Universitatea "Ovidius"

Facultatea de Istorie i tiin e Politice

CONCEPTUL DE
REGIM POLITIC
COORDONATOR TIIN IFIC
Lect. univ.dr. IVNECU te!ania "i#aela
TUNDE I
Vi alariu $a%riel Constantin
Untescu Alina&Nicoleta
n politic, nu exist oameni, ci idei; nu exist sentimente, ci interese. n politic, nu
se ucide un om, se nlatur un obstacol, i atta tot
Alexandre Dumas.
Regimul Politic
'n teoria (eneral) a statului *i dre+tului de orientare ,ar-ist). re(i,ul +olitic era
considerat. +otrivit o+iniei ,a/oritare.ca unul dintre cele trei ele,ente ale !or,ei de stat.
celelalte dou) !iind !or,a de (uvern),0nt *i structura de stat. Re(i,ul +olitic era
caracteri1at ca !or,at din ,etodele *i ,i/loacele de conducere statal) a societ)2ii.
relev0nd. 3n +ri,ul r0nd. starea dre+turilor *i li%ert)2ilor cet)2ene*ti.
For,a de (uvern),0nt era de!init) ca ,od de !or,are *i or(ani1are a or(anis,elor
su+re,e ale +uterii de stat *i ca +o1i2ie a acestora. 3n ra+ort cu celelalte or(anis,e ale
statului.
Ce este regimul olitic
Regimul olitic din +unct de vedere /uridic. 3n abordarea instituional. este !ie
!or,a +e care o ia 3ntr&o societate ra+ortul (uvernan2i&(uverna2i. !ie ansa,%lul re(ulilor
constitu2ionale. !ie un ansa,%lu de ,ecanis,e ce re+arti1ea1) +uterea 3ntre di!eritele
or(ane *i !i-ea1) ,odul de rela2ionare al +uterilor 3n stat.
4uer,onne +ro+une o de!ini2ie inter,ediar) a regimului politic = ansa,%lu de
ele,ente ideolo(ice. institu2ionale. sociolo(ice care concur) la !ormarea gu"ernului.
3ntr&o societate dat) *i 3ntr&o +erioad) deter,inat).
#coala de olitic$ comarat$ american$ 5Al,ond *i Po6el7 !ace di!eren2a 3ntre
ansa,%lul institu2iilor. regimul +olitic. *i sistemul politic care. +e l0n() institu2ii. include
*i structurile econo,ico&sociale. tradi2iile istorice. conte-tul cultural sau valorile
de!initorii +entru o societate.
Concetul i esen a regimului olitic
Regimurile olitice sunt conce+ute ca re+re1en0nd ,odalita i de e-ercitare a +uterii
3ntr&un s+a iu institu ional dat. Re(i,urile +olitice re+re1int) !or,ele +rin care se
e-teriori1ea1) ac iunea +uterii. +rin inter,ediul or(anelor constitu ionale vi10nd
8+uterile statului8 .ac iunea lor reci+roc). rolul i !unc iile or(anelor statului
re(le,entate +rin constitu ii. le(i. acte nor,ative etc. Re(i,ul +olitic nu +rovine
e-clusiv din re(ulile constitu ionale. ci el re1ulta din co,%inarea siste,ului
constitu ional cu siste,e de +artide care ,odelea1) via a +olitic). Funda,entarea
conce+tual) i de!inirea re(i,ului +olitic in +olitolo(ia conte,+orana cunosc o
diversitate de ,odalita i care 3n esen ) 3 i +ro+un s) r)s+und) la 3ntre%arile9
a7 Cu, sunt alese or(anele (uverna,entale:
%7 Care este structura !iecaruia dintre ele:
c7 Cu, sunt re+arti1ate 3ntre ele !unc iile (uverna,entale:
d7 E-ista vreo li,ita a +uterii lor !a a de cei (uverna i:
'n de!inirea re(i,ului +olitic se con!runt) conce+ ii i tendin e di!erite cu, sunt9
& cea li%eral)
& autoritar)
& de,ocratic)
& te#nocratic)
& elenist)
"otiva ia ideolo(ic) !unda,ental) 3n doctrinele o!iciale +racticate 3n Vest i Est st) la
%a1a di!eren elor re(i,urilor +olitice. a a cu, s&au cristali1at i au evaluat 3n Euro+a
+ost%elic). ast!el c). 3n ti,+ ce de,ocra iile occidentale conse,nau +luralis,ul +olitic
ca valoare a-ial) a re(i,ului +luri+artidist. ideolo(ia ,ar-ist). consider0nd clasa
,uncitoare ca +rinci+ala !or ) a +ro(resului istoric i ,ono+artidis,ul +olitic.
Re(i,ul +olitic e-+ri,) ,odul 3n care +ractic se e-ercit) +uterea inte(r0nd ca
ele,ente constitutive condi iile 3n care se reali1ea1) atri%u iile de e! al statului.
ra+orturile s+eci!ice se sta%ilesc 3ntre or(anul c#e,at s) 3nde+lineasc) aceste atri%u ii
i celelalte cate(orii de or(ane. 3n deose%i +arla,entul i (uvernul.
Re(i,ul +olitic re+re1int) !or,a concret) de or(ani1are a siste,ului +olitic. a
+uterii +olitice. 3ndeose%i ,odul de constituire i ac iune a or(anelor de stat. 3n ra+ort cu
cet) enii & !iind deter,inat. 3n ulti,a instan a. de ra+orturile de !or a dintre cet) eni.
dintre societatea civila i stat. Re(i,ul +olitic nu se identi!ic) deci cu !or,a de (uvernare
care se re!er) la ra+orturile dintre di!erite or(anis,e ale statului i +rocesului lor de
constituire. 'n acest sens. +ot s) e-iste ca !or,) de (uvernare9
& monar%ii a&solute sau constitu ionale
& reu&lici re'iden iale sau arlamentare
Din +ers+ectiva doctrinar&ideolo(ic) ave, de ,en ionat c) doctrina li%eral)
sl)%e te autoritatea celor care (uvernea1) 3n !olosul li%ert) ii celor (uvernan i. 3n vre,e
ce doctrinele autoritare. totalitare. +un accentul +e 3nt)rirea autorit) ii (uverna,entale 3n
detri,entul celor (uvernan i.
