 660
51 Siohi soara 1 352 190 08. 10 16.04 1,3 3 640
52 Sinaia 1500 1500 224 24.09 06.05 1,3 5 650
53 Slatina / 165 166 20. 10 04.04 2,0 3 200
54 Slobozia 27 164 24 .10 1 06.04 2,0 3 150
55 Suceava 350 186 10.10 14.04 1,0 4 080
56 Sulina l 2 172 26. 10 16 04 : 3,2 3 000
58 Targovi ste i 296 182 12.10 I 12.04 2,2 3 390

I. lnstalatii de incalzire Capitolul Anexe
0 1 2 3
I
4
'
5 6 7
57 _Ili:r-1i_$0.51_@ 86 170
i 20. 10 08.04 3,2
I
3 180

59 Tan:iu Jiu
i
203 174 16. 10 08.04 2,3 I 3 390
60 Tarqu Mure$
'
308 190 I
i
08.10 16.04 1,6 3 540
61 Targu Ocna
I
243
I
184
I
13. 10 14.04
I
1,6 3 410 I
62 Tulcea 41
'
172
:
20.10 10.04
:
2,6 3 070
i I
63 Turda 424
I 186 10. 10 : 14.04 i 2,0 3 560
64 Turnu Maqurele 31 164 26. 10 08.04 ; 2,7 3 010
65 Turnu Severin 70 158 20.10 02.04
I
2,8 2 810
66 Urziceni 55 174 18. 10 10.04 2,3 3 170
67 Vaslui 120 190 9.10 06.04 1,0 3 570
68 Vatra Dornei 802 232
I
24.09 14.05 0,4 4 580
69 Zalau 295 186
!
10.10 14.04 2,0 3 300
:
48T
I
47J
I
Capitolul Anexe
21 22
I
21
I I
I I
4 4 0 ~ - t i ___ +--
I I
I l
I
AnexalV
23 24 25
Zonarea climatica a RomanieL
Zonarea eoli ana a Romaniei.
I. lnstalatii de incalzire
LEG
zona I:
zona II:
zona Ill :
zona IV:
DA:
= -12 C
I = -15 C
= -18 C
I = -21 C
47
46
45
I
I
I
Bibliografie
BIBLIOGRAFIE
1. Antonescu, N. $i Caluianu. V.: Cazane $i aparate terrnice. Editura Didactica $i Pedagogica, Bucure!;)ti , 1975.
2. Antonescu N: Calculul CO$uril or central elor terrni ce tinand searna de noi le norrne internationale de protec\ia rnediului .
Colocviul Ill Na\ional pentru Protec\i a atrnosferei - Bucure$l i, nov. 1993.
3. Antonescu N.: Curs procese $i instalatii de ardere, curs Editura UTCB, 1996.
4. Athanasovici, V., Mu$a1escu, V., Durnitrescu, S. : Terrnoenergetica industri ala $i terrnoficare. Editura Didactica $i
Pedagogica, Bucure$li, 1981.
5. Athanasovici, V.: Utili zarea caldurii i n industri e, volumul I. Editura Tehni ca, Bucure$li , 1995.
6. Beldiman, M.: Contribu\ii la optimizarea reglarii in sistemele de termoficare alimentand consumatorii cu inertie termica
mi ca. Teza de doctoral, lnstitutul Politehnic Bucure$1i, 1982.
7. Berni er, J. - La pompe de chaleur, mode d'emploi , tome I, P.Y.C. Edition, 1979.
8. Cadiergues, R: Le compt age de la chaleur. Promoclim. A.1976.
9. Cadi ergues, R: Un nouveau procede de comptage: les systemes metrostatiques. Promocl im B. 1975.
10. Chiriac, F.: lnstala\ii frigorifice. Editura Didacti ca $i Pedagogica, Bucure$1i , 1981.
11 . H.L von Cube, Steimle, F. Warmepumpen, Grundlagen und praxis. VOi - Verlag GmbH, Dusseldorf, 1978.
12. Cyssau, R: Regulation. Programation. Optimisation. Q.R - CEGIBAT 1985. Pari s.
13. Dinculescu, C. , Lecea, A. : Re\ele termi ce $i hidropneumatice. Editura Didactica $i Pedagogica, Bucure$1i, 1968.
14. Duffie I. , Beckmann, W.A.: Solar Energy Thermal Processes. J . W. & Sons, New York, 1974.
15. Draghici , N.N. : Conducte pentru transportul fluidelor. Editura Tehnica, Bucure$li, 1972.
16. Dima, E. Compensatoare lenticulare de dilata\ie. Editura Tehnica, Bucure$li, 1976
17. Dumitrescu, L.: lnstala\ii sanitare pentru ansamblu de cladiri . Editura Tehni ca, Bucure$li, 1980.
18. llina, M. $.a: lnstala\i i de incalzire $i retele termice. Editura Didacti ca $i Pedagogica, Bucure$ti , 1985.
19. llina, M. $.a: Energii neconven\ional e utili zate in instala\iil e din construc\i i. Editura Tehnica, Bucure$1i, 1987.
