Psihologia bolilor - Omul, intre A AVEA si A FI

Dr. EDUARD TOGOREANU - medic chirurg, specialist in psiho-oncologie !entimentele negati"e se ras#rang intot$eauna asu%ra &elui mai $e %ret bun al tau' !ANATATEA Pe medicul Eduard Togoreanu l-am cunoscut cu multi ani in urma, atunci cand a introdus in tara medicamentul ISOREL (un extract de vasc), care a revolutionat tratamentul oncologic. M-am reintalnit cu el acum cativa ani, intr-o i osta!a nedorita" mama mea ii este acient, su#erind de mielom multi lu - un ciudat neo lasm al sangelui, care maligni!ea!a celulele #ormatoare de anticor i. (Medicul $ematolog care i-a desco erit %oala - acum o t ani& - mi-a s us ca s eranta de viata este de circa cinci ani, daca urmea!a tratamentul medicamentos con#orm indicatiilor medicale&...) La #iecare control lunar o insotesc la ca%inetul doctorului Togoreanu, cu care am devenit, in tim , %un rieten. Orele etrecute la ca%inet s-au dovedit extrem de retioase, la #el ca si calitatea discutiilor e care le avem, din care am invatat enorm. 'in si$olog si %un o%servator al com ortamentului oamenilor in #ata %olii, medicul Eduard Togoreanu are o teorie a arte des re a aritia %olilor, e care merita s-o cunoasteti&

(u ceva vreme in urma, citeam un articol scris de un gru de si$ologi americani, care au studiat relatiile sociale, constatand, in #inal, alterarea )cultului ersoanei). Pe scurt, au constatat ca in relatiile reci roce, indivi!ii unei colectivitati ne-au trecut tre tat, in tim , rin urmatoarele #orme de adresare" domnule sau doamna *, a oi initialele numelui si renumelui, +.R., +.'.,., a oi )-e., .ou) ()-ei, tu&)) - ur si sim lu si )-e., man) ()-ei, omule&)). (u alte cuvinte, identi#icarea dintr-o multime se #acea initial lecand de la statutul social, se trecea a oi catre intimitatea initialelor, mai tar!iu se #acea o identi#icare directa - un #el de ironire a individului #ara nici un #el de ec$ivoc, in #inal a elarea #acandu-se rin sta%ilirea identitatii la s ecia umana. Modi#icari in com ortamentul nostru unii #ata de ceilalti a ar si in alte ra orturi sociale" nu mai este )modern) sa mergi cu ersoana draga de mana sau la %rat, ci sa te %alangani e langa ea e strada/ dansurile de cu lu au #ost inlocuite cu miscari similare cu cele ale cocorilor in erioada de rut/ adolescentii nici nu vor sa mai auda de arinti... 0e se aram incercand sa ne identi#icam, ne cautam eu-ul, #iindca nu ne mai gasim locul, #iindca ne simtim su#ocati de ceilalti sau entru ca nu ne mai gasim s ri1inul in cei de langa noi.

2r. Eduard Togoreanu 'ilo!o#ul grec Platon s unea ca masura evolutiei s irituale a unui individ o cunosti si devine un s ri1in entru tine in momentul in care iti dai seama ca ai de-a #ace cu un individ res onsa%il de alegerile, deci!iile si #a tele sale, constient ca are nevoie de cei din 1urul sau, ei #iindu-i a1utoare necesare in evolutia sa. (u ce am inlocuit acest s ri1in3 (um ne mai identi#icam unii e altii3 2aca nu du a nume, sa #ie oare ro#esia sau reocu arile cotidiene un criteriu social3 Rasturnarea valorilor sociale standard, egali!area in evenimentele sociale (de exem lu nuntile - #acute e %a!a de avere, nu e sentimente), egali!area unor indivi!i a#lati la olii o usi ai societatii (elite cu lum eni), numarul enorm de indivi!i din eri#eria societatii care au urcat in ierar$ia sociala nu rin calitati o!itive sau virtuti, ci rin utilitatea lor in lan olitic (acum avem mult mai multi oameni olitici roveniti din aturile sociale greu identi#ica%ile, decat am avut in comunism) sunt #actori de con#u!ie in lanul evolutiei ersonale. !anatatea, intre $oua "erbe Interesant este #a tul ca individul a invatat din tot acest ca italism $aotic ver%ul )4 avea). Se identi#ica rin )a avea). 4 trai %ine - a avea - inlocuieste ver%ul )a #i). El nu mai doreste sa #ie )cineva). ($iar si mersul la %iserica, entru o evolutie s irituala #ireasca si necesara, este inlocuit cu mersul la slu1%a, entru a a uca si )a avea) o sticla cu a a s#intita& )4m cancer) este declaratia e care o aud tot mai des de la acienti, cand intra in ca%inet.