Valoarea unui re(i, +olitic de+inde 3n ,)sur) cov0r itoare de valoarea
oa,enilor care 3l co,+un. ast!el c) +rocedeele de selec ionare a acestor oa,eni !or,ea1)
unul dintre !unda,entele esen iale ale re(i,ului. Autoritatea celor care (uvernea1) i
li%ertatea celor (uverna i. +e !ondul ale(erilor de,ocratice. constituie unul din ,i/loacele
cele ,ai e!icace care au !ost ()site. +entru a st)+0ni +uterea i a reali1a e-i(en ele
doctrinei li%erale.
Deose%irea cea ,ai +ro!und). care se+ar) diversele cate(orii de re(i,uri +olitice.
decur(e din !a+tul daca cei care (uvernea1) sunt sau nu e,ana ia unor ale(eri (enerale
corecte i sincere. unt i,+ortante. 3n aceast) +rivin a. +ro,ovarea +rocedeelor de
ale(eri +entru dese,narea conduc)torilor unui stat de la cele ereditare. a ale(erii +ro+riu
1ise +0n) la coo+tare. tra(ere la sor i sau cucerirea e!ectiva a +uterii etc. 'n aceast)
+rivin a. +rocedeele de ale(eri se +ot (ru+a 3n doua cate(orii i anu,e9
a( rocedee democratice. +rin care se 3ncredin ea1) direct celor (uverna i ale(erea
(uvernan ilor;
&( rocedee nedemocratice. res+ectiv cele care !ac ca ale(erea celor care (uvernea1) s)
se sustra() oric)rei ac iuni din +artea celor (uvernan i.
Pri,ele cores+und doctrinei li%erale. iar 3ntre ele sunt +rocedee ,i-te. Ast!el.
re(i,urile autocratice au ca tr)s)tura co,una sustra(erea ale(erii celor care (uvernea1)
de la orice ac iune din +artea celor (uverna i 9 (uvernul se recrutea1) oarecu, 8de c)tre
el 3nsu i8. de unde i ter,enul de autocra ie.
Cucerirea +uterii se +oate reali1a 3n di!erite ,oduri ca9
<7 revolu ia. care !olose te !or a +o+ular) ;
=7 lovitura de stat. care !olose te !or a (uvernului +recedent +entru a&l distru(e i a&l
3nlocui ;
>7 8+ronuncia,ento8. varietate deose%ita a loviturii de stat !olosita de ,ilitari. 'n ,od
!recvent +rocedeele se co,%in).
Ereditatea este !or,a cea ,ai r)s+0ndit) a (uvern)rii autocratice distin(0ndu&se
+rintr&o serie de avantaje si(ure. asu+ra c)rora au insistat scriitorii ,onar#i ti ,oderni.
care consider) ca !iind +ro+rii acestei ,odalit) i de (uvernare 9 o !oarte ,are sta%ilitate a
re(i,ului; u urin a succesiunii; +osi%ilitatea de a +re()ti (uvernan i de ,eserie +rintr&o
educa ie cores+un1)toare; conto+irea interesului na iunii cu interesul +articular al unei
!a,ilii. ceea ce d) re(uli unui avanta/ +ersonal. de a se +reocu+a de ,)re ia re(atului s)u.
unt i dezavantaje ca9 +ericolul ,inoratelor i a re(entelor. +osi%ilitatea ca (uvernarea
s) ni,ereasc) 3n ,0inile unui inca+a%il sau ale unui %olnav. i1olarea celor care
(uvernea1).
Coo+tarea const) 3n dese,narea viitorului (uvern de c)tre cel 3n !unc ie. 3n
dese,narea de c)tre +redecesor ce se +oate a+lica unui individ sau unei adun)ri. Prin
acestea se eli,in) ,o tenitorii inca+a%ili i re(entele. iar ca de1avanta/e se +ot ,en iona
,ulti+le con!runt)ri. co,+eti ii 3ntre succesorii +osi%ili. at0t in ti,+ul vie ii
,onar#ului.c0t i du+) ,oartea lui. ceea ce !ace s) creasc) +osi%ilitatea revolu iilor de
+alat. Tra(erea la sor i nu a !ost !olosit) dec0t 3n unele societ) i antice +entru dese,narea
,a(istra ilor. iar ast)1i se ,ai +ractic) 3n c0teva ca1uri rare. 3n ,aterie ad,inistrativ)
sau /uridic). ,ai ales +entru /ura i.
Nu,irea de c)tre un alt or(an (uverna,ental. +rocedeu ce are un caracter derivat
3n sensul c) totul de+inde de calitatea or(anului (uverna,ental care nu,e te 9 dac)
acesta a +rovenit din ale(eri. nu,irea 3,%rac) un caracter de,ocratic. dac) nu. ea este
autocratic). Doctrina ,ar-ist) de!ine te re(i,ul +olitic ca ansa,%lu institu iilor i
ra+orturilor +olitice +rin care !or ele +olitice do,inante 3n stat 3 i i,+un interesele i
voin a asu+ra 3ntre(ii societ) i. Re(i,ul +olitic !iind re1ultanta unui anu,it ra+ort de
!or e s+eciale. +olitice.econo,ice etc. +rin inter,ediu s)u se con!runt) interesele claselor
i cate(oriilor sociale. de!initorii unei anu,ite societ) i.
