DISCIPLINA: DREPT ADMINISTRATIV

Actele administrative: Conditiile de valabilitate a actelor administrative Forma actelor administrative

BALTITESCU ALEXANDRA GRUPA A4 , LICENTA ZI MAI 2012

Cuprins

CAPITOLUL I - Actul administrativ

1.1.Definitie; 1.2.Trasaturi; 1.3.Clasificare. 1.4.Regimul juridic al actelor administrative;

CAPITOLUL II - Conditiile de valabilitate a actelor administrative

2.1.Legalitatea si oportunitatea actului administrativ; 2.2.Conditiile de fond; 2.3.Conditiile de forma;

Bibliografie

I.Actul administrativ
1.1.Definitie
Intelegem prin act administrativ una din formele prin care administratia publica isi realizeaza misiunea si subliniem inca de la inceput,ca fiind cea mai importanta dintre acestea,din punct de vedere juridic. Notiunea de act administrativ isi are recunoasterea printre reprezentantii Scolii de la

Bucuresti,care au apreciat ca ea este cea mai potrivita pentru a evoca actele juridice ale organelor administratiei de stat. O definitie care impune prin rigoare si conciziune regasim in Tratatul prof.univ.Antonie Iorgovan, care prin act administrativ intelege acea forma juridical principala a activitatii organelor administratiei publice, care constata intr-o manifestare unilaterala si expresa de vointa de a da nastere , a modifica sau a stinge drepturi si obligatii,in realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instantelor judecatoresti.

1.2.Trasaturi
Din definitia la care ne-am oprit , se pot desprinde cu usurinta urmatoarele trasaturi ale actului administrativ: 1)actul administrativ este forma juridica principala de activitate a administratiei publice ; 2)reprezinta o manifestare de vointa expresa,unilaterala si supusa unui regim de putere publica; 3)regimul de putere publica nu exclude exercitatrea de catre instantele judecatoresti a unui control de legalitate;

4)actul administrativ poate emana de la autoritati publice sau de la persoane private autorizate de administratie sa presteze servicii publice; 5)prin actul administrativ se produc efecte juridice,care, ca la orice act juridic ,pot da nastere sau modifica sau stinge drepturi si obligatii. 1)Actul administrativ reprezinta principalul act juridic pe care il emit organelle

administratiei publice in realizarea competentelor legale.Fiind un act juridic,actul administrativ reprezinta o manifestare de vointa exprimata cu scopul de a produce efecte juridice.Aceasta vointa se regaseste in majoritatea cazurilor sub forma scrisa pentru ca numai astfel ea poate fi adusa la cunostinta celor interesati,fara a exclude si forma nescrisa(ex.:agentul de circulatie care dirijeaza circulatia intr-o intersectie,pe un drum public,poate decide legal ca traversarea pietonilor sau a autovehiculelor,sa se faca in pofida faptului ca semaforul indica culoarea rosie,prin aceasta neemitand un act administrativ scris.) 2)Actul administrativ reprezinta o manifestare de vointa expresa. In general,literatura juridica retine carcaterul unilateral al manifestarii de vointa,in care este sau nu inglobat si caracterul expres.Deoarece un act administrativ nu poate cuprinde o rugaminte,o constatare,o parere sau expresia unui sentiment,ci numai o vointa. Acest caracter expres al manifestarii de vointa este determinat de regimul de putere publica in care se emit actele administrative.Vointa juridica se exprima in mod expres si neindoielnic in scopul de a aduce o modificare in realitatea juridica existenta,ea urmareste sa dea nastere,sa modifice sau sa stinga drepturi si obligatii.Ea trebuie sa aiba acel animus negoti contrahendi,iar nu sa fie jocandi causa. Actul administrativ reprezinta o manifestare de vointa unilaterala prin care

autoritatile administratiei publice isi realizeaza competenta,manifestandu-se in acest sens,in regim de putere publica.Fiind o manifestare unilaterala de vointa, actul administrativ se

deosebeste de alte acte pe care administratia le incheie in realizarea unor nevoi ce contribuie la indeplinirea scopului insusi al existentei autoritatii,cum sunt contractele civile prin care se aprovizioneaza cu bunuri materiale-mobilier,birotica,rechizite,etc.,unde administratia nu se manifesta ca purtatoare a puterii publice.Actul administrativ se deosebeste si de operatiunile administrative:vointa de a produce efecte juridice pe care o exprima organul administratiei publice trebuie sa fie expresa,neindoielnica in sensul de a schimba ceva in ordinea juridica existenta.O problema se pune in legatura cu refuzul nejustificat al unui organ al administratiei

