CURS 2

DREPT ADMINISTRATIV DREPT AN I ZI

ACTELE ADMINISTRATIVE
Definiie i trsturi caracteristice
Actele a!inistrati"e constituie forma principala de realizare a activitatii executive. Actul
administrativ constituie o categorie de acte juridice adoptate sau emise, in principal de autoritatile
administratiei publice, precum si de institutiile publice si celelalte structuri organizatorice constituite in
coalitiile legii, prin care se asigura realizarea sarcinilor care revin administratiei publice.
Intr-o formulare generala, actul administrativ poate fi definit ca: forma juridica principala de
activitate a organelor si autoritatilor administratiei publice, care consta in manifestarea unilaterala si
expresa de vointa de a naste, modifica sau stinge drepturi si obligatii, in realizarea puterii publice, sub
controlul principal de legalitate al instantelor judecatoresti.
Actul administrativ are urmatoarele trasaturi caracteristice:
Reprezinta forma principala a activitatii autoritatii administratiei publice , celelalte forme fiind
faptele si operatiunile administrative.
ste o manifestare unilaterala de vointa, prin care autoritatile administratiei publice se comporta
ca subiecte de drept speciale investite cu atributii de putere publica. Aceasta caracteristica distinge
actele administrative de alte acte juridice, care sunt rezultatul acordului de vointa a doua parti, dintre
care una este reprezentata de un organ al administratiei publice.!aracterul unilateral al actelor
administrative determina, in principiu, revocabilitatea acestor acte.In literatura juridica s-a aratat ca au
caracter unilateral si urmatoarele acte administrative:
-actele emise in comun de catre mai multe autoritati publice, intrucat manifestarile de vointa ale
subiectelor participante converg spre producerea aceluiasi efect juridic, realizandu-se, astfel, o singura
vointa juridica"
-actele administrative emise la cererea unei persoane fizice sau juridice au caracter unilateral,
intrucat vointa solicitantului constituie doar o conditie pentru emiterea actului administrativ, si nu
pentru realizarea unui acord de vointa intre solicitant si organul emitent al actului.#rin urmare,
renuntarea beneficiarului la exercitiul dreptului continua sa produca efecte juridice pana la revocarea sa
de catre organul emitent"
-actele administrative emise cu participarea mai multor persoane fizice, membri ai unui organ
administrativ colegial sunt acte unilaterale, intrucat aceste acte apartin organului administrativ, fiind
fara relevanta numarul de persoane care participa la adoptarea lor.
Actul administrativ este emis in temeiul si pentru realizarea puterii publice # organul emitent
avand calitatea de subiect special investit cu atributii de putere publica. $anifestarea de vointa
unilaterala a acestui organ trebuie sa se exprime in raporturi juridice ce presupun vointa de a naste,
modifica sau stinge drepturi si obligatii in regim de putere publica.
Actul administrativ este obligatoriu atat pentru persoanele fizice sau juridice a caror activitate
intra sub incidenta unui asemenea act, cat si pentru organul emitent insusi.Aceasta trasatura a actelor
administrative izvoraste atat din prezumtia de legalitate de care se bucura aceste acte pana la proba
contrarie.
Actul administrativ este executoriu (executio ex officio), prin el insusi, adica se executa din oficiu,
fara a mai fi necesara vreo investire cu formula executorie, ca in cazul %otararilor
judecatoresti.!aracterul sau executoriu decurge din calitatea de putere publica a organului emitent.
Actul administrativ este emis in baza legii si pentru organizarea executarii si executarea in
concret a legilor si a celorlalte acte normative.Aceasta trasatura este consecinta ierar%iei actelor
normative in functie de forta lor juridica, legile fiind in varful acestei ierar%ii.#rin urmare, prin actele
&
CURS 2
DREPT ADMINISTRATIV DREPT AN I ZI
administrative nu pot fi modificate sau abrogate legi, dupa cum nu pot fi anulate, revocate sau
suspendate acte administrative cu forta superioara.
Actul administrativ este supus unui regim juridic special, de drept administrativ #compus dintr-un
ansamblu de reguli speciale privind forma, procedura de emitere, conditiile de valabilitate si controlul
actelor administrative.
Cate$%rii e acte a!inistrati"e
In literatura de specialiatate in ceea ce priveste clasificarea actelor administrative nu exista un
punct unitar de vedere, printre cele mai importante criterii de clasificare regasindu-se:
a' natura juridica, dupa acest criteriu, actele administrative pot fi:
- de autoritate.Acestea se adopta sau se emit de o autoritate publica- legislativa, executiva
sau judecatoreasca- in mod unilateral, pe baza si in vederea executarii legii, in scopul nasterii,
modificarii sau stingerii de raporturi juridice"
- de gestiune.Aceste acte se inc%eie de serviciile publice administrative cu persoanele fizice
si juridice si privesc buna gestionare a domeniului public al statului sau al unitatilor administrativ
teritoriale, dupa caz.Aceste acte sunt bilaterale, cuprinzand doua manifestari de vointa (a serviciului
public administrativ si a unei persoane fizice sau juridice'"
- jurisdictionale.Aceste acte se emit, in mod unilateral, de autoritatile de jurisdictie
administrativa, anume abilitate de lege si rezolva conflicte aparute intre servicii publice si particulari.
b' competenta materiala si teritoriala, in functie de care actele administrative pot exista:
- acte administrative cu caracter general" aceste acte se adopta sau se emit de autoritatile
administratiei publice care au competenta materiala generala.)in aceasta categorie fac parte: decretele
#resedintelui Romaniei, %otararile si ordonantele *uvernului, %otararile consiliilor judetene si locale,
unele ordine ale prefectilor si unele dispozitii ale primarilor"
- acte administrative de specialitate" aceste acte sunt emise de organele administratiei
publice centrale si locale de specialitate, din aceasta categorie facand parte: ordinile si instructiunile
emise de ministri si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice de specialiatate, precum si
cele emise de conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor.