Tiologia regimurilor olitice. Regimuri democratice i
nedemocratice.
Re(i,ul +olitic este un su%ansa,%lu al siste,ului +olitic. Re(i,ul +olitic re+re1int)
conce+tul !unda,ental al ti+olo(iei clasice a ti+urilor de or(ani1are *i de e-ersare a
+uterii +olitice. 'n *tiin2ele +olitice conte,+orane s&a constituit o orientare cu o lun()
istorie de clasi!icare a re(i,urilor +olitice. av0ndu&*i ori(inea 3n criteriile !iloso!ului (rec
Aristotel +rivind ti+olo(i1area re(i,urilor +olitice. Aceast) orientare continu) s) se
3,%o()2easc) 3n secolul ??I cu noi cate(orii. (ra2ie !iloso!iei +olitice ,oderne.
La %a1a clasi!ic)rii re(i,urilor +olitice stau criteriile i,+use de filosofia politic
clasic. 3n s+ecial +rin Aristotel 53n Politica7. Criteriile +)rintelui @colii +eri+atetice sunt9
nu,)rul celor care (uvernea1) *i 3n interesul cui se (uvernea1). Auristul "ontesBuieu 53n
Despre Spiritul legilor7 +reia criteriul nu,)rului de la elevul lui Platon *i 3l adau() +e cel
3n acord cu le(ile sau cu s+iritul le(ilor.
Pentru filosofia politic modern. +rin RaC,ond Aron. sin(urul criteriu via%il
,en2inut este acela al nu,)rului9 c02i actori +olitici 3*i 3,+art +uterea. c02i +artici+) la
luarea deci1iilor sau lu+t) +entru +reluarea +uterii +olitice. Re1ult) ast!el ur,)toarea
ti+olo(ie a re(i,urilor +olitice9
Regimuri olitice &une vs. Regimuri olitice corute
Aristotel
Puterea se e-ercit) 3n interesul tuturor vs. Puterea se e-ercit) 3n interesul
celor a!la2i la +utere

5unul7 "onar#ia vs Tirania
C0ti (uvernea1) : 5c02iva7 Aristocra2ia vs. Oli(ar#ia
5+o+orulDde,os7 Politeia vs. De,ocra2ia E Oc#locra2ia
Regimuri olitice moderate "s. Regimuri olitice nemoderate
Montes)uieu
Puterea se e-ercit) 3n acord cu le(ile vs. Puterea se e-ercit) !)r) res+ectul
Le(ilor

5unul7 "onar#ia vs. Des+otis,ul
C02i (uvernea1): 5o ,inoritate7 Re+u%lica aristocratic)
5,a/oritatea7 Re+u%lica de,ocratic)

Fiecare dintre aceste re(i,uri +olitice 3*i s+ri/in) do,ina2ia +e anu,ite +rinci+ii
de e-ercitare a +uterii9
Des+otis,ul F +e senti,entul !ricii. +e tea,) *i +e a,enin2area cu violen2a.
"onar#ia F +e senti,entul onoarei. +e +resti(iu *i (lorie.
Re+u%lica F +e +rinci+iul virtu2ii.
Regimuri olitice democratice "s. Regimuri totalitare
Ra*mond Aron
Nu,)rul celor "ai ,ulte +artide +olitice vs. Un sin(ur +artid +olitic
care (uvernea1)9 5+artide +lurale. constitu2ionale7 vs. 5+artide ,ono+oliste7
Ra+ional,legale "s. Regimuri c%arismatice
-anna% Arendt Re(i,uri democratice vs. Re(i,urile totalitare 5se +r)%u*esc o
dat) cu ,oartea liderului e-ce+2ional7

Re(i,urile autoritare 5su+ravie2uiesc liderului c#aris,atic7.
Esen a regimului olitic democratic se a!l) 3n siste,ul dre+turilor i li%ert) ilor
o,ului. 3n accesul li%er i e(al al cet) enilor la via a +olitic). 3n deter,inarea +rin voin a
lor a dina,icii i calit) ii re(i,ului +olitic.
Democra ia este un sistem politic prost, nsa cel mai bun dintre cele pe care omenirea
le-a inventat pn acum!
Ginston C#urc#ill.
Un re(i, +olitic este democratic 3n ,)sura 3n care li%ertatea. de,ocra ia.
+luralis,ul i +arla,entaris,ul !unda,entea1) e-isten a societ) ii civile. Esen a
de,ocratic) a re(i,ului +olitic +resu+une ca statul s) !ie li%er. +uterile sale de natur)
+olitic). econo,ic). educa ional). cultural) etc. s) nu !ie aca+arate sau su%ordonate de
nici una din (ru+)rile care le dis+ut). c)ci orice identi!icare cu acestea 3n detri,entul
,a/orit) ii cet) enilor. +oate s) conduc) la un re(i, antide,ocratic. totalitar. dictatorial.
De aceea. 3nc)lcarea /ocului de,ocratic de c)tre un (ru+ sau altul. 3nsea,n) anularea
li%ert) ii +ro+rii a celorlalte (ru+uri. dar i un atentat la li%ertatea. autoritatea i
suveranitatea +uterii +olitice a statului de dre+t. ce e-+ri,) le(iti,. interesele societ) ii.
u+ortul ,en inerii unui re(i, de,ocratic constitu ional se a!l) 3n co,+eti ia
+er,anent) a structurilor +luralistice ale societ) ii civile i +olitice. Deter,inant i
s+eci!ic acestui cadru de,ocratic este !a+tul c) (ru+urile i cet) enii +osed) li%ertate i
auto,onie !a ) de +uterea statului. ceea ce !ace +osi%il) ,ani!estarea o+o1i iei ca !actor
de control al +uterii de edi!icare a valorilor de,ocratice. Le(iti,itatea !unc ionarii
re(i,ului +olitic de,ocratic este dat de votul cet) enilor 3n cadrul ale(erilor electorale.
activitate +rin care se e-ercita un control at0t asu+ra re(i,ului +uterii.c0t i asu+ra
o+o1i iei. 'ntr&un ast!el de re(i,. siste,ul +olitic se caracteri1ea1) +rin li+sa +uterii
+ersonale neli,itate. +rin li,itarea ,andatului i res+onsa%ilitatea celor ale i 3n !a a
ale()torilor. 'n acest ,od. +uterea este dis+ersat). li,itat). controlat) de,ocratic i
concuren ial. ceea ce deter,in) re+roducerea +uterii +olitice a re(i,ului 3n +rocesul
de1volt)rii de,ocratice.
