www.digibuc.

ro

BIBLIOTECA

ASEZAMANTULUI CULTURAL

NICOLAE BALCESCU"

12768

www.digibuc.ro

ST9F1lli GU A1IR8 ISMS

I

MMI3

MIMI Vaman

DOUE CUVANTARI COMEMORATIVE

DE

DIMITRE ONCIUL
Profesor la Universitatea din Bucnre5ti

Cu un Proiect din 1564 relativ la capul lui 'Mai Viteazul

Comunicat de GIL ADAMESCU

Se vinde in folosul fondului pentru ridicarea unui

monument funerar lui Mihai Viteazul
in Meindstirea Dealul.

BUCURE$TI
Atelierele Lrafice I. V. SOCECU, Strada Berzei 59
I 9 0 4.

www.digibuc.ro

PREFAT
Peleg-rinagiul la mormntul lui Stefan cel

Mare in meindstirea Putna, facut la serbarea celui de al patrule centenar al morfii

au atras din nou atentia asupra mormintelor domnitorilor noftri.
De 130 de ani sub stapeinire austriacd,
mormtintul celui mai mare domn al Moldovei, ca fi celelalte morminte domnefti ce
se afid in Bucovina, au avut parte de bunii
intregnare fi de cuvioasii ing-rijire, urnicndu-se buna tradifie de prind atunci. lar In
Iimpul din urmii, cu ocazia lucrarilor de
restaurare la sicintul locaf ce fidstreazci feercina marelui erou al Romnilor, s' a luat
disposifia ca, din migoacele fondului bisericesc al Bucovinei,mormantul sci fie infrumusei,eat cu monumentalci podoabd, demnii de
memoria fericil-pomenitului ctitor z domn.

www.digibuc.ro

IV

in Romnia libera, cel mai glorios domn

al Terei-Romnefti, Mihai Viteazul, al cdrui

cap, despartit de trupul remas in cmpul

Turdei, a fost inmormntat In meindstirea
unde acum se afld scos din mormntul seu, reclamd dela noi nu mai putind
solicitudine.

Acum lto de ani, Adunarea legislativa a

voted un credit pentru depunerea acestei relique inter' un tsicriu cu piedestal de marmord , in biserica Mihai-Vodd din Capitald, cu pampa cuvenitd marelui domn. Dar

proiectul a remas nerealizat, fi capul lui

Mihai Vileazul, in starea lit care se gdsefte.
incd astdzi.

Iar acum trai ani, la aniversarea trecentenard a mortii eroului, Lig-a pentru unitatea culturald a tuturor Romnilor, a luat
initiativa de a se forma un fond pentru
ridicarea unui monument funerar in mnd-stirea
spre a se pdstra in mod cuvenit capul aseluia care, unind Teara-Roneascd, Ardealul fi Moldova, a cdzut jerifd

ca domn cil tuturor Romnilor. in acest

scot s'ait tinut conferinfe istorice in C apital&

www.digibuc.ro

fi in judefe, al caror produs din vnzarea

biletelor de in/rare era destinat pentrze acel
fond. Um comilet special, constituit sub firesidentia reposatului V. A. Urechia ca President al Ligei, avea sa ingrijeasca de administrarea fondului fi de lucrarile fientru
ridicarea monumentului funerar.
Produsul conferintei ce am /inut alunci in
Ateneul Romn, la serbarea comemorativa
din 8 Noembre 1901, se ficistreaza de Comitetul central al Ligei, pentru scopul aralat.
Produsul conferintelor finute in judge s' a

depus pe numele D-lui Prof Gr. G. Tocilescu, murind bar' acestea V. A. Urechia.
Publicnd acum acea conferinia, impreun cu cumin/area ce am rostit la serbarea
comemorativa a mold lui Stefan cel Mare,
In mndstirea Putna, la 3 Julie din est-an,
destin produsul din vnzarea edifiunei de
10.000 exemplare in folosul fondului pentru
proieclatul monument funerar, ce a inceput

