Cauzele care au stat la baza conflictului transnistrean i evoluia sa

Conflictul transnistrean este diferit de celelalte conflicte care au aprut dup colapsul sovietic, pentru c la baza lui nu se afl un conflict etnic sau religios. Circa douzeci de ani n urm, principalele cauze al apariiei conflictului ntre forele separatiste ale regiunii transnistrene i autoritile legale ale Republicii Moldova erau tendina Centrului Unional de a pstra URSS ul, iar dup destrmarea acestuia a !ederaiei Ruse de a influena noile autoriti moldoveneti. Motivul formal al conflictului era acela, c Moldova a adoptat legisla ia privind limba de stat, ceea ce a condus la o polarizare politic accentuat a societii i la creterea rezistenei fa de inovaii a unei pri a nomenclaturii locale de subordonare unional, n primul rnd, de ctre directorii ntreprinderilor comple"ului militar industrial din partea stng a #istrului. $nume n ncercarea de a opune rezisten luptei pentru autodeterminare naional a poporului moldovenesc, aceast parte a aparatului administrativ, n crdie cu o parte a nomenclaturii de partid, pe care sc%imbrile au luat o prin surprindere, a nceput mobilizarea forelor i resurselor pentru dezmembrarea teritorial a fostei RSSM i crearea n raionale estice ale republicii a unui cap de pod pentru a influena din e"terior Republica Moldova, care era pe cale s devin stat independent. &n scopul de a i atribui acestui conflict socio politic un caracter etnic, liderii conspiraiei separatiste anti moldoveneti au inventat conceptul de 'popor transnistrean(, urmat de speculaii destul de primitive cu privire la 'dreptul naiunilor la autodeterminare(. ) necesar s subliniem, c din punct de vedere al componenei etnice populaia din *ransnistria nu difer mult de cea de pe malul drept al Republicii Moldova n ambele cazuri, ma+oritatea o constituie etnicii moldoveni. *rebuie s constatm, c ,egea despre funcionarea limbilor n RSSM dei, n general, este ec%ilibrat i liberal n ce privete dreptul minoritilor naionale, lege care funcioneaz i n prezent, au fost admise unele e"cese la aplicarea sa, care au permis s masc%eze cu aa zisele preocupri ale unei pri a populaiei vorbitoare de limb rus adevratul scop al organizatorilor i al aprtorilor regimului separatist. Conflictul armat, sub prete"tul lozincilor de prote+are a drepturilor minoritilor naionale, a fost dezlnuit de ctre regimul separatist, condus de -. Smirnov dup puciul din august .//., n toamna aceluiai an, cu spri+inul comandamentului trupelor districtului militar 0dessa, atunci sub conducerea 'organizaiilor sociale( ale acestora a nceput distrugerea sistematic a organelor guvernamentale centrale i a structurilor de drept ale Moldovei, n raioanele din stnga #istrului. &n aceste condiii, conducerea puin e"perimentat, cu tendine naionaliste a tnrului stat moldovean, a considerat c este de datoria sa s previn divizarea rii i a ntreprins o serie de msuri, ndreptate s restabileasc ordinea constituional i integritatea teritorial a Republicii Moldova. *rebuie s subliniem faptul, c implicarea n conflict a populaiei din regiunea transnistrean a avut loc nu din cauza urii i ostilitii interetnice, ci sub influena propagandei agresive anti moldoveneti, care permite s caracterizm conflictul ca pe un conflict politic i teritorial, cu elemente de conflict al identitii i elitelor locale. Cercetnd, fr pre+udeci, conflictul transnistrean la nivelul premiselor, cauzelor, dar i a derulrii sale, n special la etapa iniial, este uor s concluzionm c separatismul n raioanele de est ale RSSM a fost provocat de politica radical a conducerii !rontului 1opular din Moldova i a fost creat la ordinul Centrului Unional pentru a pstra Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc n cadrul URSS i a nu admite, cum presupunea Moscova unirea cu Rom2nia. &n toamna anului .//3, autoproclamata 'Republic Moldoveneasc #istrean( a fost spri+init activ de ctre adepii Uniunii Sovietice 4$. ,u5ianov i susintorii si6. ,iderii transnistreni au stabilit, de asemenea, multe relaii i contacte n cercurile conservatoare ale URSS, apoi $rmata a .7 ea i a dotat cu arme i ec%ipament militar, oferind astfel asisten direct la formarea unitilor militarizate a separatitilor. 8up cum am subliniat mai sus, tendina forelor separatiste de a uzurpa organele puterii constituionale pe teritoriile controlate de separatiti cu a+utorul armelor a i provocat conflictul armat, care a dat natere violenelor, e"tinderii treptate a numrului participanilor implicai i a altora n conflicte, dar i a interveniei directe militare din afar, n scopul spri+inirii liderilor separatiti. &n ciuda faptului c conflictul armat a fost provocat de ctre separatitii din *ransnistria, Rusia a fost implicat direct n conflictul armat de partea forelor anticonstituionale dup trecerea sa sub +urisdicia $rmatei a .7 ea, comandat de generalul $le5sandr ,ebedi. &n ciuda faptului c n luna august a anului .//9, n zona de conflict au fost introduse forele pacificatoare tripartite, care au fost dislocate n zona securizat de a lungul rului #istru, !ederaia Rus a continuat s spri+ine separatitii, iar contingentul militar rus de pe malul stng al rului i asigura cu arme, muniii, te%nic, ec%ipament, dar i era pregtit n centrele sale de instruire. Moscova a oferit a+utorul su la crearea bncii transnistrene i ale altor structuri a forma iunii separatiste. Cauzele principalele, care au determinat liderii micrii separatiste din regiunea de est a Republicii Moldova s opun rezisten, inclusiv militar, autoritilor legale ale Republicii Moldova snt urmtoarele:

-. --. ---. -=. =. =-.

*eritorial statutare: declanarea conflictului cu autoritile constituionale ale rii a avut ca obiectiv principal acapararea unei pri a teritoriului Republicii Moldova, n scopul crerii condiiilor prealabile de desemnare a statutului formaiunii separatiste ca stat cvasi independent; <eopolitice: crearea platformei de presiune politic n scopul meninerii Moldovei n sfera de influen a Rusiei, pentru a preveni presupusa unire cu Rom2nia, crearea n acest scop a enclavei ruse la frontiera moldo ucrainean; Cultural lingvistice: nemulumirea minoritii vorbitorilor de limb rus de introducerea limbii moldoveneti n calitate de limb de stat i necesitatea de a se adapta situaiei noi, perceput subiectiv ca o pierdere a statutului social cu care au fost obinuii; Socio economice: ameninarea de redistribuire a puterii i a resurselor economice n regiunea transnistrean; Socio ideologice: opunerea de rezisten a nomenclaturii de tip sovietic proceselor de democratizare i ncercrile lor de a i menine statutul n cadrul vec%iului sistem pe teritoriul regiunii; )tno demografice: tendina de a mobiliza i a anga+a n lupta cu autoritile legale ale Republicii Moldova colectivele de munc ale ntreprinderilor industriale mari, de pe malul sting al #istrului, formate, n general, ca urmare a migraiei forei de munc din republicile slave ale URSS; &ntr o astfel de situaie pentru mobilizarea populaiei i atragerea sa n conflict n scopul de a i atinge propriile obiective conducerea separatitilor folosea manipularea etnic la scar larg: reacia emoional a vorbitorilor de limba rus la politica pro rom2n i naionalismul liderilor !rontului 1opular, care nu era acceptat i nu este susinut de ctre ma+oritatea covritoare a moldovenilor astzi, un truc propagandistic despre presupusa unire a Moldovei independente cu Rom2nia propagand anti moldoveneasc fcut n mod deliberat i cu o anumit finalitate ndreptat spre nteirea diverselor tipuri de temeri, demonizarea puinelor organizaii politice prorom2neti de la C%iinu, ideile unioniste ale crora nu se bucur de spri+in n societate etc. *oate aceste aciuni ale separatitilor au fost i rmn s fie ndreptate spre susinerea legitimitii morale a regimului de la *iraspol, dar i pentru a adopta unilateral acte +uridice de legitimare i +ustificare a propriilor activiti anticonstituionale i cu caracter subversiv. Rusia, care are interese reale n regiune, n scopul meninerii situaiei sub controlul propriu pn la timpuri oportune, folosete strategia de a impune comunitii internaionale pretinsa dimensiune etnic a confruntrii dintre C%iinu i *iraspol. &n acest caz, regimul separatist, ca purttor de cuvnt al intereselor 'grupului etnic ameninat(, adic a 'poporului transnistrean(, are cic drept legal s participe ca parte cu drepturi depline la procesul de negocieri de nivel internaional. Mai mult dect att, dac putem convinge celelalte pri ale procesului de negocieri de 'conflictul inter etnic(, acest lucru ar +ustifica ntr o oarecare msur prezena ilegal a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova i aciunile Rusiei ca mediator i garant. $ceasta conform opiniei strategilor de la >remlin trebuie s acorde legitimitate nu numai preteniilor regimului separatist, dar, de asemenea, s +ustifice formatul e"istent 'de meninere a pcii(, n zona securitii de pe #istru. $nume pe aceast direcie snt construite eforturile diplomatice ma+ore ale Rusiei privind acordarea de statut egal prilor aflate n procesul de negocieri pentru regimul separatist de la *iraspol. 0 asemenea abordare a conflictului ar scoate nvinuirile aduse Rusiei, precum c acest stat este de fapt cealalt parte a conflictului, care, n virtutea acestui fapt, este unul internaional i poate fi redus, n realitate, la cotropirea militar de ctre Rusia a teritoriului unui stat membru al 0#U. 1opulaia de pe malul stng al #istrului este reprezentat de rui n proporie de mai puin de o treime i ei triesc n pace cu ucrainenii i moldovenii, ceea ce de+a intr n contradicie cu argumentele Rusiei. &n cazul n care conflictul ar fi fost etnic, ar fi fost dificil s se e"plice coe"istena panic a moldovenilor cu vorbitorii de limb rus, care reprezint nu mai puin de ?3@ din populaia de pe malul drept. *rebuie s menionm aici faptul, c rom2nismul i dorinele unioniste ale anumitor lideri din Republica Moldova toarn abundent ap la moara separatitilor, fcndu i nu cel mai bun serviciu tnrului stat din Moldova la capitolul reunirii celor dou maluri ale #istrului. &n ceea ce privete principalele divergene dintre C%iinu i *iraspol referitor la soluia de compromis posibil a problemei transnistrene, putem vorbi n primul rnd de statutul raioanelor din partea stng a #istrului n cadrul Republicii Moldova. !irete, problema de recunoatere a aa numitei 'Republici Moldoveneti #istrene(, nu a fost luat niciodat n consideraie ca o posibil soluie pentru acest conflict. $utoritile 'RM#( ncearc s insiste asupra conceptului inventat de ctre ei de 'stat comun(, care, n viziunea lor poate fi unul unitar, federal i confederal. Cu varianta unei Moldove unitare *iraspolul nu este de acord, aa c sntem nevoii s alegem ntre federaie i confederaie, ns regiunea transnistrean nu are statut +uridic, care i ar da dreptul s pretind la mai mult dect o autonomie n cadrul statului moldovenesc. $naliza documentelor c%eie i a etapelor procesului de negocieri care a nceput dup semnarea de ctre Republica Moldova i Rusia a nelegerilor cu privire la ncetarea conflictului armat din vara anului .//9 arat, c timpul a lucrat n favoarea *iraspolului mai curnd, pentru c le a permis liderilor regimului separatist s ctige e"perien n autoguvernare i s foloseasc situaia de conflict ca modalitate de mobilizare a populaiei, lrgirea bazei sale sociale i consolidarea puterii politice.