Politica este istorie n curs de nfptuire! "storia ns#i este prezentarea luptei pentru
supravieuire a unui popor! "ntenionat folosesc cuvintele $lupt pentru supravieuire$,
cci, de fapt, fiecare efort de a-i asigura pinea zilnic, pe timp de pace, ori pe timp de
rzboi, este o lupt etern mpotriva zecilor de mii de obstacole, tot a#a cum viaa ns#i
este o etern lupt mpotriva morii!
Adol! Hitler.
Regimul olitic dictatorial este caracteri1at +rin de inerea +uterii de c)tre o
+ersoan) sau un (ru+ restr0ns 5e-. /unta ,ilitar)7. Puterea dictatoriala este o% inut)
adesea +rin violen a i ,i/loace neconstitu ionale. !iind e-ercitat) !)r) restric ii din
+artea +uterilor le(iuitoare. 3n ,)sura 3n care acestea ,ai !unc ionea1) se+arat. De
re(ul). 3n re(i,urile dictatoriale. se+ararea +uterilor este 3nlocuit) cu unitatea +uterilor.
Ca !or,e +osi%ile de dictaturi sunt cea civil). ,ilitar) i reli(ioas). care se s+ri/in) +e
+rinci+iul su+re,a iei a%solute a le(ii divine asu+ra altor le(i sociale 5e-9 unele state
isla,ice7 a.3. !or a credin ei reli(ioase. !ace din acest ti+ de dictatur). un re(i, intolerant
ca i 3n ca1ul dictaturilor ,ilitare sau civile.
Re(i,urile dictatoriale 3ncearc) s) o% in) o le(iti,itate i . 3n acest sco+ decur(
la invocarea unor 3,+re/ur)ri e-ce+ ionale cu, ar !i9 intrarea unei ari 3ntr&o stare de
cri1) econo,ic). a(ravarea st)rilor tensionale. +ericolul i1%ucnirii unui r)1%oi sau
trans!or,area unui siste, social 3n altul di!erit de cel e-istent. Le(iti,itatea este 3nt)rit)
+rin +le%iscit sau ela%orarea unei constitu ii noi. 'n Ro,a antica. dictatura 3nse,na
+uterea a%solut) a unui des+ot 5autocrat. tiran7. No iunea era atri%uit) ,a(istra ilor
su+eriori. investi i cu +uteri neli,itate 3n 3,+re/ur)ri e-ce+ ionale & r)1%oaie. r)scoale
+o+ulare.
E-+ri,0nd. ini ial. o +utere le(al instituit). la s!0r itul re+u%licii ro,ane +rin
dictatur) se 3n ele(ea +uterea celui care a aca+arat&o +rin ,i/loace ile(ale. 'n +olitolo(ie.
ter,enul de dictatur) este identi!icat cu cel de totalitaris,. a%solutis,. autocra ie.
e-ist0nd o diversitate de +)reri cu +rivire la tr)s)turile de!initorii ale dictaturii. dar
a+reciindu&se c) dictaturile au 3n co,un9 caracterul a%solut al autorit) ii su+re,e.
a%sen a unor nor,e de succesiune. li+sa unor le(i sau sc#i,%)ri 3n virtutea c)rora
dictatorii s) r)s+und) +entru !a+tele lor. concentrarea +uterii 3n ,0inile unei sin(ure
+ersoane.
'n de!ini ie conce+tul de dictatura. +olitolo(ia sur+rinde ,i/loacele i ,etodele
+ro+rii (uvern)rii dictatoriale. de la cele le(ale +0n) la cele ile(ale. de la ,ani+ularea
8+a nic)8 +0n) la violen a desc#is). 3n !unc ie de evolu ia concret) istoric).
Dictaturile totalitare sunt re(i,uri +olitice !unda,entale de e-tre,) drea+ta
5!ascis,ul7 sau de e-tre,) st0n(a 5 totalitaris,ul din !ostele )ri socialiste7. ale c)ror
,i/loace sau +ractici de (uvernare au atins !or,ele cele ,ai ar%itrare ale +uterii a%solute
+rin teroare. ,ani+ularea +ro(ra,atic). asasinat +olitic etc.
Re(i,urile totalitare au la %a1) a+ari iei lor & e-isten a unui sin(ur +artid care 3 i
su%ordonea1) statul. anul0nd +rinci+iile statului de dre+t. ideolo(ii sin(ulare. a%solutiste.
care 3n ca1ul !ascis,ului s&a ,ani!estat 3n e-+ri,area +o+oarelor i indivi1ilor
a+ar in0nd altor co,unit) i. rase sau conce+ ii considerate. 8in!erioare8. ,itul
do,ina iei caris,atice. ,itolo(ia e!ului +redestinat s) conduc). cre0ndu&se cultul
+ersonalit) ii. 3ntre inut +rin ,i/loacele +ro+a(andei i ideolo(iei +artidului. i,+use
+0n) la di,ensiunile unei isterii colective etc.
tatul totalitar . ca re(i, +olitic se identi!ic) ,ai ,ult cu interesele celor care
dau ordine. dec0t cu interesele +o+orului 3n (eneral. Re(i,urile totalitare sunt 3n +ericol
de a !i r)sturnate violent . 3n ,)sura 3n care recur( la re+ri,are ca ,i/loc de re1olvare a
con!lictelor. $uvernarea totalitar) +rovoac) violen2) 3n sensul c) re+resiunea +olitic) *i
social) serve*te la ci,entarea +uterii (ru+ului conduc)tor 5al no,enclaturii7 . iar 3n +lan
econo,ic (enerea1) *i deter,in) sta(narea care duce la o sc#i,%are incontrola%il) .
ra+id) *i radical).
