INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE CATRE ASISTENTII MEDICALI MANUAL PENTRU COLEGIILE $I $COLILE POSTLICEALE SANITARE Sub redactia — Lucretia TITIRCA ES) itura VIATA MEDICALA ROMANEASCAAUTORI: Elena DOROBANTU Gherghinica) GAL Monica SEUCHEA Lucretia TITIRCA Florica UDMA PLANURI DE INGRIJIRE Dr. Vasile BONAT Mariuca IVAN Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ingrijiri speciale acordate pacientilor de etre asistentii medicali / sub red.: Lucretia Titirca. — Ed. a 7-a. — Bucuresti : Viata Medicala Romaneasca, 2006 Bibliogr. ISBN 973-8437-79-2 I, Titired, Lucretia (coord) 616-083:614.253.3(077,76) Redactor de carte: Tehnoredactor: Tehnoredactare computerizata $i coperta: Operator: Corector! Dan LAZARESCU loan DUMITRENCO Gina MANCIU Berta ALEXE Emil FRATILA EDITURA .VIATA MEDICALA ROMANEASOA" Bucuresti, sector 1, Inir. Cristian Popisteanu nr. 1-3, cod postal 70108 TELEFON: 315.61.09: FAX: 315.69.80Cuvant inainte Necesitatea elabordsii acestei noi lucrari destinate formaril si perfectionavii asistenjilor medicali nu trebule, credem, argumentata. Se cuncaste nevoia de a avea un manual adeevat care s8 acopere, in iniregime, programul de invafémant a materia de nursing/TIB — pentru cei trei ani de scoald sanitara postliceala Pentru anul | de studiu, existé dowd lucrar care se folesesc in predarea acestei materi si care acoperé programul de invitémant pentru acest an: @ Ghidul de nursing si Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenjii medicali — ambele sub coordenarea Luerafiei Titired. Pentrs ani f si Mi, bibliogratia existenté, consta In: @ Urgente medico- chirurgicale si @ Breviar de explorari functionate gi ingrijiri speciale acordate bolnavilor dé acélasi autor. Ele, insd, nu cuprind toate temele prevazute in programa de fnvajémant. Aceasid lacuna este acoperita de cartea de fafa. Lucrarea cuprinde toaté tematica din programa de invéjamént pentru toff cei irei ani de stuciiu. Aparitia acestul neu volum nu le exclude pe celelalte, ci reprezinta a completare a tematicii cu 0 alt abordare a modulvi de ingrjire. Urmatrim prin aceasta lvcrare prezentarea datelor in aga fel incdt sd fie incluse cronologic etapele pracesului de ingrijire la fiecare atecfiune. in felul acesta va fi mai user de fntocmit (pentru elev! si peniru asistenjii din retea) un plan de fnariiire pormind de la culegerea datetor, identiticarea problemelor si formufarea dlagnosticulut de ingriire cu cele tref componente ale sale! problema — etiologie — semne (PES) Aducem multumirile noastre deamnei dr Carmen Sima, inspector sef la Inspectoratul de sdndtate publica a judejului Maramures, doamnei dr. Maria Costin, medic primar neurofog, Spitalul judefean Baia Mare, precum si domnutui dr foan Seceleanu, director adjunet al Grupului geolar sanitar Sibiu, pentru ajulorul pe care af Fav dat vemlicand uinrele teme din aceasta lucrare. Lucretia TITIRCAPrefata la editia I In domeniul invatamantului medical — fie cé acesta se adreseaza viitorilar medici, fie c& beneticiarii sunt cadrele sanitare medii — necesitatea corelarii teoriei cu practica, Tntr-o proportie optima, ramane, la noi, din pacate, un deziderat. Ceea ce nu inseamma ca nu s-au facut pasi impertanti in directia unei mai bune sustineri a notiunilor teoretice, prin asistenja nemijiocita a bolnavului la pat sau in laboratoare. Nursing-ul este un concept madern de ingtijire a pacien- tilor, preconizat de Virginia Henderson — autoarea primei lucrari in domeniu — dar care a fost introdus in tara noastra abia dupa Decembrie ‘89 de catre un grup de elit al asistentelar gi asistentilor medicali. Din acest colectiv s-a distins dna Lucretia TITIRCA, nume bine cunoscut in lumea profesionistilor sanatatii, care a initiat si apoi a continuat scrierea unor edifii succesive de indreptare pentru scolile sanitare posiliceale si pentru asistentii medicali, traténd probleme de nursing. Aceste c&rli, pe care, din nejustificata modestie, Domnia sa si colegele sale coautoare, le numese ,indrumare”, ,manuale* sau ,ghiduri* realizeaza, de fapt si fn buna masur, dezideratul enunjat la inceputul acestor randuri: educa- rea practicA a asistentilor medicali, pornind de la teorie, In sensul de a-i ajuta s& ofere beneficiarilor de ingrijiri o asistenta individuatizata, completa si continua. Lucrarea de faj, poate cea mai completa din serie, ofera agadar elevilor {studentilor) din scolile sanitare mai mult decat principiile actului de ingrijire, bazate pe notiunite foarte moderne de nursing, Ele conterd celui (celel) care si le insuseste dorita si autorizata independenfa profesional bazata pe judecata proprie in sustinerea actului medical, alaturi de medic. .Manualul de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali* ledifia 1998} serveste, de asemenea, educatiei profesionale continue — obligatie etic& si responsabilitate individuald a fiecarui asistent medical finditerent de locul de munca) de-a lungul intregii sale cariere. Capitolele lucrarii pun la dispozitia cititorior cole mai noi cunostinte stiintifice si le stimuleazé acele aptitudini tehnice pentru ca — in practicé —acestia 4 se mentina sau sa acceada la cele mai inalte cote protesionale. Lucrrile dnei Lucretia TITIRCA gi a colabaratoarelor sale nu mai au nevoie de .recomandari* prefatatoare. Daca am acceptat, totusi, inserarea acestui text ‘intre copertele acestui adevarat tratat de nursing a fost pentru a nu pierde prilejul de le felicita public si de a informa, cu respect, pe cititori ca se afla in fata unui op de reierinta pentru mult, multa vreme- Dr. Mihail MIHAILIDE, directoru! Edlturll ,Viaja Mediealé Remaneasca 6Ingrijirea pacientilor cu afectiuni/deficiente ale aparatului locomotor NOTIUNI DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR Aparatul locomotor este format din sistemu! osos si sistemui muscular. Sistemuf! oses - raportat la principalelé regiuni ale corpului cuprinde: = scheletul capului — scheletul trunchiului — coloana vertebrala —coaste — stern ~ scheletul membrelor superigare ~ centura scapulard (clavicul&, omoplat) — bras (humerus) - antebraj (radius si cubitus) — mana (carpiene si metacarpiene) = scheletul membrelor inlerioare ~ centura pelviand (osul coxal) ~ coapsa (femur) —gambé (tibie si peroneu) — picior (tarsiene si metatarsiene) Clasificarea oaselor: — scurte (vertebre, tarsiene, carpiene} — late (omoplat, oasele cutiei craniene) —lungi (femur, tibie, radius) ~ mixte, cu forma neregulata (osu! maxitar, mandibular, temporal) Structura oaselor: —Jesut asos compact (la casele lungi acesta se gaseste in regiunea diafizei) ~—fesut osos spongios (se gaseste in regiunea epifizelor) =n axul diafizei se afla canalul medular in care se géiseste maduva osoasé - la periferia diafizei se gaseste o membrana conjunctiva numita periost. Rolul sistemului osos: ~ susfine greutatea diferitelor pari ale organismului {coloana vertebrala) ~ protejeaz diferite organe {oasele cutiel craniene) 7~ inlesnese miscarea corpului (rol de parghil) — depozit de calciu. Articulafile — sunt elemente care unesc oasele, Avand ca element de diferentiere miscarea, se impart in: — articulatii fixe (sinartraze) — articulajii mobile (diartroze) Sistemul muscular este alcdtuit din: — muschi scheletici (striati) — musehi viscerali (netezi) Structura muschilor striati — corpul muschiului are in structura sa fesut muscular, tesut conjunctiv, vase sanguine si nervi. — tendonul — formajiune conjunctiva, care se gaseste la extremitajile muschiului si prin care muschiul se leaga de os. Anexele muschiului: — faseiile musculare care invelesc mugchiul si au (in timpul contracfiei 1l menjin in pozifia lui normala) ~ tecile fibroase ale tendoanelor sau ligamente - cu rol de a mentine tendonul in pozitie normala cand muschiul se contracta ~ bursele sinoviale — formajiuni cavitare de-a lungul muschiler si tendoanelor, acolo unde acestea trec peste proeminente osoase. Proprietatile muschilor: ~ excitabilitate ~ contractilitate ~ elasticitate Rolul muschilor: — scheletici; ~ menjin pozijia verticala a corpului — inlesnesc deplasarea — viscerali: ~ prin contractia lor asigura indeplinirea fun in functionalitatea muschiului * organelor respective. EDUCATIA PACIENTULUI PENTRU PREVENIREA AFECTIUNILOR LOCOMOTORIL —alimentatie echiliprata ~ uni factor nutrifionali au efect asupra woficit’ji cartilagivlui (acizii grasi nesaturati} — 0 alimentatie hiperglucidicaé duce la o crestere a greutajii corporale constituind un factor determinant si agravant al afectarii articulatillor portante. — evitarea sedentarismului ~ inactivitatea duce la sc&derea amplitudinii migcarii si la sc&derea forjei musculare — evitarea efortului fizic excesiv ~ efortul fizic excesiv duce la aparitia tendinitelor, a durerilor musculare — evitarea frigului — expunerea prelungita la frig poate exacerba focare de infectie latent& é— respectarea unor reguli inaintea efortul = antrenament progresiv — incalzire inainte de efortul propriu-zis — oprire periodic’ a efortului pentru recuperare ~pozifionare corecta in timpul unor activit&fi Fi ~ ridicarea unor greutali de jos cu ambele maini si cu genunchi factor agresiv pentru colaana vertebral ~ mentinerea posturii si atiniamentului corect al corpului Fig. 2 (A, B) — se previn fn acest tel deviatiile coloanei vertebrale (citoza, scolioz) ~ tratarea deviatilor coloanei vertebrale si a altor deficienje inca din copilarie —tratarea infectilor microbiene si viraie ~ evitarea mersului prelungit pe teren accidentat ~ se evité astfel agravarea suferintelor soldului ~ evitarea ortostatismului prelungit ~ Se protejeaza articulatiife portante, oasele si muschii scheletici —purtarea de incaltaminte adecvata si comod& ~ mentinerea capacitaii de efort prin mers pe jos, activitati sportive, exercitii fizice cu regularitate —evitarea traumatismelor = montarea de bare pe peretii laterali gi indepartarea obstacolelor pentru pacientii cu tulburari de vedere, varstnici, cu tulburari de echilibru ete. — folosirea covoarelor antiderapante in jurul toaletei si in cada de baie — purtarea echipamentului de protectie adecvat — prevenirea accidentelor rutiere, casnice ~ evitarea factorilor care contribuie la aparijia osteoporozei: ~ diet& bogaté in calciu, tumat, consum excesiv de cafea, exces de proteine. zig linsi constituie EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI LOCOMOTOR ~ evaluarea integritatit sistemului osteo-muscular ~ evaluatea pozitiei corpului si a membrelor ~ evaluarea mobilitatii articulatillor Fig. 3 (A, B, C) — sé va face pentru fiecare articulafie in parte, notandu-se orice discontort acuzat de pacient ~ evaluarea gradului de independenj4 in efectuarea activitafilor zilnice (spalat, pieptanat, imbrdcat, dezbracat) ~ evaluarea capacitajii de deplasare a pacientului i de transfer de pe o supratata pe alta ~ se va nota siguranta de executie ~ evaluarea toleraniei la efort ~ inainte si dupa activitatea desfigurat’ se va masura pulsul, tensiunea artevial’, respiratia ~ prelevarea unor produse biologice si patologice prin: = punctie articular’ = punctie osoasaqretcle ou port Fig. 1— Pozifia corpului in timpul manevrérii greutatilor A ~ ridicarea de jos; B - ridicarea de pe plan inalt; C — mentinerea balansului in timpul ‘transportului oblectulut 10Ainte de qaeuiaie Fig. 2 A Influenta centrului de gravitatie A influenta gravitatiei in alinimentul ortostatic; B — infiuenta gravitafiai in aliniament seznd; C—centrul de greutate rmAne la inaltime in timpul aplecarii cu genunchit intingi; D ~ centrul de greutate coboard in timpul aplecarii cu genunchii flectati "Fig. 3— Evaluarea mobilitatii articulare (A, B, C) 13Fig. 3B— punctie rahidian& — biopsii — examinati de laborator = sange = uring — examinari radiologic — radi iogratie simpla = mielografie ~ tomogratie computerizaté = artrografie = examina cu izotopi radioactivi ~ scintigrafie osoas& — explorari functionale - ele ctromiograma — examinairi endoscopice — artroscopia PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A PACIENTULUL CU AFECTIUNI ALE APARATULUI LOCOMOTOR Culegerea datelor @ circumstanfe de aparitie a afeofiunilor aparatului locomotor — procese inflamatorii (bursita, tendinita) = focare de infectie amigdaliene, dentare, bronsice determina afectiuni reumatismale, care, dup& vindecare, pot lasa leziuni sinoviale, cartilaginoase, poliarticulare = infeofii amigdaliene, panariti, furunculi, infectii tegumentare superficiale pot constitui locuri de plecare a infectiel spre sistemiul 080s (ex. osteomielita) = infect osteoarticulara = tulbur&ri hormonale ~ in menopauza apare osteoporoza — excesul sau lipsa hormonului de crestere duce la leziuni proliferative, respectiv distructive ale osului si cartilajului —afectiuni metabolice — diabetul perturba metabolismul tesutului conjunctiv si articu- lar ~accidente rutiere, casnice, la locul de munca au consecinje: = fracturi Fig. 4 —luxatii Fig. 5 —entorse — rupturi de tendoane, muschi, ligamente. @ factori de rise, deciansatori sau agravanti ~ varsta 16 bacilare (bacilul Koch) produc tuberculoza osoasa siFig. 4— Tipuri de fracturl A. oblica inchisa; B. oblic& deschisa; C. transversala; D. longitudinal incompleta; E. in spiralé cu deplasare; F. cominutiva; G. prin clocnire; H. patologica; |. prin compresiune; J. in lemn verde (incompleta) Fig. 5~ Tipuri de luxatie 17— la nastere copii pot prezenta malformatii congenitale la nivelul aparatului locomotor (picior stramb, luxatie de sold, polidactilie) Fig. 6 Fig. 6- Articulatia soldului A. normala; B. subluxatie; C. dislocare — la copii sunt frecvente fracturile gi deformarile dupa rahitism — in perioada pubertafii pot aparea: deformatii datorité tuber- culozei, osteomielitei, tumori osoase; tulburari de crestere (apofizite) si deformari ale coloanei vertebrale (cifoze, scolioze) Fig. 7 ~ la adult sunt frecvente luxatiile, fracturile, afectiunile osteo- articulare de natura infectioasa, afectiuni degenerative — varstnicii, datorit’ proceselor fiziologice de resorbtie prezinté frecvente fracturi si afectiuni osteo-articulare cu evolutie severa. Chiar simpla inactivitate a varstnicului provoaca durere si mobilitate articulara redusa. — sexul — luxatia coxo-femurala congenitala se intaineste mai frecvent la fetife — la femei, in perioada de menopauz’ sunt mai frecvente afectiunile cu caracter degenerativ, osteomalacia, spondiloza 18~ la barbati, este mai frecventa osteopatia deformant —conditiile de habitat ~frigul aocentueaza durerile articulare si musculare — ocupatia — la jucdtorii de tenis — epicondilita —la fotbalisti, balerini — ruptura de menisc ~|a pianisti — tenosinovite L Fig. 7— Deviatii ale coloanel vertebrale $i ale membrelor inferioare A. cifoza; B. scolioz&; C. lordoz8; D. genu varum; &. genu valgum - alimentatia excesiva ~ obezitatea afecteaz& articulajille portante, coloana verte- bral, ingreuneaza procesul de recuperare — imobilizarea unui segment ~atrage dupa sine atrofii musculare, rigiditate articular’ — malformatii congenitale 19~ la un pacient cu picior stramb congenital — aplecarea spre spate in timpul mersului accentueaza lordoza lombara. @ manifestari de dependent& (semne si simptome) — bursité (inflamajia bursei seroase) - sindrom inflamator (durere ocala, tumefactie, caldura local, roseata) —febra —limitarea miscarii. 4 — epiconaiilita si tendinita (inflamatia tendoanelor) — durere localizata, de obicei la cot, accentuata la ap&sare sau la miscarea de supinatie si pronatie a mainii - edem al cotului. — osteomielita (intectie osteoarticulara produsa cu ocazia unor traumatisme deschise, interventii chirurgicale, plagi prin arme de foc) — durere la nivelul articulafiei, exacerbata la apasare sau miscare; obliga pacientul s& adopte pozitie antalgic& — febra ridicaté ~frison ~ puls accelerat —tumefactie - la inceput in zona articulatiei apoi spre mijlocul segmentului lezat — impotenta functionalé — sldbiciune, oboseala ~ in osteomielita coloanei vertebrale starea generala a pa- cientului este grav alterata —V.S.H. crescuta — leucocite crescute. — osteoporoza (scdderea masei osoase) = fragilitate osoas& — fracturi frecvente ~ dureri (frecvente la nivelul coloanei vertebrale) — deformari osoase (cifoza, scolioz4) prin tasarea sau deformarea vertebrelor - calcemie scazuta, fosfatemie scdzuta ~ hipercalciurie. — osteopatia deformanta (boala Paget — deformarea progresiva a caselor — de etiologie neclarificata) — dureri osoase (frecvent la oasele gambei, coloana verte- brala, bazin); de intensitate redusa (surda) = deformari osoase prin ingustarea spafiilor medulare si de- formarea osului in exterior sau sub actiunea greutatii datorita scAderii rezistentei oaselor — caldurd locala. 20— tuberculoza osoasa $i osteoarticulara (infectie cu bacilul Koch la nivelul unui os sau unei articulatii) — simptomele apar insidios — fenomene generale: debilitate, sc&dere ponderala, obo- seal, inapetenta, subfebrilitati, transpiratii nocturne a) — osteoartrita tuberculoasa a coloanei vertebrale (,morbul lui Pott‘) — durere locala in regiunea dorso-lombara; intensificata si permanent dupa aparitia deformarilor osoase; frecvent Noaptea. —contractura musculara pe partile laterale ale vertebrelor afectate care duce la imobilizarea zonei in timpul miscarilor active si pasive ~ deformari osoase (cifoza) la nivelul coloanei vertebrale — modificari ale conformatiei toracelui — odat cu tasarea corpului vertebral, procesul tuberculos se extinde pe vertebra vecina si pe tesutul paravertebral sub forma unui infiltrat $i abces rece ~ impotent functional —paralizia membrelor inferioare (complicatie a evolutiel bolii). b) — osteoartrita tuberculoasaé coxofemurala —durere intensa localizaté in regiunea soldului, iradiaz& uneori spre genunchi —mers cu dificultate (schiopatat) prin evitarea antrenarii depline a articulatiei —atrofii musculare la nivelul fesei ~ abces rece in zona fesiera. — ruptura musculara ~durere intensa aparut& brusc — impotenta functional — hematom intre capetele muschiului ca urmare a lezarii vaselor sanguine = deformare la nivelul rupturii cu o depresiune in dreptul hematomului — echimoza. DE REJINUT! Culegerea datelor va include si objinerea informatillor referitoare la: — modul de instalare a problemelor ~ sur luate pentru atenuare ~eficienta acestor masuri ~efectul asupra dinamicii familiale si sociale 21Problemele pacientului 4 — durerea — este prezenté in majoritatea afecfiunilor aparatului locomotor — indiferent de intensitatea ei, durerea atenueaza dorinta pacientului de a desfasura o activitate si predispune astfel la complicatii ale imobilitatii. — discontort - din cauza durerii, imobilizarii in aparat gipsat; unor pozifii terapeutice (extensie, tractiune) sau deformarilor osoase. ~ diminuarea mobilitajii fizice — poate fi rezultatul durerii neameliorate, a neutilizarii unor segmente anatomice, a rigiditafii articulare. — deficit de autoingriji — este consecinta imobilizarii segmentelor corpului, a deformérilor si rigiditatii articulare, care impiedic& efectuarea unor migcari. — potential de accidentare — la pacientii cu un segment anatomic imobilizat, la cei care nu utilizeazd mijloacele auxiliare in timpul deplasarii sau efectuarii unor activitati. — perturbarea imaginil de sine ~ diminuarea funcfiei locomotorii (consecinta multor tulburari osteo-musculare) atrage dupa sine sc&derea capacitatii de efectuare a unor activitati. In aceasta situatie, la multi pacienti scade motivajia de a face ceva, de a-si satisface nevoile fiziologice fundamentale, de a accepta modificarea dinamicii familiale, schimbarea locului de munca. — perturbarea imaginii corporale — la pacientii cu deformari vizibile, cu amputatii ale unui segment de corp — pierderea unui membru constituie o drama psihologica, pacientul fiind in situafia de a infrunta pierderea locomotorie, invaliditatea pe viaj4, schimbare in activitatea sociala. — reactia pacientului la amputatie depinde de varsta, ocupatie, circumstantele in urma c&rora sufera amputatia, starea emofionala si mental, suportul psihic. — potential de complicafii ~ la j-acientii imobilizali la pat, exist riscul aparitiei com- plicatilor tegumentare, gastro-intestinale, cardio-respiratorii, renale. — anxietate — este prezenta la multi pacienji si este legaté de iminenta interventiei chirurgicale, accentuarea deformarilor, pierderea unui segment corporal, intensificarea durerii, scdderea capacitatii de efectuare a activitatilor cotidiene. 22NOTA: in cazul traumatismelor severe pacientii pot avea si probleme legate de rAspunsul sistemic, in functie de organele afectate. Exemplu: ~ alterarea respiratiei (pentru traumatism toracic) — alterarea pertuziei tisulare la nivel cerebral (traumatisme cranio-cerebrale) —alterarea senzoriala (traumatisme vertebro-medulare). Obiective in stabilirea obiectivelor se va tine cont de tipul si stadiul afectiunii si ceilalfi factori care pot influenta realizarea lor (varsta, starea mentala, starea emotionala etc). In general obiectivele vor viza: — imbunatatirea pozitionarii corpului in timpul activitatii (reeducare posturala) — minimalizarea efectelor imobilizérii (organice si psiho-sociale) — menfinerea tonusului muscular — cresterea tolerantei la efort — objinerea independentei in satisfacerea nevoilor si indeplinirea rolului social — prevenirea diminuarii conceptului de sine (imagine de sine, imagine corporala). Interventii ’ PACIENTI CU TRAUMATISME, a) /a locul aecidentului — asigurarea unui mediu securitar pentru pacient ~ anamneza (de la pacient daca este constient sau de la anturaj) pentru a afla circumstanjele traumatismului, ora, starea pacien- tului in momentul produceril traumatismului — efectuarea bilantului lezional: — examinarea segmentului anatomic afectat — examinarea celorlalte regiuni in vederea decelarii leziunilor asociate — aprecierea starii de constient& — aprecierea functiilor vitale ~acordarea primului ajutor tinand cont de elementele de gravitate care pun in pericol viata pacientului —in cazul unei parti amputate, aceasta va fi recuperatd imediat si introdusa intr-un recipient cu gheata. b) pe timpul transportului — pozifionare corecta a pacientului in mijlocul de transport —continuarea msurilor de prim ajutor 23— prevenirea si combaterea unor complicatii = supravegherea pacientului: — starea de constient& — funefiile vitale — culoarea tegumentelor — moditicdri aparute in starea pacientului —la indicafia medicului instituirea unei perfuzii, recoltare de produse biologice, administrarea tratamentului_ medica- mentos — suport psihic al pacientului si familie’. ¢) in spital - interventiile sunt diferentiate in funcjie de tipul traumatismului $1 de starea pacientului. NOTA: Conduita de urgent si conduita tn spital pentru pacienti cu traumatisme este detaliat& in ,Urgente medico-chirur- gicale" — Lucretia Titirca. Fig. 8— Interventii pentru pacientii imobilizafi in aparat gipsat A, C ~ verificarea mobilitati' segmentului membrului imobilizat; B — protejarea tegumentului din jurul aparatului gipsat 24PACIENJI IMOBILIZATI IN APARAT GIPSAT —urmarirea miscarilor si segmentelor distale (degetele membrelor inferioare si superioare) Fig. 8 — observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat (cianoza, paloare) — sesizarea medicului in cazul in care pacientul acuza furnicaturi, amorteli, presiune la nivelul membrului afectat — sesizarea oricarui miros emanat de la nivelul aparatului gipsat (mirosul fetid denoté prezenta escarei de decubit sau infectia plagii) — observarea schimbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii (sange, secretii purulente) —asezarea obiectelor de strict necesitate [nga patul pacientului si inléturarea obstacolelor ~ ajutarea pacientului in satistacerea nevoilor fundamentale ~— aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat — educafia pacientului: —modul de folosire a mijloacelor auxiliare pentru schimbarea pozifiei si deplasare; verificarea infelegerii_ recomandarilor facute Fig. 9,10 Fig. 9 ~ Deplasarea cu carjele A-tipuri de cérle; B - fixarea cérjelor; C ~deplasare cu carja in 3 puncte de sprijin; D— mers alternativ cu 2 punete de sprijin; E~ mers alternativ cu 4 puncte de sprijin 25Fig. 10 Deplasarea cu cérjole A, B, C ~ deplasare prin pendularea membrelor; D ~ deplasare pe scari ~ necesitatea folosirii mecanismelor auxiliare (carj&, baston in deplasare pentru protejarea membrului lezat, in timpul consolidarii Fig. 11 —modul de efectuare a unor migcari fara a prejudicia procesu| de vindecare 26hematom proliferare celular formare calus osificare calus consolidare si remodelare Fig. 11- Perioade de consolidare a calusului —consecinjele sprijinirii precoce pe membru afectat ~ necesitatea respectarii repausului la pat si a indicatiilor medicului — exercifii in perioada de recuperare. 27PACIENTI CU EXTENSIE. TRACTIUNE ~ verificarea frecvent& a dispozitivului de tractiune (cablunie treacd prin mijlocul rolelor scripetelui; greutatile si atarne fer cadrul si barele patului sd nu stanjeneasca aparatul) Fig. 12 = verificarea pozitiei membrelor in funofie de tractiune —plasarea unel paturi cute sul sub membrul afectat —plasarea unei peme pentru a impiedica alunecarea — urmatirea culorii si temperaturii membrelor, sesizarea oricdror modificéti aparute 28— aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobiliz&rii — ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale — suport psihic: — ineurajarea pacientului — indepartarea sentimentului de neputinja —educajia pacientului: = necesitatea tracjiunii pentru vindecarea membrului afectat — modul de realizare a amplitudinii miscarilor permise — pozitionarea corecté a corpului in timpul tractiunit. PACIENTI CU AMPUTATIE — suport psihic al pacientului si familiei ~ incurajarea pacientului s8-si priveasea bantul — mod de abordare a implicatiilor psiho-sociale a amputatiei ~ existenta posibilitéjii de protezare — existenta fenomenului de ,membru fantoma" care poate fi ignorat in cazul protezarii ~ educarea pacientului: = mod de pansare a bontului Fig. 13 — prévénirea contracturilor prin pozifionarea corecté a segmentului. Fig. 13- Pansarea segmentelor amputate 29PACIENTI CU RUPTURA MUSCULARA — imobilizarea regiunii in pozifie relaxant, pentru rupturile incomplete ~ ingrijiri pre- si postoperatorii la pacientii cu ruptura completa, care necesita tratament chirurgical ~administrarea tratamentului simptomatic prescris de medic. PACIENTI CU OSTEOPOROZA. = administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic ~ educatia pacientului: — sa efectueze zilnic miscare (mers pe jos) ~ SA doarma pe un plan dur, cu o perma subtire sub cap = alimentatie echilibrat& bogata in caleiu, vitamine PACIENTI CU TBC OSTEO-ARTICULAR — ingrijiri pre- si postoperatorii la pacientii cu interventie chirurgicala (se practica, de obicei, la tineri si in cazul abceselor feci") Fig. 14 (A, BY Fig. 14 = Artropiastio = ingrijiti specitice la pacientul imobilizat in aparat gipsat (tratament frecvent utilizat) — administrarea tratamentului_ medicamentos (tuberculostatice, analgezice etc.) = respectarea masurilor de asepsie, in efectuarea tehnicilor —alimentajie echilibrata, vitamine — ingrijirea riguroas& a tegumentelor 30aS aS Fig. 14 (A, B)- Exercifii dupa artroplastie de sold ~ efectuarea migcarilor pasive pentru prevenirea atrotillor mus- culare Fig. 15 (A, B) ~ pozitionare corecta in pat —aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizarii >) PACIENTI CU OSTEOPATIE DEFORMANTA — tratament simptomatic in vederea alinarii suferinjelor si a tulbu- rarilor organice ce apar in cursul evolutiei bolii (tulburari respi- tatorii, cardiace, renale) at— incurajarea pacientului s& efectueze exercitii pentru prevenirea atrofilor museulare $i a rigiditatii articulare - educatia pacientului: ~ precautii in timpul migcdrii pentru evitarea tracturilor —nécesitatea mentinerii independentei si a rolului social Fig. 15 — Miscéri pasive pentru pacientul imobitizat A— membrul inferior TENDINITA —repausul regiunit — infiltratii locale — tratament simptomatic (pentru ameliorarea durerii si a intla- matiei) = observarea aparitiei unor semne legate de limitarea miscarii ~ educatia pacientului: — evitarea activitétilor care cauzeaz4 exacerbarea pracesului inflamator timp de 4-6 saptamani. 32Ingrijirea pacientului cu afectiuni/deficiente ale aparatului respirator NOTIUNI DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APAKATULUI RESPIRATOR Aparatul respirator este format din: — ci extrapulmonare: cavilatea nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii — plamani: drept si stang Structura plamanului: ~ cai aeriene intrapulmonare (arbore bronsic) — parenchim pulmonar ~ refea sanguina si limfatica ~ rejea nervoasa Fig. 16 Fig. 16- Structure aparatului respirator La exterior plamanul este invelit intr-o membrana seroasa numita pleura. Respiratia este functia prin care organismul ia din mediul extern oxigenul si elimina bioxidul de carbon. Fig. 17 Etapele respiratie’ — etapa pulmonar — etapa sanguind 34intrarea aerului in plamani | PO, 38m Sm Hy PCO, 02 amg PM, $96 mam tg PRO 5.7 mentig | PAO, 100 tm Hy PACD, 40 men PAINO 47 i Hy PAN, Sten oy — sistemyl alvestar oo a PHO, 87 mm rig i FRCO, 48mm igg | = tapitate pulmonate singe oxigenas Fig. 17 — Presiunea gazelor in timpul respiratie! normale — etapa circulatorie — etapa tisulard Organe care asigura respiratia: — scheletul cutiei toracice ~ muschii cutiei toracice = diafragmul Miscarile respiratorii: — inspiratia = expiratia Ventilatia pulmonar&: — reprezinta circulafia aerului prin cdile respiratorii si plamani finspiratie si expiratie) — depinde de frecvenja miscarilor respiratorii. Capacitatea vitals (C.V.) reprezinta: volumul maxim de aer care poate fi eliminat din plamni print-o expiratie maxima, dupa o inspiratie maxima (profund&). C.V. reprezintA suma a trei volume: volum de aer curent (V.C.), volumul de rezerva inspirator (V.R.I.) si volumul de rezerva expiraior (V.R.E.) — (vezi .Spirograma” — Breviar de Lucretia Titirca). Volumut rezidual (v.R.) reprezinta: — aerul care umple alveolele si care nu poate fi eliminat nici dupa o expiratie fortata. Capacitatea pulmonaré totala (C.P.T.) reprezinta: — capacitatea vital (C.V.) impreuna cu wolumul rezidual (V.R.) 35EDUCATIA FACIENTULUI PENTRU PREVENIREA AFECTIUMILOR RESPIRATOR — mentinerea unei bune pozitii a corpului — pozijia incovoiat impiedicé ventilatia pulmonar — practicarea exertitillor fizice, a sportulul — inotul este un mijloc eficient de reglare a respiratiel ~ watamentul deformarilor musculo-scheletice din regiunea toracica (scolioza) — evitarea fumatulul = nicotina provoaca vasoconstristie a vaselor coronariene si periferice — evitarea consumului de alcool si droguri —acestea inhiba centri respiratori — evilarea mediului poluat —alergenii, tumul, substantele toxice sunt iritante pentru mucoasa céilor respiratoril ~ evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece gi umed — evitarea contactului cu persoane care prezinta afeciiuni respiratorii — evitarea aglomerArilor in epidemille virale — tratamentul precoce al afectiunilor eailor respiratorll superioare —tratamentul afectiunilor care au rasunet si asupra aparatului respirator: —anemie — insuficien|a cardiaca — infectii —combaterea obezitafii — obezitatea duce la reducerea expansiunii cutiei toracice; obezii sunt receptivi la infectii respiratorii deoarece plamAnii nu se ditata fn intregime si secrefiile nu sunt mobilizate; in caz de imobilizare la pat prezint& risc crescut de pneumonie hipostatica. EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI RESPIRATOR Examen fizic — ingpectie: aspectul toracelui, miscdrlle celor doud hemitorace, tipul respiratiei, culoarea teguméntelor, tiraj, batai ale aripilor nazale. — percufie: sonoritate sau matitate pulmonara = auscultatie: murmur vezicular sau raluri, frecatunt pleurale Exarminani radiolegice — radiografie toracic& —radioscopie toracica — angiografie pulmonara — bronhogratie — tomegrafie Examinari endoscopice — bronhoscopia — pleuroscopia Examinari cu izotopi radfoactivi ~ seintigrafia pulmonar 36Explordr! tuncfionate — spirometria — spirografia — spiroergografia — analiza gazelor — teste farmacodinamice = testul bronhoconstrictor — testul bronhodilatator Teste cutanate —1.D.R. la P_P_D. Examindti de laborator — sputa: macroscopic, bacteriologic, citologic, test cantitativ pe 24 ore —lichid pleural —sange —urind SEMNE $I SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR durere toracica — difera ca localizare, intensitate si mod de aparitie in functie de: — regiunea afectat (schelet toracic, pleura, parenchim pul- monar) ~ intinderea feziunilor = nu exprima intotdeauna o afecjiune ta nivelul aparatulul respirator ~ creeaza discenfort, perturba somnul pacientului, limiteaza miscarile, tuse — poate fi uscaté sau umeda. — este un simptom dominant in unele afecjiuni respiratorii — diferd ca frecventa, mod de aparijie (matinala, vesperala, in anumite pozitii) ~ poate duce la epuizarea pacientului si la perturbarea somnului — in unele situatii e necesara provocarea tusei pentru facilitarea eliminarii secretiilor expectoratie — prezinté caracteristici diferite — examenul macroscopic si de laborator ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie ~ feprezinta un produs patologic periculos pentru propagarea infectiei Fig. 18 dispnee — este consecinta — sc&derii aportului de O, ~cresterii CO, aFig, 18- Acumularea secrefiiior in arborele bronsic — comprimarii organelor mediastinale (trahee, bronhii) = obstructiei cailor respiratorii ~diferd in functie de: — timpul respirator afectat —ritmul respirafiei — circumstante de aparitie (efort, repaus) — freevent sugereaz4 o afecfiune respiratorie — poate fi insatita de: ~ tral — coral — wheezing ~ balai ale aripilor nazale (la copii in special) ~ turgescenta jugularelor — determina anxietatea pacientului, intoleranta la efort, ortopnee 38vomica — poate fi unicd sau fractionala (a nu se confunda cu sputa pu- tulenta) hemoptizie — este dominanta in unefe afectiuni respiratorii sughit — apare prin iritarea nervului frenic (pleurezii, tumor! pulmonare} DE PRECIZaT: In afectiunile regpiratorii pot apdrea manifestari olinice legate de: — scaderea aportului de O, = clanoz4 —tahicardie -HTA. — confuzie — delir - coma —eresterea CO, in sange — transpiratii abundente ~ cefalee — agitafie — acidoza, — prezenja unui proces infectios — frison ~ febra INGRLJIREA PACIENTULUL CU INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaz& prin