- acte administrative adoptate+emise de autoritatile administratiei publice centrale;
- acte administrative adoptate+emise de autoritatile administratiei publice locale"
c' gradul de intindere a efectelor juridice, functie de care actele administrative sunt:
- normative, care produc efecte cu caracter general si impersonal"
- individuale, care produc efecte numai cu privire la persoane fizice ori juridice
determinate.
d' natura efectelor juridice pe care le produc actele administrative, conform caruia actele
administrative pot fi:
- acte administrative care acorda drepturi (impersonale si generale sau individuale'"
- acte administrative care constata existenta unui drept.
e' perioada de timp in care produc efecte juridice, potrivit careia actele administrative sunt:
- acte administrative permanente (produc efecte juridice de la intrarea in vigoare si pana la
abrogare'"
- acte administrative temporare (produc efecte juridice numai pentru o anumita perioada de
timp anume prevazuta in actul respectiv'.
,
CURS 2
DREPT ADMINISTRATIV DREPT AN I ZI
C%niiile e "ala&ilitate ale actel%r a!inistrati"e e aut%ritate
#entru ca un act adiministrativ sa fie valabil trebuie sa intruneasca anumite conditii si sa fie
adoptat in conformitate cu anumite reguli, denumite in sens larg procedura.!onditii de valabilitate:
Sa fie emis de organul competent si in limitele competentei sale.
Actul administrativ trebuie emis cu respectarea atat a competentei materiale, cat si a competentei
teritoriale a organului emitent.
!ompetenta are un caracter legal, fiecare organ avand o competenta determinata de
lege.Regulile in materie de competenta sunt de stricta interpretare, ceea ce inseamna ca un organ
administrativ nu poate emite acte in afara competentei sale decat in situatii de exceptie si anume:
delegarea de atributii, repartizarea de atributii sau inlocuirea unor functionari de decizie.
!ompetenta are caracter obligatoriu, in sensul ca atributiile conferite de lege organelor
administrative constituie nu numai drepturi, ci si obligatii ale acestora.
Administratia publica dispune insa de un drept de apreciere privind modul, mijloacele si
momentul indeplinirii acestor atributii pentru ca actele sa fie oportune, in cursul executarii legii.
Sa fie emis in forma si cu procedura prevazuta de lege.
Avand in vedere ca actele administrative sunt emise de autoritati ale administratiei in regim de
putere publica, ele imbraca forma scrisa din urmatoarele considerente:
actul administrativ imbraca forma scrisa ad validitatem:
-fiind o specie a actelor juridice, actele administrative trebuie scrise pentru a se putea aprecia
validitatea lor sub aspect legal"
-in unele cazuri, unde prevede legea expres ca actul trebuie semnat si eventual contrasemnat"
-cu exceptia prevazuta de art. -. alin.& din /* nr ,+,00& privind regimul juridic al
contraventiilor, care prevede ca avertismentul se adreseaza oral atunci cand contravenientul este
prezent la constatarea contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator"
forma scrisa este ceruta ad probationem:
-numai cu actul scris se poate face dovada(proba drepturilor si obligatiilor nascute din cuprinsul
sau'"
-actele administrative produc efecte si in alte domenii ale dreptului:muncii, familiei, comertului
etc. si ca atare dovada acestor efecte nu se poate face decat cu un act scris:
forma scrisa este ceruta de publicare:
-actele administrative cu caracter normativ trebuie scrise pentru a putea fi publicate, aduse la
cunostinta cetateanului"
-publicarea actului administrativ se poate face prin orice alt mijloc de comunicare"
-publicarea se face si in limba minoritatilor nationale, acolo unde se impune"
forma scrisa este necesara controlului:
-indiferent daca este vorba de controlul ierar%ic sau de controlul de legalitate, forma scrisa este
necesara pentru a se putea analiza continutul actului"
-in cazul actelor emise de autoritati publice inferioare in sistem, acestea pot fi controlate de
autoritati publice superioare si confirmate, modificate sau anulate in cazul tutelei administrativei.
#e langa forma scrisa, actele administrative trebuie adoptate in conformitate cu anumite reguli,
denumite formalitati procedurale, acestea fiind:
&. formaliati procedurale anterioare emiterii actului administrativ"
,. formalitati procedurale concomitente emiterii actului administrativ"
-. formalitati procedurale posterioare emiterii actului administrativ.
