RELATIA FILOSOFIE - STIINTA

Eseul prezent incearca sa degajeze o concluzie referitoare la raportul filosofie-stiinta, din

perspectiva unora dintre discursurile pe aceasta tea din sec! "", secol in care tea devine
pro#leatica!
Se va contura specificul fiecarui od de a cunoaste, se vor identificaa posi#ilele influente
negative ale unuia asupra celuilalt, se vor puncta principalele oduri de a raporta filosofia la
stiinta, arguentandu-se in favoarea unuia dintre odele!In final, a dori sa cerceta ideea
necesitatii filosofice si odalitatea acestei necesitati!
Ortega $ %asset, in &'e este filosofia(&, pornind de la intre#area asupra intaplarii din viata
oului de a filosofa, construieste ca raspuns un intreg deers filosofic, in cadrul caruia se
articuleaza si o viziune asupra relatiei filosofie- stiinta!
)entru Ortega filosofia este &cunoasterea universului& , cunoastere de un draatis particular
si un erois intelectual specific acestea activitati a spiritului! A puteaa e*plicaa acest erois, ca
acel ceva al filosofiei, care se opune tentatiei e*istente in orice organis de a se desprinde de
prezent si a se face incetul cu incetul ar+aic ,p!-./, un ceva care corespunde unei asuari a
destinului! Filosoful refuza trecutul, cu supozitiile sale, constituindu-si filosofarea ca un siste de
adevaruri constituit, fara a adite ceva ce nu poate fi dovedit in cadrul acestui siste! )entru
filosof &universul e voca#ula enora si onolitica, ce, aseeni unei gesticulatii vaste si vagi, ai
degra#a ascunde decat enunta acest concept viguros 0 tot ce se gaseste,p!1./!
O#iectul filosofiei este straniu si radical diferit de orice altceva, prin & tot ceea ce se gaseste&
intelegandu-se lucruri reale, fizice, spirituale, ireale, ideale, fantastice, dar in asura in care
constitue totul!
O#iectul filosofiei este cel care nu poate fi dat, cel care-i este filosofului la inceput total
necunoscut, este nici unul din celelaalte o#iecte, el fiind totul, acel tot care nu lasa niic in afara
sa si, prin urare, singurul o#iect isi este suficient siesi!
In viziunea lui Ortega $ %assett oul de stiinta nu se apropie nici pe departe prin gestul eroic
de o#iectul sau! Oul de stiinta incepe prin a deliita o portiune din 2nivers, prin a-si liita
pro#lea proprie, care altfel, nefiind a#soluta, inceteaza partial a ai fi pro#lea! 'aci se incepe
cu o pro#lea si cu ceva care se stie! Fizicianul si ateaticianul cunosc cu anticipatie intinderea
si ati#utele esentiale ale o#iectului cunoasterii lor, incepand de fapt cu ceva pe care-l iau drept
stiut, nu cu o pro#lea! 34..5dfo.4f$o6+
O alta diferenta intre filosofie si stiinta este sensul pe care-l are in fiecare din acestea doua
oduri voca#ula &cunoastere&! )entru stiintele particulare cunoasterea e solutie pozitiva si
concreta a unei pro#lee, patundere perfecta a o#iectului de catre intelectul su#iectului!
Astfel, stiinta este conceputa ca o serie de solutii date unor pro#lee! )entru a fi filosofie un
ansa#lu de reflectii tre#uie sa se constituie ca creatie universala, integrala, un siste a#solut al
intelectului! )entru a fi universala, tre#uie ca filosofia sa-ti asue constitutiv o#ligatia de a se
confrunta cu orice pro#lea! Aceasta insa presupune un risc! E*ista posi#ilitatea ca luea sa fie o
pro#lea in sine insolu#ila! )entru filosofare are priat constiinta pro#leei, iar nu solutia, care
se poate sa nu fie data la un oent dat! )ragatisul, in cadrul caruia o pro#lea insolu#ila nu
este pro#lea, nu este considerat de Ortega filosofie , ci &teoria sincera in care se e*pria odul
cognitiv al stiintelor particulare& ,p! 13/!
