AFECTIVITATEA 1

Prof. univ. dr. Mihai Anitei

TEORIILE AFECTIVITATII
Procesele afective sunt trairi subiective ce reflecta
relatiile omului cu mediul, si masura in care
necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute
Afectivitatea desemneaza ansamblul proceselor afective
(emotii, dispozitii, sentimente, pasiuni)
Emotiile sunt stari afective de scurta durata si de
intensitate variabila.

Emotiile au trei componente:
Componenta cognitiva: frica implica cunoasterea faptului ca
exista cineva in pericol
Componenta fiziologica: se manifesta predominant
simpatetic(batai de inima, tensiune musculara etc.)
Componenta comportamentala: acea stare presupune
tendinta de a scapa/evita situatia periculoasa
TEORIILE MECANICISTE
Teoria comuna in legatura cu emotiile: apare o situatie,
care este interpretata de persoana, ca apoi sa apara
starea emotionala.
Au existat numeroase dezbateri privind emotiile si
teoriile care stau la baza lor, dar exista trei directii
generale -teoriile mecaniciste
-teoriile cognitiviste
-teoriile pragmaticii emotionale.


TEORIILE MECANICISTE-dezbat doua aspecte:
-problema originii emotiilor(centrala sau periferica)
-relatia emotie-cognitie
TEORIILE MECANICISTE
Teoria James-Lange.
-sf.sec.XIX- W.James sugereaza ca emotiile sunt nu o cauza,
ci un raspuns la anumite evenimente. Fiziologul C.Lange are
aceeasi conceptie.
Conform teoriei, anumiti stimuli externi declanseaza in
mod instinctiv anumite modele de excitatii pentru a
face fata la doua modalitati de aparare: fuga sau frica
(ex. ni se face frica pentru ca fugim).
Emotiile sunt doar reprezentari cognitive(produse
secundare) ale raspunsurilor psihologice si
comportamentale automate.
TEORIILE MECANICISTE
- Teoria James-Lange se afla in concordanta cu
ipoteza feed-back-ului facial.
- Teoria sugereaza ca ne putem schimba
sentimentele prin modificarea
comportamentului.

Critici aduse Teoriei James-Lange:
(1927)Cannon: - excitatia psihologica care
insoteste emotia A nu este fundamental diferita
de excitatia care insoteste emotia B
-teoria James-Lange atribuia o
atentie foarte mica cognitiei

TEORIILE MECANICISTE
Teoria Cannon-Bard: un anumit
eveniment declanseaza raspuns fizic
(excitare sau actiune) si trairea unei
emotii in acelasi timp. Cannon(1927), Bard
(1934)
Cand situatia este perceputa (procesata
de creier) creierul stimuleaza activitatea
autonoma si musculara dar si activitatea
cognitiva.
TEORIILE MECANICISTE
Critici aduse Teoriei Cannon-Bard:
-vizeaza faptul ca raspunsul fizic si emotiile se
manifesta simultan. In realitate, se poate ca
durerea sa declanseze excitare inainte de a ne
simti deranjati.
-de asemenea, se poate ca o persoana sa se
confrunte cu o situatie limita, dar abia dupa un
timp, dupa ce a trecut pericolul, sa devina
excitata si emotionata


TEORIILE COGNITIVISTE
Sustinatori ai teoriilor cognitiviste:
G.Bower,R.Lazarus, S.Schachter, R.Zajonc
Principiul general:
-evenimentul inductor este receptat, si mai apoi
interpretat;
-odata interpretat, este codificat si transpus intr-o
forma de reprezentare interna;
-in functie de reprezentarea interna, se adopta un
plan de pregatire pentru a actiona intr-un anumit
fel;
-se face o evaluare a adaptarii la acea situatie.


TEORIILE COGNITIVISTE
S.Schachter: emotiile au modele
generale pentru excitatia fizica.
-eticheta atribuita unei stari emotionale depinde
in mare parte de modalitatea noastra de a
percepe situatia, din punct de vedere cognitiv.
-evaluarea cognitiva se bazeaza si pe perceptia
noastra despre evenimentele exterioare, si
modul cum alti oameni raspund la aceleasi
evenimente.


