Efectul fotoelectric extern

Introducere si definitie
Grupa Nr.1
Petrec Cristian
Ioni Sebastian
Iordache Laura
Joac-Bine Radu

Grup colar Constantin Cantacuzino Bicoi

Studiul efectului fotoelectric
Definirea fenomenului fizic


Prin efect fotoelectric extern se nelege emisia de
electroni de ctre corpuri sub aciunea
radiaiilor electromagnetice. Exist i efect fotoelectric
intern, care const n generarea unor noi purttori de
sarcin liberi n interiorul unui semiconductor sub
aciunea radiaiilor electromagnetice.
Efectul fotoelectric, descoperit de Hertz n 1890, a fost
explicat abia n 1904 de ctre Einstein pe baza teoriei
corpusculare a luminii (lumina este emis, se propag
i este absorbit n mod discontinuu sub form de
fotoni).
Heinrich Hertz, in 1887, a constatat ca descarcarea electrica
dintre doua sfere se producea mai usor daca avea loc in
prezenta luminii ultraviolete. Aceasta e prima referire la
efectul fotoelectric.
Wilhelm Hallwachs, in 1888, a observat ca lumina
ultravioleta produce descarcarea unei sfere metalice incarcata
negativ. Daca sfera este incarcata pozitiv descarcarea nu se
producea, iar daca era masurata calitativ sarcina electrica, a
sferei,cu ajutorul unui electroscop se constata ca ea crestea.
Concluzia a fost ca sub actiunea luminii ultraviolete sfera de
zinc emitea particule incarcate cu sarcina electrica negativa.
Thomson si Lenard, in 1889, au demonstrat ca lumina
ultravioleta scoatea electroni din metalele pe care cadea.









Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie n urma absorbiei de
radiaie electromagnetic, de exemplu radiaie ultraviolet sau raze X. Un termen nvechit
pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.
Importana acestui fenomen n dezvoltarea domeniului fizicii const n a sprijini dualitatea
und-corpuscul a radiaiei electromagnetice. Explicaia matematic a fenomenului a fost
dat de Albert Einstein, pe baza unor ipoteze cuantice formulate de Max Planck.

Descriere
Cnd o suprafa metalic e expus unui flux de
radiaie electromagnetic poate s genereze, n
anumite condiii, electroni liberi, care produc un
curent electric dac sunt accelerai sub aciunea
unui cmp electric. Electronii emii prin efectul
fotoelectric se numesc fotoelectroni. Experimental
s-a constatat c pentru a observa emisia de
electroni este nevoie ca radiaia electromagnetic
s aib o frecven deasupra unei limite inferioare
care depinde de natura materialului sau,
echivalent, lungimea de und trebuie s fie sub o
anumit valoare. Intensitatea fluxului de radiaie
incident influeneaz mrimea curentului electric
produs, dar nu determin apariia fenomenului..
Sub actiunea luminii, fotocatodul emite electroni care sunt atrasi de
anod, iar microampermetrul A inregistreaza intensitatea curentului
electric. Se observa ca pe masura ce U creste diferenta de potential
U aplicata electrozilor, creste si intensitatea curentului fotoelectric,
pana cand la o anumita valoare a tensiunii, intensitatea curentului
atinge o valoare maxima, numita intensitatea curentului de saturatie
Is. in acest moment, toti electronii emisi de fotocatod ajung la anod.
Pentru U=0, curentul fotoelectric nu se anuleaza, ceea ce arata ca
electronii care parasesc fotocatodul au viteze initiale diferite. Unii
electroni au viteze, respectiv energii cinetice suficient de mari ca sa
ajunga la anod in lipsa unei tensiuni de accelerare. Mai mult, unii
electroni pot invinge chiar si o tensiune de franare, ceea ce explica
faptul observat experimental ca, intensitatea curentului fotoelectric
nu se anuleaza nici la tensiuni de franare mici, ci numai la o anumita
valoare a tensiunii de franare, Uo.
Studiindu-se efectul fotoelectric exterior, s-au gasit
urmatoarele caracteristici:
Intensitatea curentului de saturatie este direct
proportionala cu fluxul incident pe suprafata catodului:.
Energia cinetica initiala a electronilor variaza direct
proportional cu frecventa luminii incidente si nu depind de
intensitatea fluxului luminos incident.
Pentru un catod dat, efectul fotoelectric nu se mai produce
daca frecventa radiatiei incidente este mai mica decat o
valoare numita frecventa de prag nprag.
Efectul fotoelectric exterior se declanseaza practic
instantaneu
Grupa a II- a