Adevarul stiintific este altfel decat cel filosofiic Ortega $ %asset considerra ca e*actitatea si
rigoarea previziunilor stiintifice sunt do#andite de stiinta e*perientala cu pretul entinerii sale
intr-un plan de pro#lee secundare! Ortega considera ca doar filosofia incearca sa dea raspuns
intre#arilor prie, decisive! Adevarul filosofic va fi astfel suficient, dar ine*act7 adevarul stiintific
este insuficient, dar e*act!
Esentiala in cadrul viziunii sale asupra relatiei filosofie-stiinta, aceasta coparatie a adevarului
stiintific cu cel filosofic are drept consecinta o su#ordonare fundaentala a stiintei fata de
filosofie0 &8Adevarul stiintific9 este un adevar e*act, dar incoplet si penulti, care se integreaza
o#ligatoriu in altfel de adevar, ulti si coplet, c+iar daca ine*act, pe care n-as vedea nici un
inconvenient sa-l nui &8it 9& ,6p! 1-/!
Adevarul filosofic are calitatea de a fi ai radical, ai esential7 atri#utul adevarului stiintific
de a fi e*act nu este un indiciu de superioritaate al acesstuia intrucat fiind e*istenta certa a stiintei
si relatia adevar filosofie-adevar stiintific, filosofia devine ea insasi necesara!
In asura in care se va dovedi e*istenta unui teei in virtutea caruia oul, fiind ceea ce este,
sa fie +arazit filosofiei, filosofia va fi nu nuai necesara, ci si inevita#ila! Faptul ca filosofia este
necesara stiintei inseana ca ii este necesar acar un individ care sa fi creat adevarul filosofic7
faptul ca filosofia este inevita#ila, iplica insa faptul de a fi o necesitate esentiala filosofia pentru
fiecare individ uan in parte, necesitate ce izvoraste din fiinta insasi si care nu-i survine in od
accidental din afara!
Filosofia raspunde unei nevoi a intelectului de a fi ceea ce este, afira Ortega $ %asset in
lectia a --a din &'e este filosofia(&! Ea nu se iveste dintr-o ratiune de utilitate si nici dintr-o
iratiune de capriciu , ci este constitutiv necesara intelectului! Filisofia inseana a-i cauta luii
care ne este data prin situri, integritatea, filosofia copleteaza luea si a o#tine ca 2nivers!
'aci luea este un o#iect insuficient si fragentar inteeiat pe ceea ce nu este el7 &fiinta&!
)entru a e*plica aceasta senificatiea filosofiei, ne pute sprijini pe faptul ca filosofia
inseana ridicarea de pro#lee teoretice! )ro#lea teoretica este de &a face sa nu fie ceea ce este,
dar care, astfel fiind, irita intelectul cu insuficienta sa&,p! 6-/, unde acel & de ce& al filosofiei
inseana & a face sa fie ceea ce nu este&! Acest ceva care nu este dat al pro#leei filosofice ne
irita pentru ca nu isi este siesi suficient, lipsindu-i ratiune a de a fi! :e aceea, daca indaratul
aparentei nu se afla inca ceva care sa-l copleteze, e*istenta sa este de neinteles!)ro#lea
teoreticca este ireducti#ila la orice finalitate practica! f$..5d43.4f$$o
Filosofia si stiinta reprezinta doua oduri distincte de a pune pro#lee teoretice! &Intrucat
pro#lea filosofiei este singura a#soluta, filosofia e unica atitudine pura, radical teoretica! Ea este
cunoasterea dusa la gradul sau a*i , este eroisul intelectual&,p!65/! iar pro#lea filosofica
este nuita a#soluta intrucat i#ratiseaza intregul cu o intensitate a*ia! Stiinta insa creeaza
pro#lee partiale, in cadrul ei pastrandu-se un rest de atitudine practica, a preeditaa sa da
fiinta unui ceva care inca nu este, dar ne intereseaza sa fie!
