Acta Moldaviae Septentrionalis V VI 2007 PDF

www.muzeubt.ro / www.cimec.
ro
ACTA MOLDA VIAE SEPTENTRIONAUS
V-VI, 2006-2007
www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Editura AXA - 2008
Tel. 1 Fax: 0231 585050
email: caromibt@yahoo.com
ISSN: 1582-6112
2008 Muzeul
ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS
V-Vi. 2006-2007
MUZEUL
ACTAMO AVIAE
SEPT/ENT/RIONAUS
Redactori coordonatori:
Dr. Dan Prodan
Eduard Setnic
Volumul de include teme de
ISTORIE,
MUZEOGRAFIE, ETNOGRAFIE,
structurate n trei
1. EVUL MEDIU ROMNESC: SIMBOLURI;
11. DIRECTJILE DEMOGRAFICA, ECONOMICA,

III. MONDIALE ROMNIA: f/1CTORJJ, EROI,
ATITUDINI;
Editura AXA
2008
CUPRINS
Cuvnt inainte ..................................................................................................................... 9
Abrevieri utilizate in ,,A.M.S.", V-VI, 2006-2007 .......................................................... 12
SECTlUNEA 1
EVUL MEDIU ROMNESC: SIMBOLURI
Constantin Rezachevici - A fost cel Mare "ales" domn n aprilie 1457? .......... 17
Hriban - n timpul lui cel Mare. O de topografie
................................................................................................................... 31
V italie Josanu- Grigore Ureche despre cucerirea Albe n 1465.
sau realitate ........................................................................................... 53
Dan Prodan - Moldoveni otomani n timpul lui cel Mare.
Completarea bibliografiei .................................................................................. 59
Florcntina - Ponderea podoabelor n cadrul
de avere a zestrei din romnesc
n secolele XVI -XVII ......................................................................................... 74
Daniel Boteza tu - Sigiliul ........................................................................... 93
Sergiu Haimovici -Studiul unui material arheozoologic provenit din situ!
medieval (sec. XIV-XV) de la Radovanu ......................................................... 107
Dan Prodan- Sistemul monetar otoman (1326-1914) sa asupra
Romne. generale ............................................................ Il 5
a Il-a

POLITICA, CULTURALA.
Vasile Dorohoiul locuitorii ........................................................... 127
Stela Giosan- Scrisori autografe Mihail n fondul documentar
......................................................................................................... 1 56
Steliana - Ceramica tip "Kuty". Arie de ..................................... l64
Gheorghe Median, Maricica Cazacu, Cristina Dohotariu, Adriana Un
document inedit privind activitatea la n prima
a secolului al XIX-lea ......................................................................... 173
5
Gh. Median- uitate -Iosif (1834- 1888) ............... 178
Adrian - Bogdan Ceobanu - Problema Basarabiei n contextul de
..................................................................................................... 183
Liviu "Chestiunea" - o pe agenda clasei politice
(1878-1888) ...................................................................................... 190
Cervatiuc - Al Xl-lea Congres al din Romnia la
n anul 1890 sale ..................................................... 211
Ionel Bejenaru- la ora 100 de ani de la Marea
din 1907 (montaj de documente inedite) .................................................... 221
M. Cornaci, I. Siminiceanu, C. Memoria anului 1907 n
filatelie ...................................................................................... 229
a III-a:
MONDIALE ROMrfNIA: VICTORII, EROI,
ATITUDINI
Ioan Fetcu- 90 de ani de la purtate de armata n vara anului
1917. Triunghiul de foc: Oituz ...................................... 255
Ionel Bejenaru - Grigore lgnat Documente inedite ................................ 263
Sergiu Balanovici - Eminent ca militar, comandant om : Generalul de corp
de Nicolae Samsonovici ....................................................................... 279
Ionel Bejenaru - Fii ai Dorohoi, n Primul
Mondial, n spitalele de campanie conduse de Dr. Iacob lacobovici ............. 285
Manole- Memoriile sergentului Anichitei ......................................................... 288
Violeta Damaschin- Momente Marii Uniri de la 1918-
Reflectate n neamul romnesc, cu trimeteri la a
Casei memoriale Nicolae Iorga (col. cmni bt) .................................. 307
Andi Mihalache- Ars Moriendi. Cultul eroilor ............................................................ 330
Adrian Nicolae Petrescu - Comnen- diplomat al Romniei
interbelice ........................................................................................................... 346
O.L N. Un document inedit- memorialistice ale
lui Ion Mihalache ............................................................................................... 355
IN MEMORIAM!
ionel Bejenaru- In trecute la muzeu sau
"opt Doamne opt !" ............................................................................................ 3 79
6
CONTENTS
Dan Prodan - Foreword ..................................................................................................... 9
Abbreviations used in "A.M.S.", V-VI, 2006-2007 ...................................................... 12
SECTION 1
THE ROMAN/AN MJDDLE AGES: PERSONALITIES, PLACES, SYMBOLS
Constantin Rezachevici- Was Stcphen the Great the "Choice" Prince of Moldavia in
April1457? ........................................................................................................... 17
Hriban- The Town of lasi during the Reign of Stephen the Great.
The Outline of a Historical Topography ........................................................... 31
Vitalie Josanu- Grigore Ureche about the Conquering ofthe Cetatea in 1465.
Fiction or Historical Reality? ............................................................................. 53
Dan Prodan - Moldavians and Ottomans in the Time of Stephen the Great.
The Completion of a Bibliography ..................................................................... 59
Florentina Nitu- Jewels Share in the Princesses' Fortune from the Romanian
Space in XVI-XVII Centuries ............................................................................. 74
Daniel Botezatu -Le Sceau de la viile ............................................................ 93
Sergiu Haimovici - l..'etude d'un materiei archeozoologique provenu d'un site
medieval (XIV
1
"m-xv len siecles) de Radovanu ............................................. 107
Dan Prodan- The Otoman Coin (1326-1914) and its Circulation in the Romanian
Countries. General Caracteristics .................................................................... 115
SECTION Il
THE DIRECTION OF MODERNJZATION: DEMOGRAFIC,
ECONOMIC, POLITIC, SOCIAL, CULTURAL
Vasile Dorohoi Town and its lnhabitants (1774 -1864) ........................ 127
Stela Giosan - Mihail autographic Letters in
Documentary Stock ........................................................................................... 156
Steliana - "Kuty" Type Ceramics. Extent Aria ............................................. 164
Gheorghe Median, Maricica Cazacu, Cristina Dohotariu, Adriana -
Un document inedite sur l'activite pharmaceutique a Botosani, dans la
premiere partie du XIX-e siecle ....................................................................... 173
Gh. Median- Personalites de Botosani oubliees- Iosif (1834- 1888) ............ 178
7 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro
Adrian - Bogdan Ceobanu - The lssue of Bessarabia in the Context of the Romanian
lndependence War ............................................................................................ 183
Liviu "Question" of Danube- a Problem on the Agenda of Romanian
Political Class (1878-1888) ................................................................................ 190
Cervatiuc- The Eleventh Congress of Students from Romania, at
in 1890, and its Significations ........................................................... 211
Ionel Bejenaru- Le district a l'heure de la revolte de la classe paysane
(Montage de documents inedits) ....................................................................... 221
M. Comaci, 1. Siminiceanu, C. - The Memory of 1907 reflected in Philately
and Numismatics ............................................................................................... 229
SECTION III
THE WORLD WARS AND ROMANIA: VICTORIES, HEROS, MEMORISTS,
DIPLOMATS, ATTJTUDES
Ioan Fetcu- 90 Years from Romanian Army Battles in Summer 1917. Fire
Triangle: Oituz ................................................................ 255
Ionel Bejenaru - Grigore lgnat et la viile Des documents inCdits .............. 263
Sergiu Balanovici - Militaire, commandant et homme eminent: le general
Nicolae Samsonovici .......................................................................................... 279
Ionel Bejenaru - Des fils du viile Dorohoi, combattants dans Le Premiere Guerre
Mondiale, dans les hopitals de campagne de sous direction Dr. Iacob
lacobovici ........................................................................................................... 285
Manoie- Sergent Anichitei's Memories .............................................................. 288
Violeta Precursory moments of the Great Union from 1918,
reflected in the journal Neamul Romnesc (Romanian Nation) ..................... 307
Andi Mihalache -Ars Moriendi. The Cult of the Heros .............................................. 330
Adrian - Nicolae Petrescu-Comnen- diplome de la Roumanie d'entre les
deux guerres ....................................................................................................... 346
O.L. N. An Unpublished Document-
Ion Mihalache's Memories ............................................................................... 355
IN MEMORIAM!
Ionel Bejenaru- IN MEMORIAM- Des vie passees au Musee de ........... 379
8
" "
CUV ANT INAINTE
V-VI/2006-2007 al ,.A.M.S."- cuprinde trei tematice
care istoria a romnilor n general, istoria Moldovei a zonei Dorohoi-
n particular din, secolul al XIV-lea la mijlocul secolului al XX-lea.
Prima generic: Evul mediu romnesc:
simboluri, include tematice referitoare la Moldovei, la trgurile
n perioada secolelor XIV-XIX. Ea cuprinde 8 contributii, dintre care 7
inedite doar una din paginile "A.I.I.X.I.". Astfel, a 550 de
ani de la urcarea pe tronul de la Suceava a fiul lui Bogdan al II-lea,
este prin studiile articolele semnate de C. Rezachevici - domn in
aprilie 1457), V. Josanu (Cetatea de in 1465?), C. Hriban (Trgui
in timpul lui D.Prodan (Completarea bihliogrqfiei tematice, n
"A.M.S.", n-r IV/2005, pp. 142-191). Alte conexe, circumscrise temei
I, materialul arheozoologic medieval de la Radovanu (jud.
- (S. Haimovici), poabe - avere zestre n cazul
din secolele XVI-XVII (Florentina sigiliul trgului ntre
secolele XVI-XIX (0. Botczatu), moneda sa n romnesc
(D. Pprodan).
A doua sugestiv: de dezvoltare ale
cuprinde 1 O (9 inedite
una din ,.Acta Bacoviensis" - care diverse
fapte istorice locale din epoca a romnilor. Astfel, V.
a analizat a trgului Dorohoi la nceputul epocii moderne (n
cadrul complexe Dorohoi-600 (1407-2007), Stela Giosan a reeditat 3
scrisori ale lui M la D.J.A.N.R. - Gh. Median
colaboratoarcle sale au prezentat pagini din istoria farmaciilor
n secolul al XIX - lea, Cervatiuc a readus n al Xl-lea congres
al din anul 1890, la sale
"eminesciene". A.B. Ccobanu (problema Basarabiei n 1878-1878), L.
(,,Chestiunea" n 1878-1888), S. ( Ceramica .. Kuty" ci)
au studiat politice culturale la nivel Centenarul din 1907
n zona ecoul cuvenit n paginile ,.A.M.S.", n-rele
9
V-VI. I. Bejenaru a realizat un grupaj documentar inedit referitor la acele evenimente,
iar M. Cornaci, I. Siminiceanu, C. au prezentat ecourile n filatelie

Ultima a periodicului, a III-a, (6 inedite 3
edite) circumscrise unei teme i.ncisive: mondiale Romnia: victorii, eroi,
atitudini, cu aspecte aniversare: 90 de ani de la croicul dar
tragicul an 1917; 65 de ani de la eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord a
de sub Ioan Fetcu, 1. Bejcnaru S. Balanovici au
prezentat evenimentele anului 1917 prin victorii Oituz) eroi
(Grigore Ignat, Nicolae Sarnsonovici, dr. Iacob Iacobovici). A. Mihalache a analizat
cultul eroilor Primului mondial, iar A. a prezentat, n linii generale,
activitatea diplomatului interbelic N. Petrescu-Comncn, pe frontul diplomatic
pentru promovarea intereselor mondiale Romnia
sunt prezentate prin prisma memoriilor unor implicate direct n evenimente,
indiferent de statutul lor politic, social, militar: sergentul Anichitei Constantin despre
anii 1916-1918; liderul Ion Mihalache, despre 1940 1944. Evenimentele
ale Marii Uniri din 19/8, prezentate in paginile "Neamului Romnesc" de
Nicolae Iorga, au fost rememorate n articolul Violetei
Ionel Bejenatu a conturat n In Memoriam ! activitatea a opt ai
Muzeului n lumea umbrelor a amintirilor fiumoase
p1oase.
Volumul V-VI/2006-2007 al ,,A.M.S." include, de asemenea, un Cuvnt nainte,
lista abrevierilor utilizate cuprinsul n limbi de D. Prodan.
Paternitatea responsabilitatea ipotezelor, concluziilor etc. din
incluse n ,,A.M.S.", V-VI/2006-2007 revine, conform Art. 206 C.P.,
exclusiv autorilor acestora. tehnice ale prezentului tom sunt asumate
integral de cei doi redactori coordonatori. o autorilor
pentru amabilitatea disponibilitatea de a fi participat la
prezentului volum, autorilor editurilor pentru permisiunea de a republica
articolele studiile editate n perioada 1992-2007. Redactorii responsabili
cu ocazie, contribuie cu. studiile lor
la n-rului VII/2008 al ,,A.M.S.", cu n 2009, sub semnele faste ale
altor dintre care
1439-2009-570 ani de la atestarea
1538-2008-470 de ani de la campania sultanului otoman I n
Moldovei, mpotriva lui Petru
1688-2008- 320 de ani de la urcarea pe tronul a domnitorului
Constantin Brncoveanu;
10
- 1759-2009 - 250 ani de la de la Biserica Uspenia

- 1848-2008- 160 de ani de la
1859-2009- 150 de ani de la Liceului ,.A.T.Laurian"
1878-2008 - 130 de ani de la de Stat a Romniei;
1889-2009- 120 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu;
1918-2008- 90 de ani de la Marea Unire;
1939-2009- 70 de ani de la nceputul celui de al doilea Mondial;
1989-2009-20 de ani de la Evenimentele din 1989 regimului
DanPRODAN
Il
"
ABREVIERI UTILIZATE IN "A.M.S.",
- ,AA.R.M.S.J."
- .Adi."
- .. A.G."
- ,.A.H.R."
- "A.I.I.A.C."
- .. A.I.I.A.X.I.''
- "A.I.I.X.I."
- ,.A.I.R."
- . .A.I.S.P.A.I.M"
-,.A.M."
- "A.M.M."
- A.M.M.R."
- .. A.M.N."
- A.M.R.
- .. A.M.S."
- "A.Med.C.S."
- A.N.I.C.
-A.N.R.
- .. An. P."
- "A.O.A.S.H."
- .. A.R.B.S.H."
- .. A.T."
- .. A.U.B.J."
- "t\.U.D.C.I."
- ,.A.U.V.S.A.H."
- "B.A.I.E.S.E.E."
- "B.C.I.R."
- .. B.C.M.I."
- ,.B.M.I."
-"B.M.M.N."
- .. B.O.R."
- .. B.S.N.R."
V-VI, 2006-2007
=,,Analele Academiei Romne. Memoriile Istorice"-
= .. Analele de Istoric" -
= "Arhiva
= "Thc American Historical Review"- New York
= "Anuaml Institutului de Istoric Arheologie"-- Cluj Napoca
= de Istoric Arheologie A D. Xenopol
- 1964- 1989;
= "Anuaml de Istoric <<. O. Xenopoh> 1990--
= "Arhiva a Romniei"-
= "Anuar. Institutul de Sn1dii Politice, de Istorie -

= "Arhcologia Moldovei"-
= "Acta Moldaviae Meridionalis"- Vaslui
= "Anuaml Muzeului Marinei Romne" -Constanta
= .. Acta Muzei Napoccnsis"- Cluj-Napoca
=Arhivele Militare ale Romniei-
= "Acta Moldaviac Scptcntrionalis" -
= "Arhcologia Muzeul
= Arhivele Istorice Centrale-
= Arhivele ale Romniei
= "Analele Putnci"- Putna, Suceava
= "Acta Orientalia Academiae Scientamm Hungariae" - Budapesta
= "Academic Roumaine. Bulletin de l:t Section Historique" - Bucarest
="Ars Transilvaniae" Cluj Napoca
="Analele Istoric"
= ,.Analele <<Dimitrie Cantemir - Istorie"-
= ,.Annalcs d' Universite ((Valahia. Section d'Arheologie et d' Histoirc ..
-
= ,.Bullctin de I'Association Internationale des Etudes
Europeen"- Bucarcst
= "Buletinul Comisiunii Istorice a Romniei" -
= "Buletinul Comisiunii Monumcntelor Istorice"-
="Buletinul Monumcntelor Istorice"-
="Buletinul Muzeului Militar
= "Biserica -
="Buletinul Numismatice Romne"-
12
- "B.S.O.A.S."
- "B.T.T.D."
- "B.T.T.K."
-"B.Z."
- "8."
-"C.A."
- "C.I."
- "C.L."
- "C.L.S.O."
-"C.N."
- "C.M.R.S."
- "C.T."
- D.G.A.S.
- d.Hr.
- "D.I."
- D.I.R.
- D.J.A.S.I.
-"D.R."
-D.R.H.
- "E.B.P.B."
- E.D.P.
- E.E.
-
- ed.
- edit.
- f.
- "F.C."'
- f.f.
-"G.B."
- .,H."
- H.
-"H.U."
- .,H.U.S."
- "J.E.S.H.O."
- "J.T.S."
-"J.G.O"
- "L..P."
- "L.R."
-"M.A."
- ,.M.C.A."
- "M.I."
- "M.l.A."
-"M.I.D."
-"M.M.S."
-"M.O.R."
-
- p.
= "Bulletin ofthe School of Oriental and African Studies"- London
= "Belgelerle TOrk Tarih Dergisi" - Istanbul
= .,Belleten. Ttirk Tarih Kurumu" - Ankara
= "Byzantinische Zeitschrift" -Leipzig
= "Balcania" - Bucarest
Arheologice" -
= Istorice" -
= "Convorbiri Literare"-
= "Caietele Laboratorului de Sn1dii Otomane"-
= Numismatice" -
= "Cahiers du Monde Russe et Sovietique" - Paris
="Columna lui Traian" -
= a Arhivelor Statului -
= Hristos
= "Dosarele Istoriei" -
= Documente privind istoria Romniei-
= a Arhivelor Statului
="Destin Romnesc" -
= Documenta Romaniae Historica -
= ,.Etudcs Byzantines et Post-Byzantines"- Bucarest
= Editura -
= Editura -
= Editura
= editor
= ediniTa
= fila
= "Forum Cultural"-
= filele
="Glasul Bisericii"-
= "Hierasus" -
= Hegira
= "Historia Urbana", Sibiu-
= "Harvard Ukrainian Studies" - Cambridge Mass.
="Joumal ofthe Economic and Social History ofthe Orient"- Leiden
= "Journal ofTurkish Studies"- Cambridge Mass.
= "Jahrbilcher ftir Geschichte Osteuropas"- MUnchen
="Lupta intregului popor"- din 1990 a devenit "R.I.M."
= "Limba -
=.,Memoria Antiquitatis" - Piatra
= "Materiale de Arheologie"-
="Magazin Istoric"-
= "Materiale de Istorie Arheologic" -
= "Magazin Istoric pentru Dacia"
= "Mitropolia Moldovei Sucevei"-
= "Monitorul Oficial al Romniei" -
=,,Memoriile de Istorice a Academiei Romne" -
= pagina
13
- pp.
- "R.A."
- "R.dl."
- "R.E.F."
- "R.E.I."
- "R.E.R."
- "R.E.S.E.E."
- "R.H.S.E.E."
-"R.I."
- "R.I.A.F."
-"R.I.H.M."
-"R.I.M."
- "R.I.Mold."
- "R.I.R."
- "R.I.T.L."
-"R.M."
- "R.M.M.- M.I.A."
- "R.P.H."
- "R.R.H."
- "R.R.S.I."
- "R.S.I."
- "Rsl."
- "S.A.I."
-"S.A.O."
- "S.C.I.A."
-"S.C.I.V."
- "S.C.I.V.A."
-"S.C.N."
-
- "S.M.I.M."
- "S.M.I.Sv."
- "S.M.M.I.M."
- s.n.
-"S.O.F."
- .. s.R.di."
- "S.T."
- "S.U.B.B.H."
- s.v.
- "T.M.I.R."
- "T.O.E.M."
-"T.R."
-V.
= paginile
= "Revista Arhivelor" -
= "Revista de Istorie"-
="Revista de Etnografic Folclor"-
= "Revue des Etudes Islamiques" - Paris
= "Revue des Etudes Roumaines" - Paris
= "Revue des Etudes Sud-Est Europeenes" - Bucarest
= "Revue Historiquc du Sud-Est Europeen" - Bucarest
= .. Revista
=,.Revista pentru Istorie, Arheologie Filologic"-
= "Revuc Internationale d'Histoire Militaire- Bucarest
= "Revista de Istorie -
= "Revista de Istorie a Moldovei" -
= "Revista -
= "Revista de Istorie Teoria -
= "Revista Muzeelor" -
= "Revista Muzeelor Monumentelor- Monumente Istorice

= "Roumanie. Page d'Histoire"- Bucarcst
= "Revue Roumaine d'Histoire"- Bucarcst
= "Revista de Studii
= "Rivista degli Studi lnternazionale"- Roma
= "Romano - Slavica" -
= "Studii Articole de Istorie" -
="Studia et Acta Orientalia"- Bucarest
= "Studii de Istoria Artei" -
="Studii de Istorie Veche"-
="Studii de Istoria Veche Arheologie"-
="Studii de
= "Studii Istorice" -
= "Studii Materiale Istorie Medie"-
= "Studii Materiale de Istorie. Suceava"- Suceava
="Studii Materiale de Muzeografie Istorie
= serie
="SUd - Ost Forschungen"- MUnchen
="Studii. de Istoric"-
="Studii Teologice"-
= "Studia Universitatis Historia"- Cluj Napoca
= serie veche
="Tezaurul de Monumente Istorice pentru Romnia" -
= "TUrk-i 'Osmani Encumeni Mccmua'si"- Istanbul
= "Transylvanian Review" - Cluj
= vezi
14
SECTIUNEAI
'
EVUL MEDIU ROMNESC:
SIMBOLURI
Constantin Rezachievici- A fost cel Mare "ales" domn n aprilie 1457?
A FOST CEL MARE "ALES" DOMN
N APRILIE 1457 ?
CONSTANTIN REZACHEVICt**
,.n anului 1457, pe cmpia i se spunea Direptate, nu departe de
cetatea de scaun a Sucevei, un al familiei domnitoare a Moldovei napoiat din
pribegie pentru revendica era aclama! domn, potrivit
de o mare adunare a din boierimii de toate treptele ai
clerului". ncepe ultima micromonografie lui cel Mare, una dintre
cele mai temeinice bine documentate de acest fel, privitoare la marele domn
1
.
Ea de fapt mai veche "marea adunare a care in
realitate, n evul mediu romnesc, nu apare sub acest nume avnd care i s-a
atribuit de majoritatea istoricilor!), a "aclamat'', a "recunoscut" sau chiar a ales pe
cel Mare pe "cmpia Direptate". s-a observat mai demult la
nu se ntlnesc n actele noastre interne despre alegerea domnilor
moldoveni ... S-ar deci cel Mare ar fi primul domnitor care a fost ales sau
cel recunoscut de o parte a clasei dominante"
2
.
E o a istoriografiei adesea
date fenomene analizate cu altele din domeniul legendei, creznd n
n ambele. Iar o legenda n purtnd girul
unor nume prestigioase, cu greu mai poate fi ca atare pare
mai ca realitatea, mai uneori chiar mai Am avut adesea
prilejul separ legenda de realitatea
ct de grea e n optica
diferitelor medii de cea dinti, din din interes, din chiar. Dar
istoric trebuie mai devreme sau mai trziu la
n cazul n scaun a lui cel Mare, in aprilie 1457, se
neobservat elemente distincte: unul analizat rezolvat abia in ultimele
decenii, problema luptelor lui Petru Aron cu pretendentul, apoi cu domnul
provenind indeosebi dintr-o consemnare cu iz de din secolul XVIl,
ca atare, referitor la rolul unei a privilegiate laice religioase. in
'Anicol preluat din "Anuarul Institutului de Istoric "A.D. Xcnopol" XXIX, 1992, pp. 19-34.
principali, doctor in istoric, la Institutul de Istoric ,.Nicolae Iorga",
1
Papacostca, cel Mare, domn al Moldovei 1457- 1504, 1990, cu cdilii anterioare in
diferite limbi europene.
1
N. nceputurile domniei lui cel Mare (1457- 1459), in istoric, nr. 1, p. 50.
) Cf. in acest sens ale autorului acestor rnduri, n "A.I.I.A.I.", XXIV
1
(1987), p. 71, nota 2.
17
Muzeul Judetean ,,Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006- 2007
proclamarea ca domn a lui cel Mare, peste care se suprapune aproape ntotdeauna
ceremonia ungerii cu mir, ncoronarea, ca petrecndu-se tot pe acel cmp faimos
,,Direptate". e vorba de o cu totul ceremonie, mai bine din izvoarele
istorice, care nu se putea petrece dect ntr-o iar nu pe un cmp!
ntotdeauna m-am ntrebat - nu am fost singurul - de ce a fost nevoie de
.aclamarea" sau lui de o mare adunare a mai bine zis a
privilegiate, cnd n aprilie 1457 acesta era un pretendent probleme (fusese
chiar asociat la domnie de Bogdan lJ, cu titlu de "voievod", document cel
de la Il februarie !450)
4
, n plus era singurul competitor alungarea lui Petru
Aron. De ce o astfel de nu apare n cazul n scaun a altor domni din
Moldova n secolul XV ? Iar n se ntlnesc doar cazuri de acest
fel, n secolul XVI la nceputul celui atunci, cum vom vedea, pretendentul nu
era sigur os domnesc, respectiv cnd s-a schimbat dinastia, n ambele cazuri
nevoia unei Nu cumva adunare a din aprilie 1457 a fost
cu o ceremonie? Un am doar n 1982
5
, reiau deci analiza .

Se pretendent cu oastea sa (nu tocmai cum se
de obicei, de vreme ce la 6 000 de oameni, un efectiv nsemnat la acea
vreme)
6
, cu sprijinul lui Vlad la hotarul muntean n martie 1457, a
naintat la nceputul lunii de-a lungul Siretului spre Suceava. Petru Aron nu a fost
surprins ca atare, cum se crede pretendentului Dar
observ cu ocazie, l mai trziu, 1 mai sau chiar 30 iunie
7

pentru el a fost doar cu care a naintat n nu
i-a putut opune dect o oaste n Nu e de mirare astfel, la 12 aprilie 1457,
pretendent a nfrnt oaste a lui Petru Aron satul la
sud- est de cetatea de scaun a Sucevei, aproape de Mocirlos (locul zis
= n Siret, care pe atunci se n dreptul satului Dolhasca mai
trziu)
8
, cronica moldo - "la o sau cu numele Hreasca,
DRH, 0,1, 1977, p. 411; A, Il, 1976, pp. 12, 14, 16.
' C. Re7.achevici, Familia lui cel Mare. tronulru, in ,.RA ", LIX ( 1982), nr. 2. p.
117.
6
Cronica spune: "cu putere cu muntenii, cu li'lrilc de jos, ca la 6 mii de oameni (Cronicile
.1/avo-romne din sec. XV- XVI publicate de Ion Bogdan, ed. P.P. Panaitescu, 1959, p. 28), dar 6 000
de oameni erau o ,.putere micA" in ultima parte a domniei lui c;ind a fost cronica, nu la 1457.
1
Nu s-a observat acum la 1 aprilie 1457, din Suceava, Petru Aron pentru returnarea unei
pagube, fratilor Mozilo Bartosz Buczacki, ii Pocu1ici a Podoliei, ziua sllntulur Filip ( 1 mai la
catolici, 30 iunie la - Mihai Ducumentc nainte de cel,'v/are. Il,
1932, pp. 808- 814), deci nu se ca cel putin la una din aceste date fie din scaun.
Acum Mocirlos sau Mic in Siret se face satul Rotund.1 (corn. jud. Suceava),
pu1in mai la nord dect in secolul al XV -- lea (C'. Cihodaru, Cu privire la lucalizarea unor evenimente din istoria
Moldovei: Direptate, Criiciuna in ,.A.I.I.A.I.", XIX, ( 1982), pp. 626 - 6211. Discutarea unor detalii
de teren, laN. Cnd a intrat cel Mare n Moldo1a ?. extras din .Anuarul Liceului pc anii
1942- 1945", p. 5- 7; idem, nceputurile domniei lui cel Mare, p. 49- 50; idcm, Molclova lui cel Mare,
1982, p. 36- 38; Al. 1. Gonta. O de geugrqfie L{)(.ul rrnde .NI dat dintre cel 111are
18
Constantin Rezachievici- A fost cel Mare "ales" domn in aprilie 1457?
.n_ nvins, Petru Aron a fugit spre unde asigurase, doar cu mai
de n refugiul, cu dreptul de folosi veniturile pentru
sine boierii mari mijlocii ("panii slugile noastre'}, printr-un tratat
cu de ncheiat cu Mozilo Bartosz Buczacki, ai
Podoliei
10
. l insoteau destui boieri, chiar dintre vrfurile sfatului domnesc,
se mereu ca pe exponentii clerului
11

moment pentru biruitorul 1-a constituit ridicarea la domnie,
12 aprilie 1457. din vremea lui cel Mare nu amintesc
nimic despre vreo adunare de acest moment. Pentru cronica
nfrngerea alungarea lui Petru Aron, Voievod "a cu putere "
12
.
Jar pentru anonim al Moldovei, care reproduce cel mai apropiat cronica de
curte a lui cel Mare, moment, "a luat schiptn1l
Moldovei"
13
. At:l ! Nu s-a simtit nevoia nici unui comentariu, nici unei Pentru
totul s-a petrecut firesc, in tiparele ale unui domn al Moldovei,
prin nimic deosebit la l'remea sa de ai lui Alexandru cel Bun, care
moartea acestuia dobndit in fel domnia. Abia n secolul XVI, probabil n
vremea domniei lui cel (1517-1527), pe la 1517-1519, deci la aproape
decenii evenimente, n letopise!ele redactate la Putna, pornind de la
de curte din secolul trecut
14
, se (cel putin la formele
pe baza unor orale, despre o a doua a lui cel Mare
asupra lui Petru Aron, la Orbic, cea de la cnd de fapt n intervalul
dintre aceste lupte se aproape 13
Iar ntre luarea

schiptrului, anonimii din a marelui n
Pefllt Amn, in "Studii", XI ( 1958), nr. 6, pp. 189-201; Emil Diaconcscu, cu privire la lupta lui cel
Mare pentru ocuparea domniei. in ,.A.I.I.A.l.", XIV (1977), pp. 277- 2!13; Alexandru V. Boldur, cel Mare
voievodal Moldovei (1457 - 1504), Madrid, 1970, pp. 13 - 14. Cei amintiti sunt de acord o a doua luptA a lui
cct Mare cu Petru Aron, la Orbic. n-a mai avut loc la 14 aprilie 1457. Ea a fost plasatA pc la 1470, cnd Petru Aron
intr.nd in Moldova a fost invins la Orbic - (jud. Neam!) executat (C. Cihodaru, op. cit., p. 626; idcm,
Observa( ii pe marginea izvoarelor pri>ind unele evenimente din istoria Moldovei intre anii 1467- 1474, in
istoric, nr. 1, pp. 14- 15). Aflarea unei din judetul tot in Sirctului, dar
pc partea tot o localitate Rotunda, aflatA in proprietatea boierilor Dcrcptatc, coinciden(e
I-au flicut pc Costin .La locul ce se Direptate", in "M.I." XI (1977), nr. 7, p. 29,
admitA localizarea luptelor de la (ca istoriografia Orbic (aceasta la 14 aprilie 1457) in judetul
tot in aceastA locul numit Dircptatc, vechii care mai fusese
in 1899 1933) (cf. C. Cihodaru, Cu privire la localizarea unor evenimente din istoria Moldovei, p. 629, nota
30).
9
Cronicele slavo-romcine, p. 28.
10
Mihai Documente Il, pp. 808-814, 1 aprilie 1457, Suceava.
11
Ibidem, p. 8141815. N. Din istoriadiploma(iei (1432 -1457), 1948, p. 197,205,225.
n Oonicele slave- romne, p. 28. Ion Consl. Chi!imia, Cronica lui cel Mare (Versiunea a lui
Schede/), 1942, pp. 36 - 37, 59 (Traducerea lui P.P. Panaitcscu este scnsului real al
textului).
1
"
1
Oonicele slava- romne, pp. 14, 49, 56, 61.
14
Cf. Lcon Istoriografia din Moldova. 11. Lista domnilor din prima a
secolului XV, in ,.A.I.I.A.I.", XXIf ( 19115), p. 578.
Cf. nota 8.
19
Muzeul ,,Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VT, 2006- 2007
fel, n variante desigur prea n cronica de curte a
lor : aceea s-a adunat cu prea mitropolit, chir
Theoctist 1-a uns pentru domnie, pe Siret, unde se Dereptate in ziua
aceasta"
16
Iar traducerea unei alte variante, a mai aminti nimic despre adunarea a
n schimb ungerea lui a avut loc ,,la Seret.
in satul Dreptate"
17
, ceea ce constituie un element de n descifrarea acestui toponim.
Aceste apar doar n la Putna, puternic
de personalitatea ctilorului ei. amplificarea unor transmise oral, cu toale
dezavantajele acestui mod de comunicare. Cronica la 1564-
1565, n vremea lui Alexandru un izvor intern se pare tot la Putna, nu
mai e n relatarea lui ca atare consemnnd sec doar n
.Anul domnului 6965 (/ 457) august 12, n joia mare, a venit din J'ara
voievod,fiullui Bogdan voievod"
18

Urcnd pe firul vremii. n al doilea sfert al veacului XV IJ, deci aproape
veacuri de la din aprilie 1457, Grigore Ureche am putea spune
chiar "scenariul" acestora, insernd n cronica sa capitolul intitulat: .,Cindu s-au
strinsu la Direptate . Observ pornind de la datele cel
moldovenesc", care n acest caz este unul din cele redactate la Putna, el preia
acestuia, obiceiul (pe care l surprindem bine n cazul folosirii din
cronicile polone cunoscute)
19
, le sporind doar pe cale text,ul acestora,
cum vom vedea, numai un nou. Ca atare, n loc de a
de la Putna, Ureche categoriile sociale care o compuneau
sa
10
, iar n de .,schiptru" echivalentul potrivit: .. steagul
Moldovei". .. Deci ia vod strns-au hoierii mari mici curte
cu mitropolitul Theoctistu cu la locul ce se
Direptate i-au intrehat11 pre to(i: ieste-le cu voie tuturor lejie domnu? Ei cu au
strigat intr-un glas: "in mul(i ani de la Dumnezeu decii cu I-au
I-au spre domnie mitropolitul Theoctistu. de aco/ea lua
steagul Moldovei se duse la scaunul Sucevii "
11
.
lntroducnd dialogul amintit mai sus, inexistent n de la Putna, care
trebuie fi fost o a unui ceremonia) mai vechi, anterior epocii sale, cnd
"Cronicile slavo-romlne, pp. 14, 49, 56, 61.
17
Ibidem. p. 70.
Ibidem, pp. 168, 17!l.
Exemple prin prezentarea n puralcl a textelor polonc a 1raduccrilor lui Ureche, la P.P.Panaitescu, lnfluen{a
in opera personalitatea cronicorilor Grigore Ureche Mimn Costin, n ,.A.R.M.S.I.'', s. III. 1. IV,
1925, pp. 282-339.
11
Pentru componcn1a institulici sociale .. Iara", cf. lui P.P.Panaitcscu. Marea adunare a {cirii, institu{iei
a ornduiriifeudole in {cirile romne, in ,.Silldii", X ( 1957), nr. 3, pp. 154-1 57; C. Cihodaru. Sfatul domnesc
.r/flll de in Moldova (secolele XV-XVIIJ). In ,.A.I.I.A.I.", 1 ( 1964), pp. 76-85 (,.Termenul de sau de
.. Mare Adunare a s-a intrcbuinlat in mod nscmnnd alte pAturi sociale in afarll de boierime",
p. 77); Alexandru Gon1a, din unului 1574 in Moldo1a, n .. R.dl" XXVII ( 1974), nr. 6,
891-895.
1
Grigorc Ureche, Letopise{ul Moldovei, cd. a 11-a, P.P. Panailcscu, 1958, p. 91.
20
Constantin Rezachievici- A fost cel Mare "ales" domn n aprilie 1457?
domnii erau de sau cel la Constantinopol dintre mai
de Grigore Ureche astfel limpede
textul moldovenesc" (de la Putna), ca o "ridicare"
(alegere) de domn, de ungerea acestuia:., /-au domnu I-au ".
Istoricii care s-au referit ntr-un fel sau altul la luarea domniei de
ncepnd din a doua a secolului XIX, au trecut foarte rar, de A.D.
Xenopo1
21
, peste actul petrecut 12 aprilie 1457, ori s-au referit doar la ungerea lui
ca domn, a preciza cadrul n care aceasta s-a

E drept unii s-au
citeze comentarii relatarea de la Putna (uneori sub numele
eronat de lui Azarie")
24
sau cronica lui
Mai des au
ambele categorii de izvoare
26
sau, n ceea ce cronicarul din secolul XVII,
prelucrnd amplificndu-i relatarea ca atare, la Iiteraturizare
27
pornind
de la "scenariul" Ureche, s-au referit mai precis la alegerea sau aclamarea ca
domn a lui de o mare adunare a cuprinznd toate, sau aproape toate,
categoriile sociale
28
, mai nou vorbindu-se de !ui "n cmp, pe drumul
11
i\.D. Xcnopol,lstoria romnilor din Dacia Truiun, Il, cd. a IV-a, 191!6, p. 250.
" N Iorga, Istoria lui cel Mare povestirii neamului 1904, p. 66; idcm, Istoria
romnilor, IV, 1933, p. 125; Manolc Ncagoc, cel Mare, 1970, p. 17; 1. O
domnie-o n ,.M.I.", V (1971), nr. 2, p. 45.
14
1. Ursu, cel Mare. domn al Moldovei de la 12 upri/ie 1457 la 22 iulie 1504, 1925, p.
12-13; Horia Ursu, cel Mare (1457-1504), n Stefim cel Mare, 500 de uni de la sa ca domn
al Moldovei, 1957, p. 9; Gh. Duzinchcvici, cel Mare epoca sa, 1973, pp.89.
1. Lcspczcanu, L. Marcu, Nebintitul 47 de ani cd. a 11-a, 1962, p. 8. Cf. C.

Cihodaru, op.cit., p. 76 ,.organul istoricii mai noi dintr-o interpretare a
izvoarelor i-au dat denumirea de sau .,Marca adunare a ... ar rezulta dintr-un pa;aj al cronicii lui
Grigorc Ureche care, vort>ind despre alegerea lui cel Mare ca domn al Moldovei. in titlul
capitolului respectiv expresia: .,Cnd s-au strns (sub!. C.R.) la Dreptate").
z N. nceputurile domniei lui cel Mare. pp. 50-52; idcm, Moldova lui cel Mare, pp. 39-
43, explicA prezentarea ungerii ,.alegerii" lui de lctopise!clc de la Putna Grigore Ureche, prin
prisma intereselor clerului, respectiv ale boicrimii. Cf. P.P. Panaitcscu, Marea adunare a p. 1 55; Al. 1.
Gon(a, O problemei de geogrcrfie p. 201; Istoria Romniei,ll, 1962, pp. 322-324,490.
17
Dimitrie Bolintincanu, Via( a lui cel Mare, cd. a 11-a, 1870, p. 1 O; P. lspircscu,lstoria
lui Vodii cel Mare Bun, 1908, p. 10; Alcx. Lapcdatu, 1904, p. 24;
Alexandru V. Boldur, cel Man:, p. 16 (crede c vorba de "unanimitatea de invingiitorr. de
,.comedia alegerit' pentru a consim(llmntul Ion cel Mare, 1974, p. 16 ("alegere
mai de voie, mai de nevoie"); S. Gorovci, 1976, p. 59; Al Gh. Savu, cel Mare.
Ccrmpanii, 1 91!2, p. 22. Cf. Mihail Sadoveanu, lui cel Mare, 1934, pp. 75-76.
11
!. cel Mare, 1955, p. 10; Eugen Cultura in vremea
lui cel Mare, n voi. Cultura in timpul lui cel Mare, 1964, pp. 36-37; N.
din Moldova, 1971, p. 238 (atirmA .. se ct de poate
fi accastll relatare a lui Gr. Ureche ... "); C. V. Zodian, A. Pandca, militari. Dic(ionar,
1983, p. 304 (,.a fost ales domn de Adunarea tllrii, la Dircptatc"); Mircea Voiculcscu, Lcon
cel Mare i'n ... Fiecare t'Sie iopere in "M. !.", XXI
( 1987), nr. 9, p. 5. (,.Pc cmpul de la ,.Dircptatc", din apropierea luptei abia ncheiate, in fa(a mul(imii de
tllrani din partea locului, a fost proclamat domn, inscllunarca fiind de o adunare a
poporului, in spiritul vechilor tradi!ii"); Cf. Lcon Politica a lui cel Mare, n "Rdl",
XXXV (1982), nr. 5-6, p. 586; feudale din romne. Dic{itmar, 1988, pp. 7-8;
Papacostca, cel Mare, p.5.
21
Muzeul "Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006- 2007
Siretului, ntr-o adunare a

Scena putnd fi chiar n cunoscutul
tablou al lui D. Stoica, ,,Aclamarea lui cel Mare ca domn al Moldovei", reprodus
n multe

n care l putem vedea pe noul voievod cu spada avnd
grupuri de n cete de boieri cu mitropolitul, unul din
oferindu-i coroana pe o totul pe fundalul turnurilor Suceava. Sau n
pictura mai pu(in a lui V. de o

P. P. Panaitescu, studiind n 1957 institu(ia marii a credea cea de
la Direptate prezenta n versiunea lui Grigore Ureche "descrierea scenei alegerii
domnului n cmp, cnd adunarea este este de acord prin
Se a faptul ea s-a n cmp este
o a mare al celor care au participat, neputnd ntre zidurile
unei n cu marii a n alegerea domnului,
autorul poate reprima indoiala la Direptate . a fost vorba acolo de o alegere
sau de o a domnului nou, care cucerise tronul cu armele"
31
.
Pentru ca ulterior "la ungerea lui la Direptate, s-a adunat toatft
deci a fost o alegere"
33
. Criteriu de apreciere formal, care ad-litteram
letopisetelor de la Putna.
nu l vorbind de "scena alegerii domnului n cmp", P.P.Panaitescu
desigur, aluzie la articolul lui Aurel H. Golimas, Un vechi obicei in Moldova:
ceremonia introniirii domnilor in cmp, publicat n 1944
34
, care a influentat pe

Autorul acestuia, pornind de la datele raportului vicebailului de la
Constantinopol, din 24 aprilie 1562, n care se scrisoarea lui Ferhat aga,
trimisul sultanului pentru investirea lui Despot cu domnie asupra Moldovei ("la
investiti/ro delia Moldavia "), prin care trimisul turc se plngea domnul nu a din
n care se afla ,.pentru a face ceremonie in cmp cum este obiceiul
acelei

aduce ca a obiceiului domnilor "n cmp", tocmai textul
lui Grigore Ureche, referitor la "momentul solemn, glorios dar traditional al
din cmpia Dreptate ori Dereptate" a lui cel Mare. "ntronarea n cmp" fiind
un obicei "venit direct" din Roma "ca o a
noastre pe meleagurile Daciei Traiane". Iar toponimul "Cmpullui
ar aminti ntronarea n cmp a lui se "cmpurilor
(Lung-i, a lui Neag etc.) n de asemenea n Italia, Germania,
19
IMoria a poporului romn, Il, 1986, p. 294.
"La 1. cel Mare, domn al Moldovei, glorios comandant de 1457-1504. 1957,
(album ncpagmat); 1. Lcspczcanu, L.Marcu, op.cit., p. 8, etc.
)l La Moldol'O lui cel Mare, p. 42.
)l P.P.Panailcscu, Marea adunare a pp 155-156; in "N.E.H"., III, ( 1965), pp. 121-122.
H ldcm, in Cronicele slavo-rumne, p. 54. Cf. idcm, in in Moldova (.rec.
XIV-XVII), 1957, pp. 339-340.
volumul n amintirea lui Constantin Giure.rcu, 1944, pp. 271-275.
S. Gorovci, pp. 15-16; Corina Nicolcscu, Le cuuronnement-lncorana{ia. Contribution a
l'histoire du ceremonia/ roumain, in "R.E.S.E.E.", XIV ( 1976), nr. 4, pp. 656-657.
"A. Vcrcss, Doc.umente privituare la istoria Ardealului, Moldovei l, 1929, p. 210.
22
Constantin Rezachievici - A fost cel Mare "ales" domn in aprilie 1457?
Serbia
37
, a fost de fonne geografice in care s-a dezvoltat, in ceea ce
romnesc, un grup de sate o sau chiar o
purtnd uneori numele unui sau mai trziu, a unui proprietar.
Numai raportul vicebailului de la Constantinopol, la care pot fi
din 15 aprilie 1562 a unui trimis imperial la care
din scrisoarea lui Ferhat aga, care Despot "nu a vrut personal in
cmp pentru afi cu cajian a primi steagul obicei"
3
H, ca descrierea
ntregii ceremonii petrecute la curtea de la de imperiali Ioan Belsius
Mare Berkovith, la 8 aprilie 1562, confonn Ferhat aga "a dat lui Despot steagul
sultanului pe care il numesc sangeac 1-a cu caftanul sultanului, cu mari
de bucurie"
39
, se la ceremonia nvestirii domnului de sultan
nicidecum la cea a domnilor n cmp, care nu a existat la romni.
Este teoretic, in romne, cu "sfatul de sau "adunarea
numite adesea de unii istorici cu un termen care nu apare n izvoare, pornind
tocmai de la pasajul din cronica lui Ureche referitoare la in scaun a lui
"marea adunarea a

putea alege pe domn
4
t n realitate practic acesta era ales
in cadrul familiei domnitoare, principiul "osului domnesc'' (.,fii legitimi ca cei
nelegitimi la domnie nici o deosebire"- Georg Rcicherstorffer, 1541 )
42
, de
membrii statului domnesc, iar in momente tensionate de unor
Iar pentru a asigura alegerea domnul in scaun il asocia la
domnie pe fiul cel mare, sau unic, din timpul cum a Bogdan Il cu
care a primit titlul de "voievod", nu mult nceperea scurtei domnii a
cum am amintit mai sus. in cazul unui candidat la domnie rolul
l aveau tot marii boieri, uneori cuvntul mitropolitului sau dorinta domnului
defunct, cum s-a ntmplat n cazul alegerii lui Petru care a cunoscut
trei etape intre 14 20 ianuariel527: adunarea ("boierii "sfatul
pentru desemnarea candidatului, aflarea in ntmpinarea acestuia in
ridicarea la domnie
43
. Iar la aceasta a lui in 1546 s-a
.. sfatul episcopi/ar al intregului sfat'-.4
4
Rolul prin care n cadrul
n Tcodor Din is/oricul Cmpulungului Moldovenes,, 1960, p. 7 urm.
'" Hurmuzachi, Documenle,ll
1
, p. 417, nr. CCCLXXXVI.
"Ibidem, pp. 404-405, nr. CCCLXXIX; despre romne, Il, 1970. pp. 132-133.
C. Cihodaru, Sjiaul domnesc .1'/alul din Moldova, p. 76 .
, Ibidem, pp. 76-79; P.P. Panaitcscu, Marea adunare a pp. 156-156; in .. N.E.H.", III. ( 1965), pp. 121-
122; Valentin Al. Georgescu, L 'As.wnbl<}e d'<}lms ou la Grande Assemblr:e du puys wn11ne organejudiciaire en
Valcl<'hie elen Moldavie (XVII el XVIII'), in "R.R.H.", V, (1966), nr. 5, p. 784; idcm, T;pes el furmes
d 'A.uemblr:e d'elals en Droil jeodal roumain, in Liber memoria/is Georges de Lasurde. Londra, 196!!, pp. Il!!-
119; idcm, Bizanful inslilllfiile la mijlocul se,olului ul XVIII-lea, 191!0, pp. 50,
1 52; N. lnslilufiifeudale din Moldova, pp. 237-238; l.luria dreplului romunesc, l, 1980,
pp. 268, 271.
z despre romne, l, 1968, p. 199. La fel Anton Vcrancsics: "La domnie
copiii legi/imi, pre,um c:ei nelegilimi"(ibidem, p. 405).
Grigore Ureche, Lelopise{ul Moldovei, pp. 147-148; Cronicele slavu-romne, pp. 81, 95 .
.. Cronicele romno-slave, pp. 88, 103. "schiptrul" din partea statului de (ibidem.
pp. 89, 104-105), in vederea el ajungnd de fapt la domnie prin in urma unui complot a
23
Muzeul "Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006 - 2007
generale elective se curtenii,
(liberi), cum se ntmpla n cazul de "oaste", era foarte redus n ceea ce
alegerea domnului. La 1705 Dimitrie Cantemir aceste categorii
erau convocate doar pentru a lua despre deciziile elective
45
.
O ceva mai mare o aveau boierii mici curtenii n cadrul
elective, n deosebite, de sau Astfel, n
alegerea lui Radu de la n 1522 a avut loc n n care
Mehmud bei domnia din partea sultanului ... Iar Stoica fiind ntr-acea
vreme la n curnd au trimis aice n la boiarii,
ca ridice domn cum mai curnd, pre Radu/ din pentnt piare de
turci. ntr-aceia curnd s-au adunat boiarii mari mici curtea au
domn pre Radu/ din ginerile lui la leat 7030"
46
. n
acest caz de ce a trebuit o "mare adunare de vreme ce Radu de la
trecea drept fiu nelegitim al lui Radu cel Mare? Probabil pentru
a sa era astfel i se titlul de ginere a
lui Neagoe Basarab, n n care trebuia fie ales, pentru a conduce lupta

O astfel de "mare adunare a a mai avut loc n cu prilejul
n fapt a dinastiei, n toamna anului 1601, cnd tot din militare
politice imperioase, la unde se afla oastea boierilor
proimperiali, a trebuit fie ales Radu din familia

primul domn
care nu parte din neamul domnesc al lui Basarab 1.
Niciuna din aceste nu s-au pus cu prilejul la domnie a lui
cel Mare. Era "os domnesc" recunoscut n plus, biruitor asupra rivalului care
fugise spre Pentru ce ar fi fost nevoie fie aclama! sau recunoscut de o mare
adunare a care se convoca greu, prin trimiterea de n toate olaturile"
pentru a da de de deplasarea celor etc.
48
Apoi, ar fi fost greu fie
marii boierimi, dintre care o parte l pe Petru Aron,
care, cum am mai amintit, a fost extrem de favorabil marii boierimi clerului.
mitropolitul Teoctist s-a lui a pentru un nalt
ierarh n scaun putea turma pe care o Din suita sa parte
fratelui sAu (Constantin Rczachcvici, Prima incercare a lui Ion cel Viteaz de a ocupa domnia
Moldovei. ca urmare a "turcirii"lui (iunie 1551), un izvor palon inedit, in "R.A.", Lll (1975),
nr. 4, pp. 384-385).
45
P.P.Panaitescu, Marea adunare a {arii, p. 163.
Istoria 1290-1690. Cantacuzinesc, ed. C. Grcceanu, D. Simioncscu,
1960, pp. 43-44 ... Radu de la carele zic ginere lui Neagoe la Radu Popescu, Istoriile
domnilor cd. Const. Greccscu, 1963, p. 38.
47
Ion Unde au .fost in "R.l.R.", XIV (1944), nr. 1, pp. 40-56; Constantin Rezaehevici,
Radu epoca sa, (in mss). Cf. Paul Ion CruccanA, Unde au .fost cei de la 1602 (sic)?, in
.,S.C.", Curtea de 111 (1990), pp. 66-70. in chip ciudat, P.P.Panaitescu, op. cit., p. 163, nu
aceastA "mare adunare a .
.. P.P.Panaitescu, op. cit., p. 163, dupli rclatl!rile lui Dimitrie Cantemir.
24
Constantin Rezachievici- A rost cel Mare "ales" domn n aprilie 1457'!
muJ.!i dar nu participau la marea adunare a cum se
credea acum, lor fiind de ceremonia a ungerii domnului.
Pentru n fond, "n satul Dreptate", nu a avut loc nici o "mare adunare
a Se vor fi aflat aici din toate categoriile sociale, fie n oastea
lui fie ntmpine n frunte cu mitropolitul asiste la ceremoniile ce
se cu prilejul unui nou domn, chiar n Sucevei. Iar prima
ceremonie trebuie fi caracterul de ntmpinare de inchinare inaintea
viitorului domn. Sunt cunoscute astfel de ceremonii, din nefericire de multe ori
confundate cu cele ale marilor elective, din pricina la ambele a
sau a "poporului". Astfel, Alexandru aflat ntr-o n parte cu
cea a lui din aprilie 1457, "afost ales ridicat la domnie", de
boieri care l n Polonia, n 1552, nfrngerea rivalului Joldea, la
a fost ntmpinat de toate - spune cronicarul Eftimie -
adunarea intregului popor, au de s-au inchinat lui Alexandru voievod cu mare
bucurie veselie'-4
9
Ne amintim n fel de la
Putna adunarea de la Direptate: aceea s-a adunat cu prea sfrn(itul
mitropolit. chir Theoctist 1-a uns pentru domnie", adunarea ungerea fiind
momente consecutive. Iar faptul Grigore Ureche introduce dialogul lui cu
boierii, adunare nainte de ceremonialul ungerii, aceasta trebuie fi fost, cum
aminteam, o probabil naintea veacului XVII, pe care cronicarul, care nu
avea scrupulele lui 1. Neculce, n ceea ce introducerea n cuprinsul
manuscrisului cronicilor predecesorilor
nu o nregistreze la locul potrivit.

Altfel "scenariul" venirii la domnie a lui cel Mare i va fi prea simplu
cronicarului, mare admirator al domnului.
La participa poporul, ceea ce nu avem
de-a face cu "mari elective ale Astfel, Neculce
alegerea lui Petru "au triimis boiarii mitropolitul haine scumpe
carita cu slujitori, unde /-ari ntmpina, mai in la scaon,
I puie domnu [ ... ]. cnd s-au pogort in vadul Docoli <ni>i, li-au ntmpinat gloata,
au inceput a i inchina a-1 cu haine "
51
. n 1561, ce sosi la
cronica lui Nicolae Costin, referitor la Despot
in tmpinare mitropolitul cu episcopii cu tot de-/ in
cetate"
51
.
Cronicele sluvo-romne, pp. 114, 123.
50
"Cuvintele" sau "istoriile" lui 1. Ncculcc se dupll cum am mai observat, la textele cronicilor lui Ureche
Miron Costin, fiind ca o la celei din urmll, in cadrul unui manuscris care le cuprindea
in ordine pc toale (Constantin Rczachcvici, Un alt .. cuvnt" a/lui Neculce de documente
din veacul ul XVII-lea cteva in cu., istoriile" sale, in "R.dl.", XXVI (1974), nr. 4, p. 582
nota 113).
!l Ion Ncculcc, Opere, cd. Gabriel 1982, pp. 169-170.
51
Nicolae Costin, Moldovei de la zidirea lumii la /601, cd. Ioan Petre,
1942, p. 453.
25
Muzeul "Acta Moldaviac Septentrionalis", V- VI, 2006 - 2007
"Marile ale nu se n "cmp". Cea de la satul
din a fost o exceptie de
din vremurile tulburi de moartea lui Mihai_ Viteazul, cnd
nu era Cuprinznd de obicei vrfurile clerului ale boierimii, ele
aveau loc la Astfel, n 1552, ntmpinarea deja
Alexandru a fost n scaun de "adunarea n palatul
de la Cronica lui Azarie n chip expres ,,s-a adunat tot popon1l
cpeteniile cu episcopii boierii tot sfatul au ridicat pe Alexandru
la demnitatea domniei, la in palatul domnesc "
53
care avea
rolul doar de a asista, a doar n preajma palatului, n biserica a avut loc
desigur ungerea ncoronarea lui
nchinarea boierilor sosirea mitropolitului Teoctist cu
urmtorul moment (ceremonie) n ridicarea la domnie a lui a fost "ungerea"
prin care domnului i se transmitea harul divin, era ,.consacrat", dl!venind
Din motive pe care nu le dar care desigur de strategia
momentului, a ceremoniei, care nu a avut loc la mitropolia din
Suceava, obicei
54
, ci chiar "in satul Dreptate", unul din de la
Putna
55
, mai precis n biserica ace!>tuia. De altfel, nici cronicile de la Putna, nici Grigore
Ureche nu amintesc de vreun "cmp" cu acest nume, n realitate o a istoriografiei
moderne, care n plus, pornind de la a inventat
ceremonia "alegerii" sau domnilor "n Climp", modelul germanie (!),
cu realitatea
Satul Dreptate sau Direptate, de boierii cu acest nume din a doua
a secolului XV prima a secolului iar apoi de
Pobrata, se afla pe atunci chiar la sud de locul luptei cu Petru Aron, pe parte
a Siretului, ntre actualele Dolhasca Heciu. Satul a ntre
timp
56
(de acea e amintit ca atare n majoritatea de la Putna la Grigore
Ureche), el reprezentnd locul care s-a aflat viitorului domn n vremea
Desigur, nici cronicarul de la Putna nici Ureche, care 1-a urmat, scriind
despre "locul [nu cmpul ! 1 n.n.] ce se chiam Direptatea" nu nchipuit va veni
o vreme cnd oamenii nu vor mai de la sine ungerea unui domn de
mitropolitul nu se putea face dect ntr-o iar nu pe un "cmp" pustiu.
s-a ntmplat, majoritatea istoricilor vorbind nu de mult de ridicarea la
domnie a lui cel Mare pe cmpul Direptatea ! A contribuit la aceasta desigur
magia acestui nume, n sa ca topic, nume interpretat
n fel chip: de la cmpie Suceava, unde "se poate cele mari de
Cronicele slavu-rumne, pp. 130, 140.
Ibidem, pp. 78, 92. n 1517 cel .,a primit binccuvntarca ungerii cu mna prcasfinlitului
mitropolit chir Thcoctist n cetatea cea a Succvii".
Ibidem, p. 70.
C. Cihodaru, Cu privire la localizarea unor din i.wwiu Moldovei, pp. 628-629; Al. 1. O
de geugrofie p. 20 t.
26
Constantin Rezachievici- A fost cel Mare "ales" domn in aprilie 1457?
voievozii la cmp, sub
se alegeau domnii, n cu care s-a pus

chiar un de cu stema (aflat n alt loc)
58
, la mai ciudat
de amintire "a marelui act de domnie care se acolo" prin
alegerea lui

de unde prin suprasolicitare, acestuia n scaun a devenit
"un act considerat de contemporani de justitia- de unde perpetuarea numelui "Direptate"
dat de atunci locului -"
60
.
Realitatea a fost cu mult mai n biserica satului Direptate, a
fost uns cu untdelemn n cadrul unei ceremonii pe care o
lui Dimitrie Cantemir, Axinte Uricarul, Gheorgachi ceremonie de
tip bizantin, aproape n n Moldova cel de-a lungul ntregului
cv mediu. n cadrul acesteia, noul domn era ntmpinat la bisericii de mitropolit,
crucea evanghelia prezentate de acesta, ngenunchia n
rezema capul de sfnta (pristol). Mitropolitul i punea omoforul pe cap
citea de ncoronare ("molitva de domnie")
61
, ungndu-1 apoi pe frunte cu
mir. Domnul apoi sfnta icoanele, iar mitropolitul i punea pe cap
coroana de aur cu pietre scumpe (care la romni n secolul al XV-lea era coroana
cu fleuroane. care se folosea n Europa cum
de altfel din toale portretele lui

care, sprijinit de domnul se
ndrepta spre tronul domnesc aflat n partea a bisericii. Cu aceasta ceremonia se
ncheia n mijlocul noul voievod pentru a porni
spre sa
63
Evident o de ceremonie nu se putea n
cmp.
s-a considerat ea ar fi putut avea loc numai la mitropolia din Suceava
64
,
mitropolitului Teoctist a care l care aveau un rol bine
determinat n cadrul ceremoniilor, face perfect pe cea a ungerii lui
n biserica de la Direptate. De altfel, Ureche limpede succesiunea
57
N. Iorga, f.ltoria lui cel Mare, p. 66.
58
Rudolf Gassaucr, snt!pturi in piatr<i cu stema Moldovei din Muzeul Suceava, in Miscel/anea,
1, Suceava, 1940, pp. 17-26.
59
N. Iorga, Istoria romnilor, IV, p. 125. Crede faptul lctopisctcle de la Putna "pomenesc ntia suirc in
scaun cu forme bizantine". M. clltopicul in ar fi familiei
Dcrcptate s-ar .
.. Istoria a poporului roman, 11, p. 294.
"Cf. Grigorc Ureche, Moldovei, p. 174.
62
lui cel Mare la N.lorga, Portretele domnilor romani, Sibiu, 1930, pp.12-20. Cf.
P.P.Panaitescu, Te=auru/ domnesc, in "S.R.dl.", XIV (1961 ), nr.l, p. 64; S. Gorovei, pp. 17-20.
6
) Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, 1973, pp. 154-155; Paul Mihail, 1. Despre
ceremonialul domnesc, in ,.A.I.I.A.I.", VIII (1971), pp. 397-399. Cu neinscmnate modificAri, acest ceremonia(
s-a prin puterea traditiei, in veacul XVIII, fiind consemnat n condica lui Gheorgachi din 1762 (Dan
Simionescu, Literatura de ceremonia/. Condica lui Gheogachi, /762, 1939, pp. 265-
266). Cf. Corina Nicolcscu, Le couronnement- <dn,oronatia>J, pp. 657-663 .
... N.Iorga, Istoria romanilor, IV, p. 125; N. nceputurile domniei lui cel Mare, pp. 50-52;
idcm, Moldova lui cel Mare, pp. 38-43; Alexandru V. Bodur, cel Mare, p. 117; Gheorghe
Duzinchcvici, Contribu(ii la o mai a lui cel Mare in moldo-polane, n
"R.A.", LXI (1984), nr.2, p. 157.
27
Muzeul ,,Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006-2007
evenimentelor care drumul din Suceava, ceremoniile de la
Direptate: "de acolo luo steagul Moldovei duse la scaunul
Sucevii"
65
, ceea ce corespunde a luat schiptru Moldovei"
66
din
letopise1ele putnene formulei "a cu putcre"
67
din cronica moldo-

"schiptru", care in insemna foarte probabil steagul
cel mare al

(mai dect sceptru ,,regal"), care nu e figurat pe
frescele, monedele sau sigiliile cu domnilor romni din secolele XV-XVI
69
,
fiind ca atare din secolul XVII
70
, aurit" (auratum sceptrum) e
amintit ntre insemnele ale lui Despot

investea pe domn cu puterea
(legat de atributul de voievod, comandant suprem al armatei), ulterior el
steaguri create prin mobilizare in vreme de

Preluarea
.,schiptrului" a de altfel de ceremonia "ungerii la domnie" chiar atunci
cnd acest steag venea ca a sultanului, in secolul XV1
7
J.
investire cu steagul cel mare al (,,schiptru'') reprezenta cea
de-a treia ceremonie, cea mai din succesiunea celor care in secolul XV
ridicarea la domnie a unui prelendenl acceptat intmpinarea-inchinare ungere-
incoronare). De-abia ulterior, in liecolul cnd "schiptrul" trimis de sultan va
Grigore Ureche, up. cii .. p. 91.
66
Crrmic"ele slavu-rumne. pp. 44, 49, 56, 61, 70 .
., lbitll.'lll, p. 28.
61
Cf. Marcel Romancscu, De.pre schiplru, in "R.I.R.'', XVI ( 1947), nr. 3, pp. 2!11!-294.
" Chiar Mircea cel fiul Mihail 1, singurii domni romni care sunt figurali pc moncdcle lor cu un
inscmn "regal", )in in mna un "glob cruciger", iar nu un sceptru (George Buzdugan, Octavian Luchian,
Constantin C. Opreseo, Monede hancnu/e 1974, fig. 82, 83, 85, 87. 89, pp. 17!1,
1!10,183, 187, 188, 11!9)
70
.. Sieptru" ca atare, insolil de reprezentare, apare in pisania stema lui Vasile Lupu din biserica Sf
Paraschiva (Sf. Vineri), ctitoric a acestuia din Liov, la 1643-1644 (Pavel Balan, Icoana sufletului nostru,
1992, p. 42), apoi n stema Moldovei din Ca:ania lui Varlaam (ibidem, p 90) sau n Psaltirea lui
Dosoftci, la Uniev ( 1673) (ibidem, p.79, 86). Este insA un clement nou introdus n cimierul stcmci n
vremea lui Vasile Lupu, astfel Dosoftci descriind n versuri ,.herbul" tradi!ional al Moldovei, se doar la
capul de bour ncoronat anturat de soare, lunA (Opere, 1, cd. N.A. Ursu, 1971!, p. 3).
Ullcrior, la sceptru se Nicolae Costin, op.cil., p. 319: adini toiagul pp. 312-313.
Cf. S. Gorovei, p. 20, pentru "schiptrul" lui Mihnca cel Rftu (t 1510). n secolul al
XVI-lea, domnii romni foloseau buzduganul ca nsemn al puterii, dar ca 1 exccutnd
pc Despot cu .,buzduganul ghintuit" (de fapt .. tintuit",.ferm/a claw) (Christianus Schesacus, Ruinele panunice,
la Johanncs Sommer, Christianus Schesacus, Scrieri alese, cd. Traian Diaconescu, 1981!, pp. 176-177).
71
Johanncs Sommer, Christianus Schesaeus, up.cit., pp. 126-127, 176-177.
71
Cronicileslavu-rumne, pp. 45, 50, 57, 63, 71.
Referitor la fiul minor al lui Petru cronica din biserica Sf. Gheorghe Jin Suceava
"in anul 7098 (1590).februarie 1, cu ajutorul lui Dumnezeu, i-au adus lui steagul (schiptro) de
la turcesc afiut uns la domnie cu mna printell' nostru. chir Gheorghe Muilovici,
milrapalitul a Mulduvei" (Cmnicile slavu-rumcine, pp. 162-163). n 1551 boierii careI-
au ridicat n scaun pc n condi(ii deosebite, i-au acordat intii "schiptrul" deoarece domnul
ncoronat, era la Constanlinopol, nainte de abdicare, abia dupA aceasta din a urmat ceremonia ungerii
lui (ibidem, pp. 85, 1 05; Constantin Rczachcvici, Prima incercare a lui /un cel Viteaz
de a ocupa damnia Moldovei, pp. 384-385, 389).
28
Constantin Rezachievici -A fost cel Mare "ales" domn in aprilie 1457?
deveni obiectul principal al nvestiturii domnilor de otoman
74
de
"cuca'' inlocuitoare a coroanei de sabie), ceremonia care l
aducea , cu mult fast participare, abia acum "n cmp", naintea
va ocupa un rol nsemnat n cadrul n scaun a unui domn, fiind
de ungerea ncoronarea in biserica mitropoliei (de obicei), n cadrul unei
ceremonii mai restrnse, cel o din vremea lui Despot, de
obiceiul de a se face daruri noului cap ncoronat
5
.
*
n concluzie, asupra lui Petru Aron la 12 aprilie 1457 la n
apropierea Sucevei, ntmpinat prlmind 11chinarea boierilor a altor categorii sociale,
obicei (ceremonie prin nimic de cele cu care erau noii
domni la acea vreme !), n sa de satul Direptate (simplu nume de sat, intrat n
istorie doar cu acest unic prilej conjuctural!), la sud de locul luptei, uns la domnie de
mitropolitul Teoctist n biserica satului Direptate, fiind investit cu "schiptnd"
("steagul cel mare al nainte de face intrarea n cetatea Sucevei,
aceasta trebuie fi fost a la domnie a lui cel Mare
obiceiului din acea vreme, n lumina izvoarelor din secolele XV -XVI.
cercmoniilor ca atare nu se abate de la in schimb
momentele ungerii investirii cu steagul cel mare al au fost (cu oarecare
de din strategice personale, asupra lui Aron
Petru, chiar n de locul luptei, faptul trebuie consemnat ca atare, nici
aceasta nu constituie un eveniment de ulterioare, pornind de la
ceremonialul prezentat de Grigore Ureche n secolul XVII a se observa acum
in realitate acesta doar unui de la Putna), de a transforma cele
trei momente ale n scaun a unui domn n veacul XV ntr-un "scenariu"
grandios, implicnd o "mare adunare a eventual de "comedia
alegerii", prin "unanimitatea de sau chiar un fantezist inexistent
ceremonia) al alegerii domnilor, chipurile .. in cmp" (!), doar pentru se
refereau la persoana celui care a devenit ulterior cel Mare, de care ceremonia
prea nu au nici un temei istoric in lumina
trebuie
n realitate, in aprilie 1457, un pretendent ca din neamul lui
Bogdan l, care cucerit tronul cu spada, a fost ridicat formal la domnie doar
ceremonii ale vremii sale, poate nfrngerea
rivalului trebuind de-acum nainte marile sale n conducerea
Ceea ce a vreme de 47 de ani, n ciuda tuturor
ridicnd treptat Moldova la rangul de putere
7
Constantin Rc7.achcvici, Steagurile militare ale Moldovei in veacul al XVII-lea, in ,.R.dl",
XXIX (1976), nr. 8, pp. 1207-1208.
" Johanncs Sommcr, Efegia 11/. La incoronarea fui Despot, in Johanncs Sommcr Christianus Schcsacus,
Scrieri alese, pp. 48-53.
29
Muzeul "Acta Moldaviac Septcntrionalis". V- VI, 2006- 2007
Was Stephen the Great the "choice" prince of Moldavia in April1457?
(Sumrnary)
In April 1457, the young Stephen - one ordinary pretender from
dinasty, Bogdan II's son - has conquered the moldavian throne by sword. After that, he
was enthroned using three traditional ceremonies of his time: submition of the boyards, in
front of Dreptate village; anointment with Holy Oii, in Dreptate village's church:
investment with the "big flag of the county", before the trimphal entrance in Suceava
fortress.
30
Hriban - n timpul lui cel Mare. O de topografie istoricii
N TIMPUL LUI CEL MARE.
O DE TOPOGRAFIE
HRIBAN
n istoria a Moldovei epoca lui cel Mare este pe
drept cuvnt, o de aur, iar viziune din zorii epocii moderne,
ntlnind-o chiar de la Grigore Ureche
1
. n ce epoca lui cel Mare a
constituit o de prosperitate dezvoltare pentru este, in
continuare, o de cercetare. "Epoca lui cel Mare" este aici, nu
ca un etalon al economice pentru un moldovenesc medieval. ci drept
indicator temporal-politic. Sensul acestei este domnia lui cel
Mare, prin durata mare prin domnia administrativ, constituie un
"domeniu" special n istoria a Evului Mediu moldovenesc, n care pot fi
investigate curente fenomene sociale culturale pe cicluri complete sau aproape
complete, n care contextul politic este pozitiv
2
Ca pentru restul Evului Mediu romnesc,
o cercetare de genul enun1at mai sus este de precaritatea izvoarelor.
Analiza restituirea topografiei unui medieval este o ncercare care
aportul tuturor izvoarelor (documentare, narative, arheologice, cartografice) o
de mai de antropologia a peisajului
cu/tura/
3
dect de cercetarea Adeseori, ncercarea de restituire a
istoriei unui organism urban se pe simpla constatare a acestuia
pe a fazelor sale de de regresie. n acest
context, topografia ecologia istorice ale unui sunt doar cauze, printre altele, care
contribuie, ntr-o mai mare sau mai la accesul la istorie al n cazul
nostru, datele necesare unei astfel de restituiri sunt att de precare, n ntregul
demers pare a fi sortit unui aventuros Cu toate acestea, datele nu lipsesc, ci sunt
Studiu inedit.
Doctorand, Academia Filiala Institutul de Arheologic.
1
Grigorc Ureche, L.:topise(ul Moldovei, cu. P. P. Panaitcscu, 1978 (in continuare: Ureche),
p.70.
1
S. Gorovci, Maria Magdalena Szckcly, Princeps omni /audae maior. O iMorie a lui cel Ma1e,
Putna- Suceava, 2005, p.402.
J Kulturlandschafi sau Cultural Landrcape, la Octavian Groza devine "peisaj antropizat" (De re geugraphiw.
sau lungul drum al spa(iul11i teritoriu, in Teritorii (Scrieri, dez-scrieri), 2003, p.241.)
31
doar prea pentru a putea nchega o imagine interesul, n acest context,
fiind unul de de punere la punct a conceptelor dinamicii necesare unei
cu un asemenea obiectiv, n datelor de
nu doar pentru nostru, ci pentru majoritatea organismelor urbane cu
din extracarpatic.
In fapt, topografia ecologia departe de a fi doar un fundal, care
sub propriile ritmate cosmic planetar, sau, n
cauze detenninante, genii loci imanente vigilente ai organismului urban
constant decisiv sunt piese componente ale istoriei materializate, care
sunt care sunt, la rndul lor, alterate de
Studiul istoriei medieval din extracarpatic nu poate de bolile
detenninismele, atta vreme ct nu este ideea
istoric (indiferent de vechimea zidirilor) n interiorul topografiei ecologiei sale,
iar acestea, la rndul lor, paradoxal, in interiorul Oamenii care fac istoria
n timp, locul, topos-ul, peisajul n sensul n care
succesul unei depinde de n care adapteze peisajul, iar nu
se adapteze accstuia
4

n n care topografia era de Pierre Davity, n 1614 (n
Les Etats et les Empires du Monde), astfel: "Topografia, descrierea unui loc, nu
este altceva dect reprezentarea a unui cu sau teritoriul
expresia
topografie ar compusului de origine
to7to<; + este mai complex dect o o explicare
Pentru topografii englezi ai perioadei elisabetane, topografia a fost mult mai mult dect o
"descriere a locului". Pentru John Leland ( 1549, The Laboryouse Journey and Serche of
J. Leylande for Englandes Antiquitiest William Camden (1586, Britannia)
1
analogia
biografie - topografie merge dincolo de simpla topografia
devenind o "narare" a locului, cu istoria, ecologia oamenii acestuia. n acest sens,
topografia a Angliei, periegesis-ul (Camden fiind elogiat de Anthony
Wood drept un Pausanias al Insulelor Britanice), este din multe familiare
topografii minore. n vom folosi noi tennenul, clarificndu-1 cu
poate dar de
o topografie a unui medieval moldovenesc. Probabil cea mai
exemplificare a lui Leland Camden ar fi monografia
a lui N. A. Bogdan, o topografie nu n sensul dimensiunilor fizice sau n cel
al derizoriului, ci n sensul familiarului, al unei dimensiuni comprehensibile la nivelul
uman. Elaborarea unei topografii sistematice, metodice a unui medieval
moldovenesc nu este numai generate de precaritatea izvoarelor, ci
4
Gcorgcs Jchcl, Philippc Racine!, La viile nu!dievale. De /'Occident chretien a /'Orient musulman (V-xv
siecle), Paris, 1996, p.62.
5
O. Groza, op.cit., p.237.
'A.W. Ward, W.P. Trcnt ct al., The Cambridge History Englilh and American Literature, III, New York,
Bartlcby .corn ( www .bartlcby.comlcambridgc/213/1 507), 2000, p.21.
1
Ibidem (www.bartlcby.com/cambrjdgc/213/1506), p.l9.
32
Hriban- n timpul lui cel Mare. O de topografie
celor generate de precaritatea metodei sau, mai de acesteia. Precaritatei1
izvoarelor face ca "nararea" locului, a nu fi dect n planul unui
prezent, extins cu una sau ale memoriei orale. Astfel, periegesis-ul lui
Cantemir include memoria unei de n
iar N. A.
Bogdan la persoana l, amintirea unei convorbiri cu inginer G.
Bayardi"
9
despre descoperirile arheologice ale acestuia de la Curtea Trecutul
locului, istoria sunt statice, imagini desprinse din documentele
din cronici, ancorate puternic la planul dominant determinant al prezentului ca tol
altea carote stratigrafice. Ceea ce din topografia lui N.A. Bogdan este analiza,
ncercarea de a explica melodic, viziunea. Relund analogia biografie - topografie,
Monografia a lui N. A. Bogdan fie un text bogat,
erudit bine scris, o "narare", (nu a unei ci a unui dar
Principala de a unei topografii "istorice" a moldovenesc
este definirea a "domeniului de activitate" a obiectivelor. Adunarea a
istorice geografice disponibile apoi etalarea acesteia, n ordine
este modelul omniprezent. cale satisface,
a monografiei, dar domeniul de activitate (istoria, geografia sau demografia,
moravurile sau epoca sau perioada ele.) este difuz,
iar obiectivele majore, n de cel de etalare a
sunt nedefinite. Cele mai probabile cauze ale acestor se n mereu
blamata precaritate a izvoarelor. Lipsa unei cartografii minore pentru perioada de dinainte
de 1750, raritatea surselor documentare cu descriptiv, incoerenta izvoarelor
iconografice artistice n domeniul imagisticii urbane, au ca necesare
reconstituiri a istoric fie construite direct pe baza
documentare de indiferent de a acestora. Lipsa unei
a documentare acumulate a determinat caracterul
"monografie" (superficialitate soliditate, de viziune) a textelor
dedicate istoriei urbane locale. Pragmatismul ancilar al geografiei n epoca
pozitivismului (conform geografilor

nu a mai evoluat, pentru istorici, dincolo de:
"Capitolul li. Mediul geografic cel natural".
Corectarea acestor ar sta, n opinia n ordonarea datelor
disponibile, documentare, narative, arheologice, de la bun nceput n contextul lor
cronologic
11
, nainte de a le folosi pentru sau analize. evaluare a
ar servi, n timp, la o definire a limitelor studiului, ca la o
stabilire a obiectivelor acestuia. n cazul nostru, studierea topografiei
'Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, 1973 (in continuare: Descrierea Moldovei), p.29.
9
N.A. Bogdan, Monografie 1997, p.21.
10
O. Groza, op.cit., p.238.
11
Exemplul, deja cunoscut, al mahalalei Arcari in care nu trebuie de contextul spa)ial,
"pre Podul Vechi ... aproape de bcsereea de cel temporal: datarca documentului, 8 februarie
1676, contexte care fac dificil de extrapolat evaluat imponan)a arcarilor in de fundare a
(Documente privitoare la istoria Il, editor 1. 2000, p.402; Ibidem, III,
editor 1. 2000, p.l48, p.434, in continuare: Documente
33
Muzeul ,.Acta Moldaviae Septentrionalis", V - VI, 2006 - 2007
medieval moldovenesc este clar conturatA de dispropoqia masivi dintre
doc:wnentare, narative, literare, ic:onografice etc:., pstrate de dinainte de 1600 de cele ,
de dupA acest prag cronologic abstract, studiul trebuind separat conform celor dou
domenii c:ronologic:e. in timp, obiectivele devin diferite, din motiv, pentru
prima perioadA documentarA, topografia va fi una a contururilor reliefurilor
largi, generale, in timp ce pentru a doua perioad documentari obiectivul general ar fi
alctuirea de topografii minore, de detaliu.
Cu topografia "istoricii" poate fi genul de cercetare care ar putea umple
o parte din golul dintre studiul monografie local sau regional, cu
servitudinile sale, sinteza de istorie urbanii medievalA moldoveneascA, oferind acesteia
din indreptArile metodologice, datele analitice modelele sintetice necesare
stadiului de mimare difuzA a sintezelor produse de medievistica
O EVALUARE A SUBIECTULUI: LUI CEL MARE
LegAtura dintre capitala cel Mare, domnul "vrstei de aur" a
Moldovei, este marcatA simbolic incA de la nceputul istoriografiei
Astfel, Grigore Ureche interpolatorii atribuie lui cel Mare
trgului a Curtii cu ctitorirea bisericii Sf. Nicolaeu, iar
Dimitrie Cantemir, n Descrierea Moldovei, reproduce o legendA a intemeierii
a acestuia dintr-un sat de cAtre, cel Mare
13
, numit numele
unui morar, al locului, sat pe care I-ar fi trg, unde a mutat scaunul
a ridicat Curtea DomneascA biserica Sf. Nicolae. Legenda de Dimitrie
Cantemir este o a mitului eroului fondator, aceleia, redatA de
Ioan Neculc:e, a ntemeierii mnstirii Putna
14
intr-o justificare antropologicA, este ct se
poate de normal pentru capital a (n timpul lui Ureche la fel ca n timpul
lui Cantemir) sA fie ntemeiat, cu toate atributele .,capitoline" (curia, templul,
de nimeni altcineva dect de regele-erou. Debutul unui proces de mitizare a figurii lui
cel Mare, incA de la mijlocul secolului al XVII-lea, ar putea fi cauza pentru care
originea (noul, a celei de-a doua desc:lecAri) a capitalei Moldovei a fost de
personalitatea sa.
Cu din lui Grigore Ureche din Descrierea
Moldovei, nu avem alte date despre lui cel Mare la (altele de<:t cele
ale datelor de loc: ale actelor sale}, c:u att mai despre o speciali a domnului
11
Miuil ClluJirul ridici ipoteza lcglturii directe dinln: ridican:a bisericilor de !Ars de elin: cel Mare li
.,dcscllcatul" acc:stora: latii ar ti devenit tirg cind a ridicat biscriu Sf. Nicolae dupl victoria de la
Gl'lllllllqli-VIIdul Jorii asupra ciiZIICilor: .. De acolo s-au ntorsu vodA -au desdlccal lArgul lqii la
laud. 111i Dumncdzlu au inceput a zidi bcscrcca marelui mucenic ti c:iudotvorcJ Nccolai", (Ureche, p.51).
Textul pn!priu zia al lui Ureche plascazl ridicarea bisericii din lqi dupl bitii ia de la Cldlbuga (Ureche, p.57).
u .,Acala este scaunul cel Mare 1-a mutat de la Suceava la lati. [ ... ] mai nti a poruncit si IC
zidcud o biserici inc:hinall sfintului Nicolae care este asllzi biserica cea mare; dupl aceea a poruncit siiC
c:lldcud ti pelale pentru dinsul 'i pentru boieri". Descrierea Moldovei, p.24.
14
1on Noculcc, Letopi.Jetul Molclovei (cd. lorgu Iordan), Bucurqli, 197S, pp.ll-12.
34
CAtAlin Hriban - Ora,ulla,i n timpul lui cel Mare. O schltl de topognfie Istorici
cu viitoarea a Moldovei. Din cele 408 documente interne emise de
cancelaria lui cel Mare, doar 12 sunt emise la intre 1458 1502
15
, dintre care
doar seria de trei urice, din 3, 4 5 februarie 1495, cea de patru urice, din 17,22 25
martie l 500, pecetluite de logofltului Tllutu, sunt leg11te de o posibili prezenti la a
lui cel Mare pentru o sArbAtoare mare de peste an, intmpinarea Domnului, la 2
februarie
1
', in cazul primei serii Buna Vestire, la 25 martie
17
, in cazul celei de a doua,
existnd o posibilitate ca de sArbAtoare sA se lege cele douA acte din 17
februarie 1502 emise la ca cea, BrA dati de loc, din 22 februarie 1502
11
Raportul
sotiei regelui Matei Corvin la curtea lui cel Mare, din vara lui 1475
de domn, "in lassmarch hunc foro Filistinorum castrum tenet", castrul
fiind, probabil, Curtea domneascii de sau, cum presupunea Alexandru
Andronic, pe care cel Mare ar fi pus sA fie in jurul
in care tabiira militarii, "cu puterea sa"
1
'.
Cu valorii mitice a dintre domn valoare de
interpolatorii lui Grigore Ureche apoi, de Dimitrie Cantemir, trgui
medieval al nu se prin nimic in plus de alte trguri medievale ale
Moldovei lui cel Mare. ar face, probabil, a
a biserici de zid la la secolului al XV -lea, vechea
Albii cu hrarnul Adormirea Sf. Nicoale Domnesc, ceea ce ar ridica statutul trgului
deasupra contemporane de rang. Informatia referitoare la hramul
Adorniirea, cum cii aceasta ar fi fost conduce la concluzia cii localizarea
acesteia ar fi una periurbanii, iar iniiltarea bisericii Sf. Nicolae Domnesc ar fi fost
tocmai de cvasi-indisponibilitatea teritorial!\ liturgic!\ a Adormirea,
in contextul unei eventuale demografice a
OAMENII
de pe hotarul trgului, "Ceairul lui Peref', "Copou", "Crlig",
"Ciurchi", ,,Holboca", "Nicolina", ,,Hiincea" sunt documentate
arheologic dinainte de perioada atestArii documentare a tirgului medieval, actiunea de
a fost relativ continuA, chiar in timpul dupA perioada de stabilizare oficialA
a hotarului perioadA la care face referire, probabil, "descAiccatul" din interpolarea
lui Misail CAiugArul
11
, actiunea care nu numai cA "impinge" constant limitele pidurii. dar
creeazA in mod activ culoare de comunicare. Exemplul este doar unul din
modurile in care locuirea umanA altereazA primar peisajul, aici ..primar" fiind folosit ca
indicator al unei interventii legate de de subzistenfl pe care o ac:opcrlllfCZUCII de
"DIUI. A, 11, III,,_.,_.
11
DltH, A, III, pp.ll0-327 .
., '""- pp.454-461 .
'""- pp.470--475 .
.. Al. Aacnllic,/tlfil ... , p.51
V. Cllirica, M. T-ai, op.cll., pp. 171-177, 114-205.
11
Vezi IIIIJIN.. aoca 65.
35
Muzeul "1\cta Moldaviae Scptentrionalis", V- VI, 2006- 2007
tip rural. pe de o parte, asolamentele, pe de alta, la etaj
peisajul, de data aceasta zona a inundabil platourile teraselor.
Locuirea fiind o a alterarea peisajului de aceasta este fie
direct de comunicare, de drumuri, construirea de poduri, amenajarea de
vaduri, de rohatce, fie indirect, prin intermediul
dedicate culturilor de la acest etaj temporal cultural fiind
vorba doar de podgorii, cum sunt cele din Dealul Copoului, de la Socola sau de la
Bucitnn
22
, sau a provocate de cvasi-industriale, cum sunt morile.
asupra peisajului, antropizarea sau culturalizarea acestuia, de locuirea
fie la nivelul de fie la cea de comunicare, este procesul care
duce n final la formarea unei ecologii a teritoriului locuit, practic etapa a
procesului de culturalizare a peisajului. Ecologia teritoriului locuit este un sistem
particular greu de revelat n rural, ecologia fiind cta care cele mai
multe elemente pentru structurarea argumentarea a acesteia.
Exemple elocvente pentru un stadiu ulterior de evolulie a trgului sunt
gunoiului (de la Curte, n secolul al XVII-Iea)
23
, aglomerarea cimitirelor
24
, din
mahalaua Feredeielor, depozitclt; de cereale legate de Trgui sau
pe Ulila Meserciilor.
Culturalizarea peisajului, mergnd la alterarea degradarea
a acestuia nu poate fi doar pe baza suferite de relief
elementul cheie este dat de informaliile documentare arheologice reflectnd
n ecologia topos-ului formarea unei ecologii a teritoriului locuit,
fermitatea asupra acestui din aspect tiind de fapt reperele de atestare
a unui organism urban durabil.
GEOMETRIA
medieval din sat, devine mult mai mult dect satul originar
transcende simple de a exista ale lumii rurale, nu poate supravietui n
satului. ntr-o foarte diferind n context premise, se
poate desprinde de pe care le cu locuirea ale planului. Cu
o parte a organismului de peisaj, ca satul, proiectat orizontal pe un plan,
lipsit de categoriile celei de-a treia dimensiuni, "naratorului"
componentele geometrice care ii originile rurale. Redus la poligoane, linii
puncte, devine schematic, o a organismului urban. .
Exemplul hotarului trgului este cel mai elocvent atunci
ale Peisaj agrar, hotarul trgului este partea cea mai de modul
. de rural. Format din islazuri, iazuri, hotarul este aproape
u Via dintre Socola Bucium, inUiriUi de cel Mare Mitropoliei, la 1469. DRH, A, Il, p.233.
n Scutirca de dAri, printre care .,de gunoiu", a .,dughcnii de fllin!i" a Aron VodA, de pc Ulita
la 1661. Il, p.l.
z Necesitatea cimitirului Bisericii Albe, la 16R2, cf. Ibidem, p.509.
36
amorf care constituie domeniul de al alocat de domnie in
acest scop care este lipsit de relief statutar, astfel nct domnia dispune in mod
indiscriminat de proprietate. Din punct de vedere social, politic, economic, hotarul este
asimilat, astfel, de facto, personale a domnului, este, legal, morfologic
topografic, nu doar centura a ci perimetrul delimitat constituind
baza pe care se relieful urban. In hotarul trgului apare ca
de peisaj, de la care se tridimensional, la fel
de din punct de vedere ca politic, administrativ, fiscal religios.
deasupra peisajului
Satul modul de rural) este locuire n de
modul de urban) este locuire in de comunicare,
succednd satului. Pe medieval se
deasupra satului prin tridimensionalitatea din turle,
turnuri), ct prin dimensiunilor verticale:
mai ales, dimensiuni care, folosind o nu sunt n
lumea dect aruncate de Putere prin intermediul
Relief spiritual: bisericile
unul din nodurile de putere comunicare ale este Curtea, indiferent
constituie sau nu nucleul de agregare centrul fizic al
nod este, cu biserica. "Ridicarea" nu numai
profilului prin intennediul turlelor cum apar acestea in cunoscuta
de la Augsburg" din 1701
25
. Bisericile de cu turlele lor,
ascensiunea locuirii la un plan superior, spiritual social. Parafraznd textul
lui Misail Voievod, cnd au de au

Atestarea unei biserici la mai veche de momentul 1491-1492, al
Sf. Nicolae Domnesc, este de de pe un Minei, datat 1492, care a fost
de Adormirea Maicii Domnului din probabil
n zona Bisericii Albe de la secolului al XVI-lea, loc pe care, mai trziu, este
biserica veche a Mitropoliei
26
. faptul spre
domniei lui cel Mare, la cel biserici
?). Pe fundatia actualei Catedrale Metropolitane, unde este
unei Biserici Albe, dar cu Hramul Sf. Ioan

localizarea vechii
Biserici Albe ar putea fi constructiei descoperite arheologi'c pe strada
cel Mare, la punctul ,,Materna", edificiul religios fiind datat de descoperitori
u N.A. Bogdan, op.cit., p.J
20
D. 1. op.cit., p.44.
21
N.A. Bogdan, op.cit., p.26.
37
Muzeul Judetean ,,Acta Moldaviae Septentrionalis", V - VI, 2006 - 2007
inceputul secolului al XV-lea
21
Pe vechea ar mai fi avut cel
putin o pe locul bisericii Sf. Nicolae Domnesc fiind
aceasta din i-ar fi luat locul. Argumentul pentru afirmatie ar fi blocarea
trgului in a doua jumAtate a secolului al XV-lea, in directia
promontoriului Curtii, blocaj pe care autorii vechilor zidiri il pun pe seama
existentei acestei biserici anterioare lui Sf. Nicolae
19
, a proprietAti ar fi
ocupat marginea dinspre a promontoriului Curtii.
Relief social: Curtea domneascA
Chiar o poate accede la un statut un stadiu urban de
dezvoltare prin mijloace proprii factori de mediu natural extrem de
favorabili, resurse naturale, pozitie pentru Moldova doar
interventia a domniei organismului urban valoare de aceea de
focar al unui spatiu de justitie (numit de noi de drept), valoare pe care
primele medievale din Europa, cele episcopale, o au din secolul al Vlll-lea.
Momentul interventiei este marcat de formarea tinutului instituirea
ca a acestuia, reflectarea a acestui moment fiind ridicarea Curtii
al rol de este minor in comparatie cu cel de centru juridic,
administrativ, militar fiscal al tinutului uneori, a regiunii. Apelnd la o licentA
modernizant!, Curtea in medieval moldovenesc, Palatul de
Prefectura, Comisariatul militar, Curtea de Conturi Administratia
intr-o cel mai important, intr-o de fortificat

Curtea de la a constructie ii este lui cel Mare
de Misail exista dinainte de urcarea pe tron a domnului, cel sub
institutionalA. prima atestare fiind mentionare veniturilor Curtii in
actul din 8 octombrie 1434, dat de voievod. Despre functionarea a Curtii
inainte de cel Mare avem informatii din lui Petru al II-lea pentru
Probota, din S aprilie 1448, care interzice de la si
judece sau si ia amenzi de la oamenii din satele minlstirii
31
Faptul documentul tn
este o inllrire, foarte probabil a daniei din 18 august 1438 a lui Ilie voievod'
1
, in
care judetii de la Hirllu ti apar ca panii, suferind interdictii, face ca
probabill alcstarea functjoalrii Curtii domnqti de la inel la 1438. AceastA datare-
nu este departe de prima atestare a trgului in actul din 1434, al lui al II-lea,
N.N ........ V . ........ cii., p.J3.
"D. Bldlriii,I.C..,.dt.,p.44.
DIUI, .A, 1, 114, p.ll7.
Jl ,",.", p.392.
.,,...,p.l64 .
.. ....... ckUiii ....
1
...... ti .......... el. Nillllllc ",.,.... Aloldrnw,
1971,pp.322 ti ...
38
Cltllin Hriban - Orllfulla,l in tlpullui cel Mare. O scitl de topognfle Istorici
act scris de diacul Costea, " ... in Trgui leat 6942 (1434), mai 25..34.
Descoperirile arheologice confirmA documentare, cele mai vechi ale
fiind datate la inceputul secolului al XV -lea, foarte probabil din timpul
domniei lui Alexandru cel Bun
35
, -pe, baza analogiilor cu materialele ceramice de
descoperite la Cetatea de Scaun a Sucevei, in nivelul refacerii
din timpul lui Alexandru cel Bun. Fortificarea, sau refortificarea probabil
de raportul solilor lui Matei Corvin cu de lui Misail
se arheologic cel in turnul patrulater ale au fost
descoperite pe latura de sud-est a incintei de descoperitori
36
in
timpul domniei lui cel Mare, pe baza analogiilor constructive cu Cetatea de Scaun
Curtea domneascA de la Suceava.
Astfel, Curtea este obiectivul cel mai important al medieval
moldovenesc, acesta din urmA, putnd exista independent, prosperA
juridice administrative pe care le oferA Curtea, aceasta devenind, practic,
nucleul social al organismului urban, in forma a acestuia.
Relief economic: atelierele plata
Curtea este, flrA indoialA, pivotul politic, administrativ fiscal al
pe care il conduce. in este pivotul economic al
uneori, mai mult dect att, al regiunii. calitatea cantitatea
acesteia, ca veniturile din ridici deasupra plat al cimpurilor
satelor deasupra anatomiei lipite de peisaj a trgurilor.
Nu posedAm date materiale clare despre activitate la in a
doua jumAtate a secolului al XV -lea, cu cuptoarelor de olari descoperite la
marginea de nord a trgului medieval, in actuala zonA a Unirii. in perioada 1960-
1967 au fost descoperite cercetate nu mai de 1 S cuptoare in aceastA zonl
77
(pentru
localizarea exactA, v. ftg.4), doar unul dintre acestea fiind de tipul primitiv, in
simplA, majoritatea fiind de tipul, cunoscut in majoritatea teritoriului est-european, cu
grilA simplA, la acestea adlugindu-se citeva cuptoare cu pili de perete
vertical median. Un grup de cuptoare de olari de tipul cu pili au fost
descoperite in timpul cercetArii arheologice bisericii minlstirii Sf. Sava
39
Descoperiri
sporadice pc teritoriul tirplui medieval au scos la iveall unor ateliere de
arsmtari. care produceau, posibil, atit pentru clien&ii instlri&i, c:tt ti pentru ......
,. DRJI, A, 1, p.20J.
,. Al. Andnlnic, hqll ... , p.48
,".",, p. 52
n /bidat, p.JB.
Vezi tia. 12, n:c:GIIIIiluiri de npeouc de .. Cllnlnicl u..-liul prukHiilln:M. IIOCOiclc XIV-XV ti tia. Il,
n:co.tilUin:a WIUi .-clicr eli carlicnd cMrilar dia ...... llllldicwl de (Rcp. MoldoVII). L. L. Pulevo1,
Ki&n,J969.
"N.N. Pupfu. V.,.._., . cii., p.JJ.
Vezi ..,_, 11o01a 62.
39
Muzeul "Acta Moldaviac Scptcntrionalis", V- VI, 2006- 2007
unei n largul medieval al este destul de greu de probat,
pentru a doua a secolului al XV-lea. Judecnd documentare din
secolul al XVII-lea, ale numelor: Trgui de Jos, Trgui de Sus, Trgui Nou, Trgui
Vechi, Trgui lui Bamovschi, Trgui Mare, Trgui

n vocabularul documentelor
de nu se face o discriminare ntre de loc de schimb, cea
de localitate de tip urban, a "trgului". Cu sensul de forum
pentru schimburi comerciale, de adunare de pornire ncheiere a
procesiunilor, de a ceremoniilor civice sau de sens acoperit
de pallis) nu se din trgui medieval la 1600,
a Trgului ne poate servi drept pentru a plasa unei n din
timpul lui cel Mare n zona dintre Podul Vechi

mai sus de locul viitoarei n apropierea actualei Hale
Centrale). Partea dinspre est a acestei presupuse ar fi fost de

a fi un element foarte specific al locuirii de tip urban, manufactura
schimbul, componente ale de comunicare, deasupra peisajului
rural, n primul rnd, desprinderii de etajul modului de
economiei de specifice locuirii rurale, desprindere la care manufactura
schimbul contribuie semnificativ, complementnd intersectnd aportul major adus de
ordonarea
DINAMICA
Rata expansiunii este, mai ntotdeauna, strns de sau
unei n interioml sistemului social politic din care face
parte. Determinarea acestei rate apoi, analiza acestei n cu
contextului social politic instrumentul pentru a evalua "energia" unui a-i
determina dinamica cu scopul ultim de a acoperi cu date extrapolate zonele
rarefiate sau chiar golurile narative ale unei topografii.
Axe directii
Oportunismul este, practic, unei locuiri umane care n cel mai
mare grad succesul acesteia. Valorificarea a a trei
axe majore de comunicare, intersectate n trgui culoarul Bahluiului, culoarul
Nicolinei, culoarul Jijia-Prut, a asigurat succesul ncepnd cu stadiul pre-urban,
cnd de comunicare devine motorul (v. fig.2). O privire asupra
imaginii sintetice a etapelor de dezvoltare a

(v: fig.3, cf. fig. 5) faptul
D. l. op.cit., p.73.
1
Ibidem, p. 76; toate uli!clc convcrgcau spre Vama domncascll. ..
0
Istoria l, p.S4; conform autorilor (i.e. Constantin Cihodaru), numele ar insemna Ulila
Schimbll.torilor (de bani), a Zarafi lor, fll.rA nici o legAiurA cu negustorii trapezuntini .
.. Al. Andronic, op.cit., p.74.
40
Hriban - in timpul lui cel Mare. O de topografie
axele pe care se face a nu coincid ntocmai cu axele majore de
comunicare ale regiunii. Axa este cea ENE-VSV, care
previzibil, marginea terasei inferioare a Bahluiului axa de comunicare "Ceairul lui
- lui - "Curtea - "Vama care
pe de o parte, drumul Sucevei al cu drumul Vasluiului al
pe de parte.
lui cel Mare era, foarte probabil, deja ordonat n jurul pivotului care
era Curtea, care constituia vrful fix al unui triunghi neregulat, latura fiind
de "marginea dintre Cacaina Rpa Acest triunghi este
orientat, organic, pe axa mai sus, cu o dezvoltare
mai spre capetele axei, mai n directia "marginii libere", cu o
dezvoltare spre sud, prin ocuparea a inundabil.