'n esen2) totalitarismul re+re1int) un re(i, +olitic caracteri1at +rintr&o do,ina2ie
neli,itat). +rin su+ri,area dre+turilor *i li%ert)2ilor de,ocratice. a societ)2ii civile. +rin
su%ordonarea do,eniilor vie2ii +olitice *i c#iar +rivate a cet)2enilor. !olosind 3n acest
sco+ toate ,i/loacele. inclusiv cele de constr0n(ere violent). %rutal). "ono+olul unui
sin(ur +artid a+reciat *i consacrat +rin Constitu2ie. ca centru vital al 3ntre(ului siste,
social. ,ono+olului statului asu+ra 3ntre(ii +uteri *i tuturor convin(erilor . activit)2ilor
econo,ice. +ro!esionale. *tiin2i!ice. rolul unic *i deter,inant al ideolo(iei o!iciale de stat.
!a+tul c) totul este /udecat du+) criterii ideolo(ice *i +olitice *.a. re+re1int) tr)s)turi ale
totalitaris,ului ca re(i, +olitic.
Anali*tii c)ii de ,i/loc. 3ntre ca+italis, si socialis,. au a+reciat conce+tul
totalitaris,ului. ca inadecvat. !ie *i datorit) a%sen2ei unei in!rastructuri te#nice care s)
+er,it) controlul indivi1ilor 3n societate *i 3n via2a de !a,ilie. Totalitaris,ul s+re
deose%ire de tirania clasic). +osed) te#nolo(ie si ideolo(ie. (uvernul dis+une de siste,e
,ass F ,edia si educa2ionale. de ,ecanis,e *i ,i/loace +rin care controlea1) e!ectiv
veniturile. !or2ele ,ilitare sau +oli iene ti ,ai i,+ortante.
Re(i,ul +olitic. re+re1int) deci. ra+ortul +olitic de do,ina2ie a societ)2ii. e-+ri,)
,ultitudinea de !or,e 3n care acesta se ,ani!est). reune*te ansa,%lul rela2iilor dintre
!or,ele sociale de con*tienti1are. or(ani1are *i +ro,ovare a ,o%ilurilor . 'n literatura
+olitolo(ic) sunt +re1ente ,ulti+le ,odalit)2i de conce+ere *i de!inire a re(i,ului +olitic.
Ast!el. $. Iurdeanu consider) c) re(i,ul +olitic de+inde de siste,ul de (uvern),0nt. 3n
vre,e ce R. Aron re,arc) !a+tul c) !eno,enul +artidelor devine esen2ial deoarece
unicitatea sau +luralitatea acestora este criteriul deter,inant 3n constituirea *i
structurarea (uvern)rii. Al2i autori distin(. 3n esen2). trei ti+uri de re(i, +olitic si
anu,e9
Li%eral F cores+unde societ)2ii occidentale.
Totalitar & 3i sunt +ro+rii ,ono+olul unui sin(ur +artid. ideolo(ia o!icial) de stat
unica. intan(i%il). ,ono+olul statului asu+ra 3ntre(ii activit)2i econo,ice.
sociale. educa2ionale *i de cultur). totul este /udecat du+) criterii ideolo(ice *i
+olitice etc.
Autoritare F s+eci!ic) noilor na2iuni. +e cale de a&*i de!ini structurile +olitice.
Politolo(ul !rance1 ". Duver(er distin(e ca ti+uri de re(i,uri +olitice cele
autocratice. de,ocratice. ,i-te. care la r0ndul lor se diversi!ic) 3n re(i,uri ,i-te
+rin /u-ta+unere. +ri, 3,%inare *i +rin !u1iune. 'n vre,e ce autocra2ia. su% toate
!or,ele ei. +resu+une +entru a se na*te *i ,en2ine o conce+2ie cvasi&reli(ioas) des+re
+utere. ceea ce deter,in) re(i,urile autocratice s) se s+ri/ine +e ira2ional. re(i,urile
de,ocratice se 3n!)2i*ea1) ca un e!ort +entru sta%ilirea edi!iciului (uverna,ental +e
%a1e ra2ionale.Ra+ort0nd de,ocra2ia la !unc2iile re(i,ului +olitic. ". Duver(er
su%linia ca aceasta nu 3nsea,n) doar dre+tul de a +artici+a din c0nd 3n c0nd la ale(eri.
ea +resu+une e(alitatea din +unct de vedere social. econo,ic si un ansa,%lu de
institu2ii +rin care ,asele s) +oat) real,ente !)uri +olitic). s) +oat) conduce.
Trecerea de la autocra2ie la de,ocra2ie a (enerat !or,e (uverna,entale de
tran1i2ie. 3n care unele tr)s)turi de,ocratice noi se su+ra+un vec#ilor tr)s)turi
autocratice. ceea ce s&a concreti1at 3n a+ari2ia re(i,urilor +olitice ,i-te&c0nd cei ce
e-ercit) (uvernarea sunt ale*i +rin ,etode inter,ediare 3ntre cele ale de,ocra2iei *i cele
ale autocra2iei. 'n re(i,urile ,i-te +rin /u-ta+unere se ()sesc al)turi dou) or(ane
(uverna,entale9 unul cu caracter autocratic. iar cel)lalt de,ocratic. deose%indu&se ,ai
,ulte varia2ii . de la /u-ta+unerea unei adun)ri de,ocratice. a unui ,onar# a%solut.
