Molecula ADN

Secretul vietii

Acidul dezoxiribonucleic, prescurtat ADN, la inceput considerat de descoperitori doar o veche
molecula nesemnificanta a fost ulterior constatat ca face parte din toate organismele vii:
oameni, animale, plante, bacterii, chiar si virusuri.
Inainte de a fi descoperit ADN-ul se credea ca informatiile ereditare erau transferate printr-un
spermatozoid care continea un homuncul:


James D. Watson, alaturi de partenerul sau Francis Crick, au descoperit in ziua de 28 februarie
1953 la Universitatea Cambridge acidul dezoxiribonucleic. James Watson, fiind ajutat de
imaginea unui puzzle a creat o schema 3D a ADN-ului, aceasta fiind reprezentata de o structura
formata din 2 helixuri rotindu-se in sens opus unul fata de celalalt. Acesti 2 oameni de stiinta au
fost ajutati de lucrarile si descoperirile predecesorilor lor. Coppernicus, care a sustinut ca omul
nu este nici pe departe cel mai important lucru din Univers, apoi teoriile evolutioniste ale lui
Darwin, care i-au factut pe Watson si Crick sa inteleaga cum toate speciile au o influenta asupra
altora, si i-au ajutat sa inteleaga lumea in termeni fizico-chimici; de asemenea experimentele
biologilor Louis Pasteur si Theodor Schwann au reprezentat un mare pas inainte pentru Watson
si Crick.
Pseudonimul de secretul vietii a fost dat ADN-ului de Francis Crick in gluma, in acel moment
nestiind ca are dreptate. Aceasta descoperire a avut un dublu impact, stiintific dar si social. Are
viata ceva magic, are vreo esenta mistica? ; Este ceva supranatural la baza celulei care ii da
viata?. Descoperirea ADN-ului a dat un raspuns definitiv acestor intrebari: NU! De asemenea a
rezolvat cele mai mari mistere ale Biologiei, cum este stocata informatia ereditara si cum se
reproduce.

In detaliu, o molecula de ADN este un lant lung, ale carui zale sunt niste molecule mai mici,
numite nucleotide. Nucleotidele care alcatuiesc molecula sunt de numai patru tipuri, numite pe
scurt A, T, C si G. Acestea sunt identice in toate animalele si plantele. Ceea ce difera este
ordinea in care sunt asamblate. Un element constructiv de tip G dintr-un om este, in cele mai
mici detalii, identic celui dintr-un melc. Dar succesiunea zalelor dintr-un om difera nu numai
de aceea dintr-un melc. Ea se deosebeste (desi intr-o mai mica masura) si de succesiunea din
oricare alt om (exceptand cazurile gemenilor identici). ADN-ul nostru traieste in corpurile
noastre. El nu este concentrat intr-o anumita parte a corpului, ci este repartizat in celule, intr-
un corp omenesc de talie medie exista aproximativ o mie de milioane de milioane de celule,
fiecare dintre aceste celule contine cate un exemplar complet din ADN-ul corpului respectiv.
Acest ADN poate fi privit ca un set de instructiuni referitoare la modul in care se construieste un
corp, scrise in alfabetul A, T, C si G al nucleotidelor. Fiecare molecula de ADN contine 46 de
cromozomi (la om), acesti cromozomi sunt vizibili la microscop ca niste filamente lungi iar
genele se insira de-a lungul lor. Descoperirea ADN-ului a dus la termenul de gena, care pana
atunci era doar o teorie, si chiar si prin cele mai moderne microscoape este aproape imposibil a
se observa unde se termina o gena si unde incepe cealalta. Moleculele de ADN fac doua lucruri
importante, in primul rand, ele fac replicatia, ceea ce inseamna ca isi realizeaza propriile copii.
Acest proces se desfasoara, fara incetare, de la inceputurile vietii. Un adult este alcatuit dintr-o
mie de milioane de milioane de celule, dar atunci cand un bebelus este conceput el este format
dintr-o singura celula. Aceasta celula se divide in alte doua, fiecare din ele primind propriul
exemplar al planurilor dupa care corpul urmeaza sa fie construit. Diviziuni succesive duc
numarul celulelor la 4, 8, 16, 32 si asa mai departe, pana la miliarde. La fiecare diviziune,
planurile de ADN sunt copiate cu precizie, cu foarte rare greseli. In al doilea rand, moleculele de
ADN supravegheaza fabricarea unui alt tip de molecule, proteinele care reprezinta mare parte
din materialul fizic al corpului si tot ele exercita un control asupra tuturor proceselor chimice
din interiorul celulelor.
ADN-ul a schimbat multe lucruri de cand a fost descoperit, dar cu siguranta stiinta
microbiologiei, care este posibila doar datorita descoperirii lui Watson si Crick, inca are foarte
multe secrete prin care lumea isi poate imbunatati modul de viata. Cancerul trebuie tratat;
trebuie descoperit tratament pentru bolile genetice; ingineria genetica trebuie sa evolueze
pentru imbunatatirea calitatii mancarii. Primii 60 ani ai ADN-ului au revolutionat progresul
medicinei spre bine.
In concluzie un lucru e sigur, cu cat stiinta se va concentra mai mult pe ADN cu atat va fi mai
mare impactul asupra vietii fiecaruia dintre noi.
It was so simple, so elegant, that it almost had to be right. - James Watson

Bibliografie:
James Watson: DNA The Secret Of Life, Introducere.
Richard Dawkins: Gena Egoista, Cap. 03: Helixuri Nemuritoare.