ACTE NORMATIVE CU CARACTER GENERAL

1. OG nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor (r2)cu modificarile si completarile ulterioare;

2. Legea nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianilor n relaia cu
consumatorii i armonizarea reglementrilor cu legislaia european privind protecia consumatorilor, cu
modificrile ulterioare;
3. HG nr.947/ 2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre
vanzare, republicat;
4. HG. 530/ 2001 pentru aprobarea Instruciunilor de metrologie legal IML 8-01 Preambalarea unor
produse n funcie de mas sau volum, republicat;
5. Lege nr. 150/2004 (r1) privind sigurana alimentelor i a hranei pentru animale;
6. REGULAMENTUL (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor i a cerinelor generale ale legislaiei
alimentare, de instituire a Autoritii Europene pentru Sigurana Alimentar i de stabilire a procedurilor n
domeniul siguranei produselor alimentare;
7. REGULAMENTUL (CE) NR. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea
conformitii cu legislaia privind hrana pentru animale i produsele alimentare i cu normele de sntate
animal i de bunstare a animalelor;
8. OUG nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, republicat;
9. Ordonanta nr. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializarii,
republicat; ;
10. Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alert pentru
alimente i furaje;
11. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igien care se aplic
alimentelor de origine animal;
12. OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificarile i completrile ulterioare;
LAPTE DE CONSUM, LAPTE CONSERVAT, UNT
35. REGULAMENTUL (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizri comune a pieelor agricole i
privind dispoziii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP);
36. Regulamentul (CE) nr. 1153/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2597/97 de stabilire a
unor norme suplimentare privind organizarea comun a pieei n sectorul laptelui i al produselor lactate
n ceea ce privete laptele de consum;
37. Comunicare a Comisiei (2008/C 27/05) privind includerea n Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al
Consiliului (Regulamentul unic OCP) a reformelor recente ale politicilor din sectorul laptelui i produselor
lactate i din sectorul zahrului ;
38. Ordinul 230/ 457/ 76/ 2002 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vinde i conditiile
de calitate ale laptelui de consum( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007) ;
39. Ordinul nr. 521/ 832/ 321/ 2003 pentru aprobarea Normei privind definirea, denumirile sub care se
vnd, etichetarea i condiiile de calitate ale anumitor sortimente de lapte conservat, parial sau total
deshidratat, destinate consumului uman, cu modificrile ulterioare;
40. Ordinul 524/ 958/ 8/ 2003 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vnd i condiiile
de calitate ale grsimilor tartinabile destinate comercializrii ( cu exceptia prevederilor acoperite de R
1234/2007);
PROPRIETATILE ORGANOLEPTICE ALE BRANZEI SVAITER

Aspect exterior: coaja neteda,uniforma,rezistenta,elastica,de culoare galben deschisa pana la
galben inchis,aderenta la miez pe toata suprafata,fara pete de mucegai,poate prezenta urme de sedila;
-fara crapaturi sau cute:se admit roti cu cute sau crapaturi nepatrunse in miez si cu locuri
sudate;
-nu se admit roti turtite(cu suprafete denivelate).
Aspect interior:pasta compacta,omogena in sectiune prezinta ochiuri de fermentare repartizare
neumiform,de marimi diferite,cu diametrul de 8-22mm,pe fata interioara ochiurile sunt netede si lucioase,fara
crapaturi,nu se admit caverne,miez orb(fara ochiuri)sau buretos
-predomina ochiurile de fermentare de dimensiune mare(marime ochi de bou pana la
cireasa)sub coaja prezinta o zona compacta de minim 20mm.
Culoare miezului:de la galben-pai pana la galben,uniforma de nuanta mai inchisa spre coaja
Consistenta miezului:elastica,omogena,nesfaramicioasa,la masticatie sa nu fie tare,sa se topeasca
usor in gura
-slab elastica omogena,miez usor sfaramicios si usor cauciucos.
Miros si gust:placut,fin,usor dulceag cu aroma caracteristica bine pronuntat,gust de nuca.Nu se
admit miros si gust strain de ranced,de statut,de mucegai,iute,acru,sarat.
