Pedodontie Curs 2

Stadiul morfologic coronar

in acest stadiu se realizeaza depunerea matricilor organice ale smaltului si dentinei, urmata de mineralizarea acesteia Formarea dentinei: = dentinogeneza dentina este de mai multe feluri: 1. dentina primara se formeaza in acest stadiu 2. dentina secundara = dentina de reactie ca urmare a unor stimuli fiziologici !inaintarea in "arsta#, sau usor patologici !a$raziunea# %. dentina tertiara ce apare ca raspuns la anumiti factori patologici & caria dentara

'entina primara
formata de catre odonto$lastul secretor care este o celula postmitotica, inalt diferentiata su$ influenta preamelo$lastului care emite niste stimuli inductori prin intermediul mem$ranei $azale, odonto$lastul de"ine odonto$last secretor si "a incepe sa depuna o prima cantitate de matrice organica a dentinei !predentina# dentina primara este compusa din 2 zone: 1# mantaua dentinara = zona periferica 2# dentina circumpulpara = zona centrala odonto$lastul secretor "a depune o mica cantitate din mantaua dentinara, aceasta mica cantitate reprezentand un factor inductor catre preameloblast preamelo$lastul se transforma in amelo$last secretor mem$ra$a $azala dispare, se dezintegreaza si amelo$lastul secretor "a incepe sa secrete matricea organica a smaltului disparitia mem$ranei $azale face ca cele 2 matrici organice sa se intrepatrunda dupa ce s(a depus un strat de dentina gros de ) *m, acest strat sufera o incarcare cu minerale !incepe mineralizarea# mantaua dentinara se mineralizeaza printr(un mecanism diferit fata de dentina circumpulpara, a"and la $aza "ezicule incarcate cu su$stante minerale ce se sparg si eli$ereaza su$stantele minerale dentina circumpulpara se mineralizeaza pe $aza unui front de mineralizare ce contine mase de glo$ule denumite calcoferite + ,melogeneza: se face pe $aza unor celule inalt specializate, diferentiate numite ameloblaste, iar cand intra in functie & ameloblaste secretoare prima etapa & depunerea matricei organice

Pedodontie Curs 2 a doua etapa & mineralizarea matricii organice, iar la sfarsitul ei incepe maturarea smaltului smaltul imatur contine -./ apa, 20/ proteine si restul su$stante minerale proteinele din smaltul imatur = amelogenine ( intr(o cantitate mult mai mare si enameline !amelogenine : enameline = 11 : 1# odata cu maturarea smaltului se pierde apa, se incarca cu su$stante minerale in plus si dispare o mare parte din proteine in final are 12/ minerale si %/ apa si su$stante proteice amelogeninele dispar ramanand doar enameline ce au rolul de directionare si comformare a cristalului de 3idro4iapatita dintele erupe cu un oarecare grad de imaturitate si 2 ani posterupti" se mai desfasoara incontinuare maturarea un smalt imatur este de culoare mai al$a, cu o incarcatura minerala mai mica implicatie practica: dintii care se gasesc posterupti" sunt mult mai "ulnera$ili la atacul acid, procesul carios a"ansand mai rapid ca a"anta5 toate metodele profilactice locale sunt foarte eficiente & controlul alimentatiei, fluorizari, igiena $ucala cand se o$ser"a un dinte temporar cu carie pro4imala langa un dinte proaspat erupt, "a fi tratat primul dintele temporar dupa ce s(a depus matricea organica a smaltului, rolul odonto$lastelor s(a inc3eiat, epiteliul adamantin intern se uneste cu cel e4tern si se formeaza epiteliul redus al smaltului != cuticula primara a smaltului# rolurile epiteliului redus al smaltului: rol de protectie a germenului dentar aflat in os !impotri"a tesutului con5uncti" din 5ur, impotri"a tratamentelor mecanice in cadrul unor tratamente endodontice la dintii temporari, a unor medicamente in e4ces# Caracteristicile proceselor de amelogeneza si dentinogeneza: 1#. Procesele de amelogeneza si dentinogeneza & atat depunerea matricei organice, mineralizarea si maturare sunt procese progresi"e incepand de la "arful cuspizilor si marginilor incizale si continuand pana la colet 2#. ,ceste procese au un sens al depunerii diferit fata de smalt si dentina pt dentina depunerea de face incepand de la 5onctiunea smalt & dentina spre profunzime, adica centripet !ultima cantitate de dentina se depune spre profund# pt smalt & procesul este centrifug sensul depunerii este de la 6S' spre e4terior %#. 'entinogeneza precede amelogeneza prin influente inductorii sta$ilite intre cele 2 categorii de celule & amelo$laste si odonto$laste )#. Procesele reparatorii la ni"elul dentinei se manifesta pe toata durata "ietii prin dentina secundara si tertiara, in timp ce procesele reparatorii la ni"elul smaltului & doar prin procesul de remineralizare .#. ,pozitia matricelor organice se desfasoara ritmic cu perioade de acti"itate ce alterneaza cu perioade de pauza aceasta alternanta este narcata prin aparitia unor linii de crestere, in smalt & liniile de crestere ale lui Retzius, iar in dentina & liniile de crestere Ebner Owen si linia de crestere neonatala care separa smaltul si dentina format prenatal fata de cel postnatal 2