a se forma din inigativa Ligei, incredinfndu-1 ingrijirei

Adaug- aci, in legaturd cu

de mai
sus, o interesanta comunicare din par/ea
cele

www.digibuc.ro

VI

D-lui Gh. Adamescu, secretar g-eneral al

Ministerului Cultelor fi instructiunei Publice, care a binevoit s' o punei la disposige pentru acest scop.
UN PROIECT DIN 1864
PENTRU ADUCEREA CAPULUI LUI MIHAIU VITEAZUL
IN BUCURESTI

Chestiunea unui monument funerar pentru

capul lui Mihaiu Viteazul fiind la ordinea
zilei, socotesc eft' va prezent interes s rea-

mintesc despre o incercare de acela fel

cu oarecari deosebiri fcuf acum 40 de
ani i rAmas5. neindeplinitg.
In 1864, Ministrul de instructiune de atunci,
Dimitrie Bolintineanu, adreseazA Consiliului
de minitri un referat ca s61-1 autorize a cere
Domnitorului voie &A prezente Adungrii un

proiect de lege"pentru deschiderea unui cre-

dit de 31.000 lei (vechi). Cu aceast sum

ave sA se acopere cheltuelile aducerii capului lui Mihaiu Viteazul in Bucureti i aiez5lrii lui inteun e sicriu cu piedestal de
marmor5.).

www.digibuc.ro

VII

Consiliul 11 autoriz, i Bolintineanu face

urmAtorul raport ctre Domnitor:

Capul marelui Domn si ostas Mihaiu Vi-

eteazul se afl de mult timp depus in biseerica Dealul, de lngl Trgoviste. Aceast
enobild ran-140 este aici mai mult ca o cueriozitate dect ca o relicva, caruia (sic)
ese cuvine tot respectul si toate onorile
edemne de cel mai stralucit erou al Romaniei de dincoaci de Milcov. Subsemnatul,
spre a mu4umi una din frumoasele MarieieVoastre dorinV, de attea ori exprimata,
vine a Va propune, cu cel mai adnc respect, ca acest nobil cap s se transporte
tin Capita la Romniei, in biserica sa MihaiuVoda, incredintndu-se mai cu osebire guaredii ostirii romne. Rog totdeodata pe Maria-

Voastra sa incuviinVa0 ca sa se decida o

pentru aceasta si a se numl o comiesiune de cei mai batrni generali i coloneli
Romni ai ostirii romne, spre aducerea
acestei ramas4e in Capita la, cu pompa si
onorile cuvenite marilor Domni Romni.
Iar ct pentru cheltuiala transportarii si fa cerii unui sicriu cu piedestal de marmora,
rog pe Inaltimea Voastra sa bine-voifi a
e ma autoriza spre a cere un credit de treizeci
esi una mii lei la Adunarea legislativa.

www.digibuc.ro

VIII

Raportul t) poartA data de 24 Martie 1864.

Jurnalul Consiliului de Ministri e semnat
de : KogAlniceanu, B15nescu, Stege, P.
Orbescu, D. Bolintineanu si A. Iacovachi2).

In sedinta de la 27 Martie 1864 Adunarea ia in desbatere proiectul de lege. Iat

ce citim in darea-de-seam5. a Adun5.rii:
D. Ministru de Culte d citire unui mesagiu Domnesc, in alturare cu proiectul de

dege pentru un credit de 31 mii lei spre

aducerea capului lui Mihaiu-Bravul in Bucu

Mai multi deputati cer urgenta acestui

proiect de lege.
Se pune la vot.
e Se primqte.
eSe citqte proiectul de lege, i punndu-se
la vot, rezultatul scrutinului este cel urmator :

I) Jurnalul si celelalte acte ce pomenesc ad sc

gKsesc

In

Dosarul Ministerului Cultelor si Instrudiunii Publice, No. 373

din 1864.

