!

5.4.2. FEROMAGNETISMUL

5.4.2.1. Materiale feromagnetice

Fierul, cobaltul, nichelul si unele aliaje se deosebesc de restul materialelor prin valorile extrem de
mari ale permeabilitatii relative (de ordinul 10
2
... 10
5
). Experimental se mai constata ca relatia
" # $ % & = nu reprezinta o dreapta ca pentru celelalte materiale para si diagmagnetice, fiind functie de
#. Un rol important il are si succesiunea de stari prin care s-a ajuns la starea considerata.
Ridicarea experimentala a curbei B=f(H) se poate efectua de exemplu cu montajul din fig. 5.4.8.



Fig. 5.4.8
Luam un tor din materialul de verificat care este bobinat cu doua infasurari. Daca se intrerupe (sau
se stabileste) brusc curentul in una din infasurari (de excitatie) se obtine prin inductie electromagnetica o
deviatie in galvanometrul balistic, G conectat la a doua infasurare de masura. Infasurarea de masura
legata galvanometrul la G serveste la masurarea variatiilor lui & calculate cu relatia:
'
( )
*
)
&
+ % %
%
=

= (5.4.35)
in care
f
este variatia fluxului fascicular, ' e sarcina electrica indusa in bobina N
2
si masurata
de galvanometrul balistic G si
%
+
*
(
,-
*
.
/,- ' = = =

.
R este rezistenta circuitului (bobina masura plus galvanometru) A
f
este sectiunea miezului
feromagnetic al torului.
Cealalta infasurare de N
1
spire este parcursa de curent continuu, care poate fi masurat cu
ampermetrul A. Se obtine astfel conform relatiei 5.4.34 valoarea intensitatii cmpului magnetic.
H=
0
/ (
1
=
2 +
/ (
1

(5.4.36)
In care r este raza medie a torului.
In regim stationar, se poate trasa curba B=f(H), marind treptat pe H prin marimea curentului de
excitatie (variind pe R
S
). Daca masurarea se incepe cu materialul inelului demagnetizat, se obtine curba
de prima magnetizare (a din fig. 5.4.9).
Curba atinge un maxim de inclinatie (punct
de inflexiune) dupa care cresterea lui B cu H este
mai inceata si se ajunge la o valoare pentru care B
ramne aproape constant (saturatia magnetica)
punctul b din fig. 5.4.9.


Fig. 5.4.9
Fenomenul de saturatie magnetica poate fi explicat pe baza teoriei microscopice a
feromagnetismului. O schimbare de stare magnetica are la baza orientarea spinilor electronilor. La
materialele feromagnetice exista atomi cu momente magnetice de spin ale electronilor necompensate, deci
cu un moment spontan.
In portiuni microscopice ale corpului, avnd insa un numar foarte mare de atomi si constituind asa
numitele #domenii$, toti atomii au momentele indreptate in acelasi sens, astfel ca domeniul este
magnetizat permanent. Diferitele domenii sunt orientate insa, haotic. La aplicarea unui cmp magnetizant,
domeniile tind sa se orienteze in directia cmpului aplicat. In momentul orientarii complete, magnetizatia
M atinge o valoare limita care se numeste magnetizatie de saturatie M
S
. Deci, la atingerea saturatiei:
" 3 # $ & 4
5
+ in care M
S
>>H.
Proprietatile feromagnetice dispar daca temperatura a depasit o anumita limita (punctul Curie) care
la fier este de 760
0
C, la nichel 360
0
C. Incalzirea unui material feromagnetic poate constitui deci, o metoda
de demagnetizare. Daca dupa ce s-a parcurs o parte din curba de magnetizare si se micsoreaza treptat
curentul, adica H, se micsoreaza si B. Pentru H=0, B are valoarea care poarta numele de inductie
magnetica remanenta Br. Ca sa se obtina anularea inductiei, este necesar sa se inverseze curentul de
excitatie si deci H. H necesar pentru anularea inductiei B se numeste cmp magnetic coercitiv Hc.
Crescnd cmpul H in sens contrar pna la valoarea %H
max
si revenind cu valorile lui H pna la + H
max
de
la care s-a plecat se obtine o curba inchisa numita ciclu de histerezis magnetic. Se pot trasa diferite cicluri
de histerezis pentru diverse valori limita H
max
. Exista un ciclu limita, corespunzator lui H
max
, la atingerea
saturatiei, care le cuprinde pe toate. Acesta este ciclul care caracterizeaza materialul.

5.4.2.2. Permeabilitati

Pentru caracterizarea materialului in jurul unei anumite stari (definita de o pereche de valori B, H)
se definesc:

a) permeabilitatea magnetica relativa statica (totala):

r
=B/
0
H (5.4.37)
care variaza cu H atingnd un maxim pentru a scadea si a tinde catre 1 la H.

b) permeabilitatea magnetica relativa diferentiala (sau incrementala).

dif
=
,/2.6- 4.74
5
5 #
#
&
0/8

(5.4.38)
care este proportionala cu panta curbei de magnetizare fata de axa absciselor la variatia lui H in sens
direct (fig. 5.4.10).









Fig. 5.4.10

c) permeabilitatea magnetica reversibila

rev
=
2.9.7/2.
5
5 # #
&
0/8

(5.4.39)

Daca se scade H din P cu H si apoi se mareste din nou cmpul cu H, se descrie un mic ciclu
histerrezis foarte turtit, care se poate confunda cu o dreapta (numita dreapta sau curba de revenire). In
general,
rev
<
r
si
rev
<
dif
. Aceasta valoare stinge maximum pentru B=0 cnd coincide cu in originea
curbei de prima magnetizare, care se numeste permeabilitatea initiala.

in
= " # : & $ 0/8
5
5 #


, H=0, B=0 (5.4.40)
In regim nestationar se mai observa fenomenul de vscozitate magnetica (postefect magnetic)
conform caruia & nu ia instantaneu valoarea de regim stationar corespunzatoare unui anumit # .
Corespunzator acestui fenomen, permeabilitatea relativa in regim nestationar, numita si permeabilitate
dinamica, are valori mai mici dect cea din regim stationar si anume cu att mai mici cu ct frecventa este
mai mare. De asemenea, in material se produc pierderi de energie, care pe unitatea de volum si pentru un
ciclu sunt egale cu aria ciclului de histerezis in unitati de BH.

5.4.2.3. Clasificarea materialelor magnetice

a) materialele magnetice moi sunt caracterizate prin cmpul coercitiv mic, deci un ciclu de
histerezis ingust si prin foarte mari [Hc de ordinul 10 [Oe] 80 [A.sp/m]].
Exemple de materiale: fierul moale, permalloy (78,5% Ni + 21,5% Fe), supermalloy, ferita de
mangan, zinc. Materialele #moi$ se utilizeaza la fabricarea circuitelor mg ale masinilor, aparatelor si
transformatoarelor electrice.

b) materialele magnetice dure sunt caracterizate prin cmpul coercitiv mare, de ordinul a 500 [Oe]
4.000 [A.sp/m] sau mai mare, prin Br mare si prin mic (vezi fig. 5.4.11). Cel mai obisnuit material dur
este otelul cu cca. 1%C. Alte materiale sunt: aliajele cu denumiri ca: alnico (12% Al, 20% Ni, 5% Co,
63% Fe), oerstit, aliaje platina % cobalt, ferita de bariu. Aceste materiale sunt utilizate la executarea
magnetilor permanenti.

Fig. 5.4.11

3;!0.
<=2