Pedodontie Curs 2 poate de"eni "izi$ila in cazul unor procese patologice linia neonatala de"ine "izi$ila su$ forma unor stigmate distrofice linia neonatala trece la ni"elul tuturor dintilor temporari si la ni"elul "arfului cuspizilor molarului de - ani la dintii temporari trece in treimea de colet la ni"elul incisi"ilor, in 7 medie la canin, su$ $aza cuspizilor la molarul 1, pe la mi5locul cuspizilor la molarul 2 temporar la ni"elul liniei neonatale ce prezinta defecte de structura depunere deficitara a matricei organice si8sau 3ipomineralizare demineralizarea apare posterupti"

Formarea radacinii
in portiunea terminala a clopotului epiteliului adamantin intern se uneste cu epiteliul adamantin e4tern si formeaza $ucla cer"icala care este o formatiune epiteliala ce "a forma teaca lui 9ert:ig & formatiune em$rionara care "a diri5a formarea radacinii & dentina, cement, os al"eolar si ligament periodontal teaca lui 9ert:ig isi incepe proliferarea in ectomezenc3imul su$iacent !reprezinta ultima in"adare a mezenc3imului de catre celulele epiteliale# teaca "a prolifera a"and o directie c"asiorizontala aceasta portiune "a delimita papila dentinara de sacul folicular, aceasta zona reprezentand proliferarea orificiului apical teaca lui 9ert:ig are 2 componenete: ( una c"asiorizontala care se numeste diafragmul epitelial si care se situeaza la capatul li$er al formatiunii si ocupa o pozitie relati" fi4a ( a 2 a portiune teaca propriu(zisa care pri"este spre coroana

;ecanismul formarii radacinii la monoradiculari

in ung3iul de cudura intre cele 2 componente ale tecii lui 9ert:ig, celulele epiteliale ale tecii trimit influente inductorii catre celulele papilei dentinare care se "or diferentia in celule inalt diferentiate & odonto$laste ce de"in in scurt timp odonto$laste secretorii si "or depune o mica cantitate de dentina radiculara portiunea din teaca propriu(zisa corespunzatoare "a disparea !uneori in totalitate, alteori ramanad resturi epiteliale = resturile epiteliale ale lui ;allassez & c3isturi, granuloame# in momentul in care teaca se dezepitelizeaza, dentina intra in contact cu celulele sacului folicular din aceasta zona are influente inductoare a8a celulelor nediferentiate din sacul folicular pe care le diferentiaza in celule inalt diferentiate !cementoblasti cement, osteoblasti osul radicular, fibroblasti ligamente periodontale# formarea radacinii incepe dupa ce coroana s(a format in totalitate formarea radacinii mai coincide si cu alte procese: cu eruptia dentara formarea radacinii & coincide cu formarea aparatului de sustinere a dintelui teaca lui 9ert:ig prolifereaza incontinuare pana cand toata radacina s(a format si ape4ul are o lungine de 2 & % mm