Chiar trgui medieval pivotul acestuia, Curtea sunt
preexistente de secol de domnie a lui cel Mare,
pe care o are trgului de nu poate fi, n nici un fel,
Practic, ncepe mai repede. prima din seria
de "impulsuri de ale (celelalte fiind legale de mutarea capitalei n timpul
lui Alexandru respectiv, de domnia lui Vasile Lupu), este att de
ridicarea celei de a doua biserici de zid din trg, Sf. Nicolae, ct de dezafectarea
primului "cartier al olarilor", din zona Sf. Sava
4
s mutarea acestuia dincolo de
marginea trgului, n zona actualei a Unirii. de de
statut pe care o ridicarea bisericii Sf. Nicolae sunt ntmpinate de o ncercare de
"sistematizare" de extinderea a ce o O mai
a evolulive a este unei colonii catolice nflorirea
acesteia spre domniei lui prin a doi din la
Universitatea de la Cracovia
46
.
Nu putem la stadiul actual al dezvoltarea a
din ultimul sfert al veacului al XV -lea ia cu arderea de
la 1513
47
, putem doar presupune, unei pauze de o n
activitatea de ctitorire a bisericilor de zid ( 1541, biserica lui Dancu, cu hramul Sf.
Arhangheli Mihail Gavril
48
biserica lui Ioan Goli, cu hramul Domnului,
ante 1546
4
Y), a fost iar revenirea a doar din momentul
refacerii trgului ce a fost ars de oastea sultanului Soliman, n 1538s
0
,
pentru a lua avnt, din nou, 1560.
N.N. V. op.cit., p.S 1.
.. Michacl Thomc de Jaszo ( 1494) Petrus Johannis de Jasso ( 1 502). O. 1. op.cit., pp.35-36 .
, Ureche. p.92.
""N.A. Bogdan, op.cit., p.l98
"'Ibidem, p.l99; O. 1. op.cit., p.20 1.
"Al. Andronic, op.cit., p.S7 ..
41
Muzeul ,,Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006- 2007
N LOC DE CONCLUZII:
DOAR UN TRG DE DOMNIE ?
dintre domnie n Moldova orict de bine
documentar, nu poate fi pe deplin n absenta pe care le
are asupra organismului urban, n sensul n care domnia, ca factor activ,
poate mpinge o pe un curs accelerat de dezvoltare. Acest fenomen se
credem, la spre domniei lui cel Mare.
viteza cu care social-politic, sunt dovezi ale
unei active a domniei motive pentru a presupune mutarea centrului
de greutate a statului moldovean dinspre nord-vestul Moldovei spre centrul (proces
finalizat cu mutarea a scaunului domnesc la la inceputul secolului al
XVII-lea, domniile ar fi putut fi nceput din partea a
domniei lui cel Mare
51
. Nu vom putea cu a existat un program
real al lui de a crea o la program legat modificarea
strategiei generale, economice de cu pierderea Chiliei Albe.
Putem doar constata o dezvoltare a trgului medieval care ar
teoretic (nainte de prima mutare a scaunului domniei) nu mai de patru biserici
de zid (din care cel una este Biserica , Adormirea Maicii
Domnului), la care s-ar o cel o n
aceste mijlocului de secol XVI clar cu Suceava, chiar n
unei de Scaun. faptul dintre bisericile de
zid sunt private, Arhangheli, a lui Dancu, a lui Ioan Goli, iar
o a treia ar putea fi n Adormirea Maicii Domnului fiind o
ctitorie a Ioan

avem imaginea unui care se accelerat
deasupra tuturor celorlalte trguri, cu att mai mult n in care presupusa
presiune din partea domniei ar fi incetat cu domniei lui
cel Mare.
Concluzia nu poate ti dect cel Mare a impulsiona! dezvoltarea
nu a altceva dect preia o deja
dnd de politic gndire pe care am fost
ca istorici, i le doar n domeniul militar diplomatic.
51
Istoria p.83.
!IZ Ibidem, p.BO.
42
Hriban- n timpul lui cel Mare. O de topografie
THE TOWN OF IASI DURING THE REIGN
OF STEPHEN THE GREAT.
THE OUTLINE OF A HISTORICAL TOPOGRAPHY
(Summary)
The reign of Stephen the Great might be regarded as a Golden Age in the
Medieval history of Moldavia, and truly, this idea emerges back in the times before the
Modern era, in the writings of Grigore Ureche, the first annalist and historian who wrote
in Romanian. The way this Golden Age reflected in the growth and prosperity of the then
provincial town of Iasi is a further, but promising, field of research, which the author,
with the presenl paper is embarking upon with stern determination. We use the concept of
"reign of Stephen the Great" not as a prosperity standard to be compared with, but as a
political-temporal indicator. In other words, the reign of Stephen, by its length, its
strength of authority and active administration, is a special world of its own in the larger
frame of the social/cultural history of Medieval Moldavia, in which the social and
cultural trends and phenomena can be investigated in their particularity, on their complete
or close to completeness cycles.
Izvoare
Documente privitoare la istoria voi. 1, ed. Ioan Petronel
Zahariuc, Dosoftei, 2000.
Documente privitoare la istoria voi. Il, III, editor Ioan
Dosoftei, 2000.
Documenta Romaniae Historica, seria A. Moldova, voi. I, ed. Const. Cihodaru, 1.
L. Ed. Academiei RSR, 1975.
Documenta Romaniae Historica, seria A. Moldova, vol. Il, ed. L. G.
lgnat, N. Ciocan, Ed. Academiei RSR, 1976.
Documenta Romaniae Historica, seria A, Moldova, voi. III, Const. Cihodaru, 1.
N. Ciocan, Ed.Academiei RSR, 1980.
Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, Minerva, 1973 (reproduce
textul editiei Petre Pandrea, 1956).
Chirica,Vasile, Tanasachi, Marcel, Repertoriul arheologic al I, Il,
Institutul de Istorie Arheologie "A.D. Xenopol", 1984 (I), 1985 (Il).
Mihai, Documente inainte de cel Mare, 1 -
Documente interne, Viata 1931.
Mihai, Documente inainte de cel Mare, Il -
Documente interne, Documente externe, Viata 1932.
Neculce, Ion, Moldovei, Minerva, 1975 (textul editiei
lorgu Iordan, 1959).
Ureche, Grigore, Moldovei, Minerva, 1978 (textul
editiei P. P. Panaitescu, 1958).
43
Muzeul "Acta Moldaviac Septentrionalis", V - VI, 2006- 2007
Ward, A.W., Trent, W.P. et al., The Cambridge History of English and American
Literature. New York, G.P. Putnam's Sons, 1907--21; electronic edition: New York,
Bartleby.com (www.bartleby.com/cambridgeD, 2000.
2005.
LucrAri generale speciale
Catedrala din (coord.), Presa
J.vtoria l, coord. Const. Cihodaru, Gh. Platon, Junimea, 1980.
Teritorii (Scrieri, dez-scrieri), Octavian Groza (coord.), Paideia, 2003.
Agache, Dumitru, Trgurile moldovene in sistemul de din
epoca n .J-I.U"., lll (1995), 1-2, pp.l 05-111.
Andronic, Alexandru, Eugenia, Cheptea, Stela, arheologice pe
teritoriul in anii 1961-1967, n "A.M.", IX (1980), pp.l03-ll0.
Andronic, Alexandru, la mijlocul secolului al XVII-lea.
Junimea, 1986.
Andronic, Alexandru, Noi in cu numele
,,A.l.l.A.I", X (1973), pp.93-98.
Andronic, Alexandru, in secolul al XIV-lea in lumina celor
mai vechi izvoare n "Romanoslavica", seria Istorie, XI ( 1965).
Bare! Yves, La viile medievale. Systeme social. systeme urbain, Grenoble, Presses
Universitaires, 1977.
Dan, Ioan, vechilor zidiri, Junimea, 1974.
Benevolo, Leonardo, in istoria Europei, Irad. Lascu,
Poliroin, 2003.
Bogdan, N. A., Monografie
Tehnopress, 1997 (reproduce anaslatic textul editiei din 1913-1915 a
George 1., Recherches sur Vicina et Cetatea Contrihutions a
1 'histoire de la dominat ion hyzantil1e el tatare el du commerce genoise sur le littoral
roumain de la Mer Noire, Imprimeria 1935.
Brunhes, .lean, La Geographie Humaine, 1, lll" ed., Paris, Felix Alcan, 1925.
Ciurca, Dimitrie, lupta pentru centralizarea statului, n
"A.I.l.A.I", XVI (1979), pp. 305-323.
Dutour, Thierry, La viile medievale, Paris, Editions Odile .Iacob, 2003.
Giurescu, Constantin C., Trguri sau moldovene din secolul al X-
lea la mijlocul secolului al XVI-lea, ed. a 11-a, Ed. 1997.
Gheorghiu, Teodor Octavian, in centrul
estul Europei, Simetria, 2000.
Gorovei, S., Szekely. Maria Magdalena, Princeps omni laudae maior. O
istorie a lui cel Mare, Putna - SuceaYa, Centrul de cercetare documentare
cel Mare" al Sf. Putna, 2005.
Nicolae, feudale din Moldova, Ed. Academiei
RSR, 1971.
44
Hriban - n timpul lui cel Mare. O schitA de topografie istorici
Heers, Jacques, La viile au Moyen Age en Occident. Paysages, pouvoirs et
conjlits, Paris, Librairie Artheme Fayard, 1990.
Lavedan, Pierre, Hugueney, Jeanne, L 'Urbanisme au Moyen Age, Geneve, Droz,
1974.
Jehel, Georges, Racine!, Philippe, La viile medievale. De /'Occident chretien a
1 'Orient musulman (V''-XV siecle), Paris, Armand Colin, 1996.
Matei, Mircea D., medieval din romnesc. Opinii cu privire la
actuale din cercetarea a medieval, n "H.U.", 1 (1993),
l, pp.9-l8.
Matei, Mircea D., Cteva cu privire la arheologiei la
urbane medievale n "H.U.", Il (1995), l-2, pp. 47-56.
Matei, Mircea D., in Moldova
Helios, 1997.
Matei, Mircea D., Studii de istorie (Moldova, sec. XIV-
XVI), ed. a II-a, Cetatea de Scaun, 2004.
Mihailescu, Constantin, Clima hazardurile Moldovei. starea,
Licom, 2004.
PolevOJ, L. L., Ocerki istoriceskoi geografii Moldavii X/II-XV vv., Stiinlsa,
Kisinev, 1979.
PolevOJ, L. L., Gorodskoe goncarstvo Pruto-Dnestrovl)a v XIV veke,
"A.N.M.S.S.R.", Kisinev, 1969.
Nicolae N., Voica-Maria, de urbanizare
descoperite n vatra a "R.M.M.", XIV (1983), 2, pp.20-64.
Nicolae N., Voica-Maria, Sf Sava. Monografie
Trinitas, 2005.
Spinei, Victor, Cetatea n de ale pelerinilor din
secolele XIV-XV, n idealuri istorice. Acad. Carne/ia Badea
la 90 de ani, coord. Al. Zub, V. Achim, N. Pienaru, Ed. Academiei Romne,
2006, p.483-49l.
Spinei, Victor, Moldova in secolele XI-XIV, Universitas, 1994.
Spinei, Victor, La genese des vi/les medievales de Moldavie, n The Colloquia of
the Xlllth International Congress of Prehistoric and Protohistoric Sciences, Forli (Italia)
- 1996, 14: Archaeology and History o.fthe Middle Ages, Forli, "A.B.A.C.O.", 1996.
Spinei, Victor, The Great Migrations in the East and South of Europe from the
Nineth to the Thirteenth Century, Cluj Napoca, Istros, 2003.
Tafrali, Orest, din n ,,A.A.", 7-8 (1931-32) pp. 72-88.
Tufescu, Victor, Romania. Natura, om, Ed. 1974.
-
45
Muzeul "Acta Moldaviae Septentrionalis", V - VI, 2006 - 2007
.. :.- ..
Fig.l
Elaborare folosind ca fundal planul lui G. Bayardi.
Sunt marcate: cursul Bahluiului, inundabil (cu ), axele majore
de comunicare, limita terasei inferioare, curtea perimetrul probabil al
trgului la mijlocul secolului al XV-lea (cu
46
Hriban - in timpul lui cel Mare. O de topograne istorici

Fig. 2
lkm
1
Extinderea a Secolele XI V -XV ( l ), secolul al XVI-lea (2),
secolul al XVII-lea (3), secolele XVIll-XIX (4) (apud Alexandru Andronic, la
mijlocul secolului al XVJ/-lea. 1986, p.89, fig.l).
47
Fig. 3
Extinderea trgului medieval Perimetrul trgului n perioada secolelor XIV-XV (1),
Curtea (2), cuptoare de olar (3) (Ibidem, p.89, fig.2).
48
1
!
/
\ (
\j
)
(
Fig. 4
Axul major regional de ale trgului medieval. Elaborare avnd la
planul reperelor din zona in secolul al XVII-lea (apuci Dan, Ioan,
vechilor zidiri, 1974, p.40), cf. fig.8.
49
Fig. 5
Etapele de probabile extindere a sistemului de al trgului medieval (apud
Teodor Octavian Gheorghiu, in centrul estul
Europei, 2000, p.ll2).
\;-r=
Fig. 7
Zona Principalele repere (apud D. 1. op.cit., p.40).
50
Hriban in timpul lui cel Mare. O de topografie istorici
Fig.8
Curtea din conform lor din secolul al XVlll-lea: 1769 (1 ),
1790 (2) (apud Al. Andronic, op.cit., p. l38, fig.56).
O 5rn
Fig.9
Fragmente din excavate arheologic n zona Teatrului de
Secolul al XV-lea (1), secolul al XVI-lea (2), secolul al XVll-lea (3), de
olane (4), limita Teatrului de (5) (Ibidem, p.92, fig.6).
51
Fig.IO
Cartierul olarilor ncercare de reconstituire a unui atelier de olar din
medieval de la (Rep. Moldova), secolul al XlV-lea (Ibidem, p.58, fig XVI).
52
V italie Josanu- Grigore Ureche despre cucerirea Albe n 1465. sau realitate istorici?
GRIGORE URECHE DESPRE
CUCERIREA ALBE N 1465.
'
SAU REALITATE
VITALIE JOSANu
6973 (1465), ghenarie 23, adunnd oaste de
vrnd cari le luase de la domni, pogort-au cu
puterea sa spre cetatea Chiliei. sosind la cetate miercuri spre gioi, la
noapte, au ncungiurat cetatea gioi nu s-au apucat de iar vineri
au nceput a bate cetatea, zioa s-au n Iar
cei den cetate n cetatea Chiliei. acolo petrecu
3 zile, veselindu-se prc Dumnezeu, nblnzia oamenii n cetate. Deciia la
Cetatea au tras dobndi Cetatea amndoao
cu moarte perire de ai le dob<ndi, care cu bucate cu
slujitori, au pre Isaiia pre Buhtea ca le iar el s-au ntorsu la
scaunul la

Episodul relatat de Grigore Ureche reprodus mai sus este citat adesea de
de fapt prima parte a sa, referitoare la cucerirea Chilia. De altfel,
s-a observat momentul de este nregistrat de alte izvoare conteporane scrise
2
,
ceea ce eventualele dubii n amprentei de pe care o o
destul de trzie, cum este aceea a lui Gr. Ureche.
sau nu, cea de a doua parte a pasajului citat a fost cu
vederea n istoriografie nici Nicolae Iorga n lucrarea sa- de privitoare
la cele porturi ale Moldovei
3
- nu cel un rnd despre
atitudine sau se n mai toate studii importante referitoare la
Cetatea Chilia.
Articol inedit.
Muzeograf la Muzeul Trgu-Neamt, jud. Neamt.
1
Grigore Ureche, Moldovei, editie ingrijitA de Liviu Onu, Edit. 1967, pp.
84-85.
1
N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei Albe, Edit. Academiei Romne, 1899, p. 129;
Andreescu, Note despre cetatea Chilia, in ldem, Din istoria Negre (genovezi, romni
pontic in .vecolele X/V-XV/1), E.E., 2001, p. 50.
3
N. Iorga, op. c:it., passim.
53
pentru care a fost privitoare la cucerirea
Albe poate fi aceea izvoarele istorice - inclusiv lui Gr. Ureche -
referitoare la trecutul nainte de anul 1465 nu care s-ar putea
formula necesitatea cuceririi ei de cel Mare.
Roman l se intitula n trei hrisoave - din anul 1392 - "marele singur
... ) Moldovei de la munte la mare"
4
. "Marea" ar trebui
din punct de vedere semantic asupra Albe. Alexandru cel
Bun percepea la 1408 la Cetatea
Petru Aron era rugat de soliile genoveze n

1455 oblige pe Moncastrului le retrocedeze Lerici.
Cele de mai sus sunt cteva din indiciile concludente - avute la -
pentru a faptul Cetatea era a Moldovei mult timp nainte de
domnia lui cel Mare. La aceasta se mai faptul n sfatul domnesc se
de Cetatea ncepnd cu documentele care s-au de la
Alexandru cel Bun. Alte aspecte colaterale nu sunt aici pentru a nu
cititorul de demersului de
Cel istorice enumerate permit se Albo Castra 1
Maurocaslro 1 Cetatea 1 Belgorod 1 Akkerman era un centru urbam moldovenesc.
Pe de parte, se impun cteva sesizate anterior prezentelor rnduri
n literatura de specialitate
6
. Izvoarele literare italiene - n special - un statul
privilegiat al urbei nislrene n cu celelalte ale Moldovei. Un statul
oarecum n evul mediu european' care n epoca nu suporta n
totalitate -se pare cel scrise, ale autonomiilor contemporane. Dreptul
unor asemenea politice la autodetenninare excludea eventualele de
desprindere de sub tutela puterii centrale.
Conform existente, Albe se implicau n
independent de domnului de la Suceava.
Din suma indiciilor sesizate se pol aminti - n - documentele privitoare
la solia din 2 mai 1386 care se deplasa la "Maocastro" care urma
contacteze pe "Constantino el Petra vayvoda"
8
. Emisarii urmau discute cu Constantin
Documente Romaniae Historica, A, Moldova, voi. 1, (1384-1448), coord. C. Cihodaru, Edit. Academiei
Romne, pp. 3,4,5; Papacostca, La inceputurile statului moldovenelc. Considera(ii pe marginea
unui izvor necunoscut, in ldcm, Geneza statului in evul mediu romnesc, Edit. Corint, 1999, p. 108;
V. Spinci, Moldova in secolele XI-XIV, Edit. Univcrsitas, 1994, p. 382.
inainte de cel Mare, voi. Il, editate de M. 1931, p. 663.
N. Iorga, Istoria romnilor. Cavalerii, voi. IV, E.E., 1996, p. 36; Gh. 1. Marea
De la origini la cucerirea voi. Il, Edit. Meridiane, 1988, p. 113; C.C. Giurcscu,
Trguri sau moldovene din secolul al X-lea la mijlocul secolului al XVI-lea, E.E.,
1997, p. 213; Pascu, S. Goldcnbcrg, Despre orcqe/e medievale din unele in "A.I.I.A.", Cluj,
XIV, 1971, p. 40; A.P. Gorodcnco, Dve mon''IJI cekanki Monety srednevekovoj Moldavii, n
Stratum plus, nr. 6/1999, Sankt-Pctcrsburg, Odessa, p. 238 doi sunt de
autonomia Cct4!ii Albe n cadrul Moldovei s-a pAstrat in timpul lui cel Mare).
7
Ibidem, p. 25 1.
1
Papacostca, op.cit., p. 106.
54
V italie Josanu - Grigore Urecbe despre cucerirea Albe in 1465. sau realitate istoricii?
- consul al Atbe - cu Petru, voievodul Moldovei. "Dominus"-ul sau
consulul Albe era implicat ntr-o de domnul "cu
prilejul cu Solkat-ul".
Cetatea constituia un centru al teritoriilor din sudul Moldovei, regiune
de de Jos "Parathalasia"
9
. Laonic Chalcocondil o
a "Bogdaniei negre"
10
.
teritoriului Moldovei de al II - lea, primul
de Sus al doilea de Jos, realitate. n cadrul de
Jos de nu intra "Parathalasia", entitate obiectul unei
noi
acordul al domnului Moldovei, "dominus" - de la Moncastro
intra n trative cu rivala Genovei, n anul 1435, pentru instituirea unui
viceconsulat la limanul Nistrului
11

Peste de ani, asediau cucereau o cetate de peste
Nistru, Lerici
12
, din nou a cont de domnului. Acesta, rugat de genovezi
Moncastrului restituirea cucerite, este refuzat, iar reprezentantii
Genovei la Caffa mai tr.liu cu Moncastro nu trebuiau
ntrerupte
13

Izvorul este lansat in istoriografia de cAtre Papacostca, autorul - oarecum fortat
- pc Conslantino cu voicvodul Costca din pomclnicul de la Bistrila (Ibidem, p. 107. Vezi V.
Spinci, up. cii., p. 383). Att reproducerea pasajului din izvorul gcnovcz, ct traducerea oferit! pulin mai jos
exclude flirli echivoc aceasta idcntilicare. Dintre cei doi, doar Petru este numit voicvod; pentru ca Constantino
sA fi purtat acest titlu, cuvntul .. vayvoda" trebuia fie scris la plural. se parc intre Constantino -
cel mai probabil "dominus" al Moncastrului- Costca, voicvodul din pomelnic, 1111 este nici o
9
N. Iorga, Palrahirullui Alexandru ,el Bun: cel dinlii chip de domn romn, in ldcm, Sludii asupra evului
mediu romnesc, cdilic de Papacostca, 1984, pp. 159-160; Andrccscu,
Nule despre Cela/ea n ldcm, Din islori" Negre ... , p. 21; Papacostca, ncepu/urile polilice
comerciale u Moldovei XIV-XV/). Drum sia/, in ldcm, Geneza sia/Ului ... , p.
199).
10
Laonic Chalcocondil, pulerii bi=anline afle islorii do:sprefelurile
popoare, in Expuneri islorice, trad. V. Grccu, Edit. Academiei Romne, 1958, p. 93.
11
N. Iorga, Noi descoperiri privi/oare la isloria romnilor, in ldcm, Sladii ai"Upra evului mediu romanesc,
cdilic de Papacoslca, 1984, pp. 223, 226-227 (reproducerea corcspondcnJci
dintre vcnclicni ccllilcnii Moncastrului); Gh. 1. op. cii., p. 263; N. Mauruca.r/rum -M
<n>ca.,fro - Cela/ea 1941, pp. 3-4, 1 O-Il; M. Malowisl, Quelques a1pec:1s concerla/11 1"
si/ual ion des principau1e.1 valaques du XVe siecle vues de Caf!il, in ,,Dacoromania ", 411977 - 1978, pp. 97 -98;
Papacoslca, Moldova lui cel Mare genuvezii din Marea in ,.A.I.I.X.I.", XXIX, 1992,
Edit. Academiei Romne, p. 69; P.P. Bimca, N.D. Russcv, op. cii., p. 221.
11
N. Iorga, S/udii islorice ... , p. 116; N. BAncscu, op. cii., p. 13; N. a Moldovei de
la inlemeierea s/a/1/lui la cel Mare (1359-1457), Edil. Junimea, 1978, p. 190; S. Columbcanu,
Aspec/e ule isluriei naviga(iei in Romania (din cele mai vechi /impuri la /ra/atul de la Adrianupul- 1829),
n ,,S.R.d/.", tom 25, nr. 4, Edil. Academiei Romne, 1972, p. 729; Andrccscu. Cu privll'e la a
mporlurilor din/re Moldova Genoi'O, in .,A.I.I.A.I."" XIX/1982, Edil. Academiei Romne, p. 208; P.P.
Birnca, N.D.Russcv, up. cii., p. 221.
uN. Iorga, S1udii i.,forice ... , p. 118. Din cauza asupra Strmtorilor, gcnovczii erau nevoiti
suporte orice din partea sau ale acelora din porturile sale sudice. Teritoriul
Moldovei devenise un imporlant punct de trecere pc uscat in drumul, care tol mai
55
Chiar modul n care genoveze se adresau consulului de la Cetatea
("maggnifico ac spectabilibus dominus jupano et senioribus Albi Castri"
14
) n
raport cu domnul este relevant pentru a ideea autonomiei.
Un alt indiciu important este dreptul de a bate monede proprii, aspect
care pentru orice numismat - n primul rnd - un statut aparte al centrului
emitent
15
Baterea monedelor cu legenda Asprocastro a ncetat- se pare- n anul 1457'
6
,
an n care tiullui Bogdan al II -lea, s-a n scaunul de domnie al
baterea de monede la Cetatea nceta n anull457, pe care o
aveau acestea putea continua.
Mai mult enumerate dect dezvoltate, .ambele categorii de nu
un asediu al asupra Albe n 1465. autonom,
se afla deja n Moldovei.
a doua parte a textului cronicarului romn ar putea fi perceput ca un act
de intimidare a lui cel Mare sub zidurile celei mai vechi de
pe teritoriul Moldovei.
Contextul politic n care cel Mare preluase domnia Moldovei
impunea luarea unor serioase pentru asigurarea a sale.
Cucerirea Constantinopolului n anul 1453 pare fi avut un impact psihologic serios
asupra lumii Moldovei se printre primele state europene care n
anul 1454 dota cu tunuri
17
nu prima cetate este aceea de la
limanul Nistrului
18
. n otomanii se aflau sub zidurile Albe
19
.
n anul Petru Aron primea o solie a care i cererea
sultanului Mehmed al II-lea de a tribue
0
Haraciul era acceptat la 5 iunie 1456, cu o
nainte de asediu! turcesc asupra Belgradului. lui Iancu de Hunedoara lui
consistcn!A, spre indepArtata metropolA. cu Ungaria Polonia se rcalizau prin intermediul porturilor
sudice M. Malowist, op.cit., p. 96.
14
Apud, P. P. Bmca, N. O. Russcv, op. cit., p. 221.
15
A. P. Gorodcnco, op. cit., pp. 157-158; P. P. Bmca, N.D. Russcv, op. cit., p. 221.
1
' Ibidem, p.l58.
17
L. Chilcscu, Fort!ficafiile Moldovei in secolele XIV-XVI. voievarlale fort!fkafii de
doctorat), Institutul de Arheologic al Academiei Romne, 1972, p. 55.
11
1, Bogdan, de la Cetatea Moldovei asupra ei, n .,A.A.R.M.S.I.", s. II, t. XXX,
1908, pp. 15-20; L. Criza din Moldova dintre anii 1432 1437, n .,A.I.I.X.I.",
XXXIII/1996, Edit. Academiei Romne, p. 30; Istoria a popontlui romn, voi. II, Edit.
1986, p. 71.
1
' N. Iorga, Studii istorice ... , pp. 113.114; G.Castcllan, Histoire des Balcans (XIVe-XXe siedes), Fayard-
Armand - Montrond, 1991, p. 94; G.V. Goni&, ObSlie i osobennye ''erty v polofenii Moldavii i stran
balkanskogo poluostrova v sisteme gospodstva Osmanskoj imperii, n Moldavskij jeodalizm. ObS,'ee i
osobennoe, Edit. 1991, p. 104. Flota turceascA ce fusese trimisi n Marca NeagrA era
probabil si distragli atentia de la lui Mchmcd al Il-lea pentru cucerirea
Bclgradului srbcsc, piedicA a spre Viena.
Jo N. Iorga, l.vtoria romnilor ... , p. 76; ldcm, Lupta pentru Vidinului in 1365-1369 politica lui
de unguri, n Studii istorice ... , p. 120; 1. Bogdan, Luptele romnilor ... , pp. 21-22; N.
A existat un tratat de pace intre Mehmed Il cel Mare ?, n .,S.C.I.", 1948, p. 5; 1.
de istorie medie a Romniei, Edit. Univ . .,Al. 1. Cuza", 1984, p. 80; G. Tashin,
Romnii otomanii in secolele X/V-XVI, Edit. Academiei Romne, 1991, p. 20.
56
Vitalie Josanu- Grigore Ureche despre cucerirea Albe in 1465. Fictiune sau realitate
Giovanni Capistrano, o victorie

ca acest succes
nsemne ncetarea ofensivei otomane. n continuare
n Linia urma fie pentru ani de domnul
Vlad
mai de timpuriu n luptele directe cu otomanii,
semne de epuizare. De altfel, domnia n de la sud de
a asigurat o de pentru romnii de la nord de gurile
dinspre otoman.
probabil cu care urma se confrunte n 1462 domnul
muntean - lipsit de sprijin - n lupta cu otomane, cel Mare ndrepta
contingentele militare spre sud pentru a opune otomanilor, n cazul n care ar fi
fost atacat pentru a ntregi centura a sale asediind Chilia
22
din
Chiliei 1-a amne pentru un timp acest obiectiv se concentreze asupra
Hotinului, n urma unui acord cu
Puterile din Marea se nchinau otomanilor n intervalul dintre anii 1454-
1456, tribut
24
, Trapezuntul n 1461
25
Obiectivele pontice balcanice ale
otomanilor erau previzibile cucerirea chiar mai nainte, iar
Moldovei se printre statele vizate.
Pentru a face inevitabilului conflict cu Poarta, era nevoit elimine
din timp orice de ambiguitate din interior. sa trebuia
ca un corp comun.
Moldovei nu se putea angaja ntr-o confruntare cu Imperiul
otoman atta timp ct regiunile din sud nord erau lipsite de o eficace. Sprijinul
pe care I-ar fi oferit Vlad sine replica otomanilor ntr-un moment n
care nici cu Regatul Poloniei nu erau suficient cimentate. O incursiune
n Moldovei n acele momente ar fi putut avea dramatice pentru
domn sa.
Constatarea de se impune n paralel cu faptul cel Mare
loc pe arena luptelor antiotomane abia ce a nervura a
Intrarea n front transpare att din incursiunile sale n Muntenia -
ai

care consolideze defensiva implicit
ofensiva ct mai departe de Moldovei a liniei
-ct prin de mare de la Vaslui
u N. Iorga, Istoria romnilor, voi. IV, pp. 99-100; A. Clot, Mahomed ulii-lea cuceritorul Bizun(ului, Edit.
Artcmis, 1993, pp. 88-90.
11
1. Bogdan, Luptele romni fur ... , pp. 22-23.
LI f.,turia ... , voi. Il, p. 295.
:u Papacostca, Drumurile comerciale interna(iunale geneza statelor in viziunea fui Nicolae Iorga
in istoriografia zielelor noastre, in ,.S.M.I.M.", voi. XVIII/2000, Ed. lstros. p. 54.
1
' Gh. 1. BrAtianu, op. cit., p. 147; M. Malowist, op. cit., p. 98.
1
' N. op.cil., pp. 6,9; Papacostca, Moldova lui ... , pp. 71-72; A.Ciot, op. cit . p. 189; M.
Malowist, op. cit., p. 99.
57
politice din veacul XV impuneau autonomiei pe care o
avea bastionul de la limanul Nistrului. Cucerirea Chiliei supunerea a
Albe erau menite asigure securitatea Moldovei n otomane.
lui Ia Cetatea pare fi fost cu acelea ale
puterii sale care activau n interiorul posibil ale unor
Pare fie o confruntare s-ar fi n alte
izvoare ale epocii.
Grigore Ureche about the conquering ofthe Cetatea AlbA in 1465.
Fiction or historical reality ?
(Summary)
Stephen the Great, prince of Moldavia, has conquered Chilia fortress at January
23, 1465. After a few days, Stephen has canceled the Cetatea local utonomy and
has consolidated the south security of the Moldavia, in front of the ottoman threatening.
58
Dan Prodan - Moldoveni otomani n timpul lui cel Mare. Completarea bibliogratiei
MOLDOVENI OTOMANI N TIMPUL LUI
CEL MARE. COMPLETAREA BIBLIOGRAFIEI
DAN PRODAN""
n completez actualizez bibliografia
1
referitoare la
complexe, pe multiple planuri, dintre cel Mare turcii otomani, n a doua
a secolului al XV-lea la nceputul celui
Au fost catalogate alte 220

de tematice specifice, publicate n Romnia sau n n perioada
1929-2007. Dintre acestea amintesc n mod deosebit monograjiile consacrate lui
cel Mare
3
celei de-a doua a sa, Maria de Mangop
4
Cele
fundamentale au acoperit goluri n istoriografia n ultimele decenii.
valabile metodologice repartizarea n categorii
tematice-cronologice, formulate anteriors:
- 1. Izvoare istorice de diferite genuri;
- 11. Sinteze, monografii, cu
- III. Studii, articole, tematice. 1457-1473;
-IV. Studii, articole, tematice: 1473-1486;
-V. Studii, articole, tematice: 1486-1504.
1. Izvoare istorice
- Andreescu, Izvoare noi cu privire la istoria Negre, 2005;
- Andreescu, Un nou act genovez cu privire la cel Mare, in "S.M.l.M.",
XXII, 2004, pp. 133-136;
' Studiu inedit.
" rrofcsor doctor in istoric,
1
Dan rrodan, Rela(iile ma/do-otomane din vremea lui cel Mare in istoriografia /. Izvoare
sinteze istorice, n voi. cel Mare la cinci secole de la moartea sa, editat de P. Zahariuc
Edit. Alfa, 2003, pp. 413-427; idcm, Relcr(iile moldo-otomane din timpul fui cel Mare in
istoriografia Il. Monografii, sllldii, articole, n "A.I.I.X.I.", 1. XLI, 2004, pp. 79-95; idcm.
Moldoveni otomani in timpul lui cel Mare. O bibliografie, in "A.M.S.", IV, 2005, pp. 142-
191.
1
Vezi D. Prodan, Moldoveni otomani ... , pp.l42, notele n-rele 1-2.
S. Gorovei, M. M. Szckely, Princeps Omni Laude Maior. O istorie a lui cel Mare,
Putna, Edit. Suceava, 2005, 629 p. +59 fig.
M. M. Szekcly, S. Gorovci, Maria Asanina Paleologhina. O pe tronul Moldovei,
Sfinta Putna, Edit. Suceava, 2006, 290 p. +244 fig.
D. Prodan, Moldoveni otomani ... , pp. 142-143, 148, 149, 153, 159, 165, 181, 184, 190.
59
Muzeul Judetean ,,Acta Moldaviae Septentrionalis", V -VI, 2006- 2007
- Anton -Manea, Cristian, Podoabele purtate in timpul lui cel Mare, n voi.
cel Mare epoca sa, 2007, pp. 78-88;
- Batariuc, Paraschiva-Victoria, Cahle din timpul lui cel Mare de la cetatea
Suceava, n "A.T.", 2000-2001, n-rele 10-11, Cluj, pp. 35-62;
- Bra, Monica-Buburuzan, Silviu, Imaginea lui cel Mare in cronicile
contemporane, n voi. cel Mare epoca sa, pp. 108-121;
- Biliarsky, lvan, Pisma na sultcm Baiazid vtori do kral Korvin ot 1487 godu, n
,,Ricerche Slavistiche", XLIV, 1997, pp. 61-93;
--Buzdugan, G.- Luchian,O- Oprescu, G.G., Monede bancnote
1977, pp. 78-84;
- Chelaru, Rafaei-Oorian, Corespondenta de a domnitont!ui cel
Mare- strategie de comunicare, n ,.R.A.", an LXVI, 2004, n-rele 1-2, pp.
129-138;
- Ion, Cetatea Smil (lsmail), n "O.R.", Il, 1995, n-r 2, pp. 104-
116;
- Ion, Suceava, n "O.R.", VIII, 2001, n-r 2, pp. 7-19;
- Ion, Trgui Cetatea n "O.R.", IX, 2002, nr. 3, pp.
41-53;
- Colea, Maria, Statuia lui cel Mare de la in refugiu la Vaslui.
documentare, in "R.A.", LXVI, 2004, o-rele 1-2, pp. 138-151;
- Cronica Moldovei de la CracOlia, .<>ecolul XIII-inceputul secolului XVII, textul
inedit al unui autor polon anonim, studiu introductiv, note bibliografice de
Constantin Rezachevici, Edit. Merona, 2006, pp. 1 06-113;
- Cristea, Ovidiu, cel Mare in sursele cteva consideratii, n "An.P.",
1. 2005, pp. 101-113;
-- Oenize, Eugen, cel Mare n 1 Diarii lui Marina Sanudo, in "S.M.l.M.", XXIJ,
2004, pp. 137-151, n "L.R.", 2004, n-rele 4-6, pp. 27-40;
- Oiaconescu, Marius-Erszegi, deza, Documenta, quibus Hungariae, Valachiae et
Moldovae relationes melius illustrantur (1417-1484) n "Mediaevalia Transilvanica", Il,
1998, n-r 2, Salu Mare;
- Andrei - Valentina. pe marginea unor lacune din
documentele lui cel Mare, in "R.l.Mold.'', 2000, n-rele 3-4, pp. 70-73;
- Andrei, O din timpul domniei lui cel Mare
slavo-romn Hilindar), n "Cugetul", 2004. n-r 2, pp.6-13;
- Andrei, O ctitorie a lui cel Mare, n voi. Omagiu lui
Virgil. Cndea la 75 de ani, voi. l., 2002, pp. 215-232;
- Gertsen, A. G., Po povodu novoj turetkogo istocinika o zavoevanii Krima
(Cu privire la o editare a izvorului istoric otoman despre cucerirea Crimeii), n
"Materiali po Arheologhii, Istorii i Etnografii Tavrii", VIII, 2001. pp. 366-387;
60
Dan Prodan - Moldoveni otomani n timpul lui cel Mare. Completarea bibliografiei
- Gheorghiu, T.O., Elemente de morfologie
la secolelor XV XVI (cazul Moldovei lui cel Mare), in
"H.U.", XII; 2004, n-rele 1-2, Sibiu- pp. 31-52;
- Gheorghiu, T.O., Suceava n prima parte a sec.
al XVI-lea. Elemente morfo-structurale, in "H.U.", XII, 2004, nr. 1-2, 67-94;
- Gorovei, S., Feudele ardelene ale lui cel Mare. pe marginea
izvoarelor, n "An.P.", I, 2005, nr. l, pp.123-132;
- Gorovei, S., Stemele lui cel Mare de la Cetatea n "S.M.I.M.",
XXIII, 2005, pp. 215-226;
- Gorovei, S., Titlurile lui cel Mare. vocabular
politic, in "S.M.I.M.", XXIII, 2005, pp. 23-41;
- Grecu, Alexandru(= P. P. Panaitescu), cel Mare de o
in ,.S.R.dl.", V, 1952, n-r 1,
- Haibulleva, N., Nnvii istocinik po istorii Krima (Un nou izvor istoric otoman
referitor la istoria Crimeii), in "Materiali po Arheologhii, Istorii i Etnografii Tavrii",
VIII, 2001, pp. 355-365;
-- Florin, Din nou despre biserica veche de la Suceava (unele
referitoare la planimetria monumentului), in "A.M.S.", IV, 2005,
pp. 284-291;
- Ifrim, Maricica, cel Mare epoca sa in documente di! in "R.A.", an
LXVI, 2004, n-rele 1-2, pp. 159-I64;
- lttu, Constantin, religioase ale crinilor heraldici din stema a lui
cel Mare, in "Sargetia", 28-29, 1999-2000, n-r 1, Deva, pp. 279-289;
- Konig, Carol, Armamentul din dotarea oastei Moldovei in timpul domniei lui
cel Mare (1457-1504), n "R.M.", X4, 2004, nr. 3, pp. 45-52;
- Langu Sorin, asupra tezaurelor ncheiate n timpul domniei lui cel
Mare, in "Danubius", XXII, 2004, Galati, pp. 15-19;
- Ligor, Alexandru, Scriituri de acte din Moldova lui cel Mare Sfnt, in
"Biblioteca", an XV, 2004, n-r 3, pp. 85-87;
- Matei, T., Sfnta Putna a lui cel Mare, Edit. Almarom,
Rmnicu Vlcea, 2004, 42 p.;
- Gheorghe, cel Mare, in "Academica", an XIV, 2004,
n-r 29, pp. 33-36.
- Mitrea, Ioan, Statuia a lui cel Mare Sfnt din 2004,
18 p.;
- Nacker, Liborius, Tagebuch iiber der Krigszug der Hochmeisters Johann von
Preussen gegen die Turken im Jahre 1497, n voi. Scriptores Rerum Prussicl!rum, V,
Leipzig, 1874;
- Petre S., Steagul .. de al lui cel Mare: prapur bisericesc ori
prapurde in "An.P.",l, 2005, nr. 47-52;
61
- Nehring, Karl, Quellen zur ungarischen Aussenpolitik in der zweiten des 15 .
.Jahrhunderts, l, n "Leveltri Kozlemenyek", l, 1976, Budapesth;
- Tmoveanu, Emest, Componenta in
din vremea lui cel Mare, n "R.M.", XL, 2004, nr. 3, pp. 63-85;
- Tmoveanu, Emest, Emisiuni monetare, n
Moldova domniei lui cel pe marginea rolului emisiunilor locale,
n voi. cel Mare epoca sa, 2007, pp. 48-77;
- Tmoveanu, Emest, Zlotul .. romnesc" sau .. moldovenesc" - o
de cont de din Moldova secolelor XV-XVI, n "C.N.", Vlll,
2002, pp. 223-246;
- Obreschov, Vesko, Cronica osmanli anonima de 897 H. 11491-1492, n voi. Enjeux
politiques, economique et militaires en mer Noire (XI Ve- XXle), 2007, pp. 481-486;
- Paul, la Dunrea de .Jos, Edit. Episcopiei de Jos,
2004, 288 p.;
- Prvan, la monedelor lui cel Mare (tezaurul
de la Nou), n "R.M.", XL, 2004, nr. 3, pp. 52-62;
- Pop, Ioan-A urei, Da/la crociata alia pace: documenti veneziani riguardanti i rapporti
tra le potenze cristiane e l'lmpero Ottomano, al/ 'inizio de/ XVI seca/o, n voi. L 'italia e
1 'Europa Centro-Orientale attraverso i secoli. Miscellanea di studi di stor ia poli tico-
diplomatica, economica e dei rapporti culturali, a cura di Cristian Luca, Gianluca Masi e
Andreea Piccardi, Venezia, 2004;
- Gheorghe, Orheiul Vechi: arheologice, 1996-2001, 2006;
- Rezachevici, Constantin, Spada lui la Constantinopol ?, n "R.l.M.", 2004, nr.
3, pp. 25-33;
- Satco, Emil, cel Mare Sfnt. Mari 1504-2004. Documente,
Suceava, 2004, 64 p.;
- Ctitoriile lui cel Mare in documente, A.N.R., 2004,
129 p. +il.;
- cel Mare 500. Album de documente, autori: C. M. Lungu, M. D.
S. M. Edit. A.N.R., 2004;
- Thurocz, Johannes, Chronica Hungarorum, 1. Textus, ediderunt Elisabeth Galntai et
Julius Krist6, Budapesta, 1985; 11. Commentarii, 2. Ab anno 1301 usque ad annum 1487,
composuit Elemer Mlyusz, adiuvante Julio Krist6, Budapesta, 1988;
- Silviu, Scribi n cancelaria a lui cel mare, in "L.R.", 2004,
n-rele 4-6, pp. 90-100;
- Vasiliev, V.V., Jorg von Niiremberg, a Writer Contemporary with the Fali of
Constanfinople (1453), in "Byzantion", X, 1935;
- Vasiliu Virginie, Sur la seigneurie de .. Tedoro" en Crimee an XVe siecle, a
/' occasion d'un nouveau document, in ,,Melanges de I'Ecole Roumaine en France",
1929, l-e partie, Paris;
- Veress, Andrei, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei
voi. IV, 1932;
62
Il. Sinteze, monografii, cu
- Nichita, Comemorarea lui cel Mare in 1904, n "S.A.I.", LXIX,
2004, pp. 31-46;
- Nichita, Spiru Haret- organizatorul lui
cel Mare n 1904, n "R.I.", XV, 2004, n-rele 3-4, pp. ll-24;
- Alef, Gustave, The origins of Muscovite Autocracy. The Age of /van 1/lrd, Berlin, 1986;
- Altfel despre cel Mare, coordonatori Alexandru Elian, Andre Scrima, M. M.
Szekely, texte de Anca Manolescu, S. Gorovei, Dumitru Sorin Dumitrescu,
Ovidiu Cristea, Ovidiu Moldovan, Ioan Olar, Edit. Anastasia, 2004, 293 p.;
- Alzati, Cesare, Ierusalim, Roma, unui ideal, n voi.
istoriei. In memoria profesorului Pompiliu Teodor, coord. N. O. Ghitta, D.
Radoslav, Cluj-Napoca, 2003;
- Andreescu, Moldavia's Pontic Policy: Stephen The Great and .. lllice"
Costle, n "Il Mar Nero", III, 1997-1998, Roma, pp. 178-187;
- Andreescu, Note despre cetatea Chilia, n ,.Pontica", an XXXII, 1999,
pp. 225-232;
- Andreescu, cel Mare - coordonate de strategie n "R.dl.",
XXXV, 1982, n-rele 5-6,
- Andrei, De la Arthur la cel Mare, Destinul miturilor legendelor
despre regi la britanici romni, 2004;
- Bacumenco, L., Orheiului in secolele XV-XVI, 2006;
- Barbu, Daniel, Byzance, Rome et les Rommains. Essais sur les production politique
de la foi an Moyen ge, Bucharest, 1998;
- Bmea, P.P., medieval in Moldova (secolul XV-primul sfert al secolului
XVI), 1997;
- Batariuc, Paraschiva, Victoria-Setnic, Eduard, Cahle inedite de la n
"A.M.S.", IV, 2005, pp. 256-267;
- Bazilevici, K. V., Politica a statului centralizat rus in a doua a
secolului al XV-lea, 1955;
- Bejenariu, Ionel, cel Mare Edit. Agata, 2004, 26 p.;
- Berindei, D., Denize, E., Zbughea, Gh., P., 2004: Anul
omagia/ cel Mare, n "D.I.", an IX, 2004, n-r 7, pp. l-18;
- Bezviconi, G., la istor(a romno-ntse, 1962;
- Biscup, Marian, Die politiche Diplomatie in der zweiten des 15. und in den
des 16. Jahrhunderts, n ,,J.G.O.", XVI, 1978;
- Botezatu, Daniel, Repere ale intemeierii Alexandru cel Bun, cel
Mare, Petru in ,,A.M.S.", IV, 2005, pp. 239-255;
63
Muzeul "Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VC 2006- 2007
- Burac, Constantin, Moldovei din epoca lui cel Mare, Edit.
M.A.I., 2004, 423 p.;
- Burac, Constantin, Moldovei din epoca lui cel Mare,
2004;
- Cndea, Ionel, Cetatea n istoriografia din secolul al XIX-lea, n
voi. Arta istoriei. Istoria artei, 2004, pp. 273-282;
- Cndea, Ionel, Edificii religioase la Cetatea Cetatea Sucevei (secolele XIV-
XV), n "S.M.I.M.", XXII, 2004, pp. 117-124;
- Cazacu, Matei, A propos de 1 'expansion polono-lituanienne au nord de la mer Noi re
aux XIV'-XV" siec/es, n voi. Passe turca-tatar, present sovif!tique. Etudes offertes a
Alexandre Bennigsen, Louvain - Paris, 1986;
- Chiper, Mihai, cel mare n memoria n "A.I.I.X.I.", XLI,
2004, pp. 1-20;
- Coriolan-Comaci, Mihai, cel Mare Sfnt. Emisiuni numismatice
din anu/2004, n "A.M.S.", IV, 2005, pp. 268-281;
- Ciobanu, Tiberiu, Mari victorii ale romne conduse de cel Mare, n
"Columna", V, 2004, n-rele 17-18, pp. 7-12;
- Ciocan, Rodica, la studiul lui cel Mare cu /van III, n
voi. "Studii comentarii de istorie 1947;
- Mihaela Elena, Viziunea lui Dimitrie Cantemir despre monarhul din
perioada Studiu de caz: cel Mare, n voi. cel Mare epoca sa,
2007, pp. 122-142;
- Ioan, Politica lui cel Mare privind centrale
n "Carpica", XXXI, 2002, pp. 143-146;
- P.S., Trgurile sau Moldovei n epoca (secolele XV-
XVIII), 1991;
- Constantin, Vitejii lui cel Mare, n "An.P.", 1, 2005, nr. 1, pp. 53-60;
- Cristea, Ovidiu, Note sur le rapport entre le prince et .. 1 'homme .mint" dans les Pays
Roumains. La rencontre d'Etienne le Grand avec Daniel /'Eremite, n voi. L 'Empereur
hagiographe, Bucarest, 2001, pp. 177-185; varianta n limba n voi. cel
Mare Sfnt 1504-2004, Putna, 2003, pp. 192-198;
- Cristea, Ovidiu, cel Mare Daniil Sihastru/. asupra dintre
omul sfnt n Romne, n voi. Altfel despre cel Mare, Edit. Anastasia,
2004, pp. 287-293;
- Denize, Eugen, Lumea in a doua a secolului al XV-lea Moldova lui
cel Mare, n ,,D.R.", 2004, n-rele 1-2, pp. 22-32;
- Denize, Eugen, haraciului in ma/do-otomane din vremea lui
cel Mare. Cteva n "S.M.I.M", XXIII, 2005, pp. 227-239;
- Denize, Eugen, Romne in Secolele XV-XVI (vezi
Epoca lui cel Mare), Edit. Dorul, Aalborg, Danemarca, 1999,205 p.;
64
Dan Prodan - Moldoveni otomani in timpul lui cel Mare. Completarea bibliograliei
- Dragnev, Igor-Dragnev, Emil-Prlariuc, Virgil, cel Mare
n contextul epocii sale al Edit. Ci vi las, 2004, 207 p.;
- Elekes, Lajos, Nagy fstwin moldovai vajda politikaja es Matyas kiraly (The Policy of
Stephen the Grea!, Prince of Moldavia, and King Mathias), Budapest, 1937;
- Enjeux politiques, economiques el militaires en mer Noire (X!Ve-XX!e) siecles).
Etudes a la memoire de Mihail Guboglu, sous la direction de F. Bilici, l. Cndea, A.
Popescu, Editions Istros, Braila, 2007, 763 p. (vezi pp. 140-170, 363-390, 481-486);
- Andrei, cel Mare epoca sa. 500 de ani de la trecerea n nemurire, n
XIII, 2004, pp. 3-15;
- Andrei, cel Mare epoca sa. 500 de la trecerea n nemurire, n
XIII, 2004, pp. 3-15;
- Andrei, Vlaicu - unchiul lui cel Mare, Edit. Prut
2001, 108 p.;
- Valentina, Epoca lui cel Mare. Oameni, destine fapte,
Edit. Institutului Cultural Romn, 2004, 600 p.;
- Valentina, de Hotin. i'n domnia lui cel Mare,
n "Cugetul", 2003, n-r 3, pp. 14-17;
- Valentina, cel Mare- ctitorul primei biserici din
de la n "Arta", 2002, pp. 25-30;
- Valentina, cel Mare n "Sud-
Est", 2001, nr 3, pp. 124 -140.
- Valentina, de Orhei n epoca lui cel Mare, in "D.R.", IX,
2002, nr. 1, pp. 9-15;
- Familiile din Moldova Enciclopedie
coordonator Mihai Dinu Sturdza, Edit. Simetria,
2004, 670 p.;
- Fenyvesi, Lsz16, Magyar-torok diplomaciai kapcsolatok Matyas. Kiraly halaWg
[Relations diplomatiques turca - hongroises jusqu'a la mort du roi Mattias}, n
"Hadtortenelmi Kozlemenyek", 103, 1990, Budapest;
- Filitti, J.C., Marie Paliologue (+1477), ipouse d'Etienne le Grand, prince de
Moldavie, Bucarest, 1937;
- D., Moldovei n secolele XIV-XVII, 2005;
- Vilmos, Matyas kiraly magyar diplomatdi. XX. Matyas kiraly kovetei
keleten (Diplomates hongrois du roi Mattias a /'est), in "Szzadok", 33, 1899;
- Alexandru, cel Mare la curbura in "Acta Bacoviensis".
Anuarul Arhivelor D.J. I, 2006, pp. 134-143;
- Alexandru, Din voievozi/ar Familia lui cel Mare, in
"S.A.I.", LXVIII, 2004, pp. 47-52;
- Gheorghe, a Moldovei in epoca domniei lui cel
Mare a de eliberare in contextul
65
Muzeul "Acta Moldaviac Septentrionalis", V- VI, 2006- 2007
politicii otomane in a doua a secolului al XV-lea - secolul al XVI-lea), Edit.
Cart-didact, 2004, 236 p.;
- Gorovei, S.-SzekEHy, Maria Magdalena, Les emhlemes imperiaux de la
princesse Marie Assanine Pa/eologuine, n "E.B.P.B.", V, 2006, Bucarest, pp. 49-87;
- Gorovei, S.-Szekely, Maria Magdalena, Princeps Omni Laude Maior. O
istorie a lui cel Mare, carte cu binecuvntarea I.P.S. Pimen, Arhiepiscop
al Sucevei Sfnta Putna, Editura 2005, 629 p. + 59
fig.;
- Halic, Bogdan-Alexandru, Politica de securitate a Moldovei in epoca lui cel
Mare. Puncte de vedere, n voi. cel Mare epoca sa, 2007. pp. 89-107;
- Hoensch, Jorg, K., Mathias Corvinu.'i. Diplomat, Fte/dherr und Graz-
Wien-Koln-Styria, 1998, 328 p.;
- Husar, Alexandru, Poarta [-Tara Moldovei lui cel Mare] in
voi. cel Mare la cinci secole de la moartea sa, volum editat de Petronel Zahariuc
Silviu cuvnt nainte de Alexandru Zub, Edit. Alfa, 2003, pp. 309-316;
- lfrim, Maricica, cel Mare: ipostaze ale puterii n "R.A.", an LXVI,
2004, n-rele 1-2, pp. 120-128;
- Josanu, V italie, Albe pentru Moldovei. Cteva in
"Studii de istorie veche 2004, pp. 222-227;
- Joudiou, Benot, La nigne d'Etienne le Grand el la succession: une perspective
ideologique, n voi. cel Mare Sfnt. Atlet al Sfnta
Putna, 2004, Edit. Suceava, pp. 415-428;
- Kitsikis, Dimitri, L 'Empire ottoman, Paris, Paris, 1994 (sultanatele lui Mehmed li
Baiazid li);
- Silvia, O de geografie localizarea Chiliei
cteva noi documentare privitoare la cucerirea moldovene de
otomani, n "Erasmus", 2002, n-r 13, pp. 102-106;
-Lefter, Lucian-Valeriu, Boieri .. domenii" n Vaslui inainte n vremea lui
cel Mare, n "An.P.", 1, 2005, nr. 1, pp. 61-68;
- Luca, Gavril-Dumitroaie, Gheorghe, Cetatea Monografie, Edit. Constantin
Piatra 2000, 120 p.;
- Lucinescu, Dan, cel Mare Sfnt, a li-a, Edit. Fides, 2002, 272 p.;
- Mano1e, cel Mare. 1457-1504, a 11-a, Edit. Corint,
2008;
- Marea de la "lacul bizantin" la secolului XXJ. Culegere de
studii, coord. General-maior (r) d-r Mihail E. Ionescu, Edit. 2006,
464 p. + 42 fig., pp. 96-118;
- Micle, Veniamin, cel Mare, voievodul Moldovei (1504-2004),
Eparhia Rmnicu1ui, 2004, 30 p.;
- Mi nea, Ilie, n cu Maria de Mangop, n "C.l.", V -V li, 1929-1931,
66
- Mirgaleev, J.M., Politiceskaia istorija Zolotoy Ord, perioda pravlenija
Hana (Istoria a Hoardei de Aur, in perioada conducerii lui
Kazan, 2003.
- Mischevca, Vlad, cel Mare Sfntul Munte Athos, n "L.R.", 2004, n-rele 4-6,
pp. 66-77;
- Marian, Politica a Moldovei in timpul lui cel Mare, n
"R.I.M.", 2004, n-rele 1-2, pp. 52-55;
- Murgescu, Bogdan, cel Mare - 2004. Cteva la 500 de ani de la
moartea domnitorului, n "A.M.S.", IV, 2005, pp. 132-141;
- Dumitru, Ideea in Romne, Geneza ei in raport
cu vechea XIV-XV/), Atena, 1972;
- Nicolae, Eugen, Invazia asprilor otomani riposta lui cel Mare: emisiunile
de tip otoman, n "A.M.S.", IV, 2005, pp. 124-131;
- Florentina, Societatea in timpul lui cel Mare
economice europene. satelor in a doua a secolului al XV-lea, n voi.
- Tmoveanu, Emest, Componenta in
din vremea lui cel Mare. n "R.M.", XL, 2004, nr. 3, pp. 63-85;
- Pal, Fodor, The Simurg and the Dragon. The Ottoman Empire and Hungary (1390-
1533), n voi. Fight against the Turk in the Central-Europe in the First Half of the 16th
Century, ed. Zambori lstvan, Budapest, 2004, pp. 9-36;
- Papp, Sandor, Cristian on the Northvest Border of the Ottoman Empire, in
The Turcs, t.3, Ottomans, Ankara, Y.T.Y., 2002, pp 744-753; n limba
n "Aetas", 17,2002, nr. 1, Budapest, pp. 67-96;
- Papp, Sandor, Hungary and the Ottoman Empire(from the Begining to 1540), n voi
Fight against the Turk in the Central-Europe in the First Half of the 16th Century, ed.
Zambori lstvan, Budapest, 2004, pp. 37-90;
- Papp, Sandor, cel Mare, le roi Mattias et l'Empire ottoman, n voi. Enjeux
politiques, economique et mi/itaires en mer Noire (X/Ve- XX/e), 2007, pp. 363-390;
- Paradais, Claudiu, n comorilor lui cel Mare, in "Cugetul", 2004, n-r
3, pp. 5-15;
- Mircea, cel Mare - ctitor de sfinte, n ,,Academica", an
XIV, 2004, n-r 23, pp. 5-8;
- Pecican, Ovidiu, Snge trandafiri. n epoca Edit.
Cartier istoric, 2005, 208 p.;
- Pilat, Liviu, putere n Moldova n a doua a secolului al XV-lea,
n ,,An.P.", 1, 2005, nr. 1, pp. 133-149;
- Pilat, Liviu, Cultul Sfintei Cruci in vremea lui cel Mare, n ,,An.P." 1, 2005, nr
l, Putna, pp. 5-15;
- Pilat, Liviu, Mesianism escatologie in imaginarul epocii lui cel Mare n
"S.M.I.M.", XXII, 2004, pp. 101-116;
67
- Pilat, Liviu, Modelul constantinian imaginarul epocii lui cel Mare, n vol.
cel Mare Sfnt 1504-2004. Atlet al Putna,
2004, Edit. pp. 429-444;
- Pintilescu, Florin, Religie in Moldova lui cel Mare. Simbolismul
iconografie, n voi. Confesiune in Evul Mediu. In honorem Ion
2004, pp. 211-218;
- Pippidi, Andrei, Lucruri noi despre cel Mare, n ,,An.P.", 1, 2005, nr. 1, pp. 79-91;
- Piticar, Gruie, cel Mare in literatura n ,,Zargidava", 2004, n-r 3,
pp. 15-23;
- Pop, l.A, intre Transilvania Moldova in timpul lui cel Mare, n
.. A.M.N.", XXXI, 1994, n-r 2, Cluj-Napoca; reeditat n vol. cel Mare Sfnt.
1504-2004. Portret n istorie, Sfnta Putna, 2003, Edit. Suceava, pp.
420-434;
- Pop, loan-Aurel, intre pace: rolul rezervat
celor ,. Valahii" la inceputul secolului al XVI-/ea, n voi. omagia) Confesiune
n Evul Mediu. In honorem ion 2004;
- Pop, Ioan-Aurel, Relations entre le Transylvanie et la Moldavie a /'epoque d'Etienne
le Grand, n "T.R.", Xlll, 2004, n-o 2, Cluj, pp. 20-34;
- Pop, Marin, privind personalitatea lui cel Mare modul cum a
fost ea de posteritate, n "Silvania", Ill, 2004, o-rele 1-4,
pp. 22-30;
- Popa, Anghel, de la Putna, Cmpulung Moldovenesc, 2004,
222 p.;
- Popescu, Anca, La mer Noire ottomane: mare clausum ? mare apertum ?, n voi.
Enjeux politiques, economiques et militaires en mer Noire (X/Ve- XX/e siecles), 2007,
pp. 141-170;
- Popescu, Anca, R..:gim vamal Chilia Cetatea Alb in secolul
al XV-lea, n "R.I.", XV, 2004, n-rcle 1-2, pp. 207-214;
- Porumb Marius, cel Mare Transilvania, in ,.Tribuna". lll, 2004, n-r 45, Cluj,
pp. 3, 14; in "T.R.", Xlll, 2004, n-r 2, Cluj, pp. 13-19 (n limba
- Porumb, Marius, cel Mare Transilvania. culturale artistice
moldo-transilvane in secolele XV-XVI, n "L.R.'', 2004, n-rele 4-6, pp. 78-83;
Cluj, Centrul de Studii Transilvane, 2004, 123 p.;
- Gheorghe, Cetatea Orheiului in strategia lui cel Mare, n
Muzeologie, s.n., XVI, voi. 1/2, 2007, pp. 9-16;
.- Prodan, Dan, Moldoveni otomani n timpul lui cel Mare. O bibliografie, n
"A.M.S.", IV, 2005, pp. 142-191;
- Purdelea, Cosmin, diplomatice ale Moldovei cu Polonia Ungaria in
timpul lui cel Mare, n "Columna", V, 2004, o-rele, 17-18, pp. 16-19;
- Reindl, Hedda, um Bayezid. Eine prosopographische Studie iiber die Epoche
Sultan Bayezid\1/ (1481-1512), Berlin, 1983;
68
- Rezachievici, Constantin, cel Mare (1457, aprilie 12 - 1504, iulie 2), in
.,Cugetul", 2004, n-r 1, pp. 27-33;
- Ruze, Alain, Etienne le Grand, defenseur de la Chretinite et Athlete du Christ, n
voi. cel Mare epoca sa, 2007, pp. 9-29;
- Simion, Eugen (coord.), cel Mare- 500, n ,,Academica", XIV, 2004, n-r 25,
pp. 3-29;
- Simon, Alexandru, Stephen the Great and his Jnvolvement in Transylvania, n
"T.R.", Xlll, 2004, n-o 2, Cluj, pp. 35-53;
- Stoian, Radu Zamfir, Personalitatea lui Voievod n timpul
trecerea spre cele n ,,Acta Bacoviensis". Anuarul A. N. - D.J. I, 2006,
pp. 162-167;
- Szekely, Maria Magdalena, Putna -loc de memorie, n "S.M.I.M.", XXII,
2004, pp. 73-1 o 1;
- Szekely, Maria Magdalena, cel Mare cultul Sfintei Cruci, n "An.P.", I,
2005, n-r 1, Putna, pp. 17-34;
- Szekely, Maria Magdalena, cel Mare lumii, n "S.M.I.M.", XXII,
2003, pp. 271-278;
- Szekely, Maria Magdalena-Gorovei, S., Gesturile puterii la cel Mare, n
"An.P.", 1, 2005, nr. 1, pp. 93-99;
- Szekely, Maria Magdalena-Gorovei, S., lui cel Mare, n ,,A.G.".
V, 1998, n-rele 1-2, pp. 107-123;
- Szekely, Maria Magdalena-Gorovei, S., Maria Asanina Paleologhina. O
pe tronul Moldovei, Sfnta Putna, 2006, Edil. 290
p. + 244 fig.;
- cel Mare -personalitate n istoria Europei (500 de ani de la
trecerea n etemitate). Referate 2005;
- cel Mare epoca sa, Culegere de studii, coordonator: Tudor Teoteoi, Edil.
din 2007, 215 p.;
- cel Mare Sfnt- 500. editat de Jean
Marin-Slratulal, Grigore Codrescu, Marius Alexandru [stina, Edit Conexiuni,
2004, 200 p.;
cel Mare Sfnt n memoria volum ngrijit de Ioan Mitrea.
Alexandru Artimon, Edit. Conexiuni, 2004, 272 p.;
- cel Mare, ctitor sfinte, Edit. Reprograph, Craiova, 2003, 44 p.;
- Tardy, Lajos, Regi magyar kiivetjarasok Keleten [Legations anciennes hongroises a
/'est}, Budapesl, "A.K.K.C.R", 1983, pp. 35-62;
- Octavian, in mentalitatea romnilor din principatele romne n
secolele XV-XVIJ, n voi. Jnteretnicitate in Europa de Est, Arad, 2002, pp.
197-208;
- Teoteoi, Tudor, Etienne le Grand, prince souverain, et ses rapports avec le culte des
saints mi/itaires, n ,,E.B.P.B.", V, 2006, Bucarest, pp. 89-116;
69
- Teoteoi, Tudor, cel Mare ntre cea n voi.
- Theodorescu, Ion-Sinigalia, Tereza, n timpul lui
cel Mare, Edit. Coresi SA, 2004, 120 p.;
- Tomescu, Vasile, Muzica n romnesc n epoca lui cel Mare, n
"Academica", XIV, 2004, n-r 24, pp. 14-17;
- Tomescu, Vasile, cel Mare evocat n arta n "Academica", XIV,
2004, n-r 23, pp. 9-12;
- Ioan Marian, Breslele de arme din Sibiu. Cluj (sec.
XIV-XVI), Sibiu, 2001, 167 p.;
- Ion, Factorul religios n politica a lui cel Mare, n "R.l.M.",
2004, n-rele 1-2, pp. 37-46;
- Ion, cel Mare. ctitor de creator de n "Cugetul", 2004,
n-r 2, pp. 18-26;
- Ion, cel Mare. enciclopedie pentru Edil. Arc,
2004, 48 p. cu text color;
- Viallon, Marie F., Venise et la Parte Ottomane (/453-1566). Un siecle de relations
w!m!to-ottomanes de la prise de Constantinople a la mort de Soliman, Paris, 1995;
- Sfntului cel Mare. Antologie de G. Kirileanu, de
Alexandru Edil. Cuget Romnesc, 1998, 320 p.;
- Vitcu, Dumitru, ,.Preistoria" unui monument: statuia a lui cel Mare
din n "A.I.I.X.I.", XLI, 2004, pp. 21-30;
III. Studii, articole, tematice: 1457-1473
Denize, Eugen, Impactul Constantinopolului asupra romnesc, n
voi. nchinare lui Petre 80 de ani, 2003, pp. 119-132;
- Andrei, Cnd s-a cel Mare?, n "Cugetul", 2003, n-r 4,
pp. 6-12;
- Andrei, lui cel Mare - Bogdan a/Il-lea, n "Tyragetia", XIII,
2004, pp. 91-100;
- Eysser, Rigomera, Papst Pius Il und der Kreuzzug gegen die Turken, n voi.
Melanges d'Histoire Generale, publies par Constantin Marinescu, 1938, pp. 1-
134;
- Filipescu, Radu, 0/tea Doamna in opinia n
"A.l.l.X.I.", XLI, 2004, pp. 67-78;
- Vilmos, La politique exterieure du roi Mathias de Hongrie (1464-1470), n
.. Revue d'histoire diplomatique", V, 1891, pp. 383-418;
- Gorovei, S., Baia, 1467, in "Europa XXI", 11-12,2002-2003, pp. 41-56;
- Josanu Vita1ie, cel Mare nu s-a pentro Cetatea in
"Historia", Il, 2004, 31, pp. 45-46;
70
Dan Prodan - Moldoveni otomani in timpul lui cel Mare. Completarea bibliograliei
- Vasile, cel Mare Vlad - adversari ireconciliabili, in
"Historia. de istorie", VII, n-r 62/februarie 2007, pp. 60-67;
- Neagoe, Manole, Campania din 1467 lupta de la Baia, cu editia
traducerea izvoarelor de Dan Edit. Roza Vnturilor, 2007, 156 p.;
- N6tri, Tams, A terjeszkedes al/omasai Aeneas Sylvius Piccolomini Europa
cimii miiveben [Les etapes de /'expansion turque dans l"ouvrage Europe A.S.P.]. in
"Aetas", 14, 1999,nr.4,pp.l49-162;
- Pali, Francisc, Notes du pelerin William Wey apropos des operations militaires des
Turcs en 1462, in "R.H.S.E.E.'', XXII, 1945, Bucarest, pp. 246-266;
- Parasea, Pavel, politice externe ale domniei
lui cel Mare in "D.R.", 2004, n-rele 1-2, pp. 11-21;
- Leon-Agache, Dumitru, Moldova intre 1469 1473: program de
guvernare conjucturi politice, in "A.l.LX.L", XXXV, 1998, pp. 1-18;
- Lcon, /2 Aprilie - o zi de ori din lui cel
Mare in "A.M.S.", IV, 2005, pp. 32-39;
- Ionel, lui cel Mare cu Vlad in "R.M.", XL, 2004, nr.
3, pp. 17-25;
- Zub, Alexandru, Repere simbolice n posteritatea in "Academica", XIV,
2004, n-rele 27-28, pp. 27-30;
IV. Studii, articole, tematice: 1473-1486
Andreescu, Caffa, hanul crmlean Hadji Ghirai Moldova: noi dintr-
un act genovez, in idem, Izvoare noi cu privire la istoria Negre, 2005;
- Andreescu, cel Mare al Moldovei Zaccaria Ghizolji, senioml din
Matrega. Cteva note despre lor, n idem, Izvoare noi cu privire la istoria
Negre, 2005; in "An.P.", 1, 2005, n-r 1, Putna;
- Dogaru, Mircea, de la ultimul episod al pontic romna-
otoman din anii 1470-1486, in "A.I.S.P.A.I.M.", 1999, pp. 152-164;
- Dogaru, Mircea, privind rolul flotei in strategia
maritime litoralului nord-vestic pontic n epoca lui cel Mare, in
"A.M.M.R.", 1999,2, Constanta, pp. 119-127;
- Gheorghe, moldo-otomane in timpul domniei lui cel
Mare, n "L.R.", 2004, n-rele 4-6, pp. 54-65;
- Gorovei, S., .,Din .. ". (nu
numai) genealogice, n ,,A.G.", III (VIII), 1996, n-rele 3-4,
- Gorovei, S., Din nou epilog, n ,,A.l.I.A.X.I.", XVI, 1979, pp. 53 7;
- Gorovei, S., .. Maria Asanina Pa/eologhina, Doamna Moldovei", n
"S.M.LM.", XXII, 2004, pp. 9-50;
- losipescu, Sergiu, Marea de la imperiul mongol coloniile genoveze la
afirmarea statelor riverane cucerirea (1204-1484), n voi. Marea de
la "lacul bizantin" la secolului XXI. Culegere de studii, coord. general-
71
Muzeul Judetean "Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006- 2007
maior (r) d-r Mihail E. Ionescu, Edit. 2006, pp. 47-113, n special, pp.
96-113;
- Gheorghe, Cetatea Orheiului n strategia lui cel Mare, n
Istorie. Muzeologie, s.n., XVI, voi. 112, 2007; pp. 9-16;
- Pippidi, Andrei, O solie din Moldova la [1477], n voi. $tefan cel Mare
1504-2004. Atlet al Sfnta Putna, 2004, Edit.
pp. 499-508;
- Pistarino, Geo, La cadutta di Caffa: diaspora in Oriente, n idem, Genovesi
d'Oriente, Genova, 1990;
- Szekely, Maria Magdalena-Gorovei, S, lui cel Mare. De la
temeiurile ipotezei la realitatea n "An.P.", I, 2005, nr. 1, pp. 93-99;
- Simon, Alexandru, n jurul de la Vaslui (1474-1475). asupra
dintre Regatul Ungariei, Moldova n "S.U.B.B.H.", IL,
2004, n-r 2, Cluj, pp. 3-26;
- Simon, Alexandru, The Use of the .. Gale of Christendom ". Hungary 's Mathias
Corvinus and Moldavia's Stephen the Great Politics in the late 1400's, n "Quademi",
2004, n-o 3, Bucarest, pp. 205-224;
- Treptow, Kurt W., Albania and the Ottoman lnvasion of ltaly. 1480-1481, n "Studia
Albanica", 1990, n-r 1, Tirana, pp. 81-105;
- Arthur, anului 1484 asupra monetare din Moldova, n
"Istros", an IX, 1999, pp. 371-376;
V. Studii, articole, tematice: 1486-1504
Ciubotaru, Mircea, O de demografie de la domniei lui
cel Mare, n "An.P.", I, 2005, nr. 1, pp. 69-77;
- Crstina, Irina, Bogdan the Third and the so-called submission of Moldavia Towards
the Ottoman Gate, n "A.U.V.S.A.H.", 2000-2001, n-ros 2-3, pp. 148-151;
- Gombos, Constantin, Cetatea Ciceului sub lui cel Mare n
"Columna", V, 2004, n-rele 17-18, pp. 13-15;
- Gheorghe, politice dintre Moldovei Statul Rus n timpul
domniei lui cel Mare, n "R.l. Mold.", 2003, n-rele 1-2, pp. 26-38;
- Gorovei, S., Activitatea a marelui ioan n
"Suceava. Anuarul Muzeului V, 1978, Suceava;
- Halic, Bogdan-Alexandru, Imaginea lui cel Mare n rapoartele lui Mateo
Muriano (1502-1503), n "R.l.M.", 2004, n-rele 1-2, pp. 47-51;
- Ilie, Liviu Marius, cel Mare asocierea la tronul Moldovei, n "R.l.", XV,
2004, n-rele 3-4, pp. 67-82;
- Pienaru, Nagy, Hanatul din Crimeea, 1484-1492, n "S.M.l.M.", XXII,
2002, pp. 125-132;
72
Dan Prodan -Moldoveni otomani n timpul lui cel Mare. Completarea bibliograliei
- Rezachievici, Constantin, cel Mare. /van l/1, Sofia Tominicina (Paleolog)
Elena dinastice politice, n "S.M.I.M.", XXll, 2004,
pp. 51-72;
- Solcan, cel Mare- de domenii in Transilvania, n voi.
- Soreanu, Mircea, Marea ,. lac otoman", n voi. Marea de la "lacul
bizantin" la sec.olului XXI. Culegere de studii coord. General-maior (r) d-r
Mihail E. Ionescu, Edit. 2006, pp. 114-149, n special pp. 114-118;
Moldavians and Ottomans in the Time of Stephen the Great.
The Completion of a Bibliography
(Summary)
In this contribution the author up-to-dates and completes the bibliography
concerning Stephen the Great, prince of Moldavia, on 550 years from his mo1davian
enthronetion ( 1457-2007). There were presented 220 new historiographical contributions
about the theme from the title. Methodo1ogical specifications and thematical categories
are identica! with those from my fonner article, from 2004 (see "Acta Moldaviae
Septentrionalis", IV, 2005, pp. 142-191, in special p. 148).
73
Muzeul ,.Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006-2007
PONDEREA PODOABELOR N CADRUL
DE AVERE A ZESTREI
.. DIN
ROMANESC IN SECOLELE XVI-XVII*
FLORENTINA
ncepnd cu secolele XIV-XV, podoabele au devenit o
a in Europa pentru ca, din secolul al XVI-lea, aurarii
nu numai la comanda capetelor ncoronate ci pentru nobilime sau
Tipurile de bijuterii purtate de doamne s-au diversificat apoi, treptat, devenind tot mai
numeroase. n Romne, podoabele de secol XVI-XVII au purtat amprenta fastului
reflectnd marcantrl a posesorilor lor in societate, la fel cum se
ntmpla in apusul sau centrul Europei. Dealtte!, documentele din secolele XVI-
XVII intr-un ritm rapid att a averilor domnilor a marilor boieri ct a
negustorilor (mai ales a celor din Transilvania); tezaurizeze
importante de metale att sub de ct sub de bijuterii sau
piese de
n apusul Europei se considera a fi persoana care poseda ct
mai mult numerar n aur argint, in nostru - marcat de instabilitatea -
averile boierilor mai ales, ale domnilor, valorii sub
forma podoabelor sau a din metal Vedem astfel aceste podoabe din
metal constituiau n secolele XVI-XVII un mijloc alternativ de tezaurizare, n
n care numerarul nu era att de consistent. Alteori, n exil, domnii ori
boierii preferau mai nti banii (monedele) abia apoi bijuteriile sau
piesele de in tulburi ale epocii, podoabele constituiau in
valori durabile, care puteau fi transformate n bani lichizi ori puteau ti
transportate n timpul pribegiei. Orientarea spre n podoabe pietre
scumpe pare fi sporit o cu secolul al XVI-lea; pentru
Moldova, rezultatele arheologice un salt cantitativ de epoca
' Articol inedit.
" Doctor n istoric, Facultatea de AuxiLarc Muzcologic,
74
Florcntina Ponderea podoabelor n cadrul de avere a zestrei ...
mai ales de vestigiile Basarabilor din necropola de la
Curtea de sau de cele epocii lui cel Mare).
Din documentare asupra valorii acestor podoabe sunt extrem
de fragmentare. lnventarele averilor foile de zestre care s-au nu numai nu
sunt foarte generoase n a ne intotdeauna valoarea unora dintre bijuteriile epocii,
dar de cele mai multe ori nu ne dau nici indicii consistente privind aspectul acestor piese,
greutatea, dimensiunile pietrelor cu care erau ornate. Din studiile
care s-au aplecat asupra zestrei, de
ia n valoarea a acestora
sau ponderea diferitelor categorii de bunuri.
Acele faptul o parte a marilor averi de
secol XVI-XVII preferau metalul mai ales sub forma a unor
podoabe sau a produselor de Avantajul conferit de acest procedeu era, n
primul rnd, acela al unor valori mari n obiecte de mici dimensiuni (n cazul
podoabelor) care puteau fi transportate n timpul unui refugiu. Se la aceasta
faptul n piesele de putea fi n diverse ocazii
solemne, conducnd la sporirea prestigiului posesorului. Podoabele constituiau astfel o
n o de exprimare a consumului opulent, care avea rolul
de a face o "publicitate"
Pe de parte, bijuteriile puteau fi folosite in extreme, pentru a
o serie de mprumuturi; n multe creditoml lua drept sau de la
debitor (de din rndurile boierimii, dar nu numai) unul sau mai multe obiecte de
ale acestuia. La nceputul secolului al XVlll-lea, Antiohie Jorea, fost hatman
Jorea, treti n ocnelor de la Constantin Duca,
domnul Moldovei. neavnd suficiente pentru a putea achita primul sfert
din au luat bani cu mprumut de la negustori, punnd ca inele de aur
cu pietre
2
Pe la 1726, diata Mariei, fata Radu lui cuprinde ea unor
obiecte de care n vederea de mprumuturi; este vorba
despre o pereche de cercei c11 1111 picior de luminile de zmaragd la
Gheorghe hangiul pentru 22 taleri noi), o pereche de cercei cu luminile de cu cte
trei picioare de la Stamate pentru 6 taleri noi)
de la jupn Hriste pentru 40 taleri)
3
.
Alteori, n vremuri grele, sculele din zestre erau vndute pentru a acoperi
datoriile sau pentru a cazuri n care, n lipsa
boierii se mprumutau cu diverse sume, se pare cel mai adesea, preferau
cte ceva. Printre ultimele bunuri vndute n aceste cazuri se ocinile
1
Constan1a Ghitulescu, Zestrea intre in secolul al XVII-lea, n "S.M.I.M",
XVIII, 2000, pp. 2t3-222 "S.M.I.M", XIX, 2001, pp. 255-264. Autoarea arat!, dealtfel, la p. 219 s-a izbit
de lipsa unor studii care calculeze cuantumul zestrei sau al de avere ce revenea
1
Documente din arhiva Xiropotam de la Muntele Athos. Catalog, voi. 1, cd. de Florin
Marincscu, Ioan Pctroncl Zahariuc, 2005, p. Il O, doc. 199.
) Documente privitoare la istoria (1634- 1800), 1982, pp. 159-160, doc. 125.
75
sculele
4
n cazul unor probleme financiare acute, se putea ntmpla ca
podoabele din zestrea pentru a datoriile, urmnd ca zestrea fie
n vremuri mai bune. n se afla, n prima a secolului al XVII-lea,
Hrizan postelnicul, care cheltuia zestrea iar la moartea acestuia, jupneasa
revendica "zestrile ei". n a doua a secolului, Matei sulger, aflat el la
ananghie. vindea zestrea pentru datoriile;; mai multe documente de la
deceniului al optulea al secolului l surprind pe acesta ncercnd reconstituie
zestre n general, lase lucrurile n ordine
6
.
n general, se avea n vedere necesitatea ca podoabele fie transmise gene-
astfel nct acestea erau printre ultimele bunuri vndute n difictle.
n secolul al XVI-lea, un caz interesant de investire a averii n bijuterie l
constituie Aloisio Gritti, trimis de n Transilvania. Acesta, conform
unui apropiat al era posesorul unor pietre scumpe a valoare totaliza 350.000
galbeni (cea mai n pietre scumpe din spatiul nostru
documentar acum) averea sa mai cuprindea vase de aur sau argint,
mpodobite la rndul lor cu pietre sa pentru de pietre
de pe urma se se poate observa n
momente de ale (fugar fiind, ascunde pietrele scumpe in cizme).
Averea lui Gritti, care mai cuprindea sau stofe scumpe precum alte bunuri
totaliza, se pare, in jur de 1 milion de galheni
7
. Aceasta valoarea pietrelor
(350.000 galbeni) reprezenta 35% din totalul averii, ceea ce constituia un
procent destul de important. Suma reprezenta echivalentul, n a 175.000
boi sau a 1.400.000 cble gru
8
.
La polul opus se averea doamnei Voica, lui Mihnea cel al
la Sibiu; acesteia reprezenta partea cea mai
astfel din totalul de 2.400 florini, conform n 1514,
nsuma un procent de 73%, 13%, n timp ce pietrele (72 granate
mici alte pietre numite "kwach"), doar 7%, ca banii de altfel
9

Petru Cercei fugea n Transilvania, cu 43 de care cu "bani,
scule alte

Valoarea tezaurului a fost de contemporani la peste
1.000.000 aspri (din care aproximativ 700.000 aspri reprezentau banii din
DANIC, Achizitii Noi, CLXXV/13, CLXXIV/26.
Genealngiile documentate ale.fanuliilor publicate de Paul vol.l, 1913, p.
104.
' Sulgcrul a bolii ma1 mulli ani, ceea ce i-a oferit necesar pentru rezolvarea acestei probleme; v.
DANIC, Achizilii Noi, CLXXIV/26.
7
despre Romne, voi. 1, coord. Maria Holban, 1968, p. 365.
H O avea 80-85 1 deci n total, 119.000.000 1; v. Iosif Pataki, Domeniul /lunedoarei la inceputul secolului
al XVI-leu. 1973, pp. 296-297.
' Colcc1ia Hunnuzaki, Documellle privitoare la lstoriu Romnilor. voi.XV/1. 1911, pp. 225-226,
doc. CCCCVII.
'"Ibidem. voi. IV/2, 1884, p. 128.
76
Florentina Ni fU - Ponderea podoabelor n cadrul de avere a zestrei ...
haraciului)
11
n plus, se zvonea ar mai fi avut numai in
Transilvania, circa 125.550 o serie de obiecte de

O parte dintre bijutcriile
sale, despre care Sivori spunea au fost puse ntr-un pentru a fi la n caz
de nevoie pentru vreunui nobil, sau chiar care
I-ar fi ajutat se valorau circa 100.000 de scuzi
13
acestea ar fi fost toate
bijuteriile sale (ceea ce documentul nu ci mai impresia ar mai fi
fost altele), atunci ele reprezentau circa 10% din valoarea tezaurului, cum fusese el
evaluat de contemporani. Cu cei 100.000 de scuzi, la care erau evaluate o parte din
bijuteriile domnului muntean, se puteau circa 20.000 boi, in

Pe de parte, fostul domn moldovean Iancu Sasul incercase se refugieze
n Ungaria de 100 de dintre care 40 erau pline cu bani, scule alte
Ajuns n Polonia, o de n timpul l
de o parte dintre aceste bunuri, ceea ce mai din averea sa a fost
confiscal. Documentul ntocmit cu ocazie face referire la brie mpodobite cu
smaralde rubine, un cercei ntr-o de mari dimensiuni, nasturi perle
cusute pe de aparat, precum la bani sau luxoase
15

Toate aceste bunuri evaluate la circa 20.000 tezaurul domnului era
evaluat de contemporani la sume mult mai mari
16

O cantitate de metal prelucrat sub de bijuterie se
n averea unui alt fost domn moldovean, Petru nregistrarea bunurilor
moartea acestuia la Bozen un important de bijuterii din aur
mpodobite cu nestemate: cu perle, rubine smaralde, surguciuri, pandantivi de
ureche, coliere de aur cu diamante sau alte pietre scumpe, nasturi, diverse tipuri de
centuri, sau inele. Doar dintre podoabele nregistrate de comisarii
imperiali au greutatea aceasta nu era deloc peste 900 kg de
metal pietre scumpe
17
. n cadrul averii acestui domn se pot vedea
ale apusene, care valoriza in banii acesta
avea sume importante de bani, dintre care o parte erau imprumutate iar altele erau depuse
la sigure. model de investire a averii se poate sesiza in cazul lui Radu
Mihnea la inceputul secolului al XVII-lea. Acesta avea 19.647 Ia Banca
11
despre Romne. voi. III, coord. Maria Hotban, M. M. Alexandrescu - Dcrsea Bulgaru,
1971, pp. 38-39; Bogdan Murgescu, bazndu-sc pc alte informalii contemporane,
era mai micii, n jurul a 500.000 galbeni, in Romne in secolul
al XVI-lea, 1996, p. 218.
n Hurmuzaki, Documente .... voi. IV/2, p. 128 III, pp. 90-91.
n ... , voi. III, p. 40.
Damaschin Mioc, Cuantumul birului pe in in secolul al XVI-lea, n
"S.M.I.M.", V, 1962, p. 163.
"Hurmuzaki, Documente ... , voi. 111/1, p. 90-91, doc. LXXV
Cel putin 400.000 scuzi circa 300.000 de fiul Bogdan, n 1588 (v. A.
Vcress, Alte lucruri despre Iancu Sasul sa, n "R. 1.", X, 1925, nr. 7-9, p. 151.
17
Hurmuzaki, Documente ... , voi. XI, 1900, p. 454-471, doc. DXCVII.
77
Muzeul "Acta Moldaviac Scptcntrionalis'', V- VI, 2006- 2007

bani care erau n felul acesta n unor eventuale interne
sau alle evenimente
Cu impresionante sunt referitoare la averile
tilor, n Polonia la nceputul secolului al XVII-lea
19
cuprinse de
registre se dovedesc a fi extrem de sugestive pentru de a averilor sub
de bijuterii, sau articole de scumpe ne permite relevarea
ponderei categorii de bunuri n cadrul acestor de averi. Tezaurul
fostului domn al Moldovei, Ieremia a fost de unul din ginerii acestuia,
Samuil Corecki, ce doamna Elisabeta fusese n robie de dUre turci. Dintr-un
total estimat al acestei averi -de 495.000 florini 1500 polonezi - 87% era exprimat
n bijuterii, iar un procent de 7% era reprezentat de de Trebuie
precizarea era vorba de bijuterii extrem de valoroase, mpodobite cu pietre scumpe,
mai ales cu diamante de foarte calitate. Chiar valoarea bijulcriilor fusese
n documente, ceea ce este destul de probabil, ponderea
ea o faptului documentele se la
bunuri cu care familia se refugiase n Polonia, lista excludea din start bunurile
imobiliare animalele.
Tezaurul la moartea lui Moise fost domn al Moldovei ( 1630-
1631, 1633-1634) era el la 38.000 flori ni, 2000 4000 polonezi
2000 taleri. n cadrul acestei sume, aproximativ fusese n obiecte de
cu diamante rubine, de diamante, naslurii de diamante rubine),
14% era n pietre (smarald foarte mare ncruslat cu diamante, safire)
iar circa 5% era de monede. n schimb, ntre bunurile n Polonia,
care lui Miron Barnovschi, fost domn al Moldovei el ( 1626-1629),
podoabele reprezentau doar 5% din total, iar circa Il%, restul fiind
din bogate, piese de covoare, oi, vite
interes acordat de podoabe scumpe, de Miron Barnovschi, s-ar putea
explica prin faptul cum cronica, nu avea "cuconi" deci nu trebuia
astfel de podoabe pentru nzestrarea n plus, Miron Coslin
domnul moldovean a avut o activitate foarte ridice
numeroase edificii religioase ntr-un timp destul de scurt (3 ani de domnie)
20
, orientare ce
ar putea explica pentru de piese de

n detrimentul
podoabelor. Pe de parte, erau de modul de palon, unde
nobilimea era de lux investea masiv n podoabe, ntruct acestea
reprezentau un indicator social important.
Registrul de al princiare a lui Gabriel Bethlen surprinde
numeroase referitoare la de podoabe, ale valori erau
importante. Cele mai importante cheltuieli de aceste registre se de altfel
"Ibidem, voi. IV/2, p. 422-423, doc. CCCCLXXX voi. VIII, 1894, p. 418, doc. DCIII.
" 1. Corfus, Oduarele in Polonia. Contribu{ii la istoria artei a in "S.R.dl.",
1972, nr. 1, pp. 29-60.
20
Miron Costin, Opere. voi. 1, cd. ngrijit! deP. P. Panaitescu, 1965, pp. 70, 72-73.
21
Prin piese de nlelcgem adica cupc, pahare, diverse vase
78
Flm;entina - Ponderea podoabe lor n cadrul de avere a zestrei ...
la obiectele de reprezentare, in primul rnd la podoabe,
scumpe; n privinta podoabelor, se poate observa nu a existat o pondere a
acestora in cadrul anuale; de la 5,5% n 1617, la 36%, n 1620, ntlnim o
mare varietate de sume investite n astfel de bunuri.
Tabel 1. Ponderea diferitelor bunuri de lux n cadrul
principelui Gabriel Bethlen ( 1617-1626).
Anul/
1617 1618 1619 1620 1621 1623 1625 1626
bunuri
Podoabe 5,5% 25% 8% 36% 17%
-
12% 17%
Pietre 6% - sub 1% - 3% 5% 7% sub 1%

27% - - -
-
- - 5%
Total 38,5% 25% cea 9% 36% 20% 5% 19% cea 23%
Pe de parte, numai de obiecte de din metal
marea majoritate ornate cu diamante rubine valoarea acestora.
ntre 1617 1627, principele a 1538 de aplice, 751 nasturi, 279 inele, 243
aplice-rozete, 35 perechi de cercei, 26 coliere, 21 de aur, 15 pandantive, 10
7 perechi de 3 diademe, 3 surguciuri, 3 de perle, precum cte
o o cmce pandantiv. De asemenea, au fost 271 de diamante, 193 de
rubine, circa 1 kg de perle, la care se alte peste 500 de de perle.
socotim doar bijuteriile propriu-zise, accesoriile care erau nasturii sau aplicele, avem
de-a face cu 446 de obiecte de care aveau rolul de a ntregul corpzz.
Trecnd n Moldova lui Vasile Lupu, de la contemporanii
domnului cum tezaurul acestuia se ridica la circa 2.000.000 de galbeni, "parte n bani,
parte n giuvaeric.:a/e"
23
. reprezenta de circa 40 de ori valoarea tributului
de Moldova n Valoarea a bijuteriilor lui Vasile Lupu a familiei
sale obiectul misionamlui Bandini, care participase la
Bobotezei de domnul moldovean. Bandini despre bumbii de
aur de la n valoare de 100.000 aurei despre inelele colierele
de mari rubine care erau purtate de pe care acesta
extaziat le evalua- probabil supralicitnd- la peste 400.000 aurei
14
.
La secolului al XVII-lea, averea lui Constantin Brncoveanu, domnul
cel supranumit de turci "Aitn bei" era la circa 10.000.000
taleri (sau 20.000 pungi
15
), la care se 53.893 galbeni la 210.000 galbeni
11
Udvart;is es kt'zli Bar6 Radv:inszky Bela clsi:i kiitct, Betillen Gahor FeJedelem utlartsu.
Budapcst, 1888, pp. 5-155.
B Hurmuzaki, Documente ... , voi. V /2, 1886, p. 6, doc. IX.
14
Marco Bandini, luemnciri de.111re lucnwile din Moldova, in ... , voi. V, coord. Maria Holban,
M. M. Alexandrescu-- Dcrsca Bulgaru, Paul Ccrnovodcanu, 1973, p. 330.
O avea 500 de talcri.

79
la Banca din 244.844 florini la Viena
26
, dar alte sume despre care se
spunea ar fi fost ascunse; in afara acestora, domnul poseda o de bijuterii
piese de de mare valoare, precum o avere (cele cteva
case din Ardeal, precum din

O parte din giuvaerele de
pe care le avea Brncoveanu care se aflau asupra sa n momentul mazilirii au fost
confiscate de defterdar; lucru a doamna "care ea a trebuit dea
juvaerele"
28
.
n cadrul bunurilor confiscate de turci, 615.832 reprezentau bani
(circa 75%), la 10.000 era la 5.000 vinul
vndut iar 119.712 n urma din Fanar.
n schimb, valoarea obiectelor bijuteriilor din metal era de 82.440 cea a
1.229 27.081 valorau vasele de argint
lingourile de aur iar o Biblie la din Fanar, 126

Valoarea a
obiectelor din metal incluznd aici att ct bijuteriile era de 109.521
ceea ce reprezenta 13% din averea n cadrul acestui procent,
podoabele 10%.
la valoarea podoabelor confiscate de turci ceea ce Constantin
Brncoveanu lui Apostol Manu, n 1714
30
, reiese valoarea bijuteriilor pe
care le domnul muntean era desigur cu mult mai mare. Prin unnare, se poate
observa n cazul lui Constantin Brncoveanu o metalului
sub de podoabe cum se ntmpla cu un secol nainte n cazul
din Moldova) modelul autohton, de unor
sume de bani la Zecea sau n alte Domnul ar fi cedat conform unui
diplomat olandez la Constantinopol, 400.000 lei (reprezentnd 800 pungi), bani pe care i
avea la

Nu au fost confiscate bunurile din Transilvania care erau
estimate la 240.139 florini de doamna Marica
32
, cum nu avem o evaluare
a obiectelor trimise de domn, in 1703, la spre a fi n (o cu
pietre scumpe).
1
' Constantin BAlan, Aspecte economice din in epoca in Constantin
Brncoveanu, rcd.coord. Paul Ccmovodeanu, Florin Constantiniu, 1989, p. 44.
17
NumArul proprietAtilor lui Constantin Brncovcanu - 179, din care 43 13 cumpAratc ca boier 123
in timpul domniei - din acesta cel mai mare proprietar funciar din RomncascA, cu mai multe sate
dect Mihai Viteazul; v. !olanda Domeniu/lui Constantin Brncoveanu, in Constantin Brncoveanu,
rcd. coord. Paul Ccmovodcanu, FI. Constantiniu, 1989, p. 79.
11
N. Iorga, Documente privitoare la Constantin Brncoveanu la domnia 1901,
133.
Ibidem, pp. 173-197.
31
Din pAcate, aceste obiecte sunt doar enumerate, nu evaluate. Este vorba despre o scrie intreagA de bijuterii
din metal pretios mpodobite cu diamante, rubine, smaraldc, safire sau perle: coroanlllmpodobitA cu diamante
rubinc o alta "ungureascA" doar cu rubinc, ace de pllr, mai multe perechi de cercei, lanturi de aur, colicre
cu pietre scumpe, nasturi, centuri cataramc, cteva perechi de brlltAri, circa 1 S inele multe altele.
1
N. Iorga, Documente privitoare la Constantin Brncoveanu ... , p.l33.
31
C. Giurcscu, N. Dobrcscu, Documente regeste privitoare la Constantin Brncoveanu, 1907, p.
303.
80
Florcntina Ponderea podoabelor n cadrul de avere a zestrei ...
Conform bailului la averea domnului romn 2
milioane de n neintrnd evaluarea bunurilor imobile din
ceea ce doar aproximativ din impresionanta sa avere
a putut intra n minile turcilor.
n ceea ce podoabele nobilimii sau ale
boierimii din extracarpatic, referitoare la ponderea acestora sunt
destul de faptului valoarea bijuteriilor nu era dect rar n
cadrul inventarelor. .l<
La secolului al XVI-lea, un inventar cuprinznd bunurile famili-ei
Perenyi scotea n o a podoabelor accesoriilor, care nu este
pentru extracarpatic: 12 de aur (simple sau decorate cu
diamante, rubine, smaralde, satire, topaze ori perle), un cu pandantiv, un colier de
perle cu o cruce n pietre scumpe, un colan, o cruce pandantiv cu diamante perle,
4 de aur, 8 centuri 22 de inele (mpodobite cu diamante, rubine,
smaralde, safire, turcoaze)
33
. Gusturile rafinate ale acestei familii sunt vizibile n
realizarea unor garnituri de podoabe, lucrate n mod, cuprinznd
colier din aur
34
Dintr-un total de 20.000 de aurei bijuteriile (inclusiv
accesoriile de erau evaluate la 3.893 aurei, reprezentnd, prin urmare, un
procent de 19,5% din averea familiei. bogate, precum
scumpe atingeau ele cte un procent de 16, respectiv 17% din ntreaga avere.
Bogat era inventarul cuprinznd bunurile Zamfirei, fiica fostului domn Moise
dar n Transilvania avnd statut nobiliar
3
s. ntlnim n acest inventar
o cu pietre, o de aur cu pietre o de vultur cu
5 de aur, de diferite dimensiuni, unele decorate cu pietre scumpe, 4
pandantive, de asemenea cu pietre (safire, smaralde, rubine, perle), o cruce de
aur cu pietre perle, 6 cercei din aur cu diamante, rubine, smaralde, safire, 1 O inele de
aur cu safire, mbine, smaralde, turcoaze 3 inele sigilare. De asemenea, mai multe
accesorii de costum bogat mpodobite: o de 3 nasturi, o de pieptar
3 brie
36
. n total, obiectele evaluate (din nu toate, ntruct nu se dau
pentru o o cruce 12 inele) atrnau 117 40 pisete (circa 29 kg de metal
incluznd aici valoarea pietrelor). acesteia n cea mai
mare parte a ei) atrna ea 201 33 pisete (49,5 kg de metal Prin
urmare, din cantitatea de metal pe care o domnita Zamfira, 37%
n Andras Prm!nyi
7
fele ingosagok le/tara 1569-bul, in "Tortenelmi Tar", Budapest,", 1901, pp. 588-
597.
J.< O situa1ie se in secolul in cxtracarpatic, unde efectuate la
Comana au scos la intr-unul dintre morminte o de bijuterii: cercei,
inel, pafta lucrate v. Lia Podoabe din necropola.fiJ.I'tei
Comana, in "B.C.M.I.", 1973, nr. 2, pp. 10-18.
J' A fost cu nobilul maghiar Kcscril, apoi cu polonezul Stanislau Nisovski, care avea o pozitie
la curtea lsabclci Zapolya a lui Bathory.
:16 Andrei Vcress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei voi. 11,
1930, pp. 77-83.
81
Muzeul ,,Acta Moldaviae Septentrionalis'', V- VI, 2006- 2007
luase forma unor podoabe din cele mai diverse, iar restul se tranformat n
(cupe, capace de cupe, tipsii, linguri etc).
In spatiul extracarpatic, averea avea
cum din n documente: la 1673, n Tara avere
nsemna "bani, haine, scule, dobitoc" iar ntr-un alt document din an,
sa apare mult mai cu sate, rumni, vi1, scule, haine,
n
Moldova, la 1670, un izvod cuprinznd averea Alexandrei, fiica lui Grigore Ureche, biv
vei vornic lui Chiriac paharnic enumera sale, case dughene n vii, de
aur, argint, odora
18
. Alteori, in diatele boierimii apar doar ocinele,
pare a fi mai ales boierimii mijlocii, cum era cazul acelui Tudoran, biv
vei clucer, care poseda, la 1677, doar Chiar in diatele acestor boieri nu
ntotdt:auna obiecte de foile de zestre ntocmite pentru tiice
n aproape toale cazurile, bijuterii haine scumpe. de pe la 1649. diata
lui Dumitru mare stolnic, n care se preciza care va fi zestrea fiicei sale, la
averea sa era destul de mare
40
, nu se n cadrul ei dect sate, rumni,
dobitoace cteva haine ale Valoarea averii lui Dumitru stolnic era destul de
n situndu-se n apropierea averilor de 50% dintre nobilii
parizieni, la secolului al XVII-lea
41

n alte documente vedem cum averea de pe urma vreunui boier nu
cuprindea ci doar 1igani, dobitoace, precum podoabe de
argint aurit, cu pietre 3 inele de aur, perechi de cercei de aur, un
gherdan
42
de aur cu o pereche de din argint aurit, 20 nasturi de argint
o sabie de argint)
43
Valoarea acestei averi poate fi la circa 700 ughi, din
care podoabele din metal nu puteau suma de 125 ughi, ceea ce ar
nsemna un procent de 18% din valoarea ntregii averi, cam tot att ct reprezentau
n cadrul zestrei
44

" Genealogii le documentate ale familiilor publicate de Paul Grccianu, p.35; DANIC, Milropolia
CLXXIII/34.
li Documente privitoare la istoria vol.ll, Acte interne (166/-/690), cd. Ioan 2000,
p. 280.
l Documente referitoare la istoriajudelului Teleorman. 1441-1700. Catalog, vol.l, 1989, p. 245,
doc. 585.
Eslimllm bunurile pc care le lasA so!ici fcciorilor se ridicau la circa 2.500 ughi, a valoarea
zestrei; v. DANIC, Documente istorice, MDLVI/31.
Cei peste 3.500 ughi, la care poate fi cvalualli averea lui Dumirru mare stolnic reprezentau cchivalcnlul a circa
200 kg arginl fin, in limp ce, 50% din nobilimca avea averi de peslc 50.000 livrc (333 kg arginl tin);
cr. Daniel Rochc, The cu/ture of"clothing. Dress andfshion in the "ancien H!gime ", Cambridge, 1994, p. 96.
z Colier.
Nu erau numai sau podoabele purtalc de boicrul respectiv, ci lol ceea ce se in in
momentul inclusiv podoabele solici, pc care accasla le adusese ca zcslrc sau le in
timpul v. DANIC, M-rca Horczu, V/5.
" Pentru de averi din acest studiu am tolo,it prcJurilc de all la podoabe, cal la
celelalte bunuri; v. Catalogul doC"/1/IIellte/or din arhilde statului. voi. V, 1640-/644, coord.
Marcel Dumitru Doina Duca-Tinculcscu, Silvia 19!15, p. 252, doc. 558, p. 596,
doc. 1419, Ruxandra Coralia Folino. Din is.'oria pre1urilor. t.'volufia prefului cailor in
RUIII<neasui in "S.M.I.M.", VI, 1973, pp. 225-242, Documenre privitoare la istoria
82
Florcntina Ponderea podoabclor n cadrul de avere a zestrei ...
De multe ori, aceste averi imense ale boierimii erau doar o multi dintre
mari boieri avnd datorii importante; evident o sau o zestre mare puteau
oricnd situatia n plus, stilul de ostentativ practicat de
boieri, ncercarea de imitare a mai mult resursele acestora.
Astfel, la 1686, n Moldova, Toader Cantacuzino vistier avea, la moartea sa, datorii de
15.225 lei (circa 10.000 ughi), pe care le-au vnznd, printre altele,
obiectele de ale acestuia, n valoare de 2.393 lei (circa 1600 ughi)
45
n acest caz,
podoabele reprezentau un procent de 16% din valoarea datoriilor lui Toader vistier,
este dificil de estimat care era ponderea lor n cadrul averii boierului moldovean. Un alt
boier care o destul de la moartea sa era Goran
din Tara la 1693. Averea sa cuprindea dobitoace, o serie de produse ale
economiei agrare (gru, vin), cteva o pereche de cercei de aur un bru de
argint dealtfel, pentru un mprumut)
46
; n total, aceste bunuri pot fi estimate la o
de 750 taleri (500 ughi), la care se 1.474 taieri, care trebuiau
de la debitori, dar datorii n valoare de 358 taleri. podoabele sale
erau doar cele de document (o pereche cercei de aur un bru de argint),
ponderea acest01a n cadrul averii era doar de 6-10%.
De documentele din secolul al XVII-lea nu par indice faptul
purtau podoabe foarte numeroase (ceea ce ar explica slaba a acestora
n cadrul diatelor), bijuteriile familiei fiind mai ales cele aduse de solie, dintre care unele
urmau a fi date ca zestre fiicelor. Astfel, ntr-un document de la secolului al
XVII-lea, din printre bunurile moartea sale,
Stanca, se mai ales ocine, case, vii, dobitoace
47
O n nndul
acestor documente o constituie referirea la averea de pe urma unui boier muntean,
la 1685, cnd ntre bunurile sale o sabie cu argint, precum 20 de nasturi
din argint, ce ar fi putul proveni de la vreun de ceremonie al acestuia
48

voi.Il, p.584, 589 vol.lll, Acre inferne (169/-1725). ed. Ioan 2000, p. 94, 130, Docwnenla
Romaniae llisrorica, 8. Tara Rumneascci, voi. XXIII, 1969; p. 297, voi. XXIV, 1974, p.
345, voi. XXX, 199R, p. 137/138, D. Grecianu, Genealogiile .... voi. 1, pp. 34-35, voi. Il,
1916, p. 157, DANIC, Achizitii Noi, CLXXVIII/2, Episcopia Rmnic, LVIII/7, Horczu,
XVI/46, George D. Florescu, Dan Condica Copii de documell/e, reges/e men(iuni
puhlicale, n "S.R.dl.", XIX, 1966, nr. 5, p. 971, Dinu C.Giurescu, Anurefieru/. Condica de porunci a vi.,reriei
lui Consranlin Brncoveanu. in "S.M.I.M.", V, 1962, pp. 457-458, N. Iorga, Srudii documenle cu privire la
isloria Romnilor. voi. VII, zapise 1904, pp. 175, 178, 183, Revi.lfa
a Arhivelor Romniei. Condica de veni/uri chelruieli a visreriei de la learul 7202-7212 (1694-/704),
1873, pp. 7-142, Viafa lui Cons/anlin Brncoveanu de ve/ Greceanu, ed. de D.
Grccianu, 1906, anexa 2 3, pp. 279-313 .
, N. Iorga, Srudii documell/e ... , voi. VII, p. 184.
Nu sunt incluse aici bunurile provenind din zestrea sotiei: tigani, stupi, boi, vaci, o de coftcric
o rochie de atlas; v. N. Iorga, Srudii documente ... , voi. XIV, Hrtii din arhiva
Hurezului precum din a Proropopiei din a boierilor brncoveni a altor neamuri, in casele
de la Brncoveni, 1907, pp. 246-252 .
, DANIC, Mitropolia CCLXXXV/3.
DANIC, M-rca Horczu, V/5.
83
Nu numai marea nobilime poseda ci membrii micii
nobilimi sau burghezia acumulau de metal ncorporat in
podoabe

De la 1679, inventarul cu bunurile lui Farkas (Lupu)
Bethlen, ntocmit la Sibiu, 3 din aur cu o
cu 121 de diamante. Cele din aur 60, respectiv 100 de
aurei (210- 350 grl".
Averea unui negustor clujean Sebastian Munich (Bara!) obiecte
de aur argint evaluate, conform inventarului n 1597. la 30 7 'h. pisete
peste 7 kg de aur argint). Doar obiectele din aur argint la care se indica
valoarea erau la 795 florini 50 dmari. Printre obiectele de
se o cu diamante granate n valoare de 150 florini. zeci de inele
cu rubine, smaralde diamante sau diademe cu pietre perle, in valoare de
sute de florini. Alte mii de florini valorau cupele aurite de diferite dimensiuni, paharele
lingurile de argint
51

Albert Huet (1537-1607), comite al el la nceptul
secolului al XVII-lea, 31 de inele, colane, agrafe la care se
numeroase pietre desigur, cupe, pocale,
sau piese de arme
In testamentul sotiei sale,

Margareta Howleschen, se printre altele, 2 coliere de 137 perle mari,
37 turcoaze toate giuvaericalele fiind evaluate la 1.458 florini
53
.
n cadrul averii unui aurar sibian, Paulus Schirmer Postumul se la 1718,
cnd se realiza averii sale ntre copii
tipuri de podoabe accesorii: 16 6 paftale, 37 inele, mai multe pandantive,
agrafe de agrafe de manta nasturi precum cteva pietre nelegate (2
diamante, 4 smaralde, 4 rubine, 3 perler. Averea acestuia era la suma de
15.251 florini aur 20 dinari, o o la cea a confratelui
celebru, Sebastian Hann, care o avere de doar 3.685 florini 39

Analiznd modul de a metalului de Paulus Schirmer,
se poate remarca o pondere a podoabelor n raport cu mult mai mic al
mai ales din argint.
Un caz special il constituie, pentru cazul familiei de negustori
Pepano, familie care a investit masiv in de oferind el
O cu privire la regiunea de lngl\ Sopron (Ungaria) faptul aici existau chiar
in casele (cei desigur) cteva cupc de argint; v. Vcra Zimnyi, Ecunumy and
SoC'iel)' in Si:cteenth and Seventeenth Century Hung01y ( 1526-1650), Budapcsl, 1987, p. 58.
lmrc Lukinich, Bethlen Farkasne Ostru.1ics Barba/a ingtiagainuk le/tura. in "T.T.", 1908, pp. 18-20.
S. Goldcnbcrg, Clujul i'n secolul XVI. schmbul de 1958, p. 279 anexa XIV,
p. 400.
Viorica Marica, Clinile istoriate ale argintantlui Sebastian Hann, n "A.M.N.",II, 1965, p. 367.
ldcm, Sehastian Hann. 1972. p. 21 apud Ioan Ocrotirea patrimoniului cu/turttl. Tradi(ii, destin.
valoare. de Vasile 198<>, p. 137.
Viorica Guy Marica. Liliana Popa, Corina Actul de partaj al averii lcisate dC! auraru/ Paulus
Schirmer Posthumll.,, in" Ars Transilvaniac", VI, 1996, pp. 136-139.
Ibidem. p. 134.
84
Florentina - Ponderea podoabelor n cadrul acumulllrilor de avere a zestrei ...
securitate

diata lui Pepano este din acest punct de
vedere, structura averii sale fiind cu cea a unei averi Prin urmare,
de vii, mori dobitoace
57
, n o serie de de
scule; dintre podoabe, 8 perechi cercei de aur cu smaralde, cu 10
ughi cu 16 ughi, 3 lanturi de aur cu un left de aur, 4 inele de aur inel
de aur cu safir, inel sigilar de aur, o de argint. La acestea se cteva
piese de arme ferecate cu argint. La moartea sa, s-au mai 546 lei, Ia
care se 60 lei, pe care i avea din bani s-a datoria
de 548 lei, semn majoritatea averii sale era n bunuri de valoare, ce puteau fi
oricnd transformate n numerar. n total, averea lui Pepano pare fi 4.000
taleri, dintre care circa 1.000 taleri reprezentau valoarea bijuteriilor de pe urma sa,
un procent de 25%.
Pe ce secolul al XVIIl-Iea documentare cu privire
la bunuri le de ncep se Astfel, n 1721, Janache din
n diata sa, ngrijorat mele se apropie" iar "lumea
aceasta este o serie de bunuri Mitropoliei. n cadrul averii acestuia,
preponderente sunt obiectele vestimentare ( dulame, rochii, ghiordii, ii,
marame), dintre obiectele de fiind doar o de cercei de aur cu
robi nuri, un inel de aur cz1 rob in ineale de argint mari, polite, de
pentm se observarea faptului podoabele nu erau numeroase,
valoarea lor trebuie fi fost destul de pe de o parte pentru materialul din care
erau realizate era auml (doar cele inele de Liptca erau din argint apoi aurite) iar pe de
parte pentru erau mpodobite cu pietre n ceea ce locul de unde
procurate, Lipsea apare destul de frecvent ca de procurare a
bijuteriilor boierilor din secolul al XVll-lea.
Zestrea
n foile de zestre ale fiicelor de domni precum ale celor de mari boieri
o serie de obiecte de care se transmiteau, dealtfel, de la o la alta. Exista
se pare obiceiul, consemnat de iezuitul Antonio Possevino, spre secolului al
XVJ-lea, ca plata zestrei se achite 2/3 n bani iar restul n bunuri mobile, ce puteau fi
vndute (n categorie intrau probabil podoabele, de scumpe
alte produse)
59
.
56
mentalitate in apusul Europei: la 1560, aproape de vietii, celebrul orfevrier
Benvenuto Cellini a un mic domeniu in apropiere de Florcn]a; v. Fcrnand Braudel, Mediterana
lumea in epoca lui Filip al Il-lea, voi. lll, 1985, p. III.
de sat. 3 Y, alti 50 stnjeni de 24 pogoane de vie, loc de cas!i in de
cu loc case in locuri de la in peste 20 de ]igani, 96 animale mari,
241 oi, stupi; v. Gh. Documente pril'itoare la negustorii Pepano la ctitoria lor de la Codreni "pe
",in "S.M.LM.". 2000, pp. 152-158, doc. 8.
Documente privind istoria ... , p. 157, doc. 123.
Antonio Possevino, Transilvania, n Cii/ii/ori despre Romne. voi. Il, red. rcsp. Maria Holban,
1970, p. 560.
85
Muzeul "1\cta Moldaviac Scptcntrionalis", V- VI, 2006- 2007
n extracarpatic, foile de zestre includeau cel mai adesea astfel de bunuri
mobile sau dintre care animalele ocupau un loc important, puteau
aici diverse ustensile sau obiecte casnice. Familiile mai
permiteau chiar nzestreze fetele cu podoabe din metal cu din
materiale scumpe. n schimb, pe ce coborm pe scara bijuteriile dispar,
rareori strecurndu-se prin aceste foi de zestre cte un inel sau din metal
comun.
Conform foilor de zestre acesteia era sate,
rumni, dobitoace, scule de aur, cu sau pietre scumpe, alte
bucate. Nu toale foile de zestre n mod obligatoriu toale aceste elemente, cum
ponderea lor poate varieze de la un caz la altul, n de De
asemenea, ordinea acestor elemente n cadrul zestrei se a fi destul de
de inserate la ncepui sculele, urmate de animale
Se pare exista chiar un anume rormular al foilor de zestre, vizibil mai ales n
documentele din a doua a secolului al XVII-lea nceputul secolului al XVIII-
lea; in aceste foi de zestre standard nu erau incluse bunurilor, s-au
cteva socoteli privitoare la cheltuielile cu ocazie. Zestrea era
ncetul cu ncetul: unele obiecte erau altele erau n contexte
favorabile. Astfel, la 1706, in lista de a n
preajma nu apar cele "5 de cu prezente n foaia
de zestre a fiicei acestuia
611
Chiar exista obiceiul - mai ales n rndul boierimii - ca
tnara la obiecte de ("cercei inele...

ntr-un document muntean din 1627), uneori, nu dispuneau la
momentul respectiv de ele sau nu mai doreau le prin urmare, ginerele se
putea de cu o

Din referitoare la zestrea fiicelor de domni din secolul XVI
sunt destul de mult mai bogate n dovedindu-se foile de zestre
de Constantin Brncoveanu pentru fiicele sale, la secolului al XVII nceputul
secolului al XVIII.
Pentru secolul al XVI-lea, raportul ntre podoabe celelalle componente ale
zestrei oferite unei fiice de domn se poate ceva mai bine surprinde n cazul Mariei, fiica
lui Petru domnul Moldovei. Din valoarea de 1 ,6 milioane de aspri, 810.000
aspri erau n obiecte de ceea ce reprezenta aproximativ din
valoarea zestrei
63
.
poate fi n cazul Isabelei Zapolya, a zestre
valora 140.000 florini, la 1540; n cadrul ei din valoare era n monede
iar n pietre, aur argint
64