imposibilitatea plamanilor de a asigura oxigenarea sngelui §/ eliminarea CO,. Culegerea datelor @ circumstante de aparitie — obstructia c&ilor respiratorii superioare ~ bronhoalveolite de degilutitie ~alterarea functiei centrului respirator — procese pulmonare si pleurale @ manifesiari de dependenji —dispnee = cianoza — modificarea amplitudinii miscdrilor respirato —tahicardie — durere toracicé — transpiratii abundente 39— 7 —anxietate — confuzie, delir hearse} pacientului —alterarea respiratiei — diminuarea schimburilor gazoase — diminuarea pertuziei tisulare = potential de complicatii Obiective Vizeaza: — permeabilizarea cailor respiratorii — favorizarea ventilatiei pulmonare — combaterea starii de hipoxie — prevenirea complicajiilor Intervenfii - dezobstruarea cailor respiratorii in funclie dé locul obstructiei: supraglotic, subglotic — respiratia artificiala —administrarea O, —administrarea medicamentelor prescrise: ~ bronhodilatatoare — mucolitice ~ expectorante — corticoizi — antibiotice — asigurarea pozifiei care faciliteaz& expansiunea pulmonara — aerisirea salonului ~ asigurarea unui microclimat corespunzator (temperatura, umidi- tate) — masurarea funoiiilor vitale — observarea semnelor si simptomelor unor complicatii = linistirea pacientului in timpul crizelor de dispnee ~ ajutarea pacientului pentru satistacerea nevoilor fundamentale — educatia pacientului — necesitatea eliminarii secretiilor = exercitii respiratorii —reluarea treptatd a activita{ié cotidiene fn functie de toleranta la efort. INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC Astmul brongic se caracterizeaz’, din punct de vedere clinic prin accese de dispnee paroxistica expiratorie provocate de obstructia bronhiilor prin bronhospasm. Culegerea datelor @ circumstanfele de aparitie 2 crizei de asim bronsic ~ contact cu alergeni {astm extrinsec) 40— infeetii (astm intrinsec) @ factoni favorizanfi — expunere la frig, ceaté, umezeala, trecerea brusca de la aer cald la aer rece, emotii © manifestari de dependenja a) Criza de asta bronsic —uneori, stare prodromala; rinoree, stranut, tuse uscata —dispnee cu caracter expirator —anxietate —tuse cu expectoratie = transpiraqii — bradicardie — pozitia pacientului: ortopnee b) Starea de rau astmatic — polipnee, cu expiratie pretungita — tiraj —cianoza — transpiratii abundente — imposibilitatea de a vorbi — hipertensiune arterial ~tahicardie @ examene paractinice — egzinofilie In sputa si sange — teste cutanate pozitive (in astmul extrinsec) — capacitate pulmonara total crescuta, volum rezidual crescut, V.E.M.S. sc&zut pacientului — alterarea respirajiei —anxietate — deficit de auteingri ~alterarea somnului = disconfort — alterarea comunicasii Vizeaza:. — combaterea crizei de astm bronsic — ameliorarea reactie: inflamatorii bronsice ~ prevenirea complicatiifor — ameliorarea toleranjei la efort —aplicarea masurilor de urgenta pentru combaterea crizei de astm brongic (detaliate in ,Urgente medico-chirurgicale* de Lucretia Titiro’) ~ internarea pacientului cu stare de ,rau astmatic* — mentinerea pacientului pozitie care sa faciliteze respiratia (sezand) 41— identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice (factori din mediul imediat inconjurator) si indepartarea lor (scuturarea paturilor, a saltelelor, folosirea pernelor din burete) ~ ajutarea pacientului pentru salisfacerea neveilor fundamentale — suport psihic al pacientului — administrarea tratamentului medicamentos — prescris (bronhodilatateare, corticeizi, antihistaminice, antibiotice) si observarea unor éfecte secundare, cum ar fi: tahicardie, aritmie, greata, varsaturi — masurarea funcfiller vitale in starea de rau astmatic’ monitorizarea: — funofillor vitale — la 15 minute ~PaCO,, PaO,, pH sanguin —la 1 ord — electroliji Na, K—la 8 ore —hidratare corespunzdtoare pentru fluidificarea secretillor — educatia pacientului: — modul de administrare al tratamentului la demiciliy, efectele secundare ale acestuia si regim alimentar in timpul trata- mentului cu cortizon — masuri de prevenire a crizelor de astm brongic (evitarea efortului fizie, a factorilor emotionali) importanta consumului de lichide — modul de intretinere si utilizare a aparatului dé aerosoli la domiciliu — necesitatea curelor climaterice, in special in saline — regim de viala echilibrata, gimnastica respiratorie ~ toaleta cavitatii bucale dupa expectoratie INGRIJIREA PACIENTULUL CU PNEUMONIE BACTERIANA ACUTA Pneumonia bacteriand acuta este un proces inflamator de natura infectioasa, la nivelul parenchimului pulmonar. Germenii frecvent incriminafi sunt: pneumococul, stafilecocul, streptococul. Culegerea © circumsianje de aparitie datelor = contaminare hematogend cu punct de plecare infectii in organism (O.R.L. tegumentare) —complicatii in cursul unei boli (septicemie) — secundare unor manevre chirurgicale (traheostamie) — infeetii nozocomiale @ factor favorizangi —varsta: copiii si varstnicii sunt mai receptivi 42—frigul, umezeala, efortul fizic intens, factorii poluanti — afectiuni care scad rezistenfa la infectii: diabet zaharat, alcoolism, LR.A., insuficienté hepatica, SIDA ®@ manifestari de dependen{a a} pneumonia pneumococicd — debut brusc = frison —febr (in .platou") — polipnee ~junghi toracic — tuse, la Inceput uscata, apoi cu expectoratie (galben-ruginie, vascoasa) — tahicardie — frecvent herpes labial b) pneumonia streptococicd — debut insidios -frisoane ~febra ~dispnee cu cianoza —stare generalé alterat& ¢) pneumania stafilococica — debut insidigs ~ frisoane —febré (remitenta) — stare generala alterata, —dispnee cu cianoz’ ® examindri paraclinice — AS.L.O. crescuta (pneumonia streptococica) ~ radiografie toracicA —leucositoz4 cu neutrofilie si V.S.H_ crescuta (pneumonia pneu- mococica) — examen sputa: pneumococi; streptoceci Problemele — alterarea respiratiei pacientului ~ obstruetia cailor respiratorii — potential de deshidratare — discantert potential de complicatii Obiective Vizeaza: — combaterea infectiei — eliberarea cailor respiratorii — imbunaiatirea respiratiel — prevenirea complicafiilor 43Bronsiectazia manifestata clinic Evolutia este —in perioadele febrile asigurarea repausului ta pat, pozifie sezand —aerisirea incaperit —administrare de oxigen —umidificarea aerului —alimentatie lichida $i semilichida in perioadele febrile, cu aport caloric corespunz&tor necesitatilor; treptat se trece lao alimentajie normal, —asigurarea unei cantitaji suplimentare de lichide avand in vedere pierderile prin febra, polipnee, transpiratii —igiena tegumentelor si mucoaselor, in special a cavitafii bucale — ajutarea pacientului s& adopte pozifii care faciliteaza expec- torarea — Tneurajarea pacientului s4 efectueze migcari active pentru men- finerea tonusului muscular — ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale si curajarea lui s participe la ingrijiri prin cresterea gradualA a activitatii in functie de tolerant — masurarea functiilor vitale — recoltarea de praduse biologice si patologice pentru examinari de laborator ~administrarea tratamentului medicamentos prescris: — tratament etiologic ~ tratament simptomatic — tratamentul complicatillor ~ educatia pacientului: — semnele de recunoastere a eventualelor complicatii (febra dupa administrarea antibioticelor, scZiderea toleranjei la efort, intensificarea durerii toracice, modificdri ale sputei) — necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea secretiilor ~ alterarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus — efectuarea exercifillor respiratorii — toaleta cavitatii bucale dup expectorare INGRIWJIREA PACIENTULUI CU BRONSIECTAZIE este 0 afectiune caracterizaté prin dilatarea si deformarea bronhiilar, prin hemoptizii $i tuse cu expectorafie purulent’. cronica cu perioade de acutizare si remisie. Colectarea datelor © circumstante de aparitie infectii pulmonare repetate = obstructii brongice — congenitala© factori favorizanti ai acutizarit ~ frig ~ umezeala ~ expunere la pulberi gi substante iritante © manitestari de dependenta ~ use la inceput uscal, apoi cu expectoratie, frecvent dimineata — hemoptizie —dispnee — dureri toracice — febra moderata — anorexie Tn cazurile cand pacientii inghit sputa purulent’ @ examina paraclinice — bronhoscopie ~ radiogratie toracica — tomogratie — bronhografia cu lipiodol (examen de certitudine) ~ examenul sputei Problemele | — obstructia cailor respiratorii pacientului — diminuarea schimburilor gazoase — potential de alterare a nutritiel Obiective Vizeaz’: — combateréa infectiei — dezobstruarea ¢ailor respiratorii — imbundtatirea ventilatiei pulmonare — prevenirea complicatiilor — asigurarea repausului la pat in perioada de acutizare —administrarea de lichide pentru fluidificarea secretiilor — aplicarea masurilor de mobilizare a secretiilor: — drenaj postural —tapotament Fig. 19 — ma&suri de combatere a hemoptiziel (vezi ,Urgente medico- chirurgicale" de Lucretia Titirea) — invatarea pacientului sa expectoreze in scuipator = administrarea tratamentului medicamentas — educafia pacientului: — evitarea factorilor favorizanti acutizarii - efectul benefic al curelor baineo-climaterice (Pucioasa, Go- vora, Calimanesti) — importanta asanaril tocarelor de infectie din organism 45Fig. 19 = Pozifii pentry realizasea drenajului postural INGRIJIREA PACIENTULUI CU PLEUREZIE Pleureziile sunt afectiuni caracterizate prin existenia lichidului intrapleural, cu caracter de exsudat, secundare unui proces inflamator la nivelul foitelor pleurale. Culegerea © cireumstanje de aparijie datelor — in cursul unor afecjiuni: pneumopatii bacteriene sau virotice, cancer pulmonar, infectie T.8.C., reumatism articular acut —posttraumatice — secundare unor abcese de vecinatate (abces hepatic) @ manitestari de dependen{a a) plevrezia serofiprinoasa T.B.C. — frison — febra - transpiratii, indeosebi noaptea — slabiciune, oboseala 46— durere toracied accentuata la miscarea toracelui ~ sc&dere ponderala - dispnee: apare cand exsudatul este masiv si comprima pla- manul ~ tuse la examenul fizic se observa: — bombarea toracelui — limitarea misearilor in timpul respiratiei la nivelul hemito- racelui afectat b) pleurezii purulente ~frisoane repetate —febra remitenta — durere toracica ~tahicardie —paloare —hipertensiune arterial — alterarea starii generale — semne locale la nivelul toracelul @ examinati paraciinice — examenul lichidului pleural ~ biopsie pleurala —radiagrafie toracicA -1D.R. la P.P.D. — examene de laborator: — snge: hiperleucocitezi cu neutrofilie (in pleurezia puru- lenta) Problemele | ~ disconfort pacientului, — alterarea respiratiei = potential de alterare a nutrtiei — intoleranta la efort Obiective Vizeaza: ~ imbunatatirea respirajiei, a schimburilor gazoase — favorizarea expansiunii toracice ~ combate rea infectiei cauzale = diminuarea manifestarilor clinice ~ prevenirea complicatiilor Interventii ~ asigurarea repausului la pat in perioadele febrile — alimentajie usor digerabila, bogata in vitamine — asigurarea pozitiei care diminueaza durerea si faciliteaza o ven- tilajie maxima = administrarea tratamentului medicamentos —simptomatic: de combatere a transpiratiilor, a tusei, a durerii — etiologic: tuberculostatice, antibiotice a a— patogenic: corticoterapie — pregatirea pacientului pentru examinari paraclinice = recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator invajarea pacientului sa efectueze gimnastica respiratorie — observarea semnelor si simptomelor de complicalii — educatia pacientului: -administrarea tratamentului la domiciliu — necesitatea continuarii exercifilor respirator —importansa expectorarii sputei NOTA: ingrijirea pacientilor cu afectiuni respiratorii (aneumo- torax spontan, B.P.O.C., astm bronsic, insuficienta respi- ratorie) sunt detaliate in ,Urgenje medico-chirurgicale" de Lucretia Titirea.Ingrijirea pacientului cu afectiuni/deficiente ale aparatului cardiovascular NOTIUNI DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR Aparatul cardiovascular este format din: —inima — vase sanguine: artere, vene, capilare, sistem limfatic, ota - Inima: artora pulmonars — | anera Eorarard 2° staraa — este organ musculo-cavitar — este alcatuita din trei tunici ~ endocardul — tunica intema ~miocardul — tunica mijlocie ({muschiul cardiac) — pericarciul — tunica externa —are patru cavitaji: -doug superioare — atrii (drept si stang) — doua inferioare — ventriculi (drept si sting) artera eosonara ~| reaps | ~ — vascularizatia este realizat& dent prin cele deua artere coronare tractul~ — inervajia — de la sistemul ™®"°oH simpatic si parasimpatic Fig. 20 odul sinusal Revolutia cardiaca: remain ~ reprezinta trecerea sngelui din “Hanya; NE atri in ventriculi si apoi ih arborele i vascular Fig. 21 ventricu — dureaz, 0,8 secunde ae Circulatia sangelui — circulatia mare sau sistemica, cuprinde circulatia sangelui de la inima la tesuturi si inapoi; incepe din ventriculul stang si se termina in attiul drept Fig. 20 — A-arterele coronare; B— sistemul de eonducere si cavitati 49ven eas \ sie por eghheneate hg _ gotta wish? ars s atiga, 25 paltgenged sgh re mise Soar aries PTS a pense Fey vengls pompntery eee Jeena pulmonowd shingd dela nealnane Sa tial sang, ~ yalva, aethsts valve aia PAR wore _perigardul, gasisle) mt eared it se Sele AGERE cond eae in HSS vi ange ed age jee one ventinelst Ging, vactatelul ayset <7 dcareaderts spe portee ieferionns espe Fig. 21— Circulafia séngelui in inima ~ circulatia mica sau pulmonard cuprinde circulajia sangelui de la inimé la plamani si tnapol; incepe in ventriculul drept si se termina in atriul stang. Fig. 22 Rolut aparatului cardiovascular = transporté sdnge, substante nutritive a organe si fesuturi ~ transport produse de metabolism de la fesuturi si organe catre organele de excrete. EDUCATIA PACIENTULUL PENTRU PREVENIREA AFECTIUNILOR CARDIOVASCULARE —asanarea focarelor de infectie din organism — alimentatia echilibrata: fara exces de sare si grasimi, aport de vitamine = combaterea obezitzfi ~ regim de viata echilibrat ~ evitarea consumului de alcool, cafea ~ suprimarea fumnatului ~ efectuarea de exercifiifizice zilnic, plimbari in aer liber Fig. 22 Cheulatia sangelui — evitarea stresului psihic 50~ regim de viaté echilibrat, alternand perioadele de activitate cu perioade de repaus — controlul periodic al tensiunii arteriale ~ tratamentul afectiunilor cronice. Pentru evitarea afectiunilor vaselor periferice: ~ evitarea stationatului excesiv in picioare — purtarea de incalt&minte comoda — evitarea purtarii de imbréc&minte stramta, care stanjeneste circulatia. EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI CARDIOVASCULAR Examen fizic — Inspecfia: pozijia pacientului (ortopnee in insuficienta cardiacd stanga); culoarea tegumentelar (paloare, cianoza); turgescenta venelor, edeme, degete hipocratice. ~ palpare: soc apexian —auscultatie: zgomote cardiace normale si supraadugate (sufluri) Pentru vasele periferice ~ inspectia: atrofia unui membru (obliterare arterial croniea), aspectul tegumenteler si fanerelor, edem — palpare: absenta pulsului, temperatura tegumentelor lnvestigalii radiologice —radiografie toracica —radioscopie toracic’ ~ angiocardiagrafie — aortografie = arteriogratie periferica —flebogratie - tomografie computerizata —rezonanta magnetica nucleara Examinéti cu izotapi radioactivi —scintigrafia miocardica Explorari functionate pentru cord: — electrocardiograma in repaus si la efort Fig. 23 = fonocardiograma — apexocardiograma — echocardiograma ~ cateterism cardiac (pentru cavitati) ~ Masurarea pulsului ~ pentru aparatul circulator: — masurarea tensiunii arteriale - oscilomeiria ~ masurarea presiunii venoase 51nod 34 cai alviels red AY sastital Mis ramifiieli dyeph aking complex Bbre Purkin(e Fig. 23 = Ritmul sinusal normat — determinarea timpului de ciroulatie — determinarea masai sanguine —arteriograma = flebograma Examinddt complementare — cateterism cardiac Examindd de taborator — V.S.H., A.S.L.O., fibrinagen, lipide, colesterol, timp Quick, timp Howell ~ hemocultur, uree sanguina, azotemie, creatinina, glicemie. 52SEMNE $1 SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNILE APARATULUI CARDIOVASCULAR durerea — poate fi localizata precordial sau retrosternal — este foarte important a se stabili caracteristicile ei (debut, localizare, intensitate, iradiere, legdtura cu efortul, miscdrile tori, miscarea toracelui), pentru confirmarea diagnosticului — determina disconfort, anxietate dispneea —este consecinta stazei si hipertensiunii pulmonare — poate aparea la efort sau in repaus, cu predilectie noaptea — poate fi insotita de tuse. neliniste — este simptom dominant in insuficienja cardiac’ stanga palpitatii pot surveni izolat sau in accese — cele tranzitorii sunt determinate de efort, stari emotionale, abuz de catea, tutun —cele cu duratd mai mare sunt caracteristice in tulburdrile de ritm sau de conducere — determina anxietate paloare — pre enti in endocaraita reumatica | cianozé —este simptom dominant in unele afectiuni (insuficienta cardiaca dreapté, cardiopatii congenitale) | edem ~ este manifestarea insuficientei cardiace manifestari —tuse cardiaca, hemoptizie respiratorii manitestari = greturi, varsaturi digestive manifestari —astenie generale INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT Infarctul miocardic acut (!.M.A.) se caracterizeaza prin necroza miocardica (pe o suprafaté mai mult tromboza. it sau mai putin extinsa) determinata de o obstructie coronariana prin Culegerea datelor © circumstanje de apariie —dup& mese copioase, efort fizic intens, expunere a frig © factor’ predispozanti (Fig. 24) — ateroscleroza coronariana nitalé coronariana — leziuni valvulare 58bifurnehe rorehadti Kihowtake orterei hake st areul gorkie jonebiunea areca’ renal Joackjunes oderei —— raeaertenee super aH bifueeatio | Avito-hera bifureatig oe Armuyald Fig. 24— Principalele localiziri ale atorosclerozei periterice @ factor de rise — hiperlipemii, hipercolesterolemii, alcool, tutun, obezitate, stres, sedentarism, diabet zaharat, H.T.A. © manifes’ari de dependenja (semne $i simptome) — durere nginoas’, intens& (atroce, violent’, insuportabild, si ecogena), nu cedeaza la nitroglicerind sau repaus; dureaza peste 30 de minute. poate fi tipicd (localizata retrostemal, cu sau fara iradieri, stalaté brusc si de intensitate mare) sau atipicd (regiunea epigastrica}*— semne care insotesc durerea: — dispnee —anxietate marcata — transpiratii reci — sughit ~ greturi ~— varséturi ~ stare de slabiciune ~ameteli ~H.T.A., se poate ajunge la colaps — hipertermie (dupa 24-48 ore) © oxamindri complementare — electrocardiograma — examina de faborator: ~ sange: V.S.H, crescuta, fibrinogen crescut, T.G.O. crescuta, leucocitoza, creatinfosfokinaza crescuta — coronarografie — ventriculogratie radioizatopica. 7 cateterism cardiac — disconfort — durere — anxietate — senzajia de .moarte iminenta* — scdderea debitului cardiac — obstructia coronariana, — allerarea perfuziei tisulare — prezenta zonelor de necrozé — deficit de autoingrijire — intolerant la efort — potential de alterare a nutritiei: deficit — grejuri, varsaturi — potential de complicatii | Obiective Vizeaza: —combaterea dureril —combaterea anxietatii — prevehirea complicatillor imediate si tard —limitarea extinderii necrozei — fecuperare socio-profesionald interventit ~ in etapa prespitaliceasod: —combaterea dureri —sedare = preverirea aritmillor ventriculare = tratamentul complicatiilor = transport la spital os= in spital: —continuarea masurilor de prim ajuter - oxigenoterapie —montarea unei perfuzii — asigurarea repausului la pat —monitorizarea functiilor vitale —bilant hidric — recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator —aplicarea mAsurilor de prevenire a efectelor imobilizétii ~ ajutarea pacientului in satistacerea nevoilor fundamentale {alimentajie pasiva la pat, igiena tegumentelor si mucoaselor, servirea la pat cu plosea si urinar) — mobilizarea progresiva a pacientului conform indicatiilor medicului — educatia pacientului privind regimul de viata postinfarct: — reluarea treptata si progresiva a efortului fizic - alimentatie echilibraté, adecvata factorilor de rise aterogeni prezenti ~ kinetoterapie in servicii specializate — tratament balnear = control medical periodic T NOTA: Simptomatologia intarctului miocardic acut si | interventille sunt detaliate in .Urgente medico-chirurgicale* de Lucretia Titirea, bE ReTNUT! in ingrijirea pacientului cu ILM.A. este foarte important ca asistenta: ~ s asigure pacientului un maxim de confor fizic si psihie — 84 grupeze la maximum interventille = s4 mobilizeze la minim pacientul ~ s& explice necesitatea repausului la pat — 88 depisteze la timp © complicajie — S& previna efectele imobilizarii — 84 respecte cu strictete regulile de administrare a medi- camentelor 56INGRIJIREA PACIENTULUI CU ENDOCARDITA INFECTIOASA Endocardita infecjicas& se produce in cursul unet infectii generale (septicemie) ca urmare a multiplicarii agentilor microbieni la nivelul valvelor sau pe leziuni existente. Vegetatille formate pot migra provocand emboli septice (in circulatia mare). Culegerea datelor © cicumstanje de aparifie = septicemii = locul de pornire a infectiei poate fi: cavitatea bucala (extrac- fii dentare, amigdalectomie), aparat respirator (dup& bronho- scopie cu biopsie), aparat renal (cistescopie, cateterism vezical pe urina infectata), infectii tegumentare (furuncul). © porsoane cu fisc — cu endocardita infecticasa in antecedente cu valvulopatii dobandite (dupa F.A.A.) ~ cu malformatii cardiace congenitale Fig. 25 raed Feri ARTES ete mitt oaat co tateye Rae Fig. 25 — Cardiopatil congenitale © manilestisi de dependenja (sernne si simptome) ~ febrd, frison, transpirafii — slabiciune, oboseala — scadere ponderala Fig. 26 — anorexie - cefalee — dispnee- —paloare = petesii pe mucoasa bueala si oeulara — splenomegalie ~ nodozitati Osler (pe pulpa degetului} — hipocratism digital a7ggnone bogs Aaa ade hremeraai weuatece = tebe, ‘ miter & eS Uf = @ - Ge ey ERE eatoee Eaton Wo any oe neds Oaler ant Mite eer he * % Fig. 26— Manifestarile endocarditei bacterlene —tulburari neurologice: moditicari de comportament, afazie — semne de embolie in arterele membrelor © examinari paraciinice — echografie ~ angiocardiogratie —electracardiograma —hemocultura — examene de laborator — sange: leucocitoza cu neutrotilie, V.S.H. crescuta —urina: proteinurie, cilindrurie Problemele pacientului — alterarea nulritisi, deficit — anorexie = deficit de autoingrijire — sldbiciune, abosealé = discontort — foduli durerosi — alterarea proceselor cognitive -afazie — potential de complicatii — migrarea vegetaliilor ‘Obiective Vizeaza: — combaterea infectie! — prevenirea fenomenelor de embalie = promovarea confortului fizic si psihic al pacientului — asigurarea unui aport nutrijional adecvat 58= repaus la pat (spitalizare) — asigurarea unei alimentalii usor digerabile (regim lichid si semilichid) in perioada febrild, apoi regim hipercatoric, reducerea aportului de sodiu — Supravegherea functiller vitale, a strii mentale = observarea aparitiei semnelor de embolie: — la nivelul arterelor membrelor (durere, paloare, hipotermie, disparilia pulsului) — la nivel renal (hematurie, dureri) — ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale — pregatirea pacientului pentru examinari radiologice ~ recoltarea produselor biolagice pentru examin&ri de laborator — administrarea tratamentului medicamentos prescris — educatia pacientului privind prevenirea recidivelor — profilaxia infectiilor (in caz de interventii chirurgicale) pentru cei cu leziuni valvulare INGRIJIREA PACIENTULUI CU PERICARDITA ACUTA Pericardita acutA este o inflamatie a pericardului parietal si/sau visceral, care evolueaza cu prezenja unui exsudat pericardic in cantitate variabila (la inceput exsudat fibros, apoi sero-fibrinos). Culegerea ® circumsianfe de aparitie datelor = infectii —T.B.C. — complicafii ale !.M.A. = boli reumatismale — traumatisme = cateterism cardiac @ manifestari de dependen{a (semne gi simptome) — durere localizata retrosternal: accentuata la miscarea de rotatie a toracelui, clinostatism, tuse, inspiratie; se diminueaza in inten- sitate odata cu acumularea lichidului intre foijele pericardului — dispnee: la Inceput moderata, se intensifica odata cu acumu- larea lichidului, devenind dispnee de efort — tuse useata | = sughit ~ distagie —febra, transpiratii ~ in faza exsudativa apar semnele de tamponada cardiaca © oxamindri paraclinice - radiogratie toracica 59— electrocardiograma — punctie pericardicé ~ angiografie — seintigrafie — examene de laborator: hemocultura, V.S.H., A.S.L.O., hemo- leucograma — |.D.R, fa P.P.D. Problemele pacientutui ~anxietate = disconfort — durere ~ scaderea debitului cardiac ~ compresiunea exercitata de lichidul intrapericardic —alterarea volumului lichidian: exces — cresierea presiunii venoase - potential de complicatii ~ afectarea miocardica Obiective Vizeaza: — combaterea manifestrilor de iritatie pericardica —combaterea intectiei ~ prevenirea complicatillor Interventii — repaus la pat (spitalizare) — pozitie semisezand —asigurarea unui climat de finigte — masurarea funcfiilor vitale — ebservarea aparitiei semnelor de tamponada cardiacd — ajutarea pacientului in satistacerea nevoilor fundamentale — administrarea tratamentului presctis —simptomatic — etiologic —al complicatilor = administrarea oxigenului ~ pregatirea pacientului pentru examinari radiologice, explorari functionale, punctie pericardica — recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator. INGRWIREA PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE ARTERIAL: Hipertensiunea arteriala se caracterizeaz4 prin cresterea presiunii arterale (sistolice sau diastolice) peste valorile normale (139/89 mmHg). Culegerea datelor @ circumstante de aparitie — fard cauze directe (H.T.A. esentiala) — sécundara unei afectiuni renale, endocrine, cardiovasculare, neurologice {H.T.A. secundara) 60@ factor’ de tise ~ stres psihic —fumat — obezitate ~— sedentarism ~ ingestie excesiva de sodiu © persoane cu rise —cei cu responsabilitati sociale crescute ~ cei cu regim de viaj& dezechilibrat — Gei CU Comportament agresiv, hipercompetitiv ® manifestari de dependenfa (semne si simptome) Semnele si simptomele sunt diferentiate in functie de stadiul H.T.A. —cresterea moderata a valorilor TA. tranzitorie ~ cresterea permanenta a valorilor TA. — cefalee occipitala, freevent dimineata, cu caracter pulsatil ~ ameteli —astenie, obosealaé: —tulburari de vedere —tulburari de memerie $i concentrare — parestezil ~ palpitatil — dureri precordiale — dispnee la efort — hemoragii (epistaxis, metroragii) Complicatii: — cerebrale (en¢efalopatie hipertensiva, hemoragii cerebrale) —cardiace (insuficient& cardiac) — coronare (M.A. argor) —renale (insuficienfa renal) ®@ examindri paractinice ~ electrocardiograma — oftalmoscopia (F.0.) — echogratie = sAnge: glicomie, colesteral, creatinina, azotemie etc — examenul urinei Problemele pacientului ~ scéderea debitului cardiac ~ scaderea fortei de contractié a ventriculului stang (insu- ficienté ventriqulard stanga) —alterarea pertuziel tisulare — scaderea debitului cardiac oT— potential de accident = tulburairi de vedere — diminuarea tolerantei la efort ~ slbiciune, oboseala — potential de complicatii Obiective Vizeaz&: - = sodiderea valorilor T.A. in limite acceptable — asigurarea confortului —prevenirea accidentelor = prevenirea complicatillor ~asigurarea repausului fizic si psibic —combaterea factorilor de rise —masurarea T.A., puts, respiratie — administrarea tratamentului medicamentos prescris — efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletici de potasiu, care provoacai arit = asigurarea unei alimentatii echilibrate finand cont si de afecjiunile existente: —hipocalori¢ — tn obezitate — hipolipisie — in aterasclerozé —reducerea aportului de sodiu lichidele administrate fracjionat pentru a evita cresterea brused a T.A, ~ educatia pacientului: —regim de viaj& echilibrat (alterarea perioadelor de ac cu petioade de repaus) ~evitarea stresului psihic (st&ri cantiictuale, surmenaj intelectual) — suprimarea fumatului — combaterea obezitatii ~ exerci fizice, plimbart —alimentatie echilibrat& — control periodic la dispensar fate JNGRIJIREA PACIENTULUE CU AFECTIUNI ALE ARTERELOR PERIFERICE Culegerea datelor © circumstanje de aparitie —tulburari functionale a circulatiei periferice (boala Raynaud, acro- cianoza) — leziuni ateromatoase arteriale (arteriopatia obliteranta atero- sclerotic’ 62@ factor favorizanfi ~ frig ] generatori de vasospasm —umezeala ®@ manifestési de dependenta (semne si simptome) a) boala Aaynaud (spasm la nivelul arterelor digitale) = fenomene tranzitorii cu: — tegumente palide si reci = furnicaturi —amoreli = absenta pulsatiilor — prin repetare determina si atrofia pielii, degenerarea unghiilor b) acrocianozd (vasoconstrictie arteriolara cu vasodilatalie capilara venoasa) = cianoza permanenta a extremitatii membrelor superioare —tegumente reci si umede —simptomatologia se accentueaza la frig — cand apar si discrete dureri — si se amelioreaza la edldura. c) arteriopatie obfiteranté aterosclerotica (sindrem de ische- mie periferica) ~ durere la inceput ca o jena la mers, apoi sub forma de clau- dicatie intermitenta, care cedeaza la repaus —tegumente palide si reci = in fazele avansate durerea e permanenta si apar tulburari trofice: =tegumente uscate, fara pilozitati = unghii ingrosate — atrofie musculara = ulcerafii, gangrena © expiorari paraclinice — oscilometria — termografie cutanata cu infrarogii ~ arteriogratie —echogratie Doppler pulsatila (debimetria) — probe clinice accesorii: — probe de provocare a claudicatiei — probe de provecare a modificdrilor de culoare $i tempe- ratura —alterarea confortului — durere — alterarea integritatii piel: —ulcerafii, gangrena — alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic —leziuni artetiale 63— potential de alterare a imaginii corporale ~ culoarea tegumentelor: paloare sau cianoza ~ intoleranta la activitate — claudicatie Obiective Vizeaza: — imbunatdfirea irigafiei arteriale periferice - diminuarea sau oprirea evolufiei leziunilor ateromatoase periferice — prevenirea complicatiilor ~ promovarea confortului Interventii a, b) boala Raynaud si acrocianoza —medicatie vasodilatatoare — bai calde suport psihic al pacientului — educatia pacientului: ~ evitarea frigului, a umezelii, a stresului psihic ~ suprimarea fumatului ©) artoriopatie obliteranta —repaus la pat, prelungit in fazele avansate, fara a elimina mersul pe jos, adaptat astfel incat sa se evite claudicatia — administrarea tratamentului medicamentos — educatia pacientului: ~ incalfaminte confortabila si din piele — evitarea ciorapilor din material sintetic — igiena riguroasé a membrelor inferioare (bai zilnice, pudra- rea Zonelor interdigitale, taierea unghiilor, tratamentul chirurgical al unghiei incarnate) ~ evitarea traumatismelor locale ~ dozarea efortului fizic — evitarea bailor prea calde si a compreselor calde ~ evitarea vestimentatiei stramte care stanjeneste circulatia —regim alimentar sarac in grasimi animale, glucide con- centrate, fara alcool si cafea ~ suprimarea fumatului — tratament precoce al infectillor, micozelor ~ curd balneara: Covasna, Borsec, Tusnad ~ in caz de arteriopatie diabetica: echilibrarea diabetului. 64iGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE VENELOR a) Tromboflebita — obstructia lumenului venos cu trombus, insofit de inflamarea peretelui venos. Culegerea © circumstanje de aparitie, factor favorizanti datelor — afecjiuni insofite de staz& venoasd (cardiopatii, obezitate, varice) = imol prelungite (insuficient& cardiac&, dup interventii chirurgicale, imobilizare in aparat gipsat) — afectiuni care produc alterarea endoteliului venos (traumatisme, infectii, ultimele luni de sarcina) — afecjiuni care favorizeaza tromboza (casexia, colagenoze) ~ afecfiuni ale sngelui (anemii, leucemii, poliglobulii) in care se produc tulburari de coagulabilitate sanguin. © manifestéri de dependenté (semne si simptome) Simptomatologia e diferentiata in functie de vasele atectate si stadiul afectiunii: — subfebrilitate ~ tahicardie — local: ~ durere pe traiectul venei: poate fi spontand sau provocata de palpare digitalé, miscari, mers; se intensificA in stadiul edematos — impotent funcfionala proportional’ cu evolutia bolii ~edeme © examinati paraclinice — flebografie — echografie Doppler Problemele | — giminuarea mobilittii fizice pacientului — impotenta funcjionala — alterarea perfuziei tisulare periferice Fig. 27 — inflamarea peretilor venosi — disconfort — durere — potential de complicatii — migrarea trombusului Obiective Vizeaza: — combaterea stazei venoase ~ corectarea tulburarilor biologice favorizante — promovarea confortului ~ prevenirea complicatiilor 65Intervenfii ~ ern Hy Ae 3O mamiq, atumulore de wolvele \thid servos. sauslor \rderohitial a. vb. Fig.27 = Venele membrelor inferioare a—lao persoana mobil b= lao persoana imobilizata — repaus la pat in perioadele febrile si dureroase —pozitionare care s& tavorizeze intoarcerea venoasd (cu membrul inferior ridicat) — dupa zece zile de repaus, dacd semnele locale sau diminuat si pulsul si temperatura sunt normale se poate incepe mobilizarea progresiva — administrarea tratamentului medicamentos prescris. — observarea semnelor | simptomelor de complicati: ~ semne renale: hematuria — semne de embolie pulmonara ~ ajutarea pacientului s&-si satisfac’ nevoile fundamentale in perioada imobilizérii si aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat — ingrijiri pre- gi postoperatorii pentru pacientul cu tratament chirurgical — educatia pacientului: — purtarea de ciorapi elastici Fig. 28 — masajul membrelor 66Fig. 28 - imbracarea ciorapior elastici — mers pe jos zilnic - evitarea ortostatismului prelungit — allernarea perioadelar de activitate cu perioade de repaus b) Varicele — se caracterizeaza prin dilatarea venelor superticiale, de obicei la nivelul gambei Culegerea © circumstante de aparitie datelor — insuficienté valvulara venoasa constitutionala, ereditara (varice primitive) = compresiuni venoase: ortostatism prelungit, tumori abdominale, pelviens (varice secundare) 67© manitestari de dependen{a (semne si simptome) ~ senzatia de tensiune si amorfali la nivelul gambei — dureri accentuate in ortostatism si care diminueaza pe masura dezvoltarii cordaanelor venoase — local: dilatarea venelor superficiale, uneon formandu-se pachete varicoase = edem accentuat dupa oriostatism prelungit, diminuat dupa repaus Problemele pacientului — disconfort — durere ~alterarea pertuziei tisulare ~ staz& venoasa — potential de complicatii ~ ruperea perefilor venasi — potential de alterare a imaginii corporale ~ cordoanele venoase vizibile Vizeazad: — favorizarea circulafiei venoase — prevenirea complicaillor ~ promevarea confortului — asigurarea perioadelor de repaus, cu membrele inferioare icate — administrarea medicatiei prescrise — observarea semnelor de complicafii (trombotlebite, ruperea varicelor} — pregatiri preoperatori, ingrijri postoperaterii pentru pacientul cu interventie chirurgicala — edueafia pacientului: ~ evitarea ortostatismului prelungit ~ ciorapi elastici —alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus — masajul membrelor —mers pe jos — combaterea obezitatiiIngrijirea pacientilor cu afectiuni ale aparatului digestiv si ale glandelor anexe LOCUL TEMEI IN CADKUL PROGRAMEI DE NURSING Tema ,Ingrijirea pacientilor cu atectiuni ale aparatului digestiv este prevazuta a se studia in anul Il al scolii postliceale sanitare. profilul asistenti_ medicali generalisti. Se rezerva un numar de 30 ore, avand fn vedere importanta temei pentru insusirea cunostintelor, a formarii deprinderilor si priceperilor privind ingrijirea bolnavului Studiul temei va fi corelat cu acele cunostinje, insusite de elevi in anul anterior, »Nevoia de a bea si a mAnca’, ,Recoltarea produselor pentru examene de Sondaje $i spaléturi*, ,Administrarea medicamentelor*. Cunostintele de anatomie si fiziologie a tubului digestiv si a glandelor anexe, de medicing interna vor fi suportul nofiunilor de nursing. OBIECTIVE GENERALE ALE TEMEI - objective cognitive - realizarea lor se va concretiza prin performantele comportamentale ale elevilor, ca, de exemplu a, cunoasterea problemelor ce tin de dependenta pacientului cu felurite suferinte digestive; b. cunoasterea tehnicilor de pregatire a pacientului pentru diferite examindri; c. stabilirea obiectivelor de ingrijire adecvate fiecdrut pacient, fiecdrei probleme; d. capacitatea de a evalua ingrijirile acordate si performanjele obtinute de pacient in 8. Capacitatea de a intelege rolul educatiei sanitare in prevenirea bolilor digestive, a complicatillor lor, a infirmitafilor. — objective psihomotorit a. formarea deprinderilor de recottare, pentru examene de laborator, a sucului gastric, a s4ingelui, urinel si fecalelor; b. formarea deprinderilor de a sesiza manifestarile cauzate de aparijia unor complicatii (scaun melenic, f6tor hepatic); ¢. formarea deprinderilor de administrare a medicamentelor specitice. 