)rincipiile pe care si le asua constitutiv filosofia sunt autonoia si pantonoia! Autonoia
sa deriva din gestul eroic de a nu se sprijini pe prezutii ce se considera deonstrate in afara
sisteului sau, in tip ce pantonoia este un principiu de tensiuni contrare0 universalisul,
nazuind catre tot! )antoniia este principiul care deose#este filosofia de stiintele particulaare! :in
acest punct de vedere Ortega $ %asset considera ar*isul o pseudofilosofie!
'a dovadaca folosofia este inevita#ila, Ortega aduce drept arguent faptul ca in epocile anti-
filosofice filosofia era redusa laa iniu , dar nu anulata! ;urg+ezul, o cu vocatie practica, a
ipus fizica ,acceptand-o doar pe ea/ doar datorita faptului ca fizica ii putea conferi confort!
Acesta insa nu e un arguent pentru afirarea superioritatii fizicii si a stiintelor in general in
raport cu filosofia! In aceasta perioada filosofia s-a consolat in a fi filosofia stiintei! Fizicienii
insasi, in preocupaarea lor filosofica, au afirat ca fizica este o fora inferioara de cunoastere si
anue, cunoasterea si#olica! 2lterior insa, stiintele isi vor accepta liitatia, instalandu-se in
interiorul propriilor liite si incercand sa ajunga la plenitudine! Ortega $ %asset consideraca o
data realizata aceasta autonoie a stiintelor, este necesar ca ele sa se articuleze unele in altele in
filosofie!
Ortega considera cunoasterea stiintifica drept venind dinspre e*terior si fiind necesara
periferiilor eului oenesc, inteligentei! Filosofia insa este necesara fiintei oenesti insesi!
Filosofia este traire, iar a trai inseana a decide in od constant ce vre sa fi! A trai inseana &
a te afla deodata si fara a sti cu, cazut, cufundat, proiectat intr-o lue de nesc+i#at0 in ceea de
acu& ,p!.43/!
Oalta caracteristica a filosofiei, prin cae insa s-ar putea aseana stiintei secolului "", ar fi ca
filosofia este para-do*a ,ipotriva opiniei/! :atul universului, #ucuriile a caror e*istenta e
indu#ita#ila, nu sunt cele care apar ca avand e*istentaa indu#ita#ila pentru situl coun!
Filosofia e a te dezinteresa de tine si a te interesa de identitatea fiecarui lucru, a-l dota cu
independenta, su#zistenta, dar in virtutea acelei &fiinte&!Stiinta nu este intr-atat para-do*a, plecand
de la presupozitia ca universul fizic este guvernat de legi!
Lucian ;laga este ,aseeni lui Ortega $ %asset,un aparator aal filosofiei ! In lucrarea sa
&:espre constiinta filosofica& el incearca sa legitieze filosofia in fata celor ce-i pretind sa
satisfaca e*igente care nu <i sunt proprii!Arguentatia lui ;laga se centreaza pe deonstrarea
ireducti#ilitatii filosofiei la stiinta, in acest sens discursul sau filosofic atacand conceptia despre
filosofie a pozitivisului logic!
)o$itivisul logic ,=! Sc+lic>/ considera filosofia ca activitate prin care este descoperit si
fi*at sensul enunturilor, si nu siste de cunostinte teoretice!In cadrul acestei pozitii se considera
ca filosofia este alfa si oega pentru cunoasterea stiintifica,din oent ce ea reprezinta
clarificarea enunturilor, pe cand stiinta urareste verificarea lor!