Druga Ioana, Marin Andreea, Toma Liviu,
Nutu Veronica, Ungureanu Daniela
EFECTUL FOTOELECTRIC
EXTERN

Fenomenul de emisie a
electronilor din unele
metale, sub actiunea
radiatiilor
electromagnetice cu
lungimi de unda
scurte, se numeste
efect fotoelectric
extern. Electronii
extrasi astfel se
numesc fotoelectroni.
Ce realizri ale lui Max Planck l-au inspirat pe
Einstein?
Max Planck, fizician german, a ajuns - studiind radiaia corpului
negru - la concluzia c energia radiat de un corp sub forma
undelor electromagnetice este emis n mod discret doar ca
multiplu al unei valori de baz dat de produsul dintre o constant
i frecvena undelor electromagnetice emise: E=h*. Valoarea fix
a fost botezat constanta lui Planck, notat cu h i are valoarea
6,626x10
-34
J*s, iar frecvena este dat n cazul spectrului vizibil de
culoarea luminii. Pentru contribuiile sale la stabilirea naturii
discrete a energiei lui Max Planck i-a fost decernat n 1918 Premiul
Nobel pentru fizic.
Pornind de la concluziile lui Max Planck privind radiaia corpului
negru, Einstein a propus ideea c i lumina se manifest sub forma
unor cuante de energie, numite ulterior fotoni, iar energia unui
foton depinde de constanta lui Planck i de frecvena radiaiei
electromagnetice corespunztoare. Plecnd de la aceste premise,
Einstein a formulat o teorie care explic n detaliu ce se petrece la
"bombardarea" unei suprafee metalice cu unde electromagnetice
din zona razelor X sau a spectrului vizibil.

Interpretarea legilor efectului fotoelectric extern.
Ipoteza lui Einstein.
Conceptia corpusculara a lui Planck privind existenta cuantelor
de energie a constituit punctul de plecare pentru explicarea
efectului fotoelectric de catre Einstein in 1905.
Mecanismul este alcatuit dintr-un foton absorbit care cedeaza
energia sa unui electron. Daca aceasta energie este suficienta
pentru a elibera electronul de fortele care il leaga, el poate
parasi suprafata materialului.
Deoarece probabilitatea ca un electron sa absoarba simultan
doi fotoni este foarte mica, inseamna ca fiecare electron smuls
isi dobandeste energia de la un singur foton.
Energia hn a unui foton care produce efectul fotoelectric este
transformata integral astfel: o parte pentru a scoate electronul
din atom si a-l desprinde de pe suprafata catodului (L-lucrul
mecanic de extractie), iar reastul pentru miscarea electronului
extras (energia cinetica E
c
)
h = L + E
c


In metale, in general, exista un numar mare de
electroni liberi (nelegati de atom) ca urmare, prima
parte a lucrului mecanic de extractie poate fi neglijata.
Se explica astfel existenta pragului fotoelectric, care
corespunde situatiei cand intreaga emisie a fotonului
este consumata pentru extragerea fotonului si de
asemenea se explica de ce pentru h < eU
0
efectul nu
se mai produce.
Pe de alta parte, energia totala cedata de unda in
unitate de timp va fi N h, unde N este numarul de
electroni emisi in unitate de timp.
Pornind de la aceasta relatie se poate explica legea a
III-a a efectului fotoelectric, observand ca, la o
frecventa mica a radiatiei avem nevoie pentru a
produce efectul de un numar mare de fotoni, respectiv
la o frecventa mai mare a radiatiei, avem nevoie de un
numar mai mic de fotoni pastrand aceeasi intensitate
luminoasa.
Nu ne putem ndoi de faptul c teoria relativitii a modificat profund
concepia noastr asupra spaiului i timpului. Aspectul cel mai incitant al
acestei schimbri nu const n natura ei special, ci mai degrab n faptul c
ea a fost n genere posibil.
Werner Heisenberg

Exist un acord general asupra ideii c investigaiile lui
Einstein au un merit fundamental mai presus de orice critic
pe care am fi nclinai s le-o aducem. Ele ne-au determinat
s gndim.
Alfred North Whitehead
Albert Einstein -1879-1955
Proiect realizat de elevii clasei a XII-a A grupa a III-a:
Voicea Diana
Baciu Anelis
Jercan Denisa
Gogonea Gentiana
Radutu Ioana

Profesor:Pisau Constantin


Legile efectului
fotoelectric extern
si interpretare
DEFINITIE: Prin efect fotoelectric extern se
intelege emisia de electroni dintr-un material sub
actiunea radiatiei electromagnetice incidente. Exist i
efect fotoelectric intern, care const n generarea unor
purttori de sarcin liberi n interiorul unui
semiconductor sub aciunea radiaiei electromagnetice.