20. llina, M: lncalzirea locuin\elor cu combustibili clasici. Seria Tehnica la zi. Editura Tehnica, Bucure$1i, 1990.
21. llina, M. $.a: lnstala\ii de incalzire. lndrumator de proiectare. Editura Tehnica, Bucure$li, 1992.
22. Kondrat, R. A., Linstroth, R.L.: Heating Distribution Systems and Equipment for UNit Heaters. Handbook of HVAC
Design Industri al Press - New York.
23. Lecea, A. $.a. : Conducte $i re\ele termice.Editura Tehnica, Bucure$1i, 1974.
24. Lefevre, J.: Comtage des frai s de chauffage. Kempes Editeur , Gladenbach, 1986.
25. Lificiu, P.: Centrale termice Buderus. Rev. lnstalatorul nr.2/ 1998, Bucure$l i.
26. Lu\a, C: lncalzirea grupurilor mici de locuin\a. Editura Tehnica, Bucure$li, 1978.
27. Mo\it, M.: Contoare. Editura Artecno Bucure$ti SRL, 1997.
28. Niculescu, N., llina, M., Bandrabur, C., Beldiman, M., Craciun, M.: lnstalatii de incalzi re $i retele termice. Editura
Didacti ca si Pedagogica, Bucure$1i , 1985.
29. Ni cul escu, N. $.a.: lnstalatii de ventilare $i climati zare. Editura Didactica $i Pedagogica, Bucure$li , 1982.
30. Petrescu, A, Beldiman, M., Furtunescu, H. : Utilizarea apei fi erbin\i pentru incalziri centrale. Editura Tehnica,
Bucure$li, 198 1.
31. Petrescu, A., Du\a, Gh., Vasilescu, P.: lnstala\ii de incalzire in ansamblu de cladiri. Editura Tehnica, Bucuresti, 1966.
32. Petrescu, A., Duta, Gh., Vasilescu, P.: lncalzirea cladirilor industriale. Editura Tehni ca, Bucure$li , 1981.
33. Recknagel, Sprenger: Taschenbuch fur Heizung Luftung und Klimoteknik. Editura 58, Editura Oldenbourg, Munchen-
Wi en 1980.
34. Ri etchel, H., Raiss, W.: Traite de chauffage et de climati sation, Pari s, Dunod, 1974.
35. Topa, N .. Balcu, M., Beldiman, M. s.a.: Studiu si ma_surari privind solicitaril e mecanice ale conductelor termi ce
preizolate cu spuma ri gida de poliuretan, 1997.
36. Vintil a, $t. $.a : lnstala\ii sanitare $i de gaze. Editura Didacti ca $i Pedagogica, R.A. - Bucure$ti, 1995 .
... STAS 1907 /90 - lnstala\ ii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.
... Normativ privind calculul coefi cien\il or globali de izolare termi ca la cladiril e de locuit - C 107/ 1 .
. .. Normativ privind calculul coeficien\ilor globali de izolare termi ca la cladiri cu alta destina\ie decat cele de locuit - C 107/2.
Bibliografie
Normati v privind calculul termodinamic al elementelor de constructii ale cladirilor - C 107 /3.
Ghid pentru calculul performantelor termodinamice ale cladiri lor de locuit - C 107/ 4.
Normati v privind calculul termotehnic al elementelor de constructii in contact cu solul - C 107/5.
Co. S.T. l.C. Manuel de la regul ati on et de la gestion de l' energi e. PYC. Edition, Pari s, 1996 .
... Dimensionarea corpuril or de incalzire. Prescriptii generate. STAS 1797/ 1.
Fi zica construc\ii lor. Hidrotermi ca. Parametrii cl imatici exteriori . STAS 7462/2.
Fi zica construc\iil or. Termotehnica. Comportarea elementelor de construc\ii la difuzia vaporilor de apa. Prescrip\ii de
calcul. STAS 6472/4 .
... Fi zica construc\iilor. Proi ectarea termotehnica a elementelor de constructii cu punti termice. STAS 6472/6.
Fi zica constructii lor. Termotehnica. Calculul permeabilit a\ii la aer a elementelor $i materi alelor de construc\ii . STAS
647217 .
... Fi zica construc\iil or, ambi an\e termice moderate. Determinarea indicilor PMV $i PPD $i ni velele de performan\a pentru
ambian\e. STAS 13149.
Suprafa\a echivalenta termi c a corpurilor de incalzire. STAS 1911984.
lnstruc\iuni t ehnice pentru proiectarea automati zari i instala\iil or din centrale $i puncte termice I. 36 - 93.
**' Normativ pentru proi ectarea $i executarea instal a\iilor de incalzire centrala I. 13 - 94.
Normativ pentru exploatarea instala\ii lor de incal zire. I 13/ 1 - 96.
Legea privind calitatea in construc\ii 10/ 95 .
... Hotarare privind contorizarea apei $i a energi ei termice la consumatori urbani , institu\ii $i agenti economici.
HG. 349/1993.
} ~ lnstruc\iuni de proiectare a instal atiilor de automati zare pentru centrale $i puncte termi ce. I - 36.
~ .
~
.
,. _