&n conte"tul celor e"puse mai sus sntem n drept s tragem urmtoarele concluzii: n primul rnd, confruntarea de muli ani dintre statul Republica Moldova i regiunea separatist este n esen un conflict politico teritorial i este rezultatul aciunilor neconstituionale de uzurpare a puterii pe teritoriul de pe malul stng al #istrului de ctre grupul radical anti moldovenesc condus de -. Smirnov, care are un specific al su, fiind pro rus n ce privete orientarea geopolitic. n al doilea rnd, n ceea ce privete natura conflictului acesta nu este numai unul politic i teritorial, dar i unul internaional, n virtutea implicrii active de la bun nceput a !ederaiei Ruse i a intereselor geopolitice ale altor state, care particip acum la procesul de soluionare a lui. Conflictul transnistrean cuprinde diverse pturi sociale ale populaiei, aflate n proces de confruntare n ce privete pstrarea sau modificarea statutului socio politic al statului, valorile social politice, distribuia resurselor socio economice, luarea n stpnire i pstrarea poziiilor de conducere n instituiile i structurile puterii de stat. Scopul final al iniiatorilor conflictului politico teritorial snt resursele, precum puterea de stat, poziia instituiilor guvernamentale, statutul politic al marilor grupuri sociale, teritoriilor, regiunilor, valorile i simbolurile care stau la baza puterii politice n structura social.

Inceputul conflictului Emanciparea Basarabiei

Politica de relaxare democratica a lui Mihail Gorbaciov a generat o miscare de redesteptare nationala a republicilor incluse cu forta in "mare inchisoare a popoarelor" care a fost URSS. Din 1 ! "asarabia #pe atunci RSS Moldoveneasca$ a inceput procesul firesc de redesteptare a sentimentului romanesc. 31 27 august aprilie 1989 % 1990 % limba cu romana cap de este &imbru proclamata este limba ca de steag stat .

tricolorul

adoptat

national.

3 septembrie 1990 % Sovietul Suprem creea&a institutia pre&identiala si il alege ca presedinte pe Mircea Snegur. 23 23 mai iunie 1991 % 1991 % RSS Moldoveneasac Republicii Moldova devine proclama Republica suveranitatea Moldova. Republicii.

Parlamentul

27 august 1991 % Parlamentul proclama independenta Republicii Moldova .

Originea conflictului Redesteptarea sentimentului romanesc in RSS Moldoveneasca a declansat reactia conservatorilor rusofoni din 'udetul (ransnistria) care s%au temut de o reunificare cu Romania. 11 august 1989 % in intreprinderile de subordonare unionala se formea&a soviete muncitoresti) numite *olectivelor Unificate de Munca #+S(,$) ce incep lupta impotriva introducerii limbii romane) a alfabetului latin si a reformelor democratice. 31 august 1989 % limba romana este proclamata limba de stat in RSS Moldoveneasca.

septembrie 1989 % sovietele locale din (iraspol) (ighina si Rabnita resping legea limbii de stat- se initia&a o miscare de nesupunere fata de autoritatile statului Moldovean. toamna 1989 % +S(, %urile organi&ea&a greve si mitinguri de protest impotriva limbii romane si a alfabetului latin. decembrie 1989 - ianuarie 1990 % referendumuri la (iraspol si Rabnita pentru obtinerea statutului de "teritoriu autonom" al (ransnistrie) in cadrul RSS Moldoveneasca. 27 aprilie 1990 % tricolorul cu cap de &imbru este adoptat ca steag national al RSS Moldoveneasca.

aprilie- mai 1990 % sovietele locale din (iraspol si (ighina refu&a pre&enta tricolorului in aceste orase. 1990 % cu spri'inul direct al .rmata a 1/%a se organi&ea&a unitati para%militarea ilegale secesioniste. mitinguri si referendumuri % organi&ate cu spri'inul +S(,) formatiuni paramilitare ilegale si .rmata a 1/%a % impotriva tricolorului si a limbii romane. .u loc actiuni separatiste. 2 septembrie 1990 % are loc) la (iraspol) "al doilea congres extraordinar al deputatilor din (ransnistria" care proclama "republica moldoveneasca sovietica socialista nistreana". 3 septembrie 1990 % Sovietul Suprem creea&a institutia pre&identiala si il alege ca presedinte pe Mircea Snegur. 22-15 noiembrie 1990 % liderii separatisti) spri'initi de formatiuni paramilitare proprii si de trupe ale armatei sovietice organi&ea&a alegeri legislative pentru "sovietul suprem" al "republicii sovietice moldovenesti nistrene". 22 decembrie 1990 % Mihail Gorbaciov ) presedintele URSS) semnea&a un decret prin care declara nule hotararile "congresului 00 al deputatilor poporului din (ransnistria". 0n schimb) masurile luate de autoritatile de la *hisinau sunt infime si strict declarative.

Inceputul conflictului 1991 % .ctiuni continue de inlocuire a autoritatii Republicii Moldova cu cea a "republicii nistrene". "eneficiind de o inexplicabila pasivitate a autoritatilor statului Moldova) separatistii isi constituie o impresionanta forta armata) constituita din1 % garda republicana) de !222 luptatori) subordonata "directiei de aparare" a (ransnistriei % militia) inclusiv batalionul Dnestr) de 3222 luptatori) se subordonata "directiei de interne" a "republicii nistrene" % detasamentele teritoriale de salvare % /222 oameni) aflati la dispo&itia executivelor locale % regimentele muncitoresti) echivalentul modern al "sovietelor de muncitori inarmati") subordonati *olectivelor Unificate de Munca #+S(,$ % ca&acii) in numar de 4%/222) cu statut de "voluntari") erau mercenari cu solde mai mari decat ale gardistilor si subordonati direct conducerii "republicii nistrene" (oate aceste formatiuni erau in&estrate cu armament) mi'loace de transport) masini de lupta % cumparate) capturate sau furate de la .rmata a 1/%a rusa sau de la unitatile +M+5 din (ransnistria. De partea separatistilor s%a situat fatis .rmata a 1/%a rusa) cu un efectiv de 6322 persoane) si constituita din1 o divi&ie motori&ata) 7 regimente de artilerie) un regiment de tancuri) un regiment antitanc) 7 regimente de pontonieri) un regiment de rachete) o escadrila de elicoptere. 0n comparatie) tanara republica Moldova inca nu avea armata proprie) beneficiind doar de un efectiv de cateva mii de politisti) care au suplinit) in timpul conflictului) fortele armate. #1$ 19 august 1991 % .re loc Puciul de la Moscova- pucistii vor avea tot spri'inul liderilor separatisti de la (iraspol1 Smirnov) Maracuta) 0a8ovlev) Relia8ov. Dupa infrangerea pucistilor) 9ltin a cerut pedepsirea acestora si a celor care i%au sustinut- incercarile administratiei de la *hisinau de a aresta liderii transnistreni) au geneart nemultumirea rusofonilor din transnistria- a inceput o actiune a femeilor rusofone care) in numar din ce in ce mai mare) au inceput sa bloche&e calea ferata ce lega (ransnistria de restul "asarabiei. 0n final) au fost arestati) apoi eliberati dupa scurt timp. Din toamna anului 1 1) politica separatistilor se manifesta prin teroare. Membri ai trupelor speciale sovietice) +M+5 din Riga) sosesc in limu&ine la (iraspol) ca&andu%se la hotelul ,olha&nii. Misiunea lor este de a lichida pe romanii incomo&i) care se opun politicii separatiste. Scenariul era acelasi1 sunau la usa apartamentului) iar cand locatarul privea prin vi&or) era mitraliat prin usa. 13 decembrie 1991 % .re loc un atac armat al gardistilor la podul de la Dubasari) soldat cu pierderea vietilor a patru politisti moldoveni si moartea a 72 de gardisti) ca&aci si alti mercenari) veniti de pe aiurea.

