ACIZII NUCLEICI : ADN si ARN

GENETICA este o ramur a tiinelor biologice care studiaz ereditatea si variabilitatea

organismelor vii, fiind una dintre cele mai tinere tiine
!enumirea de acizi nucleici a fost introdusa de bioc"imistul #ic"ard Altmann $%&''(,
datorita combinarii selective cu coloranti bazici a acestora Altmann folosind o metoda de )re)arare
a nucleinii, a obtinut rezultate asemanatoare cu cele ale lui *iesc"er
!u) )roveniena lor, res)ectiv du) materialele din care au fost e+trase, acizii nucleici erau
considerai de dou ti)uri, acizi timonucleici $acizi nucleici din timus sau acizi nucleici animali( i
acizi zimonucleici $acizi nucleici din dro-die sau acizi nucleici vegetali( .ntruc/t s0a constatat c
deosebirea dintre ei const 1n natura com)onentului glucidic $acizii timonucleici conin 1n molecula
lor dezo+i0!0riboza, iar acizii zimonucleici conin !0riboza(, denumirile lor au fost 1nlocuite cu
denumirile de acizi dezoxiribonucleici $A!N(, i acizi ribonucleici $A#N( Cercetri ulterioare au
dovedit, 1ns, c aceste dou ti)uri de acizi nucleici sunt )rezente 1n toate organismele vii, av/nd rol
im)ortant 1n desfurarea )roceselor vitale normale i )atologice2 acizii dezo+iribonucleici sunt
substanele de baz 1n a)aratul genetic, care asigur ereditatea i variabilitatea, )e c/nd acizii
ribonucleici au mai mult rol funcional legat de sinteza )roteinelor
Cercetarile lui 3 T Aver4 si colaboratorilor sai, au revolutionat genetica, )un/nd bazele
geneticii moleculare 5enomenul de transformare genetica, a evidentiat rolul A!N0ului in ereditate,
confirmat in continuare de numeroase cercetari 6e )oate afirma in mod indubitabil, ca )entru toate
organismele vii materialul ereditar este constituit din acizi nucleici
6T#7CT7#A ACI8I93# N7C9EICI
Acizii nucleici sunt substane c"imice macromoleculare cu grad inalt de )olimerizare,
formate )rin 1nlnuirea unor molecule de nucleotide Nucleotidele re)rezint unitatea monomeric a
acizilor nucleici i sunt com)use din, o baz azotat "eterociclic, o )entoza si un radical fosforic
- Bazele azotate 0 din macromolecula acizilor nucleici sunt de doua ti)uri, )urinice si )irimidinice,
0 bazele azotate )urinice 0 din structura acizilor nucleici sunt adenina $A( si guanina $G(2
0 bazele azotate )irimidinice 0 sunt re)rezentate de timina $T(, citozina $C( )entru A!N si
citozina $C(, uracil $7( )entru A#N
- Pentoza 0 din com)onenta acizilor nucleici sunt dezo+iriboza $d#( )entru A!N si riboza $#(
)entru A#N
- Radicalul fosforic $:( 0 este acelasi )entru ambii acizi nucleici :ro)ortia )entru cele trei
com)onente de structura ale acizilor nucleici $radical fosforic, )entoza si baza azotata(, )entru
fiecare nucleotid este de % , % , %
;
Com)onenta de baza a acizilor nucleici se structureaza in felul urmator,
0 )entoza $d# sau #( se leaga cu o baza azotata )rintr0o legatura N 0 glucidica si formeaza
nucleozidul2
0 nucleozidul legat cu o molecula de acid fosforic formeaza nucleotidul,
STRUCTURA ACIDULUI DEZOXIRIBOUCLEIC !AD"
A!N0ul re)rezint materialul genetic din care sunt alctuite genele ma-oritii organismelor
