1.

Definitie Cuvantul observatie,arata Bernard,semnifica constatarea exacta a aunui fapt cu ajutorul unor mijloace de investigatie si apoi studierea aprofundata a acestor constatari.Observatorul este un fotograf al faptului,iar observatia sa trebuie sa redea exact natura faptului.Observatorul asculta natura si scrie sub dictarea ei-proclama Bernard. Conform lui Anitei,etimologia cuvantului isi are originea in latinescul observo-are care se traduce in limba romana prina privi,a fi atent la. Observatia ca metoda de cercetare consta in urmarirea intentionata si inregistrarea exacta,sistematica a diferitelor manifestari comportamentale ale individului,ca si a contextului situational al comportamentului.Este una dintre cele mai vec i metode de cercetare,nu numai ale psi ologiei,ci si ale altor stiinte.!etoda observatiei joaca un rol important in evaluarea comportamentului. 2.Observatia ocazionala/Observatia sistematica Aceasta distinctie se impune pentru a preci"a mai bine ce tip de observatie trebuie sa utili"am in cercetarea psi ologica. Observatia oca"ionala,asa cum arata si numele,se exercita intr-o maniera neformala,neg idata de reguli,este observatia practicata in mod cotidian de catre psi olog,foe asupra lui ,foe asupra celor din jurul sau.#e masura ce psi ologia s-a constituit ca un corp solid de cunostinte,rolul acestui tip de observatie a mai sca"ut,continuand sa influente"e totusi fiecare psi olog in atitudinile si evaluarile sale. $n ca" particular al observatiei oca"ionale este observatia accidentala,ce apare intr-un anumit context experimental,astfel incatr cercetatorul,desi urmareste un set de scopuri proprii cercetarii actuale,aceasta nu-l impiedica sa constate aspecte inedite care-l pot conduce la conclu"ii total neasteptate si uneori originale. Observatia sistematica se desfasoara intr-un plan riguros,in cadrul unui proiect de cercetare,investigatie sau experiment.Este o observatie naturala,in conditiile in care se studia"a manifestarile comportamentale ale indivi"ilor in cadrul lor natural de viata.%n general,observatia sistematica se subordonea"a unor scopuri precise,se consemnea"a in mod riguros datele in urma unei planificari. $n lucru pe care adesea il uitam este ca nu vom gasi decat ceea ce cautam.&iferenta dintre observatie si experiment consta tocmai din natura'pre"enta(intrebarii.%n observatie intrebarea ramane desc isa si cercetatorul nu cunoaste raspunsul,sau nu are necat o idee vaga asupra lui.%n experiment,din contra,intrebarea devine ipote"a. 3.Caracteristici care stau la baza definirii observatiei: -preci"ia observatiei,care poate fi structurata,cand se urmareste o traiectorie bine definita cu anumite scopuri si elemente , sau nestructurata,cand observarea se reali"ea"a fara a avea o traiectorie bine definita. -focali"area sau concentrarea observatiei se poate manifesta pornind de la o anumita trasatura de observat,pana la mai multe trasaturi,comportamente,modul in care acestea relationea"a -constienti"area pre"entei observatorului de catre subiectul observat generea"a urmatoarele tipuri de observatie)directa)'ba"ata pe pre"enta observatorului si pe constienti"area acesteia de catre subiectii observati(*indirecta sau mediata'observatorul este amplasat in spatele unor geamuri cu vedere unilaterala sau beneficia"a de televi"iune cu circuit inc is(*cu observator uitat,ignorat'observatorul este pre"ent,insa fiind atat de cunoscut membrilor grupului,este pur si simplu ignorat(.