enorocirea transnistreana se trage din 2 august 19!0 5enorocirea transnistreana se trage din 7 august 1 /2 "*reata prin deci&ia Sovietului Suprem al URSS la 7 august 1 /2) republica Sovietica Socialista Moldoveneasca se compunea dintr%o parte a "asarabiei) preluata de la Romania la 7! iunie 1 /2 ca urmare a Pactului Molotov%Ribbentrop) incheiat intre URSS si Germania) locuita ma'oritar de o populatie vorbitoare a limbii romane)" se spune in capitolul "Destramarea URSS) separarea (ransnistriei si independenta Moldovei" al :otararii *9D+ cu privire la Grupul 0lascu. 0n acelasi capitol se spune ca pe parcursul anului .rmata a 1/%a rusa dislocata pe teritoriul RSS Moldovenesti) se compunea din mii de soldati) unitati de infanterie) artilerie) blindate si aviatie #inclusiv avioane si elicoptere de lupta$ si era avea mai multe depo&ite de munitii) dintre care unul dintre cele mai mari depo&ite de munitii din 9uropa) situat la *obasna. ;a 1 mai 1 1) ministrul apararii URSS a ordonat comandantului .rmatei a 1/%a) generalul 5et8aciov) mobili&area militarilor in re&erva pentru completarea efectivelor trupelor .rmatei a 1/%a) dislocata in (ransnistria si de a mentine aceste trupe si arsenalul militar in stare de lupta. 9l ar fi 'ustificat acest ordin in acest fel1 "tinand cont de faptul ca (ransnistria este un teritoriu rus si ca situatia s%a inrautatit) noi trebuie sa%l aparam prin toate mi'loacele". ;a 1! septembrie 1 dislocate 1 presedintele rmn 0gor Smirnov a decis sa plase&e unitatile fortelor armate sovietice in (ransnisria sub 'urisdictia rmn.

;a 1 decembrie 1 1 in raioanele de pe malul stang al 5istrului au fost organi&ate alegeri pre&identiale) declarate ilegale de catre autoritatile moldovenesti. 0gor Smirnov a fost ales presedinte al rmn. ;a sfarsitul anului 1 1 si inceputul anului 1 7 au i&bucnit confruntari violente intre fortele separatiste transnistrene si fortele de ordine moldovenesti) care s%au soldat cu mai multe sute de morti. 0n 1 1%1 7 mai multe unitati militare apartinand URSS) ulterior <ederatiei Ruse) au trecut cu munitia lor de partea separatistilor transnistreni) in timp ce numeroase echipamente militare ale .rmatei a 1/%a au ca&ut in mainile separatistilor. .ceste lucruri sunt publicate in Deci&ia *9D+ cu privire la grupul 0lascu si nu au fost contestate de catre <ederatia Rusa pana a&i. ..R

"esf#$urarea r#%boiului 2 martie 1992 % Republica Moldova devine membru +5U) ceea ce conduce la recunoasterea caracterului ilegal al auto%proclamatelor "republici" nistreana si gagau&a. 9ste &iua in care incepe ra&boiul) prin declansarea conflictului armat la Dubasari) printr%o diversiune a separatistilor) despre a carei pregatire se stia de multa vreme) dar pe care autoritatile statului moldovean nu au incercat s%o de&amorse&e. 0n seara &ilei de 1 martie 1992) gardistii si ca&acii au provocat un incident la o petrecere) apoi au atacat politia moldoveneasca chemata in a'utor- politistii au deschis foc) omorand un ca&ac) dupa care s%au retras in sediu. .cest incident a servit drept pretext dislocarii ultimei sectii moldovenesti de politie dintr%un oras transnistrean. Sediul politiei a fost atacat de gardisti si ca&aci) care i%au facut pri&onieri pe politisti) de&armandu%i. *omitetul executiv raional si toti politistii din Dubasari s%au retras in satul *ocieri) care a devenit un centru de re&istenta) aici refugiindu%se locuitori din satele vecine. Gardistii au intrat in *ocieri) cu 7 blindate) deschi&and foc fara avertisment asupra trecatorilor. .u fost impuscati doi tarani si o mama care mergea cu copilul de mana. taranii si politistii au reusit sa%si procure) fara incidente) armament de la o ca&arma subordonata .rmatei a 1/%a. Gardistii si ca&acii vor bloca podurile de peste 5istru % de la =adul lui =oda) (ighina) *amenca) Rabnita % constituind "posturi de control " cu cate un blindat- astfel de posturi vor fi create si pe soseaua (iraspol% Dubasari si la bara'ul hidrocentralei Dubasari.

"i&ersiunea gagau%a Simultan cu primul incident armat din (ransnistria) de la *ocieri) in &iua de 7 martie 1 7) are loc unul la =ulcanesti) in &ona gagau&a. (rei membri ai gar&ii paramilitare gagau&e au atacat cantina unei scoli- dupa ce au fost arestati ) sectia de politie a fost invadata de 1/ membri ai formatiunii) ce au cerut transferarea arestatilor la "olgrad) oras aflat sub 'urisdictie ucrainiana.

martie 1992 4 martie % au fost blocate caile de acces dinspre *hisinau spre (ighina) a fost blocata emisia radiotelevi&iunii nationale4 martie) orele 13) gardistii si ca&acii ataca satul *ocieri) dar sunt respinsi- seara a'unge in sat o unitate de politie cu destinatie speciala) trimisa de la *hisinau) si care traversase 5istrul pe gheata. *entrul de Presa al <ortelor .rmate Unite ale *S0 a dat un comunicat prin care afirma ca fortele armate moldovenesti au atacat un regiment de infanterie al apararii civile) de&armand ofiterii si luand >2 automate si alte arme) si ca situatia seamana cu aceea din ,arabah. ;a / martie) orele 1/) gardistii si ca&acii patrund in satul *osnita) atacand pe cei 13 politisti) nevoiti sa deschida focul. Patru autocamioane ,ama& pline cu gardisti sunt trimise la *ocieri.

0n &ilele de / si 3 martie sosesc la (iraspol) in a'utorul separatistilor 7322 ca&aci- au loc inrolari masive in randul formatiunilor para%militare ale separatistilor. 6 martie % "*omitetul de aparare a republicii sovietice socialiste moldovenesti nistrene" a hotarat i&olarea tuturor politistilor care nu au depus 'uramant de credinta fata de "republica"- in aceasta situatie erau !3 de politisti. 0n noaptea de 17 % 14 martie) doi politisti de la postul Ursoaia de pe soseau (ighina % *auseni au fost atacati dintr%un camion % care transporta armament pentru separatistii gagau&i % pe care il oprisera pentru control- un politist a fost ranit) altul ucis. ;a 14 martie) la (ighina) dupa desfiintarea sectiei moldovenesti de politie #singura institutie care mai repre&enta statul moldovean in oras$) este inaugurata o sectie de politie subordonata secesionistilor) constituita ca o forma de putere sovietica- este infiintata o noua formatiune paramilitara ilegala. 14 martie % gardistii ataca politistii din *osnita) ucigand unul si ranind mai multi- dimineata) 7 blindate ale gardistilor au deschis foc de mitraliera asupra satului. 1/ martie1 Gardistii si ca&acii arunca in aer podurile de la =adul lui =oda) de langa Dubasari) de pe soseau *hisinau % =olgograd. Po&itiile moldovenesti de langa Roghi sunt atacate) inregistrandu%se 13 morti0n timpul noptii sunt atacate satele *osnita si Gura "acului % cu mine) grenade si rachete.

;a 1/ martie) "sovietul suprem al republicii" hataraste ca bancile din (ransnistria sa incete&e operatiunile cu Moldova) si infiintarea unei comisii care sa preia sub control soselele si caile ferate ale "republicii". ;a 13 martie) Smirnov semnea&a un decret prin care se creea&a o comisie de stat pentru ocrotirea sociala a militarilor si persoanelor demobili&ate) actiune menita a atrage de simpatia militarilor. (ot la 13 martie) guvernul Moldovei face un apel catre gardisti) pentru depunerea armelor pana la data de 1> martie. 1> martie % Se semnea&a un nou acord de incetare a focului) care va fi incalcat de catre gardisti pe 7/ martie. 1 martie % Parlamentul Moldovei propun eun compromis) pre&entand proiectul de a acorda (ransnistrieie statutul de &ona economica libera si o modificare a administratiei teritoriale.

7/

martie

Se

semnea&a

un

nou

acord

de

incetare

focului.

7/ martie % se efectuea&a un schimb de pri&onieri1 secesionistii eliberea&a 11 persoane) moldovenii) 1!. 7! martie % se instituie starea exceptionala cu incepere de la 7! martie) orele 72.

7 martie % premierul Muravs8i acorda un nou ultimatum secesionistilor) cerand depunerea armelor in termen de 7 &ile. 41 martie % presedintele Snegur tremite o telegrama companiei moscovite de teelvi&iune +stan8ino) protestand contra modului de pre&enatre a conflictului) si alta telegrama maresalului Saposni8ov). protesatnd impotriva &borurilor avioanelor militare ale *S0 la (iraspol. 1 aprilie % Parlamentul Moldovei emite hotararea privind reglementarea pe cale pasnica a conflictului.