69- obiective afective = elevul, la finele capitolului a dobandit atitudini si convingen precum cA: a) interventia sa prompt si corecta in cazul unor manifestari cu caracter de urgent (HDS, ulcer pertorat) poate salva viata pacientului; b) alitudinea sa incurajatoare, menajarea intimitafii pacientului reduc anxietatea, permit exprimarea temerilor pacientului, tavorizeazé procesul de insanatosire a ORGANIZAREA $1 DESFASURAREA LECTIEI 4. Loc de desfagurare Lecia se desfisoar& in sala de nursing, amenajaté si dotala corespunzator efectuarii demonstratillor si exercitillor de c&tre elevi, individual sau tn grup. Materialele vor avea lecul bine stabilit in sala de nursing, pentru ca elavil sa-si poata pregati cele necesare pe masulele mobile, in tiecare etapa a lectici. Astfel se vor pregati urmatoarele: ». Mijloace de invatémant — materiale, instrumente pentru sondaj gastric/duodenal. - substante de contrast — sulfat Ba, pobilan, razebil; ~rectoscop, anuscop; — materiale pentru recoltarea sangelui, urinei, fecalelor, pentru diferite examinari, —plange: — schema explorarii functionale a aparatului digestiv; schema explorarilor ficatului; jolosirea sondei Blakemoore;, ~ gastroscop, esofagoscop; — chimnismul gastric; — problemele bolnavului cu cirozé hepatica. ~— retroproiactor — folii; = negatoscop; — radiografii — diverse ale aparatului digestiv, colecistogralii; = solutii perfuzabile — pertuzatoare; ~ materiale pentru injectii: = punga cu gheata; — patul universal; = foi de temperatu — planuri dé nursing cu diferite diagnostice nursing. c. Metodele didactice folosite in predarea temei — prelegerea scolara pentru secventele temei referitoare la pregatirea aparaturii, instrumentelor, stabilirea obiectivelor de ingrijire; ~ descrierea unor aparat - observatia individuala dirijata -(de exemplu: plangele ¢e redau problemele pacientului cu ciroza), ilustratii; = observajia independent — folosita in stagiul clinic, in secjia medicina intema; 7o~ conversatia euristicé — in toate secvenjele lectiilor. Elevii vor fi antrenati 8 facd \egaturi logice intre observatiile lor din spital si cunostinjele transmise; — demonstrajia clinica este utilizata in secventele lectiilor privind pregatirea instrumentelor pentru diferite tehnici, asigurarea pozifilor pacientului penteu diverse examingr endoscopice, pentru punctie hepatica, abdominala; — exercifiul — utilizat pentru ca elevul sé-si formeze deprinderi de munca inde- pendenta (exemplu: pregatirea materialelor pentru diferite tehnici, recolt&ri, punctii, oerfuzii, reorganizarea locului de munca); — studiul de caz — folosit pentru ca elevii s4 poat& Intoemi planuri de nursing pe cazuri concrete, in care sa stablleasca obiective pe termen scurt sau mai lung si interventii adecvate; — rezolvarea de probleme (exemplu: intocmirea meni bolnavului cu cirozA hepatica compensata) lul pentru o zi destinat a. Farmele de organizare a instruirii — se aleg in cadrul desf&surarii temei in ‘unctie de obiectivele operationale propuse. Modalitéti de participare: ~ Sarcini individuale (exemplu: in cadrul secvenjelor de tixare a cunostinjelor fiecare elev are sarcini precise). = Sarcini de lucru in grup — pentru rezalvarea de probleme (exemplu: acordarea primului ajutor in caz HDS — grup de 3-4 elevi, care pregatese materialele pentru primul ajutor (punga cu gheata) si transport (targa) Modalitati de desfasurare @ observatiitor si exercitilor: — independente ~ elevul observa, face exercifii pentru a obfine performanta dor ~ dirijate — elevul este indrumat de profesor ce anume sa observe, sau care parte a tehnicii nu 9 poate executa la parametrii corespunzaitori e. Desia@surarea temeiva urmari atingerea objectivefor operafionale: 0; 0; — Gunoasterea tehnicilor de educafie pentru sAnatate in bolile | tubului digestiv 0; ©, — Cunoasterea metodelor de explorare a aparatului digestiv. 0, — Formarea deprinderilor si priceperilor de pregatire a pacientulyi | pentru fiecare metoda de explorare. ©,~CGunoasterea problemelor pacientului cu boli ulcerative ale tubului digestiv, cu infectii OQ, Stabilirea oblectivelor de ingrijise pentru fiecare problema, pentru figcare pacient. Q, - Formarea deprinderilor de aplicare a intervenfillor autonome $i delegate in cazul fiecdrei probleme a pacientului. 9; ©; - Formarea deprindedilor de evaluare a ingrijirilor 7‘SEDINTA TIMP DE ‘OBIECTIVELE OPERATIONALE LucRU Sedinta | 10 O, —Cuneasterea tehnicilor de educatie pentru sanatate 1 or Actualizarea cunostinjelor de —anatomie, fiziologie, nursing coretate cu tema data. 4 ore Q, — Cuneasterea metodelor de explorare a aparatului digestiv, participarea asistentei - meiodele radiclogice Sedinta Il 2ore —metodele endoscopice — participarea asistentei 2ore |O; —explorarea stomacului - participarea asistentei 201 = explorarea ficatului — participarea asistentei Sedinja ill Pore — explorarea céilor biliare — participarea asistentei tora [O; —xplorarea pancreasulul - parliciparea asistentel Bore | Oz —Gunoasterea problemelor pacientilor cu diferite boli ale tubului digestiv: boll ulcerative, infectii micotice, microbiene, cu calculoza biliard, cu tumor. Sedinta IV aay Stabilitea cbiectivelor de ingrijire pentru fiecare diagnostic nursing, Bore | O,g Cunoasterea interventiilor autonome si delegate pentru rezolvarea problemelor pacientului. Sedinja V Zor Cunoasterea modalitatilor de evaluare a ingrijirilor fn cadrul planului de inonijire. 4ore | Q,, Intocmirea planului nursing al pacientului cu see boala uleeroasa, ciroz’ hepatic’, colica biliar Test de evaluare final. EVALUAREA REZULTATELOKR SE VA REALIZA PRIN DIFERITE PROCEDEE: —teste scrise — chestionare orala, — prabe practice Evaluarea rezultatelor instruirii se va face permanent in cadrul fiecarei sedinje de lucru, dar si la finele capitolului. Pentru verificarea modului de insusire a cunostintelor in cadrul unei sedinte de lucru se vor folosi chestionare — test cu raspunsuri la alegere sau cu raspunsuri construite (vezi test de evaluare}. 72Probele practice au fn vedere evaluarea formarii deprinderilor si priceperiler de pregatire a bolnavulul pentru diferite examina ale tubului digestiv, a materialelor necesare ca si de ingrijire a bolnavului cu diferite probleme, precum: varsatura, hematemeza, dezechilibry hidroelectrolitic. Pentru aceasta, gtupa de elevi se va Imparti ‘in subgrupe de trei pana la sase elevi, care vor rezolva diferite probleme de ingrijire (vezi set de probleme). Evaluarea rezultatelor prin probe practice se va concretiza in cadrul stagillor clinice, prin comportamentul clevilor faié de ‘oolnaui, precum si prin integrarea, lor act’ Tr echipa de ingrijire in sectille gastroenterclogice, medicina interna. Chestionarea oral are in vedere verificarea insusirii cunostinjelor necesare pentru a se putea elabora planul de nursing pentru bolnavul cu diferite boll ale tubului digestiv, a $i modul de utilizare a limbajului medical. Prin acest pracedeu se va verifica ‘insusirea de catre elevi a nofiunilor despre alimentafia bolnavilor cu afecjiuni digestive si importania ei in tratamentul acestor boli. Se vor formula probleme ca: ardtafi care alimente sunt indicate sau contraindicate Tn boala ulceroasa; intocmifi meniul pentru 24 ore al unui bolnay in taza acuta a bolii ulceroase. precum si meniul in faza de acalmie a unui bolnav cu rectocolita ulceroasd etc. Acestea pol conduce profesorul la aprecierea corelarii cunostintelor elevilor despre nevoia de a se alimenta, starea de independen{a si alimentajia in cazul diferitelor probleme de dependent. indiferent de forma de evaluare a cunostintelor, profesorul, fn finalul lectiilor, va face aprecieri asupra rezultatelor obtinute de elevi, iar atunci cand rezultatele sunt nesatisfacdtoare stabiteste noi strategii de invatare. 1 Leefia ca modalitate principala de organizare si destasurare a activitatli de instruire, in studierea capitolului Jingrijir in afectiunile aparatului digestiv, se poate organiza sub forma urm&toarelor tipuri: e lactie pentru insusirea de noi cunostinte {in sedintele 1 si 2): e lectie de formare a priceperilor si deprinderilor de munca independenta (exemplu: sedintele 2 si 4): e lectie de veriticare. apreciere si notare a cunogtinjelor si deprinderilor (exemplu: sedinta §); « lectia complexd — mixta (exemplu: sedinta 1); « lecjie vizité — se utilizeaza fn sedinta a doua de lucru, vizita facdndu-se in serviciul de explorari functionale a sectiei gastroenterologie pentru cunoasterea aparaturii endoscopice. g. Confinutul stiinfific al temei este prezentat, In continuare, sub forma planurilor de nursing, formulate la modul general, ramandnd ca in cadrul lecfiilor s& se ‘intocmeasca planuri concrete pentru cazurile de imbolnavire, pe care profesorul fe va da spre studiu elevilor. Sunt enumerate probiemaie privind dependenta pacientului — probleme actuale si potentiale (cele care apar in cazul uner camplicatii ale bolii}, prezente fn bolile aparatului digestiv. Obiectivele de ingsijire sunt enunjate la modul general, ca find performantale pe care sa le ating belnavul privind starea sa de s4natate si pe care si le propune asistenta sa le obfind ca urmare a interventilor acordate. in cadrul Jecfiilor, prin aplicarea studiului de caz si intecmirea planuritor de fngrijire se pot formula obiective cu termene precise si specifice care s4 raspunda sistemul SPIRO, 73Intervenjile asistentel medicale in ingrijirea pacientului cu boli digestive sunt prezentate detaliat atat cele autonome, cat si cele delegate. in cazul urgentelor medicale, sunt indicate acele intervenjii pe care le aplicd asistenta ca m&suri de prim ajutor. Se insisté ca pacientul sa invele cum s@ se autoingrijeascd, sa prevind complicatille bolii, s& respecte regimy! alimentar. Evaluarea ingnjirilor se retera la situajia in care pacientul are o evolutie favorabila, ca urmare a inorijirilar acordate, él insusindu-si cunostintele si deprinderile necesare mentinerii starii de sanatate. h. Objinerea feed-back-ului, in cadrul lectilor se realizeaz4 prin urmatearele modalitat: ~ alegerea metodelor de invajamant, care sd asigure un mare grad de participare a élevilor in toate momentele lectiei (conversatie euristica, demonstratia profesorului urmata de exercifii efectuate de tofi elevii, rezolvarea de probleme, teste — activitate in Qfup sau individuala); — reugita momentelor de munca independent’ a elevilor si calitatea lor; — calitatea si volumul exercitillor aplicative efectuate de elevi in etapa de fixare a cunostintelor din cadrul unei lecti — calitatea rspunsurilor, a deprinderilor insusite de elevi in etapa de verificare i evaluare a cunostintelor la sfarsitul capitolului ,ngrijirea bolnavilor cu afecfiuni ale _ aparatului digestiv’ NOTIUNI DE ANATOMIE $I FIZIOLOGIE Aparatul digestiv este alcatuit organe la nivelul c&rora se realizeaz4 digestia alimentelor gi, ulterior, absorbfia lor, iar la nivelul ultimului segment — rectul — eliminarea. resturilor neabsorbabile — prin actul defecatiei. Este alcatuit din: — eavitatea bucala — limba, dintii: au rol in masticatie si vorbirea articulata, limba. d si un organ al gustului — faringele — conduct musculo-membranos cu trei etaje: nasofaringe, bucofaringe si laringotaringe — esofagul— canal musculo-membranos de trecere a bolului alimentar din faringe in stomac —stomacul—portiune dilataté a tubului digestiv. Comuniea cu esofagul prin orificiul cardia si cu duodenul prin pilor — intestinul subjire — prima portiune este fixa — duodenul — iar cea de-a doua mai lunga (4-6 metri) si moblla — jejuncileonul — intestinul gros — este dispus sub forma de cadru; aré lungimea de 1,5 metri. Este subimpartit: ~ colonul cu o porfiune ascendenta, una transversa si alta descendent — cecul-ocupaé fosa iliacd dreapta, in ef deschizandu-se orificiul ieocecal, prezinté un segment rudimentar — apendicele vermicular ra- féctul prezinté un segment dilatat numit ampula rectala si altul care strabate perineul — canalul anal - glandele anexe ale tubului digestiv sunt: glandele salivare (parotide, submaxilare, sublinguale), ficatul si pancreasul fiziologia — digestia reprezinta descompunerea alimentelor si transformarilor lor fizico-chimice in elemente simple in stare de a fi absorbite - digestia bucalé — entele sunt {aramijate, amestecate cu saliva, amilaza salivara transforma amidonul in elemente simple. Se formeaza bolul alimentar care trece in esolag prin actul de deglut - digesiia gastricé — stomacul se umplé, bolul alimentar se amesteca cu sucul gastric (confine acid clerhicric, fermenti proteolitici si lipolitici). proteinele se transforma pana la stadiul de peptone, se formeaz& chimul alimentar care trece in duoden prin actiunea mecanica a stomacului — digestia intestinala— etapa finala a procesului unitar al digestiei alimentelor In intestin functia secretorie este indeplinité de: — pancreasul exocrin, prin sucul pancreatic ce contine tripsind, lipaza, amilaza = ficatul, prin secretia biliar& ce confine saruri biliare cu rol in digestia si absorbfia grasimilor si vitaminetor liposolubile. Pigmentii ri dau culoarea scaunului - glandele intestinale, prin sucul intestinal ce contine fermenti proteolitici, lipolitici gi glucolitici. Aceste secretii duc la fragmentarea principiilor alimentare pana la formele asimilabile. —aminoacizi, acizi grasi si glicerin&, monozaharide Absorbfia sé realizeaza: — slab la nivelul cavitajii bucale = la nivelul stomacului (pentru alcool $i unele medicamente) — la nivelul intestinului gros pentru apa, saruri minerale, vitamina K = la nivelul intestinului subjirce — monozaharidele la nivelul jejunului, glicerina si acizii grasi in prima portiune a intestinului subjire, amingacizii in tot intestinul subtire. in urma acestor procese chilu! intestinal lichid este transformat in masa fecaloida ce contine 90% resturi alimentare, 10% mucus, epitelii, leucocite, bacterii, care se eli- mina prin procesul de defecatie. EDUCATIA PENTRU SANATATE A POPULATIEL: MASURI DE PREVENIRE A BOLILOR DIGESTIVE Masuri de - vizeaza reducerea numétului de cazuri noi de imbalnavire. protilaxie — consta in: primara - dispensarizarea persoanelor cu risc crescut, persoane cu teren ulceros (descendenti din familii, parinti au ulcer gastroduodenal). — dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice. . = educarea populatiei privind igiena buco-dentara (dentitie buna, care s& asigure masticatia) care unul sau ambii 75— educarea populafiei privind igena alimentara: — alimentajie echilibrata cantitativ si calitativ; — pregatirea alimentelor ~ far& excese de condimente, fierbinti sau reci; — orarul alimentatiei - mese regulate; — igiena psihonervoasd — servirea mesei in condijii de relaxare nervoasa, ambianta placuta. = educarea populatiei privind abandonarea obiceiurilor adunatoare: = alcoolismul, fumatul care favorizeaza aparifia boli stomacului, ficatului, Protilaxia secundara —urmareste, prin masurile luate, ca in evolulia bolilor digestive deja existente sA nu apard complicatii grave. Se realizeaza prin dispensarizarea bolnavilor digestivi (bolnavi cu ulcer gastric sau duodenal, hepatita cronica). Profilaxia tertiard | — se realizeaza prin actiuni destinate diminuarii incapacitasilor cronice de reeducare a invaliditatilor functionale ale bolnavilor (gastrectomie, gastrostomie, anus iliac). EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI DIGESTIV SI GLANDELOR ANEXE Examen fizic — Se realizeaza prin: = inspectia - se apreciaz aspectul general al pacientului, starea de denutritie, casexie, paloarea tegumentelor, marirea de volum al abdomenului — palpare — pune fn evidenta sediul durerii, accentuarea sau reducerea ei la compresiune; apararea musculara — auscultatie ~ evidentiaz& zgomotele intestinale, prezenta clapotajului = percutie - pune in evident& meteorismul abdominal; volumul ficatulul Examene de Sangelui: — pentru explorarea ficatului laborator — pentru explorarea pancreasului Suculyi gastric — pentru cercetarea DAB, DOB, DAH, DOH Secretiei pancreatice Bilei Materiilor fecale Urine’Examene radiografia abdominal de ansamblu (indicat& in abdomenul acut) radiologice fadioscopia esogastrointestinala irigoscopia colecistogratia eolangiogratia Examene cu scintigrama hepatica Izotopi examenul digestiei — absorbjiei— cu substante marcate cu izotopi radioactivi radioactivi Examene esofagoscopia ei endoscopice gastroscopia eolenoscopia rectoscopia anuscopia laparoscopia Ecografia — examenul cavitajii abdominale, ficatului, pancreasului cu ajutorul abdominalaé ultrasunetelor Punetii —punctia hepatica pentru recoltarea unui fragment de fesut pentru examen histopatologic — punctia abdominalé pentru evidentierea prezenfei lichidulyi de ascité si examenul de laborator Tuseu rectal | — evidentiaza durere in fundul de sac Douglas (in apendicitay evidenfiazé prezenla sangelui pe degetul de m&nusa (melend) Reactli reaciia Cassoni pentru diagnasticul chistului hidatic hepal cutanate U =e) MANIFESTARI DE DEPENDENTA (SEMNE $1 SIMPTOME POSIBILE) Tulburari — hipersalivajia - ptialism, — sialoree. Saliva se revarsa in afara de salivatie cavitajii bucale (se intalneste in stomatite si stenozé esofagiana) — hiposaiivajia ~ asialie, este cauzata de deshidratare, intoxicatie cu Beladona Distagle — senzafia pacientului ,de oprire a alimentelor* = Cauze: = tumor, stricturi ale esofagului = spasm esofagian; cancer esofagian —se asociaz& cu dureri retrosternale, leziuni ale mucoasei, regur- gitalii, distonie, sc&dere ponderal& Anorexie — intalnit& in cancerul gastric, hepatic si in duodenite si gastrite — poate fi selectiva pentru carne si grasimi a7Grejurl, varsdturi ~in bolile digestive pot fi: —precoce, dupa mese intalnite in ulcerul gastric —tardive la 2-4 ore dupa masa in ulcerut duodenal = confinut alimentar in gastrite, boala ulceroasa — continut alimentar vechi (alimente ingerate cu 24-48 ore inainte} in stenoza piloricA = confinut biliar — in dischineziile biliare — conjinut sanguin - hematemeza = in complicatiile boli ulceroase, cancer gastric Durere ~ Localizare — epigastrica postprandiala sau nocturnda intlnit In ulcerul gastroduodenal — retrosternala in bolile esofagului — hipocondrul drept in colecistita — flane stang, drept in cancer de colon — abdominala difuza in rectocolita — fosa iliacd dreapta, in apendicité — supraombitical, hipocondrul stang— in bard in pancreatita — Iradiere — in spate, in ulcerul gastroduodenal — In umarul drept, in litiaza veziculara — Manifestare - ca un ,pumnal" in cazul perforatiilor —foame dureroasa in boala ulceroasa. — de intensitate creseuta — colic, biliara, apendiculara, intes- tinala — Ritmicitate — marea periodicitate (durerea aparuta toamna si primavara} — mica periodicitate {imediat dupa mese sau la 2-4 ore) In ulcer gastric sau duodenal — Factori care amelioreaza durerea: ~ alimentatia fn boala ulceroasa — eliminarea scaunului in colite —tenesme, senzafie imperioasa de defecare intainite in procesele rectosigmoidiene Regurgitatie — reflux alimentar din esofag sau stomac, fn cavitatea bucala — este insofit de arsura retrosternala - survine mai frecvent in hiperaciditate gastric&. Eructatie = evacuarea pe gura a gazelor din stomac sau din esofagul inferior. Este intalnita in aerofagie, la persoanele care manénca repede Pirozis ~ arsura retrosternala care uneori inlocuieste durerea are caracter ritmic $i periodi¢ (cauza fiind hiperaciditatea) Meteorism —acumularea gazelor in intestin, este Intalnita in colite, colecistite, oiroz4 hepatic’ 78Diaree sau — diaree acutd de cauze infectioase, cronicA intalnita in colita constipatii ulceroasa = perioade alternante de diaree si constipatie intalnite in canceru! de colon ~ constipatia determinata: — repaus prelungit la pat — procese stenozanie — cancer de colon ~afectiuni anale - hemor : —ca efect secundar al unor medicamente — Tenesme rectale Melena — hemeragie digestiva superioara exteriorizaté prin scaun, intalnité in ulcerul hemoragic, cirozd hepatica cu varice esofa- giene (scaun negru lucios ca pacura) Rectoragie — hemoragie la nivelul ultimei portiuni a tubului digestiv. Sangele este rogu si acoperA scaunul. INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI DIGESTIVE TRATATE MEDICAL INGRIJIREA PACIENTULUI CU STOMATITA Stomatitele sunt inflamatii ale mucoasei bucale. Ele apar din cauze diferite: infectii virale sau bacteriene, in cursul unor boli (pelagra, scorbut, leucemie), in intoxicatii cu plumb, mercur si arsenic. Culegerea © circumstanfe de aparitie: datelor — persoane care au in antecedentele personale pelagra, leucemie persoane cu carenje vitaminice i sc&dere a imunitafii — persoane care lucreaza in industria vopselelor, lacurilor, in medii cu arsenic, mercur ‘© manifestati de dependen{a: —alterarea mucoasei cavitajii bucale, roseatai, uleeratii, leziuni necrotice —arsurdé in cavitatea bucala, —dureri la masticatie, la deglutitie ~ salivafie abundenta —miros neplacut al gurii =gingivoragii —neori febr& si alterarea starli generale 79Obiective ~ pacientul s& prezinte stare de bine —pacientul si se poata alimenta si hidrata fr dificultate —» —pacientul s& prezinte temperatura corporala in limita normal Problemele | - alterarea integritatii mucoasei bucale pacientului | — alterarea confortului fizic — tise de suprainfecti interventii = efectueaz4 spaléturi bucale, gargarisme, cu apa bicarbonatata. 2-3% sau infuzie de musefel in stomatita ulceroasa sau badijonari cu ZnCly 6%, in stomatita infectioasa . ~ hidrateaz’ pacientul cu lichide prin tub de suctiune tn primete zile de boala — alimenteaz& pacientul cu piureuri, supe pasate, iar in. zilele urmatoare, recomanda pacientului alimentaie completa, la temperatura corpului, fr condimenie — educa pacientul sA excluda factorii care favorizeaza alterarea integritajii mucoasei bucale (alcoolul, fumatul, protezele dentare neadaptate) — verified injelegerea sfaturilor ~ administreaz tratamentul aniiinfectios recomandat de medic — respect’ m&surile de prevenire a suprainfectillor (vasel& si ta- cAmuri propri, obiecte de toaleta individuale} — utilizeaza instrumentar de unica folosint& fn aplicarea trata- mentelor locale — supravegheaza si noteazd temperatura corporala, informand medicul tn cazul modificaritor acesteia INGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA Boala ulceroasé este 0 ulceratie pe stomac (pe mica, marea curbura, antral piloric), pe porjiunea inferioaré a esofagului sau pe duoden, Boala intereseaz’ intregul organism. Uleeratia @ tavorizaté de secretia gastric& crescuté de HCI si aproape intotdeauna de infectia local cu Helicobacter pylori. Este cea mai freeventa boald digestiva, find corelaté cu condifile geagrafice (zone industrializate) si conditille de stres. Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecvent& decat localizarea gastrica. 80Culegerea datelor © circumstante de aparifie: — persoane cu orar nerequlat de alimentatie, exces de condimente, alcool $i tutun - perseane cu teren ereditar - perseane cu sires fizic si psihic — persoane cu tratamente cronice cu aspirind, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene ~ freeventa mai mare la barbati — incidenja maxima la persoanele cu varsta intre 55-60 ani, pentru localizarea gastrica a ulcerului © manitestéri de dependenta (samne si simptome}: - durere epigastric’ care apare la 2-3 ore dup& mese (mica periodicitate), care se calmeaza dupa alimentatie ~ durerea apare in pusee dureroase, toamna si primavara (marea pericdicitate), urmate de perioade de rem = pirozis — vars&turl postprandiale ~ scddere ponderala ~astenie Problemele pacientului — disconfort abdominal cauzat de durere — anxietate — deficit de valum lichidian ~rise de complicati -hemoragie digestiva superioara (hematemeza si/sau melena) — perforatie — stenoza pilorica — malignizare (indeosebi pentru ulcerul gastric) Obiective — pacientul s prezinte stare de contort fizic $i psihic — prelungirea perioadelor de remisiune — pacientul sA se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a boli, nevoilor sale calitative si cantitative — pacientul s& fie constient cA prin modu! s4u de viata, de alimentatie, poate praveni aparijia complicatiilor atIntervenfii Asistenta: ~ asigur& repausul fizic si psihic al pacientului (12-14 ore/zi repaus la pat, repaus obligatoriu postprandial) in perioada dureroasé — asigura dieta de protecfie gastricd individualizata in functie de fazele evolutive ale boli, alimentajia find repartizatd in 5-7 mese/Zzi, astfel: ~in faza dureroas& — supe de zarzavat strecurate, lapte indoit cu ceai, la care treptat se adauga supa crema de zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, branzd de vaci, paine veche, fAinoase fierte in lapte si apoi — carne fiarté de pas&re sau vita in faza de acalmie sunt permise: laptele dulce, fainoase fierte in lapte, ou fiert moale sau sub forma de ochi romanese, carne de vitd sau pasare fiarta sau la gratar, paine veche de 0 zi, supe de zarzavat, legume sub forma de piureuri, sutleuri, biscuili, prajituri de casa, fructe coapte — urmatoarele alimente sunt interzise: laptele batut, iaurtul, carnea grasa, legumele tari (varz, castravefi, fasole}, painea neagré, cafeaua, ciocolata, supele de carne, sosuri cu prajeli, alimente reci sau fierbinti —pregaiteste pacientul fizic si psihic pentru explorari funcjionale si jl ingrijeste dupa examinare (examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esagastroduodenala cu biopsie, chimism gastric, recolteaza materiile fecale pentru proba Adler —administreaz& medicatia prescrisé respectand ritmul si modul de administrare: medicatia antisecretoare inaintea meselor, medicajia antiacid’ si alcaninizanta la 1-2 ore dupa mese; pentru a evita recidivele este necesari eradicarea germenului Helicobacter pyloriprin administrarea unui antibiotic adecvat — supravegheaz& pulsul, TA, apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporala si le noteaza in foaia de observatie — face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate — pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea operatiei chirurgicale — edued pacientul pentru a recunoaste semnele complicafillor {scaunul melenic, caracterul durerii in caz de pertoratie varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenozé pilorica) — educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile déunatoare (alcool, tutun) 62INGRUJIREA PACIENTULUI CU ENTEROCOLITA Enterocolitele sunt inflamajil simultane ale mucoasel intestinului subtire si colonulul. Enterocolita infecjioasa este o inflamatie a mucoasei cauzala de 0 bacterie, de un virus sau de un parazit. Contaminarea se face prin ingestia alimentelar infectate sau prin transmisia fntre indivizi. Culegerea datelor © circumstanfe de aparitie: — persoane care au consumat alimente contaminate cu Proteus salmonella si Shigella Escherichia colt @ manifestari de dependenya. — great&, inapetenta, cefalee, neliniste ~ dureri abdominale, balonare, varsaturi alimentare — scaune lichide sau sangvinolente 5—10~30721 = tenesme, febra, frisoane Problemele Pacientului — deshidratare — disconfort abdominal ~ hipertermie —riseul raspandirii infectiet Objective — pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic — pacientul s& prezinte stare de confort fizie — pacientul SA prezinte temperatura corporal tn limitele normale Intervenfii pacientul s& nu devin sursa de infectie pentru alte persoane Asistenta: — asigura repausul fizic si psihic al pacientul — mentine igiena tegumentelor, a lenjeriei — reechilibreazd hidroelectrolitic pacientul prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez); apoi regim alimentar de tranzitie; orez fiert in ap&, supa de zarzavat Arata, branz& de vaci, care fiat’, paine prdjité, ou fiert moale, piureuri, soteuri; dupa 8-10 zile se pot introduce taptele si mezelurile — supravegheaza scaunul ~ frecvenla, consistenja —recolteaza scaunul pentry examenu! bacteriologic, sange pentru cercetarea ionogramei — Supravegheazaé semnele de deshidratare: piele uscata, oligurie, tahicardie si HTA — supravegheaz& durerile abdominale si caracteristicile lor — recomanda pacientului pozitia antalgiea pentru diminuarea dure- rior — adminisireaza tratamentul antispastic si antiinfectios recoman- dat de medic — respect msutile de prevenire a infectiilor nosocomiale 83INGRIJIREA PACIENTULUL CU RECTOCOLITA HEMORAGICA Rectocolita hemoragicé este reprezentaté de existenta unor leziuni cu caracter ulcerativ purutent localizate in regiunea rectosigmoidiand, day in 20% din cazuri, poate suprinde colonul in intregime. Boala evolueaza in pusee, cu perioade de liniste relativa. ‘ingrijirea intraspitaliceasca se asigura in timpul puseelor acute. Culegerea ® circumstanje de apariie. datelor — persoane cu varste cuprinse intre 24—46 ani ~etiologie neprecizaté — frecvent boala familial @ manifestari de dependenta: — scaune diareice, pana la 20/zi, de cele mai multe ori mucosanguinolente — dureri abdominale, tenesme, jen permanent& in regiunea anorectala —febra, scdere ponderala —astenié, paloare Problemele | — alterarea eliminarilor intestinale pacientului | —disconfort abdominal —hipertermie —deshidratare —anxietate — tise de alterare a st&ri generale, cauzaté de hemoragii si perforatii ale colonului Obiective ~ pacientul s& prezinte stare de bine fizie — pacientul s& prezinte elimindiri intestinale normale — pacientul s& fie echitibrat hidroelectrolitic si s4 aiba o alimentatie de crujare a intestinulul in tazele acute - s& diminueze anxietatea pacientului, s& se prelungeasca perioadele de linigte Asistenta: : ~ asigura repausul fizic si psihic al pacientulul in pericadele evolutive — pregateste pacientul pentru examenul endoscopic si radiologic si-l ingrijeste dup& examinare — asigura alimentatia pacientului; in perioadele acute — regim idric, apoi supe de zarzavat imbogatite cu gris si orez, branza de vaci, oud moi, carne fiarta, piure de morcovi, sarea fiind permisa ~ In caz de denutrifie, regimul este hipercaloric a4— reechilibrarea hidroelectrolitica se realizeaza prin transtuzii de ‘SAnge integral sau plasma hidrolizaté de proteine, solutie Ringer — Supravegheaza scaunul pacientului $i caracteristicile acestuia, si Noteaza in foaia de temperatura: — monitorizeaza pulsul, TA, le noteaza in foaia de temperatura — evalueaz’ semnele de deshidratare $i informeaz& médicul cand constaté prezenja lor — fecolteaza sange, materi fecale, urind, pentru examenele de laborator — administreaz& medicatia prescrisa antiinflamatoare, antiinfec- ficasa, simptomatica (corticoterapie, salazopirind, antispastice) si urmareste efectele acestora —aplicd tratamentul radioterapic end acesta este recomandat, ca ‘si tratamentul local — clisme medicamentoase cu cortizon, tanin ~ furnizeaza pacientului cunostintele necesare pentru ingrijirea sa la domiciliu, care sd asigure prelungirea periaadelor de liniste — pregdteste pacientul pentru interventia chirurgicala, cand se impune necesitatea acesteia — psihoterapia este foarte utild pentru a diminua anxietatea pacic ttului INGRLIIREA PACIENTULUI CU CIROZA HEPATICA Ciroza hepatica este o suterinté cronic&d a ficatului, cu evolutie progresiva, caracterizata prin dezorganizarea arhitecturii hepatice, tesutul conjunctiv structurandu- se in benzi de scleroza. Hepatitele acute cu virus B si C pot determina hepatite cronice, Care apoi degenereaza in ciroza hepati Culegerea datelor © circumstanfe de apart — persoane cu hepatita virala tip B, C, D in antecedente — persoane consumatoare de alcool — persoane cu tulburari metabolice (diabet zaharat, supra- si subalimentatie} — persoane tratate cu medicajie hepatotoxica = suferinzi ai unor obstructil cu infectii in teritoriul cailor biliare, are determina proliferarea fesutulul conjunctiv — femeile la menopauza, tinerii, cauzele fiind necunoscute © manifestari de dependenfa: — in perioada de debut: fatigabilitate, depresie, scdaderea