-durata observatiei poate incepe de la cateva "eci de milisecunde,atat cat se poate percepe constient si memora ceea ce s-a observat si poate dura minute,ore,"ile si c iar ani daca se efectuea"a un studiu longitudinal. -nivelul de informare pe care poate sa-l detina subiectul observat. 4.Factori determinanti ai observatiei: -pre"enta observatorului in contextul observarii.Constienti"area de catre subiecti a pre"entei observatorului introduce o noua variabila in design-ul cercetarii atat de laborator ,cat si de teren'in lab se pot folosi diferite te nologii care permit camuflareaobservatorului(. -personalitatea si sistemul ierar ic al valorilor observatorului.#ersonalitatea observatorului detine un rol important in observarea comportamentelor subiectilor.%ntervine subiectivitatea celui care evaluea"a prin faptul ca filtrea"a prin sistemul propriu de valori tot ceea ce observa si consemnea"a.'in acest sens observatorul va trebui sa efectue"e un training prin care sa invete cum sa se desprinde de propria subiectivitate si sa evalue"e comportamentele subiectilor observati cat mai obiectiv( O tipologie a observatorilor propisa de +ernon) a(observatori care au capacitate foarte fina de observare b(observatori care pot anali"a obiectiv prietenii si cunostintele c(observatori care ii pot anali"a mai bine pe straini -gradul de similitudine intre observator si observat poate influenta foarte mult preci"ia observarii. -nivelul experientei acumulate de observator.#ersoana care efectuea"a observarea comportamentala a subiectilor trebuie sa detina formari profesionale in domeniul evaluarii obiective a comportamentului. 5.Consemnarea datelor pasaportale in fisa de observatie din re istrul de laborator sau in documentul electronic ,tructura datelor pasaportale din fisa de observatie'creion artie(se poate repre"enta cu usurinta,oferind practic atat o organi"are a ba"elor de date,dar si o evidenta clara a subiectilor examinati cu care se poate dovedi verdicitatea observarii efectuate.%mportanta practica consta in faptul ca la finalul observarii comportamentelor si obiectivelor de observat se pot reali"a o serie de corelatii intre comportamentele si obiectivele observate si datele pasaportale,dar si testa ipote"ele cercetarii planificate. #entru o mai buna gestionare a ba"ei de date detinute de catre observator,este indicat ca datele culese sa se stoc e"e in tabele,in fisiere speciale pentru fiecare subiect evaluat in parte. Organi"area ba"ei de date vine in sprijinul aplicarii procedurilor statistice. !.Consemnarea datelor privind particularitatile concrete ale situatiei de e"aminare folosind metoda observatiei Consemnarea datelor privind particularitatile concrete ale situatiei de examinare necesita un anumit interval de timp'pt corectitudinea detaliilor si particularitatilor informatiilor culese(. 'consemnare in vite"a-presiunea timpului./omiterea detaliilor./obiectivele cercetarii nu pot fi indeplinite cu acuratete( Avand in vedere importanta maxima a observarii cu acuratete in timp util a elementelor de observat in cadrul cercetarilor experimentale,observatorul trebuie sa colecte"e prin intermediul unui scurt interviu sau a unei scurte anamne"e,date ce tin se starea si capacitatea subiectilor de a efectua sarcini.Astfel,observatorul trebuie sa investig e"e daca subiectii examinati se afla in tratament medical,au dormit suficient aprox.0-1ore,au consumat bauturi alcoolice,cafea,tigari,droguri,deoarece aceste variabile pot induce modificari comportamentale ce pot fi luate ca definitorii pt subiectii investigati.&upa o scurta examinare a starii subiectilor pre"enti la evaluare,se vor consemna dupa datele pasaportale,date