2) Este cabinetul lui M. Koelniceanu, venit In capul afacerilor la II Octombre 1863 si care a acut lovitura de stat

de la 2 Maiu 1864. In timpul cnd s'a fklcut jurnalul, er astfel

alatuit: Kagalniceanu, prezident si interne ; General Al. lacevachi, asboiu; L. Stiegt, finanM; AT. Roseti-BeIldneseu, -externe
0 ad interim control ; D. Bolinlineanu, culte ; P. Orbeseu, lucriri
ad interim justift.

www.digibuc.ro

IX

cVotanVi 63, Majoritate 32, Bile albe pentru

59, Bile negre contra 4.

Proiectul e adoptat, 1).

La 1 Aprilie prezidentul Consiliului comunic51 Ministerului de Culte 61 proiectul

de lege s'a adoptat in numita edint

alkur textul legii, care e urmkorul :

si-i

LEGE :

cArt. I. Se acord. d-lui Ministru al Cul telor un credit de lei treizeci si una mii
No. 31.000 pentru translaVia capului lui
Mihaiu-Viteazul de la monastirea Dealului In
Capital, In biserica Mihaiu-Vodd, si pentru

facerea unui sicriu cu un piedestal de marcmor pentru depunerea acestei rrne.

eArt. II. Acest cap este mai cu osebire

ficincredintat guardei ostirii romne.
Prezident, Lascar Catargiu.

Secretar, Anton I. Arion.

Pnl ad lucrurile merg bine ; dar in zadar

cutm in Monitorul Oficial, printre legile

promulgate, i pe aceasta, cci ea a fmas1) Culeqiunea desbaterilor Adun6rii legislative pe 1863-64,
pag, 1402,

www.digibuc.ro

x
asa
votat. de Adunare
,

in cartoanele Mi-

nisterului.

In aceste cartoane mai afllm un raport

al lui Bolintineanu ctre Domnitor, cernd
sanctionarea ; dar acest raport
pe care o
mn' a scris obiruita rezolutie : e se sanctioneaz.
a rmas nesanctionat, i Mini-

strul a scris inteun colt fatalele cuvinte :

e La dosar, .

Ca anex la acest raport se ggseste textul legii transcris, gata a fi prezentat suveranului, dar lipsete i semdtura acestuia
i acea a Ministrului Justitiei.

De ce nu s'a sanctionat legea? De ce a

rrunas nelndeplinif aceast frumoas i patriotic hot'rire ?
Gh. ridamescu.

Astdzi putem sd sperdm cd intreprinderea

de acum nu va avea soarta prolectului din

1864. Pentru onoarea Romeiniei, fientru
onoarea Nagunei, aceasted veche datorie nu
mai poate sci fie amnald.
Bucurqti, in August 1904.
b. Onciul.

www.digibuc.ro

LA CENTENARUL AL Ire
AL MORTII LUI

STEFAN GEL MARE

CUVANTARE ROSTITA IN AINXSTIREA PUTNA
LA 3 IULIE 1'104

www.digibuc.ro

loalt prea5firAite 5tspryz,

5erer)155irryz D. pre5Ider)t al

er.21,

Dormilor 51 Doarrmelor,
Ror1)501 51 Cre5t1D1,

0 voce dincolo de mormnt, dela poetul

Dumbravei Rofie, ptrunde ad 0 zice :
cErou plin de lumind, el e menit in lume,
Pe secolul ce-1 vede s sape al seu nume

4i s resp5.nd raze pe secoli viitori....

Fiii4d de-o natur gigantick divin,
El e de-acei la carii istoria se'nchinAa.

Istoria se inchin eroului care, insufletit

de geniul nemurirei, din scnteia sa divin

a dat nou viat i lumin 5. unui timp ntreg
i unui intreg popor. Istoria se inchin
eroului acum patru secoli trecut la nemurire, a crui amintire o serb'torim astzi ;

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

eroului slvit al vechei Moldove, al neamului romn, al creOnttii : Stefan cel

1VIare.