publice de a satisface o cerere privitoare la un drept,respectiv de nerezolvarea(tardivitatea)unei asemenea cereri in termenul prevazut de lege. Actul administrativ este emis numai in realizarea puterii publice.Autoritatile adiministratiei publice avand de realizat una din functiile statului,administratia actioneaza in regim de putere publica,specific tuturor organelor statului.Acest regim de putere publica presupune posibilitatea de impunere a vointei la nevoie folosind forta de constrangere a statului, a organelor competente sa actioneze astfel.Cand emite acte administrative administratia publica se manifesta ca purtatoare a puterii publice,putere ce-si are originea in suveranitatea statului.Puterea publica este specifica puterii de stat suverane.Puterea publica se manifesta si prin facultatea statului,a organelor sale-in speta a organelor administratiei publice,de a lua masuri pentru infrangerea oricarei rezistente a subiectelor de drept.Fiind realizat in regim de putere publica,actul administrativ va trebui executat direct fara o investire executionala,avand aceasta calitate prin el insusi. 3)Regimul de putere publica nu exclude,ci ingaduie exercitarea unui control de legalitate de catre instantele judecatoresti. Prin art.52 si 126 alin. (6) din Constitutie se consacra, iar prin Legea nr.554/2004 se dezvolta,principiul ca actul administrativ este supus controlului de legalitate exercitat de instantele de contencios administrativ. Din aceste considerente,desprindem concluzia ca aceasta trasatura nu trebuie privita in mod absolutist,din 2 considerente: -pe de o parte, exista unele acte care,desi sunt emise de autoritati ale administratiei publice,sunt sustrase acestui control de legalitate(traditionalele fine de primire), adica acele limitede care vorbeste legiuitorul constituent; -pe de alta parte,exista acte administrative,care desi nu sunt emise de organe ale administratiei publice,ci de alte autoritati publice, sunt supuse acestui control de legalitate. 4) Actul administrativ emana de la organe administrative sau de la structuri autorizate de organe administrative sa presteze anumite servicii publice. Prin aceasta trasatura,identificam actul administrative,din punct de vedere al naturii organului de la care emana,fiind vorba de actul administrative tipic,respectiv despre actul emis de administratia publica si despre actul emis prin delegatie,adica de structuri carora le-au fost

transferate anumite prerogative de realizare a administratiei publice,prin actul de autorizare dat in scopul realizarii unor servicii publice. Actuala Constitutie largeste acceptiunea sintagmeiact administrativdin punct de vedere al organului de la care emana,adaugand celor enuntate mai sus si actele cu caracter administrative emise de la orice alta autoritate publica ceea ce inseamna ca legea fundamentala califica drept act administrativ atat actele prin care se realizeaza administratia-scop,cat si actele prin care se realizeaza administratia mijloc de realizare a competentei. 5)Ultima trasatura a actului administrativ este aceea ca la fel ca orice alt act juridic,si actul administrativ produce efecte juridice de o anumita forta,adica da nastere,modifica sau stinge drepturi si obligatii corelative. Prin aceasta trasatura se evoca,in primul rand, faptul ca actul adminitrativ este o categorie de acte juridice.Notiunea de act juridic evoca acele manifestari de vointa facute in scopul de a produce efecte juridice a caror realizare este garantata prin forta de constrangere a statului, in conditiile prevazute de normele juridice in vigoare. Fiind o specie de act juridic, si actul administrativ intervine pentru a schimba realitatea juridica existenta,prin nasterea,modificarea sau stingerea de drepturi si obligatii corelative. In literatura de specialitate se atrage atentia in mod corect,apreciem noi,ca pentru a fi act juridic,trebuie ca manifestarea de vointa pe care o exprima actul administrativ sa aiba capacitatea de a produce efecte juridice proprii.

1.3.Clasificare
1) Dup natura juridic actele administrative pot fi: -acte administrative de autoritate (sau acte administrative de putere publica); acestea se emit de un serviciu public (de o autoritate public legislativ , executiv , judectoreasc ) n mod unilateral, pe baza i n vederea executrii legii, n scopul naterii, modificrii sau stingerii unor raporturi juridice.. Actele administrative de autoritate (de putere public ) se mpart, la rndul lor, n acte administrative de autoritate cu caracter normativ(acte normative) i acte administrative de autoritate cu caracter individual (acte individuale). -acte administrative de gestiune; acestea se ncheie de serviciile publice administrative cu persoanele fizice i juridice i privesc buna gestioanare a domeniului public al statului sau al unit