Este oare el un ro rietar de cancer3 (um sa se vindece, cand )a avea) este ver%ul lui re#erat, cand toata viata s-a !%atut sa ai%a, cand acest )a avea) i-a intrat in sange, cand a vandut, s-a indatorat, a mintit, a inselat, a calcat viata altora in icioare, s-a urtat ires onsa%il #ata de el insusi entru a avea3 4cum, o%sedat de )a avea), are cancer. 2aca ar #i %olnav de cancer, ar mai avea o sansa de vindecare. 2ar el are cancer si entru a avea s-a !%atut toata viata, cum sa renunte la )a avea) entru )a #i)3 )4 #i) este o stare. )4 #i) resu une sa traiesti asa cum esti" natural, #ara gri1i, #ara indoieli, numai tu cu dorintele tale de sc$im%are. Si entru tera eutii care )desco era a a calda) si recomanda sa mananci naturist entru a #i sanatos, am un s#at" invatati acientii mai intai sa #ie sanatosi& 0u de#ilarea rin maga!ine, in mana cu o lista de alimente ermise, ecologice, ii va #ace sanatosi, ci o#ta e care o vor avea la vederea unui aliment - aceasta sa-i determine sa aleaga, sa se ex rime, sa-si mani#este individualitatea avand o tiuni, nu actionand la indicatii entru a se autode#ini& (u alte cuvinte, sunt sanatos #iindca sunt aici sa aleg ceva de care am o#ta, nu #iindca am o lista care ma va a1uta sa #iu sanatos& (oala - as&unsa in sentimentele negati"e)

)4 avea) naste indoieli, naste de!ilu!ii, naste de!amagiri, naste ne$otarari, naste dorinte, naste com aratii si orgolii, naste de!nade1de, naste insatis#actii, naste teama de a ierde, naste #rica de $oti, naste ura, naste teama de concurenta, naste lacomie, naste limite, naste #rustrari. )4 avea) resu une atasament material. 4tasamentul inseamna ro%ie. )Pastrea!a si a ucii aia vec$i, oate ne mai tre%uie&). 5er%ul )a avea) ne termina viata. Segmentand-o rin con1ugarea lui )a avea), ne a#undam si mai tare in materia e care vrem s-o sta anim. )4 avea) te #ace ro%ul vilei, masinii, a contului %ancar.