Legea nr. 245 din 09/06/2004
privind securitatea generala a produselor Adopta Directiva nr. 2001/95/CE prevede:producatorii sunt
obligati sa puna pe piata numai produse sigure
- are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piata sunt sigure;
- un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei
nationale atunci cand, in absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului in
cauza, el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia
este comercializat;
- un produs este considerat de calitate si sigur din punct de vedere al riscurilor si al categoriilor de riscuri
reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele
nationale neobligatorii care transpun standarde europene, a caror referinta este publicata in Jurnalul Oficial
al Comunitatilor Europene. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre
Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO)
- conformitatea unui produs cu criteriile care au in vedere garantarea obligatiei generale de securitate, nu
impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea
sa pe piata sau sa ceara retragerea de pe piata ori returnarea produsului, daca produsul se dovedeste
periculos.
- prezinta sanctiuni pentru incalcarea dispozitiilor prezentei legi; incalcarea atrage, dupa caz, raspunderea
civila, disciplinara, contraventionala sau penala a celor vinovati.
Legea nr. 608 din 31 octombrie 2001
privind evaluarea conformitatii produselor stabileste cadrul legal unitar pentru elaborarea
reglementarilor tehnice, evaluarea conformitatii si supravegherea pietei pentru produsele introduse pe piata
si/sau utilizate in Romania, din domeniile reglementate
- autoritatile competente elaboreaza reglementari tehnice, cu respectarea principiilor internationale privind
libera circulatie a bunurilor in comertul intern si international
- principiile pe care se bazeaza procesul de evaluare a conformitatii sunt: a) competenta si impartialitate; b)
transparenta si credibilitate; c) independenta fata de posibila predominare a oricaror interese specifice; d)
asigurarea confidentialitatii si pastrarea secretului profesional; e) reprezentarea intereselor publice; f)
contributia la promovarea principiului liberei circulatii a produselor
- Producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, inainte de introducerea pe piata si/sau de utilizarea
produselor din domeniul reglementat, are obligatia sa asigure: a) proiectarea si realizarea produselor,
respectand cerintele esentiale; b) intocmirea si detinerea dosarului tehnic, in forma, scopul si pe perioada
prevazute de reglementarile de calitate tehnice; c) aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformitatii
produselor cu cerintele esentiale, prevazute de reglementarile tehnice; d) intocmirea declaratiei de
conformitate, detinerea rapoartelor de incercare, a certificatelor sau a altor documente ce atesta
conformitatea, dupa caz; e) aplicarea marcajului de conformitate, dupa caz.
- conformitatea produselor cu cerintele esentiale este atestata prin declaratia de conformitate intocmita de
producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia, prin rapoartele de incercare sau prin certificatele de
conformitate emise de laboratoare ori de organisme de certificare sau inspectie, alese de producator,
conform procedurilor de evaluare, si prin marcajul de conformitate, potrivit reglementarilor tehnice aplicabile
- incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala,
dupa caz, a celor vinovati.
Legea nr.150 din 2004
privind siguranta alimentelor
- reprezinta baza pentru asigurarea unui nivel inalt de protectie a sanatatii oamenilor si a intereselor
consumatorilor in ceea ce priveste alimentele, tinand cont de diversitatea ofertei alimentare, incluzand si
produsele traditionale, precum si functionarea eficienta a pietei interne.
- stabileste principii si responsabilitati comune, mijloacele de a asigura o baza stiintifica solida, cerinte si
proceduri organizatorice eficiente pentru a sustine luarea celor mai potrivite decizii in domeniul sigurantei si
calitatii alimentelor si a hranei pentru animale
- stabileste principiile generale care se aplica alimentelor si hranei pentru animale, in general, si sigurantei
acestora, in special.
- stabileste proceduri cu privire la problemele care au un impact direct sau indirect asupra sigurantei
alimentelor si a hraneipe ntru animale.