DESCOPERIRE: Efectul fotoelectric, descoperit de Hertz n
1890, nu a putut fi explicat pe baza teoriei ondulatorii. A
fost explicat n 1904 de ctre Einstein pe baza teoriei
corpusculare a luminii (lumina este emis, se propag i
este absorbit n mod discontinuu sub form de fotoni).
EFECTUL FOTOELECTRIC
Emisia de electroni de ctre un corp aflat sub aciunea radiaiei electromagnetice.
1. Intensitatea fotocurentului electric de
saturaie este proporional cu fluxul
radiaiilor incidente, cnd frecvena este
constant.
LEGI:
2. Energia fotoelectronilor emii crete
liniar cu frecvena radiaiei
electromagnetice incidente, fiind
independent de fluxul acestora.
3. Efectul fotoelectric se produce doar
dac frecvena radiaiilor incidente
depete o anumit valoare
caracteristic fiecrui element, numit
frecven de prag (pragul rou al
efectului fotoelectric).
4. Efectul fotoelectric are loc practic
instantaneu.
Efectul fotoelectric
Legile empirice ale efectului fotoelectric
potenialul de blocare (energia cinetic a fotoelectronilor) nu se modific dac se
modific intensitatea radiaiei incidente, dar se modific intensitatea curentului n
circuit.
creterea frecvenei se observ o cretere a potenialului de blocare (energia
cinetic a fotoelectronilor), pentru acelai material la catod, i.
lucrul de extracie constant de material
frecven prag de la care se manifest efectul fotoelectric.
dat emisia de electroni nc de la nceputul iradierii (efectul fotoelectric se
produce instantaneu).

Max Planck (1900) a
revenit la teoria
corpuscular a luminii,
formulnd ipoteza
cuantic a emisiei
radiaiei luminoase.
Albert Einstein a fost ns
cel care a extins ideile lui
Planck i a introdus
noiunea de foton pentru
particular de lumin.
Caracteristicile fotonului
masa de repaus m
0
= 0
viteza n vid c = 3.10
8
m/s
energia e = hn = mc
2
impulsul
p = mc = hn/c
= h/l
sarcina electric q = o
Einstein
Planck
Astzi se accept c lumina este de natur
electromagnetic i c are un character dual:
ondulatoriu i corpuscular.
In anumite fenomene se manifest aspectul
ondulatoriu (reflexie, refracie, interferen, difracie,
polarizare).
In alte fenomene se manifest aspectul corpuscular
(emisia radiaiei electromagnetice, absorbia luminii,
efectul fotoelectric).
Energia unui foton este dat de relaia lui Planck:



unde: h=6,625.10-34 Js este constanta lui Planck, iar frecvena radiaiei respective.

n procesul fotoelectric, fotonii vor fi absorbii de electronii din interiorul metalului.
Fiecare electron nu poate absorbi dect un singur foton, primind astfel energia dat
de relaia (1).
Dac > prag, o parte din aceast energie este utilizat pentru a nvinge bariera
de potenial, restul rmnnd sub form de energie cinetic fotoelectronului. Astfel
bilanul energetic pentru procesul de ciocnire dintre foton si electron se scrie:




unde A= hprag este lucrul mecanic de ieire a unui electron din catod.