'"DANIC, M-rca Horczu, XVI/46.
" D.R./1.. B. voi. XXI, 1969, p. 335.
" Pentru o discu!ic mai privind componenta zestrei diverse situa)ii concrete de acordare a acesteia v.
Constan)a Ghi)ulcscu, Ze.ftrea .... n loc. cit, pp. 213-222, pp. 255-264.
'-' Hurmuzaki, Docrmreme ... , voi. XI, pp. 705-707, doc. CLXVI.
vol.ll/4, 1894, p. 243, doc. CXXXIII.
86
Florentina Ponderea podoabelor n cadrul de avere a zestrei ...
O zestre foarte - conform lui Miron Costin - a primit Maria,
fiica lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, la nunta cu cneazul Radziwill, n 1645
65
.
zestre a constituit ulterior motiv de fiind de fratele
Lupu; n 1660, ea era la 1 50.000 polonezi bani la care se
foarte multe bijuterii
66
.
Aproximativ la valoare ajungea zestrea pc care o primise o
Maria, fiica domnului Moldovei, Ieremia zestre ea n Polonia,
intrarea n captivitate a

cu ocazia procesului ce a urmat s-a ntocmit un
inventar al bunurilor revendicate, extrem de pentru noi. Confonn acestuia, averea
Maria, era la 75.678 10.160 polonezi 21.900 taleri; din
un procent de 40% era reprezentat de podoabele 6% era investit n
produse de iar la se 2.500 16 portugali
68
, bani
(26% din avere) pulbere de aur n valoare de 400 (0,4%).
Cea de-a doua a lui Vasile Lupu, Ruxandra, a primit ea, la
cu 200.000 galbeni, din care 50.000 de galbeni n
giuvaeruri, un procent de 25%,
69

Domnul Constantin Brncoveanu nzestrat fiii fiicele n
mod princiar; n cadrul foilor de zestre ale acestora se poate constata podoabele
reprezentau circa 50-55% din valoarea a bunurilor la sume cuprinse ntre
12.960 19.330 taleri. Aceasta poate sugera faptul domnul considera obiectele de
din metal cu multe pietre scumpe ca fiind principala expresie a
Interesant este faptul (tipsii, linguri,
ligheane) reprezenta doar n jur de 10% in cadrul valorii inventarelor de zestre
70
.
n schimb, podoabele primite de feciorii cu prilejul dintre ei,
reprezentau un procent mult mai ridicat n cadrul bunurilor primite, n jur de 70%, iar
cu un procent constant de 10%, ca in cazul surorilor lor
71

n ceea ce fiicele de boieri, privind zestrei
acestora sunt din ce n ce mai numeroase pe ce n veacul al XVII-lea
apoi n cel de-al XVlll-lea. Astfel, n 1573, zestrea Mariei la cu Dragomir
postelnic cuprindea cercei, inele, brie, o (n total, 14 obiecte de
opt linguri pahare de argint dar numerar
72
. Se poate observa
valoarea a obiectelor de pare o pe cea a celorlalte elemente
ale zestrei. Astfel, ea primea 5.000 aspri n locul ocinei care trebuia scule n
M. Costin, Opere, vot. 1, p. 84.
1. Corfus, Documente privitoare la istoria Romniei culese din arhivele polune. Seculul al XV/1-Ita.
1983, p. 268.
"ldcm, Oduarele ... , inloc.cit., pp. 47-52.
Aproximativ 240 zloti
C. C. Giurcscu, Romnilor. voi. 111/1-2, De la moartea lui Mihai Viteazul pn In epocii
.fi:mariote (1601-1821), cd. d.: Dinu C.Giurcscu, 2000, p. 69
10
Nu erau pretuite satele cu rumnii, casele tiganii dar chiar prin includerea valorii acestora tot ar fi
un procent scmniticallv; v. Via{a fui Comtantin vod Brncovennu .... ancKa 3, pp. 285-313.
11
Ibidem. anexa 2, pp. 27H-281.
12
DR/18, voi. VII, 1988, p. 192, doc. 145.
87
valoare de circa 15.000 aspri (250 ughi); acestea reprezentau un procent de 75% din
valoarea zestrei, dintre care doar podoabele cercei, inele, bru de
rochie) valorau 50%. Existau inverse; la 1642, n zestrea de Preda
Buzescu surorii sale, podoabele reprezentau doar un procent de circa 25% din totalul de
320 ughi
73
. n alte cazuri, valoarea podoabelor nu era se suma
n numerar; la 1586, zestrea unei Maria, din cuprindea
30.000 aspri gala de aur"
74
Anterior, n 1572, Despina primise
ea vie scule scumpe, evaluate la 180.000 aspri (3.000 galbeni)
75
.
Cele cteva provenind din secolul al XVI-lea referitoare la zestrea
unor din faptul valoarea acesteia se afla mult
sub nivelul datelor oferite de nobilimea De la Roma, contele de Sta.
Fiore fiicei sale o n valoare de 50.000 ccus (1.470 kg argint tin)
76
, de
peste 100 de ori mai mult dect zestrea Maria, din 1573. De altfel, n apusul
Europei, o destul de se plasa n jurul valorii de 40.000

( 140.000
gr. aur fin cea 1.600 kg.argint fin), fiind chiar mai mare dect zestrea fiicelor de
domn din secolul al XVI-lea, n romnesc.
Documentele din secolul al XVII-lea fac referire ceva mai des la
cuantumul zestrei Valoarea acesteia depindea de a dar
de cea a viitorului La nceputul secolului, jupneasa Comna primea, la cu
Paraschiv din o zestre care poate fi la circa 160 ughi, din care
podoabele (o de aur, 80 ace 2 brie de argint) valorau aproximativ 80-90 ughi,
mai mult de din valoarea a zestrei, care mai cuprindea 150 de
stupi
78
. O zestre mult mai primea Alexandra, fiica lui !van pitar, din
la 1645; cont de din ale
animalelor, precum cele ale podoabelor, putem estima valoarea sa era n jur
de 750-800 ughi. Podoabele primite - printre care se aflau un de argint, o
de aur, 54 ace de un gherdan de aur, 3 perechi de cercei 3 inele de aur -
puteau valoreze ele n jur de 140-150 ughi, ceea ce reprezenta un procent de 18%
din valoarea a zestrei
7
Y. Un procent ceva mai al podoabe lor ( 1 0%) pare fie
cel din cadrul zestrei Maria, la 1645; din nou, folosind din
putem estima valoarea ntregii zestre se plasa n jur de 1..1 00 ughi, iar cea a podoabe lor
de argint cu pietre, 40 ace, gherdan de aur cu pietre 3
perechi cercei de aur, o pereche de cercei, un inel de aur), la circa 100-120 ughi
80

73
Catalogul documentelor ... , voi. V, p. 252, doc. 558.
70
DIRB, XVI, voi. III, 1952, pp. 279-280, doc. 325.
75
DRHB, voi.VII, p. 116, doc. 89.
7
' Jcan Dclumcau, Vie econamique et l'ociale de Rume dans la secunde muitie du XVI-e siecle, voi. 1, Paris,
1957, p. 446.
77
Fcmand Braudcl, Mediterana ... , voi. IV, p. 49.
71
DANIC, Episcopia Rmnicului, LVIII/7 .
.,. DRHB, voi.XXX, p. 387, doc. 355.
11
DANIC, M-rca Cmpulung, LXI/13.
88
Florentina Ponderea podoabelor n cadrul de avere a zestrei ...
O zestre fiicei sale marele stolnic Dumitru, pe la secolului
al XVJI-Iea. de rumni, numeroase animale (oi, porci, boi, vaci,
iepe), primea 3 perechi de cercei de aur cu o de aur, un
gherdan de aur cu cu de argint cu ace 4 inele de aur.
Valoarea a zestrei poate fi la circa 1.000 ughi, din care podoabele
reprezentau tot un procent de circa 17%, cu o valoare de 150-200
Probabil la fel de va fi fost zestrea de Tudor stQJnic,.fiicei
sale, Elina, n Din documentul doar valoarea
podoabelor a (200 ughi), n timp ce pentru celelalte componente ale zestrei
de vie) nu nici sau
n considerare faptul la 1642, un rnd de haine de serasir, din cadrul zestrei promise
de Preda Buzescu surorii sale, costa 50 ughi, podoabele din zestre
valorau 150 ughi, aproape ct cele din zestrea fiicei lui Dumitru mare stolnic"
1
.
secolului, n Moldova, nth1im chiar valori mai mari ale bijuterii lor
din zestrea asttel, n timpul lui Gheorghe Duca, o foaie de zestre
cuprindea 3 gherdane cu de aur, de diverse forme, 22
de un de aur un inel mic de aur, valornd, probabil, njur de 500-550 ughiKJ,
mai mult dect dublul valorilor ntlnite acum n foile de zestre din prima
a secolului. Interesant este faptul secolului pare valoarea
averilor boierimii, n ale situatiei economice a Romne
a presiunii fiscale. n Ia 1678, valoarea numai a sculelor
primite de jupneasa Aviana, sotia lui Matei sul ger, se plasa la 785 taleri (523 ughi)"
4
, de peste
trei ori mai mult dect n cazul fiicei lui Tudor stolnic.
Valoarea bunurilor cu care nzestra fiica un alt Vlad
era cu mult mai mare, 4.000 ughi; n cadrul acestora, podoabele
reprezentau circa o treime, cu o valoare n jurul sumei de 1.200 ughi
85
.
nu n ceea ce componen1a, foaia de zestre de
marele Mihai Cantacuzino pentru fiica sa, Maria
86
poate fi la valori relativ
cu cele din foaia de zestre de Podoabele
incluse aici, chiar nu sunt cu cele cuprinse n foile de zestre ale
" DANIC, Documente istorice, MCLVI/31.
H! Catalogul documentelor ... , voi. V, p. 252, doc. 558.
"-' N. Iorga, Studii documente . .. voi. XVI, Documente regeste din colectia de fmilie. 1906,
p.l30.
u DANIC, Noi, CLXXIV/26.
Documente referitoare la istoriajude(ului Teleornwn .. . , p. 269, doc. 654. De data aceasta, varietatea mare a
bunurilor cuprinse n foaia de zestre, precum lipsa unor de comparare mai apropiate de situatia
a acestui boier nu ne permit foarte precise, valoarea foarte mare a acestora este
din simpla de aur cu rubine, diamante de 100 galbeni de a11r,
20 galbeni bani pe cap, 6 de mare, o pereche de cercei cu 111bine, ";:amn{" picioarele cu
ruhine, o pereche de cercei cu rubinr: picioare cu rubine, o pereche de cercei CII rubine picioare cu
o pereche de cercei c11 smurulde picioare cu o pereche de de aur cu dimnante
rubine, un inel de aur cu rubine diamunturi imprejur, un inel de aur cu robine, un inel de aur cu diamant,
un inel de aur cu smarald, un inel de aur cu un rubin smarulduri.
16
Constanta Ghitulescu, le.trea .... , (Il), n loc. cit., pp. 260-261, doc. 4.
89
Muzeul Jude1ean ,,Acta Moldaviae Scptentrionalis", V- VI, 2006- 2007
Cantacuzinilor moldoveni sau in cele de domnul Constantin Brncov'eanu pentru
fiicele sale. Prin urmare, raportndu-ne mai ales la bijuteriilor din Moldova,
credem valoarea celor incluse in foaia de zestre a Mariei, fiica
Mihai Cantacuzino, se plasa in jurul a 1.500-2.000 ughi, dintr-un total de circa 3.000
ughi, ceea ce reprezenta un procent de 35-40%.
n ciuda faptului valoarea acestei zestre foarte mare comparativ cu
altele boierimii mijlocii, ea reprezenta doar 15-30% din valoarea unei dote
in unele italiene, la secolului al XVII-lea, care putea atinge 10-
20.000 florini sau chiar mai mult
87

n de la secolului al XVII-lea inceputul celui
documentele cteva foi de zestre ale valori nu sunt la fel de
ridicate ca cele mai sus. Este vorba despre foaia de zestre de banul
Pavlache pentru fiica sa Stanca, zestre a valoare se ridica, probabil, la circa 650
ughi, din care podoabele valorau n jur de 150 ughi un procent de 23%)
1111

De asemenea, in zestrea fiica sulgerului Matei Rudeanu, podoabele valorau in
jur de 200 ughi, ceea ce reprezenta un procent de 18% din valoarea a zestrei, care
era de circa 1.100 ughi
19
.
Ceva mai valorau podoabele in cazul zestrei Despei, fiica
la 1706, in

n acest caz, o valoare o
aveau mpodobite cu nasturi de argint sau cu sponci de argint aurite,
accesorii care le considerabil Lista de trguieli de
se a fi un document de o valoare pentru nu
numai a podoabelor ori a vitelor sau robilor, ci pentru
epocii, precum a de procurare a elementelor componente
ale zestrei. Pe baza acesteia se poate vedea podoabele valorau 60 ughi, dintr-un total al
bunurilor (mobile imobile) de circa 400 ughi, ceea ce insemna un procent de 15%
investit in obiecte de lux.
De asemenea, zestrea de llinca, in a doua a secolului al XVII-
lea totaliza o valoare de vreo 400 ughi; in cadrul acesteia podoabele erau foarte
(o pereche de de aur o pereche de cercei de aur) nu
25 ughi, reprezentnd doar 6% din valoarea bunurilor sale
91

n schimb, in cadrul zestrei primite de Rocsanda, fiica lui Rusul, fost
mare podoabelor nu era foarte mare (un inel din aur cu pietre
scumpe 12 de valoarea destul de a lor
ca ponderea bijuterii lor un procent ceva mai ridicat, probabil in jur de 20%
92

'" Richard A.Goldthwaite, Wealth and the demandpw ar/ in ltaly 1300-1600, Baltimore-London, 1993, p. 59.
11
DANIC, Episcopia Jll/43.
"Constan1a Ghilulcscu, Zestrea ... , (Il), n Joc. cit., pp. 261, doc. 5.
91
DANJC, M-rea Horezu, XVI/45 XVI/46.
91
DANIC, Mitropolia CCCXVJJII.
" n plus, lipsa ocinci din foaia de zestre valoarea bunurilor componente (Catalogul doc111nr:ntelor
.... voi. V, 1974, p. 166, doc. 639).
90
Florcntina Ni fU- Ponderea podoabelor in cadrul de avere a zestrei
La nivelul cele cteva foi de zestre ntlnite acum
faptul ncercau pasul cu boierimea n ceea ce privea valoarea
diversitatea elementelor din cadrul zestrei. Astfel, la 1707, popa Vladul din Ceplegi a
fiica sale o zestre destul de

valornd n jur de 700 de ughi, din care ponderea
podoabelor (20 taleri de pus pe cap, 4 perechi de cercei de argint gherdan de argint
aurit, 2 inele de aur 3 inele de argint, 2 brie de argint)' era de 7%, cu o valoare de 50
ughi. Interesant este n cazul acestei foi de zestre, apar bani n numerar, 300 de taleri
(200 ughi) n contul 30 taleri (20 ughi) bani gata.
Tot la nceputul secolului al XVlll-lea o popa Hiera
nzestra fiica, printre altele, cu mai multe podoabe din aur argint, omate cu rubine
de argint, 10 taleri, bani de pus pe cap, pereche de cercei de aur cu
rubine, 6 de lO de 2 inele de aur o
pereche de de argint
94
. Valoarea acestora atingea circa 50 ughi, ca n cazul
anterior, cu celelalte bunuri ajungea la circa 400-450 ughi, ceea ce
ponderea podoabe lor se plasa la Il% din valoarea a zestrei.
Existau, desigur, in care zestrea fetei nu cuprindea deloc obiecte de
este cazul lui din care, la 16 78, se cu
viitorului ginere pentru o funie de (40 stnjeni), 2 boi, o o

Dar
existau inverse, cnd n foaia de zestre nu rumni, nici
prea multe dobitoace, in schimb, erau cteva
podoabe. Astfel, la 1702, in foaia de zestre de llina pentru fiica sa Rada
ginerele Barbu, sunt inserate 2 perechi de cercei cu o pereche de cercei
cu 2 inele de argint un inel de aur; n lipsa a
valoarea zestrei nu este foarte mare, probabil n jur de 100 ughi, podoabele un
loc important, reprezentnd 35-49% din total
96
Aceasta pare a fi o ceva
mai rar n societatea de la secolului al XV Il-lea nceputul
celui ntruct astfel de documente sunt foarte
n general, analiza foilor de zestre din cursul secolului al XVII-lea faptul
valoarea podoabelor se plasa la circa 15-20% din totalul zestrei, procentele care
medie, in sus sau n jos, reprezentnd doar particulare. Un
procent mai mare de 20% apare n foile de zestre de marea boierime
ban, in timp ce, procentele plasate sub 20% se la persoane a
foarte documentul nu o (jupneasa Vilaia jupneasa llina).
pe ce pe scara valoarea bijuteriilor
cum ponderea lor in cadrul zestrei, de la 6-l 0%, n cazul unor boieri mici
mijlocii, la 50-55% in cadrul foilor de zestre ale fiicelor de domni, precum a fiicelor de
mari boieri din romnesc. Raportul acesta tindea se modifice n favoarea altor
bunuri case, vii, animale, robi, n cazul fiicelor de boieri
'' DANIC, Mitropolia LXXXIII/1.
94
Ze.1trea ... , (Il), in loc. cit., pp. 262-263, doc. 8.
"DANIC, M-rca Bistrila, LXII/116.
"DANIC, Mitropolia LIX/1.
91
Muzeul ,,Acta Moldaviae Septentrionalis'', V -VI, 2006- 2007
mici sau mijlocii. Valoarea bijuteriilor era desigur de materialul din care erau
realizate sau de pietrelor scumpe n
Acest procent al bijuteriilor n cadrul zestrei fetelor era variabil, se pare, n
Apus; astfel, n 1562, o de familie din Provence primea 21% din n
bijuterii, n schimb n 1583, o alta primea 44% n astfel de podoabe
97
exemplele ar
putea continua.
Prin urmare, cu o pondere n cuprinsul de averi a
zestrei boierimii ori ale domnilor munteni sau moldoveni, din secolele XVI-XVII,
obiectele de au constituit permanent o care se dovedea a fi
nu numai prin etalarea la marile evenimente, dar n vremurile de
Jewels share in the princesses' fortune from
the romanian space in XIV-XVII centuries
(Abstract)
This article dcbates the issuc of princely, boyards and townspeople's fortunes
composition in the Romanian Principalities over the 16-17 centuries. Also there is
analyzed the dowry structure. Unfortunately, the documents rclated to these subjects are
noi very numerous and they otlen lack accuracy.
There can bc noticed a tcndency of those enriched to treasure abject of precious ma
terial no matter if they were jewelry or goldsmith trade objects. Those jewelries from precious
metal reprcsenled a typc of accumulation and also, in an cqual balan ce. a social rcpresentation.
Likewise, the jcwelry reprcsented an investmcnt in art. a type of prestige, and also typc of
insuring the cash in secure goods casier tobe tmnsported than those real estate ones.
C:onsidering these situations, thc goods inventory lists of the bourgeois' or rules
suggest an increasc of the number of jewelry from precious metal starting with X VI
century, ami cspecially with the next century. In Transylvania too. the nohlemcn and the
reach town people invested in jewelry from precious metal. The habit of adorning wnh
such precious jewelry spread in the same rhythm with the of the trades ami
sa les, as well as the increase of the income. resul led from those businesses.
As wc climb on the social scale. the value of thc jewdries increases. also their
importance and position within the dowry. from 6 -10%, in case of small and meuium
boyarus. to 50-55% in case of lords' daughters' dowry and the big boyards from the
Romanian tcrritory. This reporl had the tendency lo modify in favor of olher goods
(lands, properlies, vineyards, animals, gypsy slaves, clothes) for the daughters of small
and middle boyards. '
Therefore, even though with a variable weight during the fortune and dowry
accumulation the Wallachian and Moldavian boyards or rulers, during XVI-XVII
centuries, the adoming objects represented the mosi important object of consumption for
the upper social class.
07
George d'Avcncl, Hisluire ecunumiq11e de lo prupriele, des salaires, des denn!e.f el de /om les pix en gem!ral
tlepui.,l' an 1200j11sq11' en 1' an 1800, voi. 5, Paris, 1909, p. 3711.
92
Daniel Botezatu - Sigiliul
SIGILIUL
DANIEL BOTEZA TU**
Vechea pecete a de la fel de vechea organizare
in institutia (voitului, in cazul celor reprezentndu-i pe locuitorii
armeni), cu acel consiliu al celor 12 prgari (uneori apare prgarul cel mare),
expresia relativei urbane prin privilegiul de sigilare a
actelor proprii
1
. n timp, pecetea trgului se inscrie in sigiliilor
urbane cu elemente figurative ce trag originea din cadrul natural rustic,
sugernd apartenenta la un mediu rural initial, in care s-au conturat formarea
trgului
2
.
nsemnul municipal al este o de toti
cu
Folosirea ca a este expresia

a statutului privil<!giat al acestui trg, deosebit de toate celelalte ale Moldovei
prin aceea era trg al Doamnei
4
. n sens, Eugenia Greceanu faptul
alegerea ca simbol individualizant al trgului in egah-1 trg al
Doamnei, o a mitologiei greco-romane, fiind atributul
caracteristic al Junonei
5
.
Articol inctlil.
Prof'. Dr., inspector educativ la I.S.J.
1
Vezi Emil Virtosu, Despre dreptul de .1igiliu, in .,S.C.N.". III. 1960, p. J4J.
2
D. Ciurca. Sigiliile medicmle ale din Muldma, extras din "S. C. 1.", an VII (1956), fasc. 2, p. 163.
De altfel, medieval moldovenesc nu s-a desprins de :<al, cea m:1i constituind-o
existenta ocoalclor.
3
Alexandru Papadopoi-C:allimach, Nu!ifii isloriccl despre in "1\.A.R.M.N.". scria a Il-a. tom
IX, scc(iunca Il, 1887, p. 94, cu o reproducere a sigi!iului <lin 5 august 1670; V./\. Urcchia, Istoria
Romnilor. scria 17S6-1800, tom III, pp. 464-465, apud Sorin Gh. lfiimi, Sigilii de doamne de drmrnite ale
Moldovei, extras din .,A. G.", Il (VII), !995, 1-2, p. !. Vezi N. Iorga, Un rrmuinesc: n
in /932- schi/ii -,voi. ingrijit de Tiberiu Crudu, Liga !932 p.
6, dar O. Ciurca, op. ci!., pp. 161-162.
4
era apanagiul Doamnei, din care acel purta ca in sigiliul ... )" (cf. V.
A. Urcchia, op. ci!., in ibidem).
' Eugenia Grcccanu, Ansamblu/urban medieval 1981, p. 37. arc dreptate
doar partial, pentru este vorba numai de mitologia de Hcra, "i erau sacri cucul (in
i s-a prezentat prima Zeus), corbul cf. George Dictionar de mitologie,
Casa Odcon, 1992, p. 166. Personal ne rezerve de aceste cxplica)ii ale
autoarei, ele mai fanteziste.
93
Muzeul "Acta Moldaviae Septcntrionalis", V- VI, 2006- 2007
sigiliul reprezentnd a nceput a fi folosit din momentul n
care devin apanaj al Doamnei. Probabil atunci a fost vechea
a lrgului, pe care trebuie o fi avut nu cumva lot
va fi fost pe sigiliul lor nainte, caz n care, printr-o devenind
a Doamnei, vechea reprezentare a le va mai mult noua identitate.
Primul document cunoscut pe care s-a aplicat sigiliul este cel din 20
iulie 1603, prin care n cu cei 12 prgari, fostul oameni buni
din trg sunt martori la unei case dintr-un sat de la Sucevei
ureadnic din document pe care s-a aplicat, tot n fum,
pecete, din 18 aprilie 1604
7
n legenda a acestui sigiliu, bine executat, folosit
probabil n secolul al XVI-Iea
8
, se spre deosebire de sigiliile altor nu
termenul de trg, ci acela de miasto. n cmpul sigilar se o spre
stnga, a fi ce pare a ceva n cioc (un Sub este o
la cele capete, la unul dintre ele, cel din dreapta, fiind o stea cu
raze. este n spate, la dcxtra, de un spic, iar n la senestra, de o
vietate cu o cu capul n dreptul picioarelor ale aripi
ntredeschise tie coborrea n zbor, fie pentru a zbura. ntreaga
reprezentare este ntr-un cerc formal dintr-o linie n exteriorul un
alt cerc exergei. n legenda, n are textul: ,,tSIIA
PECEA T EST MIA <S> T BOT
Acest sigiliu este nlocuit ulterior de un altul, mai grosier executat, a
imagine s-a prin aplicarea pe un document din 5 august 1670
9
. De nu
ncape din cmpul sigilar nu ar fi un cu gtui lung, bine
coada n acest sigiliu este oriental spre stnga are sub
el o ce pare a reprezenta fie o fie o cetate peste care se suprapune un alt
simbol, neidentificat. De o parte de alta a este cte o de spice.
n registrul de deasupra corpului se o de o
Legenda este n limba dar cu litere chirilice "t PECEA T
Actul pe care s-a aplicat pecele
10
se ncheiase n urma unei
pentru un loc de din mijlocul trgului, ntre feciorii unui armean
cu nume romnesc, un moldovean, mediatori fiind cei doi vornici de
iar martori, de-a valma, "rumni armeani"
11
.
pecete cu diametru( de 3,3 cm, a fost n fum, pe actul
din 20 decembrie 1676, prin care Gheorghe al lui Pavel feciorii le dau
DIR. A, Moldova, veac XVII, pp.lll-112, nr. 159.
7
ASI, Documente, CCLXXIV/2, (publicat in ibidem. p. 139)
1
Cf .. Dan Ccmovodcanu, arta in Romnia, p. 494, fig. 5. Pentru imaginea pcectii vezi
Anexa Sigiliul fig. 1.
'Alexandru Papadopoi-Callimach, up. cit. , p. 94. Vezi Anexa Sigiliul fig. 2.
11
ASB, Fond Mllnll.stirca Cctltuia, XVII/6.
11
din cte folosirea in documentele a acestui termen, in sensul etnic, in locul
firescului (pentru epoca respectivA), moldovean sau romn.
94
de la Doamnei vatra unui de pe apa Dresleucei, n contul unei mai
vechi dat?rii, martori fiind Eremia, de patru

In cazul aplicate n fum pe actul din 22 iulie 1680, se poate doar
legenda, pe care, comparnd-o cu cea de pe sigiliile aplicate documentelor din 1670
1676, provine de la tipar
13
n acest document, pecetea trgului s-a
aplicat pricina nu era de resortul sfatului municipal, fiind
vorba de o vnzare de dintr-un sat aflat n nici n ocolul
fiind Constantin Jora, vomicul de Printre martori sunt
amintiti "Lupul, romnesc din armenescu"
14
. n acest caz,
aplicarea sigiliului trebuie ca o consacrare a dintre n
n care persoana cu autoritate mai mare dect cea a Jora, vomicul de
care era chiar una dintre dispunea de pecetea care nu
avea putere n plus, cum am Jora era parte n acest act de
vnzare
15
.
La 15 decembrie 1737, mai romni, armeni evrei din trgui
stabilesc, n urma poruncii vomicului de valoarea casei cu
proprietatea lui Ion, sin Titicescu a fiului vitreg
16
. Acest document
elemente de specificitate: unul se la pecete, n fum, care este alta dect cea
cu care se precedentele trei documente la care ne-am referit, iar are in
vedere faptul sigiliul trgului s-a aplicat documentul nu i nici pe
nici pe prgari.
Legenda noii tot n limba este "t
BOT Pecetea este la fel de prost ca precedenta, nct, n
dextra, eventuala a cuvntului PECEA T nu se distinge, nu din
pecetea nu ar fi fost bine ci pentru matricea avea un defect care
terminatia acestui cuvnt pe toate documentele unde s-a aplicat pecetea.
din interiorul conturului este cu linii ce se ntretaie. O
deosebire de vechea pecete o locul n care s-a aplicat semnul t, marcnd
La vechea pecete, acest semn era aplicat in dextra sus, in timp ce la
sigiliul din 1737 el se jos, la mijloc, n dreptul picioarelor plasate de
mai realist, n dreptul centrului de greutate al nu n spatele acestuia,
ca n sigiliul precedent.
Un al doilea lucru care atrage la acest document este faptul sigiliul s-a
aplicat n sau prgarilor, ori cel nu au fost ca
n ASB, Fond Schitul Agafton, 1/2.
13
(invocatia de la care ncepe legenda, forma ultimelor trei litere de la cu T
avnd din mijloc putin alungi!, A scrise la fel, sunt tot attca elemente identice; vezi Anexa Sigiliul
fig. 3.
ASI, Documente, CCCXXIII/39. Probabil cii actul a fost ndoit accidental, imediat aplicarea pccc)ii,
imprimndu-sc astfel, la stnga, jos, forma originale. n ceea ce documentul ca atare,
din nou folosirea adjectivului rumcinesc n intelesul etnic.
Este posibil ca aplicarea peceti fi avut n vedere faptul Joro, vornicul de avnd n una
sau mai multe (inclusiv putea fi considerat locuitor al acestuia.
1
' ASBT, Documente, XIV/2. Pentru pecete, vezi Anexa Sigiliul fig. 4.
95
Muzeul "Acta Moldaviae Scptentrionalis", V- VI, 2006- 2007
atare. Putem unul dintre cei care de o parte de alta a ca
martori, parte din consiliul municipal, n calitate de prgar
17
.
documentar el va fi constatat la peste mai bine de 50 de ani, poate fi un
indiciu al unei relative n desuetudine a acestei poate din cauza
suplimentare, sau poate pierderii de a prin
preluarea unor de n ambele calitatea de
nu mai era fiind mai curnd ca o de
necazuri consumatoare a unui timp care putea fi folosit n scopuri mai bune.
Nici in document pe care s-a aplicat pecete nu este
sau a prgarilor, poate n masa a
martorilor: la danie s-au tmplat oamini buni de
[ ... ]
18
. n schimb printre martorii care au asistat la ncheierea sunt
Agafton" "protopopul de ceea ce ar putea nsemna faptul simpla
aplicare a ca a actului ncheiat, n
avea nevoie de de celor
alte cteva decenii, nsemnul municipal al este din nou
schimbat. La 14 august 1779
19
, pe actul pe care Cerbul, staroste de jidovi cu
vnd un loc de din trg lui Adam Paraschiv, este o pecete prima
de cea fiind de n cmp a orientat
de spre dreapta.
O lesne de observat este aceea n noua pecete legenda este
ntr-o Un element de noutate il constituie in
registrul inferior al cmpului, sub terasa pe care se care abia mai
vagi cu un a anului 1780. Aceasta era, pecetea deja
pentru anul atunci mai erau patru luni! n cu litere mai ingrijite
dect in precedentele sigilii, legenda se cum ,,tPECETE
T RGULUI (sic!). Sugestiv pentru noile urbane din
din alte trguri ale Moldovei este locul n care s-a aplicat pecetea: n din
stnga jos al actului, de implicate n vnzare ale
martorilor lor. n dreapta cel care a aplicat-o scrie: "Eu cupar am pus
pecete"; nici un cuvnt, despre o care, cel la era
pe cale de
fusese cu gndul de a fi ncepnd cu anul 1780,
pecete a fost nu att din cauza scrierii defectuoase a numelui trgului ti fost
care a tiparul mai familiarizat cu limba ct mai ales
deoarece in anul 1780 apare o reprezentndu-1 pe Sf.
17
ca martori trgovcti armeni Triancul, dintr-o familie de negustori de frunte ai trgului, Luca
sin Mani<i>, locali stabiliti de ceva vreme in trg, indeplinind felurile slujbe acolo sau in
tinut, precum Toadcr Stihi, ca Ncculai bUinar, ori simpli cum par a fi Ursu Brad.
11
Actul, data! 1740 iunie 1, dania unei case ce unei vAduvc din trg pc care ca o dAruia
bisericii Sf. Paraschiva (ldcm, VI III); vezi Anexa Sigiliul fig. 5. pecete o glisim aplicatii
pc un document din 20 martie 1774, ca fiind la Artur Gorovci, op. cit., p. 433, fig. 2.
10
ASI, Documente, DCI/3. Vezi Anexa Sigiliul fig. 6.
96
Gheorghe ucignd balaurull
20
. Legenda n
"PECETEA TRGULUl AFlEROSIT
GHEO<R>GHIE 1780".
noua
LA S<FN>T<UL>
Afierosirea municipale la o era de a suplini
autoritatea a lucrului judecat sau actului ncheiat, pe care o exercita, prin
intermediul respectivului act, autoritate care ncetase mai existe n n
care a prgarilor era n cu autoritatea pe
care o aveau Biserica oamenii Cu aceasta ia iluzia n
vechiul a celui care aplica sigiliul, din moment ce de atunci nainte acest lucru ..
urma l epilropul acelei biserici, una dintre cele trei ctitorii din trg ..
La 20 ianuarie 1787, stolnicul Manolache Dimache, vomicul de l
pe Constantin sin Apostol ca epitrop al bisericii Sf Gheorghe, sigiliul trgului
pentru l'.apiselor, din care se asigura venit bisericii (cte o oca de pentru fiecare
act

La acea Vomicia de avea controlul deplin asupra trgului:
numea epitropul bisericii la care era afierosit acest sigiliu tot Vomicia respectivului
epitrop pecetea, stabilind venitul pe care aplicarea acesteia, pe fiecare act municipal, trebuia
l La 4 aprilie 1793 la 20 aprilie 1820 erau epitropi ai bisericii Sf Gheorghe
ai trgului
22
, ceea ce timp de 40 de ani toate documentele trgului
au fost sigilate de epitropii acestui
Noua pecete este pe un zapis din 12 aprilie 1800, prin care Ecaterina
Cuciureanu, clucerului Athanasie, vinde la doi negustori armeni din trg trei
dughene de La o cercetare a se ntre aceasta cea
pe actul din 1780 cteva detalii care nu
Astfel, n cazul din 1800, este vizibil calului, inexistent la
pecetea de Artur Gorovei. n al doilea rnd, la sigiliul din 1800 turla
bisericii, n partea a cmpului sigilar, aproape este la nivel
cu urechile calului, n cel aplicat pe actul din 1780 turla este la nivel cu botul calului. n
ntre cele sigilii picioarelor calului.
n ceea ce pecetea pe actul din 1800, Sf. Gheorghe
mparte cmpul sigilar n registre perfect egale. Se grija pentru
detalii n partea a cmpului sigilar, mobile l
pe Sf. Gheorghe, acestuia: pe cea din dextra "CT", pe cea
din senestra "fE". Ca anterioare, aceasta este n fum
2
J.
sigiliu, dar n este aplicat pe un act din Il iunie 1804, care
vnzarea unei case din mahalaua

n schimb, pecetea pe un document
20
O reproducere la Arlur Gorovci, Monografia Editia de fa.( 1926), p.
432, fig. 1. Vezi Anexa Sigiliul lor, fig. 7 reproducerea lui A. Gorovci).
21
ASBT, Documente, X/7.
22
ldcm, X/7.
Il Vezi Anexa Sigiliul fig. 8.
24
n spatiul liber din dreapta locului unde s-a aplicat pecetea scrie: "S-au cu pecetea trgului de mine,
Dimitrie Micurcsa cpitrop, naintea vurnicilor de (ASBT, Documente, 11/43). Vezi Anexa Sigiliul
fig. 9.
97
datat 1 septembrie 1826, al Eforiei trgului adresat Vomiciei de acolo,
reprezentndu-1 tot pe Sf. Gheorghe, este de celelalte folosite atunce
5
.
Artur Gorovei reproduce o pecete a trgului, pe un document din
4 mai 1831, din Dombrowoski, observnd ea de aceea din 1780,
de Iorga in monografia din 1926 a

in 1831 se patru inchipuindu-1 pe Sf. Gheorghe, neidentice una cu
prin modul de reprezentare a unora dintre n schimb, pe o
scrisoare din 20 ianuarie 1832, a trgului Divanul mplinitor al
Cnejiei Moldovei, s-a aplicat in fum, primul dintre specimenele acestor cel din
1780, reprodus de Artur Gorovee'.
n 1832 se din nou pecetea, urmare a Regulamentului
Organic, prin care se o organizare administratiei comunale din Moldovei.
Acest din sigiliu, aplicat pe un document din 25 iulie 1832
2
", este diferit radical
de stemele municipale ale trgului Noua este o in cmp
in lama fiind spre dreapta, coasa fiind intr-un scut
dreptunghiular central, avnd in registrul de jos mentionat anul 1832. Scutul este timbrat
de o din stnga in ncepe legenda cu
"PECETE SFATULUI DE Scutul timbrat este de
doi delfini Noua pecete este intructva cu cea a
pe un act din 5 martie 1832. Coasa este tot intr-un
scut dreptunghiular, timbrat de o cu cinci fleuroane, cu glob
crucifer. Scutul este flancat la dextra de o de spice, iar la senestra de o
de copac. Pe cu litere scrie, "LEX". In scut se o
de o Legenda acestei ovale este: "PECETE TORIE
1H32".
Foarte de reprezentare este pecetea
pe un document din 2 septembrie 1832
29
a o Artur
Gorovei
30
. Singura este la pecete coroana este in interior cu
cinci perle care nlocuiesc cuvntul ,.LEX".
nu este la fel de ca cclclaltc, imprimndu-sc pc pagina peste ca imediat aplicare,

se poate observa de celelalte pecc)i prin compararea picioarelor balaurului, mai lungi mai
dect in prcccdcntclc sigilii, la fel ca picioarele postcrioarc ale calului, de altfel; (ASBT, Documente,
11161 ). Vezi Anexa Sigiliul lor, fig. 1 O.
16
Picioarele calului capul acestuia au diferite de intr-o pecete se vede doar un picior al
balaurului (ele sunt, de fapt, dar fiind in plan secund, este suprapus de cel din primul plan) etc.
Vezi Artur Gorovci, up. cit., p. 41 R p. 432, fig. 1 fig. 4; reprodus in Anexa Sigiliul lig. Il.
17
starea pc actul din 1832 este destul de cercetarea sa nu loc la
este cu pecetea pc documentul din 17&0; ASI, Documente (Colce1ia Artur
Gorovci), CCLXXXVI/8. Vezi Anexa Sigiliul fig. 12.
11
ASI, Documente (Colec1ia Artur Gorovci), CCLXXXVI/10. Coroana ce scutul izbitor cu
o de Vezi Anexa Sigiliul fig. 13.
1
' ldcm, CCLXXXVI/12. Vezi Anexa Sigiliul tig.l4.
Jo legenda este "PECETE
98
este pecetea Vorniciei de din 1814 ( 1817?), pe o
a acestei Vornicii din 6 iutle 1828
31
. De n fum, ea are
cmpul sigilar n registre prin chenarul de la mijloc, n care este scris

n registrul superior, la mijloc coasa, spre stnga,

la dreapta de o (semiluna iar la stnga de un soare format din zece
raze. n registrul inferior este scris anul 1814 (7?), ultima loc
Sub an, o la dreapta de un spic de gru, iar la stnga de o de
copac.
Nu cnd s-a primul sigiliu al dar putem
acest lucru s-a ntmplat ce a fost acordat privilegiul domnesc de trg. Primul sigiliu
cunoscut, cel aplicat pe acte din 1603 1604, a fost probabil folosit n secolul al XVI-
lea. din cmpul sigilar prea cu un un semn de
ntrebare asupra sau obiectului ce se n ciocul
sigiliu, folosit n secolul al XVII-lea, grosier, mai
clar este un este mobila de la picioarele
de noi ca fiind reprezentarea unei figurare a
peste care simbolul protector al
Din secolul al XVIII-lea pecetea este din nou, de o alta, nchipuind tol
un n contextul domniilor fanariote n
considerabile a autonomiei acesta fiind secolul n care hotarele, vetrele
vechile urbane sunt constant uzurpate, sigiliul pierde vechea sa
cu att mai mult cu ct nu mai este cel care l ci
sau alte persoane desemnate de vomicul de
n acest sens trebuie noii cea din 1780,
bisericii Sf. Gheorghe, ai epitropi, de vomicii de se substituiau
de atunci prin dreptul ce-l de a toate zapisele din trg.
Prin aceasta, valoarea de simbol municipal a dar menirea sa sunt
dublate de pe care o faptul fiecare aplicare a respectivei
aducea bisericii Sf. Gheorghe cte o oca de
Din 1832, cnd ncep a fi aplicate prevederile regulamentare, o
pecete n care elementul central l constituie o ... Ca un reflex al istoriei
seculare a lrgului ca o a vechii cu coroana care
scutul cu o de De altfel, coasa devine simbolul central pe
celelalte a a ca atare a
Vomiciei.
" ASI, Documente, DLXXXVIII/142. Vezi Anexa Sigiliul fig. 15.
1
Cum apare, din nou, eroarea de scriere a numelui la fel ca pc ultima pecete cu a
trgului, credem fie era vorba de care a tiparul pccclii din 1814 (1817?), fie de unul
apartinnd etnii, pentru care mai firesc astfel numele ortografia! fie, pur simplu s-a copiat
forma a numelui, cu "0" n loc de "A", de pc pecetea n 1779, n care eroare.
99
Muzeul Judetean .,Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006 - 2007
Le Sceau de la viile
(Resume)
Le vieux sceau du bourg de s'inscrit dans la ligne des sceaux urbains
moldaves avec des elements figuratifs qui ont )'origine au cadre naturel rustique, en
suggerant l'appartenance a un milieu rurale initial, ou se sont trace la formation et
l'evolution du bourg.
On ne connal pas quand on a realise le premier sceau de mais on peut.
supposer que cela fut apres le privilege princier de l'appellation de bourg. Le premier
sceau connu, celui applique dans les actes de 1603 et de 1604, a ete probablement
employe aussi dans le XVI-eme siecle. L'oiseau du cadre du sceau se rcssemble, quand
meme, lres peu a un paon.
Le sceau suivant, realise et employe dans le XVIl-eme siecle, memc grossier,
renvoie beaucoup plus evidemment a un paon. A partir du XVIll-eme siecle, le sceau est
remplace par un autre nouveau, represcntant toujours un paon. A partir de 1780, le
nouveau sceau est consacre a l'eglise St. Georges dont les tuteurs, elus par I'ordre des
boyards gouvemeurs, les anciens maires des bourgs par le droit acquis de
renforcer tous les actes du bourg.
Des 1832, lorsqu'on commence a appliquer les previsions reglementaires,
acquiert un nouveau sceau, ou le nouvel element central le constitue une faux.
La faux devient d'ailleurs le symbole central des autres sceaux de du Tribunal
du district de du territoire proprement dit et de Ia dignite du Juge.
100

SIGILIUL
Fig. 1
ASl, Documente, CCLXXIY/2
Fig. 2
ASB, Fond XVll/6
101
Muzeul Judetean B o t o a n i "Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006- 2007
Fig. 3
ASI, Documente, CCCXXlll/39
Fig. 4
ASBT, Documente, XIV/2
102
Fig. 5
ASBT, Documente, Vll/1
Fig. 6
ASI, Documente, DCl/3
103
Fig. 7
Reproducere Artur Gorovei, op. cit., p. 432, fig. l
Fig. 8
ASBT, Documente, ll/37
Fig. 9
ASBT, Documente, 1114
104
Daniel Botezan1 - Sigiliul
Fig. 10
ASBT, Documente, ll/61
Fig. Il
Artur Gorovei , op. cit. p. 433, fig. 4
Fig. 12
105
Muzeul "Acta Moldaviae Septentrionaiis", V- VI, 2006- 2007
ASI, Documente, CCLXXXVI/8
Fig.13
'
Fig. 14
Fig. 15
ASI, Documente, DLXXXYIW142
106
Sergiu Haimovici - Studiul unui material arheozoologic provenit din situl medieval .
STUDIUL UNUI MATERIAL ARHEOZOOLOGIC
PROVENIT DIN SITUL MEDIE V AL (SEC. XIV -XV)
DE LA RADOV ANU
SERGIU HAIMOVICI
de la Radovanu se n judetul n
sud-estul Cmpiei Burnasului, aproape de malul cursului inferior al cam la 18
km de acestuia n aproape cu totul
profund Satul este cunoscut din evul mediu, iar prin
arheologice s-au materiale ce corespund unor ce merg din
partea a doua a mileniului 1 p.Chr., aproape de timpurile moderne. Noi am executat
de acum referitoare la resturi faunistice apaqinnd la diferite straturi
n sit, oprindu-ne acum la cel din evul mediu dezvoltat, din secolele XIV-lea- XV-
lea. Pentru nordul Moldovei am studiat de curnd, material arheozoologic dintr-o
ca anume din actualul municipiu
deci un sit
nu unul rural ca cel n
Resturile animaliere nu sunt prea numeroase, n de 279, ele fiind
n mare puternic fragmentate, clar provin din cadrul resturilor
menajere, aruncate de locuitorii sitului; evident s-au din acest material "de
doar acele care erau tari nu au fost astfel eliminate prin putrezire, mai ales
resturi osoase.
ntregul material avut la a fost abordat arheozoologiei,
fiicndu-se o descriere a resturilor specii n parte, iar acolo unde a fost posibil, s-
au executat ce au fost ntabelate pe specii (tabelele 4,5,6). S-au calculat
(vezi tabelele 1 ,2,3) pe baza tuturor acestor date rezultate din studiu, s-a
trecut la creionarea unor caracteristici ale economiei animaliere, dar nu numai, a
locuitorilor din acea din cadrul sitului sus
Acest material ce a fost determinat de noi, putem n
categorii sistematice : mai nti cele nemamiferelor anume, un mic,
doar 14 (5,01%), iar o cantitate mult mai mare- 265 (94,99%) este prin
resturi osoase de mamifere ce provin la zece specii att domestice ct
Anicol inedit
Doctor in biologic, arhcozoolog,
1
S. Haimovici, Caracteristici ale economiei animaliere ale din in epoca lui cel
Mure (a doua a secolului XV-lea) n .,F. C.", anul IV, nr.l, manie 2004,
107
Resturile nemamiferelor la mai multe grupe. Mai nti, dintre
nevertebrate, am att lamelibranhiate ct gastropode. Pentru
lamelibranhiate genul Unio - scoica de ru - care este prin
valve, unele chiar ntregi; ele la specii diferite: de la Unio crassus
doar una de la Unio pictorum. Gastropodele sunt reprezentate prin cochilii de melci
din cadrul genului Helix, cunoscut sub denumirea de melcul de Dintre vertebratt:
mai nti teleosteeni, cu doar resturi, ambele reprezentnd vertebre
de la doi indivizi Sunt ale unor exemplare mici, de ntre 15 20 cm
probabil familiei ciprinidelor. cu trei resturi. relativ
fragmentare. din ele provin de la ( Galhts damesticus) sunt
reprezentate printr-un tibiotars fragmentar, doar de un
tarsometatars ntreg cu lungimea de 73 mm; ele ar putea la individ femel;
d1 partea a primului nu este cu carne, ca ntregul celuilalt
os, nct se poate au fost eliminate chiar de la nceput, prin de la individul abia
sacrificat (nu au mai trecut prin oala de cele oase, ar fi de talie
zisa de la noi. Al treilea rest n materialul nostru este
reprezentat prin partea a aripci (oasele melacarpului), de asemenea n
carne ci doar n piele. Apar(in unui individ mai mare ca talie dect
poate o specie de
Majoritatea a resturilor osoase provin de la mamifere.
cum reiese din tabelul 1 au fost puse n 10 specii, unele cu material mai bogat,
altele cu mai putine oase, ajungndu-se chiar la un fragment. din ele sunt specii
domestice comune umane din zona 1. taurinele (flos taurus), numite
cornute mari; 2-3. ovicaprinele, reprezentate att prin ovine (Ovis aries), ct prin
caprine (Capra hinus), ambele genuri formnd cornutele mici; 4. porcinele
(Sus scrofa dome!>ticus); 5. calul (Equus caballus); 6. cinele (Canis familiaris). Altele
patru sunt 7. vulpea ( Vulpes vulpes); 8. (Sus scrofa fems); 9.
cerbul ( Cervus elaplms); 1 O. probabil chiar bourul (Bas primigenius).
cum apare n tabelul 1, dar mai ales conform tabel ului nr. 2, cea
mai din fragmente o treime a indivizilor o au taurinele care
sunt de altfel o specie de talie mare ntre domestice (cu exceptia eventual a calului). S-
au resturi de la toale corpului, astfel clar prin sacrificare
cantitatea cea mai mare de carne (proteine animale) pentru hranei umane.
puteau proteinele chiar prin folosirea laptelui a unor
alimente derivate din industrializarea acestuia (cum vom vedea cele metapodale
ntregi femelelor - vacilor). Se taurinele sunt "motor" animal de
mai ales n dar chiar n de cal; din
materialul nostru nu ne permite punem n (boi), dar indirect
a lui Bas taurus la munci ne este ciind care era vrsta
de sacriticare. Dintr-un total de Il indivizi doar unul este , doi sunt
adulti, maturi chiar unul Se vede locuitorii foloseau de
obicei taurinele pentru scopuri utilitare erau sacrificate mai ales ce nu mai
corespundeau cu totul la acestea. destul de bine (n lipsa unor coarne
108
Sergiu Haimovici - Studiul unui material arheozoologic provenit din situl medieval. ..
ntregi n general, a unor mai mari a scheletului capului) taurinele nu erau
deloc nalte la nu a fi nici masive, astfel unui tip destul de
primitiv evident neameliorat.
Ovicaprinele se scriptic taurine dar considernd talia lor, chiar
la tipurile existente, putem spune aportul acestora la de proteine
animale, dar concomitent a laptelui acestora ca atare) era cu mult mai mic dect cel al
taurinelor, ele fiind ntrecute net de porcine, dar chiar aceste specii
nu n a taurindor. att
caprinele dar mai ales ovinele ca polivalente, dnd, pe carne lapte, iar oaia
vrsta lor de sacrificare o destul de bine. cum se vede n tabelul nr.l,
s-au n materialul studiat ambele genuri, dar Ovis are evident n raport cu Capra, cu
mult mai multe resturi dect aceasta, de la care am putut doar resturi,
ambele foarte fragmentare. Se scheletul caprinelor se foarte bine cu cel
al ovinelor nct nu la tot materialul ce le se poate stabili, mai ales cnd avem
resturi osoase fragmentare, se problema prin a trece la o
grupare .,ovicaprine", a acelor resturi pentru care la un gen sau
altul nu poate fi Pentru ovine s-au putut face ceva (la caprine a fost
imposibil) iar n tabelul cu s-a trecut n text litera .Q la acele resturi asupra
am considerat sunt precis de Ovis. Metric, dar mai ales morfologic, putem
spune ambele genuri aveau n sit cte un tip cu talie sub medie neameliorat.
Porcinele se de asemenea scriptic, imediat ovicaprine evident
mult taurine, dar statutul lor este altul. Sunt cu totul monovalente, dar
de carne concomitent de (care n vechime putea avea
pe caracter alimentar alte departe de a fi alimentare). Locul lor ca
furnizoare de proteine l-am stabilit cnd am scris despre ovicaprine.
acestora este clar prin evidentierea vrstei de sacrificare: tineri, mai dar
cea mai mare parte de la unu spre doi ani cnd, fiind ei de un tip destul de
primitiv, ajungeau la vrsta de sacrificare prin folosirea n alte scopuri
dect cel alimentar a osnzei, ne face spunem ntr-un fel oarecare, se ndreptau
fapt actualmente inexistent).
Calul artiodactilelor domestice. Era evident folosit n
de asemenea n Devenise astfel monovalent in sensul
lui doar pentru a fi "motor animal"? Este foarte greu de spus era
folosit ca specie prin sacrificare nu moarte de proteine
animale evident comeslibile pentru a-1 socoti polivalent astfel
Putem doar resturile sale erau tot att de fragmentate, ca a
celorlalte specii mai sus n de ale corpului bun
de carne, cum ar fi capul membrelor, se altele ce aveau pe ele
carne, spunem de tipul calitativ l, cum ar fi vertebrele, scapularul, chiar radius.
Faptul nu am intre resturi, tineri nu este taurinele
ovicaprinele se sacrificau de asemenea cnd erau mature, chiar spre acest din
fapt ar poate doar locuitorii sitului erau relativ dar se
doar o economie tipic de (cea de aducnd sine o sacrificare
109
la vrste mai tinere, pentru a se produce carne de calitate, ce putea fi comercializat. De
asemenea, n Europa chiar cu toate multe bule
papale interziceau consumarea de cal cum o Biblia), aceasta
era pe deplin n tot timpul evului mediu - se pare erau mai aproape
de canon nu o (date scrise nu prea
Ultima specie este cinele cu doar resturi. Este sigur el nu era
folosit n de asemenea nici n diverse de cult, fapt practicat la
geto daci. Cele resturi, un fragment mic de altul
reprezentnd o de humerus un individ, cel mult de talie medie, pentru
specie.
Cele patru specii de mamifere sunt reprezentate mai nti prin vulpe,
cu un singur rest, o de maxilar superior cu trei alveole,
P
2
-P
4
, ce sunt acest carnivor este euriec frecventnd toate tipurile de biotop,
excluznd doar pe cele acvatice, nct nu poate da nici o cu privire la ambientul din
jurul sitului. trei artiodactile: cerbul bourul, dintre care acesta din
are de asemenea un singur fragment, partea a unei coaste cu o de
56mm, mult mai astfel de resturile similare ale taurinelor- lui este, de
aceea, n parte Celelalte artiodactile au fiecare multe fragmente, nct ele
existau atunci precis n fiind vnate n primul rnd pentru carnea lor, dar nu numai,
cerbul pentru coarnele masculilor (unul dintre resturile ce-i este chiar un
fragment dintr-un ram al cornului, avnd urme de cioplire). Ambele sunt tipic stenoe!.:e,
n mai ales de foioase, primul fiind indiferent la altitudinea locului, dar al
doilea frecventnd doar de altitudine de unde-i vine numele de "cerbul
carpatin". actualmente poate apare rar n zona de ale
deci oarecum mai aproape de sit, cerbul a din zona de cmpie a
Munteniei, dar mai acolo, cel n evul mediu mijlociu, cum o
studiul nostru. Desigur putem trage concluzia nu cu prea vreme n
existau n jurul situ lui codri foarte deci tocmai biotopul celor specii.
ce am studiat ndeaproape caracteristicile specii n parte ne
oprim la lor pentru economia umane.
Scoicile co!.:hiliile o cu totul culesul, era
oarecum de locuitorii din sit, dar a cu ceva, n ansamblu,
economia lucru l putem considera cu privire la pescuit care nu
valora nici el mai nimic pentru economie, rul era situat n apropiere.
O de poate chiar cea mai era animalelor
domestice, cu o de asemenea aproape de neluat n pentru dar
cu foarte aceea a mamiferelor domestice, mai cu a taurinelor dar
trebuind a lua bine n att porcinele ct ovicaprinele; calul pare a fi mai
ales pentru sa de "motor animal" pe care o executa cu taurinele.
Nu trebuie de asemenea, mamiferelor mari, ce prin
doborre o de proteine animale de asemenea de
prin nct aceasta trebuie n n economie nu doar ca
o pentru persoanele avute.
IlO
Sergiu Haimovici -Studiul unui material arheozoologic provenit din situl medieval ...
mamiferele cele domestice cele primele prin sacriti-
care, secundele prin doborre, furnizau de cele mai sus, o serie de produse,
le spunem secundare, dar cu totul trebuitoare mai ales pentru o economie slab
chiar n timpurile noastre acestea sunt luate n dnd astfel
unor industrii specifice: piele, (n afara lnii), coarne. oase ca atare, chiar
moi precum intestine, de tendoane
ligamente acestea din fiind putrescibile, astfel urme pentru posteritate.
L'etude d'un materiei archeozoologique provenu d'un site medieval
(XIV
1
em-xv leme siecles) de Radovanu
Resume
Le site se trouve en Muntenie, sur le bord de la riviere d' un peu avant de
sa confluence avec la Danube. La materiei faunique este represente par 279 restes qui
proviennent de mollusques, de poissons, d'oiseaux et specialement de mammiferes (voir
les tableaux avec la frequence el les mensurations). On a fait un etude morphoscopique el
biometrique des ces restes et on a discute sur l'economie animaliere.
III
...._
Tabelul nr. 1 pe specii
pe fragmente osoase a resturilor de mamifere
-= ::J

SPECIA
""

..
-;:;
. o
...
<:.>
-= ::J Q. -
'""'
o
-;:;
<:.> .. ;::;
<:.>
c::;
[ . 5
...
-;:;
-
:::::
-
e ;:
c

'"
"'
::J
E-
"'
." ,..,
o
...
::J
:;
.5 2
"'
"'
::J -;:; o
., .,
5
o
., ., .,
.. :s
c
::J ::J
.,
"'
.D o
Q.
o ::J
::::J ... o
::0
c
o <:.> c:..
Cll Cll Cll
.:
c
c: c: ;;: ;;:
{:!
-;;;
o
E
-;; ::::J ., c
e
.,
"'
.,
"
c c c
-
:; ;:
"'
'ti :.c E-
""
E
:.c
2
o o
u u u
.,
"' "' o e e
" "
<:.> o E ::J
"'
::J
"
o
-;;; -;;
-;:; -;:; -;:; ..: ..:
i:S i:S
tJ
j.::
tJ
<
u u u > u o :c 0:: u u u t.I.. c.. <(
u t.I.. t.I.. t.I.. z z
Bos tauros 1 3 1 1 12 6 17 18 9 6 4 6 2 4 4 3 7 6 4 2 3 4 1 8 3 2 137 Il
Ovisaries 1 2 1 1 1 6
Ovicaprine 3 6 4 7 1 3 2 2 1 3 5 4 3 1 1 1 2 1 so 58 7
r apra hircus 1 1 2
Sus domesticus 3 2 2 4 6 7 1 3 2 2 3 3 2 1 1 1 43 6
'l;quus caballus 3 1 3 1 1 1 1 1 1 13 3
"""a11is fomi/iaris 1 1 2 1
Vulpes ulpes 1 1 1
scrofa fems 1 1 1 1 1 1 1 7 2
Cen11s elophus 1 1 1
J 1
?Bos primigenius 1 1 1

1
265 33
112
Sergiu Haimovici - Studiul unui material arheozoologic provenit din situl de la Radovanu
Specia
Bos /utwus
Ovis aries
Ovicanrinc
Capra hircu.1
domesticus
Ettt/tt,\' caballus
Cani.,finniliaris
VuiJJes ultJe,,
Sus scrofit jiru.1
Cervus ehmh11.1'
> Bos 11rimil!eniu.'
Total
Specia
Mamifere domestice
Mamifcrc
Total
Tabelul nr.2
Frecventa soeciilor de mamifere
Fral!mcnte Indivizi prezumati
Nr abs % Nrabs %
137 51,70 11 33,34
6
50 21,88 7 21,21
2
43 16,22 6 18,18
13 4,91 3
9,10 '
2 0,75 1 3,03
1 0,37 1 3,03
7 2,65 2 6,06
3 1,14 1 3,03
1 0,37 1 3,03
265 33
Tabelul nr.J
Raportul dintre domestice
Fragmente Indivizi prezuma(i
Nr abs % Nr abs
253 95,47
12 4,53
265
Tabelul nr.4 cu n mm
Mamifere domestice
28
5
33
%
84,!!5
15,15
Segment osos/ dimensiune Bus Iaurt/., Ovicaprinae
Equus Su.,
caballus
MAXILAR
lungime M 30
MANDIBULA
lungime M, 30 22;23 33
OMOPLAT
lunJ::imc cap artieular 52 33 90
lungime 45 26 57
supraf;;t 39 22 49
min gat 44 18 63
o
HUMERUS
66 26;26 35
articularii 64 24;25 27
o
RADIUS
65 29 70
61 27 64
o
COXAL
diametru( aectabular 57 25
113
Muzeul ,,Acta Moldaviae Septentrionalis" V - VI 2006 - 2007
. .
TIBIA
54
48
ASTRAGAL
lungime 58
trochleei inferioare 35
CALCANEU
lungime 116
40
METACARP
51
53
METATARS
49
51
Tabelul nr.S cu n mm la
metapo ae e d 1 d B os taurus
Dimensiuni Melaearp
Lungime 169
48
50
minimA 27
Indice 1 28,40
Indice Il 29,58
Indice III 15,97
Sex Femel
greabl!n (cm) 102,2
Media
Tabelul nr.6 cu n mm
Mamifere sAlbatice
Segment osos/ dimensiune
S11s scrofa

MAXILAR
lungime M 45
MANDIBULA
lungime M
3
47
HUMERUS

diametru( antero-posterior
114
Melatars
210
35
-
23
16,66
-
10,95
Femel
110,8
106,5
Cervul
e/aph11s
60
54
55
31
44
26
Dan Prodan monetar otoman (1326-1914) sa asupra romne
SISTEMUL MONETAR OTOMAN (1326-1914)
SA ASUPRA ROMNE.
CONSIDERATII GENERALE
'
DAN PRODAN
Istoria sistemului monetar otoman implicit, a politicii financiare otomane,
fundamental de istoria Imperiului Otoman n epocile medie este
deosebit de dar n cazul unor aspecte generale sau
particulare ale problemei amintite. Plecnd de la truismul istoria Imperiului otoman nu
poate fi abordarea problematicii sale monetare, financiare,
economice, istorici, muzeografi au analizat monedele
otomane, sistemul financiar al taxelor - impozitelor otomane, originea, metalismul,
paritatea n statul sultanilor n teritoriile vecine, printre care n
Romne, ntre sec. XIV- nceputul sec. XX
1

Articol inedit.
''Profesor doctor in istoric,
1
lbrahim Artuk. Ccvriyc Artuk. lslanhul Arkeoloji Miizeleri lslami Sikkeler Kalalogu (Muzeele de
Arheologie din!.l"lanbul. Ca!alogulmonedelor islamice din Il. Cilt, Istanbul, 1980; Haim Gcrbcr, The
Monelmy ollhe Olloman Empire, in "J.E.S.H.O. ", XXV, 3, 1982, pp. 308-324; Ekrcm
O.mwnli lmpenllorlugunda Para (Moneda in Imperiul 0/mroan), Ankara, 1958; Nuri Pere, Osmanlilarda
Madeni Pom/ar (Monedele de metal/a o/mnani), Istanbul, 1968; Sultan Jcm, Coim of"!he Olloman Empire and
Turkish Repuhlic, a de!ailed calalogue o(lhe Jem Sul/an col/ee/ion, 2 vols., Thousand Oaks, 1977, California;
Thc Turkish Numismatic Socicty. A Fes/schrifi presen!ed /o lbrahim Anuk an !he occasion oj"lhe 2rY
1
'
anniver.mry ollhe T.N.S., Istanbul, 1988; Pamuk, Money in lhe 011oman Empire, 1326-19/4, in H.
lnalcik, D. Quatacrl, cditors, An Economic anei Social oj"lhe Olloman Empire, 1300-1914, Cambridge
Univcrsity Prcss, 1994, pp. 947-985; N. Aykut, Osmanli lmpera/or/ugunda .1ike /ecdidleri (Re/iJrme monelare
in Imperiul Oloman), n "T.E.D.", 13, 1987, Istanbul, pp. 257-297; Octavian llicscu, Moneda in Romnia, 491-
1864, 1970; C. Moisil, munelei in Romnia. Expunere in "C.N.A.", 1-IV, 1920-1024,
idem, Munelele Romniei, in Encidopedia Romniei, l, 1938, pp. 98-124; C.C. Kiri(escu,
Sistemul a/leului precur.mrii lui, 1-11, 1964-1967; O. llicscu, lsloria monedei in Romnia.
Cronologie- bibliografie- g/o.mr, Edit. 2002; M. Mitchiner, Orienlal Coins and lheir
value. The World of" Islam, London, 1977; H. Sahillioglu, The role of interna/iona/ monelary and melal
movemen/s in OI/uman nwnelary his101y, n voi. Preciuus metals in lhe Laler Medieval and Early Modern
World1, editat de J.F. Richard, Durham, North Carolina, 1983, pp. 269-304; H. Dj. Siruni, Mune/efe in
Romne, n "B.", 11-111, 1939-1940, extras, 75 p.+ VIII pl.; Eugen Nicolae, Moneda
in Romne in perioada /451-1512, Edil. Arc, 2003; Bogdan Murgcscu, Circula{ia in
115
Ca urmare, au fost identificate 5 perioade n evolutia sistemului monetar otoman
in epocile medie

L. Perioada c. 1326- c. 1477: de la baterea primei monede de argint, numit akfte,
la emiterea primei monede otomane de aur cunoscute; sistemul monometalic bazat pe
argint, paritatea paritatea sa n raport cu monedele contemporane de argint sau
de aur din Europa, Orientul Apropiat sau Egipt au fost relativ stabile, garantate de
expansiunea complexe ale stat otoman. Prima de
argint, cum am precizat deja, sau ("moneda "banul alb") a fost
n anul 727 Hegira ( 1326 d.Hr.), la nceputul domniei emr-ului Orhan
avnd o greutate de aprox. 1,15 g. n izvoarele vest-europene aspru, a
fost unitatea de argint de a sistemului finanaciar. de cont pHi!i
curente la secolului al XVII-lea, cnd a fost cu de
argint, kuru{
b Perioada c. 1477 - c. 1585: s1stemul monetar bimetalic argini-aur. n perioada
economice, fiscale, politice, militare a imperiului sultanilor, devenit
tricontinental lider al islamismului mondial. n acest secol, sistemul economic
financiar-monetar otoman s-a confruntat cu primele probleme cauzate de interferentele
inevitabile cu sistemul economic mondial pre-modem, de fluxul masiv al argintului ieftin
sud-american n Europa n Imperiul Otoman. Prima de aur,
hasen sau sultan, a fost n anul 882 Hegira (1477-1478), n timpul sultanului
Mehmed Il Fatih, cuceritorul Constantinopolului fond4tor al Imperiului
Otoman. Hasen/sultani a avut o greutate o compozitie n aur aproape sau
chiar superioare caracteristicilor similare ale ducatului de aur venetian contemporan,
care a fost model al primei monede otomane de aur. Greutatea unui sultani in prima
de secol de a fost de 3,572 g. Sistemul monetar otoman a
functional in Peninsula n Anatolia, n celelalte teritorii otomane au circulat
monede locale anle-otomane (medio/para de argint, de aur n Egipt
Peninsula Arabia; de argint n Irak). n Romne au circulat att
monede otomane de arginVaur, ct concurentele lor din spatiul austriac, ungar, polon,
italian sau german
4
.
n tabelul am centralizat cunoscute referitoare la gramajul
sultani, rata de schimb dintre acestea monede europene contemporane lor,
raportul aur/argint. Dirham-ul a fost o unitate de a argintului pur, folosit n
otomane pentru emiterea n secolele XIV-XVII, 3,072
g.(dirham-ul de Tabrizt
Romne in secolul al XVI-lea, E.E . 1996; Osman Oykar, Halil lnalcik, cditors, Social antl
economic hi.l"/0/y olthe Turkey ( 1071-1920), Ankara, 1980.
1
Pamuk, up. cit., pp. 947-985; E. Kolcrkili4;, op. cit.; N. Pere, op. cit.
' Pamuk, up. cit., pp. 950-985, cu bibliografia pp. 91! 1-985.
Pamuk, up. cit., pp. 953-960, cu bibliografia pp. 981-985.
116
Dan Prodan -Sistemul monetar otoman (1326-1914) sa asupra romne
---
de
'
Nr. okrel
Akre Suita ni schimb
de Raportul
Anul 100 schimb aur/argint
dirlrami
(gramaj) (gramaj) akre/ducat
akrel suita ni calculat
venetian
1326 266 1,15 - - - -
1388 260 1,18 - 30/l - 9,0/1
1410 266 1,15 - 35/1 - 10,2/1
1431 260 1,18 - 35-36/l - 10,6/l
1444 305 1,01 - 39-40/l - 10, 1/l
1451 315 0,98 - 40-41/1 - 10,0/1
1460 330 0,93 - 42-43/1 - 10,0/1
1470 350 0,88 - 44/1 - 9,8/1
1475 370 0,83 - 45/l - 9,4/l
1477 370 0,83 3,572 45,5/l 45,5/1 9,5/1
1481 400 0,77 3,572 47/l 47/1 9,2/1
1491 420 0,73 3,572 52/l 52/1 9,6/l
1512 420 0,73 3,572 54-55/l 55/1 10,2/1
1526 420 0,73 3,544 59/l 59/1 Il, OII
1550 420 0,73 3,544 60/l 6011 li ,2/1
1566 450 0,68 3,517 60/l 60/1 10,4/l
1582 450 0,68 3,517
60/l
65-70/l Il ,8/l
(oficial)
1582 450 0,68 3,517
65-70/1
65-70/l ll,8/l
(pe
1:. Perioada c. 1585 - c. 1690: dezintegrarea sistemului monetar bimetalic otoman,
economice, fiscale, politice, militare, cauzate de
nefavorabile ale monetare intercontinentale; invadarea otomane
financiare economice cu monede europene, vest-asiatice nord-africane de argint/aur
cu versiunile lor devalorizate.
1550 o mare cantitate de de argint a invadat
ca pentru mirodenii, postav, sau
alte articole produse in Orient. de argint a fost
grosso italian sau groschen german. Afluxul imens de argint a determinat
devalorizarea a in raport cu sultani, de la un raport de schimb
de 60/1 in 1584 la 120/1 in 1586. Intervalul c. 1585- c. 1640 s-a caracterizat printr-o
instabilitate a gramajului a valorii finanaciare a de la 120/l in
15861a 250/1 in 1640 in raport cu sultani; de la 0,68 g. in 1584 la 0,20 g. in 1640. Ca o
de ca o la devalorizarea ncepnd cu 1624 s-a
o de argint, para, la origine cu o greutate in argint
117
Muzeul Judetean "Acta Moldaviae Septcntrionalis", V- VI, 2006- 2007
de 3 ori mai mare dect
Toate aceste monetare-financiare sunt

detaliate n tabelul
Nr. ak('el de
de
Raportul
Akfe Sultan schimb
Anul 100
(gramaj) (gramaj)
schimb
akrelducat
aur/argint
dirhami akfelsultan
venetian
calculat
1584 450 0,68 3,517 60/1 60/1 10,4/1
1586 800 0,38 3,517 120/1 120/1 Il ,8/1
1596 1400? 0,22? 3,517? 220/1 - 12,3/1 ?
1600 950 0,32 3,517 12011 125/1 10,0/1
1612 950 0,32 3,517 120/1 - 10,0/1
1618 1000 0,31 3,517 150/1 150/1 Il ,8/1
1621 1000 0,31 3,517 150/1 - Il ,8/1
1623 1300? 0,25? 3,517 210/1 - 12,211 ?
1624 1900? 0,17 3,517 310/1 310/1 14,4/1?
1625 1000 0,31 3,517 130/1 120/1 10,3/1
1632 1400 0,22 3,517 220/1 220/1 12,3/1
1636 1500? 0,20? 3,517? 240/1
-
12,5/1 ?
1640 1400? 0,22? 3,490? 250/1
-
12,511 ?
1641 1000 0,31 3,490 160/1 168/1 12,711?
1659 1250 0,26 3,490 180/1 190/1 Il ,9/1
1669 1400 0,23 3,490 225/1 250/1 13,3/1
1672 1400 0,23 3,490 270/1 - 16,0/1
1683 1400 0,23 3,490 270/1 30011 16,0/1
f Perioada c. 1690- c. 1844: de a introduce a consolida un nou etalon de
argint prin moneda relativa stabilitate a de argint n 1760-1770,
de crize financiare acute de rapida sa devalorizare. Adaptarea sistemului
monetar bimetalic aur-argint la complexe ale
Imperiului Otoman. introducerii monedelor de cupru (mangir) otomane
implicit, a unui sistem monetar trimelalic (1687-1691 ).
n 1690 a fost noua de argint, cu 40 para-le sau cu
120 de cu un procent de 45-60 % (sau 0,45-0,60) argint pur. n perioada
1697-1728 locul monedelor otomane de aur "clasice" (sultani sau a fost luat de
allele noi, numite tugrali, cedid-i Istanbul, zincirli, findik sau zer-i mahbub, cu un
standard monetar aproape identic cu cel al ducatului 1770 a
Ibidem, pp. 961-966, cu bibliografia minimaliltcmaticA, pp. 981-985.
7
118
cunoscut o devalorizare, in 1844 reprezentnd doar 1 O % din
greutatea in argint pur din anul 1772
8
.
a de argint este prezentat in tabelul
(k = ak =
Titlul/puritatea
Greutatea de
de Raportul
Greutatea de argint schimb
Anul
/gramajul
a

schimb aur/argint
monedei
pur
calculat
continut
1690 29,5 0,60-0,68 18,9 2 k.60 ak/1 - 13,6/1
1696 28,2 0,60-0,68 18,1 2 k.60 ak/1 - 13,0/1
1708 25,6 0,56-0,68 15,9 3 k/1
-
13,7/1
1720 26,4 0,52-0,58 14,5 3 k.20 ak/1 3k.40ak/l 13,2/1
1731 26,2? 0,52-0,58? 14,3? 3 k.25 ak/1 - 13,411 ?
1740 24.1 0,52-0,58 13,7 3 k.80 ak/1 3 k.40 ak/1 14,4/1
1752 23,6? 0,52-0,58? 13,3?
3 k.I08
14,8/1?
ak/1
-
1758 23,6? 0,52-0,58? 13,3?
3 k.l05
3 k.l05 ak/1 14,8/1 ?
ak/1
1766 19,2 0,52-0,58? 10,6 4 k/1 4 k/1 12,2/1
1772 19,2 0,46-0,56 9,8 4k.l5ak/1 4 k/1 11,6/1
1780 18,5 0,46-0,52? 9,0? 4 k.70 ak/1 4 k/1 12,0/1 ?
1788 15,2 0,46 7,0 5 k.60 ak/1 5 kll 11,1/1
1790 12,6 0,46 5,9 5 k.90 ak/1 5 k/1 9,7/1
1794 12,6 0,46 5,9 7 k/1 6 k/1 11,8/1
1800 12,6 0,46 5,9 8 k/1 7 k/1 13,5/1
1810 10,0 0,46 4,6 10-11 k/1 9 k/1 13,911
1824 4,0 0,60 2,4 16-18 k/1 Il k/1 11,4/1
1829 1,5 0,83 1,25 30-32 k/1 25-27 k/1 ? Il, 111
1834 2,0 0,44 0,86 45 k/1 33 k.60 ak/1 Il, 1/1
1844 1,2 0,83 1,0 50-52 k/1 35-37 k/1 ? 14,6/1
1844- 1,2 0,83 1,0 50-52 k/1 35-37 k/1 ? 15,1/1
-1922 1,2 0,83 1,0 50-52 k/1 35-37 k/1 ? 15, III
Perioada c. 1844- c. 1914: introducerea unui nou sistem monetar bimetalic, bazat pe
de argint pe lira de aur; dezvoltarea a cu Europa, masive
8
Ibidem, pp. 966-970, cu bibliografia pp. 981-985; Standard Catahw of World Cum.1, Col in
R. Brucc Il, editor, Krausc Publicalions. Wisconsin, cd. 1985, pp. 1746-1761. Standard Catalog of Wur/d
Cuins, Eightccn Ccnlury, 1701-1800, second cdition by C.L. Krausc and C. Mishlcr, 1997 Krausc Publications
lnc., Iola, Wl, USA, pp. 1053-1065; Coins Wurld, 1750-1850, third cdition, by William D. Craig, Racine,
Wl, USA, 1976, pp. 464-469.
'Ibidem, pp. 967-968.
119
mprumuturi de pe financiar-bancare europene, abandonarea politicii deprecierii
monedelor ca modalitate de creare a veniturilor financiare; adoptarea standardului aurului
"oscilant" n anii 1870.
n plin proces de europenizare, de occidentalizare a statului otoman, de
integrare n economice financiare mondiale, n 1844 a fost introdus un nou
sistem monetar bimetalic: 1 lira aur = 100 argint = 5 mecidiye argint, 20 =
1 mecidiye.
Au fost emise utilizate pentru perioade limitate bancnote de hrtie, numite
kayime-yi muteber-i nakdiyye sau pe scurt kayime (1840-c. 1865, 1875-1880)
monedele divizionare de nichel ( 191 0-1922). n zonele centrale ale Imperiului Otoman
au continuat circule monedele de aur emise la nceputul secolului al XIX-lea, iar n
regiunile periferice din Europa Africa sau Orientul Apropiat
monedele locale "clasice" sau europene de argint-aur. La secolului al XIX-lea
valoarea in raport cu lira a ajungndu-se la raportul de schimb: 1 lira
= 120

Ratele de schimb monetar-financiar ntre lira de aur
principalele monede europene sunt prezentate n

Lira de aur
Rata de schimb ntre
diferite monede-lira
Caracteristici
n 1844 n 1878 Moneda
In In
monetare 1850 1914
Greutatea n
7,216 7,216
Lira
1,10 1,10
grame
Greutatea n
6,6 6,6 Francul francez 0,0433 0,044
grame aur pur
Titlu
22/24 22/24 Florinullcoroana
0,11 0,046
91,67% 91,67%
Rata de schimb
1 = 100 1 = 100 Marca 0,0542
lira-kurus
-
Raportul
15,09/1 15,09/1 Rubla 0,175 0,116
aur/arl!int
Lira 1,0 1,146
Dolar SUA 0,229 0,229
11
Ibidem, pp. 970-975, cu bibliografia tematica, pp. 981-985; Standard Catalog of" World Coins,
Col in R. Bruce Il, editor, Krausc Publications, Wisconsin, cd. 1985, pr 1761-1770; Standard catalog of" World
Coins. 1801-1900, by C.L. Krausc and C. Mishlcr, 1996, Krausc Publication, Iola, Wl, USA, pp. 1026-1038;
Standard catalog of World Cuins, by C.L. Krausc and C. Mishlcr, 2001, Krause Publication, Iola, Wl, USA, pp.
1829-1835.
11
120
*
* *
Monedele otomane au circulat n Romne, din a doua a
secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XIX-lea. Intensitatea caracteristicile
acestei monetare au fost de mai factori: nivelul de
asupra provinciilor rolul Imperiului Otoman ca
factor de putere n Europa perioada de a statului
otoman; soliditatea/fragilitatea sistemului monetar otoman al vremii; nivelul de
dezvoltare a economiei otomane gradul ei de integrare n economia a epocii;
starea de pace sau de n care s-a aflat imperiul sultanilor intr-o
generale asupra cursului monetar a politicii fiscale otomane etc.
Analiza monetare in istoric romnesc n secolul al XVI-lea
12
a
oferit concluzii interesante despre structura acesteia pe categorii de monede din Imperiul
Otoman, ponderea acestora in tezaurele monetare din secolul al XVI-lea, procentul
monedelor otomane in plata n veacul amintit anterior. Astfel, ponderea
emisiunilor monetare otomane n structura tezaurelor monetare descoperite n
extracarpatic in secolul al XVI-lea a fost
13
:
Provincia
Perioada Perioada Media
1501-1580 1581-1600 1501-1600
86,6% 38,5% 62,55%
Moldovei 26,2% 7,3% 16,75%
Ponderea monedelor otomane de argint-aur n plata Romne
in a doua a secolului al XVI-lea este n tabelul

"B. Murgcscu, op. cit., cu bibliografia pp.16-35.
IJ Ibidem, p. 69.
Mihai Maxim, Recherches sur les circon.l"/ance. de la majoration du karadj de la Moldavie entre les annt!es
1538-1574, n "B.A.I.E.S.E.E. ",X, no. 2, 1972, Bucharcst, pp. 233-261; idcm, Circonstances de la majora/ion
du kharadj paye par la Valachie a I'Empire Olloman durant la periode /540-1575, n "B.A.I.E.S.E.E.", XII,
no. 2, 1974, Bucharcst, pp. 367-381; idcm, Regimul economicul dominatiei otomane in Moldova
Romneascci in a doua a secu/ului al XVI-lea, n "R.dl.", 32, nr. 9, 1979, pp. 1731-1765;
idcm, Haraciul Moldovei in ultimul sfert al veacului al XVI-lea, n "S.M.I.M.", XII, 1994,
pp. 3-46; idcm, O in secolul al XVI-lea: contra mpru, n "C.N", 5, 1983,
pp. 129-152; B. Murgcscu, op. cit., pp. 72. 75, 11, 97-98; idcm, The shahis in Walachia, in "R.E.S.E.E.", 32, n-
os 3-4, 1994, Bucharcst, pp.293-300.
121
Muzeul ,,Acta Moldaviae Septentrionalis" V - VI 2006 - 2007
. .
Anul
1533-1534
1541-1542
1542-1543
1563-1564
1564-1565
1565-1566
1568-1569
1569-1570
1571-1572
1574-1575
1575-1576
1588-1589
1591-1592
Romineasd
n alere
de argint
100%
100%
-
100%
-
100%
98,53%
98,32%
-
-
-
0,05%
-
In su/tanl

de aur
0%
0%
-
0%
-
0%
1,08%
0%
-
-
-
93,81%
-
n total
100%
100%
-
100%
-
100%
99,51%
98,32%
-
-
-
93,86%
-

Tara Moldovei
in akre
In su/tanl

de argint
de aur
40% 2,1%
-
-
100% 0%
- -
8,27% 8,45%
56,78% 12,76%
58,58% 9,22%
61,15% 25,12%
75,29% 12,77%
80,06% 7,20%
65,80% 22,81%
0% 36,3%
0% 0%
n total
42,1%
-
100%
-
16,72%
69,54%
67,80%
86,27%
88,06%
87,26%
88,61%
36,3%
0%
Cadml general al sistemului monetar otoman n perioada n
titlu este necesar fie completat cu cteva concluzii punctuale:
1. ncepnd cu secolul al XVI-lea, conducerea nu a
in intreg imperiul un singur sistem monetar bimetalic elimine circulalia
utilizarea monedelor statelor vecine; de monedele otomane,
in provinciile otomane de au circul::!! monedele statelor\ ecine din
2. Stabilitatea sistemului monetar otoman in fiecare de a tost
strns de starea economiei otomane, de
personalitatea sultanilor, de dc etc.
3. Sistemul economic mondial monetare continentale au n
mod decisiv traseul sistemului monetar otoman ntre secolul XVI- inceputul secolului XX.
4. J-;toria sistemului morwttr otoman a fost de stabilitate
(1326-1477, 1477-1584, 1690-1760, 1844-1875) au allcrnat cu cele de
instabilitate (1585-1690,1760-1844, 1875-1914). Akt;e-ua a continuu n
gramaj de la 1,15 g. n 1326 la 0,0083 g. n 1914, reprezentnd doar O, 72 % din greutatea
a involuat de la 18,9 g. argint pur n 1690 la 1 g. argint pur n 1922,
reprezentnd doar 5,3 % din masa monedei initiale. Mult mai n greutate a fost
moneda de aur sultan, care a 3,572 g. in 1477 3,490 g. in 1683, pierziind doar
0,082 g., reprezentnd 2,3 %din masa piesei
5. Analiznd istoria monedei otomane din perspectiva duratei lungi istorice,
precizez devalorizarea a fost un pentru sistemul monetar otoman,
producnd contradictorii: pe termen scurt, a evitalla o
122
pe termen lung a cauzat, inevitabil, sistemului monetar otoman al
vremii.
6. Din a doua a secolului al XV-lea monedele otomane de argint ulterior,
de aur au circulat n geografic istoric romnesc. n cadrul complex al
de otomano-romne din evul mediu, (tributul)
Moldovei datorat sultanului de la Istanbul a nceput fie n monede de
argint/aur otomane, treptat anul 1500. Astfel pentru unii ani ai acelui secol, procentul
monedelor otomane cu care s-a tribului anual a variat ntre 98-100 % pentru
ntre 16-100 % pentru Moldovei. Pe de parte, pentru ani ai
veac, a fost achitat integral n monede europene sau, n anii cu
ntre 1-16% n

7. n Imperiul Otoman au fost emise monede din cupru, numite mangir sau pul,
la secolului al XIV -lea. Ele au fost utilizate pentru n comerciale
locale, nefiind acceptate la plata impozitelor sau n financiare
majore. Cu mangir-ii nu au fost Rolul lor financiar minor,
local, nu a sistemul monetar otoman monometalic (1326-1477) sau bimetalic
(din 1477). Mangir-ul a o diviziune a A ncercarea de a
introduce masiv mangir-ul n circuitul monetar otoman de a fundamenta un sistem
monetar trimetalic (1687-1691)
16

The Otoman Coin (1326-1914) and its Circulation in the Romanian
Countries. General Caracteristics
(Summary)
This contribution surveys the evolution of the Ottoman monetary system from
the earlist coins until World War l. Since the world economic environment and the
Ottoman monetary system changed substantially during these six centuries, it will be
necesary to identify distinct time periods and treat the basic problems of the each
separately. For each time period, It focuses on both the supply of money and demand for
money.
Fi ve time periods are defined:
1. 1326-1477: from the minting of the first silver akr;e until the minting of the first
known Ottoman gold coin; the silver-based and relatively sta bie currency of the emerging
state.
"M. Maxim, Recherches ... 1538-1574, pp. 254-255; idcm, Circonslances ... 1540-1575, pp. 375-377; idcm,
Consideraliom sw la circula/ion monelaire dans les Pays Ruumains el /'Empire Ouuman dan.1 la secunde
moitie du XVI e .1i<!cle, in idcm, L'Empire Ouoman au Nord du Danube el /'au/onomie de.1 Principan/e.1
Ruumaines au XVI e sihle. Eludts el documems, Les Editions !sis. Istanbul, 1999, pp. 266-267; B. Murgcscu,
Circulatia pp. 72, 77, 98-99; toate aceste contributii contin bibliografia
"E. Nicolae, op. cii., pp. 97-112; B. Murgcscu, op. cii., pp. 100-102, cu bibliografia
123
2. 1477-1585: a bimetallic system based on silver and gold during a period of
economic fiscal and politica! strength for the empire; problems associated with the arrival
of large quantities of silver from the Americas to the Old World.
3. 1585-1690: disintegration of the monetary system due to fiscal, economic and
politica! difficulties compounded by the adverse effects of inter-continental movements
of specie; invasion of Ottoman markets by foreign coins and their debased versions.
4. 1690-1844: attempts to establish a new silver standard around the Ottoman
until the 1760s, folowed by severe fiscal crises and rapid debasement.
5. 1844-1914: a new bimetallic system based on lhe silver and gold lira; rapid
expansion of trade with Europe, heavy borrowing in thc European financial markets and
abandonment of debasement as a means of creating fiscal revenue; adoption of a
"limping"gold standard in the l870s.
124
SECTIUNEA A II-A
'
DIRECTIILE
'

Vasile Dorohoiul locuitorii sii (1774-1864)
DOROHOIUL LOCUITORII
(1774-1864)*
V ASI LE
Dezvoltarea umane se dintotdeauna ca un proces global extrem
de sensibil la tot ce se n fiecare din componentele sale. de ce nu este
de faptul dintotdeauna o intre
progresul general al
Studiul demografiei istorice, opinia de sociologii
contemporani, este absolut pentru unui popor, a sale
economice, militare culturale. Strategii militari, politologii filosofii iau chiar n cal-
cul de expansiune ale unor popoare din
Se tot mai mult ideea evenimentele "mari" din istoria omenirii
n parte, n intervenite n n
ei verticale - reprezentate de dintre natalitate mortalitate orizontale ale
"Explozia care a dublat Europei ntre 1750 1900 se
n romnesc, cu evident specifice, ndeosebi n
prima a secolului al XIX-lea.
le din domeniul demografic,
expresie nu att n latura n ritmul mai mare de a ct mai
cu seamr1 n cea n modificarea a structurii acesteia,
de negustori, separarea de a unei nsemnate
a modificarea care devin promotoare ale noului, centre
ale schimbului, ale administrative mai nou, centre de formare
ak spiritului public, a le-a dat expresie presa.
dintr-o
monopolului otoman, Regulamentelor Organice, politice ce a
urmat 1834, a formarea unice, dezvoltarea cu
intensificarea luptei politice ideologice pentru modernizarea
realizarea primului pas spre unirea romni lor din 1 S59. n cercetarea a
acestei perioade- ultimul sfert al secolului al XVlll-lea si prima a sec. al XIX-
lea - pentru Dorohoi, m-am folosit de categorii de izvoare fundamentale: 1.
din anii 1774, 1803, 1832 1859, situate la intervale de timp aproximativ
'Articol inedit.
"Profesor de istoric la Dorohoi, doctorand n istoric al "ALI. Cuza"-
127
egale pentru domeniu actele de stare de la Arhivele Statului
2. fondurile Prefecturii, Protoieriei Dorohoi.
numeroase n scopuri pur fiscale, aceste documente
ele fiind un motiv de chiar pentru mai exigent.
anterioare anilor 1772-1774 sunt nu ni s-au n
ntregime.
1. CATASTIHUL DIN 1591
Prima nregistrare a din Moldovei de la
secolului al XVI -lea ( 1591 ), n ultimul an de domnie a lui Petru cnd s-a
o a birnice, pe
1
Catastihul din anul 1591, privind
a oilor, este socotit drept cea mai veche
denumirea de "Catastih de cisle de de la toate curteni
neamini popi", fiind datat la 20 februarie 1591. Scris n limba catastihul este
astfel, unul dintre documente ale limbii romne din secolul al XVI- lea.
Catastihul mparte a Moldovei n cinci categorii fiscale;
popi, (care par a fi administrative ale satelor),
"neamuri", boieri de la din categorie va fi mai
trziu mazili sau probabil un bir mai mic, dar a sluji pe domn ca
curteni, despre care C.Turcu erau liberi din satele
li se impun treptat pe militare fiscale.
ei, curtenii, reprezentau o categorie servicii la
curtea prin de aceea au putut fi drept slujitori ai

Catastihul de la 1591, n Dorohoi 1829 de birnici, capi de
familie, din care 121 de popi, 124 de curteni, 50 de 24 de 1510 de
(82,55%), n diferite categorii fiscale. Datele oferite sunt incomplete, deoarece
catastihul nu cuprinde mare al de locuitorii din clasele privilegiate,
boierii, slujitorii din numeroasele biserici
popii din n timp, catastihul nu este complet. Este singurul pentru o
foarte nu se pot face cu alte documente se
doar la sub o aceea a visteriei.
interpretarea lui este de erori, catastihul ne multe
destul de exacte, el marcnd J;tceputul statisticii Din analiza
catastihului, la 1591 Moldovei ar fi fost de 215.085 suflete- din care 47.217
birnid. cu dezvoltarea n ansamblu a medievale
Moldovei a crescut din 1591 n 1772 cu 109,4%, iar la nceputul secolului al XIX-
lea, cu 235,8%
4
s-a realizat chiar n n care, n secolul al XVIIl-lea,
1
Constantin Turcu, Cele mai vechi statistici in Istoric, Anul VII, fasc.2, 1956,
p.58.
2
C.C.Giurscu, Istoria Romnilor, vot.II 2, Edilia a 2-a, p.513.
J Constantin Turcu, op.cit., p.67.
'Gh.Piaton, istorice ale Revolutiei romne de la 1848, in "A.I.I.A", XI 1974, p.41,
128
Vasile Dorohoiul locuitorii (1774-1864)
secolul fanariot, Moldovei a fost teatrul mai multor pustiitoare iar politica
a domnilor numeroasele abuzuri ale boierimii au provocat masive
ale n afara Moldovei
5
.
11. CATAGRAFIA MOLDOVEI DIN 1774
Primele date cu privire la trgului Dorohoi le n catagrafiile
realizate din ordinul lui P.A. comandantul trupelor n ruso-
otoman din 1768-1774. Prin efectuarea comandantul trupelor voia
pc ce resurse materiale umane se poate baza n purtat cu olomanii.
Datele primei catagrafii n 1772 n vara anului 1773 nu au
care au ordonat efectuarea unei noi catagrafii, 1774 din
care nsemnate de prima
6

din aceste catagrafii s-a ntocmit cea mai a
locuitorilor din Moldova, din a doua a secolului al XVlll-lea.
cuprind 2.299 cu 87.000 de capi de familie. Densitatea Moldovei
dintre Siret Prut era de 1 O loc./km
2
. Moldovei, care au
efectuat capii de familie din fiecare categoria
a celor fiind proprietarii satelor, fapt ce permite
reconstituirea structurii feudale pentru acea ..
Catagratiile ( 1772-1773 1774) cuprind cele mai complete timpurii
a ocoalelor din Dorohoiului. Trgui Dorohoiului face parte din Ocolul
Trgului , cuprinznd satele Pomrla,
Orotliana, din Pomrla, Vomiceni satul

n trgui Dorohoiului fac n anul
1774: de toate suma oamenilor ce s-au aflat la Dorohoiului, scriindu-se
care cu orice fel de nume s-au numit, bimicii rufeturile, 1774, iunie 22".
Ocolul Trgului
Trgui Dorohoiului
177 - suma caselor
177 - rufeturile,
112-
6- femei
8-
5- ai de
5 - lemnari pescari
'Vezi Ecatcrina Ncgruti - Munteanu, Paul Ccmovodcanu, uman al Romne (1711-ll/10).
a Moldovei, in Academia Istoria Romnilor , voi.VI,
Romlinii intre Europa Europa luminilor (1711-1811). E.E., 2002, pp.SI-78.
P.G .. Dmitricv, Moldova in epocafeuda/ismului, voi.VII, partea 1, Editura Academiei de a
Moldovei, Institutul de Istoric 1975,p.26.
7
Ibidem, pp.486-503.
129
l O - diaconi,
3-
5-
21 - jidovi
2 - ale jidovilor

!.Anton Tiron
2.Yasile Straton
3.Ion sn
4.Ion, hoslinar
5.Nichita, pescar
6.Conslanlin Hribu
7.Gheorghii
8.1lie sn Ursul
9.Toader zel
lO.Macsin
Il .Ion sn Mihaiu
12. Vasile, muntean
l3.Savin
14.Ion
15.Vasile
16.Luca
17.Toader

19.Maksin
Tiron
ciubotar
22.Vasile, olar
23.Ion
24.Neculaiu cumnat lui Roman
25.Aleksa, morar
26.Miron Kuciran
27.lon sn Miron
28.Aksinti
29.Neculaiu Koroiu
30.Ion Motan
solnar
32.Aksintii lftodan
33.Dumitru, brsan
34.Gheorghii Hilip
35.Yasile,
130
36.Eftimie, solonar
37.1on
38.Sandul Pricop
39.Moise Pricop
40.David Pricop
4l.Vasile, chihac
42.Lupul sn Ursul
43.Timoftuii Ostahi
44.Kiriak, morar
45.Toader
46.Kiriak, olar
47.1on Grosu

49.Tatul
50.Andrei Fetescul, boltei cu
Surdul, slabu
52.Toader sn
53.Vasile, secrier,
cel
55.Toader sn
56. Onofrii morariul
57.Vasile
58.Pelre, cumnat lui Maksin
59.Neculaiu sn Zaharia
sn Solluzoaiei, boltei
sn Felip
62.1on cumnatul
63.Toader, olariul,
64.Simion , casap
65.Andronic, slabul
66.lvan, rus
67.Toader Tiron
68.1on sn boltei cu
ungurean, slabul
70.Neculaiu Gnsacu,
7l.Neculaiu, rus
72.lon Koceran
73.Vasile,
74.Sandul cumnat Kihal
Coroiu
76.Eftimie sn slabu
77.Nichita, brat lui?
78.lon Ursul, brat Nichitei
131
Muzeul Judetean ,.Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006- 2007
79.Toma Cuciurean
80.Nichifor sn
8l.Sandul Cazacul,

83.Toader
84.0pre, muntean,
85.Grigorii sn Koroiu, boltei
86.Vasile, ciubotar,
zel ciubolar
88.1on
89.Toader Prulean

9l.Toader
92.Gavril
93. Vasile, rotar
94.Eftimie sn Moisi, slabu
95.Ursul Moisi
96.lon Tmpoc
97.1on, ungurean
Stratan
99.Gheorghe, oltean
1 OO.Kira Horlaciu
JOI.Pavel Horlaciu
1 02.Gheorghii Dron
103.Ursul sn Bejan
1 04.Miron Bej an
1 05.Andrei, zugrav
sn lui?
107.Aleksa sn lui?
!OS. Vasile Negrescu
109.Ion Vasoschii
llO.Vasile Bostan
sn
1 12.Eftimie Ciuntul, calic
112 fac (112 total)
Femei ajutor

2.Lipa
3.Naslasia
4.Romniasa
5.Maria,
6.1oana,
132
Rufeturi
din trgui Dorohoiului ce nu dau nici la o
l.Toader, ot
2.Stoian, orbu
3.Gheorghii, markitan
Constandin
5.Vmav, cu darea lui la ot
6.Gheorghii, argat lui Tutovan,
?.Vasile, srbul, marchitan
8.Ion, frncu!, botezat
9.Vasile Robul
lui Gherghel de
!.Andrei,
2.Toma pescar
3.Toader lemnar
rotar
5.Gavril, ungurian, cioban
Lemnari pescari
!.Gheorghe sn pescar
pescar
3.Sandul zet lemnar
zet lemnar
5.lon sn Paraschivii, lemnar
diaconi
!.Preot
2.Preot Iordachi
3.Preot Ion
4.Diacon lrimie
5.Diacon Toader
6.Diacon
clisiiarhu (palamar)

9.Preol
1 O.Diacon Simion
133
ot tam
!.Vasile Brandaburul
2.Constantin, cumnatul Brandaburului
3.Toader, cojocar
Tiganii, domniei sale stolnicului Enachi Canta ce se cu case n
Dorohoi
I.Stan, scripcar
2.Dumitru, scripcar
3.Nislor, cobzar
4.1on, scripcar
scripcar
Jidovi ce se n trgui Dorohoiului
slarosle
2.Nosil, Strmbul
3.losip zel Marie
sn
cumnatul Leibii
6.Moscul sn
7.Aizic sn Hevjii

9.Marco zel Freidiiu
1 fratele Leibii
ll.Strule cel Negru
12.Strul,
13.Avram a Beiliiu
sn
15.Mihil
16.Solomon
17.Moscul, hotincean
18.Nuta, croitor, cel
19 .Iacov zet Avram
20.Leiba, croitor, slab
21.Zavil, croitor, slab
x. sn- fiu(slavonism)
x.x. zet - ginere (slavonism)
x.x.x. brat - frate (slavonism)
134
Vasile -- Dorohoiul locuitorii (1774-1864)
Dorohoiul era dar a ocolului, n fruntea
se afla un cu administrative militare din 24 capi de
familie sunt de bir, "ce sunt la vei de Dorohoi", trgui era a doua
a ocolului ca de locuitori, care avea 357 de case din care
151 rufeturi 206 birnid. Din 177 de (capi de familie), n Dorohoi 112
slujesc ca
ca sau portari" pentru armata
transportnd alimente materiale de de la bazele de aprovizionare din Podolia
la de din Dorohoi, Ghireni,
se aflau la o zi de mers fiecare era de 80-110
care transportau poverile cu carele proprii. Pentru a aprecia
total al locuitorilor, se , n medie 5 suflete de familie. Deci
aproximativ al locuitorilor din Dorohoi, la acea ar fi fost cuprins ntre 850
900.
Avnd locuitorii sunt n categoria rufeturilor,
fiind n calitate de ai de ai
(8) sau jidovi. Interesant este la acea evreii reprezentau deja Il, 71% din
locuitorii trgului, - 4,5% 2,8 %.
Catagrafia dorohoienilor din 1774 are o serie de neajunsuri legate de
nregistrarea uneori numai a prenumelui capului de familie, Ion, lordachi etc.; n alte
cazuri ne sau nu, al fiu, frate sau ginere este (Ilie sn Ursul, Sandul zel
sau se respectivului
ori locul de unde vine (Gheorghe, oltean; Neculai, rus; Vasile,
muntean). Ea o cronologie a onomasticii
surprinznd procesul de formare a numelor locuitorilor din porecle, origini sau
anumite fizice (slabul, orbul). La data 1/3 dintre capii de familie,
purtau deja nume de familie formate: Stefan Coroiu, Toma Cuciureanu, Ion Tmpan,
Vasile Negrescu.
istorie a Trgu/ui
Dorohoiul este atestat documentar, prima la 6 octombrie 1407, n timpul
domniei lui Alexandru cel Bun. n de boieri ce-l pe domn n Polonia,
cu ocazia reinnoirii tratatului de vasalitate din anul 1404, l al treilea
ntre cei 27 boieri pe "pan Mihail dela Dorohoiu"
9
.
Punct vamal, un an mai trziu (1408), Dorohoiul a fost probabil
nzestrat cu o ca toate similare. Din nefericire, de-a lungul timpului,
hrisovul domnesc a iar in aceste a suferit numeroase din
1
P.G.Dmitricv, Moldova in epocafeudalismului, voi. VII, Panca 1, pp.486-488; 499.
M. Ducumen/e inainle de cel Mare, , voi. II, 1932, p.630.
135
partea marilor boieri vecini din Pomrla iar sub la
secolului al XVIII- lea, trgui sa ajung chiar obiect de danie
n anul 1795, la 17 ianuarie, domnul Moldovei, Mihail Constantin
bisericii Sf. Gheorghe din "mortasipia trgui Dorohoiu, ot
Dorohoiului tot venitul din vatra trgului"
10
. La nceputul sec. al XIX- lea, pe 15 mai
1804, domnul Alex. C. Moruz trece Sf. Spiridon din biserica Sf.
Gheorghe din cu toate veniturile aferente ei, ntre care vatra trgului Dorohoi
11

Documentul este contrasemnat de "lordachi Roset vei Vistiernic".
De la 1804 la 1851, cnd s-a Eforia trgului Dorohoiului,
veniturilor trgului se face de Epitropia casei Spitalelor din ntruct
1851 apar numeroase connicte ntre Eforie Epitropie, privind ncasarea veniturilor
trgului, mai multe ntre Dorohoi, n 1885 se
cade la ca vatra trgului cu toate veniturile fie de la Epitropie de
comunei Dorohoiului cu suma de 7000 lein.
Aceste de proprietari n-au afectat ndeosebi
dar n ceea ce procesul de stratificare a
n acord cu unice accentuarea procesului de modernizare. La
1774 Dorohoiul se ana n rndul mici din Moldovei avnd 177 capi de
familie cu 850-900 sunete, de Vaslui, Tg.Frumos,

III. CATAGRAFIA DIN 1803
La 1803, n "Condica liuzilor", Dorohoiul se ntre mijlocii din
Moldovei (1000 2000 locuitori), fiind 296 capi de familie cu 1480 de
suflete, ceea ce o de 59,79% comparativ cu anul 1774
13
Am calculat
la capilor de familie: birnicii, oamenii celor care-i scutesc (ca
boieri), negustorii annenii, cioclii evreii, la
capilor de familie n 1774 1803 este mai mic dect cel real, deoarece nu au
fost n dect contribuabililor.
n anul 1803 unele categorii - mazili, bresle de slujitori, slujitori
chiar evrei - nu sunt catagrafiate pe ci la deci
nici acestea n-au fost cuprinse ntre capilor de familie n
trguri. La 1803, n Dorohoi erau 17 jidovi ce bir la 3 luni 33 lei, iar anual
132 lei. Din cei 296 de capi de familie, bir doar 130 in de 2104 lei,
aproximativ 16lei/ familie, restul locuitorilor- negustori, ai Mihalache
Costache ai Costache, fiind de bir de lor. Locuitorii se
ocupau cu avnd "loc de

11
Dorohoiul, studiu documente, 1924, p. 78
11
Ibidem, pp.89-95.
n Ibidem, pJO.
Il Th.Codrcscu ,Uricariul, vol.lll, 1886, pp. 300-308.
Ibidem, p.300.
136
Cu toate lipsurile Condica liuzilor din anul 1803 -publi-
de Th. Codrescu n "Uricariul" la n 1886 (unde i face o prezentare o inter-
pretare ei, ar cuprinde oamenilor (liuzilor)
de peste hotare de boieri - este pentru nceputul secolului al XIX-lea
primul document ce poate da o imagine nu asupra
total de capi de familie n Dorohoi la acea Originalul documentului se
la Biblioteca Academiei Romne din

ulterioare,
s-a ajuns la conduzia a visteriei a fost n
octombrie 1803 a servit la bimlui n Moldovei ncepnd cu 1 octombrie
1804, n conformitate cu din anul 1802
16
.
IV. CONDICA VISTERIEI MOLDOVEI DIN ANUL 1816
A fost n anul 1844 n conacul ar boierilor Sturza de la
se la Arhivele Statului din

Avnd o cu cea a condicei din 1803, condica
succinte privind birurilor, suma birului, oamenii
bir "cei de care se scutesc"
n Dorohoiului sunt ca de bir 3903 oameni ce
anual 13.417 lei, 423 oameni de bir, 176 sunt slujitori iar 14
de bir
18
n Dorohoi era un trg, 4 ocoale 78 de sate.
Dorohoiul face parte din Ocolul Trgului cu 19 sate. n trgui Dorohoiului sunt
62 de birnici ce anual 265 lei, 32 de oameni bir, aflndu-
se n proprietatea "Sf. Spiridon" din Ca la 1803, cu privire la
locuitorilor starea lor, se despre " ....... cu chirii, loc de
ceea ce la acea dorohoienii au
ocupndu-se cu
n Moldova, cu ncepere de la 1 ianuarie 1832 se va aplica Regulamentul
Organic. n decursul timpului, opiniile exprimate de cei avizati de Regulamentul
Organic sunt destul de contradictorii, poate resentimentelor ale unor
ai din diverse perioade.
ce Regulamentul Organic?
n partea de introducere a ultimei a "Regulamentului Organic al
Moldovei", integral de Dumitru Vitcu Gabriel cu sprijinul lui
Corneliu lstrate, se una din cele mai interesante, complexe complete definiri
ale Regulamentului Organic: din conjugarea intereselor interne, pe de o parte,
reprezentate de sau (dar reformiste
ale boierimii moldo/valahe abolirea regimului politic turco-fanariot celor externe,
Biblioteca Academiei Romne MSS rom, nr.504.
"lstratc Corneliu, Condica visteriei Moldovei din anul1803, n manuscris, pp.37-38.
17
Arhivele Statului mss rom., nr.57.
11
Corneliu Istrati, Condica Visteriei Moldovei din anu11816, 1979, pp.l55.
137
pe de aha, ilustrate prin apetitului anexionist al Rusiei n haina
a protectoratului unilateral asumat asupra popoarelor din Orientul
european, pe fondul continui a de conservare a Imperiului Otoman,
pacea de la Kuciuk-Kainardgi, Regulamentul Organic nu doar un simplu
act legislativ nseriat celor cu valoare pentru societatea ci un
autentic jalon, cu multiple simboluri sau n procesul complex al acesteia
modernitate n prima a sec. al XIX lea"
19
.
Preocupat de ani regretatul profesor universitar
Gh. Platon se "Regulamentele Organice, n lor, au
reprezentat o de progres Reliefnd unei romne
( ... ) dndu-i expresie prin normele comune de exprimare ( ... ), o serie de
practici feudale, ele au creat un aparat de stat modern un climat mai propice
pentru dezvoltarea noului"
20

Punnd bazele unei noi Regulamentele Organice
respectul pentru lege in intreaga organizare a celor principate, Moldova
Muntenia, reglementnd "chipul facerii nscrierii sau catagrafii", organizarea
comisiilor pe fiecare categoriile de birnici ce a fi
mazilii, ruptele visteriei, negustorii de toate felurile, din toate breslele
bimicii de categorii, precum ,.clasurile nesupuse
nici la o dari", "clirosul "boierii", "corpul academicesc",
.
Se "nscrierile se vor face la fiecare ani", pmna
catagrafie noile rcalizndu-se n 1832
21