TEORIILE COGNITIVISTE
Experimentul lui Schachter si Singer(1962):
-au aratat ca excitatia poate fi etichetata in mod diferit, in functie de situatia in
care se afla indivizii
-participantilor li se spunea ca obiectivul este studiul efectelor unor vitamine asupra vazului








-dupa ce primeau injectiile si manipularea cognitiva, participantii asteptau,alaturi
de un complice, montarea aparatului folosit la experiment;atitudinea
complicilor era diferita(era euforic/ binevoitor/nervos).
-comparatia sociala pe care subiectii o faceau cu complicele i-a condus la
atribuirea excitabilitatii crescute fie bucuriei, fie furiei exprimate de complice.






Grupul 1 adrenalina Nici o informatie
Grupul 2 Adrenalina Info.eronata despre efecte
Grupul 3 Adrenalina Info.corecta despre efecte
Grupul 4 subs.inactiva Nici o informatie
TEORIILE COGNITIVISTE
-Replicarea experimentului lui Schachter si Singer a dus la
rezultate diferite
Ex.:este putin probabil ca participantii sa imite comportamentul
complicelui, dar percep o excitare in sens negativ, manifestata
cu nervozitate, furie, gelozie (Zimbardo,1993)

R.Zajonc: emotia este o entitate independenta,
autonoma, ce nu poate fi redusa la simpla cognitie
Argumente:
-reactiile negative se produc in timp mai scurt decat reactiile
cognitive
-reactiile afective ocupa un loc mai important in evolutia speciei
decat in evolutia individului(emotia preceda cognitia)
-reactiile afective sunt relativ independente de vointa si ratiune
TEORIILE COGNITIVISTE
R.Lazarus: face deosebirea intre evaluarea
primara a aspectului pozitiv sau negaiv al
oricarei situatii noi, urmata de o evaluare a
resurselor;acest proces e urmat de evaluarea
rezultatelor
K.Schrer (1984,1992): modelul proceselor
componente
- trairea emotionala este o stare de constientizare a
unor forme de stare ale unei serii de subsisteme
(de asistenta,actiune, informare, reglare, monitorizare)

TEORIILE PRAGMATICII EMOTIONALE
(TEORIILE FUNCTIONALISTE)
Idee principala: emotiile nu sunt folositoare vietii umane,
sunt doar un factor perturbator al ordinii interindividuale
si intraindividuale
C.Darwin expresia emotiilor este comuna omului si
animalelor; exista trei principii care explica majoritatea
expresiilor si gesturilor involuntare, asa cum au loc sub influenta
emotiilor si senzatiilor:
1. Principiul perenitatii obiceiurilor utile. Explica si faptul ca
bebelusii prezinta reactii emotionale, desi nu au avut cum sa le
invete.
TEORIILE PRAGMATICII EMOTIONALE
2. Principiul expresiei antitetice a
emotiilor opuse. Ex.:la un caine care
ameninta, gura este larg deschisa, urechile
ridicate, in timp ce la un caine supus urechile
sunt pleostite, gura inchisa

3. Principiul actiunii directe a
sistemului nervos.
Predeterminarea patternului expresiv ce
corespunde predeterminarii structurilor
nervoase.
Exista o scurgere a fortei nervoase (care
anunta ideile de catharsis si de descarcare
dezvoltate mai tarziu de psihoterapeuti).






TEORIILE PRAGMATICII EMOTIONALE
N.Frijda propune patru principii de baza ale emotiilor,
punand accentul pe relatiile individului cu mediul:
1. Principiul activitatii relationale (este activitatea care
stabileste, diminueaza, neaga relatiile fizice si cognitive ale
subiectului si mediului in care traieste).
2. Principiul eficacitatii interactive (unele comportamente
expresive pot fi intelese ca actiuni ale subiectului ce au ca
scop modificarea relatiilor pe care le are cu mediul in care
traieste).
3. Principiul activarii (activarea se refera strict la orientarea si
pregatirea intentionala pentru actiune, efort sau raspuns)
4. Principiul inhibitiei

EXPRIMAREA EMOTIILOR
C.Darwin: recunoasterea
universala a expresiilor fetei are un
rol deosebit in supravietuire (expresiile
faciale pot anunta apropierea unui dusman)
Cercetatori precum Brown, Buss, Eckman,
Izard, considera ca exista expresii faciale
universal valabile, care transmit aceleasi
emotii, indiferent de persoana sau de cultura
din care aceasta face parte.
Ex. In experimentul lui Eckman(1980), atat
studenti la colegii europene, cat si locuitori ai
muntilor din Noua Guinee, au recunoscut
aceleasi emotii in poze