+arla,entul ales. al)turi de un re(e ereditar sau de un dictator. /u-ta+unerea 3n interiorul
unui +arla,ent. la dou) adun)ri. una aleas). cealalt) dese,nat) +rintr&un +rocedeu
autocratic 5ereditare. coo+tare. nu,ire7 ca de e-e,+lu93n An(lia unde Ca,era
Co,unelor. aleas) de,ocratic. este al)turi de Ca,era Lor1ilor. ereditara. +0n) la
/u-ta+unerea ele,entelor de,ocratice si a celor autocratice 3n interiorul aceleia*i adun)ri
5c0nd al)turi de senatorii ale*i se ()sesc senatorii Jina,ovi%ili8 recruta2i +rin coo+tare7.
'n re(i,urile ,i-te +rin 3,%inare.acela*i or(an (uverna,ental este dese,nat
+rintr&un +rocedeu co,+le-. care 2ine 3n acela*i ti,+. de de,ocra2ie *i autocra2ie.A*a
de +ild). este Jvotul de rati!icare8c0nd un (uvern este ales +rintr&un oarecare
+rocedeu autocratic 5 cucerire. nu,ire. coo+tare. ,o*tenire etc.7. dar el nu +oate !i
investit 3n !unc2ia sa (uverna,ental) dec0t du+) vot +o+ular care va rati!ica ale(erea
anterioar); este vor%a de un +le%iscit *i de o ale(ere +ro+riu&1is).Re(i,ul ,i-t de
(uvernare +rin !u1iunea co,+let) a ele,entelor autocratic *i de,ocratic e-+ri,)
!a+tul c). actul nu,irii nu +oate !i considerat nici +ur de,ocratic. nici +ur
autocratic.Ast!el. se caracteri1ea1) un ,od de nu,ire a celor care (uvernea1). +e
care l&a, +utea dese,na ca olo(ar#ia 3n ale(erea celor care (uvernea1) de c)tre un
nu,)r ,ic din cei (uverna2i. re1ult0nd c) +rocedeul se a+ro+ie de de,ocra2ie.
3ntruc0t. cel care (uvernea1) sunt ale*i de c)tre cei (uverna2i. iar +e de alt) +arte. el se
3nde+)rtea1) de de,ocra2ie. tin10nd s+re autocratice si de,ocratice !u1ion0nd.
Aceasta !or,a de (uvernare ,i-t) se ()se*te 3n ,a/oritatea 2)rilor cu re(i, de
tran1i2ie 3ntre autocra2ie *i de,ocratice.
Autocra2ia cedea1) ,ai 3nt0i locul unei oli(ar#ii 3nc#ise. care se desc#ide +u2in c0te
+u2in +0n) ce devine de,ocra2ie. Folosirea votului restr0ns se 3,%in) cu ,en2inerea unui
,onar# ereditar *i a unei a doua adun)ri autocratice. dre+t consecin2). re(i,ul +olitic
constituie o (uvernare ,i-t) +rin /u-ta+unere *i !u1iune.
Re(i,ul ,i-t. +rin 3,%inare. serve*te destul de rar ca tran1i2ie 3ntre autocra2ie. se
+re1int). ,ai ales. ca reac2ie 3,+otriva unui re(i, de,ocratic din care +)strea1)
anu,ite a+aren2e. introduc0ndu&i esen2a sa. Ca atare. +oate !i co,+arat cu
+rocedeele ,oderne datorit) c)rora unele state +arali1ea1) de,ocra2ia +re!)c0ndu&se
ca o res+ect). Re(i,urile +olitice se clasi!ic) *i du+) structura or(anelor
(uverna,entale 3n9
<. "onocratice
=. Directoriale
>. $uvern)rii dualiste
Regimul monocratic. res+ectiv un o, re(e. dictator. +re*edinte.re(ent etc..
!or,ea1) el 3nsu*i or(anul de (uvern),0nt +ro+riu&1is. 'n ansa,%lu. siste,ul cores+unde
unei 3nt)riri a autorit)2ii +u%lice ast!el ca. orice concentrare a +uterii aduce du+a sine o
cre*tere a +uterii. "onocra2ia re(al) sau ,onar#ia este o ,onocra2ie ereditar).
se,ni!ic0nd (uvernarea de unul sin(ur. "onocra2ia este Jdictatorial)8 se s+ri/in). de
re(ul). +e su!ra(iu +o+ular. Ast!el. +resedintele UA este ales de +o+or. dar de al)turi de
+uterea e-ecutiv) se ()sesc +er,anent adun)ri. e-+ri,0nd !a+tul c) de,ocra2ia nu
acorda niciodat) ansa,%lul +uterilor (uverna,entale. 3n ra+ort cu cele +recedente !iind
net su+erioar) !a2) de ceea ce devine ea. 3n re(i,ul dictatorial.
Regimul directorial se e-+ri,) 3n de2inerea +uterii conco,itent de c)tre doi
oa,eni. e(ali +rin +rero(ative *i 3n !unc2ie. ac2ion0nd +rin #ot)r0ri co,une. o+o1i2ia
uneia !iind su!icient) +entru a +arali1a orice ini2iativ) a celuilalt.A+licat su% Re+u%lica
Ro,0n) a ,a/orit)2ii ,a(istra2ilor *i. ,ai ales. a consulolor. siste,ul a rea+)rut 3n ,od
%i1ar 3n Al(eria 3ntre iunie *i octo,%rie <KL>. c0nd Co,itetul France1 al Eli%er)rii
Na2ionale era 3n acela*i ti,+ +re1idat de (eneralul De $aulle *i de (eneralul $iraud.