V. CATAGRAFIA DIN 1832
n Dorohoiului sunt nregistrate trei trguri: Dorohoi,
Ca n majoritatea Moldovei, la Dorohoi se un puternic
spor demografic, capilor de familie practic dublndu-se, de la 296 n 1803 la 644
n 1832, o extrem de mare, 217,56%. e de
mare de evrei, din prima a sec. al XIX-lea, ei
aproape n exclusivitate n trguri.
fiscale administrative luate de Rusia Austria in
Ucraina, Polonia, Cehia, ruso-austro-otomane soldate cu
a teritoriului Moldovei ( 1769-1774, 1787-1792, 1806-1812, 1828-1829) au
facilitat evreilor n Moldova, unde au pentru nceput o
care le oferea numeroase de Acest exod
Regulamenlul Organic al Moldovei. editie de D.Vilcu cu sprijinul lui
Corneliu Istrati, Ed.Junimca, 2004, p.l5.
11
Gh.Piaton, Regulamenlele urganice elaborarea fur. n Acatlemia f.,loria Romnilor, voi. VII, tom
1, Con.,liluirea Romdniei modemc(/878-1821), coordonator, Dan E.E., 2003,p.86.
11
Cf. AI.Papadopol- Calimah, Generalul Pcnel Kiselef/'in Muldma Romuneasni (I/129-JI:JJ4)
documente n "A.A.R.M.S.I." S.II, tom 9, 1 H86-1887, p.1!3.
138
al evreilor a treptat care nu ia
necesare de reducere a fenomenului, iar n documentele interne oficiale neoficiale
dintre 1830-1850, folosesc tot( mai des expresia de a jidovilor."
La 1832 n Dorohoi 1702 de suflete, fiind mai mic ca de
locuitori de (13. 796 locuitori) (2123 locuitori), apropiat de
(1703) mai mare ca 1403 locuitori), veni (602 locuitori) sau
Bucecea (1141ocuitori)
22
.
De este epidemiile de
din 1829-1831, care au produs n Moldova 8814 7,04% din totalul
urbane a Moldovei, trgurile Dorohoi, Vaslui
se petrece cu toate severe luate de guvernatorul rus Pavel Kiselev:
introducerea carantinei, supravegherea din rnduirea medicilor
de prin toate

Din total (1702) al locuitorilor dorohoieni, 864 (50,76%) erau parte
iar 838 (49,24%) femei, fiind mai mare dect al
femeilor, ndeosebi n familiile locuitorilor Spre deosebire de
anterioare, datele sunt mai precise detaliate, o o imagine mai bune
pentru radiografierea acestei perioade.
n ceea ce structura aceasta reiese din atenta a celor
cinci categorii fiscale.
1. Clasa boierilor cu a lor familii de slugi (1832)
boierii - 20 slugi - 61 robi 49
cucoane - 18 slujnice- 50 robi femei - 34
fii de boieri- 23 fii de slugi - fii de - 28
fiice de boieri - 30 fiice de slugi - fiice de - 44
Suma de suflete a acestei clase, incluznd slugile este de 357, dar
nr. boierilor este de 91, ceea ce 5,35% din totalul dorohoiene. n
timp, la se nregistrau 124 boieri, la 2 la doar unul.
2. Clase de gios cu a lor familii slugi cuprindea:
- 24 slugi, - 14
femei - 22 slugi, femei - 13
feciori - 26 copiii slugilor -
fiice - 21
n clasa cuprindea 10.027 suflete, n 865 suflete la
doar 6 suflete.
11
E.Ncgru!i, Munteanu, Date noi privind structura a trgurilor la 1832
in Popula{ie societate, vol.l, Cluj 1972, p.256
1.\ Regulamentul Organic al Moldlwei, op.cil., p.32.
139
Mu;zeul ,,Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006 - 2007
3. Tagma cu a lor familii slugi
-
slujitori - 20
femeile acestora - 17
feciorii acestora - 12
fiicele acestora - 14
slugi - 9
slujnice- 6
slugi, tagma cuprindea 78 suflete (4,58%) din totalul
locuitorilor dorohoieni. se n cele de cult, o
o la care slujeau 20 de diaconi Regulamentul
Organic organizarea tagmei de preoti (2 la 50-100
precum privilegiile acestei categorii. n avea 372
suflete, n 41 in 21
24
.
4. sunt in de 24 (1 ,41 %) din total, beneficiind de
importante privilegii nefiind sub Moldovei, motiv pentru care
le constant privilegiile.
5. Jidovii cu familiile lor incredibil, de la acea majoritatea
popula!iei, fiind cum
jidovi -258
jidauce - 279
fii de jidovi - 253
fiice de jidovi -266
Total: 1056 de locuitori evrei, ceea ce 62,05% din
Procentual, Dorohoiul este situat, ponderea pe locul IV n
Moldova, Bucecea (85,97%), (79,77%) Trgui Nou (69,99%). n
la 1832 sunt 1118 evrei (8,10%), in 1056 (49,74%), n Trgui
Nou 729 (69,9%), Bucecea 98 (85,97%) la 71 (11,7%).
Evreii sunt la casele lor de 67 slugi, din care 43 24 de femei.
Slugile din Dorohoi provin prin imigrarea din satele nvecinate. fiind n de 220
reprezentnd 12,92% din totalul locuitorilor. Astfel, III (50,45% )sunt slugi
27(12,28%), slugi la clasa mai de jos, 15 (6,81%) slugi de 67(30,46%) slugi
de evrei.
u Arhivele Statului Tr.644, op 708, Statistici pc 1832. Calcul propriu.
140
robi ai boierilor sunt in de 155 (9,10%r.
Sintetiznd datele pe categorii sociale etnice in Dorohoi se
astfel :
J. Boierii- 91 suflete, reprezentnd 5,35 % din total al locuitorilor.
2 ... Clasa mai de gios"- 93 de suflete, reprezentnd 5,47% din total al
locuitorilor.
3. Tagma - 63 suflete, reprezentnd 3,70% din total al
locuitorilor.
4. Evreii- 1056 suflete, reprezentnd 62,05% din total al locuitorilor.
5. - 24 suflete, reprezentnd 1,41% din tota! al
locuitorilor.
6. Slugile- 220 suflete, reprezentnd 12,92% din total al locuitorilor.
7. Tiganii- 155 suflete reprezentnd 9,10% din total al locuitorilor.
TOT Al : 1702 suflete, reprezentnd 100% locuitori.
Structura pe vrste vitalitatea unui popor, avnd un rol att in
ceea ce material spiritual al unei ct sale de
devenire. La 1832, Dorohoiul avea o foarte Din cei 1678
24) 717 (42,72%) sunt copii cum
Total
Din care

%
copii
Femei
Copiii boierilor 53 23 30 7,39
Copiii "clasei mai de 47 26 21 6,55
gios"
Copiii tagmei 26 12 14 3,63
Copii ai evreilor 519 253 266 72,39
Copii slugilor - -
- -
Copiii tiganilor 72 28 44 10,04
TOTAL 717 342 375 100
Structura, majoritar a din Dorohoi la 1832, conduce la
un grad de confort destul de bun, il numai prin coeficientul de coabitare.
Cele 644 de familii, locuiesc in tot attea case, avnd 1702 suflete un coeficient de
coabitare de 2,6 suflete/ coeficient sub media Moldovei. La coeficientul de
coabitare era de 8,5, la 4,8, Bucecea- 5,4, 4,2, 4,
- 4,7. Doar cu 2,1, are un coeficient mai bun, Dorohoiul fiind pe penultimul
loc intre Moldovei
26

15
Ecatcrina Ncgruli, Structura demogrqfic:ti a trgurilor din Moldova 1850-1859, 1997, Anexa
6,7,8,9,10
16
Ecatcrina Ncgruli, Structura demogrqficti a trgurilor din Moldova 1800-1859, Anexa 12
141

n prima a secolului al XIX-lea, n urma demografice
profunde, a infuziei de evrei de dintr-un cu rol administrativ,
Dorohoiul se treptat ntr-un comercial cu

La 1832 din "Treptele posesorii" parte 112 locuitori,
n trei a l-a -4, a Il-a- 13, a III-a -95.
este de 64, din care 60 de treapta a lll-a 4 calfe.
Cei 176 negustori l 0,3% din lucrau la
cele 4 mori de 4 mori cu cai, o de la cele 21 de pentru
fabricarea rachiului din cereale. negustorilor era mic de
( 1621 ), dar mai mare comparativ cu cel din (143 ), (23 ),
Bucecea (10), Trgu Nou (99) (14)
17
.
Locuitorii, fiind majoritari evrei animalelor mic - 190 de cai, 300
boi, 645 vaci, 242 oi 447 porci - nsemna aproximativ o de l bou la 2
familii, o oaie la 3 familii, un cal la 4 familii, 3 porci la 2 familii2H.
VI. RECENSAMNTUL DIN 1859
Instaurarea domeniilor mai apoi introducerea Regulamentului
Organic au contribuit n mare la sporul demografic urban din Moldova.
de o guvernare o ordonate, averii a
persoanei au atras de prin definitive, ndeosebi
la romnilor din afara politice ale Moldovei,
din sudul ndeosebi continuarea procesului de imigrare a
evreilor. Evident, trebuie luate n calcul de organizare a sistemului sanitar
introdus prin Regulamentul Organic, fapt ce a contribuit la un spor natural ridicat
29

In analiza sporului demografic am luat ca termen de statisticile din
1832 1859, ntruct, cu relativitatea cifrelor nscrise, mai cu a celor din
1832, cele statistici cele mai complete mai apropiate de realitate.
ntre 1779 1859, trgurilor din Moldova a crescut de la 13
la 81, cea mai mare nregistrndu-se ntre 1832-1859, cnd
la totalul a ajuns la 21,75%.
17
Arhivele Statului Extractul negu{itorilor a patentari de prin trguri cu
calfele lui -1832, Doc.P.X.L. VI, nr.28
11
Arhivele Statului op. 708, Statistici pe 1832, calcul propriu.
10
Regulamentul Organic al Moldovei, op.eit. , p.413-420
142
a) densitatea
La nceputul domniei lui ALI. Cuza s-a realizat un prim al
al rezultat a fost publicat n ((Analile Statistice ale Romniei n anul
1860 n statistice ale Moldovei ntre anii 1859-1860. Rezultatele publicate
au demonstrat lucrarea n-a corespuns pe deplin dar, cu toate neajunsurile,
se un salt calitativ n principii moderne.
La 1859, Dorohoiul avea 1595 de capi de familie cu 6049 suflete, de 644
capi de familie cu 1702 de suflete la 1832, o foarte mare de 355,40%, situndu-
se n rndul mijlocii din Moldova, de Tecuci, Tg. Tg. Ocna,
(Anexa 1).
<< geografic al Dorohoi( 1890) al lui G.Filipescu
la 1859 vatra Dorohoi avea 100 de (1 falce = 1,4322 ha) cu o
densitate de 60,49 locuitori pe falce.
de locuitori a determinat o n densitate a
casele fiind construite n majoritate din lut piatra lemnul fiind
materiale de deficitare pentru
b) a urbane din Dorohoi(l859)
Spre deosebire de a fost este mai
sub aspect social, profesional, etnic religios. n din
secolul al XIX-lea intrau: negustori boieri, clerici
robi vagabonzi, fiecare aflndu-se n sociale, economice, fiscale
juridice deosebite. -....__
Abolirea monopolului otoman asupra extern,
interne, stabilirea unui regim fiscal mai ordonat au determinat un spor demografic
important, fapt ce se paralel cu stratificarea locuitorilor, trecerea
de la o stare la alta fiind din ce n ce mai
n general, statisticile timpului pe categorii fiscale anume
categoriile "supuse cele "nesupuse pe
cateprii fiscale nu corespunde clasele sociale nici
Birnicii din de exemplu, o categorie n rndul lor intrau
cu sau de cu ziua, slugi, negustori
inferiori n puteau fi cu ziua, plugari, slugi, slujitori n
practicau sau diferite Celelalte categorii fiscale:
mazili, rupte ale visteriei, aveau deasemenea foarte variate,
de la aceea de mici proprietari, la negustori, etc.
n cazul slatisticilor fiscale pe care le-am folosit, 1774, 1803, 1816, 1832,
modul de clasificare a nu este concludent pentru ei sub raport
social profesioJlal. cum am prezentat, statistica din 1832 mparte n:
"clasa boierilor", "clasis mai de gios", "tagma evrei. n fiecare din
aceste clasis s-a indicat personalul de serviciu, slugile robi.
modalitate de repartizare a este evident nu mai
corespunde doar din punctul de vedere al dar din punct de vedere social.
143
"Clasa mai de gios" cuprindea n de
categoriile "mai de sus", att pe negustorii din ct pe
plugari, zilierii, etc. O mai s-a n statistica din 1859, n
care locuitorii au fost la 8 categoruii : tagma
cultivatorii, clase ce nu au fost supuse
- evreii orfanii.
clasificare a a criterii combinate:
profesionale fiscale (ca de exemplu clasele ce nu au fost supuse etc. iar
categoria cultivatorilor putea cuprinde att pe ct pe proprietari

Ca atare, mai ales pentru perioada anului 1859, este greu de clasificat
armonie Dorohoi din punct de vedere social profesional.
1. Boierimea, prin era de funciare ce le
n mediul rural, a fost permanent de mai ales de capitala de
de Slujbele pe care boierii le aveau n ca
n aceea a obligau, mai ales pe marii boieri, o parte din
an n ocupndu-se cu afaceri comerciale, agricole. de stabilire a boierilor
n a crescut cu dezvoltarea interne, sub
aspect economic, politic, cultural urbanistic. ntr-o din 1857 n
Dorohoi sunt nregistrate 162 de boieri, din care 24 locuiesc n de
acestor boieri n avea ecou pozitiv sub raport urbanistic, caselor
mari frumoase pe care le construiau, cu acareturi vaste pentru cai,
pentru protipendadei pe traseul Dorohoi-Leorda sau
n statistica din 1859, boierii au fost n categoria "claselor ce n-au fost
supuse a fi
2.
Aceste categorii formau grupa active de elementele
cele mai lucrative, ei asigurnd a Locuitorii
care practicau meseriile erau majoritari ca
burghezie cu stratificarea ei, de starea social-
a Moldovei de atunci.
O structurii sociale a moldovenesc n faptul
negustorii nu erau total de agricultori. aveau vite cultivau
terenuri din trgului. n urma Regulamentului Organic pentru
negustori s-a instituit un impozit starea pe baza unei patente, n
virtutea se exercita meseria ntre 1803 1859
negustorilor din Moldovei a crescut de la aproximativ 1000 n 1803, la 9693 n
1832 la 18.553 la 1859, o de peste 18 ori. se
ndeosebi masive de din
La 1851, n Dorohoi, patentari
pmnteni era destul de mic n cu cel al evreilor. Negustorii erau n de
144
13 (starea 1 -4: starea a III-a- 8 o patentari 43, (treapta a lll-a -33,
calfe - 1 O) deci un total de 56 negustori comparativ cu 258
negustori evrei, acestora din fiind aproximativ de 5 ori mai
mare
311

La acea se aflau sub controlul evreilor ca urmare
a lor preponderent n de activitate ct faptului ei creditau
deseori pe negustorii romni. Cauzele acestei n mobilitatea
a care a dintotdeauna speculeze eficient diferitele
era mai bine inovatoare. Negustorii evrei
valorificau cu deosebite: ordinea, spiritul de economie, de
solidaritate ntrajutorare, abilitatea lor de a pune n valoare produse noi, de a
folosi tehnici noi, de a mijloace de atragerea de curaj, deoarece
n de atunci, permanent de presupunea riscuri.
La 1859, n Dorohoi au fost 16 de negustori 79 de
95 de capi de familie, reprezentnd doar 5,98% din total al capilor de
familie. Cel mai ridicat procent de la categorie era la (56,64%).
La categorie reprezenta 9,44% din total, la 16%, la , 19%, la
23,21% la 4, 19%. Familiile acestor categorii cuprindeau la
Dorohoi 336 de suflete. Evreii negustori erau n de 828 capi
de familie, 695 evrei 38 de evreilor negustori
reprezentau 43,57% din totalul familiilor, iar al 2,38%.
3. Tagma
\
Era de 22 de capi de familie diaconi, cu 79 suflete,
revenind o medie de 3,6 suflete pe cap de familie. Capii de familie erau 13 9
femei, iar stare Il 2 9 Procentual,
1,37% din total al capilor de familie.
4. Cultivatorii
Un important dintre locuitorii Dorohoiului continuau se ocupe cu
agricultura n Pe boierii care locuiau n unii
aveau mici vii, livezi pe care le exploatau singuri cu
Chiar negustorii sau aveau funciare. In
1859 n Moldova n cele 22 se aflau 16.040 cultivatori. Din totalul de
71.530 de capi de familie, 23,3% erau agricoli. din 1859
n 444 cultivatori (367 77 femei), cu un de 1541
suflete o medie de 3,47 suflete pe familie. Cultivatorii 27,83% din totalul
capilor de familie asigurnd aprovizionarea cu produsele agricole necesare.
"" Extract pentru negustorii patentari -1851, Arhivele statului tr.l423, op.l619,nr.l054,
Ec.l'tractul visteriei.
145
5. Clasele nesupuse fonnate din ai starilor privilegiate ai
acestora, ale privilegii se restrng treptat, cuprinde 301 capi de
familie cu 893 suflete, reprezentnd 18,87% din totalul
Pentru stabilirea acestor raporturi procentuale la structura raportarea am
la capilor de familie nu al sufletelor, ntruct nu membrii familiilor
e rau activi iar unii fac de familia de
Nr.crt.
Nr.rapi de Raport
Obs.
familie procentual
1 Tagma 22 1,37% Din
2 Negustorii 695 43,58% statistice ale
evrei
3 Negustorii 38 2,38% Moldovei,cap.Il.
sudili
4 Negustorii 95 5,95% pe
1859 1860,
5 Cultivatorii 444 27,84% pp. 23-127
6 Clasele nesupuse 301 18,88%
birului
7 Total 1595 100%
n afara acestor categorii, n fiecare existau
al ca este foarte greu de estimat cert nu l-am luat in calcul.
c) a din Dorohoi la 1859
Spre deosebire de de cele mai multe ori exclusiv din
elemente autohtone, se printr-o mai mare varietate de etnii.
Dorohoiul, prin nu numai, a atras de timpuriu un aflux de
din cele mai diverse zone, unii stabilindu-se temporar, dar de
perspectivele zonei, s-au stabilit definitiv aici. Structura a din Moldova,
la 1859, din romni - 1.185.132 de suflete (80,98%), evrei -- 124.867 de suflete
(8,53%), rasa de suflete (6, 12%), germani - 9270 (0,63%), rasa -
6953 (0,47%), greci- 6658(0,45%), turci, anneni unguri(2,82'Yo) se n general
la nivelul Dorohoiului.
1. Romnii din Dorohoi reprezentau 48,66% in anul 1859, majoritatea la
din fiind 862 de capi de familie cu 2944 suflete.
ponderea romnilor este cu mult sub media pe Moldova, care era de 80,98% dar
ponderea lor a crescut comporativ cu anul 1832 .
2. Evreii majoritatea ocupnd locul al Il-lea romni,
reprezentnd 48,48% cu 695 capi de familie 2933 de suflete din care 600 erau
21 74 sex, al femeilor este echilibrat, 1451
146
respectiv 1482. o din 2933 suflete, 1458 (49,71%) sunt sub
15 ani. Comparativ cu anul 1832, procentual, a

n secolul al XIX-lea, moldovene am privit cu
venirea n a inclusiv evrei, pentru dezvoltarea comerciale
ulterior mare al evrei,
pe autohtoni. n prin Regulamentul Organic, ulterior se
stabilesc restrictive pentru evrei la venirea n pentru de
funciare imobiliare, pentru angajarea de slugi etc.
In Dorohoi, evreii negustori n majoritate monopolul
intrnd deseori n conflict cu
locuitori, de monopol practicate ndoielnice a serviciilor
prestate a vndute, fapt ce-i pe adreseze o scrisoare n
acest sens revizorul ministmlui din Interior, n care "jidovii" sunt pentru
au 3 zile pine. Scrisoarea e de 102 iar
se scrie att de ct acei
patroni care vor face pine o de calitate .iar li se
a lucra cu totul, nu este demn nici rezonabil ca n fim
capriciilor"
32
.
Ca urmare a numeroaselor semnale, controalele la
negustorii evrei, respectarea mercurialului calitatea produselor vndute. n
data de 18.03.1863, Dorohoi face un control privind calitatea
de jidanul fannagiu l/3 din e
Din jidanul o de colaci pentru o nmonnntare.
Prefectul, pe actul de control, pune de confiscare a amendarea
evreului
33
.
Astfel de n anii dar, treptat, vrajba e
de concilialori. evreii avnd un aport important n a
1859, imigrarea evreilor se reduce, avnd loc n timp deplasarea acestora,
din zona de nord spre regiunile de sud ale
3.
Catagrafia din 1820 o imagine de ansamblu asupra din
Moldova. n 1820-1821 la Dorohoi, sunt 8 2 austrieci 6
ani mai trziu, la 1826, n erau 58 de 50 de evrei
8 austrieci beneficiau de privilegii personale, juridice economice,
de impozite personale, fapt pentru care evrei la
acest statut de se la 1845 a 12
sub

" Din lucr<irile s/alislice ale Moldovei, op.cit.pp. 72-73, 126-127.
Arhivele Statului Prefectura Judetului Dorohoi, 1, Ds.25, 1863-1864, fi; 130.
Arhivele Statului Fond Prefectura Judetului Dorohoi, DS , 1863-1864, f.40.
l Stela din Moldova in perioada 1781-/862, 1985, p.l21.
147
Muzeul Judetean "Acta Moldaviae Septentrionalis", V -VI, 2006- 2007
n timpul domniei lui Al.l.Cuza, aceste privilegii fiscale ale care
afectau bugetul au fost prin "Legea patentei" din 1863, plasndu-
se, sub raport fiscal, pe picior de egalitate cu
La 1859, sunt n de 38 de familii, cu 172 de suflete, din
care 94 sunt 78 femei. Sunt austrieci, germani italieni,
beneficiind n continuare de unele privilegii nefiind din

la de suflete, sintetic, structura a locuitorilor din
Dorohoi la 1859 este
Nr.crt. Nr.de suflete
0
/o Obs.
1 Romni 2944 48,66% majoritari
2 Evrei 2933 48,48%
3 172 2,86%
4 TOTAL 6049 100%
d) Structura
1. pe .o;exe
La 1859, n Moldova, 1.463.927 de suflete din care
755.680 erau (51,62%) 708.247 femei (48,38%).
La Dorohoi, n an, din cei 6049 locuitori, erau n de 3045
(50,33%) iar femeile erau 3004 (49,27%), nefiind mari ntre cele sexe:
mai mare al se la tagma - 1, - 30,
-2, - 6. clasele ce n-au fost supuse bimlui -1 O 1 orfani - 1, n
timp ce la cultivatori evrei este mai mare femeilor, respectiv cu 79 31.
2. Starea
cifrele statistice din 1859, prezentate la capitolul sex,
stare capilor de familie la se la 71.530.
La Dorohoi, starea a celor 1595 de capi de familie era
Starea NumAr La 100 capi de familie(%)
lnsurati 1214 76,12
Burlaci 96 6,01
71 4,45
214 13,42
.
Total 1595 100%
" Ibidem, pp.l 08-109.
148
214(13,42%) este de trei ori mai mare dect al
lucru lesne de Cele mai multe se in tagma cultivatorilor -
77(36%) n rndul claselor nesupuse 50(23,3%).
3. Dimen.'iunea familiilor
Din capilor de familie cu cea a sufletelor din tagma
pentru Dorohoi reies la 1859, dimensiuni ale familiilor:
Nr. Capi de
Suflete de
Suflete cap de Obs.
crt. familie
familie
l TaJ;?:ma 22 79 3,6
2 Cultivatorii 44 1541 3,1
3 Meserias ii 79 286 3,6
4 16 50 3,1
5 Suousii 38 172 4,5
6 Clasele ce n-au fost supuse 301 893 2,9
lor
7 Evreii 695 2933 4,2
TOTAL 1595 5954 Lipsesc orfanii
mediu al sufletelor de cap de familie pe era de 3,8,
la nivelul ntregii
4. Structura pe vrste
Una din cele qlai importante probleme demografice care poate exprima
vitalitatea unei este aceea a pe vrste. Vitalitatea unui popor
este n special de structura pe vrste a acestuia are un rol n ceea
ce material spiritual al unei ct sale de
devenire.
la 1859, nici un nu a nregistrat pe vrste. n 1859,
fiecare categorie a fost n grupe: capi de familie membri de
familie, grupa membrilor de familie fiind n subrubrici, la 15 ani
de la 15 ani n sus pentru femei de la 15-25 ani pentm
La Dorohoi s-au nregistrat 1246 sub 15 ani, 338 cu vrste cuprinse ntre
15 25 ani, 1370 femei sub 15 ani 1420 peste 15 ani. femeilor
sub 15 ani era de 2616, ceea ce 43,24% din totalul
ntruct au fost numai de la O la 25 ani n de 1584,
celor ce era de 1461.
149
Muzeul Judetean "Acta Moldaviae Scptentrionalis". V- VI, 2006- 2007
Sub acest aspect putem concluziona n anul 1859, Dorohoiul avea o
foarte grupa de O- 25 ani cu 4374 suflete reprezentnd 73,30%
din

.
5. Structura
n lipsa unor date legate de putem doar evalua din
o reprezentau 48% dintre locuitori erau ai
cultului mozaic iar restul romano-catolici
La 1859, n categorii structura din Dorohoi era
( vezi Anexa 2).
n timpul donmiei lui Al.l. Cuza, n domeniul actelor de stare se
introduce treptat mai rigurozilate Conform naltului Decret al
Domnitorului nr. 783/11 august 1863, de la 1 ianuarie 1864 actele de de stare
n competenta organelor locale a prefecturilor, care au de a sintetiza
anual aceste documente. Sarcini concrete revin comisarilor de
"scriitorulu comunalu" iar la nivel de datele urmau a fi centralizate de "Raportorul
Statisticu". Cuza in Moldova respectul pentru document.
Anul 1864 este primul an cnd la Dorohoi pe linie de stare
n normalitate.
Condicile pentru se ntocmesc separat pe cele
religii majoritare,
n 1864 s-au "119 copii de 75 44 de femei, s-au
intemeiat 18 familii au decedat 99 persoane, 63 de 36 de femei,
inregistrndu-se un spor natural de 20 persoane
37

n an, 44 de celor biserici, Sf.Neculai biserica
Adormirii, s-au au fost 159 de copii au decedat 154, cele mai multe
decese nregistrndu-se n lunile februarie martie - 34. spor natural, + 4. Primul
copil legitim, s-a nregistrat la 3 ianuarie 1864 fiind botezat cu numele Ioan, din
Ioana Mihalachi Hariliuc, iar prima a fost pe 19 ianuarie 1864, cnd << S-au
Anton holteiu, feciorul Gavril Prut sa Icaterina, de
mirele fiind din comuna Stracova, mireasa Safta, mare, fiica lui Ioan a
Lupului sa Safta - de mirele -22 ani, mireasa 18, nuni fiind
Costachi Ladaru sa Safta din Dorohoi
38
.
Ct despre interesante sunt diagnosticile, cauzele :
copiilor", "De , "desprindere de "de junghi",
"de evident, "de
Pentru Dorohoiului, la 1864, nu alte date statistice mai complete
dect cele furnizate de "Indicele comunelor Romniei noua organizare a Legii
comunale", cnd la Dorohoi sunt nregistrate 900 de case 1400 de familii. Folosind
"Din stati.l'tice ale Moldovei, op.cil. pp.92-93, 82-83, 32-33,42-43.
'
7
Arhivele Statului Fond I.P. Dorohoi, Ds 911864.
'"Arhivele Statului F.P.l. Dorohoi, Ds.31/1864.
150
Vasile Dorohoiul locuitorii sAi (1774-1864)
indice de calcul, 5 , la acea Dorohoiul avea 7000 de locuitori, cu
95I mai mult dect n anul I859, o de I3,58% anual, destul de mare
pentru acele timpure
9
.
Ion Ionescu de la Brad, n capitolul al II-lea - din lucrarea
Agricultura din Dorohoi, Ia n 1866, pentru
Dorohoi, datele din 1859, de a coordonare s-a
ocupat ndeaproape.
Analiza principalelor aspecte ale structurii demografice a Dorohoi
o a n prima a secolului al XIX-lea,
fapt datorat evident profundelor economice, politice sociale ce au avut
loc n au marcat destinul romnilor. Cea mai sub
raport demografic se ntre anii I832 I859, cnd locuitorilor
de la 1702 la 6049, n 27 de ani o de 355,40% (Anexa 3) cnd n
celelalte trguri ale destul de mari.
se nu numai n plan cantitativ dar calitativ,
diversificndu-se accentundu-se stratificarea prin a noi meserii,
sporirea ocupate cu ndeletniciri neagricole, n special comerciale
industriale, intensificarea procesului de a rurale din zonele adiacente
spre Ca urmare, va care se extinde spre vest pe cursul
superior al Jijiei, apar cu construite din precum elegante
case (Casa Burghele). Treptat, negustorii locul dominant
n care se din centru administrativ n cu noi,
administrative, comerciale, industriale culturale. Sub presiunea "vremilor noi a
oamenilor noi", pentru a-1 parafraza pe Mihail fost deputat de Dorohoi la
1857, vechiul aspect al Dorohoiului se , al sacagiilor, aspirnd la
statutul de
Studiul Dorohoiul locuitorii (1774 - 1864)
trgului Dorohoi, ncepnd cu anul 1774, cnd P. A. generalul armatei ruse,
pornit n mpotriva Imperiului Otoman (1768- 1 774), prima Catagrafie
a locuitorilor din fostul Dorohoi, nominalizndu-i topica vremii.
La 1774, n Dorohoi erau 177 de case 850 - 900 de locuitori, dm care 112
erau 6 femei 8 5 ai de 1 O
3 5 23 de evrei. Trgui era a doua ca de locuitori din
fostul Dorohoi, cu 357 de case.
Catagrafiile ulterioare, din anii 1803, 1820, 1832, o
a Practic, n prima a sec. al XIX-lea, ndeosebi n
perioada 1803 - 1832, s-a dublat, ajungnd la 644 de capi de familie, o
de 217,56 %.
in primul an al domniei lui Al. 1. Cuza, se un nou de
altfel primul din epoca criterii moderne. La I859, Dorohoiul avea 6049
l Ministerul de Interne, Publice, op.cil., 1865, pp.33-35.
151
de suflete, din care 79 erau de 1541 cultivatori, 286 50
erau 172 893 reprezentau clasele nesupuse, 95 erau orfani
2933 evrei. sex, 3045 erau 3004 femei. din 1832, majoritatea
este din evrei.
La 1864, Dorohoiul avea aproximativ 7000 de suflete, situndu-se ntre
mijlocii din Moldova, de Tg. Frumos,
Dorohoi town and its inhabitants (1774-1864)
(Summary)
The study of Dorohoi town and its inhabitunts (1774 - 1864) follows the
evolution of the inhabitants of Dorohoi town since 1774 when P. A. the
general of the Russian army went to war against the Ottoman Empire ( 1768 - 1774) and
made the first Catagraphy of the inhabitants from the old district Dorohoi, giving them
names after the topics of the time.
At 1774, in Dorohoi town were 177 houses and 850- 900 inhabitants- 112
were postmen, 6 poor women, 8 foreigners, 5 labourers paid by the Capitan of the post
oftice, 1 O clerics, 3 rate payers, 5 gypsies and 23 Jews. The town was the second
settlement by number of the inhabitants from the old district Dorohoi, after a
settlement with 357 houses.
The futures Catagraphies from 1803, 1820, 1832, show a demographical
increasing. In the first half of the l9
1
h century, especially in the period 1803 - 1832, the
number of the inhabitants doubled, becoming 644 home-masters, an increasing of 217,
56%. In the first year when Al. 1. Cuza ruled, a new demographical study was made,
otherwise the first in the modem age, after modem criteria.
At 1859, Dorohoi had 6049 souls- 79 clerics, 1541 land-workers, 286 workers,
50 commercials, 172 foreigners, 893 off-paid taxes classes, 95 orphans and 2933 Jews.
After sex, 3045 were men and 3004 were women. Since 1832 the majority of the
inhabitants were Jews. At 1864, Dorohoi city had approximately 7000 souls, being close
to the middle-towns of Moldavia, Tg. Frumos, etc.
152
ANEXA 1
mici
ADJUD
VASLUI
TG. FRUMOS

8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
o
Clasificarea lrgurilor din Moldova locuitorilor la 1859
153
ANEXA 2
STRUCTURA DOROHOI LA 1859
Capi de Structura a
Membrii de familie
Total
In fir mii
.. .. ..
familie capilor de familiE dupi sex
o

B F
,.
Nr
1::;-
-;-;
-
u
..!!
c .. C.::
c
Specificatie ii
;o
=-
::1
crt :: c ;:;c
=c
... -
...
.. u
-= -=
-;
ei"
;:;
;;:
-CII
:! CII

=CII
=- =- B F
>
Eon Eon
B F 8 F
_."
ii."
ii ... CII
= = =on
..
=
;:
"C "C
;-=
:;- ;- ; .....
- - -
"' =

o o o
c
CIQ
> >-
::;."

1- 1- 1-
-
1. Tagma 19 9 11 - 2 9 8 19 10 20
- -
.
40 39 79 3111 3190
2 Cultivatorii 367 77 329 14 24 77 326 38 354 379 56 35
-
731 810 1541 80047 81588
3 78 1 68 6 4 1 71 9 51 76 5 3 19 158 128 286 2456 2742
4
16 15
1
9 1 7 17 2 26 24 50 470 520

- - -
- -
5 35 3 33 - 2 3 42 17 28 47
- - -
94 78 172 1329 1501
6 Clasele ce n-au fost
251 50 158 76 17 50 148 98 154 192 497 396 893 5506 6399 -
.
-
supuse lor
7 Jidovii 621 74 600 - 21 74 708 122 750 658
- -
- 1451 1482 2933 10318 13251
8 Orfanii - - - - - - 14 34 16 31
- - -
48 47 95 434 529
TOTAL 1381 214 1214 96 71 214 1246 338 1370 1420 63 38 19 3045 3004 6049 103671 109720
-- -
ntocmit Jupii Arhiva Statului din statistice ale Moldovei, capitolul Il, pe 1859 1860.
154
ANEXA3
DE LOCUITORI
N TRGURILE DIN FOSTUL DOROHOI NTRE 1774-1859
1774 1803
Nr. de Nr. de
Nr. de copii Nr. de copii
suflete de suflete de
familie familie
Dorohoi* 885 177 1480 296
- -
255 51*
Herta* - - 2565 513
Darabani*** - - - -
- - - -
Mamornita*** - - - -
Burdujeni*** - - 965 193**
Total finit
885 177 5265 1053
+ trguri
-
-
- evrei, nefiind indicat
***- Trguri
1832 1859
Nr. de suflete
Nr. de
Nr. de suflete
B F Total
familii
B F Total
864 838 1702 644 3045 3004 6049
544 499 1043 268 1879 1774 3653
1049 1074 2123 584 1330 1424 2754
- - - - 813 828 1641
- - - - 496 427 923
- - - - 110 98 208
273 249 522 137 884 845 1729
2730 2660 5390 1633 8557 8400 16957
155
Nr. de
familii
1595
933
737
431
247
71
436
4450
SCRISORI AUTOGRAFE MIHAIL N
FONDUL DOCUMENTAR
STELA GIOSAN**
Mihail personalitate istoric, om politic, scriitor, a
o activitate pentru patriei a popomlui romn n veacul al
XIX- lea, din vreme necesitatea industriei n patria sa.
n sa spre Luneville, unde vorniculllie l trimite
la studiu cu cei doi fii ai domnitorului M. Sturza, Mihail
atent locurile pe unde trecea pe traseul Lemberg, Viena,
Strasbourg, nencetat cu ceea ce n Moldova, aspecte pe care le
prin scrisori des expediate.
Ajuns mai trziu la Berlin, Mihail scrie se
de dobndirea unor teoretice practice care mai
trziu cnd va face .,fabrici" n Moldova.
Sosind n patrie n 1838, Mihail activeze n domeniul
industriei grafice, de altfel realizeze ntre 1840 1845, cnd
conduce o ntreprindere Revista ,,Foae pentm
industrie din 1840 se dorea fie, cum o titlul ei, o pentru
dezvoltarea chestiunilor legale de industrie, dar care din cauza conservatorismului
factorilor de decizie din perioada nu atins scopul.
liuslrativ n acest sens sunt scrisorile autografe ale lui Mihail
n fondul documentar al a Arhivelor Una
din ele, 21 martie 1840, este lui Coslache Hurmuzache
pe larg privind revistei "Dacia care "s-a ivit n public
pentru de sub teasc", precum despre sale de a
publica o lucrare care pe scriitorii romni: ,,Scriptores rerum
romanicarum sive valahicarum" - ,. Cronicarii romnilor sau valahi/ar"
,Jstoria literaturii cu o antologie din vechi noi, dar
de sau dritul grului sau s-
au vndut iconomicos sau mai consulul a protestat, o a doua
vnzare s-a cu vnzare a doua, visteria a trei milioane de lei.
Asemenea se zice ocnele se vor vinde a doua (anexa nr. 1)
Articol preluat din" Acta Bacoviensis". Anuarul A.N.R.D. J. 1, 2006, pp. 168-173.
Director JudeteanA a Arhivelor
156
Stela Giosan - Scrisori autografe Mihail n fondul documentar
Din de mai sus cum se putem afirma Mihail
devenise numai prin dezvoltarea a industriei se
va burghezia ca o boierimii
conservatoare. cnd legea nu va fi lege, cnd creditul nu va fi statornicit,
cnd cel mic va fi n voia celui mare, starea de mijloc prin urmare
industrie prosperitate nu vom avea"
1
Ba chiar mai mult el ideea
privilegiilor feudale n domeniul industriei, anularea impozitelor pe fabrici
sau alte ntreprinderi industriale.
nainte de 1850, Mihail n-a teoretizat prea mult sistemul de
industrie ce trebuia adoptat la noi, dar de pe atunci era de
marii industrii, inclusiv a fabricilor. Ulterior a avut posibilitatea
idee, cernd la 3 septembrie 1852 acordarea unui privilegiu prin care i se
asigure in exclusivitate pe timp de 18 ani a unei fabrici de
postav incheierea unui contract aferent de fumituri pentm Privilegiul i s-a
acordat numai pe timp de 12 ani, exclusiv termenul de doi ani necesar
fabricii contractul solicitat
Fabrica la Ozanei cu la Blebea, era sub raportul
o ntreprindere va ti in ncepnd din anul 1854.
Referitor la acest lucru Mihail scria Mitropoliei la 18 octombrie
1852
2
a construit fabrica din de a da un izvor de Tirgului
pe un vad de cu loc nendemnatic pentru luat de la
in schimbul "a zece de anual pe care trebuia le dea
plata unui (anexa nr. 2).
Referindu-se la dotarea fabricii de postav, Mihail scrie n
continuare n a doua scrisoare, ., am maistru pentru injghebarea
fabricei, pentru altele am comanda la lacobeni, am
salahori, chiar calfe de arhitect, voind a ncepe grlei chiar in toamna
aceasta, ca in incep zidirile"
3
. La inceput ei au fost prin
de iar de la 1 mai 1 856 cu vapori, proprietarului pentru aceasta
ridirndu-se la peste 40.000 galbeni
4
.
Solicitnd mitropolitului pentru "asemenea folositoare

Mihail i face cunoscut pe care le din partea
(care au ei o de postav i fac n preluarea
locului de amplasare a fabricii.
Dar de acest fel alte va mai avea de ntmpinat Mihail
mai trziu, fapt ce va ngreuna de postav a fabricii sale. ntr-o
1
Directia a Arhivelor Nationale (in continuare: D.J.A.N. ). Colec{ia documente,
P.XVII/4; V. Ionescu, Mihail Kogcilniceamt- contribu(ii la vie( ii, activitci{ii concep{iilor sale,
1963, p. 245.
1
D.J.A.N. Colecpa documente, P.XV1119.
' D.J.A.N. Col<'c{ia documente, P.XVII/9.
4
V. Ionescu, up. dt., p. 246.
DJ.A.N. Co/ec{ia documente, P.XVlli9.
157
scrisoare 16 decembrie 1853, Mihail nota: "
are de postav, de de sucman l poate ... chiar n fabrica mea, care este
gata de ai da materialul trebuitor pentru sobor, primind n loc de bani lna oilor
(proprietatea ... "
6
, cernd Naftanail ntoame pe de la
de tors, stati ve, teascuri boiangerie la slujba celor sfinte la
ndeletnicirile prescrise manahilor de canoanele bisericii"
7
(anexa nr. 3).
Dnd n cu toate fabrica de postav de la Blebea n 1854,
Mihail s-a preocupat ndeaproape de crearea unor lesnicioase de
pentru n jur pentru acordndu-le o
de gratuit iar li se pe seama fabricii la Spitalul din
Trgul
n 1855 fabrica producea lunar 5000 de de postav de mai multe n
de lna merinos), se seama de
fabricilor similare din Oricum din existente
oferite de aceste scrisori putem afirma Mihail prin mijlocirea lui
Costache Negri, reprezentantul lui Ghica la Constantinopol, a oferta! Turciei
postavuri militare civile n culorile albastru, beneficiind de regim vamal
concomitent a fost furnizor al
Din cauza multor la care a fost supus Mihail fiind
de (pe care le va cere oficial n timpul domniei lui
Alexandru Ioan Cuza) banii ce-i investise n acestei fabrici
de postav, n anul 1874 aceasta va fi la case de una din
alta din pentru plata unor datorii, iar apoi colonelului Alcaz, i-a
vndut-o, se pare n 1879, care a transferat-o apoi la
Argumentele lui Mihail privind necesitatea
industriei sunt demonstrate de aceste scrisori aflate la
a Arhivelor pe care le-am prezentat penl!u stricta informare a celor
loc de interpretare care se de activitatea marelui om
care a fost Mihail care n timpul a vibra! cu sa pentru
dezvoltarea din toate punctele de vedere.
Mihail autographic letters in documentary stock
(Summary)
The letters from Botosani documentary stock, relieve, once more, if necessary,
the grea! personality and character of Mihail Kogalniceanu, bookman and politically
involved personality of this "genius human kind", as described by Nicolae Iorga, a
personality who lived for nothing but it's country and it's fellow coutrymen.
'Ibidem, P.XV/1110.
7
Ibidem.
"A.Z.N. POP .. Pe urmele lui 1979, p.IS!I.
158
Stela Giosan - Scrisori autografe Mihail KogAlniceanu in fondul documentar
Above ali, the letters we are referring to relieve, at the same time, Mihail
Kogalniceanu's cultural activities - editor-in-chief for many cultural athenaeums and
literary, owner of the printer where, for the first time, the "Dacia Literara" athenaeum
was released - as well as the financial and economics pursuits - he owned many smalls
factories, as well as economic endowment. The letters underline that, in Mihail
Kogalniceanu's opinion, there are two essentials things for Romanian nation's welfare
and progress: culture and economy. A very cogent example in this direction is the green
military cloth factory, owned by M. Kogalniceanu, in Blebea. Being a very good
manager, Kogalniceanu succeeded to export its merchandise outside Romanian borders,
in Turkey, with Costache Negri's help.
Ali we have mentioned above constituie the most convincing argument for the
fact that Mihail Kogalniceanu lived its entire life for a noble faith/doctrine: "The country
needs nothing but enlightenment, progress and life".
*
Anexa 1
1840 martie 21,
Milostivu1 meu domn
scrisoare v-o scriu n tipografia mea n mijlocul tcascuri1or a
n minutul acesta am primit scumpul dumnilorvoastre de a
Pricina cea mai mare a lungei mele a fost primirea
manuscriputlui dumilorvoastre am fost trimis de sa la
cu beizade lorgu spre a lucra la unirea ocnelor Moldovei a Valahici, lucru ce din
pricina muntenilor nu s-a putut aduce n mplinire. Eu m-am ntors, sunt vreo treizeci de
zile, de la eram foarte ndeletnicit cu tipografiei, n-am
lipsit de a ntreba pre domnul Euhard de sosirea dumilorvoastre. ce mi-au
Acum bucur ntors napoi, pentm pot scriu o carte
pot convorbi cu prin scris.
Novitalea cea mai de ce pol v-o dau este tipografia mea s-a
ntemeiat "Dacia s-a ivit n public pentru
de sub teasc o trimet ca la un ce n-a uitat romn. n introdw.:crea mea,
cnd vorbesc de bucovineni, am socotit la acturile care
vroiai le n tipar la le trimite "Daciei". Manuscriptull-am primit; este
un lucru rar, l-am dat cu voia dumnilorvoastre prescrie, pentru a publica
pre scriitorii "Scriptores rerum Rumanicarum sive
Valachicarum". n vor intra pentru Moldova: vornicul Ureche, Miron
Costin, Neculai Costin, Cantimir, hatmanul Ioan Neculce, Gheorghe Carp, Beldiman;
pentru Valahia: Radu Greceanu, Radu Popescu o pentru Ardeal pre

159
Un seriilor zi noapte la copierea manuscrisului;
vi-I trimet prin domnul Cubelca; atunci nu se vor pute
dumilorvoastre.Asemine "Istoria Literaturii cu o
antologie din vechi noi.
sigur ntreprindere cooperarea
a dumitale, orice documenturi ave eu cu vi le
voi intoarce inapoi.
Ct pentru litere nu pot destul a pentru ce avut de a
ca mai fiindu-mi foarte trebuitoare. Novitale am foarte
va dau; mai toate le n "Telegraful Daciei". Negruzzi eu am luat
teatrurilor romnesc din pentru seria viitoare.
s-au nceput la anul viitor vom ave actori destul de buni.
Cum pentru ceea ce atinge de politice aveam destule. sau dritul
grului s-au vndut iconomicos sau mai
Consulul a protestat; o a doua vnzare s-a cu v;nzare, a doua,
visteria a trei milioane de lei. Asemine se zice ocnele se vor vinde a doua
se se va numi din iar nu a
nici aceasta nu o cred pentru el a fost cel mai mare ca se vnzfl
Cea mai mare a me este a ne cinsti cu colaborarea
dumitale, principiile in "Daciei Literare". Alle nu
nicidecum. Toate sunt dar pentru aceasta toale nu sunt bune. n norod
o mare asupra care nu s-au nici ntr-un chip vrednici de chemarea
lor. ce este de mirat, tocmai acei tineri. Tocmai veacului al
sunt acei cari au mai care pentru o de galbeni sunt gata vinde
Publicul i pentru tocmai ca prin pregiurul
visternicului. O mare este si asupra greci care au din
Moldovei. doresc ca le eie aceste averi le cu
veniturile statului. pentru aceasta va mai trece pe sub Podul de
pe Bahlui, din nenorocire este de a face un asemenea pas.
domnul meu cu cea mai mare dumitale, mai ales n
ceea ce atinge de manuscript de colaborare.
snt a dumitale prea prieten

P.S. Pentru bunele a vrei dau o a un
proiect liberal ca nici un ispravnic nu fi ales deputat n ar pute
inriura asupra alegerii. Proiectul s-a aruncat. De ce? Pentru deputat trage
va fi ispravnic. Guvernul este liberal adunarea
D.J.A.N. Documente, P XVII/4, original.
*
160
Stela Giosan- Scrisori autografe Mihail n fondul documentar
Anexa 2
1852 octombrie 18
nalt prea
De la ocrmuire am dobndit privilegiul pentru unei fabrici de
postav. Dumnealui vomicul bisericesc folosul ce ar rezulta pentru prin o
de au binevoit a-mi propune de a-mi da locul vadul trebuitor
pentru o pe orice a clerului. Interesele mele ca posesor a
Trgu proprietate a Sf. Secu mai ales de a da un
izvor de Trgului pre care n urma mele ca plenipolenl a
l-am lipsit de ce era singurul rang de industrie, m-au
ndemnat ca pentru ntemeierea fabricei mele dau protie acestui trg. dar pe
Trgu un mic vad de cu loc pentru
am cerut de la ca a-mi da acest vad cu patru
loc cu n potrivit din vechi statornicit pentru toale
locurile ce se dau pentru binale alte pe Trgui ntocmai
cu care locuri se dau la alte o
asemine n-ar putea dect contribuieze la nflorirea Trgului
au pe ca la locului se
acest vad loc cu prin darea sa nu jicnea nici un interes
de a
n urma localei a date de prin
darea acestui loc nu pricinuie nici o au binevoit a
mi-I da cu cerute de condica potrivit hrisovului trgului, cu deosebire
numai n vreme cnd de pentru locuri nu dect
ori 15 lei, ori de pe an, eu m-am primit de voie a da
anual cte zecce de au numai actul de a
s-au ntrziat numai prin de a primi pre nalt
pe Domnul Eu, n blagoslovenia
am maistru pentru njghebarea fabricei, pentru altele am
comanda la lacobeni, am !!alahori, chiar calfe de
arhitect, vroind a ncepe grlei chiar n toamna aceasta, ca n
ncep zidirile.
Acum, la ca primesc actul, dau
ceara mi-au cu de nu-mi poate da locul
cerut pentru unii din ar fi inalt voastre, acest loc mi s-ar fi
pe veci, iar nu cu potrivit obicinuit. clevetit
de prin refuzul staret intemeiat cu poronca inalt
voastre, adus in mare eu cu apelez la
inalt voastre in contra acestei clevetiri, ci ca supun chiar actul ce
unna a mi se da. Sigur fiind in inalt voi un luminat
apreciator a unei asemine folositoare fabrici, prea rog de
161
ce vi s-au a nu mpotrivi la o cerere
prect de pe atta de pentru
A nalt voastre plecat fiu duhovnicesc,
M.
18 octombrie 1852
D.J.A.N. Documente, P XVIII/9, original.
*
Anexa 3
1853 decembrie 16,
nalt
n anul trecut s-a ca sa nu mai cumpere de la
maici trebuitor pentru soborului, ci lucreze de-a dreptul, prin
socotind cu aceasta ar face o economie. idee produs
unei mici fabrici de n Tot atunce am
dobndit eu de la privilegiul de a o de postav, iar prin articolul
al trei-lea mi s-a statornicit ca nimine, de mine, nu de postav
n Moldova, n termen de 14 ani. Eu, prin urmare, de atunci fi fost n dript de a
mpiedica fabrica socotind aceasta s-ar numai in
lucrarea trebuitor pentru sobor, n-ar ave dect prin
am urmare n viitor. Folosindu-se de me
din zi n zi s-a sporit ntreprinderea aducnd necontenit noi
sporind scaunile n lucrare de postav, cergi apoi de
suman, sub cuvnt este trebuitor pentru ciobani, Pe acest princip,
dar ar pute de
alte fabrici, Ia care, nu apoi cine ar mai
pentru slujba celor sfinte, pentru bolnavilor pentru
celor in intuneric toate slujbe care mi mai potrivite cu
dect producerea postavului sumanului.
a pe calea industriei care ca
traiului ascet nu s-a nici n
religioase a altor culturi eterodoxe cu att mai a trebuit fie nvoit ntr-un sobor
ortodox. Eu m-am adresat alegerea sa, staret Naftanail, cu
sa, ca barbatul carile cea mai mare parte a sale a pitrecut Ia
poalile altariului, dignitatea misia va pre
soborului de la orice cu ndatoririle religioase aceasta,
potrivit cu cuvintele ce inalta adresat, ndestulau
zidit cu var cu n viitor mai mult pentru zidirea
nemuritoare a staret mi-a va pune un
162
Stela Giosan- Scrisori autograre Mihail n rondul documentar
favricei, ntrunnd pre de la de tors stative,
teascuri boingerie la slujba celor sfinte la ndeletnicirile prescrise monahilor de
canoanele bisericii. Peste fabrica,
silind pe de a lucra la ea, voea lor, puindu-i n contact cu
ce au tocmit, ncepnd chiar a vinde postav. Trebuie declar aceasta se face
destul este face numai aceasta mi mie drit de
a cere nchiderea fabricei.
Mie prin urmare me-ar fi lesne cu privilegiul n dobndesc aceasta de la
ocrmuirea am socotit de datorie de a adresa mai nti nalt
acela carile capul bisericei Moldovei singur monah din sfnta
mai bine dect fiecare altul ce este potrivit cu
n general, cu pitrecerea n ntia a Moldovei ndeosebi!. Sni, dar,
sigur inalta poronci de nchiderea fabricei,
ntoarcerea la slujba altariului, singura chemare
pentru care s-au adunat acel sobor, iar nu de a face fabricelor meseriilor din
lume. are de postav, de de sucman l poate chiar
n fabrica me, care este gata de a-i da tot materialul trebuitor pentru sobor, priimind n loc
de bani lna oilor sale. nu este o
economie pentru sobor, acel care este venit n de
voe pentru mntuirea sufletului, va pute lucra postav de ieftin ca
mirean, care din meserie are sale.
A inalta voastre pre plecat fiu duhovnicesc
M.
16 decembrie 1853,
D.J.A.N. Documente, P XVII-I O, original.
163
w ,.. *
CERAMICA TIP "KUTY". ARIE DE RASPANDIRE
STELIANA
vechi ncepnd din neolitic, a peste timp una
dintre dovezile de pe un teritoriu, dnd posibilitatea stabilirii unor caracteristici
privitoare la ceramica Pentru am amintit de perioada apreciem
faptul ceramica tip Cucuteni, prin diversitatea formelor a
decorului, paleta fiind prin secole a a adus cu
sine o policromie diferitelor centre de olari, de pe teritoriul Romniei.
S-a de asemenea registrul de motive decorative, ajungndu-se n unele
cazuri, chiar la realizarea unor scene epice.
Fiecare centru a creat un anume tip de motivele
decorative reprezentate culorile folosite. Ne vom opri la prezentarea ceramicii tip
,.Kuty", din perioada avnd o arie de
bizantine cum afirma Barbu referindu-se la arta ceramicii din Evul Mediu:
,.Din amestecul populare din arta a luat o
care a la secolului al XVII-lea" .
Autorul mai multe grupe ale acestui tip de Grupele care
atrag atenlia sunt cele n care "cupe cu decorul realizat n tehnica
"sgrafitto", fin executat, bogat ornamentale cu figuri animale, mpletituri datate
secolele XI-XII; a doua n care cu fond alb-verzui, cu desene
stilizale, incizale mai larg mai adnc dect cele din prima colorate cu galben,
verde maron. Este felul cel mai la bizantini. El este din secolul al Xlll-lea,
fiind caracteristic dinastiei Paleologilor se pierde la secolului al XVI-lea.
Din acest tip se numeroase exemplare in bizantine de pe
coastele Negre n diverse din Muntenia Moldova. Unele vase erau
importate iar cea mai mare parte a fost de olari localnici"
1
.
Aprofundnd cercetarea pentru ceramica a secolelor XIV- XVI,
etnograful Maria .,importante centre au existat la Putna n
apropierea acestora la Suceava, Baia Stupca. arheologice din perimetrul
Putna sunt dovezi concludente ale unui remarcabil centru de
de calitate Produsele acestei categorii de avnd
' Anicol inedit.
Muzcografla Muzeul Judc1can
1
Barbu Sllltincanu. Studii de Editura Minerva, 1972, p. 95.
z lbickm, p. 97.
164
Steliana Ceramica tip "Kuty". Arie de rAspindire
la o din tonuri de verde, cafeniu, galben o
att din motive geometrice, ct din elemente fitomorfe zoomorfe ,J .
Analiza acestei ceramici, spune mai departe "a fost de
Corina Nicolescu de Tancred care a ntregul complex de
factori care a determinat stagnarea acestei ceramici continuarea ei de
centrele dintre care o nflorire a cunoscut-o cel de la Kuty, n secolele
al XVlll-lea al XIX-lea'"'. Fiind o de olari care a dezvoltat
ceramica folosind cromatica galben, verde, brun pe fond alb, acest centru a dat
numele ( Kuty) unei ceramici unice n Romnia .
. este la (Bucovina) Aflat
pe linia drumurilor comerciale care legau Marea de vechea cetate de
Scaun -Suceava Lwow, Kiev, era unul din importantele trguri
n perioada Se aici ctitoria a lui cel
Mare de la 1496 - o curte biserica Nicolae Domnesc, la care apare o
n culorile verde, galben, brun ca un bru aproape sub
Revenind la tehnica "sgrafitto", descoperirea de dr. Alexandru
n biserica n anul 1535 de vistiemic al
voievodului Petru a unui vas pe care distinsul arheolog l descrie: "ntr-o
special la extremitatea de est a absidei altarului, n masa zidului la 1,40 de la
nivelul pardoselii bisericii, s-a o cu marginile drepte, evazate,
avnd 25-30 cm n diametru, cu ornament geometric sgrafittat pe fond .... , este
vorba de vasul de nchinare a bisericii, depus n acea acolo de
constructori din timpul zidirii bisericii (actualmente strachina se Ia Muzeul
de Istorie

La o mai decorul "sgrafittat" al farfuriei aripi de
heruvimi ntr-o n cromatica galben, verde, brun (n.n).
culori, farfuria ( castronul) poate fi n ceramica tip "Kuty"
care existe la n secolul al XVI-lea. De remarcat att pasta
ct culorile, ca lipsa vreunei referitoare la originea vasului, sunt
dovezi vasul a fost realizat ntr-unul din atelierele locale
n cercetarea de dr. n etnografie, Angela Paveliuc-Olariu (citndu-i
pe prof. N. Zaharia Mircea Petrescu- "pentru secolele al XVI-
lea al XVII-lea este n cuprinsul unor cu resturi de
sau de import cu unele fragmente de cahle sau
decorative. Aici s-au descoperit fragmente de oale, castroane, talere,
ulcioare, capace din decorate cu dungi drepte sau
impresiuni aplicate cu smalturi, verzi, albe sau
3
Maria Zona Editura Spon-Turism, 1979, p. 70.
Ibidem.
Alexandru Rlldulcscu, scurt raport arheologic- /976, in "F.C"., anul
V, nr. 3, Septembrie 2005/18,
' Angela Paveliuc-Oiariu, Arta din zona - Ceramica Muzeul Judetean
1981, p. 12.
165
Trecnd peste timp "ntr-o dare de asupra pe
anii 1922-1923, prefectul amintea de a 33 de ateliere de

n aceste ateliere, pe ceramica

au fost care au lucrat "de lux " cu motive diverse
(geometrice, avimorfe, zoomorfe, antropomorfe, skeomorfe specifice celei tip "Kuty".
Argumentele privind ceramicii tip "Kuty" n zona
de locali se la ei n de Etnografie n
muzeale chiar n unele n
secolul XX, ceramica n culorile verde, galben, brun, existe azi
n atelierul de la n curs de mutare la
Extinznd cercetarea asupra ariei de dintr-un studiu publicat
de Lessia Doutchenko n limba printre practicate,
secolelor XVII-XVIII, un rol important prin diversitatea formelor, culorilor prin
tematica Referindu-se apoi la ceramica din secolul al XIX-lea a
zonei de munte de la izvoarele Siretului a autoarea
"Tehnica decorului picturii este de aceea n
medieval. Obiectele introduse n sunt gravate, apoi puse la cuptor; aceea
ele sunt pictate cu verde, galben, cu un verni incolor arse

Motivele decorative folosite sunt complexe unice n timp, ducnd
teme epice: "Se pot vedea aici odihna n stni, scene de dans, de de
Figurile de de un accent satiric. Oamenii din
popor cu lor cotidiene sunt cu umorului : ciobanul turma
sa, agricultorul cu plugul, olarul, morarul"
9
. Autoarea spune " ceramica
nu numai un interes artistic, dar se a fi in
un remarcabil document istoric, ea ne un tablou autentic de utilitate obiceiuri
ale locuitorilor din

Trebuie nu etnografi tipologie dau
numele "Kuty" ceramicii la care ne-am referit, n toate studiile publicate sunt
recunoscute in totalitate: tehnica "sgrafitto", cromatica (verde,
galben, brun), decorul complex "glazura"
Pentru localizarea centrului care a dat numele unei ceramici att de frumoase unice
din punct de vedere documentar, vom da n continuare cteva istorice: prima
consemnare a apare n 1469 drept sat lui Jan Odrowaz, arhiepiscop al
Lwow-ului consilier personal al ctorva regi polonezi. Cu timpul s-a dezvoltat in
1715 Jan Potoki, voievodul Kievului, a ridicat-o la statutul de mare. Pe 1 mai 1782,
Kuty a fost confiscat de guvernul austriac, care a dus la stagnarea
sale, un provincial, locuit in majoritate de negustori evrei armeni.
Puterilor Centrale in 1918, a fost pentru scurt timp sub controlul Republicii
7
1dcm, p. 16 (din Arhivele Statului Fond Prefectura dosar 18, p. IS2).
1
Lc:ssia Doutchcnko, L 'art Pupulaire Ulcrainien, Edilions d art Aurora Leningrad, 1982, p.IJ.
Ibidem.
10
/bitkm, p. 14.
166
Steliana Ceramica tip "Kuty". Arie de rAspindire
Ukrainei de vest. curnd a intrat n componenta Romniei care 1-a dat Poloniei.
a devenit unul dintre principalele puncte de trecere ntre Romnia Polonia. n 20
septembrie 1939, a fost de armata ce a fost cucerit de
U .R.S.S., zona a fost Ukrainei sovietice. Din 1991, face parte din Ukraina.
Cu datele care ne-au stat la n prezent, am conturat aria de
a ceramicii tip "Kuty" loc pentru continuarea arie n care
zona este bine astfel definitiv suspiciunea atelierele
de de aici au copiat ceramica altor centre. Pentru aceasta fiecare din
centrele (n text) a preluat influenta a dezvoltat acest tip de
n de creativitatea locali.
este acestui fel de de valoare
fie lucrat n continuare Sonia lacinschi atelierul de la
pentru a duce mai departe ceramica tip "Kuty" la
"Kuty" type ceramics. Extent area
(Summary)
For centuries, starting with the Neolithic Age, the ceramics has been one of the
Iiving pieces of evidence of the human evolution, indestructible, bringing arguments as
regards the craftsmen's type of life and skills. lf Ieather, wood and fabrics Iose their
organic qualities during the time, because of decomposition, the ceramics obtained by
combining three essentials elements: clay, water and fire, resist along the years, as mater,
in the shape ofwhole pots or fragments.
Being created by artisans as objects for daily use and later for decorating the
houses, the pots shave evolved in time as shape design, differing from each other, from
region to region. The diversity appears chosen technique and cromatics, too. Among the
numerous types of ceramics, we will choose a Moldavian one, from the medieval period,
with Byzantine influences. This is the ceramics with particular characteristics, "sgrafitto"
technique: cromatics of green, yelow and brown, and a complex design, starting from
geometrica! astral motifs to floral, avimorphic, anthropomorphic, zoomorphic,
skeomorphic, and reaching epic scenes, too.
This type ceramics bas a much wider area spreading, including centres of
artisans from Moldavia, such as Botosani, Suceava, being both in muzeal and
privete collections. Due to its local beauty, this type of ceramics enriches the register of
the diversity of ceramics from Romania.
167
Fragmente de vase de secol XI
(cu decor ,.sgra ti no ")
Fragmente de vase cu ,.sgrafino" Farfurie de sec. XVI (fragment)
a-b (bizantine sec. XI-XIV); c-d sec. XV-XVIII)
168
Steliana - Ceramica tip "Kuty". Arie de
Vas de secol XVI
(descoperit n Biserica azi n Muzeului de Istorie
Vasul de nchinare (profil) Decor -aripi de heruvimi-
Fundul vasului Detaliu
Castron de secol XIX
(din de Etnografie
Decor flora(
(n tehnica "sgrafitto")
169
Castron de secol XIX din de Etnografie (detaliu)
Vase tip "Kuty" (lucrate de fostei Coop.
anii 1970-1 979)
170
Vase tip "Kuty" (lucrate de fostei Coop.
anii 1970-1979)
Muzicantul n
Sfada de la han
171
Imagini din Trgui Kuty- anul 1900
Localitatea Kuty- anul 1937 Harta cu localizarea o r u l u i Kuty
172
Gh. Median, M. Cazacu, C. Dohotariu, A. - Un document inedit privind ..
UN DOCUMENT INEDIT PRIVIND ACTIVITATEA
LA N PRIMA
A SECOLULUI AL XIX-LEA*
1
GHEORGHE MEDIAN**
MARICICA CAZACU***
CRISTINA DOHOTARIU****
ADRIANA
are o veche tradilie n domeniul farmaciei, nceputurile acesteia
datnJ de la secolului al XVlll-lea. Acordnd atentie unui domeniu neglijat
atunci, cel al publice, domnitorii pe tron n acea au
locuitorilor din mai importante ale angajeze medici care
le asigure asistenta de specialitate. Printre beneficiare ale acestei s-a
aflat ai locuitori, care s-au plns domnitorului Mihai Constantin
( 1793 - 1795) ... nea vnd medic ... la se primesc printr-
un hrisov domnesc din 5 octombrie 1793, dreptul un doftor cu a lor ... cum

Pe baza hrisovului domnesc, trgovelii din l ca spiler pe
Johann Gorgias, sas din
care n an deschide o n
centrul probabil ntr-o ani mai trziu, care ntre
timp numele de "Spileria Curlii", se va instala ntr-un imobil impozant, cu etaj,
construit de Johann Gorgias n aproape de Biserica Uspenia.
n anul 1830 Johann Gorgias vinde ginerelui Johann Binder
3
, care o
va conduce sporindu-i renumele, in anul 1855 cnd, la rndu-i, o transmite, tot
printr-un act de ginerelui Emerich Haynal
4

Articol inedit
Muzcograf la Muzeul Judc!can
Farmacist primar,
Farmacist specialist,
Farmacist specialist,
1
Dr. Pompci, Gh. Samarian, Medicina in trecutul romanesc, voi. III, Ed. Bucovina lE,
1938, p. 410.
z Ionel Bcjcnaru, Editura Moldova, 1994, p. 118.
3
Ciubotaru, Monogrc!fia Editura Axa, 1997, p. 274.
4
Tiberiu Crudu, in 1931, Tipografia Saidman, 1932, p. 97.
173
Muzeul "Acta Moldaviae Septentrionalis", V - VI, 2006- 2007
Johann Binder, sas ca socrul a fost unul dintre cei mai din
Moldova, numele n dreptul era scris "magistru", aflndu-se printre cele ale
fondatorilor medicilor din
n anul 1830. n
sa din s-a o activitate la cele mai nalte
ale vremii, pe naltei sale fapt pus n de un document
extrem de valoros
6
aflat n fondurile a Arhivelor
din Turnu Severin, pe care l n rndurile
Documentul este o copie a Condicii de magistrale a
de unul dintre colaboratorii lui Johann Binder. Pe o copistul a
transcrierea a fost "la anul 1836 n Farmacia lui Johann Binder din
iar pe s-a Georgius Ballomiri. Nu putem Georgius Ballomiri a
executat copia la cererea patronului sau pentru a o folosi n cazul in care ar fi
devenit el patron de nici prin ce documentul a ajuns la Turnu
Severin, dar aceste sunt de de condicii.
Condica de magistrale cuprinde un de 147 preparate in
cu indicarea ingredientelor a necesare diverselor
medicamente. n cele 76 de pagini ale sale sunt amintite o multitudine de produse
vegetale utilizate in mod in prepararea medicamentelor un mare de
fonne farmaceutice. Din produsele vegetale utilizate, unele din flora altele
aduse din import, intre care zinziherul, rozmarinul, izma, iedera, frunzele de
aloe, tutunul, naiba, macul, etc., se o varietate de extracte
uscate moi, dar extractive precum uleiuri volatile sau ape aromate.
Din lectura condicii se de extraclele vegetale se foloseau in
prepararea medicamentelor extracte animale (untura de porc), precum o serie de
chimice ca sulful acidul tartric. Ca vehicul erau utilizate apa, alcoolul,
uleiul de siropul de iar ca de unguent de porc.
mare de forme farmaceutice in laboratorul
unguente, pulberi, supoziloare ele., incli;ate n tratamentul celor mai diverse
inclusiv a celor dermatologice.
De asemenea, surprinde faptul de medicamente, erau preparate
numeroase produse cosmetice: paste de prafuri pentru ape de
colonie, pudre cosmetice, creme, uleiuri de ele., din rndul
amintim: Aqua Cinamonius, Aqua Spirituosa, Aqua Ceroser Niger, Emplastru Arond,
Emplastru Contra Abord Pulvir Purgatus. Demn de este de asemenea faptul
de produsele mai sus amintite se preparau diferite sortimente de lichioruri

Condica de magistrale a lui Johann Binder este singurul
document de acest fel de la farmaciile din secolul al XIX-lea unul
dintre de acest fel din Documentul, pe ct de rar pe att de valoros, ne
Societatea Medieo-Naturalista Muzeul lstorieo-Natural din 1830- 1919 - Documente. scrisori
amintiri culese comentate de N.A. Bogdan , Tipografia NationalA, 1919, p. 17.
D.J.A.N. Mehcdinli. Document nr. 65.
174
Gh. Median, M. Cazacu, C. Dohotariu, A. Un document inedit privind ...
permite apreciem nivelul la care se practica la n cel de al
patrulea deceniu al secolului al XIX-lea constituie un izvor de pentru
istoria farmaciei
Un document inedite sur l'activite pharmaceutique a Botosani,
dans la premiere partie du XIX-e siecle
-
(Resume)
Un registre de prescriptions magistrales qui date de 1836 constitue le sujet de cel
essai. Ce document, inconu prcsent, est garde dans les fonds de la Directon
Departamentale de Mehedinti des Archives Nationales de Drobeta-Tumu Severin; el il
provient de la de
est la plus ancienne pharmacie de el a ele fondee en
1793 par le pharmacien d'origine allemande de Transylvanie, Johann Giorgias. Le
document que nous presentons date de la periode pendant laquelle la direction de la
pharmacie appartenail Johan Binder "magister pharmaciste" un des plus connues
phannaciens de Moldavie.
Les 76 pages de ce registre de prescriptions magistrales presentent une multitude
de produits vegetaux el animaux utilises scientifiquemenl la preparation des
medicaments et un grand nombre de formes pharmaceutiques obtenues dans la
pharmacie: des solutions, des cremes, des breuvages et aussi de nombreux produits
cosmetiques: pate dentifrice, eau de cologne, lotions cosmetiques, etc.
Letude du document met en evidence le caractere scientifique dans lequel on
obtenait les medicaments dans la pharmacie de Johan Binder qui est remarcable pour
cette periode et qui represente une preuve en plus que, dans la Moldavie il y avait une
activite pharmaceutique de haute tenue des ses debuts, a l'honneur de ceux qui la
pratiquaient.
175
Muzeul ,.Acta Moldaviae Septentrionalis", V - VT, 2006 - 2007' -
Foto 1
Foto 3
Foto 2
.. ,., Y
..... '<1 ..... ,
..... ,, ,_,, ;;: .... .i;.J,. ,.,,.. ,-;, ...
//;..q/,.. ,. ."' ' ... ......... ,-...
Foto 4
Foto 1, 2, 3 4: medicale din
"Condica de magistrale a Curtii"
176
Gh. Median, M. Cazacu, C. Dohotariu, A. Un document inedit privind ...
Foto 5
Foto 5: Copia a "Condicii de magistrale
a
177
UITATE-
IOSIF (1834- 1888) *
GHEORGHE MEDIAN**
Breasla se poate mndri cu faptul de a fi dat n
cei peste sute de ani de un important de al
nume a timpului. Ioh:.mn Gorgias, fondatorul primei din n anul
1793, ginerele Johann Bindcr, unul dintre din Moldova pe care
documentele din prima a secolului al XIX-lea l cu titlu de
"magister farmacist", Emeric Haynal Valerian Semaca sunt doar dintre
care prin pasiunea cu care practicat meseria devotamentul cu care s-au
pus in slujba asigurat acestora dreptul la neuitare. Li
se cu merite la fel de mari, Iosif personalitate de prestigiu a
din cea de a doua a secolului al XIX-lea, a activitate, n de
documentele n fondurile a Arhivelor
fie din uitare.
Iosif s-a la n anul 1834 ntr-o familie de origine
confesiune Bunicul dinspre de profesiune medic, se stabilise n pe la
1770, iar familia Oswald, din care provenea mama, de origine confesiune,
venise n capitala Moldovei cu ceva timp nainte.
La ndemnul familiei, dar din pornirea spre cercetare, decide
cariera de farmacist. ntruct n Moldova nu exista o de farmacie,
calificarea n meseria de farmacist se conform Regulamentului Organic, aplicat din
anul 1832. Acesta prevedea ca tinerii dornici
lucreze 3-4 ani ntr-o unde practice, dar o
posede . umanitare necesare". La terminarea
anilor de stagiu, ucenicul urma un examen n unei comisii din care
parte cei mai din Moldova, eliberndu-i-se, n cazul n care dovedea
necesare, "atestatul de subiect" doveditor al sale
profesionale"
1

Articol inedit.
Muzcograf la Muzeul Judetean
1
G. Ciulci, Regulamentul Organic, prtmu lege de organizare pe baze moderne a farmaciei in Principate,
Farmada, 1957, nr. 3, p. 27.
178
Gheorghe Median - uitate - Iosif (1834 - 1888)
Documentele vremii examenul consta din din
istorii! chimie farmacie cerndu-i-se elevului
nu numai numele medicamentului ci lui componente"
2
.
a acest examen n ziua de 2 noiembrie 1854 in
Comisiei pentru Principatul Moldovei care, apreciindu-i i-a eliberat diploma
de asistent de farmacie.
3
Nu este lipsit de pentru a scoate n
seriozitatea cu care era problema atestatului n farmacie, faptul din
Comisie a parte cel mai rfnumit al Moldovei din acea vreme, Johannes
Lachman, a se pe documentul citat mai sus.
Pe baza diplomei n anul 1858 Iosif este admis ca student la
Universitatea din Munchen care, la 27 octombrie an, i "Atestatul
pentru depunerea de student'"'. mai de un an de studii, la 22 iulie
1 859, Iosif Diploma de farmacist, cu care se ntoarce n
Deoarece la putea deschide o farmacie proprie, avnd la acea
maxim de farmacii admis de lege n raport cu cel al locuitorilor,
Iosif decide se la unde, cu aprobarea n anul
1 862 deschide Farmacia "La inger"
6
.
La 9 decembrie an, Comitetul sanitar al Principatelor Unite din
emite adresa nr. 1361, prin care farmaciei
7
. Trei ani mai trziu,
la 25 august 1865
8
, de la evreul Mendel Wexler un teren n centrul pe
Strada Mare, unde, n anului

o proprie, la
parterul fannacia.
La doar ani de la stabilirea n Iosif devine un nume
cunoscut n timp unul dintre cei mai din Dovada
acestui fapt o face pe carei-o dau locuitorii la 16 noiembrie 1866
10
:
locuitori din Urbea - documentul - atestare
pentru Iosif n la anul 1834 din anul I 864
11
domiciliat cu
profesiunea de n urbe ce avem care fiind nentrerupt
n mijlocul nostru n tot timpul au dovedit o purtare un
patriotic ... precum n timpul epidemii lor ce au cotropit Au dat concursul
ajutorul cu felurite medicamente pe considerentele de mai sus a exactei
ce o avem, de un bun acesta, sub noastre
1
Trecut viitor in studii note sub redactia dr. G. Editura 1981,
p. 340.
' D.J.A.N. Fond Familial doe. 3.
4
ldem, doc. 5.
ldem, doc. 6.
6
Ciubotaru, Monografia Tipografia Axa, 1999, p. 273.
'Tiberiu Crudu, in 1932, Atelierele 8. Saidman, Fillliceni, 1932, p. 97.
1
ldem, doc. 7.
9
Idem, doc. 8.
11
ldem, doc. 9.
11
Este o Iosif s-a stabilit n din anul 1 862.
179
Prestigiul de care Iosif se bucura n rndul locuitorilor este scos
n de faptul din anul 1869 este nscris pe listele electorale
12
, trei 4lni mai
trziu
13
fiind ales consilier municipal, pe care o ca ndeplini n anii 1873, 1877
1879
14
, La 16 noiembrie 1881, Biroul electoral al Colegiului al Il-lea l n
de consilier n Consiliul General al iar la 6 mai 1887 este
confirmat n de Biroul Electoral al Colegiului allll-lea
15
.
n cu activitatea de consilier n cadml Consiliului General al
din anul 1887, trebuie remarcat faptul Iosif s-a printre
consilieri care au cererea de un grup de 60 de ai de a i
se acorda un ajutor material poetului Mihai Eminescu, grav bolnav la acea

Cererea
a fost n Consiliului din 14 iunie, o parte a consilierilor, ntre care
Casian Leca, respingnd-o sub motivul bugetul nu are fonduri disponibile
pentru satisfacerea acestei cereri, prioritatea momentului reprezentnd-o drumurile
Singurii care s-au opus au fost consilierii Rusu, Manea Evocnd
acest fapt, ntr-un articol publicat n ziarul din anul 192g, l.M. V. Mavrodin nota:
"Ceea ce m-a izbit. .. n ntmplare este am constatat poetul nationalismului
nostru integral.. .a sprijin pentm umila lui nevoie, la un armean (Manea), la un
neamt la un (Rusu) n timp ce romnii il ncurcau n

Un moment important din lui Iosif 1-a constituit naturalizarea,
acordarea romne fiindu-i la de Comunei la
16 decembrie 1881
1
". se poate afirma faptul Iosif a devenit
unul dintre cei mai ai Ne acest fapt
"Certificatul de notorietate" semnat de mai ai care i se
la 15 septembrie 1882, spre a-i servi la unui mprumut bancar, din care
un scurt fragment: proprietari, n eu Jan din
quartalul I, str. eu Mihalache Cociu, domiciliat n quartalul II, strada Fntna
Alesei, eu Paul Theodoru, domiciliat n quartalul 1, strada Cerdacu
prin aceasta n cercul dintre noi este de notorietate
domnul Iosif este singur proprietar al caselor (farmacie) cu
etaje a celor zidite din nou n ograda din quartalulll, strada Mare, nscrise cu
rolul 738 sub nr. 493, sa asupra zisei case nu este de nimeni n nici un
chip nu am auzit acest imobil fie dect la datoriile la
certificatul grefei Tribunalului acest certificat al nostru la mna domnului
11
ldcm, doc. 1 O.
" ldcm, doc. 12.
u ldcm, doc. 13.
ldcm, doc. 15.

10
G. CAlinescu, Via(a lui Mihai Eminescu, E.S.P.L.A. 1966, pp. 303-304.
17
M.V. Mavrodin, L-am eu, $tirea, an 1, nr. 27, 28 iunie 1928.
11
ldcm, doc. 16.
180
Gheorghe Median- uitate- Iosif (1834- 1888)
Iosif ca se serve de dnsul la mprumutul ce a face la Societatea de
Credit Urban din
19
.
O n plus a prestigiului de care farrnacistul Iosif se bucura n
rndul o constituie desemnarea sa ca ajutor de primar fapt ce i s-a adus
la prin adresele Ministerului de Interne din 26 noiembrie 12 decembrie
1884
20

Iosif nu s-a remarcat prin activitatea cea ci
prin implicarea n alte sectoare ale lor, ca membru al mai multor
cultural-filantropice sau sociale. dintre acestea activa sa la
bunul mers al Casei de Economii, ca membru in Biroul acesteia, fapt pus in
de adresa din 8 ianuarie 1879, din partea acestei prin care i se
adresau pentru rodnica sa activitate din anul precedent
21
.
Farmacistul Iosif a reprezentat un exemplu de familist exemplar.
cu Eufrosina Mintici, el a avut doi fii, Nicolae Alexandru, care au
profesia de medic asemenea lor au in s-au implicat n
Nicolae a devenit n anul 1924 medicul primar al iar fratele
Alexandru, medic militar la garnizoana din a fost ales n anul 1901 ajutor
de primar.
Iosif s-a stins din la numai 54 de ani ( 1888), nainte de fi pus
n valoare toate de specialist, de bun manager de om al Prin ceea ce a
realizat el a ca una din figurile luminoase ale timpului ca un model de
implicare n de generozitate altruism n ciuda
dificile cu care s-au confruntat in cea de-a doua a secolului al XIX-lea,
au putut progresa, acest fapt i se cu lui.
Personalites de Botosani oubliees -Iosif (1834- 1888)
(Resume)
Cet essai presente en brefla vie et 1' activite du pharmacien Iosif 1' une des
personnalites les plus importantes de Botosani de la deuxieme partie du XIX-e siecle,
aujourd'hui oublie. Iosif est le fondateur de la pharmacie ,.La nger" de Botosani
en 1862, remarque par ses concitoyens pour son professionalisme qu'il a prouve dans sa
metier et aussi pour la generosite avec laquelle il a soigne les pouvres en leur offrant
gratuitment des medicaments. L'essai, met en evidence aussi l'activite de Iosif
comme conseiller en Conseille generale du departement de Botosani, en retenant le fait
qu'il a ele parmi les trois conseillers qui s'etaient prononces pour acorder une aide
matterielle au poete Mihai Eminescu, malade, en 1887.
"Jdcm, doc. 17.
11
ldcm, doc. 20.
11
ldcm, doc. 14.
181
PROBLEMA BASARABIEI IN CONTEXTUL

RAZBOIULUI DE
ADRIAN- BOGDAN CEOBANu
Secolul al XIX-lea a fost unul foarte zbuciumat pentru istoria romnilor, unul
cu momente pline de glorie, dar unul n care pierderii Basarabiei n
1812 i-a tot timpul.
De la bun inceput trebuie o precizare, deoarece problema Basarabiei
impune o una una n sens larg. problema
Basarabiei a devenit o n istoria romnilor. ncepnd cu secolul al XIX-lea
care se chiar in prezent. Pe de parte, in diferite momente ale istoriei,
putem vorbi despre o ,,fragmentare" a problemei Basarabiei, aduc<ndu-se in
mai ales, chestiunea sudului Basarabiei. a intrat mai mereu in
Rusiei, care dorea o sub sa, deoarece, in acest fel devenea
la De fapt, principala preocupare a Rusiei sudul Basarabiei deriva tocmai
din acesteia din punct de vedere strategic. A vnd ncorporat sudul
Basarabiei, Rusia putea emite mult mai multe de implicare in conflictele militare
ce se de-a lungul Chiar in urma Congresului de Pace de la Paris
din 1856 sudul Basarbiei a revenit Principatelor Rom<ne, primejdia de
Rusiei era tot mai Marele Imperiu de la a
momentul favorabil pentru a ncerca o care la mplinirea
sale.
ntre anii 1875-1878 fenomenul cel mai important ce a ca "ochii" marilor
puteri se indrepte spre sud-estul Europei a fost "criza dupa mai
bine de de ani, de aceasta de din Bosnia
Noii ai actului au fost oprimate, ce au
problemelor din zona Balcanilor trebuie cont de etnice, sociale, culturale
religioase
1

n n care Romnia cucerit de stat-"suma
noastre istorice" - cum o numea Eminescu, problema Basarabiei s-a accentuat
treptat o cu derularea destul de a evenimentelor.
Articol inedit.
" Doctorand, Universitatea "AI.I. Cuza"-
1
Gh. Cliveti , Romnia puterile garante, Universitatea Al. !.Cuza, 1988, p. 209.
182
Adrian- Bogdan Ceobanu - Problema Basarabiei in contextul de
ntr-o de la izbucnirea n Bosnia
n iulie 1876-marile puteri au avut ca obiectiv principal identificarea unor de
lichidare a "crizei orientale" la dimensiunea ei
n acest timp Romnia,

guvernului conservator ce se afla la crma a avut o atitudine
de neutralitate in derularea evenimentelor. Problema
Basarabiei e mai ales in acolo unde ziarul "Romanul" atr;igea
Rusia are ca obiectiv cotropirea sudutui Basarabiei "cheia puterii
Romniei"J.
Vara anului 1876 avea att n ceea ce priveste Romniei,
ct n ceea ce problema Basarabiei. formarea cabinetului de la
Mazar la 27 aprilie/9 mai 1876, noul ministru de Externe, Mihail va
ntreprinde o anume formularea programului politic al
ce va face obiectul notei din 16/28 iunie 1876 ), ce va fi trimis lui Svfet f\linistrul
de Externe otoman) oficial puterilor garante
4
.
Aproximativ n se pe plan soarta
Basarabiei. Pe 26 iunie 1876 are loc ntrevederea de la Reichstadt din Boemia ntre
Alexandru al Il-lea de cancelarul Gorceakov Austro-Ungariei,
Franz Joseph, de Andrassy.
ntr-una din convobiri Gorceakov, ntrebat fiind de ministrul de Externe al
Austro-Ungariei la momentul oportun Basarabia"?, cancelarul rus i-a
"desigur, pentru asta s-a luat de la noi". n urma acestei intrevederi s-a ajuns
la un acord verbal ntre cele direct interesate de soarta Balcanilor care urma
secret anume: n cazul n care Imperiul Otoman se va , Rusia
sudul Basarabiei Batum, Austro-Ungaria ocupe o parte din Bosnia
Serbia Muntenegru elibereze teritoriile de sub Turciei, iar
la nord de Balcanii principatul Bulgariei
5
. Accelerarea evenimentelor din
Balcani nu a urmari n Romnia
6

Astfel, n septembrie 1876 are loc vizita premierului

la Livadia
unde, n urma ntrevederilor avute cu Alexandru al-Il-lea, Gorceakov lgnatiev,
a dat seama de inevitabilitatea Rusiei n
Pe faptul ca au fost
primele legate de o cu privire la trecerea armatelor ruse prin
Romnia, s-a pus n problema Basarabiei. 1-a intrebat deschis pe
Gorceakov: poate fi avnd de gnd ne Basarabia"
9
,
1
Ibidem. p.212.
J "Romnul". 15 noiembrie 1875, p. 1028.
4
Gh. Cii veti, op.cit., p.217.
Emil Diaeonescu , Acordul de la Reichstadt (1876) Tratallll de la Budapesta (1877), in "A.A.R.M.S.I.",
scria III, LXXV, 1943, p. 46.
N.lorga., Politica a regelui Carol/, Ed. Glykon, 1991, p. 167.
7
la 24 iulic/5 august 1876 se constituie "ministerul cel lung" a lui 1. C. ( 1876-1882).
1
Gh. Clivcti, op.cit., p. 219.
"Monitorul Oficial", nr. 39, 18 februarie 1878, p. 1017.
183
Muzeul Judetean "Acta Moldaviac Septcntrionalis", V- VI, 2006- 2007
cancelarul rus i-a enigmatic: "mie nu-mi place mie imi place fiu
ghicit"
10

In urma intrevederii de la Livadia, premierul romn nu a garantarea
sudului Basarabiei, in schimb au inceput negocierile privind o Un
act al era gata la finele lunii noiembrie, dar in consiliul de (unde D.
Sturdza N. Ionescu au fost in timp ce Vernescu Chirita au fost pentru) s-a
amnarea unei

Acordul secret ruso-austro-ungar din ianuarie 1877 de la Budapesta de
o la 6 martie ( prin care Rusia ocuparea
Bosniei de Austro-Ungaria, aceasta in schimb aproba ocuparea
sudului Basarabiei de Imperiul Rus)
12
protocolul de la Londra din martie au oferit
Rusiei atuurile potrivite pentru a interveni in sudul de la
au cont de pericolul ce se apropia astfel au pus din nou in ncheierea
cu Rusia.
Astfel, pe 1 aprilie, principele Carol a convocat la Palat un Consiliu de
la care au fost ai Consiliului de care nu au
schimbat decizia guvernului liberal de a incheia o cu Rusia
13
Problema cea
mai in semnarea a fost cea cu privire la integritatea teritoriului romn
(oamenii politici dorind astfel se asigure sudul Basarabiei va ncorporat
Romniei), aceasta fiind prin articolul 2 al n care se specifica
faptul "guvernul sale tuturor Rusii lor se a a face
a se respecta drepturile politice ale statului romn cum din legile interioare
tratatele existente precum a a integritatea a Romniei"
14
.
n ciuda faptului a fost tmpele vor trece
Prutul o notificare a acestui fapt inainte de aprobarea de
cele Camere de la Dat fiind Poarta 1-a destituit pe agentul
romn de la Constantinopol a recurs la acte de provocare de-a lungul statul
romn a considerat se in stare de cu Turcia ( 29 aprilie/ 1 O mai 1877).
Marile Puteri au fost ele de semnarea prin circulara
ministrului de Externe din 2/14 mai 1877. In contextul acestor evenimente, pe data de 9
mai 1877 a fost de stat a Romniei, printr-un act de energie
ce a constituit a avut unui mare fapt mplinit
15
.
n in care nu era nici pe departe ncheiat, intre cabinetele
europene au loc deja tratative privind crizei din Balcani. Astfel intr-o
din 31mai/l2iunie 1877 a cabinetului rus se preciza problema poate fi
11
Istoria voi. lll, sub ingrijirea lui V.P.Potemkin: traducere din limba rusA de Valeria Costlchel,
de A.Otetea, Ed. Cartea Rusii, 1947, p.43.
11
Nieolae Iorga, op.cit., p. 178.
11
Emil Diaconescu, op.cil., p. 58.
u Documente privind /ndependen1a Romniei, voi. Il, p. 102.
14
1. ale Romniei in documente( H68-1900), Ed.PoliticA, 1971, p.
400.
15
Gh. Cliveti, op.cil, p. 223.
184
Adrian- Bogdan Ceobanu- Problema Basarabiei in contextul de
printr-un acorcf ntre Rusia, Austro- Ungaria Anglia cont mai ales de
teritoriale de interesele acestora n Ca un avantaj special, ca urmare a
eforturilor din razboi, Rusia ar primi partea din Basarabia in 1856, la
de nord al n timp ce Romnia ar putea fi cu o parte din Dobrogea
16
.
ntre lunile iulie-noiembrie 1877 toate s-au ndreptat spre
cmpul de unde romnii n urma apelurilor disperate ale ruse, care
ce minimalizase Romniei la a armatei
romne la sud de corespunde nu numai intereselor Romniei ct Rusiei.
timpul nu a permis ncheierea unui tratat de cooperare armata
a trecut a luptat de trupele la victoria

n ncepnd cu a doua a lunii noiembrie a anului 1877, ziarele de
"Timpul" "Pressa" asupra de a relua
Basarabia de jos: "toate sunt Rusia va reclama retrocesiunea Basarabiei,
cel la gura Chiliei aceasta n schimb pentru Dobrogea"'".
in ceea ce anul 1877, acesta poate fi numit un an al entuziasmului,
al marilor mpliniri n care vitejia romnilor dat mna pentru a atinge
un de mult visat, anul 1878 poate fi catalogat drept un an al marilor un an
care a Romnia mai avea mult de pentru a fi cu in
luarea unor decizii ce schimbe harta Europei. In schimb, soarta sudului Basarabiei pare
a fi fost din anul 1877, anul aducnd decizia mult de
partea ca sudul Basarabiei in componenta sa.
Politica a Rusiei n ceea ce sudul Basarabiei e
din nota din 6/18 ianuarie 1878 (ce unele austriece), in care Rusia
ncheierii unui tratat de pace anume : Imperiul rus ar avea in Europa
facultatea de a dispune de Dobrogea Delta de a schimba din
Basarabia ce era Moldovei carei s-ar restitui la Chilia
19
.
la pacea din februarie 1878 de la San Stefana a facut tot
posibilul ca ei fie , totul a fost in zadar. Astfel incep misiunile
oamenilor politici precum ce a lui Ion Ghica ( ce s-a deplasat la nceputul lui ianuarie
1878 la Londra penlm a sprijinul cabinetului englez), a lui Callimachi Catargi ( ce
a avut misiunea de a-l tatona pe ambasadorul otoman din capitala pentru a
Romniei)
20
, a lui 1. Cmpineanu, (cel care in intrevederea
la Frederich Wilhelm viclenia Rusiei ce e protectoarea
Principatelor Romne a determinat proclamarea precum
domnitorului Carol au fost n zadar, totul derulndu-se in favoarea Rusiei, care
16
lndependen(a Romniei, Documente, voi 11111, ( Corespondenta 11177 ma i-l Rn
decembrie), Ed. Acadcmciei R.S.R., 1977, p. 40.
17
La Plevna, pc 28 noiembrie 1877 Osman o a fost nevoit se predea, imediat
Imperiul Otoman a cerut
11
N. Iorga, pentru /ndependen(a Romniei-Ac(iuni diplomatice de spirit, de
Elisabcta Simion, ,Ed. Albatros, 1998, p. 169.
19
lndependen(a Romniei. Documenle, volll/11, p.248.
11
Sorin L Damcan, Romnia Congresul de Pace de fu Berlin, Editura Mica Valahic, 2004, p. 53.
185
mari beneficii in urma tratatului. Se pusese la un moment dat problema unor
din partea Rusiei precum o in Bulgaria,
numai ca Romnia a mai protesta contra celor trei basarabene.
cum era firesc, intreaga a respins aceste oferte nedemne
21

Referitor Ia Basarabiei in acest sens sunt cuvintele lui
: "Basarabia nu va trece cu asentimentul nostru la Rusia. de
Europa, desigur nu vom face pe Don Quichotte, ... vom indura. Dar din
undeva un sprijin energic, noi vom rezista cu energie"
22

cabinetului romn de a convinge marile puteri ideea schimbului
sudului Basarabiei cu Dobrogea, propus de Rusia, aducea mari prejudicii statului romn
nu au fost nici ele ascultate, domnitorul Carol 1 l.C. fiind "pentru
a ajunge la un compromis cu Rusia, Anglia Puterile la retrocedarea Basarabiei"
23

Astfel, in cele din Tratatul de pace de la San Stefano ncheiat ntre
Imperiul Otoman Rusia avea fie semnat pe 19 februarie/ 3 martie 1878,
partictparea vreunui delegat romn, partea aflnd abia pe data de 9 martie
Surprinzator partea nu a aflat de n urma unei
notificari din partea ruse, ci prin intermediul "Jurnalului de St.Pcterszburg"
trimis de generaluii.Ghica
24

Tratatul cuprindea 29 de articole, printre altele, Serbiei
Muntenegru crearea Bulgariei mari cu la Marea Marea Egee, <.:e
cuprindea in hotarele ei Macedonia. Romniei era la articolul
5 cu anumite sacrificii. Astfel la articolul 19, Dobrogea ( vechi romnesc ),
Delta Insula erau date de Imperiul Otoman Rusiei, care rezerva
dreptul de a le da la schimb pe sudul Basarabiei.
mari a produs, in rndul cercurilor politice de la
clauza cu privire la dreptul de trecere pe teritoriul romnesc timp de doi ani a
trupelor ce in Bulgaria ( art. S )
25

imediat a fost una destul de n Parlamentul
Romniei, Mihail al(i oameni politici s-au lansat ntr-un atac virulent
asupra Rusiei, cel din considernd actul ncheiat ntre cele puteri ca fiind unul
"nul neavenit"
26

Momentul critic se petrece atunci cnd n juml capitalei se constatau
de trupe ce ncercau se n anumite puncte cheie, ceea ce
echivala practic cu o Putem aprecia faptul n acele momente
sentimentul antirus a ajuns la cotele sale cele mai ridicate.
11
Constantin Je voi II ( 1878-1884), Ed.Emincscu, 1 <)93.
11
Apud Nicolae Iorga, op.cit .. 1998, p. 170.
Romniei. Documente, volll/11, p. 270.

14
Sorin L Damean., op.cit., p. 56.
Busa, politico-teritoriale in sud-est Europei intre Congresul de la Berlin /'rimul

Mondial(l878-1914). Ed.Paidcia, 2003, p. 24.
16
.,Monitorul Olicial", nr. 60, 16 martie 1878, pp. 740-741.
186
Adrian-- Bogdan Ceobanu - Problema Basarabiei in contextul RAzboiului de
Foarte bine poporului romn marele nostru istoric Nicolae
Iorga: "n loc de a avea momentul nostru de mare glorie, am trecut prin cele mai
dureroase momente ale istoriei noastre contemporane, cu denegarea dreptului nostru
istoric, cu ndatoririlor formale, cu celor mai elementare scrupule
de

ntre Tratatul de la San Stefano Congresul de la Berlin a
protestat cu la Marilor Puteri asupra actului ncheiat ntre Imperiul
Otoman Rusia. Astfel unul dintre cei mai adversari ai Rusiei Mihail
s-a deplasat la Budapesta n vederea sprijinului necesar pentru
recuperarea celor trei din sudul Basarabiei. dat de cabinetul austro-
ungar a fost unul clar : de partea pe Englitera, noi
singuri nu putem face resbel pentru Basarabia"
28
.
La Berlin Romniei a n sensul Bismarck
declara problema Basarabiei ar trebui la un congres european, la baza
stea Tratatul de la Paris din 1856
29
In ceea ce atitudinea celorlalte Mari
Puteri, acestea s-au nscris pe linie, la unison nu vor face cu
pentru Basarabia. pare n aceste presei publice din
Moscova, ce politica guvernului rus n ceea ce Basarabia. Astfel ziarul rus
"Golos" faptul " Romnia ar fi trebuit fie despre
Rusiei, n momentul cnd se cu dnsa ... ".
Lovitura era cu att mai cu ct partea Basarabiei pe care a o
lua napoi Moldovei, de care fu n 1812 de turci pentru a fi
doritori de a ntinde fontiera lor la

n tot acest timp Marile Puteri s-au pus de acord n vederea unui
congres european, guvernul opinia din Romnia mari
n ideea un congres european va anula deciziile de la San Stefano va lua
pozitive n ceea ce integritatea teritoriului romn. la Congresul de la Berlin
ce a nceput pe 1 iunie 1878, nici nu a fost motivarea fiind
statul roman nu avea calitatea de stat independent. In aceste s-a apelat la
Turciei, cea care a afirmat nu o motivnd "acum

Chiar n ziua deschiderii Congresului, Carol] considera
pentru Basarabiei
32
. Carol ntr-o scrisoare considera
21
Nicolae Iorga, up.l'il., 1998, p. 267.
" Aue documente din a fui Voi. 1 , Tipografia
Fonderia de litere Thoma Basileseu, 1893, p. 83.
19
Ibidem, p. Il O.
'" ,.Romnul", duminica luni, 16, 17 aprilie 1878, p. 3.
l
1
N. Iorga, op.cil.,p. 294.
Jl Memoriile Regelui Carul/ al Romniei de un marror ocular, Voi . IV, Ed. Machiavelli, 1995,
p.l25.
187
"Basarabia este un de pace foarte comod, care nu nimic Marile Puteri la
care Rusia mai mult dect la cele mai multe foloase n urma campaniei"
33

Problema audierii romni la Congres s-a pus n n 17/29
iunie 1878 a fost de unul dintre Angliei, marchezul Solsbury,
decizia fiind ca statului romn de a se prezenta n
Congresului
34

La 19 iunie 1878, emisarii Principelui Carol 1 (
aveau prezinte cererile poporului romn anume:
- interzicerea dreptului de trecere pe teritoriul romnesc a trupelor ruse ce se
din Bulgaria, urmnd utilizeze n acest scop doar calea
- posesiune asupra insulelor a gurilor inclusiv Insula
cum fusese n 1856;
- de cu efectivul militar angajat n conflict
pagubele suferite de pe urma acestuia;
garantarea

multe dezbateri lungi discursuri, la 1 iulie 1878 s-a semnal tratatul de la
Berlin, care 1-a nlocuit pe cel de la San Stefano. Astfel n rndurile acestui tratat se
Romniei (art. 43) numai cu anumite anume
statul romn acorde drepturi civile politice de alt rit dect cel
(art.44), cedeze sudul Basarabiei, ce revenea Rusiei ( art.45 ). Se de o
care prim.ea Delta (2812km) Insula
( 17 km t . Cu toate ca decmile CongresulUI de la Berhn au provocat o mare dezamag1re
n rndul opiniei publice nu numai, statul romn va duce n continuare o
pe plan avnd drept scop cum
bine se Marile Puteri vor unilateral Romniei.
Ziarele din epoca cntec pe care l din
Basarabia:
''Ibidem. p. 127.
"Sorin L. Damcan., up.cit., p. 69.
lbidem.p. 72.
verde"baraboi,
Ne-a maca pe doi,
Unul miercuri, altul joi,
S-a umplut lumea cu noi
avut o
Ce-a umplut lumea de
Maica s-a luat prin
ne
ne deie-n la
Mai bine am muri de

,. Apud Daniela op.cit .. p. 25.
188
Adrian- Bogdan Ceobanu - Problema Basarabiei in contextul RAzboiului de
la oaste
te-oi
Cnd eu limba mi-oi uita
Cnd o gru-n
S-o ajunge
Cnd o cre!,ite gru-n
ajunge

Marea a acestui de a fost de pierderea
sudului Basarabiei, vechi teritoriu romnesc, nu prin sigur altul
ar fi fost ci prin decizia unor factori externi.
Referitor la pierderea Basarabiei sunt cuvintele Principelui Carol l ntr-
o scrisoare : " E trist cnd Europa un stat dornic de
naintare, care dovedit puterea ntr-un sngeros, cedeze o
provincie"
38
.
Luarea pe nedrept a sudului Basarbiei a nsemnat o de
"Marea Putere Protectoare" a vecinilor cu putere mai pe
plan dar cu o memorie destul de atunci cnd vine vorba de
ajutor al Rusiei.
The issue of Bessarabia in the context of the Romanian lndependence War
(Summary)
The issue of Bessarabia has become permanent in the romanian history starting
with the 19
1
h century and maintaing also in the present times. In the article l mentioned
the problem of Bessarabia, especially it's south part, starting with the beginning of the
"Oriental Crisis", 1875, and ending with the Berlin Congress. Agreat injustice has been
decided regarding the romanian state and that was the loss of the south of Bessarabia to
the Russian Empire.

Constantin op.cit., p. 70.
Caroll al Romniei, Cuvinte scrisori, tom Il, p. 227.
189
"CHESTIUNEA" O
PE AGENDA CLASEI POLITICE
(1878-1888) *
LIVIU ..
Regimul de navigatie pe a reprezentat pentru istoriografia
un subiect amplu studiat. Aspectul poli tico-juridic al problematicii mentionate
a fost el analizat att in cadrul unor de dar in studii care au acordat
"problemei un rol deosebit in stabilirea politice dintre Romnia
Austro-Ungaria. Dincolo de faptul in cele mai multe cazuri, impresia este
s-a preferat perspectiva, lesne de a dublei monarhii asupra acestei probleme a
modului in care era ea de guvernul de la Viena, credem mai pot fi
fonnulate unele n studiul nostru ne vom referi, mai nti, la modul
in care va percepe statul romn, 1878, unui subiect care l aducea voia
sa in opiniei publice, a cancelariilor europene care se a fi unul cu
numeroase asupra intereselor sale politice economice. Dincolo de acest
aspect, ceea ce avea "problema a fi o pentru
clasa avea practic, pentru ani, nu doar
ci o parte din energia O chestiune care la prima vedere era mai
una ce de politica a Romniei avea 1878 un subiect foarte
concret pentru politica genernd de politice, in cele
din de
pe agenda unei echipe ministeriale, cart: mai avusese de un
obstacol in timpul unei alte (ne referim aici la chestiunea
(1867-1868)), dar care fusese de anumite abuzuri ale propriilor
din teritoriu, "problema respectiv Auslro- Ungariei, ca
stat neriveran, de a face parte din Comisia a de a ei,
punea ntr-o dificultate pe liberalii din jurul lui LC. Greutatea
unui asemenea moment era de faptul pe de o parte, guvernul de la
trebuia menajeze interesele unei puteri care recunoscuse prima
iar pe de parte, cedarea sudului Basarabiei acceptul dat pentru
Articol inedit.
Doctorand, la lnstilulul de Istoric ".A.D. Xcnopol"-
190
Liviu "Chestiunea" Dunirii- o problemi pe agenda clasei politice
modificarea articolului 7 din orice concesie unei puteri avea toate
la o decredibilizare Aceasta n in care la
se afla un guvern ce avusese o prin deciziile sale, la
dobndirea Romniei.
Devenit subiect de a Austro-Ungariei in
comisia a va permite tuturor politice exprime atitudinea.
Profitnd de libertatea de statutul de cei mai dintre conservatori
nu pierd ocazia de manifesta atitudinea de guvernul liberal de la
Aceasta nu insemna in lor publice, liderii
conservatoare alternative. n n care in Rusia nu se mai
putea avea incredere cu prilejul Congresului de la Berlin, statul
romn nu permitea o atitudine de de dubla monarhie, mai ales sprijinul
cancelariilor europene nu se nici de Ceea ce avea contribuie
mai mult la inflamarea atmosferei politice avea fie de adversarii
politici ai lui I.C. a faptului pentru el, ca al executivului, se apropia un alt
moment important n statului romn, proclamarea Regatului, pentru a
realizare se putea prezenta n electoratului ca principal artizan. Orgoliile politice
ating la 1881 culmi att de m<Jri nct conservatorii, ce afirmau
Regatului era "cedarea nu vor participa nici la
prilejuite de ncoronare. Presa dar cea avea joace
un rol important in tensionarea dintre Romnia vecinul de la vest.
pe parcursul anilor 1881-1883 de alte crize precum cea de
discursul de la a lui Petre din 5 iunie 1883, sau de de sprijinire
a romnilor din Transilvania, de tipul celei create de Congresul de la Londra din
1883 pe tema "problemei aveau contribuie la formarea sentimentului
la Berlin nu era la o asociere
precum "Tripla a face, asemeni conservatorilor, o
intre aderarea Romniei la Tripla reducerea Austro-
Ungariei in controlului politic asupra pe se poate
spune aceste aspecte s-au reciproc au permis Romniei intrarea intr-o
realitate ce avea existe la primul mondial. n rndurile
vom ncerca toate aceste idei, dar vom putea deschide
alte de dezbatere.
cu de o parte a clasei politice apropierea
Romniei de Austro-Ungaria trebuie ntr-un anumit context intern
Ideea unei importante a politic de a face din Romnia un
stat independent la gurile asumarea rolului de a reprezenta valorile
occidentale n

n de Carol 1, avea in timp un
1
0 a discursurilor polilice din secolul al XIX-lea a fost misiunea pc care romnii ar ti
avui-o din parlca statelor occidcnlalc n a Europei: .. Noi am fost antcgarda Europei, de la nceputul
secolului al Xlii-lea mai noi am fost bulevardul Europei mpotriva tuturor invaziilor asiatice de
atunci. Statele europene au putut se dezvolte n acel timp, altii erau care se saerifieau spre a le
191
proiect greu de pus f! Numeroase aveau imediat 1866
din diferite. In timp ce liderii politici romni n o
n politice n zona srbii, grecii, dar
bulgarii devin practic tot mai pentru otomane. n
acestei guvernul liberal, credea n necesitatea unei a
popoarelor din Balcani care sfera de a Imperiului otoman n
rezervei manifestate de puterile occidentale, riscurile pe care
le-ar fi asumat participnd la o asemenea
Din acest motiv, singura forma de

colaborare a Romniei n cu un stat vecin avea forma tratatului
de cooperare cu Serbia
3
. n ciuda acestei vechile antipatii
accumulate, de un lider precum l.C. din partea dar ale
acestuia privind necesitatea unei politici de narmare pentru un stat aflat n
a Romniei
4
, aveau genereze o presiune asupra lui
Carol pentru schimbarea guvernului liberal
5
.
Primele ale guvernului liberal-radical erau trecerea
cu statele balcanice n plan secund
6
orientarea, n anii a politicii
externe a Romniei spre Austria. Chiar la nivel oficial nu se mai nregistrau semne
de interes pentru ceea ce era o lideri precum l.C.
credeau necesar insiste la 6 iulie 1870, asupra ntre sprijinul
acordat din regiunea adversitatea de un stat precum
Rusia
7
. ntr-un ajutor venit din partea statelor apusene avea fie unul
din argumentele folosite de l.C. n lupta pe care o va duce de la tribuna
Parlamentului mpotriva de Romnia, a comerciale cu Austro-
Ungaria. Ideea a pledoariei liderului liberal era printr-un document de tipul
celui semnat n anului 1875 Romnia favoriza dubla monarhie n detrimentul
unor state care sngele pentru
I.C. Camera Dcputa!ilor 25 februarie 1879, in L. Boia, Istorie mit in nationalei
ronuineascci, Editura Humanitas, 1997, p. 81.
1
/bidem, p. 45.
'Tralatul semnat cu Serbia la pc 20 ianuarie 1 H6R de ciitrc Radu Ionescu Kosta Magazinovici,
ratificat a doua zi de Carol 1 contrasemnat de Golcscu, ministrul de externe, re 2 februarie de Mihail
Obrcnoviei, se caraclcriza n orinia printr-un un mare grad de generalitate: "angajarea de a
contribui la dezvoltarea relatiilor comerciale, acord de ajutor mentinerea unei atitudini de
n N. Corivan, op. cit, p. 215.
'"nconjura!i de trei puteri, noi vom suferi una sau s-ar intelege ntre ele ar ocupa tara
dar noi vrem Europei este de ci"., in Nicolae
Vasile Alexandrescu, Leonid Boicu, Istoria a poporului romn, voi. IV, Editura
1977' pp. 495, 559.
Stan,Jndependen{a practica a anilor 1859-1877, n "R.dl.", tom 28, nr. 10, 1977, p.
1514.
'K. Hitchins, op. cit, voi. II, p. 45.
'Ibidem, p. 240, n moment declara "Vom putea lupta mpotriva Rusiei, cnd
va lua parte la iar nu 10-20000 soldati concentrati intr-un punct descoperit", in Ibidem, p. 227.
1
I.C. Acte voi. 1, partea a 11-a, 1 ianuarie 1869-aprilie 1876, Editura Cartea
1935, p.402
192
Liviu - "Chestiunea" o pe agenda clasei politice
n unor asemenea publice, lipsa de a unor state
precum Anglia, Italia de evenimentele care au loc la sud de ncepnd
cu 1875, avea provoace o nu doar lui I.C. ci unui
mai mare de lideri politici romni. Cu realizau pentru o de
timp, avnd in vedere obiectivele sale, atitudinea cea mai pe care Romnia
trebuia o adopte era neutralitatea
9
Evident o astfel de a
devenea tot mai greu de explicat, dar ea a fi singura de urmat, n
n care Austria se exprima n favoarea status-quo-ului
10
, iar guvernului
tot mai prezent n

nu erau greu de intuit.
Chiar Austro-Ungaria avea o de tipul celei amintite anterior,
Romnia ncepea acorde din acel moment o tot mai mare cu vecinul
de la Apus. dintre l.C. ministml de Eugeniu de la
Sibiu cu Frantz Joseph, pe marginea ruso-turc
12
, urmate de sugestia
cu acest prilej privind ntr-o neutraliate retragerea n Oltenia, chiar
nu era n calcul de clasa era de
promisiunea politice a

faptul Romnia ncepea
n politica sa mai multe optiuni.
n perioada imediat care vin dinspre dubla monarhie nu trec
pragul unora de amabilitate mai dect de angajamente concrete, cum era cea a
ministrului de Externe Andrassy, ce considera atitudinea de Romnia drept una

n aceste exista la nivelul guvernului romn preocuparea de a menaja
toate dublei monarhii. O n acest sens o reprezenta chiar nota
de I.C. pe 1 aprilie diplomat austro-ungar, n care era
respectarea intereselor dublei monarhit n ciuda

O astfel de
atitudine avea contribuie cu la acordul tacit pe care Austro-Ungaria, spre
deosebire de celelalte puteri, avea dea pentru participarea Romniei la ruso-
turc, de Andrassy ca modalitate de transformare a ntr-un fapt de
drept
16
. multe din astfel de gesturi rezultate practice, iar Rusia la
unei politice, impuse de una de
.. Romnul", 1 mai, an 20, 1876, p.381.
10
"Turcia este de o utilitate aproape pentru Austria, iar ci este pentru interesele
noastre", in Beatrice Marincscu, Rlldulcscu-Zoncr, epopeea independen{ei. 1877- 1878,
Editura Academiei, 1978, p. 31.
11
"Romnul", 1 mai, an 20, 1876, p.3!! 1.
12
Ion I.C. Brlltianu, Romnia chestiunea orientului in voi. /877 - /878. Confi!rin{e
finute la Ateneul romn, f. 1., 1927, p.!!O.
0
I.C. op. cit., p. 228.
Documentele pentru voi. 1, doc. nr. 689,25 decembrie 1876, p.545.
Ion Amintiri politice diplomatice 1848-1903, Editura Cavallioti, 2003, p.l96.