IPOTEZA FEED-BACK-ULUI FACIAL
Expresiile faciale reflecta starile emotionale pe
care le traim.
Ipoteza feed-back-ului facial sustine ca
relatia cauzala dintre emotii si expresivitatea
fetei poate functiona si in sens opus
-cand li se inducea participantilor la experimente
dorinta de a zambi, s-a constatat ca ei
exprimau mai multe sentimente pozitive
(Ekman,1993)

IPOTEZA FEED-BACK-ULUI FACIAL
Posibile legaturi dintre feed-back-ul
expresiilor faciale si emotii:
1. Declansarea- contractiile intense ale
muschilor faciali, folosite in exprimarea fricii,
intensifica declansarea emotiilor
2. Schimbarea temperaturii creierului, si
eliberarea de neurotransmitatori.
3. Feed-back-ul chinestezic al contractiilor
muschilor faciali pot induce anumite stari ce
pot fi asemenea sentimentelor. Ex.zambetul
Duchenne poate induce sentimente placute.

1.2. Modelul celor patru sisteme
motivational- afective
Furia

Bucuria

Tristetea

Frica


Modelul celor patru sisteme
motivational- afective
1. Chinezii din lumea antica: fericirea, furia,
tristetea si frica (emotii instinctive);
2. J. Watson, 1924: : frica, furia si dragostea
(emotii innascute);
3. K. Bridges, 1932: emotia difuza (stare
emotionala bazala);
4. C. Izard, 1984,1990, 1992: emotiile sunt
prezente si diferentiate inca de la nastere
- apar ca raspuns la nevoile copilului;
1. FURIA
Eckman, anii `60: emotiile si expresiile
faciale aferente trairii emotiilor au un
caracter universal;



Simptomele furiei:
Senzatiile de tensiune musculara;
Batai rapide ale inimii;
Senzatie de caldura;
Strangerea pumnului;
Inrosirea fetei;
Cresterea ritmului de respiratie
1. Furia
Functiile emotiei de tip
furie:
1. Pregatirea in vederea
actionarii (lupta sau fuga);


2. Comunicarea cu alti
indivizi (expresiile faciale)

Cauzele declansarii furiei
Furia (cognitivistii) rezultatul unei serii
de evaluari psihologice instantanee
asupra evenimentelor respective din
care este alcatuita intreaga noastra
viata.
Aprecierea evenimentului:
- Nedorit;
- Intentionat;
- Contrar sistemului nostru de valori;
- Capabil prin reactia noastra la furie.
Furia si mecanismele de aparare
Freud (Teoria pulsiunilor) transferul
unei emotii catre obiectul care l-a
declansat
Mecanismele de aparare: mecanisme
folosite pentru controlarea emotiilor si
pentru a proteja constiinta de anumite
emotii dureroase sau inacceptabile,
pentru evitarea fricii.
Mecanisme de aparare impotriva
furiei
Trecerea la
actiune;
Deplasarea;
Regresia;
Reveria;
Somatizarea;
Izolarea;
Formatiunea
reactionara;


Rationalizarea;
Disocierea;
Proiectia;
Clivajul;
Sublimarea;
Suprimarea;
Umorul.
Modalitati de control al furiei:
Explozia: furia este lasata sa se
manifeste extrem de repede, intr-
un mod incontrolabil si din motive
lipsite de importanta;

Inhibitia: innabusirea/
disimularea fata de ceilalti, uneori
chiar fata de noi insine

Controlul excesului de furie:
Asa DA Asa NU
Minimalizarea cauzelor care
provoaca furia;
Acumularea starilor de iritare din
cauza celor mai nesemnificative
motive
Stabilirea si amintirea
prioritatilor;
Acordarea de importanta fiecarui
eveniment in care sunteti implicat
Considerearea punctului de
vedere al celuilalt
Considerarea ca fiind intentionata
fapta celuilalt
Noaptea sfetnic bun; Reactionarea pe loc
A ramane concentrat pe cauza
maniei dv.
Amintirea momentelor trecute de
furie
Acordarea sansei la explicatie
celeilalte persoane
A nu da sanse la explicatii