- prevederile legislatiei in domeniul alimentelor se aplica in toate etapele productiei, procesarii si distributiei
alimentelor sau hranei pentru animale destinata sau administrata animalelor pentru productia de alimente
- alimentele si hrana pentru animale importate trebuie sa fie in conformitate cu cerintele legislatiei in
domeniul alimentelor sau cucele prevazute in acordurile incheiate intre Romania si tara exportatoare
NSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE PENTRU FABRICAREA BRANZEI SVAITER
1. Receptia materiei prime
Branza svaiter se fabrica numai din lapte de vaca. Laptele destinat fabricarii svaiterului trebuie
sa fie numai de calitate superioara, curat si proaspat, cu urmatorii parametri:
Aciditate..17-18sT
Grasime minima3,2%
Densitate la 20sC minim1029
Grad de impuritate.0 si 1
Proba fermentariiclasa a
Proba reductozei.clasare I
Laptele care nu se incadreaza in parametrii de mai sus, nu este cel mai corespunzator pentru
svaiter. La fabricarea svaiterului nu se admite nici laptele: Obtinut cu 15 zile inainte de intarcare si cu
7 zile dupa fatare, cu defecte de gust si miros, cu culoare si consistenta anormale, provenit de la
animale bolnave.Examenul organoleptic se va face la fiecare bidon in parte.
2. Conditionarea si pregatirea laptelui pentru inchegare
- Curatirea laptelui
- Normalizarea laptelui, se va face in functie de grasimea laptelui la receptie
- Pasteurizarea laptelui, in totalitate in instalatia de pasteurizare sau partiala (45-50% din cantitate) in
cazanele de inchegare, cu durata de mentinere de 25-35 secunde.
- Pregatirea laptelui pentru inchegare. In functie de aciditatea laptelui, de anotimp si insusirile sale
fizico-chimice, temperatura de inchegare se stabileste intre 32-33sC. Se adauga clorura de calciu in
proportie de 10-12 gr/100 de lapte. La laptele total pasteurizat se adauga culturi de fermenti
selectionati pentru svaiter in proportie de 0,2-0,3/100 litri de lapte. La laptele partial pasteurizat se
adauga lapte crud (50-55% din cantitate). Cheagul intrebuintat se adauga cantitativ in functie de
puterea lui de inchegare.
3. Prelucrarea cuagului in cazan
Prelucrarea cuagului sau obtinerea bobului are ca scop maruntirea cuagului pana la marimea
dorita pentru ca zerul sa poata fi eliminat in mod corespunzator. Dupa cuagulare, stratul de la
suprafata se intoarce cu ajutorul unui caus si apoi se taie cu ajutorul unei lire in coloane prismatice
care apoi se rup cu ajutorul causelor in bucati mai scurte. In continuare, coloanele de cuagul se
maruntesc cu ajutorul harfeipana la obtinerea unui bob de marimea grauntelor de orez. Operatia de
maruntire cu harfa trebuie condusa cu foarte mare atentie corespunzatoare consistentei cuagului. La
un cuagul mai moale, maruntirea se face mai incet, iar la un cuagul mai tare , maruntirea se face mai
repede. Durata maruntirii este cuprinsa intre 10-15 minute.
Formarea bobului. Aceasta faza de intarire a bobului dureaza 20-30 minute, agitandu-se
continuu, pana bobul este uscat, astfel ca luat in mana, fara a se face bot, boabele se desprind usor
unele de altele, dupa care masa de cas se lasa sa se sedimenteze pe fundul cazanului, iar de la
suprafata, prin transvazare, se evacueaza 40% din cantitatea de zer din cazan.
Incalzirea a II-a se face la 54-55sC, in functie de calitatea laptelui folosit si ritmul de crestere
al aciditatii zerului din cazan. Durata de incalzire este de 25-30 minute, asigurandu-se o crestere
treptata a temperaturii, incepand cu 1sC in fiecare 2 minute.
Uscarea bobului se realizeaza prin agitarea in continuare a boabelor dupa incalzirea a II-a cu o
viteza mai mica. Durata acestei faze este de 40-60 minute.