16
Existau ce interesele guvernului habsburgic in de a nu cu nici un
batalion hotarele Serbiei de a nu nici o cucerire de teritoriu n Bulgaria. statul romn ndeplinea
aceste era promis un sprijin chiar la viitoarea conferintA a pentru luarea n a unei
din Dobrogea, n lndependen{a Romniei. Documente, voi. 1, doc. nr. 104, 20 iunie, p. 139.
193
Muzeul ,,Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006 - 2007
frontului, avea afecteze integritatea a fostului aliat prin tratatul de la Berlin,
ncepnd cu 1878 o n politicii exteme se deschidea.
Anul 1878, analizat prin prisma Congresului de la Berlin, a
reprezentat nu doar Romniei, dar a contribuit la
factorilor de decizie de la n unei
noi strategii de
Carol 1 I.C. guvernului, ajung la convingerea dat fiind noul
context politic european, un stat relativ indiferent de de
sa nu se putea impune pe plan international a face
parte dintr-un sistem de politice. Ei au intuit pentru un act politic major, cum
avea fie proclamarea Regatului, era nevoie de un puternic sprijin extern. Guvernul
liberal foarte bine ca n noul context mai putea demersurile
politice bazndu-se pe invocarea originii latine a de rudenie cu Gennania.
cont de provocate de indiferenta statului francez
trzie a nchiderea financiare pentru mult timp de faptul
Rusia nu mai putea reprezenta o de luat n calcul avnd n vedere modul
n care fusese tratat statul romn n timpul Congresului de la Berlin, orientarea Romniei
spre .,blocul central-european" era singura
rezolvarea problemei succesiunii la tronul
Romniei acceptatea titlului de pentru Carol 1 de puterile europene,
pe faptul erau rezultatul dintre suveranul romn un prim-ministru
lot mai autoritar
17
, au reprezentat importante ocazii pentru cancelariile europene de a se
ntr-un anume fel de Romnia. apropape n paralel cu demersul
pentru cel privind acordarea titului de
domnitorului era ca o modalitate de a prestigiului statului romn. n
continuare a unor importante n urma tratativelor a negocierilor, factorii
de decizie de la aveau constate cu acest prilej state precum Italia,
sunt la fel de rezervate precum naintea

de proiectele anun(ate de
de Carol 1 a titlului de pe 9
septembrie," de Andrassy n cadrul cu Ion n mod
clar nici Austria nu dorea n acel moment se angajeze n mod concret de
Romnia
20
. un precum fusese cel din 1877, era firesc aproape ca romnii
asume n probleme interne responsabilitatea unor gesturi politice, cum era
cel amintit. era atitudinea binevoitoare de acum a guvernelor de la
17
La 21 decembrie 1878 era semnat un document care constin1ea alian!a ntre douli auto-denumite
stnga dreapta, care i recunosc autoritatea lui I.C. n Biblioteca Na\ionalli, ColccJii Speciale, fond
I.C. Brlitianu, dosar 54611878, fila 13. 14, aveau drept scop fuziunea formarea, dupli ceva timp, a unui
singur mare partid liberal nalional, a celor implicali.
11
Raul V. Bossy, Politica a Romniei intre anii 1873-1880. de la Agenfia diplomatit"J din
Roma, Editura Cultura naJionalli, 1927, p.7.
19
Nicolae Iorga, istoria romnilor, voi. X, intregitorii, Biblioteca Academiei, 1939, p. 227.
11
Gh.N. Clizan, Rlidulcscu-Zoncr, Romnia Tripla (1878-19/4), Editura
1979, p.34.
194
Liviu - "Chestiunea" - o pe agenda clasei politice
Paris, Berlin, Viena, Roma Petersburg, de nota de din partea lui
Mihail de diplomatici ai Romniei din capitalele

n actului de suveranul romn
22

Apropierea care ncepe se ntre Romnia dubla monarhie
presupunea ctorva obstacole importante. pentru guvernul de la
era destul de greu de acceptat explicat electoratul romn, un eventual acord
de de Viena Congresul din 1878 de asigura preponderenta
asupra astfel nct protejate interesele economice
23
, pentru habsburgi
de liberali din Transilvania Banat nu
mai era un fapt tolerabie
4
Acceptnd ridice reprezentanta de
la la rang de naintea celorlalte state
25
, dar sprijinul acordat
guvernului romn n timpul conflictului diplomatic cu Rusia din mai 1879
26
, Austria
putea spera planurile sale de ascensiune asupra nu vor ntmpina
vecinului de la
n aceste unor lideri precum M. sau V.G.
Liteanu n unui sprijin politic serios se ndreptau spre Londra sau Petersburg
27
.
Nu peste mult timp avea se faptul ele erau iluzorii.
ncercnd reia rolul de de protectoare a Romniei, interesele
acesteia n problema cabinetele englez rus comportndu-se ca cum fi
dat n favoarea politicii austriece
28

Dat fiind un asemenea context, apropierea Romniei de o putere precum Austria
care, dincolo de de promova interesele economice politice,
11
Ibidem.
11
Ion Stanciu, Diplomafia Romniei (1877-1880), n "R.dl.", tom 30, nr. 6, 1977, p.
1042.
n n contextul situalici de fapt de drept Ia de jos, n urma evenimentelor din
anii 1877-1878, diplomatia de la Ballplatz schimbat atitudinea fa!)l de cea Congresul
de la Paris, obiectivele Vienei n linii mari, sustragcrca de pc cursul superior
al fluviului unui control asigurarea, nu a unui monopol, cel a unei dominante
pentru AustroUngaria n ceea ce traficul comercial pc de jos. Ca atare, austro-
a la din trecut de a mpiedica libera pc fluviu, n amonte de Galati, a
vaselor ce nu statelor danubicne, devenind n schimb prelungirii termen a Comisiei
Europene, n sarcina potrivit punctului de vedere al Vienei, ar fi trebuit, de asemenea,
reglementarea controlul pc amintita portiune a in timp, guvernantii dublei monarhii
au monopolul de la de Fier participarea de drept la acestea a
statelor riverane, respectiv Romnia Serbia, cum fusese n tratatul de la Londra din 13 martie
1871, n Marea poporul romn, p. 17.
14
T. Pavel, romnilor pentru unitatea Puterilor Centrale ( 1878-1893),
Editura Facla, 1979, p. 61.
!! Ibidem, p. 59.
16
Kcith Hitchins, Romnia (1866-1947), Editura Humanitas, 1998, p. 64; Evident
publice de tipul celei pc care o arc n Parlamentul Romniei, la lunii noiembrie 1878, n
cadrul ncercnd rezume politica a guvernului pc care l conducea afirma "n ministerul
va cele mai bune cu toate putcrilc",in "Monitorul Oficial", nr. 264,28 noiembrie 1878, p. 743.
17
Cataloguf lui Mihail (ntocmit de Augustin Z.N. Pop), Editura
Academiei, 1959, document nr. 2135, 2136, p. 419.
11
Idcm, doc. nr. 2138, p. 420.
195
manifestase un anumit interes pentru o colaborare cu R01mnia, devenea un fapt firesc
29
.
Pentru realizarea unui asemenea demers era necesar ca unul din
politicii externe a Romniei, J.C. se bucure de o autoritate tot mai mare n
interiorul politice pe care o conduce
30
, dar asupra n
ansamblul ei
31
. Tocmai autoritate avea fie n
legii pentru concesiunea ferate, din 26 ianuarie 1880, statul
romn, practic calea unor negocieri serioase ntre Romnia Germania
avnd dreEt obiectiv ncheierea unui tratat terenului n vederea
Regatului
2
Dincolo de gesturi simbolice cum ar fi decernarea unor pentru cei
doi suverani
33
, rezolvarea afacerii Stroussberg era cea care avea o
la apropierea dintre cele state
34
. Pe dar
dintre Germania Austro-Ungaria, Romnia va exprima prin vocea primului ministru
diplomatul Hoyos de a concretiza apropierea dintre statele pe care le

Cunoscnd foarte bine mediul politic intern se ca n
problemei destui politicieni care l acuze de
intereselor Dorind blocheze astfel de atacuri el ncerca cointereseze n
actul de guvernare politicieni pentru orientarea lor filogermana, precum D.A.
Sturdza
36
, peste timp pe Titu Maiorescu P.P. Carp
37
. Ascendenta primului
ministru romn asupra colaboratorilor nu avea contribuie la eliminarea unor
incidente de tipul celor din vara lui 1880, n care contrastnd total cu demersurile sale ca
prim ministru cu cele ale lui Carol ca al statului
311
, reprezentantul Romniei la
Londra critica n politica Austriei la Aflat ntr-un climat public n
29
N. Iorga, op. cit., p. 229.
"in timp ce unii ii acordul pentru din funqii administrative in Arhivele
Nationale Centrale, fond dosar 2811880, fila 27, altii cer rcpuncri in functii de prefecti, in
Idcm, fond dosarul 2811880, fila 6, unor imprumuturi de la institutii cum ar fi creditul
funciar, in ldem, fila 18, sau numiri de in fruntea unor institutii, in ldcm, fila 19.
'
1
Arhiva fond dosar 2711880, fila 5.
12
G. Fotino, Din vremea nafionale a Boierii Imprimeria
1934, p. 49.
J.'Vizita aceasta avea loc decorarea lui Carol cu ordinul "Vulturul Negru". Motivul oficial al
primului ministru era inmnarca ordinului "Steaua Romniei" pentru Germaniei Wilhelm al II-lea
Bismarek, in Ibidem.
Jthidem , p. 50.
Zoncr, op. cit., p. 47.
"incercarea de rezolvare a afacerii Strousbcrg avea unora dintre oamenii politici romni un plus de
imagine prin plasarea lor pc o pozitie de ncacccptarc a finaciarc venite din partea
guvernului german. Lideri precum Grigorc Mihail Sturdza, Catargiu, G. Vcmcscu, Titu Maiorescu, N.
Ionescu, erau incurajati perscvcrczc in atitudinea lor de un grup de din Odobcsti.
Pu1in conform cu principiile liberalismului reprezentantul guvernului va avea o de ccnzurarc a
scrisorii, in timp de M. lipsa unor care nu astfel de
in Biblioteca colectii speciale, fond dosar 29/1880, fila 5-8.
n/.C. D.A. Sturdza, Biblioteca NationalA, speciale, 21 mai 1880, dosar 290,
1880, fila 3, 4.
"G. Fotino, op. cit., p. 54.
196
care se vorbea destul de insistent despre politica ca fiind una
de cea de Viena, N. Calimachi Catargi se
pentm o mai n problema ba chiar de
nfruntare a Austro-Ungariei de a unui sprijin n rndurile puterilor
vestice
39
. Reprezentantul Romniei n capitala Marii Britanii era convins, n momentul n
care astfel de de unui demers diplomatic avnd drept obiectiv
unui sprijin politic din partea guvernului englez. Remarci de tipul celor amintite
l determinau pe ministrul de Externe de la Bucuresti,Vasile Boerescu, recomande o
activitate mai pentru a nu irita marile puteri deoarece: "Atitudinea
trebuie fie nu

Problema avea se constituie pe parcursul anului 1880 ntr-un
nod gordian al dintre Romnia Austro-Ungaria. Dificil era pentru Romnia
faptul puterile europene transmiteau semnale confuze, romni fiindu-le
aproape conturarea unei opinii clare despre statele pe care ar putea conta n
lor. o de a cu Romnia avea cu
faptul singurul guvern care sprijinea din jurul lui
era n problema cel francez. Angliei ale Rusiei
de Austriei erau deja binecunoscute, cercurile politice se la
o din partea Germaniei
41
Bine presa avea
relateze cu lux de despre vizita lui Carol din vara an, 1880. Amplu!
comentariu din ziarul "Tagblat" din Berlin n care se vorbea despre unei
atitudini "corecte" n problema din partea Romniei, asupra titlului
de regat de Germania Austro-Ungaria
42
avea sa fie folosit din plin de
adversarii executivului de la
extrem de virulente la adresa politicii externe a guvernului liberal,
opozante prin lor nu la o clarificare n
Romniei n noul climat european. Programul politic mult al
conservatorilor din vara lui 1880 avea lui Titu Maiorescu, prin faptul
recomanda "o chiar toate puterile, dar
caracterul unui act plin de "fraze anodine, lipsite de orice precizie" la care
ar fi putut adera liberalii
43
. la gesturile politice ale adversarilor, dar
discursurilor retorice, conservatorii nu pierdeau ocazia despre
"servitorii domnului Strousberg" politica intereselor guvernelor de la
Viena Berlin
44
n timp ce grupul de conservatori n de M.C.
ne. op. cit., voi. II, p. 127.
40
/bidem. p. 127; Rechemat n dupll ce efectuase un stagiu la Londra Paris, Calimachi, nclllcnd normele
diplomatice, va publica n capitala FranJei un volum de corespondenJll cu Boercscu J.C.
imediat n mediile interne un imens scandal politic, n Ibidem, p. 128.
41
Catalogul coresponden{ei lui M. Koglniceanu ... , pp. 419-420.
41
Gh.N. Rlldulcscu Zoner, op. cit., p. 54.
'Ti tu Maiorescu, Istoria a Romniei sub Carol/, Editura Humanitas, 1998, p.ll7.
""'V rnd arate cititorilor care erau convingerile politice ale adversarilor, ziarul liberalilor din jurul lui J.C.
C.A. Roselli publicau fragmente importante din textele n .,Democratia din 29
197
Muzeul Judetean "Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 20Q6- 2007
Epureanu nu aduc prea multe n politicii externe, lui Gr. M
Sturdza din jurul atrag asupra unei bune
cu Rusia
45
Nu lipsa de din programul politic era surprinzatoare, ci faptul
ca n ofensiva lor conservatorii l trec n rndul adversarilor pe suveranul
Romniei, ceea ce era pentru ei. Vizita lui Carol din vara lui 1880 n
Germania Austro-Ungaria era n conservatoare ca una
unor probleme ce de suveranitatea
succesiunea la tron, problema Regatului rezolvarea problemei n favoarea
Austro-Ungariei
46
. Ceea ce se dorea a se acredita prin ziare precum "Timpul" implicat
el n campanie, era de fapt ideea pentru un stat precum Romnia de a
avea bune cu toate puterile europene, fapt greu de realizat. Semnalele de pe
care conservatorii se considerau le n riscurilor pe care le
asuma Romnia jucnd n plan extern lotul fe o carte ("unul dintre vecinii care nu
se intimidat de onorurile ce ni se fac'"' ) veneau destul de trziu, daca ne gndim la
faptul decizia de proclamare a Regatului fusese cu viitoarele aliate ale
guvernului de la

Pentru cercurile politice avizate, proclamarea Regatului nu
mai era un secret ca evenimentul se 1 O mai 1881 sau 8
aprilie, aniversarea lui Carol. Pentru aceasta mai trebuia
problema succesiunii la tron.
Atent la toate politice care au loc, domnitorul nu neglija criticile
conservatorilor ncercnd le prin date la 15 noiembrie, n mesajul
adresat Parlamentului, n care cteva referiri la ntlnirile avute n Apus.
Neamintind nimic despre monarhul romn
prezenta acceptarea de marile puteri a noului statut juridic al pe care o
conducea ca o confirmare a locului pe care Romnia l ocupase, n opinia lui,
dintotdeauna n rndul statelor europene
49

Evenimentul mult pentru anului 1881, proclamarea Regatului,
era anticipat de o izbucnire a conservatorilor. Remarcndu-se atunci
prin stilul ponderat de a aduce n diferite probleme politice, Titu Maiorescu
surprindea la nceputul noului an prin publicarea unui text, preluat de ntreaga
n "Deutsche Revue"
50
, n care 01 politice rusofile
a liberalilor a lui C.A. Rosetti din 1877
51

august .. Binele Public" din 22 august, apud "Romnul", 9, 1 O septembrie 1880, p. 125; ldem, 12 septembrie
1880, p. 133.
Maiorescu, Discursuri parlamentare cu privire asupra politice a Romniei sub domnia lui
Carol/, vol.lll,/881-1888, Editura Socecu, 1899, p.5.
Ibidem.
" .. Romnul", 1 O septembrie 1880, p. 125.
"V. Cristian, Diplumafia in slujba implinirii idealului nafiunal ... , p. 251.
Regelui Carul 1 /866-1914, voi. 1, /866-/886, de C.C. Giurcscu),
pentru Regele Carol li, 1939, p. 345.
.. Romnul", 12, 13 ianuarie, an 25, 1881, p. 33.
p. 33.
198
Liviu Br1itescu - "Chestiunea" Dunirii - o problemA pe agenda clasei politice
Acuzele aduse guvernului romn de conservatorii din jurul lui Catargiu
M.C. Epureanu, potrivit echipa ducea o ce
servea mai mult intereselor marilor puteri prin aceasta se avea n vedere ascensiunea
Austriei asupra aveau n intensitate cu apropierea evenimentului
din 14 martie nediminuindu-se nici
Producnd impresia unui regret serios pentru faptul nu se la
guvernare, conservatorii pierdeau din credibilitate n momentul n care, pe
de mai sus, plasau conform proclamareea Regatului ar fi fost
intereselor n problema

Presiunea tot mai mare att prin intermediul presei, dar al din
Parlament avea genereze n cele din din 14 martie a deputatului
Dimitrie Lecca, prin care se proclama transformarea Romniei n Regat. Dincolo de
faptul documentul citit de Lecca o la multe din
amintite, era insistenta asupra atuurilor Romniei
puterile europene deja, n viziunea celor care documentul,
disponibilitatea de a Regatul Romniei
51
. primele discursuri din
Parlament
54
, se putea crede ca lumea cel pentru o
de timp ..
Dincolo de ePtuziasmul sesizabil la nivelul marilor

euforia
din interiorul clasei politice avea destul de repede, luptele politice
cu mai vigoare. Primul ministru avea de n
timp, venite din Parlament, dar presiunii care ncepe se imediat
proclamare din partea cercurilor politice austriece, care nu un secret din
faptul n schimbul Romniei n Regat o atitudine
de interesele Vienei la

Cum pe
nu puteau avea un caracter public, astfel de subiecte ca urmare a unor articole din
ziarele vieneze, unele dintre ele fiind cunoscute pentru apropierea lor de cercurile oficiale
austriece. Lipsa unor clare din partea romne contribuia la
celor mai diverse
ca o modalitate de temperare a atacurilor conservatorilor de crearea
unei atmosfere prielnice lui Carol 1, retragerea din fruntea
guvernului a lui I.C. pe 9 aprilie
57
preluarea de prim ministru de
5
'"Curicrul", 15 martie, 1881. p. 2.
!l Argumentele invocate erau "intinderea locuitorilor", "pozitia nu in ultimul
rnd, "cvcnimcntclc glorioase din 1877 1878", in "Monitorul Oficial", nr. 60, 14 martie, an 25, 1881,
Dezbaterile Deputatilor, sesiunea 1880-1881, 13 martie, p. 1776,1777.
.. Romnul", 15 martie, an 25, 1881, p.241, Monitorul Oticial", nr. 60, 15 martie Dezbaterile
Deputatilor, 14 martie, p. 1817.,Vasilc Bocrcscu, Discursuri politice /859-1883, voi II, 1874-/883,
Atelierele Grafice Soccc, 191 O, p. 1254, 1255.
55
"Romnul", 25 manie, an 25, 1881, p. 274.
56
ldcm, p. 257.
!l Unul din cei care nu intelc!,lca gestul lui I.C. Brlilianu era D.A. Sturdza. ntr-o scrisoare O.
exprima nedumerirea de retragerea a fratelui in conditiile n care guvernele
europene transformarea Romniei n Regat, iar dintre suveran primul ministru,
199
Muzeul ,,Acta Moldaviae Septentrionalis", V - VI, 2006 - 2007
D. avea contribuie, prin acestui act, la formarea primci fisuri
serioase n interiorul puterii. Chiar schimbarea nu mai avea creeze
frisoane n cadrul europene ca

noul prim ministru nu
o de calm in apropierea
stimulnd conservatoare tot mai
Discursurile retorice aproape de patetism
59
pe care noul prim ministru le rostea
de la instalare nu ii aduceau , in ciuda angajamentelor pe care le lua in
pe Dunare simpatia pentru aceasta vedea in el tot
un lider al P.N.L. Venit de pe de reprezentant al Romniei la Constantinopol, D.
Bratianu ilustra prin sale o de clasei politice
in momentul in care credea activitatea lui din anii anteriori
60
, era o
pentru adversari in bunelor din momentul Preocupat
increderea guvernelor europene de partea sa, primul ministru
sublinieze n circulara romni din angajamentul
cu a tratatelor de cercurile politice de la
adoptarea titlului de rege pentru statului
61

peste unele provocate de discursuri oficiale ale
romni n care se referire la Carol 1 ca rege al romnilor, sau difuzarea unor
daco-romane se trecea ceva mai usor
62
, problema era una mai ales
pentru prin modul n care se incerca rezolvarea ei, era suveranitatea
Cererea Austro-Ungariei de a avea in Comisia a de
jos din statelor riverane, Romnia, Bulgaria Serbia, era
pe dreptate Acordarea permanente unui stat neriveran pentru
zona fluviului de la la n mare, precum votul preponderent pentru
Austro-Ungaria nu putea fi de Romnia
63

ce fusese sprijinit mai mult declarativ de Anglia Rusia, care nu erau
interesate de extinderea sferelor de in zona statul romn era nevoit
apere singur interesele. care Romniei era aceea de a nu accepta crearea
unei comisii mixte, refuznd n continuare solicitarea Imperiului Habsburgic.
unei formulate de Nicolae Ionescu, Dimitrie afirma
din Comisia primise precise in sensul
absolute a

Presat tot mai mult, primul ministru nu avea
uneia din cele mai importante ce-i in de la preluarea
mandatului anume, eliminarea potrivit Romnia primise
pentru functionarea a unui guvern, era una foarte in Biblioteca colectii
speciale, fond I.C. dosar 291, 1881, fila 2.
51
"Ncw Frcyc Prcssc", 21aprilic apud "Romnul", 12 aprilie, an 25, 1881, p. 320.
",.A lunci puteti fi siguri, voi cu pasiune, cu furia tigrcsci care puii", in Curicrul", 1 mai, 1 881,
p. 2.
"Ibidem.
'
1
ldcm, 3 mai, t881, p. 2.
61
Ibidem. p.64.
u 1. Mamina, 1. Bulci, Guverne (1866-1916), Silex, 1994, p. 51.
.. "Curicrul", 3 mai, 1881, p. 2.
200
sale n Regat la schimb cu acceptarea ascensiunii Austriei
asupra Recunoscnd public faptul Romnia avea de nchidere a
acestei probleme conform intereselor ei, noul lider al executivului insinua ideea potrivit
guvernul pe care l conducea se afla n unor fapte mplinite, rezolvarea
Romniei fiind de guvernul
n ciuda sprijinului pe
care din partea regelui, fapt confirmat prin telegrama din 15 mai
66
,
Dimitrie nu avea mai reziste prea mult n de al al guvernului
liberal..
n pentru o de timp, liberalii din jurul lui
nemultumiti de celui care devenise prim ministru la 9 aprilie 1881
de le aduse fostului al executivului n acceptului
Austriei pe

o dezbatere pe n Parlament ducnd
n cadrul unei dezbateri, asupra pe care o aveau toate guvernele
care se n ultimii ani
68
unor lideri precum Petre sau
Vasile Boerescu, n care se n momentul retragerii fostului guvern, acesta se
n favoarea unei comisii speciale, dar respinsese votul preponderent al Austro-
Ungariei, nu aveau un mare ecou n rndurile conservatorilor. Completndu-1 pe fostul
ministru de Externe, I.C. el asupra
comisiei, mai mult ca o a Comisiei europene de la Guvernul
condus de el , conchidea fostul prim-ministru, nu cedeze care
"sunt un drept al

de tipul celor amintite
exista o solidaritate a liderilor liberali cu I.C. fapt care va
preluarea de acesta a mandatului de prim ministru ..
Revenirea n a lui I.C. avea provoace diverse. ce
de la ,.New Freye Presse" remarcau pozitiv preluarea guvernului de I.C.

treptat se poate observa o ngrijorare a cercurilor politice germane
austriece n cu intransigenta Romniei n problema prin
posibila de a unor puteri asupra

dintre Romnia Austro-Ungaria luau din nou o n
cursul lunii august din an 1881. Cauza era interesul sprijinul pe care guvernul
liberal l acorda din Transilvania Banat. In se
nscriau ntlnirile pe care le aveau C.A. Rosetti, V.A. Urechia, M. I.C.
op. cit., voi. Il, p. 97.
66
30 de ani de domnie ai regelui Carol/. acte ... , voi Il, 1880-1896, p.l5.
"'in n care existau destui liberali care nu nu ra)iunca pentru care I.C.
se tocmai n momentele ulterioare Regatului, iar unii dintre ci i
lor n de revenirea lui era o ncercarea lui D. de a se dezangaja de
orice in problema plasarea acesteia in responsabilitatea guvernelor anterioare inclusiv cel
condus de fratele lui, in Bbliotcca speciale, Fond dosar 534, 1881, fila 866.
61
Al. Crctzianu, Din arhiva lui Dimitrie voi 1, p. 92, apud Apostol Stan, Liberalismul politic in
Romnia, Editura 1996, p. 242 .
.. ,.Monitorul Oficial", nr. 40, 24 mai 1881, pp. 1374-1383.
",.New Frcyc Prcssc", 21 iunie apud ,.Romnul", 13 iunie, an 25, 1881, p. 519.
71
"Bcrlincr Post" apud .,Romnul", 14 iunie, an 25, 1881, p. 524.
201
cu ai romnilor din Imperiul Habsburgic.
de la 1 august a ministrului romn de Externe, Eugen care respingea
Vienei in cu "iredentiste" ale romnilor din Regat nu avea mpiedice
incercarea de a stabili conexiuni intre romnilor din dubla
monarhie, de ministrul de Externe austriac, dar nici incursiunea din Transilvania a
generalului Lachmann din septembrie 1881
72
. Atmosfera fusese de
incursiunile pe care deputatul liberal, N. Ionescu, a avea o calitate le
n august in Banat unde promitea romnilor "libertatea"
73
. ncercnd mai tempereze
din acuzele austriecilor, guvernul liberal adopta o ideologiei pe
care o reprezenta anume, unui birou de care pe
ministerul de externe, avnd drept obiectiv o "privire" asupra articolelor ce ar fi
putut afecta susceptibilitatea dublei monarhii
74
.
Pentru nu i erau indiferente raporturile pe care le avea cu Austrio-Ungaria,
guvernul romn l trimitea pe C.A. Rosetti discute cu reprezentantul acesteia la
Liderul liberal ncerca pe baronul Salzberg asupra netemeinciei
referitoare la guvernului I.C. la romnilor din
Transilvania, insistnd asupra unui stat precum era Romnia:
bune cu vecinii consolidare

Ceea ce putea n
era faptul eforturile romni pentru normalizarea cu
dubla monarhie ntmpinau din partea acesteia replici de genul : "acela care nu merge cu
noi este mpotriva Romnia, refuznd votul preponderent
pentru guvernul habsburgic, nu interesele Rusiei, Angliei sau

cercurile politice de la Viena a rezultat" din
aceste motive "Romnia trebuie o ntre noi Rusia"
77
Presa
sugera, n guvernului austriac adoptarea unei atitudini mai dure de
Romnia fiind "va trece ea de partea ncepem prin a pune
pumnul sub nasul regelui Caro11''
78
.
a de la Viena, toamna anului 1881 avea
mai fermitate din partea cercurilor politice de
necesitatea unei amicale cu Austro-Ungaria, liderii de la
din nou la lunii septembrie n lor de colaborare
cu vecinul de la Apus, neuitnd despre drepturile interesele statului romn
garantate prin tratate

Romnia considera tocmai primirii sale
n concertul european a misiunii ce i s-a acordat n parte a Europei, merita un
73
T. Pavel, op. cit., p. 65.
7
l"Romnul", 9 august, an 25, 1881, p. 700.
7< T. Pavel, op. cit., p. 66.
"Romnul", 15, 16 august 1881, an 25, p. 719.

7
'1dem., p.719.
77
ldem., p.719.
78
ldem, 21 august 1881, p. 735.
79
ldcm, 30 septembrie, an 25, 1 81! 1, p. 863.
202
Liviu "Chestiunea" o pe agenda clasei politice
alt tratament din partea vecinei sale. Liberalii i avertizau n timp pe conservatori
prin lor politice Romnia pierdea orice respect n ochii Europei.
Discursul de regele Carol n Parlament n noiembrie 1881, axat pe
statului pe care l conducea de a se opune tratat prin care pe
fie unei singure puteri
80
, avea din nou
opiniei publice europene. Austro-Ungariei o asemenea
avea fie att de mare nct se ajunge chiar la ruperea diplomatice cu
executivul de la pentru o de zile. Acceptarea a date
de guvermul romn
81
, pentru noul incident, ne guvernul
austriac seama de Romnia, care era acum un stat independent, trebuia
o atitudine.
Pc problema care reprezenta o n apropierii
Romniei de Austro-Ungaria, se n a romnilor
din Transilvania. Dincolo de alte motive tactice, guvernul habsburgic credea
transformarea Romniei ntr-un aliat va estompeze din ecourile
de romni n cadrul dublei monarhii. Semnale de ngrijorare avea
guvernul de la Viena din 12-14 mai 1881 cnd a romnilor din
Transilvania Banat prilejuia formularea unor noi precum
autonomiei Transilvaniei, revizuirea legii

Anul 1883 avea debuteze furtunos. Problema modul n care fusese
Romnia n cadrul de la Londra strnea noi pasiuni politice. Pentru un
stat a fusese cu greu, neadmiterea unui delegat al
dect cu un vot consultativ nu avea cum nu provoace mai ales cnd
tratatul de la Berlin Romnia parte din Comisia de la ca putere
Noul ministru de Externe, D.A. Sturdza, de la tribuna Parlamentului
pe 30 ianuarie demersurile ntreprinse de Romnia pentru a fi ca un stat
independent. ce Sturdza amintea de lui Ion Ghica privind
neacceptarea Congresului european aprobarea Romniei,
primului ministru n care accentul era pus pe sale de a interesul national.
Contrastnd cu alte acum n
statelor occidentale
8
J.
de la Londra potrivit se stabilea preponderenta
unor state neriverane n controlul pe mijlocie cea de jos, nu aveau
din partea primului ministru romn. Acesta avea afirme n
Parlament sa de a nu accepta afectarea intereselor Romniei, dar cerea n
timp o la luptele de partid atunci cnd n joc se aflau "chestiuni O
victorie de imagine avea n momentul n care atitudinea guvernului
de de la Londra, primea o n Parlament
114

00
N. Iorga, op. cit., p. 233.
00
/bidem, p. 234.
nlhidem, p.l 05.
"'Dezbaterile Deputatilor (mai departe D. A. D.), sesiunea 1882/1883, 30 ianuarie, pp. 935-937 .
..,Dezbaterile Senatului (mai departe D. S.), 3 martie 1883, pp. 1467-1468.
203
Trebuie spunem n cadrul legislativului romn exista o majoritate a
liberalilor guvernamentali. Acesta era motivul pentru care ntr-un
moment bun al sale, prefera ca modalitate de manifestare
extraparlamentare. Exemple n acest sens erau intrunirea contestatarilor guvernului liberal
la pe 25 martie
85
articolele din publicate in
dizidentului liberal D.
Modul n care s-a reuniunea din capitala Marii Britanii
avea fie pentru guvernul de la o asupra unei
decizii privind Romniei la o a fost mai ales lipsa
sprijin din partea statului german, ai aveau n mod
excluderea delegatului statului romn . Propunerea avea sa fie mai
ales pe acest subiect se doar rezerve timide ale
englez, n timp ce trimisul italian, promisese sprijin, nu nici un gest de
mpotrivire. n aceste nu a fost o extinderea Comisiei
Europene la n unanimitate ca regulamentul ce trebuia intre n
vigoare la expirarea Comisiei Europene, a era de
cu 12 ani
86
date de lordul Granville asupra
amintite insistau asupra faptului tratatul de la Londra era o continuare a aceluia de la
Berlin, motiv pentru care Romnia nu putea participa !a Un astfel de
nu avea cum pe liderii politici romni
87
.
n ciuda acestui insucces diplomatic, alegerile care la 7 martie 1883
pentru formarea Camerelor de revizuire a aveau dea de
liberalilor guvernamentali, avnd doar 12 12 senatori, iar
mergnd de guvern. n semn de protest de modul de organizare al
alegerilor, liberal-conservatoare se n scurt timp din Parlament aducnd
ca argument pentru gestul lor lipsa constituirii forului legislativ"
88
.
un asemenea succes electoral I.C. revenea, la 1 iunie 1883,
asupra tonului pe care l folosea uneori n sale politice, afirmnd
guvernului pe care-I conducea de a nu mai accepta rezolvarea de puterile europene a
unor probleme ce afectau Romnia, ca aceasta fie Europei
noi, o nu suntem tineri pe terenul pe terenul
politice, ci suntem mai vechi dect alte ... atunci poate nu se vor mai
aduna congrese care ne lucruri care nu ne convin"
89
.
suspiciunile motivele de reciproce,
Romniei la puterile centrale ncepea forme tot mai clare. Un important rol n
direqie avea joace P.P. Carp. El era cel care n
rostite n adunarea a Opozitiei Unite linute n n ziua de 25 martie 1883,
pp. 17-167.
ton Amintiri politice diplomatice, Editura Cavalioti, 2003, p. 243.
07
T. Maiorescu, op. cit, p. 204.
"'Apostol Stan, Put1re democrafie in Romnia 1859-1918, Editura Albatros, 1995, p. 184.
"'Gh. Iacob, Strategia Romniei de la la Marea Unire, n Cum s-a Romnia
modermi .... , p. 220.
204
Liviu - "Chestiunea" Dunirii- o problemi pe agenda c:lasei politice
anului 1883 pe asupra pc care o putea avea incheierea
unui tratat cu guvernul habsburgic asupra acestuia in probleme
cum ar fi cea a

pe mai departe cuvintele de
ordine. Acesta era motivul pentru care deplasarea lui Carol n Germania Austro-
Ungaria din vara lui 1883, fusese prin din iulie 1883 dintre Bismarck
l.C. in ntlnirea de la Friedrichsrue luase forma unei la botezul
noului al principelui Wilhelm. Monarhul romn urma ca n timpul vizitei poarte
tratative cu Germaniei Bismarck, iar la ntoarcere se la Viena.
ntreaga a negocierilor dintre Romnia, Austro-Ungaria Germania
avea fie cu numeroase trimiteri la problema Unele cercuri vieneze
acum se faptul o consacrare a apropierii Romniei de
guvernul de la Viena putea drept rezultat la exercitarea presiunilor
pentru punerea n aplicare a tratatului de la Londra
91
. Chiar n un
personaj politic important, precum vice-prim-ministrul Szogyeny, declara
guvernului din care parte de a nu la ideea controlului asupra P.P.
Carp era convins de faptul sprijinul lui Bismarck, Romnia nu mai avea
motive fie n pe

Cunoscnd bine acuzatiile
care i se aduceau la de adversarii nu pierdea ocazia, n timpul
ntlnirii cu diplomatul Kalnoky, unul din artizanii Romniei la Tripla
acestuia Romniei n problema pe o
cu interesele sale
93
.
Intuind, modul cum decurgeau primul ministru romn fusese
pentru cu Puterile Centrale, guvernul de Ia Viena va pe 15
septembrie 1883 la avantajele n cadrul de la Londra. Faptul
statele rivcrane continuau exercite drepturile de control a
ntre de Fier fiecare n porturile apele lor
4
,
putea fi considerat ca o victorie a primului ministru. Aceasta l punea la
de noi critici n deschidea foarte clar tratativelor ce urmau
loc. Ca de fiecare n jocurile diplomatice, ncrederea din partea celeilalte
putea conteze foarte mult. Un exemplu n acest sens l reprezenta l.C.
Primul ministru romn respectul germani austro-ungari,
principelui de Reusz, n primul rnd pentru capacitatea de a controla principalele
evenimente politice din abilitatea de a transpune n proiecte
politice stabilite la un moment
unei imagini pozitive a liderului liberal dar

'"C. Ganc, P.P. Ca1p locul in istoria a voi. 1, Editura Ziarului Universul, 1936, p.
2!!4.
91
/bidem, p. 114.
91
Gh.N. R. Zoncr, op. cit., p. 116.
fond Caroll, Casa dosar 19, 5 scptcmbricl883, fila 67.
c. Ganc, op. cit., pp. 291-292.
.. D.A. Sturdza nu arc nici o asupra poporului, numai domnul se poate mndri cu aceasta. Pc
acest de stai trebuie pentru cauza aceasta (tratatul- s.n.). el singur ar putea ofere
oarecare pentru ntlirirea ce se n Gh.l. op. c:it., p. 16.
205
Muzeul "Acta Moldaviac Septcntrionalis", V- VI, 2006- 2007
a lui Carol l de chestiuni de aveau contribuie la
semnarea tratatului de ntre Romnia Austro-Ungaria (la 30 octombrie) ntr-un
interval de timp care poate fi apreciat drept scurt (innd cont de multitudinea de probleme
conflictuale care existau ntre cele state
96
. Ultimele aveau fie
ncheiate la 6 noiembrie , cnd Carol 1 Franz Joseph semnau documentul ce consemna
noua orientarea a Romniei
97
.
Revenind pe plan intern, sau nu dar exact n ziua n care era semnat
tratatul romno-austro-ungar precum aderarea Germaniei la 30 octombrie,
deputatul Anastasie Stolojan interpela guvernul asupra cauzelor ce I-au determinat pe
Rege ca n timpul sale din vara lui 1883 se la Viena, dar mai ales
asupra rezultatelor lui l.C. la Gastein Viena
9
". stil
neclar atunci cnd nu dorea dea prea multe declara n Camera
la 29 octombrie s-a produs doar o apropiere a Romniei de politica
Germaniei Austro-Ungariei nu s-a ncheiat o

,.Nu trebuie pierdem din
vedere guvernul Romniei este guvernul unui stat mic statele mici nu pol
ele nu evenimentele, nici nu le nici nu le pol
amna sau suprima. Evenimentele vin create de puterile cele mari ni se impun. De
aceea, politica este ne este

El asigura prin
ac(iunile pe care le-a ntreprins n acel moment, creeze Romniei
posibilitatea ca, n cazul unor evenimente deosebite, ea posibilitatea
unei

Dorind arate politice trebuie ntotdeauna de mult
calm de o a vorbelor, readucea in Parlamentului
incidentele provocate de unele discursuri de tipul celui de Petre
Primul ministru ncerca n timp pe acei care credeau
Regele Carol, pentru acordul dat de marile puteri pentru
in Regal, ar putea accepta o cedare in probleme de interes cum ar fi problema
El nu pierdea nici ocazia de a modul diferit in care constatase era privit
statul romn comparativ cu alte perioade isloriee
102
lui la Viena Gastein era
prin pe care o avusese de a da noi Puterilor Centrale n
96
Gh.N R. Zoncr, up. cit., p. 122.
97
Vrnd sentimentul apropierea de Tripla a fost o decizie Ionel
ii scrie fratelui in octombrie din Paris despre indiferenta de cercurile
politice intelectuale din Paris de tot ce nu era francez, in Din coresponden(afiuniliei /. C. Br<itianu, voi. 1,
lmprimcriilc Independenta, 1934, p. 251.
""Monitorul Oficial", nr. 18, Adunarea Deputatilor, sesiunea 1883-1884, 30 octombrie, p. 174.
,.ldcm, nr. 27, 14 noiembrie, pp. 276-277; Relevant pentru modul in care de ctiva ani buni
in general, in special, era faptul primul ministru romn nu a semnat imediat tratatul
de aderare la Tripla in ciuda de guvernul vienez a tuturor observatiilor pc care le
formulase pc parcursul negocierilor. cum Ion documentul care purta lui
I.C. avea tic dus la Berlin de D.A. Sturdza, moartea lui I.C. in Ion op.
cit., p. 222.
'""I.C. Acte voi. VIII, octombrie 1882- noiembrie 1883, publicate de G. Marincscu C.
Grcccscu, Editura Cartea 1941, p. 211.
101
/bidem, p.212.
101
/bidem, p.215.
206
Liviu Bri!.tescu - "Chestiunea" Dun4rii- o problemA pe agenda clasei politice
ale statului romn
103
Finalul sale avea o
n celor discutate cu Bismarck oficiali pentru
subliniind pe care i-o pacea, nclina spre
noi, iar atunci la era destul de clar drumul pe care
urmeze guvernul condus de e1
104
Pentru unii parlamentari precum G.
lanoli, sensul relatate de insista asupra pericolului la care se
supunea Romnia optnd pentru o putere n defavoarea celeilalte, primul ministru
printr-un nou citat lui Bismarck: "Noi suntem pentru pace oricine
va provoca sau va face invaziune, vom fi inamicii lui''
105
. E greu de crezut dt,
o asemenea mai existau lideri politici nu le fie
orientarea viitoare Romniei pe plan extern sau care mai dubii n celor
discutate n Germania Austro-Ungaria.
Pentru anul 1883 era unul n car,.: eforturi de coagulare, ea nu
putea pierde un moment prielnic pentru a cr.itica 'din nou guvernul liberal. Organul de
al conservatorilor, "Timpul"
106
interpreta la 20 octombrie evaziv dat de
I.C. ca o a sale de a .ascunde un tratat prin care se adusese n
opinia lor, atingere intereselor Romniei. '
Nu numai conservatorii aveau s fie de ultimele aqiuni ale guvernului
romn, ci unul din liderii partidului liberal care, pe unele motive de
provocate de actele de i venea greau accepte apropierea Romniei de
Puterile Centrale. Demisia din fruntea Camerei la 15 octombrie, de
la calitatea de deputat avea marcheze o ntre
C.A. Rosetti I.C.

Un om cu o precum era cea a lui
Roselli nu avea cum nu presiunile care se in ultimii ani asupra
Romniei, doar fi dorit ca vechiul camarad nu fi fost el cel care se
angajase pe plan extern de Bismarck
108
Din de a
publicului oficialii romni spre Puterile Centrale,
"Romnul", devenit ziar al prelua pe larg mai multe din influentul ziar
"New Freye Presse" care le Acesta publica la 1 O septembrie un
amplu material in care se explica stadiul in care tratativele
guvernului romn habsburgic in ncheierii unui tratat. Precizarea
cazurilor n care urmau militar, cele state, nu mai practic loc la nici
un comentariu
109
n asemenea era destul de greu pentru executivul romn de a
mai nega n mod credibil tratativelor ce unnau ca obiectiv reorientarea
politicii externe a Romniei. de negarea unor asemenea evidente,
'"'Ibidem, p.216.
, .. Ibidem, p.218.
p.216.
106
"Timpul", an H, 20 octombrie 1883, p.l .
107
Frcderic Dame, HiMoire de la Roumanie conlemporaine depuis l'evenimen/ de.1 prince.1 indigenes jusqu
nousjo111:1( 1821-1900); Paris, Ancicnne Libraicrc Gcmcr, 1900. p. 353.
Ibidem, p. 354.
109
Apostol Stan, Mircea losa, op. cii., p. 246.
207
Muzeul Judetean ,.Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006- 2007
conservatorii declarau prin "Timpul" din 20 octombrie 1883 : "intrarea Romniei in
cu Austro-Germania nu poate fi la

Un continuator al multor
proiecte politice de C.A. Rosetti, Gh. Panu, cerea asupra atitudinii
echivoce a guvernului n politica n noiembrie 1883, n Camera

de lui era unul evazi v, referindu-se sumar la interesele
evitnd categorice cum o n alte
Presa de la fiecare a guvernului, nu putea
nu consemneze manifestarea unei anumite din partea premierului n momentul
n care pe tema politicii externe pe care o ducea
112
.
incerte la formulate pe tema scopului vizitei lui Carol
I.C. avea dea n Parlamentul de la Viena Kalnoky. El insista n mod special
asupra faptului purtate, se de acord asupra
manifestate atunci, mai ales o detensionare a era n
intersesul ambelor statem.
Romniei cu Austro-Ungaria aveau suscite o de timp
noi n Parlament, mai ales unele evenimente impuneau de din
partea primului ministru. Acesta avea n noile un destul de limitat pentru
politice energice, motiv pentru care se va atunci cnd i se va
cere, la generale care nu-l angajeze prea mult. O asemenea o va avea
n toamna anului 1883 cnd, interpelat fiind de deputatul lepurescu pe marginea unor
incidente de la cu dubla monarhie, se sublinieze a
Romniei intre mari puteri faptul tocmai acestei
cuvntul de ordine trebuia fie neutralitatea
114
. ncercnd fie
el afirma optnd pentru o putere, s-ar aduce un prejudiciu celeilalte tocmai de aici
ar rezulta un pericol pentru Romnia. caracterului secret al era
nu numai de de ordin extern, ci mai ales care ar fi
pe plan intern, unde trebuia se explice intr-un mod plauzibil opiniei publice
motivele care la baza ncheierii unei cu un stat care avea n
sa o de care nu manifestase intotdeauna cele mai
bune sentimente. Acesta era motivul pentru care unul din cei care insistau ca
era chiar Carollm.
ncheierea tratatului din 1883, aveau fie momente n care
Romnia gesturi de aceasta se ntmpla n primul rnd pentru
la nivelul clasei politice exista convingerea faptului documentul semnat n
octombrie producea efecte pozitive pentru ambele state. n cazul Austro-Ungariei
avantajele constau, n primul rnd, n securitatea pe care tratatul i-o oferea la
110
/bidem, p. 246.
111
P.Cincca, din Romnia in primul deceniu al de stat,
Editura
1974, p. 123.
m"Romnul", 25 noiembrie, an 27, 1883, p. 245, "Na!iunea", 26 noiembrie, an 27, 1883, p. 3.
m"Romnul", 19 octombrie, an 27, 1883, p. 302.
114
1.C. Acte .. . , p. 217.
115
Gh.N. op. cit., p. 126.
208
Liviu - "Chestiunea" o pe agenda clasei politice
frontiera sa de sud. Kalnoky era un front unit cu Germania
Romnia va face ca Rusia evite o confruntare. El ca noua cu Romnia
tensiunea din Transilvania ntre guvernul romn cel ungar. cu
Puterile Centrale avea formeze piatra de hotar a politicii externe a Romniei timp de
30 de ani, perceperii Puterile Centrale de Rege politicieni romni
drept principala din Europa. realitate a politicii
externe nu nsemna ignorarea ce au loc pe scena
nici trecerea cu vederea peste ce apar n echilibrului
ntre sistemele de aflate n
Ultimii ani ai liberale aveau noi interesante. a
pe panta dar anii 1884-1888 ne un stat romn fie ca un
arbitru mediator n conflictul srbo-bulgar din 1885-1886, fie pilonul central al unor
politice de tipul balcanice mult invocate n aceasta

Cu toate acestea, un de tipul neadmiterii statului romn ca stat riveran la
de la Londra asupra pe avea fie greu de explicat
electoratului
117
reprezinte un punct important pe agenda a
Exceptnd reuniunea I.C. era admis n ca partener de
dialog de marile puteri. n de
guvernele europene presau suveranul romn pentru schimbarea executivului de la
cnd I.C. parte din acesta, acum un lider de factura lui Bismarck
exprima ngrijorarea pentru n planul politicii externe a Romniei liderul
informal al P.N.L. nu ar mai fi de

Astfel de se
petreceau pentru n ciuda documentelor semnate de Carol l guvernului romn,
de ostilitate la adresa Austro-Ungariei se n perioada
Dincolo de oferite de D.A. Sturdza, care drept principal
responsabil pentru mitingul celor 200 de romni din Austro-Ungariei
din de la 20 mai 1884
119
guvernul o manifestare de acest tip era o
a faptului resentimentele de dubla monarhie nu de la nivelul
poate fi trecerea cu o peste
de comerciale cu Austro-Ungaria de
Romnia la 17 februarie 1885. unui astfel de incident avea fie prin
vizita de I.C. n toamna an la Viena Berlin, dar luarea
impopularei decizii de expulzare a romnilor ardeleni n sprijinirea
din Transilvania
120
Capacitatea de dialog cu factorii de decizie din cadrul
Triplei replierile realizate de primul ministru n mod clar ct de
era lui n fruntea guvernului n n care o putere precum Rusia,
116
Nicolac Ciachir, Romnia in sud-eslul Europei 1884-1886, Editura PoliticA, 1968, pp. 21 8-219.
'"Ziarul liberalilor explica electoratului eli I.C. depusese toate eforturile pentru ca Romnia sa tic
in cadrul de la Londra pentru a prezenta Romniei, in "Romnul", 26 ianuarie
1883, p. 81, an 28.

nr 67, 10 octombrie 1884, p. 1.
'"A. N. B., fondul Carol!, Casa dosar 4, 1884, 21 mai 1884, fila 274.
nA.N.C.B., Corp diplomatic, voi 183, 10 sept. 1885.
209
importanta asocierii politice dintre Germania Austro-Ungaria,
prin intermediul unor ntruniri de tipul celei de la Skiemewice, n lui 1884,
se apropie de guvernul vienez
121

"Chestiunea" nu mai avea fie spre liberale una din
problemele ce imprimau o tonalitate dintre factorii responsabili din
Romnia Austro-Ungaria, locul ei fiind luat de o care ncepe se cu
tot mai mare acuitate anume a romnilor din Transilvania.
"Question" of Danube- a Problem on the Agenda of Romanian
Political Class (1878-1888)
(Summary)
"Question" of Danube was, in fact, the problem of the regiune of navigation on
the Danube, and the attitude of riverside countries (Austro- Hungary, Romnia, Serbia,
Russia) towards it. The author has analysed the mode in which the "Question" of the
Danube has been reflected in the politica) action of the romanian ruling class in the time
of Ion C. long govemment (1878-1888). In 1878 Romania has obteined her
politica) Independence, by treaty of Berlin. Five years )ater, Romania has signed the
politica) and military secret treaty of alliance with Austro-Hungary ( 1883).
m A.N.B., fond Carol 1, Casa 2 noiembrie 1884, dosar 4, fila 63.
210
Ccrvatiuc - Al XI-lea congres al din Romnia la
AL XI- LEA CONGRES AL STUDENTILOR DIN
ROMNIA LA N ANUL
1890 SALE*
CERV A TIUC**
Despre congresele romni la secolului al XIX - lea se
cunosc destul de lucruri (cnd au nceput, n ce s-au ce
de dezbateri au avut, etc. etc.). Nici subsemnatul nu fi ales subiectul enuntat
n titlul de mai sus presa a vremii n-ar fi relatat pe larg acest eveniment
tineretul universitar de atunci n-ar fi ca acest congres fie nchinat
special cinstirii memoriei lui Mihai Eminescu ce murise, nu cu foarte timp
nainte.
Astfel, o n cu o ziarul
"Libertatea", care la 14 octombrie 1889 trupa
GORDINI a dat la o pentru sporirea fondurilor destinate
unui bust marelui poet: acestei precum plasarea biletelor se
d-lor St. Gane, L. Theodor, G. Rangli, 1. Ciolac, C. Dobjanski
..... O din venitul spectacolului se va inainta Comitetului Central din
ales la Congresul Universitar din pentru a lucra la ridicarea bustulut'
1
.
Din putem concluziona al X-lea congres al romni
a la la o ntre 15 iunie 1889 (data lui
Eminescu) 14 octombrie 1889 (data spectacolului jucat la iar una din
sale a fost aceea de a se realiza un bust al a marelui poet care fie dezvelit
la congres al XI - lea, ce se va la Pe celelalte
pe care le vom din programul n presa aceasta va fi
principala a congresului.
Pe tot parcursul anului 1890 s-au purtat ntre
privind locul din unde urma fie amplasat bustul poetului
precum modul de a congresului.
' Articol inedit.
Profesor pensionar, fost arhivistla A.N.R.D.J.
1
"Libertatea, Anull, Nr. 37,joi 19 octombrie 1889.
211
Ultima pe s-a la nceputul lunii august 1890
este de gazeta "Voacea astfel: ,,Delegatul
universitari, asociat de d-nul sculptor Georgescu, au fost in nostru au decis ca
statuia poetului Eminescu se instaleze pe locul viran din .. Marchian ".
Locul e foarte potrivit. ( .. .). Se congresul va avea loc la ntre
5 /0 septembrie. Comuna a votat suma de 3 000 lei noi pentru a se putea face o
de un care se in el marele poet Eminescu a
lumina zilei "
2

mai trziu, la 19 august, ntr-o
"CONGRESUL mai multe n cu
punctele generale ale modului cum se va importantul eveniment, cum au
fost ele stabilite ntre delegatul
vor sosi la n ziua de joi 6 septembrie chiar n zi se
va !ine o
vineri, 7 septembrie, se vor vizita diferite stabilimente publice din iar
se va o a doua seara se va da de un
concert n beneficiul copiilor din
8 septembrie va fi inaugurarea bustului lui Eminescu, cu mare
iar de la ora 14 va fi o n care se va o despre poetul

se va face o excursie la Agafton. prnz va
fi nchiderea congresului seara banchetul oferit de Consiliul Comunal n
onoarea
n ce pe soclul bustului lui Eminescu, au
convenit asupra
- Universitari -
Marelui poet Mihail Eminescu, n la anul 1850,
mort n anull889.
Omagiu
Sub vor fi primele 8 versuri din
Era vorba se sape mai jos numele membrilor comisiei pentru
ridicarea statuiei, au recunoscut "ar fi o s-ar lovi
mult in ceeace a scris Eminescu".
S-a convenit se scrie pe un pergament anul statuiei, cine a
o, sub a cui ngrijire este acest pergament se n fundamentul pe care se va
statuia
3
. o la 26 august 1890, "Voacea pe larg
programul prilejuite de Congresul universitari
1
.Vuacea Anul XI, nr. 28 din 19 august 1890.
' ldcm, Anul XI, Nr. 30 din 19 august 1890.
212
Cervatiuc - Al Xl-lea congres al din Romnia la
dezvelirea bustului lui Eminescu. l reproducem noi in extenso pentru ca cititorul
atmosfera acelor zile:
"( .. .) acest program a fost votat, se poate ca sufere
oarecari se menite de a da acestor un caracter
mai solemn, mai splendid, precum E evident acest Congres ...
coinciznd cu dezvelirea statuiei marelui poet, va deveni unic n felul prin
de lume ce va atrage.
ce vor lua parte de n mare
mai multor mai oameni de litere, membrii presei cei ce
se de sunt ia parte la serbare. Mai cu
cei din nvecinate vor veni n mare de pe acum
oamenii au nceput gazde particulare, hotelurile fiind cu totul insuficiente.
acum
PROGRAMA DE
Miercuri, 5 Septembrie
Plecarea. universitari din la gara de Nord, vor
pleca la orele 9 seara spre
La orele 8 a doua zi, vor ajunge la unde vor pe
colegii din vor pleca la
Joi, 6 septembrie
Sosirea la la orele 12
35
ziua. Sosind trenul n
in sunetul muzicii militare, care va intona imnul romne, iar corul
din Dorohoi va cnta; vor fi de consiliul comunal
de buna venire de primarul va delegatul

La vor asista civile militare, corpul profesoral,
Ateneul Romn,
De la va porni cortegiul n ordinea
1) Patru
2) Muzica regimentului 16 de
3) publice
4) cu drapele lor.
5) Corpul didactic, presa
6) Consiliul comunal cu
7)
8) Patru
Cortegiul va Calea strada strada Rosset,
strada Spitalului, strada Cuvioasa Paraschiva prin palatului Comunal la

Aici se va oficia un Te-Deum care se va proceda la ncartiruirea

213
Muzeul .,Acta Moldaviae Septentrionalis", V - VI, 2006 - 2007
La orele 3 va fi Deschiderea Congresului n sala Teatrului
unde vor fi locuri rezervate
n se va alege Congresului. se vor citi
se va trage la comisiunea de verificare n se va asculta o

Vineri, 7 septembrie
La orele 7 se vor afla n palatului de
unde vor pleca cu Comitetul de ca viziteze:
a) Lyceul
b) Spitalul
c) Morile de vapor
d) Biserica de cel Mare
e) Biserica Sf Gheorghe Catedrala Ospenia, fondate de lui Petru

La 2 ore p.m. va fi a doua a congresului. a ordine de zi va fi
prealabil n se vor
Seara la orele 8 se va da un concert de in folosul elevilor
din
8 septembrie
1 naugurarea bustului poetului Eminescu, .'le va face un program special
ce se va la timp.
9 septembrie
La ora 5 se vor aduna in vor porni cu
Comitetul de cu muzica ca o excursie la Agaf;on.
La orele 3 p.m. va fi ultima a congresului, n care se va asculta o
se va citi raportul comisiei de verificare, se vor alege viitoarele comisii de
organizare se va trage la unde se va congresul in anul viitor, apoi va
avea loc un mare banchet dat de in onoarea a speciali,
care banchet va avea loc ntr-un salon improvizat in Vrnav (Belvedere),
care vor porni la pentru a lua trenul de de la ora 3
10
'".
Acestea fiind ultimele ale comitetului de se vor mai
unde se vor sau suprima unele din
4

Conform previziunilor programul a suferit o serie de
pricinuite chiar de fixarea altor zile de n loc de joi 6 9
septembrie, s-au stabilit zilele de 8 Il septembrie 1890.
"Voacca Anul XI, Nr. 31 din 26 august 1890.
214
Cervatiuc - Al Xl-lea congres al studentilor din Romnia la
Pe mai multe pagini, fiecare din gazetele ce atunci:
"Curierul Romn", "Voacea ,.,Libertatea", precum multe altele care au
la au cronica din aceste zile de la
n atmosfera acelei vremi spicuind din respectivele croJlici:
cu un tren special, sosi n nostru tinerimea din cele
ale tocmai cnd miezul- zilei sunase.
La ii primi cu D. Carp. ajutorul de
primar, i de buna venire fini bine sa cuvnt are prin cuvintele:
sunt deschise,
diferite alte mai adora/ori ai poetului
Eminescu, in totul un de 540 la la intrarea lor in
Aici .. Munca" intmpinndu-i cu flori, cu spice de gru, cu
struguri .... li fructele muncii lor,
nostru.
elita noastre, frumoasele ntregului intru
intmpinarea acelor in care pune viitorului ei. n mijlocul
generale, a buchete/ar de flori ce li se in cale, avnd banda in frunte.
intrarea lor in
ospitalitate ce s-a transmis intregii prezente genera(iuni s-a
dovedit fala moldoveanului; au primit pe
intocmai precum fostul primar le ca la telegrama lor,
soarta a decis ca loc al viitorului congres, cu deschise.
n n lipsei totale a din a unui prea mare
de de partide n-or fi intervenit nu s-ar fi
interpus concursul lor, desigur un mare de ar fi pe arfi dat
cea mai vechiului renume ce ne
prevederilor Comandantului diviziei, a d-lui general a
cari ne mai avnd locuri prin casele lor, au inchiriat hotelurile
au pe acei pe cari nu-i mai puteau astfel un minut mai in
nimeni mai avu cuvnt de a zice nu e bine primit, bine
*
* *
Congresul constituindu-se, fiind ales, s-au tinut mai multe
n cele trei zile ce au urmat, n care au vorbit tratnd diferite subiecte.
Locul nu ne permite nici de a le rezuma, nici a le aprecia, de aceia trecem inainte.
o retragere cu a avut loc pe principale prin suburbii.
au astfel a manifesta lor de buna primire ce li s-a
(. .. )
Luni la ora 12, d-nul A. Enacovici, ( ... ). a intrunit la un dejun la el pe
ziarelor, de partide, de politice. S-au ridicat mai
multe toasturi, s-a pentru prosperitatea Presei, acei ce pentru idei
au greaua de a le propaga ale zilnic.
215
Cu ocazie, comesenii au putut aprecia pe a
meritul Paraschiv a se mira de varietatea lor muzicale.
Luni seara s-a dat serata - de universitari cu
concursul d-nei Gr. Ventura, a d-nei Maria a d-lui Orchiscz, n beneficiul
elevilor din Serata a fost dintre cele mai bine S-au distins
tineri Cu au fost lumea s-a retras pe la 1 miezul
deplin de succesul acestei serate literar-muzicale.
la orele UY
0
a avut loc impozanta serbare a dezvelirii bustului poetului
Eminescu, pe Marchian.
S-au foarte multe discursuri. Cel dinti s-a rostit de delegatul
Congresului n care timp s-a dezvelit bustul. La descoperirea maiestuoasei
figuri, aplauze au izbucnit din toate piepturile acelor ce ca o mare se
ntindeau la picioarele monumentului.
Delegatul a dat n primire bustul primarului urbei noastre. D. Carp,
ajutorul de primar, a primindu-1. apoi a urmat seria tuturor discursurilor n
ordinea Programei ce s-a
Neputnd analiza, nici aprecia toate acele discursuri ce s-au rostit n timp de 3
ore nu putem nu impresiunea ce au
asupra auditorului discursurile a doi d-nii Vasiliu Teodoru. Interpretarea ce
doi oratori au dat lui Eminescu a fost ntr-o cuprinznd
ce se succedau ntr-o mai bine meritele
poetului, geniul Dezvoltarea ideilor din "Epigonii" Proletar" a fost
cu atta claritate cu o convingere de care interpretatorul, nct
el a comunicat auditorului aceste convingeri au fost aprobate prin numeroase aplauze,
la finele discursului lor.
La ora 1 totul era terminat, cu diferitele cu
muzica n frunte, au locul au intrat n
fiecare pe la case, cu lor.
La ora 3 s-a nceput ultima a Congresului ce a durat la 7
seara. (. .. ).
La ora 8 a avut loc banchetul dat de unde au asistat peste 500
de persoane. Oricine procurarea pentru oameni ntr-un local
cam de era era mai
Primarele tocmai n aceste momente sub pretextul unui
concediu ( .. .) singurul D. Carp, ajutorul de primar, reprezenta autoritatea trebui
c-a tot ce a putut prect a ca totul fie ct mai bine. ( ... )
banchet, au n ora miercuri, cu
trenul de ora 2 au plecat spre
de luni seara de la teatru, de n folosul elevilor
din acest a foarte bine, desemnndu-se mai multe talente bine
apreciate dintre
216
Cervatiuc - Al XI-lea congres al din Romnia la
(. .. ) Credem putem spune precum au fost cu
dragoste, tot de asemenea ei la rndullor n-au dect amintiri
despre cteva zile de petrecere n nostru"
5

mai exacte ne ziarul ,j.ibertatea" n cronica
"Congresul precum ntr-un articol critic la adresa romnilor
din care nu s-au prea nghesuit pe la adresa
lor, care n-au trimis nici un delegat asiste la dezvelirea bustului lui Eminescu:
"Zilele acestea nostru a fost n universitari de prin
toate unghiurile s-au adunat aici n congresul anual pentru a inaugura bustul
poetului Eminescu, fapt care ca anul acesta fie mai impozant dect totdeauna.
Nici o n-au fost de n congres nici n-au fost
de attea persoane particulare ca anul acesta. Peste 500
mai mult de 200 persoane particulare au fost cu ocaziune.
i-au primit cu un entuziasm demn de viitorii ai destinelor
plecare ii cu de hine cele mai
SOSIREA
8 curent de pe la orele I 1 erau pline de lume, din toate
clasele ndreptndu-se spre La ora 12 gara imprejurimile erau
literalmente pline de lume. Cnd trenul sosi n un "ura" fu semnalul
intre cei ce cei ce le de venire din partea
primant!ui cortegiul a plecat n in modul ordinea
prin programa ce am publicat mai inainte, trecnd prin ziduri de lume, de
o parte de alta a la Catedrala unde s-a condus TeDeum-u/.
NCARTIRAREA
in drumul spre mare parte din erau deja de
pe care le-o oferi, din inima, ce le inainte, care se
intorceau cu TeDeum, se incepu incartiruirea listele ce
erau la Din in mult mai mare dect se
a urmat oarecare ntrziere cu lor pe la gazde, dar in fine,
seara, ( ... )
CONGRESULUI
Sala teatrului, destul de de altfel, era foarte acum,
pentru congresului. O de lume, din cea mai societate
umplea lojile ascultnd la congresului la cele 5
de Toate au fost bine; motorul cu deosebire (a fost)
d-lui Ca/muschi "Despre pozitivismul in istorie" a d-lui Teodoru "Despre
pentru pentru doi tineri de mare talent, care au rezumat
expus cu precizie subiecte att de spinoase att de grele. Nu
5
,.Voacca Anul XI, Nr. 33 din 13 septembrie 1890.
217
putem termina acest capitol a recomanda tinerilor de viitori/ar de
mine, de a nu aduce, nici un folos, n chestiuni de acelea care
chiar pe maturi, cu att mai mult pe tineri, vor a nu da spectacolul unor
cu deosebire furtunoase, cum de exemplu, a fost din a congresului.
DEZVELIREA BUSTULUJ EMINESCU
Luni la orele 1 O fo prin anume dezvelirea bustului
norocosului poet.
de la orele 9, Marchian era de lume, care se aduna pentru
a asista la serbare. Pe la orele 1 O tribunele erau deja pline. Peste 4000 de persoane erau
prezente la orele /0 cnd elevii primare, cu drapelele lor
universitari cu coroanele, precum muzica
Serbarea a fost sub un cer jhtmos n mijlocul unei lumi numeroase
alese, s-au multe discursuri, din partea oferind bustul, comunei
d-lui ajutor de primar, Carp, din partea presei, din partea
comitetului de din partea corpului didactic. din partea clubului
din reprezentati la serbare prin d-nii de la Vrancea (Barbu
Delavrancea - n.n.) Grigore precum alte discursuri. Toate
discursurile au fost la cu deosebire discursul d-lui ( ... ) Barbu
de la Vrancea care printr-o dar de
a persoanei lui Eminescu, <care numai el au fost in stare analizeze
pue in relief talentul geniul marelui poet.> Onoare acestor care n-au
altceva dect a nu uita pe muncitori care au neobosite
in patriei la ridicarea noastre morale intelectuale materiale.
Onoare presei de toate culorile care prin gura D-lui Ventura de la
care a zis cuvinte:
pentru moment toate criticile, sfada ura dintre partide cu mintea
cu inima de orice venim pe acela care face
gloria neamului nostru prin ideilor prin fermitatea
caracterului "
Onoare tinerimii universitare de trei ori care prin sacrificiile sale
sa ne-au dotat cu emblema talentului a geniului. singurele lucruri nemuritoare
pentru un om. Onoare noastre pe ct i-a stat in putere i-a primit tratat pe
oaspe(ii din intreaga Onoare d-lui revizor V. corpului
din Dorohoi care prin lor formarea unui cor
au dat cei tonul duble: congresul descoperirea statuiei lui Eminescu.
Onoare comitetului de de devotamentul ce au pus n a ji.JCe ct
se poate de splendide cele - congresul descoperirea
bustului lui Eminescu. Onoare de precum corpului
intreg muzical care au ntocmit imnuri cu ocazie.
Serbarea s-a terminat pe la ora /,prin defilarea pe dinaintea bustului, a
primare a studentilor. S-a observat societatea Junimea Conservatorii Liberali,
218
Cervatiuc - Al XI-lea congres al din Romnia la
ntre care poetul Eminescu, fusese un activ membru, n-au avut la
serbare.
Seara s-au dat de un banchet care la ora 3 noaptea au
plecat la la de mai mai departe de
de bine iubirea tuturor in mijlocul au frumoase
amintiri"
6
.
trecere n a presei locale, putem afirma,
al Xl-lea Congres al din Romnia, care s-a la
ntre 8 Il septembrie 1890, a fost prima mare manifestare a
geniului lui Eminescu a operei sale.
n cu statuia cu acest prilej reprezentnd bustul lui Eminescu
se nasc 1) este acesta primul bust realizat dedicat memoriei lui
Eminescu ? 2) cine este sculptorul care 1-a realizat?
la prima ntrebare se n volumul "Omagiu lui Mihail
Eminescu" editat de Comitetul din cu prilejul mplinirii a 20 de ani
de la moartea marelui poet, volum la n anul 1909 la Editura "Socec". n
acest volum, Corneliu Botez, jurist publicist la n anul 1870, stabilit
mai trziu la participant la congresele din 1889 de la
1890 din natal, a publicat un articol intitulat "Busturile lui M.
Eminescu", n care la acea ( 1909 - n.n.) n existau 3 busturi din bronz
unul din ghips reprezentndu-1 pc Eminescu.
Din lui Corneliu Botez, n ordine primul este cel realizat
din ghips de sculptoml Filip Marinescu, la tot a n jurul
revistei "Romnia a fost dezvelit n 1889, fiind amplasat n
interiorul Ateneului din apoi bustul n bronz, a sculptorului Ion
Georgescu, dezvelit la n ziua de Il septembrie 1890, n timpul
Congresului
n luna iunie 1902, pe cheltuiala lui Leon Ghica, proprietarul
ce parte din a fost dezvelit n parcul conacului
un alt bust n bronz al lui Eminescu, realizat de sculptoml Oskar n al
patrulea bust al lui Eminescu, enumerat de Corneliu Botez, este cel realizat, n bronz tot
de Ion Georgescu amplasat de n fala Ateneului din (sub!. n.).
A vnd n vedere bustul n ghips al lui Eminescu din interiorul Ateneului a
cu foarte ani n n neelucidate, bustul din
bronz de la dezvelit la 11 septembrie 1890, este primul cel mai vechi
bust al lui Eminescu ce se Iar faptul fericit el se
se conducerii din anul 1932 a care a mute
statuia din Marchian n parcul "Mihai Eminescu". nu ar fi fost ea
ar fi fost cum a fost complet n urma bombardamentului
executat de armata asupra la 8 aprilie 1944.
6
"Libertatea", Anul li, Nr. 81, joi 13 septembrie 1890.
219
Mai bustul a fost turnat n bronz n atelierul de L.
Martin din Paris, conform unei aflate pe partea a drept al
bustului. De asemenea, propuse pe soclul statuiei au suferit
n Astfel, Ia a fost scris pe latura din a soclului, doar

,.Poetului
Mihail Eminescu
1850-1889
Universitari

Omagiu
Dedesubt a fost o iar pe latura din spate a soclului au fost
versurile primei strofe a Glossei. Dragostea de Eminescu a tinerilor
universitari din anii 1889-1890 lor au nzestrat cu una din
cele mai frumoase statui nchinate geniului ridicat de pe aceste meleaguri.
The Eleventh Congress of Students from Romania at in 1890,
and its signification
(Summary)
The author describes the developement of the eleventh congress of students from
Romania at in 1890, september 8-11, and its echos in the local and central press.
The congress was the first public manifestation of the recognition of Mihai Eminescu s
genius and his creation s importance. The Eminescu s bronze bust from
inaugurated in 1890, september Il, is the first and the oldest one who is preserved until
today.
220
Ionel Bejenaru- la ora rAscoalei. 100 de ani de la marea rAscoalA din 1907
LA ORA
100 DE ANI DE LA MAREA DIN 1907
(MONTAJ DE DOCUMENTE INEDITE)*
IONEL BEJENARU**
1. Paharul se umple
1
"Petru Barbu, primarul comunei care contra legii a act de angajament
cu administratorul A angajnd pe copiii minori ( ... ) pe termen de 5
luni de la martie a.c.. a fi chemati noi pentru a consimli la acest
angajament pentru a trimis copiii la A unde i-a pus la alte munci de
unde s-au intors goi acum cu toate s-au implinit cele 5 luni, acum din nou
cu jandarmi a-i ridica ne a ne trimite pe noi".
Din plnge rea prefectul
a 8 locuitori din satul
com. din 6 august 1903

Perceptorul fiscal din circumscriplia a 7-a se tnguie merg
foarte greu" agentul fiscal a fost maltrat de locuitorul Vasile rupndu-i
hainele opunndu-se la asemenea se opun la locuitori, ce mai
sunt datori ... "

Din raportul prefectul
al administratorului financiar
al din 31 ianuarie 1907
Saveta N. de 40 de ani, din comuna "am fost
pe nedrept, nu cunosc datoare cu nimic a venit agentul mi-a luat cinci
agentul m-a fiind Gh. Scripcariu".
Articol inedit
Muzcograf, Muzeul
1
DJAN Fond dosare 1903, 1907.
221
Din procesul verbal ncheiat de
Th. Ghica, controlorfiscal de pe

a din 15 februarie 1907
*
"( ... ) n ziua de 28 februarie a.c., am primit ordinul Domniei Voastre sub nr\
1484/1907, prin care ne de a pune n vedere administratorului Ripiceni,
din Domnul Ministru de Interne, prin ordinul nr. 9375/1907, nu a
admis de a aduce muncitori pentru munca cmpului pe 1907, deoarece n
sunt destule indigene de despre care ordin noi am pus n vedere domnului
D-sa nici nu are de aceasta, tot nu a angaja pe oamenii
din ... )".
Din adresa Ripiceni
din 4 martie 1907
*
Locuitorii din comuna se plng a fost arendat unei
"lighioane" ce este dughenar n satul nostru", "acest singur individ care nu se
ca noi din munca mai avnd " ... ne cu
la os( ... ). Am oferit Casei Bisericilor un destul de avantajos, ceva mai mult
ca vechiul apoi acesta cu urcarea sa ne-a a ne a ne duce
chiar pe lume ( ... ). vom fi a noi din limitele bunei
ne vom face satisfacerea acest contra Casei Bisericii cum
am oferit prin Costachi a Catrinei" (n.n. - 715 lei pentru 23 de
Din plnge rea unor locuitori din
Comuna
din 8 martie1907
*
n vedere administratorului Sf. Spiridon ca angajamentul
cum a fost din anul 1902, vedem suntem oameni slabi de a
mai munci angajamentele agricole ( ... ). ne dea ct va trebui pentru cap de
familie, prin angajament 32 de lei falcea 45 de lei".
Din prefectul
a 113 locuitori de pe Spiridon de
/sac Krasnoseschi din 14 februarie/907
*
" ... Avem cte 8 10 copii n n care se vor cte 2 sau 3 sub steagul
satului spre a cte 2 sau 3 la ... "
222
Ionel Bejenaru- Judetul la ora 100 de ani de la marea din 1907
Din prefectul
a locuitorilor comunei Tg. 1907
*
" ... cnd a venit actualul pe noi am avut n satul Todireni 4000
oi, iar acum nu avem nici 300 oi, ne-a luat cte trei rnduri de pentru o
- "
vara ...
Din prefectul
a locuitorilor din comuna Todireni,
din 26 februarie /907
*
" ... pentru 1 falce de care ne-o ne 40 de
1 falce 1 falce de ... ). n nostru Hlipiceni au fost peste 2000
de oi cnd a venit( ... ), acum nu sunt 200. ni se dea .. ".
Din prefectul
al locuitorilor din comuna Todireni.
din 28februarie /907
*
" ... Fischer 1-a scumpit enorm, pentru falcea de de cea
mai calitate, pe locul numit Valea ne ia cte 50 lei falcea, iar pentru
vite pe care l inainte de a veni Fischer cte 7 lei pentru una 15 lei
perechea de boi, a ajuns la cte 15 lei vaca 50 lei perechea de boi.".
Il.
Din prefectul
a locuitorilor din satul comuna Lunea,
din 26 februarie /907
"Marele suferind, care a rabde
n pentru altora,
ncepe acum se din letargia sa.
Obiditul mpilatul pentru care nu se cheltuiesc
dect doar vorbe grele pline,
adus la marginea sale, fruntea."
MIHAI GHEORGHIU BUJOR
"De mai bine de zece ani noi am ndurat mari am fost
specula mai dect robii ( ... ). Angajamentele nu se
cum este scris pe hrtie ni se ca ( ... ) de
iute cu viermi, curechi din care cea mai mare
223
parte dintre noi ne-am de ( ... ) Vitele noastre de asemenea
nu au avut suficient, ba chiar nici .... "
Din prefectul
a locuitorilor comunei
din februarie 1907

"n ziua de 4 februarie, Gheorghe Gh. Constantinescu [n.n.- administratorul
s-a ntlnit la iarrnarocul din cu mai locuitori din comuna
le-a spus pe ziua de 8 februarie se adune n ograda
pentru a face cu ei nvoielile agricole pentru vara anului curent. ( ... ) n
noaptea de 7-8 februarie, le-a cunoscut prin feciori a se aduna pe
ziua de 8 februarie ( ... ). n ziua de 8 februarie s-au adunat la comunei de
400-500 locuitori din comuna o parte din comuna alte
sate ce cad pe teritoriul cu anexele ei. ( ... ). ntre orele 1 O-Il a trecut pe
dinaintea Gh. Constantinescu, administratorul, cu la
aice, ora 12 p.m. li s-a comunicat nu este aici, "ci a plecat la cumnatul C.
Ciomei, secretarul la ... "; s-au cu pe la orele
13 Ciomei de nspre locuitorii i-au spus cheme;
erau foarte n drum, naintea un locuitor s-a dus cheme
apoi s-a dus un altul, care nu iese cu ei i
casa (n.n. - casa secretarului Ciomei) i dau foc"; Gh.Gh. Constantinescu a
spunnd va veni Fischer pentru a ncheia nvoielile; unii au ripostat,
e administrator, pentru ce i-a chemat stea ziua"; unul din ei, Ioan
Dumitru Dolhescu, 1-a smucit de pe cerdac apoi pentru a-1 aduce cu la
( ... ) Ioan N. Dolhescu Gh. Gh. Constantinescu 1-a lovit pe dnsul cu o n
ochi ( ... ). Grigore Th. Roman Grosu, Trifan Th. Roman Grosu pe cu I-au
maltrat foarte grav cu n cap( ... ) Gh.Gh. Constantinescu, avnd incapacitate de lucru
15 zile certificatul medico-legal ( ... ). ce I-au maltrata! pe Gh.Gh.
Constantinescu, s-au dus o parte din ei n ograda pentru a-1 pe
contabilul pentru a trata cu d-sa au luat la pe doi evrei( ... ).
Cancelaria n-au devastat-o( ... ). S-a cerut ajutorul armatei n ziua de 4 martie( ... ).
Ni s-au trimis 2 escadroane de cavalerie n azi se 1 batalion din Regimentul 13
cel Mare" n 1 escadron din Regimentul 8 la Deleni, 1 la Tg.
Frumos, 50 din batalionul 8 Ia pentru a-i mpiedica pe din
comuna ce voiau vie la 1 companie de 180 oameni n comunele
Tudora Poiana pentru a-i mpiedica pe din plasa Siret Suceava
ce ncercau a aceste comune."
al inspectorului comunal al care
rezultatele ntreprinse
n urma telegramei lui Gh. Gh. Constantinescu.
224
Ionel Bejcnaru- la ora 100 de ani de la marea din 1907
*
"Locuitorii erau agita de prin luna noiembrie ( ... ) pentru taxa de 5 lei
pentru porumb alte taxe ce le cred cu nedrept impuse.( ... ) M-am prezentat n ziua de 8
februarie la cancelaria venirea locuitorilor n vederea muncilor agricole.
( ... la ora 12 nu a venit nimeni.( ... ). Am plecat de la cancelarie pentru a lua masa
la secretarul comunal, dl. Ciornei. ntre orele 14 au nconjurat casa vreo 400-500 oameni
casa ori de nu i vor da foc.( ... ) am ... ) a
nceput vocifereze la mine, cu la ... ) Ion Dolhescu, Grigore
Roman Trifan Roman au nceput a da cu ciomegele numai la cap.( ... ) Gh. Zamfirescu
dndu-mi de puternic a nceput a curge snge din ce le din
nas din n timp la ... ) mele sunt azi n
( ... ) n curnd, nu vom mai fi n pe
deoarece locuitorii au luat prea mult curaj ( ... ) Locuitorii satelor ar fi
buni - cu lor - ( ... ) nu ar exista otrava de
... ), care prin lor ce dau cu ocazia ntlnirilor de la
Populare, n fel li se ba la asemenea ocaziune se mai face
materialism, ceea ce-i la ciomag".
al lui Gh. Gh. Constantinescu, din 15februarie 1907

"Un de peste I 00 locuitori, in frunte cu Grigore s-au dus la casa
Ion Mihai Dimitriu, i-au pus n vedere ca n timp de 8 ore
plece cu totul din sat, altfel i vor da foc casei pe el l vor arde de viu."
Din raportul primarului M. ionescu
prefectul din 27 februarie 1907

"Capii revoltei din localitate sunt Dumitru Lipciuc, Vasile Mursa, Gr. R. Grosu,
Trifan R. Grosu, Costachi R. Grosu, Aiecu Bursuc, Grigore P. Onofriesei, Gh.
Zamfirescu, Gh. Th. Pitorac, Grigore A. Ardeieanu, agent sanitar."

Din raportul secretarului ion Dimitriu
din 8 martie 1907
greu ce ne sufletul pe aceia ce ne-au ngreuna!
pe zi ce se scurge"( ... )
225
Din scrisoarea locuitorilor comunei
prefect, din 9 martie 1907
Muzeul Judetean ,,Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006-2007
,,De la
in tot

n zilele de 7 8 au sosit n nostru, multe cereri
regimentull5 din Piatra Regimentul27 lnfanterie din
Din raportul Ministerul de Interne al
prefectului martie 1907
copii satul
1. D-tru Corduneanu 3
2. Costachi Popovici 2
3. Leon Horceag
4. Ion C. Mateiuc 5
5. D-tru 6
6. Iordache 5
7. Costache Petrea 5
Ajutorul de care au nevoie familiile lor: 1 3

Tablou de numele prenumele
victimelor pe urma
care a avut loc in luna martie 1907,
comuna din 24 aprilie /907
"( ... ) Spiritele sunt mai ales patrulele militare n unire cu
subsemnatul gamizoanei n fiecare noapte prin sate spre a supraveghea mai
de aproape spiritele".
Din adresa prefectul
a primarului comunei Ungureni,
plasa Trgului, din 22 martie 1907

"Nu ni s-a nici un spor la de nici o reducere la plata

Din locuitorilor din satul
Comuna F ntnele, prefectul
din 9 aprilie 1907

226
Ionel Bejenam- Ia ora 100 de ani de Ia marea din 1907
"( ... ) De acea sunt locuitorii satului aceasta din
dl. Avram Fischer, nu se de stipulate
prin proiectul de contract, locuitorii au pierdut ncrederea ... "
Din adresa comunei
prefectul
din 22 martie 1907
*
"( ... aici exprimat indoiala cum guvernul va face toate cele spuse n
manifestul
Din adresa Parohiei Chiscovata,
comuna Poiana Protoierie,
din 24 martie 1907
*
" ( ... ) manifestul guvernului nu se va putea duce la ndeplinire, o
tulburare s-ar putea presupune lesne cu mult mai de parte ei nefiind
cu de azi care sunt prin noi, ar prinde cea mai mare
cei dinti am fi noi ( ... ) s-ar n cele din cu orice
propunere, dar nu s-a ( ... ).
Din raportul Protoierie, al parohului
parohiei comuna Fntnele,
din 24 martie 1907
*
"( ... ) ncepe a se restabili ncet, de comuna Salcea, unde
tot este."
Din raportul Parohiei
comuna Protoierie,
din 24 martie 1907
Le district a l'heure de la revolte de la classe paysane
(Montage de documents inedits)
(resume)
La montage de face englobe des documents relatif a la situation sociale de la
classe paysane vers et dans 1907 en localite comme: Tg.
Todireni, Tudora, Poiana
Ungureni, Chiscovata,
227
Fig. l.a.
Fig. l.b.
Fig. 1: a) Vechiul sediu al Muzeului din 1907" din
b) Obeliscul ridicat in memoria din
228
M. Comaci, 1. Siminiceanu, C. Memoria anului 1907 n r.Jatelie
MEMORIA ANULUI 1907
"' w *
IN FILATELIE NUMISMATICA
/
M. CORNACI
1. SIMINICEANU'
C. ....
Ultima de amploare a din Europa, din 1907
din Romnia a fost o urmare a social-politice economice din regat la
nceputul secolului al XX-lea, a grele n care se afla n
pauperizare, mereu de o parte
din guvernamentale. La toate aceste de lucruri trebuie
crizei economice de la secolului al XIX-lea, care au generat o serie
de conflicte ce au dus la unor
(nanii 1888,1899,1904, 1907.
Nu este faptul au nceput la data de 8 februarie 1907
tocmai n localitatea denumire ce ntruchipa generic toate
au cuprins mare parte din
Moldovei, iar 10 martie 1907, unda de a revoltei a ajuns n Muntenia, ndeosebi
n Teleonnan, Olt
Prahova. Principalul focar al din Oltenia a fost Dolj, ample
evenimentele violente din
n lupta lor pentru dreptate au adresat au distrus registrele
de proprietate, au incendiat conace, au ridicat unele puncte de au
distrus de guvernul conservator fiind nevoit dea demisia. Noul
guvern condus de D.A. Sturdza a luat de reprimare a
victimelor fiind greu de precizat. l.l.C. declara n Parlament
419 ziarele socialiste 11.000; Regele Carol 1 spunea ambasadorului
englez: "mai multe mii". Prin intensitatea ei, din 1907 a
scos n necesitatea feudale din agricultura
' Articol inedit.
Secretarul a S.N.R .
... a S.N.R .
.... Sec1iei a S.N.R.
229
Romniei a problemei agrare n favoarea maselor largi

Parte din aceste evenimente sunt oglindite n filatelia numismatica romneas-
n special prin emisiuni comemorative de medalii, plachete, insigne ct
editarea unor plicuri ocazionale sau publicitare, a unor ntreguri
ilustrate.
Dintre emisiunile directe,
n anul 1957, cu ocazia mplinirii a 50 de ani de la a fost
o

cu nominalul de 55 bani , reproducnd cunoscutul tablou "1 907"
de Octav (C.M.P.R. 1701; L.P. 426)- (poz. 1 ).

Poz. 1
Poz.2
Comemorarea din anul 1967 este prin editarea unei seri? de maret
policrome din valori (C.M.P.R. 2687.;..2688; L.P. 648), din care cea
cu nominalul de 40 bani reproduce tabloul "1907" de Octav iar cea cu nominalul
de 1,55 lei , tabloul "La porumbului" de Luchian.
Seria (poz. 2) este de un plic (poz. 3) o "prima zi".
Nu este lipsit de faptul semnificativ cei doi pieton, fii ai
au nevoia ca n opera lor ilustreze momentul "1907", ce a n
artele vizuale ca opere reprezentative pentru ntreaga dintre
n de a elimina de tip feudal
din agricultura Romniei .
"60 ANI DE LA DIN 1907"- plicul "Prima zi a
emisiunii" (F.D.C.)
Literatura de specialitate nu tirajul acestui F.D.C.
1
Vezi Gh. Platon, agrare - sociale (1878-/9/8), n Istoria Romnilor, voi VII, tom Il. De la
la Marea Unire (1878-1918), eoord. acad. Gh. Platon, Editura 2003,
pp. 83-103.
1
Emisiunca n tiraj de 2.000.000 exemplare de ZAINEA pusA in circulalic la 28 februarie
1957, First Day Covcr (F.D.C.).
in tiraj de 200.000 scrii, de 1. DUMITRANA pusA la circulalic la 20 mai 1967.
230
M. Comaci, T. Siminiceanu, C. Memoria anului 1907 n filatelie
Poz.3
n anul 1987 a fost em1S1unea "80 de ani de la marea a
din Romnia". Marca

cu nominalul de 2 L (poz. 4)
pe un fundal "aprins" cu nscrisul n culoare "1907" (C.M.P.R. 4516; L.P.
1178). Emisiunea este de plicul "prima zi a emisiunii" (F.D.C.) n tiraj de 125
exemplare.
Ilustrata

are ca suport C.P.L "Monumentul 1907" din (autor C.
MEDREA).
n filatelia sunt editate alte emisiuni care, prin momentul ce
propun a fi marcat pare distant de subiectul supus acestei scurte au n
seriei valori cu trimitere sau amintind de din 1907.
Astfel n seria
6
"Centenarul lui I.L. Caragiale" din 28 ianuarie 1952,
att marca de 20 bani (supratipar pe 11 lei, (C.M.P.R. 1356; L.P. 293), ct cea de
55 bani, din emisiunea "Centenarul lui J.L. Caragiale" din 6 aprilie 1952
7
(C.M.P.R. 1435; L.P. 321) reproduc coperta marelui dramaturg: "1907, din
Cteva note", precum tabloul "1907" de Octav (poz.
6) dedicate eveniment.
4
Emisiune n tiraj de 500.000 exemplare, de M. n la 30 mai 1987.
de 100 exemplare, realizat de HORIA din
6
Emisiune n tiraj de 4.000.000 scrii, de O. ADLER. Aceste (C.M.P.R. 1356+1358)
erau spre a fi emise la centenarul I.L. Caragiale din 30 ianuarie 1952. Intervenind reforma
(20 L vechi = 1 L nou) primele 3 valori au fost puse n n ziua reformei ,
nlocuind demonetizate, scoase din
7
Emisiune n tiraj de 1.000.000 scrii desenele lui O. ADLER identice cu cele de la numerele 1356+1358,
dar supra tipar.
231
Muzeul "Acta Moldaviae Septentrionali s", V- VI, 2006- 2007
Poz. 5
n mod n seria "Sculpturi din 16 februarie 1961 este
marca cu nominalul de 55 bani (C.M.P.R. 2037; L.P. 513) care reproduc
sculptura din 1907" de MAC CONST ANTlNESCU (poz. 7).
Figura a din tabloul "1907" a lui Octav
apare pe marca cu nominalul de 55 bani , rednd stema (poz.
8), din emisiunea "Uzuale- Stemele

din R.S.R., partea 1" (C.M.P.R. 3576; L.P.
928)
10
.
n primul cartier al scutului, n cmp un de argint cu capul descoperit
spre senestra; n al patrulea cartier, n cmp o

de argint
este de un snop de gru de aur, care a
acestui
'Emisiune n tiraj de 3.000.000 scrii complete machetate de N. GRANT 1. DRUGA F.D.C.).
9
Instituite prin Decretul nr. 503 din 16.12.1970 de Consiliul de Stat al R.S.R. Vechile stcmc elaborate ntre
1922- 1936 nu au mai fost folosite anul 1948. Aprobate prin Decretul nr. 302 din 25.07. 1972 al Consiliului
de Stat al R.S.R., publicat n Buletinul Oficial al R.S.R. VIII - 1972 nr. 127/ 16 noiembrie partea 1 pp. 1022-1035.
10
Emisiune n tiraj de 1.000.000 scrii n la 20. 12. 1976. ncadramcnt 1. DUMITRANA. Fiecare
din scria de 15 valori, n coli de 50 exemplare.
11
ncepnd cu stema mare din 1817 a lui SCARLAT CALLlMACHI- a fost
reprezentat ca simbol printr-o cu lama la dcxtra, pc o cu reprezentare
pc sigiliul din 1819 al lui MIHAI pc cel din 1837 al lui MIHAI STURDZA ct
pc litografiilc din 1859 a lui ALEX. ASACHI a lui PARTENIE din 1860.
232
M. Comaci , L Siminiceanu, C. Memoria anului 1907 n filatelie
Poz. 7
"70 ANI DE LA DIN 1907"- (poz. 9)
Obeliscul cu stema
Obliterat cu
6800 1- 13.03.1977
Poz. 10
233
Poz.8
Poz.9
Muzeul "Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006-2007
"75 ANI DE LA DIN 1907" - ilustratA maximA
(poz. 10)
FlAmn.zi. Obeliscul "1907"
ocazionalA publicitarA
6840 FlAmnzi Jud. - 21.02.1982 - negru
Arhitect. M. TULBURE
Sculptor FL. CALAFETEANU
"75 ANI DE LA DIN 1907" - ilustratA maximA
(poz. Il)
"1907" - picturA de Octav BAncilA
Obliterat cu figurativA
6800 - 1 - 21.02.1982 - negru
ILUSTRATE (C.P.I.)

Poz. 11
GAVRIL COV ALSCHI - ANSAMBLUL MONUMENT AL NCHINAT
(poz. 12+14)
Artistul a concursul organizat in anul 1957.
Macheta acestui triptic monumental a fost la Muzeul din
1907" din
Monumentul montat pe soclu a fost dezvelit in anul 1979.
Poz. 12
C.P.I. Cod 3483/80 (7). (inlreg Mf40 bani, Stema !Jrii tip ... )
LP. Arta Gndicll. OSETCM Lei 1,90.
234
M. Comaci, I. Siminiceanu, C. Memoria anului 1907 n filatelie
Poz. 13
C.P.l. -EST 10337.
Editura Sport Turism. Foto l. Petcu. Lei 1,50.
Poz. 14
C.P.l. - 17949.
I.P. Sibiu. Editura Meridiane. Foto I. Petcu. Lei 1,50.
235
Muzeul Judetean "Acta Moldaviae Septentrionalis", V -VI, 2006 - 2007

MUZEUL DIN 1907" (poz. 15+16)
Muzeul a fost pus n circuitul public Ia data de 22 aprilie I 972 a la 20
octombrie I 98 I cnd a fost distrus de un incendiu.
Poz. 15
C.P.I.- 9174
I.P. Sibiu. Editura Meridiane. Foto C. Vladu. Lei 1,50.
Poz. 16
C.P.I. - 9175
I.P. Sibiu. Editura Meridiane. Foto C. Vladu. Lei 1,50.
236
M. Comaci, I. Siminiceanu, C. Memoria anului 1907 n fJJatelie
Poz. 17
22 aprilie 1972
Deschiderea a Muzeului din 1907"
(n prim plan, de vorbitor, praf Cervatiuc organizatorul
expuse)
PLICURI OCAZIONALE (poz. 17+27)
"OMAGIU ANULUI 1907"
13+20.03.1977
EXFOZIJtA rt .A 'EliCA
.()-IAGIU ANULUI 1907"
IIOT0$ANI, PJOU le?
Poz. 18
Plic desen cannin negru, frnnea.t cu morca de 55 bani ''lmortclc" de Luchion (1976),
uuliltnd puLlicillu'il. 6800 - - 1 - 13.03.1977 . utgru.
237
Muzeul "Acta Moldaviae Septentrionahs", V - VI, 2006 - 2007
Poz. 19
Plic desen carmin crem albastru francat cu marca de 55 bani
(1976), obliterat cu 6800- 1 - 13.03. 1977.
1\ /<Zi, 11:003 ' 77
Poz. 20
Plic desen crumin negru francat cu marca de 40 bani "Flori" de Luchian (1976),
obliterat cu 6840- 13.03. 1977, negru.
238
M. Cornaci, 1. Sirniniceanu, C. Memoria anului 1907 in filatelie
);-1

.) .,.

". ""'
[Xt'I:Jli[IA
.. OMAGIU ANULUI 1907"
U 2003 1977
Poz. 21
Plic desen cannin crem :francat cu marta de .5.5 bani "Car cu boi" de Nicolae Grigorescu
(1977), obliterat cu publicitarl6840- FlllmAnzi - 13.03.1977, negru (Tiraj .500
seturi numerotate)

COMPLEXUL MONUMENT AL NCHINAT
_COfolf>l EXUL MONUM(NT Al
INCHINAT TARANIMII ..
19?8
Poz.22
Plic reprezentind imaginea integrali a ansamblului, desen neg111, :francat cu marca de .5.5 bani
stema judetului obliterat cu figurativl6800 - - 1 - 29. 10.1978,
negru.
239
Muzeul "Acta Moldaviae Septentrionali s", V - VI, 2006- 2007
. COMPlEXUl. MONUMENTAL
INCHINAT
1978
Poz. 23
Plic reprezentnd placa din partea a ansamblului (privind din
Celelalte caracteristici sunt identice .
tQI.lPlEXVI. M0 "'EJHAl
TNCHINA1 fARANlMH"
90TO:>MII 1978
Poz. 24
Plic reprezentnd din centrul ansamblului.
Celelalte caracteristici sunt identice.
240
M. Comaci, l. Siminiceanu, C. Memoria anului 1907 n lilatelie
COMPll Xlll MONuWEtlfAL
1 HINIIT TARAf\. MII"
BOTOSP.J>; f 1978
Poz.25
Plic reprezent.nd placa din partea a ansamblului. Celelalte caracteristici sw1t identice.
n partea inferior, identificm nscris numele autorului - COVALSCHI.

75 DE ANI DE LA DIN 1907
DE FILA TELIE TEMA
21 .;..28.02.1982
Poz.26
Plic n imagine sepia reproducnd tabloul al pictorului N. Mantu (1871-195 7),
franca! cu marca de 55 bani, stema obliterat cu
6800- 121.02. 1982, negru
241
Poz. 27
Plic n imagine reproducnd basorelieful de pe obeliscul "1907" de la
francat cu mw-cii, obliterat cu jud
21.02.1982, negru.
(Tot atunci s-a. sArbAtorit ZO de ani de la nclcdereu agriculturii, fiind emise 3 plicuri
o

90 DE ANI DE LA 1907-1997
.. i'!'
. '
ll!J

Poz.28
Plic frru1cat cu marca. de 2 lei din emisiunea. 80 DE ANI DE LA MAREA A
DIN ROMANIA (?), obliterat cu de zi Flilmnzi 21.03.1997.
242
M. Comaci , 1. Siminiceanu, C. Memoria anului 1907 n filatelie
Poz.29
Plic ocazional realizat de prof NICOLAU, al A.F.
Tiraj 100 exemplare.

.... -
rttr .. a
......
1277- 21 02 1982
1225- 21 02 1982

'; 1907 1
:C. "'Uf:.l It l11
- .4 UlUH '
5300 Foqan1 21 03 1982
r;,
...... ,;;;-
.. :.; ..

