Referat politici sociale ale partidelor din Romania

Cap. Cuprins Continut Pag

- Introducere Prezentare generala a
referatului
2
1
Pozitia P.D. Prezentarea pozitiei
partidului
2
2 Pozitia P.S.D. Prezentarea pozitiei
partidului
4
3 Pozitia P.N.. Prezentarea pozitiei
partidului
!
4 Pozitia P.S. Prezentarea pozitiei
partidului
1"
# Concluzii finale Constatarii si concluzii 12
- $i%liografie Sursa materialelor 14
Tema referatului este reprezentata de continutul politicilor sociale ale catorva partide politice
din Romania, nu neaparat cele mai importante, dar cele care reprezinta doctrine politice
variate. Se urmareste constatarea daca aceste politici sociale sunt conforme cu doctrina
istorica a respectivului partid sau se confirma tendintza de uniformizare a politicilor sociale,
tendinta prezenta pregnant in intreaga lume.
Instrumentele de lucru sunt reprezentate de conspectarea siteurilor oficiale ale respectivelor
partide, observatia libera si diferite surse neprecizate exact din mass-media romaneasca, ce
reflecteaza viatza politica.
La Bibliografie vom gasii sursele pe care le-am folosit pentru realixarea acestui referat.
In Romania post-revolutionara au aparut o multime de partide politice care s-au incadrat intr-
un variat spectru politic, cu diverse orientari, care nu de putine ori reflectau interesele
creatorilor lor.
In timp s-a produs o decantare a acestor partide politice, multe din ele disparand pur si simplu,
altele comasand unele cu altele sau fiind absorbite de partide mult mai puternice.
1
Insa toate guvernarile de dupa revolutie, indifferent de culoarea politica, au fost jguduite de
puternice scandaluri de coruptie, niciuna dintre ele nereusind pana acum sa isi perpetueze
puterea intr-un nou mandate.
Cum cea mai mare problema a Romaniei post-decembriste a fost scaderea conditiilor de trai,
mare parte din programele acelor partide s-a axat pe politica economica si politica sociala.
Cum s-a reflectat teoria in practica, cred ca fiecare dintre noi a simtit pe pielea noastra. Locuri
de munca din ce in ce mai putin si mai prost platite, conditii inumane de munca, accederea
intr-o functie de conducere, ciar si intr-o societate private, in functie de nepotisme etc.
!u isi are aci rostul sa intram in amanunte care nu sunt nici relevante pentru al nostru studiu.
Capitolul 1
Pozitia P.D.
".#. este un partid de orientare social-democrata, in spectru politic situandu-se in centru
stanga.
"rogramul acestui partid in domeniul politicilor sociale asa cum se reflecta el din doctrina
acestui partid este$
%&n Rom'nia o treime din populatie este afectata de saracie, neav'nd mijloacele minime
necesare unui trai decent, iar alta treime traieste (ntr-o saracie relativa. )ai grav, statisticile
oficiale recunosc si faptul ca 1* + din cetatenii Rom'niei se zbat (n saracie extrema. "uterea
de cumparare pentru unul din doi romani este de sub , -S# . zi, iar /+ din populatie are un
venit de sub * -S# . zi.
"returile au crescut aberant fata de decembrie *000, cu cca 10 + la produsele alimentare de
baza, cu cca /0 + la medicamente, cu cca 1*0 + la carne si cu *00 + la energie electrica si
apacalda.
&n acelasi timp, cresterea veniturilor populatiei provenite din salarii, pensii, ajutoare de
somaj si ajutoare sociale s-a situat cu mult (n urma ratei inflatiei, prabusind astfel nivelul de
trai al imensei majoritati a rom'nilor, despartiti de o prapastie din ce (n ce mai ad(nca de
(mbogatiti, prin frauda si coruptie. Sistemul sanitar se afla (ntr-o stare de deteriorare continua.
Romania se situeaza pe penultimul loc (n 2uropa (n ceea ce priveste indicatori de sanatate
ca mortalitatea infantila, mortalitatea perinatala, si mai ales, speranta medie de viata, indici
folositi (n toate statisticile serioase pentru a cuantifica nivelul calitatii vietii populatiei.
&n timp ce (n majoritatea tarilor europene, tuberculoza a fost eradicata, (n Rom'nia aceasta
este (n crestere, situ'ndu-ne pe un dramatic prim loc (n 2uropa. 3umatate dintre copiii bolnavi
de SI#4 din 2uropa sunt (n tara noastra. Rom'nia se plaseaza pe ultimul loc (n 2uropa (n
ceea ce priveste banii celtuiti anual pentru sanatatea fiecarui locuitor 5/0 -S#, ceea ce ne
situeaza inclusiv (n urma 6ulgariei care aloca 1,0 -S#7.
4ceasta situatie inadmisibila este agravata de faptul ca banii contribuabililor depusi la Casa
!ationala de 4sigurari de Sanatate sunt prost gestionati si, ciar mai grav, sunt deturnati
pentru acoperirea gaurilor negre din economia nationala sau pentru plata a mii de miliarde de
lei catre 8pusculitele9 clientelei "S#, cum ar fi !icolae-S!:R si Iacubov-R4;< <nesti.
&n acelasi timp, din cauza neplatii datoriilor spitalelor catre furnizori, bolnavii aproape nu
mai pot beneficia de medicamente compensate, iar (n spitale trebuie sa-si aduca totul de acasa.