capacitafii de efort, inapetent, grejuri, balonare postprandial as— in perioada de stare: stelute vasculare, eritem palmar, limba lucioasa rosie, icter, edeme, ascité, sc&dere marcata in greutate, ginecomastie, somnolenta, coma (encefalopatie portala) Problemele pacientului —disconfort abdominal — deficit de volum rahidian [ctu dai , —lipsa autonomiei in ingrijirile personale —riso de alterare a integrit&tii tequmentelor — isc de complicafii: — ascita — hemoragii epistaxis —hemoragie digestiva superioara = coma hepatica Obiective — pacientul s& prezinte stare de contort fizic si psihic —pacientul s4 se poatd alimenta, sd-si menjind starea de nutritie si echilibrul hidroelectrolitic = tegumentele s8 fie curate, integre, fra leziuni de grataj — pacientul s& cuncasc& modul de viat&, de alimental poat& autoingrij = pacientul sa fie ferit de complicatii interventii Asistenta: — asigura repausul la pat 16-18 orefzi in decubit dorsal sau fn pozijia adoptatd de pacientul cu ascit& masiva, care 3 faciliteze respirajia — reduce la maxim efertul fizic al pacientului prin deservirea acestuia ta pat, pentru a-i conserva energia — mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor, ingrijeste cavitatea bucala, indeosebi in caz de gingivoragie si gust amar = recolteazi sange, urin’, pentru examenul de laborator in vederea evaluarii functiei hepatice — supravegheaz’ seaunul, urina (cantitatea si culoarea), icterul tegumerc-s, greutatea corporal’ gi le noteaza in foaia de temperatura —hidrateaza, pe cale orala, pacientul cand este permis, si pe cale parenterala in celelalte situatii, cu solujii de glucoza tamponata cu insulin, — alimenteaza pacientul cu produse lactate, zarzavatuni, fructe fierte, coapte, supe, piureuri de zarzavat. Alimentele sunt desodate 86— educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si normele de viajé impuse, in funcjie de stadiul boli = respecta normele de prevenire a infectiilor nosocomiale, avand in vedere receptivitatea creseuta a pacientului la intecti — pregdteste pacientul si materialele necesare pentru punciia abdominal exploratoare sau evacuatoare (dacA este cazul) si ingrijeste pacientul dupa punctii = supravegheaz4 comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale, sesizeaza aparitia semnelor de insuficienté hepatica - administreazd medicatia hepateprotectoare, cortisoterapia $1 medicatia calmanta a pruritului, cand este cazul — pregateste pacientul in vederea interventiei chirurgicale pentru transplant hepatic, la indicatia medicului. INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNL ALE CAILOR BILIARE Angiccolecistitele sunt inflamatii ale cdilor biliare extrahepatice si/sau intrahepatice fara afectarea vezicii biliare. Colecistitele sunt inflamatii ale vezicii biliare acute sau cronice. Diskineziile biliare sunt tulburari functionale ale cdilor biliare extrahepatice cu sau fr modific&ti organice locale. Se pot manifesta sub forma de hiper- sau hipokinezie Culegerea datelor ®@ circumstanfe de aparitia: - incidenja maxima la femeie intre 30-50 ani, care prezinté malformati congenitale, litiaza biliard ~paciente cu tulburari neuroendocrine © manifastari de dependents — in angiocolecistité, febr& 38-40°C, frison, dureri colicative, subicter sau icter la 1-2 zile dupa debut — in colecistitele acute — frison, febré 39-40°C, stare generala alterat, durere intens& in hipocondrul drept, cu iradiere in umarul drept sau in spate, varsaturi biliare, icter —n diskinezia biliaré hipokinetic& - grejuri, varsaturi_biliare, constipatii, depresii, inapetenta, senzatie de plenitudine in hipacondrul drept —in diskinezia biliard hiperkinetica — dureri repetate sub forma de colici in hipocondrul drept a7Problemele ~alterarea confortului pacientului | —hiperiermie —rise de deshidratare —anxietate Obiective = ameliorarea confortului fizic si psihic al pacientului — echilibrarea hidroelectrolitica — combaterea hipertermiei Asistenta: = asigur& repausul fizio, psihic si alimentar tn perioada acuta a bolii — supravegheaza varsaturile cantitativ si calitativ si noteaz in foaia de temperatura —reechilibreaza hidroelectrolitic pacientul cu perfuzii intravenoase cu Sef fiziologic, glucozd 5%, bicarbonat de sodiu, dupa datele ionogramei — asigurd alimentajia: in perioadele dureroase — regim hidric imbogajit cu fainease, supe de zarzavat, apoi branza de vaci, came fiarté de pul sau de vit& in perioadele de liniste sunt contraindicate alimentele grase: carnea, sunca, mezelurile, prajelile, conservele — pregateste pacientul pentru examenele radiologice si ecografice in vederea stabilirii diagnosticului, Examenul radiologic si tubajul duodenal se fac dupa ce au cedat fenomenele acute —recolteazd s&nge pentru examene de laborator: VSH, hemo- grama, bilirubina — administreaz4 tratamentul antispastic (papaverina, scobutil, atropina), antiemetic si antiinectios neopiaceu (ampicilina, gentamicina) prescris de catre medic — supravegheaz& durerea, notand caracteristicile ei si mijloacele nefarmacologice (punga cu gheata) folosite pentru diminuarea ei (vezi protocolul pentru observarea durenil) = monitorizeazd temperatura corporal, pulsul si tensiunea ~instruieste pacientul privind regimul de via} dup& extemarea din spital, il invaja sd-si prepare alimenteie numai prin tehnici simple (fierbere, frigere, indbusire) si s& evite excesele alimentare ~ pregteste psihic, pacientul in vederea actului chirurgical, atunci cand medicul holraste aceasta conduitd terapeutica auuujeoodye ap Baleaauiupe een ove wos ORE ROHS] i ova ‘Bibten aan Fuizerd| f= - oo's001 onus er eee eg ad SE SRE ore i ove Oe'S| 8.0 Buena escoén o oes uepig sozatoue en areas b6| i Lo ; ove Bae ooeh a we 19 gla Bly 3| 3 an 3 | 23| 2 2 | 2 2 | 28] S81. aie & a/g g ‘ : B3| 8 i g|2 S & ge|2 a\i2]= = = a 22) & 2 Ss & elelela lel |selglel els e\3]k 2lelelsl2ls) #/2]2/2l2 gle ielé Elf leis |e /a] el2l2 lz iz eye ltl Aya fa a -3N es afofelv¥ FYVOLLLOSN! (yy LSa4INVAY WEOID | 14049 ¥1IS INOZ Id 1s30S40" ‘alsaho vat Na nuLNae KNW RHIHNG | EIUAG VSLVIISNALNI | YEO. Ue Se WOd W'S IMINLNSIOWd VEHVOISIINSO S66) BuENgO) 92 BIE Banve B31S!9a/09 :jeoIpaw jnoigsoubelg 4 pe/ivaunp easeasasgo nuqued joo030uq aoINGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA Pancreatita acuta reprezinta inflamajia acuta a pancreasului. Enzimele eliberate interstitial provoaca autolezarea pancreasului. Evolutia este variabila si, inifial, dificil de prevazut. Forma acuta catarala survine in cursul bolilor infecfioase. Cea mai severa, este forma hemoragica necrotica, care este deseori letala. Culegerea © circumstante de aparitie: datelor ~ persoane cu afectiuni ale cailor biliare, in special calculi biliari ~ alcoolici — persoane care prezinta infectii (parotidita epidemicd, hepatita virala) — persoane cu traumatisme pancreatice — persoane care au efectuat colangiu pancreatografie endoscopic’ — pacientii tratati cu glucocorticoizi © manifestari de dependenta, semne si simptome: — debut bruse, cu dureri violente, constante, in abdomenul superior, deseori in centurd, iradiind in spate ~ greturi, varsaturi, meteorism abdominal — retentie de fecale si gaze — febra, tahicardie -rareori ascita, revarsat pleural Problemele | — disconfort abdominal pacientult ~ alterarea eliminarii intestinale — tise de deshidratare —hipertermie ~ tise de gee hipovolemic Obiective — 88 se amelioreze durerile abdominale —pacientul s4 fie echilibrat hidroelectrolitic ~ pacientul sa prezinte eliminari intestinale normale Intervenfii | Asistenta: — sigur repaus la pat post alimentar i de lichide —aplica punga cu gheafa in regiunea epigastric — aplica la indicaia medicului, substitujia volemic& parenterala (glucoz& 5%, solutie Ringer) 90—reia alimentarea pe cale naturalé dupa 3-10 zile de fa incetarea durerilor, cu 400-500 ml ceai/24 ore, supa de zarzavat strecurata, biscuiti, apoi regimul se imbogateste treptat, cafeaua, alcoolul, grasimile find interzise — administreaz4 tratamentul prescris antialgic, antiinflamator, antihemeragic, antienzimatic — urméreste raportul ingestia/excreta — monitorizeaza semnele vitale, presiunea venoasa centrala —instaleaza sonda vezicalé permanenta si urmareste diureza ~ introduce sonda gastricd pentru aspiratie continua — recolteazd produse (sange, uring) pentru cercetarea glicemiei, amilazemiei, ureei, creatininei, testelor de coagulare si amilazuriei — pregateste pacientul pentru ecogratie, radioscopie toracica — pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala, daca medicul decide aceasta ~ educa pacientul s4 evite pranzurile copioase, alcoolismul, s& combat’ obezitatea si s4 faca tratamentu! corect In cazul tuturor infec{iilor PARTICULARITATI PRIVIND PREGATIREA PREOPERATORIE IN INTERVENTNLE CHIRURGICALE ASUPRA APARATULUI DIGESTIV Probleme ~durere — grefuri, varsaturi, stare de denutritie (cancer esofagian, gastric, stanoza pilorica) = stare de disconfort determinaté de icter, prurit (colecistita litiazica} — eliminari sanguine sub forma de hematemeza, melena sau rectoragie —constipatie alternand cu diaree ~ disconfort anal (senzatie de golire incompleta a rectului dupa scaun) in cazul hemoroizilor —risc de dezechilibru hidreelectrolitic, anemie aObiective = pacientul s& alba stare de bine psihic si fizie — pacientul s& fie informat asupra necesitatii actului operator $i sa accepte — 84 fie echilibrat respirator si circulator ~ s4 nu prézinte semne de deshidratare — s& alba o buna pregatire preoperatorie Intervengil ~| - pentru pacienjii denutrifi, cu dezechilibru hidroelectrolitic gi volemic (neoplasm, stenozA piloric, abdomen acut, HDS): ~ reechilibrare hidroelectrolitica cu produse recomandate in functie de natura pierderilor — recoltarea produselor pentru examene de laborator (sénge, urina) — notarea zilnica a bilanfului ingesta/excreta, in funcfie de care medicul stabilegte reechiliprarea hidroelectroliticé — golitea tubului digestiv; — in interventiile pe intestinul gros se recomanda: — 4-6 zile regim atimentar nefermentescibil iar cu o zi inainte de interventie, regim hidric — administrare de purgative si clism evacuatoare tnalti — dezinfectia intestinuiui se va face cu chimioterapice ~ | - in interventiiie pe stomac, duoden, apendice, colecist cu o Zi aintea operatiei regim hidric, cu 12 h inainte se intrerupe ali- mentatia, seara si dimineata se fac clisme evacuatoare. — in stenoza piloricd, cu trei-patru zile inaintea operafi spalaturi gastrice ~| — pregdtirea locala in cazul fistulelor biliare, intestinale pentru reintervenjie chirurgicala: consta in spalarea tegumentelor din jur, urmate de pansament protector timp de doud-trei zile inaintea interventiei e fac PARTICULARITATI DE INGRIJIRI POSTOPERATORI in INTERVENTIILE CHIRURGICALE PE TUBUL DIGESTIV $1 GLANDELE ANEXE Probleme =durere —imobilitate —alimentatie inadecvata in deficit —anxietate = tisc de complicatii: varsaturi, balonare, sughi, complicatii pul- monare, evisceratie, trombotlebit& 92= pacientul sa prezinte ,stare de bine", far dureri — 84 fie echilibrat hidroelectrolitic, respirator $i circulator — sa-si recapete independenta in mobilizare, s4 aib& o bund Obiective postur& — pacientul sa se poata alimenta pe cale naturala — plaga operatorie $4 se vindece fara complicatii Intervenfil ~ pozitia pacientulul dupa actul chirurgical este decubit dorsal, in seara zilei 0-poziie Fowler = mobilizarea pacientului se face precoce, pasiv si apoi activ pentru a preveni tromboflebita (se incepe cu mabilizarea in pat apoi in pozitie sezand, pacientul ajuténdu-se de agatatoarele fixate la pat). — alimentafia postoperatorie se reia in functie de segmentul operat: — interventiile pe esofag — alimentatia este parenterala, timp de cateva zile, se reia cu regim hidric, apoi semiconsistent, iar dupa 14 zile se ajunge la 6 alimentatie completa — interventille pe stomac — primele doua zile alimentajie pe cale parenterala, a treia zi regim hidric — (0 lingurité de ceai la 1-2 ore), a patra zi se mareste cantitatea de ceai, se adaugd ‘Supa Strecurata de zarzavat, in a cincea zi se introduce iaurtul, branza de vaca, oul fiert moale, painea. Dupa o sAptémana alimentajie completa pentru operatia de ulcer —interventiile pe intestinul sublire — apendicectomie in ziua 0 alimentatie pe cale parenteral, incepand cu ziua 1 se reia alimentatia treptat — regim hidric, hidrozaharat, lactat, in $ zile se ajunge la alimentajie completa — imerventiile pe intestinul gros — o saptamana dieta hidricd fra reziduuri alimentare: céai, supa strecuraté dupa care se trece la alimente semisolide — in colecistectomie alimentajia se reia ca si in beala ulceroasa, excluzandu-se grasimile — intervenjii pentru combaterea unor complicatii mai frecvente in intervenjille chirurgicale pe tubul digestiv: ~ in caz de varsaturi -s2 evacueaza staza gastricd prin sonda, dupa care se face spalatura cu-presiune redusa. Pe cale injectabil& se administreaz& Torecan ~ in caz de balonare se introduce tubul de gaze 20-30 minute sau se administreaza Miostin intramuscular — in caz dé sughif se aplic& pungd cu gheald in regiunea epigastricd sau se injecteaz& iv 20-60 m! de solutie hipertona de NaC! (20%) 93— pentru prevenirea complicajilor pulmonare se face mobilizarea precoce, gimnasticé respiratorie. Preoperator se vor trata infecfiile pulmonare existente — evisceratia (se poate produce la sfarsitul primei saptamani pestoperaterii datorita tusei, stranutului, varsaturii). Se previne prin comprimarea plgii cu m&na tn timpul acestor acte. — ingrijirea plagii operatorii ca si in alte tipuri de interventii chirurgicale. De mentionat tubul Kerr se scoate din coledoc la 12 zile de catre medic in colecistectomie. in colostomie ingrijirea este descrisa in ,Ghid de nursing” — in interventiile de hemoraizi se schimba primul pansament sub anestezié, fiind foarte dureros. Dupa fiecare scaun si pana la vindecare pacientul va face baie de sezut pentru igiena si contort - educatia pacientului pentru a pastra regimul alimentar la damiciliu in caz de gastrectomie, colecistectomie, gastrostoma si colostoma (vezi ,Ghid de nursing") si ,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenta medicals" INGRIJIREA PACIENTULUI CU ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATIC Abdomenul acut chirurgical netraumatic este reprezentat de totalitatea durerilor abdominale intense si de durata cu debut brusc ingofite de tulburdiri locale si generale care necesita interventie chirurgicala de urgent (apendicita acuta, ulcer gastric si duodenal perforat, ocluzie intestinald, colecistit&é acuta, pancreatité acuta. litiaza vezioulara, peritonita acuta, sarcin’ ectopica). Culegerea ®@ circumstanje de aparitie: datelor — alimentatie bogata in grasimi, mese copioase (pancreatita aculd, colecistit’ acuta ~ eforturi fizice mari — persoane cu antecedente personale de boala ulceroasa, litiaza biliara, dureri abdominale, femei cu amenoree ® manifestari de dependenfa (semne si simptome) —dureri — continue pregresive — in inflamatii (apendicita, co- lecistita, pancreatita, peritonita} — dureri colicative cy intervale nedureroase intre ele (colica | litiazica, ileus mecanic) — dureri supraacute cu ameliorare de cateva ore. apoi se asociaz@ cu semne de peritonita in infarctul mezenteric —iradierea durerii poate fin umarul drept, in colecistitA sau in spate in pancrealita 94= contracturaé abdominala (aparare musculara) ~ varsaturi alimentaré sau biliare e frison — meteorism abdominal @ stare de soc e colaps. ~ oprirea tranzitului intestinal pentru materii de fecale si gaze (ileus) = durere abdominal = anxietate — imobilitate — isc de complicatii: - deshidratare —alterarea grava a respiratiei si circulatiei (soc, colaps) Obiective — pacientul s8-si exprime diminuarea durerii — pacientul sa fie echilibrat, fara semne de deshidratare, sa se amelioreze funcjia respiratorie si circulatorie — pacientul s& injeleagaé necesitatea interventiei chirurgicale, sa aiba incredere in echipa de ingrijire Asistenta: — suprima alimentatia pe cale naturala ~ transporta pacientul la spital in vederea stabilitii diagnosticului in timpul cel mai scurt —in spital asigura repausul la pat — participa la examenul clinic prin palpare, percutie, inspectie, examen rectal, examen ginecologic =recolteaz4 sange pentru hemoleucograma, hematocrit, glicemie, ionograma, rezerva alcalina, amilazemie, grup sanguin si Rh — pregateste pacientul pentru radioscopia abdominala pe gol, dac& este posibil il mentine in ortostatism pentru a pune in evidenla eventualele niveluri de lichid = pregaleste pacientul pentru electrocardiograma {pentru a exclude diagnosticul de IMA) —pregateste pacientul pentru interventie chirurgicalé de urgenta la recomandarea medicului: — perfuzie intravenoasd cu salutii hidratante pentru corecta- rea volemiei si combaterea acidozei = oxigenoterapie ~ aspirajie gastrica — pregateste local tegumentele prin spalare si dezintectie = pregateste insirumentarul in sala de operatie pentru inter- ventia chirurgicala.Ingrijirea pacientilor cu afectiuni/deficiente ale aparatului renal NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RENAL a) Anatomia aparatului renal Fig. 29 (A si B) —rinichii - asezati in cavitatea abdominal, retroperitoneal, in regiunea lombara, de o parte si de alta a coloanei vertebrale — nefronul este unitatea esentiala morfo-functionala a rinichiului, alcatuit din glomerul si tubul urinifer Fig. 30 — cdile exeretoare sunt alcatuite din: - calicele renale } t _ dlanda suparerels Bia Ha, aorta Avena tava wmkenecre mS vinichtul dr, hibel Ariki ahes vegieg URNA egal veairal Fig. 29.A— Anatomia aparatulut renal 96poamidd vend salae hilt euw roel! vende 8: henvahice, eave tena Weeder + oietlebula te Fig.29.B- Structura cinichiatui — bazinet (pelvis renal) Glee sche mate gterente wane | — ureterul interietalbsd 1 apart (axtogiemeyuler —finichii au ral in formarea urinei contribuind la men- finerea homeostaziei prin: — eliminarea catabolitilor — mentinerea concen- trajiei electrolifilor = mentinerea echilibrului acide-bazic — menfinerea_presiunii osmotice — mentinerea izovolemici (volum de lichid circulant) = caile yrinare — au rol in transportul urinei — vezica urinara, High “YG orate VEE ote. omen | b) Fiziclogia aparatulul rena al tho es Fig. 3f 3 Ba i zs at uy wy ‘ eOppaee. perio. vena 3 = ar heea Fig. 30 = Siructura nefronulul iwheclobaureAL —parientyl TH ertestaticon, uceler B.. powerts| TH dew dgrsal Fig. 31 - Acurmutarea urinei in rinichi si vezica urinacd EDUCATIA PACIENTULUI PENTRU MENTINEREA ‘UNEI ELIMINARI URINARE ADECVATE SI PREVENIREA AFECTIUNILOR LA NIVELUL APARATULUI RENAL — dobandirea obisnuintelor corecte de eliminare . = evitarea inhib&rii reflexului de micjiune (produce distensia vezicii urinare, stazd urinara care favorizeaz& formarea de calculi) ~ asigurarea unui aport corespunzator de lichide — evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxice, fara prescriptie medicala = toaleta regiunii perineale pentru a evita p&trunderea microorganismelor in tractul nar (infecjie urinara) —tratarea corespunzatoare a anginei streptococice (previne G.N.A.) = evitarea aportului excesiv de sAruri minerale (alimente, apa mineral) — cunoasierea factorilor favorizanti in aparijia si evolutia afectiunilor renale: oboseala, frigul, umiditatea, traumatismele, agen{ii toxici, afectiuni cardiovasculare 98— cresterea tonusului muschilor perineali si abdominal prin exercitit fizice pentru favorizarea contractiilor vezicii si a sfincterului extern al uretrei — evitarea excesulul de proteine si sare care suprasolicité functional rinichiul. EVALUABEA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI RENAL a) investigajil radiolegice — radiografie simpla ~pielografie — urografie — cistografie — arteriogratie b) examinari endoscepice —cistescopia ¢) explorarea functionald 2 aparatului renal — examenul urinei — sumar-maeroscopic — microscopic-sediment (elemente figurate, cilindri, celule epiteliale) — biochimic — testul Addis-Hamburger .— examenul sAngelui —uree = acid uric — creatinina — lonograma (Na, K, Ca, Cl) —pH ~ rezerva alealina ~ probe clearance ~ explorarea secrefiei tubulare - proba cu B.S.P- = nefrograma ~ scintigrafia renala = probe cu indigo-carmin — proba de concentratie si dilutie — proba Zimnitki d) punctia vezicala @} sondajul vezicat f) punefia biopsica Rolul asistentel in efectuarea acestor tehnici este prezentat in ,Breviar de explorari funcfionale* si ,Tehnici de evaluare in practica asistenfilor medicali* de Lucretia Titirca. 99SEMNE $1 SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNILE RENALE Durerea =lombar& - de origine renala - colica renal (litiaza renal) —necolicativa (G_N.A., TBC renal) — cistalgia — de origine vezicala (cistite, litiaza renal) — pelviperineala — in afectiuni ale prostatei si uretrei @ se va consemna: debutul, durata, intensitatea, iradierea, factori favorizanti, factori de ameliorare, simptome de acompaniament. Tulburari ale —poliuria (efect al diureticelor, faza poliuricé a I,R.A.) diurezei —anuria (I.R.A.) @se Va consemna cantitatea de urina/24 ore, raportata la Ingestia de lichide Tulburdri in — polakiuria (presiune a vezicii urinare} emisia urinei — disuria (inflamatia uretrei, inflamafia vezicii urinare, traumatisme) = retentia urinara (dupa interventii chirurgicale) ~ incontinenj& urinard (insuficienta sfincterului uretral) — nicturia (infectii sau inflamajii la nivelul tractului urinar) ~ enuresis (needucarea reflexelor de eliminare vezicala) Modificari — hematurie (micrescopicd, macroscopica; in afectiuni parenchi- fizico-chimice | matoase renale, traumatisme, calculi} ale urinei — piurie (infectii urinare) ~ albuminurie (G.N.A.) — scdiderea densitatii urinare (G.N.A., scleroze ale, pielonefrita cr.) Semne —astenie generale — obeseala. jira — paloare = pozifie antalgica (colica renala) ‘Semne la = grefuri nivetul = varsaturi )una diferitelor —deshidratare aparate = edeme (localizare, caracteristici) —alterarea starii de congtienja, convulsii —tulburéii respiratorii (polipnee) = modificari ale T.A. — dezechilibru hidro-eleciralitic si acido-bazic — hemaragii ie 100INGRIJIREA PACIENTULUL CU INSUFICIENTA RENALA ACUTA |,R.A. - const in suprimarea brusca a functiel renale care determina acumularea de produsi metabolici in singe. Suprimarea functiei renale survine ca urmare a’ — reducetii filtratului glomerular — reducerii permeabilitatii glomerulare — obstructiei lumenului tubular ~ cresterii reabsorbtiei tubulare si are consecinté finalé oligo-anuria, alterarea echilibrului hidro-electrolitic si acido- bazie Culegerea ® circumstanje de aparitie datelor —reducerea aportului sanguin la rinichi (deshidratéri, hemoragii, arsuri) — diminuarea filtratului glomerular si a capacitafii functionale (glomerulonefrita acuta, leziuni ale vaselor tinichilor) - necroz& tubular (intoxicatii, soc toxieo-septic, nefropatii interstitiale) — obstructia cailor excretoare (litiazd uretrala, tumori). © manifestari de dependenja (semne gi simptome) Fig. 32 moarle tT Sinsatiaendd renuld t s- hidrorcelrs xo -- detsenares uredteelee aioe BMpevbeig musehialay * dirt ser neon vette uri nos n ~ yoohuekio vest Fig. 32— Consecinfele obstructiei vezicale or— tulburari cardiovasculare: — lahicardie, aritmii, edeme, cresterea T.A, (prin supraincarcare hidricé pentru fortarea diurezei) — tulburari respiratorit: — polipnee (prin acidoza) — tulburari gastro-intestinale: — varsaturi, greata, anorexie — tulourari neuropsihice: -astenie, somnolenta, stari de contuzie, coma — tulburdri hematologice: — miei hemoragii cutanate si la nivelul mucoaselor = tulburari renale: ~ oligo-anurie —tulburari electrolitice: — ureea sanguina } cresc proportional cu agravarea acid uric functiei renale — creatinina sanguind — cresterea este paralela cu cea a ureei aratand sc&derea capacitatii de filtrare a nefronilor ~ hiperkaliemia — cu efecte asupra miocardului — hiponatriemia — este in functie de gradul de deshidratare a pacientului si are efecte neurologice: convulsii, st&ri de contuzie —hipocalcemie —hiperfostatemie - din cauza diminuarii filtratului glomerular —tuiburadl acido-bazice: —acidoza metabo! — dezechilibre hidrice: — hiperhidratare intracelulara determinata de varsdturi, tulburari de constienta — hiperhidratare extracelulara, cu risc de crestere a T.A., aparitia edemului cerebral ATENTIE! — gruparea simptomelor se va face in funcfie de stadiul |.R.A. — faza de debut — fn care predomina simptomele cauzelor declangatoare — faza de oligo-anurie - in care predomina semnele de crestere a volumului extracelular, de retentie azotata, semnele uremiei acute ~ faza poliuricd — cresterea diurezei, eliminarea uree! urinare creste, pot apdrea tulburari hidro-electrolitice, Problemele pacientului ~ alterarea volumului lichidiar — in exces (actualé) - din cauza cresterii volumulul extracelular sau a ingerarii excesive de lichid — in deficit (poteniiala) — legala de cresterea diurezei, varsaturi 102Ohiective Interventii —alterarea senzoriala $i cognitiva ~ legata de luiburarile hidro-electrolitice (hiponatriemia determina stare de confuzie, convulsii; hiperhidratarea intracelulara determina tulburari de constien}a) = potential de complicayii - imobilizarea la pat poate duce la aparitia escarelor, tromboflebitelor = hiperhidratarea extracelulard prin fortarea diurezei sau aport excesiv de sare poate duce la HTA, edem cerebral, edem pulmonar acut — acidoza — determina tulburari respiratorii ~ alterarea nutritiei: deficit —este legata de: prezenja varsaturilor sau a cresterii diurezei — denutritia rapida prin hipercatabolism —alterarea perfuziei tisulare ~ legata de scaderea volemigi —alterarea integritajii pielii si mucoaselor — tulburarile hemostazei duc la aparijia unor hemoragii la hivelul tegumentelor si mucoaselor — deficit de autoingrijire: = legat de starea de slabiciune, oboseala Vizeaza: ~ evaluarea functiei renale actuate ~ inlaturarea cauzelor declansatoare ~ corectarea dezechilibrului hidro-electrotitic — supravegherea funciiilor vitale si vegetative — prevenirea complicatiilor —asigurarea nutrijiei adecvate — suport emotional al pacientului si familie — educatia pacientului —aplicarea masurilor de urgenta — asigurarea repausului la pat — recoltarea sAngelui pentru examinari de laborator (pH, uree. rezerva alcalina, ionograma. creatinind) — recollarea urinei pentry examinari fizico-chimice — urmarirea respit (respiratie KUssmaul in acidoza) ~ masurarea T.A., puls, temperatura. respiratie (febra si polipneea pot reste pierderile de apa) —efectuarea E.K.G, — pentru a observa aparitia schimbarilor tipice de hiperkaliemie ~ observarea semnelor de hipokaliemie (semnul Chvostek) 103— masurarea greutatii corporale — efectuarea bilantului hidric fintrari-iesiri) — observarea varsaturilor (se pierd ioni de Na*, K+, CI” si apa) si combaterea lor — observarea aparijiel diareei (se pierd ioni de K*) ~ observarea turgorului pielii — observarea semnelor si simptomelor de infecfie ~asigurarea unui mediu securitar —efectuarea ingrijrilor igienice i servirea la pat cu plosca, urinar ~ prevenirea complicatillor — aprecierea nivelului de constient&; orientarea pacientului in timp si spatiu — combaterea convulsiilor — suportul psihic al pacientutui — corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice resiabilirea diurezei ‘ingrijiri care privesc manifestari adaugate — impiedicarea acumularii produsilor azotati in cazul anuriei si asigurarea regimului dietetic = diminuarea catabolismului protec prin epurare extrarenala hemodializata $i dializ’ periteneala — edueafia pacientului: — explicarea cauzelor care au declangat ILR.A. - explicarea dietei $i necesitatii restrictiei de lichide, sare —necesitatea ingrijrlor igienice riguroase — modul de prevenire a complicatiilor —modul de administrare a medicamentelor (doza, orar, efecte secundare, reacfii adverse) — hecesitatea controalelor medicale ulterioare — educarea familiei — referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului. NOTA: Aceste interventii sunt detaliate in ,Urgente medico- chirurgicale" de Lucretia Titirca. INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA RENALA CRONICA * suficienja renala cronica (I.R.C,) survine ca urmare a allerarii ireversibile a functiei renale. in urma distrugerii unui numar mare de nefroni (prin ischemie, necroz&, scleroz’, inflamagii in cursul unor afectiuni renale) rinichiul nu mai poate rSspunde necesitatitor Apar astfel incapacitatea de a excreta produsi de metabolism si de a reactiona la @xcesul sau deficitul de lichide si saruri, 104Culegerea datelor © circumstanje de aparijie — afectiuni cate distrug parenchimul renal, scad capacitatea functionala a rinichiului: glomerulonefrita cronic4, pielonetrita cronica, nefropatie diabetica, rinichi polichistic. @ factor de acutizare a manitestavilor clinice ~ efort fizic intens — dieté inadecvata: restrictie de apa si sodiu nejustificate; aport de proteine necorespunzator valorilor creatininei, ureei - medicajie nefrotexica —reducerea volemiai (vars&turi, diaree, diuretice in exces) —accidente cardiovasculare -HTA. — insuficientd cardiacd @ manifestari de dependenja (semne si simptome) — tulburati neurologice dé tip central si periferic = schimbari de comportament ~ alterarea nivelului de constienta ~astenie, cefalee ~ crampe si contracturi muscutare ~ parestezii — convulsii ~ coma, — tulburdti cardiovasculare — HA. ~ insuficlen{& cardiacA = pericardite — aritmii ~edeme — tuiburaii osoase — dureri osoase si articulare = calcifieri osoase — deformari — fracturi — tulburdri digestive —anorexie —greata ~ v&rsaturi -HDS. —gastrite — stomatite —diaree sau constipatie — fulburari respirator ‘ ~ respirajie Cheyne-Stockes sau Kiissmaul 105— tulburari metabolice — hiperlipidemie — hiperlipoproteinemie — scdderea tolerantei la glucide ~ tuiburari eutanate — prurit, in special noaptea — leziuni de grataj ~ descuamari - zone de hiperpigmentare — tulburari hematologice ~ anemie — tulburari generale — scdderea ponderala, slabiciune, oboseala — tulburari hidra-electrolitice ~ hiperhidratare celulard consecutiva hiponatriemiei — tulburari acido-bazice - acidoza metabolica cq ATENTIE! Simptomatologia este diferensiaté in functie de + stadiul LRG. — examene ae jaboraior ~ creatinina plasmatica crescuta — Ureea plasmatica crescuta ~ rezerva alealina si pH-Ul seazute in acideza metabolicd = hiponatriemie = hipopotasemie Problemele pacientult — alterarea echilibrului hidre-electrofitia ~ varsaturi, diaree - exces de diuretice — restrictii dietetice ~ alterarea echilibrului acido-bazic — degradarea functiei tubulare — alterare senzorial fpoteniias) = tulburari hidro-electrolitice — alterarea integritatii piolii = leziuni de grataj ~ alterarea proceselor cognitive (otentia) — tulburari hidro-electrolitice $i acido-bazice —reducerea mobilitajii fizice ~ imobilizare la pat ~ anxietate ~ evolutia nefavorabila a boli -iminenta unei interventii chirurgicale (transplant renal) | —perturbarea conceptului de sine — necesitatea efectuarii dializei 106Obiective Vizeaza: — combaterea sau diminuarea cauzei — Minimalizarea deteriorarii functiei renale — eorectarea tulburatilor prezente — prévenirea complicatiilor ~ suplinirea functiel renale Interventii — tratament etiologic ~ antiinfectios (pielonetrita ac.) — chirurgical (litiaza urinara) — de echilibrare a diabetului zaharat — asigutarea repausului la pat, marind numérul de ore in IAC. avansata - asigurarea unei alimentatii corespunzatoare: ~ cantitatea de proteine in funclie de clearance-ul crealininei, ureei $i stadiul 1.R.C. : - glucidele vor asigura mare parte a aportului caloric; de preferat glucide concentrate: gem, zahar, dulceata, miere ~ legume si fructe in cantitati suficiente (atentie la cele care contin K: curmale, smochine, stafide care vor fi interzise in faza avansata a I.R.C.) ~ lipidele vor fi asigurate prin uleiuri vegetale, unt tra sare, frigca ~ lichidele vor fi administrate fragjionat, in cantitati mici, pe parcursul intregii zile finand cont de pierderile de lichid prin urina, respiratie, transpiratie, varsaturi, diaree — aportul de sodiu va fi individualizat in tunctie de manifestarile clinice (in H.T-A., insuficienta cardiacd, edeme, va fi scAzut) [7] ATENTIE! Restrictia nejustificaté de sodiu duce la deshidratare | extracelulara, iar excesul de sodiu duce la supraincarcarea LJ sectorului extracelular. — observarea semnelor de deshidratare extracelulara — cAnldrirea zilnic’ a pacientului — masurarea diurezei — Masurarea funciillor vitale — ajutarea pacientului in satistacerea nevoilor tundamentale — administrarea tratamentului medicamentos pentru coreciarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acide-bazice: — bicarbonat de sodiy in acideza metabolicd — clorura de sodiu in deshidratare extracelularé — diuretice in hiperhidratare extracelulara 107— administrarea tratamentului pentru corectarea tulburdrilor hematologice, cardio-respiratorii, gastro-intestinale — recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator — pregatirea, supravegherea $i ingrijirea pacientului care necesita hemodializd sau dializa peritoneala Fig. 33, 34, 35 Sunt taminat teould used ~ inhewae ‘subsiemeuls F saletee (moral Fig. 34— Cai de acces pentru hemodializé 108musel| tatetes in ‘ . Aesut subestanak § penton ale Fig. 35— Dializa peritoneats — ingrijri pre- si postoperatorii pentru pacientul cu interventie chirurgicala, pentru transplant renal — educajia pacientului: — necesitatea repausului la pat (pozitia de clinostatism favorizeaza irigajia renala) — Necesitatea restrictiltor alimentare — evitarea frigului, umezelii, a efortului fizic intens — igiena riguroasa a tegumentelor INGRIJIREA PACIENTULUL CU LITIAZA RENALA Litiaza renal este o afectiune caracterizata prin prezenta calculilor in bazinet si Poate evolua sub forma latenta sau colicativé. 