i este localizat e+clusiv 1n cromozom Constituie com)onentul c"imic )rinci)al al nucleului,
cantitatea de A!N din nucleul celulelor somatice, fiind constanta la indivizii aceleiasi s)ecii A!N
este un )olidezo+iribonucleotid 1n care gru)area <=3> a unui dezo+iriobonucleotid este legat la
gru)area ?=3> a dezo+iriobonu0cleotidului vecin )rintr0o legtur fosfat diesteric 9anul
)olinucleotidic este )olar, )rezint dou ca)ete distincte Ca)tul <=este cel cu gru)area <=03>
liber Ca)tul ?=este cel cu gru)area ?=03> liber sau fosforilat 9anul )olinucleotidic al A!N
este 1ncrcat negativ la )>0ul fiziologic
!ezo+iribonucleotidele 0 sunt alcatuite din,
0 radicalul fosforic2
0 dezo+iriboza2
0 baze azotate 0 )urinice, adenina $A( sau guanina $G(2
0 )irimidinice, timina $T( sau citozina $C(
*acromolecula de A!N se caracterizeaza )rintr0o structua )rimara, secundara si tertiara
a) Structura primara. #e)rezinta rezultatul gradului de )olimerizare si ordonare a )atru
ti)uri de nucleotide $unitatea de baza structurala 0 tetranucleotidul(, form/ndu0se monocatena
)olinucleotidica din com)onenta macromoleculei de A!N Nucleotidele se cu)leaza )rin legaturi
fosfodiesterice intre radicalul fosforic al unui nucleotid si "idro+ilul de )ozitie 0<= sau 0?= al
nucleotidului adiacent In acest mod se formeaza sc"eletul c"imic )entru fiecare catena din structura
A!N0ului :rin esterificarea <=0?=0<=0?=0<=0?=@@ etc intre nucleotidele com)onente ale fiecarei
catene, se asigura )olaritatea moleculei de A!N, )olaritate im)ortanta )entru )ro)rietatile fizico0
c"imice si bios)ecifice ale A!N0ului
<
N
N H
N
N
N H
2
O
G u a n i n e
O
CH
2
O H
O
O
CH
2
O
P O
O
O
P O O
O
N
N
NH
2
O
C y t o s i n e
O
CH
2
OH
P O
O
O
NH
NH
O
O
C H
3
T h y m i n e
3' end
5' end

:ozitia unui nucleotid in catena de A!N, nu im)une cu necesitate in vecinatatea sa )rezenta
unui anumit nucleotid, )ozitiile adiacente )ot fi ocu)ate de oricare din cele )atru ti)uri de
dezo+iribonucleotide,
A0T0C0C0A0T0G0C0A0T0G0T0A0A0T0G0A0T@@
% ; < A ? B@@ n
6uccesiunea a)eriodica a nucleotidelor in lungul moleculei de A!N, re)rezinta )ractic informatia
genetica codificata, e+ist/nd in secvente )osibil de realizat, $n C numarul de nucleotide, din genomul
s)eciei(

In aceste conditii, structura )rimara a A!N0ului, asigura stocarea unei cantitati ine)uizabile
de informatie genetica
b) Structura secundara. Datson i CricE au desco)erit c structura secundar a A!N
este un dublu "eli+ F format din dou catene de A!N asociate )rin 1m)erec"erea bazelor, iar
inelele glucidice legate )rin resturi de fosfat constituie sc"eletul e+tern al dublu "eli+ului, 1n tim) ce
bazele azotate "idrofobe sunt orientate s)re interior i )er)endicular )e a+a "eli+ului
*olecula de A!N este formata din
doua catene )olinucleotidice, cu e+ce)tia unor
bacteriofagi la care A!N0ul este monocatenar
*onocatenele )olinucleotidice, sunt legate
)rin )unti de "idrogen intre bazele azotate )e
baza de com)lementaritate, intre o baza
)urinica si una )irimidinica Astfel intre
adenina si timina se realizeaza o legatura
dubla $A C T(, iar intre guanina si citozina o
legatura tri)la $G G C(, de natura
electrostatica
A
?