Ipotriva acestui reductionis,;laga reliefeaza independenta filosofiei si a stiintei , aratand ca
fiecare are un od propriu de a se raporta la e*perienta,la pro#lee,la etoda!
)entpu filosof e*perienta este un prete*t ce se desc+ide asupra totalitatii e*istentei, in tip ce
pentru oul de stiinta ea este o instanta in fata careia este su#ordonat peranent! :eose#irea intre
cele doua raportari la e*perienta ,considerata de o#icei &totalitatea aterialului concret , pe care
spiritul si-l insuseste cu ajutorul siturilor& ,p! -?/ , autonoizeaza fiecare od de cunoastere!
Filosoful , ca &autor al unei lui&, e iposi#il de su#stituit prin oul de stiinta, ce tinde a fi &un
organ de cercetare si de copletare arginala&!In filosofie ,e*perienta este ai ult un prete*t
pentru declansarea actelor de interpretare ,astfel incat constructiile filosofice sunt cel ai adesea
foarte originale , indraznete 7in stiinta situatia este e*act inversa ,teoria fiind asiilata e*perientei
si oferind iaginea unei parti din tot! Filosoful va cauta adancii prin acest prete*t, prete*t care ii
ofera nu nuai datele prie ce vor fi reorganizate in cadrul unei teorii, ci ii si favorizeaza accesul
la unele taine pe care le va converti ulterior in concepte si ii pot sugera analogii! Oul de stiinta
nu atinge adancii neo#isnuite ,ultuindu-l atunci cand se afla in +otarele e*actitatii! Asa cu
spunea Ortega $ %asset, adevarul stiintific este e*act, dar penulti si insuficcient siesi!
;laga intareste ideea autonoiei filosofiei fata de stiinta prin copararea pro#leei filosofice
cu cea stiintifica! )ro#lea este caracteriza#ila prin precizarea ariei ,doeniul la care pro#lea se
aplica, si a zarii interioare,care este odelul suprapus ariei, o idee propulsiva care asigura trecerea
de la punerea pro#leei la rezolvarea sa! Aria pro#leei filosofice vizeaza e*istenta ca
totalitate,fie e*plicit, fie iplicit ,atunci cand e*plicit este vizat doar un aspect, dar plecandu-se de
la intelegerea acelui aspect se ajunge laaintelegerea intregului ! @area interioara a pro#leei
filosofice este data fie de aniera categoriala a discursului filosofic ,su#stanta, unitatea,
pluralitatea!!!/, fie de anticipari ideatice inie ,fiinta la )arenide,indeterinatul la
)lotin!!!/!Aria pro#leei stiintifice este deliitata ,in discursul sau facand a#stractie de ceea ce
depaseste aceasta arie! @area pro#leei stiintifice este ultiplu deterinata de cunostintele din
doeniul respectiv!
In concluzie, pro#lea filosofica are drept arie e*istenta ca e*istenta,iar zarea sa interioara este
in are asura nedeterinata!)ro#lea stiintifica are insa aria circuscrisa , deliitata ,iar zarea
sa interioara este cople* deterinata!Neingradit in solutionare de ideea propulsiva, avand
li#ertate creatoare are ,spiritul filosofic este spontan! In sc+i#, solutia pro#leei stiintifice este
intens prefigurata de zarea interioara #ine deterinata , spiritul stiintific fiind ai g+idat!
O deose#ire iportanta intre filosofie si stiinta consta in aceea ca fiecare filosof tre#uie sa-si
puna pro#lea etodei inca o data,in tip ce oul de stiinta are la dispozitie un repertoriu de
etode in care are incredere ca intr-un dat de ai presus de el! Aspirand la inteeiere,fiecare
filosofie va cauta inceputul fara de presupozitii,sarind din acesta &printr-un act de optare,ce
ec+ivaleaza cel putin cu o anticipatie de natura etodologica&,p!13/! =etoda nu se poate justifica
originar in c+ip eficient ,ci &se legitieaza ai ult de facto , prin puterea ei de a organiza datele
cunoasterii si de a cladi o lue&!Filosofii pot opta fie pentru purisul etodologic,ca )arenide,
;ergson ,Aegel/,fie pentru e*pansiune etodologica ,ca )laton, )lotin/!