Pedodontie Curs 2 ulterior radacina nu "a mai creste, dar ape4ul se "a inc3ide intr(un timp diferit in functie de fiecare grup dentar in parte pt dintii temporari & este intre 1 luni 1< ( 2 ani !pt molari# pt dintii permanenti: ( incisi"ii 2 & % ani posterupti" pt inc3iderea radacinii ( caninii 1 & % ani ( premolarii 2 ani ( molarul de - ani % & ) ani ( molarul de 12 ani 2 & % ani ( molarul % % & ) ani Formarea radacinii la pluriradiculari prin $ucla cer"icala apar niste prelungiri epiteliale !2 & % septuri# in interiorul $uclei, in functie de cate radacini "a a"ea respecti"ul dinte apoi fiecare compartiment astfel o$tinut isi incepe formarea radacinii ca la monoradiculari !"ezi formarea rad la monoradiculari# prin urmare unirea septurilor si depunera primelor cantitati de dentina se sc3iteaza podeaua camerei pulpare =ruptia dentara este un proces fiziologic care apartine odontogenezei, proces indelungat si comple4, dictat genetic se desfasoara asemanator atat la dintii temporari cat si la cei permanenti este reprezentata totalitatea miscarilor efectuate de dinte de la locul de formare intraosoasa pana la atingerea planului de ocluzie, de"enind dinte functional emergenta dentara este momentul in care dintele strapunge mucoasa $ucala si de"ine "izi$il in ca"itatea $ucala miscarile pe care le realizeaza dintele in timpul eruptiei sunt in cele % dimensiuni spatiale, cea mai larga diind cea a4iala in functie de miscarile erupti"e, eruptia este impartita in % etape: 1. etapa preerupti"a 2. etapa erupti"a sau profunctionala %. etapa posterupti"a sau functionala

1. Etapa preruptiva
este reprezentata de totalitatea miscarilor efectuate de mugurele si germenele dentar din grosimea oaselor ma4ilare unde s(a format pana a5unge intr(o anumita pozitie intraosoasa din care ulterior se "a anga5a in miscarea de eruptie propriu(zisa > Caracteristicile etapei: ( mecanismele de producere nu sunt $ine cunoscute dar se pare a fi apozitia si rezor$tia, diri5ate genetic )

Pedodontie Curs 2 ( ( ( e4ista miscari orizontale mezio & distale si miscari a4iale, de mai mica amplitudine in aceasta etapa miscarile sunt de mica amplitudine aceste miscari se desfasoara pt a adapta pozitia germenilor si mugurilor dentari la oasele ma4ilare

2. Etapa eruptiva:
a nu se confunda cu cronologia eruptiei este reprezentata de totalitatea miscarilor efectuate de germenele dentar din pozitia anterioara !1# si care dureaza pana la atingerea planului de ocluzie, ulterior dintele de"enind functional > Caracteristicile etapei: ( este atapa care dureaza cel mai mult 2,. & . ani ( amplitudinea miscarilor este cea mai mare ( are 2 su$etape: o etapa intraosoasa o etapa extraosoasa ( miscarea realizata de dinti in cele 2 etape este a4iala ( eruptia propri(zisa este un proces ce se produce concomitent cu alte procese & formarea radacinii, ale structurilor de suport ale dintelui, cu formarea 5onctiunii dento(gingi"ale ( miscarea de$uteaza cand coroana s(a format si incepe formarea radacinii eruptia dintilor permanenti !su$etapa intraosoasa# este usurata de rezor$tia dintilor temporari !dinti succesori# in etapa intraosoasa eruptia este lenta dar de mare amplitudine, dintele parcurgand de la . 20 mmm !mai ales la cei permanenti# etapa extraosoasa & "iteza de eruptie este mai mare cand dintele se deplaseaza cu o "iteza de 1 mm la % luni pe masura ce dintele inainteaza spre planul de ocluzie, "iteza scade 'iferente intre eruptia dintilor temporari si cei permanenti: 1. dintele succesor este a5utat de rezor$tia radacinii dintelui temporar 2. e4ista in os niste canale intraosoase care se numesc ?nterdentis, care adapostesc ligamentul gu$ermacular in interiorul lor, alcatuit din tesut con5uncti" si resturi nedezintegrate din lama dentara acesta diri5eaza dintele permanent in eruptie sa pt o pozitionare la locul predestinat genetic !canalele sunt "izi$ile pe craniu#