Exemple de inscriere pe desen a toleranelor de poziie :

a) la concentricitatea suprafeei exterioare fa de cea interioar (este un cerc

concentric cu 0,02 mm) ;
b) la coaxialitate a alezajului din stanga (este un cerc cu 0,1 mm concentric fa
de alejajul din dreapta) ;
c) la paralelism a suprafeei superioare fa de suprafaa inferioar (este de 0,02
mm pe o lungime de 100mm) ;
d) la perpendicularitate a suprafeei frontale fa de axa piesei ;
e) la unghiul de inclinare a axei gurii (este de 0,04 mm pe toat lungimea gurii) ;
f) la simetrie (este de 0,05 mm dispus simetric fa de axa gurii A) ;
g) btaia radiali maxim admis (0,02 mm pe toat lungimea suprafeei date) ;
h) la poziia axei gurilor (este un cilindru cu 0,1 mm, coaxial cu poziia
nominal).

Abateri i tolerane de form

1. Abatere de la rectilinitate

Abaterea de la rectilinitate (nerectilinitatea) este distana maxim dintre profilul
efectiv si dreapta adiacent, in limitele lungimii de referina; distana maxim "h1 "
din figura 11.1. Tolerana de la rectilinitate apare ca zona dintre dreapta adiacent,
A1 i o dreapt paralel , la distana egal cu abaterea limit situat inspre
materialul piesei Pentru a se incadra in toleran profilul efectiv al piesei trebuie s
se inscrie in acest spaiu pe toat lungimea de referin.


Fig. 11.1. Dreapt adiacent Fig. 11.2. Plan adiacent


11.4.2Abatere de la p1anitate

Abatere de la p1anitate (neplanitate) este distana maxim intre planul adiacent si
suprafaa efectiv a piesei; distana maxim, hmax din figura. 11.2 . in limitele
suprafeei de referina. Tolerana la planitate este spaiul cuprins intre planul
adiacent si un plan paralel, la distanta egal cu abaterea limit situat in partea
dinspre materialul piesei.



Fig. 11.3. Cerc adiacent, a--la arbore i b--la alezaj.


11.4.3.Abatere de la circularitate

Abaterea de la circularitate este distana maxim dintre profilul efectiv si cercul
adiacent.Toleranta la circularitate este coroana circular cuprins intre cercul
adiacent si un cerc concentric ce intersecteaz materialul piesei astfel incat
diferena razelor sa fie egal cu abaterea limit.Formele cele mai des intalnite ale
abaterii de la circularitate sunt ovalitatea, poligonalitatea si forma de spiral
prezentate in figura 11.5.

Fig.11.5. Abateri de la circularitate; a-- ovalitatea, b --poligonalitatea i c --forma
de spiral.

Ovalitatea (figura. 11.5 ,a ) apare cand profilul efectiv este asemntor unei elipse.
Diametrul cercului adiacent este egal cu axa mare, dmax astfel incat abaterea de la
circularitate este semidiferena axelor. Mrimea ovalitii este prin definiie
diferena diametrelor extreme, deci dublul abaterii de la circularitate.

Poligonalitatea (figura. 11.5, b) este determinat de un profil efectiv aproximativ
poligonal.Se observ ca ovalitatea este un caz particular de poligonalitate. Pentru
un numr impar de laturi sau pentru un numr relativ mare de laturi, abaterea de la
circularitate nu poate fi pus in evident prin msurarea diametrului in diferite
poziii unghiulare. In aceste cazuri este necesar trasarea profilogramei la o scar
mult mrita.

Forma de spirala (figura 11.5, c ) apare la piesele rectificate cu avans radial. Dac
poriunea de racordare a capetelor spiralei arhimedice este scurt, la msurarea
diametrelor apare o variaie brusca de diametru in poziii apropiate, iar dac
poriunea de racordare este tot o spirala i se intinde pan la jumtate din lungimea
profilului efectiv, diametrul rmane constant in orice poziie s-ar msura (profilul
seamn cu o cardioid). Punerea in eviden a abaterii de la circularitate poate fi
fcuta numai prin trasarea profilogramei.