In acest mod, structura unei catene determina cu necesitate structura celeilalte
catene, fiecare din ele fiind Ho co)ie negativaI a celeilalte catene, ambele catene fiind
strict codeterminate Com)lementaritatea bazelor azotate din molecula de A!N, a fost
)usa in evidenta de E C"argaff $%'??( :rin analize c"imice, C"argaff a gasit valori
a)ro)iate de unitate intre adenina 0 timina $AJT C %( si guanina 0 citozina $GJC C %(
Aceste cores)ondente valorice sunt )osibile numai in cazul com)lementaritatii bazelor
azotate, )rinci)iu de baza in structura A!N0ului 6tructura secundara, )rin e+istenta
legaturilor de "idrogen intre bazele azotate com)lementare, ofera A!N0ului functii
biologice deosebite si anume,
0 structura com)lementara asigura macromoleculei de A!N un mecanism de
re)licare semiconservativ Adica, fiecare catena din molecula de A!N, )oate servi ca
matrita $ti)ar( )entru sinteza unei noi molecule com)lementare, rezult/nd in final
molecule de A!N ce vor avea o catena vec"e si una nou sintetizata, conserv/ndu0se
astfel fidel informatia ereditara2
0 )rin structura com)lementara se asigura Ire)arareaI moleculei de A!N, daca
aceasta a suferit disfunctii )e )arcursul )rocesului de sinteza2
0 com)lementaritatea A!N0ului )oate fi utilizata ca )rinci)iu, in )rocesele de
H"ibridareI ale acestuia, de la s)ecii diferite
c" Structura tertiara. 6e refera la dis)ozitia s)atiala a catenelor
com)lementare din macromolecula de A!N *odelul structurii s)atiale, a fost )ro)us in
%'?< de Datson si CricE si confirmat )rin cercetari Hin vivoI de * DilEins Conform
acestui model, cele doua catene se infasoara una in -urul celeilalte si am/ndoua se ruleaza

in -urul unui a+ i)otetic central, form/nd o dubla s)irala "elicoidala coa+iala cu rotatie
s)re drea)ta Aceasta structura, asociata functiei ma-ore )e care o inde)lineste A!N0ul, a
fost denumita Helicea vietiiI $K ! Datson(, fiind considerata simbolul si esenta lumii vii
In cadrul lantului de dublu "eli+ al macromoleculei de A!N, bazele azotate se
afla in interiorul "eli+ului, iar gru)arile fosfat s)re e+terior Lazele azotate sunt situate la
<,A M una fata de alta, iar fiecare tur com)let al elicei $)asul elicei(, este format din %N
)erec"i de baze azotate, av/nd astfel dimensiunea de <A M *acromolecula de A!N
)oseda doua ad/ncituri e+terne, una mai ad/nca si mai larga 0 incizia mare si alta mai
)utin ad/nca si mai ingusta 0 incizia mica Incizia mare re)rezinta locul de legare al
)roteinelor "istonice
6tructura bicatenara sub forma de dublu "eli+ a macromoleculei de A!N, asigura
o mare stabilitate fizica a acesteia, data )e verticala de legaturile fosfodiesterice
intracatenare, iar )e orizontala de )untile de "idrogen intercatenare, )recum si de fortele
van der Waals realizate intre bazele azotate succesive In cadrul celulei, A!N0ul este
localizat in cromozomi, detin/nd rolul )rinci)al in ereditate in afara de A!N
cromozomal, se mai gaseste A!N si la nivelul organitelor celulare cum ar fi in )lasmide
unde re)rezinta % 0 <O din totalul A!N0ului celular si in mitocondriii, re)rezent/nd circa
%O din A!N0ul celular
TIPURI DE AD CELULAR
At/t la )rocariote, c/t si la eucariote, )e l/nga A!N0ul nuclear $cromozomal( se