-
CURS 2
DREPT ADMINISTRATIV DREPT AN I ZI
&.1unt activitati care nu produc prin ele insele, efecte juridice, dar acestea premerg
elaborarea actelor administrative.!ele mai importante formalitati procedurale sunt: avizele, acordurile,
propunerile, referatele si sesizarile.
Avizele sunt opinii pe care un organ administrativ le solicita altui organ, unui
compartiment sau unui specialist in vederea luarii unei decizii in cunostinta de cauza.Avizele pot fi
grupate in trei categorii:
-avize facultative- sunt acelea pe care organul competent sa emita un act administrativ este liber
sa le ceara, iar daca le-a cerut nu este obligat sa se conformeze opiniilor continute in acestea"
-avize consultative- sunt acelea pe care organul administrativ este obligat sa le ceara, dar nu este
obligat sa se conformeze continutului acestora"
-avize conforme- sunt acelea pe care un organ administrativ are obligatia sa le ceara si sa se
conformeze continutului acestora.
Acordul reprezinta consimtamantul unui organ administrativ pentru emiterea unui act
administrativ de catre alt organ administrativ.Acordul poate fi prealabil, concomitent sau posterior
emiterii unui act administrativ.
miterea acordului nu obliga autoritatea administratiei publice sa adopte actul administrativ
conditionat de acord, dar lipsa acordului determina nevalabilitatea actului respectiv.
Acordul nu acopera viciile actului administrativ la care se refera, iar daca se cere anularea
acestuia, calitatea de parat in proces o va avea autoritatea emitenta a actului si nu aceea care si-a dat
acordul.
!elelalte forme procedurale prealabile(propuneri, rapoarte, anc%ete, certificate' sunt
operatiuni te%nico-administrative care nu produc, prin ele insele, efecte juridice.
,.2ormalitatile procedurale concomitente emiterii actului administrativ sunt: cvorumul,
majoritatea necesara pentru adoptarea actului, motivarea si semnarea(contrasemnarea acestuia'.
Cvorumul reprezinta numarul de membri din totalul membrilor organului colegial care
trebuie sa fie prezenti pentru ca sedintele de lucru ale acestuia sa fie valabile.!vorumul constituie o
conditie pentru valabiliate unui act administrativ, intrucat daca sedinta in care au loc deliberarile nu
este valabila, nici deliberarile nu pot fi valabile.
Majoritatea necesara pentru adoptarea actului administrativ reprezinta numarul de voturi
necesare pentru ca %otararea sa fie valabila.Acesta poate fi:
- simpla-reprezinta majoritatea membrilor prezenti ai organului colegial care a votat pentru
adoptarea actului administrativ"
- absoluta- reprezinta majoritatea din totalul membrilor organului colegial care a votat pentru
adoptarea actului administrativ"
- calificata- reprezinta o majoritate de ,+- sau -+3 din numarul total al membrilor organului
colegial care a votat pentru adoptarea unei %otarari.
)e asemenea, majoritatea reprezinta o conditie procedurala esentiala pentru valabilitatea unui
act administrativ.
Semnarea si contrasemnarea actelor administrative sunt conditii procedurale prevazute c%iar
in !onstitutia Romaniei care dispune ca %otararile si ordonantele *uvernului se semneaza de primul-
ministru si se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare(art.&0., alin.3'.)e
asemenea, potrivit legii ,&4+,00& republicata si modificata prin legea ,.5+,005 privin administratia
publica, ordinile prefectului se semneaza de catre acesta si se contrasemneaza de catre conducatorii
serviciilor descentralizate ale ministerelor. #otrivit aceleiasi legi, %otararile consiliilor locale se
semneaza de presedintele sedintei in care au fost adoptate si se contrasemneaza de secretarul unitatii
administrativ-teritoriale. 1emnarea si contrasemnarea nu reprezinta conditii esentiale pentru
3
CURS 2
DREPT ADMINISTRATIV DREPT AN I ZI
valabilitatea actelor administrative, lipsa acestora putand fi acoperita ulterior, dar in cazul actelor
administrative emise de autoritatile unipersonale pentru care legea cere forma scrisa, semnarea
reprezinta o conditie esentiala de valabilitate.
Motivarea nu reprezinta, de regula, o conditie obligatorie pentru adoptarea+emiterea
actelor administrative(exceptie facand actele administrative jurisdictionale', aceasta fiind ceruta de lege
in cazuri speciale ca, de exemplu, in cazul emiterii procesului-verbal de sanctionare contraventionala.
-.2ormalitati procedurale posterioare emiterii actului administrativ sunt:comunicarea,
publicarea, aprobarea si confirmarea.
Comunicarea este operatiunea prin care organul administrativ emitent aduce la cunostinta
celui interesat un act administrativ, fie prin predarea directa a acestuia, fie prin afisare la domiciliul lui,
ori prin alte mijloace.
Publicarea este operatiunea materiala prin care un act administrativ este adus la
cunostinta cetatenilor fie prin imprimare, fie prin afisare intr-un loc public sau prin alte mijloace de
difuzare scrisa.1pre deosebire de comunicare, publicarea reprezinta, in anumite situatii, o conditie
esentiala pentru insasi valabilitatea actelor administrative"de exemplu, potrivit art&0. alin.3 din
!onstitutia Romaniei, nepublicarea %otararilor si ordonantelor *uvernului atrage inexistenta acestora.