11.4.4. Abaterea de la cilindricitate
Abaterea de la cilindricitate este distana maxim dintre cilindrul adiacent si
suprafaa efectiv in limitele lungimii de referin. Dar cum cilindrul adiacent este
o suprafaa greu de materializat, in practic se are in vedere ca abaterea de la
cilindricitate se compune din abaterea de la circularitate in seciune transversal i
din abaterea profilului longitudinal median. Drept profil longitudinal adiacent se
consider perechea de drepte adiacente paralele astfel incat distanta intre ele sa fie
minim ( a se revedea figura. 11.4 ).


Fig.11.6. Abateri de la cilindricitate; a--conicitatea, b --forma de butoi ,c --forma
de "a" i d--curbarea axei .

Formele deosebite ale abaterii de la cilindricitate sunt prezentate in figura 11.6.Ele
sunt:
- conicitatea, in cazul cind generatoarele profilului longitudinal nu sunt paralele
(figura. 11.6,a).Conicitatea este, prin definiie, diferena diametrelor extreme
raportate la lungimea pe axe dintre seciunile in care s-au msurat diametrele.
Altfel spus, conicitatea este variaia diametrului cu deplasarea de 1 mm in lungul
axei (capitolul 8.1.). Abaterea de form de la cilindricitate este semidiferena
diametrelor extreme si nu depinde de lungimea piesei.In mod greit se consider
aceast conicitate numai diferena diametrelor extreme;
- forma de butoi, daca generatoarele sunt curbe si diametrul minim apare la unul
din capete ca in figura 11.5 b;
- forma a, daca profilul efectiv are generatoarele curbe,.concave i diametrul
maxim apare la unul din capete ca in figura 11.6, c;
- curbarea axei, dac locul geometric al centrelor seciunilor transversale este o
linie curb (axa de simetrie a suprafeei este curbat ca in figura 11.6, d.)
In cazul conicitii, forma butoi si forma a, abaterea de la cilindricitate
apare casemidiferena diametrelor extreme. In cazul curbrii axei diametrul
d0 este constant n lungulaxei. In acest caz abaterea de la cilindricitate apare
ca abatere maxim de la rectilinitate ageneratoarei.
Tolorana de la cilindricitate apare ca spaiul dintre cilindrul adiacent si un
cilindru coaxial ce intersecteaz materialul piesei astfel nct diferena razelor
s fie egal cu abaterea limit.


11.4.5.Abaterea de la forma dat a profilului.

Abaterea de la forma dat a profilului, este distana maxim dintre profilul adiacent
de form dat i profilul efectiv in limitele lungimii de referin. De obicei profilul
dat este o curb compus din mai multe curbe simple sau o curb definit prin
puncte discrete la care se prescriu coordonatele.

11.4.6. Abaterea de la forma dat a suprafeei.

Abaterea de la forma dat a suprafeei este distana maxim dintre suprafaa
efectiv i suprafaa adiacent de form dat in limitele suprafeei de referin.
Toleranele de form ale suprafeelor trebuie sa se gseasc n interiorul
cmpului de toleran pentru dimensiunea care limiteaz ntinderea piesei.


Toleranele i abaterile de orientare.

1. Abateri de la parallelism
Abaterea de la paralelism, este diferena intre distana maxim si minim pe
direcie normal la baza de referina dintre aceasta i profilul sau suprafaa
adiacent, in limitele lungimii sau suprafeei de referina.
Fig. 11.7.Drepte coplanare. Fig. 11.8.Drepte oarecare. Fig. 11.9.O dreapt i un plan.

Tolerana la paralelism dintre o dreapt i un plan este spaiul cuprins intre dou
plane paralele cu planul dat, distanate intre ele cu abaterea limit.
Abaterea de la paralelism intre dou plane este diferena dintre valorile extreme ale
distanelor dintre plane msurate in cele patru colturi ale unui dreptunghi cu
suprafaa egala cu suprafaa de referina, figura 11.10.
Tolerana la paralelism dintre dou plane este similar cu cea dintre o dreapt i un
plan.