ilor administrativ teritoriale (jude , municipiu, ora , comuna), dup caz. Aceste acte sunt deci acte bilaterale cuprinznd dou manifestri de voin (a serviciului public administrativ i a unei persoane fizice sau juridice). Actele administrative de gestiune sunt actele juridice ncheiate de serviciile publice administrative, pentru exploatarea i dezvoltarea proprietii statului, judeului sau comunei, cu particularii (persoane fizice sau juridice romne sau strine, pentru c statul, judeul i comuna, avnd conducerea propriilor patrimonii, fac, n aceast calitate, acte patrimoniale, bilaterale. -acte administrative jurisdicionale; acestea se emit n mod unilateral, de organele de jurisdicie administrativ anume abilitate de lege i soluioneaz conflictele aprute ntre servicii publice i particulari.Actele administrative cu caracter jurisdicional sunt actele emise (pronunate) de organele de jurisdicie ce funcioneaz n cadrul organelor administraiei publice, competente, potrivit legii, s soluioneze anumite conflicte juridice aprute ntre organele administraiei publice (servicii publice) i particulari (persoane fizice sau juridice). 2) Dupa competenta materiala a organului care le adopta se mpart n: - acte administrative de autoritate cu caracter general. Din aceasta categorie fac parte: hotarrile Guvernului, hotarrile consiliilor judetene si locale, precum si ordinele prefectilor. - acte administrative de autoritate de specialitate emise o organele de specialitate ale administratiei publice centrale si locale. Din aceasta categorie fac parte : ordinile si instructiunile emise de ministri si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si alte acte, cum ar fi regulamentele, normele metodologice. De asemenea fac parte din aceasta categorie si actele emise de conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, din unitatile administrativ teritoriale, precum si de serviciile publice ale consiliilor judetene si locale. 3) Dupa competenta teritoriala actele administrative de autoritate se mpart n: - acte administrative de autoritate adoptate sau emise de organele administratiei publice centrale care produc efecte pe ntreg cuprinsul tarii. - acte administrative de autoritate adoptate sau emise de organele administratiei publice locale care produc efecte n limitele unitatii administrativ teritoriale n care functioneaza organele care le adopta sau emit.

In aceasta categorie pot fi enumerate:hotararile consiilor judetene si cele ale consiliilor locale,ordinele prefectilor si unele dispozitii ale primarilor precum si cele emise de conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate. 4) Dupa gradul de ntindere al efectelor juridice, actele administrative de autoritate se mpart n: - acte normative, care produc efecte cu caracter general si impersonal. Sunt acte normative: hotarri ale Guvernului, instructiuni ale ministrilor si ale conducatorilor celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, hotarrile consiliilor judetene si locale, ordinele prefectilor si actele conducatorilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ teritoriale, precum si ale conducatorilor serviciilor publice ale consiliilor judetene si locale. - acte individuale, care produc efecte numai catre un organ al administratiei publice sau un particular. Din aceasta categorie fac parte: decretele emise de Presedinte pentru numirea n functii publice(numirea unui ambasador); ordinele ministrilor si ale conducatorilor celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale de nfiintare a unor organe de specialitate n subordine sau de numire a unui functionar public. Cele mai multe acte administrative individuale se emit de conducatorii serviciilor publice descentralizate n judete si n municipiul Bucuresti ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si de conducatorii serviciilor publice ale consiliilor judetene si locale, de catre presedintele consiliului judetean, de catre primar. - circulare, norme metodologice, regulamente etc., care produc efecte numai fata de functionarii publici dintr-un minister, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si ale organelor administratiei publice locale. 5) Dupa natura efectelor juridice pe care le produc, actele administrative de autoritate se mpart n: - acte administrative de autoritate care acorda drepturi, fie ele impersonale si generale, fie individuale. - acte administrative de autoritate care constata existenta unui drept ( actele adoptate sau emise pentru constatarea ca un particular este titularul unui drept).

- acte administrative de autoritate care suprima un drept: aceasta suprimare poate fi definitiva sau temporara. 6)Dupa perioada de timp in care produc efecte juridice sunt: -acte administrative permanenete (produc efecte juridice de la intrarea in vigoare si pana la abrogare); -acte administrative temporare(produc efecte juridice numai pentru o anumita perioada de timp),anume prevazuta in actul respectiv.