Re(i,ul directorial +ro+riu&1is const) 3n 3ncredin2area (uvern)rii unui ,ic (ru+ de
oa,eni. c)ruia 3i sunt +ro+rii dou) tr)s)turi !unda,entale se,ni!ic0nd caracterul e(alitar
3n sensul c) nu e-ist) +re*edinte. vot +re+onderent. ierar#ie si caracterul o%iectiv
e-+ri,at 3n !a+tul c) ,e,%rii (ru+ului nu au +utere +ersonal) *i toate #ot)r0rile sunt
ado+tate 3n co,un. cu ,a/oritatea de voturi. 'n ,ani!estarea sa +ractic) (uvernarea
directorial) 3nre(istrea1) unele ,odi!ic)ri. 3n sensul c). unul din ,e,%rii ei tinde
+er,anent s) ai%) o autoritate ,ai ,ult sau ,ai +utin i,+ortant) !a2) de ceilal2i. s) /oace
rolul unui +re*edinte de dre+t sau de !a+t. A+roa+e totdeauna se reali1ea1) o 3,+)r2ire a
atri%u2iilor 3ntre ,e,%rii directoratului. ceea ce con!er) !iec)ruia o anu,it) inde+enden2)
3n do,eniul +ro+riu de activitate. For,a directorial) asi(ur) o anu,it) sta%ilitate
(uvern)rii.
Gu"ernarea dualist$ constituie o 3,%inare 3ntre (uvernare directorial) *i ceea
+re1iden2ial). re1ult0nd ca 3n !a2a unui *e! al statului inde+endent. se a!l) un or(an
colectiv. Jca%inetul ,inisterial8 ai c)rui ,e,%ri sunt nu,i2i de c)tre *e!ul statului. de
o%icei din cadrul +arla,entului. cu care ei asi(ur) le()tura. Ca%inetul ,inisterial are
dou) caracteristici +rin care se e-+ri,) !a+tul c) ,e,%rii s)i se %ucur) de o autono,ie
destul de lar() !a2) de *e!ul statului. care de*i sunt nu,i2i de el. acestea se +ot s+ri/ini +e
+arla,ent +entru a&i o+une re1isten2). Ei au +uteri +ro+rii de deci1ie. ne!iind deci. si,+le
a/utoare ale *e!ului statului. Ceea de&a doua caracteristic). relev) !a+tul c) ,e,%rii
ca%inetului ca or(an colectiv ado+t) 3n co,un deci1iile esen2iale. +entru care sunt
r)s+un1)tori 3n ,od solidar. De*i ,e,%rii ca%inetului sunt e(ali 3ntre ei. totu*i. unul
dintre ei e-ercit) asu+ra cole(iilor s)i o #e(e,onie de !a+t si de dre+t. care +oate !i
!oarte ,are ca +resedinte al consiliului. +ri,&,inistru sau se! al (uvernului. El
selec2ionea1) +e ceilal2i ,e,%rii ai ca%inetului. +e care 3l +re1int) +entru a+ro%area
statului; el vor%e*te 3n nu,ele 3ntre(ului ca%inet 3n !a2a adun)rilor. 'n decursul istoriei
tre%uie de ,en2ionat c) nu toate re(i,urile +olitice *i&au 3nte,eiat activitatea +e adun)ri.
Ti,+ de secole. ,onar#iile a%solute au (uvernant !ar) +arla,ent; la !el au +rocedat
dictaturile de !actur) ,ilitar). totalitar) care au +)strat cel ,ult o !anto,) de adunare
li+sit) de +uteri. +entru a 3ncerca s) 3,%race a+aren2) va( de,ocratic).
Func2ie de ti+olo(ia re(i,ului +olitic au !ost 9
a7 Adun)ri consultative F cu rolul de a !or,ula deci1ii de care (uvernul este li%er sa
nu 2in) sea,)
%7 Adun)ri deli%erative& care ado+t) direct deci1ii o%li(atorii.
c7 Adun)ri de,ocratice 5alese7
d7 Adun)ri de,ocratice 5 nu,ite. ereditare. coo+tate. etc.7
e7 Ca,era unic)&sau siste, %ica,eral. ca,era cor+orativ) al)turi de o ca,er)
de,ocratic) de ti+ nor,al. ast!el ca o!icial siste,ul +retinde s) asi(ure o
re+re1entarea +ro!esiilor. a (ru+urilor sociale. servind la di,inuarea in!luen2ei
+artidelor +olitice si la restr0n(erea de,ocra2iei. Dualitatea ca,erelor nu se
o+un 3n ,od necesar de,ocra2iei. ci devine un ,i/loc de a or(ani1a 3ntr&un ,od
,ai +er!ec2ionat atunci c0nd este unul din instru,entele or(ani1)rii unui stat
!ederal. 'n acest ca1. una din cele dou) ca,ere re+re1int) unitatea !edera2iei.
cealalt) diversitate !iec)ruia dintre statele !ederali1ate. 'n (eneral. +ri,a este
aleasa +ro+or2ional cu +o+ula2ia statelor ,e,%re. 3n ti,+ ce cealalt) trans+orta
un nu,)r de dele(ati +entru !iecare din statele ,e,%re. Acesta este siste,ul de
!unc2ionare 3n Elve2ia *i UA.