'ituatia din (ig)ina Dupa incidentele de la Dubasari si *ocieri) ca&acii au cerut ocuparea Sectiei de politie din (ighina- orasul era sub asediu- sectia de politie ramasese singura institutie care mai repre&enta statul moldovean la (ighina. Dar gardistii arestau patrulele moldovenesti de politie sau le inscenau diversiuni) neutrali&andu%i) practic activitatea- infractorii sunt eliberati) orasul ramanand la discretia totala a raufacatorilor) gardistilor si ca&acilor. ;a 4 martie au fost blocate caile de acces dinspre *hisinau) a fost blocata emisia radiotelevi&iunii nationale;a 14 martie este inaugurata o sectie de politie subordonata secesionistilor) constituita ca o forma de putere sovietica si este infiintata o noua formatiune paramilitara ilegala.

20 martie 1992 ;a reuniunea *S*9 de la :elsin8i) se creea&a un mecanism cvadripartit de reglementare a conflictului din (rasnistria) compus din1 Moldova) Romania) Rusia) Ucraina.

*tacuri asupra populatiei ci&ile (oate localitatile din (ransnistria) ramase fara politie) au a'uns la cheremul ca&acilor) gardistilor si delincventilor) de obieci beti mereu) care atacau) 'efuiau) violau) bateau si torturau populatia romaneasca. > martie % Gurie Popa) primarul din Parata #Dubasari$ ) a fost atacat in casa de un grup de gardisti si ca&aci care) dupa ce au tras rafale automate asupra casei) l%au batut si bat'ocorit. 0nginerul sef) Grigore "ulat a fost batut cu salbaticie.

egocieri si atacuri teroriste ;una aprilie marchea&a implicarea fatisa a Rusiei si .rmatei a 1/%a rusa de partea separatistilor- intentiile clare ale Rusiei sunt de a pastra (ighina drept cap de pod. 1 aprilie1 politia moldoveneasca incearca liberarea orasului (ighina) controlat de secesionisti- cad in lupta ! politisti. 2 aprilie) gen. 5et8acev) comandantul .rmatei a 1/%a adresea&a un ultimatum presedintelui Snegur) cerand ca fortele moldovenesti sa se indeparte&e la 13 8m de (ighina. 2 aprilie % pe aeroportul militar *hisnau se semnea&a un acord de incetare a focului) intre primul ministru al Moldovei) Muravschi) presedintele "sovietului suprem") Maracuta si comandantul .rmatei a 1/%a rusa) 5et8acev.

2 aprilie % Departamentul de Stat al Statelor Unite da o declaratie prin care se pronunta impotriva unei interventii militare din afara) apreciind admirabila putere de retinere a guvernului Moldovei. Departamentul de Stata cerea insistent fortelor separatiste trasnistrene continuarea negocierilor cu Republica Moldova. .cordul va fi respectat numai de partea moldoveneasca) politistii primind ordin sa nu deschida focul si sa nu riposte&e. 0n schimb) toata luna aprilie vor avea loc atacuri in &onele1 (ighina) Phreba % *ocieri) *osnita % Dorot8aia) Pohreba % Roghi) Gradinita) ;eontova) =arnita) Misovca) "icioc) *hitcani- gardistii si ca&acii lansea&a atacuri cu aruncatoare de mina) cu rachete) asupra localitatilor) a populatiei) a bara'elor) releelor de televi&iune) posturilor de radio- sunt minate soselele si drumurile) este bombardata soseaua (ighina % *hisinau. .par lunetistii) care lichidea&a incomo&ii. ;ipsit de fortele de ordine) orasul (ighina ramane la discretia infractorilor1 crime) 'afuri) talharii % sunt la ordinea &ilei. Doua proiecte de protocol redactate de autoritatile moldovene sunt respinse de fortele separatiste) care trimit proiectul lor) semnat de comandantul armatei ruse de ocupatie) prin care cer ca (ighina sa fie controlata exclusiv de armata rusa. 5 aprilie 0n orasul (ighina intra 72 de blindate ale armatei ruse) avand arborate drapelele <ederatiei Ruse. 0n aceeasi &i) Rut8oi) vicepresedintele <ederatiei Ruse) insotit de doi generali si un deputat) vine in (rasnistria vi&itand unitati ale .rmatei a 1/%a si propunind ca aceasta armata sa capete statut de trupe +5U. 0n paralel) continua tratativele cvadripartite dintre ministrii de externe ai Moldovei) Romaniei) Rusiei si Ucrainei incepute la 74 martie- la 7 aprilie) o noua reuniune de experti elaborea&a recomandari referitoare la neadmiterea implicarii cetatenilor statelor straine si prevenirea incidentelor armate. la + aprilie) are loc reuniunea ministrilor de externe) ce vor da publicitatii o declaratie prin care ce se pronunta impotriva implicarii in conflict a .rmatei a /%a) pentru mentinerea ordinei de drept de catre autoritatile moldovenesti pe tot teritoriul republicii) pentru excluderea accesului civililor la armament) si pentru incetarea focului incepand din > aprilie. 1!-17 aprilie) semnarea protocolului grupului de lucru pentru stabili&area situatiei in (ighina1 de&armarea formatiunilor para%militare) deminarea &onei) asigurarea ordinii de catre politia moldoveneasca si militia separatista. 17 aprilie) la *hisinau are loc o noua reuniune cvadripartita la care se adopta statutul comisiei mixte pentru controlul respectarii incetarii focului) stabilindu%se un numar de /22 observatori care sa supraveghe&e linia ce separa politia moldoveneasca de fortele rebele pe o lungine de 767 ,m. S%a hotarat de&armarea fortelor paramilitare) repatrierea mercenarilor) accelerarea investigatiilor procuraturii asupra actiunilor ciminale din &ona. Pana la 13 mai) numai observatori din Moldova si Romania a'unsesera in &ona pentru supraveghere. 0ncetarea focului va deveni efectiva la (ighina de%abia din 72 aprilie.

0n luna mai) au loc mai multe intruniri ale comisiei bilaterale Moldova %separatisti) sabotate deseori de atacuri ale fortelor militare separatiste asupra localitatilor) podurilor) soselelor) posturilor de radio. ;a ! mai) la Gura "icului se semnea&a un protocol privind retragerea formatiunilor armate) dar in timpul noaptii) separatistii vor arunca in aer podul de peste 5istru. ;a + si 7 mai) este atacat cu rachete postul de politie de la *ocieri. 0n perioada 8 - 18 mai au loc atacuri asupra locuitorilor si posturilor de politie de la *ocieri) *osnita) Gura "icului) Dragalina) Dubasari%Pod) Roghi. 0nca din luna aprilie) incepe retragerea unor efective de ca&aci) de care chiar separatistii voiau sa se debarase&e) dat fiind caracterul indisciplinat si turbulent al acestora. 0n paralel) apar noi formatiuni paramilitare) ca "eretele 5egre) sosesc din Ucraina) memebri ai armatei ucrainiene de autoaparare.

1.1 CAUZELE RZBOIULUI Geneza rzboiului trebuie gsit n evolu ia eveni!entelor n"e#$n% "u vara anului 1&'&( "are au %us la a#ari ia "on)li"tului transnistrean. Anu!e "u "ali)i"ativul *"on)li"t transnistrean+ eti",et! eveni!entele "e s-au %es).urat n intervalul %intre vara 1&'& #$n la / !artie 1&&/( "$n% "on)li"tul a evoluat ntr-un a%evrat rzboi. 0e"i( %e#ist! )a#tul " "on)li"tul transnistrean a a#rut naintea #ro"la!rii in%e#en%en ei %e stat a R1( %ar s-a agravat o%at "u #ro"la!area in%e#en%en ei .i re"unoa.terea %e "tre O2U a R1( trans)or!$n%u-se ntr-un rzboi ne%re#t. 3ransnistria este o regiune "are #e #ar"ursul istoriei a )ost vi"ti!a Rusiei 4n toate i#ostazele ei istori"e5 Rusia 6ievean( I!#eriul 7arist( Uniunea 8ovieti"( 9e%era ia Rus:. Interesul Rusiei n a"east regiune este evi%ent .i re"unos"ut la nivel o)i"ial %e "tre "on%u"erea #oliti" .i !ilitar rus 4A. Lebed a afirmat: Transnistria este cheia Rusiei spre Balcani, RMN este o mic parte a Rusiei +.: 0e a"eea( rzboiul %e #e 2istru a "o!#ortat un "ara"ter tri#artit( %eoare"e #e %e o #arte 9e%era ia Rus .i li%erii tiras#oleni 4aten ie; nu ntreaga #o#ula ie a 3ransnistriei:( av$n% su#ortul Ar!atei a 1<-a .i a "aza"ilor( au #rovo"at un "on)li"t( a#oi un rzboi( !as"$n%u-le sub #rete=te %e %is"ri!inare na ional .i n"l"are a %re#turilor !inorit ilor> iar #e %e alt #arte( Re#ubli"a 1ol%ova "are .i a#ra in%e#en%en a .i integritatea. Schema aceasta tripartit se poate reduce la una bipartit, i anume: un rzboi al Federaiei Ruse mpotriva Republicii Moldova ( %eoare"e5 !" Liderii tiraspoleni #$. %mirno&, '. (o)ut, etc. " au fost to*i cet *eni ai Rusiei. +i repre,int Rusia -i interesele ei. %copul &enirii lor aici a fost anume acela de a *ine situa*ia sub controlul Mosco&ei, iar c.nd situa*ia iese de sub control, ei /ncep promo&area politicii de&ida et impera. n acest sens, analistul american Goltz a irm c: !"nu e#ist con lict separatist n osta $RSS r rui"%& 0" Armata a !12a este succesoarea Armatei %o&ietice. 3orpul ofi*eresc, conducerea ei este completamente de orientare rusofil -i /n mod indubitabil interesele Rusiei sunt pentru ea le)i sfinte. 4" 3a,acii, &eni*i ca suport pentru re)imul separatist, sunt cet *eni ai 5edera*iei Ruse -i au luptat pentru Rusia, nicidecum pentru ap rarea a care&a drepturi -i minorit *i oprimate. 3ransnistria a )ost %oar teatrul( s"ena un%e s-au %es).urat %ezbateri .i %ueluri ntre *)ratele !ai !are+ .i *na ionali.tii !ol%oveni+. Ea a %evenit o vi"ti! a intereselor