109Galculli se formeaza prin precipitarea unor substanfe (cristaloizi) care in mod normal se gasese in urina. Precipitarea lor este favorizata de modificarea pH-ului urinei, coneentrarea urine. Calculli au in compozitia lor oxalati, acid uric, fostati, cistina. Culegerea datelor @ circumstania de aparitie — staza urinara (prin diferite obstructii) ~ infectii urinare repetate — deshidratari masive care duc la cresterea concentrajiei urinare = afectiuni in cursul c&rora creste eliminarea urinar& a substan- telor ce formeaza calculi —hiperparatiroidie, osteaporoza (se elimina fosfat si oxalat de calciu) — uta, rinichi polichistic (se elimina acid uric} — modificarea pH-ului urinar: — scaderea aciditatii duce la precipitarea acidului oxalie — cresterea aciditatii accelereazd precipitarea acidului uric — in mediul alcalin se precipita fostal @ iactori favorizanti — clima ealda si uscat& —imobllizare prelungita la pat ~ aport excesiv de s&ruri minerale: — apa bogata in s&ruri de caleiu — alimente bogate fn oxalati si acid uric: spanac, ciocolata, cacao, viscere © manriesiari oe dependents (semne si simptome) — durere lombaré permanenta sau provocata de efort — durere colicativa (caracteristicile sunt descrise in ,Urgenje medico-chirurgicale" de L, Titirca) — pozitie antalgic& = anxietate, nelinigte, agitafi —tenesme vezicale ~ distri, polakiurie ~ grettsi, varsaturi — paloaréyfranspiratii, extremitati reci @ examina clinica = evidenjierea calculului (cistoscopie, urografie, “ radiografie simpla, echografie) — examenul urinei: hematurie (macro sau microscopica), in sediment: cristale de acid uric, urati, fosfafi sau oxalafi. Problemele | pacientule — alterarea confortului — legal de durere vie, disurie, polakiurie — potential de deficit de volum lichidian 110—legata de varsaturi, transpirafii abundente = potenjial de alterare a nutrijiei, prin deficit —legat de greata, varsaturi — potential de complicatii ~ legat de cura de diureza la pacienjii cu H.T.A., insuficien| cardiaca —legat de dilatare pielo-caliceala, Obiective Interventit Vvizeaza: - combaterea durerii - asigurarea Gonfortulut — diminuarea anxiet ~ prevenirea complicatiilor — corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice (la nevoie} - asigurarea cietei corespunzatoare — masuri de urgenta: — repaus la pat — caimarea durerii —combaterea starii de soc - recoltarea de sAnge si urina pentru examinari de laborator NOTA: Sunt detaliate in .Urgenje medico-chirurgicale” de Lucretia Titircd. — suport psihic al pacientului — observarea semnelor si simptomelor unor complicatii (anurie, febra) ~ aplicarea tratamentului specific, in tunclie de natura calculului ~ fitiaza caloica: reducerea aportului de calciu din alimentatie, administrarea substanjelor care scad absorbtia calciului, tratamentul afectiunii cauzale, reducerea alimentelor bogate in oxalali (tomate, jelind, sfecld, citrice, ciocotata) = litiaza oxaticd: dieta tard telina, cacao, sucuri de citrice = litiaza uricd: dieta bogata in vegelale, restricjie de proteine, evitarea consumului de ridichi, fasole, mazare, ciuperci, ciocolaté, conopida — filiaza fosfaticd: diet& hiposodaté, bogata in proteine si lipide, evitarea consumului de branz&, oud, legume uscate = recoltarea produselor biologi¢e pentry examinari de laborator = pregatirea pacientului pentru investigatii radiologice - cura balnearé: Calimanest, Caciulata, Olanesti ~- pregatirea pacientului si ingrijiri ulterioare in-cazul efectuari unor tehnici de ablafie sau distrugere a calculilor: — ablajie chirurgicald (pielolitotomie, ureterolitotomie} Fig. 36 = eistoscopie cu ablatie ~ litotritia ultrasonica —i_ wtgaleul T cotterle vereal pictolitotomie weefroldshomte Fig. 36 - Ablatie chirurgicalé a calculitor — administrarea tratamentului medicamentos tn functie de tipul litiazei — inhibitori ai formarii substantelor care precipita — substanje care scad absorbfia calciului — substante care scad absorbtia intestinala de fosfati INGRIJIREA PACIENTULUI CU GLOMERULONEFRITA ACUTA DIFUZA POSTSTREPTOCOCICA Glomerulonefrita acuta {G.N.A,) difuza poststreptececica este o infectie a glomerulilor aparuta dupa o infectie streptacociea din organism. Apare dupa 7-21 zile de la infectia streptocecica si este mai frecventd la copii Culegerea datelor © circumstante de aparitie — infectie streptococica: angina, scarlatina, infecfii ale pielii, infecti respiratorii @ factori favorizanti — trig —umezeala ~ surmenaj ®@ manitestari de dependenfa (semne si simptome) - edeme la nivelul pleoapelor, periorbitale la inceput, iar apoi in regiunile declive —astenie, anorexie, subfebrilitaji — dligoanurie 112— hematurie macro sau microscopica reusitele suecesive favorizeaza mentinerea si promovarea sanatati| Cuneasterea si infelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea interventillor pentru promovarea sanatalii. FACTORI CARE INFLUENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA = condi{ii prenatale — cresterea i dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de varsta acesteia, de consumul de tutun, alcool, droguri, de alimentatie 243= familia: —asigurA securitatea fizic& si psihica —sustine dezvaltarea sociala $i atectiva —promoveaza invajarea diferitelor roluri si comportamente —d& informatii despre lume gi societate — nutrigia: —o alimentatie adecvat& determina satistacerea nevoilor fiziologi¢e $i dezvoltarea ulterioara, — odihna, somnul, activitafile fizice — un echilibru intre ageste tei elemente promoveaz s&natatea fizicé si psihica — starea de sanatate = modifica reactiile la mediul Inconjurator —impiedica cresterea $i dezvoltarea atunci c&ind este precara — expérienta de viata si procesul de invajare — permit progresarea in planul dezvoltérii, obtinerea de abilitali necesare executarii unor sarcini =-mediu — élima, condifiile de locuil, situajia economica influenjeaz cresterea $i dezvoltarea negativ sau pozitiv. ETAPELE CRESTERI Si DEZVOLTARIT Perioada Caracteristic! mai importante a} intrauterina — corespunde organogenezei (se diferentiazd si se formeaza ~perioadaem- | aparate st sisteme: aparal cardiovascular, se dezvolta sistemul brionara nerves, se diferentiaza celelalte organe inclusiv sexul) 1-3 funi ~ perioada — se produce dezvoltarea dé baz& a unor sisteme si aparate, a fetala -6luni | capacitatii tunctionale (functia glandularé, renala, intestinal) ‘ ~ apar primele migc&ri active percepute de mama (la 4 1/2 luni) 6-9 luni — dezvoltarea sistemului nervos central si, In special, a centrilor respirator —cresterea in inaltime si greutate —la sfarsitut acestei perinade fatul este capabil s& treacd la viata extrauterina b)nouw-nascut | —creste in prima lund cu aproximativ 4 em 0-80 zile —ina 10-a zi atinge greutatea de la nagtere (in primele 4-5 zile avand loc scaderea fiziologica) ~ la sfarsitul Junii prezinté © crestere a greulajii cu aproximativ 750 g — sunt prezente reflexele arhaice (de deglutitie, de supt, de orientare, Moro, de apucare, de extensie a capulul) — reactioneaza la stimuli senzoriali — plansul este un mijloc de comunicare (disconfort, faame, sete) 244¢} sugar — se produce o crestere fizicd, cognitiva si psihosociala tn itm 1-12 luni rapid — se trece de la un comportament reflex la unul constient — progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscérilor ajungand la 1 an sa p&seasea singur, s8 se aplece, s& se ridice = progrese auditive si vizuale — dezvoltarea limbajului DE PRECIZAT: dezvoltarea fizicd si psihomotorie va fi apreciaté, pentru fiecare luna de viat’ pentru a observa progresele |] copilutui in functie de elemeniele anterioare d) copil mic — mobilitate crescuta: urc& si coboar& scarile cu usurinja, sare +-ani soarda, aruned si prinde mingea — motticitatea fina ii permite sA deseneze, sa serie litere mari, cifre — gandirea egocentrica ¢ inlocuitd cu gandirea intuitivl — stie care comportament se pedepseste si care se recompen- seaza = vocabular imbunatatit (2000-3000 de cuvinte) — nur 2ste culorile, partile corpului — igi perfectioneaz’ gramatica: construieste fraze lungi si folo- seste adjective potrivite — caut contacte sociale (copii sau persoane straine) ~trece de la jocul asociativ la cel cooperativ — lungimea de la nastere se dubleaza la 4-5 ani ~ la 6 ani cAntireste aproximativ 20 kg e) scolar ~ dupa 6-7 ani apare dentijia definitiva 6-14 ani - au loc transformari comportamentale, intelectuale, si de perso- nalitate care sunt influenjate de mediu familial si social —sunt solicitate memoria, atentia, gandirea, auzul, vederea ASPECTE ALE INGRIJIKI NOU-NASCUTULUI $I SUGARULUL Teminaanm Primele ingrijiri ale nou: nascutului — asezarea nou-nascutului pe un camp steril imediat dupa expulzie —aspirarea secretillor din cavitatea bucala si nazala —legarea si secfionarea cordonului ombilical — pensarea cordonului ombilical cu doua pense hemostatice la 10-15 om de insertia abdominald — secjionarea cordonului intre cele doua pense — efectuarea ligaturii la 2 cm de inserfia abdominal 245— Sec}ionarea cordonului la 1 cm distanta de ligatura, ~ efectuarea nodului ~ aplicarea unui pangament steril peste bontul embilical — évaluarea stan clinice (scor APGAR) — itm cardiac ~respiragie — tonus muscular — reflex de iritabilitate ~culoarea tegumentelor si mucoaselor — acordarea ingrijiritor in caz de apnee tranzitorie, asfixie alba, asfixie albastra -aplicarea masurilor de prevenire a oftalmiei gonococice —examinarea nou-nascutului in vederea decslarii unor maltormagii congenitale vizibile —stabilirea sexuiui, identitatii — cantérirea, m&surarea fndllimii si perimetrelor (cap, torace, ab- amen) ~uscarea tegumentelor prin tamponarea cu c4mp steril cald, pen- trua Indeparta surplusul de .vernix caseosa” —infasarea — transport In secfia de nou-nascuti ~ asezarea nou-nscutului in pat Ingrijiri pand ta externarea din maternitate ~ asigurarea microclimatului corespunzator (temperaturd, umidita- te, iuminazitate) — supravegherea nou-ndscutului ~ funcfii vitale gi vegetative — Culoarea tegumentelor si mucoaselor ~reaciia la stimuli senzoriali ~ aparitia si evolutia modificarilor fiziolagice {icterul fizialogic, sc&derea ponderala, criza hormonal) ~ observarea aparitiei unor simptome care denotd sindram feurovascular, boala hemoliticd say infectii ale aparatului respirator, digestiv — efectuarea ingrijirilor igienice = pana la c&derea boniului ombilical tegumentele vor fi spalate zilni¢ (toaleta partial) cu apa si spun, apoi uscate prin ie-nponare — pe regiunea fesiera se va aplic¢a un unguent protector — schimbarea lenjeriei de pat si de comp ovi de cate ori este fevoie — ingrijirea plagii ombilicale - alimentatia nou-ndscutului — in primele 12 ore ceai neindulcit 246— dupa 12 ore este pus la san, marind progresiv intervalul, dintre mese, durata suptului si alternand s4nii —asigurarea conditiilor de igiena ~ pregatirea fizica a mamei (halat de protectie, masca, spa- larea mametonului) — asigurarea pozitiei pentru alaptare (la inceput in pat, apoi sez4nd pe un scaun) — instruirea mamei asupra modului de alaptare la san — educatia mamei privind regimul de viat& $i alimentatia pe perioada alaptarii, importanja alimentafiel naturale pentru dezvoltarea copilului, ingrijiri necesare a fi acordate la domiciliu - vaecinarea B.C.G. suplimentare privind condifiile de mediu, combaterea deficientelor respiratorii, de termoreglare, metabolice, [ DE PRECIZAT: in cazul prematurilor se vor aplica masuri L.1 digestive si prevenirea infectilor. | interventii ta | domiciliu —asigurarea condijlor de medi | ~ camera separata, calduroasa, mobilier limitat strict la nece- sit&tile copilului, lumind corespunzatoare, lemperatura optima, curatenie —alimentatia - s& se faca la aceleasi ore = stimularea participarii active a copilului: sa fina biberescl, apoi cana, $8 bea singur din cana, sa tina in mana un biscuit, iar la 1 an sa foloseasca lingurila ~calcularea corecta a rafiei alimentare, in functie de varsta — respectarea principillor diversificarii_alimentajiei (varsta, stare de sdnatate, ordinea introducerit alimentelor noi, introdu- cerea treptaté din punct de vedere cantitativ, urmarirea. tolerantei digestive) — igiena corporala — baia —zilnic la aceeasi ord, de preferinté seara — vanita va fi utilizaté numai in acest scop — temperatura camerei 22-24°C — temperatura apei 37°C — durata nu va depasi $-8 minute — nivelul apei s& nu depdseasca umerii copilulut — lang vanit& vor fi pregatite cele necesare imbracarii ~ dupa baie uscarea tegumentelor se va face prin tamponare — stergerea ochilor se va face cu o compresa sterila, dinspre ‘unghiul exterior spre cel interior ~ orifiicile nazale si auditive se vor curata cu tampoane de vata 247—somnul — respectarea orelor de somn in funcfie de varsta ~ asigurarea unui mediu adecvat somnului: aerisirea incdpe- Fi, Gra excitanti optici sau acustici = regimul de viati — trebvie s& Jind cont de particularitayile fiecSrul copil, va ti individualizat tn funcfie de varsta, starea de sanatate — se vor altema regulat perioadele de soma, alimentatie, veghe — se va evita prelungirea starii de veghe care poate determina plans, agitatie, int@rzierea adormini la ora de somn — imbracdmintea — lenjeria de corp va fi confectionaté din bumbae, de culearé deschisa ~ va fi adecvata varstei si anotimpului — usor de manevrat — spalat zilnic, fiartd si cleat - educarea sfincterelor — dupa varsta dé 5-6 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olit&, la aceleasi ore, dupa alimentalie sau cand se lrezesle ~ aprecierea dezvoltarii fizice ~ greutatea, indltimea si perimetrele vor fi masurate periodic — se vor aprecia functionalitatea diferitelor organe (maturita- tea) — se va urmati eruptia dentara. — aprecierea dezvoltarii psihe-motorii — consfituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului nerves — aprecierea cuprinde: motricitate. posturé, coordonare, dez- voltae senzoriala, comportament, limbaj —contributia parinjilor la o dezvoltare psiho-motorie adecvata. se realizeazé prin: masaj cu blandeje, gimnastica (gradata, progresiv, continuu, efectuand miscari de extensie, flexie, ab- ductie, adducjie) joc (contribuie la dezvoltarea atentici, imaginatiei, capacitatii intelectuale; se pot oferi dupa varsta de 3 luni jucarii viu colorate, din material plastic, lavabil), comunicare permanent, anturaj pFicut — aprecierea gradului de nutritie — elemente de referinta: tesutu! adipos, turgor, tegumente $i mucoase —climatul famitial — parintii vor asigura un climat de afectivitale, protectie, calm oar— Se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictiva sau de respingere care poate influenta negativ dezvoltarea copilului — calirea organismului — factorii utilizati: apa, aer, soare — se tncepe de fa 2-3 luni — de preterat utilizarea mai multor factori o data, in functie de varsta: aplicafi treptat si progresiv —imunizarile active ~ contribuie la cresterea rezistenjei specifice a organismului fala de infecsii — se fac dupa calendarul stabilit de MS — principalele vaccinari sunt: B.C.G., D.T.P., antipoliomieli- tic, antirujeolica, antigripald, antihepatitic& ~ prevenirea accidentelor ~ supraveghere atenta si constant de etre adult ~ sd se evite plasarea copilului pe scaun — sd nu se ofere jucarii din mai multe piese, din lemn sau metal, de dimensiuni foarte mici — 88 se masoare temperatura apei de baie si a alimentelor lichidle —sa se indeparteze din preajma copilului cbiecte ce ar putea fi introduse in gura si apoi aspirate: nasturi, butoni, monede, ace —alimentatea s& se facé corespunzator: cu rabdare, in pozitie adeovatd, alimentele taiate in bucaji mi —sé nu se plaseze paturi si perne in exces, in patul copilului ~ sd nu se lase la indemdna copiilor medicamente — SA se find copilul in brate cu ambele maini ~ sa se protejeze prizele electrice — 8 se indeparteze obieciele tdioase, ascutite — in timpul somnutui sa se ridice barele laterale ale patului — in timpul transportulyi cu masina sa se imobilizeze copilul in hamuri. [7] 8 RETINUT: Cu ocazia vizitelor la domicitiul nou-ndscutului si sugarului, asistenta trebuie: ~ sd instruiascé mama in vederea efectuarii ingrijirlor necesare — 8 verifice infelegerea informatiilor ~ sA motiveze imporianta acestor ingrijiti ~— 88 evalueze starea de sdnatate a copilulul, gradu! de crestere, dezvoltare si maturitate 249ASFECTE ALE INGRIJIRIL COPILULU! SPITALIZAT Pentru Un sopil spitalizarea si boala sunt experiento stresante deoarece este desparit de mediul su obignuit, de persoanele care-i sunt dragi si din cauza alterarii star de sAndtate. Reactia copilului la spitalizare gi boala depinde de varsta, de experientele ante- rigare intr-un spital, de sustinerea de care poate beneficia, de capacitajile de adaptare 3i gravitatea afectiunii. Culegerea datelor -varsta —dezvoltarea fizica — dezvollarea psinomotorie —reactia la spitalizare —Neliniste = frica ~ plans - agresivitate fizica $i verbala = antecedente medicale — se va aprecia gravitatea problemelol siunile lor asupra ebisnuintelor si posi dezvoltare — spitaliz&ri si experiente anterioare — feactia la spitalizdrile anterioare = mod de adaptare — efectele spitalizrli asupra comportamentului ulterior — sustinerea de care poate beneficia in ce masura familia poate vizita copilul, doreste $4 0 facd si 58 participe la ingrijiri — manifestari ale afecjiunii prezente nterigare gi repercu- tatilor de crestere si ~ potential de alterare a nutrifiei: deficit cauze: ~ refuz de a se alimenta ~ durere — reaciie la spitalizare = potaniial de infectie cauze: — deficienta sistemutui imunitar —necunoasterea masurilor de protectie impotriva agentilor patogeri — potential de accidentare cauze: — mediu necunoscut — constrangeri fizice — deplasare nesigura, — perturbarea somnului cauze: — mediu necunescut —lipsa parintitor 250= durere —interve —anxietate cauze: ~ mediu necunoscut —tratamente injectabile ~despartire de parinti i, tratamente DE PRECIZAT: sé vor numi si probleme legate de afectiunea pentru care a fost spitalizat Vizeaz’: ~ asigurarea conditilor de mediu ~ diminuarea nelinist — reducerea durerii fizice ~ diminuarea manitestrilor de dependent’ legate de boal ~ promovarea cresterii si dezvoltarii = prevenirea complicatillor ~ prevenirea accidentelor Interventit —asigurarea condifillor de mediu = microclimat corespunzater (temperatura, luminozitate, umi- ditate) — mediu securitar (plasarea patului la distantA de surse de cdldura, plasarea de bare laterale sau plase la paturi, ‘indepartarea obiectivelor tdioase) —lenjerie de pat side corp curata ~ jucarii in funojie de varsta —abordarea copilului cu calm, blandefe, rabdare —asigurarea unui regim de viaja echilibrat cu respectarea orelor de somn, baie, alimentagie in funcjie de varst& = pregatirea copilului pentru interventii $i tratamente = explicarea tehnicilor pe infelesul copilului ~ va fi l4sat s4 manevreze anumite aparate si instrumente (rd a exista pericolul desterilizari) si $4 le utilizeze ca pe o- jucdrie — pe cat posibil se vor evita masurilor de constrangere = va fi felicitat si recompensat pentru comportamentul din timpul interventiei — permiterea punerii in practic a abilitajilor dobandite: mers, Imbracat, dezbracat, alimentat singur (in masura permis’ de boala si sub supraveghere) — oferirea de activitati de destindere utilizand materiale care pot fi aduse de parinti: jacuri, carti, casete audio u muzica sau povesti. casete video cu desene animate = incurajarea comunicarii cu ceilatti copii din salon 251—asigurarea ingrijirilor igienice —indrumarea si supravegherea fn cazul copiilor mari —efectuarea acestora In cazul copiilor mici — supravegherea copilului — masurarea tunctiilor vitale si vegetative ~ observarea tegumentelor si mucoaselor — observarea starii generale __-aprecierea comportamentutui — recoltarea produselor biologice si patologice = asigurarea aliment&rii copilulut — verificarea alimentelor primite de la bucat&ria dietetica (daca corespund regimului si dacd au temperatura corespun- zEtoare) — supravegheaza alimentatia celor care se autoservesc ~alimenteaza sau ajuta in alimentatie copii mici — se acorda timp suticient alimentéi — se observa apetitul, cantitatea de alimente consumata si aparitia unor simptome dupa alimentajie (greata, varsdturi, diaree} — aplicarea tratamentului prescris ~aplicarea masurilor de prevenire a infectilor nosocomiale —curatenie, dezintectie, sterilizare, izolare — purtarea echipamentului de protecfie — interzicerea vizitelor persoanelor straine — respectarea circuitelor functionale — participarea la exarninarea medical a copilulul ~ prevenirea accidentelor ~ nu se vor l4sa medicamente la indemana sopiilor — se va verifica temperatura alimentelor si lichidelor ce. | urmeaza a fi oferite ~ supraveghere atentd ~ trierea jucdriilor ~ educatia mamei privind ingrijirile ulterioare la domiciliu.Ingrijirea pacientilor cu boli infecto-contagioase NOJIUNI DE EPIDEMIOLOGIE Epideimiologia studiaza bolile cu Faspandire mare in populajie, studiaz4 cauzele si modul de réspandire ale acestora in mediul extern. Initial, epidemiclogia a fost aplicata numai la bolile infectinase, dar astazi conceptul de epidemiologie sé aplica si la bolite nei nfecjioase, cu larg’ raspAndire in colectivitate. In cadrul acestei teme ne vom referi nurai fa epidemiologia bolilor intectinase. in vorbirea curenta, nojiunea de boalg intectioasa aproape se ‘suprapune celei de Contagioas&, decarece multe din bolile infectioase sunt contagicase, adicd pot fi transmise, pe diverse cai, de la om la om sau de la animal laom (zoonoze}, De acesa, in practicé, adesea se varbeste de boli infecto-contagioase. 1. FACTOR] EPIDEMIOLOGICI PRINCIP ALI Asa cum s-a Invatat la materia de ‘specialitate .Boli infecto-contagioase" sunt trei factori epidemiologici principali: 1. izvorul (sursa) de infeofio 2. calle de transmitere 3. masa receptiva 1. levorul dk ctie — il constituie organismele vii (om, animale, artropode} tn care piitrunde agentl patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai. Eliminarea agentilor patogeni de la omul bolnav, convalescent, purtator conic se face prin: ~ secrejii nazofaringiene gi sputa (in scarlatina, difterie, tuse convulsiva, rujeola ele.) — varsaturi — Materii fecale (hepatite de tip A si E; febra tifok — utina (febra tifoida ete.) — Sé¢refii genitale, lichid seminal (boli venerice, SIDA} — sange (hepatita vital B, C si D, SIDA, malaria ete.) — S86refii purulente (piodermite etc.) A, dizenterie etc.) 253Animalele pot elimina germenii pri = dejectii (salmonella) —urin& (leptospire) — saliva —lapte (B.K., unii streptoccci si stafilocociy — sange — carne —piele (ete.} 2. Calea de transmitere in bolile infectioase este de doua feluri: a} direct& si b} indirect’ a) Transmiterea directé se poate produce prin contact nemijlocit intre perscana receptiva gi eliminatorul de germeni sau prin contact direct cu produsul infectios finfecfii produse prin sange — SIDA, HBV). b} Transmiterea indirecté se poate produce prin intermediul unor elemente din mediul extern (apa, aer, sol, alimente, obiecte etc.) sau prin agenfii vector’ (muste, gndaci, purici, pSduchi, tantari, cApuse). Calea de transmitere a fost folosité drept criteriu pentru clasificarea bolilor contagioase astfel: | —boli transmise prin contact direct <. — boli aerogene — boli digestive — boli transmise prin vectori 3. Masa receptiva Prin masa réceptiva se Intalege totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta imunitate fata de o anumitd boala infectioasa, O boalaé nu poate s@ aparé decat la receptivi. Opusul receptivitatii este starea de rezistenta fata de Tmbolnavire. Aceasta, rezistenta este naturald sau artificial (prin imunizari), Aceasta ne araté importanta practic pe care o prezinta mijloacele de combatere a bolilor contagioase prin imunizarea populatiei, adicé modificarea artificiala a st&rii imunolagice. Imunitatea organismului poate fi: imunitate congenital (prin nastere) imunitate dobandita — care poate fi naturalé (ca urmare a unei imbolndvir) sau artificialé (creaté prin vaccinare}. 0. FACTOR! EPIDEMIOLOGIC! SECUNDARI ** —factori naturali— meteootimatici ~ casnici — geogratici —telurici + — factori economico-sociali focuinta, alimentatia, condifiile de munca, rozatoarele; marite calamitati, cultura sanitara) P54Hl. FORMELE DE MANIFESTARE ALE PROCESELOK EPIDEMIOLOGK Sporadicitatea Epidemia Endemia Pandemia @paritia unut numar redus de imbolnaviri in populatie. izbucnirea aceleasi boli ia un numar mai mare de persoane dintr-o regiune $i care au, cel putin la inceput, o sursA comuna de infee Boli cul mare contagiozitate: gripa, varicela, tusea convulsivd, hepatita, dizenteria etc.), acea situafie particulara in care 0 boala se ail in mod permanent in anumite teritorii (scarlatina, tusea convulsiva, hepatita) boala infectioas4 care se extinde pe un teritoriu foarte mare (fara, continent, toaté lumea — de éxemplu: gripa, holéra). Dupa calea de transmitere epidemiile pot fi: — hidrice (eu © crestere rapid a num&rului de cazuri) ~alimentare (cu izbuenire brusca la totalitatea consumatorilor si cu sfarsit, de asemenea, brusc) -prin vector — de contact — apar, ih general, sub forma de cazuri sporadice (de exemplu bolile transmise pe cale sexuala}. AGENTII INFECTIOSI Microorganismele patogene care produc boala infectioasd sunt foarte numerosi gi pot fi Incadrati in urmatoarele grupe: Bacterii Coci: stafilococi, streptococi, pneumococi, meningocaci, gonoceci Bacili: b. diftetic, b. carbunos (b. anthracis), Escherichia coli (colibacili), Shigella (b. dizenteric, salmonella (b. tific); Klebsiella, Proteus, b, piocianic, brucella, hemofili, Bordettela pertussis, Clostridium (b. tetanic, b. Botutinic). Spirit: Jeptospire, treponema (T. pallidum) Micobacterii:b. Koch Virusuri Virusuri ADN — hepatitic, rujeolic, rabic, variolic, herpeto-virusuri, adenovirusuri (agenti ai infectiilor respiratorii), poliomielitic, coxsackie, v. gripal, HIV etc. Rickettsi R. prowazekii; R. Quintana (,febre exantematice’: tifosul exante- matic, febra Q, febra butonoasa) 255Fungi (cluperci) | Candida (albicans) Actinomyces. Histoplasma Nocardia Protozoare Giardia lamblia Trichomonas vaginalis Plasmodium (malaria) Entamoeba histolitica (dizenteria amibiand) Trypanosoma (boala somnului) Toxoplasma (afecteaza jesuturile profunde) Trichinela spiralis (trichineloza) Metazoare Micoplasme Charmi M. pneumoniae (pneumonie atipica) Chlamidia Trachomatis (trahomul = conjunctivita granuloasa; limiogranylomatoza benign’ =b. Nicolas-Fawre) + APARAREA ORGANISMULUI FATA DE INFECTH ‘Organismul se apara taj de agenjii infectiosi care il inconjoard. prin diferite mijloace specifice si nespecifice. -PCapacitatea normalé a crganismnulyi de aparare faté de infectii se numeste: rezistenta fata de infectie. Aceasta rezisten}& natural poate fi intdrita prin imunizarea activa (vaccina) si imunizare pasiva (séruri, imuneglobuline). Mijloacele nespecifice si specifice prin care se apara organismul sunt: © Bariera anatomica (tegumentele gi mucoasele) Tegumentele si mucoasele constituie o barierd naturald fat de agentii intectiosi prin: ~ integritate anatomica — actiung de autosterilizare prin: c&derea stratului celular superficial — prin pH-ul acid al pielii (intre 3 gi 5) — prin pH-ul acid al secreiiilor (aciditatea sucului gastric) — prin pH-ul secretiei vaginale — prin pH-ul acid al rin Mucoasele se mai apara si prin prezenja de: — mueus ~ cil — lizozimn — enzima confinutd in lacrimi, cu actiune bactericida ® Fagocitele circulante sf fixe Fagocitele circulante si fagocitele fixe, tisulare, incorporeaz& si d’strug microorganismele patogene. 256© Sistemul complement Sistemul complement este compus dintr-un grup de 18 Proteine (dupa date mai noi in numat de 25) existente in plasma, in mod normal inactivate. Th caz de attivare a acestora prin anumifi factori umorali, se confer& sAngelui o anumita putere bactericida. @ Limtokine (Cytokine) Limfokinete (Cytokinele) sunt produse polipeptidice sau mici proteine sintetizate in special de limfocite. Aceste cytokine fac parte din apararea antiinfectioasa (nespecific4). Din lista acestora face parte si interferonul care poate fi produs tn mod natural in organism de célulele infectate cu virusuri (in Special limfocite) sau prin actiunea endotoxinelor bacteriene precum gi prin actiunea altor Substanfe numite inductori de interferon, Interferonii pot fi produsi si in vitro. ® Sistema! imun Un tal important in apdrarea antiinfecfioasa il are sistemul imun cu cele doua componente ale lui reprezentate prin doua tipuri de limfocite: limfocite B si limtocite T. Limfocitele B = prin diferentierea limfocitelor B in celulele mature (plasmocite} secret anticorpi, sub forma de imunoglobuline (Ig) asigurand Imunitatea umorala. Celulele mature (plasmocitele} sunt activate de variati factori (virususi, antigene bacteriene ete.) si pradue cinci tipuri de imunoglobuline : IgG; IgM; IgA; IgD; IgE. Limfocitele T = asigur4 imunitatea celulara Ca origine, ele provin (ca si limfocitele B) din m&duva osoas4, dupa care, insA, ajung In timus unde se diferentiazA si se specializeazA in anumite activitati cu functii de: rol imunoreglator, rol citotoxic. Limfocitele cu tol imunoregiator se impart in mai multe tipuri: limfocite Ta Tor limfocite T citotoxice etc, celule ucigase {limfocite T Killer), Limfocitele T, Rolul acestora este de a stimula limfocitele B in formarea de anticorpi. Prin distru- gerea limfocitelor T, — in cazul infectarii lor cu virusul imunodeficientel umane (HIV) = se produce imunodepresie profunda (foarte pronuntata fn SIDA). Limfocitete T, Acestea asigura homeostazia sistemului imun. » DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECTIOASE Stabilirea diagnosticului in patologie, se bazeazd pe trei fupé principale de date: 1. epidemioclogice 2. dlini¢e (manifestari, de dependenta) 3. de laborator 257Ancheta epidemiologic’ 1. DATE EPIDEMIOLOGICE Ancheta epidemiolagica trebuie s& stabileascad: @ izvorul de infecfil. Se pun intreb&ri: — daca au existat cazuri de imbolnaviri in ultima vreme si ce anume — dac& a vizitat sau a primit vizita unor persoane bolnave — daca a facut deplasari — dac& la locuinta sa existé animale: caini, pisici, rozatoare, pore! ® calea de transmitere = dac& a consumat vreun aliment in comun cu alte persoane si acelea au prezentat semne de boala — daca a fost in contact direct cu vreun boinay cu leziuni ale piel — dacd a manipulat objecte eare ar fi putut fi contaminate (land, piei de animal boinav) — daca a observat prezenta unor muste — daca a facut tratament parenteral in ultimele 6 luni (pentru hepatita viral B) @ starea imunologica — daca a mai suferit de boli infectioase (de care si cand) — dac& a fAcut vaccinari (pentru ce bali si cand) DE RETINUT: ‘Se vor avea in vedere si factorii epidemiologici secundari: varsta, profesiunea, condifile de munca, starea locuinfei etc., precum si factorii climatici (situatia geograticd, sezonul). 2. DATE CLINICE Manitestari de dependenta (Semne si simptome in bolile infectioase) Bolile intectioase — in afara de faptul cA sunt usor transmisibile de la un individ la altul, se caracterizeaz@ $i prin faptul cA au © evolutie clinica ciclicd, in mare, asemanatoare. Aceasta evolutie clinica cuprinde mai multe perioade distincte: = perioada de incubafe intervalul de timp gin momentul patrunderii micrebului fr organism $i pnd la aparitia primelor simptome. ~ perioada de debut = apar primele serine de boald — perioada de stare = desfasurate a intregii simptomatologii a boli — peioada de cenvalescenfa = regresiunea simptomelor; perioada de vindecare a organismului. 258DE RETINUT: in perioada de stare toate manifestarile de dependenta ajung la apogeu, fiind prezento: ~ unele simptome inteclioase generale = unele simptome caracteristice unor boli sau grupe de boli Vom putea intalni in aceasta faz& urmatoarele sindroame: Sindromut Apar curbe termice caracterislice unor boli infeciioase, astiel | febril exista: a. Febra continu’ — temperatura este ridicaté 39°-40° C, cu mici variajii intre dimineaja si sear&, de 0,5°=1" C (febra tifoida, tifos exantematic, pneumonie etc.) b. Febra remitent4 - caracterizata prin oscilatii febrile mai mari ‘intre 37° $i 39° C, fara ca temperatura minima sa scada sub 37° C (intectii supurative ~ statilococii, streptococii) c. Febra intermitenta — cu oscilatii foarte mari ale temperaturii 36,5°-40° © survenind zilnic sau cu perioade afebrile de una—doua 2ile intre accesele febrile (malarie, septicemii etc). in acest tip de febra, temperatura minima atinge valorile normale. d. Febra recurenté — avem perioade febrile cu temperatura Continua (39°—40° C) de patru-sase zile intercalate de pericade afebrile de aceeasi durata. e. Febra ondulanta — perioade febrile in care temperatura urc&d incet si se mentine in platou — 36°-39° C - timp de 7-10 zile, scade in liz& gi dupa o perioada atebrilé, unda febrila se repetd (bruceloza). 1. Febra de tip invers — temperatura minima se inregisireaza sea- ra, iar temperatura maxima dimineata (tuberculoza pulmonara). PRECIZARE: fe @ in cadrul sindromului febril (unde febra este simptomul principal) apar si alte tulburdri (manifestari de dependenta): | ® Astenie, inapetenta, greata, cefalee, ameteli, herpes | labial, convulsii {freevent la copii), delir | | @ Tulburari = — ale metabolismului =ale aparatului cardiovascular, renal, respirator — ale functiilor secretorii si excretorii ‘@ in timpul sindromutului febril se produce o crestere exagerata a proceselor de ardere cu nevoie crescuta de oxigen si o crestere a eliminarii de bioxid de carbon, ceea ce LJ explica polipneea. 