!umarul somerilor a crescut cu cca ,0.000 (n ultimul an si jumatate. !ivelul real al
somajului este de cca 1= +, av'nd (n vedere ca dupa pierderea oricarei forme de sprijin,
somerii pe termen lung 5care reprezinta o jumatate din total7, descurajati sa mai caute loc de
*
munca, nu mai apar (n (nregistrarile oficiale. 4jutorul de somaj reprezinta doar o treime din
salariul mediu pe economie.
2l se acorda pe o perioada scurta de timp si nu tine seama de calificarea si competenta
profesionala pe care le-a avut persoana aflata (n somaj, de perioada si cuantumul cu care a
cotizat la fondul de somaj. )ai grav, rata somajului (n r'ndul tinerilor este de aproape cinci
ori mai mare dec't media pe tara. -nul din patru tineri sub *> de ani nu a lucrat niciodata,
potrivit evidentelor oficiale.
"ensiile, indexate cu doar => + din rata inflatiei pe anul (n curs, se situeaza la un nivel care
reprezinta doar jumatate din cel din 1??0.
"ensiile fostilor cooperatori sunt mai degraba simbolice, (mping'nd (ntr-o saracie severa pe
cei mai v'rstnici dintre ei. !ivelul mediu al pensiilor pentru agricultori se situeaza ciar si sub
nivelul venitului minim garantat, reprezent'nd cca ,0 + din acesta.
#e altfel, ponderea celtuielilor pentru protectia sociala (n "I6 este mai redusa dec't (n
toate celelalte tari europene (n tranzitie, fiind mai ridicat doar comparativ cu cel din tarile CSI.
Criza de locuinte a luat proportii alarmante.
Circa *.000.000 locuitori au nevoie acuta de locuinta, iar alte @.000.000 au o nevoie
potentiala. < familie de tineri casatoriti, fara copii, av'nd doua salarii medii, ar putea cumpara
un apartament de doua camere (n 6ucuresti (n ?? de ani, daca ar trai la nivelul minim decent.
)ai mult, (n absenta functionarii sistemului creditului ipotecar, aceasta suma trebuie acitata
imediat. #in cele 10.000 de locuinte . an promise de guvernarea "S#, au fost construite doar
c'teva sute, cu preturi inaccesibile saracilor si care, de altfel, au avut ca destinatari doar
v'rfurile clientelei "S#.
&n spatele promisiunii de a dezvolta cartiere sociale, primarii "S# s-au dedat speculatiilor
imobiliare cu terenuri proprietate publica. &n ultimii ani s-a dezvoltat o noua criza a societatii
romanesti, cu efecte dezastruoase pe termen lung, incapacitatea de plata a celtuielilor de
(ntretinere. #in totalul familiilor care locuiesc la bloc, un sfert au datorii la (ntretinere pe mai
mult de , luni. Riscul major este pierderea locuintei.
4locatiile pentru copii reprezinta doar @,* + din nivelul salariului mediu pe economie, iar
venitul minim garantat, introdus cu surle si tr'mbite de actualul guvern, anuleaza toate
celelalte fome de ajutor social existente (nainte si acorda, (n fapt, o indemnizatie mai mica
dec(t cele anterioare unui numar mult mai mic de persoane aflate (n nevoie. <ricum, efortul
financiar a fost lasat pe umerii comunitatilor locale, aflate, (n majoritatea lor, (n
imposibilitatea de a plati tuturor sumele cuvenite.
#ezecilibrul inimaginabil pe care guvernarea "S# (l amplifica zi de zi a condus la o stare
de anormalitate (n ceea ce priveste accesul la educatie si instructie, c't si (n ceea ce priveste
corelarea dintre oferta pentru scolarizare si nevoia reala de pe piata fortei de munca.
2rodarea calitatii (nvatam'ntului si dezagregarea (nvatam'ntului rural caracterizeaza criza
(nvatam'ntului din Rom'nia, duc'nd, (n mod inevitabil, la compromiterea egalitatii de sanse
si a posibilitatilor copiilor din familiile sarace de a-si depasi (n viitor acest statut.
-n raport al 6ancii )ondiale din anul *00* arata$ 8coruptia accentueaza saracia, fie direct -
prin scaderea standardului de viata, fie indirect - prin cresterea inegalitatii veniturilor9.
@
Sub guvernarea "S#, coruptia s-a institutionalizat si a fost ridicata la rangul de principiu de
guvernare. Cetateanul de r'nd este jefuit, practic, de catre guvernul "S#-ist printr-o serie de
relatii clientelare.9
#in cate observam nexam program de politica sociala coerenta, sau poate nu am gasit-o. Insa
presupunand prin extrapolare ca nu vor dorii sa faca ce critica ei acum intelegem nimic.
Capitolul 2
Pozitia P.S.D.
& Institutiile 'n slu(%a cetateanului
Constitutia, o buna parte a cadrului legislativ si principalele institutii democratice sunt creatii
ale primilor ani ce au urmat Revolutiei. &ntre timp, societatea s-a transformat fundamental.
Legislatia trebuie dezvoltata (n consens cu noile realitati din economie si din structurile
sociale. Institutiile statului de drept sunt cemate sa garanteze libertatile politice si civice, sa
administreze eficient viata sociala, sa rezolve problemele cetatenilor.
4ctiunea noastra (n domeniul institutional are (n vedere c'teva directii prioritare$
A Consolidarea statului de drept, diminuarea riscului de a putea modifica arbitrar raporturile
constitutionale dintre puteri, de a deforma relatiile dintre guvern si puterea legislativa, de a
deteriora raporturile dintre majoritate si opozitie, de a (ncalca libertati sindicale, politice si
civice.