Scoaterea din cazan si asezarea in presa. Cand boabele de cuagul sunt suficient de
deshidratate, se opreste agitarea pentru ca boabele sa se sedimenteze pe fundul cazanului. La svaiter
este foarte important sa se sedimenteze si sa se lipeasca cat mai bine si ca aceasta sedimentare sa nu
fie deranjata. De aici rezulta impotanta unui bob cat mai uniform. Masa de cuagul se scoate din cazan
cu ajutorul unei sedile si a unei lame de otel si se aseaza in forma.
4. Presarea
Prelucrarea branzei sub presa necesita mult timp si multa grija. Presarea svaiterului se face in
camere cu temperaturi de 20-22sC, timp de 17-18 ore.In timpul presarii, roata de svaiter se intoarce
la inceput din 15 in 15 minute, apoi la o jumatate de ora, o ora, 2 ore, facandu-se in total 7-8
intoarceri. La fiecare intoarcere se face si schimbarea sedilei cu una curata , la primele 3-4 intoarceri-
umeda si apoi uscata. Ultima intoarcere se face fara sedila. In primele 6-8 ore forta de presare este
mai redusa, iar dupa 3-4 intoarceri aceasta este marita la 15-25 kg/1 kg branza. Important este ca
presarea sa creasca in mod progresiv.
5. Sararea se face in saramura cu respectarea urmatorilor parametri:
a. Durata sararii- uscata 2 zile, in saramura 6 zile
b. Concentratia saramurii..22-24%
c. Temperatura saramurii..12-15sC
d. Aciditatea saramurii.25-35sT
Rotile trebuie intoarse cel putin o data pe zi in bazinul de saramura, iar suprafata iesita din
saramura se presara cu sare alba, grunjoasa, repartizata uniform. Pe timpul verii se poate aplica
sararea uscata, timp de doua zile, in care masa de branza se raceste, cu intoarcerea rotii dupa 12 ore.
6. Zvantarea (prefermentarea) se realizeaza in camere pe rafturi, cu respectarea urmatorilor
parametri:
a) Durata prefermentarii.14-21 zile
b) Temperatura16-18sC
c) Umiditatea relativa80-85%
Din doua in doua zile rotile se spala cu saramura, se intorc si se aseaza pe rafturi curate.
7. Fermentarea principala se realizeaza in camere pe rafturi, cu respectarea urmatorilor
parametri:
a) Durata fermentarii45-55 zile
b) Temperatura23-25sC
c) Umiditatea relativa..85-90%
Din doua in doua zile rotile de svaiter se spala cu saramura, se intorc si se aseaza pe rafturi
curate.
8. Preracirea se realizeaza in camere pe rafturi, cu respectarea urmatorilor parametri:
a) Durata preracirii7-14 zile
b) Temperatura12-16sC
c) Umiditatea relativa..85-86%
Din doua in doua zile rotile de svaiter se spala cu saramura, se intorc si se aseaza pe rafturi
curate.
9. Depozitarea se face in camere frigorifice, pe rafturi, cu respectarea urmatorilor parametri:
a) Durata.30-45 zile
b) Temperatura.4-8sC
c) Umiditatea relativa85%
De doua ori pe saptamana rotile de svaiter se spala cu saramura, se intorc si se aseaza pe
rafturi curate.
OBSERVATII
Pe parcursul procesului tehnologic de fabricare a svaiterului, mesterul va trebui sa tina seama
de urmatoarele:
La receptie, sa se acorde cea mai mare atentie selectionarii laptelui. La svaiter se va folosi
lapte de cea mai buna calitate, care se va strecura prin 6-7 straturi de tifon.
La pregatirea laptelui pentru inchegare, trebuie avut grrija ca laptele sa nu fie pastrat prea
mult timp in cazan pana la prelucrare. In caz contrar se formeaza un coagul scurt si acru. Multa
atentie trebuie acordata normalizarii laptelui. Sa nu fie depasita sub nici o forma temperatura de
pasteurizare de 69sC, pentru a evita coagularea lactalbuminei si lactoglobulinei.