57?:7 PafC&nl2 JUd 01.03. 1982
NTREGURI (PLICURI) (poz. 30+35)
1982 - 75 DE ANI DE LA DlN 1907
comanda 1500 l
2 L/2,45 L albastru deschis
0200 1 Of'P. 22 02 1982
6800 Botofam- 1 22.02 1982
4923- cod 0013- din 1907"
4924- cod 0019- Ansamblul monumental nchinat
4925 - cod 0020 - - Monumentul dedicat memoriei n 1907
243
........... ... -- ...
___,_ -------
.... - ---- ... -
Poz. 36
- ....
Poz.37
244
M. Comaci, I. Siminiccanu, C. Memoria anului 1907 n filatelie
'-"--..1-- ",.,......,. ____ _
e- --
Poz.38
1987- 80 DE ANI DE LA MAREA A OIN ROMNIA
1907-d987
2 L/2,45 L albastru
5778 - cod O 108 - "1907"
....
.....,_ ....... __ ,,.
' --
Poz.39
245
MEDALII
1957 -MEDALIA
12
"50 DE ANI DE LA DIN 1907"
prin Decretul prezidiului M.A.N. nr. 95 din 1957, publicat n Buletinul
Oficial nr. 9 din Il martie 1957.
autor (gravor): H. IONESCU
12130,5 mm
i- = 2,2 mm
tombac platinat
A vers: este imaginea din
tabloul "1907" a pictorului Octav

Revers: peste o cu frunze
de stejar este suprapus un sector
orizontal (de 15 mm ce are
legenda pe cinci rnduri n
excizie:
"50 1 DE ANI/ DE LA
1 DIN
11901"
Poz.40a
spice de gru ornamental sugestiv nr. 50.
Poz. 40b
Panglica de culoare cu dungi galbene (de 3 mm) spre margine este
pe un suport metalic din cu sistem de prindere.
n tiraj restrns a fost unor participanti la unor
ai acestora.
1977- MEDALIA "MEMORIA ANULUI 1907"
de Filiala
a din RSR
organizatoare a oma-
giale de la Flamnzi la
mplinirea celor 70 de ani de la
izbucnirea din primavara
anului 1907.
Medalia din tombac
13
de-
acestor a fost
la Statului
are variante metalice: din argint,
Poz. 4la
Poz.4lb
12
din metal, de obicei cu avers revers, purtnd inscriptii sau basorclicfuri, emise n cinstea unei
sau n amintirea unei glorioase.
u Aliaj din cupru zinc, in a cupru detine raportul peste 80%.
246
M. Comaci, 1. Siminiceanu, C. Memoria anului 1907 reflectatA n r.latelie numismatici
tombac argintat aluminiu eloxat.
n cmpul aversului (un cerc cu raza de 24 mm) este scena din timpul
tabloul pictorului Octav "1907".
Milesimele "1907" - "1977" simetric n
Circular n
MEMORIA ANULUI 1907/
(ntre semne ornamentale)
Pe revers este central, Stema a scut scartelat
n primul cartier (cmp un (de argint) descoperit alergnd
spre senestra.
n partea pe o este redat n excizie textul:
Circular, n
DIN R.S.R. 1 FILIALA
Medalia are" 60 mm, de 5,5 mm (punctul maxim) nu
artistului gravor (sau marca de autor).
Medalia a fost locale centrale, unor implicate
n organizarea unui de 55 (din cei 72) n
organizate.
Tiraj total 400 exemplare.
1979 MEDALIA "ANSAMBLULUI MONUMENTAL NCHINAT
(GAVRIL COVALSCHI)
Medalie de Comi-
tetul pentru
cu
prilejul dezvelirii "Ansamblului
monumental nchinat
amplasat cu deschidere pe bule-
vardul Mihai Eminescu n
parcului cu nume.
n cmpul central al Poz. 42a Poz. 42b
aversului (cerc cu raza de 21 mm)
este redat un grup de

Circular n este dispus textul din titlu trei semne ornamentale.
Reversul medaliei trei spice de gru dispuse simetric textul: "1979 1
ROMNIA" n excizie.
Medalia din tombac nu are variante metalice nu are conform
numele, sau marca artistului gravor.
,. Segmentul din partea al corpului central al ansamblului monumental.
247
Are dimensiunile de 0 60,3 mm, i- 5 mm margine de pentru
ambele Din literatura de specialitate alte surse de informare nu putem preciza
tirajul, dar se poate aprecia acesta a fost limitat de alte emisiuni.
1982- PLAc;::HETA "75 DE ANI DE LA DIN 1907"
(G. COVALSCHI; CONSTANTIN DUMITRESCU; l.D.)
mplinirea a 75 de ani de Ia marea
a din 1907 a la
n alte din
un ciclu de ce s-au
constituit ca un omagiu adus spiritului de
cu care masele s-au ridicat la
pentru drepturile lor
sociale.
Punctul central al
dedicate acestei 1-a constituit
organizarea la n intervalul 21-28
Poz. 43
februarie 1982 a republicane de filatelie "75 ani de la
din 1907", ocazie cu care s-au editat mai multe materiale filatelice o

Placheta, de tormat dreptunghiular cu dimensiunile de 101/60 mm, n
partea a de expunere Ansamblul
15
monumental nchinat
dezvelit n 1979.
n partea pe trei rnduri orizontale este reda! textul: "75 ANI DE LA
DIN 1907 1 1 '82". n partea
pe rnduri este dispus textul: - ANSAMBLUL
MONUMENTAL 1 NCHINAT La stnga, n incizie (l.D.) la dreapta n
excizie (C.D.) sunt redate gravori.
Placheta din tombac, cu variante metalice din aluminiu eloxat galben alb a fost
la Statului n tiraj total de 300 exemplare.
A fost de organizatori locale, unor culturale
unui de 75de din ntreaga
15
Este format din trei corpuri sculpturalc dispuse pc o cu dimensiunile de 23/25 m. ansamblul cu
suportul din sustine cele trei compozitii turnate in bronz: Corpul din stnga rcdli un grup de
implicati cu indeletnicirile lor de corpul central un grup de revoltati ( 1907), iar cel din
dreapta sugernd prin grupul de expus creatorii unei culluri traditii de mare originalilatc.
Compozitiile turnate in bronz au dimensiuni de 2,5+3 m inaltime pentru corpurile laterale de 3,5+4 m pentru
cel central. suporturilor este de 6 m. Toate cele trei corpuri turnate in bronz au inscriptional in partea
inferior numele sculptorului COVALSCHI. Vezi Gavril La vrie, Centenarul in "M.I. ", XLI,
s.n., n-r 5 (482)/mai 2007, p. 61.
248
M. Comaci, 1. Siminiccanu, C. Memoria anului 1907 n filatelie
2007 - MEDALIA CETENARUL DIN 1907
de
Consiliul Local
la mplinirea
unui secol de la izbucnirea
din februarie 1907,
cnd masele largi de prin
atitudinea actiunile lor au
determinat n final
de tip feudal din
agricultura Romniei. Poz. 44a Poz. 44b
Corpul medaliei este
din otel-inox (0 50 mm)
m:astrat ntr-un suport (cupru 'J) avnd ca reprezentare pe avers revers
cununi de frunze de lauri strnse simetric de o
Cmpul aversului este dominat de reluat tabloul "1907" al
pictorului Octav intersectat n partea de milesimele 1907-2007.
Circular, este dispus textul:
1 UN SECOL DE DEMNITATE 1 10-11 FEBRUARIE
Reversul medaliei central harta "FLAMNZI" circular este
editorul:
CONSILIUL LOCAL 1
textele de pe ambele sunt de culoare
Medalia cu " 66 mm, i= 3 mm este prin intermediul firmei S.C.
BOARDMEDlA SRL ntr-un tiraj de 100 exemplare.
ntr-o a fost de editor, celor cu diferite merite.
2007 -MEDALIA CELUI DE AL XXIII-LEA SIMPOZION DE ISTORIE
RETROLOGIE (V. MUNTEANU; C. DUMITRESCU)
Al XXIII-lea Simpozion
de Istorie Retrologie
s-a la n
zilele de 23-25 august 2007.
Manifestarea a reunit
peste 150 de din
Romnia Republica Moldova.
Medalia de
organizatori pentru a marca acest
moment deosebit, n
centrul reversului (pe un
generat de r "' 24 mm) un grup de
Poz.4Sa
Poz.4Sb
249
Muzeul "Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006-2007
n unui conac boieresc. Realizatorii acestei scene de protest au folQsit
drept de o de n presa vremii. i
n pe un segment circular, este n excizie textul: "100 DE
ANI DE LA DIN 1907". Segmentul circular inferior este mpodobit cu
motive ornamentale. n zona de a celor segmente (partea se
disting n excizie artistului gravor (C.D.). A versul medaliei central (pe
un generat de r = 22,5 mm) imaginea unui segment al satului romnesc
contemporan un detaliu de in lemn, reprezentativ pentru arta acestei
ndeletniciri populare.
ntr-un medalion (0 15 mm) plasat in partea spre a domina ntreaga
reprezentare este efigia CERES
16
, simbolul de istorie retrologie
Circular, in este redat textul din titlu localitatea ce a
manifestarea Inferior, in sub, pe patru rnduri orizontale, este
dispus in excizie, textul: "SATUL ROMNESC N 1 CONTEXT EUROPEAN 1 23-25
AUGUST 1 2007".
La stnga la dreapta, pe un segment circular ( 1, 7 mm sunt
n incizie (h = 0,5-:-0,8 mm) numele celor ce au conceput realizat
medalie, sub titlu. Medalia cu 111 60 mm, 5,5 mm a fost la
R.A. Statului ntr-un tiraj de 200 exemplare. A fost
in casete speciale.
BIBLIOGRAFIE:
"Buletinul Oticial al M.A.N. a R.P.R.", nr. 9/11.03.1957.
Catalogul republicane de filatelie "75 ani de la
din 1907", 21-28.02.1982.
Cemovodeanu, Dan, Ion N., Noile steme ale municipiilor din
R.S.R: studiu heraldic, Directia a Arhivelor Statului, 1974, pp. 96-
99.
enciclopedic, voi. IV (L-N), Editura 2001, p.
336.
Dogaru, Maria, Aspiratia poporului romn spre unitate in
simbol heraldic. Album heraldic, Editura 1981, p.
225.
Dragomir, Kiriac, A., Catalogul '74,
1975.
Ievreinov, Alexandru, Iliescu, Octavian, Curdov, Nicolae, Maria, Medalii
privitoare la istoria romnilor. Repertoriu cronologic 15 51-1998, 1999.
1
' n mitologia grului a rccollclor, fiica lui Saturn a Cibclei. Identificat:\ cu Dcmetcr in
mitologia Romanii o scrbau n festivalurile "Ludi Cercris" sau "Ccrealia" intre 12-19 aprilie (Ovidius,
Fasti IV- 392-)
250
M. Comaci, 1. Siminiceanu, C. Memoria anului 1907 reOectatl n filatelie
Kernbach, Victor, de mitologie Editura Albatros,
1983, p. 131.
Lavric, Gavril, Centenarul n: "M.l.", XLI, s.n., nr. 5 (482)/mai 2007,
p. 61.
Revista "Filatelia", nr. 5 (312), 1982, p. 8.
Scorpan, Costin, Istoria Romniei. Enciclopedie, Editura Nemira, 1997, p.
531.
Spineanu, Corneliu, Hamaj, A., Yasiliu, 0., Catalogul
1858-1984, 1985.
Tudor, Gheorghe, Catalogul intregurilor voi. III, Plicuri 1905-
1997, pp. 146, 172.
The Memory of 1907 reflected in Philately and Numismatics
(Summary)
In this article the authors presented the echo's of the uprising revolt from 1907
in philately and the numismatics in materials published during 1957-2007 (anniversaryes,
ocasional and special editions). There were presented a number of seven postale marks,
four postale wholes; twelve occasional envelopes; a F.D.E. (first day cover); five postale
pictorial books; four maximum postale pictoriale books; six publicity stamps; four
medals and a plaquette having as a central theme;
The great peasanl uprising (revolt) from 1907 started in jud.
251
SECTIUNEA A III-A
'
A
RAZBOAIELE MONDIALE ROMANIA:
VICTORII, EROI,
ATITUDINI
Ioan Fetcu- 90 de ani de la purtate de armata in vara anului 1917
90 DE ANI DE LA PURTATE DE ARMATA
N VARA ANULUI 1917.
TRIUNGHIUL DE FOC:
"""' ..., ..., "" *
OITUZ
IOAN FETCU**
cum se Primul mondial a izbucnit la 15 iulie 1914, ca
urmare a Serbiei de Austro-Ungaria. lui a surprins oarecum
cercurile politice din care, considerau marea nu putea fi
nu credeau ntr-o precipitare de a evenimentelor.
sub raport politic, dar mai ales strategic, att de importante nct, chiar din
momentul izbucnirii beligerante s-au ntrecut n a face Romniei lot
felul de promisiuni, n unele cazuri mergnd chiar la presiuni n acestei
cercurile guvemante din n ciuda atitudinii filogermane a regelui
Carol 1, s-au decis adopte o stare de neutralitate, mai ales Romnia
nici nu era a intra n
Durata a fost de doi ani, care, la 4 august 1916, au fost
semnate, la tratatul de dintre Romnia, pe de o
Rusia, Marea Britanie, Italia, pe de parte. Principalele prevederi ale
tratatului se refereau la linia viitoarelor ale Romniei la garantarea drepturilor
de a participa la de pace de
1
Prin a fost
data Romniei in ( 15 august 1916) s-au consemnat o serie de
ce reveneau, sub aspect militar, Astfel, comandamentul rus se obliga
.. deosebit de energic pe ntreg frontul oriental "
2
n special, n Bucovina,
n Dobrogea un corp de trebuiau cu opt zile
intrarea Romniei n printr-o .. a armatelor de la Salonic; de
asemenea, se obligau procure armatei noastre materialele de
echipament, medicamente n
Chiar de la nceputul sale n Romniei a fost grea: armata,
cu tarele ei, a fost lupte pe fronturi (totaliznd peste 1600 km, n timp ce
Anicol inedit.
Colonel pensionar,
1
19/8/a rumiini, voi. 1, p. 766.
z ldem.
255
armata avea Il 00 km) ca n totalitate angajamentele
asumate.
Intrarea Romniei n a fost de interese superioare ale
noastre. cum declara Barbu Delavrancea : .. Noi nu am intrat n haosul
acestui pentru cucerire, ci pentru dezrobire. Noi nu vrem ce nu este al nostru, ci
vrem unirea cu din Ardeal, din Banat din Bucovina"
3
. La rndul
marele istoric Nicolae Iorga, aprecia intrarea Romniei n ca pe .. un ceas pe care-I
de peste veacuri. pentru care am ntreaga
pentnt care am muncit am scris. am luptat am gndit"
4
. legitime ale
romnilor au fost cunoscute chiar sprijinite. n acest sens s-au angajat
de N. Iorga, V. Prvan, Gh. C. Giurescu care
au scris n limbi de numeroase articole, studii pentru ca
opinia nu numai de pe continentul nostru despre trecutul
prezentul Romniei.
Ca urmare, intelectuali europeni au manifestat receptivitate de
problemele majore ce preocupau poporul romn. de ce spunea savantul englez
S. Watson, n urma unei vizite de el n Ungaria: "M-am in cele din
oamenii de stat ai maghiarilor nu sunt de bunii intr-o
nu numai ci chiar pentru Ungaria. iar compatriotii mei
sunt despre cele ce se petrec in regatul ungar. despre sistemul politic
anacronic. " A scris acesta reprezenta ,practic, oprimarea de o (n sensul
de n.n.) pentru a despuia toate celelalte de cele mai
drepturi" calificndu-1 drept .. una din cele mai murdare pete pe figura
.. s
europene
de a fost de Romnia numai mpotriva Austro-Ungariei,
de la care erau revendicate teritorii Intrarea n a avut
loc atunci cnd pe frontul european de vest armatele franceze, engleze belgiene se aflau
n impas. Ofensivele Antantei de la Verdun Somme, cu succese au fost
de germani, care permis astfel transfere 58 de divizii, din care numai cinci de
infanterie una de cavalerie pe alte fronturi, celelalte au fost puse n n
Transilvania'. Armatele ruse, n loc atace armatele germane austro-ungare cu
intrarea Romniei n au ncetat ofensiva "Brusilov". Rusia, n continuare, se
dovedea de actul politic al Romniei.
Timp de o ofensiva armatelor romne n Transilvania s-a cu
rezultate importante, provocnd, ntr-o o n rndurile
comandamentelor Puterilor Centrale: de trupe, noi strategii pentru zona sud-est
de comandamente. Turcia, la 17/30 august Bulgaria, la 19/1
septembrie au declarat Romniei, atacnd din sud, cu armatele germane
' Barbu Dela vrancea, dotarea 1916, p. 27.
4
N. Iorga, nostru in note zilnice, 2, 1916-1917, Craiova , f.a., p. 83.
5
19181o romni, 1, p. 780.
General de l'infanterie Erich von Folkenhayn, Le Commandement Suprem de I'Arnu!e Allmonde, 1914-1916 el
ses decisions essentilles, Paris, 1920, pp. 221-222.
256
Ioan Fetcu- 90 de ani de la purtate de armata in vara anului 1917
la nceputul lunii septembrie de acces spre Romnia a fost
singura concomitent de patru state Puterilor Centrale.
Marile nu au intrat in dispozitiv, armatele romne reziste
singure. Promisiunile generalilor Joffre Alexeev (Rusia) privind
ofensivelor la Salonic n nu au fost onorate, oblignd comandamentul romn
n Transilvania retragerea. pe sudici a
durat n noiembrie 1916, cnd, luptele de la Predeal, armatele romne s-au
retras pe Valea Prahovei. Pe estici, contraofensiva a
fost Cu tot eroismul a armatei noastre, a patriotismului
lor ca al ntregii n cele din anul 1916 s-a
nregistrat cu un La 23 noiembrie 1916, ,.zi de doliu cum au calificat-o
romnii, Mackensen intrarea n iar din
prima parte a acestei luni, a devenit capitala Romniei. La anului 1916, frontul s-
a stabilizat pe Orientali, cursul inferior al Siretului
Pierderile noastre au contat n peste 250 000 de oameni:
nu a putul fi Ea s-a replia! treptat
napoia a organizat Moldova, de unde a pornit Reintregirea. Oamenii
acestui romnesc strns rndurile, mobilizat resursele,
inclusiv pe cele morale, pentru a deosebit de grea n care se atlau, pentru
nfrngerea inamicului, care sub cotropirea sa peste 2/3 din teritoriul statului
romn. O pus problema "a fi sau a nu fi"!
De la la au scos minunatele morale de
nefiind cu nimic mai prejos de cele ale Dincolo de vitregiile anului 1916 .. a
mereu pentru noi :mure le unei rei'nvieri ". Dominanta acelei vremi de
au devenit ncrederea n proprii.
ce a fost (2 armate n loc de 4), instruirea
dotarea armatei, elaborate noi planuri operativ strategice - n avnd
sprijinul misiunii militare franceze, sub conducerea generalului Berthelot,
marile cu un moral ridicat, au fost gata de ncepnd de la
lunii iunie 1917. Atmosfera a acestei de an (decembrie 1916-
iunie 191 7) a culminat cu inrolarea n rndurile armatei a 1500 voluntari
bucovineni) dintre prizonierii de de la trupele austro-ungare.
adunare de la au executat o de fiind repartizati la
cinci regimente de de infanterie, n cadrul au luptat cu vitejie

n dezordinii anarhiei ce cuprinsese armata
din februarie 1917, inamicul, exploateze propus
nfrngerea armatei romne ruse in Moldova, scoaterea Romniei din ocuparea
intregului nostru teritoriu inaintarea spre partea de sud a Ucrainei. Armata 2
sub comanda generalului Alex. Averescu, cu de la aripa
a Armatei 4 ruse, au trecut la la Il iulie 1917, in sectorul o
257
Muzeul Judetean "Acta Moldaviae Septentrionalis", V - VI, 2006 - 2007
de artilerie, n sectorul de rupere al armatei, infanteria a
pornit atacul. Inamicul a cu disperare ofensiva romnilor.
Pe dealul regimentele 2 4 infanterie, atacnd cu mult elan, au
prin lupta la inamicul din prima De
teama bombardamentului de artilerie, pe fundul s-au pomenit
dintr-o cu peste ei surprindere ce a fost Regimentul 2 a
capturat 1500 proiectile cu gaze asfixiante, pe care artileria n-a avut
timp le iar regimentul 22 infanterie a cucerit, prin lupte crncene corp la
corp, continuate pe timpul localitatea
n cursul primei zile de trupele romne au un succes important,
prima de a inamicului. Subliniem faptul trupele austro-
ungare, cu care ne luptam, sprijineau pe un sistem dezvoltat de
genistice, o din "centre de legate ntre ele prin
acoperite cu obstacole baraje, era la o de 150-200 m, de o a doua
pozi!ie asigure adncime pe direc!iile mai importante. ntregul sistem
de era acoperit n cu de pe 6-8 rnduri de pari.
asupra la care trebuie terenul deosebit de
ne seama misiunea Armatei 2 era deosebit
de grea. prima zi a comandantul Armatei 4 austro-ungare e nevoit
raporteze superiori lor ., linia este Pe un teren foarte greu
sub presiunea celui mai puternic foc de artilerie inamic, contraatacurile noastre au
avut rezultate mici. Artileria a fost iar infanteria a sulerit mari
pierderi "
7
La rndul generalul Alex. A vercscu, ntr-un ordin de zi, a apreciat
trupa s-au ,.purtat cu ca bravi. izgonit pe
din lui att de puternic prizonieri luat
tunuri, arme ... este de voi'".
Violente lupte au fost duse pentru ruperea inamicului celei de a
unde acesta rezista cu pe crestele dealului n timp ce o parte
din noastre puternice lovituri frontale, altele au ocolit pe la
nord eforturi au o n ziua ce a urmat, ruptura a fost
la 30 km, inamicul fiind silit n mare depresiunea
Vrancea se n Trupele noastre au continuat naintarea, cucerind
aliniamentul: dealul Teiului, Zboina localitatea Valea
- valea rului Putna. La 17 iulie, care se crease n Bucovina
unde Puterilor Centrale naintau spre sud sud-est, ofensiva Annatei 2
romne, de la a fost din ordin superior. ., cu un care
se crede a fi cel mai tare din lume care nu ce este a da inapoi - aprecia
generalul Alex. Averescu, ntr-un ordin de zi
9
Mihail Sadoveanu, care a vizitat cmpul
de la cteva zile terminarea scria: de la va trece n
7
Oituz. Documente militare, Edit. 1977, p. 343.
1
ldcm, p. 346.
ldcm, p. 352.
258
Ioan Fetcu - 90 de ani de la purtate de armata n vara anului 1917
istoria ca o de dezvoltarea ei a fost
s-a executat conform planului Cel din soldat a unde merge
datoria. Arti/eria a dovedit o precizie germani
au trebuit se plece, omagiile lor"
10
. n de Ia
in perioada 24 iulie- 1 august, au murit 1460 de militari romni. n semn de
cinstire a eroismului spiritului de dovedite de in satul a fost
construit un mausoleu, unde sunt depuse oasele a 900 de militari; de asemenea, aici se
sarcofagul Alex. A verescu criptele generalilor Arthur Alex.
Nicolae Arghirescu.
Ca urmare a rezultatelor luptelor de la armata mutat
centrul ofensivei intre Siret estul pe - -
ADJUD, unul din cu care ca intr-un
romne cele ruse. Cel de al doilea era format de Grupul
Gerock, care trebuia ofensiva la Oituz.
*
Pentru atingerea obiectivelor sale strategice, mai sus, inamicul s-a
:;;i a ofensiva la 24 iulie/6 august 1917, tocmai in sectorul n care aveau
loc importante de care urmau se ndrepte spre Bucovina.
a marcat nceputul de la Armata (in
Armata 1, de generalul C. Cristescu, iar de la 30 iulie de generalul E.
Grigorescu), a dovedit o sa pentru a doua .. nici pe aici
nu se trece", deviza romn, inamicul n-a putut trece. a fost
lupta de la cota 100, de teren ce domina lunea Siretului acoperea dispozitivul
artileriei de pe terasa de la est de ru. Aici s-a ncins o pe pe moarte , unde
s-a acoperit de glorie compania de mitraliere, din Regimentul 51152 Inhmterie,
de Grigore Ignat
11
, care a deschis, prin surprindere, un foc
Mica de teren, de o de viteji, era de exploziile
proiectilelor artileriei germane. romni au oprit o ncercare a inamicului
de a cuceri cota 100. dar efectivele noastre se mereu. Rnd pe rnd au la
piese .. gradatii la piese", a ordonat comandat Ignat,
repezindu-se primul la una din mitraliere. a fost Au cu minile
pe arme, de de schije sau de baionete,
companiei, dar inamicul n-a trecut.
Pe coordonate s-a nscris contraatacul celor batalioane-rezerva
Diviziei 13 infanterie - pentru a nimici inamicul a restabili acestor
batalioane, folosind culturile de porumb din s-au apropiat in ascuns intr-o ordine
la un semnal, s-au avntat ca un singur om la contraatac, antrennd
vecine. Sub loviturile cum spunea Mihail Sadoveanu-
cea mai mare parte a Diviziei a 115 - a infanterie a fost resturile
fugind ngrozite spre de pe care n zilei. Nepieritoare fapte
11
Mihail Sadoveanu, File inscingerute . Povestiri impresii de pe jionl, 1917, p. 121.
11
Oi tu:::. Documente militare, Editura 1977, p.363
259
de arme au inscris in acele zile de foc Diviziei 9 infanterie in din
Toate inamicului de a ocupa gara localitatea au fost zdrobite
de Dovada a devotamentului de patrie, neclintit in
respectarea militar, exemplu pentru este cazul - din zecile de
mii - colonelului Ioan Georgescu, comandantul Regimentului 36
infanterie, care, la brat la genunchi, a continuat n unitatea
sa cnd un glont i-a pieptul. Sfidnd ploaia de obuze cu
care i inamicul pe Regimentului 32 "Mircea", numai in cu
mnecele suflecate capetele descoperite, ntr-un viguros contraatac la au
detenninat se n dezordine, spre de plecare. Cu
au luptat Regimentului 3 care au respins inamicul ce atacase
satul Doaga.
Aceste nfrngeri ale au n mod
a de la .. ultima cea mai
de inamic (in ziua de 6 august- n.n.)jitsese trufia
12

o de opt zile, la 15 august, Armata 9 a reluat ofensiva n
sectorul Muncelu. realizeze o la nord nord-vest de sat, care
inamicul a fost oprit prin efortul comun al trupelor de la aripile interioare ale armatelor 1
2 romne. Aici, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu, a n
Cuvinte de apreciere se n Ordinului de zi al comandantului
Regifllentului 45/59 infanterie, dat cu acest prilej. La 21 august, aproape o de
ata(;uri furibunde, care s-au soldat cu pierderea a peste 47 000 de militari
ofensiva a Nici unul din scopurile propuse de comandamentul inam1c n-a
fost atins.
de la constituie cea mai mare cea mai victorie a
romne din timpul primului mondial. de la prin
prin proportiile intensitatea ei, una din cele mai formidabile de
snge ale marelui scria poetul Octavian Goga
13
. ministrul de ex leme al
Austro-Ungariei .. ultimul atac al trupelor germane la s-a
terminat cu o nfrngere a germanilor, ridicnd mult moralul armatei romne"
14
.
Victoria romnilor la a avut un puternic ecou n opinia
Loyd George, primul ministru al Angliei, a exprimat cuvinte elogioase la
adresa soldatului romn: .. romn a dovedit este cel mai brav soldat
al lumii cnd i se posibiltatea
Cam n
termeni s-a exprimat generalul francez Berthelot, care bine pe romn.
Istoricul britanic S. Watson scria: .. Valoarea soldatului romn, cnd este bine condus, a
probele care au fost evidente, Mackensen statul major, dar, ca
totdeauna, cavaleri, o recunosc"
16

11
tdcm, p. 372.
ldcm, p. 384.
11
ldcm, p. 386.
/9/8/a romani, 1, p. 792.
10
ldcm, p. 794.
260
Ioan Fetcu- 90 de ani de la bltlliile purtate de armata romni n vara anului 1917
- generalul german K. Von Morgen - a fost
de s-a manifestat prin 61 de contraatacuri n decursul celor 14 zile.
Ele au condus la lupta la Acestea ne-au pricinuit pierderi considerabile "
17

La mausoleul inaugurat in 1938, sunt osemintele a 6000 de
romni, dintre care doar 1926 sunt n centrul mausoleului este depus
sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la 21 iulie 1919.
Numai zile de la de la gruparea
Gerock, din Armata 1 a trecut la in valea Oituzului,
pe pe valea spre apoi spre Adjud, pentru a realiza
cu Armata 9 care ataca pe o
de artilerie, in care inamicul a folosit proiectile cu toxice
de austro-ungare germane au asaltat ocupate de diviziile de la
dreapta Annatei 2 romne. o trupele noastre au fost nevoite
se replieze spre est, inamicul, de cteva ori mai numeros, ocupe localitatea
Apreciind just pericolul care se contura pe generalul Averescu
a trupele din sectorul cu rezerva sa. Ca urmare, naintarea a
fost in mare parte Inamicul devenind un pericol
Generalul A verescu, mai rezerve, a solicitat grabnic ajutoare Marelui Cartier
General. Generalul Prezan, Marelui Cartier General, a trimis in sprijin, din rezerva
sa, o divizie de cavalerie, o de un batalion de de munte
nu cu mult l1mp nou Armata 2, cu aceste de a izbutit
inamicul ce se instalase pe Aici, mai_ ales la cota
742, au fost duse lupte sngeroase, care s-au prelungit mai multe zile. In vltoarea
luptelor, a primit botezul focului arma de munte, care cucerit un loc bine
meritat n structura annatei noastre.
cotropitor n-a izbutit pe valea pentru a pune
pc resursele de petrol apoi, cum era planul,
cu comandate de Mackensen. Grupul Gerock astfel nmormntale
planurile de cotropire. Faptele de am1e ale romni n de la
Oituz, ca n celelalte lupte din 1916 1917, au glorioase ale
am1atei noastre. Exemplare pentru toate faptele de arme de
caporalul-erou

care n luptele din toamna anului 1916 (i se amputase unul
din incomplet vindecat, cnd au reinceput luptele n vara lui 1917, el a fugit din
spital pe front pentru a contribui la nfrngerea cotropitorilor germani austro-ungari.
Luptnd cu ardoare in primele rnduri ale a n luptele din sectorul
pe cnd arunca grenada cu mna care i
n semn de omagiu pentru cei peste 2000 de romni n de la
Oituz, a fost ridicat un mausoleu din blocuri de masive, n de cruce, n
17
Const. C. Giurcscu, Dinu C. Giurcscu, Istoria romnilor din cele mai vechi timpuri azi, Edil.
1973, p. 412.
11
Const. Kiri1cscu, Istoria pentru intregirea Romniei, 1916-1919, voi. Il, f.a., pp. 618-
619.
261
Muzeul Judetean "Acta Moldaviae SeptentrionalisM, V- VI, 2006- 2007
criptele sunt depuse oasele eroilor. ,. pentru 1 Viteji ai
1 Oriunde-n morminte voi 1 fie
Soldatul romn, nzestrat cu armament modern de credinia
pentru patriei s-a dovedit superior soldatului german. Dragostea de
ura mpotriva sprijinul moral material al eroismul
conducerea a comandamentului romn - sunt doar
din factorii care au stat la baza trupelor romne.
n eterna curgere a vremii, anul 1917 a reprezentat pentru romni, peste toate
o mai de vor afla mplinirile n
anul 1918. Ca ntotdeauna de a fost a
romnului, astfel nct vremelnica nfrngere din 1916 n-a putut anihila de a
romnilor. Marele nostru istoric, Nicolae Iorga, sublinia: ,.ncetul cu incetulneasemuita
putere de refacere a acestui neam, de attea ori cosit tii picioare. ncepea se
manifeste".
Au trecut de la acele glorioase lupte decenii. S-au stins de mult ultimele
gemete ale muribunzilor din peste tot toate se din ce n
ce mai mult, colbul Doar manualele pe ici pe acolo, cte un mijloc de
mass-media cteva rnduri n amintirea acestor lespezi ale
noastre n timp ca problemele presante ale lor
noastre par a justifica uitarea poate, noastre. Ne e lot mai greu privim n
dar nici viitorul nu ne surde ntotdeauna.
prezente ca cele viitoare au nu doar dreptul, ci datoria
asume trecutul. n acestora, nu se mai poate
concepe a viitorului.
90 Year from Romanian Army Battles in Summer 1917.
Fire triangle: Oituz.
(Summary)
The author describes the glorious ballles won by the Romanian army at
in the summer of 1917, againsl the german and
austro-hungarian invading enemy for freeing the occupied territory, defending the nation
and the Romanian state, and the reintegration ofthe nation.
262
Ionel Bejenaru - Grigore lgnat Documente inedite
GRIGORE IGNAT
DOCUMENTE INEDITE*
IONEL BEJENARu**
Grigore Ignat cu din anul 1913,
naintea absolvirii speciale de infanterie din fusese avansat la
gradul de locotenent repartizat la Regimentul 77 lnfanterie
1
Se
oriunde i-a fost dat datoria prin rigoare, seriozitate
responsabilitate, viznd mereu statornic, n mod laborios, pasionat,
novator.
ce a onorat exemplar mai multe misiuni de n
Armatei Romne, la nceputul anului 1917, Reg. 51 lnf., care l includea pe
(acum) Grigore Ignat, a fuziona! cu Reg. 52 Inf., formnd Reg. 51/52 Inf. din
compunerea Diviziei 13 lnf., din Corpul 3
Astfel, Grigore lgnat ajunge iar pe

meleagurile la aici fiind Compania de mitraliere al
comandant eraJ. Aproape, deci, de centrul privit, astfel, ca centru militar ca
a Aici a activat Grigore lgnat, de la 25 ianuarie 1917, la
model pentru mitraliere " , la Corpul 3 "Echipele ce se vor instrui la
vor forma cte o n prima companie de mitraliere a regiment"
4
.
cursul cu calificativul "foarte bine", revenindu-i comanda primei
companii de mitraliere a regimentului, de a reorganizare s-a ocupat (pe
piese), n virtutea sale de comandant de un
efectiv de 151 de militari
5
.
firesc, din nou pe front. Unde, la 10 iulie 1917, naintea marii de
la avea celor pe care-i comanda ordinul de zi al
comandantului Diviziei 13 lnfanterie, ordin din care spicuim: "nainte de a pleca,
o lume ce e romnul n ... ) cnd vom da semnalul
Articol inedit.
Muzeograf la Muzeul Jude!ean
1
Maior Vasile 1. Mocanu, Grigore Ignar, Editura 1967, p. 14.
1
Ibidem, p. 48.
'Ibidem, p. 51.
Apud Maior Vasile 1. Mocanu, op. cit., p. 53.
pp. 53-55.
263
Muzeul ,,Acta Moldaviae Scptentrionalis", V- VI, 2006- 2007
de asalt, ca leii, nimic nu stea n cale, te repezi romne cum
tu ... "
6
.
... a venit fatidica zi de 6 august 1917, despre care vorbesc attea
ntre care documente (inedite) care sunt incluse n textul de Era momentul n
care german o a frontului romnesc, nicidecum
de a ntmpina un zid de din partea companiei de mitraliere de bravul
Grigore lgnat din Regimentul 51152 Infanterie. a fost o confruntare
de ntr-un final, stivelor de Ii s-au
lui Grigore lgnat, sub unul cte unul, acolo
n la Avea unul singur (sublocotenentul Teodor
Grigoriu) care, printre altele, rememora: "0 fraqiune de l-am (pe
Grigore lgnat - n.n.) ct de plumbii n invadatorul ce ne
vatra
7
.
. . . prin attea fire (expuse n contextul nostru)
de bravul maior post-mortem Grigore Ignat, au dat curs vrerii lor, prin
ridicarea unui monument-simbol al eroismului pe cmpul de n
Primul Mondial. S-a format un Comitet pentm ridicarea Monumentului Eroilor
din al Apel a fost difuzat n aprilie 1925, ale cuvinte sunau: "Cu
ne de ndeplinirea visului care, veacuri a pe
ale acestei mpliniri, ne seama prin ea,
temeiul noastre de este mai trainic mai falnice ne sunt perspectivele
apropiate ale viitorului. nu ce o este
cu jertfa a mii de suflete ale prietenilor prin
spitale sau pe cmpul de unii poate mai cu cei mai
trupurile de sub o de n
A mai trebuit un sculptor-arhitect care proiecteze,
finalizeze. Iar acesta s-a ivit n persoana lui Horia Miclescu, scriitor n plus,
de origine
9

Doi cu ai Comitetului
local, s-au ntrunit ntru adoptare, presa a o trebuitoare campanie de
din partea localnicilor urgentarea a fost se
nct, n vara anului 1929, Monumentul "Compania de Mitraliere Maior
Ignat <n atac>, avea fie dezvelit n Carol din (azi 1 Decembrie 1918),
ca o cinstire a celor 7269 1260 invalizi de 10 277 copii orfani de
6543 de 1297 n cifre care, nsumate, tribului
Apud J. Batalii, col. dr. V. Mocanu, col. 1. Strujan, Pe aici nu se trece!, Ed. MilitarA, 1976, p. 215.
7
1
"Sll.mAnll.torul 18 aprilie 1925, p.l.
' Ionel Bcjcnaru, Istoria unui monument: .. Compania de mitraliere Maior lgnat <in atac>", Editura Agata,
2002, p.5.
264
de snge al fostelor Dorohoi n Primul Mondial, n
Rentregirii Romniei, n Romniei Mari .

Sunt, toate cele de mai sus, argumente certe, de necontestat, n definirea
lui Grigore Ignat cu o simbol pentru un un erou
care au dat totul pentru Neam Pilduitor memorabil de-a pururi!

Documentul 1 (hrtie :
Romnia
Urbei
Certificat
n urma cererii nregistrate la Nr. 2289, subsemnatul Primar Comunei
certific OI. Nicolae n etate de 58 ani D-na Olga n etate de 57
ani a profesiune este agricultori proprietari de sunt legitimi a O-rei
Getta se la acest se de o adorabilitate

Drept care s-a eliberat acest certificat spre a servi la ntre
fiica D-ra Getta cu Locot. Grigore Ignat.
14 Mar. 1916

Documentul 2 (hrtie
Certificat
Primar
ss. indescifrabil
Noi capi de familie, la
O-ra Getta n etate de 21 ani, a D-lui Nicolae a D-ei Olga
care la localitate cu noi, ne este personal
ni se de o onorabilitate
14 Martie 1916
Ioan Nicoleanu
G.E. Vrnceanu
+ alte nume
de confirmare a Prefecturii 14 Martie 1916.
265
*
Documentul 3
inferior din Regimentul 5 1 lnfanterie
1916 Martie 26
Locotenentul Ignat Grigore
Reg(imentul) 51 lnf(anterie)
Dorind a cu Getta am onoare a nainta actele
notate pe contra a interveni locului hl drept pentru a mi se
aproba
Locotenent Grigore lgnat
1916 Martie 31
Regimentul 5 1 Infanterie, Serviciul Mobilizare
Comandamentul 3 Teritorial Stat Major
Am onoarea a nainta acte necesare la Iocotenentului lgnat
Grigore, din acest corp cu D-ra Getta
ntruct mai mult dect este regulamentar, iar subsemnatul sunt
pe deplin asigurat de onorabilitatea viitoarei am onoare a ruga a
nainta n drept pentru a se da cuvenita aprobare.
Corn. Rg. 5 1 Inf.
Col. ---------------
1916 Aprilie 2
Comandamentul III teritorial
Corpul 3
Am onoarea a nainta cererea de a locotenentului lgnat Grigore,
cu actele notate pe
Din acte dota ......... printr-o de primul rang, cf. art.
7 al. 3 din Legea
De asemenea, actul dota) mai cuprinde 1 0000 lei care se vor da pentru
trusou, celebrarea ca se arate nu face vnzarea ;
astfel intr-un caz eventual, de plata a sumei".
de actele ce prezentul raport.
n viitoarei din raportul Comandantului de Regiment
reiese este Ia de ori-ce
266
Ionel Bejenaru - Grigore Ignat Documente inedite
Supunnd aceasta la O-voastre, cu onoare rog a
asupra cererii
3.1V.l9l6- Aprob
comandantul Comandamentului 3 Teritorial - g-ral __ - --------------
1917 august 14
Generalul Popescu 1.1.
*
Documentul 4

Doamna Ignat Grigore,
Din nalt ordin al M.S.Regelui trimit cea mai de (s. n.
-- I. 8.) Mihai Viteazul, viteazului lgnat Grigore. a
binevoit M.S. Regele pe pieptul meu mi-a zis: "Am venit personal
felicit pentru asupra ntreit la
a lgnat! acum nu rostul
acestui brav mi iau eu penibila dar
n ziua de 6 august Divizia a 13-a a fost de aproape trei divizii germane,
din care una (a 12-a de Furia atacului nu se poate descrie, era ziua
falimentului annatelor Kaiserului pe frontul romn unde se ncerca de 12 zile 12
n mica dar viteaza oaste (s.n.- 1.8.).
Pe la ora 10
30
, noastre erau aproape cnd, cu drept cuvnt, i s-
a ce e Romnul n turbare; ca fulgerul tot ce era Romn pe cmpul de
s-a ridicat impotriva cotropitorului l-a culcat la
(s.n.- 1.8.), iar ce a mai pe picioare strns toate puterile pentru a fugi
S-a dar cu faima teuton.
ncepnd ne pe cei care lipseau, am dat
peste iubitul nostru camarad, viteazul ntre viteji, lgnat, Comandantul Companiei
1 Mitraliere, care ca din Compania sit. Grigoriu, erau literalmente
cu cadavre
la care s-a eroul nendoielnic inima ce acest a pus pentru
patriei; era mort dar cu mna pe mitraliera cu care
Desigur s-a ntmplat una din sau mitralior a i-a luat
locul, sau nu i-a Viteazului cum moartea rndurilor
a luat el n mitraliera.
Or cum ar fi, n care s-a Ignat a atras tuturor
dreptul a fi scris n istoria neamului, de marii eroi.
Soldatul Papiliu Iancu, care zice e mi-a cerut permisiunea
de a transporta cadavru! pentru a-1 nmormnta n familiei. N-am aprobat.
prin aceasta familia am justific. eroul lgnat a iubit
att linia de pe care o nct a preferat de a face oficiul de servant
267
Muzeul Judetean ,.Acta Moldaviae Septentrionalis", V -VI, 2006 - 2007
mitralior n mijlocul Companiei sale, nu era drept sunt sigur am n a sentimentul
de ca el pentru vecie n mijlocul camarazilor Nu este
unui ori care i-ar fi gradul, se bucure de dect a ce
are cinstea comande. Apoi, va veni vremea ca de la a a
Diviziei 13 - a, de la se comemoreze printr-un monument prin rugi
la locului Cel a Tot Puternicul.
Putea-vor cei cari vor oficia acestea strignd pe
lgnat dintr-un Cimitir oare care?
Am raportat M.S. Regelui a mea am avut
inalta aprobare, afirmnd .,bine am
Anexez aici exemplare din ordinul de zi dat de mine n noaptea la ora
cnd era complet precum exemplare din ordinul dat de Domnul
Comandant al Armatei.
Rog pe O-zeu inimile nefericitei mame, tinerei nefericitei
precum ntregii lui familii ca camarazilor, cu mine n cap, cari I-au cunoscut.
Sunt eu am avut durerea pierd copil la etate ce permitea
cu el; prin urmare ce pierdere, dar p'atunci eu aveam
vreme plng, jelesc. Acum nu e vreme dect a strnge toate puterile
ce ne-a dat D-zeu, pt. a zdrobi pe Plnsul jalea le
vom pune, pentru ndulcire, de splendoarea patriei sub un singur sceptru.
n ce personal, voi de a cunosc familia Viteazului
lgnat, ca prin grai ct a contribuit acest erau la gloria Diviziei 13-a
prin urmare la faima oastei se devotase.
voie subscriu al prieten
Corn. Div. 13-a
Generali. Popescu

Documentul 5

Regimentul a luat ca pe Eroul Maior lgnat, prin ridicarea
unui monument, pentru a in acestui corp, actele de
ale eroilor
Pentru aceasta, a ne ajuta punndu-ne la o fotografie ct mai
de data actului sublim al jertfirii pentru patrie, precum orice scrisoare
sau act al Maiorului Erou, care ar putea constitui documente nemuritoare, in
sfinte a sentimentului
Tot n scopul ce la Dvs. de a dona un costum
militar al Eroului, pentru a-1 expune ntr-o astfel ca amintirea Maiorului lgnat,
numit prin nalt Decret Regal "A la suite" n acest regiment, fie ct mai
268
Ionel Bejenaru - Grigore Ignat Documente inedite
este a Dvs., a ne comunica printr-o
scrisoare, ct mai urgent posibil, rezultatul celor solicitate mai sus, putem trimite
un delegat al regimentului pentru a lua n primire, ceea ce puteti oferi.
Comandantul Regimentului 11 "Siret"
Colonel
(nedatat)
Grigore Ignat et la viile Des documents inedits
(resume)
Des documents inedits relevent la relation du cap1tame Grigore Ignat avec
1' auteur nous donne dans l'article de face des nouvelles et inedites
informations.
269
1
,.,
f
270
<' U ;.; "'-,.,! 'f j...L-
;t#:,.{r !?.(:.,. )L...,
..
J'
,._ ,& . 7 -t/.
..
...
,.. .. .... ."f ... 1 ;_ '!"j '1.. -=) ""! i' 't:..,.,.
271
.!1
.. ,
,u./i,..; .l
272
i
fonei Bejenaru - Grigore lgnat Documente inedite
) _; .li ...... f./41< <' ,,, 1 ''" '>i. .,, .... f< 1
,1: 'f J. l"';t.
t 1J.f,, r ..,,.... '-!. t,/ . . .. .;.,!.< r:;k ..... ..t.
' .
' f ' 1 J ,,,., 1 1
:, ,,'1 r .. , .n.,..h" . ..,. .,..
IJ ,1,.(,1
:'.Jlf:.ll [ .
'f}
\ot:< f.;.:; -.
... - _....- -----
273
---
---
274
.1.
275
a _ !'1. ., +r
,.. " r ') 1l
...
'
-'i''l+ n a l[,J:l .1. _,. ... :::1,11
n ,.,.. t:i E'!"nu'i
1
., t-'""ru
'l" :F' e rtr. CI" ll';rtir ? "'t'-
td t , !"m.il !Jl'in t Uucre1. !!Pg:'] "'! l"
:r,.,r: re.lin . a, ..tOTin.,e no'ln lrt r.
,. JJ t.:ll!t-!U nit1U pri r1,..
1
n ",t.rri oaru
1
\::fl: :;.e-t 1, .......
t:e t po:.;jJJl,rtzu t:Jtl C<'lr: solicita;e l:."'i sJs,
11c,; t tt'! t:r1re t(l 1 t: r.I .P .. gt . b1.ucrlp
Il iue lr pYil"l.r.-,(ll:;illo t.l;l J.1 t9 i! ll""<'r; .-
276
Documente inedite
277
Fig. 1 "La
Monumentul "COMPANIA DE MITRALIERE
MAIOR GRIGORE IGNAT"
278
Sergiu Balanovici -Eminent ca militar, comandant om : Generalul Nicolae Samsonovici
EMINENT CA MILITAR, COMANDANT OM

NICOLAE SAMSONOVICI
SERGIU BALANOVIC ...
Aprecierea din titlu generalului Eremia
Grigorescu a fost cu ocazia propunerii de
naintare la gradul de general de a colonelului
Nicolae Samsonovici, de stat-major al Corpului 6
(7 iunie 1917-29 iulie 1917) al Annatei 1 romlne
(29 iulie 1917-31 mai 1918) n timpul de la
"Colonelul Samsonovici are
intelectuale superioare"- nota, cu acest prilej,
direct, generalul Eremia Grigorescu.
vaste militare, care sunt puse n serviciul unei
inteligente reale, a unui temperament calm serios, a unei
tiri ordonate, a unui caracter ferm, leal. Este
neobosit foarte foarte
curajos. a ridica, n interesul armatei a ct mai iute treptele ierarhice,
pentru a se putea profita de att de frumoase Mi-a fost un
consilier necesar, att la Corpul 6 ct acum, la comandamentul
acestei Armate" (Armata 1- n.n.S.B.)
1

Cine era la adresa Eremia Grigorescu se exprima n termeni att
de ?
Fiu al Costache Agripina Samsonovici, viitorul general Nicolae
Samsonovici s-a la 7 august 1877 la Dorohoi. Pentru exactitate, se impune
la data sale, aveau domiciliul n localitatea din
fostul judet Dorohoi
2
A cariera de timpuriu: absolvent al Fiilor
Articol incdil.
Directia a Arhivelor Nationale.
1
Arhivele Militare Romne (in continuare: AMR), Fond 3042. DC//974, crt. 14.042, f. 21.
' Directia a Arhivelor Nationale (in continuare: DJANBI.), Culecfia Regi.1trelur de .tare
-- Dorohui, dosar nr. J 711877, p. 168.
279
de Militari din ( 1895) al Militare de de lnfanterie Cavalerie din
( 1897), a fost repartizat, ca sublocotenent de infanteric, la Regimentul 14
Roman. n anii a succesiv, gradele de locotenent (7 aprilie 1900),
( l O mai 1907) maior ( 1 aprilie 1913 ), remarcndu-se prin ta
cultura aptitudinile militare
cum releva comandantul regimentului. ntre anii 1910-1912 a
urmat cursurile Superioare de fiind clasificat, la absolvire, primul din
Revenit n unitate, a ndeplinit de adjutant al regimentului ajutor la
Biroul (noiembrie 1912 - aprilie 1913 ). n timpul celui de-al doilea
balcanic, a participat cu regimentul la campania armatei romne n sudul (iunie-
august 1913 ), n calitate de commandant de batalion, dovedind capacitate
de subordonati. La revenirea n gamizoanele de pace, a fost
pentru stagiu timp de un an de zile la Marele Stat Major, care continuat
activitatea n Regimentul 27

Intrarea Romniei n prima 1-a pe Nicolae
Samsonovici - avansat la gradul de locotenent-colonel cu
( 15 august 1916) - n de de stat-major al Diviziei 7 infanterie
4
. n
calitate, a participat la organizarea coordonarea ofensive defensive ale
marii din zona Tg.Secuiesc, Miercurea-Ciuc,
Odorhei, de pe Uzului de lupte crncene,
Corpului 6 austro-ungar au fost mpiedicate
fiind silite se la apoi
de pe aliniamentul Cricovului
5
. Pretutindeni, s-a remarcat att prin calitatea
ntocmite, ct prin profesionalismul curajul dovedite n executarea n
alegerea organizarea de dispunere a trupelor, precum n transpunerea n
a ordinelor de "Are unui eminent de stat-major" -
consemna, ntr-o de campanie, comandantul diviziei
6
. Ca o a meritelor
sale pe front, a fost avansat colonel, n mod la 1 aprilie 1917
7
.
de la din vara an, avea consacre definitive pe
Nicolae Samsonovici drept unul dintre cei mai ai armatei romne. Sinte-
tiznd activitatea implicit, meritele subordonatului generalul de divizie Eremia
Grigorescu, "Pe frontal de s-a ilustrat: prin
valoroase ce a pe frontal de la Movileni la sub bombardamentul violent
al artileriei inamice, n vederea pe front a corpurilor de romne
ce urmau pe baza ordinelor de date; prin organizarea Coman-
damentului Corpului 6 - nou creat pe cmpul de punndu-1 n a
n foarte scurt timp, n cele mai excelente prin
la ofensivei, nainte de de la La
J AMR, Fond 3042, DC/1974, crt. 14.042, IT. 8,9,14.
' Ibidem, f. 9, 18.
5
Istoria a poporului romn, Editura 1988, voi. V, pp. 401 - 404, 472, 494.
'AMR, Fond 3042. DC/1974, crt. 14.042, f. 20.
7
Ibidem, f. 7.
280
Sergiu Balanovici - Eminent ca militar, comandant om : Generalul Nicolae Samsonovici
de la a stat neclintit, zi noapte, la postul de al Corpului 6,
sub ploaia de proiectile, executnd completnd judicious ordinele primate, cu un calm
imperturbabil. La de la n calitate de de stat-major al Armatei 1, a
luat parte la conducerea transformnd n ordine precise clare
comandantului de intrnd n toate necesare
pentru asigura frumosul al
"n timpul campaniei - nota, la rndul

generalul Constantin Prezan - a dovedit excelente energie ca
de stat-major. [ ... ] Pot spune cu certitudine a contribuit mult la de
la

a fost pentru scurt timp n cadrul Inspectoratului Armatei ( 1
iunie - 1 octombrie 1 918) iar la 1 octombrie 1918 i s-a comanda Regimentului
77 infanterie. La 30 martie 1919, a fost avansat la gradul de general de mutat n
Marele Stat Major. De la 31 martie 1921 la 15 ianuarie 1926,
activitatea la de din n calitate de commandant al
profesor de strategie istorie
10
. n
de pe linia metodologiei
de admitere
11
, generalul Nicolae Samsonovici "s-a preocupat de
procesului de cernd elevi o capacitate de a sesiza
n alegerea

Paralel cu activitatea de generalul Nicolae Samsonovici a
o activitate afirmndu-se ca unul dintre gndirii
militare din perioada S-a preocupat, n special, de studierea
problematicii referitoare la activitatea statelor majore, rezolvarea tactice,
elaborarea principiile ofensivei defensivei rezultate din
etc., probleme ce se n sale: Ofensiva, Tipografia Superioare de
1924, 55 p.; Defensiva, Tipografia Marelui Stat Major, 3 7
p.; Cum se o de voi. 1
Defensiva, voi.// Ofensiva, voi. li/ 1924- 1926, 1 (278 p.), //
(391 p.), III (204 p.) -lucrare de Marele Stat Major
13

n anii a fost comandant al Diviziei 19 infanterie, la Tumu-
Severin ( 15 ianuarie 1926 - 1 iunie 1927) al Marelui Stat Major (1 iunie 1927-
15 noiembrie 1928), fiind avansat, la 1 aprilie 1928, la gradul de general de divizie
14
.
"Am avut n generalul Samsonovici, n calitatea sa de de stat major - scria
ministrul de generalul Paul Angelescu - un colaborator priceput in
1
Ibidem, ff. 18- 19.
9
Ibidem, f. 25.
10
Ibidem, f. 9.
11
Emil Ion, de Academia (1889 -1989). Editura Academiei de
nalte Studii Mililarc, 2002, pp. 23- 25.
11
Petre Otu, Tcofil Oroian, Ion Emil, ale gndirii militare Edilura
Academiei de nalte Studii Militare, 1997, p. 230.
D Ibidem, pp. 231 - 233.
14
AMR, Fond 3042, DC/1974, crt. 14.042, f. 9.
281
toate chestiunile pendinte de Marele Stat Major. A condus n cele mai bune n
lipsa titularului, Marele Stat Major, a-i da o ndrumare n raport cu
modeme"
15

ntre 15 noiembrie 1928 - 12 august 1932 11 decembrie 1934 - 21 februarie
1937, generalul Nicolae Samsonovici a exercitat de al Marelui Stat Major, iar
n perioada 12 august 1932 - 9 noiembrie 1933, pe cea de ministru al
in guvernele prezidate de Iuliu Maniu Alexandru Vaida-Voevod
16
Prin
sa, a contribuit la structurilor organizatorice, a
instruirii armatei romne, o activitate in vederea
cu alte armate, in special cu cele ale Poloniei, Cehoslovaciei,
Iugoslaviei, Greciei, Turciei, Angliei. Participarea sa la
Marilor State Majore din Micii Balcanice s-a concretizat n
semnarea numeroaselor acorduri, protocoale militare bi- multilaterale,
valabile-in contextul revizioniste a politice
n deceniul patru al secolului trecut-pentru unui eventual conflict
regional sau generalizat
17
n de naintate suveranului, Nicolae Samsonovici
n mod logic avantajele pe plan strategic de statul
romn prin parafarea respective, proiectele de commune, problemele
referitoare Ia coordonarea armatelor aliate, organizarea comandamentelor
transmisiunilor etc
18
Sesiznd corect faptul n decursul a numai doi ani de zile ( 1934 -
1935) "s-au produs profunde, fie n ce atitudinea, fie n ce
militare la o mare parte din statele care Mica
generalul Nicolae Samsonovici avertiza, n timp, "din cauza
politice, este posibil ca Ia unora din proiecte, ne n alte
dect acelea care existau la incheierea acestor proiecte". opinia sa, "este
necesar ca, n mod permanent, se studieze ce repercursiuni poate avea
asupra de in proiectelor de

n aprecierea de serviciu pe anul 1931, generalul Constantin
ministrul Armatei, consemna: ''Generalul Samsonovici N.[ ... ] este tipul care a
ajuns la demnitate n numai prin meritele sale. Inteligent, cult
serios, satisface cu toate grelele ce i postul A reprezentat
cu cu prestigiu armata n cursul acestui an, la ntrunirile
de stat major ce au avut loc la Praga. sale sunt limpezi
Ibidem, f. 34.
10
Ibidem, Registru foi matricole o{t(eri in(anterie, voi. !113, 'r. 1690; l.vtoria Statului Major General Romn,
Documente. 1859-1947, Editura 1994, p. 419; Ion Alexandrescu, Ion Oulci, Ion Mamma,
Ioan Scurtu, Enciclopedia de istorie a Romniei, Ei tura Mcronia, 2000, p. Il O.
17
Istoria politicii externe in date, coordonator Ion Calafctcanu, Editura pp.
260, 274, 293, 297.
11
Istoria Sia/ului Major General ... , pp. 249 - 266; Alexandru Gheorghe Nicolescu, Trata/e, cunven(ii
(1934-1939), Editura Ylas1c, 1994, pp. 69, 151.
19
ls/oria Sia/Ului Major General ... , pp. 254-255.
282
Sergiu Balanovici - Eminent ca militar, comandant om : Generalul Nicolae Samsonovici
a asigurat ntotdeauna armatei romne cea mai n
grelele politice strategice din present"
20
.
n anii 1932 - 1934, generalul Nicolae Samsonovici a parte din
din Dimitrie l.Ghica, Nicolae Titulescu, Constantin Antoniade, Savel
Alexandru Cretzianu, V.V.Pella la
sub egida la Geneva. Nicolae Titulescu,
referindu-se la unele aspecte viznd de a Romniei, n
1932, "cel mai bun mijloc de a ne atinge scopul este ca generalul Samsonovici [ ...
ia contact cu statul-major francez se de accord cu dnsul asupra nevoilor
armatei romne". romne considera "nimeni nu este mai calificat ca
generalul Samsonovici pentru a de acord cu statul-major francez asupra unui
program romnesc de nevoi reale serioase"
21

La 1 februarie 1937, generalul Nicolae Samsonovici a primit sarcina de a
coordona activitatea Consiliului Superior al ncetnd, la
mai de al Marelui Stat Major, iar la 21 februarie 193 7 a
demisionat din cadrele active ale armatei. n anul la 1 iunie, a fost avansat la
gradul de general de corp de

De-a lungul anilor, activitatea i-a fost prin conferirea a
numeroase ordine medalii, ntre care Medalia "Carol 1" (1906);
Medalia "Avntul (1913); Ordinul "Steaua Romniei" cu spade, n grad de
( 1917) n grad de comandor; Ordinul rus "Sf. Vladimir", chisa a IV -a (1917); Ordinul
rus "Sf.Stanislav", clasa a Il-a ( 191 !\); Ordinul englez "Sf. Mihail Gheorghe", n grad
de comandor ( 1918); Ordinul "Mihai Viteazul", clasa a Jll-a ( 1919); Ordinul francez
"Legiunea de Onoare", in grad de ( 1920); Ordinul "Coroana Romniei" cu spade.
in grad de comandor ( 1920): Ordinul francez "Croix de Guerre", cu pe armata
francezft ( 1920): Medalia "Victoria" ( 1923); "Crucea a
1916-1918", cu cinci barele. A fost distins, de asemenea, cu ordine oferite de
statele majore ale armatelor aliate in perioada "Leul Alb", n grad de
comandor- cehoslovac; "Restituia", clasa a II-a- polon; "Vulturul Alb"- iugoslavn.
instaurarea regimului de generalul Nicolae
Samsonovici va - asemenea allor de prestigiu ale armatei -
comuniste: s-a stins din la 15 octombrie 1954, n nchisoarea de
la Sighet
24
.
10
lsroria puliricii exlerne .... p. 270.
" Nicolae Tirulescu. Docwnenle diplomalice, redactor responsabil George Macovcseu, Editura
1967, pp. 465 - 466.
11
AMR, Regi.,tru.fui matricole in/anterie, voi. 1113, f. 1690.
1
' ldem, Fond 3042, DC/1974, crt. 14.042, f 8.
1
DJANBt., Registrelor de slare Durohoi, dosar nr. 3711877, p. 168. Alesandru Dutu,
Flori ca Do bre, Drama generali/ar romni (1944- /964). Editura Enciclopcdicll., 1997.
283
Muzeul Judetean "Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006,- 2007
Militaire, commandant et homme eminent: le general Nicolae Samsonovici
(Resume)
\
Nicolae Samsonovici est ne le 8 aout 1877, au Dorohoi. Pendant sa carriere
militaire exceptionnelle, il a monte sur tous les rangs de la hierarchie militaire, du grade
de lieutenant ( 1897) a celui de general de corps d' arrnee ( 1938). Pendant le Premiere
Guerre mondiale, il s'est affirme comme un d'officiers les plus valeureux de l'armee
roumaine, en conlribuant, comme le chef d'etat-major du Corps 6 d'armee (7 juin 1917 -
29 juillet 1917) et de I'Armee Roumaine (29 juillet 1917- 31 mai 1918), pour obtenir la
victoire de L'entre-deux-guerres, il a accompli positions de grand
responsabilite : comandant de 1' Ecole Superieure de Guerre de Bucarest (31 mars 1921 -
15 janvier 1926), Chef d'elat-major ( 15 nevembre 1928 - 12 aout 1932 el Il decembre
1934 - 21 fevrier 193 7) el ministre de la Defense Nationale (12 aoul 1932 - 9 novembre
1933).
Par ses connaissances el son experience, il a contribue au perfeclionnement des
structures organisationnelles, de la dolation el de l'instruction de l'armee roumaine, du
developpement des relations avec aulres armees, surtout avec ceux de la Pologne,
Tchecoslovaquie, Yougoslavie, Grece, Turquie, France et Angleterre. En meme lemps il
a pratique une aclivite theorique riche, en s'affirrnant comme un des representants de la
pensee militaire roumaine de l'entre-deux-guerres.
284
Ionel Bejenaru - Fii ai ora,ului Dorohoi, n Primul RAzboi Mondial
FII AI DOROHOI,
N PRIMUL MONDIAL,
N SPITALELE DE CAMPANIE
CONDUSE DE DR. IACOB IACOBOVICf
IONEL BEJENARu
Medic de mare Dr. Iacob Iacobovici ( 1879 -1959) s-a la 18
noiembrie 1879 la - a ajunge a fi considerat intemeietorul
de chimrgie din Transilvania., Prof. Dr. Iacob Iacobovici a debutat s-a afirmat
n chirurgia de numele ca un blazon de ca al Misiunii
sanitare romne de la Stara-Zagora, din Bulgaria, atunci cnd (1912) era
in cu Turcia, intm statutului de stat independent. Aici, n
Bulgaria, actele sale au stat sub semnul a sprijinirii combatereii
epidemiilor de
Le-a redat n lucrarea ,,Misiunea la

Stara-Zagora" ("Atelierele grafice Socec et. Co.", Societate 1913)
1
.
Marele ideal al Rentregirii Romniei il profund, incredintndu-i-se
conducerea unei salbe de spitale militare - Mezo, Ditro. Trgu Ocna,
Spitalul 7 al Armatei a II-a Romne, cum Jurnalul spitalelor de
campanie pe care 1-a in care a consemnat, cu rigoare, pe 17 coloane de observatie,
o de cu privire la militarii romni care, date fiind vitregiile
au fost le pragul
3
.
Sunt numele a 7 858 persoane, din care 44 ofiteri plutonieri T.R.
in plus, ntre ele, bucurndu-se de tratament, militari din rndul inamicului,
prizonieri de Dr. Iacob Iacobovici nscriindu-se, in acest sens, cu de
pionierat, avnd in vedere atunci nu era o lege in act
rezolvat ulterior de Societatea
Din Dorohoi i-au fost pe front sau suferind de
' Articol inedit.
Muzcograf la Muzeul Judc\can
1
1. Pruf Dr. /acub lacubuvici intemeietorul chirurgie din Transilvania, Editura
mcdicall!., 1979, p. IlO.
1
Ibidem, p. 161.
' Iacob lacobovici, Jurnalul spitalelor de campanie 19/6-/917 (n manuscris).
285
diverse epidemii, un de 25 persoane. Cum, de altfel, i-au fost mii bune de la
nivelul Dorohoi, precum ai ntregii
Faptele, de preget, umanism i sunt cu
Ordinul Steaua Romniei, cu Medalia de onoare pentru combaterea epidemiilor,
de R. Poincare ( 1917) Legiunea de Onoare, de un alt
al Gustave Doumergue (1924), la propunerea Gen. Berthelot.
Cum Romnia avea fie din nou n focul luptelor n Al Doilea
Mondial, Prof. Dr. Colonel Iacob Iacobovici comanda Spitalului
Brncovenesc din achitndu-se exemplar de nalta misiune consemnnd n
jurnal deschis n Primul Mondial, din care am extras originari
din Dorohoi, de data aceasta la finele lui, numele altor le-a
acordat totalul bolnavilor fiind 3 333, din care 257
l la loc de frunte ntre
locurilor, dedicndu-i o a faptei operei
4
, ntru cinstire perenitate.
Des fils du viile Dorohoi, combattants dans Le Premiere Guerre Mondiale,
dans les hOpitals de campagne de sous direction Dr. Iacob lacobovici
(resume)
L'article sougline l'activite du medicin Dr. Iacob lacobovici ( 1 R79-1959).
hpitals de campagne ( 19 t 6- t 9 t 8) ainsi que la situation aux fi ls de la viile Dorohoi. qui
ont ele hospitalises.
' Ionel Bcjcnaru, Editura Moldova, 1994, pp. 133-134.
286
1 2 J 4 5 6 7 8 9 10 Il 12 13 14 15 16 17
Nr
Nr. 2 Data
Contingent !'Jr zilelor Data
curent din Anul Numele Gradul Corpul Jude\ul Comuna D1agnoza de Vindecat Evacuat Mon Loc. unde s.a tnm1s cn.
registru Luna Ziua
tratament
1 32 1916 Sept. 2 Mndru Anton 1915 Subit. Rgt. 29 Inf. Dorohoi Dorohoi Gheorghe Elena Dezinterie (ulcer veneric) 1916 Sept. 5
1
Gheorghiu Petru 1901 Cpt. Rgt. 69 lnf. Dorohoi Dorohoi
?
Pl. set. gl. partea anter. cot. stg. Fractura umerul. 3 2 125 1916 Sept. 8
?
1916 Sept. Il
1 Hangu
Sept. Foca Constantin 1901 Subit. Rgt. 77 Inf. Dorohoi Dorohoi
? perf. glont a gambei drp. cu a oaselor. Seton superf.
5 1916 3 131 1916 9
? a coapsei stngi
Sept. 14
1 Hangu pt.
4 141 1916 Sept. 11 Iancu Meier sin Naclunan 1907 Soldat Rgt. 69 Inf. Dorohoi Dorohoi Nachrnan Ripea Ulcer al corneei drepte 1 1916 Scot 11
1 Hangu
5 185 1916 Sept. 15 Vezeteu Constantin 1906 Plot. M. Rgt. 29 Inf. Dorohoi Dorohoi Gheorghe Anica + Ulcer veneric simplu: ing. conser. 10 1916 Sept. 25
1
spc. T.
Ionescu
6 202 1916 Sept. 16 Croitoru M. Volf 1903 soldat Rgt. 69 Inf. Dorohoi Dorohoi
+
Furuncul antracoid 4 1916 Sept. 20
Hai a
- -
Sept. 20 Ciubotaru 1913 Soldat Rgt. 29 Inf. Dorohoi Dorohoi
Ancel+
Pl. perf. reg. poplitee lez. \aselor. Pl tangent. gambei 2 7 359 1916
Ca te
1916 Sept. 22
1 Tren sanitar Dorohoi
8 657 1916 Sept. 24 llasievici N. Ioan - Locoten. Rgt. 29 lnf. Dorohoi Dorohoi Neculai Valeria Pl. perf. gl. minii drepte 1 1916 Sept. 25 1 Corp Hangu
9 1203 1916 Sept. 27 Iacob Toader 1912 Caporal Rgt. 29 Inf. Dorohoi Dorohoi
Gheor-ghe+
Pl. tangent. reg. stg. l 1916 Sept. 28
1 Pachita
-
10 1288 1916 Sept. 24 Rusu 1914 Soldat Rgt. 29 Inf. Dorohoi Dorohoi
Vasile+
Ileana+
Pl. perf. reg. scapulo Pl. perf. gl. laba picior dr. l 1916 Sept. 25
1 -
11 1386 1916 Sept. 24 Leon 1916 Soldat Rgt. 29 Inf. Dorohoi Dorohoi Saniela (?) Pl. perf. gl. artic. stg. 2 1916 Sept. 28
1
12 1909 1916 oct. 23 Iancovici Iancu 1912 Soldat Rgt. 12 Inf. Dorohoi Dorohoi loina Reiza Diabet 2 1916 oct. 25 1
13 2088 1916 oct. 30 Userovici Marcu 1916 Soldat Rgt. 12 Inf. Dorohoi Dorohoi Haim Sura Pl. set. gl. reg. infcr. bratului drept l 1916 Nov. 31
1
14 2683 1916 Nov. 14 Litera Constantin 1908 Soldat Rgt. 12 Inf. Dorohoi Dorohoi Carol+ Maria sifilitic 1 1916 Nov. 16 1
15 2821 1916 Nov. 18 Bercovici Bercu 1916 Soldat Rgt. 13 Inf. Dorohoi Dorohoi
?
Pl. penetr. ob. a obrazului drept. l 1916 Nov.
?
19
1
16 2827 1916 Nov. 18 Oisie 1912 Soldat Rgt. 29 Inf. Dorohoi Dorohoi Ghitca Pl. multiple minii antebrat st. l 1916 Nov. 19
1
-
17 2857 1916 Nov. 19 Croitoru 1914 Soldat Rgt. 29 Inf. Dorohoi Dorohoi
Ruhla
Pl. multiple reg. torac p. poster. gambei st. l 1916 Nov. 19
1
18 2869 1916 Nov. 19 1914 Soldat Rgt. 29 Inf Dorohoi Dorohoi

Pl. penetr. gl. reg. lO 1916 Nov. 29
1 Feiga
19 2874 1916 Nov. 19 Ciubotaru M. Leib 1915 soldat Rgt. 29 Inf. Dorohoi Dorohoi Moise Feil'(a + Pl. gl. reg. 1 1916 Nov. 20 1
20 2941 1916 Nov. 20 Croitoru Avram 1914 Soldat Rgt. 29 Inf. Dorohoi Dorohoi Strul Mina Pl.penctr. gl. 2 1916 Nov. 22 1 ora l n.
21 3131 1916 Dec. 12 Rotariu Vasile 1911 Soldat Rgt. 29 Inf. Dorohoi Dorohoi
Ion+
Pl. multiple prin obuz 5 1916 Dec. 17
1 Catinca
22 4815 1917 Apr. 25 Scortaru 1904 Soldat Rgt. 19 Inf. Dorohoi Dorohoi ltic +Ghita Congel. picior drept 10 1917 Mai 5 1 Piatra
23 5081 1917 Mai 20 Ciubotaru Iancu 1913 Soldat C. 4 Dorohoi Dorohoi Zeida Ruhla Ulcer gamb. st. trawnatic. ing. stg. 5-l 1917 Iulie 13 13 1
24 6878 1917 Aug. 27 Iacob Costache 1915 Caporal Rgt. 24 Inf. Dorohoi Dorohoi Petru Ecaterina tangent. sf. ob. reg. a gentlllc. stg. 26 1917 Scot 24
1
25 7487 1918 lan. 26 Pomrleanu Leon 1912 Soldat Rgt. 29 Inf. Dorohoi Dorohoi Ion Ecaterina Hernie ing. stg. 24 1918 febr 19
1 Centr. Instr. 2
Ionel Bejenaru - Fii ai Dorohoi, n Primul Mondial
ISIU E SA ITARA ROM
I..A
SURAZABORA (Bulgaria)
...
DOCTOR tACOBOVtCl
l.,to'lt\111> ,.._..... f"'\A. --
llr, 111, OANCI!A
llr, (). ptl'RESCU
URSIANU
81.,t'1
..... , ,,. pflr4 *"' ' e. .. "'""'*1 .....
l l.t ll
Monografia de 1. racobovici asupra rezultatelor misiunii sanitare romne
de la Stara-Zagora, n timpul conflictului armat din 1917
Profesorul r. lacobovici la absolvirea liceului,
cu surorile sale
287
MEMORIILE SERGENTULUI ANICHITEJ*
MANOLE**
Cteva lAmuriri necesare
ntmplarea deseori, n un rol Problema este:
ceea ce numim noi ntmplare este chiar ntll'Jplare, sau altceva, precum destin, de
exemplu. Cred suntem ni se ntmple ceva fiind fie
ne dumirim, pe un drum anume. Cine, nu ntmplarea, i-a dirijat sape, pe acei
francezi, n Egipt, n timpul campaniei lui Napoleon, la 1798 - 1799, tocmai n
locul unde de milenii, piatra de la Rosetta, dndu-i ocazia lui
Champollion, peste decenii ceva, descifreze hieroglifele? Cum altfel putem
explica attor atentate, la lui Hitler? Important
n opinia mea, un fapt: tot ceea ce noi sub termenul intmplare nu
deloc pecetea ci se constituie ntr-un sistem (aparent dezordonat, haotic)
articulat de cineva anume. Este, ca o spun direct, ca cum ceva/cineva necunoscut ne
pe noi ne ia in posesie, dirijndu-ne avem foarte devreme
le n ceea ce noi numim att de destin. Sigur,
destine destine. Cei mai sensul aparent nevinovat al
.. ", optnd spre un tip sau altul de destin. Unii, n mod deliberat viclean,
prin tertipuri/mijlociri malefice spre a se se jertfesc, tot
deliberat tot printr-un mijlocitor, cu bucurie, ntru mereu a
faptei bune. nu cred existe deloc ntmplare, n tot ceea ce ni se
ni se pentru cineva ni se ntmple;
.. intmplarea" attea attea peste noi, acel cineva un scop
anume. De cte eu sau un altul, n-am exclamat disperat .. de ce trebuie/trebuia mi
se ntmple ceva tocmai mie?", nedorind .. intmplarea ",
rea sau se constituie ntr-o ncercare, ntr-un test, ntr-o a celui din spatele
nostru de a ne trezi/avertiza cu privire la rosturile ale noastre? Sunt, toate
acestea, nimic mai mult. spusele de mai sus nu sunt
ci corecte?
Sclcc1ic din voi. Memoriile Sergentului Anichitei. de prof. GigA Manolc, Edit. AXA, 2006.
Profesor de istoric la Liceul "Regina Maria" din Dorohoi.
288
Manole - Memoriile sergentului Anichitei
am ncetez a-mi da cu despre lucruri ce sau despre
care nu pot avea nici o spunnd .. intmplarea" a ca, un fost elev,
Cosmin Anichitei, acum vreo patru ani, ntrebe nu m-ar interesa
vechi, pe care le avea de la un de-al l-am sunt foarte
interesat de oferta sa, rugndu-1 mi le neavnd nici cea mai idee despre ce
ar putea fi vorba. Asemenea surprize am mai primit, n trecut, de la elevi
de-ai mei. pe la nceputul anilor '80, ai secolului al XX- lea, unul mi-a cadou,
spre uimirea mea, o din aur, pe care am cedat-o
poetului Victor din Darabani, numismat avizat serios. Sau, spre
ani '80, din veacul ntunecat denumesc secolul al XX-lea), pe cnd lucram
la nr. 1 Mileanca, un altul mi-a un minibust, din gips, al lui Mihai Viteazul,
pe care I-ar fi spunea el, n urma de (de atunci bustul
cu pricina mi nentrerupt, camera).
ce anume mi va aduce Cosmin Anichitei,
insistnd pe el ceea ce-mi promisese (uita mereu se de cuvnt).
Ei bine, ntr-o zi Cosmin Anichitei mi-a adus, la liceul unde ne aflam
amndoi, "Regina Maria", din Dorohoi, un iar eu, o ochire,
cu greu mi-am ascuns spunndu-mi: .. ia uite, un carne(el neinsemnat!".
ceva spectaculos, ceva din comun, deoarece de cnd citisem, pe la 16
ani, .. Lumi ", de Anne Terry White, tot visam eu ceva important,
precum acei mari pioneri ai arheologiei: H. Schliemann, A. Evans, W. Petrie.
In realitate, cum se petrece de fiecare cnd ne n a ceva dar
nu avem o la dimensiunea aveam n mini o ceva
deosebit de valoros, iar mea avea rostul. Am
paginile carnetului, ca dau seama ce anume la fel de repede, am
aveam n mini de pe front, din primul mondial, ale lui Anichitei
Constantin, lui Cosmin.
Am verificat la din Dersca datele biografice ale lui Anichitei Constantin,
date care sec indiferent, o un destin, la doar att: la 17 mai 1889
(cu o mai trziu dect Adolf Hitler), fiu/lui Gheorghe al Elenei, mort la 2 iunie
1962. Att, nimic mai mult. E cte ceva, dar foarte vag, am mai aflat, de la o
Elena Anichitei, la liceul "Regina Maria" din Dorohoi, nepoata lui
Constantin Anichitei, Cojocaru, precum erou a fost nmormntat,
sigur, n cimitirul din Dersca (unii mi-au zis ar fi fost ngropat nu la Dersca, ci la
M-am convins de acest fapt n ziua de 28 octombrie 2005, cnd, cu
trei colegi (Vasile Ciprian Voloc, Vasile am o
la Dersca. Ne-am ntlnit cu primarul comunei Dersca, profesorul Ioan
am fost musafiri ai Consiliului Local Comunal, iar domul Vasile Badragan ne-a fost un
priceput generos ghid. Astfel, am vizitat casa sergentului Anichitei ntr-o stare
foarte tiind de ginerele Mihai Gherasim), ne-am recules, cu la
mormntul erou, ne-am smerit n monumentului eroilor din primul
mondial am urcat pe platoul unde se vechea cetate de din secolul al X-lea.
este de fotografiile inserate n carte.
289
Carnetul cu pricina are negre, pnzate, de 13 cm, 8 cm;
71 de foi acoperite cu un scris ingrijit, caligrafic, spune.
au fost cu creion chimic, in cea mai mare parte, iar cteva pagini, cu se
lor in timp). erou numit n felul pe
front, n .uMemoriile sergentului Anichitei Constantin din Bateria a 10",
Regimentul 22 Artilerie, Divizia a 12"". Chiar cele de mai jos nu sunt memorii, in
sensul clasic al termenului, am titlul dat de sergentul Anichitei ... Memoriile"
propriu-zise ncep de la pagina 7 se la pagina 121 (numerotarea paginilor mi
textul .. Memoriilor ... ", pe ultimele pagini sunt notate diferite socoteli
cheltuieli, adrese ale unor camarazi de pe front, o de fabricare, la
domiciliu, a un ciudat descntec pentru oi, diferite avize de etc. Att ct
am putut citi, toate acestea se grupate in Anexe. La pagina 124, stnga sus, este
scris cu creion chimic de culoare anul .. 1940 - - Dorohoi"
.. Anichitei Constantin". Cteva pagini mai ncolo este notat, pe centrul foii,
anul .. 1940" nconjurat de 9 ale sergentului, precum
denumiri de ,. - Dorohoi ";
.. 1940 - - J]orohoi" se la pagina 127, deasupra ei fiind o
de cu lor. mi place cred scnerea a anului 1940,
repetate ale sergentului Anichitei, au fost n vara lui 1940, vara cea
a neamului nostru, cnd Romnia Mare pentru care luptase/suferise Anichitei
Constantin (Costache), se umilitor, spre dezonoare.
notnd sec, repetat, .. 1940 ", nimic altceva, erou era ros de ceva anume,
era chinuit de ceva urt, de un care se peste el pe care nu-l
putea alunga. Este lesne de presupus sergentul Anichitei, ca unul ce luptase pentru
unui deziderat precum Unirea cea mare, cu greu a
acceptat lui cea mare se att de
cu "Memoriile ... " de are, n locuri, foi intervalul 16
iulie- 25 iulie 1917, precum penlru perioada 8 august- 24 septembrie 1917. Cnd am
observat acest fapt, cu greu mi-am reprimat frustrarea, deoarece, tocmai n perioadele
marile lupte de pe frontul romnesc apogeul/culmea, iar, pentru
cititor, o ar fi fost deosebit de Ca in cazul anului 1940, notat
repetat, absenta foilor, pentru intervalele nu mi se pare a ti deloc
Sergentul Anichitei a consemnat, pe viu, cred eu, noncombatul de pe frontul
romnesc, manifestat din plin in luptele de la nu numai. Iar atunci cnd,
ne-au ocupat Iara, ncepnd cu anul 1944, transformnd-o ntr-o colonie a Uniunii
Sovietice, pentru a se pune la sergentul Anichitei, presupun, a smuls foile pe
care au fost notate "faptele de anne" ale "aliatului" nostru din primul mondial,
arzndu-le. trebuie fi stat lucrurile, cu greu pot crede tocmai perioada cea
mai grea a noslru pentru intregire n-a fost, n nici ntr-un
fel, de eroul nostru, sau, mai ciudat, foile respective se fi pierdut, la
ntmplare. n sprijinul acestei ipoteze aduc, ca exemplu, cele povestite de bunicii mei,
Gheorghe Manole Vasile meu ne-a umplut mie
meu drept, Anton (n acte Cozma), cu din primul
290
mondial. il aud cum se ntuneca la cnd venea vorba despre cum
suduia pe "muscali" le zicea el muscali), cei care i-au singuri
pe romni se cu nemtii, la ei plimbndu-se cu trenul, spunea el, "la
Brlad la La fel, bunicul meu dinspre Vasile atunci cnd ajungea,
cu lui despre la ntunecat, din alte
comentarii. Tot el, atunci cnd vorbea despre luptele de la etc.,
spunndu-mi: mureau in lupte, nct ca snopii de gru
vara".
.. Memoriile sergentului Anichitei" nu sunt memorii de in sensul
clasic, avem de-a face, in fond, cu un jurnal personal, de front, scris pe n
imediata a evenimentelor. Nu cunosc, din memorialistica nostru
pentru ntregire (att de vreun jurnal de un combatant din
rndurile cele de mai jos, ale trupei. S-ar putea ca, publicnd aceste .. memorii",
la o cu la o publicnd unui
din primul mondial, de trziu, acum, la aproape un secol de la
evenimente. Un fapt l consider de domeniul miracolului: acestor
.. Memorii" atta timp, iar gndurile mele, pentru acest miracol, se
sergentului Anichitei, colegei mele, Elena Anichitei,
Mihai, precum fostului meu elev, Cosmin Anichitei, Constantin, la care
carnetul acesta att de important (cel pentru mine) a cuminte modest,
sosirea timpului
Este limpede orice despre un eveniment istoric important
cum a fost primul mondial) trebuie ocupe locul pe care-I n
memoria Cu att mai devine o cu att mai de
ne apare ea atunci cnd cel care o face s-a aflat n miezul evenimentelor
nu chiar n miezul lor, ca actor al unei mari complexe scene). Este cazul
sergentului Anichitei Constantin. De cnd acest carnet de pret (peste ani), nu
o mi-am pus ntrebarea: cum ar fi o a bunicilor mei, cte
fi aflat despre lumea lor, despre gndurile/faptele tineretii lor?
"Memoriile sergentului Anichitei" au crescut n valoare, cred eu, ca docwnent
istoric, cu ct a trecut timpul. Despre Primul mondial participarea Romniei la el
s-a scris/spus aproape tot ce era de spus; cu att mai bine se mai alte
scrise, acum necunoscute. nainte de toate, "Memoriile ... " de
ne scot din uitare un tip uitat de om, ingropat demult, ne o tipologie de
romn: aceea care a idealul nostru Unirea de la 1918: cel mai
exemplar eveniment al istoriei romnilor.
Desigur, seama de locul pe care-I ocupa cel care o face (unul de la
nu trebuie ne la spectaculoase, descrieri de lupte, nu
ce etc. Descoperim, un tip de om extrem de rezervat, deloc
impresionabil la nenorociri mari, n toate, tare n lui - de care nu se
ndoia o este cea - harnic tenace, curajos la temeritate,
nainte de toate, gata se ezitare, pentru cauza/dreptatea neamului
Spre a bucuria descoperirii (pentru cine are interesul) n-am nici o
291
nici un fel de prezentare. fie ea a "Memoriilor" pe care le n
creznd nici un fel de analitic nu se poate substitui citirii lor nu poate
suplini farmecul, demult apus, al unei lumi ce nu mai poate fi nici
n memorie. memoria in aproape un secol, ct a trecut de la
de schimbat, dramatic, uzndu-se periculos
ireversibil, ca semn sigur al istoriei (Toate datele sunt pe stil vechi,
iulian. Textele emise au fost marcate cu " ............ " - D. Prodan)
Memoriile sergentului Anichitei
1916
1 iulie 1916
28 iunie 2005
aflam n Dorohoi pentru a taban pentru cnd am auzit,
de la un om din Dersca, mi-a venit ordinul de chemare; m-am a ajunge
m-am dus la postul de jandarmi, de unde am primit ordinul de chemare, numai
pe 20 de zile.
2 iulie 1916
am plecat la gara Dorohoi, am luat Hanul Conachi,
unde, ce am sosit, ne-a trimis la campania a II-a; am stat o zi. iar a doua zi ne-am
echipat cu de ne-am mbarcat n seara zilei de 4/5 iulie; am plecat la
pentru 20 zile, la tunurile de 53.
14 august 1916
n zi, am mbarcat, la ora 8 a.m., tunurile, chesoanele Ora 2
p.m.: am plecat n Titu; aici am schimbat trenul pentru Vrciorova. Plecat ora 6
p.m. de la Titu, am ajuns n la ora 9:40 p.m.; am stat, n tren, noaptea.
La ora 12, noaptea, n gara ne-a sunat mobilizarea; sunau clopotele la
toate bisericile, tobele cnta muzica iar cntau cntece Noi ne-
am din vagon, ne-am nchinat, ne-ajute Dumnezeu, cu bine, n calea

15 august 1916
La ora 6:40, a.m., am ajuns n Slatina, unde am debarcat; am plecat n
spre a ne cantonamente. Am un loc viran; am parc corturi.
28 august 1916
Ajuns n la 6:20 a.m.; am debarcat am pornit, spre Valea Popei,
pe jos. Am trecut prin satele Radovanu Valea Popei, unde am cantonat intr-o
de pomi, n marginea satului. n acest sat era de tutun.
292
29 august 1916
Ora 2 p.m.: venit ordin spre satul Chimogi, 7 krn de aici am
cantonat pe la casele oamenilor.
30 august 1916
Nimic nou.
31 august 1916
Plecat la gara munitie. Nu ne-am dus la ci ne-am ntors
napoi din apropierea am oprit o cu dl. locotenent
dl. sublocotenent Alexandrescu; am mncat foarte mure.
1 septembrie 1916
Regimentul 5 Obuziere a inceput a bombarda Turtucaiea a o
Am plecat din nou la gara ne-am ntors la ora Il,
noaptea.
5 septembrie 1916
Se auzea bubuitul tunurilor, spre sud. La ora 12 a venit ordin spre
satul Cilibichioi (Satul nou). n acest sat am dormit noaptea. Erau 6 krn la frontul de

6 septembrie 1916
ordin n Aici erau lupte groaznice, cum nu s-au mai
zi noapte veneau convoaie cu pe marginea iar pe mijloc,
cu s-a om de om, 2 zile 2
erau din Regimentele 23, 63 35 lnfanterie, din 7 care puteau merge
pe jos se duceau la gara Mejidia (Medgidia). La ora 7:30 a.m. am plecat la spre
linia de pe linia de nceperea focului.
7 septembrie 1916
Am intrat pe linia de la ora 7 a.m., deschiderea focului dintr-un
moment ntr-altul. Nu se auzea dect bubuitultunurilor pritul armelor. Primele jertfe
ale Regimentului 62 lnfanterie, n ziua de 7 septembrie, 4 3 la
un car. Aceasta a fost pe la ora li a.m.
8 septembrie 1916
Ora 6 a.m.: Am nceput, din nou, bombardarea satului Cocargica. Aveam acum
6 peste 20 Trebuie asaltul pentru ocuparea satului Cocargica.
9 septembrie 1916
Regimentul 62 lnfanterie Bateria au ordine.
1 O septembrie 1916
Schimbat focuri de arme, cu bulgarii, pe la ora 5 p.m. Au vrut nainteze, dar
au fost de artileria
293
Il septembrie 1916
noi ordine, de la pentru ocuparea unei Avem peste 60
15 Am schimbat locul de tragere, cum era ordinea, am ocupat o
foarte
13 septembrie 1916
Schimburi de focuri, de artilerie infanterie, de ambele Avem noi o
a datoriei. ncepnd din nou bombardarea, vreo cteva obuze de la inamic cad n
apropiere de Baterie la un moment dat, un pustiu de obuz, calibru mare, cade numai la
7 metri departe de Baterie, care, a pe soldatul Huzui Gheorghe; a fost
ridicat numaidect de brancardierii pe dus n satul Idris-Huius, unde erau
diviziei. Starea numitului soldat era foarte fiind n
15 septembrie 1916
Schimb de focuri de artilerie infanterie de ambele
16 septembrie 1916
pe
1 7 septembrie 1916
Idem.
18 septembrie 1916
Venit ordin am ,plecat cu 1 la Regimentul 62 lnfanterie pentru
a flancul drept. a Inceput ofensiva la Regimentul 62
lnfanterie, ne-a spus ca am plecat, n sat. Cu am
ordin pentru a ocupa
20.21.22.23 septembrie 1916
Am plecat, din nou, pentru a alege locul, spre a pune tunurile n Baterie. Am
un loc sosirea pentru a ne face n a ne
tunurile, spre a nu fi de inamic; noaptea, am pierdut locul acela unde trebuia
ne a a doua zi.
23 septembrie 1916
Ora 10 a.m.: ocuparea am deschis focul de Baterie, la care nu am
primit nici un rezultat, fiind de focurile inamicului. Seara am aflat am produs
ravagii enorme n rndurile bulgarilor. Am ncetat focurile la ora 8 seara, ce
terminasem de tras toate obuzele.
Ora 10 noaptea, am plecat cu sergentul Brotu de ne-am adus
n locul celei trase.
24 septembrie 1916
Stat n
25 septembrie 1916
ldem.
294
26 septembrie 1916
Ora 10 p.m.: am noaptea, satul Cocargica, cu Bateria, pentru a merge la
(Predeal); n satul a Joua zi, ora 12 a.m.
27 septembrie 1916
S-a mbarcat Bateria de la ora 12 la 6 p.m.; am plecat, cu trenul, spre

28 septembrie 1916
Am cu trenul, pe linia - Slobozia- - Sinaia
-
29 septembrie 1916
la am primit ordin napoi, spre Nehoiu la ora 6,
am cantonat, noaptea, n sat, la Fabrica Nehoiu. A doua zi ne-au repartizat la Regimentul
24 lnfanterie, Divizia a 6-a.
30 septembrie 1916
Am trecut podul de la ne-am twmrile, pe n Nehoiu,
iar chesoanele n sub copaci. Aici am stat la un om ce suferea de picior
de doi ani; am donnit la el. n celelalte am dormit cu C. la o
a unei femei ce avea 8 copii mobilizat aci; n toate se fabrica
cu cazanul, era bine din partea n acest loc am stat n seara zilei de
13 octombrie, ajunul Vinerei Mari; n noapte am plecat cu tunurile, la la
locul numit Gura-Siriului, 13 kilometri departe de Nehoiu am am
venit, napoi, n satul Broasca, n jos, cam 3 kilometri, unde erau tunurile. Am stai
pe la case, satul Broasca era evacuat de locuitori, inamicul cu tunuri
de calibru mare. Eu locuiam n casa a trei neveste numite Ioana, Dragna Dragna, care
aveau Am stat degeaba la 9 octombrie de cai
reparnd grajdurile de la casele unde erau caii Baleriei.
23 noiembrie 1916. miercuri
Am fost cu obuze de calibru mare, iar seara, pe la ora 6 p.m.,
am observat artileria prinde a se retrage n trap mare la 100 m, tun de tun;
inamicul a retragerea a nceput a bate satul Broasca ntr-un mod ngrozitor; era
un iad de foc; chiar casa unde locuiam eu a fost n aer de obuze;
grajduri remize au fost praf.
La orele 3 p.m. a venit soldatul Arsenie care a adus ordinul, de la
domnul locotenent, plec cu atelajelc chesoanele, imediat, ne retragem. Am luai
tunurile am pornit, la trap, spre Broasca. La ora 6 eu la
cu soldatul Tudorianu Ioan, care a luat n spinare o de carne, ce era pentru
trenului de
Pe de la nainte de erau attea chesoane
tunuri nct era mergnd pe drum, s-a pierdut, .din
295
Muzeul Judetean "Acta Moldaviae Scptentrionalis", V- VI, 2006- 2007
soldatul Nicolae, pe care l-am n Tot n acest drum s-au rupt
hulubele de la chesonul 6 condus de soldatul Gheorghe.
24 noiembrie 1916
Seara am dormit n satul Buga. Plecarea a fost la ora 4, seara, am donnit n
satul Prscova. De aici am urmat drumul spre unde am ajuns n seara zilei de 26
noiembrie; tras n cuartir Ia un crciumar; aici erau caii trenului de peste
noapte a nceput un vifor, cu ploaie
27 noiembrie 1916
Am plecat spre unde am stat n zilele de 28 29, iar n ziua de 30
ne-am retras spre Rimnicul n am tras la sergentul lordachi
Gheorghe, am stat la la el; avea vin chiar aveau
am dus-o foarte bine. n seara de 29 spre 30, ni s-a furat iapa de la
chesonul9, al soldatului Mihai Toma.
n Rmnicul am ajuns noaptea am tras bateria la o unde am
instalat caii, iar noi am dormit foc. A doua zi, a trecut
cazaci infanterie, cntnd din cu muzica; mergeau spre
1 Decembrie 1916
Am stat tot n Rmnicu.
2 Decembrie 1916
Am plecat, la ora 3 p.m., spre Ne-a apucat noaptea, am dormit ntr-o
am plecat spre Cucu. Am ajuns la ora 12, la Cucu.
1 O Decembrie 1916
Am ocupat noaptea am dormit n pe aici era
frig, noaptea. Bateria a stat pe n ziua de 12 Decembrie. Oamenii au
bordeie, eu m-am intors n satul la trenul regimentului, alimente.
13 Decembrie 1916
Am sosit cu alimente pe
14 Decembrie 1916
Am adus, alimente, seara, la ora 6, am primit ordin de retragere; ne-
am retras. Retragerea a fost grea, drumul prin Am venit n imediat
am plecat cu chesoanele ncarc din Bateria
in imediat a venit in a plecat Bateria 1 O Putna, care era inaintea Ia
a Aici, in sat, jos, se odihneau, regimente din 1 O Putna 1 O Siret.
296
n apropiere de 150 metri patrula prinse a trage cu arme mitraliere, era
foarte se din satul am apucat la stnga, pe dmmullucrat
de era de inamic, prin pru, pe
acest inamicul era ne omoare ne captureze bateria, de nu purtam eu
cu sergentul Anca aducem caii din deal punem n cai. Era deal mare foarte,
dura cam 500 de metri; aici fluierau pe la urechile noastre, tunurile; cum s-au
zorile, au prins a ne bate. Eu jos, de pe cal, pentru a nu fi lovit. Am
scos toale tunurile, chesoanele din mna inamicului, din
cu de campanie, tiind de conductoml Dragomir Cristea, care a
n pru, nefiind nici boii aproape, a fost de inamic, cu 5 cai, trei
de campanie, hamuri noi, lui ale
lada cu scule lemnoase. Aci, numai Dumnezeu ne-a inamicul era la 20 de metri de
noi. era tic prins, dar cnd au dat de pine s-au prins a
certa, a se bate, de la pine. n acest moment a cnd au prins de
veste ei, el era departe, la o de metri; au prins a striga: "Hali"; el a nsf1
Cristache a la inamic. ce am urcat dealul, mare de 500 de metri, ne-am retras
ntr-un a nceput a ne bate inamicul cu obuze. Am urcat dealul am
stat la Oratia. Noaptea de 15-16 decembrie, am dormit n satul Slobozia Bradului,
Domnului
16 decembrie 1916
La ora 2 a.m. am mers la Cucu. Am stat la ora 12 a.m. Am
plecat n unde am stat, 16 17 decembrie. in ziua de
1 X au minat, ai podul ce trecea trenul pe el, i-au dat foc, aruncfmdu-1 n aer. NOI
am tras fricf1 mare. de acest bubuit, s-au spart toale geamurile la era
zorii zilei.
18 decembrie 1916
Am plecat la m-am oprit, aici, n marginea cu
am ales un car pentru boi n locul capturate de inamic. Ne-am fixat, n curtea
Regimentului 1 Cetate, cu bateria. De la am plecat n satul aici am stat 2
zile. Era chiar n ziua de lgnat, cnd se taie porcii, la Am noi mai porci,
de la o curte. ne-au ntrecut n porcilor.
Joi, la ora zece, am mers aproape de De aici am
plecat spre am mers spre comuna Am ajuns la ora 3, am tras la
curtea lui Voicu. Am stat aici joi. Vineri n zilelor de 22, 23, 24, s-a
adus vin mult s-au oamenii.
24 decembrie 1916
Am stat pe loc.
25 decembrie 1916
Am fost la la numai bine ne-am ntors, n-am avut timp nici
bine, ne-am pomenit cu ordinul de am plecat spre Panciu. n ziua
aceasta a nins grozav, se topea ne-am udat Am sosit n Satul Nou, unde am
dormit noaptea de 26 spre 27 decembrie. De aici am plecat am ajuns n satul Crucea de
297
Jos. Mergnd spre acest sat, am cum curgea vinul, pru, prin de pe
marginea
Am sosit n satul Crucea de Jos n ziua de a treia zi de
Aici erau vase pline cu vin din care am ct am putut; am petrecut foarte bine.
n 28 decembrie am plecat, de aici, la ora 2:30. n comuna Panciu am cantonat
la un evreu ce se numea Haim. Aici am stat pe loc n ziua de 29-30 decembrie.
30 decembrie 1916
La ora 8:30 a.m. plecat spre comuna ne-am oprit in satul de
atct am mers la unde am dormit n noaptea de 30-31 decembrie. La 31
decembrie, ora 6, ne-am ntors, inapoi, prin satele
Adjud, am ajuns la in seara zilei de l ianuarie 1917.
Zilele de 29, 30 31 le-am n pe drum, prin satele de mai sus.
Eram la in seara zilei de 30 spre 31, cnd umblau copiii mici cu
era noaptea de 31 spre l ianuarie. Cnd a inserat, eram ntre satele
se vedeau copii mari umblnd cu Aici, am dormit in seara de Anul
Nou, intre copaci. Era vnt mare vreme Am muncit la ora
12 noaptea de am scos de pe rea, cu toate tunurile
chesoanele, iar cu cte 6 cai abia le-am adus la Jocul unde ne fixasem
tunurile chesoanele.
1917
1 l ianuarie 1917
Am fost cu fierarii, la lucru, in satul Bilca. Aici, era o femeie Maria
Barbu Berescu, care avea scule foi pentru care mi le-a pus la
am lucrat. Aici locuiau de care am rs mult, deoarece ziua din
am luat din la Blca, am vndut-o avea
Andrei Mugureanu. Toate zilele, ct am stat n am avut vin de ajuns:
2 lei kg, vinul 7 lei kg.
14 ianuarie 1917
La ora 8 am fost la gara Blca, alimente, nu era nimic; am primit ordin
am plecat la gara Adjud, tot cu sergentul Iordachi Gheorghe, nu aveam pine. Din
gara Adjud am primit tutun carele am plecat, mai inainte, spre la orele
1 0:30, noaptea, am primit pinea pentru 4 zile, pine apoi am plecat
din prin Adjud, la din am cantonat, la o am foc
intr-o Am dormit cam 2 ore, am plecat spre Drumul a fost
foarte greu, abia la ora 6 a.m., ziua de 15, am ajuns n am
Regimentul 24 Infanterie era pe la !ata M-am ntlnit cu Bateria domnul
locotenent m-a njurat raportasem nu pot urma imediat Bateria, fiind caii morti
de Am plecat la cantonament, la Andrei Ungureanu, am
stat, n repaus, la ora 1 p.m.
298
Manole -Memoriile sergentului Anichitei
15 ianuarie 1917
Am plecat cu sergent Iordachi Gh., Baris, Iancu, A vanu,
lordachi Gh. Brnzariu Iosif. Am trecut prin satele peste deal,
spre Sascut, mare. Chiar de la plecare a nceput
peste deal, nu se mai pe unde a fost. Am mult am ajuns n
satul comuna Sascul, abia la ora 2 p.m.; att am n drumul de la
spre care nu erau mai departe de 4 km. Aici am tras la
locuitorul lflimie Surle, am dat furaj, am intrat n unde am dormit
Am plecat spre Sascut cu de pe Brnzariu Iosif, ca
planton. Am stat n Sascut; aici am ajuns la ora 12 a.m., ziua de 16 ianuarie. Am
plecat, nainte, am ajuns la un canton pustiu, nainte de a ajunge la Parova. Am intrat
ntr-o ne-am la foc. Am acest drum, pe care trebuia mergem, am
plecat, mai nainte la vale. Pe alt drum, mergnd mai la vale, am dat lui
A vanu ntr-un canal; nu am putul o scot nu am dat jos am scos nti
n Am mai mers vreo 30 minute am n
Adjud- Parova - -
Am ajuns la moara din marginea satului Parova; n curtea acestei mori era
Bateria, cu cai, tunuri, chesoane Am degerat de frig. Pe
pe foc, era ger ningea; am stat ziua noaptea, de la 15 ianuarie
n ziua de 18 ianuarie. n aceste zile a nins, zi noapte. ntr-o noapte am dormit
ntr-o iar a doua n unde era motorul, cu soldatul Iancu. Aici, soldatul
a ziua vin fiert s-a iar noaptea a dormit n
era ger grozav. Eu l-am chemat vie n dar a refuzat.
15 februarie. miercuri
Ora 9:30 am plecat, prin prin Am stat, n repaus, la Gropi. Am
trecut la Rpi prin Popeni, pe am trecut am n
Palania, am luat drumul spre Livada. Am ajuns, aici, la ora 9, seara; era un ger
grozav. Imediat am plecat cantonamente. Eu m-am dus la domnul locotenent i-am
raportat sunt bolnav m-a oprit la el; mi-au dat un ceai iar mi-a pus
termometrul. Aveam temperatura 38 de grade. Am venit la cantonamentul meu am pus
pe Cristea de ne-a mie lui caporal
16 februarie, joi
S-a revocat ordinul de plecare, am pe loc. n zi ne-au dus
sergentul Iordachi la infirmeria regimentului 12 Cantemir, nu ne-au primit.
17 februarie. vineri:
Am plecat din Livada, vineri, la ora 9:30, ce am cu
Am plecat prin satul Grbovan, noi stam, ntr-o bolnavi; numai
bateria regimentul din divizia a 6-a au trecerea n a domnului general
Argherescu; a o cuvntare, care a primit defilarea diviziei apoi au plecat.
299
Am trecut dealul, prin satul Popeni ne-am oprit in comuna Blidaru. Eu
bolnavi ne-am dus la o unde era foarte cald. Ziua de 17 februarie, vineri (sf. Teodor
Tiran), a nins ziua a viscolit. cailor au fost, la
muguri pentru cai. Aici am avut de furaj.
22 februarie, miercuri
Am plecat am oprit coloana in marginea comunei peste 'drum de
sergentul lordachi a plecat in pine, iar eu m-am dus Anca vie cu
furajul adus de la Tecuci, Ia locul unde era bateria. ce am
vizitat gazda, unde am stat mai inainte, m-am oprit la unde era spitalul divizie( 6
unde am bolnavi din baterie; nu am dect pe cumnatul meu,
care mi-a spus se simte mai bine. M-am oprit la spitalul din marginea comunei
dar nu am bolnavi de la .noi. Am plecat la baterie domnul locotenent
m-a intorc, viu cu Manolescu Zamfira, care
n cu calul lui lordachi Gh., cel care abia se Am ajuns
seara, pe la 6, la iar la Cleja ne-am oprit am dormit acolo. A doua zi au
plecat, domnul locotenent cu sergentul Jordachi, la au sosit seara. A doua zi a
pleca.! sergentullordachi, la Pralea, la divizia a
14 martie, marti
Ne-am ncolonat regimentul 2 artilerie, am trecut podul, pe prin
comuna am pornit spre La 3 km de acest sat am oprit cu boi
a nu mai puteam merge, de Aici, am ajuns pe soldatul
cu cu bolnavi, pe Radu D. 1. Am fost a dormi, aici,
Era ploaie, jos, noroi. Am de frig noaptea.
15 martie. miercuri
Ne-am pornit cu noroc, am ajuns n satul Regimentul 22 artilerie,
Uateria, au plecat la eu am aici, n mi-a
calul negru, al soldatului lordaLhi Gh. Eu am plecat, bolnav, spre prin Panciu.
Crucea de Jos, de Jos de Sus ... Muncel; la canton am aflat trenul meu
de este intr-o M-am dus acolo, imediat, am Calul a nceput
a se pe jos a se intinde. Peste o s-a acut bine. Eu o durere de cap
imi era ti"ig.
15-16 martie
Noaptea am dormit n
16 martie. joi
Ne-am ntlnit cu Domalache am vorbit mult cu Sa, mi-a dat
20 de Ici. M-am ntlnit, apoi, cu fratele Vasile, care mi-a povestit moartea cumnatului
300
meu, Bradu Constantin; ne-am cu Tot cu Vasile era
lui Th. Feraru, cu gradul de caporal, care, cu Vasile, mi-a spus cine a mai
cu din satul M-am intors, apoi, la trenul de de aici, am primit ordin
vin, cu trenul de pe front; am executat in ziua de 17 martie, joi. Am plecat in
infirmerie in ziua de 18 martie, am stat acolo la 30 martie, cnd ne-am intors la
trenul de cu bilet, am fost l O zile, in a fost
imposibil stau, in ziua de 31 martie, cnd s-a prezentat domnul it. Diaconescu,
care mi-a spus cu incepere de la 1 aprilie va lua comanda Batalionului in locul
domnului It. Becescu, n-am mai stat in repaus.
l mai
Am fost numit ca de tun, la tunul 6, in locul sergentului Bogdan, la a
primit defilarea Domnul General Comandantul Diviziei 12; la prnz, am stat la in
unde, ce ne-am odihnit, am plecat spre cantonamente prin satele
Slobozia.
21 mai, Constantin Elena:
Am cu sergentul Avraam in cu crengi verzi, apoi
ne-am suit pc munte am cules flori am cntat. Domnul Plutonier Major ne-a un
mic discurs relativ la zilei de 21 Mai la care au
urmat de "Ura". De la 21 Mai la 1 Iunie in fiecare zi, dela ora 6:30 a.m.
la ora 8:30 a.m., de la ora 3:30 la 6 p.m .. s-a la
tunuri, pe jos.
10 iulie
Ora 7 p.m.: am plecat din spre am trecut pe satele:
am ajuns in Comuna Tecuci, 6 km de la Siret; ne-am
instalat nmurile chesoanele n acest sat ne-am la intrarea in sat; 3
acroplane inamicc au aruncat bombe, asupra Regimentului nostru, a pricinui pagube;
eram la 3 km de
Il iulie
Inamicul a bombardat satul a omort un soldat din Batalionul 8.
12 iulie
Iar a bombardat inamicul, satul, la ora 10 a.m. Am fost cu Batalionul la la
Batalionul 7; ne-a citit Domnul Colonel Stoenescu ordinul de al Sale
Regele Ferdinand.
301
13 iulie
Ora 7 seara: am plecat din am trecut prin Tecuci; am
trecut podul peste rul Siret, pe la ne-am oprit n Plasa
Putna.
15 iulie
Ora 9 seara, am plecat din am trecut prin
Adjudul Nou am sosit la Slobozia la ora 6.30 a.m. Ne-am
n sub copaci; aici am stat la ora 6 p.m. Apoi, ne-am
ntors la Adjudul am sosit n satul
n ziua de 17 Iulie, ora 7 a.m.; aici, ne-am ntr-o de pruni,
am stat la ora 6 p.m., cnd ne-am ntors prin satele: Panciu, Crucea de
Sus, de Jos, de Sus, am ajuns n satul Gugoiu, aci
am dormit vreo 2 ore, la ora 7 a.m. Ziua de 18 Iulie - de aci am plecat prin satele:
Ciurucuri, Cmpurile ne-am oprit ntr-o de brazi, n partea a
satului Soveja, n apropiere de fabrica de cherestea. n n noaptea de 17-18
iulie, n ziua de 18, am tunurile capturate de ai n precum
multe vagoane magazii de efecte. Asemenea, am observat inamicul a dat
foc la
miercuri. 26 iulie
Am stat, n repaus. Inamicul a rupt fronturile la dar a fost
respins, cu pierderi, de armata am tras mare n ziua de 26, fiind vorba ne
retragem, dar s-a contramandat.
24 decembrie
M-am dus n Vizante cu sergentul Bogdan, Bratu, spre a aduce fier
pentru batalion, un elev de la Compania 5 nu a permis spre a ne duce n
sat, ci numai s-a dus n sat, iar eu cu Bogdan ne-am ntors, spre
pozitie; cnd am sosit n Cmpul Vizante, unde erau spre a aduna
porumb pentru cai, iar 1., Micu M. se cu boabe la o
spre a face tapiac, santinele i-au luat pe spre a-i prinde a-i duce la
elev, n sat, ce i dusese pe din Regimentul 45 Infanterie le
cocenii fasolea. Pe cnd priveam noi spre soldatul fugea, gonit de o
care se arma, (seara am colindat cu Micu M.);
eu m-am dus scot pe Micu M. pe la mine gesturi un caporal.
luni. 25 decembrie
Domnului"; Chiar de am plecat, cu Domnului", la
domnii de la Batalionul II la din Regimentul 45 lnfanterie;
asemenea, la 4, la domnul plutonier major camarazii mei.
302
marti. 26 decembrie
Soborul Prea Curatei. Am avut musafiri pe sergent Iordachi pe sergentul
Marinescu Florea, care ne-au adus cte o gustare cte un pahar de vin.
miercuri, 27 decembrie
Sf.Archidiacon
Am avut mncare, carne; m-au vizitat doi de la Mitraliera Reg. 45
Infanterie, care mi-au adresele.
joi. 28 decembrie
Am primit 2 pachete de tutun.
vineri. 29 decembrie:
Am stat pe
30 decembrie:
Am venit la baterie, de unde am luat
31 decembrie:
Am venit, la baterie, am vin iar seara, fiind Ajunul Anului
Nou, am ca pe Brig. Chilican Al., sold. Micu, cu fluierul, Radu V. Ioan;
pe la ora 5 p.m. ne-am pornit ca la toti, pe front; am sosit, mai nti, la
domnul plutonier major Marinescu. care ne-a dat 4 lei, un leu, Codreanu, un leu, Iordachi.
un leu, soldat Yoicu; apoi, ne-am ntors pe la Plutonier Major din Regimentul 45
Infanterie, care ne-a dat, el, vreo 4 lei, apoi ne-am dat jos, la Baterie, spre a-i ura
domnului Diaconescu Constantin; am sosit acolo pe la ora 7 p.m., care ne-a dat
bani cte un pachet de tutun, apoi ne-am dus la Reg. 22 Artilerie, de ail:i la Reg. 27/2
obuziere, apoi la Reg. 45 Infanterie, apoi la aceasta ne-am 4 din
100 lei; la ora 6, am terminat.
1918
Luni. 1 ianuarie 1918:
Dimineata, am venit la postul de spre a ne completa de
cnd vrui plec, m-a strigat Bogdan, mi-a spus ca dau de
boi n primire vin la postul de ca plec am ajuns, aici, la ora 1 O a.m.;
ordinul de serviciu nu era semnat dect de domnul a trebuit plec la Reg. 22
Artilerie, spre a semna domnul Stoenescu, comandantul regimentului; tocmai in
apropiere de regiment am n dreapta mea pe domnul colonel trecnd spre satul Cm-
purile, ne-am ntors, la batalion; am ntrebat la telefon ne-a domnul
colonel merge la divizie, la ora 8-9 seara se ntoarce la regiment; la ora 6 a.m. m-am dus,
la regiment, am posibilul de m-am cu Alexie, ntr-o Wlde
303
mai locuia un domn Locotenent de la Trenul Regimentului 46, iar a plecat la
iar pe mine m-au trimis la casa unde locuia Sa am dormit, aici, la ora 6 a.m.;
marti. 2 ianuarie
Cnd a venit mi-a spus nu mi-au ordinul de serviciu pe
la ora 12 a.m., ce am cinste iar, am primit ordin semnat de mna Domnului
Locotenent Ionescu, adjunctul Regimentului, am venit la Postul de al
Batalionului unde m-am prezentat Domnului Diaconescu Constantin; aici, sosise
cu alimente, de la Prulea la ora 2 p.m., am plecat. Am sosit la Prulea la ora 6.30,
iar la ora 7.30 am sosit la gara cnd am trenul Curieri plecase am
la ora 12, cnd a sosit, n un tren cu care a plecat la ora 12.15; am
plecat prin Adjud, Bllca, Valea
3 ianuarie
Ora 12
40
: am sosit n sosit n la ora 1
15
; la ora (
10
, la
Galbeni, 2
45
, la Secuieni, 3
20
, la Roman, 4, sosit la apoi
Muncel, am ajuns la la 7 seara, unde am stat n zilei de 4
ianuarie; la ora 6.30 am plecat din prin Lespezi. Liten1, Dolhasca, V
Bucecea, Leorda, la ora 2 p.m., am ajuns n Dorohoi, n Am plecat
am venit n Dersca la ora 5 p.m; am vizitat int<i pe socrul meu, apoi m-am dus
cnd am sosit, tocmai atunci cumnatul Sofronie mi-a porcul.
5 ianuarie
Am fost la Th. Sarachonavici am tutun.
6 ianuarie
Am fost la
7 ianuarie
Am fost la pe l-am vizitat pe Domnul Florescu, care era la
S ianuarie:
Ora Il a.m. am plecat de cu cumnatul Sofronie cu la ora
12 p.m. am venit, cu in Dorohoi, unde am pentru Domnul
Diaconescu obiecte, pe am venit la Iancu Am plecat din gara
Dorohoi am mers n vagon cu cumnatul Sofronie n iar de aici
n Ia abia am putut pe vagon, deasupra; am suferit un frig
teribil; de la m-am de cumnatul Sofronie; el a luat Piatra
Neamt, iar eu spre unde am ajuns n ziua de 9 ianuarie, ora 12 a.m.,iar
de aici am luat-o, pe jos, spre Pralea, am sosit la trenul de pe la ora 2 p.m.;
noaptea de 9 ianuarie am dormit la domnul plutonier major Anca Manole.
304
miercuri. 1 O ianuarie
Ora 8 a.m: am plecat cu un furgon spre am sosit la Cmpurile, post de
al Batalionului, la ora 5 p.m .. Noaptea de 10/11 ianuarie am dormit cu
cumnatul la am istorisit cum am petrecut
marti. 6 martie
Ora 2
30
, apelul sub arme, pe Regiment, a oamenilor; demobilizarea era la ora 4.
Domnul Diaconescu luat ziua de la ce mai
nti a un discurs. Pe la ora 5 a.m. am prezentat 2 certificate, unul al meu unul al
lui pe care le-a semnat bucuros. La ora 6 p.m. mi-am luat bun de la to\i
camarazii imediat, ei au plecat la gara pentru mbarcare, iar noi, moldovenii, am
pe loc.
miercuri. 7 martie:
Am copiat ordinul de Raport n care scria noi ca
joi, 8 martie:
Am fost la Regiment, pentru ordine.
vineri. 9 martie:
Am rufe.
1 O martie:
Am primit de la Regiment, pe la ora 5.30, seara, ordinul ca moldovenii fim
pe mine, Il Martie.
Il martie:
Am bagajul, iar am fost, la regiment ne-au dat bilete
de demobilizare. Apoi ne-au dus la domnul colonel care ne-a o cuvntare;
apoi ne-am ntors, la bordei ne-am luat bagajul; am plecat la gara
luni. 12 martie:
Ora 2: am sosit, cu trenul, n gara Dorohoi. Am stat la la Iancu
unde am pe lui Costin Pintilei, cu care am ajuns n Dersca la ora 5
30
p.m., iar
am sosit la ora 6 p.m. Cumnatul Sofronie nu venise.
305
Cu aceasta am terminat campania din anii 1916-1917-1918
sergent ANICHITEI CONSTANTIN
Fotografia sergentului
Anichitei Constantin
(1889 - 1962)
Sergeant Anichitei's Memories
(Summary)
"Sergeant Anichitei's Memories" rely on the notes written on the front by a
participant in our war of national entirety ( 1916-1918), notes taken on a notebook (8 cm
extensiveness, 13 cm lentgh) by C-tin Anichitei , who lived in Dersca, Botosani district
(ex Dorohoi district). This notebook was given to me by an ex-pupil, C-tin Anichitei's
grand grandson, Cosmin Anichitei. Biografica! information about Sergeant Anichitei :
borned on the 17'h of May 1889, dead on the 2"d of June 1962. As J said before, these
"Memories ... ", which 1 now present them in fragments, haven' t been apreciated as they
should. But for this, l kept the original title given by the Sergeant.
The front notes represent the most substantial notes of the Sergeant Anichitei,
first written a couple of weeks before the Romania's entrance in the 1 SI World War, on
the 1
51
of July 1916, alongside of Antanta and they end beginning tbe 12'h of March 1918,
the moment when Sergeant A11ichitei finally lives the army. The fragments from the
"Memories .. . " include the mosi meaningful events on written and published in the week
by 'The Life", Botosani, and also a photographic album in which there can be seen tbe C-
tin Anichitei ' s bome, his grave and the monument from Dersca, erected by the local
community in the memory of its sons, who died in the 1 SI World War.
306
Violcta Damaschin- Momente Marii Uniri de la 1918
MOMENTE
MARII UNIRI DE LA 1918- REFLECTATE N
NEAMUL ROMNESC, CU TRIMETERI LA
COLECTIA A CASEI MEMORIALE
'
NICOLAE IORGA (COL. CMNI BTf
VIOLET A DAMASCHIN"*
Putin anul 1900, de ntregire a a romnilor se
n aqiuni practice n care sunt antrenate categorii tot mai largi de oameni.
preocupa clasele politice, masele populare din teritoriile
ocupate de Imperiul austro-ungar (Transilvania, Bucovina Basarabia), ct
cele din Romnia.
lui Nicolae Iorga la trezirea nationale n primele
decenii ale secolului XX se att n publicarea unor de interes
la loc de frunte situndu-se Istoria literaturii romne din sec. al XVIII-lea
1
,
lucrare de Academia din care transpare spiritul Romniei ntregile-,
ct n actiuni practice menite la realizarea idealului nostru national. ntre
acestea se nscriu: culturale de la de Munte, actiunile parlamentare;
integrarea n Liga orientarea ei spre realizarea acestui scop;
unui partid care nscris ntre sale prioritare realizarea idealului