Aprobarea reprezinta o manifestare de vointa a unui organ superior prin care acesta se
declara de acord cu un act emis deja de un organ inferior, act, care fara aceasta manifestare de vointa
posterioara lui, nu ar produce efecte juridice valabile.
!onfirmarea are in dreptul administrativ mai multe sensuri:
- intr-o prima acceptiune, prin confirmare se intelege actul prin care un organ al administratiei
publice incunostinteaza subiectul de drept interesat ca intelege sa-si mentina actul administrativ
anterior.Actul de confirmare nu produce efecte juridice in plus fata de actul confirmat, iar acesta nu
dobandeste caracterul de act complex.
- intr-o a doua acceptiune, prin confirmnare, un organ administrativ urmareste sa acopere din
proprie initiativa, un viciu al propriului sau act emis anterior sau un viciu de care era lovit un act al
organului inferior.Aceasta confirmare este in realitate un act adminstrativ distinct de cel confirmat care
contribuie la valabilitatea acestuia.
- intr-o a treia acceptiune, confirmarea este intrebuintata pentru a desemna, de fapt, o aprobare
data de organul ierar%ic superior, fara de care, potrivit legii, un act juridic anterior nu poate fi pus in
executare.
Sa fie conform cu continutul legii.
Aceasta conditie de valabilitate a actului administrativ presupune conformitatea
continutului sau cu ipoteza, dispozitia si sanctiunea normelor juridice.In stabilirea conformitatii actelor
administrative cu normele juridice trebuie avuta in vedere forta juridica diferita de care se bucura actele
juridice normative.Astfel pentru a fi valabil un act administrativ trebuie sa fie conform atat legii, cat si
actelor administrative normative cu forta juridica superioara.
Sa fie conform cu scopul legii. sau cu interesul public urmarit de lege.
In literatura de specialitate s-a aratat ca scopul legii-interesul public-este un element ce
tine de legalitate, iar mijloacele pentru atingerea unui scop sunt aspecte ce tin de oportunitat6.
/portunitatea, dreptul de apreciere sau puterea discretionara a autoritatilor administratiei
publice reprezinta o anumita libertate de care se bucura administratia publica in activitatea de
organizare a executarii si de executare in concret a legilor, urmarindu-se asigurarea concordantei intre
normele juridice si necesitatile in continua transformare ale societatii.7imitele dreptului de apreciere de
care se bucura administratia publica sunt stabilite c%iar de lege, iar depasirea acestor limite atrage
nevalabilitatea actului emis, el devenind nelegal.#rin urmare, nu poate fi valabil un act considerat
4
CURS 2
DREPT ADMINISTRATIV DREPT AN I ZI
oportun un act ilegal, intrucat oportunitatea nu poate exista decat in limitele legii.Altfel spus,
administratia publica nu poate avea decat o putere discretionara limitata de lege.
7egalitatea si oportunitatea actelor administrative sunt controlate de organele
administratiei publice emitente si cele ierar%ic superioare, care pot dispune revocarea, si respectiv,
anularea actelor inoportune si ilegale.In ce priveste controlul exercitat de catre organele judecatoresti,
acestea pot verifica numai legalitatea actelor adinistrative, nu si oportunitatea acestora.)aca in
principiu, un act administrativ nu poate fi anulat de catre instanta de contencios administrativ pe
considerente de oportunitate, el poate fi anulat pentru exces de putere, cand administratia si-a depasit
limitele dreptului de apreciere.
In cadrul controlului de legalitate, judecatorul trebuie sa verifice daca administratia
publica nu s-a indepartat, prin actul emis, de interesul general, adica de scopul legii.
Efectele 'uriice ale actel%r a!inistrati"e e aut%ritate
Momentul de la care actele administrative produc efecte juridice.
#rin efectele juridice ale actelor administrative intelegem drepturile si obligatiile care
iau nastere, se modifica sau inceteaza prin intermediul acestor acte.
$omentul de la care actele administrative produc efecte juridice este, in principiu, cel al
publicarii pentru actele normative si cel al comunicarii pentru actele individuale.
)e la aceasta regula fac exceptie urmatoarele acte:
- actele administrative care prevad o data ulterioara pentru intrarea lor in vigoare(in cazul
actelor normative' sau de la care produc efecte juridice(in cazul celor individuale'"
- actele administrative cu caracter retroactiv care constata existenta sau intinderea unor
drepturi si obligatii ce au luat nastere anterior ori inexistenta lor" aceste acte se mai numesc si acte
declarative sau recognitive.
Incetarea efectelor juridice ale actelor administrative.
fectele juridice ale actelor administrative pot inceta, fie ca urmare a intervenirii unui
act juridic emis in acest scop, fie ca urmare a producerii unor fapte materiale prevazute de lege ca, de
exemplu, implinirea termenului pentru care a fost emis un act administrativ.
$odalitatile juridice concrete prin care inceteaza efectele juridice ale actelor
administrative sunt:
suspendarea, revocarea si anularea.
&.Suspendarea actelor administrative reprezinta operatuinea juridica care determina
incetarea temporara a efectelor juridice , ca urmare a existentei unor dubii cu privire la legalitatea sau
oportunitatea acestora.