9e%era iei Ruse .i( #e #ar"urs( #rin inter!e%iul !ass-!e%iei transnistrene .i ruse( %eoare"e %oar a"estea aveau a""esul n zona !ono#olizat %e ruso)ili( s-a reu.it s#erierea #o#ula iei lo"ale( %ezbinarea ei .i %iri?area ei( n sensul %e su#unere a transnistrenilor )a %e interesele !es",ine .i !a",iaveli"e ale se#arati.tilor( li%eri auto#ro"la!a i ai #o#ula iei lo"ale. 8"o#ul a"estui "on)li"t .i al rzboiului a )ost !ulti#lu. Rusia urmrea obiectivele 4le voi enu!era n sens as"en%ent:5 !" Moldo&a pentru Rusia semnific : 2 ,on a)rar , surs de cereale, le)ume, fructe, &in,etc. 2 Rusia a f cut in&esti*ii /n comple6ul militar2industrial al Transnistriei -i el era o parte component al sistemului economic so&ietic. 2 /n Transnistria s2a urm rit crearea unei ba,e militare a 5edera*iei Ruse, care ar controla re)iunea at.t de r.&nit de ru-i, pe parcursul multor secole. 0" Transnistria repre,int cap de pod pentru e6tinderea nu doar a influen*ei ruse, dar -i a puterii reale a 5edera*iei Ruse /n Balcani. 4" Transnistria, administrat de Rusia, i2ar asi)ura ultimei: 2 o -ans real de rec p tare politic -i militar a Republicii Moldo&a. 2 controlul -i presiunea asupra 7crainei. 2 posibilitatea ter'iversrii eventualei creri a unei Rom(nii mari i puternice n Sud)*stul *uropei, care s devin lider n +alcani i rival al Rusiei n aceast direcie& 2 neadmiterea e6tinderii NAT8 /n aceast re)iune, care ar fi /n mod cert incon&enabil Rusiei, deoarece ar pierde toat influen*a ce o e6ercit asupra p r*ii europene a * rilor 3%$. Astfel, Federaia Rus a fost stimulat s provoace conflictul i apoi rzboiul transnistrean din considerente politice, ideologice i militare, i nicidecum din mobile etnice sau juridice. Rusia, n toate statutele sale istorice, niciodat nu i-a fcut griji pentru populaia ei, pentru asigurarea ruilor cu drepturi i liberti din contra, locuitorii Rusiei !indiferent de naionalitate" erau tratai n modul convenabil conducerii pentru realizarea #marilor$ scopuri finale, %imerice !e&emple sunt destule pe parcursul ntregii istorii a poporului rus, n special n ultimii o sut de ani". 'e fcea apel la drepturile umane i naionale doar atunci c(nd era convenabil i c(nd acestea serveau ca prete&t #nobil$, #uman$ i #just$ pentru realizarea unor scopuri, n fond, #diabolice$, #inumane$ i #nedrepte$ !e&ist un ir ntreg de e&emple, iar rzboiul din )ransnistria se altur lor". 1.1.1 CAUZE @OLI3ICE La baza rzboiului stau interesele geo#oliti"e .i geostrategi"e ale Rusiei. @entru Rusia( in%i)erent %a" s-a #ro"la!at %e!o"rati" sau nu( sus inerea rzboiului ne%e"larat( sub !as"a unui "on)li"t( e o "ontinuare a geo#oliti"ii .i a geostrategiei "are i-au )ost %in

tot%eauna "ara"teristi"e. An"e#$n% "u 1&'& "on%u"erea UR88 realizeaz )a#tul " )atalitatea "rizei sovieti"e este inevitabil .i se str%uie s "reeze teren )avorabil unui "on)li"t %e %urat "are ar !en ine in)luen a Rusiei n zon. A"u! venise !o!entul %e a ve%ea roa%ele #oliti"ii i!#use R881 #e #ar"ursul %e"eniilor %e n"ar"erare n *n",isoarea #o#oarelor+5 #oliti"a !igra ionist( #oliti"a e"ono!i"( #oliti"a na ional. An a"est "onte=t( 3ransnistria #entru 1ol%ova re#rezint *"l"$iul lui A,ile+( %eoare"e ai"i s-a reu.it ntr-o !sur !ai !are "rearea unei i%entit i sovieti"e( ali!entat %e a!alga!ul interetni"( *)r ia #o#oarelor+ .i *%re#tul )ratelui !ai !are+. 0e )a"to( 3ransnistria a )ost regiunea un%e arti)i"ial s-au i!#lantat ger!eni #rosovieti"i( n ansa!blu( .i #roru.i( n s#e"ial. 0ea"eea( astzi( raioanele %in Estul Re#ubli"ii 1ol%ova #ar a )i *"o#iii lui Bre?nev+( o *rezerva ie natural a #uterii sovietelor+ sau un *bastion al UR88+. Realiz$n% )a#tul " o%at "u %ezintegrarea UR88( Rusia #ier%e statutul su %e su#ra#utere( "on%u"erea "o!unist a n"er"at s !en in n zona sa %e in)luen ( "el #u in #un"tele strategi"e. An a"est !o%( 3ransnistria a %evenit unul %in obie"tivele #rin"i#ale ale su#ravie uirii geo#oliti"ii ruse. ,dat cu colapsul $RSS, Rusia s)a ndeprtat de ,ccident cu peste -... /m 0123 din teritoriul i 2.3 din populaia $RSS i)au declarat independena 4, ea, /ns , are interese deosebite /n %ud2+stul +uropei: 2 influen*a -i presiunea asupra 7crainei9 2 control asupra RM pentru a nu admite unirea celor dou state rom.ne /ntr2un stat mare -i puternic9 2 tutela asupra sla&ilor -i ortodoc-ilor din Balcani, /n scopul perpetu rii pansla&ismului. 0e.i UR88 s-a #rbu.it( Rusia !ani)esta ten%in a %e a #stra "ontrolul asu#ra teritoriilor e=-sovieti"e. An s#e"ial( 1os"ova nu vrea s a%!it e=tin%erea 2A3O n zona res#e"tiv. An a"est "onte=t( teritoriul %intre @rut .i 2istru( iar 3ransnistria( n #arti"ular( serve.te %oar "a un "a# %e #o% al Rusiei s#re obie"tivul )inal5 *%evi%e et i!#era;+. 9e%era ia Rus( "are( %e ?ure( !erge s#re %e!o"ratizare( a sus inut li%erii tiras#oleni .i a agresat Re#ubli"a 1ol%ova( #entru "( %e )a"to( nu a renun at la ve",ea #oliti" e=tern( #ro!ov$n% neoi!#erialis!ul "are "ontribuie la "rearea unor zone se#aratiste n tot s#a iul e=-sovieti". 0e"i( 9R este su""esoarea UR88( "a "on"e# ie geostrategi" .i geo#oliti". 5entru a)i menine in luena, Federaia Rus a inventat noi concepte de drept internaional( sau le-a %at noi sensuri "elor e=istente5 *strintate a#ro#iat+( *interese strategi"e+( *interese vitale+( *legturi ve",i .i tra%i ionale+( *%re#tul %e a-.i a#ra "ona ionalii+( *zone %e in)luen +( *zone %e se"uritate+( *zone s#e"iale %e interese+( *%re#tul %e veto asu#ra #oliti"ii e=terne a altor ri+( *interven ii .i #resiuni "ivilizate+( *%re#tul %e a !en ine #a"ea .i stabilitatea altora+( *in%e#en%en !o%erat+( *in%e#en%en e=tre!ist+( *in%e#en%en na ionalist+( *suveranitate nego"iat+ et". 8ub a"este a""e# iuni este a"o#erit .i realizat ten%in a neoi!#erialist rus.