1.4.Regimul juridic al actelor administrative

Regimul juridic al actelor administrative cuprinde totalitatea conditiilor,de fond si de forma,care particularizeaza aceasta institutie,ii dau identitate in raport cu altele si care stabilesc conditiile de valabilitate,procedura emiterii sau de adoptare,executarea,formele controlului de legalitate sau oportunitate,caile administrative si judiciare de atac,efectele(intinderea si incetarea), sanctiunile aplicabile,care particularizeaza actele de drept administrative in raport cu celelalte acte juridice. In ceea ce priveste dimensiunile regimului juridic al actelor administrative,asa cum am retinut si in definitia formulate mai sus, credem ca acestea pot viza: a)conditiile de validitate ale actului administrativ,respectiv conditiile care privesc forma si fondul acestui tip de act juridic; b)procedura de emitere sau de adoptare a actului administrativ; c)forta juridica si efectele juridice ale actului administrativ ,incepand cu nasterea,efectele propriu-zise,pana la incetarea producerii acestor efecte; d)controlul exercitat asupra actului administrativ.

II.Conditiile de valabilitate a actelor administrative

1.2.Legalitatea actului administrativ

Majoritatea autorilor califica legalitatea drept elementul central al regimului juridic al actelor administrative. Principiul legalitatii semnifica,intr-o dihotomie bine cunoascuta epocii contemporane: -pe de o parte,suprematia legii, toate subiectele de drept public sau privat trebuie sa se supuna legii,incepand,se intelege,cu legea fundamentala si respectand principiul ierarhiei actelor juridice: -pe de alta parte,baza legala,in sensul ca actiunea acestor subiecte de drept trebuie sa se incadreze in limitele dreptului. El se afla in stransa corelatie cu alte doua principii,care deriva din principiul general al legalitatii,si anume: a)egalitatea in continutul legii-care leaga legiuitorul si semnifica faptul ca normele juridice nu trebuie sa contina un tratament diferit pentru doua cazuri identice; b)egalitatea in fata legii ,care pune in evidenta autoritatea care executa legea,deci administratia,care trebuie sa fie impersonala si sa trateze de o maniera unitara cazurile deduse ei spre solutionare. Conditiile realizarii legalitatii actelor administrative: 1)actul adoptat trebuie sa fie emis sau adoptat in baza si executarea legii(a Constitutiei si legilor statului); 2)actul administrativ trebuie sa fie emis pe baza tuturor actelor autoritatilor de administratie publica superioare organului emitent; 3)actul administrativ trebuie sa fie emis in limitele competentei sale; 4)actul administrativ trebuie emis cu procedura si in forma ceruta de lege; 5)actul administrativ trebuie sa corespunda scopului legii si actelor normative ale autoritatilor administratiei publice superioare; 6)actul administrative trebuie sa fie oportun.

10

Criteriul oportunitatii urmareste sa respecte: -specificacitatea conditiilor de munca si de viata din zona respectiva; -valorile cutumiare ale locului respectiv; -nevoile reale ale unitatilor administrativ teritoriale.

2.2.Conditiile de fond
Conditiile de fond ce trebuie indeplinite pentru a asigura legalitatea actului administrativ tin de stricta respectare a competentelor ce le au autoritatile administrative ce emit sau adopta actul administrativ. Se mai spune ca prin competenta se intelege totalitatea atributiilor autoritatilor administratiei publice,ale unor compartimente din structura acestora sau persoane si limitele exercitarii lor,precizand ca fiecare autoritate a administratiei publice are o anumita competenta determinate de sarcinile ce ii revin si scopul pentru care a fost infiintata si prin norme juridice conform principiilor constitutionale,sa fie concret determinata si sa fie exercitata potrivit dispozitiilor legale prin care a fost stabilita sau ca aceasta reprezinta ansamblul activitatilor cu si fara semnificatie juridical savarsite de un subiect de drept in vederea realizarii atributiilor sale.In sens juridic larg ,ea reprezinta activitati(actele si faptele)cu semnificatie juridical,iar in sesn juridic restrans,reprezinta numai ansamblul actelor juridice prevazute pentru a fi emise,conform legii,de un organ in realizarea atributiilor. In final, se defineste competenta organelor administratiei publice ca fiind ansamblul atributiilor stabilite de Constitutie sau de lege,ce confera drepturi si obligatii pentru a aduce,in nume propriu si in realizarea puterii publice,o anumita activitate adminstrativa,iar ideea de capacitate administrativa evoca ideea de persoana morala ,de drept public sau ,pur si simplu,autoritatea administrativa. 1 Competena actul administrativ s fie emis de autoritatea competent i n limitele competenei sale.

Antonie Iorgovan,Tratate de drept administrative,Editia aIIIa,Vol.I.ED.All Beck,Bucuresti 2002,pag.276.