#e perioada suspendarii, organul administratiei publice, care a luat aceasta masura,
verifica legalitatea sau oportunitatea actului administrativ, urmand ca la expirarea termenului pentru
care a fost suspendat, fie sa il repuna in vigare, fie sa il revoce(anuleze',daca actul este ilegal sau
inoportun.
1uspendarea efectelor juridice ale unor acte administrative poate interveni si cu titlu de
sanctiune impotriva unor persoane fizice care au comis fapte prevazute de lege sau care nu si-au
indeplinit obligatii legale.
1uspendarea efectelor actelor administrative poate fi dispusa atat de organele emitente,
cat si de organele ierar%ic superioare, in cadrul controlului exercitat asupra activitatii organelor
inferioare.
5
CURS 2
DREPT ADMINISTRATIV DREPT AN I ZI
1uspendarea executarii actelor administrative poate fi dispusa si de instantele
judecatoresti, dar numai in situatiile in care legea prevede, in mod expres, acesta.Astfel, potrivit art.&3
din legea 443+,003,instanta judecatoreasca are dreptul de a dispune suspendarea actului administrativ
ce face obiectul litigiului, pana la pronuntarea instantei de fond, la cererea reclamantului, in cazuri bine
justificate si pentru a se preveni producerea unei pagube iminente.!ererea de suspendare va fi
solutionata de urgenta cu citarea partilor, %otararea pronuntata fiind executorie de drept.In acelasi
context, suspendarea actului administrativ dispusa de instantele de contencios administrativ inceteaza o
data cu solutionarea definitiva a actiunii judecatoresti.
/rganele care fac parte din $inisterul #ublic pot suspenda numai actele administrative
ale organelor de detinere si executare a pedepselor.
,.Revocarea reprezinta operatiunea juridica care determina incetarea definitiva a
efectelor juridice ale actelor administrative ca urmare a ilegalitatii sau inoportunitatii acestor acte.
)esi, nu este consacrata de lege in mod expres, revocarea actelor administrative a
devenit un principiu al regimului juridic al categoriei actelor administrative de autoritate, acestea avand
un caracter unilateral, fiind revocabile.
Revocarea poate fi dispusa de organul emitent al actului administrativ ilegal sau
inoportun.Revocarea actului administrativ individual, pentru motive de inoportunitate poate fi dispusa
si de organul ierar%ic superior emitentului actului.
Revocarea propriului act administrativ mai poarta denumirea de retractare sau retragere
a actului administrativ.
/rganele competente sa revoce un act administrativ pot sa-l modifice sau sa il suspende.
Revocarea unui act administrativ individual pentru motive de ilegalitate produce efecte
retroactive de la data adoptarii(emiterii' actului revocat, efectele acestuia desfiintandu-se in totalitate ca
si cum actul nu ar fi existat.
Revocarea pentru motive de inoportunitate produce efecte de la data la care actul a
devenit inoportun, iar efectele juridice produse de actul revocat pana la data revocarii sunt si raman
valabile.
)e la principiul revocabilitatii actelor administrative fac exceptie, urmatoarele acte:
- actele administrative jurisdictionale sunt irevocabile, intrucat ele se bucura de o anumita
stabilitate ca urmare a faptului ca organele care le emit, cu prilejul solutionarii anumitor litigii, se
dezinvestesc de dreptul de a mai reveni asupra acestora"
- actele administrative pe baza carora au luat nastere raporturi juridice civile si de munca,
intrucat aceste raporturi iau nastere prin acordul de vointa al partilor si nu mai pot fi desfiintate prin
manifestarea de vointa unilaterala a organului emitent al actului administrativ"
- actele administrative care au dat nastere unor drepturi subiective garantate de lege prin
stabilitate ca, de exemplu: titlurile de proprietate emise de consiliile judetene de aplicare a 7egii
fondului funciar.#rin aceste acte s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate privata care este un
drept fundamental garantat de insasi !onstitutia Romaniei in art. 33"
- actele administrative atributive de statut personal ca, de exemplu, o diploma scolara, nu
pot fi revocate, intrucat ele au la baza o activitate anterioara a unor persoane, iar revocarea lor ar fi
inutila din moment ce persoana interesata ar putea cere oricand emiterea unui asemenea act cu acelasi
continut"
- actele administrative care au fost realizate material nu mai pot fi revocate, intrucat prin
revocare nu se mai poate restabili situatia anterioara.ste irevocabila, de exemplu o autorizatie de
demolare a unei constructii care a fost deja demolata"
- actele administrative de sanctionare contraventionala nu mai pot fi revocate nici de
organul emitent, nici de organul superior, ci ele pot fi anulate doar pe cale judecatoreasca.
8
CURS 2
DREPT ADMINISTRATIV DREPT AN I ZI
-.Anularea reprezinta operatiunea juridica de incetare definitiva a efectelor juridice a
unui act ilegal.