mai gaseste si A!N cu localizare cito)lasmatica $e+tranuclear(
#$ AD-ul nuclear$ Este localizat in cromozomi, la nivelul fiecarei cromatide
e+ist/nd c/te un dublu "eli+ de A!N, care se e+tinde de la un ca)at )/na la celalalt ca)at
al cromatidei, )rin centromer 9a )rocariote este evidentiata o corelatie directa intre
cantitatea de A!N si numarul de gene In cazul eucariotelor, datorita structurii com)le+e
a genomului, s0a evidentiat o neconcordanta intre cantitatea de A!N nuclear si numarul
genelor cu semnificatie si functie genetica Astfel, e+ista ti)uri diferite de A!N, A!N0ul
re)etitiv si A!N0ul nere)etitiv
a" AD-ul re%etiti& 0 este format din secvente nucleotidice $de ti) A 0 T sau G 0
C(, re)etate de ordinul a zecilor sau sutelor de mii intr0un lant )olinucleotidic In general
aceste secvente sunt considerate li)site de Hinformatie geneticaI In functie de numarul
re)etarilor, A!N re)etitiv se clasifica in, A!N inalt re)etitiv si A!N moderat re)etitiv
- ADN inalt repetitiv 0 re)rezinta ? 0 %NO din totalul A!N0ului celular,
fiind re)rezentat de secvente nucleotidice in medie de %?NN )b, care se re)eta intre
?NNNN si % milion de ori
- ADN moderat repetitiv 0 re)rezinta %? 0 ANO din totalul A!N0ului
celular, cu)rinz/nd secvente mediu re)etate, intr0un numar de co)ii de ?NN 0 ?NNN de ori
'" AD-ul nere%etiti& 0 este re)rezentat de macromolecule cu secvente unice de
nucleotide, re)rezent/nd <N 0 &NO din totalul A!N0ului celular 6ecventele de A!N
nere)etitiv constituie fondul de gene structurale, o)eratoare si reglatoare, asigur/nd
sinteza si controlul genetic al sintezei de )roteine 5unctiile secventelor de A!N0
nere)etitiv, s0au stabilit )rin "ibridarea moleculara A!N 0 A#N mesager #ezultatele
obtinute au condus la urmatoarele concluzii cu )rivire la A!N0ul re)etitiv si nere)etitiv,
0 cantitatea de A!N re)etitiv creste )e masura ce creste cantitatea de A!N
nuclear2
0 cantitatea de A!N re)etitiv creste si variatia lui se accentuiaza la s)eciile
evoluate, s)eciile mai )utin evoluate )e scara filogenetica av/nd mai )utin A!N
re)etitiv
($ AD-ul e)tranuclear !cito%las*atic"$ At/t la )rocariote c/t si la eucariote, in
afara de A!N0ul nuclear, care se gaseste la nivelul cromozomilor, se mai gaseste A!N la
nivelul unor organite cito)lasmatice Astfel la )rocariote e+ista formatiuni cito)lasmatice,
cu re)licare autonoma care detin A!N, denumite )lasmide iar la eucariote A!N se
int/lneste in mitocondrii, )recum si in )lasmidele celulelor eucariote si in cloro)laste
a" AD %las*idic %rocariot 0 este bicatenar de forma circulara sau liniara, re)lic/ndu0
se inde)endent de cromozomul bacterian, )osed/nd un numar variabil de secvente
nucleotidice cu rol informational $gene( A!N0ul )lasmidic re)rezinta % 0 <O din
cantitatea totala de material genetic al bacteriei, iar continutul in baze azotate este diferit
de cel cromozomal, datorita )rezentei unei informatii genetice diferite
'" AD *itocondrial !AD-*t" 0 are o structura )rimara si secundara asemanatoare
A!N0nuclear, e+ist/nd diferente care constau in distributia bazelor azotate, fiind astfel
im)iedicata orice "ibridare intre A!N0mitocondrial si A!N0nuclear Cantitativ A!N0mt