La coagularea laptelui trebuie tinut cont ca temperaturi mai mari de 33sC duc la formarea unui
coagul de consistenta tare, bobul capata la suprafata un fel de pielita care nu permite eliminarea
normala a zerului. Acest cuagul este greu de prelucrat in continuare, dand o branza cu defecte.
Temperaturi scazute dau un cuagul fin care trebuie prelucrat cu atentie si a carei prelucrare in
continuare cere mult timp, ceea ce nu este dorit.
La prelucrarea cuagului, o atentie deosebita trebuie acordata tendintei cuagului de a forma in
jurul fiecarui bob a unei pielite care permite cu greu eliminarea zerului din interiorul bobului, tendinta
scazuta de:
- temperaturi de inchegare peste 33,5sC
- folosirea unui lapte vechi (supramaturat)
- intarzierea taierii cuagului.
Dimensiunea dorita a bobului (bob de orez), trebuie sa fie atinsa in 10-15 minute de
maruntire, socotite din momentul inceperii folosirii harfei. O prelucrare prea rapida duce la prafuire,
acesta duce la inglobare de zer in masa proaspata de branza si la obtinerea unei paste onctuoase.
O prelucrare prea inceata duce la formarea pe suprafata bobului a unei pielite impermeabile,
ceea ce are ca efect de asemenea inglobarea de prea mult zer.
Prelucrarea cuagulului de la introducerea harfei in cazan si pana la asezarea masei de cuagul
pe fundul cazanului, trebuie sa dureze 40-50 minute. Operatiunile de maruntire trebuie realizate cu
foarte mare grija.
La incalzirea a II-a, timpul necesar incalzirii de la 30sC la 45sC, sa nu fie mai scurt de 15
minute.
La scoaterea cuagului din cazan trebuie avut in vedere ca boabele sa se sedimenteze si sa se
lipeasca cat mai bine si ca aceasta sedimentare sa nu fi deranjata. Cu cat bobul va fi mai uniform, cu
atat mai uniforma va fi si sedimentarea naturala. In caz contrar, se vor depune mai intai boabele mai
grele, iar spre sfarsit sedimenteaza un fel de "branza salbatica". In acest caz, partea branzei care este
indreptata spre partea superioara a cazanului, este expusa unor defecte,
La scoatere, important este ca masa de cas sa fie asezata in sedila si in forma asa cum a stat
in cazan. La punerea masei de cas in forme se tine cu mana sedila pentru ca branza sa nu formeze la
suprafata crapaturi. In cazul formarii crapaturii, patrunde zerul printre ele, formand cuiburi de zer care
mai tarziu duc la aparitia de gauri acide sau de putrfactie. Dupa slabirea panzei, suprafata se va netezi
pentru a nu permite formarea de crapaturi.Elimibnarea aerului de la suprafata se poate face destul de
bine prin apasarea suprafetei cu palma prin panza.
La presare, trebuie avut in vedere ca prima, a doue si a treia presaresa nu fie facute cu
presiune prea mare, deoarece se elimina prea repede zerul din stratul superficial, pe cand la interior
ramane o cantitate mare de zer care nu poate sa mai treaca prin coaja. In timpul intoarcerii trebuie
evitata formarea de crapaturi. Dupa prima intoarcere se poate verifica prin frecare cu mana daca
branza a atins umiditatea dorita la incalzirea a doua. Prin frecarea suprafetei trebuie sa se desprinda
boabe de cuagul.
Mare atentie trebuie acordata impachetarii branzei in panze. Panzele nu trebuie spalate cu
solutii care dizolva grasimea. Dupa a patra intoarcere panzele trebuie intinse bine, deoarece cutele pot
da nastere la crapaturi.