Cu ajutorul acetei relatii, propuse de Einstein, pot fi explicate legile efectului
fotoelectric extern.
Pentru studiul legilor efectului fotoelectric extern se foloseste celula
fotoelectrica (fig. 1) alctuit din: un balon de sticl vidat; o bucl
metalic central ce constituie anodul, i o suprafa metalic ce
constituie catodul.
Introducnd celula n circuitul din fig. 2, se constat c n absena iluminrii intensitatea
curentului este zero. Trimind un fascicul de radiaii asupra catodului se observ apariia
unui curent chiar dac tensiunea aplicat celulei este zero. Aceasta se explic prin faptul
c electronii emii prin efect fotoelectric au energie cinetic suficient pentru a ajunge la
anod i a nchide astfel circuitul. Se constat c intensitatea fotocurentului depinde de
iluminarea fotocadului i de tensiunea aplicat celulei:
VERIFICAREA LEGILOR EFECTULUI FOTOELECTRIC EXTERN
DETERMINAREA CONSTANTEI LUI PLANK
1. PRINCIPIUL LUCRRII:
Efectul fotoelectric extern este un proces de interaciune dintre radiaia electromagnetic i
substan i const n emisia de electroni de pe suprafaa unui metal iradiat cu radiaie
luminoas. Legile efectului fotoelectric extern nu pot fi explicate pe baza electrodinamicii
clasice. Interpretarea cuantic a efectului fotoelectric ca un proces constnd dintr-o ciocnire
perfect plastic dintre fotonii de radiaie electromagnetic i electronii liberi din metale a fost
dat de A. Einstein. Conform acestei interpretri, energia Ef = h a unui foton care particip la
acest proces este n parte utilizat pentru efectuarea lucrului mecanic de extracie (Le) a
electronului din metal, restul fiind transferat fotoelectronului sub form de energie cinetic:
(1)

In acest lucrare se verific dou din legile efectului fotoelectric extern:
-1. Exist o frecven minim (de prag) a radiaiei incidente, sub a crei valoare electronii nu
mai sunt expulzai (v = 0). Impunnd n relaia (1) condiia v = 0 pentru rezult:

(2)
Frecvena de prag, o i lucrul de extracie depind de natura substanei iradiante.
-2. Energia cinetic a fotoelectronilor este proporional cu frecvena radiaiei incidente. ntr-
adevr din relaia (1) [i (2) rezult:

(3)
Se observ c Ec >=0 pentru .
Dac se aplic fotoelectronilor un potenial de frnare, US care s-i opreasc la suprafaa
metalului atunci, Ec = eUs i din relaia (3) rezult:


(4)
2
2
0
v m
L h
e

e
L h
0

0
2
0
2
h
v m
E
c
0

e
h
e
h
U
s



In aceast lucrare, utiliznd o celul fotoelectric se verific cele dou legi n modul urmtor.
Se trasez caracteristica voltampermetric a celulei cu scopul determinrii potenialului de
frnare Uo pentru radia]ii de diferite frecven]e (fig. 1). Reprezentnd grafic Us = f () se pune n
eviden existena frecvenei de prag i dependena liniar a energiei cinetice a fotoelectronilor
de frecven, (fig. 2)
In plus pe baza relaiei (4), din panta dreptei Us = f () se determin constanta lui Plank a crei
valoare este apropiat de cea obinut din studiul radiaiei corpului
negru.IUn1n2n3n4U1U2U3U4n0n1n2n3n4Fig. 1U1U2U3U4Un

2.Montaj experimental:




Schema de principiu a montajului experimental utilizat este redat n figura 3.
Unde: A-alimentator; G-galvanometru; CFE-celul fotoelectric; S-surs de lumin; P-reostat; V
voltmetru; F-filtru culoare; TR-transformator.
3. Modul de lucru i prelucrarea datelor: Se verific montajul experimental; Se alimenteaz la
tensiune alternativ de 220 V (priz) alimentatorul A i transformatorul Se intercaleaz ntre
sursa S i celula fotoelectric filtrul albastru (1 = 5,607 1014 Hz). Se deblocheaz
galvanometrul G. Se citete valoarea curentului pentru U = 0. Se mrete tensiunea U din 5 n
5 diviziuni, citind valorile corespunztoare ale curentului. Se determin exact valoarea Us,
pentru care I = 0. Se nlocuiete filtrul albastru cu filtrele: verde (2 = 5,217 1014 Hz), galben (3
= 4.831 1014 Hz), rou (4 = 4,098 1014 Hz) i se repet operaiile de la punctul c.. Se
reprezint grafic, n cadranul II, I = f(U), (vezi fig. 1), i Us = f(), (vezi fig. 2). Se determin
constanta lui Plank folosind relaia (4) i graficul obinut conform figurii. Se determin frecvena
de prag o (conf, fig. 2). Obional se va utiliza metoda celor mai mici ptrate. Se calculeaz
lucrul de extracie, Le cu ajutorul relaiei (2), exprimndu-se att n j ct i n eV.