In literatuara de specialitate, pe de o parte, s-a sustinut ca distinctia dintre nulitatea
absoluta si nulitatea relativa are mai putina relevanta, in dreptul administrativ dat fiind regimul lor
juridic asemanator.Astfel, anularea unui act administrativ ilegal se poate dispune de catre organele
administrative, indiferent daca actul in cauza a incalcat o norma ce ocroteste un interes general sau
personal.Aceste organe pot, oricand, sa anuleze din oficiu actele administrative ilegale, neexistand nici
un termen de prescriptie care sa limiteze controlul legalitatii pe cale administrativa.)e asemnea, in
dreptul administrativ pot fi confirmate uneori si nulitatile absolute nu numai cele relative.In cazul
anularii dispuse de instanta judecatoreasca nu se face distinctie intre nulitatea absoluta si cea relativa
sub aspectul termenului in care poate fi introdusa actiunea.)e aceea, se considera ca in dreptul
administrativ nulitatile iau, in general, aspectul nulitatilor absolute.
#e de alta parte, se considera ca o astfel de distinctie intre nulitatea absoluta si nulitatea
relativa trebuie facuta in dreptul administrativ, pentru a se da posibilitatea oricarei persoane interesate
de a cere constatarea nulitatii actelor administrative prin care se incalca normele legale imperative si
implicit interesul public.
$ai mult, sanctiunea nulitatii absolute a actelor administrative a fost consfiintita in mod
expres prin art. & alin 5 din 7egea 443+,003 privind contenciosul administrativ.#otrivit acestui text de
lege, autoritatea publica emitenta a unui act administrativ nelegal poate sa solicite instantei
judecatoresti constatarea nulitatii acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat, intrucat a
intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice.
!oncluzia rezultata din aceasta prevedere legala este aceea ca, atunci cand lezeaza un
interes public, un act administrativ, c%iar daca este irevocabil, este lovit de nulitate absoluta, indiferent
de imputabilitatea cauzei de nulitate.
Anularea poate fi dispusa de organul ierar%ic superior celui emitent al actului ilegal sau
de catre instanta judecatoreasca.
Autoritatile $inisterului #ublic pot anula actele ilegale ale organelor de cercetare si
urmarire penala si ale organelor de administrare a locurilor de detinere si executare a pedepselor.
$otivul anularii il reprezinta ilegalitatea actului administrativ.
Anularea actelor administrative individuale are efect retroactiv, ceea ce inseamna ca
efectele actului anulat se sterg ex tunc, ca si cum nu ar fi existat.
Anularea ca si revocarea actelor administrative normative produce efecte numai pentru
viitor, prin analogie cu anularea acestor acte pe cale judecatoreasca.Astfel, potrivit art.,- alin.& din
7egea 443+,003 a contenciosului administrativ, %otararile judecatoresti definitive si irevocabile, prin
care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ sunt general obligatorii si au putere numai
pentru viitor.
In doctrina se mai vorbeste si despre categoria actelor administrative inexistente.Aceste
acte nu prezinta nici cel putin aparenta de legalitate, ilegalitatea lor fiind atat de evidenta incat oricine o
poate sesiza.)e aceea, in cazul actului inexistent nu opereaza prezumtia de legalitate si, ca atare, el nu
poate fi pus in executare, spre deosebire de actul lovit de nulitate care, bucurandu-se de prezumtia de
legalitate, produce efecte juridice pana la constatarea nulitatii lui.
In ceea ce priveste incetarea efectelor actelor administrative prin fapte materiale
prevazute de lege, trebuie facuta distinctia intree actele administrative normative si cele cu caracter
individual.
In dreptul nostru administrativ s-a statornicit regula potrivit careia efectele juridice ale
actelor administrative normative nu inceteaza ca urmare a unui fapt material.2ac exceptie de la aceasta
.
CURS 2
DREPT ADMINISTRATIV DREPT AN I ZI
regula actele administrative normative temporare ale caror efecte juridice inceteaza prin implinirea
termenului pentru care au fost emise.
In sc%imb, actele administrative individuale isi inceteaza efectele ca urmare a
intervenirii urmatoarelor fapte materiale:
- moartea subiectului de drept"
- prescriptia"
- executarea actului administrativ.
Astfel, de exemplu, executarea sanctiunii contraventionale se prescrie daca procesul-
verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat celui sanctionat in termen de o luna de la data
aplicarii sanctiunii(art.&3 din /.*.nr. ,+,00&'.
Actele a!inistrati"e e $estiune
Actele administrative de gestiune sunt acele acte juridice pe care autoritatile
administratiei publice le incheie cu diverse persoane fizice sau juridice, prin acordul de vointa al partilor,
in regim de drept public sau de drept privat, pentru administrarea domeniului public si privat si pentru
organizarea de servicii publice in vederea satisfacerii unor interese generale.
Actele administrative de gestiune se impart in:
- acte de gestiune publica pe care administratia le inc%eie in calitatea sa de putere publica
pentru satisfacerea intereselor generale"
- acte de gestiune privata care sunt acte de drept comun pe care administratia le inc%eie in
calitate de persoana juridica civila.
Actele de gestiune publica, denumite si contracte administrative, sunt supuse unui regim
mixt de drept public si de drept privat, preponderent fiind regimul de dreptul public.
Actele de gestiune privata denumite si contracte de drept comun sunt supuse cu
preponderenta regimului de drept privat care se completeaza cu unele reguli speciale de drept public.