In timpul presarii trebuie sa avem grija ca temperatura masei de branza sa nu scada prea
repede. Branza nu trebuie sa ramana prea mult timp dezvelita. O racire prea rapida mai ales in
portiunea dinspre forma, poate duce la ingreunarea eliminarii zerului si la formarea unor defecte de
coaja. Eliminarea zerului trebuie sa se produca uniform. Ca defect este considerata o uscare in
aparenta rapida. Aceasta uscare este insotita si de o consistenta buretoasa. O astfel de branza devine
din nou umeda dupa 2-3 ore si nu mai capata o coaja uscata ca branzeturile care elimina zerul
uniform si sufera o fermentatie lactica normala.
Intoarcerea branzei trebuie sa se produca la diferite intervale, la inceput mai des, apoi mai
rar. Daca la inceput intoarcerea se face prea rar, , zerul se elimina numai de pe o fata, branza capata
un desen unilateral, neuniform, cat si alte defecte.
La fiecare intoarcere trebuie avut grija ca branza sa fie bine ridicata, astfel ca presiunea sa
actioneze asupra branzei si nu asupra matalului formei. La inceput se observa ca masa branzei se
lipeste usor de panza. Prin desprindere usoara putem evita ca sa nu se rupa coaja.
Lipsa fenomenului de aderare indica un cuagul buretos. O aderare prea puternica indica o
fermentatie prea rapida si duce la aparitia defectului de balonare. Astfel de branzeturi trebuiescpresate
mai putin intens. Dupa a patra intoarcere panzele trebuie sa fie aproape uscate, iar suprafata branzei
trebuie sa fie frumoasa galbuie si uscata, cu pete albe din loc in loc. La pipaire suprafata trebuie sa fie
ferma si elastica, in nici un caz buretoasa si moale.
La sarare trebuie avut grija ca rotile sa se aseze in bazinul de saramura alaturat fara a se cladi
mai mult de doua roti una peste alta, pentru a se evita deformarea rotilor si a realiza o sarare
uniforma. Dupa sarare, rotile se aseaza pe rafturi uscate si se mai mentin fara a fi sarate pana la 6-7
zile, efectuandu-se din doua in doua zile intoarceri si spalari a rotilor de svaiter. In timpul verii se
recomanda ca doua zile sa se practice sararea uscata, pentru preracirea masei de branza. In acest caz
rotile se vor intoarce dupa fiecare 12 ore.
La fermentarea svaiterului trebuie respectati parametrii de umiditate si temperatura imdicati.
Bineinteles ca acestia sunt valori medii si ei trebuie adoptati la comportarea branzei. In general
trebuie tinut cont de urmatorii factori:
-Branzeturi cu pasta tare, care se inmoaie greu, vor fermenta la temperaturi mai ridicate si
umiditate mai mare mai ales in saptamana a V-a si a VI-a.
-Pentru a obtine gauri mari se poate trece temporar la temperaturi de 25C. O actiune mai
indelungata a acestei temperaturi este daunatoare, consistenta pastei se mentine tare, iar gustul
devine pronuntat de fiert.
-Umiditatea este de asemenea un factor care favorizeaza fermentatia principala si duce la
formarea unei coji normale. Branzeturile care la inceputul formarii desenului devin moi si care tind
spre turtire, nu trebuiesc tinute la o umiditate prea mare. O umiditate prea mica duce la uscarea cojii
si la exudarea grasimii. Coaja devine friabila, fisurata. Apar asa numitele crapaturi de temperatura.
Umiditatea mai ridicata este favorabila pentru obtinerea desenului bun si a unei consistente fine,
provoaca insa balonarea exagerata a branzei sau turtirea, cat si mucegairea cojii.
La fermentare, variatiile bruste de temperatura vor fi evitate, deoarece coaja devine friabila si
poate crapa.
Maturarea are loc in cele mai bune conditii daca camera de maturare este plina si se evita
curentii inutili.
In timpul fermentarii branza trebuie ingrijita cu atentie. Branzeturile tinere elimina la inceput
un exudat care trebuie spalat. Branza nu are voie sa stea pe o parte laterala mai mult de doua zile.
Schimbarea fundurilor trebuie facuta cu regularitate. Daca fundurile nu se schimba, murdaria de pe
ele ataca coaja si o descompune.