2. BUCURIA
FERICIREA: stare subiectiva de bine,
suma de momente de bucurie, dispozitie
pozitiva.
Gradul de satisfactie al individului: compararea
asteptarilor cu rezultatele obtinute
Trairea emotionala a acestuia : emotii agreabile
versus emorii dezagreabile (tristete, furie, rusine,
etc.)
2. BUCURIA
Teoria GAP (teoria diferentelor):
estimarea propriei stari de fericire in functie
de :
- Diferenta dintre ceea ce dorim si ceea ce avem
deja;
- Diferenta dintre actualele conditii de viata si cele
din trecut;
- Diferenta dintre ce avem noi si ce au altii.

2. BUCURIA
Duchenne de Boulogne (sec. XIX) realizeaza
diferenta (harta expresiilor umane faciale)
intre tipuri de zambete in functie de expresiile
faciale asociate: zambetul de complezenta,
zambetul de curtoazie si zambetul sincer.
Tipuri de actori: actor mediocru (suras vid),
actorul bun (surasul fals), actorul foarte bun
(surasul lui Duchenne)
2. BUCURIA
Buna dispozitie: stare de fond:
- Ne determina sa fim deschisi catre
ceilalti;
- Ne determina sa fim creativi;
- Ajuta la adoptarea de hotarari bune;
- Ne determina sa fim mai indrazneti;
- Ne determina sa ne asumam riscuri
exagerate;
- Ne determina sa fim prea docili.
CHIPURILE FERICIRII:
1. Fericirea perceputa ca o suma de
bucurii;
2. Fericirea perceputa ca o stare
prelungita de multumire;
3. Fericirea ca scop atins in activitatea
desfasurata;
4. Fericirea ca serenitate (echilibru
sufletesc).
FACTORII CE DETERMINA
FERICIREA
1. PERSONALITATEA
- Extrovertitii si persoanele stabile din
punct de vedere emotional au sanse
crescute de a fi fericiti;
- Nivelul de fericire este reglat in
functie de capacitatile individuale,
imediat ce se face adaptarea la
situatia de esec sau de succes cu
care ne-am confruntat.
FACTORII CE DETERMINA
FERICIREA
2. SANATATEA
3. CASATORIA
4. PRACTICA RELIGIOASA
- Oamenii religiosi au un nivel de fericire mai ridicat
decat cei nepracticanti.
5. ACTIVITATEA
6. PRIETENII SI RELATIILE
- fericirea este determinata de relatia stabilita
in sprijinul social si adaptarea la situatii
stresante ale individului.
7. BANII

SPRIJINUL SOCIAL
Sprijin emotional
Sprijin prin respect
Sprijin informativ
Sprijin material
VARSTA- factor ce influenteaza
fericirea
Fericirea se diminueaza pe masura
inaintarii in varsta


Varsta
primei
tinereti
Varsta adulta Varsta
maturitatii
Varsta
batranetii
BUCURIE EUDEMONIA MULTUMIRE SERENITATE
3. TRISTETEA
Tristetea reprezinta emotia
asociata pierderii;

Tipuri de pierderi:
- Pierderea unei fiinte iubite;
- Pierderea unui obiect
valorizat;
- Pierderea statutului social;
- Pierderea valorilor/scopurilor.
3. TRISTETEA
Expresie faciala caracteristica universala:
sprancenele adopta o pozitie oblica, ridurile
de pe frunte se cuteaza omega
melancolica
FUNCTIILE TRISTETII
1. Ajuta la evitarea situatiei ce determina
aceasta emotie;
2. Determina retragerea si reflectarea la
propriile greseli;
3. Atragerea atentiei si simpatiei celorlalti;
4. Protejeaza, pe moment, de agresivitatea
celorlalti;
5. Ajuta la manifestarea simpatiei si a empatiei
fata de tristetea altor persoane.


DOLIUL
Doliul: tristetea provocata de pierderea
unei persoane dragi.
Factori :
- Sensibilitatea personala la pierderi;
- Modalitatea de producere a pierderii;
- Intensitatea si durata relatiei; doliul
patologic
- Complexitatea emotiilor resimtite in legatura
cu persoana pierduta;
- Sprijinul acordat de persoanele din preajma.