*eneraliz(nd aceste idei, +uropa de +st a fost declarat zon de interes special pentru Rusia, adic s-a stabilit doctrina #,onroe$ a Rusiei. A#are ntrebarea %a" a a""e#tat "o!unitatea interna ional #ozi ia %e li%er a Rusiei #e #lan !ilitar .i strategi" n a"east #arte a Euro#ei .i "a !o.tenitoare a UR88B Co!unitatea interna ional nu este e",ivo" n a"est sens5 #e %e o #arte( se #are " a a""e#tat a"est "a#ri"iu al Rusiei( iar #e %e alta( O2U( 2A3O .i UE .i !ani)est interesul %e "olaborare "u statele %in 8-E Euro#ei .i %e "oo#tare a unora %intre ele. Rusia( ns )a"e #a.i "on"re i #entru *realizarea visului n realitate+. 0in 1&'&( an esen ial #entru !i."rile %e rena.tere .i eliberare na ional a !ultor re#ubli"i unionale( Rusia a n"e#ut s )a" a#el la !itul %es#re a#rarea %re#turilor ruso)onilor %in s#a iul e=-sovieti"( "are ",i#urile ar )i %ezavanta?a i( nea#ra i( %is"ri!ina i( .i ar ne"esita interven ia %ire"t a 9e%era iei Ruse( "u )or e !ilitare .i li%eri ru.i n zonele res#e"tive. Ast)el( Rusia s#ri?in gru#urile !inoritare etni"e %in noile state in%e#en%ente "a s-.i "reeze *state+ #ro#rii( .i ( eventual( s "ear unirea "u Rusia. C,iar %a" Rusia este slbit "onsi%erabil )a %e O""i%ent( ea #oate a!enin a "u )olosirea )or ei .i #oate #resa e"ono!i"( #oliti" .i !ilitar statele %in ?ur. Astfel, !trans orm(nd opoziia le'itim a populaiei btinae contra ncercrii ruilor de a)i pstra privile'iile i rolul conductor ca pe vremea arismului i bolevismului, n lozinc de !nclcarea drepturilor omului% i de !discriminare%, ea intervine pentru !aprarea% conaionalilor si i intervine pentru a6utorarea economic i militar a ostelor 'rupri conductoare proruse%& 7eci, ceea ce se nt(mpl n Republica Moldova nu reprezint un caz izolat, ci ace parte dintr)o strate'ie 'eneral coerent a Rusiei& )oi analitii occidentali, n special cei americani, remarc acest fapt, menion(nd e&pres #rzboiul din )ransnistria din -../ contra R,$, ncadr(ndu-l n tendina neoimperialist a Rusiei. 0olitica neoimperialist a Rusiei este prea evident pentru a nu fi observat. +a a fost acceptat, formulat i perpetuat de noua conducere a Federaiei Ruse. An a"est "onte=t( !erit aten ie %e"lara ia lui Boris El in( #ri!ul #re.e%inte al 9e%era iei Ruse( "u! " *9rontierele UR88-ului sunt ale Rusiei. Ea nu are altele;+ 1n alt argument n acest sens este faptul c 2uma de 'tat a Federaiei Ruse nici p(n azi nu a ratificat )ratatul privind principiile relaiilor interstatale dintre R'', i FR, care a fost semnat la / noiembrie -..3. 3lau,ele acestui tratat stipulea, : a" respectarea inte)rit *ii teritoriale a p r*ilor semnatare9 b" in&iolabilitatea frontierelor ambelor p r*i. Aceste pre&ederi si)ur c nu au fost acceptate de c tre na*ionali-tii ru-i care militau pentru recunoa-terea a-a2,isei Republicii Moldo&ene-ti Nistrene. An a"est )el( #oliti"a neoi!#erialist #oate "rea sau ntre ine "on)li"te n "a%rul )ostelor re#ubli"i unionale( #entru "a una %intre #r i s soli"ite *s#ri?inul+ atot#uterni"ii Rusii( .i ea s-l o)ere "u "ea !ai !are #l"ere. 9ie sub %enu!irea %e 9e%era ia Rus( )ie sub

"ea %e C8I( Rusia are as#ira ia %e a-.i re)a"e #uterea .i %o!ina ia %e alt%at. An"a%rat n #oliti"a neoi!#erialist rus( Re#ubli"ii 1ol%ova i se atribuie #arti"ularitatea5 *in%e#en%en a )a %e )ra i C zi% %e o el> in%e#en%en a )a %e I!#eriu C zi% %e #aie.+ Spaiul rom(n, n 'eneral, a ost un obstacol n calea realizrii visurilor de veacuri ale imperialismului rus: ocuparea 8onstantinopolului i unirea slavilor nordici cu cei sudici& 7e)aceea Rusiei i este at(t de scump !independena% acestei ri& 9i evident, aceeai !independen%, n raport cu Rusia, trebuie s ie, n ond, e#act ceea ce a ost a de $RSS : o simpl aparen, o iciune& ;st el, Rusia ncalc independena Moldovei n mod sistematic, ns o !apr% c(nd e vorba de Rom(nia& 0e"i( trei "oor%onate ale #oliti"ii e=terne ruse 4geo#oliti"a( geostrategia( neoi!#erialis!ul: au #roie"tat( ali!entat .i realizat ini ial "on)li"tul( a#oi rzboiul %e #e 2istru. A"este #re!ise %e or%in #oliti" atribuie rzboiului un "ara"ter inu!an a""entuat( %eoare"e( n nu!ele su#ravie uirii lor .i a s#eran ei %e re)a"ere a I!#eriului bol.evi"( au )ost "o!ise gre.eli )atale .i ire"u#erabile( a" iuni nelegale( a )ost n?osit nu nu!ai #o#orul ro!$n %in Basarabia( "i to i lo"uitorii ei 4%ezbin$n%u-i arti)i"ial( in%u"$n%u-i n eroare( "ontra#un$n%u-i unul altuia .i )"$n%u-i s"lavii *intereselor+ Rusiei( #rin .anta? #oliti" .i !ilitar:. 1.1./ CAUZE 1ILI3ARE Militarii au con-tienti,at primii impactul de,inte)r rii 7R%% asupra poten*ialului combati& al 5or*elor Armate -i asupra comple6ului militar2industrial rus. +i -i2au dat seama c dup e&entuala destr mare a 7R%% pe teritoriul noilor state &or r m.ne un num r impun tor de obiecti&e, instala*ii militare de o importan* strate)ic e6cep*ional pentru Rusia, f r de care aceasta pierde multe din tr s turile de supraputere. 'ac /n primele luni ale anului !:;:, militarii ru-i au optat /ntr2un mod &oalat pentru p strarea punctelor strate)ice ale Rusiei, apoi dup destr marea 7R%% ei s2au pronun*at ferm -i deschis pentru crearea ba,elor militare ruse pe teritoriile noilor state independente. +rau in&ocate ca ar)umente: a" necesitatea protec*iei popula*iei ruse -i rusofone r mase /n afara frontierelor 5edera*iei Ruse9 b" num rul mare al &eteranilor r ,boiului pentru ap rarea patriei -i a militarilor /n re,er& stabili*i cu traiul la periferiile 7R%%, -i pomeni*i peste noapte departe de m icu*a Rusie9 c" *inerea sub control a conflictelor ce au loc pe perimetrul frontierelor Rusiei -i influen*ea, destabili,ator asupra re)iunilor de frontier ale Rusiei. An a"est !o%( !ilitarii aveau "ele !ai bune inten ii n #rivin a 3ransnistriei( un%e *se n"al" )lagrant %re#turile !inorit ii ruse( are lo" %is"ri!inarea ruso)onilor %e "tre na ionali.tii !ol%oveni "are %ores" unirea "u Ro!$niaD+ Faptul c n <ransnistria situaia era de alt natur 0con orm anuarelor publicate de ,=$ la Geneva n ->>-,