(um vei utea sa renunti vreodata la ele3 )Eu am&) 4tunci cand ronunti aceste cuvinte, mandru de averea ta, de ceea ce ai, tre%uie sa stii ca de #a t ai si toate sentimentele si starile su#letesti de care vor%eam. Si mai ai ceva" o %oala de care deocamdata nu stii& 'iindca - intotdeauna& - aceste stari si sentimente negative se ras#rang asu ra celui mai de ret %un al tau, de care, din acate, nu esti constient" S404T4TE4& )4 #i) este o stare naturala. )4 #i) resu une res onsa%ilitate. 'aceti di#erenta intre" )Sunt tata&) si )4m un co il). In care declaratie se simte intensitatea trairii, mandria de a #i ceva ce nu am mai #ost ana acum3 )4 #i) resu une existenta, traire, viata - tot ceea ce este contrariul lui )a avea). )4 #i) inseamna li sa %olii ca entitate se arata, #iindca %oala #ace arte din viata, este normala, este existenta noastra modi#icata, atunci cand gresim sau #acem alegeri gresite& 6oala se vindeca sau utem coexista cu ea, intr-un stil modi#icat de viata. Luati exem lul unui alcoolic %olnav de ciro!a - renuntarea la %autura si un regim adecvat de viata in noile conditii il ot salva, dar de acum inainte el va avea alte coordonate ale existentei. 7n alt exem lu" lumea medicala, si nu numai, este reocu ata si se scriu tomuri intregi des re #emeia la meno au!a, de arca aceasta este o %oala si nu o evolutie #ireasca a organismului #eminin& 0imeni nu su#la o vor%a des re conditiile sociale ale #emeii, care tre%uie inde linite, c$iar si in cursul ciclului menstrual. Exista e undeva vreo societate comerciala care sa trimita #emeile in concediu in aceasta erioada delicata entru ele3 Sa #ie din cau!a ca %ar%atii nu au ciclu menstrual3 Totusi, #emeile traiesc cu aceasta ro%lema #ara sa se langa&... )4m dia%et&) )4m $e atita&) 4M&... (e sa trate!i mai intai - %oala sau %olnavul3 In&i$enta &an&erului a e*%lo$at $e &an$ %ro%rietatea a $e"enit %retuita Este adevarat ca o serie de greseli in a%ordarea tera eutica se datorea!a educatiei medicale, care lucrea!a inca in sisteme de gandire re#ormate. 5a dau un exem lu de gandire re#ormata" la examenele auto, care se dadeau si oral e vremuri, era o intre%are cele%ra. (onduci masina si, in #ata, e o sosea #oarte ingusta, iti a ar un orc si un om, e care nu ai cum sa-i ocolesti. (e calci3 Invaria%il, elevii ras undeau" (alc orcul. Ras unsul corect era )calci #rana)& Toti calcau ceva de e sosea, #iindca rationamentul lor, con#orm educatiei curente, crea aceasta asociere" a calca - sosea& Ei nu-si insusisera 1argonul so#erilor, care si ei calcau ceva edala de #rana, acceleratia sau am%reia1ul& 4ceasta imo%ilitate de gandire in medicina ii im iedica e unii contem orani sa riveasca cu serio!itate noile

o ortunitati in a%ordarea cau!elor %olilor. 5om sti ca am de asit aceasta #a!a atunci cand, in reclame, e langa )'umatul daunea!a grav sanatatii&) vom vedea si )Orgoliul, 2e!nade1dea, 7ra daunea!a grav sanatatii&)... Pentru ca starea su#leteasca ne in#luentea!a direct sanatatea #i!ica& 8icala romaneasca )4re %oala e el) de#ineste o ersoana care uraste, are neca! e cineva. (unoasteti oare vreun exem lu mai clar des re #orta negativa a sentimentelor3 Mai sunt si alte exem le, la #el de elocvente" )Este ros de ura&), )Ma roade un gand...). Si urmarea" )Ma roade stomacul, am ulcer&). Exista o lista cu este o suta de exem le de situatii si$o-a#ective constatate ca au recedat a aritia cancerului. Peste o suta de situatii in care oamenii au ceva" rate la %anca, o casnicie destramata, un deces in #amilie, un accident etc. si toate aceste situatii nu au utut #i de asite. 5i se are intam lator #a tul ca incidenta cancerului a ex lodat de cand ro rietatea a devenit atat de retuita, intarita de legi si deci!ii guvernamentale, a arata de organisme sociale3 2e cand viata rurala, de#inita mai ales rin )a #i), a #ost inlocuita de ur%anul )a avea)3 2e cand ver%ul )a avea) a inlocuit ver%ul )a #i)3 Evident, nu ro rietatea este de vina, ci atasamentul e care-l mani#estam #ata de aceasta. Intre%area este" 2E (E3 2e ce cancer, de ce scaderea imunitatii, de ce %oli grave, #ara solutii de tratament3