privind)data,ora,ambianta,locul de desfasurare,durata examinarii,numarul de observatori,tipul de observatie,tipul de observator. &atele culese si organi"ate atat in registre de evaluarepsi ologica'format creoin artie(,cat si in fisiere electronice,vin in ajutorul observatorilor,deoarece o buna organi"are a datelor va facilita investigarea unor ipote"e ce pot fi testate cu instrumente statistice si matematice. #.Consemnarea simtomaticii stabile si simtomaticii labile in fisa de observatie sau in fisierul electronic Ceausu imparte conduitele sau comportamentele supuse observatiei in doua categorii) -simtomatica stabila,care se refera la indicatorii)inaltime,greutate,largimea umerilor,circumferinta toracica,circumferinta abdominala,lungimea si grosimea mainilor si picioarelor,circumferinta si diametrul cranian.. -simtomatica labila,care se refera la indicatorii)mimica,pantomima,reactiile pe plan vegetativ si vorbirea. ,imtomatica stabila ) -se poate obtine prin masurarea corpului subiectilor observati in stare statica. -odata cu trecerea timpului poate suferi modificari precum)cresterea2scaderea in greutate,cresterea2scaderea in inaltime,modificarea abdomenului si a altor parti ale corpului,modificarea distantei nas-gura si a altor parti ale corpului in urma operatiilor estetice. -se poate consemna in fisa de observatie dupa datele pasaportale ./astfel se pot face usor corelatii intre indicatorii corporali,varsta,gen si anumite comportamente inregistrate cu ajutotul grilei de observatie a comportamentului precum)faptul ca mananca in fiecare pau"a cate ceva,sau este o persoana agitata si vorbeste mult.%n acest sens,comportamentul observat va fi completat cu datele pasaportale si cele ce tin de simtomatica stabila. ,imtomatica labila) -cuprinde toate aspectele ce contin modificari ale corpului si vorbirii subiectilor in intervale foarte scurte de timp,in timpul observarii comportamentului acestora. -cuprinde)mimica,pantomima,modificarile vegetative si vorbirea. !imica) -indicator care exprima trairile emotionale ale subiectilor observati prin miscari ale oc ilor,obrajilor,fruntii,nasului,etc. -tabloul mimicii se completea"a cu elemente proprii fi"ionomiei subiectului observat)culoarea parului,culoarea fetei,a oc ilor,conformatia fetei,profilul nas-gura-barbie,forma maxilarelor etc. -mimica.arta de a exprima pe scena,prin miscarile fetei,sentimente si idei. .ansamblu de modificari ale fi"ionomiei care exteriori"ea"a anumite sentimente sau ganduri.

C arles &ar3in a reali"at, 4n 5101, un experiment 4nfrico 6tor. El a electrocutat un b6rbat cu ajutorul unui dispo"itiv plasat pe faa acestuia. C arles &ar3in obinuia s6-i speria prietenii, 4n numele tiinei, astfel, c7nd veneau la el 4n vi"it6 le ar6ta imaginile cu b6rbatul electrocutat. Ace8tia trebuiau s6 spun6 ce emo9ie tr6dea"6 fa9a b6rbatului electrocutat) fericire, furie, spaim6, triste9e. :n felul acesta, &ar3in voia s6 afle care sunt toate emo9iile primordiale existente 8i cum difer6 acestea de la om la animal. ;e"ultatele pre"entate acolo nu sunt foarte relevante, deoarece &ar3in a avut un num6r foarte mic de subiec9i pe care i-a testat, mai exact, <=. :n pre"ent, $niversitatea Cambridge a reluat experimentul 8i a intervievat 51.>>> de persoane, 4n speran9a c6 va reu8i s6 r6spund6 la 4ntreb6rile care 4l fr6m7ntau de &ar3in 4n ceea ce prive8te existen9a emo9iilor de ba"6 8i capacitatea oamenilor de a le controla.

;e"ultatele sunt surprin"6toare) dac6 majoritatea subiec9ilor lui &ar3in au spus c6 b6rbatul electrocutat d6 dovad6 de t6rie, de curaj 4n pre"ent cei mai mul9i dintre cei 51.>>> de responden9i au spus c6 omul pare pur 8i simplu ?plictisit@. Conclu"ia cercet6torilor de la $niversitatea Cambridge este c6 emo9iile nu varia"6 numai de la om la animal sau de la o cultur6 la alta, ci 8i din punct de vedere istoric.