F
V
G
A
S 220 V 220V P
K
A
-
+
2v
Tr CFE
CELULA FOTOELECTRIC
Grupa a-IV - a
Burdusel Diana
Carstocea Isabela
Joinel Iulia
Miclea Diana
Panait Andrei
Pisau Raluca


APLICATII ALE
EFECTULUI
FOTOELECTRIC

Aplicatii practice ale efectului fotoelectric
Efectul fotoelectric, pe langa faptul ca a jucat un
rol important in confirmarea teoriei corpusculare a
luminii, are si numeroase aplicatii practice.
Alarmele antifurt si sistemele automate de
deschidere a usilor utilizeaza adesea circuite cu
celula fotoelectrica.Cand o persoana intrerupe
fasciculul luminos, anularea brusca a curentului
activeaza un comutator care comanda o sonerie
sau o usa.Uneori sunt folosite radiatii UV sau IR la
alarme, pentru ca sunt invizibile.

Celula fotoelectric
Celula fotoelectrica este alcatuita dintr-un tub de
sticla vidat sau continand un gaz inert la presiune
redusa care are in interior doi electrozi : catodul (C)
format dintr-un strat subtire de metal (Cs, Na, K)
depus pe o portiune din peretele tubului si anodul (A).
format dintr-o retea de inel sau bobita metalica.
Sub actiunea radiatiilor electromagnetice (vizibile)
fotocatodul emite electroni care sunt dirijati spre anod
datorita campului electric produs de tensiunea dintre
C si A si sunt captati de catre acesta stabilindu-se un
curent electric, indicat de galvanometru G. Deci
celula fotoelectrica transforma un semnal luminos
intr-un semnal electric.
Celulele fotoelectrice cu vid sunt mai putin
sensibile (curentul fotoelectric se stabileste la
valori mai mari ale fluxului radiatiilor
electromagnetice), dar sunt lipsite de inertie
(intensitatea curentului fotoelectric urmareste
prompt si liniar variatia fluxului luminos care
cade pe catod); celulele cu gaz sunt mai
sensibile dar prezinta o inertie determinata de
procesele ce se produc in cazul din tub.

Celula fotoelectrica este
un dispozitiv care
actioneaza ca un
intrerupator al unui
circuit electric.
Intreruperea fasciculului
de lumina incident pe
emiterul fotocelulei
determina oprirea
producerii efectului
fotoelectric. Circuitul
electromagnetului se
deschide ceea ce
determina inchiderea
circuitului de alarmare.
Bariera optic cu fascicule multiple

Senzori de lumin folosii pentru
deschidere i nchiderea automat

Detector de
culoare
Senzor de lumin
Multe detectoare
de fum folosesc
celule fotoelectrice
pentru a detecta
cantitati infime de
fum, care intrerup
fluxul luminos si
astfel produc
scaderea
curentului electric.

Sonorul unui film
(coloana sonora)
poate fi inregistrat intr-
o banda ingusta cu
innegrire variabila pe o
margine laterala a
peliculei. Lumina care
traverseaza pelicula
este astfel modulata,
iar semnalul de iesire al
unui detector cu celula
fotoelectrica urmareste
fidel frecventele din
coloana sonora.

Releul fotoelectric este un releu electromagnetic
comandat de o celula fotoelectrica.
La releul fotoelectric lumina cade pe fotocatod
(Cs, Na) si detrmina aparitia unui fotocurent de
intensitate I f care, dupa amplificare, trece prin
electromagnetul Em al carui camp magnetic
provoaca inchiderea circuitului comandat.
Datorita comenzii rapide, practic fara inertie,
releul fotoelectric este folosit la numararea
unor corpuri, la conectarea automata a
retelei de iluminat, la comanda actionarii
usilor etc.
Releul fotoelectric
Lamp cu
aprindere pe
baz de
releu fotoelectric
Deschiderea automat a uilor
Numrtorul
de obiecte
Fotomultiplicatorul
Este un tranductor lumina-curent, adica un
dispozitiv care transforma semnalul luminos in
semnal eletric. Este realizat din asocierea unui
multiplicator cu o fotocelula.
In televiziune fotomultiplicatorul se aplica la
sistemele de
captare a imaginilor.
Este folosit si
la detectia
radiatiilor nucleare.
Panoul solar

Un panou solar fotovoltaic
transform energia luminoas din
razele solare
direct n energie electric.
Componentele principale ale panoului
solar reprezint celulele solare.
Panourile solare se utilizeaz separat
sau legate n baterii pentru alimentarea
consumatorilorindependeni sau
pentru generarea de curent
electric ce se livreaz n reeaua
public.
Un panou solar este caracterizat prin
parametrii si electrici cum ar fi
tensiunea de mers n gol sau
curentul de scurtcircuit