2n alt aparator al filosofiei in fata pozitivisului logic este Barl )opper,ce sustine ca filosofia
tre#uie sa tinteasca neincetat cunoasterea, sa nu a#dice de la enirea de a intretine si stiula
interesul pentru teorii cat ai generale, cuprinzatoare si indraznete!Oadata ce va a#dica de la acest
scop filosofia nu isi va ai putea pastra po$itia pe care a cucerit-o in cultura uana!In acest sens
)opper critica tendintele decadente din cadrul filosofiei, reprezentate atat de orgoliul
reprezentantilor 'ercului de la Ciena,care considera pro#leele in od o#isnuit nuite filosofice
ca fiind pseudopro#lee,cat si resenarea e*istentialistilor,care si-au pierdut cu totul increderea
in posi#ilitatea de a progresa in solutionarea pro#leelor pe calea gandirii rationale !
In lucrarea sa ,&Logica cercetarii&, )opper foruleaza pentru pria data coerent si sisteatic o
conceptie asupra stiintei si asupra etodei ei, neneglijand justificarea necesitatii filosofiei!
Ciziunea popperiana asupra stiintei se instituie in principal din conceperea unei stiinte ca un
ansa#lu de teorii, a teoriilor ca sistee ipotetico-deductive si concepera stiintei ca &stinta
eroica!&A putea face legatura cu faptul ca Ortega $ %asset considera filosofia drept cunoastere a
2niversului de un erois intelectual aparte si a putea concluziona ca a#ele oduri de
cunoastere incita la un erois specific lor!
Este relevant a dezvolta punctul de vedere popperian despre stiinta ca stiinta eroica, intrucat
vor#ind despre aceasta filosoful ofera si un criteriu de dearcatie intre teoriile stiintifice si cele
pseudostiintifice! Oul care practica stiinta eroica este pus in iscare de nazuinta de a intelege
cat ai profund si ai adecvat luea in care traieste si propria sa fiinta ,iar in acest sens nu ezita
sa foruleze idei cat ai indraznete7 o astfel de idee &indrazneata& are un inalt grad de
generalitate si e*plica o are varietate de fapte si legi stiintifice cunoscute ,inclusiv fapte intre
care nu s-a vazut pana atunci nici o legatura! 'riteriul de dearcatie intre teoriile stiintifice si cele
pseudostiintifice este tocai aceasta &indrazneala& a ideilor0ideile valoroase stiintific sunt idei
&indraznete&!Teoriile stiintifice sunt principial falsifica#ile ,unde a fi falsifica#il inseana ca pot
sa intre in contradictie consecintele epirice particulare derivate logic din teorie si rezultatele
o#servatiei!
)ornind de la aceste consideratii, )opper contureaza raportul intre stiinta epirica si etafizica
, opunandu-se conceptiei filosofiei analitice!)opper su#liniaza ca teoriile etafizice au
senificatie cognitiva ,c+iar daca nu sunt falsifica#ile , iar forularile ai o#scure din filosofie
sunt propozitii cu sens! 'riteriul forulat de el urareste doar sa sta#ileasca diferentierea intre
stiinta si ceea ce nu este stiinta ,iar a spune despre etafizica ca nu este stiinta nu inseana o
co#orare a etafizicii!Acest tip de forulare nu are sens peiorativ! Apoi faptul ca teoriile
etafizice nu sunt falsifica#ile nu iplica faptul ca acestea nu ar fi critica#ile in od rational ,ci
e*ista teeiuri rationale pentru a prefera o idee etafizica alteia! In plus ,forularea unui criteriu
de dearcatie nu ec+ivaleaza cu a contesta iportanta teoriilor filosofice speculative pentru
progresul stiintei!)osi#ilitatea articularii filosofiei cu stiinta creste pe asura ce creste gradul dee
universalitate al teoriilor stiintei epirice ! Nu in ultiul rand, )opper su#liniaza ca in cercetarea
stiintifica, ca si in viata de fiecare zi ,nu ne pute dispensa de idei etafizice!Stiinta insasi
porneste de la a adite e*istenta o#iectiva a legilor,ca proprietati structurale ale luii!