11

Competena unei autoriti administrative este stabilit prin lege, prin urmare ea nu poate fi transmis unei alte autoriti publice dect tot prin lege 2, ea este obligatorie n sensul c nu se poate renuna la exercitarea ei 3, i are caracter permanent, chiar dac titularii unor funcii sunt alei pentru un mandat determinat 4. Exist trei tipuri de competen: a) competena material (ratione materiae). Competena material se refer la domeniul n care autoritatea public i exercit atribuiile conferite prin lege (ex.: Ministerul finanelor publice - finane publice, impozite, taxe; Inspectoratul Teritorial de Munc - raporturi de munc, protecie social, Consiliul local taxe locale, drumurile din ora, etc.; Comisia Naional de Statistic - statistic, etc.). b) competena temporal (ratione temporis). Competena temporal aparine autoritii publice care este investit cu puterea de a emite un act administrativ sau de a efectua o operaiune material la momentul n care actul este emis sau operaiunea efectuat 5. c) competena teritorial (ratione loci). Competena teritorial definete cmpul geografic al aciunii administrative al unei autoriti publice: ansamblul teritoriului naional competen naional, sau numai teritoriul unei comune, ora sau jude competen local. Astfel, Guvernul are competen naional, Cosiliul judeean competen judeean (ce este inclus n sfera mai larg a competenei locale, n sensul de alternativ la competena naional) iar Consiliul local competen local.

2.3.Conditiile de forma
Conceptul de forma desemneaza structura interna si externa a unui continut ,modul de organizare a elementelor din care se compun.

Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p.297. Spre exemplu, prefectul nu poate refuza numirea n funcie a unei persoane care a ctigat concursul pentru ocuparea funciei publice de secretar al comunei, i nici nu poate refuza constatarea dizolvrii de drept a consiliului local, atunci cnd condiiile legale sunt ndeplinite. 4 Consiliul local i primarul sunt autoriti administrative ce funcioneaz permanent, chiar dac titularii funciilor de consilieri, respectiv persoana care a fost aleas primar se schimb. 5 Martine Lombard, Droit administratif, 3eedition, Editions Dalloz, Paris, 1999, p.183.
3

12

In cele mai multe cazuri,actele administrative imbraca forma scrisa,care este apreciata ca o garantie de legalitate.Actele administrative,cu caracter normative imbraca numai forma scrisa,fiind obligatorie publicarea lor,iar cele cu caracter individual imbraca si forma orala, in conditiile legii. Forma scrisa a actelor administrative este necesara din mai multe morive,dintre care amintim cele mai importante: Necesitatea cunoasterii exacte si complete a continutului actelor; Existenta unui mijloc de proba in caz de litigiu; Verificarea legalitatii a actului in vederea sanctionarii celor vinovati de eventuale vicii de legalitate a actului sau a celor vinovati de nerespectarea actului legal emis. Realizarea rolului educativ a actului administrativ respective. Forma scrisa reprezinta o conditie de valabilitate a actului, ea fiind impusa ad validitatem si nu ad probationem. De forma scrisa a actului administrativ se leaga si alte elemente de concretizare exterioara a actului: Limba de redactare a actului care,de regula,fata de dispozitiile Art.13 din Constitutia revizuita este limba romana.Cu toate acestea, in conformitate cu dispozitiile Art.120,al.2 din legea fundamentalasi ale Art.50 din Legea nr.215/2001,privind administratia publica locala,in unitatile administrativ- teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste20%din numarul total al locuitorilor,hotararile cu caracater normativ se duc la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor aprtinand minoritatii respective; Antetul,titlul,preambulul,sigiliul,semnaturi,timbru sec,stampila,data si locul emiterii,nr.etc. Motivarea actului are menirea de a prezenta elemtele de fapt si de drept care legitimeaza interventia actului respectiv. Dupa cum am mai spus,actele administrative cu carcater normativ imbraca numai forma scrisa,intrucat legea prevede obligativitatea publicarii lor ,aceasta regula fiind si constitutionalizata.Nepublicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a hotararilor si ordonantelor de Guvern atrage dupa sine inexistenta actului.

13

Bibliografie
1)Verginia Vedinas,Drept Administrativ,Ed.Universul Juridic,Bucuresti 2007,pag.79-92. 2)Ioan Alexandru,Drept Administrativ,Ed.Lumina Lex,Bucuresti 2007,pag.350-363. 3)Anton Trailescu,Drept Administrativ,Ed.Ch.Beck,Bucuresti 2008,pag.182192. 4)Antonie Iorgovan,Tratate de drept administrativ,Editia AIIIA,Vol.I,Ed.All Beck,Bucuresti 2002,pag.276.

14