2e la medicul german Rudol# ,arl 5irc$o9, #ondatorul atologiei celulare, gandirea medicala s-a maturi!at, in sensul studierii cu recadere a materiei si mai utin a #unctionarii sale in cadrul cor ului omenesc. 5ec$ile teorii medicale, care a%ordau omul ca un tot unitar, #ormat din cor , su#let si s irit au #ost denigrate, res inse si a oi uitate, #iindca nu aveau un su ort material. Suntem ca a%ili sa oc$im si sa distrugem un nucleu de !ecimi de milimetru din centrul creierului, dar nu suntem ca a%ili sa revedem consecintele acestui act. 0e mandrim cu identi#icarea de#ectelor cromo!omiale, dar $a%ar nu avem de com lexele lor mecanisme de reglare. 4 tre%uit sa a ara noi generatii de cercetatori, care au reusit sa identi#ice mecanisme ca a%ile sa ex lice cum emotiile negative ot a#ecta grav starea sanatatii. Im%ucurator este #a tul ca se de!volta stiinte medicale noi, ca a%ile sa #aca legatura dintre starea su#leteasca, secretia $ormonala si sistemul nervos, care in #inal modi#ica structura organismului. 4ti au!it vreodata de neuro si$o#i!iologie3 :asiti in#ormatii e internet, alaturi de o#ertele de romotii ale maga!inelor on-line3 (u siguranta, nu& ($iar si cutele de e #runtea unui om, acele riduri de ex resie, sunt cel mai sim lu exem lu des re cum starea su#leteasca determina sc$im%ari in structura cor ului - mai intai la nivel su er#icial, a oi la nivel ro#und. (and luati deci!ii sau $otarari, riviti-va si in oglinda si urmariti-va ex resia #etei. 5a va a1uta& Ma veti intre%a" %ine, %ine, dar cum ani$ilam sentimentele negative3 0u e c$iar asa de usor... 2e inde de cum imi ras und la intre%area" )(e o #i mai %ine, sa am un statut social sau sa #iu cineva in societate3). 2e inde, deci, in mare masura, de )materialul clientului) - res ectiv, de structura si$ica a celui care are ast#el de dorinte si sentimente. 0u le oti )taia cu #oar#eca), tre%uie mult tim sa oti sc$im%a gandirea unui individ asta, daca si el doreste acest lucru& Pentru cei dornici sa iasa din acest la%irint, exista o multime de s#aturi, din care unul singur ramane vala%il" daca sunteti asaltati de s aima lui a avea, daca sunteti $otarati sa iesiti din cotidianul care va macina, cautati tera eutul cu care sa re!onati. 0u este ne%un, insta%il si$ic sau ) lecat cu sorcova) cel care cere a1utor. 2ar este ires onsa%il daca amana acest lucru si este tardiv sa o #aca daca se va im%olnavi organic. 2iscutiile nu

au omorat e nimeni, dar medicamentele... Si entru cei care inca mai au du%ii, sa se gandeasca la ordonarea sim la a celor doua ver%e. 0u merge sa te 1oci cu cuvintele& )Existi entru ca ai) sau )4i entru ca existi)& )4 #i) iti ermite sa ai& 2e aceea, le doresc tuturor sa #ie sanatosi, ca sa ai%a arte de !ile cat mai senine& D-l dr. EDUARD TOGOREANU poate fi contactat la tel. 0722/70.73.06 sa prin e-!ail" to#orean $ed ard%&a'oo.co!

4cest mesa1 si orice #isiere sau documente atasate contin in#ormatii con#identiale, clasi#icate con#orm regulilor interne ROMTELE(OM. Mesa1ul este destinat doar ersoanei sau entitatii adresate si altora autori!ati sa-l rimeasca. 2aca dvs. nu sunteti in aceasta situatie, rin aceasta va in#ormam ca orice de!valuire, co iere, distri%uire sau orice alta actiune %a!ata e continutul acestor in#ormatii este strict inter!isa si ot #i a licate sanctiuni, otrivit legii. 2aca ati rimit acest mesa1 din greseala, va rugam sa ne in#ormati imediat si sa stergeti mesa1ul din sistemul dvs. 2e asemenea, va rugam sa tineti cont ca transmisia nu oate #i garantata ca #iind sigura sau #ara erori. 5a multumim&