re)rezinta %0;O din totalul A!N celular
c" AD %las*idic eucariot. E+istenta )lasmidelor in sistemele eucariote este inca
controversata E+ista date certe )rivind e+istenta )lasmidelor la unele s)ecii de )lante,
cum ar fi Zea mays, Beta vulgaris, Vicia aba
d" AD-ul cloro%lastic !AD-cl"$ Cloro)lastul este un organit caracteristic organismelor
fotosintetizante Cloro)lastul detine A!N )ro)riu, re)rezent/nd % 0 %NO din genomul
nuclear A!N0ul cloro)lastic are o com)ozitie s)ecifica de nucleotide diferita de cea a
A!N0ului nuclear, fiind mai bogat in baze azotate de ti) adenina 0 timina, )e c/nd cel
nuclear este mai bogat in baze azotate de ti) guanina 0 citozina
In functie de structura tertiara $modelul de structura Datson0CricE(, cu a-utorul
difractiei cu raze P, s0a demonstrat e+istenta A!N0ului sub )atru ti)uri conformationale,
notate A, L si C care se deosebesc in s)ecial )rintr0o serie de )articularitati fizice, la care
se adauga A!N0ul levogir $A!N0z(, care are o rasucire a dezo+iribonucleotidelor s)re
st/nga
#$ Confor*atia de ti% B$ Cores)unde modelului original Datson 0 CricE, fiind un dublu
"eli+ cu rasucire s)re drea)ta, ale carei catene au o )olaritate o)usa
($ Confor*atia de ti% A$ Cores)unde de asemenea unui dublu "eli+ cu orientare s)re
drea)ta Cercetarile au relevat ca tranzitia de la ti)ul L la ti)ul A se realizeaza Hin vivoI
sub actiunea unor )roteine, iar Hin vitroI in )rezenta solventilor organici
+$ Confor*atia de ti% C$ Este re)rezentata tot de un dublu "eli+ cu rotatie s)re drea)ta,
dar la care fortele de HstivuireI ale bazelor azotate sunt mult diminuate, determin/nd
distanta mai mare a )asului elicei,
,$ AD-ul le&o-ir !AD-z"$ A fost evidentiat )rin utilizarea te"nicii de difractie cu raze
P de mare rezolutie, av/nd o rasucire a dezo+iribonucleotidelor s)re st/nga
REPLICAREA SI BIOSITEZA AD-ului
Transmiterea informatiei ereditare, consta in dublarea cantitatii de A!N, care a)oi se va
im)arti in mod egal celulelor fiice in divizare !ublarea cantitatii de A!N, la )rocariote
are loc a)ro+imativ )e toata durata ciclului celular, iar la eucariote are loc in )erioada
sintetica $6( a interfazei A!N0ul nou sintetizat co)iaza in mod fidel secventele de
nucleotide a A!N0ului vec"i !e aceea biosinteza A!N0ului se numeste re)licare
*ecanismul re)licarii A!N0ului )oate fi inteles )rin cunoasterea structurii dublu "eli+ a
macromoleculei de A!N, model )ro)us de Datson si CricE Conform acestui model,
legaturile de "idrogen dintre cele doua catene se desfac asemanator desc"iderii unui
fermoar, in anumite conditii fiecare catena servind ca matrita )entru sinteza unei catene
noi, com)lementare !eci sinteza A!N0ului este de ti) semiconservativ, fiecare
macromolecula nou formata av/nd o catena nou sintetizata si una vec"e, ceea ce )ermite
o conservare )erfecta a informatiei ereditare In functie de categoria de organisme la care
se desfasoara re)licarea A!N0ului, sunt luate in considerare mai multe mecanisme de ti)
semiconservativ,
a( formarea a doua catene com)lementare fiecare av/nd )uncte diferite de origine
in catenele vec"i2
b( formarea unei furci de re)licare, )rin desfacerea legaturilor de "idrogen, care se