Preocupat ndeaproape de educarea a maselor de
rolului pe care acestea trebuiau n realizarea dezideratului Nicolae
Iorga o atentie sale, ntre care Neamul Romnesc un
loc aparte. Ziarul tot mai mult opinia din primele
decenii ale seculului XX, ajungnd, propria n timpul
Articol inedit
"MuzeografCasa "Nicolae Iorga"
1
Aprecieri recente pun in valoare noi valente ale acestei "act de a unei noi discipline in cultura
in voi. Eeaterina Vaum, N./orga-critic istoric literar, Editura Sigma, 2005, p.l78,
coi.CMNI Bt (donalia Ecaterina Vaum Nicolae Scurtul, inv. 3442.
307
campaniei militare din 1916-1917, "organul de al
morale"
2
, merit recunoscut de istoricii acluali
3

din a doua a anului 1908, cnd pentru
rezolvarea problemei N.lorga o lot mai mare problemei
- ce tinde concentreze toale eforturile istoricului. Prin rubrica De la romnii de peste
hotare, chiar in timpul marilor de la 1907 perioada ce i-a urmat,
cauza se intrevede din majoritatea materialelor publicate aici. Scriind despre
din provinciile ocupate, N.lorga publica n Neamul Romnesc
un apel pentru strngerea de fonduri destinate sprijinirii acestor atlate n
dificultate: vor avea n toale numai ceasuri de
ncepnd cu clasa a a admis comitetul administrativ, n care sunt
membri romni'.4. n alt scrie despre necesitatea completf1rii cu opt clase a
gimnaziului romnesc din localitatea Brad, Zarandului, cu 3i de ani n
la episcopului Andrei

n articolul O primejdie pentru morala a romnilor de dineu/o, din
N.Iorga pune n tinerei de intelectuali
la studii n Budapesta, unde, spre deosebire de vechea de intelectuali
romni la care erau siguri de originea
era de tot felul n unde interesul material
n lui: "Fum de fabrici cu fumuri;cheiuri de
inimi subterane uneltiri de fel", se scria n paginile ziarului
Neamul Romnesc din acele zile.Tot aici se dau pentru rezolvarea problemei
prin ntemeierea unei care sprijine cu fonduri superior prin
amenajarea unui internat comun pentru tinerii la studii n Budapesta. Astfel, -
scria N.lorga- s-ar salva de la "primejdia pierderii pentru bunul cel mai
de al unui popor neliber, lui n al ziarului
la 29 februarie 1908, ntr-un amplu articol de prima ncepe dezbaterea
problematicii romnilor bucovineni- ei de o n exclusivitate
culturii de un muzeu sau o care fie a
aceste neajunsuri, Sextil "distinsul filolog'", numit profesor de limba la
Universitatea din a adus un suflu nou printre bucovineni,
acestuia fiind amplu redate n coloanele ziarului condus de istoric. Astfel, prin incercarea
de reformare a Bucovineni", se folosirea banilor
pentru amenajarea unei de organizarea de cursuri pentru dotarea
bibliotecii din sediul
din de N. Iorga pentru romnii bucovineni a
prilejuit o serie de articole publicate de Neamul Romnesc, unde,ncepnd cu primul
1
N.lorga, O de om cum afo.fl, Il, Editura N 1934, p.264, coi.CMNI Bt, i11v. 322
Gh. Buzatu, C. Gh. Marinescu,/orga- omul upera, Bacau, 1994, p. 29, coi.CMNI Bt.
'Neamul Anul III, nr.23 din 22 februarie 19011, p. 367, coi.CMNI Bt,inv.741.
'ldem, nr.25 din 27 februarie 19011,p.391,coi.CMNI Bt, inv.743.
Art.N.Iorga, D.Sextil Romnii din Bumvina, in Neamul Rumne.l'c, nr.26 din 29 februarie 1908,
de foiletonistica de tinerete, vezi Ecalerina Vaum, up.cil, p. 137.
308
Violeta Damaschin- Momente Marii Uniri de la 1918
articol,intitulat O (foto 1) n din 28 martie un apel
sprijine ntr-un ulterior,
cronica vizitei bucovinenilor la special oferit acestui eveniment, la 20
aprilie 1908 (foto 2) la Tipografia Dacia lliescu, Grosu&Comp din Peste
600 de bucovineni au fost la Burdujeni, apoi au vizitat monumentele au
un pelerinaj la mormntul lui Al. 1. Cuza de la Ruginoasa. "Romnii din Bucovina
au fost trecutul nostru care este al lor"- scria Iorga n sa.
din luna ianuarie a anului 1908, Neamul Romnesc publica lista
pentru care urma Tipografia Neamul
Romnesc. Activitatea a Tipografiei a inceput nainte de inaugurarea ei
din 21 mai 1908. Primul al Neamului Romnesc la de Munte a fost
cel din 24 aprilie 1908. ncepnd cu la de Munte, se vor
majoritatea lui Nicolae lorga
7
, precum conduse de acesta,
care au avut un mare rol in lupta pentru unitate ele n
Transilvania, Bucovina Basarabia, moral pe romnii din provinciile
nelibere
8
. Toate aceste trebuiau consolideze despre
posibilitatea idealului att de conteporanii istoricului,
ct de istoricii actuali
9
.
Pentru a romnilor de pretutindeni, N. Iorga a o
in care aveau posibilitatea de a se mai bine de
idealurile pentru care trebuie lupte, precum metodele de atingere a lor. au luat
in vara anului 1908, Cursurile de de la de Munte, localitate care a
devenit treptat "un puternic centru al de unde au iradiat ideile
unirii romnilor de peste cu

Cursurile s-au cu cte o de zile in fiecare intre
1908 1940, intrerupte doar n anii 1915-1920. Ziarul Neamul Romnesc, este pricipalul
mijloc de popularizare de atragere a din rndul profesorilor,
elevilor din clasele superioare, Primul public al
cursurilor Ia data de 1 iulie, n din Il iunie 1908, unde se
7
Rcdllm selectiv titlurile apari!iilor semnalate prin de popularizare existente n colec!ia a
muzeului memorial (Catalogul la Tipografia Neamul din anul 1911, inv.275 vm-
CMNI- Bt ): N.lorga - Istoria Romnilor, ed. Il; Istoria pentru poporul ed.ll; Istoria
pentru d IV VIII ed.l; Istoria Lumii pentru el. Il, ed.ll; Istoria literaturii
vol.lll; Unirea Principatelor; Din faptele strbunilor, povestiri ale cronicarilor; Istoria Armatei, 1: Studii
Documente, vol.XVI vol.XVlll; Viafa femeilor in trecutul romnesc:; Viafa domnia lui
flerodot, publicat un manuscript din 1645; Bucovinei; -Gheorghe
Harif; M.Emincscu - Icoane vechi icoane nou; I.Agrbiccanu - n clasa nuvele; G.Murgoci - Valea
Teleajenului; Poesii de Vasile Alecsandri; Gh.Asaehi; Al.Sihlcanu; D.Bolintineanu; Maria Mavrodin;
D.Petrino; C.A. Rosetti
1
N.lorga, nrele,n Izabela Sadoveanu, de Munte -Centm de Nafional,
Extms din "Boabe de Gru",Anull, nr.5, 1930, eol.CMNI Bt., (dona!ia Mircea Iorga), inv.448.
' Petre Nicolae Iorga -0 via( pentru Neamul Romnesc, Editura PRO HISTORIA, p.56,
(don!ia Petre
11
Gh. Buzatu, Nicolae Iorga Marea Unire, studiu n Permanenfa lui Nicolae Iorga, volum omagia! editat de
Liga pentru Unitatea Romnilor de Pretutindeni, 2006, pp. 58-59.
309
Muzeul Judetean "Acta Moldaviac Scptcntrionalis", V- VI, 2006- 2007
preciza att numele profesorilor: N. Iorga, Gh.M. Murgoci, N. Bogdan, V.
Bogrea, Al. Lapedatu, ct materiile studiate: Istoria Romnilor Istoria literaturii
Geografia Romniei, Istoria Bisericii Econo mia
Istoria literaturilor moderne
Scopul Cursurilor de era expus de lor, deseori, n mod implicit
protestelor ce se din partea imperiilor vecine. Dezideratul
suprem - Unirea tuturor Romnilor - transpare clar din tematica care punea
accentul pe formarea spirituale, culturale, care era ca o
politice statale. n acest sens, cititorii Neamului
Romnesc erau pe deplin cu privire la menirea acestor demersuri ale istoricului:
"A pune noi, toate cuceririle zilei, toate descoperirile toate
n de sufletul pentru acestui
suflet

Prin urmare, pe simpla sporire a nivelului l
interesa pe intemeietorul acestora trezirea prin crearea
unui sentiment puternic de solidaritate pentru a Marii
Uniri.
An de an Neamul Romnesc publica programul cursurilor care cuprindea
dezbateri pe diferite teme istorice, economie de excursii la locuri
monumente istorice, spectacole cu piese din dramaturgia concerte de
seri de poezii, dansuri etc. In a muzeului
memorial se cteva edificatoare pentru caracteml educativ-patriotic al
prelegerilor. Lista cursurilor de din anii 1910, 1911 1912 cuprinde: Istoria
Romnilor spusele (N.Iorga-9 Filosofia veche (Vasile
Prvan-5 Despre doctrinele economice Din Istoria
Romnilor (A.D.Xenopol); Din Sociologie (Virgil Arion); Armata n trecutul
romnesc (I.Manolescu-Mladian); Istoria Romnilor scrisori contemporane
(N.lorga); Pedagogia Din literatura
(N.Cartojan); Rolul Romnilor n Istoria (N.Iorga)

Noua ctitorie de la de Munte a produs o vie impresie asupra opiniei
publice dar era cu suspiciune de din Vechiul Regat,
probabil faptului o interpretau ca o a lui N. Iorga. n fiecare
an informatori, bine raportau fidel tematica tuturor cursurilor
13

11
Neamul Romnesc, Anul VII, nr. 72 din 2 iulie 1912, p. 4.
11
Vezi lista in: Amintiri de la c11rsurile de 1910, -Munte, Tipografia Neamul
Romnesc, coi.CMNI-Bt, inv.276vm; Cursurile de din Munte, 1911, coi.CMNI-Bt., inv.274vm;
Amintire de la Cursurile de din 1912, coi.CMNI.-Bt., inv.278vm.).
u Petre Nicolae Iorga in a Romniei 1900-/940, Editura 1991,
coi.CMNI Bt. vol.ldcm, Nicolae Iorga intre Dictatura Dictatura Editura
2001, col. CMNI Bt.(donatia Petre inv.3266.
310
Violeta Budlli Damaschin- Momente premergAtoare Marii Uniri de Ia 1918
Din anul 1911, cu venirea conservator, atitudinea t
4
de de la de Munte se n bine; cursurile de
transfonnndu-se in anul 1912 n Universitatea (foto 3: Primirea la a
Principelui Carol a principesei Elisabeta foto 4: Casa lui N.lorga din 1912).
O impresie o vie produs printre romnii din
ocupate la vestea Populare din de Munte. In ciuda
represive luate de austro-ungare contra lor, romnii participau aici
n tot mai mare. Erau - cum consemnase ziarul Neamul Romnesc -
"de dorul de a auzi ai n dulcea ndeosebi cei
de a se din izvoarele nesecate ale istoriei noastre comune"t
5
. n timp ce ziarele
maghiare condamnau cu cursurile respective, presa din
Transilvania Bucovina deschis bucuria: Gazeta Transilvaniei de scria in
1912: "Noi, fiii Ardealului ndurerat, am venit venim cu mare dor de
inaintare la cursurile de ca vie din izvorul de de aici"
16

Cursurile de la de Munte aveau o pe plan extern.
Ele au fo!'.t audiate de numeroase culturale din alte acestora fiind
total de cea a - studii recente propun releve noi
aspecte ale acestei temet
7
.
Problema a devenit o a Ligii Culluralc,ca urmare a
alegerii lui N.lorga n de secretar general( 1908). ntregul program a fost
reconsiderat, punndu-se accent pe a masl!lor prin mijloace culturale,
pe dezvolatarea a romnilor de pretutindeni. n acest scop, ziarul
Neamul Romnesc un tipografic amplu Ligii Culturale,
cunoscute actiunile sale ale secretarului general n La ntrunirea Ligii din
sala "Dacia" din la 14 octombrie 1908,discursul rostit de N. Iorga cu acest
prilej a fost publicat n nr.l23 din 15 octombrie, sub titlul
Despre originalitatea initiativei mentinerea statutului panicular al acestei institutii 1 ezi Pctrc
Cur.wrile de \'{/l'<i de la Vtilenii de Munte in 1908, in Nicolae l01;1!,a 1871-1940, Studi; documente.
coordonatori Constantin Constantin 2007, col.CMNI-Bt Petre
2007).
Neamul Romnesc, an VI, nr. din 1 O octombrie 1911, p. 3.

"Gu;:etu Trun.l'ilvaniei, nr. 148 din 4/17 iulie 1912, p.B.
17
Nicolae Iorga /871-1940, Swdii documente, III. coordonatori Constantin Constantin GAucan,
Editura Universitlitii, 2007, pp.529-557, col.CMNI Bt,(donatia Petre Pentru stimularea
interesului istoricilor actuali de opera marelui istoric Asociatia ''Nicolae Iorga" din in
parteneriat cu Consiliul Local - avnd sprijin financiar din partea Fundatiei "Carpatica"-
Fondul de Dezvoltare a Eurorcgiunii Carpatice, cu sediul la Oradea, a lansat, in anul 2002,un concurs tematic de
opere anul in urma dcliberllrii Juriului - din academicienii 1\l.Zub,
Virgil Cndea, Papacostca, Paul H.Stahl prof. niv.dr.Andrei Pippidi - s-a decernat
Premiul National "Nicolae Iorga", editia 1, in cadrul Zilelor Nicolae lorgo 26-27 Noiembrie 2003.
la a V-/\ editie in acest an (2007), manifestarea cultural tinde un
eveniment cultural emblematic pentru natal al marelui istoric, intrunind att aprccienle ct
ale membrilor locale prin participarea in tot mai mare la muzcalc anuale: cf.
Contract de finantare a proiectului Vulorificoreu patrimoniului mu;:ea/ al Cosei mePwriale Nicolae lorgu
pliant, banner, extrase din altcle.Mai multe detalii despre
initiativA de succcs,rod al pancneriatului public-privat,glisiti acccsnd pagina www.asocni.damorinf.ro.
311
Muzeul "Acta Moldaviac Scptentrionalis", V- VI, 2006- 2007
urmat de un formal cu fiecare exemplar, cu de
25 de bani. Tot n paginile ziarului a fost publicat textul Ligii Culturale
care cerea guvernului reorientarea politicii sale externe, adoptarea unei politici bazate pe
colaborarea cu vecinii din Peninsula Era necesar, n lui Iorga, ca
societatea acorde o cultural-patriotice n rndurile romnilor
din Transilvania, Bucovina Basarabia, ajutoarele pentru
bisericile, ziarele revistele de aici. Propaganda prin de
Liga sub ndrumarea lui N. Iorga a constituit un puternic ndemn la la
pentru romnii din provinciile nelibere, un mijloc de de
mobilizare a ntregii spre final - unitatea ca a
politice
18

Toate Ligii erau cunoscute de romnii att prin ct
prin organele de ale Ligii Culturale
19
, care treceau sub titluri
deghizate Toamna, Iarna pentru a evita returnarea lor. Ziarul Neamul
Romnesc
10
a devenit "pinea de toate zilele" a unor intelectuali din
Transilvania: Octavian Goga, D. 1.
La nceputul anului 1909, la "Steaua din Cmpulung
Moldovenesc, istoricul urma o n acea localitate. austriece
din Bucovina i refuzau decizia prin faptul n timpul din
N.lorga s-a manifestat ca cel mai aprig al unei politici prietenoase Austriei.
nu ntrzie n paginile Neamului Romnesc: "politica pe
care o reprezint o propag are un crez mai simplu care e n domeniul a se
oriunde "
11
.
La 24 ianuarie 1909, cnd se mplineau 50 de ani de la unirea Principatelor, Iorga
amplifica din luna decembrie 1908, el publica n Neamul Romnesc un
articol, intitulat Aniversarea Unirii, prin care cerea guvernului organizeze cum se
cuvine - de N.Iorga drept o datorie a ntregii
de jertfa Moldovei: a Moldovei s-a jertfit atunci eroic ntr-o
Domnie de ani de zile s-au reforme a ntregire
o un neam ntreg"
11
. La 14 februarie 1909 un impresionant
discurs n cernd ca ntreaga participe la ntregul
Parlament se adune la Mitropolie pentru o de pomenire a celor de Ia 1859 u_
Numerele 8 9 din Neamul Romnesc din 24 ianuarie 1909 sunt dedicate Domnului
11
Barbu Theodoreseu, N. Iorga educa(ia masefor, 1967, p.l23.
19
Calendarul Ligei Culturale 1910-1934, CMNI-Bl., inv.I026-I 053; Congresul Ligei Culturale 1922-1938,
inv.l 054-1067; 1 356c; Buletinul Ligii Culturale 1939, coi.CMNI-Bt, inv.l 068.
11
cf. Neamul Romnes, 1908 (colectie 1914 (4 numere), 1915 ( 6 numere), 1916 (3 numere), 1917
(4 numere), 1918 (3 numere), 1920 (1 1926 (20 numere), 1928 (2 numere), 1929 (10 numere), 1930 (19
numere), 1931 (19 numere), 1932 (18 numere), 1936 ( 1 1939 (8 numere), 1940 (3 numere) din
colec)iilc "carte", notate n continuarea codului numeric cu "c" pentru carte "vm" pentru valori muzcalc (ca
n exemplele de mai sus) din colectia Casei Memoriale Nicolae Iorga col. CNMI Bt).
11
Neamul Romnesc, an IV, nr. 3 din II ianuarie 1909, p. 7.
u Idem, an III, nr. 147 din 10 decembrie 1908, col.CMNI Bt.,inv.846.
LI Nicolae Iorga, Discursuri parlamentare, voi. 1, partea 1, 1939., pp. 223-233.
312
Violcta Damaschin- Momente premergAtoare Marii Uniri de la 1918
Unirii colaboratorilor Prin articolul fondul jubilar Cuza N.
Iorga propune o statuie un muzeu, ziarul dess_hiznd o de la care este
primul care se nscrie cu suma de 100 de lei. In discursul pe care-I la atrage
celor de de Unirea de la 1859 se
numai copil, nti din Unirea poporului romn"
24
. n alt articol, N. Iorga indemna
la lupta "pentm a doua Unire". Tot din sa, Liga in
nchinate Unirii lui Cuza. mai multe studii articole pe
n mai multe din Neamul Romnesc
n tot cursul lunii, de comemorare a lui Al. 1. Cuza, n
ntreaga
25
.
n luna mai 1909, N. Iorga era expulzat din Bucovina, n timp ce conducea un
grup de 38 de membri ai Ligii Culturale ntr-o excursie la Suceava, fiind cu
arestarea, ca urmare a articolelor publicate n Neamul Romnesc, in timpul vizitei n
Romnia, n mai 1909, a princepelui al Austro-Ungariei reafirmarii,
cu acest prilej, a drepturilor asupra unor teritorii de dubla monarhie.
a provocat vii proteste n rndurile romni din din
S-au organizat de simpatie solidaritate cu istoricul N. Iorga,
de protest mitinguri de solidaritate cu romnii de peste ntreaga
opinie a fost puternic spre cauza
Neamul Romnesc telegrama lui N. Iorga de primii
care, solidarizndu-se cu marele istoric, exprimau n victoria idealului
romnesc.
Ciclul de de N. Iorga la anului 1909 viza tot
problema Prezentate n Neamul Romnesc, an IV, nr.I21, 134, 135, 138, 147-
149 din 15, 27, 28 noiembrie 4, 25, decembrie 1909, aceste purtau titluri
sugestive pentru problema Chestiunea - datoria Romniei a
romnilor neliberi; Pe ce se poate sprijini un popor, Ce este o Sufletul
romnesc in Basarabia anexare; Sentimentul idea
dintre stat societate.
Toate aceste ale istoricului au contribuit la
curentului pentru crearea partidului.
Desprinderea de Neamul Romnesc a altor periodice: Neamul Romnesc
pentru popor Neamul Romnesc literar cu accentuarea
caracterului politic al - cotidian. n ajunul primului
mondial, N. Iorga a sosit momentul ca politica a statului roman
deschis la realizarea idealului Alianta Romniei cu Puterile Centrale - ce
data din 1863 - era cu mult de evenimente in cu
de unitate de Ia congresul de constituire a Partidului
14
ldem, La zilei de 24 Ianuarie, in Calendarul Ligii Culturale, 191 O, pp. 56-58.
1
' "Ziua Unirii Principatelor nu putea trece fArA a fi de Neamul Romnesc de directorul lui." Vezi
Dorina N.Rusu, Nicolae Iorga Neamul Romnesc, in Istoria ca a lumii, vol.coordonat de Gabriel
Leonid Boicu Lucian Naslasl, 1994, p.583.
313
din 23-24 aprilie 1910, reflectat pe larg in sa, exista la
primul punct din program prevederea care recomanda ca politica a statului romn
viitor: plece de la neamului a intereselor lui solidare in toate

26
.
Din anul 1914, lui N. Iorga pe luptei au sporit in
intensitate, mpletindu-se strns cu evenimentele politice generc:l!e. atentatul de la
Sarajevo, N. Iorga a publicat in Neamul Romnesc articolul general
Romnia. din primele zile ale mondiale, intuia
ce vor urma n acest "odios masacru". al trecutului fin
observator al prezente, N. Iorga prevedea de pe acum nefaste ale
pentru dezvoltarea umane n general: "un imperialism tot de
brutal ca unui biruitor beat care cu unui o lume
de cugetare de
27
.
n ceea ce pozitia Romniei in mijlocul acestor evenimente, N. Iorga
scria: "Ca un popor de omenie, cu arma la picior. Ceasul nostru va veni doar
numai atunci cnd asupra .ldrobite ideea va veni
care azi nu se deasupra
28
Acest articol a fost trimis
ziarului Universul "al colaborator era in lunga neutralitate,
acum pe de bronz pe care mi-a dat-o n schimb generalul
devenit rubricii militare"
29
- scria N. Iorga mult mai trziu.
(Nu ne propunem n rndurile ce asupra disputei ntre
partizanii Antantei filocentrali, n care N. Iorga s-a angajat n perioada Nu
ne dect cronologia evenimentelor, n in care acestea au
cu terna de falfi.)
Cu o zi inaintea oficiale a statului roman - Consiliul de
de la Sinaia din 21 iulie/3 august 1914 a adoptatrea unei politici de
neutralitate - N. Iorga publica n Neamul Romnesc o n numele Partidui:.Ji
Documentul respectiv preciza in oribilul general,
Romnia nu se poate fie de un stat a a fost ntotdeauna
de elementului romnesc, cuprins in el, precum e
Austro-Ungaria. La 27 iulie 1914, un ah articol purtnd lui N. Iorga in
Neamul Romnesc cuprindea un proces de in numele poporului romn aflat
intre cele tabere beligerante. Purtnd titlul Franta Germania n
noastre, Iorga enumera datoriile Romniei de aflate n conflict:
"Suntem Germaniei pentru cultura pe care fii ai acestei au
primit-o, dar nu poate pieri. Ar fi o pentru omenire"
30
.
z Neamul Romnesc, an V, nr. 49 din 19 aprilie 1910, p. 6.
ZT Nicolae Iorga, nostn1 in note zilnice, voll, Craiova, 1921, p.7.
11
/bidem.
z ldcm, O de om cum a fost, editie Valeriu Rpeo:nu Sanda Rpcanu, Editura
Mincrva,l972, p.462, coi.CMNI Bt, (dona(ia loanl. Zaharia), inv.l702.
11
ldem, nostru in note zilnice, voi. 1, cd. Cit., pp.S-9.
314
Violcta Darnaschin- Momente Marii Uniri de la 1918
Anii dinaintea lui 1914 au consolidat prestigiul lui Nicolae Iorga intr-o
att de mare, nct el a devenit unul din factorii cei mai pentru orientarea
opiniei publice Din acest motiv, primul ministru Ion l. C. a
eforturi deosebite pentru a apropia. La istoricul era chemat
telegrafic la pentru numeroase
31
, astfel de fiindu-i trimise
n perioada Mergnd la unora dintre secretele
in Acordul Lazarov-Diamandi
de la 18 septembrie/) octombrie 1914). se atitudinea lui N. Iorga, care, in
indrumate de el, s-a mai recomande cu orice
a in conflict, insistnd se lase la latitudinea cabinetului liberal decizia
n articolul Guvern opinie
32
exprima ncrederea in faptul
guvernul mergea pe calea cea recomanda nu se exercite o presiune
care oblige ia prematur idei le
exprimate in articolul guvernului. un guvern n-a vut mai
dect guvernul prezidat de Ion l. C. deoarece primul ministru a
rezerva conducerea a politicii Regatului; n-a fost la noi
om care pe umerii sarcina de pe care o fiul lui Ion

Soarta romnilor din Transilvania lupte in armata sau
la moarte prin in caz de refuz, nu poate lase indiferent pe
marele istoric, care, n articole publicate n Neamul Romnesc, atragea asupra
acestor "Pier mii de romni n foc, gemetele altor mii umplu spitalele
de la Apus de la dintre ai n
ceasul

Coloanele ziarului cuprind ndemnul de strngere a ajutoarelor pentru
romnii din Transilvania
35
.
Oriunde s-ar afla pe patul lor de n spitalele din Apus sau din
slova a lui N. Iorga le afine seama domnilor! Cu toate
entuziastice, pe cale cu un
hotar ntre noi - acela al sufletelor"
36
.
Nicolae Iorga ndeaproape evenimentelor determinate de
n curs. Ecoul acestora se n periodicelor sale. n cursul lunii
31
Peste cteva ceasuri eram chemat la de cu care acuma relatiile erau bune, opozitia mea
perspectivA fiind intre marginile stricte ale interesului general", vezi N.lorga, O de om .... cd.cit.,
p.462.
n Neamul Romnesc, an IX, nr. 36 din 14 septembrie 1914, p. 8.
33
Nicolae Iorga, 110s/ru in note zilnice, voi. 1, cd. cit., p.l72.
34
Neamul Romnesc, an IX, nr. din 28 septembrie 1914, p. 5.
35
N. Iorga organizase din decembrie 1914 o subscriptie n numele Ligii culturale pentru ajutorarea
familiilor din Bucovina Transilvania sprijin din cauza rAzboiului. Corespondenta cu
sotia sa, n cuprindea referiri, uneori, numai la "banii rAnitilor". Sumele depuse de N. Iorga, n
anii 1914 1915, spre distribuirea intre romni rAniti din Ardeal familiile lor, se ridicau la 10620
coroane, n conditiile n care, atunci, salariul de profesor universitar era atunci de 1346 Ici. (Cf. N. Iorga -
Scrisori Catinca, ed. Andrei Pippidi, Editura Minerva, 1991, p.ll9 nota 37, p.l27).
:16 Nicolae Iorga, nostru in note zilnice, voi. 1, cd. cit., p.60.
315
noiembrie 1914, numeroase articole priveau tragedia poporului srb: Din
noastre cu srbii, pentru Serbia, Belgradul vorbit. cu ngrijorare
invazia din din Apus, N. Iorga exprima temerea a
ultima de omenie din sufletul devastat al Confonn
realitatea faptelor dovedea altceva, anume pe generalii care n
Gennania "tin de mult la victorie, nct ar smulge-o pe ruinile civilizatiei
nimicite, se chiar acolo de aceia care ncep a francezul e un
viteaz, englezul- cavaler rusul- un om"
37

n vara anului 1915, intrarea Italiei n din Romnia a initiat
o mpotriva guvernului pentru a-1 obliga din neutralitate.
N. Iorga precizat pozitia printr-o pe care a publicat-o n nr. 24 din
14 iunie \915 din "Neamul Romnesc". Neacceptarea violente de i-a
detenninat pe unii dintre ardeleni n abandonarea - de istoric - a
cau:Lei nationale JH. Unul dintre ei i scria lui N.Iorga, la 17 iunie 1915, scrisoarea fiind
n Neamul Romnesc cu lui N. Iorga
39
. Era evident
istoricul nu abandona lupta pentru de stat, sacrificnd uneori timpul
acordat familiei sale
40
.
Noua exprima doar modificarea tacticii preconizate pentru
atingerea teiului nicidecum renuntarea la el. Turcia, Bulgaria se
ea Puterilor Centrale, declarnd Serbiei. Pentru N. Iorga nu era o noutate,
cu mult timp n intentia Bulgariei. Spiritul pamfletar al gazetarului se
mpletea cu clarviziunea omului politic atunci cnd imagina ntre cei
patru aliati: gennan, maghiar, bulgar, turc: atunci pe ruinele Serbiei distruse se vor
" Neam tii Romnesc, an 1 X. nr. din 9 noiembrie 1914, p. 6.
'
1
Dorina Rusu, op.cit., p. 584.
"Neamul Romnesc, an X, nr. 30 din 26 iulie 1915, p. 3.
41
1
1\flat sub impresia comunicatclor militare, N. Iorga devenea tot mai intrasigcnt in relatiile cu membrii familiei
sa1c:_- "Puritanismul lui se inllsprisc, sub impresia comunicatclor militare, de cind romnii din a
eliberare fllcut telul suprem sint dccima1i pc cimpurile de editorul - in schimbul de
scrisori dintre cei doi soti o toti ani de sacrificii comune solidaritatea
lor". lntrasigcntci lui N. Iorga i se opunca calmul sotiei sale, in vara anului 1915 la o curll de
la Tcchirgiol, de unde a C)(pcdiat mai multe scrisoari, din care am ales acest fragment care contine o
declaratie de dragoste "Mi-ar foarte crezi mic imi place altfel de decit a ta. Mic imi
placi tu, viata la, in scurt tot ce faci cum faci de aceea nu mll simt cu bine in lumea a oamenilor
simpli. Un lucru nu-mi place la tine: tristctca ta din ultima-ti scrisoarc.Mi se parc orice minut departe de
tine un (N. Iorga- Scrisori ctilre Ca/inca 1900-19.J9, 1991, pp.l20-121.col. CMNI-Bt,
inv.2719, dcdica!ic dona!ia Andrei Pippidi -- 1998). N. Iorga nu putea insensibil la citirea
acestor rnduri, mai ales sotia sa era foarte rctinutll in a-i unor asemenea sentimente. in timp
ce, apr<lapc fiecare scrisoare de la sotul ci cupriud.;a o declaratie de dragoste. Am selectat din bogata
de N.lorga cu sotia sa, un fragment revelator (scrisoare N. Iorga.
la 31 octombrie 1916: "Am o ca oameni cari s-au iubit cum trebuie se
doi soli, dar am ca doi buni prieteni noi amindoi, Catinco. de aceea mic imi c
de greu cum sini acuma doresc de mult ca in mntuirca terii acesteia de greu amcnin)atc ni
noi vechiul colt de fericire. Cind cum '! noi ? Dar fericirea aceia n-avcm dreptul o
atta vreme cit ne o ( N. Iorga, Scrisori ctilre Cal inca, op. cit.,
p.l35).
316
Violeta Budl!i Damaschin -Momente premergitoar_e Marii Uniri de la 1918
vedea un tuic ungnd cizmele rasei germane biruitoare, iar mndru) bulgar in
dnd lustru ... pierde omenia, la state, ca la oameni"
41

La anului 1915, cnd S.U.A. a luat prima atitudine ca
urmare a "Ancorei" de austrieci, N. Iorga scria n articolul Nota Americii
interventia acestei care s-a dovedit totdeauna e, altfel dect prin
o lume n ti!llp, marile ale au
instaurat o improprie marilor n acest context, N. Iorga
publica mai multe articole de la adresa tuturor partidelor, bdemnnd la solidaritate
singura care putea conduce la victorie. Preocupat de rolul lui N.
Iorga din acea unul din istoricii actuali, ntr-un studiu recent, opina: "n felul
acesta, Neamul Romnesc s-a transformat dintr-un ziar ntr-o
n care lapidare se mpleteau armonios cu istorice,
astfel fidel din primul . .'"
12
.
n lucrarea Supt trei regi, n anul 1932, N. Iorga contextul n
care s-a luat decizia Romniei n de "De luni de zile, imense
germane Verdunul, devenit cheia Franciei; mii de oameni se ngropau
zilnic presiunea continua. Acum, n vara anului 1916,
era rndul Rusiei ncerce marea "n volumul X din sinteza
istoria Romnilor, publicat n 1939, este mult mai concis
direct:" se ajunsese n anul marii 1916. Nu se rosti, liber, pentru
intrarea n actiune, ci ea i fu din cauza de la Verdun pe care n-o putuse
salva nici ofensiva lui Bmsilov n O de trimite trupele n
Ardeal i fu de Rusia, din iunie. adause, n ca un
ultimatum, care n-ar fi ascultat, toate promisiunile de ntindere n Austro-
Ungaria s-ar retrage." n acest context, preciza N. Iorga, a fost la 4 august 1916,
de ntre Romnia, pe de o parte, Marea Britanie, Rusia
Italia, pe de parte, prin care Antanta dreptul Romniei de anexa
teritoriile locuite de Romni din Austro-Ungaria: " Acuma, avea deci
de mult a acestora, care el nu se angajeze ntr-o care trebuia
tie pe pe moarte, nu sosise acel moment, de dnsul, al
oboselii generale. "
43
Momentul Romniei n se apropia. Articolele lui N. Iorga din
Neamul Romnesc exprimau ncordarea nainte de intrarea Romniei n La
de Munte, n seara zilei de 14 august 1916, i s-a comunicat vestea
generale. n nr. 32 din 21 august 1916 articolul Ceasul: "A sosit un
ceas pe care-I de peste veacuri, pentru care am ntrega
pentru care am muncit am scris,am luptat 11i am gndit. A sosit ceasul n
care cerem noi lumii, cinsit, cu arma n cu jertfa a tot ce avem, ceea ce alte
41
Nicolae Iorga, nostnt in nole zilnice, voi. 1, cd. cit., p.264.
'
2
Dorina N.Rusu, Nicolae Iorga ziarul Neamul Romnesc, n Nicolae Iorga Jf/71- /940- Studii
documente, 11, Partea a 2-a, Editura din 2006, p.330, coi.CMNI Bt., inv.3452 (donatia
Petre anul 2006).
'J N. lorga,fsloria Romnilor, voi.X, cd. cit., pp.360-361, col.CMNI-Bt. inv. 1457.
317
neamuri mai fericite au de atta vreame, unde fi o de snge pentru
aceasta: dreptul de a pentru noi, dreptul de a nu da ca robi rodul ostenelilor
noastre'M.
Purtat n scopul de stat, Romniei a ntlnit, se
aprobarea lui N. Iorga, care n ncheierea articolului citat mai sus exprima
convingerea Dumnezeu este de partea celor ce pentru o
"Dumnezeu va ajuta unui neam ntreg care pentru un drept de firesc nu
nimic din tot ce a putut agonisi, din tol ce se cuprinde n puterile sale".
Vestea Romniei n a fost cu entuziasm de mai toate
categoriile sociale din teritoriile locuite de romni
45
, inclusiv de militari. Presa
memoriile contemporanilor, din care la noi editoriale
46
, au redat
acea cnd oamenii se de fericire, fiind victoria va fi

n septembrie 1916, n tuturor eforturilor a
ntregii spre victoriei, N. Iorga a suspendat activitatea Partidului
sa, lupta de partide trebuia cu solidaritatea
tuturor politice n vederea A mers la
suprimarea din titulatura Neamului Romnesc a calificativului de ziar de partid, gest
explicat mai trziu ( 1918) n sa: "De aceea, n foaia pe care am
"Neamul Romnesc" am suprimat orice caracter de partid, nchipuindu-mi sunt
capabili de a face ... ], n atta timp ct se zguduie
sub noi e n pieptul nostru a face o prostie un

nceperea militare, N. Iorga a insistat pentru aflarea unor
mijloace adecvate care moralul de pe front. opinia sa, presa
trebuia joace un rol important in de aceea, propune din
Neamul Romnesc un ziar care in sufletelor de cele bune de cele
rele, infiltrnd, in victoria orict de trziu, cu orict de multe
jertfe'"'
8
. Curnd, a devenit ziarul editat n timpul a devenit
principalul de cuvnt al istoricului, cel mai popular in acel moment,
cum apreciau contemporanii. Istoricii actuali lui N. Iorga era
"organul de

al Romniei: "Dintre cotidienele din ale timpului
N. Iorga, nostru in note zilnice, Il, Ramuri, Craiova, f.a., p.83-84, coi.CMNI 81., inv. 1782.
" "Mari de discursuri fulminante rostite de Nicolae Filipcscu, Takc Ionescu, Nicolae
Titulescu sau Octavian Goga" vezi Ioan Scurtu, N./orga despre intrarea Romniei in primul mondial, in
Nicolae Iorga 1871-1940, ap.cit., p.504.
Vezi Dimitrie St. Ardclcanu, Mobilizarea /91611917 Frnturi de amintiri, coord. Alcxandrina Edi)ic
de Ion Agrigoroaiei Mihai C.-M. Ardelcanu, Casa Demiurg, 2007, volum lansat in
cadrul Zilelor Nicolae Iorga 5-6 iunie 2007, col. CMNI Bt, inv. 3456 Mihai C.-M.
Ardclcanu).
47
Neamul Romnesc, an XIII, nr. 330 din 29 noiembrie 1918, p. 1 .
... Nicolae Iorga, nostru in note zilnice, voi. 1, cd. cit., p.315.
'"Gheorghe Buzatu, C. Gh. Marincscu, op. cit., p. 29.
318
nici unul nu s-a bucurat de celui ndrumat de Iorga nici unul nu a exprimat
mai bine rolul neamului"
50

La 17 august 1916, Nicolae Iorga mutat redactia ziarului de la de
Munte la n Hotelul Regal, unde locuia de obicei. ntr-una din notele sale
zilnice, datnd din primele zile ale Nicolae Iorga elogia personalitatea regelui
Ferdinand 1 al Romniei: de Hohenzolemi" care a trecut peste orice
pentru a incepe de ntregire a Romniei
51

O serie de articole precum Ce sunt pentru noi Sibiului,
publicate n Neamul Romnesc, n acele zile de la inceputul
relevau entuziasmul general provocat de naintarea armatei romne n
tinuturile din sudul Transilvaniei. Starea de spirit a era prin cuvinte
pe care numai pna lui Iorga putea le scrie:
52
"Pare prin
fiecare se simte mai mare de cum a fost atunci, sama
fiecare, orict de n este ceva, fie ct de din munca
destoinicia lui".
Evocarea trecutului are menirea de a a spori increderea n cauza
a n care s-a angajat. Nu lipsesc exemple de eroi legendari
precum cel Mare: "Cum ntrebat de ce fact: pentru
spunea acesta nu e ci cu arma a unei credem cu
oricte dureri le-ar pe care l facem cu atta dar si
cu atta nu e altceva dect o revendicare de drepturi".
de la Turtucaia, n ziarul istoricului ndemnul: nu ne
prea mult" sau apelativul de descurajare a inamicului: "nu ne
Spre deosebire de alte Neamul Romnesc s-a dovedit a fi mai lucid n
evaluarea primelor rezultate ale armatei de pe fronturile de nord de sud
53
.
De aceea, puternica de Puterile Centrale n septembrie 1916,
care a dete1minat o pentru Romnia, n-a fost ceva de
lui Nicolae Iorga. n repetate rnduri, aceasta a atras asupra
a trupelor romne, apel la Romniei ajute ei -
nu numai guvernul- la nzestrarea armatei.
n ultimele luni ale anului 1916, n timpul retragerii trupelor din Oltenia,
Muntenia Dobrogea, n Moldova, N. Iorga scria: "Solidaritea a unei nu
se numai pe unitatea convingerilor, ci, mai ales, pe unitatea datoriei. Paguba,
umilirea sunt dureri pentru

Fiind ocupat cu editarea Neamului Romnesc, Iorga a n n
ultimele zile ale retragerii guvernului ale Avertizat de pericolul la care
se expunea n cazul sub ocupatie el a luat un tren spre vechea a
Moldovei, unde era de familie.
50
Dorina Rusu, up. cit., p. 54.
51
Nicolae Iorga, O via/ii de om mm a just, voi. II, ed. cii., p. 227.
!J Peire op. cit., p. 105.
!l Gheorghe Buzatu, C. Gh. Marincscu, op. cit., p. 33.
!14 Nicolae Iorga, nostru in note zilnice, voi. II, cd. cit., p.86.
319
Muzeul "Acta Moldaviac Septcntrionalis", V- VI, 2006- 2007
nt_!l1pinat cu bucurie de i s-au creat pentru editarea Neamului
Romnesc. rolul ziarului n care ntr-o
ultima de romnesc, guvernul a dispus a 5000 de
exemplare , pe cheltuiala statului, pentru a se distribui n
Primul articol scris de Nicolae Iorga la intitulat n Neamul
Romnesc din 21 noiembrie 1916
55
continua Revista Buletin de
L 'Institute. peste ani, de privind ziarului , Nicolae
Iorga nota n paginile autobiografiei sale: "S-a oferit scoatem din nou "Neamul
Romnesc" mi-am dat seama imediat ce folos moral ar putea pentru miile de
si contra care foiau n toate unei
foi care avea libertatea ceva mai autoritate dect ziarele

Neamului Romnesc 1-a suprasolicitat pe istoric n cei peste 2 ani ai
campaniei militare a Romniei. Lucra n improprii ziaristicc. Sediul
era o pe strada din bisericii Banu
57
. Cu toate acestea
ziarul era cu repede epuizat. Pentru realizarea lui, Nicolae Iorga a
dat - propria - ultima de acelei foi n care mi se
rezuma acuma

Eforturile istoricului nu au fost zadarnice. El a constatat cu
bucurie sfaturile sale erau urmate: "Venise, n ceasul cnd cuvintele mele nu se
pierdeau n vnt, n mijlocul unei flecare, ci fiecare rnd era
cu frngere de inimi, pentru a se lua de acolo ndemnurile, care nu se puteau
aiurea". Apoi, se ntreba unde mai era timpul marilor gazete Universul,
att de absolut pe "ce se poate numi, cu oarecare
opinia

Retragerea n Moldova a annatei romne, n toamna anului 191 6, a creat n
provincie o peste un milion si jumatate de aproape
un milion de lipsa a alimentelor, a a combustibilului
n unei ierni foarte friguroase, tifosul exantematic care a dus la moartea a peste
100 de mii de oameni. Toate au determinat o a moralului
trziu, plecarea
641

Un contemporan al acelor evenimente nota : " Era greu de suportat o asemenea
Noroc de casa lui N. Iorga unde mergeam aproape zilnic unde
ntotdeauna - chiar n cele mai - o de ncurajatoare
55
Ibidem, p. 91.
56
Nicolae Iorga, O de om cum a fost, voi. Il, ed. cit., p. 261.
57
Despre primele zile petrecute la n perioada refugiului, vezi N. Iorga, O de om cum a fost,
Editura Minerva, 1972, pp.485-490.
"'Nicolae Iorga, O de om cum a .fost, voi. Il, ed. cit., p. 249.
59
Ibidem, p. 262.
" Vezi douA scrisori n colectia documentarA a muzeului memorial: 1) Scrisoare (manuscris original) de
recomandare cAtre Olga Sturdza, Socictltii Ortodoxe a femeilor romne, semnat! N. Iorga, 10
aprilie 1918, inv.IOivm (foto 5) Scrisoare (manuscris original) Olga Sturdza Dimitrie Boroianu,
prof.dr. la Facultatea de Teologic din refugiat n unde este numit directorul Orfelinatului pentru
copii orfani de rll.zboi din MnAstirca Vllratec, inv.94vm o notilil infonnativli. privind acestor
documente, inv.918vm. (foto 6).
320
ncredere

Un alt personaj care s-a bucurat de ospitalitatea lui
N. Iorga n timpul refugiului la scria: "Am fost de fostul meu profesor,
domnul N. Iorga, n d-sale avea o foarte grea, o
copii de au mai aici inimosul geolog prof.
Murgoci, Bogdan, fratele d-nei Iorga ... Casa primitoare a
profesorului Iorga era n strada Catargiu 21, peste drum de a
primului ministru
62

La Il decembrie 1916 s-a constituit un nou guvern de al liberalilor
conservatorilor avndu-1 prim-ministm pe Ion I.C. care asumat
n continuare responsabilitatea conducerii destinului Romniei. Solicitat parte din
noul cabinet, N. Iorga a refuzat, dar s-a angajat dea tot sprijinul, spre
conservatoare care ncercase ntr-o colaborare, n
ce o avea de Rege i va ajuta la putere: "A face de surpare
mi se n acele momente aproape o n-am represintat un singur moment
n acei doi ani de ncercare un punct de vedere divergent de care
se cheltuiau pentru o

La 14 decembrie 1916, n Parlamentului refugiat la ntrunit cu ocazia
dezbaterii la Mesaj, N. Iorga a rostit un memorabil discurs, care a fost
unanim considerat un nceput al refacerii n victoria n cuvinte simple,
dar expuse vibrant se decizia a Romniei libere de a
se opune bimitorilor de moment la atingerea pentru care a intrat n
"Oriunde am fi, oricum am fi, suntem - a declarat oratorul - mergem la
n nu se poate cu nici un chip, ca, naintea celei mai
organizatorice, drepturile unui popor de a pe n care nu este fir de
care nu fie acoperit de cel mai nobil snge"
64

Pentru a spulbera de nfrngerile pe cmpul de se
aduceau exemple din istoria neamului. romni erau -n istoricului -
aidoma din vreamea lui cel Mare "gata se asupra
biruitorilor'.6
5
. mpotriva tehnice a de germane se opunea
patriotismul romni: steagul romnesc n-a fost mai mndru dect n
momentul cnd a celei mai superbe militare din Europa pot merge
- arme moderne, naintea nzestrate, cu tot ce o
sclavilor inarmati care o n victoria
ntr-un moment de inspiratie, a ncheiat cu cuvintele lui Petru "Vom
61
Al. Lapedatu, Scrieri alese, p.229.
62
Aceste amintiri apar(in lui Henri Stahl, un apropiat colaborator, fost student al lui N.lorga, expert stenograf,
care le-a publicat mai nti n revista Cuget Clar, n octombrie 1939 - ianuarie 1940, apoi ntr-un
volum intitulat Cu Parlamenrul in U.R.S.S., probabil 1941, cu mcntiunca "mult regretatului meu
profesor N.lorga" cf. N. Iorga- Scrisori Ca/inca, op.cit.
'' N. Iorga, O de om mm afosl, Il, 1934, p.248, coi.CMNI Bt, inv.322 (donatia Mircea N.
Iorga).
'"' Nicolae Iorga, Discursuri parlamentare, 1981, Edit. p. 323.
Ibidem.
321
fi ce am fost, mai mult dect att"
66
La propunerea lui Ion 1. C.
discursul a fost la toate n prin Monitorul
Oficial, avnd un puternic printre cu efect mobilizator, cum nota un
martor ocular: "Am citit cu camarazii mei pe front din Monitonil Oficial n care
se publicase discursul lui Iorga. ncerc scriind aleste de atunci
mi-o amintesc de tinalul n care evoca pe Petru ... ] Acolo, ntr-un cotlon al
un camarad citea, cu glas necat de plns, ndemnul pe care ni-l trimetea
Nicolae Iorga de a nu ne de de a crede cu n a
noastre'.6
7
.
sentimente erau de unii oameni politici, care l apreciau pe
N.lorga, considernd "a atmosfera a a cu puternica sa
cuvntare din Parlament, care a zguduit renviind suflarea cu ziarul
Neamul Romnesc, elixir zilnic de pentru cu deosebire
pentru cei de pe front, cu sale publice- de gustate de tineretul studios
de intelectuali - cu sale istorice ntocmite spre a servi de
n n folosul cauzei noastre"
68
. Interventia istoricului n a fost
amplu in presa din Antantei, mai ales n ministrul
la contele de Saint-Aulaire, a tinut felicite pe Nicolae Iorga.
Ecoul acestui discurs mult timp in opinia cu n
biografia istoricului. Peste ani, acesta nota in paginile memorialistice: "Mi-a dat prilejul
exprim tot ce atta vreme imi pe putea rostirea in scurtele
articole de jurnal. Am n acele cuvinte ura contra
nostru, tot dispretul de de uneltirilor, energiei viteze,
ncrederea, pe ndelunga cercetare a unui trecut de attea secole,
dreptatea a cauzei noastre nu va putea fi n timp, tol
regretul am ajuns unde eram, prin vremea cu certe interne de pe
urma am intrat in cel mai plin de primejdii
indispensabila solidaritate

Anul 1917 a fost cel mai dificil al campaniei militare a Romniei. doar la
Moldova, se confrunta cu numeroase probleme militare, politico-diplomatice,
economice, sociale. n timpul refacerii armatei romne, n pnma a anului 1917,
N. Iorga s-a preocupat contribuie la prin unor
de colectare a pe care o expedia vitejilor de pe linia
frontului. Numeroase erau apelurile in ziarul Neamul Romnesc adresate
civile, care se cuvenea contribuie la dotarea spitalelor n care se aflau

Observator atent lucid al zilnice, N. Iorga
intr-un articol al Neamului romnesc asupra fenomenului speculei care se ntlnea la tot
"Ibidem.
'
7
Pamfil Nicolae Iorga, Madrid, 1957, p. 52-53.
01
AI.Lapcdatu, Scrieri alese, p.229.
N. Iorga, O vialll de om ... , ed.cit., p.253.
71
Nicolae Iorga, nostru in note zilnice, pp.209-21 O.
322
pasul, ntr-un monent n care arde n focul celor mai grozave

Se
recomanda statului n pentru a-i opri a-i pedepsi cum se
cuvine pe Ziarele Opinia, Ecoul Moldovei, luau ele
atitudine, demascnd fenomenul menajamente. Astfel laptele se vindea la
negru cu 3 lei litru!. Un stoc de 2000 kilograme de scrumbii a fost vndut unui negustor
la un de 2,70 lei/kg, iar acesta le-a revndut la un aproape dublu, 5,20 leilkg. Se
cu devize, respectiv cu ruble. Cursul era de 2,66 lei. sau
particulari, sub pretext se refugiau din plecau la sau Odessa, unde
schimbau devizele n foloase ndoite ntreite dect
li se cuveneau. n N. Iorga publica n Neamul Romnesc o cu totul a
cotidiene din n timpul refugiului: "Dar au Doamne mari stau n
mici.[ ... ] n locul prin locuri calde, ajunge o
plimbare pe la Copou. se la care nu s-ar fi putut gndi cineva
nnainte: cari nu celeau cu anii nemeresc la zile n rece a
anticvarului Kuppermann iau suspinnd de istorie , de filosofie n care nu ai
mngierea unui adulter inedit; ar dori care a mea ar trebui
se reieie.
n materie de gazele, cutare, celind acest Neam Romnesc al nostru, pe
gnduri aflnd apare de doisprezece ani fi un nnainle de
ceasul nenorocirii care face alegerea cea ... Dar ntre la
mai bine de trei sferturi zic : dea Dumnezeu pacea ! Dumnezeu
Romnia Mare!"
72
(folo 7).
Ziarul era bine informal. N. Iorga primea se baza pe
colaborarea unor de n refugiu la Apar articole semnale de 1.
Simionescu, Vasile Bogrea
73
, 1. Agrbiceanu, Gh.T, Kirileanu, I. Petrovici, Al.
Al. Pelroniu, Al. Cusin
74
.
71
Ibidem.
"N. Iorga, Rtizboiu, an. Neamul Romnesc, an XII, nr. 31 Ianuarie 1917, coi.CMNI Bt.,
inv.801vm.
7
' un articol prin care moartea profesorului Petre de la Universitatea care
a victima unui stupid accident de tren. Personalitatea celui este n cuvinte de
apreciere : lui activitate la mai cu la seminar- unde era fericit
obtinuse unele rezultate n-a mpiedicat activitatea a lui : in timpul din
el prepara o monografie asupra lui Horatiu. Moartea a intrerupt pentru totdeauna
lucrare, pc care o ntrcrupscsc vremelnic, - n mna care o schitasc n parte, creierul
inima care o fcrmcntasc in totul. nu ntclcgca participarea intregii sale fiinti
: de cap de era pentru el nu de joc care c
pentru atitia Neamul Romnesc, nr.28, Marti, 31 lanuar, 1917, coi.CMNI Bt., inv. 801vm; "n
doi ani de el a fost, trebuie s-o spun, suflet din sufletul meu ... " (N. Iorga, O de
om .... cdilic Valeriu Sanda Rpcanu, p.497); Canc manuscris original, de N. Iorga la
Berlin, unde se afla Vasile Bogrca la 2 martie 1910, col CMNI Bt, inv.95vm.
74
celor care au in in perioada rcfugiului, publicatiile conduse de N. Iorga s-au
constituit ntr-un factor moral de Sci.wri N. /arga,V,I916-1918, Documente
literare, editie de Petre Editura Minerva, 1996, Muzeul Judetean (donatia
Baban).
323
Cu precaritatea unei culturale n date,
cotidianul lui Iorga acorda un literaturii artei, publicnd cronici,
articole, versuri semnate de Vasile Voiculescu, Nechifor Crainic, Perpessicius, vrem
nume consacrate n domeniile amintite sau extindem aria
noastre, oprindu-ne la tineri la nceput de apoi mari talente, ale
nume le frecvent n paginile ziarului: Mihail Jora, Victor Ion Popa, Paul l.
Prodan. Acesta din toate cronicele despre George Enescu, in
Neamul Romnesc, de la primul concert simfonie de mare maestru n vremuri de
pribegie- nr.346 din 17 decembrie 1917 - la ultimul, al unsprezecelea, - nr.75
din 17 martie 1918. Personalitatea marelui compozitor a continuat preocupe
lui N. Iorga mult timp ncheierea primului mondial'
5
.
campaniei militare din 1916, istoricul a insistat pentru refacera
armatei n vedera unei ofensive contra cotropitorilor Considernd
aceasta era "datoria cea mare a tuturor"
76
Revenind la o revendicare pe care a mai
sus!inut-o dest:ori, s-a pentru economice politice a
naintea ofensivei mpotriva cotropitorilor N. Iorga considera
era imperios necesar fie problemele care era elementul de al
din acel moment
77
.
n perioada marii din vara anului 1917, N. Iorga, singur n
familia pe care a trimis-o la Odessa
78
, a continuat publice n Neamul Romnesc
" La celor cincizeci de ani de la marelui muzician, n anul 1931. apare un articol semnat de
Alexandru Lascarov-Moldovcanu, scriitor uitat, care, in conceptia lui Valeriu Rpcanu, la
justclc proportii locul pc care ziarul lui Nicolae Iorga, Neamul Romnesc, 1-a avut n c11cgcza
(Valeriu Rpcanu, Ene.l'cu, Rcconstituiri.Contribulii documentare. Editura Fundatiei PRO, 2003,
p.l59, col.CMNI Bt, inv. 3455; ldcm, N. Iorga 1940- 1947, Editura Gramar, 2001, cu dcdicalic
27 noiembrie 2003 la decernarea Premiului Nalional Nicolae Iorga 2003, cdilia 1
laureat Valeriu Rpcanu).
7
' Nicolae Iorga, Menrurii, voll, p.56.
77
ldem, O ele om cum a fost, voi 11, op. cit., p. 276 n Memorii voi. 1. pp. 11-39.
71
Evacuarea familiei lui N.lorga n Rusia arc loc n perioada 26 iulic-13 noiembrie 1917, decizie luaUI cu mare
greutate, mullc de marca din a doua a lunii iulie
1917. ale Zulniei Iorga (foto 8) se in colectia a Casei Memoriale N.
Iorga din (donalia Liliana lorga-Pippidi, 1981 ), vezi Nicolae IurgCI - Scrisori cei/re CCitinca 1900-
1939, editate de Andrei Pippidi, la Editura Minerva n anul 1991, Andrei Pippidi- anul 1998).
Din pc cei membri ai familiei Iorga (solia, mama copiii : Florica.
Magdalena, Mircea, Liliana, Valentin Alina) mai fac parte din anturaj un frate al Catinclli.
Bogdan cu solia trei copii, o "tanti Marii", cu Grigorc " al ci 1. Nistor, profesor la
Universitatea din CcrnlluJi. Deosebit de util pentru o viitoare reorganizare la casa din
se comentariul IV din cartea n care editorul vine n sprijinul reconstituirii
muzeisticc - c11prcs acest demers- prin enumerarea acestor scrisorile lui N.lorga
ale sotiei sale, jurnale apartinnd celor doi, articole din Neamul Romnesc, foi volan te, scrisori de
pc front, cu trimiteri directe la surse. Spre c11emplificarc, un caiet apartinnd lui Mircea Iorga cu titlul
Plecarea noastrci din prin Rusia statul n Rusia se la Biblioteca Academiei; "o carte de care a
lui Mihail G.Cantacuzino, pc care se aflA mcnliunca lui N. Iorga "Dcc.1916.Vrancca
Ucraina? Scrisoarea mea ... " arc mai multe trimiteri: N.lorga. O de om, Il, p.350; Sri(Jf trei rcgi, p.239;
Discur.furi parlamentare, l, 2, p.259 N. Iorga - Scrisori Catinca 1900-1939, cd. cit., p.l48; o
Ziarul baleriei nr ... ;- ordine din teritoriul ocupat; un Apel data! 13
324
Violeta Damaschin- Momente premergAtoare Marii Uniri de la 1918
articole de apreciere la adresa romn, care. n inferioare celor ale
adversarului, a scris pagini memorabile de eroism n cartea de aur a neamului. Att n
cursul contraofensivei n Vrancea, la IO iulie I917, ct si n marea de la
din iulie-august I9I7 - scria Iorga - armatei romne n marea
confruntare a determinat totala ruinarea planurilor Comandamentului German
79
.
Prin ntreaga sa activitate din perioada - moralului ntregii
al armatei prin articole publicate n Neamul Romnesc,
culturale- N. Iorga nscris numele n Cartea de Aur a istoriei
Neamului printre realizatorii Marii Uniri de la 19I8
80

Precursory moments of the Great U nion from 1918, reflected in the journal
Neamul (Romanian Nation)
(Summary)
The author describes how the big patriot and historian Nicolae Iorga has
presented, in his joumal Neamul Romnesc (Romanian Nation), the main precursory
moments of the Great Union from 1918. Thus, have been reflected the historical events
from the period 1908-1918: summer courses from de Munte (Prahova), activity
of the Cultural League, Romania in the neutrality, Romania in World War 1. The name
and the intense activities of the Nicolae Iorga have been registered in the Gold Book of
the makers of the Great Union/Big Romania from I9I8.
ianuarie 1917; o Fuaie care cuprinde articolul nu militare. primite de N.
Iorga, cu despre fiul Petru, ori fratele, George. Toate acestea din se n arhiva familiei.
79
Nicolae Iorga, nustru in nule zilnice, up. cii., p. 202.
de rcJinut ca este remarca lui Andrei Pippidi, care, citndu-1 pc Nicolae Iorga la evocarea
lui Avram Iancu, ideea caracterizare politicA a marelui tribun transilvan este "un
autoportret secret al marelui istoric": n-a nici un cuvnt n-a ngenunchiat nici o
a dat tol n-a rvnit nimic, ba a refuzat ce i s-a oferit, n-a fost nici politic, altfel murea baron von
Iancu purta dccoraliile lui Franz Joseph. El a fost numai de la inceput la un mare nebun generos
al neamului ( N. Iorga, Avram lcmcu- u comemorare o art.in Neamul Romnesc
din 30 august 1924). cu pictate de data aceasta, editorul: "Cine crede opera lui N. Iorga
s-a construit de la sine, fluiernd, n clanul unui entuziasm se Miracolul este n-a cedat
dcscurajllrii care 1-a pas cu pas o un blestem. De data asta, rcac)ionnd
viguros impotriva indoiclilor, agravate de prcmoni)ia unui cataclism revolu)ionar trece la
indeplinirea sintezei de istoric al gnd nu-l din vremea (N. Iorga -
Scrisori Ca/inca, in op.cit., comentariul V: Vremuri tulburi p.l94).
325
Foto 1 -Neamul Romnesc,
28 martie 1908
326
Foto 2 - Neamul
Romnesc, 20 aprilie 1908
Folo 3 -Primirea la a Principelui Carol
a principesei Elisabela, 1912
foto 4- Casa lui N.lorga din 1912
327
Foto 5 - Scrisoare Nicolae
Iorga Olga Sturdza,
Ortodoxe
(Mult
ati binevoi ca
a ortodoxe" pnm1rca la
ca supravcghctoarc, a Doamnei Revent,
unui mcritos profesor, unui duios poet unui
ofiter mort de ostenelile campaniei, ati ajuta
recapete prea o femeie
mijloace de traiu trei copii Brli
E de-ajuns sli vi se spuic aceasta pentru ca
luati o n favoarea lor.
Primiti. rog, mult
ncrcdintarca rcspcctoasci melc consideratii. N.
Iorga.)
328
Foto 6- Scrisoare Olga
Sturdza Dimitrie Boroianu
{Domnule Profesor
aci recomandarea D
1
"
1
prof.
Iorga. rog primiti de la pc
Doamna Revent cu copii D'"
1
', parte la
ca la ceilalti orfani.
Mai trziu vom vedea i o
intrebuintare la ore n Orfclinat.
Primiti Domnule Profesor exprimarea
distinsei melc considcratiuni. Olga Sturdza.)
Foto 7 - Neamul Romnesc, 31 ianuarie 1917
Foto 8- Zulnia Iorga,
329
ARS MORIENDI. CULTUL EROILOR*
ANDI MIHALACHE**
Parentalia
Cultul eroilor oferea cndva un favorabil verbului "a muri". in el
un fel de a disparitiei"', un ansamblu de gesturi valori prin care incercam
din ct mai onorabil cu Cultul acesta ne mai fim oricnd
pentru ultima zi, nu ne de apropierea Astfel, ultima
avea puterea de a ne ncununa intreaga indiferent ct de fusese,
dnd de . a vedea in biografia lui un ntreg, o nu un destin
nemplinit. Mai mult, vechii greci credeau omul pleca in eternitate cu pe
care o avea in clipa de pe
fiind cu cei care mureau

n floarea vrstei privilegiati ai sortii.
Din cele mai vechi timpuri ne-am nu ne de cineva a-i
asocia o imagine pe care o rentlnim, cnd cnd, in amintire.
intrat n posteritate, eroul iese din propria-i biografie, moartea
Este pierdut tratat cu o pentru a se scuza
uitarea lui pentru a se recupera astfel timpul in care nu am fost Ceea ce nu
nsemna cel revendicat ca

nu aducea foloase ct se poate de mai
Studiu publicat n: Andi Mihalachc, albe. negre. Cultul eroilor in vremea dinastiei
Hohenzollern. EdiL Limcs, Cluj-Napoca, 2007, pp. 7-28.
Ccccltor principal 11, doctor n istoric, la Institutul de Istoric ".A.D. Xcnopol" - secretar de
rcdaclic al "A.I.I.X.I.".
1
Am preluat de la Jean Baudrillard, doar formal, de dragul metaforei. Spre deosebire de
filosoful francez, care estetica disparilici cu nimicul nulitatea, noi ii un sens mai optimist, de
ars moriendi. Vezi Jcan Baudrillard, Jcan Nouvcl, Obiectele .1ingu/are. filosofie, traducere de
Ciprian Mihali, Editura Paidcia, 2005, p. 36.
1
Jcan Picrrc Vemant, L individu, la mort, l'amour. Soi miime et l'autre en Grece ancienne, Paris, Gallimard,
1996, p. 78.
l Culturile funerare ne dau cele mai bune explicalii n ceea ce indelungata complicata a ideii
de pantcon. " ... Pentru continua cxistcnla in condilii bune, cei din familia defunctului trebuie se
treptat de acesta mctamorfozndu-1 n ipostaza de al neamului, pc care la
( ... ) Bocetele la pomcniri, indeosebi ce se rostesc <<la un an sau chiar la un interval de timp
mai mare, pun accentul pc evenimentele mai importante petrecute in via!a celor Valoarea a
unor fapte de devine pentru bocitoare criza de doliu atcnundu-sc o cu trecerea timpului.
se explici!. faptul uneori, la pomeniri sunt mai mulli dcfuncli (Ion H. Ciubotaru,
330
Andi Mihalache- Ars Moriendi. Cultul eroilor
ales cnd era vorba de extratemporalizarea unor mize ori eroul crea totul felul
de precedente oferea anumite o fiind
unor timpuri mai vechi, spre a fi din contextul disputelor de moment.
Rezulta aplanarea, consensualizarea, eliminarea unor crize. Nu degeaba se spune mitul
eroic este semnul civilizate
4

Cultul eroilor a fost resuscita! n epoca mai multor
factori, o ierarhie a lor fiind dificil de stabilit. Ne gndim, de la
panteonul homeric, promovat vreme de intelectualii profesorii greci n
Principale. Lund n calcul stereotipul grec-fanariot, nu a fost, poate,
cea mai eficace. La folosirea trecutului drept comentariu asupra prezentului au contribuit,
probabil, alte ori cultural-religioase ntre antichitatea
modernitatea
n calcul mai ales substratul funebru din cultul antic al

eroilor
6
modul n care el putea consona, n ortodoxie, cu grecilor romnilor
de cei
Suntem siguri o anume au avut mitul Greciei antice

acela al Greciei byroniene, renviate, pe care intelectualii romni l descopereau nu n sudul
Balcanilor, cum ar fi firesc, ci n timpul ntreprinse n Vestul Europei.
Marea trecere. Repere e/nologiu in ceremonialul.fimebru din Moldova, Editura "Grai Suflet-
Cultura 1999, pp. 156, 220).
Borbcly, De la Herakle.,la Eulen.11Jiegel. Eroicul, Cluj Napoca, Editura Dacia, 2001, p. 225. Este cartea
care ne-a cel mai mult, atlndu-sc la originile demersului nostru.
Am putea vorbi mai mult de o pcrcnilalc a gesturilor, nu a semnificatiilor care li se dau. am exemplifica, n
cazul grecilor romnilor cu acele practice binecunoscute: dczgroparca ori a
mortului, coliva ele. Cea din reface dintre vii rupturile un
cadru familiar, favorabil negocierii cu moartea. Vezi David E. Sutton, Ritual, Cunlinuity and Change: Greeek
Refleclions, n "History and Anlropology", voi. 15, no. 2, Junc 2004, p. 99.
Despre cultul despre substratul lui greeo-roman acela romnesc-ortodox vezi I.H. Ciubotaru,
op. cit., pp. 180-204.
7
Conform vcrsclului biblic "mai de pret este un nume bun dect untdelemnul cel bincmirositor ziua morJii
dect ziua (Ecclcsiastul, Vll,l ), Biserica de obicei data ca
fiind ziua lor de n cea Se mai spune iubirea trebuie
hotarele i lege, mai departe, pc cei vii de cei Ca membri ai
cei vii au datoria de a se mga pentru cei Crcdin)a n eficacitatea de mijlocire pentru cei
era att de n primare nct unii se rcbotczau pentru lor, socotind gestul
cu pricina suplinea lipsa botezului la rudele sau care nu n viatA (Corinteni
XV, 29). La rndul lor, mai ales i asistau pc cei vii cu pc Dumnezeu.
s-a numit mai apoi Comuniunea Astfel se rcpulsici de
cadavre sentimentului de apropiere familiaritate cu Biserica a introdus n cultul
ci pomcniri generale ale tuturor pc care le-a fixat n anumite zile ale anului bisericesc. Ziua din
acestui scop este mai ales dintre ele: cea dinaintea Duminicii
sccului la carne cea dinaintea Duminicii Pogorrii Duhului Sfnt Rusaliilor). Popular, se numesc
de de Prin aceste prevederi Biserica n-a fAcut altceva dect
de Parcntalia, prin care romanii cinstcau (parcntcs, de unde
Parcntalia) care se celebra n Ncputnd suprimc Biserica a
o ncadrczc n cultul ci, dnd un sens nou, datini legate de cultul Ele
azi n pietatea pelcrinajc bocete la morminte, stropiri agapc funebre sau
pomeni, de cei vii a unor vase alimente destinate celor Pentru detalii vezi Ene
Liturgica 11, Editura Institutului biblic de misiune al Bisericii Ortodoxe
Romne, 1993, pp. 220,264, 267-268,273.
331
Lupta de eliberare de greci in prima a secolului al XIX-lea consolida acolo un
gust anticizant extrem de de la secolului al XVlll-Iea. Prin analogie,
se dorea in romnesc, scop pentru care s-a nevoia de a se
construi un panteon Apoi ar mai contribui faptul liturghia a fost in
ceremoniile publice ale o derogare de la modelul
francez
8
. Arhivele ne a de stat din Romnia era
de la Te Deum, de multe ori fiind obligatorie. De
altfel, primele acte cu care incepe dosarul unui an birocratic sunt, de cele legate de

Mai mult, cultul regelui Carol 1 fiind o de grefare a dinastiei

Hohenzollern la istoria romnilor, liturghia
111
oferea acea de atemporal
introducerii "altoiului" prusac in povestiri care il acceptau pe rege ca
personaj de la sine Vedem astfel ritualul religios este cel mai bun mijloc de a
integra modernizarea intr-o a a lucrurilor care de mai
vreme
11
Ortodoxia fiind un fel de ei despre moarte s-au
ntlnit foarte bine cu cele antice, resuscitate de intelectualii secolului XIX. Trebuiau doar
un public de se integreze intr-o de gestualitatea

..... Anul Nou, dar din punct de vedere al bisericii, nu-l nota
regina Maria la 1 ianuarie 1922. Am asistat la o ceremonie ntr-una
din mahalale)) locuitorii au ridicat o cruce de lemn in memoria celor din comunitatea lor
in M-au rugat vin s-o dezvelesc, ceea ce am Am fost nemijlocit
printre oamenii simpli care in jurul meu intr-un mare semicerc cu pomenile)) sub
de pine, cozonac, vin, in lor pe mesele de cu
" n cele spuse de Jacqucs Le Rider, care transferurile culturale nu
strategii de export, ci se supun contextului acesta cele primite la locale, in
functie de criterii care nu apartin defel culturii Vezi Jacques Le Rider, Europa sau
Polirom, 2001, pp. 42-43.
Listele cu numele celor convocati pentru slujba de sunt numeroase. Un exemplu la DJAN
Fond Rccloral, dosar 274/1874, f. 4-5. Un alt convocator celor care confinnau participarea
pol fi la fila 8, de fiind vorba de 23 aprilie, ziua Sf. Gheorghe, patronul armatei, de 24
aprilie, onomastica reginei Elisabcta. Se totul pentru crearea unor evenimente, a unor jubilee sau pretexte
de a celebra. De exemplu, la 27 august 1873 se oficia un Te Dewn pentru aniversarea micutei principcse Maria.
fetita nu se afla la vrsta la care ar fi putut aprecia o asemenea scenariul se repeta pc 8
septembrie, pentru onomastica ci. Vezi DJAN Fond Rectorat, dosar 187/1872, f. 27, 30.
Nedorind insinueze credinta aspectul pc care il in cadrul unui ritual devine cu o
rcalitalc, ideea de comemorare. Aceasta nu mai pretinde ar face o
divinitate limitndu-sc la evocarea imaginii unui personaj mai apropiat de omenesc: eroul. Prin
analogic mimetism, croii au luat locul zeilor, ci jucnd cel mai bine rolul de intermediari intre registrul
mundan cel supranatural. le fac media intre ritualul religios bucuria ele trecnd drept
"ritualuri realiste", unde omul este "supranaturaliz.at" ori divinul este umanizat (F.A. lsambcrl, Le .<en.1 du .mere.
Fete el religion populaire, Paris, Editions de Minuit, 1982, p. 154).
11
Pentru a intelege diferentele de Franta, unde proccsiunilc religioase treptat, vezi Eugen Wcbcr,
intu Frenchmen. The Moderniza/ion of Rural France, 1870-1914, Stanford Univcrsity Press, 1976, p.
354.
11
Transmiterea redimensionarea unor gesturi cullualc se de participantii la rit, prin
intermediul imitatiei. Aceasta arhclipul, pentru schimbArile cu
care va fi obligat interactioneze. Vezi fclicia Dumas, Gest expresie in liturghia Institutul
European, 2000, pp. 148-154.
332
Andi Mihalache - Ars Moriendi. Cultul eroilor
puse pe mncare, ncercnd n zadar le protejeze de
vnt. Toate femeile n picioare avnd resemnate desigur
orfanii constituiau grupul principal, dar se vecinii, pentru
oamenilor le sunt att de dragi ceremoniile pentru (s.n.)''
13

Alb negru
nu mai erau de vreme un simplu articol vestimentar, codurile
sociale consacrndu-le, de baston joben, ca nsemne civile ale domnului de

cum cea mai de a conserva realitatea este transpunerea
acesteia n registrul al literaturii de mare succes, Adela Hagiu o
ntre de

de Camil Petrescu aluziile din
binecunoscutul lui roman, Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de Observnd
repetata a n sublocotenentului Gheorghidiu,
personajul camilpetrescian, A. Hagiu vorbea de o anume a acestor
accesorii de resemnificarea lor n acord cu noul context social (primul mondial)
n care erau folosite: ele nu mai protejau de frig, devenind un fel de
talisman mpotriva fricii de moarte. De cte ori le punea, Gheorghidiu se
invulnerabil ca Ahile
16

Apropiindu-ne mai mult de subiectul nostru, negre erau
adecvate ntr-un context funerar, cele albe acompaniind cu
recuperatorie,

bine reglementate, subtextul lor era
B Maria, regina Romniei, zilnice, voi. IV, traducere de Sanda Ileana Racoviccanu,
Editura Albatros, 2005, p. 23.
14
Adela Hagiu, Romanul poetico-fllosojic, Institutul European, 1998, p. 193.
Carnii Petrescu, de Editura 1980, 198p. n Cuvntul inainte al

Ileana Manolc ne pune in cu detaliile lui Carnii Petrescu la prima conflagratie initial
respins la recrutare, ajunge, multe insistente, la infantcric; ca plutonier, apoi ca sublocotenent;
este de trei ori, luat prizonier o vreme trecut pc lista dcccdatilor; toatA via(a de pc urma surzcnici
pc front.
1
" .... Hipcrlucidul Ghcorghidiu se simte de a fi obligat, nu numai putere, dar
le ca. sunt dovada a miraculosului, iar acesta arc o conotatie bine
... ".(lbidem, p. 189). Glosnd mai departe pc tema a rcsorturilor mitologice pc care
acestea le Adela Hagiu mai " ... textul, de o simbolul
se semnificatiei oarbe. Moartea ar fi un fel de Polifcm ce poate fi eschivat in cxtrcmis,
cu ajutorul unei de oaie sau, de ce nu, cu o pereche de de piele ... ". (Ibidem, p. 195)
17
Un prilej de a purta albe era aniversarea ori onomastica unui membru al familiei regale, cnd se oficia
cuvenitul Te Deum. se pretindea, pentru serviciul religios care marca ziua de a reginei
Maria, la lui octombrie _1934. Cu inainte se negre, in contextul
regelui Iugoslaviei, Alexandru. In cel de-al doilea caz, erau mult mai clare, dorindu-sc " ... de
mare doliu: frac, negre, ... ". Vezi DJAN Inspectoratul Regional de
dosar 8/1934, f. 1, 80. Mult mai detaliate sunt (inutclc prescrise o cu inceperea celui de-al doilea
mondial cu necesitatea ca ceremoniile salveze mimeze normali Latea. n ziua de
20 iulie 1943, la Mitropolia din se oficia un parastas dedicat celor cinci ani de la moartea reginei Maria
celor 16 de la disparitia regelui Ferdinand. Prin urmare, prefectul eli" ... tinuta va fi, pentru civili:
negre, inaltA cu de doliu, pentru militari: kaki, in cisme, de
piele, sabie de una sau de doliu la ... " (DJAN Fond Rectorat,
333
Muzeul Judetean "Acta Moldaviae Scptentrionalis", V- VI, 2006- 2007
mult mai ambiguu, trimitndu-ne cu gndul la o tratare a binomului
Cum anume? Neputnd nega eroului, sau jubileele negociau cu
moartea. Ceremoniile aveau o dimensiune o alta faptului
ineluctabil al fiind de perpetuarea memoriei sociale a celui pierdut.
Comemoratorii deplngeau eroului n timp, voiau demonstreze
stingerea lui din nu ni-l cu totul. Pretextul dolorist ducea spre concluzii
optimiste, latura a ritualului politic suportnd o alta, mai mai

De
aceea credem din punct de vedere semiotic, de 10 mai
19
erau complementare
cu acelea mai grave, comemorative, alegoriznd dintre trecut prezent,
dintre eroii n

Nu vom ezita vedem n
respectivele ntruniri o de sociabilitate, ca expresie a gratuite de a fi
cu

Nu numai societatea ,juca" ceva, dar se punea ea n joc
22
: " ...
Frigurile n vederea zilei de 10 Mai au nceput! Tot romnul, ipocrit sau
sincer dinastie, oficialitatea, - sau nu - din listele electorale,
stlpii guvernului, descind rnd pe rnd treptele n goana lor
bilete de ca nu cumva scape parada de 1 O Mai, care vecinic e
iar [ ... ] n zilele acestea de furie birourile nu mai sunt
birouri, ncetnd orice activitate din cauza de bilete, cari, ca pe
sau distribuitori, motive cari de cari mai ridicole mai puternice,
spre a nu fi cu refuz. Cte de treceri n nu se aud cu
ocaziune! Cte schimburi de cuvinte aspre, cte ghionturi,
dosar 2252/1943, f. 168). Atunci cnd un eveniment anume lrcbuia c.tpctc o oarecare mplinirea
unui an de la producerea lui era o ocazie numai de a li celebrat prin Te Demn inslituit astfel ca fapt
memorabil. Cu acest prilej se acccplau unele Astfel, la 22 iunie 1943 se marcau doi ani de la intrarea
n La Te Deum-ul din catedrala se intra cu " ... pcnlru civilie
pantaloni iar pentru mililari vcston kaki, cismc negre, sabie de
una ... " (DJAN Fond Rectorat, dosar 2251/1943, f. 810).
11
Ludicul introduce o anume creativitate indctcrminarc, obligndu-nc pc ct posibil,
prea deterministe, prea de rolul factorului politic n detrimentul celui cultural, de latura a
ritului nu de pc care acesta le (Jean Jacqucs Wunenburger, Lafi!te, lejeu etle .\'acre, Paris,
Jcan-l'icrrc Dclargc, Edilions Univcrsitaircs, 1977, pp. 113-120).
anilor de la unui monarh era un model lansat de Napoleon 1 perpetuat de
Napoleon III. Prin decretul din 19 februarie 1806 , ziua lui de ( 15 august) data
sale (2 decembrie) deveneau V ezi Roscmondc Sanson, Le /5 aout: Fete
nationale du Secund Empire, n Ala in Corb in, Nodle Gcromc, Danicllc Tartakowsky, Le.1 u.wge.l' po/itique.1 de.1
aux XIX'- xx siede.l', Paris, Publications de la Sorbonnc, 1994, pp. 117-136.
'" Respectiva era chiar ca un apogeu al islorici noastre. Cel justi tic a Spiru Haret
( 1897) de a institui obligativitatea pentru ziua de 1 O mai. O din 22 aprilie
1897 spunea, printre altele, dzi este deja ca dzi de serbare Evcnimcnlcle a
cslc ca: ntronarea M.S. Regelui, proclamarea timp de patru
secole, slabilirea regatului, sunt fapte de o n istoria pc deplin alegerea
dzilci de 10 Maiu ca dzi de serbare (DJAN Fond Reclorat, dosar 631/ 1896, f. 190v.).
" Este acccptia de Gcorg Simmcl la noi, de Sandra Dungaciu. au o dimensiune
(amabilitate, tact, rafinament, acceptarea unor reguli implicite, respectarea o alta
(efortul de a sugera completa lor egalitate n cadrul jocului). Sandra Dungaciu,
Geurg Simmel sociologia Cluj Napoca, Editura Dacia, 2003, pp. 119-125.
" Ibidem, p. 124.
334
Andi Mlhalache - Ars MoriendL Cultul eroilor
nu se din cauza acestei zise Cte chiar nu se
pentru binecuvntata so!ul coanei Veta sau al d-nei Repezeanu n-a fost n stare
heghemoniconul de a asista la parada de 10 Mai de pe Bulevardul Academiei!"n_
albe cele negre deci ambiguitatea ceremoniale:
elogii funebre ori Deplngem moartea eroului, ori ne l
n memorie? doar din public nu au puterea celor din sacru,
nu o din agora nu pot dect ne acomodeze cu
cuiva, consolndu-ne cu faptul mai suntem n stare ne gndim la el
24
. Titlul
este deci o aluzie la ambivalenta fenomenului comemorativ, pe
pe Evident, reperul la care ne este scenariul liturgic: nu
putem spune ar avea ceva din simptomele divertismentului, dar este, cu un
spectaco1
25
melanjul de solemnitate de ludic sunt judecate celelalte rituri, poate
mai grave, pompele funebre (cu decorul lor flora! de nhumare) situndu-
se n capul listd
6
. poate fi oricnd, pentru
prin paradoxale, ele identiticnd sacrul, monumentalul, printr-o de
gesturi profane. Acesta e cazul divertismentului: o deviere de la principal al
unul din ingredientele ei de

Cum spune lsambert, ludicul ne
extrage din de zi cu zi a ne rupe totalmente de ea. i doar caracteristicile,
pentru a nu crea mpturi a sugera, continuitatea corpului social. Cu
gndul la ambiguitate a ne mai ntoarcem o la
titlului, sugernd simbolistica albului negrului nu este chiar att de
ntr-un substrat cultural mai vechi, cele culori sunt de fapt
complementare, reprezentnd doliul, solidaritatea cu cel plecae". Modernitatea
le-a simplificat cumva, vechile n ritualurile satului
romnesc.
Cum ritualul
Neputnd definitive, la care pot
ne amintirile, cultul eroilor se pe
joi 1 O mai 1912, p. 1. Trecnd peste faptul am citat dintr-un ziar de stnga, antircgalist, tabloul
este suficient de revelator pentru o anume realitate: ceremoniile publice erau, dincolo de motiva1ia lor
un pretext de autoctalarc, autolicitarc autocontinnarc
H Pentru ambivalcntclc fenomenului comemorativ vezi Mona Ozouf, 0!/t!brer, savuir etfeter, in "Le Dcbat",
numcro 57, novcmbrc-dcccmbrc 1989, p. 19.
F.A. Isambcrt, up. c:il., p. 156.
26
lhidem.
27
Ibidem, p. 157.
28
..... Culoarea a doliului a fost cu practica a ungerii cu noroi sau a
pc cap, sugcrnd soarta defunctului. La rndul doliu! alb a fost pus in cu
credinta spiritele mortilor, duhurile in general, li se in alb. [ ... ] Prin
unnarc, folosirea cu obstinatie a acestei culori ar semnifica nu numai grija ca dalbuh> tic ct mai
bine primit integral in lumea de dincolo, ci un semn al celor cu situatia sa" (Ion H.
Ciubotaru, up. c:il., p. 74).
335
marginea lor; comemorarea ceea ce istoria pune la
pentru istorie cronologia pentru
mult mai importante fiind punerea n participarea,

complexitatea fenomenului, ne de exclusiviste, de
care n ritualul politic doar o manifestare ori
un simplu instrument de mobilizare, manipulare, disciplinare. Cartea de
are la origini una din lui Pascal Lardellier: sub lozinca a
care ar domina acum sociale, se pe caracterul formal al
ritualice, opus unei interumane generalizate
30
. Riturile
par, de aceea, ar constrnge individul, supunndu-1 unor obiceiuri
Ca combatem nu trebuie acest cult al eroilor nu era
exclusiv funebru, el intrnd n complementaritate cu "optimismul" cultului regal, cu
dimensiunile lui ludice mondene. La 1900, nu mobilizarea maselor era suprem,
mult mai importante rochia cu care vei fi de 1 O mai, locul rezervat la
grija de a "da bine" n ochii

Trebuie ne apropiem de Belle
Epoque-ul romnesc
32
cu el categoric, un il/o tempore, definitiv
pierdut, imposibil de comparat cu zilele noastre mai ales cu dezgustul pe care ni-l
trezesc azi ceremoniile publice. Este de asemenea prea
des uzitate de regimul comunist de politicianismul perioadei postdecembriste. E
necesar fenomenul ritualic, l n istoricitatea lui
el putea stimula reale, independente de
oportunismul discursului politic. Cu rezerva teoriile despre performance sunt produsul
unor antropologi care merg pe teren, la diverse ritualuri astfel n contact
direct cu obiectul lor. Antropologul se de privilegiul de a fi un martor
ocular
3
. istoricul nu are la subiectul de interes, trecutul,
trebuind atribuie oamenilor dintr-o dificil de probat.
Ritualul nu ci n primul rnd, la teatralizarea
estetizarea El nu menirea privirea o privire
1
' Mona Ozouf, op. dt., p. 21.
11
Ibidem, p. Il.
11
Ceea ce nu inseamnA ci ludicul ar fi neapArat frivol, iar detaliu( plictisitor. n
acele care ne la o vedere, ntrcbndu-nc, ca un exemplu, care era
diferenta dintre o ceremonie unde regele asista la dcfilarca trupelor o alta, unde se limita si n o
de onoare? Era o comoditate ori o de a diminua, poate, scmnificantii militari ai

11
Jubileul inaugurarea statuii lui Mihail din n septembrie 1911, erau insolite
de o de din sfera divertismentului: curse de cai, ceai dansant, Presa
publica att meniul servit la dejunul oficial ("poulct aux choux flcurs", ,,souffics la vanilie" etc.) ct
anunturi de genul: " ... doamnele le care au locuri n loje, ca n staluri, la cele festivitAti
jubiliarc de la teatrul national, sunt rugatc asiste ... " ("Evenimentul", 24 septembrie
1911, p. 3).
11
Susan Sontag, Impotriva interpret6rii, traducere de Mircea Jvllncscu, Editura Univers, 2000, p. 94.
336
Andi Mihalache -Ars MoriendL Cultul eroilor
care temporar, tot ceea ce nu place ochiului
34
. La propriu figurat,
ritual.ul ne pune n vedere. A ritualiza este totuna cu a da a descoperi, a face
vizibil, a expune, a avertiza, a aduce n valori neglijate. Autenticitatea ritului nu
depinde de transmise, ci de celor care iau parte la el,
dndu-i notorietate. n acest caz, martorii sunt ei actori: cu ct
persoanele prezente sunt mai multe, cu att mai o aceea a
eroului, alegoriznd-o pentru a-i da convenabile. Simbolizarea, n
orice ar fi, o ntre realitatea unei dureroase felul n
care noi suntem o De aici alegoria a "corpului
social amputat": o care nu in afara
momentului cnd oamenii o pun n o o
dezvoltnd, coregrafie, alegoria "organismului" comunitar, sintetizat cel mai bine cu
prilejul se ritual acestuia,
recunoscnd-o prin aceasta, redefinindu-se,_ solidarizndu-se in jurul a
ceea ce ei au in comun: "noi, cei care l-am pierdut pe ... "
35
.
ceremoniei sunt (te deum, discursuri, de ce semnificatul este diferit,
imprevizibil? carte nu se de regelui Carol 1 ori ale succesorilor
ci de felul cum lui trebuie aline simbolic, umple golul ireparabil
de un erou anume. Iar metoda cea mai este situarea n descendenta
intrarea monarhului n genealogia a eroilor neamului.
de atunci imaginile-standard pe care viata le de obicei
ochilor Erau evenimente senzoriale. Ritualurile scoteau istoria din cronici
o puneau pe dar descrierea ca simple farse ori potemkiade de
consensul vulgar al gndirii de stnga. De la Toma d 'Aquino
36
incoace, fastul este un
simptom, o a bunei o monarhul
respectndu-se pe sine. Luxul pe care l expune nu e ci concretizarea a
puterii regatului. Vizibilitatea subntindea o idee de probitate, de verificare prin
La rndul ei, probitatea se baza pe o idee de notorietate care stimula de a
vedea, de a te situa, nesperat, n proximitatea unui personaj celebru. Legitimitatea unei
se verifica n stimularea nevoii de a vizualiza ncarnarea respectivei
" Gndindu-sc la lumea secol XIX de inceput de secol XX, unii ccrcctlllori vorbesc de
"rccapitularca prin privire". Despre de a o imagine chiar de noi, vezi Ioana Popescu,
Foloasele privirii, Editura Paidcia, 2002, pp. 135-137.
!' La 4 februarie 1909, 1. ii scria din lui Mihai rclatndu-i modul in care
fusese implinirea celor 50 de ani de la unirea Moldovei cu Muntenia. Alegem un fragment ilustrativ
att pentru ideea corpului social reunit in jurul unui erou, ct pentru doza de incontrolabil pc care o contine o
comemorare, orict de ar fi ca: " ... aici studentii au luat parte la Te Dcum cu toti de la (Radu
ne-am unit cu convoiul Ligii, la care participase toti unde bustul lui Cuza a
fost purtat pc principale, tras de cai oprit chiar in palatului regal intors cu palat
tinut vreo cinci minute, la una din fcrcstrile palatului regina printul Carol, care s-au retras
imediat ce au bustul e oprit in ... " (Mihai volum editat de Dumitru
Virginia lsac, Sorin D. Junimea, 2003, p. 556).
"' Ne referim la Toma din Aquino, Despre editie traducere de Andrei Bcrcschi,
Polirom, 2005, 31 O p.
337
puteri. Ca care regula de vederea unui monarh
constituia, prin urmare, un eveniment, deoarece apropierea de el era un privilegiu.
Noi
Ritualul este doar n un loc al regulilor clare, al codului prescris care ar
respinge orice transformare. El nu schimbarea, dar foarte bine
frica de ea
37
Ritualul nu reproduce cuminte un scenariu. El un cadru formal care
schimbarea sau, mai curnd, o de nevoia de a se legitima. Ritualul
este prin el
Nu ne cum produce el valori prestabilite

39
ci cum
"secundare", chiar din actul in unei
empatice. ritualul este un spectacol cu public, nu un
monolog
40
Organizatorul trebuie comunice cu publicul prin
evenimente scoase din realitatea in care acesta este situat zilni<.:. t:sle acel referent
comun folosit pentru codificarea unui anumit mesaj privitor
41
. Ritualul o

cu uneori Presupune o tensiune creatoare

ntre ceea "ce ar trebui fie", scenariul "ceea ce se petrec..:" de fapt n timpul
transpunerii lui in A ritualiza nu e totuna cu a legifera. stabilim un
cadru in care putem face schimburi de contradictorii, acomodndu-le sub
umbrela unui provizoriu. Iar ambiguitatea pe care o aduce nu tensiunile, ci
le le un modus vivendi. Nu lumea, nu cu ea,
ci o

Se el nu probleme. dar le natura
44
Este un mod de
l' n anii 90 ai secolului trecut s-a discutat mult pc ideea ritualul nu ar fi un loc al
culturale, al de anumite s-au nuantat, considernd nu trebuie
ne ca un ritual se repete absolut identic permanent efecte. astfel sintagma
.,continuitate practicile ritualc se pot schimba tocmai pentru a experienta pc
care trebuie o scmnificc. Vezi David E. Sullon, op. ctl., p. 93.
n O viziune asupra cvolu)ici metodologice in domeniul studiilor despre ritual ne este de
istoricul Adrian Studiul ritualurilor politice: o in "Xenopoliana",
XIV, 1-4, 2006, pp. 3-17. Autorul atrage asupra viziunii pcrformativc asupra culturii. mai
ales de de la Oxford: noile in domeniu scol cultura dintr-un stadiu
an.;ilar, de subprodus ori reprezentare a social-politice, dndu-i o putere de sine
Opiniile lui Adrian ne trimit spre William H. Sewell Jr., The of' Cu/ture, in Vicloria E.
Bonnell, Lynn Huni (eds.), Beyond the Cultural Turn. New Oirections in the Stmly ul Suciety and Cu/ture,
University oi' California Press, 1999, pp. 49-52.
-'' Despre ritualurile funebre se spune au propriul ritm, discordant sau anacronic de contextual social in
care sunt praclicatc. A spune lumea mortilor ar reflecta-o pc aceea a viilor eslc, prin urmare, destul de
riscant. Este o aserJiune din ipoleza potrivit se mult mai greu dect s-ar
in cuprinsul lor cocxistnd influcn1e culturale din epoci diferite, multe dintre ele contrazicnd flagrant tendin!cle
dominante ale Vezi DavidE. Sutton. oJ'- cit., p. 97.
Gavin Brown, Theurizing ritual as perfimnance: expluratium uf" ritual indetermina(y, in "Journal of Ritual
Studics", 17, 1, 2003, p. 5.
41
lan Prattis, Understanding symbolic prucC'ss-melaphur, vibra/ion, furm, in ,)ournal of Ritual Studics", 15, 1,
2001. p. 38.
41
Gavin Brown, up. cit., p. 6.
Kcvin Schilbrack, Ritual melaphysics. in ,)ournal of ritual studies", 18, 1, 2004, p. 86.
44
Cathcrinc Beii, Riluallheury, ritual practice, Oxford University Prcss, 1992, p. 109.
338
Andi Mi ha Iache -Ars Moriendi. Cultul eroilor
a unor unor probleme, unei El gesturi
ambigui, din care putem extrage, la fel de legitim, viziuni diverse asupra unei singure
Nu ne o imagine anume despre lume, ci ne posibilitatea de a-i
noi variante. Lumea n ritualuri nu este altceva dect rezultatul
ritualului
Ne mai interesul nostru pentru trecutul dat n spectacol nu

oare o de ceea ce trebuie facem n prezent?
46
Comemorarea
ceea ce ne Da, deoarece ritul trebuie ignore,
instituirii sale
47
.
de glcevile identitare, originarol pentru nu este
specific cuiva nu-l n mod privilegiat. Acesta o a
nceputurilor o valabilitate prin care oamenii se apropie, se
gustul pentru ceea ce au n comun, nu pentru ceea ce-i desparte. cum
originile stau mereu la ndemna unui zeu, ele se cu ideea de sacru cu
primordiale din el. marile mituri, inclusiv cele eroice, nu nu
descriu o realitate, ci modul de a fi al acestei
Pe urmele lui
Gianbattisla Yico
49
, care credea mitul ar fi, nti de toate, un limbaj gestual, capabil
rememoreze faptele zeilor, studiile despre ritualurile dedicate eroilor pun n
dimensiunea lor Foarte apropiate de perspectiva "teatrului

(eliberarea corpului de sub hegemonia limbajului, a care l descria
domina), noile ale ritualului pun accentul pe trupului, pe
autonomizarea gesturilor de cuvinte pe nevoia de
la locului. Comportamentele ritualizate nu spun, deci, o poveste ci
transmit, succint, Ele astfel o multitudine de fapte entropice,
un simbol care nu sensurile ci le acceptndu-le
succesiv.
Eficacitatea ritualului prin trupurilor intr-un cadru
simbolic numit "corp social". Dar acolo unde unii doar corpuri juxtapuse, cel
individual cel colectiv, trupuri care se constituie unul pe altul
51
De aceea
ritualul nu este o de mobilizare a indivizilor ci o de a inocula
perpetua valori prin experimentarea "incorporarea" lor de Este
modelarea pe care corpul social o asupra corpului individual. Imaginea corpului
este o obiectivare a despre care,
societatea o "reconstituie"
52
A face unor idei a le inocula n
Ibidem, p. 85.
Picrrc Sansot, Du bun el du moins bun usage de la cummemuration, n Hcnri Picrrc Jcudy, Patrimuines en
{iJ!ie, Paris, Editions de la Maison des Scicnccs de l'Hommc, 1990, pp. 285-286.
7
Ibidem, p. 288.
" Vezi excelenta lucrare a Slclci Pclcccl, Agunistica in via(a a antice, Editura
Meridiane, 2002, p. 24.
Ibidem, pp. 22-25.
Am mprumutat acest concept dintr-un articol (nepublicat pc care OltiJa Cntec l lui Andrei
conceptiilor regizorale din momentul de
Cathcrinc Beii, up. cit., p. 180.
51
339
trupuri, a le da corporalitate. Din acest unghi de vedere, corpul este punctul critic in care
are loc a

Este metafora cea mai tropul prin care o
societate se percepe pe sine se imaginea cu oamenii care
inconjurau ndeaproape statuia lui Cuza (27 mai 1912), putem accepta ideea in acea
vreme corpul social era singurul apt ofere prezentului imaginea a unei
comunitare. Ritualul nu era un act de putere, de control, de
manipulare, de mobilizare, ci o de negociere alegere a unui trecut
recunoscut finalmente, de toate taberele, ca fiind al ,.tuturor", nepartinic. La
acestui conciliatorism contribuia, cu faptul lui
recurente, multislratificate polifonne, nu diacronice, ordonate strict definitiv
54
El
un rol de pacificator, dar nu in sociale, cum s-a lot spus, ci
n cazul conflictului dintre incertitudine prcdictibililatc, dintre sale
acceptate acelea tolerate
55
.
Multe teoretice ale ideii de de rituale
adesea cu par structurate in juna!
Desigur, sunt lucruri care n timp, dnd oamenilor
cu ceea ce ei cred i-a precedat. Dar este la fel de ele se
n detalii iar asemenea nu sunt mereu
recunoscute de cei care le

Din acest motiv, nu suntem de acord cu ideea
rituale care ar ar salva Perpetuarea acesteia adaptarea,
reutilizarea ceremoniilor in acord cu ultimele Nu in sine este aceea
ci corpul social care se cu ajutorul apelului la ea. n fond, de ce ii
vorbim pe numai de bine? Pentru mitul o anume supralicitare, iar a
supralicita aici cu a conserva ceva
58
. i sporim deliberat
indemnndu-i pe contemporani totul pentru a nu pierde valoarea El
poate avea rolul de a prezerva o istorie, o imagine despre ea, inscriindu-sc astfel in seria
lhidenr, p. 95.
Prallis, op. cii., p. 38.
Barbara G. MycrhotT, A dealh m due linre: can.\lrucliun uf self an d cu/fure in ritual drama, in John J.
MacAioon (cd.), Rite, drama, feslivul. spectacle. Rehearsa/.1 loward u theOIJ' uf cultural perfiwmance,
Philadelphia, Institute for thc Study of Human lssuc, t 984, p. 149.
!Ilo ..... in timp ce traditia o transmitere a ceva de la o generatie la aha (sau a ceea ce este transmis).
traditionalismul trimite la o relatie anume cu ceea ce este transmis. Spre deosebire de traditie, tradilionalismul
o ideologic. Traditia este acccptalll o reflectie pc cnd tradilionalismul presupune o
raportare [ ... ) Printre de ale traditiei se generalitatea,
universalitatea, aplicabilitatea sa n toate domeniile, caracterul nedeterminat, imprcc1s, ncxibilitatca,
innuenlabilitatea, adaptabilitatea, toleranta. capacitatea de a se ramifica pc o arie relativ caracterul
articulat, facultativ, recomandabil, distanta fatil de origine. La polul opus se ana caracteristicile
traditionalismului: specificitatea, circumspcctia, precizia n privinta exactitatea,
rigiditatea, inflexibilitatea, consecventa, caracterul compact, stabilitatea cmactcrul imperativ,
(Vezi Norbcrt Hintcrstciner, Ctre u a lradifii/ur. Cunlribrtfii anglo-omericane la o
a tradifiei, traducere de George Cluj Napoca, Editura Dacia, 2003, p. 59).
Catherine Beii, up. cii., p. 118.
Eric W. Rothcnbuhler, Rilual Communication. Frum Evet)'Joy Conversa/ion /o Mediated Ceremony, London,
SAGE Publications Ltd., 19911, p. 34.
340
Andi Mihalache -Ars MoriendL Cultul eroilor
practicilor patrimoniale. Mitul este aici un produs al retoricii reiterate periodic, discursul
comemorativ functionnd ca instrument de prezervare, ca modalitate de a eroul
printre noi. Cu riscul de a plictisi cititorul, vom cteva momente care se repetau
la fiecare ceremonie, tocmai pentru a surprinde recurenta acesteia n
cadrul unui spectacol de asemenea n asemenea situatii, este
acordului cu realitatea, ea camuflnd, cu sale de rigiditate,
introduse pe parcurs. Redundanta codificare recodificare
n sprijinul ei, ca de discurs, mai vine analogia: ea nu dar
ne cu elementele recent pe care vrem le n
imaginea pe care o aveam deja despre noi
Nu nici ideea formalizarea discursului ar induce o acceptare

ar descuraja ne-ar sili oficiale. De
fapt, setul de norme care trebuiesc respectate n mod obligatoriu nu de
dragul disciplinei, ci au menirea de a izola de contextul concret, pentru ca ei
se de mica magie a ceremoniei
611
Ne de asemenea,
rezervele de tratarea discursului identitar doar ca un accesoriu al aparatului
propagandistic al puterii. Marile teme ale ideologie nu erau un monopol al
n cadrul acesteia, cel mai interesant aspect era unor imagini
diferite ale erou sau eveniment, nu unanimitatea opiniilor. Chiar din de
prevedere ce se luau cu ocazia unor ceremonii, vedem de a controla nu face
Cu toate aparentele I-ar confinna,
monopolul statului n domeniul ni se pare discutabil. Cazul statuii lui
Cuza este n acest sens, comemorarea lui cel Mare din 1904 fiind, de
asemenea, ilustreze ipoteza Apoi nu trebuie nici o
definitorii pentru primele decenii ale secolului trecut: 1) nevoia de
spectacol, ntr-o lume n care strada nu oferea foarte multe n acest sens;
2) deplina empatie a publicului cu acest gen de ceremonii, consumate n
registrul patriotismului n acela al divertismentului.
A ritualiza, a patrimonializa
nregistrarea unor momente importante din viata uneori n
mici vestigii trecutului eroilor, n simboluri ncorpornd
pe termen lung. Cumulndu-se cu altele, a obiectelor
contribuie la cultul generationale
61
cum am amintit deja, lucrarea de
are la origine asupra diverselor ale de patrimoniu. Prin
urmare, sinonimia dintre comemorare muzeijicare nu este Teatrul istoric
Cathcrinc Beii. op. cii., p. 121.
Pascal Lardcllicr, Teoria rilllalice, traducere de Valcntina Pricopic, Editura Tritonic,
2003, p. 19.
" Michcl Moniquc Rilualuri familiale sociale din marea brwghezie, in Moniquc
Scgrc (cd.), Mi/uri, riluri, simboluri i'n .wcieralea traducere de Bcatricc Stanciu,
Editura Amacord, 2000, p. 106.
341
Muzeul "Acta Moldaviae Scptcntrionalis'', V- VI, 2006- 2007
din transpuneau un gust special pentru trecut, jucnd, la un
punct, rolul muzeului
62
. De fapt, ideea de patrimoniu este un rezultat al expunerii,
al unor lucruri, practici persoane uitate, noua etalare prin
le o a doua