-%mportant pentru observarea mimicii subiectilor este felul in care fata acestora se pre"inta,aceasta trebuie sa fie libera,neacoperita de accesorii vestimentare'sapca,oc elari(si parul este strans sau legat in coada.Observarea vi"uala a comportamentelor exprimate prin mimica se reali"ea"a optim doar daca fata subiectilor este neacoperita pe perioada observarii in laborator sau pe teren. -Aa prima vedere pare simplu sa spunem ca,prin observatie,constatam manifestarile comportamentale,conduita subiectului.&ificultatile apar atunci cand incercam sa anali"am,sa descriem conduitele labile din timpul examinarii psi ologice sub multiplele fatete in care se pot pre"enta acestea. #antomima) -exprimarea ideilor si a sentimentelor prin gesturi,mimica,dans*ansamblu de gesturi,de miscari,prin care se exprima anumite idei si sentimente. -mod de exprimare artistica a actiunii,gandurilor,sentimentelor prin miscare corporala,miscare a mainilor'gestica( si expresie a fetei'mimica(. -are origine ar aica,fiind poate una dintre primele forme de comunicare ale oamenilor. -de-a lungul vremii,pantomima a capatat diverse forme si intrebuintari in spectacole si ceremonii -pantomica repre"inta acea dimensiune a comportamentului care se manifesta prin miscarile corporale.Anitei considera ca miscarile corporale reunesc intr-o maniera particulara'tinuta( elemente precum)statura si constitutia corporala,forma si po"itia capului,po"itia trunc iului si a umerilor,amplasarea mainilor si picioarelor,directia si expresia privirii. !odificarile vegetative) -sc imbari semnificative care au loc la nivelul inimii 'puls si tensiune(,plamanilor 'ritm respirator,amplitudinea respiratiei(,reactia electrodermala etc. -pot fi indicatori importanti in evaluarea reactiilor emotionale daca dispunem de aparatura medicala care poate masura cu preci"ie aceste modificari. -laboratoarele de psi ologie trebuie sa dispuna de aparatura speciali"ata pt masurarea acestor indicatori care nu pot fi observati vi"ual sau auditiv.%n laboratorul de psi ologie experimentalaB eorg e Capan,cu ajutorul instrumentului #oligraf AafaDette =>>> AE ,eries se pot efectua diferite design-uri de cercetare prin care subiectii in timpul efectuarii unei sarcini'motorii,cognitive,etc(sunt cuplati si la poligraf pentru a li se prelua pulsul,ritmul respirator,etc.Cu ajutorul poligrafului se pot trage conclu"ii cu privire la nivelul de intensitate al trairilor emotionale ale subiectilor observati. -o parte din modificarile vegetative sunt observabile de catre investigatori)ritmul respirator,pulsul luat la ba"a antebratului,paloarea2inrosirea fetei,transpiratia,etc. Conduita verbala)

-se reali"ea"a prin vorbire -conduita verbala repre"inta exprimarea verbala a subiectilor observati -exprimarea verbala are doua dimensiuni) 5(aspectele formale ale exprimarii verbale,precum)tonalitate,ritm,volum,pau"a,debit,intonatie,prinuntie,vite"a,e"itari <(aspecte ce tin de continut si structura mesajului verbal -conform lui Anitei,aspectul semantic ce tine de mesajul verbal se refera la continut vi"and semnificatia conduitei verbale,avand in vedere)cantitatea informatiei,structura vocabularului,adecvarea termenilor la continutul comunicarii,plasticitatea termenilor folositi.

Conduita reflexiva) -e repre"entata de conduita atitudinala si de executarea sarcinilor exprimata prin po"itiile corporale,gesturi si mimica,intr-un anumit context de catre subiectii observati. -astfel,in timpul observarii atat in laborator cat si in cercetarile experimentale de teren,observatorul poate consemna o atitudine cooperanta,amabila,ori din contra,una necooperanta,ostila. $.Construirea rilelor de evaluare a comportamentului observat -fisa de observatie trebuie sa contina pe langa datele pasaportale si simtomatica stabila ,% o grila de evaluare a comportamentelor observabile sau a simtomaticii labile. -aceasta grila poate fi: nestandardizata'evaluare subiectiva folosind adj si propo"itii cu rol descriptiv(sau standardizata'cu divi"iuni numerice pe scala AiFert sau ancore comportamentale( -un exemplu de grila de observatie nestandardi"ata pentru o evaluare psi ologica cu testul de reactivitate motorie la stimuli multiplii) -in grila de observatie a mimicii se notea"a de catre observator aprecieri observate in timpul executarii sarcinii de lucru prin propo"itii descriptive comportamental. -anali"a pantomimei completea"a tabloul comportamental. -grila standardi"ata introduce in plus fata de cea anteroiara posibilitatea de a putea compara subiectii evaluati intre ei sau de a calcula un scor total cu privire la comportamentul observat. a( grila de observatie cu raspunsuri standardi"ate pe scala AiFert b( grila de observatie cu raspunsuri standardi"ate in ancore comportamentale $n tip de meditatie se refera la observarea mintii.&alai Aama ne indeamna)%ncercati sa lasati mintea,plina de vitalitate,intr-o stare naturala,fara sa va ganditi la ceea ce s-a intamplat in trecut,sau la ceea ce planuiti pentru viitor,fara a face nici un fel de concept.