O alta diferentiere intre stiinta si filosofie pe #aza discursului popperian s-ar putea face in ce
priveste terenul de &adevar&!Stiinta nu e epistee,ea nu atinge adevarul ,ci utilizeaza acest
teren in sens de nora, de liita ideala in procesul cunoasterii !Filosofia in sc+i# cladeste
adevarul in tip ce-l dezvaluie!
2n alt tip de orientare in ce priveste relatia filosofie <stiinta este cea a istorisului
sociologizant,avand drept reprezentant pe T+oas Bu+n! Teza de #aza a acestuia este ideea ca
discursul stiintific nu are a*ia o#iectivitate ,cu se credea pana atunci/,ci este afectat de idei
preconcepute, preluate acritic!Ideile acritice sunt cadre conceptuale relativ iune la odificarile
epirice, idei cu care se lucreaza!Aceste idei acritice,inegrate in paradige,nu se pot sc+i#a
decat odata cu survenirea unei revolutii stiintifice, cand se sc+i#a practic gestaltul vizual!:in
perspectiva lui T+oas Bu+n este o conceptie iatura cea care considera e*perienta senzoriala
fi*a si neutra,iar teoriile ca siple interpretari ale unor date! :e fapt operatiile si asuratorile
efectuate de oul de stiinta in la#orator sunt &ceea -ce-este-adunat -cu-dificultate&,si nu &ceea -ce-
este-dat& in e*perienta ,fiind indici concreti ai continutului unor perceptii ai eleentare ,ce tin
de o paradiga si proit o ela#orare fructuoasa a paradigei acceptate!
'ele patru pozitii prezentate ne pot da o iagine asupra relatiei filosofie-stiinta0 filosofia si
stiinta sunt doua oduri distincte si autonoe de a cunoaste ale individului uan, coe*istenta lor
fiind nu nuai posi#ila,ci si necesara!Stiinta se desfasoara pe acest fundal al conceptiilor despre
2nivers pe care individul uan il creeaza in od spontan ,aceasta neiplicand su#ordonarea
stiintei fata de filosofie! Oul de stiinta tre#uie sa adere la un od de filosofare in acord cu
isiunea sa stiintifica, care ar putea fi un pragatis ai ult sau ai putin cople*, constient
sau ai putin constient! Ar fi necesara c+iar o preocupare ai intensa a oului de stiinta pentru o
filosofie su#iacenta deersului sau ,aceasta sporindu-i sentientul responsa#ilitatii fata de
uanitate! )e de alta parte filosofia este necesar sa e*iste ca activitate autonoa fata de stiinta a
oului ,ea corespunzand unei autentice inclinatii a spiritului uan!%anditor independent,
adevaratul filosof te#uie sa-si aplice ratiunea li#er si personal,neuitand sfatul lui Bant 0 &fara
cunostinte nu vei deveni niciodata filosof,dar nici cunostintele sigure nu te vor face vreodata
filosof,daca nu se adauga o reunire corespunzatoare a tuturor cuostintelor si a#ilitatilor si o
intelegere a concordantei acestora cu cele ai inalte scopuri ale ratiunii uane&!Filosofia tre#uie
privita dintrDo perspectiva universala,ca teorie a intelepciunii,stiinta despre raportul oricarei
cunoasteri cu scopurile ultie ale ratiunii oenesti!