A 4sigurarea functionalitatii sistemului democratic, ceea ce presupune perfectionarea cadrului
existent (n sensul diversificarii modalitatilor de participare a cetatenilor la viata publica,
(ntarirea mecanismelor de parteneriat (ntre autoritatile publice, pe de o parte, si organizatiile
reprezentative ale societatii civile si ale altor institutii de control democratic, pe de alta parte.
A < reforma profunda a serviciului public, a autoritatilor executive si administrative, pentru a
le conferi operativitate si eficienta, pentru a (ntari autoritatea legii si a conferi substanta luptei
(mpotriva coruptiei.
"S# sustine modificarea sistemului institutional statal la cerintele evolutiei sociale prin$
A < noua relatie dintre alegatori si alesi, (ndeosebi o noua responsabilitate politica a acestora
din urmaB altfel comunicarea alegatori-alesi tinde sa devina una lipsita de substanta.
A )odificarea sistemului electoral astfel (nc't alegatorii sa redob'ndeasca (ncredere (n
capacitatea de reprezentare reala a institutiilor democratice.
A Cresterea eficientei legislative prin diferentierea atributiilor celor doua Camere ale
"arlamentului, prin (mbunatatirea procedurilor de adoptare a legilor si asigurarea stabilitatii
acestora.
A 4sigurarea si garantarea cadrului constitutional pentru functionarea raporturilor dintre
parlament si puterea executiva.
)odernizarea administratiei nu este (nceiata. 2a nu a depasit (nca pragul critic, fiindca nu a
,
reusit sa instituie relatii firesti cu cetateanul. &n multe situatii acesta din urma este perceput de
catre autoritatile administratiei publice, centrale si locale, ca un agent de CdezordineD, care, de
regula, ar tinde Csa (l (ncurceD pe functionarul public c'nd solicita un serviciu.
"S# (si propune sa realizeze o scimbare de fond a raporturilor dintre administratie si
cetatean$ administratia trebuie sa se manifeste ca un serviciu public aflat (n slujba
cetateanului, nu deasupra luiE
&n calitate de contribuabil F si (n numele drepturilor omului -, cetateanul trebuie sa fie
beneficiar al institutiilor administrative, sa pretinda operativitate, transparenta si corectitudine
din partea acestora. #orim un serviciu public eficient, atent cu banul public, un serviciu a
carui calitate sa justifice impozitele platite de oameni.
!oi dorim sa apropiem autoritatile de cetateni, sa plasam institutiile (n slujba acestora, iar
raspunderea si actiunile ce privesc problemele social-cultural, edilitar-gospodaresti, protectia
mediului si apararea ordinii publice, sa revina autoritatilor locale, asigur'ndu-le si mijloacele
necesare (ndeplinirii acestor misiuni.
"entru a realiza aceste obiective este nevoie de o reforma de ansamblu a institutiilor executive
si administrative, de o noua configuratie a administratiei.
$. Democratia locala ) factor stimulati* al dez*oltarii
#octrina noastra (ncurajeaza diversitatea$ ea tine seama de conditiile locale si regionale, de
varietatea de initiative si de relatii care compun societatea. !umeroase probleme ale
cotidianului le pot rezolva eficient numai structurile locale.
A &n conceptia "S#, comunitatea locala reprezinta esenta regimului democratic si factorul
principal al modernizarii. #e regula, localitatea ofera cele mai multe oportunitati pentru
participarea directa a cetateanului la gestionarea treburilor publice. La nivel local, initiativa
cetateneasca se poate manifesta ne(ngradit, spre binele cetateanului si al comunitatii,
valorific'nd eficient resursele umane si materiale, asigur'nd dezvoltarea locala si regionala.
A "S# sustine descentralizarea administratiei publice si autonomia locala pe baza principiilor
consacrate de Constitutie. "uterea locala si cetatenii dob'ndesc astfel atributii si
responsabilitati sporite (n dezvoltarea localitatilor, a spatiului social (n care traiesc.
4utonomia locala este un principiu general de politica administrativa democrata, a carui
aplicare nu poate fi conditionata de criterii etnice sau de alta natura. 2a serveste tuturor
cetatenilor, ofera mai multe resurse si amplifica initiativa administratiei locale pentru
ridicarea standardului de civilizatie.
A "S# se opune conceptiilor care folosesc principiul autonomiei locale ca prilej pentru
(ncurajarea autonomiei pe criterii etnice, premisa pentru separatism si segregatie, realitati
contrare democratiei si drepturilor omului.
4utonomia locala, daca ar fi redusa la simpla administrare a ceea ce exista, a dotarilor
colective de la nivelul judetelor si localitatilor, ar fi lipsita de sens si de perspectiva. &n
viziunea noastra, ea semnifica, (n primul r'nd, valorificarea eficienta a tuturor resurselor
locale F naturale, umane, financiare, etc F (n cadrul unei politici de dezvoltare. 4dministratia
>
locala poate solutiona mai bine anumite probleme ce privesc restructurarea industriei si
ocuparea fortei de munca, dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor pentru cetateni. Rom'nia
are nevoie de o administratie locala cu initiativa, de o administratie locala care produce
bogatie si scimba (nfatisarea tarii si viata oamenilor.