va de)lasa intr0o anumita directie2
c( ince)erea re)licarii dintr0un anumit )unct cu inaintare in directii o)use
$bidirectional( si formarea a doua furci de re)licare :e fiecare catena se vor forma doua
catene com)lementare noi Cele doua furci de re)licare inainteaza )/na int/lnesc furca de
re)licare vecina 6egmentul cu)rins intre )unctul unde a ince)ut re)licarea si )/na unde
int/lneste )unctul de ince)ut al urmatoarei furci de re)licare se numeste re)licon
!eclansarea sintezei A!N0ului, necesita urmatoarele com)onente e+istente la
nivel nuclear $com)le+ de initiere(,
0 catena )arentala de A!N $A!N matrita sau A!N initiator(2
0 )roteinele "istonice nou sintetizate2
0 enzime $A!N0)olimerazele2 A!N0ligazele2 endonucleaze2 A!N0"elicazele etc(2
0 dezo+iribonucleotidele2
0 ionii de *g
QQ
2
0 e+istenta unui segment ribonucleotidic scurt $)rimer(, legat )rin )unti de "idrogen cu
catena )arentala
!esfasurarea sintezei A!N0ului, decurge intr0o anumita dis)unere structurala si
de tim), fiind evidentiate trei eta)e,
!nitierea replicarii. :resu)une des)iralizarea A!N0ului, care )oate ince)e de la o
e+tremitate, sau din oricare alt )unct al moleculei
Alungirea lantului nucleotidic. 6inteza in continuare a A!N0ului, are loc )rin
alungirea )rimerului in directia ?= 0 <=, )rin aditionarea )e baza de com)lementaritate a
nucleotidelor libere din mediu, sub actiunea enzimei A!N0)olimeraza
"erminarea replicarii. :e masura unirii fragmentelor 3EazaEi si a a)ro)ierii de
re)liconul vecin $adiacent(, intervine enzima A!N0)olimeraza, care elimina fragmentele
de A#N de la ca)atul fragmentului 3EazaEi invecinat Cu a-utorul unei A!N0ligaze, cele
doua fragmente se unesc
#E:A#A#EA 6I #E6TA7#A#EA 6T#7CT7#II A!N0ului :entru ca A!N0ul sa
re)rezinte functiile de conservare si transmitere a informatiei ereditare, in succesiunea
generatiilor, trebuie sa inde)lineasca conditiile,
a( re)licarea sa se desfasoare corect2 si b( sa se )astreze integritatea structurala si
functionala a A!N0ului, asigur/ndu0se organismului un morfoti) normal
In )rezent este cunoscut ca celulele organismului )oseda si functii Hre)aratoriiI,
care sa asigure integritatea structurala si functionala a A!N0ului 9eziunile e+istente in
structura A!N0ului )ot fi de ti) )unctiform, in care este afectata una sau un numar redus
de nucleotide, fiind datorate erorile de re)licare, sau )ot fi modificari ma-ore de structura
si morfologie care im)edica fizic desfasurarea transcri)tiei, $e+em)lu formarea dimerilor
)irimidinici necom)lementari sub actiunea razelor ultraviolete( 6istemele de restaurare a
structurii A!N0ului sunt de mai multe ti)uri cum ar fi, sisteme de re)arare directa
$fotoreactivitatea la )lante(, sistemul de re)arare )rin e+cizie si sistemul de re)arare
)ostre)licativ
STRUCTURA ACIDULUI RIBOUCLEIC !AR"
Al doilea acid nucleic )rezent in toate celulele este acidul ribonucleic Este un
com)le+ macromolecular, )olimeric, similar 1n anumite )rivine, structural i funcional,
cu A!N0ul, alcatuit din subunitati numite nucleotide 6)re deosebire de A!N,
nucleotidele A#N0ului contin riboza, fiind denumite ribonucleotide