11.5.2 Abaterea de la perpendicularitate.
Abaterea de la perpendicularitate sau abaterea de la unghiul drept este abaterea de
la paralelism intre elementul considerat i un plan sau o dreapt ce formeaz
unghiul nominal de 900 cu baza de referina, msurat in limitele lungimii de
referina. Abaterea de la perpendicularitate nu se msoar in dimensiuni unghiulare
intrucat cea mai mic unitate de unghi , secunda, nu satisface nevoile practice fiind
si foarte greu de apreciat. Unghiul drept nominal poate fi materializat intre laturile
unui echer, laturile unui bloc de cale unghiulare sau de o axa de rotaie si planul
determinat de traiectoria unui punct solidar cu axa in micare rotaie in jurul axei.


Fig. 11.10.Plane Fig. 11.11.Dou drepte Fig. 11.12.Tolerana
paralele. perpendiculare. dreptelor perpendiculare.

Abaterea de la perpendicularitate intre dou drepte are sens numai dac ele se
intersecteaz, deci dac sunt coplanare, figura 11.11. In acest caz tolerana la
perpendicularitate apare ca zona cuprins intre dou plane paralele intre ele,
perpendiculare pe baza de referina si distantate cu
abaterea limita, figura 11.12 .

11.5.3. Abaterea de la nclinare.
Abaterea de la inclinare este abaterea de la paralelism intre drepte sau plane ce
formeaz cu baza de referin (dreapt sau plan) unghiul nominal, msurat in
limitele lungimii de referin.Problemele ce se pun sunt similare cu cele de la
abaterile de la perpendicularitate. Excepie face numai campul de tolerant de la
inclinarea a doua drepte care este spaiul dintre dou conuri
coaxiale cu baza avand distana dintre generatoare egal cu abaterea de la inclinare
limit (In micare de rotaie, in jurul unei axe, o dreapt determin un con si nu un
plan ca atunci cand unghiul dintre ele este drept), figura 11.15.


Fig. 11.15. Abaterea de la inclinare

11.6. Toleranele i abaterile de poziie.
Funcionarea corect a dispozitivelor si mainilor este condiionat de poziionarea
corect a pieselor si a subansamblelor. Faptul ca suprafeele pieselor vin in contact
prin montare, conduce la concluzia c poziiile relative ale diferitelor suprafee ale
aceleiai piese trebuie sa fie cat mai corecte. Poziia nominal a suprafeelor,
axele sau planele de simetrie este indicata in desen prin
dimensiuni liniare sau unghiulare fata de alte elemente numite baze de referin.
Abaterea de poziie este abaterea de la poziia nominal a unei suprafee, a axei
ei, a unui profil sau a unui plan simetric fat de baza de referin sau abaterea de la
poziia nominala reciproc a unei suprafee a axelor lor, a unor profile sau a
planelor de simetrie.La aprecierea abaterilor de poziie nu se iau in consideraie
abaterile de form. In locul suprafeelor sau a profilelor efective se vor considera
suprafeele sau profilele adiacente respective axele sau planele de simetrie ale
acestora. In practica msurrii poziiile axelor sau a planelor de simetrie pot fii
determinate in funcie de generatoare sau de suprafeele simetrice.
Abaterea limit de poziie este valoarea maxim admis a abaterii de poziie.
Tolerana de poziie este zona delimitat de abaterile limit de poziie.


11.6.1 Toleranele si abaterile de la poziia nominal.
Abaterea de la poziia nominal este mulimea abaterilor dimensiunilor efective
fat de cele nominale care determin poziia unei suprafee (axe) in raport cu
bazele de referin. In figura 11.16. se prezint abaterea de la poziia nominal a
unui alezaj pe suprafaa unei plci dreptunghiulare.



Fig. 11.16. Abaterea de la poziia nominal.
11.6.2. Abaterile de la coaxialitate i de la concentricitate.
Abaterea de la coaxialitate sau de la concentricitate este egal cu distanta maxim
intre axele de simetrie a dou suprafee de rotaie, msurat in limitele lungimii de
referin. Daca abaterea se msoar intr-un plan transversal pentru suprafee ce se
cuprind reciproc ea va apare ca abatere de la concentricitate sub forma de
excentricitate, "e". In aceast situaie tolerana la concentricitate apare ca interiorul
unui cerc cu raza egal cu abaterea limit.