4utonomia locala nu poate fi absolutizata$ cu c't ea creste, cu at't trebuie sa sporeasca si
integrarea comunitatilor locale (n ansamblul national coerent. 4utonomia locala, (n conceptia
noastra, trebuie sa aiba drept caracteristica nu adversitatea fata de stat, fata de puterea
centrala, adversitate ce ar genera o dezvoltare regionala aotica si dezordonata, ci o distributie
adecvat ierarizata a competentelor administratiei publice (ntre administratia publica centrala
de specialitate, (n principal ministerele, pe de o parte, si administratia publica locala F
autoritati comunale si orasenesti, consilii judetene, prefecti -, pe de alta parte.
A "S# se pronunta pentru un parteneriat al tuturor institutiilor statului F structuri locale si
servicii descentralizate ale Guvernului (n teritoriu F pentru realizarea binelui general, pentru a
gasi cele mai bune cai de rezolvare a problemelor ridicate de cetateni, pentru a stimula
dezvoltarea comunitatilor locale.
A "S# (ncurajeaza participarea directa a cetatenilor la viata publica locala, utilizarea mai
frecventa a consultarilor populare 5referendumuri7 de catre autoritatile locale,
institutionalizarea unor forme de dialog (ntre administratia locala si cetateni. Guvernarea
locala, actele si otar'rile ei vor fi mai eficace daca ele vor trezi interesul unui numar c't mai
mare de locuitori din fiecare judet, oras, comuna.
Redescoperirea si revigorarea sentimentului identitatii comunitare vor elimina starea de
pasivitate fata de ceea ce se (nt'mpla (n jurul nostru, fata de degradarea infrastructurii, a
mediului (nconjurator, a oraselor si comunelor. Strada, localitatea trebuie sa constituie
preocupari ale tuturora.
C. Democratia si suprematia legii ) cadru necesar pentru o *iata 'n siguranta
#emocratia se dovedeste trainica numai daca oamenii au (ncredere (n institutiile statului, daca
acestea se afla (n slujba cetateanului si (l protejeaza de actele contrare legii. Climatul social si
prestigiul institutiilor democratice sunt influentate decisiv de modul (n care este realizata
siguranta cetateanului, de felul (n care este administrat actul de justitie, deci este (nfaptuit
actul de dreptate.
A 4mploarea coruptiei si a criminalitatii organizate, carora li s-au adaugat recent alte
fenomene generate de economia de piata si de regimul de libera trecere a frontierei, cum ar fi
traficul de droguri sau terorismul, au determinat o profunda stare de insecuritate printre
cetateni.
"artidul nostru, (nteleg'nd aceasta (ngrijorare a cetatenilor, considera ca obiectiv prioritar
consolidarea ordinii de drept si (ntarirea autoritatii statului, singurele cai ce vor putea limita
fenomenul infractional si vor garanta cetatenilor o viata (n siguranta.
Reconstructia autoritatii statului, ordinea publica si climatul de siguranta pentru viata
cetatenilor se asigura numai prin aplicarea ferma a legilor si prin functionarea eficienta a
institutiilor democratice. <rdinea publica, proprietatea, drepturile si siguranta cetatenilor pot
1
fi astfel aparate, fiind descurajati cei tentati sa (ncalce normele de convietuire si sa comita acte
ilegale. Sistemul democratic din Rom'nia trebuie aparat prin legi clare si institutii eficiente
(mpotriva conduitelor anarice si distructive, ale celor care confunda libertatea cu dreptul de a
(ncalca legea si de a obtine foloase nemeritate.
A Lupta (mpotriva coruptiei trebuie depolitizata, (ntruc't ea nu are doar un scop moral si
uman, ci face parte din mecanismul imunitar al organismului social si din strategia de
constructie a unei societati democratice stabile. 4cest flagel va fi combatut numai prin legi
clare si institutii puternice si nu prin campanii propagandistice inutile.
D. Democratia sociala+ o sansa pentru li%ertatile ci*ice
&n conceptia noastra libertatea si democratia nu pot fi reduse doar la dreptul cetatenilor de a-si
exprima nestingerit opiniile. Libertatile civice si politice trebuie sa aiba un corespondent (n
spatiul social si economic, pentru a-i permite omului sa-si afirme capacitatile si spiritul
(ntreprinzator, iar nivelul de viata sa fie legat de rezultatele muncii sale. Libertatea politica (si
pierde semnificatia c'nd oamenii se afla (n conditii de saracie si sunt constr'nsi de dependente
economice negative.
A 2senta doctrinei noastre consta (n sinteza democratiei politice si a democratiei sociale si
economice. "entru noi este vital ca democratia sa fie nu numai un principiu de organizare
politica, ci si un factor care sa opereze (n structurarea societatii civile, a vietii economice si a
identitatii comunitare. #aca democratia ar fi restr'nsa la sfera politica, la momentul electoral
si la dreptul de exprimare si asociere libera a oamenilor, ar (nsemna ca (n sfera vietii
economice si sociale sa actioneze exclusiv mecanismele concurentiale si dictatura banului.
&n conceptia noastra, sindicatele, organizatiile civice ale minoritatilor nationale, biserica
reprezinta institutii importante ale societatii civile, cu rol deosebit (n exercitarea libertatilor
sociale si afirmarea identitatii diferitelor grupuri sociale.