Ceremoniile care o nostalgie
recurg la o reinventare a acestor obiecte, contextul festiv din
lor dndu-le o densitate mai mare, de aceea a
relicvelor
64
. Recuzita putnd fi in mici
la originea se deseori. Toate elementele ce compun scenografia unui
ritual ies astfel din regimul nu mai revin la el nici incheierea
ceremoniei. Vizualizarea lor n timpul unei le scoale definitiv din uzul
curent, transformndu-le n bunuri patrimoniale, de muzeu.
Oare nu putem dect ceea ce putem vedea? evident, de la
componentei materiale a actului de cult, ceva din statutul de obiecte
superioare celor din prelungindu-se, mai trziu, n dispozitivul muzeal,
unde exponatele sunt izolate de contextul lor originar. Rostul decorului ritual nu este de a
ne oferi o ochiului
65
, ci de a determina publicul accepte o
Din materialitatea lui din organizarea pe care o
decorul pennite instaurarea unui cadru spectacular separat de
zilnice favorabil produse de actul comemorativ
66
.
dosarele dedicate lui cel Mare n iulie 1904,
costumelor "medievale" ce compuneau cortegiile istorice.
organizatorilor se concentrau, nu asupra puterii lor de a
aduce dinaintea ochilor o demult n acea vreme, a vogii pozitiviste, estetica
decorului de teatru, a celui istoric indeosebi, insista mult pe detaliu! "fotografic", pe
copierea realului
67
. Corectitudinea reconstituirii nu era autenticitatea
costumelor fiind principala exactitatea unui pliu ori a unei coafuri trebuia
transporte privitorul n timpuri pierdute ii dea sentimentul
de ele, il impresioneze, nu numai informeze. Procesiunile istorice din se
reclamau ele de la pe care unii o numesc realism
descriptiv, imitativ
68
.
Dcnis Bablct, Esthelique generale du decore de theatre de 1870 a 1914, Paris, Editions du Centre National de
la Rcchcrche Scicntifique, 1965, p. 20.
J Barbara Kirshenblatt-Gimblctt, Theori;:ing Heritage, n .,Ethnomusicology", voi. 39, noJ (Autumn, 1995), p.
369. Autoarea termeni cum ar fi "folclor" ori "patrimoniu" nu pot fi realmente
din deja canonizate, ci din accep(iilc distorsionate, "populare", pc care le in practica de zi cu
ZI.
". Pascal Lardcllicr, op. cit., p. 89 .
, Ibidem.
Ibidem .
, Dcnis Bablct, op. cit., p. 20 .
.. Ibidem, pp. 44, 50.
342
Andi Mihalache - Ars MoriendL Cultul eroilor
Ce ne propunem
Studiul de iese din seria ale
integrndu-se, ntr-o istorie a tipurilor de ntr-o poveste a regimurilor
Face parte dintr-un plan de cercetare dedicat ideii de patrimoniu n
special, modernilor de a se ndatora unui trecut, de a se devota acestuia ca cum
I-ar putea intr-o actualitate. De altfel, in practica multe lucruri sunt
justificate prin faptul ele de vreme ar fi se o
continuitate. Putem chiar orice rit este imitarea sau reproducerea unui alt
rit, aporturile originale neeliminnd analogia explicit de responsabilii
noului cull
69
. iau probabil ceva din "pomenirea Oricum, e clar
nu au plecat de la nimic, publicul lor fiind atras cu ceva familiar, instituit de
vreme. De acestei depinde succesul ritualului, suspendarea
nencrederii a n toate "pantalonarilor". Nu se poate pleca
de la zero, nu se poate construi o memorie ajutorul unei
comune mai vechi, care gireze nceputul procesului comemorativ
70
.
Vom pune la lucru ipoteze aparent contrarii: a) spontaneitatea ritualului, a
subiacente "periculoase" pe care le poate b) vechimea gesturilor,
a valorilor imprumutate din cullura din aceea mai ales:
ceremoniile publice acest fond preexistent, dar n scopuri civica-educative, nu
din funerare. Prin celor dorim de
prea ndatorate dogmei inventate". Ea ne face totul
scepticismul nostru postcomunist vedem, oriunde oricnd, numai ipocrizie,
oportunism, fonnalism, politicianism. Cu alte cuvinte, nu nici o oamenilor
de acum o de ani. Credem acele ceremonii nu erau absolut moderne,
ci prin care elita ncerca intre n contact cu lumea satului, aparent la
problemele Comemornd, imprumutam limbajul omului simplu, pentru care
cuvntul "pomenire" desemna unul din cele mai importante din zona
Aducnd acest vocabular n agora, modernitatea i deturna comemorarea
nu faptul eroului, lui continuitatea
memoriei sale, ea juca, rolul de antidot al Prin urmare, cartea
de nu n mod special ritualul politic, ci doar lui recuperatoare,
conservatoare. Nu ne-a interesat efectiv spectacolul, ceremoniile descrise n paginile
tiind un pretext de a investiga prin care cullul eroilor sprijinea
retorica Or, termenul "patrimoniu" ne duce cu gndulla originea unui
lucru, ideea de trecerea unui bun material sau imaterial de la
Mare Augc, Puur rme cmtrupulugie de.l" cuntempurains, Paris, Aubicr, 1994, p. 11 O.
7
" Venit la Putna in iulie 1904, cu ocazia celor patru secole de la moartea lui cel Mare, Gala
Galaction observa acele au succes pentru valorificA omului de rnd: " ... dar ce
poli face mai mult dect o cruce, un crmpei de in gndu-li! curentul te
impinge spre iconostas. opresc un minut lung in privesc pc cei ce se - sunttoli ... "
(Gala Galaction, Jurnal, voi. 11, Editura Albatros, 1997, p. 20).
343
la copii
71
. Problema trebuie dintr-un dublu punct de vedere:
receptarea transmiterea
72
Mai precis, se ma; curnd de partea
ceea ce un act de transmitere de la un grup la altul. De exemplu,
dintre Carol! Al.l.Cuza ne vor demonstra tema transmiterii
puterii se strns de perenitatea longevitatea corpului social
73
, succesiunea nefiind
de conceput punerea n a fenomenului de transmitere a
prerogativelor. Problema n exercitarea puterii devenind oamenii
conjurau discontinuitatea dezordinea care le societatea chiar n afara
perioadelor cnd succesiunea nu era la ordinea zilei: o implicat
statului, se asigura regenerarea perpetuarea a corpului politic prjn implicarea
persoanei care ncarna suveranitatea
74
. Dar cum succeda unui personaj
a fost Al. 1. Cuza, care a ncarnat el regimul inaugurat o cu el? acest
lucru organiznd o transmitere a puterii, manipulnd ancestralitatea
acceptnd simbolice prestigioase, n numele unei logici eminamente consensuale
75

Astfel, ritualul comemorativ dimensiuni ale publice: 1) dimensiunea
perpetuarea corpului politic; 2)
prezentului anticiparea viitorului
76
Persoana este expresia nu a
conflictelor. Este o a puterii ce eternul temporalu/,
suveranitatea politice
77

Ideea-cheie ar fi fiecare eveniment abordat de noi oarecum o
aparte a cultului eroilor. Sunt studii de caz pentru care nu am optat
multitudinea din arhive sau din dndu-ne indicii clare despre
unei ceremonii, despre mizele ei simbolice
78
. capitolul introductiv, prima
se la nhumarea lui Alexandru Ioan Cuza ( 1873 ): funeralii le unui erou
gama de atitudini, discursuri, valori rituri care se ulterior n scenografia
dedicate lui sau altora (cap. Il). imediat cu marcarea celor
400 de ani de la moartea lui cel Mare ( 1904 ). Era o comemorare la
dimensiunile Vechiului Regat lui Spiru Haret, att n
ct n sate (cap. III). A urmat jubileul unui personaj n regele Carol 1, care
n 1906, patru decenii de domnie. Medalistica momentului era un bun
71
Anne Gotman, Le pnisent de 1 'heritage, in Hcnri Picrrc Jcudy, op. cit., p. 109.
71
Ibidem. ,
7
' Mare AbCics, Rituels de heritage palitique, in Henri Picrrc Jcudy, up. cit., p. 127.
7
Ibidem, p. 128.
75
in asemenea situatii, se francezilor de a salva continuitatea unor simboluri trecerea de
la cel de-al Doilea Imperiu Ia Republica a 111-a. Insistndu-se pc "unire" "armonie," ca idealuri depolitizate,
sArbAtorile nationale erau cludliri temporare ale spiritului partinic. Vezi Sudhir Hazarccsingh, .. A Canrmon
Sentiment of National Glory ": Civic Festivities and French Collective Sentiment under the Second Empire, in
,,J.M.H.", 76, Junc 2004, p. 281.
"Mare AbClcs, op. cit., pp. 133-145.
77
Ibidem, p. 146.
71
Am cAutat sA oferim portretul eveniment pc baza unor surse care se completeazA se veri fi eli
reciproc. urmele unei comemorAri anume in arhivele de la apoi de la am dorit
surprindcm diseminarea unor discursuri practici, trecem cu vederea cvc:ntualclc dintre
"centru" "provincie".
344
Andi Mihalache -Ars Moriendi. Cultul eroilor
prilej de a redefini cuvntului "erou"
79
, de a recapitula ntregul panteon
pentru noi fiind un pretext de a studia dintre cei vii lor celebri (cap. IV).
Ne oprim apoi asupra statuii lui Cuza, la n mai 1912: s-a dorit o
serbare la dimensiunile ei care i-au fost date au
acest cadru (cap. V). Un alt episod: n august 1920 avea loc procesiunea prin care o
capul lui Mihai Viteazul, se ntorcea la Dealu
ritualic Marea Unire (cap. VI). Mai mult, primul mondial, un alt tip de
erou, cel colectiv, uneori anonim, omagiat prin monumente civice saufunerare, ridicate
n mai toate comunele care pierderi de (cap. VII). La final, am
un capitol mai sintetic, cu trimiteri att la nceputul ct ultimii ani ai dinastiei
Hohenzollern. Ne referim, prin urmare, la "corporalizarea" teritoriului patriei prin
turism funerar ori turnee regale de-a lungul (cap. VIII). In acest context,
atragem asupra felului n care monumentele erau multiplicate cu scopul de a le
face ubicue, sintetiznd astfel, n orice punct, ntreaga istorie a romnilor, nu doar datele
ei strict locale.
Ars Moriendi. The Cult of the Heros
(Summary)
The author presents the general considerations about the cult of the heros in
Romania's Hohenzollern regal Dinasty. He has underlined the important fact: the mintal
evolution from the medieval individual hero to the national collective hero. Thus, after a
few years after the World War 1, in Big Romania had appeared a new kind of hero, the
collective 1 anonymus one. He has been homaged by civic and over a tomb monuments,
builded in many localities with dead heros in WW I. AII the people who has been
involved in the commcmorative activities have used same words, experiences and
representations about the dead, hero's remembrance or immortality.
79
n sensul calitate de erou nu era la modul absolut de moartea personajului omagiat, de
bravura lui pc cmpul de Sensul cuvntului se n pantcon loc pentru toate meritele
vocaJiile.
345
NICOLAE PETRESCU - COMNEN
A *
-DIPLOMAT AL ROMANIEI INTERBELICE
ADRIAN
Introducere
Politica a stat este de oameni special
pentru a face De
ai intereselor statului peste hotare, depind imaginea locul pe care il un anumit
stat pe arena activitatea multora dintre actori minori ai
nu este ndeaproape istoriografia axndu-se mai ales pe
studierea marilor care au marcat profund epoca n care au Numai
astfel, se ori se trece cu vederea activitatea unor care au activat in posturi
cheie care au reprezentat cu succes interesele statului romn peste hotare. ntlnim
astfel de cazuri avem in vedere cercetarea de Externe ai
membrilor corpului diplomatic al Romniei in perioada
de istorici unor de renume precum: nicolae Titulescu, Take
Ionescu, Grigore Gafencu; activitatea a acestor a fost
in numeroase publicate in Nu putem reduce
cercetarea asupra romni a politicii Externe a
Romniei la doar cteva marcante, ci ar trebui activitatea
pioni ai politicii externe a Romniei. precum Alexandru Lahovari,
Dimitrie Ghika, Frederick C. Nanu, Victor Antonescu sau Nicolae Petrescu-Comnen, unii
dintre ai Afacerilor au fost prea de
Avem convingerea analizarea unor precum cele
mai sus poate neni in sprijinul unei mai complexe a politicii externe
a Romniei din perioada
De aceea am ales ca in rndurile un scurt portret al unuia
dintre de ai Romniei interbelice, Nicolae Petrescu-Comnen. Fiind un
personaj mai cunoscui, in ceea ce vom ncerca cteva
elemente relative la biografia cariera sa a intra in
' Articol inedit.
Doctorand al de Istoric, Universitatea "AI.I. Cuza"-
346
Adrian - Nicolae Petrescu - Comnen - diplomat al romniei interbelice
O biografie
Nicolae Petrescu-Comnen s-a la n ziua de 24 august 1881.
era public, iar mama era la un pension de fete din capitala
Romniei. Petrescu-Comnen era de profesie jurist, fiind doctor n drept, n
economice financiare la Paris. Din anul 1906 a profesat ca apoi, din 191 O,
ca avocat, n timpul Spre primului mondial s-a
prin propaganda pe care a n pentru reintregirea Romniei. Cu
ocazie i s-au misiuni cu caracter diplomatic, precum cea din Ungaria,
n toamna anului 1919
1
. Tot atunci s-a implicat n fiind ales deputat
de Durustor, din partea Partidului Liberal, n urma alegerilor din noiembrie
1919. avea demnitate alegerile din 1922, ac ti vnd n cadrul
Comisiei de a legislativului. nceput activitatea n 1923
a activat succesiv n calitate de reprezentant al Romniei la Berna delegat pe
Societatea Na!iunilor ( 1 iulie 1923-l februarie 1928), apoi a reprezentat statul romn n
Germania, n perioada 1928-1930 1932-1938. ntre anii 1930-1932 1938-1940 a
portofoliu) de ministru al Romniei pe Sf'antul Scaun
2
.
Apogeul carierei sale s-a consumat n perioada 30 martie-21 decembrie 1938, cnd a
ndeplinit de ministru al Afacerilor Era un diplomat de cu
o n domeniul afacerilor externe un bun al
politice din Europa. Aflat n conflict cu ministrul de Externe legionar, Mihail Sturdza, al
guvernului format de generalullon Antonescu legionari, Petrescu-Comnen a fost
de la conducerea ambasadei Romniei de pe Sfntul Scaun pensionat
ncepnd cu data de l mai 1941
3
. Eliminarea lui Comnen din corpul diplomatic al
Romniei a venit n contextul unei a de
apropierea dintre Romnia Germania, fapt ce i-a determinat pe dintre diplomatii
n retragere n exil.
Nicolae Petrescu-Comnen a ales calea exilului ce, a ncercat
Guvernul Antonescu de utilitatea sale n rndul activi ai
Romniei. Ultima sa misiune fiind aceea de ambasador al Romniei la
Vatican, Comnen ales ca de exil unde a locuit la
moartea sa, la 8 decembrie 1958.
Pe activitatea Nicolae Petrescu-Cornnen a
numeroase pe teme juridice, istorice politice
4
. De asemenea, a
1
Vezi Nicolae Pctreseu-Comncn, O i'n Ungaria. Amintiri documente inedite,
Madrid, Colectia Destin, 1957, passim.
1
Pentru informatii mai detaliate asupra diplomatice a lui Nicolae Pctrcscu-Comncn, vezi Nicolae
Petrescu, Nicolae Petrescu Comnen. Un more diplomat, pe deplin uitat, in Diplomatie diplomati romni,
f.c., 2001, pp. 371-406.
J Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (in continuare: AMAE), Fond Dosare Personale - Nicolae Pctrcscu-
Comncn, voi. III, Scrisoarea ministrului Afacerilor Al. Crctzianu Nicolae Pctrcscu-Comncn, 15
aprilie 1941.
Comncn a sustinut in 1906 conferinta despre Ziua de opt ore de n anul urmAtor a prezentat conferinta
Accidentele profesionale, pentru ca in 1909 Cteva considero{iuni asupra socialismului.
Toate aceste conferinte au fost publicate in
347
Muzeul .,Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006- 2007
redactat un studiu de aproximativ 200 de pagini despre din Romnia
5
,
lucrare de n plus, a publicat cteva volume despre
diplomatice dintre state n perioada
fiind preocupat implicndu-se n

polemica de crearea Unite de configurarea Europei a
lumii la celui de-al doilea mondial'.
Ca om, Nicolae Petrescu-Comnen a fost perceput diferit de cei care I-au
cunoscut. Unii i apreciau profesionalismul pasiunea cu care ndeplinea ndatoririle
de diplomat, poate din invidie, l considerau diletant vanitos. Ce-i drept, n cercul
era numit uneori Nicolae Petrescu Quand-mcme, Nicolae Petrescu
Chiar
fiindu-i n derdere destul de la care

Raymond-Alexis in 1908 Elsa-lrene in anul 1909
9
a fost
ambasador al Romniei la Vatican. Comnen era ortodox. bine limba
studiilor universitare la Paris, dar avea de

Cariera
Nicolae Petrescu-Comnen nceput cariera la l iulie 1923, cnd a
fost numit Trimis extraordinar Ministm clasa a Il-a la Bema
11
. Numirea sa
in capitala nu a fost Spre primului mondial, Comnen
a locuit in a condus, la cererea romne, un Birou de care a
propagandistice. Pe timpul ct a conducerea romniei la de
Berna, Nicolae Petrescu-Comnen a fost delegatul permanent al statului romn pe
Liga intrnd n contact, la Geneva, cu multe ale
europene.
ncepnd cu l februarie 1928, a fost numit la conducerea romne de la
Berlin, post pe care l efectiv ncepnd cu dat de 9 februarie
12
. Comnen a acceptat
mutarea la Berlin, deoarece era vorba despre unul dintre cele mai rvnite posturi de
diplomatii romni, pe cele de la Paris, Londra roma. n perioada n care a condus
N. Pctrcsco-Comncne, E1udes .wr la condilion des israc:tiles en Roumanie, Paris, A.Pcdanc Editeurs, 1905.
ldem, Suggerimenli per la pace, Fircnzc, Bompinioni, 1945; ldcm, Preludi de/ grande drama. Ricordi e
documenli di un diplomalico, Roma, Edizioni Leonardo, 1947; ldcm, 1 Vcrona, Arnoldo
Mondadori, 1949; ldem, Luci e umbre sul Europa. 19/4-1950, Milano, Bompiani, 1957; ldem, O
n Ungaria. Amin/iri documenle inedile, Madrid, Colec1ia Destin, 1957.
7
Comncn a publica! la celui de-al doilea mondial lucrarea Anarchie, dicla/ure ou organisalion
in/ema/iona/, Geneva, Perret-Gcntil, 1946.
1
Raoul Bossy, Amimiri din via{a (1918-/94()), voi. 1, 1918-/937, editie studiu introductiv de
Stehan Ncagoc, Humanitas, 1993, p. 267.
AMAE, Fond Dosare Personale- Nicolae Pclrcscu-Comncn, voi. 1, Sector Galben. Oficiul de Stare
Extract din registrul actelor de pc anul 1908, nr. 4519; Extracl din registrul actelor de pc anul
1909, nr. 3461.
11
Ibidem, voi. III, Stai de Serviciu al Domnului Nicolae-Petrescu C'omncn.
11
Jhidem, Gradele sau func!iile ocupate diferite mutatiuni.
11
lhidem, telegrama nr. 1217, Rcrlin, 9 februarie 192!!, Comncn MAS.
348
Adrian Nicolae Petrescu- Comnen- diplomat al romniei interbelice
de la Berlin, Comnen a ncercat romna-germane,
tratative economice ntre cele state.
A fost numit ca "Trimis extraordinar Ministru al Romniei pe
Scaun prin decretul regal emis la 30 ianuarie 1930. Nicolae Petrescu-Cornnen
ar fi trebuit preia postul ncepnd cu data de l martie 1930, moment din care intra
efectiv n

Numai diplomatul romn se afla la acel moment n tratative avansate
cu gennanii pentru ncheierea unui tratat economic, astfel nct a trebuit mai
la Berlin, la cererea lui Madgearu a lui Mironescu, n ziua de
25 martie
14
ce a predat scrisorile de rechemare Reich-ului, la 24 martie,
Comnen a plecat spre Roma unde, la 29 martie 1930, a preluat conducerea
Romniei de la Vatican, nlocuindu-1 pe Caius Brediceanu
15
.
Propunerea de numire la Vatican i fusese lui Cornnen cu cteva luni
nainte de preluarea postului, n contextul unor realizate la conducerea
Romniei n diferite dorite de noul ministru al Afacerilor
G.G. Mironescu de prim-ministrul Iuliu Maniu. aceste n cadrul
corpului diplomatic al Romniei au creat tensiuni Unul dintre cei
a fost chiar Nicolae Petrescu-Comnen. Acesta, a acreditarea
sa la Vatican, exprimat de a la un moment dat, postul de la Roma
prin faptul limba, istoria chestiunile politice ale Italiei,
avand rude prieteni la Milano, Trieste
16
. prin atitudinea
lui Comnen faptul ar fi dorit numirea la conducerea Romniei dintr-o
probabil, mutarea sa de la Berlin la Vatican era ca un fel
de trecere n secund al corpului diplomatic, fiind faptul printre cele mai
rvnite posturi se aflau cele da la Paris, Londra, Roma Berlin, nicidecum acela de
ministru pe Sfntul Scaun.
Cu toate acestea, Nicolae Petrescu-Comnen preluat de la Vatican
a faptului l pe Secretarul de Stat Pacelli, peste
ritualul vetust al Cancelariei Pontificale", fapt ce a ca Scaun fie primul
guvern care n mod oficial" urcarea pe tron a lui Carol al ll-lea
17
Acest
fapt i-a fost regelui printr-o scrisoare de Comnen, text din care
deducem un oarecare iz de oportunism al diplomatului romn, care ncerca astfel
simpatia monarhului'".
n timpul mandatului comnen a tot posibilul creeze o imagine ct
mai n ochii Sfntului prin diverse mijloace, cum ar fi trimiterea unor
1
'
1
lhidem, Decretul regal de numire a lui Nicolae Pclrcscu-Comncn la vatican, 30 ianuarie 1930.
14
lhidem, telegrama nr. 1198, Berlin, 23 februarie 1930, Comnen MAS.
Ibidem, telegrama nr. 70. Roma, 29 martie 1930, Comnen MAS.

10
Ibidem, voi. 1, referat intocmit de MAS despre cariera lui Nicolae Petrcscu-Comnen; Noti Conslantinidc,
Valiza diplomalic<i. !fl90-194(}, Editie de Florica Vrnccanu, introducere de prof. univ. dr. Dumitru
Preda, Editura Libra, 2002, p. 144.
17
Arhivele Nationale Istorice Centrale, Fond Casa dos. 9211930, Scrisoare a lui Nicolae Petrescu-
Comnen regele Carol al Il-lea, luni, 16 iunie 1930.
18
Vezi: Ibidem.
349
daruri din partea Suveranului romn, a demersuri pentru consolidarea
dintre cele
19
.
pe faptul cercul de prieteni de la Vatican, cea mai mare
realizare a primului mandat o negocierile apoi semnarea, in sa,
la 30 mai 1932, a unui "Acord privitor la interpretarea articolului 9 din Concordatul de Ia
10 mai 1927", cunoscut in istorie sub denumirea de Acordul de la Roma
20

Participarea la semnarea acestui act a fost ultima misiune a lui Comnen la Vatican,
ntruct primise, de la inceputul lunii mai, conducerea de la Berlin, unde
activase in perioada 1928-1930. prima sa misiune la Vatican a luat n ziua de 9
iunie, atunci cnd a prezentat scrisorile de rechemare
21

Cornnen revine, ncepnd cu 15 iunie 1932, la conducerea Romniei de la
Berlin, iar pe 29 iunie scrisorile de acreditare Reich-ului
22
. n calitatea
sa de trimis al Romniei n Germania, Nicolae Petrescu-Comnen a fost un fin observator al
germane. A surprins politice produse n statul gennan marcate de
venirea la putere a cancelarului Adolf Hitler
23
De asemenea, construit cu
oameni politici ai celui de-al Ill-lea Reich, precum Goering, von Neurath von
Ribbentrop, cu care a ncercat trateze diferite aspecte ale romno-germane. n
ceea ce bilaterale, Cornnen nu era un adept al apropierii de Germania,
fiind mai un al liniei politice titulesciene, pe regionale
pe sprijin occidental. De aceea a dintre cele state in limitele dictate
de Comnen era de Germaniei n regiunea
dar de a Romniei pentru Reich.
cu regele Carol al-lea, sa pe arena precum
germane au constituit elementele definitorii n numirea sa n
calitate de secretar de stat la Ministerul Afacerilor apoi, ncepnd cu 30 martie,
la conducerea minister. La Ministerul Afacerilor Comnen venea cu o
pe scena Ca diplomat era destul de cunoscut, avnd in
misiuni n cteva capitale europene importante, dintre care se disting cele
misiuni de la Berlin. Petrescu-Comnen a fost unul dintre artizanii relatiilor
politico-diplomatice cu Republica de la Weimar
24
mai apoi, cel care a
dintre Romnia Germania lui Hitler. viziunea a lui
Petrescu-Comnen tindea spre linia din rndul oamenilor politici romni
anume a politicii de cooperare cu Anglia, precum de
cultivare a regionale (Mica n ciuda faptului
a fost reprezentant al Romniei n capitala Germaniei, considera linia de
10
Ibidem, dos. 85/1931, ff. 323-327.
10
Adela Herban, Romnia-Vatican, 1920-1940. re/a(ii diplomatice, Editura deva, 2002, p. 150.
11
AMAE, fond Dosare Personale - Nicolae Pctrcscu-Comncn, voi. III, telegrama nr. 30447, Roma 9 iunie
1932, Comncn clitrc MAS.
11
Ibidem, telegrama 34538, Berlin, 30 iunie 1932.
B Marin Badea, Martor in culisele celui de-a/treilea Reich, n ,.M.I.", anul XV, nr. 1, ianuarie 1981, pp. 50-53.
u Constantin Buchet, Romnia Republica de la Weimar/919- /933. Economie, Ali
Educational, 2001, pp. 60,69.
350
Adrian - Nicolae Petrescu- Comnen- diplomat al romniei interbelice
constituia principala a Acest lucru era
cunoscut in marile capitale europene. Astfel imediat numirea sa la Palatul
Sturdza, cotidianul francez "Journal des Debats" prezenta portretul politic al noului
ministru de Externe in felul "S-a spus noul ministru al Afacerilor dl.
Comnen, ar avea personale cu FUhrer-ul. Noi nu credem de fel acest fapt ar fi de
asupra simpatiei pe care - lucrul este de notorietate - el o
mai asupra atitudinei Suveranului"
25
.
n ceea ce politica de cel de-al UI-lea Reich, Petrescu-Comnen
acestuia trebuie i se acorde unele economice, pentru a reduce
presiunile politice asupra Romniee
6
. Astfel, in 6 aprilie, intr-o de a
accentuat ale Romniei, noul ministru de Externe a
"indelungata misiune n Berlin mi-a oferit ocazia de a
noastre cu Germania"
27
De aceea el propunea o dezvoltare a cu
Reich-ul. lui Nicolae Petrescu-Comnen la Externe era tocmai n scopul
dew a administra ct mai bine cu statul german de a limita presiunile germanilor
asupra romne. Mai ales nu vedeau cu ochi buni
guvernului Goga-Cuza. La mutare au bine italienii, ministrul Italiei
la Soia, fiind "ncntat de intrarea lui Petrescu-Comnen ca subsecretar de
stat la Externe"
8
.
n vremea mandatului la conducerea politicii externe comnen s-a
confruntat cu o serie de conflicte diplomatice de "cazul Butenko", criza
legat de aceasta, chestiunea trecerii avioanelor sovietice prin Romnia,
precum diferendul legat de Ucraina Apoi au intervenit, in decembrie
1938, intense tensiuni diplomatice cu germania lui Corneliu Zelea-
Codreanu a politicii de simpatie cu Marea Britanie de liderii de la
Astfel, tocmai pentru a reduce tensiunile cu Germania, Comnen a fost inlocuit
cu Grigore Grigore.
n presa in ziua de 23 decembrie 1938, conform
noul ministru al Afacerilor devenise Grigore Gafencu
29
Se specifica faptul noul
ministru a depus jurmntul pe data de 21 decembrie 1938, succedndu-i
demisionarului Nicolae Petrescu-Comnen
30
articolele de nu prezentau clar
motivele demisiei lui Petrescu-Comnen. n cuvntarea fostului ministru, cu prilejul
la Palatul Sturdza a succesorului Petrescu-Comnen motiva demisia
faptul "Majestatea Sa Regele, dndu-mi o de nalta Sa incredere
a binevoit a cu o misiune in Cu chipul acesta,
,.Viitorul", anul XXX, nr. 9072, luni, 4 aprilie 1938, p. 6.

2
"Universul", anul 55, nr. 98, 9 aprilie 1938, p. 1.
17
Ibidem.
11
Victor Note in.vemnri zilnice, Il, 2 ianuarie /938-31 decembrie /939, editie cuvnt
inainte indice de Gcorgcta Penelea-Fililli, Editura 1996, p. 222.
19
.. Argus", anul XXVIII, nr. 7713, vineri, 23 decembrie 1938, p. 1.
"Monitorul Oficial", partea 1, nr. 298, din 22 decembrie 1938, p. 6116;
351
mea in acest Departament ia

Importanta misiune n
de care amintea Comnen era de preluarea conducerii misiunii diplomatice
de la Vatican, de curnd la rangul de Prin urmare,
faptul Nicolae Petrescu-Comnen revenea, 6 ani, la Vatican, acolo unde avea deja
cu oficialii cancelariei papale. De asemenea, ridicarea la nivel de
numirea fostului ministru, la 24 decembrie, n de ambasador, cel mai inalt
grad diplomatic, erau menite demonstreze misiunii sale mai atenueze
lui Comnen de pierderea fotoliului ministeriae
2

Nicolae Petrescu-Comnen a preluat efectiv conducerea ambasadei in ziua de 20
ianuarie 1939, iar la 4 februarie an a remis Papei scrisorile de acreditare
n activitatea pe care o va nu va "pierde din vedere litera
spiritul Concordatului incheiat la 1927 intre Sfntul Scaun" Romnia
33
.
solemnitate a fost intr-un mod deosebit, care 1-a impresionat pe ambasadorul
romn, determinndu-1 recomande liderilor fructiticarea "acestei
atmosfere" in promovarea "intereselor noastre, att pe planul politicii externe ct a
celei inteme"
34

De asemenea, fin observator al politicii europene bun al
vaticaneze, Comnen realiza, in rapoartele telegramele expediate
subtile ale actelor de de
Cancelariei Santului ori de unii cardinali. Astfel, in decembrie 1939, atunci
cnd Bisericii Orientale, Cardinalul Tisserant, a atzacat
politica a Italiei care revizionismul inamicilor" Romniei, Comnen
preciza, in raportul trimis la 9 decembrie 1939 spre faptul "Eminentul
purpura! este francez, ba fost explicnd faptul anumite spuse ale oficialilor
Vaticanului trebuiau percepute mai .
O cu inceperea cu intensificarea presiunilor germane, ungare
bulgare asupra Romniei, subiectele raporturile dintre statul romn Vatican se
diplomatice celor doi vecini ai Romniei fiind tot mai
prezente in dintre pe Sfntul Scaun. Un astfel de
moment tensional a fost acela de la august 1940, atunci cnd ungurii presau
romne au ncercat informeze pe Suveranul Pontif despre cererile ungare,
spernd ntr-o mediere din partea Papei. cu toate eforturile depuse de
Comnen n ciuda faptului Pius al XII-lea a solicitudine de problemele
Romniei, acesta din nu a n disputa dintre cele state
36

)l "Argus", anul XXVIII, nr. 7714, 24 decembrie 1938, p. 3.
)l AMAE, fond Dosare Personale- Nicolae Petrescu Comnen, voi. Il, telegrama din 29 decembrie 1938.
)) Ibidem, telegrama nr. 19523, Roma, 13 februarie 1939, Comncn MAS; Adela Hcrban, op. cit., p. 209.
J.l Romnia-Vatican. Rela{ii diplomatice, 1, 1920-1950, cuvnt nainte de Mihail Dobre Mons. Jcan-Ciaude
Pcrisset, Editura Enciclopcdic4, 2003, doc. nr. 44, p. 1 Il.
doc. nr. 55, p. 129.
) AMAE, Fond 71Natican. Rela)ii cu Romnia. 1940, voi. XXI, telegrama nr. 572, Roma, 23 august 1940,
Comnen MAS, f. 117.
352
Adrian - Nicolae Petrescu- Comnen- diplomat al romniei interbelice
ac!iune a fost printre ultimele de
Nicolae Petrescu-Comnen n calitate de ambasador al Romniei la Vatican deoarece,
venirea la putere, n Romnia, a generalului Antonescu, s-a trecut la un proces de
reformare a corpului diplomatic, concretizat prin pensionarea unor Unul dintre
cei care erau n disponibilitate ncepnd cu data de 15 noiembrie 1940 era Nicolae
Petrescu-Comnen
37
. Cu toate protestele lui Comnen pe ministml Afacerilor
cea de-a doua sa misiune la Vatican, la fel ca cariera sa se ncheiau la
lunii noiembrie 1940.
Concluzii
Activnd n posturi diplomatice importante, la Berna, Vatican Berlin, Nicolae
Petrescu-Comnen construit o prin
detinerea portofoliului Ministerului Afacerilor n cei 18 am ct s-a aflat n
serviciul precum de statelor n care a activat
n decursul timpului. A cunoscut numeroase ale europene, cu
multe dintre ele avnd rela!ii de fapt care 1-a transformat ntr-o voce
n mediul diplomatic. n plus, cariera a din Nicolae Petrescu-Comnen
un personaj cunoscut al exilului romnesc, iar sale, 1945, I-au
consacrat in postura de memorialist analist al perioadei interbelice.
acum nu i s-a acordat o Nicolae
unul din acei romni care a prezentat cu succes interesele statului romn peste
hotare, ndeplinirea interesului
Nicolae Petrescu-Comnen- diplome de la Roumanie d'entre les deux guerres
(Resume)
Dans cette etude, nous avons realise un bref portrait de l'un des diplomes de
valeur de la Roumanie d'entre les deux guerres mondiales, Nicolae Petrescu-Comnen. Il a
commence son activite diplomatique en 1923 et a activite successivement en tant que
representant de I.a Roumanie Beme, delegue au pres de la Societe des Nations ( 1 juillet
1923-1 fevrier 1928), pui sil a represente 1' Etat roumain en Allemagne entre 1928-1930
et 1932-1938. En 1930-1932 et 1938-1940, Petrescu-Comnen a ete nomme ,.Envoye_
extraordinaire et Ministre plenipotentiare" de la Roumanie aupres du Saint Siege.
Cependant, la periode de pointe de sa cariere diplomatique est celle ou il a detenu, entre
30 mars et 21 decembre 1938, le portefeuille du Ministere des Affaires Etrangeres. Grce
ses reussites professionelles, Nicolae Petrescu-Comnen peut etre encadre parrni les
grandes figures de la diplomatie roumaine.

ldem, Fond Dosare Personale-Nicolae Petrescu Comncn, voi. 1, decretul semnat de Ion Antonescu la 30
octombrie 1940 prin care se specifica punerea n disponibilitate a lui Nicolae Pctrescu-Comncn
353
Izvoare Bibliografie
Documente inedite
Arhivele Istorice Centrale, Fond Casa dos. 92/1 930; 85/1931.
Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fond Dosare Personale-Nicolae
Petrescu-Comnen, voi. 1, II, III.
ldem, Fond 71Natican. cu Romnia. 1940, voi. XXI.
Documente publicate
Romnia-Vatican. diplomatice, 1. 1920-/950, cuvnt nainte de Mihail
Dobre Mons. Jean-Claude Perisset, Editura 2003.
Ziare periodice
"Argus", 1938.
"Monitorul Oficial", 1938.
,.Universul", 1938.
"Viitorul", 1938.
Bibliografie
Badea, Marin, Martor n culisele celui de-a/ treilea Reich, n "M.I.", anul XV, nr. 1,
ianuarie 1981, pp. 50-53.
Bossy, Raoul, Amintiri din (19/8-1940), voi. 1, 1918-1937,
studiu introductiv de Stelian Neagoe, Humanitas, 1993.
Buchet. Constantin, Romnia Republica de la Weimar 1919-1933. Economie.
Ali 2001.
Constantinide, Noti, Valiza 1890-1940, de Florica
Vrnccanu, introducere de prof. univ. dr. Dumitru Preda, Editura Libra, 2002.
Herban, Adela, Romnia-Vatican, 1920-1940. diplomatice, Ed1tura
Deva, 2002.
Petresco-Comnene, Nicolae, Etudes sur la condition des israelites en Roumanie, Paris, A.
Pedane Editeurs, 1905.
1dem, Suggerimenti per la pace, Firenze, Bompinioni, 1945.
Idem, Anarchie, dictature ou organisalion intemationale, Geneva, Perret-Gentil, 1946.
1dem, Preludi de/ grande drama. Ricordi e documenti di un diplomatico, Roma, Edizioni
Leonardo, 1947.
ldem, 1 Responsabili, Verona, Arnoldo Mondadori, 1949; Jdem, Luci e ombre sul
Europa. 1914-1950, Milano, Bompiani, 1957.
Petrescu, Nicolae, Nicolae Petrescu Comnen. Un mare diplomat, pe deplin uitat. n
Diplomatie romni, 200 l.
Victor, Note zilnice, 11, 2 ianuarie 1938-31 decembrie 1939,
cuvnt nainte indice de Georgeta Penelea-Filitti, Editura
1996.
354
O.L. M. Un document inedit- insemnarile memorialistice ale lui 1. Mihalache
UN DOCUMENT INEDIT - NSEMNARILE
MEMORIALISTICE ALE LUI ION MIHALACHE*
OCT A V lAN LIVIU AN**
MIRCEA
n 1882 se la Ion Mihalache, cel care printr-o
o jertfa a din mai mult dect un program, o
ideologie
1
.
Ajuns adept al ideilor lui Constantin va lega
numele de emanciparea la Topoloveni, vreme de 12 ani, va pune bazele
atent fiind la glasul romn. Remarcabila sa activitate l
va aduce in postura de al Generale a din
un pas important pe drumul politice. la luptele din
Primul mondial pentru ca apoi, in decembrie 1918, cu camarazi de arme,
Partidul din Romnia. Succesul la
alegerile din 1919 proiectul legii de in calitate de ministru al
Agriculturii Domeniilor, n guvernul Blocului parlamentar, nepromulgat de rege, atrag
o campanie de din partea oligarhiei vremii.
La 1 O octombrie 1926 se face fuziunea ntre Partidul Partidul
crendu-se Partidul n care Ion Mihalache era
care va la alegerile din 1928 o mare victorie va forma cteya
guverne n perioada 1928-1933. Ion Mihalache va de ministru la Ministerul
Agriculturii Domeniilor sau la Ministerul de Interne (guvernele Iuliu Maniu-
Alexandru Vaida-Voievod)
1
. 1933, n calitate de Ion Mihalache a
condus Partidul, la revenirea lui Maniu n 193 7. A fost un deceniu de instabilitate
care a dus la importante n planul politicii interne externe a
Romniei. n timpul condus de Iuliu Maniu Ion Mihalache la
executarea actului de la 23 august 1944, revenind apoi la ceea ce a fi o
Ion Mihalache refuznd demnitatea de prim ministru n locul
lui Petru Groza. n 1947, a fost dizolvat au fost n
Publicat in Forum Cultural, VI, n-r 4, 2006, VII, n-rclc 1-4, VIII, n-r 1, 2008, pArtile 1-6,
Doctor in istoric. D.J.C.C.P.C.N. redactor-coordonator al revistei Forum Cultural,
Colcctionar din
1
Ion Diaconescu, Ion Mihalache, ctitor in volumul/an Mihalache in istoriei, coordonatori,
Ion Diaconescu, Gabriel Editura Gndirca Romncascll, 1993, p. 9.
2
Istoria Romnilor, voi. VIII, pp.77S-778, 2003.
355
n martie 1963, Ion Mihalache va nchide ochii n de la Rmnicu Ion
Mihalache a cum spunea Corneliu Coposu- marele erou al n
se printre de ale poporului romn
3
.
Am prezentat sumar cteva elemente din biografia unui important om politic din
Romnia care, a de alte mii, a suferit 1945 din
comun, sub povara unui regim care lichidat politici. Motivul este
important, pentru ntmplarea a ca al doilea semnatar al acestor rnduri intre
n posesia a cteva zeci de pagini din ceea ce n volumul editat cu prilejui Simpozionului
din martie 1993 nchinat lui Ion Mihalache, volum amintit mai jos, au fost intitulate
memoriale (volum pus la cu amabilitate de istoricul Gheorghe
Buzatu). Aceste scrise de mna lui Mihalachc. sunt o
rememorare, aproape a unor evenimente la care a participat, ntre 6
14 iunie 1930. o relatare din iulie 1931 privind o a lui Mamu la rege, apoi
aprilie-octombrie 193 7 precum n anii 1945 I 946 (convorbiri cu Harriman, cu Sir
Archibald C Kerr Ele au fost publi<:ate n cap. Il, Documente Ion
Mihalache 1912-1946, ntre alte cteva de documente privind activitatea sa
Nu avem de alte ale lui Ion Mihalache, dar cele pe care le vom
publica n serial n revista (<Forum cultura/)) par a face parte dintr-un efort mai
amplu, ntins pe mai multi ani, care pot Ia cum au cele despre care
vom vorbi n rndurile ce
Publicarea lui Ion Mihalache o vom face n ordinea
cu titlurile capitolelor date chiar de autor: Cum am numit Consilier Regal, datat Joi
25 Aprilie 1940, n care din memorie se ntoarce la evenimente ce au ca punct de plecare
data de 14 aprilie, ntlniri discutii cu Palatului Emest cu dr. N.
Lupu Mihai Popovici, cu Iuliu Maniu regele Carol al Il-lea. Cum s-a pierdut
Ardealul, notele chiar n timpul cum chiar autorul,
datat 1 sept. 1940, este al doilea capitol al notelor (Ce s'a petrecut in zisele .. Consilii
de din noaptea de 29/30 30131 aug. 1940). Aici se anexat un exemplar
dactilografiat, cu n original al celor care am fost contra
arhitrajului pentru la maghiare. un interval mare
de timp, se fac referiri la din 12 aprilie 1944, cu Ion Antonescu
Mihai Antonescu. ntlnire cu Dl M Antonescu, din 18-25 aprilie, cu 1. Maniu
1. Antonescu referitoare la telegrame primite de la Barbu din Cairo
de la Stokholm, din Ankara Berlin. Alte note, ncepnd cu //August 1944, se
la diverse discutii cu Iuliu Maniu referitoare la parcursul
continuate a doua zi cu privire la politica viitoare a Romniei. Lovitura de stat din 23
august /944 premisele evenimentelor care au dus la regimului
lui 1. Antonescu participarea sa la ele.
Capitolul intitulat La V datat 2 decembrie 1944, face referiri la o
ntlnire la n care s-au discutat rolul n contextul evenimentelor in
derulare, Romniei, ii stau in cale numai attea cte ii Rusia.
'Corneliu Coposu, O colaborare model: Iuliu Maniu-Jon Mihalache. in volum. p. 32.
356
Criza din zilele de 28 Feb(roarie)- 6 Mart(ie) 1945 la Regele Mihaiu
din 21 August 1945 sunt ultimele titluri capitole ale acestor memoriale ce
trec n momente de implicare a omului politic Ion Mihalache n vrtejul unor
evenimente ce aveau Romnia sub zodia a epocii comuniste.
Mai este necesar amintim descoperirea ce vor apare n serial
ncepnd cu acest a fost de domeniul norocului. Un din satul
Basarab, comuna jud. -pe nume Alboaie Savel, aflat la lucru in
localitatea Agigea, jud. prin anul 1976, in timp ce participa la repararea unei
vile, a descoperit in pod un pachet invelit in ziar legat cu ce filele
manuscrisului, pe care 1-a adus unde de-abia in 2004 1-a celui de-al doilea
autor al acestor rnduri, rugndu-1 le publice, ce dat seama de valoarea
lor. Ne cu descifrarea, uneori a rndurilor scrise cu
peste 6 decenii in a fost vor fi de folos celor care se de
evenimentele acelor ani tulburi din istoria Romniei.
acolo unde nu am scrisul autorului, am folosit
trei puncte ntre paranteze sau eventual semnul intre paranteze, iar ortografia
autorului am reprodus-o ntocmai cu originalul.
memorialistice
Joi 25 Aprilie 940
Cum am fost numit Consilier regal
Scriu azi cum am fost numit Cons(ilier) Regal azi
14 Apr(ilie), noaptea, la cu Popescu( ... ).
Ion Mihalache
Luni 15 Apr(ilie), ora Il orele 6-7 y, la
Palat(chemat). Lupu. Popovici.
357
16 la Cluj la Maniu.
Mercuri 17 la Dr. Lupu (Lupu-Popovici). Ora Il. La 1 y, la Palat, dat
rezultatul.
Joi 18 Decretul. Dat la Radio. prnz, publicat ziarele de
numirea scrisoarea, liberat Madgearu din nch(isoarea) Vestit Radio.
Vineri 19 publicat ziarele scris(oarea) mea.
Seara: Ordinea lui Maniu.
Ziarele de scris(oarea) lui Maniu.
la Topol(oveni) (venit cu Marinescu(?) Dna Eftimiu).
Luni cu OI Busuiocescu(?) la
Luni 5 ;, de prezentare la Palat (22 Aprilie).
Ce s'a petrecut 14 Apr(ilie).
Erau aci la Patraulea, Dr Vleia(?)
Telefon Popescu: sosesc cu autom(obilul) iau la
A sosit la 1 O seara, insistnd merg noaptea ca nu cazarma (Se. de

Mi-a spus: M'a chemat Ghelmegeanu, mi-a spus vin cu o i-a spus
nu de ce; am directe cu Palatul. Sosind dau un telefon lui
la 9.
Am plecat lund pe Oprescu care mergea n Basar(abia).
Sosit la 3 - ploaie - scol peste 9, telefonez, mi se ora Il n Aleea
Alexandru.
nceput cu de onoare nu se nimic nu se
o
Confirmat amiaza la ora 6- iar la 7 Ia Palat cu Regele.
cu face un ( ... )- ajungnd la concluzia am nevoie de
48 de ore ca reflectez consult cu prietenii, am luat dezlegarea de a-i informa.
n rezumat mi-a spus:
Regele e te Cons(ilier) regal,
Era decretul te ntrebe; spunea n'ai cum
refuza.
L-am oprit eu -n care timp te pun la curent pe contul meu.
n mai multe rnduri ai fost sondat. Te-am ntrebat eu mai vag - ai dat
din care nu vei primi. De aceea Regele s'a te
te mai ntrebe. Vor mai fi iti voiu comunica cine(n'am
ntrebat tot timpul).
Eu te rog Ai prilejul stai de cu R(egele) sper
convingi pe El cum m'ai convins pe mine n multe.
n tot cazul, vei fi numit. E mai bine nu faci
Eu:
Propunerea de a M. S. rog
cele mai respectuoase
358
Dar 1-ati oprit informati -
deoarece fi fost n de a fi refuzat motivnd.
Acuma am posibilitatea de a-l ruga n tot cazul amne
chestie, nlesnindu-mi posibilitatea unor de ordin principial de care
n parte, v'am vorbit. Atunci se va vedea e cazul or nu
n care
El: Maj(estatea) Sa m'ia spus e ferm le veti avea pe
acuma M. Sa nu poate contact precum ar dori, ca nu se prea mult
de regulele ce impus (cuvintele nu mi le aduc aminte ntocmai, dar ideea asta era).
Eu: Nu pricep ce-l face pe M. S. la a pune n unui fapt
mplinit.
El: sunt destul de grele pentru ca M. S. nu a se
consulta cu Nu cere alta dect forma.
- Sunt la M. S. or de cte ori va voi, cum sunt, titlu.
- Tocmai asta este chestiunea care-I pune n delicate ... (am de
consilieri).
-Cum este posibil ca mie mi se fiu Consilier Regal- ce m'am
declarat solidar cu Virgil Madgearu care n acest timp e nchis la Nu pricep.
- Ai dreptate (notnd). Nu pune chestie care se dela sine, ca nu
se impresia e ... cum. s'ar traduce ( ... ) - Regele evite
impresie.
- pentru mine, nu poate fi vorba de ceva, atitudinea mea fiind
de chestiuni de ordin principial.
- Ce te nu
-Mai nti, precum de la (n chestia Madgcaru ca altele
mai vechi), eu sunt adversar al acestui Regim pe care-I consider dezastruos pentru
- 1-am spus regelui, cere schimbi spui lui
motivele, e gata accepte argumentele.
- Eu sunt crescut cu ideologia n care cred mai mult ca oricnd,
verificarea Regimului de azi.
- Regele cere la ea.
- Eu sunt membru al Partidului care are azi n frunte pe Iuliu
Maniu, am prieteni cu care colaborez, N. Lupu, Popovici, Madgearu.
astea R(egele)- cere te de ei. e sigur
acuma nu l'ai pus n delicate(e informat de tot ce eu centralizez
deci despre despre fiecare din
cu att mai mult d'aci ncolo n'o pui.
- Eu sunt senator de drept, n proces cu statul, de prieteni ai mei, pentru
un Regulament care cerndu-mi uniforma unui partid a ideologie
nu o admit, iar nu mi-o cere.
El: chestiunea e pentru Dta; uniforma de Consilier Regal nu e unif{orma)
Frontului, nici ca culoare, nici ca embleme, ela fel cum este a mea.
Eu: va trebui s'o mbrac?
359
El: Cnd am spus se cere o concesie de ordin formal, ca
R(egelui) contactul(?) oficial, s'a titlul unif(onna) lui. De altfel Dta mi-ai
spus prieteni care au vorbit cu mine cu R(egele), era la Senat o
a Senatului de a Frontului, mai mergea, cum e de cea dela
pentru ziua proceselor. Iar Dta te vei prezenta la senat cu el, depui
chestia se de la sine.
Eu: Nu intra nici la senat pe de din dos, impresia pe
mei i las la rezultatul procesului de la care eu m'am sustras. nu duce
n nici un caz cu de Cons(ilier).
pe Rege nu lase impresia pe cei cu costum
Mi-au spus intelectuali cndva: "Regele a introdus uniforma ca
schimbul costumului"; n'am considerat serios acest lucru; dar mi-au spus
"e Regelui nu-i place portul nostru ?" - Am nu poate fi
la S(enat) merg cu portul lor, dar le pune pe piept un colac pe care eu
nu-l pot primi.
A A spus e n studiu Reg(ulamentul Senatului).
Am spus: Spune R(egelui) nu mai mult de ct cere
prin asta motive altora mai putin. lase pe senatorii de
drept cu portul lor civil. Vor veni : nu garantez de Maniu, care socoate o
parlamentarilor nu li se poate cere Noi n'am
pus chestiunea fiind de legile trebuiesc respectate n
momentul cnd sunt schimbate - ceea ce e cazul cu care n fond nu
suntem de acord (ceea ce nu ntoarcerea la trecut cum i precizasem ci
lupta de a convinge pe Suv(eran) Parl(amentari) trebuie schimbate anumite

El de acord cu felul meu de a judeca lucrul.
Eu: M. S. e de acord cu ceea ce pentru mine e
atitudinei mele ntregi, l rog procedeze normal, amne am aceste
prin la M. S. poate ne punem de acord asupra
la Regim.
-i voiu vorbi- dar nu amnare te va numi.
-n tot cazul, nu pot da un de acceptare nainte de reflectare de
consultare cu prietenii mei, incl(usiv) Iuliu Maniu. parte dintr-un partid politic de
care sunt strns legat, eu nu pot proceda cum au procedat prieteni, care ... etc.
(El: despre ... ). previn deci le voiu comunica ntocmai cele ce s'au
discutat.
(Nu m'a oprit).
-Iar n ipoteza da un afirmativ, adversar al echivocurilor, voiu
ca opinia fie
-Da.
- gndesc in cazul fi de acord cu Maniu: pui o scrisoare
Maniu.
El, stnd pe gnduri: De ce asta?
360
O.L. M. Un document inedit- nsemnarile memorialistice ale lui 1. Mihalache
Eu: prefer explic eu cum stau lucrurile - nu le explice unul altul,
sau cu eu stau desmint.
El: Ai dreptate. vedem ce zice M. S.
Eu: Vor suficiente echivocuri asupra reporturilor mele cu regimul M. S.
El: eu cred vor veni rolul Dtale fie clar (nu sunt astea
cuvintele, nu mi le reamintesc, aluzie la guvernare, aluzii de care eu am fugit ca
cu mea
Eu: acum, eu te rog intervii la M. S. cu amne procedeze
normal; fim asupra Regimului asculte mele cu privire la
evident: pe baza datelor ce am) apoi pue chestiune a Consilieratului).
El: vorbesc cu M. S. la telefon (eram tot la sa din Parcul
Filipescu). Am 5-1 O minute.
El : M. S. te la ora 7 la Palat (era trecut de 6 Y2) (sau 7 Y2). l-am comunicat
cele ce mi-ai spus n rezumat. va confirma ce spus eu. (am avut libere cteva
minute, de m'am schimbat).
Cum s'a pierdut Ardealul notele chiar n timpul
1 sept(embrie) 1940. Dobresti
Ce s'a petrecut n zisele "Consilii de din de 29/30
30/31 Aug(ust) 940.
Am venit de la cu sufletul zdrobit. de-acum, la orce.
n seara de joi, 29, ora 8, sunt chemat la telefon de Palatul Regal.
Colonelul Rusescu mi spune: rugat iei imediat un automobil, pleci la
Vii la Palatul Regal direct.
Am Mai nti n'am automobile, apoi nici nu se aici; Dlui Maniu i
se poate lua urma la D(omnul) Romu/(us) Boi/a la Cluj.
Mi s'a spus: Vis 'ar face un tren special ca D(omnu)lui Maniu, dar se intrzie
prea mult. telefonez Prefectului de Musce/.
Eu, ca timp: Prefectul de Musce/ e la 90 km, ct imposibil
de venit in noaptea asta; sunt acolo.
El: Consiliule chiar in noaptea asta. trimitem de la Vii direct
la Palat, numai vei vedea nu mai sunt lumini
Eu: care va face 3 ore aici alte 3 ore inapoi.
El: merg deci la telefonic c 'am sosit.
XXX
Chem pe Popescu[( ... ) meu, care nu era las cheme el]. Caut
cu telefonul pe Madg(earu) la vie (Florica). l pun n scurt la curent, l ntreb cnd
a venit de la ceva.
361
Muzeul ,.Acta Moldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006- 2007
A venit de nu nimic Ne la mine mergem
la cu ceva inainte de Il, la Il de la
(n vorbisem cu Popescu pe Badea pe Popovici
eventual ei dar plecase la 9 5). Plec cu Madgearu ne ce
fie. Facem diferite ipoteze, intre care aceea care a fost: "Merge la Viena",
unde se aflau de Ribentrop Ciano, Ministrul de externe R(egentul)
Ung( ariei).
la (cu cele - Badea mi Mihai
Popovici, chemat el, telefon. Telefonez la Palat lui Popovici mergem,
cnd suntem
Palatul (Rusescu- care se interesase n am plecat):
am sosit (sosisem la 1, n 2 ore), culc fiu odihnit, a doua zi la 6 vom
avea Consiliu la Palat, se Maniu, e plecat din Cluj cu tren special.
Schimb de impresii nedumeriri, Madgearu, culc. Spre ora 2, de-abia
a(ipisem, sculat cu telefonul, Rusescu: "Evenimentele s'au agravat n ultimele momente,
vin imediat la Palat".
Sun la Popovici, fusese el chemat, pun ntrebarea ce rost avem noi, mi
exprim indoiala c hine mergem calculul ce se dar nu insist,
Popovici spune trebue mergem, sosim ora 2
112
noaptea.
Sala de a Palatului membrii Guvernului, ai Cons(iliului) de
(lipsia Iorga Mih. Niculescu), St(atului) Maj(or), ( ... ), Sidcrovici, figuri
necunoscute: de Popa (pe care nu-l recunoscui la prima vedere), un
sperios - vecinul (Min. Macovei) mi spune: "fratele lui Codreanu" (lamandi la Ce
mai asta? Ce rost are aducerea a acestuia?).
Ni se dau spre cetire, n particular, telegramele, ce obiectul
Consiliului. Nici n'am avut timp le parcurg pe toate, n special ultima, de
Rusescu [sau ca cea mai unele de Ia Fabricius, cu
privire la Gafencu, numai p(entru) noi, Hitler nu face blufuri etc!
11
Ce era n telegrame?
Erau vr'o 3. Nu am putut parcurge tot. Col(onelul) Rusescu a venit cu
cteva pagini (cele mai interesante) cnd intra Regele. Toate date de Manoilescu de Ia
Viena.
Prima. la ora 18
45

ncepea
e mult mai dect ne-am inchipuit. Nu mai e vorba de bazele
convenite la T{umu) Severin. Ni se cer admitem ne supunem arbitrajului
Ribentrop-Ciano, chiar n seara aceasta (la nceput: cel mai trziu mine
n 12, apoi, revenindu-se, n noaptea asta).
362
Redau din texte: Ungurii au convenit, Teleki a primit apoi a demisionat.
Germ(ania) It(alia) iau asupra nu, Ungurii ne vor
ataca n nopatea asta [n alte telegrame se spunea: cu sprijinul Germ(aniei) lt(aliei)).
sunt cu Ungurii ne atace concomitent. Nu vom fi
ne cu armele n caz suntem de
n alta.
Ribentrop i-a atras cele spuse nu sunt un bluf din partea lui H(itler).
Hitler nu face blufuri. Ne primim, altfel va fi de noi. Germanii sunt
informati Gafencu a asigurat pe cu Germ(ania) e
provizorie; ele sigur cu( ... ) vor bate pe Germ(ani) Romnia va face
cu Nu e oportun ca se ceva lui Gafencu acum.
n alta.
Fabricius ne ce o dau n caz primim arbit(rajul)
- e numai pentru noi; n'o dau Ungurilor.
Manoilescu a ncercat teza schimbului de nu ce - la care s'a
Ribentrop s'a pus mai mult pe teren istoric, apoi; avem noi acolo;
apoi, mai ales: nu va fi frontiera nici ct au propus Rom(nii), nici ct au propus
ntre 25.000 kmp ct ar fi evaluat Germanii prop(unerea) rom(nilor)
65.000 ct au evaluat-o p'a Ungurilor; va fi cam pe la mijloc; nu va fi nici pur
nici pur ci
Ciano a fost mult mai dur ca Ribentrop. Gafencu s'a compromis de Germ( ani)
care la Moscova s'a comportat altfel dect ca Min(istru) de Ext(eme). A asigurat
Moscova trecerea axa e provizorie. Asta n'o pot tolera Dar nu i se
nimic acum.
XXX
Gigurtu, la o ntrebare la Am aflat, sub presiunea a Rusiei,
armata propune: pe linia de retragere, guv(ernul) pe a lui ... ).
III
Cum a decurs sedinta
[Redau notele luate n Am putul le iau ca Mihai Pop(ovi'ci), care
nu auzia, desbaterile cetind scrisul meu, fiind n dreapta mea. Mi-a
prins bine: am putut aproape nsemna tot ce s'a auzit. Mi-a prins (se poate aci:
bine?): N'am putut a ... ) dau vigoarea revoltei mele.]
Regele deschide ce mna n parte):
Momentele sunt foarte grele (cam ceva). luat din telegrame.
asculta cele ce va spune Primul Ministru. ct
mai concis, dat fiind (se cerea la ora 3). Nici nu ncepuse bine
telefonul n sala de Consiliu, cu el, cerea mereu
dela Viena unde vorbia Ministrul Manoilescu, spunnd e presat de
363
Ribentrop Ciano. Se cerea de cu minutul: a durat
pela 4.
Gigurtu. dela Turnu Severin a fost brusc de Externe
ai R(omniei) U(ngariei) au fost la Viena. Am crezut pentru a se nlesni
tratativele pe bazele de la T(urnu) S(everin). Acolo au fost li se cere arbitrajul
Berlinului si Romei.
ce spun telegramele. numai anumite De ce
lua depinde soarta Cu pe care o am, la ce ne expunem. sunt
pentru primirea arbitrajului.
Argentoianu.(eram pe rnd de Suveran, cum eram cu
anume rost. la
Ne n unui nou ultimatum: l de la nceput. Ungurii vor
fi Au parte n frontul german n 914-918 care a fost nvins. Azi s'a intors
roata. Era natural ca G(ermnania) aminte de e
argument. Nu-l putem discuta. Ne n unui ultimatum german. l putem discuta?
Suntem a fi purtat Nu ne putem bale cu germanii. Suntem n
cteva Ce putem face? ne la D(umne)zeu pentru o mai
n viitor.Suntem cu genunchii germani pe grumazi. Dar, att timp ct va
intact: o un Rege, un steag, nu pierdem Altfel. mergem la distrugere.
ne supunem ultimatumului.
Vaida. Cnd am cetit am .... (tragedia, s'a auzit bine).
mea a fost o (tragedie? apoi cuvintele "n zadar". Eu sunt chiar
n averea mea. n ultimul Consiliu de am fost de pentru "arbitraj"(?). Azi
trebue fie o ntre Germani - de aceea graba. Ungurii au primit. Ce
se noi nu primim? Suntem cu n grumaz.
Sunt informat Moldova e n Ungurii gata ne atace.
Piemontul: Valahia, Moldova. Discurs patriotard? Ce-ar nsemna ..... (etc), armate,
Arbitrajul este cea mai Azi, noi suntem
"parte". Refuznd, suntem la cheremul lui Hitler Musolini. Deci, ezitare,"sunl
pentru arbitraj".
Mironescu: Pentru arbitraj(n 'a mai justificat).
Dinu
Chiar de am ceda, noi nu de n Ardeal vom avea
e mentalitate, nu ca n Basarabia Cadrilaler. n Ardeal
sunt simptome de nu avem nici o ncredere n contra Rusiei.
Cuvntul de stat se la fiecare moment. Hitler asigurase pe care au vorbit
cu el (din partea ne pe noi. Azi cu Ungurii e deja .. Vom mai
putea noi Ardealul?
Nici la nu trebuia cedat. ne Pentru Unguri, Transilvania e
o pentru noi e un drept. Sunt contra arbitrajului nu presimtim ce
n ce Schimbul de e imposibil. Vin sunt ntrebat n ceasul al 12.
Nu ce s'a Nu ct sunt de Hitler Musolini. Tara e

364
Caracostea.
Suntem ntr'o ntre primejdii, alegem ntre Apus. Ca
profesor de n scrierile mele am reflcc(tat) totdeauna marea primejdie: spre
ntre Stalin Hitler, ne apropiem de cei doi: D(om)nii Hitler Musolini.
Nichifor Crainic.
De nu primim, facem Vom total. primim, restul
Pentru arbitraj.

un teritoriu, o un Rege, un steag. Pentru arbitraj.
Mota.
E pentm (cteva cuvinte de introducere,
Horia Codreanu.
nici o explicatie).
Silviu Dragomir.
Ca ardelean, ca unul care Ardealul e dreptul Romniei vr'o cteva
cuvinte) e Contra primirii arbitrajuljui.
Andrei
Nu e nici Cons(ilier) R(egal), nici membru al Guvernului, nu are nici o
spune deci n date, ne supunem la ceea ce
ni se cere de Germ(ania) Italia.
Gruia.
Sunt pentru arbitraj, nu n el o ci una provizorie.
Macovei.
Sunt pentru
Milralache- Vezi paginile a doua zi).
Ce am vorbit eu
Sunt prezent aici pentru a cu tot respectul cuvenit, la chemarea
M.S.Regelui. Nu particip ca om politic, neavnd calitate care
mea. ntrebat, voiu spune deci sunt ca romn particular.
Ca om politic am obicinuit fac ( ... ) dau pe de date
pozitive de ct mai complete. Nu posed alte date dect
telegramele puse la n ultimele clipe, neavnd timp nici le parcurg n
ntregime.
Cum putea formulez cu de ce privesc viitorul
neamului, n astfel de Am fost cu att mai surprins cu ct am constatat, pe ct
am nici nu mai e vorba de principiul schimbului de pe care
guvernul comunicase s'a La o ntrerupere, mai trziu, a lui ( ... )
cnd vorbea .... am complectat: Nu e momentul n stabilirea
Consider politica guvernelor din ultimul timp complet vinovate. La care Regele
a N-am cercetat acum trecutul, ci numai ce dau( cam ceva).
fiind, eu mi spun deschis sentimentul meu de romn particular.
Sunt contra Arbitrajului cerut prin ultimatum care ni se Sunt pentru cu
365
orce Un guvern o nu au dreptul accepte
a unei din sa. Domnul Musolini a spus, fiind vorba de hotarele
Italiei: Hotarele se nu se Ce e pentru Italia, pentru
alte popoare. cu este cea mai rea, mai dintre
ea pentru totdeauna ia dreptul viitoare revendice ce s'a
Prefer orcare din celelalte sau Dictatul italo-german sau
cu orce fiu supus cu nu altor mai vrednice dect
a dreptul de a revendica (S'a de Gigurtu: arbitrajul e dictat).
Am au aprobat ncet ... ): Nu e totuna: ni se pretinde cerem
noi arbitraj, deci socotim dinainte ca bun definitiv ce se va arbitra. fiind,
la timpul lor sunt contra propunerii de arbitraj, sunt pentru
cu orce chip. Mai trziu, nchidere, am mai ( ... ) zdrobit sufletul sufletul
tocmai suntem sub presiunea asta se
tem de tocmai de aceea cu riscul ruso-germ(an),
dela care, am ajuns acolo, mai avem napoi( ... ).[Gig.(urtu): Nu vor
germanii acum]. Apoi, cetirea proiectului de Comunicat, am subliniat eu: Cum nu
avem curajul de a afirma i s'a dat ultimat de germani? Era
numai:"Comunicarea de la Viena".
Regele el au recunoscut, R(egele) a propus,
mi se pare potrivit: Comunicare
Am spus nu consider ( ... ) - dar se apropie. Propuneam pur simplu
"ultimatum" o de consolare( ... ) Cineva a propus s'a admis:
Comunicare cu caracter de ultimatum.
Mihaiu Popovici(cu glas tremurnd): Sunt pentru Orce concesiuni nu
pot duce dect la unei i se elanul. ... (ceva, despre primejdiile
care o Cum pot permite la mil(ioane) de Rom(ni) li se Cum
vor putea tolera una ca asta viitoare? Micii voievozi de
curajul nfrunte semiluna ntrebe ct e de mare. Am ajuns la Romnia Mare.
Azi ni se cere s'o interesele nu se va mai putea reface. Sunt
pentru sacrificiul suprem.
Victor Antonescu: ngrijorarea pe care am la Con(siliului) de
precedent, se Nu nimic promise. Cehoslovaciei i
se la ce i-a servit. Nu vom de dezastrul
Sunt contra arb(ilrajului)- n n care s'a nu-mi iau

Iamandi: Am argumentele mele cu prilejul Con(siliului) de n
chestia Basarabiei (aluzii la capitulare) Le cu acest prilej. Sunt contra
arbitraj ului. S'a dus o
A.C. Cuza: Arbitrajul cerut, n n care s'a prezentat, nu poate fi
acceptat.
Patriarhul: A vorbit ncet, n'am auzit. E pentru.
G(enera)l Ni se cere la Nu putem
Nu pot accepta arbitrajul.
366
O.L. AN, M. Un document inedit- insemnarile memorialistice ale lui 1. Mihalache
D(octo)r Anghelescu: Pentru motive, este contra.
{.dPentm.
Gomoiu: Pentru.
nainte de a se ar voi din partea guvernulUI: Care e
atitudinea Rusiei, suntem de Unguri. n caz ne Germanii
Care sunt Guvernului cu privire la atitudinea Iugoslaviei
ne Ungurii. care atitudinea Turciei ( .... ne-ar ataca Bulgarii?)
Gigurtu:
Guvernului, au armata cu dispozitiv de atac
mpotriva Romniei. Statul Major era gata retragerea pe linia de
... ). Guvernul pe proprie a armata acolo unde e. Despre
Iugoslavi, nimic sigur. Dar putem lucra singuri(?). Germanii Ungurii sunt
cu Turcii. nc-o pe care nimeni nu o ...
n continuare, declamaloriu (cu murmure):
Trebue ne seama cei 22 de ani dela ncheierea
mondial n'au fost ani de pace, ci numai un Europa este din victoria dela
1918, e azi la n momentul de nu e dect un provizorat. Vom
mine napoi ceea ce ni se impune azi? Statul Coroana.

Generalul Mihail St. Major):
Spiritul este: se Pe Unguri, i putem bate. Pe Le putem
piept, ctva timp, apoi vom ti napoi. Pentru primirea arbitrajului.
Sidorovici(din memorie):
n calitate de al Tineretului cu sentimentul de
de viitoare se abtine.
Noveanu:
de azi e mai grea ca oricnd. Ca unul care
memorie) ca unul care cu ntreaga lui crede n Neam, e pentru.
arbitrajul va fi corect, l vom respecta, altfel, l vom
Priboianu:
Ne n unui ultimatum germano-italian. Ce putem face? l primim.
General Baliff: Nu ne putem bate cu Ung(urii) cu Sunt pentru
primirea lui.
Mitropolitul n clipa aceasta ... sentimente de ca ardelean
al Bisericii).
trebue Un popor care nu e n stare jertfa e menit pieirii.
Nu putem soarta Neamului n necunoscut. Nu pot pricepe: Germanii Italienii
solidari cu Ungurii, ne Ungurii- dar gata ne apere ne Ungurii cu
E o Sunt contra arbitrajului.
Cteva cuvinte cu Cuza: Aici ne-a dus politica partidelor.
Eu: Cum spune asta? Pe timpul partidelor s'a Romnia Mare,
( ........ ).
367

Am telefonat la Viena: s'a primit cu majoritate de voturi, cu
A V aler Pop:"Bine s'a
Regele:
Momentele cele mai grele ...... (n'am auzit bine fraza, vorbea ncet,
ca suveran ca al Totul va depinde de ce va da acest arbitraj.
.... (va corespunde va fi ct mai dureros? -n'am cuvintele).
Dar nu va fi ... ... Va pricinui pentru noi .... va crea o barbarie,
care insufle ... Romnii au trecut prin attea griji n decursul veacurilor s'au izbit de
attea ori de primejdii, nct s'a n acea ... "apa
trece, pietrele pietrele iar noi care avem dragostea de Patrie
aceste pietre ca le facem mai puternice mai durabile(?). n aceste
momente de durere ne ne gndim ca cu ajutorul tuturor al
lui D(umne)zeu, trebue ... (refacem) ... ne ajute D(umne)zeu.
s'au terminat (Tot timpul, presiunea prin telefon a Vienei).

19 pentru, 9 contra, 1 Regele crede "1 O contra". Se numele
celor cu contra se 10. Se de la proiectul de
Comunicat. Regele care are de zis ceva. Vezi cele spuse la urma mele.
Al li-lea asa zis Consiliu de noaptea (12-3) de 30/31 august
d(omnu)lui Maniu.
D(omnu)l Maniu a sosit cu tren special (vineri,30). n cursul zilei ne-
am la Madg(earu): ei, eu D(omnu)l Lupu, a venit apoi
Halippa. Am citit note cele ntmplate. Am comentat dezastrul. Maniu a fost primit
n la ora 6. Ne-am de abdicare.
cum spunea( ... ), am fost de ca totul, iar chestia Tronului s'o
in cum s'au even(imentele) cu ce luat, nu se va
putea
Mi-a spus i-a vorbit. Regele i-a spus a regretat n'a fost prezent( ... ),
a trebuit etc. 1-a ntrebat ce crede.
Maniu a spus: a regretat el, n arg(umentelor) poate nu s'ar fi
accept(at) ultimatum, e cea mai rea din era de prezenl(al) sau cu
orce sau supunerea etc. (exact n felul n care pusesem eu tema). Apoi
a spus dictatura a suprimat de exprimare a Regele luat personal
lumea l va face pe el de de celelalte
n astfel de Tronul s'a pus in primejdie.
Seara, continuare de la Madg(earu). prieteni-ferbere mare.
Exprim nedumerirea mai mergem la al 2-lea "Consiliu" ce se p(entru)
seara. Lupu, Madg(earu) " mergem, cerem Guvern
Maniu".
368
O.L. AN, M. - Uri document inedit- insemnarile memorialistice ale lui 1. Mihalache
Seara a fost chemat din partea numai Maniu: din cei streini de
Consiliu: numai cei ce nu se Maniu Gh. Consiliul a inceput la
12 noaptea. Maniu, pe noi, intrziase. Tocmai la 12 ceva, ntrebnd eu
Ia Palat, mi s'a spus nu mai sunt chemat.
Cnd a sosit Maniu, incepuse. Vorbea regele cu ton ridicat, ca
moralul. Le aducea la dela Viena, pentru noi. A vorbit
Romalo, Ministru la Berlin, care venia dela Viena, cum s'au lucrurile.
Iorga - a nedreptatea Romniei ct de romnesc e Ardealul. Apoi a propus
cei care n'au fost noaptea indicnd ca cel dinti pe Maniu
"reprezentant al Ardealului", de Vaida etc.
Maniu.
in prima parte: Caracterul romnesc al Ardealului. A doua: Noi nu putem
conveni la Al lll: Guvernul nu are din
de stat, el nu e expresia nu poate angaja
Regele 1-a intrerupt: Pentru D(umne)zeu, D(omnu)le Maniu, noi nu facem aici
facem
Maniu: Pardon, pardon (vorbind amndoi apoi: in orce act care
ct de se nti calitatea celui ce a semnat, a avut sau
mandat, or nu. Cu att mai mult, cnd se viitorul - asta nu e
ci nu va putea( ... ). (Iorga a tot timpul).
conchis: nu ne supunem arbitrajului. nu e drept.
orce( ... ) etc.
George a relevat caracterul romnesc al Ardealului nedreptatea
Dar n'a nici n'a atins propunerea Maniu.
La cetirea Comunicatului- cnd a fost vorba de Maniu: Noi nu
putem aici le ia un for legal. Aici nu-i guvern, nici Cons(iliu) de
ci unii suntem simpli particulari. Prin urmare, nici nu nici nu la
nici nu
Regele: D(omnu)l M(aniu) are dreptate.
De aceea Comunicatul a fost un simplu reportaj.
A doua zi, 31, M(aniu) ne-a povestit, multe la el n agitat.
Veste de ferbere n ferbere la Cluj. Maniu ar fi fiind chemat la Cluj. S-au
redactat 2 telegr(ame) Musolini Hitler-protest. seara (31) plec la
cu Madg(earu), care la via lui Florica.
rnduri sunt scrise independent de textul de mai stis,. ca o
concluzie, probabil/a o n.n.-
I.Consiliul de a fost o dea impresia- prin confuzia
- "s'a acoperit Coroana". n de oamenii de ncredere
ai Regelui [Sidorovici, G(eneralu)l Mihail e.tc], au fost chemate persoane ce nu
parte din Cons(iliul) de D(om)nii Dinu 1. Mihalache care att
timp ct a fost cons(ilier) Regal n'a fost nici o chemat spre consultare, Mihai
Popovici, Silviu Dragomir Pr. Horia Codreanu, ultimul, nici o dect
369
Muzeul "Acta Mpldaviae Septentrionalis", V- VI, 2006- 2007
purta nume cu Ion Z(elea) Codreanu penultimul pentru era lui
unul din (legionarii?) n Spania.
2. cum a fost, 10 persoane din cele mai cu greutate au fost contra
arbitrajului impus, anume 1. Mihalache, C.I. Mihai Popovici, Mitr(opolitul)
A.C. Cuza, G(eneral) Victor Antonescu, Victor 1amandi, D(octo)r
Angelescu Silviu Dragomir. proiectul de comunicat majoritatea a fost
pentru arbitraj, n Comunicatul nu a mai cuvntul "majoritate", ca se lase
impresia a fost unanimitate solidaritate in jurul Coroanei - cum pe s'ar fi
reportajele oficiale.
3. s'a luat sub presiunea ultimatumului de la Viena. Telegrama
de Min(istrul) Manolescu la ora 6
45
cu se cere la
ora 3 noaptea. Alte telegrame repetau complcctau orcc ntrziere a
duce la atacarea Ardealului a doua zi, iar refuzul arbitrajului duce la cu Ungurii
germane- cu
Se insinua aceea n acest caz Germanii vor da sprijin armatelor ungare.
Numele D(omni)lor Ribentrop, Ciano Fabricius, care cereau
continuu presau pe Min(istrul) de Externe este de amestecat in aceste telefoane. Se
spunea aceea Hitler nu blufuri.
Nici nu ncepuse Consiliu de telefonul chiar n sala
de Consiliu suna continuu de la Viena, Ministrul de Extern,e cernd - iar
Min(istrul) Palatului amnndu-1 cu minutele. S'a cerut n
cuvinte e pentru arbitraj sau contra - sub sbmitul mtelefonului. O nu se
astfel cu viitorul ei. astfel de procedare nu poate acoperi pe factorii responsabili.
din 12 Aprilie 1944
Mercuri 12 Aprilie 1944
Joia 6 Apr(il), chemat la prin Maniu, am pe M(ihai)
Antonescu (la ora 12) pe Ant(onescu) la 7 p. m.
Impresie au teatru cu mine, de n parte au
"Merg din plin cu germanii. cnd le-ar pennite, fac volt(c)face.
Acum se tem de germani. cnd s'ar putea, cu dar cu pe
care ei a(nglo)- am(ericanii) nu pot (cel n prezent) dect le

Cum au decurs convorbirile?
Cu M(ihai) A(ntonescu).
S'a eschivat a vorbi deschis. mai mult ce mai cred eu. spui asta
mergem Mi-a cetit o din Ancara, pe care apoi a
ars-o. l-am cerut telegramele primite de
1) Cea lui n copie telegr(ama) Guv(emului) de Wilson- n
care la ere) cu pe baza Molotov.
2) Cea de lui M.(?) ca ia el, nu ia
Guvernul, altfel el misiunea (Pe asta n'am cetit-o ntocmai, a
se e vorba tot de guvern). (Tot le-a cetit prnz). Mi-a
370
spus ei vor cere angloameric(anilor) asupra acestor puncte (pe ct mi le
amintesc):
1) Chestia Bas(arabiei) Buc(ovinei) amnate la Pace.
2) Garant(area) a restului frontierelor conf(orm) Trat(atului) Trianon(incl.
Cadrilaterul).
3) Gurile cu Comisie
4) nu ni se baze navale puncte strategice.
5) Regatului, resp(ectarea) struct(urilor) sociale.
Am observat:
1) Se cereau unele lucruri importante: conflict cu acum nu pot face.
2) Unele, inutil: p(unctul) 5.
3) Unele primejdioase: p(unctul) 4- principiale de discutat. .. etc.
vor vedea e o sustragere. Iar bombardamentele vor continua.(n ziua de
Mar(i 4 Apr(ilie): bombard(ament) teribil Mercuri 5 Apr{ilie):
Mercuri seara era fim noi la( ... ) de bomba( ... ) din aeroplanul
Am recunoscut ce cer a(nglo)-am(ericanii) nu se poate: ntoarcem armele
mpotriva germanilor. de cazul germanii ar trage n noi. Dar trebue spus lucrul
limpede. atunci nu trebuesc risipite trupele. El mi-a spus: trebue
are dreptate cu dispozitivul trupelor( ... ) schimb de impresii
despre bombardament. ( ... ) mpotriva engl( ezi lor) am( ericanilor) care
nu civili".
La Maresal.
Vorbim despre teribilele bombardamente din Ei la
au stat n bomb(ardament) fusese de ravagiile
n la Mi-a spus ce-a La a anumite
obiective. La germ(anii) au acoperit cu au tras n
distrugnd centrul. Apoi, spit(alul) matemit(atea) Patronajului(l 00
a doua "Din nenorocire au multe bombe pe n
la Malmezon 100 ntr-un la G(ara) de Nord etc. etc."
n subiect. Imposibil de redat mersul convorbirii. Un dialog eu
ncercnd aflu ce gnd are spun punctul meu de vedere, el mereu
contrazicndu-ne.
ncerc redau aci punctul de vedere - eu pe cele convenite
(credeam:stabilite) rndul trecut. Cnd am intrat, tocmai ambasadorul turc, cu care
discutase, probabil, cele de bombardament cele comunicate de turci ( ... )
rndul trecut.
- ce-mi spuse amb(asadorul) turc? "Ils sont des idiots" - despre englezi.
"Cum pot ei dau pe mna dea o
garanteze scris cutare cutare (vezi punctele la conv(orbirile) cu M(ihai)
A(ntonescu) apoi duc la H(itler), i ce-mi engl(ezii)
am(ericanii) desfac cu cinste de germani. Eu nu pot asvrli n necunoscut. Eu nu
pot intra n istorie ca unul care n'am Basarabia Moldova. N'am
Bas( arabia), ( ... ) pentru Moldova".Apoi: el nu poate expune la o
371
Muzeul ,,Acta Moldaviae Septentrionahs", V- VI, 2006 - 2007
aci care poate dura cine ct. Gem1anii sunt capabili de mari lovituri
Marea a lui Hitler este o de strategie, a repetat
n fata italienilor, mobiliznd inutile rezerve n englezilor, care
nu vor debarca, nu vor invazie:
engl(ezii) americanii au infanterie din mercenari-- au
ca in llalia unde stau de attea luni la Casino.
G_ermanii au dus pe front numai 52%; n'au avut pe front, front de
aceea au fost peste cap. Dar ar duce pe front. de n regiunea Lunberg
(unde e rus) 30 de divizii, arma pe care au
experimentat-o in Crimeea, ei pot recuceri Ucraina. El a ce s'a petrecut n Crimeea.
Manslein primise ordin atace istmul Chcrci de 20 de div(izii) ruse, avnd (M)
numai 4 div(izii) germane. L-am intrebat: Cum ai ataci d(umneata) cu numai 4
div(izii) pe cele 20? Manstein din am primit ordinul. a
cucerit cu cele 4 div(izii) utiliznd acea (cu aer lichid!) care stinge orce
pe o de 200-300 m. Germanii au retras-o din cucerirea Crimeei,
anume ca nu n mna inamicului. Acum au fabricat-o n serie vor utiliza-o.
Apoi nu e exclus gazele. Hitler I-a lucruri
groaznice. H(itler) a zis:" sunt sigur vor gazele". Antonescu a
Cred cunosc mai bine pe englezi: nu cred vor H(itler) a
vor eu am pentru toate gazele lor. Dar eu voiu cu un
gaz pentru care nu distruge tot corpul".
fiind, conchidea Ant(onescu), nu se poate soarta
Ce face eu cu R(usia) de germani atta vreme, cnd s'ar decide
de celelalte? Numai 1 la mie de ar fi de partea eu trebue socoteala.
Deci, merg de germani n mod leal. DacA a(nglo)-a(mericanii) mi
scris, e o e punctul meu de vedere. altfel,
spun:
Acestea sunt ideile prinse din fragmente mai sus le dau eu pentru a le
scoate sensul logic.
Am obiectat (tot pe fragmente).
- Maniu v'a spus ia i concursul pe
puncltd lui de vedere cum de ah fel Dv. concursul nostru Dv. n
sensul celor ce am avut sentimentul n (n'am spus cuvintele din
m'a intrerupt, dar a sensul).
A, nu, eu trebue consult organe de stat: armata. etc.
Ca nr ia pe tol de-a gala germflnii. De ce pierdem vremea din nou,
Domnule cu astfel de ca politician, n vremuri obicinuilL'
- dnd pe grave n
Am avut sentimentul, r<lndultrecut, s'au unele chestiuni
germanii nu Romnia cu toate Dv. spus
nu o - cum nu au Basarabia, pe care ne-au garantat-o cu trata(?) - ei sunt
ceai care ne ncape cuvntul asta e de partea lor;
372
O.L. AN, M. - Un document inedit- insemnarile memorialistice ale lui 1. Mihalache
ce convins Germania pierde soarta
depinde de datoria e orientarea dela nceput,
pe ct cu ne apropiem de cei care ne n tot cazul nu
ne soarta de cei care se care ne-au constrns la aceasta.
deci este inutil mai snge pentru o
contribuim noi a ne preface n teatru de n monnane de ruine
(El, ntrerupnd: e Berlinul, Budapesta - care nu s'au speriat; le vom repara
din nou mai frumoase).
Nici eu nu ntoarce annele mpotriva aliatului - el nu le-ar
ntoarce mai nti mpotriva mea: ci, militare de precautie, explica
leal cu H(itler), R(omnia) nu poate duce un (care nu eal ei), pentru o
care nu ea ei.
El mi-a spus n prezent germanii trimit cteva divizii (4-5?) prin
cteva pe la Doma Vatra - recunoscnd nu sunt suficiente, ci trimite
trupe "Eu nu le pot prin Ardeal cum cere Dl. Maniu - ci le duc spre
front; fi bine narmat, da pe peste cap".
Dv. nu trebue n prezent mai mult general dect om politic. priviti in
marile ce
Eu nu sunt n cunosc nici germanilor cu frontul din
R(usia), nici lor. Dar cnd cum dau peste cap frontul din sud din
dreptul Basarab(iei) Moldovei cnd aud de la cei ce i-au vAzut, cum se ntorc trupele
germane, nu numai demoralizate ci ati recunoscut Dv.) chiar anarhizate
(devastnd, furnd, siluind ngrozind), eu nu pot nu privesc cu groazA la contactul
armatei romne cu astfel de elemente; nu mai pot avea nici o iluzie asupra rezultatului
unei astfel de
(El: n se ntorc trupele germane de pe front- dar sunt numai etapele - cei
de pe front se mentin ... ).
Punctul nostru de vedere deci cum vi l-am formulat n audienta
doar vi le Dv. cum datele ce
cu privire la dispozitivul gemume.
s'a terminal concluzii am i-am sau
ghicit
P.S. l-am cetit lui lelegr(ama) lui M.(?) din care a(nglo)-am(ericanii)
atitudini clare iar nu echivocuri ... ): mandatul".
Nu-mi amintesc de rndul acesta sau in spunfmdu-i: nu
in detalii - n ansamblul lucrurilor- mi-a .. pierdeam
ansamblul lucrurilor, nu ajungcam pe scaunul scaunul pe care
18 Aprilie (1)944-ntlnire cu D(omnu)l M(ihai) Antonescu
Miercuri 19 Aprilie (1 )944,
Ieri, 18 apr(ilie), am sosit n (la ora 7 seara), chemat urgent de
D(omnu)l Maniu. Mi-a am(ericanilor) trimise dela Cairo prin
373
Muzeul "Acta Moldaviac Scptcntrionalis", V -VI. 2006- 2007
de Guv(ernul) Sov(ietic)- iar dela el am trecut la M(ihai) A(ntonescu), unde am stat dela
8
114
la 9
112
seara.
Mi-a cetit: Telegrame de la Stocholm, telegrame de la Ancara mi-a spus:
Despre o conv(orbire) a Min(istrului) nostru din Stch(olm) cu Min(istrul) (sovietic) de
acolo. Despre o a Min(istrului) nostru d(omnu)l Gheorghe din Berlin. Despre
2 tel(efoane) dela Madrid. Despre conv(orbirea) lui Killinger. Am ascultat tot timpul.
Redau aci din memorie- cu( ... ) con( vorbirea) a lui pe care o redau
note (dela Maniu).
1. Din teleg(rama) note). Dela Ministr(ul) sovietic din Cairo
minimale", ale "unui cu" caracter ultimativ"- "aprobate de
guv(ernele) britanic american"- la care se cere un urgent.
n introducere, precizndu-se annatele romne de pe front au efective: n
Caucaz 7 div(izii) sau mai mult, la Odesa 3 div(izii) sau mai mult n Reg(iunea)
3 div(izii) sau mai mult - se cere: "trebue se predea armatei - sau
atace pe gcnnani din spate" opereze cu armata - narmate de puse la
Ant(onescu) sau Iuliu Maniu.
Se apoi Conditiile armistitiului minime.
!.Ruperea cu germanii lupta a trupelor romne aliate -
incl(usiv) armata - contra germanilor n scopul de a reda
suveranitatea Romniei.
2.Restabilirea frontierelor romno-sovietice din 1940.
3.1ndemnizare pentru pierderile cauzate U(niunii) S(ovietice) de
a teritoriilor sovietice.
4.Repatrierea tuturor prizonierilor de sovietici cum a celor
"Aceste minime pot fi schimbate ntr-un sens mult mai nefarovabil
Rom(nia) nu le n foarte vreme".
Guvernul sovietic nu cere ca terit(oriile) fie ocupate cu trupe
sovietice- n cursul duratei - ca ele cele aliate posibilitate
se deplaseze n mod liber n toate Guvernul trebue contribue la acestea pe ct
i n putere, prin toate mijloacele sale de terestre, aeriene navale.
Guvernul sovietic nedrepte deciziile arbitrajului de la Viena e gata
comune cu Romnii contra Ungurilor Germanilor n scopul de a
restitui Romniei Transilvania sau cea mai mare parte a ei, sub rezerva
la
Romnia pentru ("contactarea"?) U(niunii) S(ovietice), n
de generalul care chestiunile militare, un reprezentant politic pentru
chestiunile politice, Guv(emul) sovietic nu face nici o
1. Ministrul nostru din Stocholm cernd Min(istrului)
sov(ietic) din St(ocholm) asupra acestei , acesta a spus: e vorba de posi(bilitatea)
unei a raporturilor diplomatice, n felul Italiei.
la textul de mai sus, Maniu: fost informat de
termenii acestui n timp cu Guvernul, este pentru D( omni)a sa, n
de neavnd n vedere dect interesele super(ioare) ale
374
Romniei, cui i sarcina lor, pentru a nedreptatea de
la Viena, pentru a salva suveranitatea Teritoriului nostru, noi suntem
n ciuda sentimentului profund al noatre, ne supunem
cererilor superioare ale
Dar acest. ... (angajament?) este solemn cere culaborarea
a tuturor Trebue sunt rezultatul unor
ample Prompta lor acceptare ca are puterea de a ndulci aplicarea lor, pe
cnd noi provoace retragerea ofertelor.
I. Din telegr(ama) Stocholm (din memorie).
1. Prima. O dela din Stocholm ca n acest sens.
Ministrului nostru, chemat de din St(ocholm) [(nu de d(oam)na Colontai
care se afla la o s'a spus: Guv(ernul) rus presupune
Guv(ernul) rom(n) e dispus trateze de Guvernul rus, n acest
caz e dispus le trateze cu actualul guv(ern) sau cu un guv(ern) Iuliu M(aniu) Dinu
Ministrul nostru a amintit era mai bine ca acest lucru fi avut loc
din lanuar(ie) cnd acesta a primele sondagii. de af(aceri) rus (care
locul D(oam)nei C(olontai) a recunoscut acest lucru.
Ministrul nostru (Nanu) a telefonat guv(ernului), ntrebnd ce Acesta a
ia de guv(ernului) rus.
2. A doua Min(istrul) nostru s'a prezentat D(oam)nei Colontai care
a spus: s'a comunicat guv(ernului) rus care n'a trimis acestea sunt
ce vor fi primite vor fi comunicate min(istrului) nostru.
D(oam)na Colontai - cu o atitudine deosebit de a e
aceste vor fi din cele mai moderate deoarece Stalin raporturi de
prietenie cu toate statele vecine. Nu este a dnsa-
guvernul lor de ncredere sau un guv(ern) socialist n R(omnia). Este treaba
R(omniei guv(ernul) ei. Cu att mai mult, nu e cele ce s'au spus
vor provoace n R(omnia). Stalin e prea cu ca nu o
sau dela sine de cel mult se poate capta sau dirija -
sau nu dela sine (nefiind - atunci orce ncercare de e
[aceasta era ideea, care n era n semnele
3. A treia cuprindea ale (adaug eu)
n felul n care s'au n cea a lui Era n n ce
desarmarea era spus clar - ou-ou sau se predea de pe front - sau
armele etc).
Erau cuvinte de ale Min(istrului) nostru pe care nu mi le amintesc.
Acestea, ca introdu(erea), erau n Textul a fost transmis n
cumi s'a comunicat.
4. O comunicare din St(ocholm) era n cu Finlanda ["cu care noi ne
n contact"- M(ihai) A(ntonescu)]. Min(istrul) Fin(landei) din Stoc(holm)
comunicase alui nostru ei sunt informati se convorbiri ntre germ( ani)
n care caz s'ar liberi de genn(ani) Fin(lande) s'au cerut de
2.600 milioane dolari ceea ce ar echi(vala) cu 600 miliarde de lei.
375
III. Telegr(ama) din Ancara, de la englezi prin generalul militar Creteanu
[cu cond(itiile) Arm(istitiului)].
IV. prin Cs. (Chastelain?)- aceasta nu vorbia de Transilvania
a fost prima care a sosit [chiar rezulta oarecum rezerva: Trans(ilvania) "in total sau
in cea mai mare parte"- era de englezi].
V. dela G(enera)l Gheorghe din Berlin. Relata convorb(irea) lui cu un
personagiu (nu-i retin numele) dela Wilhelm Strasse care rezulta germ(anii) au
comunicat englezilor nu-i un important de divizii depe
frontul oc(cidental) ca pe atunci Englezii nu ei au intre
nti in Germania. ci Rusii.
[zice M(ihai) A(ntonescu)] ar fi nu intelegeti cu
noi, ne vom noi cu prefernd intre in Germ(ania), n Penins(ula)
etc.
Iar- zice M(ihai) A(ntonescu)- cum din Germ(ania) ar fi
tratnd cu R(usia).
Mi-a mai spus:
Min(istrul) am(erican) din Madrid - prieten al lui ( ... ) - i-a comunicat prin o
tel( dela lui martie, Stettinium va veni la Londra vor sta discute
cu un reprez(entant) al R(omniei), cerndu-i pe cineva la Lis(abona), de
unde l va trimite elia Londra. Tel(egrama) nu i-a fost de( ... ) de la Ex(terne)
dect 12 zile.
- Cum e posibil? (am ntrebat eu mirat).
e. Dar am primit alta, acum Stet(timus) mai ntrzie vr'o 10 zile nici
acum nu e trziu. mi spune a vorbit lui M(aniu) de Gafencu [la inceput
ca M(ihai) Ani( onescu) lucreze singur, nu cu Maniu].
ce cred de Gafencu ("cel mai indicat"- am zis eu).
Apoi in concluzii imi spune Guv( ernul) nu poate da un acum, direct -
mai ales
-pe de o parte Germanii [Kill(inger)], in cteva zile va fi o
prin ofensiva Lemberg-Tarnopol, care ar prelungi
si ... )
-iar pe de alta vor cuceri ( ... ) in care caz e total
p(entru) noi capitularea vine dela sine. Dar tratativele trebuesc de Maniu
printr'un om al lui. Ei se la mine -dar el a rolul rostul meu politic
e altul - au
[Eu: Nu accept, am spus nici M(aniu).]
ar fi indicat trateze la timpul oportun cu - nu la( ... ) (zicea
M(ihai) A(ntonescu)]. comunic lui M(aniu):
-Criza ldem a fost in cu probl(ema) (recte Ardealul).
Churchil i-a n'a la timp cu intrarea in Rom(nia) chestiile
politice in cu asta.
Idem s'a a Molotov- care i'a salvat
376
comunice poate el pe Fab(ricius) sau guvernul printr'un
trimis[M.(?) mi-a spus a primit dela Guv(em) cuvnt nu poate pleca din
comunice dea R(omniei) o ct mai
care nu( ... ).
XXX
Nu mi-a cerut mea.
Se 9 '1. seara era chemat cu telef( onul) de la
Znagov[unde dorm de cnd cu bombardamentul A continuat a-mi ceti
vorbi Ia 9 '
1
'.
l-am spus n cteva cuvinte opinia mea:
recunosc nedreptatea dela Viena ar trebui fixat acest lucru.
nici nu sunt de respins n bloc, nici de acceptat n bloc (i-a
formula).
- propriu-zis acceptabile, n alternativa nu suntem
a ntoarce armele contra aliatului de ieri ceea ce n'ar fi anevoie nici p(entru) cine
cere nici p( entru) cine
Dar se vede vor rezolve (ca cu Finlandezii) Pacea. La.
ar cu cale se mai prezinte, ar putea refuza se discute
chestiile rezolvate cu armistitiul, tot ce Rusia direct. Iar englezii
americanii ... Nu cumva vor se spele pe mni ca Pilat ( ... ) la
nu vor putea obliga pe la nimic? Nu cumva nici nu se gndesc
participe la o a unei burgheze?
cu care am plecat pe care le-am rezumat ( ... )
M(ihai) A(ntonescu).
1. M(ihai) Ant(onescu) mi-a zis o inf(ormare) a lor, englezii o
rectif(icare) a frontierei n fav(oarea) Ungariei ca o pe ea.
25 Aprilie.
Maniu trimisese o prin care el e dispus lua
unui Guv(em) de n pc care le prin (le reamintea
complecta). La asta. St(irbei) i-a rf1spuns cu telegr(ama) ce anexez aici.
Maniu a trimis pe M(ihai) Popov(ici) chiar ne-o arate- iar Lupu s'o
arate ieri lui Dinu la Florica. Nu 1-a azi- nenorocirea cu moartea
a lui C. Lupu n Leordcni, - am mers amndoi la Florica am
comentat-o n acord numai Guv(emul) sau Regele (cu riscul sale) ar putea-o
face.
20 apr. Imediat la primirea mesagiurilor Dv. 29,30.34,35,36 am luat
contact cu unite. Ei nu aceste mesagiuri ca un
la de de sovietici, cu aprobarea lor. Aceste v-
au fost comunicate in mesagiul meu no. 9 in 6 Ele au un caracter ultimativ cer
un precis de acceptare sau refuz.
377
Muzeul ,,Acta Moldaviae Septentrionalis'', V- VI, 2006- 2007
De a.vemenea n ele un energic apel de a ne lor in ajunul unor
mari evenimente. militare de mare sunt n Ele se vor
la ora vor fi conduse bmsc, indrferent de atitudinea
Rog urgent parte la ele inc este vreme, sau
suferim lovitura cu toate n,frngerii.
nu este indiferent care este sau
sacrificii, . .). impune alegem aceia ce ne va asigura,cu
maximum de libertatea alegereu
este (. .. ). Ei doresc ajute, dar cere
ne-mt costat deja pierderi grele n oameni. Ele acum la retragerea
de (Telegrama lui Stirbei. de Ion Mihalache - n. n.
O.L.Sovan).
An Unpublished document- Ion Mihalache's Memories
(Summary)
The authors have edited a tew chapters from Ion Mihalache's rmpublished
Memories, refering to a different politica) events: Crown Council, Diktat of Vienna,
Ioss of N .E. Transylvania (August, I 940) audience of Marshal Ion Antonescu (April, 12,
1944), meeting with Mihai Antonescu (April, 18, 1944).
378
Ionel Bejenaru- In memoriam -vieti trecute la muzeu sau "Opt, doamne, opt"
INMEMORIAM
VIETI TRECUTE LA MUZEU
SAU "OPT, DOAMNE, OPT"*
IONEL BEJENARU ..
3 decemhrie 1977 data (re)deschiderii Muzeului Judetean n
actualul situat pe strada Unirii, nr 15, din municipiul de Mai exact,
a de Istorie-Arheologie. Evocarea :::olegilor care nu mai sunt,
muzeale, prin faptele lor, mai mult sau mai cunoscute publicului larg,
mai mari sau mai mici, cu nota de este, un act de suflet, de

Nu o facem avnd o cronologie a lor, ncepem cu
Lucian Valea, fiu adoptiv al scriitor fecund, venind dintr-o
animator al nu numai. Nonconformist din
fire, nicidecum "potolit" n urma a patru ani la Canal, ntr-un trziu,
"vechime n cmpul muncii", prinznd bine la calcularea pensiei, Lucian Valea era aici la
un veritabil mentor n ale scrisului pentru o sumedenie de - Gellu
Dorian, Constantin Dracsin, Constantin Bojescu, Corneliu Popel, Victor Valeriu
Jmbir, Maria Baciu, Dumitru Corneliu Filip, Nicolae Elisabeta Vartic,
Constanta Munteanu, Cristi Val Guraliuc, Val Talpalaru, Lucian Alecsa,
Ioan Lucia Olaru Nenati, subsemnatul, dar pentru ceva mai vrstnicii Alexandru
Bardieru, Alexandru Mihai Lupu, Mihai Munteanu, l.D. Marin, Mihai Marciuc,
Dumitru Dumitru lgnat, Dorin Baciu, fie-mi iertat, Pare, astfel,
de activitatea sa cu mult Muzeului
de muzeograf.
S-a ilustrat n cu la mari culturale la
nivelul Zilele Mihai Eminescu, N. Iorga, George Enescu, Ion Pillat -,
in conducerea cenaclului literar ,,Mihai Eminescu", n editarea "Caietelor
din corpul revistei "Ateneu" n publicistica din corpul unor periodice
locale. O a Maestrului era aceea "la o cafea", ntr-o sau
cafenea, inconjurat de convivi, in ale scrisului, cu manuscrisele prin buzunare,
Anicol inc:dil.
Muzcograf la Muzeul Judc!can
379
Muzeul Judetean "Acta Moldaviae Scptcntrionalis", V - VI, 2006- 2007
spre a i le lectura sau spre caz in care se crea o
de cafenea
Discret, artistul plastic muzeograful de Alexandru dincolo de
etalarea cu a operelor pe simeze, minunate amintiri cu
cu de idei : Scheleti sau Sturza, la rndu-le cochetnd bine cu
arta, cu n materie. nu numai cu ei, ci cu mai tinerii Nicolae
Vasile Marcel Victor Foca cum altfel, cu Virgil bunul
fecior tot artist plastic.
Ecaterina filolog de de o rigoare
ostenea din greu asupra vechi romnesti de patrimoniu", spre a
construi analitice de minutioase relevante. A din plin,
realizate de ea putnd fi cotate ca modele, att pentru continuatori, ct pentru
cei care vor veni. Un destin tragic avea curme n putere de
maturitate de
Se vede treaba, tragic destin a a in cazul altor doi colegi
prieteni, plastici - Nicolae Cornea Adrian Ciuraru, ambii de comitet",
rodnici in ceea ce au n ceea ce au creat. Ori, mereu in de
in aduse n de Nicolae Comea
Adrian Ciuraru mai cu colegii, tot la cte o cafea, acolo unde
mergea de minune o sau care bucure
frumos. Lucrau pentru sufletul lor- frumoase portrete icoane (N. Cornea), frumoase
peisaje (marine), dar crochiuri (Adrian Ciuraru), aflate prin n

Restaurator de muzeu, bun profesionist, Vasile Buinoschi, a n
cu cu greu de dus mai departe de n Era din
categoria celor care se lucrurilor foarte distingndu-se printr-un
excelent spirit de colaborare, de
La laboratorul foto al Muzeului si-au bine treaba Ioan Helici Nicolae
Marinescu, de meserie n oaselor", ca zicem
definim ct mai bine. de subliniat, nu era tehnica artei fotografice de
oferite de aceasta. Helici - Marinescu, maestru ucenic, o de
la pensie a primului, post '90. Era acesta artist fotograf cu la
"Clopotul'' local, n vechiul festival "Cntarea Rmminiei". dincolo de mai modesta
activitate de a executa fotografii pentru analitice de altfel
in postului. Era mndru sub fotografiile sale din ziar sau din
ligura distinct "foto Helici"!
Nicolae Marinescu, anterior fost de la lClL, s-a
format ca fotograf din mers. Nevoile I-au mpins nceteze contractul de la
muzeu, lund-o spre Israel, acolo unde excesul de zel n a unui patron,
dornic de monta o pe o i-a adus o n gol o moarte
n final, o depunere destul de la familia a
repatrieze trupul fiind nmormntat la cimitirul "Pacea", din

380
Ionel Bejcnaru- In memoriam -vieti trecute la muzeu sau "Opt, doamne, opt"
pomenim pe dr. Corneliu Andriescu, muzeograf
la Muzeul de ale Naturii Dorohoi, Ioan Balan Nicolae Ani Codreanu,
muzeografi la Muzeul Memorial "George Enescu" din Dorohoi, Dumitru
contabil al muzeului Petru Haralambie lsac,
paznici in .
Sunt rnduri gnduri despre colegi care au fost, despre tmdirea lor la
Muzeului meritnd din plin memoria vie
din cuvinte.

La momentul volumului de mai - cu regret -
stingerea din a lui Pentilie Atudoroaie, fost magaziner administrator al Muzeului
Al 9-lea, deci ...
IN MEMORIAM- Des vies passees au Musee de
(Resume)
Mes amis et camaredes evocations dans ce text sant: Lucian Valea, Alexandru
Ecaterina Nicolae Comea, Adrian Ciuraru, Ioan Helici, Nicolae
Marinescu, Corneliu Andriescu, Ioan Balan, Nicolae Ani Codreanu, Dumitru
Petru et Haralambie lsac.
381
Muzeul ,.Acta Moldaviac Scptcntrionalis". V- VL 2006- 2007
la studiile incluse
n actualul ct propunerile
de materiale pentru numerele viitoare,
pot fi trimise pe adresa Muzeului Judetean - 710221
str. Unirii nr.l3; teL02311513446
Corectura: Dan PRODAN, Eduard SETNIC, Daniel CIUCALAU
Tehnoredactare: Eduard SETNIC, Daniel CIUCALAU, Daniel IHOROV
Tiparul executat la S.C. CAROMI S.R.L.
Str. Constantin Ganc, nr. 16 tel/fax: 0231-585050
CAROM ____________________________________ _

Acta Moldaviae Septentrionalis V VI 2007 PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Acta Moldaviae Septentrionalis V VI 2007 PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

www.muzeubt.ro / www.cimec.

Iar ntre luarea

1. Lcspczcanu, L. Marcu, Nebintitul 47 de ani cd. a 11-a, 1962, p. 8. Cf. C.

nu o nregistreze la locul potrivit.

se alegeau domnii, n cu care s-a pus

Petru Aron era rugat de soliile genoveze n

Au fost catalogate alte 220

O avea 500 de talcri.

In testamentul sotiei sale,

Folosirea ca a este expresia

nu este la fel de ca cclclaltc, imprimndu-sc pc pagina peste ca imediat aplicare,

n registrul superior, la mijloc coasa, spre stnga,

Toate aceste monetare-financiare sunt

n aceste ateliere, pe ceramica

ldcm, doc. 15.

n acest timp Romnia,

Romniei. Documente, volll/11, p. 270.

Busa, politico-teritoriale in sud-est Europei intre Congresul de la Berlin /'rimul

Din acest motiv, singura forma de

Ion Amintiri politice diplomatice 1848-1903, Editura Cavallioti, 2003, p.l96.

"Romnul", 15, 16 august 1881, an 25, p. 719.

unei imagini pozitive a liderului liberal dar

Astfel, Grigore lgnat ajunge iar pe

"n timpul campaniei - nota, la rndul

Le-a redat n lucrarea ,,Misiunea la

Neamul Romnesc, an VI, nr. din 1 O octombrie 1911, p. 3.

fiind cu cei care mureau

n calcul mai ales substratul funebru din cultul antic al

Suntem siguri o anume au avut mitul Greciei antice

Mai mult, cultul regelui Carol 1 fiind o de grefare a dinastiei

Carnii Petrescu, de Editura 1980, 198p. n Cuvntul inainte al

Nu ne cum produce el valori prestabilite

cu uneori Presupune o tensiune creatoare

Ne mai interesul nostru pentru trecutul dat n spectacol nu

fiind preocupat implicndu-se n

fiindu-i n derdere destul de la care

Ibidem, telegrama nr. 70. Roma, 29 martie 1930, Comnen MAS.

,.Viitorul", anul XXX, nr. 9072, luni, 4 aprilie 1938, p. 6.

You might also like