Fig.11.17. Abaterea de la coaxialitate.


In cazul cand abaterea se msoar in limitele lungimii de referin se va numi
abatere de la coaxialitate i dac lungimea de referin este mai scurt decat
distana intre capetele limit ale celor dou suprafee de rotaie, este necesar
precizarea poziiei lungimii de referin. Avand in vedere c, in general, axele sunt
dou drepte oarecare, pentru evaluarea cat mai riguroas a abaterii de la
coaxialitate este necesar sa se precizeze poziia distantei minime ( sau chiar
interseciei) in raport cu limitele lungimii de referin. Astfel pot fi intalnite dou
cazuri distincte: cand punctul de distant minim se gsete intre limitele lungimii
de referin, figura 11.17, a , i cand punctul de distan minim se gsete in afara
limitelor lungimii de referin, figura 11.17, b. Este evident deosebirea intre
poziiile in cele dou cazuri dei abaterea de la coaxialitate se consider valoarea
maxim dintre h1 si h2 . Abaterea de la coaxialitate se prezint sub forma de
frangere (necoaxialiate unghiular) dac suprafeele de rotaie sunt cap la cap i
axele se intersecteaz, ca in figura 11.18.a. i sub form de necoaxialitate
incruciat, cand axele sunt oarecare in spaiu, figura 11.18.b.






Fig. 11.18. Necoaxialitate; a--frangere i b--incruciare. Fig. 11.19. Abatere de la simetrie


11.6.3. Abaterea de la simetrie.
Abaterea de la simetrie este distana maxim dintre planele (axele) de simetrie ale
elementelor considerate, msurat in limitele lungimii de referin, figura 11.19.
Aceasta abatere are sens numai daca cel puin o suprafa nu este de rotaie.
Tolerana la simetrie apare ca zona din jurul bazei de referin la distan egal cu
abaterea limit. In toate cazurile in care se pot msura distanele pan la limite ce
reprezint elementul de simetrie, a i b valoarea abaterii este egal cu semidiferena
dintre a i b luat in modul.


11.7. Tolerana de btaie circular.

11.7.1. Tolerana de btaie circular radial.
Btaia radiala i btaia frontal sunt abateri ale suprafeelor pieselor in micare de
rotaie in raport cu axa de rotaie .aceste abateri nu cuprind jocurile in lagrele de
susinere.
Btaia radial este diferena dintre distanta maxim si minim intre suprafaa
efectiv si axa de rotaie msurat pe direcia normal la generatoare ca in figura
11.20. Tolerana la btaia radial este o coroan circular concentric cu axa de
rotaie la care diferena razelor este egal cu btaia radial limit



Fig.11.20.Btaia radial. Fig.11.21.Btaia frontal.

11.7.2.Tolerana de btaie circular frontal.

Btaia frontal este abaterea de la paralelism intre un plan perpendicular pe axa de
rotaie i planul unui cerc de diametru. D dat, cum se sugereaz in figura 11.21.
Btaia frontal este diferena dintre valorile extreme indicate la instrumentul C cu
direcia de msurare paralele cu axa de rotaie la distanta D/2 de aceasta, pe
parcursul unei rataii complete. Pentru eliminarea jocului axial se aplic de obicei o
for axial, Fa . Tolerana la btaia frontal este similar cu tolerana la
perpendicularitate intre dou drepte, figura 11.12, dar planele sunt distanate cu
btaia frontal maxim.

11.7.2.Tolerana de btaie total radial i frontal.

Btaia total este ca i btaia circular, numai c se evalueaz pe intreaga lungime
a generatoarei dac este vorba de btaia total radial sau pe toat lungimea razei la
btaia total frontal. Este o extindere a abaterii de btaie la intreaga suprafa.
nscrierea n desenele de execuie se va face cu simbolurile grafice i folosind
dreptunghiuri cu dou sau trei casete i cu sgeat. n prima se trece simbolul
abaterii, n a doua abaterea limit i n a treia elementul de referin.