"S# sustine sindicatele (n activitatea de afirmare a nevoilor si intereselor acelora care traiesc
din munca lor, (n actiunea de a pre(nt'mpina scaderea nivelului de trai a muncitorilor din
industrie, din sectorul serviciilor, a functionarilor din administratie, a salariatilor din
(nvatam'nt, cercetare, cultura si sanatate. &n acest sens, partidul nostru a afirmat (nca de la
(nceput si sustine cu tarie principiul dupa care costurile sociale ale tranzitiei trebuie sa fie
suportate de ansamblul categoriilor sociale. #in aceasta perspectiva nu trebuie sa existe
privilegiati ai tranzitieiE
A Liantul dintre "S# si sindicate este reprezentat de principiul ca scimbarea si reforma
economica sa se realizeze prin costuri sociale suportabile pentru majoritatea populatiei.
)aterializarea acestui obiectiv se manifesta (n preocuparile noastre si ale sindicatelor de a
construi o protectie sociala corespunzatoare grupurilor socio-profesionale cele mai afectate de
scimbarile economice.
&n opinia noastra, cadrul eficient pentru a solutiona probleme sociale si umane ale tranzitiei (l
reprezinta dialogul social al tuturor fortelor politice si civice cu rol activ (n modernizarea tarii.
Consideram ca solutionarea rationala a gravelor dificultati si bariere (n calea relansarii
economice necesita un larg consens social.
/
A "S# sustine si va dinamiza parteneriatul social dintre sindicate, patronat si puterea
executiva, ca institutie a dialogului, transparentei si compromisului (ntre nevoile si interesele
principalilor actori ai dezvoltarii socio-economice.
&n conceptia "S#, minoritatile nationale sunt pentru orice tara o mare resursa. 4laturi de
majoritate, potentialul cultural si uman al minoritatilor nationale reprezinta un factor
stimulator (n dinamizarea proceselor de reformare si modernizare a tarii. 4stazi, c'nd
dezvoltarea se sprijina pe intensificarea proceselor de comunicare, cunoasterea, dialogul si
colaborarea (ntre oameni reprezinta practici care faciliteaza (nscrierea Rom'niei (n sistemul
economic, cultural si de securitate al lumii dezvoltate.
)anifestarea fiecarui cetatean (n cultura, limba si religia de care apartine este nu numai o
ipostaza a democratiei sociale moderne, dar, (n acelasi timp, reprezinta o premisa pentru
afirmarea capitalului uman, pentru (mbogatirea si diversificarea resurselor de modernizare ale
tarii.
A "S# se va implica activ pentru asigurarea dreptului de a-si pastra si dezvolta identitatea
etnica pentru toti cetatenii rom'ni apartin'nd minoritatilor nationale.
A "S# va stimula dialogul cu minoritatile nationale (n vederea (mbunatatirii actului decizional
menit sa consolideze cadrul optim pentru afirmarea identitatii etnice a cetatenilor apartin'nd
minoritatilor nationale.
"S# sustine dezvoltarea diversitatii culturale si se opune oricaror manifestari extremiste,
nationalist-sovine si antisemite.9
#in cate observam pe artie totul este extraordinar. < relatie cu sindicatele foarte buna,
desigur pentru interesul muncitorului nu pentru alte interese obscure, autonomie locala fara
amestecul centrului in treburile judetelor, administratia publica in slujba cetateanului. #aca nu
ar fi vorba despre un referat nu credeti ca ar semana mai mult cu o comedie de prost gustH
Capitolul 3
Pozitia Pnl
".!.L. este singurul partid din acest studiu ce are o orientare de dreapta.
8&n opinia "artidului !aIional Liberal, relansarea politicii sociale (n Rom'nia este indisolubil
legatJ de stoparea decJderii economice ce a condus la declinul inexorabil al calitJIii vieIii Ki al
nivelului de trai. "e fond, cJderea economiei datoratJ etatismului, managementului ineficient,
calitJIii inferioare Ki productivitJIii scJzute a dus la prJbuKirea industriei, la supravieIuirea
agricolJ sub forma gospodJriei IJrJneKti de subzistenIJ Ki, evident, la penuria de resurse
pentru susIinerea programelor socialeL.
)odernizarea socialJ trebuie sJ devinJ coerentJ, corelatJ Ki dinamicJ. <rientatJ cu prioritate
spre cadrul legislativ, instituIional Ki tenologic, modernizarea va include programe sectoriale
coordonate la nivel naIional Ki local (n domeniul asigurJrilor sociale, asistenIei sociale, a
familiei, a copilului, a categoriilor defavorizate. "rogramele vor fi susIinute de precizJri
exprese privind sursele de finanIareL.
Clasa de mi(loc reprezintJ factorul de ecilibru Ki dezvoltare. 2a este alcJtuitJ din muncitori
cu calificare ridicatJ, din IJrani proprietari de pJm'nt Ki utilaje agricole, din angajaIi Ki
=
patroni, din prestJri de servicii, din cadrele tenice medii Ki superioare, din majoritatea
funcIionarilor publici, din oameni din (nvJIJm'nt, din culturJ, din savanIi Ki artiKti. :oate
aceste categorii, ca factor motrice, ca inimJ vie a societJIii, vor fi susIinute (n procesul de
diferenIiere Ki performanIJL.
imitarea s,r,ciei este un obiectiv prioritar al stabilitJIii sociale. SJrJcia este starea lipsei
permanente de resurse pentru asigurarea unui standard de viaIJ considerat decent sau
acceptabil pentru o comunitate datJ. 4v'nd (n vedere gravele privaIiuni materiale Ki sociale
5dreptul la muncJ, drepturi de familie Ki locuire, dificultJIile de integrare, privarea de educaIie
etc.7, este obligatorie stabilirea normelor metodologice pentru definirea pragurilor sJrJciei
absolute Ki relative Ki evitarea ad'ncirii (n sJrJcie Ki a sJrJciei externe.