#ibonucleotidele, sunt alcatuite din ,
0 radical fosforic2
0 riboza2
0 baze azotate, 0 )urinice, adenina $A( sau guanina $G(2
0 )irimidinice, uracilul $7( sau citozina $C(
!eci structura c"imica a A#N0ului se deosebeRte de cea a A!N0ului )rin aceea ca in
locul dezo+iribozei se gaseste riboza, iar timina este inlocuita cu uracilul
TI:7#I !E A#N CE979A#
!u)a functiile care le inde)linesc, gradul de )olimerizare, masa moleculara si
dis)ozitia s)atiala, in celulele organismelor eucariote e+ista trei ti)uri de A#N, A#N0
mesager $A#N0m(2 A#N0ribozomal $A#N0r( si A#N de trans)ort $A#N0t(, la care se
adauga A#N0viral, la unele virusuri vegetale, animale si la bacteriofagi
#$ A#N0mesager $A#N0m( in )rocesul sintezei )roteice, A!N0ul ca de)ozitar al
informatiei genetice, foloseste ca intermediar A#N0ul mesager Astfel A#N0m trans)orta
informatia genetica a genelor, la locul de sinteza al )oli)e)tidelor, av/nd o structura
com)lementara cu a secventelor de A!N0cromozomal, )e baza carora s0a format Cu
a-utorul enzimei A#N 0 )olimeraza, care recunoaste secventele s)ecifice din A!N, are
loc )rocesul de sinteza a A#N0m, )roces denumit transcri)tie sau transcriere !u)a
traducerea mesa-ului genetic in secvente )oli)e)tidice, A#N0m este degradat enzimatic
cu a-utorul e+onucleazelor !urata de viata a A#N0m este ; 0 A minute la )rocariote si de
< 0 %; ore la mamifere, av/nd o ca)acitate de reinoire foarte ra)ida
($ A#N0ribozomal $A#N0r( #e)rezinta &N 0 &?O din totalul A#N0ului celular,
fiind localizat in masa ribozomilor care re)rezinta sediul sintezei )roteice, ribozomi care
contin BNO A#N0ribozomal si ANO )roteine A#N0r se caracterizeaza )rintr0o mare
"eterogenitate, stabilita )rin coeficientul de sedimentare si masa moleculara, av/nd un
continut mai mare de baze )urinice si mai mic de baze )irimidinice *oleculele de A#N0
r )rezinta zone dublu catenare, legate )rin zone monocatenare, structura care este data de
ca)acitatea acestuia de rasucire si intercatiune com)lementara a bazelor azotate A#N0r
este transcris de gene s)ecifice aflate in mai multe co)ii
+$ A#N de trans)ort $A#N0t( A fost desco)erit in anul %'?S, la ince)ut in celula
eucariotelor, la scurt tim) fiind identificat si la bacterii Este sintetizat la nivelul A!N0
ului nuclear, e+ist/nd mai multe gene )entru sinteza A#N0t, remarc/ndu0se cresterea
numarului de gene im)licate in sinteza A#N0t, in cursul evolutiei filogenetice a s)eciilor
Astfel, daca la organismele inferioare sunt doar c/teva gene im)licate in sinteza A#N0t,
la mamifere, e+ista )este AN de gene care sintetizeaza A#N0t !u)a sinteza A#N0t,
transcri)tul )rimar astfel realizat, sufera )rocese de transformare si maturare, rezult/nd
A#N0t matur care migreaza in cito)lasma 9a nivel cito)lasmatic, inde)lineste rolul de a
lega in mod s)ecific un anumit aminoacid si de a0l trans)orta la locul sintezei )roteice
In celulele in care au loc )rocese de sinteza )roteica intense, numarul de molecule
de A#N0t )oate fi mai mare dec/t in celulele in care )rocesele de sinteza sunt mai reduse
6tructura A#N0t a fost clarificata de >olle4 in %'B?, )entru care a )rimit )remiul Nobel
in %'B& A#N0t este constituit dintr0o singura catena, cu numeroase zone )liate si