259© Perturbarea metabolismului hidroelectrolitic - duce la: — deshiaratare = tulburdit in echiiprul acido-bazic (acidoza metabolica) © Paralel cu cresterea temperaturii — se produce 0 tahieardie, Exist unele boli unde nu exist& aceasta concordanta ci se constaté 0 bradicatdie relativé (ex. febra tifoids). Sindromul intectios $i meningian —tebra inalta 39°-40° G; frisoane — varséturi ~ cefalee — hiperestezie eutanata —fototobie Caracteristic pentru sindramul meningian sunt semnele de contractura muscular: = rigiditatea cefei (rezistenté la incercarea de flectare a capulul) ~uneeri — opistotonus —atitudine de ,cocos de puscd* = semnul Kernig (incapacitatea pacientului de a intinde picioarele complet; fiexia trunchiului duce la tlexia reflex a genunchilor) ~ semnul Brudzinscki {flectarea capului duce la flexia reflexd a genunchilor) ‘Sincromul encefalitic —semne de infectie generala cu: febré mare 39°-40° C, frisonete, ameteli, vertij, curbatura —semne corticale: agitatie, delir, halucinafii, somnolenté profunda, deseori stiri convulsive, stare semicomatoasa sau comateasa Sindromul eruptiv Manifest&ri cutanate (exantem)}: — macule, papule, vezicule, pustule, bule, petesii hemoragice, icter etc. ‘Mai intalnim leziuni secundare: scuame, cruste, ulceratil, cicatrici, pigmentatii. Alte manifestari: masca Filatov (in searlatina), facies plangare} (in rujeola), masca hepatica ete. Modific4ri la nivelul mucoaselor (enantemul buco-faringian etc.) Se observa: —modul de distributie a erupfiei (generalizata, dar respectand anumite regiuni) (cum gi unde apare? daca las& ure?) ‘Sindromul gastro- intestinal de tranzit intestinal: — varsAturi —diaree (apoasd, mucoasa, muco-sanguinolenta etc.) —tenesme 260Alte manifestari Tntr-un grup important de boli (scarlatind, difterie ete): de dependenta | @ angine de diferite aspecte in alte boli (gripa, rujeola etc.): @ fenomene calarale ale céilor respiratorii superioare. Semne din Poate aparea: partea ®@ colapsul periteric: aparatului — prin pierderi de apa (varsaturi, diaree, transpiratii) circulator — prin pierderi masive de sdnge (septicemii post-partum sau post-abortum) — prin acfiunea toxic asupra sistemului nervos central a diferitelor substanje medicamentoase ~ prin actiunea unor toxine microbiene (toxiinfeetii alimentare, dizenterii etc.) @ simptomele colapsutui periferic: ipotensiune, hipotermie, tegumente palide — galben i, lanoza extremitatilor, puls foarte accelerat pamant DE RETINUT: Complicatia severd si freeventé a bolilor infecioase este socu! infeefios. Acesta se poate produce prin acliunea directd a microbilor si/sau a toxinelor micrabiene. Ca urmare a unui act terapeutic poate s& aparA socul transfuzional sau anafilactic 3. DATE DE LABORATOR Examenul bacteriologic Punerea fh evidenfA a agentulii cauzal se tace din diferite produse: ~ din sange, umori — din produse patologice: secrefii (sput8, secrefie faringian’, secrefie uretrala etc), in exsudate (pleural, articular), in puroi ~ din produsele de eliminare ale organismului: feeale, urind, vomismente ete. trotiu Agentul cauzal poate fi pus in evidenta prin trei procedee: — examen direct la microscop prin froffv din materialul recoltat culturi — eufturi — insimantarea produsului pe mediul de cultura: hemo- cultura, urocultura, coprocultura, bilicultura, medulocultura (madu- va osoasa) etc. inoculare = inocularea la animale. CAnd agentul patogen nu poate fi identificat nici prin frotiu, nici prin culturi, se recurge la inocularea animalelor de laborator: soareci, sobolani, cobai, iepuri etc. 267Analiza simptomelor prezentate de animal, a leziunilor anatomopatalogice constatate la necropsie precum si izolarea microbului din viscerele Iui permit precizarea diagnosticului. Examenul serologic (reactii de imunitate) Punerea in evidenta a anticorpilor specifici din seru| boinavului se face prin: — reacfii de aglutinare (Widal in febra tifoida, Weil Felix fn tifesul exantematic) — reactii de precipitare ~ reactii de neutralizare, hemaglutinare (r. Hirst in viroze) ~ reactii de fixare a complementului (sifilis) etc. Metode imunoenzimatice: ELISA si RIA. Alte reacfii de imunitate Alaturi de metodele serologice anticorpii pot fi pusi in evidenta si din diferite umori (LCR, lichid pleural, lichid articular etc.) si chiar in urina, fecale si piele. Reaetiile cutanate Reactia Schick se utlizeaz& pentru determinarea receptivi- tatil fata de difterie. Tehnica: ~ se injecteaza in grosimea pielii de pe suprafata anterioar& a antebrajului drept 0,2 mi toxina difteric’. Se face cu martor la antebratul opus 0,2 mi texind difteried inactivaté. Rezultatul se citagte dupa 48 ore. Dac& persoana este imuna faj& de toxina diftericA atunci anticorpii antidifterici din organismul lui vor neutraliza toxina injectaté in piele si in acest caz nu se va produce nici o manitestare locala. Reactia este negativa. Daca in locul inocularii toxinei se produce o congestie local cu edem cu un diametry de 20 mm ~ reactia este poziliva. Aceasta indica receptivitatea organismului fata de difterie. Reactia Dick se utlizeazé pentru determinarea receptivitatii fata de scarlatina. Ca antigen se utilizeaz4 0,2 mi toxin de streptococ searla- linos. Se face cu martor la antebratul opus. Rezultatul se citeste dupa 18 ore. Reactie pozitiva = un eritem sau un infiltrat cu un diametru de cel putin 1 om Reactia Schultz-Chariton se utilizeazé pentru diagnostica- rea scarlatinei. Aceasla reactie utilizeaza anticorpi in loc de antigen Se injecteazd 0,2 mi ser antiscarlatinos, antitoxic, strict intradermic — intr-o regiune unde exantemul scatlatinos este mai accentuat, 262imprejurul injectiei, antitoxinele, neutralizind toxina strepto- cocied, exantemul se va stinge. Intradermoreactia Mantoux, pentru diagnosticul tuber- culozei se execut cu tuberculina purificata PPD. Se dezintecteaza tegumentul in treimea mijlocie a fefei anterioare a antebratului. Din tuberculind doza | se injecteaza intradermic 0.1 ml pana la aparijia unui edem ,coaja de portocala” cu diametrul de 5 mm care. persisté cca 10 minute, Se citeste la 72 ore. Reactie pozitiva = eritem infiltrat de minimum 5=A0 mm. Ea indica 9 hipersensibilitate faja de toxina bacilului tuberCuloze’ aflat in organism. Daca rezul- tatul este dubios sau negativ se va repeta cu doza a Il-ala 15 zile. Analize complementare Examene curente: — hemoleucograma, YSH, glicemie, ureea sanguin’, examenul urinei, examenul LCR, probe funcfionale hepatice, examenul radiologic, ex. elecirocardiografic, ex. coprolagic —)_ DE RETINUT: — In numeroase infecifi se produce o crestere a numarului leucocitelor. Exista, ins, 0 serie de boli infectioase care se caracterizeaz& prin leucopenie: febra tifoid, in viroze (la ‘inceputul boli), ~ Cresterea eozinofilelor — semn freovent in searfatind. Absenja lor are 0 valoare diagnostica in febra tifoida. ~ Prezenta plasmocitelor — semn caracteristic pentru rubeola. — Limfocitoza foarte ridicaté — caracteristicd in tusea convulsiva. ~ VSH-ul creste in: septicemii, in boli cu etiologie bacte- riana (pneumonie, meningita cerebrospinal epidemica), in timp ce, in alte boli VSH-ul este scAzut: grip’, hepatita epidemica, parotidita epidemica etc. = LCR este clar in meningitele virotice si este purulent in cele bacteriene. (eer re eee a RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE. Ce trebuie sa stim inainte de recoltare? — sd informam pacieniul: — ce se recolteaza? — da unde? {adica in ce loc se afl agentul microbian) - de ce? — cum se recolleazi? — cand? — cand parvine rezultatul? 263—8& respectim masurile de asepsie —s& respect4m regulile generale si particulare pentru fiecare analiza — 84 recoltém inainte de introducerea tratamentului cu aniibiotice — SA respectam regulile de protectie a pacientilor (prevenirea intecfiilor nozocomiale) —s& respectm masurile de autoprotectie: — echipament de protectie (inclusiv masc’) ~ spalarea pe mAini inainte si dupa recoltarea produselor — S& nu ne asezam pe patul pacientului = s4 nu fumam (ducerea la gura a figarilor mijloceste transmiterea bolilor digestive) — 88 imbracém manusi de protectie thainte de @ a puncjiona vena @ a administra inject @ 2 pansa ieziuni supurate @ a face toateta intima a pacientutui ete, — s& punem acele si seringile ulifizate intr-un container special, inchis » — sa asiguram transportul corect al praduselor recoltate. NOTA: Tehnicile de recoltare a produsetor biologice si patologice sunt descrise detaliat in T.E.I. = Lucrejia Titircd. Facem doar cAteva precizari (completari): — temperatura optima de transport: = pentru meningococul din LCR = 37°C = pentru virusuri ~ In condlijii de congelare in termosuri sau 18zi izoterme cu gheala ~ recipientele in care se recolteaza produsele pentru examinari bacteriologice ver fi sterile dar nu vor fi dezinfectate cu solutii antiseptice (cloruré de var, cloramina etc.) pentru c& ar putea inhiba de2voltarea microbilor in culturi. ~ fecoltarea scaunului, cand suspectim o dizenterie, se face neapdrat din partile sanguinolente sau cu mucus. insmantarea se face la patul pacientului, ~ 04nd se controleaza starea de purtator de Salmonella (la fosti bolnavi de febrS tifoid3) recoltarea materiilor fecale se face dupa ce, in prealabil, sa administrat persoanei un purgativ salin. Se recolteaza trei probe consecutiv. PROFILAXIA $I COMBATEREA BOLILOK INFECTO-CONTAGIOASE Profitaxia $i combaterea bolilor infecto-contagioase cuprinde totalitatea masurilor Preventive si combative care trebuie aplicate asupra celor trei factori epidemiologici principal 1. Masur fafa de sursele de infectie 2. Masuri fala de caile de transmitere 3. Masuri fafa de masa receptiva 2641. MASURI PREVENTIVE FATA DE SURSA DE INFECTIE. MAasurile fata.de sursa de infectie reprezinta totalitatea mAsurilor luate fafa de toate persoanele care ar putea s& transmita boala infecto-contagioasa (bolnavi, purtatori, suspecti, contacti) precum si masurile late fafa de animale. Masuri fatide | — depistarea gi inregistrarea tuturor surselor de inféctie (prin persoane examinati periodice, prin triaj epidemiologic) — instruirea persoaneler (educatie pentru sanatate) — izolarea si tratarea bolnavilor, contactatilor, suspectilor, in functie de boala si posibilitatile de izolare la domi Toti purtatorii cu infectii aeragene vor fi scosi din colectivitafile de copii. Purtatorii digestivi — daca nu se obfine sterilizarea lor — vor fi scosi din orice fel de functie unde se cere manipulatea de alimente. Pentru contactii directi — carantina — izolarea contactului pe perioada maxima de incubatie a boli Carantina nu este obligatorie pentru toate bolile infecto contagioase. in unele cazuri contacfii pot fi protejati prin administrare de medicamente, antimicrobiene, antivirale prin seroprofilaxie, y-globulin, vaccinare. — anihilarea surselor de infecfii (se pot steriliza purlatorii de streptococ betahemolitic, de bacili difterici, de meningacoc). jin funclie de tipul infectiei se vor folosi metode de dezinfectie a bolnavului (de exemplu pentru infecfiile aerogene: dezintectie nazolaringiand; gargarisme (spalaturi faringiene cu ceai de musetel). = controlul medical al personalului din sectorul alimentar, din colectivitatile de copii, din sectorul de igiené comunala, ‘Masuri fata de Faja de sursele de infectie reprezentate de animate, animale principalele masuri sunt iuate de medicii veterinari in colaborare cu medicii umani. jn cazul animalelor, atitudinea fafa de sursa de infecfie este diferita de fa un caz la altul: —roz&toarele vor fi distrusé — in cazul celorlalte animale, se procedeaza de la caz la caz: vaccinare, deparazitare sau sacrificarea animatului {in caz de turbare). 2. MASURI FATA DE CAILE DE TRANSMITERE Intreruperea, blocarea permanent a cailor de transmitere a infectiilor se realizeaza prin: = metode de dezinfeclie mecanica (spalare, aspirare mecanica a prafului, filtrare, ultrasunete) 265— metade fizice si chimice de dezinfectie gi sterilizare (cAldurd, antiseptice sau solujii dezinfectante} vezi tabelul nv. 4. — prin dezinsectie si deratizare. Pentru bolile infectioase transmise pe cale directa (prin contact direct) nu existé masuri specitice, MAsurile se rezum& la: = evitarea contactului = fie cu bolnavul, fie cu produsu! intectios = masuri mecanice de dezinfeciie imediata (spSiarea cu apa si spun), aplicari locale de dezinfectante, cauterizari (mugc&turi de animal turbal), excizii chirurgicale (tetanes), aplic’ri locale sau generale de antibiatice. Pentru bolile transmise pe cale indirect, masurile lvate vor fi in functie de fiecare cale. Astel: Masurl fai de Ma&suri ce pot sa fie aplicate fafa de calea aerogena: calea: © acvisivea repetata (in vederea reducerii micrabiler) ~aeregen’ | @ metode de dezinfectie a aerulut: — expunere la soare si lumina — raze ullraviolete — aerosoli cu diferite substante bactericide ~ dezinfectii periodice cu vapori de formal — masuti de impiedicare a ridic&rii prafului in aer (folosirea aspiratoarelor sau a maturatului umed) — impiedicarea contaminari aerului prin picaturile lui Pflugge (controlul tussi, stranutului etc.) ~ spfarea pardoseli, peretitor si mobilierului cu substante dezinfectante (vezi tabelul nr. 1) - masuri de antisepsie faringiana ~ evitarea (in spital) a aglomerasii de paturl si de bolnavi ~ respectarea circuitelor functionale (septice si aseptice) ~digestiva | Masuri fala de calea digestiva: Sunt indispensabile urm&toarele masuri: ~ igiena personal - in special spalarea mainilor {germenii patogeni sunt transmisi de la mainile infectate la gura) = evilarea contaminarii apei (fantani igienice izolate; conductele de apa potabila s&nu aiba sparturi) — protectia si dezinfectia ape, canalizare corespunzatoare interzicerea folasirii apei de rau - controlul bacterialagic (coproculturi) periodic la personalul care lucreazé la instalatile centrale de apa, in industrie sau in comertul alimentar, in institutiile de copii etc. — in caz de epidemii, se va bea numai apa fiarta si racité. Apa folosita la splatul alimentelor va fi, de asemenea, fiart $i racitaé — colectarea si indepartarea corecta si igienic& a resturilor alimentare, a excretelor etc. 266Tabelul nr. 1 UTILIZAREA SOLUTIILOR DEZINFECTANTE (Vezi si dezinlectia — Ghid de Nursing pag. 290-292) Solutia ,MAMA® = 2,5% GLOR ACTIV 1 Kg VAA CLOROS-puibere + 91 APA Concentrafii de lucru: Gon MODUL DE PREPARARE Clor activ solutiel 4% Al din sol. .MAMA" + APA pand ta 101 1% 2% 21 din sol. ,MAMA" + APA pana la 10! 05 % 1% 41 din sol. .MAMA“ + APA pana la 10 | 0,25 % 05% 0,51 din sol. , MAMA" + APA pané la 101 0,125 % | NR. OBIECTIV SOLUTIE% | CLOR| METODA DE crt. ACTIV | _APLICARE Grupuri sanitare, WC-uri, gleti pentru slergere sifoane de spalare 1 varcloresa% | 1% e Plosii, olije, urinare Cloramina 4% Recipiente pentru colectarea produselor | submerjare 2 ore patologice Pavimenie Hidrod 2% 400 mim? ‘Var cloras 2% 80-100 mim? Gloramind 2% |g ong 2. | Pere faianta, usi, ferestre, mobilier | Var cloros 2% slergere Peri, mAtui, c&ipe de spalat, T-uri, | Cloramina 2% spalare Sorfuri de cauciue $i plastic 40 enlim? Lenjerie murdaré cu produse patolagice| Var cloros 12% inmuiere 1-2 ore Lenjerie de la bolngvil contagiosi Cloramina 1% (4 | solutiert kg qi Echipament de protectie si lucy { o25% lenjerie) ° Musamale si colaci din cauciue Cloramina 1%)” slergere _| spaiare Veseld clin sticlA si porfelan Cloraminad 0.5% submerjare a Ustensile si vase de bucdtarie 30 minute Tarmometre Cloramina 0,5% “ee 5 submerjare Tegumente 12 ore 5. | Tacamuri Carbonat de | 1-2% fierbere | sodiu 30 minute * Pulberea do var eloros si cloramina so pastreazh in * Solufile se pAstroaz’ si se prepaed zilnic. * Sa foloseste supematantul vase acoperite. 267— dezinsecjie prin metodele obignuite gi prin folosirea insecticidetor ~ stropirea cu solutii organoclorurate si organofostorice de jipul D.7T.T-ului sau hexacioranutut a peretilor, closetelor, bucatarillor, lazilor de gunoi precum ¢i orice foc unde se adund mustele = vectorl Masuri faté de bolile transmise prin vectori @ Distrugerea vectoritor (mugle, gandaci de bucatarie, plosnite, Jantar, paduchi, cdpuse) si a rozdtaarelor prin dezinsestie, deparazitare si deratizare. Se utilizeaza: ~ insecticide de contact ecu efect imediat, insecticide cu actiune remanenta (saptamani, luni}. Cele mai cunoscute sunt: ¢rganofostorice, carbamatii {insecticide de soe = Baygon) - raticide (pentru distrugerea rozatoarelor) si ma&suri de combatere prin mijloace mecanice (curse si capeane} Masuri igienico-sanitare {igiena personala, a lecuintelor, igiena alimentaré etc.) pentru suprimarea ¢ondiillor favorabile de dezvoltare a vectorilor. 3, MASURI PENTRU PROTECTIA MASE! RECEPTIVE Masurile au drept obiectiv principal cresterea rezistenfei organismului, care poate fi objineta prin: 1, Profilaxia specifica 2, Profilaxia nespecifie’s — Chimioprotiiaxia. 1, Profilaxia specifica Cuprinde: a. Imunizarea activa, (vaccinoprotilaxia} b. Imunizarea pasiva (seruii, imunogiobuline). A. IMUNIZAREA ACTIVA (VACCINOPHOFILAXIA) Vaecinurile sunt produse bidlogice preparate din agenti microbieni ricketisi sau virusuri atenuate, inactive sau omorate sau din produsele lor (din toxinele tor) care stay pastrat puterea imunizanta, _ in mod curent, se obisnuieste a se denumi vaccinurl propriv-zise atal produsele imunizante microbiene, cat gt produsele imunizante rezultate din toxinele lor fanatoxinele). Vaccinurile sunt utilizate pentru provocarea unei imunitati active artiticiale tata da anumite infecli. Acesiea, intoduse in organism, produc anticomi specifici care impiedic& atacul germenilor sau al toxinelor acestora asupra organismului. Exist vaccinusi monovaiente gi asociate (bivaccin = diftero-tetanig, trivaccin = diftera-tetanic- pertusis). 268Vaccinurile se pastreaza in frigider (4°-8* C). Vaecinoprofilaxia constituie cea mai valoroasé metodd de profilaxie a bolilor infectioase. In fara noastr sunt obligatorii urmatoarele vaccinari preventive: - BCG (Calmette-Guerin) — antituberculoasd — antipoliomietitic — antidifteric ~ antipertusis = antirujeotice > contra HBV. in fiecare {ard se elaboreaz& un program national de vaccinare. Acest program nu este imuabil, ci se medific& in timp, in functie de situafile epidemiologica, PRECIZARE: O parte a imunizatilor active sunt interzise la gravide (rise de avort sau maltormatii congenitale). Sunt o serie de imunizari permise si la gravide, in situafii deosebite, ¢a: vaccinarea antirabic&; vaccinarea antipoliomielitica; antigripala cu virus inactivat. La fel, imunizarea antitetanic4 este bine suportaté si e chiar indicat la gravidele nevaccinate. Se face cu vaceinuri inactivate si cu anatoxind tetanicd purificaté si adsorbité (ATPA) pentru eventuala prevenire a unui tetanos neonatal. Astazi, se aplicd vaccinarile asociate: - DI-TE-PER (ciftero-tetano-pertusis} = rujeolic + urlian + rubeolic - DI-TE-PER + Polfomialic oral (VPO) ~ DFTE-PER + vaccin poliomieliic inactivat (in aceeagi seringd) ~ DL-TE-PER + poliomielitic + rujeoli S-au introdus, de asemenea, vaccinuri noi ~ antihepatitic B; vaceinul herpetic si altele. Calea de © jntradermic administrare a — BCG ~in zona deltoidiand a brajutui drept vaccinurilor © subcutanat (fafa externa a bratului, jesut celular al flancurilor abdominale) ~anfitetanic —antirabic ~aniidifteric | ~ antitifoparatifie antirujeolic © intramuscular (in regiunea latero-extern4 a coapsei) — anatoxinele purificate si adsorbite (ADPA ~ anatoxina difterica puriticata si adsorbitay (ATPA - anatoxina tetanicd purificata si adsorbit&) ~ trivaccinul = Di-Te-Per — bivaccinul® oral —antidizenteric — antipoliomielitic {VPO) — BCS ® inteanazal — antigripal (exist& si vaccin antigripal inactivat, care se administreazé injectabilt DE RETINUT: : @ Imunitatea activa objinuta prin vaccinare este de durata : @ Vaccinurile'si anatoxinele sunt utilizate in primul rand cu scep profilactic; tolusi, unele pot fi aplicate si cu scap curativ (difterie, tetanos, bruceloza. stafilocacii, febra titoid’ @ Se vor utiliza numal vaccinuri cu valabiltate, neexpirate ® = Vaccinurile injectabile ver ti manipulate in candifii de asepsie perfect (incarcarea seringii la tlacara, etc.) ® Se vor sespecia cdozele gi intervalele dintre inoculari, dozele mai mici determind imunitate slaba: dozele mai mati pot declanga reacyii postvaccinare intense. | @ Se va face tatonarea gradului de toleranta fata de vaccinuri prin administrare, | in prealabil a unei doze de 0,1 ml in dilutie de 1/100 {in cazurile in cate se poate | | astepta o toleranté mai accentuata). @ = Prevenirea complicatiilor se va face prin tespectarea conlraindicafiilor care ——" trebule cunoscute de cAtre asistenta medical, Sarcinile asistentelor medicale din dispensare: — cuprinderea integral in catagratie a tuturor copiilor programati pentru imunizare, conform calendarului stabilit — sunoasterea populatiel infantile, mai ales din carlierele nei - cuprinderea subiectilor amanati, contraindicali temporar, emisi din campania anterioard, oéi flotanti in teritoriu — asigurarea vaceinarii integrale a copiilor din crege, gradinije, leagane — vor fi admisi in colectivitti numai copii vaccinati conform calendarului — respectarea cu strictefe a instructiunilor MS privind administrarea vaccinurilor ~ Inregistrarea tuturor vaccinatilor in registrul de vaccinare — asigurarea conditillor optime de transpart gi conservare 2 vaccinurilor {+ 4°C ++ 8°C). B. IMUNIZAREA PASIVA Imunoprofilaxia pasiva se realizeazé prin: administrare de seruri say Imunoglobuline care contin anticorpi specifici gata formali. imunitatea pasiva comfera © protectie imediata, dar de scurta durata. 270ADMINISTRAREA SERURILOR Serurile imune sunt de doua feluri: 4. omologe — se obfin de la om (convalescenji sau de la persoane imunizate activ prin vaccinare). Serurile omologe nu mai sunt folosite azi sub aceast& forma din cauza pericolului de transmitere a unor infectii virate — HIV, virusurilor hepatitice — ci sunt folosite sub forma de imunoglobuline (gammaglobuline) specitice. 2. heterolage — se obtin de la animale (cal, iepure, oaie) imunizate activ cu diferite vaccinuri sau anatoxine. Serurile heterologe au marele dezavantaj prin faptul c& pot produce o stare de sensibilizare a organismulul (reactii alergice) din cauza, proteinelor straine pe care le conjin sau chiar soc anafilactic (vezi s0¢ anafilactic — Urgente medico chirurgicale - Lucrejia Titirea). jin prezent, acest dezavantaj este redus prin livrarea de seruri purificate si concentrate (antitetanic, antidifteric, antibotulinic, antivenin de vipera, ser antirabic). Serurile se p&sireaza la intuneric si la temperatura de 4°-10° C. Se va evita inghefarea lor. Se utilizeazé si seruri uscate (liofilizate) Compozitia Dupa anticorpii pe care fi contin, serurile eterologe se impart in: serurilor — seruri antitoxice (antidifteric, antitetanic, antibotulinic, antistafilo- cocic etc.) = seruri antimicrobiene (antimeningecocic polivalent; anticarbu- nos; antipiocianic polivalent) — seruti mixte — cu actiune antimicrobiana si antitoxica; azi, nu mai este folosit 4 — seruri antivirale (antirabic). Indicatii Serutile pot fi utilizate in scop: = curativ (seroterapie) in difterie, tetanos, botulism, mugeaturi de garpe veninos, gangrend gazoasé etc. — profilactic (seroprofilaxie) in plagi rabigene, plagi tetanigene (la persoanele nevaccinate). lea de | Calea de Administrarea serutilor se face: administrare - pe cale jntravenoasd - realizeazd efecte imediate de neutralizare a toxinelor, sé utilizeaz aproape in toate cazurile in care serul este administrat in scop curativ — pe cale iniramusculara - se utilizeaza atunci cand serul este administrat in scop profilactic; in scop curativ, se utilizeaza in unele forme usoare de boala, precum si in cazurile cunoscute de hipersensibilizare a unor persoane 277DE RETINUT: Serul se administreazé intramuscular in regiunea coapsei sau in muschiul delteidian si niciodata in regiunea fesier’. Serurile omologe nu dau reactii serice decat in mad exceptional reaciii usoare, de tip urticarian, ATENTIE! [:} Nu se recurge niciodal&, in scop terapeutic, la calea LJ subeutanata. Reacfii serice Proteinele straine din serul eterolog, introduse in organism, se comport ca alergene (antigene) producand tenomene de sensibilizare, astfel: — reactii imediate — socul anatilactic — reactii tardive = boala serului. Reactile serice pot aparea la persoanele hipersensibilizate chiar si la adminisirarea unei cantitati foarte mici de ser. Astlel socul anafilactic poate aparea chiar dupa administrarea 20,1 mi dintr-un ser diluat 1/100. Desi reactile serice survin indiferent de calea parenterald de administrare, totusi. calea intravenoasa se insojeste de reactii mai grave. medico-chirurgicale” - Lucrejia Titirca, vor aminti doar pe NoTA: Deoarece socul anafilactic este descris in .Urgente i scurt despre boala serului. Boala serului apare dup o ineubatie de 6-12 zile de la injectarea serului si poate sd apard la orice persoand, (dra $a fi avut o stare de sensibilizare anterioara. Se manitesta prin eritem, prurit, febrd, eruplie cutanat’, imfo- adenopatie, uneori edeme localizate la fatd, plecape, maini si picioare. Cel mai periculos este edemul glotic - care necesita masuri de urgenia. Unii bolnavi prezinta artralgii, manitestari nervoase (nevrite). Tratameniul: ~regim alimentar (fructe, zarzavaturi, dulciuri, lactate), tardi came ~ fralament medicamentos: antitermice, analgezice, antihistami- nice (Nillan, Feniramin, Tavegyl, Romergan). Pentru evitarea acestor reactii, redAm mai jos principii de administrare ale serului. 272Principti de administrare Se electueazé la indicajia medicului Principii: © culegerea de date: ~ pentru recunoasterea unei eventuale stari de sensibilizare (urticarie, astm, eczema, alergie alimentara etc.); se intreaba pacientul daca i s-a administrat vreodata ser heterolog —inainte de administrare, este obligatoriu s4 se pregateascd trusa de urgenté antisoc (Adrenalina, Hidrocortizon hemisuc- cinat, Romergan etc.) si instrumentar necesar (seringi, pertu- zoare, solutii glucozate si clorurate, garou etc.) = respectarea celor mai severe reguli de asepsie si antisepsie: seringi, ace de unica folosinja; folosirea lampii de spirt (flambarea) la deschiderea fiolei; dezinfectia tegumentului cu alcool iodat 1%. Testarea sensibilitatii la ser Se face obligatoriu la tofi pacientii. Sunt mai multe metode: © Testu conjunctival ~se depune pe conjunctiva oculara o picdturd din serul (care se va injecta) diluat 1/100 in soluji de NaCl. in caz de sensibilizare ~ dupa 30 de minute apare hiperemie {congestie), laciimare. Testul nu se aplica la copii. @ Testul cutanat ~ dupa scatificarea tegumentului, se depune o picaturd de ser diluat 1/100. Dupa 30 de minute, in caz de sensibilizare, apare o hiperemie intensai. © Tostul intradermic (cel mai sigur) — se injecteaza intradermic 0,1 mI ser diluat 1/100 sau chiar 1/1000 (daca se suspecteazd o hipersensibilizare); dupa 20-30 de minute, in caz de sensibilizare, apare un eritem cu diametrul de 5-10 mm, eventual, apare si edem, Schema minimala pentru desensibilizare in cazul in care testele sunt negative — iar pacientului nu i-a fost nicigdata injectat ser heterolog, se va aplica schema minimala pentru desensibilizare. Mentie: Sub supravegherea stricté a meaiculul @ se injecteaza subcutanat: ~ 0,25 mi ser in dilutie 1/10 ~ se asteapta 30 minute, dac& nu apare nici o reactie — 0,25 ml ser nediluat - se asteapta 30 minute, daca nu apare nici o reactie ~ 1 ml ser nediluat — se asteapta 30 minute, daca nu apare nici o reactie, se injecteaza tot serul iim Daca aceasta desensibilizare ne arat& un grad mai mare de sensi- bilizare, se va face desensibilizarea dupa procedeu! Besredka modificat. 273La intervale de 30 minute, se injecteaza ser dupa cum urmeaza: Dilutii Cantitate Calea de administrare 1/100 9,1 mi id. 100 0,5 mi im. nediluat 0,5 mi im. nediluat —_cantitate total& ium, Observatie inca 30 minute Alta metoda de ‘Schema desensibiliziri poate varia in funcfie de gradul de desensibilizare | sensibilizare gi de modul cum reacfioneaz4 pacientul ta primele administra. Exemplu de desens are prin injectii subcutanate (interval / de timp antre injectii de 30 de minute). Dilutii Cantitate (ml) 4100 92 1100 0,4 1100 0,6 W10 02 1/10 04 1/0 06 ser nativ 02 ser natiy 0,4 ser nativ 06 ser nativ 1 PRECIZARE: ~ Dilutia de ser imun in ser liziologic poate incepe si de la 1/1000 — incepand cu o cantilate de 0,1 mi, cresc&nd progresiv la intervale de 30 minute; acest procedeu dureaza foarte mult timp. ~ Daca testele sunt intens pozitive, iar administrarea serului este indispensabila, pe lang desensibilizare. se va injecta intramuscular antihistaminic (Romergan} inainte de introducerea serului si se perfuzeazd iv. corticoizi (Hemisuccinat de hidrocortizon) tnainte si tn timpul administrarii. — Dupa injectarea serului eterolog, pacientii tebuie 6 ramana sub observatie medicala atenta cel pusin 1 ord, ADMINISTRAREA IMUNOGLOBULINELOR Gammaglobulinele reprezinta partea purtStoare de atlicorpi $i se numese imunoglobuline normale (dupa definitia OMS). Sunt cunoscute sub numele de IgG; A; M:D: E. 274Gammagtobulinele obtinute din serul de convalescent sau din serul unei persoane hiperimunizate cu un anumit antigen (vaccin sau anatoxind) se numese imunogiobuline umane specifice (antitetanos, antivariolic, antipertusis, antirabic, antiBs, antinu- jeolic ete.). At&t imunoglobulinele umane normale, ct si imunoglobulinele specifice, se extrag din amestecuri de plasma provenita de la sute de denatori. Administrarea de imunoglobuline ofera mari avantaje in comparalie cu serurile imune, pe care le pot inlocul in totalitate. Toleranja local si generala este bund. Nu prezint& risc de transmitere a unor virusuri (HIV, hepatitice etc.). Imunoglobulinele (gammagiabuline) se administreazd umai pe cale intramusculard in doze de 0,1-0,5 mi/kg corp. in ultimii ani, s-av produs imunoglobuline de uz intravenos (Gamma venin, Sandoglobin). 2. Profilaxie nespecific’ si chimloprofilaxia Profilaxia nespecificd se realizeazA prin cura de aer, apa, soare, vitaminolerapie, administrare de microelemente (Ca, Mg, K) ete. Pentru proteciia persoanelor receptive {af de unele infectii se foloseste gi ohimioprofilaxia (administrarea de antibiotice sau chimioterapice). Metoda trebuie utilizata cu mult discernamant, deoarece prezinta unele periccle, cum ar fi selectarea unor germeni rezistenti: producerea de electe secundare alergice, toxice, ale antibioticelor respective. INGRLAAI SPECIFICE IN FUNCTIE DE CALEA DE TRANSMITERE Criteriu! cel mai util pentru clasificarea bolilor infecjloase este cel epidemiologic — dup& modul de transmitere. ‘in acest mod, clasic, bolile infectioase se pot Imparti in patru grupe: 1. afectiuni transmise pe cale respiratoria (prin picalurile lui Pilugge) — prin intermediut aerului (aerogene} 2. afectiuni transmise pe cale digestiva (cu poarta de intraré digestiva) 3. afectiuni tansmise pe cale culanalad 4. afectiuni transmise prin vectors. PRECIZARE: In continuare, vom face o scurt& prezentare doar a caterva boli transmise pe cale respiratorie gi pe cale digestiva. 275INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI TRANSMISE PE CALE RESPIRATORIE Generalitati Trangmiterea infectiilor se face pe calea aerului si se produce: = prin picdturile lui Pllugge ~ in cazul stranutulul sia 1usei, sau ~ prin inhalarea aerului in care agentli patogeni rman suspendafi (sub forma prafulul) si astfe! pot fi purtati de curentii de aer. Varicela si tuberculoza sunt exemple de boli ce pot fi raspandite in aceasta manierd Infectile respiratorii au poarta de intrare nazo-taringiana si buco-taringiana. Aceste infectii cuprind: scatlatina, anginele, rujeola, rubeola, variola (eradicata), varicela, mononucleoza infectioas4, ditteria, tusea convulsiva, pneumonille, gripa, me- ningita cerebrospinala, parotidita epidemica, tuberculoza (calea principal) poliomielita {una din cai) ete. Culegerea La fiecare atectiune, culegerea de date va viza: datelor = datele epidemiologice (vezi diagnosticul bolilor = ancheta epidemiclogica) — receptivitatea organismului (varsta, starea nutritional, boli cronice, tratament parenteral, imunizari) —culegerea de date pe cele 14 nevoi (vezi T.E.|.