Actele administrative de gestiune ale administratiei publice se caracterizeaza prin
urmatoarele trasaturi specifice:
- au la baza acordul de vointa intre doua sau mai multe parti dintre care, cel putin una,
este autoritate a administratiei publice"
- au ca obiect oorganizarea de servicii publice, efectuarea de lucrari publice si
valorificarea bunurilor proprietate publica sau privata"
- cauza actelor administrative de gestiune consta in satisfacerea intereselor publice.
!ea mai importanta categorie a actelor administrative de gestiune ale administratiei
publice o constituie contractele administrative.
C%ntractele a!inistrati"e
Avand in vedere doctrina si legislatia de specialitate se poate afirma ca trasaturile
specifice ale contractelor administrative constau in urmatoarele:
- inc%eierea lor are loc pe baza acordului de vointa intre o autoritate a administratiei
publice si un particular"
- particularul se angajeaza, in sc%imbul unei sume de bani, sa asigure functionarea unui
serviciu public, ori sa efectueze o lucrare publica care reprezinta obligatia legala a administratiei"
- particularul are obligatia de a accepta anumite clauze reglementare stabilite prin caietul
de sarcini, in baza legii"
9
CURS 2
DREPT ADMINISTRATIV DREPT AN I ZI
- cand interesul public o cere sau daca particularul nu si-a indeplinit din culpa obligatiile,
autoritatea administratiei publice poate rezilia unilateral contractul, fara a recurge la justitie"
- autoritatea administratiei publice sau cel autorizat de aceasta nu poate ceda drepturile
sau obligatiile sale decat altei autoritati ale administratiei publice, in conditiile legii, iar particularul le
poate ceda altei persoane numai cu aprobarea autoritatii administrative.
In functie de obiectul lor contractele administrative pot fi clasificate astfel:
a' contractul de concesionare(a activitatilor si a serviciilor publice, precum si a bunurilor din
domeniul public sau privat' este contractul prin care o autoritate publica(administrativa', numita
concedent, transmite pentru o perioada determinata, de cel mult 39 ani, unei alte persoane numita
concesionar, care actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui
bun, a unei activitati sau a unui serviciu in sc%imbul unei redevente"
b' contractul de achizitii publice(a bunurilor si investitiilor publice' reprezinta dobandirea
definitiva sau temporara, de catre o autoritate publica ac%izitoare, de bunuri sau investitii publice prin
cumparare, inc%iriere sau antrepriza, precum si servicii publice finantate integral sau partial din bugetul
public sau din fonduri extrabugetare.!ontractul de ac%izitie publica are trei variante:
- contract de furnizare de produse care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor
produse, pe baza cumpararii, inclusiv in rate, sau a inc%irierii, aceasta din urma cu sau fara optiune de
cumparare a acestor produse"
- contractul de lucrari publice care are ca obiect executia sau, dupa caz, atat proiectarea,
cat si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii"
- contractul de servicii care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii de catre
un particular in favoarea unei autoritati publice"
c' contractul de imprumut public este contractul prin care statul sau unitatile administrativ
teritoriale obtin sau garanteaza imprumuturi de pe pietele interne sau externe pentru realizarea de
investitii publice, precum si pentru refinantarea datoriei publice"
d' contractul de grant este acel contract inc%eiat intre 2ondul Roman de )ezvoltare 1ociala si
reprezentantii comunitatilor rurale si grupurilor dezavantajate in temeiul caruia 2ondul transmite
beneficiarilor sau, dupa caz, organizatiilor intermediare, cu titlu gratuit, sume de bani denumite
granturi, in scopul exclusiv al executarii proiectelor aprobate.
Aceste contracte sunt reglementate prin dispozitii legale speciale, dar regimul lor juridic
cuprinde multe reguli comune atat de drept public, cat si de drept privat.
P%ceura inc(eierii c%ntractel%r a!inistrati"e si c%nitiile e "ala&ilitate ale acest%ra
!ontractele administartive se inc%eie intre o autoritate a administratiei publice si un
particular(persoana juridica sau fizica'.
:nul dintre principiile generale ale dreptului, in materie contractuala, este principiul
consensualismului, in conformitate cu care un contract ia nastere pe baza realizarii acordului de vointa
intre partile contractante.Acest principiu isi mentine valabilitatea si in cazul contractelor administrative,
dar este in parte, atenuat intrucat cele mai importante clauze ale acestor contracte sunt stabilite, in mod
unilateral, de catre administratie, prin caietul de sarcini.!lauzele stabilite prin caietul de sarcini
constituie partea reglementara a contractelor administrative, dar ele devin valabile numai dupa ce au
fost introduse in contract, cu acordul ambelor parti.
!elelalte clauze contractuale care se stabilesc de catre parti, de comun acord, formeaza partea
conventionala a contractului administrativ.
&0
CURS 2
DREPT ADMINISTRATIV DREPT AN I ZI
)e regula, contractele administrative se inc%eie cu acel prticular- persoana fizica sau juridica-
care a fost declarat adjudecatar, in urma licitatiei organizate de catre administratie.!u alte cuvinte,
particularul contractant al administratiei publice este ales in baza unei licitatii, finalizate cu un proces
verbal de licitatie si o %otarare de adjudecare a comisiei de licitatie, care stau la baza contractului.