alaturate )e baza de com)lementaritate a bazelor azotate $A 0 72 G 0 C( si cu )ortiuni
neasociate sub forma unor bucle !in acaeasta cauza dis)ozitia s)atiala a moleculei de
A#N0t are as)ectul unei frunze de trifoi

A#N0t )rezinta )atru regiuni de im)erec"ere a bazelor azotate com)lementare si
trei bucle care re)rezinta regiuni neim)erec"eate Im)ortanta in activarea aminoacizilor
)rezinta urmatoarele regiuni din A#N0t,
0 regiunea acce)toare 0 fiind la una din e+tremitati, la nivelul bratului liber lung, ce se
termina cu o secventa de nucleotide CCA
0 regiunea de recunoastere 0 asigura identificarea sa de catre o enzima aminoacil 0 A#N0t
0 sintetaza, cores)unzator anticodonului #egiunea de recunoastere este alcatuita din 0
bucla anticodon, bucla % $!>7( si e+tremitatea libera av/nd nucleotidele CCA
,$ A#N0viral A#N0ul viral este singurul ti) de A#N cu functie genetica de
stocare si transmitere a informatiei ereditare A#N0ul viral re)rezinta miezul de acid
nucleic la ribovirusurile vegetale, la unele virusuri animale si la unii bacteriofagi A#N0ul
viral )oate fi de mai multe ti)uri $A#N monocatenar )ozitiv, negativ, dublu catenar
segmentat(
Liosinteza A#N0ului 6e realizeaza enzimatic fiind necesara e+istenta diferitelor
categorii de enzime 9a )rocariote reactia este catalizata de catre o enzima A#N0
)olimeraza A!N0de)endenta, denumita si transcri)taza, fiind o singura transcri)taza care
sintetizeaza A#N0m, A#N0r si A#N0t 9a eucariote e+ista trei ti)uri de A#N0)olimeraze
denumite A#N0)olimeraza I, II si III, av/nd localizare si functii diferite
A#N0)olimeraza I, este localizata in nucleol si catalizeaza sinteza )recursorului
A#N0r
A#N0)olimeraza II, este localizata in nucleo)lasma cataliz/nd sinteza A#N0m
)rimar care ulterior este su)us unui )roces de )relucrare, rezult/nd A#N0m matur
A#N0)olimeraza III, este localizata in nucleo)lasma si cito)lasma, cu rol in
sinteza )recursorilor A#N0t
.UCTIILE ACIZILOR UCLEICI
% 5unctiile acidului dezo+iribonucleic A!N0ul celular inde)lineste un rol
esential in conservarea si transmiterea informatiei ereditare, fara de care a)aritia
organismelor vii nu ar fi )osibila Astfel, functiile A!N0ului sunt,
0 functia autocatalitica, care re)rezinta ca)acitatea A!N0ului de re)licare
semiconservativa2
0 functia "eterocatalitica, re)rezinta ca)acitatea A!N0ului de a transcrie
informatia genetica in forma codificata in A#N0mesager, care la r/ndul lui o inscrie in
structurile )roteice ale celulei si organismului Aceasta functie se realizeaza datorita
structurii A!N0ului In acest mod A!N0ul detine controlul in determinismul genetic a
caracterelor2
0 functia de variabilitate, asigura )osibilitatea de recombinare sau de mutatie a
A!N0ului, ceea ce a determinat si determina in continuare su)ortul evolutiei s)eciilor,
dar av/nd ca rezultat si modificarea caracterelor in cadrul fiecarei s)ecii sau a)aritia
manifestarilor )atologice
($ 5unctiile acizilor ribonucleici Acizii ribonucleici inde)linesc urmatoarele
functii la nivel celular,
0 functia de transmitere a informatiei ereditare2
0 functia de su)ort al sintezei )roteice2
0 functia de trans)ort s)ecific al aminoacizilor