doar 2.3 din cetenii alo'eni ai Republicii Moldova considerau c le)au ost nclcate drepturile4, s)a rezolvat imediat, prin puternice msuri de ideolo'izare, a'itaie i rsp(ndire a ricii i urii a de malul drept al =istrului& 1ass-!e%ia ruso)il a #rezentat situa ia %in 3ransnistria n "ele !ai negre "ulori .i !ai su!bre "ali)i"ative. Ans n 3ransnistria( ntr-a%evr( e=istau )oarte !ul i !ilitari n rezerv .i veterani ai rzboiului al %oilea !on%ial 4nu!ai n 3iras#ol lo"uiau EF FFF !ilitari:( "are .i-au #ier%ut o bun #arte %in #rivilegiile .i #restigiul lor n so"ietate( la "are se !ai a%aug .i )a"torul #si,ologi" " %in osta.i ai ar!atei %e nenvins( s-au #o!enit ntr-o ar "u ze"e !ii %e Gilo!etri %e#rtare %e Rusia( iar %in *eliberatori+ ai *re#ubli"ilor surori+ C n *o"u#an i+. Ast)el( "auzele subie"tive %e #strare at$t a #un"telor strategi"e ale Rusiei( "$t .i "ele %e "onservare a statutului .i #rivilegiilor !ilitarilor r!a.i n 1ol%ova( au sti!ulat i%eea #rovo"rii %ezbinrii %intre #o#ula ia 1ol%ovei( #entru a avea o s"uz nobil %e i!#li"are %ire"t( evit$n% retragerea "are reie.ea %in logi"a .i evolu ia eveni!entelor. 1ilitarii ru.i #riveau "u totul alt)el interesele Rusiei n teritoriile e=-sovieti"e( %e"$t "on%u"erea %e la 1os"ova 4i!e%iat %u# #ro"la!area in%e#en%en ei re#ubli"ilor e=unioniste:. 0e a"eea( 1. Gribin"ea %eosebe.te %ou %ire" ii n #oliti"a e=tern rus( n #erioa%a atlantist. Hi anu!e5 a: #oliti"a e=tern a "ivililor( "are era n%re#tat s#re negarea ve",ilor ten%in e %e #oliti" e=tern> .i b: #oliti"a e=tern a !ilitarilor( "are n"er"au s #streze %o!ina ia Rusiei n arealul e=-sovieti"( suger$n% " 2A3O .i O2U re#rezint #eri"olul #rin"i#al #entru se"uritatea Rusiei. Ast)el( B. El in se a)la sub o #resiune "res"$n% at$t %in #artea "on%u"erii !ilitare ruse( "$t .i %in #artea blo"urilor na ionaliste ale #arla!entului rus. Anu!e a"este %ou gru#ri ruse( o#ozi ioniste "ursului nou ini iat %e "tre #re.e%intele B. El in( .i "on%use %e vi"e#re.e%intele rus Ale6andr Ru*<oi, campion al cau,ei ru-ilor din Transnistria /n politica Rusiei,au #rovo"at a#ari ia #roble!ei transnistrene( a" ion$n% ini ial voalat( iar a#oi( ) i.. 8-a "reat un "az )r #re"e%ent n istoria vreunui stat %e!o"rati"( %eoare"e vi"e#re.e%intele rus sus inea #un"tul %e ve%ere al o#ozi iei. Ans.i #resa o""i%ental re!ar"a )a#tul "5 *@entru 1os"ova( 1ol%ova e un "az n "are B. El in se %ezi"e %e soarta ru.ilor "u s"o#ul a#robrii #oliti"ii %ate %e "tre Iest. El in se a)l sub o #resiune "res"$n% %in #artea blo"urilor na ionaliste %in "a%rul #arla!entului.+ Ans( n a)ara #re.e%intelui rus "are )"ea e)orturi %e reorientare a #oliti"ii e=terne ruse( e=istau !ul i #oliti"ieni .i !ilitari "are a" ionau n sens o#us. 8#re e=e!#lu( un .ir %e li%eri #oliti"i "a 2. 3ravGin 4#re.e%intele @arti%ului 0e!o"rat %in Rusia:( E. A!bar u!ov 4#re.e%intele Co!itetului @arla!entar #entru Rela iile E=terne:( 8. 8tan",evi"i sus ineau #reten iile ultrana ionali.tilor ru.i asu#ra 3ransnistriei. Ei erau sus inu i %e !ass-!e%ia( #ri!ul organ %e #res "are a "erut nu %oar sus inerea !oral( %ar .i !ilitar a regi!ului lui 8!irnov( a )ost revista *0eni+. 1ilitarii( n s#e"ial "ei "are .i-au "reat o re#uta ie n #erioa%a sovieti" 4Ale=an%r Lebe%J( A. Ha#o.ni"ov( I. 2et"a"iov( I. 2. Ka"ovlev:( se gseau n )runtea o#ozi iei ruse re)eritoare la a"east #roble!( a" ion$n% n "onsens "u vi"e#re.e%intele Ale=an%r Ru Goi. 0eli!itarea n "a%rul #oliti"ii e=terne a Rusiei era bine re)le"tat n #res( "are

s"ria %es#re %ou #oliti"i5 una a lui El in( alta a generalilor. Ans )a#tul " n #erioa%a atlantist generalii ru.i #ro!ovau o #oliti" #ro#rie( nu nsea!n ni"i ntr-un "az " a!este"ul Rusiei n a)a"erile interne ale 1ol%ovei #oate )i #us nu!ai #e sea!a !ilitarilor( n s#e"ial #e sea!a "o!an%an ilor %e nivel lo"al. 0e )a#t( "o!an%an ii %e nivel lo"al #ri!eau instru" iuni stri"te %in #artea 1os"ovei. Hi "a ur!are a realizrii lor( erau ri%i"a i n gra% .i %e"ora i "u !e%alii. Ast)el( B. El in era ntr-o situa ie %i)i"il5 #e %e o #arte5 a: integritatea teritorial nu nu!ai a re#ubli"ii 1ol%ova era a!enin at( "i .i a Rusiei( %eoare"e %a" Rusia ar re"unoa.te in%e#en%en a 3ransnistriei .i a Gguziei( atun"i .i alte state ar )i re"unos"ut in%e#en%en a teritoriilor %in Rusia C Ce"enia( 3atarstan> b 1. 8negur a )ost unul %in #u inii li%eri %in )osta UR88 "are i-a sus inut #e 1. Gorba"iov .i #e B. El in !#otriva #u"i.tilor> iar #e %e alta C a: regi!ul lui B. El in era )oarte sensibil la i%eile neoi!#erialis!ului ruses"> b: vi"e#re.e%intele Rusiei era li%erul o#ozi iei( "are n"er"a !#reun "u !ilitarii ru.i( s realizeze obie"tivele tra%i ionale( i!#erialiste ale ru.ilor. Co!unitatea !on%ial a sesizat a"est )a#t( .i anali.tii strini !en ionau " *#e %e o #arte( 3ransnistria a "erut o"rotire %e la Rusia( iar #e %e alta( 1os"ova a re"unos"ut %e?a 1ol%ova "a stat in%e#en%ent .i !e!bru al C8I.+ 8-au observat !ai !ulte "on)runtri %intre "on%u"erea "ivil .i "ea !ilitar a Rusiei. 8#re e=e!#lu( la /E !ai 1&&/ B. El in a anun at inten ia Rusiei %e a retrage tru#ele %in 1ol%ova( la "are au a#rut o serie %e obie" ii %in #artea !ilitarilor ru.i. Iar generalul A. Lebed spunea c are sen,a*ia de &om c.nd aude despre retra)erea trupelor ruse din republicile e62so&ietice, -i c ma=oritatea solda*ilor -i ofi*erilor simt la fel. + An a"ela.i ti!#( "on%u"erea !ilitar a Rusiei a elaborat un #lan %e ane=are a 3ransnistriei la Rusia. Ans #e #ar"urs( B. El in a #reluat a"este i%ei. O %ova% a a"estui )a#t este " B. El in a re#etat .i a "on)ir!at %e"lara iile )"ute %e "tre A. Ru Goi n #rivin a *!arilor s",i!bri n #oliti"a e=tern a Rusiei+ s#re o linie !ai a"tiv. 5reedintele rus i)a schimbat radical concepiile, a irm(nd c: ! Frontierele $RSS)ului sunt ale Rusiei& *a nu are altele?% i !Rusia va apra drepturile ruilor din alte state ale 8S@& ;ceasta constituie o prioritate& Aom olosi, desi'ur, dac va i cazul, i metode bazate pe or&% 0e"i( se evi%en iaz )a#tul " n ur!a "on)runtrii %intre "on"e# iile tra%i ional .i novatoare vis-a-vis %e #oliti"a e=tern a Rusiei( "on%u"erea "ivil .i !ilitar a Rusiei a a?uns la un "onsens( #ro!ov$n% n !o%ul "el !ai "ert o #oliti" tra%i ional. 1.1.L CAUZE I0EOLOGICE An #erioa%a "$n% n e=-UR88 %o!ina un singur #arti%( "are substituia toate "ele trei #uteri n statul bazat #e %re#t( se sus inea s#orit !itul %es#re ine=isten a "on)li"telor n so"ietatea sovieti". An realitate ns( o serie %e "ontra%i" ii #rin"i#iale nu-.i gseau rezolvarea .i erau tre"ute sub t"ere. Co!#le=e #ro"ese n"e# s se %es).oare %in !o!entul renun rii lui 1. Gorba"iov la

ve",ile "on"e# ii staliniste n #rivin a #oliti"ii na ionale( #rintre "are era .i teza %es#re e=isten a *na iunii !ol%ovene.ti+( .i #ro!ovarea re)or!elor e"ono!i"e( #e "are le "onsi%era o rezolvare a tuturor "elorlalte %i)i"ult i "u "are se "on)runta !uribun%ul I!#eriu. 0e"retarea #oliti"ii trans#aren ei a %us la %es",i%erea *"utiei @an%orei+( %eoare"e restru"turarea ini iat %e 1. Gorba"iov a nse!nat #entru #o#oarele o#ri!ate ale UR88 o #osibilitate %e regsire na ional .i eliberare. An a"est !o%( #roble!a na ional a %evenit "ea !ai %ra!ati" %intre toate "ontra%i" iile e=istente( %eoare"e era una %e)initorie #entru *n",isoarea #o#oarelor+. Ast)el( sub !otoul lu#tei %e eliberare na ional s-a n"e#ut "ursul s#re suveranitate a subie" ilor UR88 .i s-au agravat "ontra%i" iile %intre "entru .i #eri)erii5 #eri)eriile tin%eau s#re o in%e#en%en real .i na ional( n ti!# "e 1os"ova 4ve",ea "on%u"ere #oliti": nu #utea a%!ite o ase!enea "atastro). >n R%%M mi-carea de rena-tere na*ional a fost e6presi& -i ire&ersibil . >n mod e6pres, caracteristicile ei au fost: a" antiso&ietic , b" anticomunist , c" na*ional , d" ba,at pe principiile )eneral2umane. Ialului renas"entist i s-a o#us( ns "onservatoris!ul( "are !ai %e inea #uterea la 1os"ova( .i "are .i-a )"ut un )i%el #artener n Estul Re#ubli"ii 1ol%ova. A.a-zi.ii li%eri tiras#oleni( agen i ai 1os"ovei .i ai @arti%ului Co!unist( sigur " nu au "e%at n )a a )lu=ului libert ii "are venea %e la C,i.inu. Re#rezent$n% interesele "entrului .i av$n% sus inerea lui( ei au re"urs la a" iuni anti"onstitu ionale .i inu!ane( "u s"o#ul evitrii %e"%erii Uniunii( @arti%ului Co!unist .i "on"e#telor %erivate %in a"estea. Iat %e "e a)ir!! " una %intre "auzele "on)li"tului .i rzboiului transnistrean a )ost "on)runtarea sau ne"on"or%an a i%eologi" %intre 1os"ovaM3iras#ol .i R881( re#rezentat %e 1area A%unare 2a ional( %e #ri!ul #arla!ent ales n !o% %e!o"rati"( a#oi %e"larat suveran .i in%e#en%ent 4Re#ubli"a 1ol%ova:. In"o!#atibilitatea i%eologi" %intre 1os"ovaM3iras#ol .i C,i.inu s-a relie)at #rin ur!toarele antoni!e5 1: sovieti" C antisovieti"> /: "o!unistNtotalitar C anti"o!unistNantitotalitar> L: antina ionalN)r ia #o#oarelor 4"ite.te %re#tul )ratelui !ai !are: C na ional> <: lu#ta %e "las .i "rearea *o!ului sovieti"+ C "on"e# ia general-u!an> O: a%evr istori" C )als istori". 0e )a"to( ulti!a "ontra%i" ie( ve",e %e "$n% este lu!ea( a nse!nat .i un !i?lo" %e realizare a #lanurilor urzite %e "entru( #entru " #rintr-un e)i"ient !e"anis! %e i%eologizare .i agita ie s-a reu.it #ro!ovarea "on"e#telor )alse .i anti.tiin i)i"e( at$t n 3ransnistria( "$t .i n Rusia. *Agita ia .i #ro#agan%a s-au )"ut #rin !eto%e ve",i( "o!uniste %e lu"ru "u !asele5 "u )or a( "u !in"iuna.+ I. 8!irnov a #us a""entul #e a"estea( )iin% realizate #rin inter!e%iul !ass-!e%ia. Este ne"esar stu%ierea a"estui as#e"t %in !o!entul "e5 a: #o#ula ia lo"al era izolat in)or!a ional> b: #resa rus o #relua .i o a!#li)i"a> ": #resa are "a#a"itatea real %e