"area diversitate a statelor care *i&au c)*ti(at inde+enden2a a ,arcat un
interes s+orit +entru ti+olo(ia re(i,urilor +olitice F !iind se,ni!icativ)
+reocu+area 3n acest sens a lui Ed6ard #ils. care distin(e dou) ti+uri
inter,ediare 3ntre cei doi +oli e-tre,e ai re(i,urilor de,ocratice *i totalitare F
de,ocra2iile tutelare caracteri1ate +rin #i+ertro!ia e-ecutivului. *i oli(ar#iile 3n
curs de ,oderni1are ,arcate +e do,ina2ia unui (ru+ ,ilitar sau %irocratic. +e
care nu&l interesea1) de,ocrati1area 2arii. Acestor +atru ti+uri. E. #ils le&a
ad)u(at un al cincilea. +e cale de dis+ari2ie9 oli(ar#ia tradi2ional). Al,ond si
Po6ell au +ro+us o ti+olo(ie %a1at) +e a-e de clasi!icare9una a di!erentei
structurale a rolurilor. cealalt) a seculari1)rii culturale. A !ost utili1at) si a treia
a-) F ceea a autono,iei su% siste,ele +reluate de la Ro%ert Da#l F re1ult0nd trei
ti+uri de re(i,uri autoritare9+re,o%ili1ate. conservatoare *i 3n curs de
,oderni1are. 'n di!eren2ierea diverselor !or,e de autoritaris,. unii cercet)tori
5 A. Lin17 res+in( ideolo(ia ca ne!iind cu adev)rat se,ni!icativ) *i dau +rioritate
!or,elor structurale ale J+luralis,ului li,itat8. 'n aceast) vi1iune re1ult) ca
+artici+area (ru+urilor la +uterea +olitic) este controlat) de anu,e !or2e sociale.
canali1at) de di!erite or(ani1a2ii.
Anali*tii siste,elor ,ono+artid au a/uns la conclu1ia c) tre%uie
accentuat) diversitatea acestor re(i,uri. re,arc0ndu&se o distinc2ie 3ntre
siste,ele ,ono+artid verita%ile *i siste,ele caracteri1ate de un +artid do,inant *i
#e(e,onic & 5Polonia socialist) nu era totuna cu +ania lui Franco7. Distinc2ia
3ntre siste,ele ,ono+artid se !ac 3n !unc2ie de !a+tul dac) sunt sau nu do,inate
de ar,at). 'n acest sens. a,uel Huntin(ton +ro+une o di!eren2iere a siste,elor
,ono+artid revolu2ionare *i cele institu2ionale. du+) cu, +uterea revolu2ionar)
este institu2ionali1at) sau nu. Nu,)rul de +artide 5ri(id) sau !le-i%il)7. a naturii
lor 5+artide de ,ese sau +artide de cadre 7. identi!icarea ti+urilor de +artide. a
di,ensiunii lor ideolo(ice F doctrinare etc. e a+recia1) ca din +ers+ectiva
+luralis,ului. criteriului nu,eric nu este su!icient +entru a di!eren2ia siste,ele si
re(i,urile +olitice. 3ntruc0t nu e-ist) un +ra( universal. care s) +er,it) se+ararea
+artidelor ,ai i,+ortante de cele ,ai +u2in i,+ortante. de*i e-ist) +artide at0t de
,ici. 3nc0t sunt insi(ni!iante +olitic.
'n cadrul siste,elor +olitice ,ono+artid. $. artori distin(e trei ti+uri de
re(i, +olitic si anu,e9 totalitar. autoritar *i +ra(,atic.
Clasi!icarea re(i,urilor +olitice se ra+ortea1) !recvent. +rin contri%u2ia
unor autori recunoscu2i 3n cercetarea +oliticului 5 E.Finer7 la ur,)toarele criterii9
<. C0t de i,+licat este +u%licul 3n +rocesul de (uvernare. ceea ce re+re1int)
di,ensiunea +artici+are F e-cludere.
=. P0n) la ce +unct ,asele se su+un conduc)torilor de !ric) sau din convin(ere F
aceasta !iind di,ensiunea constr0n(ere F +ersuasiune.
>. 'n ce ,)sur) siste,ul 3i o%li() +e (uvernan2i se re!lect) valorile ,asei sau 3i
autori1ea1) s) le o,it) 3n nu,ele continuit)2ii *i al valorilor viitorului F
constituind di,ensiunea ordine F re+re1entativ)
Tre%uie ,en2ionat !a+tul ca nu,ai +e criteriul constr0n(ere F +ersuasiune. E.
Finer distin(e cinci ti+uri de re(i,uri +olitice care vi1ea1) 3n esen2)9 de,ocra2iile
li%erale.siste,ele totalitare.re(i,urile ,ilitare %a1ate +re+onderent +e !rica. dec0t +e
re(i,entare. de,ocra2iile unde oli(ar#ia 3*i conserv) intact +uterea. ca *i de,ocra2iile
care se %a1ea1) +e +artici+area senti,ental) a ,aselor.

'n conclu1ie re ine, c) re(i,urile +olitice 8%une8 sau 8rele8 coru+te sau nu.
de,ocratice sau nede,ocratice au la %a1) acela i sco+9 de inerea i controlarea +uterii
+olitice i (uverna,entale 3ntr&un stat +rin di!erite ,odalita i s+eci!ice. Iar daca
a,initi, di!erite ca+itole din istorie re(i,urile +olice au !ost create deo%icei 3n /urul
unor anu,ite +ersona/e istorice cele%re i s&au de!initivat cel ,ai des +rin ,etode
violente i nu +rin cele +a nice. Iar la !el ca !iecare %as, scris va e-ista 3ntodeauna o
antite1) intre r)u si %ine. R),0ne de va1ut in realitate cine va %irui.
%mul politic renun la con#tiin& singuraticul, la aciune! 'nul trie#te uitarea (#i
asta e politica)& cellalt o caut (#i asta-i singurtatea)
E,il Cioran.
/I/LIOGRA0IE
Literatur$ de secialitate1
<. Cristian Preda & "ntroducere n tiin a poltic, Editura Poliro,. =M<>.
=. $ian!ranco PasBuino& *urs de tiin politic, Ia i9 Institutul Euro+ean =MM=.
2ite,uri Internet1
<. 666.scri(rou+.co,
=. 666.sutudentie.ro
>. 666.rsdr.ro & Revista tudii de Dre+t Ro,0nesc