CreKterea nivelului de securitate socialJ, dezvoltarea Ki diferenIierea unor reIele alternative de
protecIie se vor obIine prin aplicarea urmJtoarelor reguli$
1. veniturile primare 5salarii, profituri, venituri din proprietate7 sunt baza bunJstJrii
individuale Ki trebuie obIinute (n c't mai mare mJsurJ printr-o activitate liberJ (n
economia de piaIJB
*. obIinerea veniturilor statului necesare programelor de alocare Ki redistribuire se va
face prin corelarea fiscalitJIii moderate cu dinamizarea economiei de piaIJB
@. redistribuirea veniturilor statului se va realiza prin diversificarea metodelor de alocare,
prin focalizarea (n funcIie de stringenIa necesitJIilor Ki prin dezvoltarea fondurilor
private ca alternativJ la bugetele publice.
"artidul !aIional Liberal va (nlocui modelul actual de asistenIJ socialJ, apreciat ca redus,
limitativ, pasiv Ki birocratic cu un model dinamic Ki uman, caracterizat prin dezvoltarea
serviciilor de asistenIJ socialJ, prin programe focalizate, cu resurse de finanIare precise Ki prin
instituirea de servicii speciale pentru protecIia persoanelor, grupurilor Ki comunitJIilor aflate
(n Komaj temporar.
"artidul !aIional Liberal va moderniza metodologiile de lucru (n ce priveKte identificarea Ki
(nregistrarea categoriilor cu vulnerabilitate Ki expunere ridicatJ 5familii sJrace, copii
abandonaIi, delincvenIJ juvenilJ, andicap, bJtr'ni, persoane.grupuri calamitate, dependente
de alcool, drog etc.7, fluidizarea alocJrii, elaborarea strategiilor preventive.
"artidul !aIional Liberal va acIiona pentru creKterea solidaritJIii intra Ki inter generaIii, pentru
mai buna organizare a sistemului de asigurJri sociale Ki pentru dezvoltarea sistemului
societJIilor private de asigurJri. &n mod categoric, "artidul !aIional Liberal se pronunIJ
pentru separarea bugetului de asigurJri sociale de bugetul public, pentru protejarea acestuia de
intervenIia Ki ciar de abuzurile guvernului.
"artidul !aIional Liberal va susIine dezvoltarea fondurilor private de asigurJri cu
disponibilitJIi sporite de plasament Ki investire. &n acest fel se va asigura mai buna mobilizare
a resurselor, acumularea de capital, creKterea rentabilitJIii Ki reducerea celtuielilor de
administrare.
"artidul !aIional Liberal va interveni pentru reducerea obligaIiilor fiscale individuale
5ContribuIiile pentru 4sigurJri Sociale, 4sigurJri pentru munca (n agriculturJ, ;ondul de
Komaj, ;ondul de sJnJtate etc.7, concomitent cu lJrgirea bazei de aplicare, astfel (nc't sJ se
?
asigure completarea corespunzJtoare a veniturilor pentru toIi cei care, din diverse motive,
suportJ pierderi de venit.
"ornind de la deficienIele grave manifestate de monopolul statului (n elaborarea,
implementarea Ki aplicarea politicilor sociale, "artidul !aIional Liberal va promova creKterea
numJrului de parteneri implicaIi 5organizaIii neguvernamentale, comunitJIi locale, organizaIii
private, familii etc.7 (n programe Ki obiective, precum$ spitale, clinici, campusuri universitare,
centre de reconversie profesionalJ, centre culturale, muzee, etc.
#in cate observam avem de a face cu un adevarat program politic in domeniul politicilor
sociale care, insa, la fel ca mai toate programele citite este mai ales o declaratie de intentie
fara, insa, a arata si instrumentele prin care se va ajunge la asa ceva.
#aca acest program se incadreaza in tendintele liberalismului clasisic vom vedea la concluzii.
Capitolul 4
Pozitia P.S.
"artidul socialist este un partid fara prea mare influentza in viatza politica romaneasca, insa
este inclus aici datorita afiseaza o politica mult mai pregnant de stanga decat alte partide de
spectru stanga din Romania.
%"artidul Socialist nu considera somajul o fatalitate si promoveaza o politica sustinuta de
ocupare a fortei de munca.
In conceptia "artidului Socialist, statul trebuie sa actioneze cu consecventa pentru asigurarea
exercitarea dreptului de munca, pentru a oferi cetatenilor sai posibilitatea de a-si castiga
existenta prin efort propriu, in functie de pregatire, capacitate si performanta.
<cuparea fortei de munca este o preocupare majora a "artidului Socialist, fiind o conditie
fundamentala pentru asigurarea participarii cetatenilor la viata economica si sociala, a unei
repartitii mai ecitabile a rezultatelor economice.
Somajul afecteaza, in prezent, in proportii ingrijoratoare, diverse categorii de populatie, in
special femei si tineri. Lupta pentru combaterea somajului presupune derularea unor politici
coerente de creare de locuri de muca, promovarea ceor mai performante structuri economice,
reconversia fortei de munca, promovarea celor mai performante structuri economice,
reconversia fortei de munca si perfectionarea ei profesionala, extinderea muncii partiale si a
alternantei munca-concediu-instruire.