%iri?are "u s#iritele u!ane. An #o)i%a variet ii ziarelor( in)or!a ia %i)uzat #e #aginile lor era %istorsionat( o!ogen .i #urta un "ara"ter #rorus( antiro!$nes"( se#aratist 4"$teva titluri5 *Ka slavl?u res#ubliGu Gotora?a estJ( no triz%? Gotora?a bu%et;+( *Rosi?sGie voisGa GaG garant stabilJnosti+( *I. 2. KaGovlev5 zas"itni" @1R+( *1. 8negur-agressor+:. @resa transnistrean a )ost su#us total!ente li%erilor lo"ali C I. 8!irnov( Ale=. Cara!an( Grig. 1ara"u a( Ale=. Lebe%J( %e"lara iile .i "on"e# iile "rora se rs#$n%eau ra#i% #rintre lo"alni"i( n "on%i iile n "are ori"e !i?lo" %e in)or!are a Re#ubli"ii 1ol%ova era sistat( iar #resa rus %oar sus inea .i( %e )a#t( #relua in)or!a ia *ne#rtinitoare+ a "olegilor lor transnistreni. Ziarele nistrene au #ro!ovat )alsurile %es#re "ara"terul e=tre!istna ionalist( )as"ist .i unionist al a"telor na ionale %in august 1&'&. ?roclamarea limbii rom.ne ca limb de stat, a )rafiei latine, a tricolorului erau relatate /n mi=loacele de informare ca ac*iuni de rom.ni,are, de supunere -i discriminare a rusofonilor. %2a dat curs liber ideilor despre inadmisibilitatea rusofonilor la ser&iciu, la posturile de conducere -i impunerea for*at a limbii rom.ne /n toate sferele &ie*ii. +le aduceau e6emple &eritabile de terori,are -i maltratare a celor ce refu,au s accepte rom.na ca limb de stat. Numeroase articole /-i propuneau un recurs /n istorie -i demonstrau c Transnistria, din punctul de &edere istoric, apar*ine Rusiei. +ra elo)iat re)imul so&ietic -i se condamnau mi-c rile rena-terii na*ionale de la 3hi-in u -i din @ rile Baltice. Numeroase /n&inuiri -i =i)niri r sunau la adresa Rom.niei, c reia i se imputau amintiri nepl cute ale )enera*iei /n &.rst , calificati&e de fasci-ti, mo-ieri, e6ploatatori, ocupan*i. ?aralel cu aceast latur ne)ati& a du-manului, se treceau /n re&ist ar)umentele e6isten*ei poporului -i limbii moldo&ene-ti, ca entitate deosebit -i superioar celor rom.ne. ?aro6ismul moldo&enismului ar)umentat a=unse p.n la declara*ii de )enul: Alimba moldo&eneasc cu )rafie chirilic a ap rut cu mult /nainte dec.t Rom.nia ca stat. Bi de ce nu am afirma c e6ist limba moldo&eneasc cu un dialect al ei rom.naC. Lu!ea era s#eriat .i !bibat "u i%ei *lu"i%e+5 tot "e se realiza la C,i.inu era e=#us n !o% a"erbi"( negativist .i ntr-o at!os)er %e ur .i %u.!nie. 1e!brii 9rontului @o#ular erau nu!i i *%u.!anii !ol%ovenilor( %eoare"e sunt unioni.ti+. @aginile ziarelor abun%au n %e"lara ii ale *a#rtorilor+ 3ransnistriei C I. 8!irnov( I. Ka"ovlev( G. 1ara"u a( A. Cara!an C "are ",e!au #o#ula ia lo"al s se a#ere %e *agresiunea 1ol%ovei+( s nu "e%eze n )a a *na ionali.tilor ro!$ni+. I!#a"tul %ezin)or!rii #o#ula iei lo"ale %in raioanele %in st$nga 2istrului .i a o#iniei #ubli"e !on%iale a )ost %ezastruos( re)le"t$n%u-se negativ asu#ra strii %e s#irit a transnistrenilor .i a evolu iei eveni!entelor %in ulti!ul %e"eniu al !ileniului tre"ut. Con"luzia survine i!inent5 #resa transnistrean a )ost subor%onat "o!#leta!ente intereselor se#aratiste .i re#rezenta un !i?lo" e)i"ient %e i%eologizare( %ezin)or!are .i %ezbinare a #o#ula iei. Conse"in ele au )ost )atale #entru integritatea R1. 1ass-!e%ia transnisteran a )ost unul %intre !i?loa"ele %e lu#t( %e "on)runtare a

as#e"telor i%eologi"e ale rzboiului. Anu!e a"east ne"on"or%an %intre i%eologiile !#rt.ite %e 1os"ovaM3iras#ol .i C,i.inu a %us la a#ari ia )eno!enului transnistrean( !ai nt$i "a un "on)li"t( iar a#oi( "a un rzboi. 8igur " ten%in ele se#arati.tilor nu #uteau s )ie viabile .i s su#ravie uias" "on"uren ei "u "ele noi( general-u!ane( %e"$t #rin sus inerea Rusiei .i #rin utilizarea )or ei( !in"iunii .i a !a",iavelis!ului. A"este obie"tive se #ot rezu!a la tezele5 P @strarea regi!ului ve",i "o!unist .i a I!#eriului 8ovieti"( s",i!b$n% e=teriorul )or!al( iar n esen ( s r!$n inta"t( "a n anii stagnrii. 0e"i( "o!#ort un "ara"ter "onservatist( totalitarist( sovieti"( "o!unist .i ne%e!o"rati". A"estei ten%in e i se o#une %orin a Basarabiei %e auto%eter!inare( eliberare na ional( %e!o"ratizare .i revenire la si!bolurile .i valorile tra%i ionale( ro!$ne.ti. P @strarea .i #er#etuarea n #osturi a "a%relor no!en"laturiste %e #arti%. Iar.i survine "ara"terul "onservatist( "o!unist( "ruia i s-au o#us trans)or!ri %e!o"rati"e( #luralis!ul #oliti" .i "on"e#tul statului %e %re#t. P 2eagrearea re)or!elor %e!o"rati"e %in Re#ubli"a 1ol%ova .i a ns.i #ro"la!rii in%e#en%en ei ei. 8e observ un "ara"ter anti%e!o"rati"( antina ional .i anti"onstitu ional. P @er#etuarea i%eilor %erivate %in *#oliti"a na ional stalinist+5 !ol%ovenis!ul( o!ul sovieti"( )r ia #o#oarelor( lu#ta %e "las et". An "ontra#on%ere "u a"estea erau a%evratele valori se"ulare ale #o#orului ro!$n( tra%i iile %e!o"rati"e .i istori"e. P Atentatul la suveranitatea .i integritatea Re#ubli"ii 1ol%ova( %e.i ea )usese re"unos"ut %e !a?oritatea absolut a "o!unit ii interna ionale. A"est obie"tiv este n"r"at "u un statut se!ioti" %eosebit( %eoare"e re#rezint #un"tul "ul!inant al in"o!#atibilit ii %intre "ele %ou blo"uri i%eologi"e( "are se e="lu% re"i#ro". An "el !ai )ires" !o%( a"east agresiune a i%eologiei "o!uniste( sovieti"e( anti"onstitu ionale( antiro!$ne.ti( anti%e!o"rati"e 4ntru",i#ate n 1os"ova .i 3iras#ol:( asu#ra "elei %e!o"rati"e( na ionale( "onstitu ionale 4n #ersoana ?uri%i" a Re#ubli"ii 1ol%ova: este nu alt"eva %e"$t o lu#t inutil( "u evolu ia )ireas" a istoriei( .i are "onse"in e regretabile( su#ortate %e "ei "are au %evenit ostati"ii ve",iului regi! a!or).