TRISTETE versus DEPRESIE
TRISTETE DEPRESIE
Emotie normala Tulburare patologica
Stare variabila si tranzitorie Stare de durata
Influenta moderata asupra
organismului
Tulburari persistente vale
somnului si poftei de
mancare;
Ameliorarea starii datorita
evenim. placute
Nu este influentata de
momentele placute
Placerea despre sine putin
modificata
Viziune negativa asupra
propriei persoane si
durabila
AVANTAJELE TRISTETII
Il invata pe individ sa evite situatiile
ce genereaza emotia tristetii;
Ajuta la relevarea situatiei si
greselilor facute;
Atrage atentia si simpatia celorlalti;
Protejeaza de agresiunea celorlalti
Permite manifestarea simpatiei si
empatiei fata de ceilalti.
DEZAVANTAJELE TRISTETII EXCESIVE
Determina o inhibare excesiva;
Determina o reflectare prea mare la
propriile greseli;
Poate epuiza intregile resurse de
bunavointa ale celorlalti;
Persoana trista poate deveni
vulnerabila.
Determina o sensibilitate crescuta la
orice eveniment trist.
4. FRICA
Evolutionistii- ne temem pentru
ca asa ne este scris in gene;
- emotie care ajuta
specia umana sa supravietuiasca.
Comportamentalistii- ne temem
deoarece trupul nostru este
supus emotiei.
- reactia fizica de
spaima sistem de avertizare
menit sa ne determine mai
vigilenti.

4. FRICA

Cognitivistii- ne este teama
pentru ca ne gandim la asta
- Frica- emotie de a ne
proteja
Curentul culturalist- ne este
teama pentru ca asa am
invatat
4. FRICA
Centrul de coordonare
fundamentala pentru frica
se afla in nucleul
amigdalian, in lobul
temporal din zona laterala
a cortexului cerebral.

Functii ale reactiilor de spaima:
1. Evitarea sau limitarea
oagubelor;
2. Pregatirea pentru a
reactiona in fata cauzei
declansarii fricii: fuga, solutii
pentru rezolvarea situatiei;
3. 3 F- functie a fricii:
fight (lupta),
flight (fuga),
freeze (nemiscarea)
FRICA versus ANXIETATE
Frica
- Reactie la o situatie
reala de primejdie,
- Este de scurta durata,
- Are un obiect clar ce o
determina
- Este caracterizata de
manifestari fizice
(tensiune, tremuraturi,
etc)

FRICA versus ANXIETATE
Anxietatea
- anticiparea unei
primejdii presupusa
sau iminenta;
- Poate deveni cronica
- Nu are un obiect exact
asupra careia se
concentreaza
- Are ca manifestari
nelinistea si grijile
TIPURI DE TEMERI
Temeri innascute:
temeri excesive ce
se manifesta din
stadiile timpurii;
Temeri naturale:
ajuta individul sa
supravietuiasca;
Temeri
culturale:au ca
obiect viitorul
FRICA
Frica reprezinta o emotie care se
poate invata:
- Experienta unei traume unice;

- Prin intermediul experientelor repetate/
stresante;

- Prin efect retroactiv
BOLILE ASOCIATE FRICII
Fobiile: frica incontrolabila de
o anumita situatie sau de un
anumit lucru (maladii
psihologice)
- Fobiile specifice: frica intensa
dar limitata la anumite situatii si/
sau animale (fobia sociala,
claustrofobia, etc.)
- Stresul post-traumatic /
nevroza traumatica: trairea unei
experiente traumatizante (fobie
experimentala)
BOLILE ASOCIATE FRICII
Cautatorii de
senzatii tari
sensation seekers:
cauta sa se afle cat
mai mult in pericol
Controlul fricii
Mecanismele fricii:
- Informarea in legatura cu ceea ce nu
cunoastem,
- Invatarea unei metode de relaxare pe
care o practicam in situatii de panica,
- Adoptarea unei atitudini active.

Controlul fricii
ASA DA ASA NU
Acceptarea fricii ca stare
emotionala normala
Sa se resimta rusine in
legatura cu emotia traita
Dezvoltarea mijloacelor
de control a fricii
Adoptarea unei atitudini
pasive
Invatarea unei intensitati
a fricii
Dorirea absentei fricii
Confruntarea fricii
Agravarea/mentinerea fricii
Analiza obiectiva a
riscurilor reale
Sa nu se reflecte asupra
temerilor
.



SFARSIT