"artidul Socialist are in vedere crearea de locuri de munca prin sustinerea unor programe de
investitii menite sa asigure relansarea economiei nationale si prin construirea unor obiective
economice si sociale de interes public - locuinte, poduri, sosele, dotari tenico-edilitare,
amenajari idrotenice, irigatii, imbunatatiri funciare etc. - finantate integral sau partial de
catre stat. :otodata, este necesara stimularea amplasarii de noi activitati economice in zonele
cu un grad mare de somaj, ca si acordarea de facilitati fiscale agentilor economici care creaza
locuri de munca
"artidul Socialist opteaza pentru incurajarea pregatirii permanente si a mobilitatii profesionale
a fortei de munca, prin dezvoltarea programelor de perfectionare, reorientare si reinsertie
profesionala, concomitent cu asezarea functionala a acestora in teritoriu.
"artidul Socialist se pronunta pentru o repartitie ecitabila a roadelor progresului, pentru
cresterea veniturilor obtinute prin munca si un trai demn pentru toti cetatenii tarii.
Meniturile populatiei
"artidul Socialist considera ca se impune redimensionarea si diferentierea veniturilor minime,
pe baza aprecierii corecte a nevoilor esentiale, respectiv a celtuielilor necesare unui minim
de trai decent individual si familial.
10
In domeniul veniturilor trebuie realizate corelatii ecitabile intre salarii si munca prestata,
intre veniturile salariale mari si cele mici, intre salarii si pensii, burse, alocatii pentru copii,
ajutoare sociale, inlaturandu-se, astfel, raporturile existente, care nedreptatesc categoriile de
populatie vulnerabile si defavorizate.
"artidul Socialist se pronunta pentru cresterea si stabilitatea puterii de cumparare a populatiei,
prin adoptarea de masuri anti-inflationiste si anti-speculative. 2l considera ca se impune
reducerea impozitului pe veniturile obtinute prin munca, precum si corelarea sistemului de
indexare cu evolutia preturilor si cu performantele economiei nationale. :otodata, este
necesara exercitarea unui control riguros privind aplicarea prevederilor legale in domeniul
drepturilor salariale din toate sectoarele de activitate, precum si in cel al protectiei sociale a
categoriilor defavorizate.
In conceptia "artidului Socialist, alaturi de politicile active de ocupare a fortei de munca,
asigurarea unor venituri corespunzatoare si combaterea saraciei contribuie la cresterea
performantelor economice si dezvoltarea pietei interne, in diminuarea motivatiei emigrarii si
in realizarea unui climat intern de cooperare sociala.
"artidul Socialist nu considera somajul o fatalitate si promoveaza o politica sustinuta de
ocupare a fortei de munca.
In conceptia "artidului Socialist, statul trebuie sa actioneze cu consecventa pentru asigurarea
exercitarea dreptului de munca, pentru a oferi cetatenilor sai posibilitatea de a-si castiga
existenta prin efort propriu, in functie de pregatire, capacitate si performanta.
<cuparea fortei de munca este o preocupare majora a "artidului Socialist, fiind o conditie
fundamentala pentru asigurarea participarii cetatenilor la viata economica si sociala, a unei
repartitii mai ecitabile a rezultatelor economice.
Somajul afecteaza, in prezent, in proportii ingrijoratoare, diverse categorii de populatie, in
special femei si tineri. Lupta pentru combaterea somajului presupune derularea unor politici
coerente de creare de locuri de muca, promovarea ceor mai performante structuri economice,
reconversia fortei de munca, promovarea celor mai performante structuri economice,
reconversia
fortei de munca si perfectionarea ei profesionala, extinderea muncii partiale si a alternantei
munca-concediu-instruire.
"artidul Socialist are in vedere crearea de locuri de munca prin sustinerea unor programe de
investitii menite sa asigure relansarea economiei nationale si prin construirea unor obiective
economice si sociale de interes public - locuinte, poduri, sosele, dotari tenico-edilitare,
amenajari idrotenice, irigatii, imbunatatiri funciare etc. - finantate integral sau partial de
catre stat. :otodata, este necesara stimularea amplasarii de noi activitati economice in zonele
cu un grad mare de somaj, ca si acordarea de facilitati fiscale agentilor economici care creaza
locuri de munca.
"artidul Socialist opteaza pentru incurajarea pregatirii permanente si a mobilitatii profesionale
a fortei de munca, prin dezvoltarea programelor de perfectionare, reorientare si reinsertie
profesionala, concomitent cu asezarea functionala a acestora in teritoriu.
"artidul Socialist se pronunta pentru o repartitie ecitabila a roadelor progresului, pentru
cresterea veniturilor obtinute prin munca si un trai demn pentru toti cetatenii tarii.
Meniturile populatiei
"artidul Socialist considera ca se impune redimensionarea si diferentierea veniturilor minime,
pe baza aprecierii corecte a nevoilor esentiale, respectiv a celtuielilor necesare unui minim
de trai decent individual si familial.
In domeniul veniturilor trebuie realizate corelatii ecitabile intre salarii si munca prestata,
intre veniturile salariale mari si cele mici, intre salarii si pensii, burse, alocatii pentru copii,
11
ajutoare sociale, inlaturandu-se, astfel, raporturile existente, care nedreptatesc categoriile de
populatie vulnerabile si defavorizate.