Asadar, licitatia reprezinta o conditie de valabilitate a contractelor administrative alaturi de cele
prevazute in art.93. !odul civil.Aceasta conditie procedurala esentiala pentru inc%eierea unui contract
cu administratia publica este justificata de necesitatea unei mai bune administrari a intereselor publice.
/ alta conditie speciala de valabilitate a actelor administrative de gestiune o reprezinta
aprobarea lor de catre autoritatile administratiei publice. Astfel, de exemplu, potrivit art. &,4 alin & din
7egea ,&4+,00& modificata prin 7egea ,.5+,005 privind administratia publica, consiliile locale si cele
judetene %otarasc ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, sa
fie date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie concesionate sau inc%iriate. In
cazul contractelor administrative, autoritatea administrativa trebuie sa aprobe, in prealabil, caietul de
sarcini care stabileste conditiile minime ce trebuie indeplinite de catre participantii la licitatie.
In concluzie, pe langa conditiile generale de valabilitate ale oricarui act juridic, prevazute in
atr.93. !odul civil, actele de gestiune ale administratiei publice trebuie sa intruneasca si unele conditii
speciale.
In privinta formei, unele reglementari speciale prevad obligativitatea inc%eierii contractelor
administrative in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute a acestora(de exemplu, in cazul
contractelor de concesiune'.2orma scrisa, reprezentand o conditie de valabilitate, este ceruta de lege ca
o conditie cel putin, ad probationem.
)urata contractelor administrative se stabileste de parti, in unele cazuri legea prevazand o
durata maxima, ca de exemplu, 39 ani in cazul concesiunii.
/biectul contractelor administrative consta in exploatarea bunurilor din domeniul public si a
activitatilor economice de interes public, organizarea de servicii publice, executarea si exploatarea de
lucrari publice.
!auza contractelor administrative o reprezinta satisfacerea intereselor generale ale societatii in
ansamblu sau ale colectivitatilor locale.
Incetarea efectel%r c%ntractel%r a!inistrati"e
#rin efectele contractului administrative se inteleg drepturile si obligatiile subiective nascute,
modificate sau stinse prin actul respectiv.:nul dintre principiile care guverneaza efectele unui act
juridic bilateral este principiul fortei obligatorii a contractului, consfintit in art.959 !odul civil, potrivit
caruia partile contractante trebuie sa isi execute obligatiile asumate prin contract ca si cum acestea ar
rezulta din lege.Acest principiu isi gaseste pe deplin aplicabilitatea si in cazul contractelor
administrative ale administratiei publice.
;oate contractele administrative isi inceteaza efectele, in mod firesc prin executarea lor
integrala de catre ambele parti contractante.In cazul contractelor cu executare succesiva, momentul
stingerii lor este cel al expirarii termenului pentru care au fost inc%eiate.le pot inceta oricand prin
acordul partilor.
!ontractele administrative pot inceta si prin manifestarea unilaterala de vointa a administratiei
publice, dupa cum urmeaza:
a' rezilierea unilaterala a contractului de catre administratia publica pentru nerespectarea
obligatiilor asumate de catre particularul contractant.Aceasta modalitate de incetare a contractului
respectiv constituie o sanctiune dispusa de catre administratia publica impotriva contractantului sau,
vinovat de neexecutarea obligatiilor contractuale.Impotriva %otararii de reziliere unilaterala a
&&
CURS 2
DREPT ADMINISTRATIV DREPT AN I ZI
contractului administrativ, particularul contractant se poate adresa instantei de contencios
administrativ"
b' denuntarea unilaterala a contractului de catre administratia publica este specifica
contractelor de concesiune de bunuri si servicii publice.Aceasta prerogativa a administratiei publice
concedente trebuie prevazuta in caietul de sarcini si poate fi pusa in aplicare prin %otararea acesteia.
)enuntarea contractului de catre administratie are loc fara culpa particularului contractant, ea
fiind impusa de cauze obiective, exterioare lui.Aceasta modalitate de incetare a contractului este
necesara pentru adaptarea serviciilor publice la nevoile in continua crestere ale societatii ori pentru o
mai buna administrare a domeniului public.
)enuntarea poate interveni, deci, cand o administratie publica isi da seama ca pentru o mai
buna satisfacere a intereselor publice nationale sau locale trebuie sa aleaga o alternativa mai sigura si
mai eficienta.
)enuntarea contractului se va %otari pe baza unei documentatii te%nico- economice in care se va
stabili cuantumul despagubirii ce trebuie platita particularului contractant de catre admninistratia
publica concedenta.
In literatura de specialitate se considera ca %otararea prin care s-a luat masura denuntarii poate
fi atacata la instanta de contencios administrativ, cu posibilitatea suspendarii executarii ei, intrucat in
speta se pune problema verificarii existentei sau inexistentei unor imprejurari obiective, straine
contractului, care au determinat o astfel de %otarare.
c' renuntarea particularului contractant la executarea contractului datorita unei cauze de forta
majora care a condus la disparitia bunului concesionat sau in cazul imposibilitatii concesionarului de a-
l exploata din alte cauze obiective care au ca efect ruperea definitiva a ec%ilibrului financiar al
contractului in detrimentul sau.In astfel de situatii, particularul contractant poate renunta la executarea
contractului fara a fi obligat la plata unor despagubiri.
&,