— Lucretia Titire’} Problemele | — respirajie ineficient& din cauza wsei, a edemului mucoasei posibile ale | bronsice cu producere crescuta de mucus pacientului | — izolare social din cauza stigmalului asociat cu boala contagioasa — stare depresivd din cauza izolari — disconfort din cauza febrei, tusei si oboselii — deficit de volum fichidian din cauza ingestiei inadecvate si pierderil anormale prin expiratie sl transplratle. in cazul unor boli respiratorii infecto-contagioase, poate aparea: ~ alterarea integritatii tegumentare prin eruptie cutanata Qhiective de | Obviectivele de ingrijire vizeaza: ingrijire - in | — identificarea agentului patogen (din exsudat, secretii nazale, afectinni expectorafie, sange; sau indirect, prin reactii serologice, reactit respirator culanate) — limitarea propagarii infectici — supravegherea atenta a pacientului pentry a depista semne de sensibilitate la vreun medicament sau la ser — oprirea infectiei (adminisirarea tratamentului adecvat) = supravegherea functilor vitale — respiratie, circulatie ~ asigurarea unel hidratari adecvate ~ alenuarea tebrei 276—combaterea duretii (de cap, gt) ~ usurarea tusei ~ asigurarea odihnei —reducerea anxietatii — sustinerea psihclogica a pacientului —educarea persoanelor (pepulatici) privind importanta: imunizari, igienei personale, a locuintel, distrugerea vectorilor. MASURI CE TREBULE LUATE PENTRU LIMITAREA PROPAGARII BOLILOR INFECTIQASE RESPIRATORIL — pacientii si familig vor fi intormafi despre boala, transmiterea ei, prevenire si tratament = pacientii se izoleaz4 pentru a nu transmite infectia sau/si pentru ai proteja (mai ales pe céi ce au rezistenté scazuta) = persoanele care intra in contact cu pacientul trebuie s4 poarte masca, halat — trebuie $4-$i spele mainile inainte de intrare in camera pacientului si la fesirea din camera sau dupa un contact cu un object sau material contaminat si potential infectios, Se evité raspandirea microbilor in aer: = se sfdluieste pacientut s&-3i acopere nasul i gura cu o batist&, alunci cand tuseste sau strnuta; $a folosenscd batiste de hartie — pent tuse si pentru expectoralie: acestea se arunca dupa dlosire intr-un recipient prevazut aproape de patul pacientului -se folosesc metodele umede de curdtenie (indepantare a prafulul); se evita scuturarea lenjeriei in camera — se aetiseste camera de mai multe ori pe zi. Ci PRECIZARE: Dintre afecjiunile transmise pe cale respiratorie, vom trata pe scurt (ca prototip) doar scarlatina, rujeola, varicela. INGRIJIREA PACIENFILOR CU SCARLATINA Searlatina ~ boald infectioasA acut& si contagioas’ — cauzala de anumili streptococi betahemolitici din grupa A, care secreta 0 texind numit’ toxin eritrogena ce determina aparifia eruptiei (sindromul eruptiv). Initial, boala se caracterizeaza prin angina, varsaturi si febra. Culegerea Receptivitatea pacientului .. datelor Date epidemislogice ... cose Manifestéri de dependenta (Semne si simptome) ® Perioada da incubafie 3-6 zila in medie (maximum 1-10 zilé) Debut brusc: — febra mare (39°-40° C) — angina (inflamagia istmutui taringian) caracterizald prin dureri fn gat, roseatd intensa care cuprinde amigdalele gi intregul istm taringian a= varsdturi ~eefalee In formele grave: puls rapid si hipotensiune. © Pericada da invazie (1-2 zila) — angina este de un rogu intens (ca flacdra) sau pultacee — cu exsudat cenusiu — in puncte, aspect de false membrane. Uneori, angina ulcero-necrotica ~ limb& tnc&roaté - cu depozit cenusiu albicios, apoi, prin descuamarea limbii, mucoasa rmane rosie = limb& zmeurie © Porioada de eruptie (2-3 zile) — exantem scarlatinos (nu apare la nivelul fefei) — masea Filatov (facies pAlmuit), semnul lui Grozovici-Pastia {lini hemoragice la nivelul regiunil inghinale, axilare) 20ea = prurit ~ modificdri circulatorii (tahicardie, hipotensiune arterialé, colaps - in formete hipertoxice) — oligurie, albuminurie — simptome neuropsihice (agitajie, dalir, convulsii, chiar coma) — ex. de laborator: leucocitoz& cu neutrofilie © Perioada de descuamatic (2-3 sdptaméni) Problemele pacientulai jpertermie legat de sindromul toxle — alterarea confortului legat de durerea de cap si febra — durere fn gt, legatA de inflamafia istmului faringian (angina) ~ varsdluri si cefalee din cauza edemului cerebral infectios = deficit de volum lichidian legat de varséturi, de distagie — tise de deshidratare legat de varsSturi, de consum redus de chide, de hipertermie, de crasterea metabolismului ~ alterarea nutrijiei: insuficienj in raport cu nevoile organismului legat de dificultate in inghifire $i anorexie = atterarea confortului legat de prurit = alterarea mucoasei bucale, linguale, legat de enantem, finba incdreat’ —izolare social impus& de boala contagioasA ~ tisc de transmitere a infectiei legat de neizolarea pacientului — potential de complicafii, legat de procesul infecfios — [complicafii toxice, septice, alergice (glomerulonetrité), cardiace], tie legate de | suprainfecjia elementelor eruptive —risc de | 4ectie a tegumentului, legat de gratajul leziunitor pruri- ginoase ~ adinamie, legata de starea toxica ~ deficit in autoingrijire, legat de slabiciune (adinamie) Obiective Pacientului 641 se: — atenueze febra — diminueze durerea de cap, inflamatia ist mulyi faringian 278— atenueze vérsdturile —amelioreze starea de contort Pacientul: — 8a fie echilibrat hidro-electrolitic — 88 se evite deshidratarea, s& bea lichide — s& nu prezinie suprainfeclii ale mucoaselor, tegumentelor —riscurile transmiterii infectiei s& fie reduse sau eliminate ~ sd nu prezinte complicatii (septice, toxice, alergice) —sa i se reducd anxietatea. Obiective de ingrijira vazi — objective de la ,generalitayi* @ Fobra poate fi sedzutd prin: = ventilare (rcire) sau cu un burete umed caldut, prisnite, camera. bing aerisité ~ antitermice — comprese reci pe frunte @ Ametiorarea intlamajiei prin: — gargar& cu ceai de mugejel, bomboane antiseptice ~ dezintectia nazo-faringiana (la indicatia medicului) — analgezice @ Ameliorarea contortulut prin: — combaterea pruritului — cu lofiuni de alceo! mentolat @ Pentru echilibrul hidro-electrolitic: —regim hidro-lacto-zaharat, supe de legume, zeama de co. 105t, sucuri de fructe, vitamine. Adulti se incurajeaz& sA bea lichide 2-3 /24 h @ Prevenirea infecsilor si a complicafiile — se asigurd igiena mucoaselor si a tegumentelor (ngrijirea cavitajii bucale de doua orivoré) — repaus la pat - cel putin 7 zile, pentru a preveni complicate (in special renale) — evitarea complicatiilor - se realizeazd prin respectarea regimului igieno-dietelic si respectarea tratamentului etiologic si simptomatic —izolarea in spital de boli intecto-contagioase —urmérirea analizei de urind si a exsudatului faringian — timp de 3 sAptiméni, repetate periodic. La tofi contactii - exsudat faringian — dezinfectia: lenjerisi, obiectelor, veselei, camerei {formalizare), folosirea de plosti individuale ~ dupa afebriliiate, pacientul face zilni¢ bai calde. @ Tratament etiologic (la incicafia medicului = se administreaza penicilina, eritromicina: continua cu Moldamin. In formele toxice — gammagiobuline, in tormele in stare de soc, hemisuccinat de hidrocortizon. ; la extemare, se 273INGRLIJIREA PACIENTULUI CU VARICELA Varicela este o boal& infectioasé si foarte contagioasd, cauzat&é de virusul varicelozosterian. ‘Culegeren datelor ~ Receptivitatea ‘ — Date epidemiologice (vezi ancheta epidemiologica} Manifestari de dependenja (Semne si simptome) @ Jeziuni /a nivelul tegumentelor $i mucoaselor — eruplie: pe tegumente, macule, papule, vezicule, cruste {aspect polimarf) — pe mucoasa bucala (veziculele se rup lsand ulceralie cu aspect de afta cu dureri la masticalie si salivatie abundenta) @ febra (poate lipsi la 1/4 din cazuri} Probleme @ allerarea integritapil pielii, egaté de /eziunile veziculare @ fis de allerare a imaginii corporate, legat de cicatricile (posibite} ramase in urma gratajulul ® fis¢ de infeclie a tegumentelor tegat de gratajut leziunilor pruriginoase ®@ potenjiaf de complicafii (pneumonie, encetalita variceloasa), fegat de procesul infectios, tie legat de supraintecjia elementetor eruptive @ alierarea contortului, legat de prurit @ rise de transmitere a intectiel, legat de neizolarea pacientului Pacientul: | — Sa-$i pastreze integritatea pielii ~ $A nu fie expus microorganismelor intectioase — sa injeleaga masurile de contro! al inte: $i al gratajului ~ sa-$i pastreze sentimentul de bunastare si stima de sine Intervenfii ~igiena tegumentelor cu apa alcoolizat& — baie numai dupa cdderea crustelor — pentru ameliorarea prurituiui, alcool mentolat; talc ~ igiena cavit&tii bucale = spalaturi cu ceai de musetel (mai ales dup8 alimentatie), badijonri cu stamicind, vit. A ~ educalia pacientului: s& nu se scarpine — Supfavegherea pentru a observa semnele vreunei complicatii (febra, cefalee) | OF RETINUT: Varicela si zona zoster (herpes zosier) au acelasi agent etiologic. Varicela poate apSrea dup’ un contact cu herpes zoster sau invers. 280INGRLMREA FACIENTILOR CU RUJEOLA Rujeola — boald acuta infectioasé si foarte contagioas, provocaté de virusul rujeolic, care este un paramixovirus. ps Culegerca datelor Probleme ~ receptivitatea pacientului (varsta...) | -date epidemiologice — vezi diag. epidemiologic —eulegerea de date pe cele 14 nevoi (vezi Ghid de Nursing val. ! - Lucretia Titircad) Manifestari de dependenta (Semne gi simpteme) Perioada de incubafie - in, medie, 10 zile este perioada proeruptva sau catarala: BAted @ feba — care creste ireptat la 38°-39° C @ frisoane @ iahipnee © triple catar: — ocular (cojunctivita, Lcrimare) — nazal (congestia mucoasei nazalé, senzatie de nas infun- dat, rinoree seropurulenta} — traheobrensic (tuse seack — rSquseala - din cauza larin- gitei) @ enantem (hiperemla mucoasei buco-faringiene} - semnul Koplik — micropapule albe in dreptu! molariiar © wburdui digestive (varsdturi, greturi, dureri abdominale) @ simpiome nervoase jiritabilitate, cetalee). In perioada eruptiva, apare: @ exantomut— macule de culoare rosie (pe fat, dupa urechi, gat, torace, abdomen, spate, membre) @ fegumente ~ rosii, cade, transpiratie Alte manifestari de dependenta: @ inapetenta @ neliniste, stare de nervozitate @ inchidere in sine @ siabire — hipertermie = legata de procesul infectios, manifestat& prin fri soane, piele fierbinte ~ obstructia cdilor respirator — jegata de inflamalia mucoaset na- zale, de rinoree, inflamafia mucoasel laringiene ~ digpnee cu polipnee, din cauza tebrei —tuse - legal de catarul traheo-brongic — alterarea integritajii mucoaselor si a pielil, legal de enaniem si exantem 28— potential de deficit de lichide (deshidratare}, legat de varsaturi, twanspiratii — intoleranja la activitéfi din cauza febrei, stabiciunii ~ tisc de infecjie a mucoasei bucale = stomatita (bacteriana sau micotica) mai ales la copii subnut au din lipsa de igiend a cavitatii bucale = potential de complicafii ale aparatului respirator, digestiv, ale sistemului nervos = encefalité - legat de scAderea rezistentei generale (procesul infectios, febrd, vars&turi, inapetenta) Obiective Pacientul s& prezinte: ~odiminuare a febrei — temperatura in limite normale, edaté cu palirea erupjiei (o sresiere a febrei in aceast& faza este semn de complicatii) = diminuare a catarului nazal si traheo-bronsic — 04i respiratorii permeabile —unritm respirator regulat ~diminuarea tusei (disparitia use) Pacientul: — sa fie echilibrat hidroelectric (s& nu prezinte semne de deshidratare) ~ $4 nu prezinte infectii la nivelul mucoaselor si tegumentelor ~ sd nu prezinte complicatii — Sai se amelioreze confortul fizic si psihic Interventii @ Peniru diminuarea $i reducerea febroi: — se aplicd comprese hipotermizante de 2-3 ari pe zi, pe trunte, pe torace, la nivelul membrelor (temperatura acastor comprese sA fie cu 1-2 grade mai mica decat temperatura corpului} — $@ aeriseste camera de 3-4 ori pe zi, cate 15 minuteyin cazul frisoanelor — se acopera pacientul cu incS 1-2 paturi in dlus —se administreaza medicafia prescrisd de medic —antitermica (aspirin 3 x 1 tb/zi) ~ antimicrobiana (Penicilina G 2 x 1000000 u/zi i.m.) ~algocalmin ‘© Pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusel, polipneei: — Se umidifica aerul — prin punerea unor vase cu apa pe calorifere sau prin fierberea pe resou a une’ infuzii de musetel = se aeriseste salonul, se hidrateaza pacientul (pentru a favoriza eliminarea secietiilor) ~ se administreaz& medicajia prescrisa: rinosept, faringosept antitusiva: codeina fostat 3 x 1 tb/zi ~ afttiinflamatorie HHC 100 mg/zi in perfuzie de glucoza 10% © Pentre prevenirea deshidratéril: — se ofera pacientului lichide (2500-3000 mizi) — ceaiuri, sucuri naturale, fructe, zeama de compot 282© Pentru prevenirea infeotiei mucoaselor si tegumentelor: ~ se spald ochii pacientului de 1=2 oi pe zi cu ceai de musetel (cu comprese sterile). Laindicatia medicului, se instileaza, de 3 ori pe zi, cate o picdturd de Clorocid in sacul conjunetival. ~ se insist& asupra igienei cavitajii bueale prin: spalarea dinfilor, gargaré cu ceat de musefel, asupra curdfirii corecte a cavitafii nazale si protectia narinelor prin aplicarea de creme simple — se efectueaz’ toalela pe regiuni — comprese umezite cu apa alcoolizata ~ baia general este permisd doar in pericada de convalescenta. Prevenirea complicajillor se realizeaza prin: — cresterea rezistentei organismului (repaus, diet) ~ izolarea pacientului de alti pacienti cu alte boli — respectarea condifiilor de igien& personala si a mediului ambiant. INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI TRANSMISE PE CALE DIGESTIVA Generalitati Propagarea se face, de regula, prin intermediul apei si a alimentetor contaminate cu bacterii sau virusuri. Germenii se raspandesc in mediul inconjurator prin materi fecale, urind sau alt produs patologic. ‘Apa de {€ntana se poate contamina prin infilalii cu ape de supralat sau alunci and acestea sunt construite in apropierea latrinei. ‘Apa raurilor se poate contamina prin varsarea in ele a canalelor colectoare. Alimentele se pot contamina printr-o manipulare necorespunzatoare. Boala digestiva este boala mainilor murdare. Un rol important in transmiterea boiilor digestive il joac mustele, care vehiculeaza microbii. Cele mai frecvente boli contagioase transmise pe cale digestiva sunt: — enterovirozele, febra tifoidd si febrele paratifoide, toxiinfectiile alimentare, dizenteria bacilara, hepatita virala. Culegeréa | — varsta (copii sunt mai usor afectati) datelor Se objin informalii pentru depistarea izvorului de infectie ~ daca au axistat boli similare in anturaj familie, colegi etc.) ~ ce alimente s-au consumat ~ unde este sursa de apa potabilé - conditiile de sanitatie corespunzatoare (conditiile deficitare favorizeaza transmiterea) 283Probleme — disconfort abdominal, din cauza duretilor, grejurilor, varsAturilor —sindrom de deshidratare — legat de varsaturi, diaree —febra — legat& de actiunea agentilor infecfiosi ~ greturi, varsaturi — legate de infeetie = alterarea nutrijiei prin deficit de lichide in raport cu nevoile organismului = durere (de cap, de gat, legata de angine) = dificultate in a se ingriji, legatd de slabiciune, adinamie ~risc de complicati — exantem (febra tifoida, infectii cu vinus ECHO) ~ izolarea pacientului — identificarea agentului patogen (din materille fecale, bilé) —limitarea propagarii infectiei —asigurarea confortului pacientului — menfinerea starii de nutrifie; pacientul s& primeasca lichide si electroliti; factori de nutritie in cantitate gi calitate adecvate in functie de bilantul hidrie si in functie de dezechilibrul hidra-elec- trolitic —menjinerea unei eliminari normale (tranzit intestinal, diureza); a unei temperaturi normale a corpului ~ invajarea pacientului: — $4 $lie s& respecte regimul igieno-dietetic = asigurarea ingrijitilor igienice. PRECIZARE: Dintre bolile cu transmisie pe cale digestivA vom prezenta, succint, doar ingrijiile in toxiinfectille alimentare si in hepatita virala A. INGRUJIREA PACIENTILOR CU TOXIINFECTI ALIMENTARE Toxiinfectille alimentare sunt boli infectioase acute, cu caracter sporadic sau epidemic, care apar in urma consumului de produse alimentare intens contaminate cu variate bacterii si/sau toxinele acestora, virusuri, protozoare, sau fungi/ciuperci. Ele se manifesta clinic atat prin tulburari digestive (varsdturi, diaree, colici abdominale), adicd fenomene de gastroenterocolita acuta, eat si prin fenomene toxice generale. Agentii etiolagici Bacterii Shigella, Salmonella, Escherichia, Proteus, Vibrio Cholerae, Clostridium (Cl. Botulinum, Cl. Perfringens), Stafilococ, Streptococ. Virusuri Coxsackie, Echo, Polio, Protozoare Entamoeba dyzenteriae (dizenterie amibiana), Giardia lamblia. 284Fungi Candida albicans. Marea majoritate a toxiinfectillor alimentare sunt produse de germeni din genu Salmonella (8. typhi murium}. Alimentele mai freevent incriminate: carnea (in special de pasdre, pests si pore), preparatele de carne (carnati, toba, pateurij, ova (mai ales cale de rata), laptele si derivatele sale, preparatele de cofetarie etc. culegerea datelor Informafille vor fi culese prin ancheta epidemiologica: — daca este vorba de un caz sporadic individual, sau de cazuri mai multe in familie, fn colectivitati {comeseni) care au consumat acelasi aliment — pranzurile ingerate (cu 2 pana la 48 ore inainte de debut) — alimentele consumate (mai ales cele neprelucrate termic): {riso4, smantnd, inghelat’, maioneza ete. —in ce condifii au fost preparate $i p&istrate produsele (la c&ldura, accesibil musteler, rozdtoarelor, persoanelor cu infectii stafilaco- cice) — dac& persoanarpersoanele au fost tn cdldtorie into zona cu focare epidemice sau zone endemice de holerA sau dizenteria ~ daca $tie c& in anturaj existé petsoane purtatoare de germeni — dacé persoana se afl4 sub tratament prelungit cu antibiotice — gravitatea bolii este in functie de varsta (este mai grava la o varsl{ mica gi la varetnici); starea anterioara de sdnatate. Manifestari de dependenta {Semne gi simptome) Manifestarile de dependent (clinice} apar dupa 0 ineubatie de: 12-96 ore — salmonelle 1 ore — stafilococ 8-24 ore = clostridium perfringens 1-3 s&ptamani— giardia lamblia Debutul este brusc cu: — Salivajie, great, varsaturi, colici abdominale, diaree —cefalee, ameteli, lipatimie — stare de ru general, febra — legumentut palid — acoperit cu sudori reci — hipstensiune arterialé pana la colaps = s0¢ infecties Probleme —deshidratare cu deregiari hidroelectrolitice (se pierde Na, K, Ca) din cauza varsaturilor, diareei — varsaturi, diaree din cauza inflamatiei mucoasei tubului digestiv — sub actiunea enterotoxinelor 285- disconfort din cauza tulburérilor digestive, a starii de rau produs de toxinele (endotoxinele) pdtrunse in sange — cefalee din cauza toxinelor care afecteaza sistemul nervos central si tulburatrilor hidroelectrolitice —hipertermie din cauza starii infectioase si deshidratarii — tulburari circulatorii — nipotensiune din cauza seaderii volumnului circulant — anxietate, legatd de aparifia si evolutia bolii | Obiective Pacientul: ~ 84 nu mai prezinte semne de deshidratare in termen de maxim 24 ore — $4 i se diminueze varsaturile in termen de 6 ore — s& ab tranzitul intestinal ameliorat in termen de 6 ore — $8 nu prezinte cefalee, calici - tn termen de 2-3 zile — 5A prezinte temperatura in limite normale in termen de 2-3 zile = 84 prezinte T_A. in limite normale — in primele 24 ore Intervenfii Asistenta: — asiguré repausul la pat —asigura o dieta hidricd (administrare de lichide reci, in inghitituri mici = iractionat); se pot administra 4-5 litri p¢ 24 ore; pot fi user acidulate; treptat, se introduc alimente (arez, morcovi ragi, branza de vaci proaspaté, paine prajité si in functie de toleranta, se ajunge la alimentalia normaly) — asigura reechilibrarea hidroelectrolitica — cu solutii indicate (ser fiziclogic, Dextran) - administreazi medicatia presorisA (simptornatice: emetiral, clardelazin; spasmolitice: metectopramid, scobutil; dezinfectant intestinal). in formele grave: corticoterapie. Educafia pacientului Sa stie: - sf prevind contaminarea alimentelor (vezi: ,Masuri preventive fata de calea de transmitere digestiva’) ~ s& evite consumul de maioneza pastrata in conditii necores- punzatoare de temperatura, creme preparate din oud de raf etc. —s& evite consumarea alimentetor suspecte prin control organoleptic. HEPATITA VIRALA ACUTA Notiuni introductive Hepatitele acute virale sunt produse de virusurile A, B, C, D, A (delta), E Calea de transmitere: Hepatita viral A si E ~ pe cale digestiva (fecal-orala). 286Hepatitele virale B, C, D, —se transmit: = prin seringi $i ace contaminate, acupuncturd, tatuaje, manichiurd, pedichiura sau alte proceduri medicale si nemedicale = prin contact cu sange infectat sau prin derivatele lui — prin contact sexual ~ transmitere vertical (de la mamé ia (at). INGRIJIREA PACIENTILOR CU HEPATITA VIRALA ACUTA A Hepatita virala A (HVA) este 0 boala infectioasd determinata de virusul hepatitic A (din genul Enterovirus) cu caracter hepatotrop, provocdnd o boalé generala a organismului si, mai ales, a ficatulyi, Virusul A se gdseste att in materiile fecale, bila cat si in snge. Are mare rezis- tenta in mediul extem. Infectia se transmnite prin apa, alimente, obiecte contaminate. Perioada de incubatie —in medie, 1 lund —virusul fiind prezent in sange gi fn scaun din a doua jumatate a perioadei de incubatie. Culegerea varsta {hepatita A domina la varsta copilariel} datelor = deficient de igiand Ancheta epidemiologic’: se caula contactul infectant cu sursé de ‘infectie — conditille de mediy Colectivitatile {cdmine, crese, scoli) oferé conditii favorizante de transmitere a bolii prin persoanele cu inlectie hepatitica cu evolutie asimptomatica {infectii inaparente}. —alimente consumate - sursa de apa (ape contaminate) = cunostinjele pacientului si ale familiei despre boala. Manifestiri de dependenti (Semne si simptame) Perioada de incubajie (1442 zile) Perioada preictericA 1-10 zile — febra 5 = dureri musculare generalizate — manifestari catarale respiratorii (uneori); debut pseudo-gripal Manifestari digestive (debut digestiv — cu semne de gastroduo- denita) ~ anorexie - cu repulsie de alimente, balonare — greaja, varsaturi - dureri (epigastrice, de cap) — senzatie de greutate in hipocondrul drept ~- dureri articulare (artralgii) — debut pseudo-reumatidmal rupyii de tip urticarian — cu prurit Lg st 287= icterul — colorajia galbend a tegumentelor si a sclerelor {rmucoas’ conjunctivala) — prurit —astenie pronuntata, ameteli — ingomnie ori samnolenta —irascibilitate —apatie — pana la depresie psihicd — oligurie (retentie hidricd si sodica) cu urina inchisa la culoare {hipercromé ~ ca berea bruna) —constipatie cu scaune decolorate NOTA: Hepatita viral A poate debuta uneoti atipic. Jn aceasta perioada, ficatul este marit (hepatomegalie), sunt afectate caile biliare (hipotonie); stomacul si intestinul (gastroduo- denit@ acuta); pancreasul {insuficienta secretorie a pancreasului exocrin cu parturbari ale digestiei — din lipsa de lipaza, tripsina); aparatul cardiovascular (hipotensiune, bradicardie}; sistemul nervos (astenie, depresie sau irascibilitate).. in formele severe, pot aparea hemoragii digestive, cutanate $i mucoase (epitaxis, gingivoragii) fa] NOTA: Dupa cum am amintit, exista si forme inaparente, cu totul asimptomatice, si forme anicterice. Examenele de laberator au mare importanja (vezi Breviar — Lucrefia Titired, Explorarea funcfienala a ficatulul) Se cerceteaza: ®@ sindromul de hepatocitoliza (distrugerea hepatocitelor) - transaminazele (TGP, TGO}, aldolazele si sideremia — cresc — din cauza citolizei ® sinorornu! colestatic (exereto-biliar, bilio-obstructiv) ~ bilirubinemia — creste ~ fostataza alcalina = creste in hepatita virala colestatica ® sindromul de inflamatie — teste de disproteinemie (scdderea albuminei si o orestere a beta si alfa globulinelor, apoi, a gammaglobulinelor) — electroforeza — imunoelectroforeza — creste IgM (ca raspuns umoral). IgG creste in convalescen{a si persist mult timp. © sindromul de deficit funefional hepatic — testele de coagulare (tulburari in sinteza factorilor de coagulare — protrombine ete.) ~ teste care se referd la metabolismul glucidic (tendinje de hiperglicemie — din cauza afectarii pancreasului) 208— teste care se referé la metabolismul lipidic (iostoiipidete | ereso, colesterolul scade). @ examene curente ~ Ieveagrama si VSH; au valoare in a indica etiologia virala (laucopenieé cu VSH normal sau chiar incetinit, datorita hemoconcentrajiel) —ex, urinei (urobilinogen crescut, bilirubin’ prezenta) @ teste specifice dé laborator — decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale unoelectromicrascopie) ~decelarea anticorpilor anti HAV — prin testul radioimun (RIA) L sau imunoenzimatic (ELISA). Probleme @ hiportermie, legaté de manifestarea generala infectioasa, fara frisoane @ viseonfort — legat de prurit, durerile musculare. articulare, de manifestarile digestive, manifestarile catarale @ grejuri, varsaluri — legate de gastro-duodenita @ anorexia — legati de afectarea stomacului $i intestinului si alterarea gustului @ alterarea nutrifiel prin deficit din cauza anorexiei, grejurilor $i varsaturilor ‘© curari - epigastrice, de cap, musculare, articulare, legate de infecjia care atecteazd aceste organe @ ciminuarea mobilitaffi fizice (intolerant la activitali) — legata de astenle, ameteli, alterarea metabolismului ® afectarea tegumentetor $i mucoasefor, legaté de urticaria; de coloratia galbend (bilirubinemie crescuta) ® eliminare urinard inadecvata — (prin oligurie la inceput), legat& de retenjia hidricd sau tulburare in metabolismul apei gi al elec- trolitilor, cu cresterea lichidului extracelular © constipafie sau diaree — \egalé de insuficienja secretorie a pancreasului exocrin, de colestaza @ cunostinje insuficiente asupra bolii si legate de regimul igieno- dietetic @ anxietate fegaté de evolufia pragnosiiculu boli @ vise dg intecti bacteriene sau virale supraadaugate, legal de | starea de nuttijie anterioara (in special carente de proteine), de boli cronice asociate Obicctive Pacientul sa prezinte: | @ 0 diminuare: — a febrei — a varsaturilor, a grelurilor 289- —a pruritului —a durerilor (de cap, epigastrice, musculare, articulare) @ sd fie hidratat si s4 prezinte o stare de nutrifie adecvata © contort fizie $i psihic amelioral, c&t mai adecvat @ Pacientut — SA se deplaseze la baie, toaleta, cu ajutorul unei persoane — $@ aib& tegumente si mucoase curate si integre — s& prezinte o diurez normala — s& aiba un tranzit intestinal normal, sa nu prezinte constipajie sau diaree — sA fie instruit asupra bolii si asupra regimului igieno-dietetic — s4 cunoasca principalele grupe de alimente si continutul lor 1n factori nutritivi (glucide, proteine, lipide) = s4 nu prezinte anxietate — $A nu prezinte infecfii interourente bacteriene (mai ales streptococice) sau virale (viroze respiratorii) Intervenfii Autonome si cu rol delegat Toate interventiile vizeaza: protejarea ficatului, sprijinirea regene- rrii celulelor hepatice, corectarea reactiilor inflamatorii si a altor dezechilibre functionale. De asemenea, protejarea pacientului de alte infectii, precum $i limitarea transmiterii boli ® izolarea pacientulul — de obicei in spital cel putin 2 sapt&mani de Ia debutul boli @ observarea tunefillor vitate Asigurarea odihnei: ‘® repaus [a pat ~ pentru perioada acuta a bolii (cat timp testele de citoliz sunt creseute) — dupa perioada acuta, repaus relativ in convalescenta, apoi Teluarea treptata a activitatii. DE RETINUT: Pozitia de clinostatism tavorizeaz4 foarte mult circulajia sanguin la nivelul ficatului {favorizeaza vindecarea). Combaterea febrei si a varsaturilor: © febra se combate prin: — Imbrdcdminte lejer& - microclimat corespunzaitor in salon — medicatie antipireticd prescris& de medic © varsdlurile se pot diminua prin: — ingerare de cantitati mici (30-60 ml) de lichide reci (ceai, siropur diluate), la intervale de 30-60 minute 290— lg acelagi interval se pot da pacientului bucai mici de gheala, pe care le suge = administrarea medicamentelor se va face, de preferinta, sub forma de supozitoare @ observarea semnelor de deshidratare @ respeciarea diotei (mese mici si frecvente), in tunctie de tole- ranja digestiva sau de apetitul pacientuluis — la inceput dieta lichidA 1,5-2 | pe zi hidro-tacto-zaharata (sucuri de fructe, in special citrice, ceaiuri, cornpoturi, supe de zarzavat, lapte, iaurt) = apoi, dieta va cuprinde alimente si preparate usor digerabile, care s4 asigure un aport suficient de glucide si un aport suficient de aminoacizi necesari regenerarii celulare. Astiel: ~ glucidele (hidrocarbonatele) trebuie s& acopere 60-70% din necesarul de calorii = in formele severe — periuzii intravenoase cu solufii de glucoz’: nu trebuie ins& $4 se exagereze cu lichidele (excesul poate fi daunator) = proteinele 1-1,5 g/kg corp se asigura prin: lapte si produse lactate (branza de vaci etc.) si leguminoase (cartafi); apoi, cand apare apetitul: carne (de pasare, vita, peste) = lipidele — in cantitate de 60-80 g/zi sub forma de: ulei (masiine, floarea-soarelui, porumb), unt, frisca, smantana ® asigurarea tranzitului intestinal normal se realizeaza prin: = regim de fructe ~ zarzavaturi ~ la indicatia medicului — clisme, laxative © adminisirarea macicamentelor la indicatia medicului: — simptomatice (pentru combaterea tulburarilor digestive: greturi, varséturi) — lipotrope (hepatotrope) — metionina, silimarina, aspatofort (trofopar) =vitamine - din grupul B; vitamina C; vitamina E; vitamina kK (fitomenadion) —in formele severe - corticoizi — in icter prelungit: coleretice (anghirol, colebil, carbicol) © educarea pacientului — pentru crujarea ficatului, pacientul va evita asocierea altor noxe (efort, abuz alimentar, toxice etc.) va evita consumarea alimentelor interzise: prajeli, rantasuri, grasimi animale, conserve, afumaturi, alcool! = pentru dispensarizare corecta, pacientul va fi informat ca disparifia icterului gi a celerlalte semne nu inseamné vinde- 291care total; refacerea ficatului necesita timp mai indelungat {2-3 luni) $i urmarirea se face timp de 6 luniiar in unele cazuri, urmgrirea se face timp de 2 luni (clinic si prin examene de laborator) — incurajarea pacientului si a familiei de a pune intrebari despre boala $i regimul alimentar — informarea pacientului despre transmiterea bolli sia modului de prevenire a hepatitei de tip A (si pentru fiecare tip de hepatité)ingrijirea pacientului cu afectiuni/deficiente dermatologice + NOTIUN DE ANATOMIE $I FIZIOLOGIE A PIELT Pilea este un invelis conjunctivo-epitelial, care acoperé organismul pe toataé suprafaja sa externa. La nivelul cavitdtii bucale, narilor, anusului si orificiilor genitale, se continua cu tucoasele care c&ptusesc aceste orifiel Structura pielil: ~epidermul — partea extern’, formaté din fesut epitelial stratitieat, o patuié carnoasa si una mucoasa; ~ dermul — format din tesut conjunctiv stratificat, un strat papllar si unul reticular; > hipedermul — sau jesutul subcutanat, format din fesul conjunctiv, care cuprinde fascicule conjunctive, intre care se gasesc celule adipoase. Fig. 51 epidermul dermul fesutul subcutanat Fig. 51- Structura pielAnexele pi — cornoase: parul gi unghiile — glandulare: glande sudoripare $i glande sebacee. Funciiile piel ~ functia de protectie: mecanica, antiinfectioasa, termica, contra radialillor solare —funcfia de termoreglare —functia de sensibilitate tactila si termica. —functia metabolicé Conditia principal& pentru a-si indeplini rolul este integritatea ei. Importanja pielii in viata organismului reiese gi din faptul cd starea organismului se oglindeste in aspectul si culoarea ¢i. EDUCATIA SANITARA PENTRU PREVENIREA AFECTIUNILOR DERMATOLOGICE © evilarea factorilor declansatori sau favarizanti: —leziuni contagioase — agent intan — microerganisme —traumatisme ~ expunere prelungita la razele solare — infepaturi de insecte @ igiena — tegumentelor (spalarea cu apa si sapun; dezinfectie atunci cand se pradue mici leziuni) — mucoaselor 5i anexelor piel ~ lenjeriei de corp @ alimontaio echilibrat’, eviténd alimentele alergice @ hidratare corespunzétoare, pentru a preven uscarea pielii si pruritul @ prezentarea Ia medic imediat co se observa o teziune @ evitarea autoirat © prevenirea leziunilor de grataj, prin tierea scurtd a unghillor. PARTICULARITATI DE INGRLJIRE A PACIENTULUI CU AFECTIUN] DERMATOLOGICE Culegerea @ eircumstante de aparijie 2 afectiunitor dermatologica datelor — infectii virale (ex. herpes) ~ transmitere prin contact direct cu leziuni sau secretii infectate — infectii bacteriene cutanate: (ex. piodermita: impetigo, erizipel), produse frecvent de stafilococ si streptococ ~ infectii fungice (dermatofiti sau dermatomicoze) favorizate de mediu aerob, umed gi temperaturi de 20°=37° C 294—prezenta parazifilor (epizoonoze: scabia si pediculoza) — tratamente medicamentoase (frecvente cu antibiotice, antiinflamatoare nesteraide), care determina urticaria —consum de alimente (cum ar fi oua, lapte, cdpsuni) care determina aparitia urticariei = alergeni inhalaji (olen, prat etc.), care determin& aparitia urticariei contact cu alergeni: plante, medicamente, par de animale, cosmetice (dermatité de contact) — expunere la factori care induc sau intrejin unele leziuni (ex. expunere la soare, frig, vant in cazul unui pacient eu lupus eritematos) ~ infectii TEC _. =alfi factori (ex. alcoolul, fumatul, care pot agrava psoriazisul) Jnanitestari de dependenta = leziuni cutanate (macule, papule, vezicule, flictene, ulcerafii, scuame etc.) mentionandu-se: — distributia anatomic’ a eruptiei; simetrie sau asimetrie (ex. impetigo = perinazal, perioral, membrele; erizipel = fata si membrele inferioare; pitiriazis versicolor = regiunea centrala anterioar si posterioaré a toracelui si ridacina membrelor, mai rar fata, gatul, ceafa; scabie = spatiile interdigitale, articu- latile coatelor, genunchii, regiunea axilara, ombilicala, fesiera; urticaria = orice localizare) ~ forma, consistenja, continutul (ex. impetigo = vezicule pe fond eritematos, care, dupa rupere, las suprafata denudata; prin uscarea exsudatului se formeaz& cruste galben-brune; erizipel = bule, uneori cu continut hemoragic; pitiriazis versicolor = macule bine delimitate, izolate sau confluente in placi si placarde de culoare discret eritematoasa sau cafenie sau alba, acoperite ou scuame furfuracee fine, care se detageazA usor prin gratare; seabie = sant acarian si vezicula perlata, leziuni de grataj si urticariene; urticarie = papule roz cu halou efitematos. bine delimitate, pruriginoase, care pot fi izolate sau confluente, in placi si placarde — data aparitiei — modalit&ti de debut = evolutia leziunilor in timp — caracterul acut, cronic sau recidivant al leziunilor —tratamente anterioare — durere = de intensitate variabild si localizata frecvent in aria afectata “295— prurit — poate fi localizat (scabie, pediculozé) sau generalizat (eczeme, dermatite) — exacerbat nocturn (scabie) leziuni de grataj (scabie, pediculoza) ~ febri, frison (ex. la debutul erizipelului) —leziuni unghiale (onicomicoz4) — parazili adulli sau oud (pediculoza) Fig. 52 —alte manifestari: great, varsaturi, cefalee, edeme etc. Fig. 52— Tipuri de paraziti a) de cap; b) pubieni © investigapii si examene da laborator — examen micologic — const in recoltarea produselor patolo- gice, tratarea cu KOH 20% si examinarea la microscopul optic — examen citologic — din produsele recollate se face un irotiu care se examineaza la microscop. — examen la lampa Wood — utilizat 1n special in cazul infec- fillor produse de fungi si bacterii si in tulburarile de pigmentare — blopsie cutanata — const fh recoltarea unui fragment de piele si examinare histopatologica — imunolluorescenta — teste cutanate + = teste epicutane - se aplic& pe tegument antigene sus- pectate in dilutii standardizate si se citeste reactia dupa 48-96 ore + — teste prin scarilicare — se aplicad alergeni standard pe piclea antebratului, urmata de o Usoard scarificare; reacfia se citeste dupa 10 minute 296= 1.0.R. — injectare intradermica de antigene; reactia se citeste la 2448 sau 72 ore Rolul asistentei consta fn: — pregatirea materialelor necesare — pregatirea psihica si fizica a pacientului — recollarea produselor patologi¢e ~ pregatirea produsulul pentru laborater ~ electuarea testelor cutanate Problemele pacientului — allerarea integritatii pielii — potential de suprainfectare a eruptiel —discontort — tise de alterare a imaginii de sine sau a imaginii corporale Ohiective Vizeaza: — ametiorarea durerii — prevenirea extinderil leziuniler — prevenirea complicatiilor — redobandirea unei imagini de sine pozitiva — raintegrare socio-profesionala. Intarventil ~ identificarea si eliminarea factorilor favorizanji sau agravanti — aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor (cu- loare, staré de hidratare, turgor, secretie sudorala, leziuni cuta- nate) — izolarea pacientului cu leziuni contagioase = igiena riguroasa a tegumentelor intacte — tdierea unghiilor scurt si igiena acestora, eventual aplicarea de manusi sterile pe mainile pacientului — in cazul leziunilor in regiunea fesieté sau organe genitale, se vor utiliza bazinete si urinare individuale, sterile — schimbarea lenjeriei de pat $i de corp, ori de cate ori este nevoie ~ aplicarea tratamentului local: ~ pudre — rol absorbant = mixturi — acfiune antiintlamatoare si antipruriginoasS — unguente — acjiune emolienta = creme = actiune emolienta si diminueaza deshidratarea cutanala = bai - pentru indeprlarea crustelor, scuamelor si pentru hidratare cutanata ~comprese umede Asisienta va respecta: - Modul de aplicare a tratamentului local (tamponare, frictionare, badijonare cu spatula) = contraindicalille de aplicare pe pielea p&roasd sau organe genitale 297—modalitati de indepartare (ex. pomezile — cu tampoane imbibate in solutii uleioase sau antiseptice; pastele cu tampoane Imbibate in solutii uleioase} — pregatirea pacientului si participarea la efectuarea altor tratamente: —tratament chitlirgical: — biopsie incizionala sau excizionalé — electrochirurgia — distrugerea leztunilor patologice cu ajuto- rul curentului electric (electrocauterizare) — crioterapia — distrugerea prin congelare utilizand-azot lichid sau zapada carbonica — fototerapia ~ tratament cu raze-ultraviolete = radioterapia — iradiere superficial —laserterapia 7 — administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic {calmante, sedative, antibiotice etc.) si urmarirea efectului terapeutic — mésurarea funcfiilar vitale — observarea aparitiei unor complicafii — educatia pacientului privind: — masuri de prevenire a transmiterii intectiet —masuri de prevenire a supraintect&tii leziunilor —necesitatea respectarii dietei prescrise ~continuarea tratamentului la domiciliu — necesitatea unei igiene riguroase. ~ incurajarea pacientulvi in asi aprecia in mod realist aspectul fizic, in vederea redobandirii unei imagini de sine pozitive.Ingrijirea pacientilor cu afectiuni neurologice NOTIUNI DE ANATOMIE $1 FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERYOS Totalitatea organelor alctuite predominant din fesut nervos specializat in receptio- narea, transmiterea $i preluctarea informatiilor {excitafiilor) culese din mediul extern ‘sau intern, formeaza sistemul nervos. Rolul sistemului nervos: —face legatura dintre organism si mediu! inconjurator —coordoneaza $i regleaz4 activitatea tuturor jesuturilor si organelor. Stimulii_primiti sub forma influxului nervos sunt analizaji si pe baza lor se elaboreaz comenzi ce sunt trimise spre toate organele gi sistemele. Aceste tuncfii se realizeaza in principal prin acte reflexe, care au la baza arcurile rejfaxe: — receptor -cale aferent& = centrul nervos —cale eferenta — efector. Deci, funcjia de baz a sistemului nervos = mentinerea legaturilor dintre organism $i mediul inconjurditor si de a coordena si regia activitatea tuturor fesuturilor, organelor $i sistemelor care alcdtuiese organismul. {in raport cu aceste funcjii, sistemul nervos este imparfit in: 1, Sistemul nerves somatic sau al vietii de relatie, care asigurd leg&tura organism — mediu exterior. Acesta se imparte in: S.N. central — encefal + maduva spinarli SN. periferlc — nervii cranieni + nervit spinali. Il. Sistemul nervos vegetativ sau autonom - asigur’ coordonarea funcjionarli organelor interne. Este format din: — 9 porfiune central, situaté Tn maduva spinarii si trunchiul cerebral = 0 porfiune periferic& - ganglioni + fibre nérvoase vegetative, 299I. SISTEMUL NERVOS SOMATIC Sistemul nerves central: Encetalul — impartit (in mare) in trei zone: creierul mare, trunchiul cerebral gi cerebelul. ‘Creierul mare este impartit in 2 lobi frontali, 2 lobi parietali, 2 lobi temporali si 2 lobi occipital: — lobul frontal ~ este sediul neuronului motor central, deci sediul migcarilor volu tare; leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii (paralizii), tulburdri in expri- marea verbald gi scris& = afazie motorie, tulbur&ri de comportament ~ lobul parietal ~ este sediul cortical al analizorului sensibilitafii generale ~ lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizorului auditiv = lobul occipital - este sediul capatului cortical a! analizorului vizual (leziunea sa produce halucinafii vizuale). Este important de notat ca funcjia vorbirii este tocalizaté in partea stang pentru toli dreptacii si pentru majoritatea stangacilor, Maduva spindril — este parlea sistemului nervos central, ad&postila in canalul vertebral (rahidian). Maduva spinarii conjine, structural, 0 matetie cenusie in forma de H (corpuri celulare nervoase, inconjurate de materie alb4, care este impartitd in trei perechi de coame potrivit localizari lor: anterioare, laterale si posterioare. ‘Coamele anterioare ale substanjei cenusii sunt motorii, cele posterioare senzitive, iar cele laterale au funciii vegetative. Substanfa alb& este formata din: ~ cdi motorii descendente 51 cdi senzitive ascendente. $.N.C. este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie, numite meninge (spinale, la nivelul m&duvei spinari si cerebrale, la nivelul encefalului). Cele trei foite meningiene sunt formate din: ~ dura mater — 9 membrana fibroasa in contact cu osul {spajiul subdural) = inire dura mater si arahnoid’ ~ arahnoida — cdptuseste fala interna a durei mater {spatiul subarahnoidian) = pia mater — care acoperd Jesutul nervos. Spatiul subarahnoidian cuprins intre arahneida si pia mater confine lichidul cefalorahidian (LCR). ’ Sistemul nerves periferic Sistemul nervos periferic (SNP) confine pralungiriie nevronilor, care constitvie nervii pe traiectul c&rora se pot gAsi $i ganglion. Prelungirile neuronilor sunt: axonul (prin care influxul nervos pleacd de la celuld) gi dendritele (prin care influxul vine la celula). RETINETI: corpii neuronali formeaza substanja cenusie a sistemului nervos, iar fF] prelungirile acestora subsianja alba. 300Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi, fle motori ‘Sau micsli. Din nervii periferici fac parte nervii cranieni in nr. de 12 perechi si nervii rahidies Il, SISTEMUL NERVOS VEGETATIV Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointé, de aceea este numit si sistem nervos autonom. Activitatea sa este reglata de segmen- tele superioare ale $.N.C. si in mod special de scoarta. Sistemul nervos vegetativ (sau autonom) coordoneazé activitatea organelor interne: bataile inimii, presiunea sanguind, distributia sAngelui, frecventa migcarilor res- piratorii, secrejia etc. — prin reglarea functiilor cardiovasculare, respiratorli si endocrine. Simpaticul si parasimpaticul exereita asupra fiecarvi organ acjiuni antagoniste: unul stimuleaza, celalalt inhiba. Astfel, influxul simpatic ereste activitatea cardiacd, in timp ce influxul parasimpatic o diminua. Dimpotriva, influxul parasimpatic creste acti- vitatea digestiva, in timp ce influxul simpatic o inhiba. Excitatia simpatica mareste catabolismul, in timp ce parasimpaticul creste anabotismul. Prin aceste acjiuni antagoniste, se favorizeaza mentinerea homeostazici. Explicarea unor termeni tracturi/fas+ = grupri de fibre nervoase situate in SNC, care conduc cicule impulsurile nervoase ascendente = aferente, cenirii MS spre centrii superior! descendente = eferente ganglion = aglomerari de corpi neuronali situafi tn afara SNC senzitivi — asezafi pe radacina posterioard a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni ~ alcdtuifi din neuroni senzitivi vegetativi — se alld de o parte si de alta a coloanei vertebrae, in apropiere de viscere sau fn peretele acestora — aledtuiji din neuroni vegetativi nucleu | = 0 grupare de corpi neuronali situali in SNC, iar prin centru nervos se injelege aspectul funcjional al acestor nuclei impuls sau = propagarea In sens centrifug sau centripet a undei de excitalie influx nerves | intr-o fibr& nervoasa. Caile de transmitere ale sistemului senzitiv = sunt fasciculele ascendente, aterente, centripete, care conduc influxul nervos de la centri nervogi din maduva (primit de la piele, mugchi, tendoane, aponevroze) la centrit nervosi superiori din encelal (bulb, cerebel, talamus). gorCalle de transmitere ale sistemului motor — sunt reprezentate de fasciculele descendente, centrifuge, eferente, care onde influxul nervos de la scoarta cerebrala gi ceilalti nuclei din encetal fa neuronul motor periferic din cearnele anterioare ale maduvei spindrii, care fa randul sau teimite axonul la organele efectoare (ex. mugchi). EDUCATIA FACIENTULUI CU AFECTIUNI NEUROLOGICE ~in perioada embrionara, sifilisul, alcoolismul parinjilor, rubeola mamei pot leza creierul fragil al copilulul ~ sifilisul s& fie tratat la timp si inainte de conceperea copilului = sA nu se abuzeze de alcool, mai ales in timpul conceptiei copilului — mama s4 se fereasca de boli in timpul sarcinii si s4 respecte regimul dietetic - nasterea s se faca in unitati spitalicesti — control perladic al acuitatii vizvale, al TA. = tatamentul H.T.A. — evilarea stresului emotional si a oboselii fizice ~ alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus — évitarea expunerii la cdldurd excesiva EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A SISTEMULUI NERVOS Aprecierea neurologic’ se tace, de obicei, in functie de starea persoanei si de graba cu care trebuie colectate datele si cuprinde: Investigatii @ radiogratia simpla radiologice -acraniului — se pot determina anomalii traumatice, de dezvoliare sau modificdri tumorale ale oaselor — a coloanei vertebrale — (cervicale , dorsale, lombare) @ preumoencefalogratia— consta in studiul morfologic al spatiilor subarainoidiene gi a ventriculilor cerebrali, care permite o localizare a teziunilor la creier. Examinarea se face prin injectarea de aer prin punefie suboccipital sau lombara, Pregatirea pacietului este descrisa in ,7.E.1," ~Lueresia Titre’. in completare, mai amintim cateva interventi ~ este necesar un consimfamant scris din partea pacientului sau a familie’ -/ se explicd procedura: durata este de aproximativ 2 ore — se observa pacientul indeaproape — pentru dureri de cap, greaja, voma sau orice schimbare a culorii sau a funcfiilor vilale Oupa procedura: — pacientul ramane culeat 24-48 ore, se supravegheazA funcfille vitale — durerea de cap poate dura 48 ore — pana se absoarbe aerul sozPneumoencefalografia nu mai este folosita atat de frecvent | ca altdata din cauza riscului pe care-| prezinta. Astfel, este contraindicaté c&nd exist& suspiciunea de hipertensiune intracranian&: riscul aparitiei herniei uncusului temporal si al amigdalelor cerebeloase, cu posibila comprimare a ‘trunchiului cerebral si moarte @ Ventriculogratia — indicaté in caz de suspiciune de tumoare cerebrald — este similara pneumoencefalogratiei, cu exceptia faptului o4 aerul este introdus direct in ventriculi laterali, prin orificiile practicate in cutia craniana (trepanatie) ~ procedura se executa in sala de operatic ~ partea de sus sau din spate a capului este parjial ras — de obicei, este folosita anestezia generala (intravenoasa sau cu anestezice inhalatorii) Dupa procedura, la fel ca si in cazu! pneumoencetalogratiei, este necesara observarea oriliciului practicat (hemoragie, secrejie). @ Miglogratia — sé lace prin injectarea unui gaz sau a unui lichid in spatiu! subarahnoidian prin punctie lombara sau occipitala —pacientul este pozitionat lateral, cu genunehil $i capul flectate (in cazul punctiei lombare) Dupa procedura: = substanta opacd se extrage prin alta puncfie: daca este Kasata, irit& meningele. ® Tomogratia computerizata: — aceasta tehnicd realizeaza imagini detaliate (este mai eficienta si pentru detectia neoplaziei creierului) Pregatirea pacientului: = nu necesita nici o masura speciala de pregatire —durata = aproximativ 20-30 minute ~ {ard substanta de contrast; 60 de minute, daca este facut cu substanja de contrast — procedura nu este dureroasa —se face testarea sensibilitatii la iod, daca se foloseste substanta de contrast. Dupa procedura: = nu apar efecte adverse. @ Rezonanja magnelica nucieara AceastA procedura foloseste un magnet foarte puternic cu unde de radiotrecventa si un computer pentru a praduce imagini asemanatoare razelor X. Aceast& proceduré este extrem de folositoare in vizualizarea zonelor creierului ce nu se vizualizeaza usor, de exemplu trunchiul cerebral Pi 303Pregatirea pacientului: — nu este necesara © preg&tire fizicd - se indeparteaza obiectele ce ar putea fi vétamate de magnet (ceasuri, proteze metalice, pacemakerul) ~ se explica pacientului: durata aproximativ 60 minute © Angiogratia cerebral (angiograma) vezi (T.E.1.) ~ arleriografia cerebrala — indicatd pentru vizualizarea radiolagica a sistemului arterial cerebral; uzual, vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt; carotida, vasele vertebrale sau femurala; substanja de contrast se injecteaza atunci cdnd se fac filrnele. Pregalirea pacientului: ~ sedare, evaluarea functiilor vitale, testarea la iod, explicarea procedurii: durata 2-3 ore ~ anestezie locala la locul punctiei. [| rennet: | | Dupa extragerea cateterului se aplicd presiune Ia locul |} punctit cel putin § minute. | | =.8¢ verified freevent locul punctiei pentw prezenta unui j | eventual hematom | —in cazul folositi carotidel, se vertic& eventuala apatitie a dificultajii respiratiei sau a deglutitiei — substanta folosita poate creste presiunea intracraniand - | PRECIZARE: Angiografia mai poate {i efeciuaté folosind accesul venos | (fiebogratia). De obicei, cateterul este introdus in vena de la : | brat. In cazul efectuarii unei flebogratii epidurale lombare — | cateterul se insereaza in vena femurala, Se conduce pand la vena lombard ascendenta sau pana la venele iliace interne. [ Se injecteaza, apoi, substanta de contrast. Aceasta tehnied — permite diagnosticarea herniilor diseale lombare. Examinari radioactive cu radioizotopi © Tomagrafia cu emisie de pozitroni Aceasta implicé folosirea unor substante radioactive, care emit electroni pozitivi (pozitroni). Pacientul fie inhaleazd gaz radioactiv, tie i se injecteaza o substanté radioactiva. © Encefala-scintigralia, gama-angio-encetalogratia — se injecteaza pe eale intravenoasd tehneliu marcat si se slu- diaza emiterea razelor gama, imediat $i dupa 3-4 ore. Se utilizea- 24 pentru diagnosticarea tumorilor (mai ales meningeoame), hematoame, abcese si infarctul cerebral. La nivelul maduvei, se 304utilizeazd alte elemente radioactive (de ex. albumina sericd umand, marcata cu iod radioactiv), care se injecteaza in L.C.R. prin punctie lombara. ‘Examinari electrice © Elactroencetaiogratia (EE.G.) ~ inregistreaza activitatea bioelectricé a creierului. Leg&tura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici. Se pot fnregistra simultan 4, 6, 8, 10, 12 sau 24 derivajii, dupa numérul canalelor pentru care sunt canstruite. Pe traseele objinute, se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale: alta (0) = 8-12 c/s beta (8) = 14-30 c/s E.6.G.-ul se utilizeaza in: = diagnosticul diferenfial al formelor de epilepsie; al intectillor neurologice, al traumatismelor cerebrale, leziuni vasculare, tumori cerebrale. Pregatirea pacientului: — 3 zile inainte este interzis& medicajia ~ scalpul si parul sd fie curate (se spala parul) - se incurajeaz& pacientul sa fie linistit $i 84 se odinneasca — sé explic& procedura: durata 1 ord sau mai mult; testul nu este dureros; electrozii sunt atasafi pe cap — pacientul sta confertabil intr-un scaun sau este culcat pe pat, cu ochii inchigi, nemiscat, pentru c& biocurentii produsi de contractile musculare modifica rezultatul —copili mici sunt adormifi si apoi se face Inregistrarea. ® Electromiegrama (EMG) — mascara activitatea electric a muschilor, Adtivitatea electric poate fi auzita prin intermediul unui difuzor si y4zutd pe un oscilascop gi paate fi desenata in acelasi timp. E.M.G. ajuté la identificarea problemelor neuromusculare — (compresiunea radacinilor nervilor, atingerea trunchiurilor nervilor periferici, miopatii); de asemenea, se poate face diagnosticul diferenjial intre paraliziile de origine periferica gi paraliziile de ofigine central (prin examenul electric al nervilor si muschilor) Pregatirea pacientului — se explicd procedura, durata aproximativa 45 minute peniru un muschi; se resimte un anume disconfort cand sunt inserati electrozii (uneori, dureri mai intense) — curentul electric produce, de asemenea, disconfort Prosedura: — elgctrozii sunt inseraji pe mugchii scheletici — curentul electric trece prin electrozi 305Puncyia Puncjia lombard se face pentru a masura presiunea, pentru a —lombara extrage LCR, in vederea unor analize; asa se verifica prezenta — eccipitala sau absenta sangelui. 7] IMPORTANT: _ | Punctia lombara este contraindicata in caz de hipertensiune intracraniana — deoarece, prin extragerea de lichid, exista riscul dé a provoca accidente foarte grave. || Reducerea rapida a presiunii cauzeaz4 hernierea structurilor cerebrale (amigdalelor cerebeloase in gaura occipitala), producand compresiune bulbaré (asupra centrilor vitali), ceeéa cé poate cauza moartea. ‘ Pentru aceasta, toate puncijiille lombare trebuie s& fie precedate de un examen al fundului de ochi — pentru a verifica presiunea intracraniana. Pregaiirea pacientului si procedura sunt descrise detaliat in .Tehnict de evaluare gi Ingeiire*~ Lucretia Tinired Redam doar eateva valori de referinjé ale LCR — presiune 70-180 mm de apa ~glucoza 50-75 mg 100/ml; 2,70 4,4 mmol/l — proteine 15—45 mg% — in prezenja uner boli inflamatorii si in prezenta tumorilor cerebrale proteinele sunt crescute —gamaglobuline 3-9 % —elemente 0=d/mm? Tuberculoza §i intectiile virale pot cauza o crestere a limfocitelor, Examenul Examenul fundului de ochi (oftalmoseopia) poate pune in fundului de evidena; — 9 staz& pupilaraé (semn de hipertensiune intracraniana ochi si atrofie optica). Examenul F.O. si masurarea tensiunii in artera centrala a retinei (TACR) sunt descrise in Breviar - Lucrejia Titirea. Echo-encefalo- | Examinarea se face cu ajutorul ultrasunetelor grafia Examene de Examenul sangelui Jaborator - jonograma — R.B.W. ~ analiza gazelor — nivel de medicamente Examenul urinei — electrolitii eliminati | 906APRECIEREA START NEUROLOGICE Asistentele profesioniste sunt implicate in aprecierile initiale si continue ale starii neurologice a pacientului. Cu toate ca datele colectate vor folesi $i medicului, primul scop este de a permite asistentei s identitice gradul in care pacientul este capabil $4 efectueze activitati de autoingrijire si de a aprecia modul in care aceste activitafi sunt limitate de deficitele ideniificate la nivelul capacitéilor motorli, senzoriale, ale sau intelectuale, Aceasta analiza atenta va conduce la planuri cuprinzatoare de ingrijire. Activitatea, care este una din nevoile de baz4, depinde de un sistem nervos intact si de un sistem osteoarticular intact. Culegerea Interviu: datelor ~ eand a intervenit boala — instalarea simptomelor (durere de cap. verti, modificdri de vedere, slabiciune) ~ date psihosociale (membrii familigi, relajiile si imteractiunea lor, aspectul etnic, interese extraprofesionale, ocupatie, educatie, modul in care activitatile zilnice sunt efectuate, tensiune ia serviciu} = se apreciazd modul de comportare (iritabilitate, pierderea memoriei, agnozie) — starea de sdndlate a familiei NOTA: Reamintim definirea nofiunii de gnozie: ‘Capacitatea specialé de a recunoaste excitatiile venite din mediul exterior sau din corpul nestru prin intermediul oricdrar simturi speciale (de exemplu, capacitatea de a recunoasie obiectele) = gnozie. LI Absenta acestor capacitéti= agnozie. a Probleme Manifestari de dependenta (Semne si simptome) = — Tulburari ale — pareza ~ diminuarea forfei musculare mottlitagii ~ paralizie— absenta completa a forfei musculare ~diminuarea | — hemiplegie- paralizia unei jumat&ti de corp fortei ~ paraplegia — paralizia parti inferiaare a corpului museulare = diplegie — paralizia parilor similare (simetrice) ale celor 2 jumatati ale corpului - monoplegie — paralizia unui singur membmu ~ tetraplegie — paralizia celor patru membre NOTA: pari se datorese fie leziunii cdi piramidale, fie | neuronului motor periteric, 307—modificari de tonus ‘muscular — hipertonie sau contractur& muscular - exagerarea tonusului — hipetonie— musculara — diminuarea tonusului NOTA; Tulburdrite de tonus pot exista si asociate cu paralizia — astiel: hipertonia + paralizia = paralizie spastic’ hipotonia + paralizia = paralizie flascd Tulburari ale ortostatiunii $i mersului Studiul ertostatiunii si mersuiui ne fumizeaza date asupra forjei musculare $i asupra tonusului muscular al membrelor interioare si ale echilibrului: — mers talonai (in Tabes) mersul este necoordonat, pacientul aruncand picicarele si lovind pAamantul cu calcdiele. — mers cosénd (in hemiplegie, in stadiul de recuperare) gamba este rigid&, membrul inferior este intins = aspectul find de mers: cosand — mers stepat— gamba fiind ridicat sus, pentru a nu lovi pamantul cu vartul piciorului {leziuni ale nervului motor periteri palinevritic) — étaxie — tulburari de coordonare a migcaritor Poate fi: — afaxie siaticg — tulburéri de echilibru stand Tn picioare, rise de. cadere — alaxie lecomotrice (kinetica) — tulburari de echilibru in mers Migedri — wemuraturi (boala Parkinson, aicoglism, Basedow, scleroz’ it anormale placi); pot fi generalizate sau localizate {la maini, cap} — spasme si crampe — contracturi {tetanie, tumori cerebrale; tetanos) — convulsile = crize de comraciii musculare, urmate de relaxare. {epilepsie, hipertensiune intracranian&) —ticuri~ migc&ri cfonice involuntare, rapide, care se repeta in med. sterestip: ate ochilor, gurii, brajului, piciorulyi — miocioni!~ contract inveluntare brugte ale unui mugehi sau grup'| de muschi = miscari coreice — migcdri involuntare dezerdonate bruste si: rapide ~ (core) ~ migeari atefozice — mige&ri involuntare lente — {leziuni extra- piramidale) 4| Tulburari de Parestezie: sensibilitate — senzafil de infepatura — sublective ~ furnicaturi — amerteli 308~ obiective Tulburéri reflexelor RETINET: senzajia penibild de intepaturd, furnicdturi, amorteli, aparuti fara 0 cauz4 aparenté, se numeste parestezie Durerea: — durerea de cap —isi are sursa in multe procese patologice. Din perspectiva neurologica, durerea de cap poate avea mai mulie cauze: tumori, hemoragii intracraniene, inflamatia meningelui, dilatarea vaselor cerebrale, traumatisme craniene, hipoxia cerebral, boli sistemice, ale ochiului, urechii sau usurilor. Se cauta prin diferite metode: sensibiliiate superticiald (tactilé, termicd si dureroasa) si sensibilitate profund’ (artrokinetic’ si vibratorie}. ‘Tulburari ale sensibilitatii obiective: In terminologia neurologica, se desemneaza: — anestezie — pierderea sensibilitajii (zone ale pielii, in care senzalia este absenta) = hipoestezie — diminuarea sensibilitS}i hiperestezie ~ accentuarea anormal a sensibifitatii piel ~ pana la senzatia dureroast © mescare refloxd este o contracjie musculard involuntard provocata printr-un stimul ~ afeflexia ~ abolirea reflexelor = hiperretlexia— exagerarea teflexelor ~ hiporetiexia— diminuarea retlexelor Se cerceteaza: a) Raflexete osteatendinoase (se examineaza prin percu tendon) si sunt reflexe de intindere a muschilor = miotatica. =r. achillan (Tendenul achilian) ~r. rotulian (Tendonul rotulian) ~§. biciptal (Tendonul bicepsuiui la plica cotului) =r. itciptal (Tendonul tvicepsului, in vecindtatea olecranulul) b) Reeliexe cutanate: — 1. eytanate abdominale (se obfin prin atingerea peretelui abdominal cu partea neaseulita a unui ac) =r. cutanat plantar (excitarea marginii externe a plantei — semnul Babinski) c) Rellexe vegolative: ~ reflexul pupilar la lumina (proiecjia unui fascicul luminos pe pupil — provoaca mioza) o) Refiexe mucease - Reflexe superticiale ale nervilor cranieni ~ +. cornean fatingerea comesi cu o bucatic’ de vata — este absent, in coma) palatin (atingerea mucoasei palatine) faringian (atingerea mucoasei faringiene) unui 309Tulburart = atrofie musculara trofice — escare cutanate = anchiloza articulara Tulburari — retentie — urinara; fecal& (constipatie) sfincteriene — ineontinenya — urinard; fecata voluntar asupra reflexelor de micjiune si de defecatie sau de DE RETINUT: . E Tulburarile stincteriene pot fi cauzate de abolivea controlului abolirea acestor reflexe, Comunicare in cadrul alterdai starii mentale, pol aparea: ineficientafa | @ tulburdri la nivel intelectual: nivel intelectual - capacitatea de a g&ndi abstract (se poate testa sugdnd sl afectlv Pacientul s4 explice un proverb} — dezorientare in timp si spaliu (se pun intrebavi: data, locul) ~ pierderea memoriei (se pun intrebari, fapte recente, fapte din trecut) © tulourari la nivel afectiv — ug’ de idei —logoree, mutism ~ stare depresivd sau euforic&, anxietate, apatie, iritabilitate, agresivitate, idei de suicid, idei de persecutie = labilitate emoffonald (dispozifia trece repede de la 0 exe tema la alta) ~ dispozitia persoanei este nepotrivité subiectului discufiei (Vezi ,Ghid de Nursing" — Nevoia de a comunica) Tutburdri de ‘@ dizartria — dificuitate in anicularea cuvintelor limba) © anartria — imposibilitatea de a articula cuvintele @ afonie ~ pierderea vocii @ afazie — pierderea capacilafii de a se exprima corect verbal sau in scris sau de a injelege limbajul vorbit sau scris Tulburdri de — Apfaxié ~ incapacitatea de a executa carect gesturile (de exem- praxie plu: manipularea adecvata a obiectelor uzuale) Tulburari de somnolent, obnubilat, confuz, stupor, coma [(superficiala, constienta medie, profunda (camus), ireversibild (depasita)] EXAMENUL NERVILOR CRANIENE Nervil transmit mesaje de |a $i cdtre muschii care ji parmit persoanei miscarea a activitati zilnice. . Afectarea nervilor cranieni produce diferite dereglari ca de exemplu: plerderea vederii la un ochi, inegalitate pupilara. o slabire unilateral& a muschiului maseter, 310perturbarea gustulji, mirosului, paralizie faciald, greutate in deglutiie, dificultate in a ridica umerii sau a intoarce capul. Pentni a identifica prezenja unor asemenea leziuni, trebuie testat fiecare nervy cranian prin examenul nervilor cranieni. Nervii afectati Manifestari de dependenta (Gemne gi simptome) =nervulnr.| | Acest nervy este testat rugand pacientul s& fina ochii tnchigi gi 2 (olfactiv) identitice mirosul Substanta mirositoare (cafea, tutun, spun, ment) este finuté in dreptul fieckrei nari, in timp ce cealalt& nard este blocatA — anosmie — absenta mirosului — hipesmie — diminyarea simjulyi oltactiv — parosmie — confundarea mirosului Tumorile la baza lobului frontal si traumatismele cranio- cerebrale sunt cauze trecvente ale anosmiei neurogerice. (Cauzele rinogene trebuie excluse inainte de stabilirea diagnosticului) rm DE RETINUT: ~nervul nr.) | ~amauroza {orbire) — pierderea complet a vederii (optic) ~ ambliopie — diminuarea acuitafii vizuale —ingustarea cAmputui vizual — scotom = puncte luminoase sau o paté care maschi sa 0 parte a campulyi vizval ~ hemianopsie — pierderea vederii ta cei doi ochi in jumatatea campului vizual ~ acromatopsie — abolirea perceperti culorilor ~ daltonism — abolirea perceperii anumitor culori (in general, rogu si verde} ~hemeralopie - sc&iderea vederi in concitii de iluminare redusa ~rictalople — vedere mai bund seara decat ziua —nervul nr. i, | — poz’ (c&derea) ploapei superioare (III) Wi Vi(ocule- | —diplopie — vedere dubla (Ill, IV, WI) motor, comun, | ~ Midriaza ~ dilatarea pupilei trohlear, oculo- | — strabism — vedere sasie ‘motor extern) | — amizocorie ~ inegalitate pupilaré =nervul ¥ Este un nerv mixt, avand 6 Componenta motorie si una sen—| (trigemen) zitiva. Este cel mai mare nerv cranian. Partea moiorie inevveaza muschii temporali si cei maxilari: partea senzitiva inerveaza corneea, fafa, capu' si orice membrana mucoasa. atTestarea componentei senzitive se face din punct de vedere al durerii, temperaturii, alingerii gi prin aprecierea reflexului corneean. Lezarea acestui nerv produce: — navralgie taciald — anastezia fetei, mucoasei bucale, nazale eto. ~ trismus — inelestarea maxilarelor — prin contractura maseterilor = nervul Vil Nerv mixt, care este responsabil de miscarea facial gi de (facial) senzatia gustativa. Partea motorie se testeaz& rugand pacientul sd realizeze anumite migeari faciale. Examinatorul observa slbiciunea museulara: incapacitatea de a zAmbi, de a inchide complet ambii ochi, de a arata dintii, de a strange buzele, de a umila obraji. Senzatia gustativa este testaté plasand sare, zahar sau 0 substanja amaruie pe limba pentru a fi identificata. Leziunile nervului facial produce paratizia faciala — ochiul larg deschis (lagoftalmie) —comisura bucalé mai coborata de partea bolnava, —gura este deviala de partea sinatoasa —nu poate fluiera si sufla =nervul nr. Vili] — verti (acustico- — tulburairi de echilibru vestibular) =nistagmus — miscati ascilatorii ritmice ale globilor ocular in toate direcfille —surditate —testare cu diapazonul si audiometria =nervul nr.X, | ~ tuiburri de gust, anestezia fundului gatului, tulburari de de- X, XI (glosofa | glutitie pentru solide (nr. 1X) refularea pe nas a lichidelor (nr. X, Xl} ringian, vag, | —dislagie spinal) — paralizia laringelui, a valului palatin (nr. X, XI) si a muschilor sterno-cleide-mastoidian {nr. X!) —afonie (in paralizia bilaterala @ nervului nr. X) =nervul nr. xi | — hemiparalizia si hemiatrofia limbii ou tulburari in articularea (hipogtos) cuvintelor, in masticatie si inghitire INGREJIREA PACIENTILOR CU HIPERTENSIONE INTRACRANIANA (H.T.L.C.) Generalitat Cutia craniana contine encefalul (parenchimul nervos), lichidul cefalo-rahidian $i vasele de sange a2Grice marire a volumulul conjinutulyi cutie! craniene produce cresterea presiunii intracraniene, déoarece cutia craniand este Inchisa, rigida, inextensibilA. Fiecare din cele trei sectoare — Parenchimatos, lichidian si vascular — pot fi interesate izolat sau In asociere. Izolat, H.T.1.C. poate aparea prin: 1. acumulare de lichid transsudativ In jésutul cerebral = edem cerebrat (in tuibu- rarile de vaso-motricitate cerebrala, in boli care. distrug permeabilitatea membranelor celulare, permeabilitatea capilarelor, in unele intoxicatii, neurcintectii, alergii); 2, HT.LC. prin prezenta de L.C.R. in exces = hidrocefalie (dupa meningite, hemoragii subarahnoidiene, dupa traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale): 3. H.T.I.C. de cauza vasculara: — existenta unui obstacol pe cdile venoase cerebrale va sonduce la acumularea de sAnge |a nivel cerebral — vasodilatatia excesiva a arterelor; distensia Pasiva a vaselor — in cazul hipertensiunii arteriale paroxistice, Culegerea Circumstante de aparitie: datelor ~ blocarea drenajului sistemului ventricular, absorbjia scazutS a continutului cranian etc. (vezi generalitati) ~ presiunea intracraniana poate sd creasca si temperar pentru 0 perioad’ scuna (efort de defecatie, stranut, tuse). Dupa ce aceste cauze se Intrerup, presiunea revine la normal. Manitestari de dependenta in H.T..C, (Semne $i simptome) Cefaleea — apare la 90% dintre pacienti; intensitatea durerilor se accen- tueaza progresiv in a doua parte a noptii, Spre dimineafa — 8 aocentueaza dupa stranut, tuse si schimbarea pozitiel capului — localizarea cea mai frecventa este, fie occipito-cervicalé, fie fronto-supraorbitara sau cele doud zone asociate — diminua dupa vars&turi = nu cedeaza la antialgice Observaiie: Cefaleea poate sa lipseasca in tabloul clinic al H-TL.C. Varsaturile — spontane — explozive (in jet) = neprecedate de grejuri — hu sunt legate de alimentatie ~ provocate, uneori, de miscarea capului Vertij = Senzafie de ameteala Tulburari vizuale ~ paralizia nervilor ocula-motori, cu dedubfare ete, —dedublarea imaginil— diplepie (dedublarea dispare cAnd pacien- tul inchide sau ist acopera un achi) ~ vedere estompata 313Edem papilar — se descoper& ta examenul oftalmoscopic (dilatarea venelor retiniene, prezenta unor mici zone hemeragice in retina) Semnul pupilei ~ inegalitate pupilara (midriaza unilaterala) Eventual, pe masura ce T.I.C. creste, are loc dilatarea bilateral Tulburari psihice = apatie, indiferentaé, diminuarea atentiei, somnolenta, dezorientare, scdderea capacitatii intelectuale, contuzie Tulburari vegetative ~ bradicardie, dar pe masura ce P.IC. continua sa creasca poate aparea tahicardie ~ bradipnee; dificultate respiratorie prin hipo: Hipoxia cauzeaza si creglerea P.IC Crize epileptice (vezi opilepsia, manifestari si probleme) Complicatii potentiale — sindrom de angajare {hernii cerebrale), deplasarea unei porjiuni din creier intr-un ofificiu inextensibil (de exemplu, angajarea amigdalelor cerebelaase in gaura occipital) Problemele pacientului = cefalee ~ discontort (durere din cauza tensiunii exercitaté asupra vaselor sanguine intracraniene) = varsatuti — modificari ale respiratiel. circulatiei — dezechilibru fizic — modificarea perceptiei senzoriale: vederea ~ modificarea procesului gandirii; modificarea starii de congtient&a — complicafii potentiale: — hipoxia cerebrala, modificarea integritatii fiziee Pacientului: — SA i se reducd P.LC. ~ sai se diminueze durerea de cap ~ s& i se diminueze varsatura - 88 se mentina functille vitale in limite normale, permeabilitatea cilor respirator, oxigenarea creierului = 84 coopereze in masura capacitatii sale = sai fie mentinuta orientarea pacientului ~ si nu prezinte complicatii Intervenfii Rel propriu gi delegat ® pentru reducerea presiunit intracraniene: = ridi¢ Capul pacientului fata de pat, sub un unghi de 15-30 de grade (faciliteaz& drenajul venes) — I sfatuiesc sA reduc activilajile care marese presivnea intracraniand 314~ 8a evite flectarea coapselor, gatului, s8 evite rotirea capului ~ pentru preverirea efortului de defecatie, administrez, la indicajia medicului, un laxativ ugor ~ il sfatuiesc s& evite contractile izometrice ~ pentru c& maresc tensiynea arteriala, deci si presiunea intracraniana, ~ sd evite intoarcerea in pat. in cazul ca fi este permisa intoarcerea, miscarea in pat, 7 inva] 84 expire cénd le executdi © Monitorizez achiliorut hidric: —limitez consumul de lichide — monitorizez eliminarea (eventual, prin intermediul unui cate- ter — mai ales dac’ se administreaza manitol) © Intervenpil legate de durere, respicafie, comunicare ~ incere $4 ajut pacientul s& identifice cauza durerii (contlicte, anxietate, oboseala, sttes, alte cauze psihologice); localizarea, caracterul dureri, momentul aparitiei (spre dimineala), dacd durerea se intensified la efort, tuse, stranut ~ aplic comprese reci pe frunte, care pot alina durerea ~ asigur mentinerea oxigenarii creierului (hipoxia cerebral este prevenita prin mentinera tuncjionalitatil céilor respiratorii st reducerea P.I.C.) = stabilesc @ comunicare cu pacientul folosind atingerea, vooea calmé, linistit’, negrabita; it vorbese incet si clar —stau in fata pacientului cand ii vorbese — ji mentin oriemtarea prin a-i explica tot eeea ce fac = mentin un megiu bine luminat — diplopia poate fi eliminata prin intermediul unui pansament Ja ochi ~ asez un calendar fa vedere ~ ii asigur securitatea ca acesta s4 nu se lezeze pe sine = ajut familia sé injeleaga ce se intamplé, ji sprijin in ceea ce decid. @ 12 inaicatia medicului: —adininistvez oxigen inainte gi dupa aspiratie — pot fi instituite respiratille controlate, pentru a reduce P CO, (reducdnd, astfel, vasodilatafia} — administrez lichide intravenos (manitol, soly{ii de glucozd hipertone (20-50%), corticaizi) sau solutii clorurate izatone IMPORTANT: | Interventia asistentei (de schimbare a poziliei, de aspiratioy | s& se facd la intervale mai mari, numai cand este necesar, | | pentru 2-| permite pacientului sd se odihmeasea as