"artidul Socialist se pronunta pentru cresterea si stabilitatea puterii de cumparare a populatiei,
prin adoptarea de masuri anti-inflationiste si anti-speculative. 2l considera ca se impune
reducerea impozitului pe veniturile obtinute prin munca, precum si corelarea sistemului de
indexare cu evolutia preturilor si cu performantele economiei nationale. :otodata, este
necesara exercitarea unui control riguros privind aplicarea prevederilor legale in domeniul
drepturilor salariale din toate sectoarele de activitate, precum si in cel al protectiei sociale a
categoriilor defavorizate.
In conceptia "artidului Socialist, alaturi de politicile active de ocupare a fortei de munca,
asigurarea unor venituri corespunzatoare si combaterea saraciei contribuie la cresterea
performantelor economice si dezvoltarea pietei interne, in diminuarea motivatiei emigrarii si
in realizarea unui climat intern de cooperare sociala.
Capitolul #
Concluzii
Am trecut in revista cateva tendinte politice din Romania, incepand dinspre stanga,
continuand cu centru stanga si terminand cu centru dreapta.
Acum sa precizam cateva din caracteristicile doctrinelor economice importante pe care am
vrut sa le studiem cum se reflecta ele in viatza politica romaneasca.
Politica sociala in socialism presupune in mare masura un mix de stat al bunastarii bazat
pe munca si un stat al bunastarii in sensul celui dezvoltat in mare masura in occident
1
eneficiile obtinute prin munca se obtineau ori in functie de incadrarea in munca a
persoanei! alocatie pentru copii, burse de studiu, bilete de odi"na si tratament, etc.
Persoanele ce nu erau incadrate in munca nu aveau dreptul la aceste beneficii.
Alte beneficii erau acordate in raport cu contributia in munca! pensii, concedii de boala
sau de maternitate.
Se observa tendiinta de mentinere a unei diferentieri sociale provenite din munca.
Statul controleaza totul, el este in spatele tuturor mecanismelor sociale, la el sunt toate
parg"iile economice, soma#ul este o plaga si de accea el nici nu exista , invatamantul si
asistenta sociala este de stat, nu exista alternative la acestea, bune sau rele sunt aceleasi
pentru toti.
$ortza de munca este folosita integral, soma# fiind un efect artificial al societatilor
capitaliste, insa in acelasi timp staul se fereste sa realizeze o dependentza sociala a
individului.
Sistemul de asigurari sociale este mult mai complet decat cel din occident insa lipseste
soma#ul de aici.
%n anii &'(, pe fondul caderii economice, incepe sa apara soma#ul, care insa nu este
recunoscut oficial, serviciile sociale decad fara sa existe o alternative la ele. Sistemul
socialist isi arata astfel lipsurile.
Pe fondul prabusirii economice foarte accentuate de dupa &'). partidele social*democrate
includ in doctrina lor o puternica protectie sociala, in care toate serviciile sociale sunt tot
in mana statului, nu exista sisteme de pensii private, nici unitatii de invatamant privat etc.
Cele care totusi apar nu au nici un spri#in legislativ sau material din partea statului.
Soma#ul este in continuare tratat ca un flagel, se investest sume imense in mentinerea
intreprinderilor falimentare pe linia de plutire, se acorda compensatii baneste de la bugetul
de stat celor ce raman fara de munca.
Acest lucru greveaza foarte puternic bugetul si asa secatuit al statului, doctrina social*
democrata aratandu*si astfel limitele.
1
2lena Namfir %Politici Sociale in Romania- $ucuresti 1...
1*
Prin contrast, liberalismul classic presupune ca statul sa isi ia mana de pe toate sistemele
de asigurari sociale, incura#area existentei celor private, parg"iile economice sa nu fie
controlate de catre stat.
%n principiu statul trebuie sa se implice cat mai putin in societate, el trebuie sa puna sa
dispozitie doar parg"iile necesare functionarii societatii si sa se asigure ca legile sunt
respectate.
+imitarea acestui mod de gandire s*a vazut in S.,.A. din anii -( in care criza economica a
afectat foarte grav tot spectrul economic si popular al tarii.
Datorita faptului ca nici liberalismul classic si nici social*democratia classic nu a dat
roadele asteptate, s*a a#uns la o tendinta de unificare a doctrinelor politice, aparand o
doctrina noua, populara, in mare voga, cea care combina trasaturi din cele doua tendinte.
Se observa la partidele politice din Romania o mare influentza din partea liderilor, acesti
lideri influentand programul partidului! ex. Partidul democrat.
Din punct de vedere al programului politic aceste partide s*au adaptat dezideratelor
practice, in programele lor regasinduse trasaturi din ambele tendinte. De exemplu
programul Partidului Socialist incepe cu o contradictie! nu considera soma#ul o plaga.
Partidul Social Democrat incura#ea#a descentralizarea, aparitia sistemelor de asigurari
sociale alternative. Partidul +iberal pune un foarte mare accent pe protectia Sociala.
Putem afirma ca scopul studiului nostru. asa dezlanat si incomplete cum a fost a fost atins!
se observa o puternica tendiintza de completare a doctrinelor clasice si de amestecare a lor,
amestecare realizata atat datorita experientei rezultate din trecutul politico*social al
statelor occidentale, cat si datorita influentelor politicii generale a ,niunii /uropene.
i
1@
i
1 )arin "reda %"olitica Sociala Romaneasca Intre Saracie si Globalizare
Iasi-"olirom *00*
* Catalin Namfir %"olitici Sociale in Romania 1??0-1???9
6ucuresti-2xpert 1???
@ OOO."#.R<
, OOO."S#.R<
> OOO."!L.R<
1 OOO."S.R<