Teara toat, i 'mpreun cu dnsa, intreaga

Romnime serbtorqte amintirea lui, prznuind al patrule centenar al vietei lui celei
dincolo de mormnt. Si dela un caplt la altul

al terei lui, pe care el cu mndrie o numeh

e poarta cretinttii ), din inltimile celor 44

de mlnstiri i biserici ce el a redicat spre

lauda lui Dumnezeu pentru biruintele sale,
resun tnguitor cntarea de slav: a dopotelor, unit cu cntarea intregei Biserici ortodoxe-romne, chiemnd sufletele romneti

la credint i virtute, care putere de viat

di i. fapte mari indeplinqte. Este spre a
preamri pe un erou al terei, erou al neamului, erou al istoriei.
In complexitatea multipl de cause i efecte

din care se desvelqte istoria omenirei, manifestarea popoarelor active in istorie este
determinat esential de mediul inconjurtor
ce-1 d arzarea geografic, de imprejurrile
timpului, de insuirile rasei i de actiunea
personalittilor istorice. Din aceast com-

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

plexitate se inalt intotdeauna, ca muntii

giganti deasupra cmpielor, marile personalit.ti istorice, prin actiunea lor hotritoare
in viata popoarelor.
Intre personalittile care astfel au determinat istoria i viata poporului romn, in
conditiunile date prin aezarea geografic
a terei, prin imprejurrile timpului i prin
insuOrile de ras ale poporului, strlucete
mai presus mreata imagine a lui Stefan cel
Mare, domnul Moldovei dela 14 Aprilie
14571) 0115. la

Iu lie

1504.

Aproape

jumtate de secol, in cea mai lung domnie

ce a fosi.- dat terei lui, el a dominat scena
istoriei romne, respndind gloria armelor
romneti i lauda numelui romn in cele
patru prti ale lumei. cToate gurile te numesc, i toti inteun gnd preamult te laudz.
ii scrie papa Sixt IV. Iar el insu0, in
ajunul mortii, zice medicului venetian care-1
cAut :

De cnd sunt domn al ,acestei teri,

36 de rsboaie am dat, in 34 am invins,

0 2 am pierduts 2).
t Om preaintelept, vrednic de mult laud,
iubit mult de supu0i sei, indurtor i drept,

www.digibuc.ro

Stefan eel Mare

mult apArbitor i generos : a.$ Il caracterizeazA medicul Matei Muriano in relatiunea

sa cAtre dogele Venetiei3). Iar cronicarul
terei incheie povestirea acestei domnfi binecuvntate, zicnd: cDup multe rsboaie
cu noroc ceau fcut, cu mare jale au riposat
marti, Iulie in 2 .

Domnitau Stefan Vod5. 47

de ani, 2 luni i 3 siptmAni,. i au zidit
44 de mnstiri i biserici, i. er insui

tiitor peste toat teara.4)

Er brbat viteaz, norocos i cu frica lui Dumnezeu,5)..
Mrturiele istoriei se unesc in cuvntul
poetului:
Mret in sinul luptelor
eSi'n pace-a fost mAreV.

Stefan, fiul lui Bogdan II Voevod i al

doamnei Oltea-Maria, prin taf, nepot al lui

Alexandru cel Bun din neamul Muatilor, prin
mam5, strnepot al Basarabilor, astfel vtstar
al ambelor dinastii romne din cele doue teri

surori, a luat in mn5. sceptrul Moldovei in

zile de grea cumpn pentru tear5. i neam..

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

Alexandru cel Bun lsase urmaOlor mo-

tenire o tear tnr ca stat, dar bine in.tocmit in luntru i respectat in afar,
mic intre marile puteri vecine, dar tare
prin vointa de viat a cettenilor i prin

iubirea lor de tear. Din nefericire ins,

lipsa unei norme bine stabilite pentru succesiunea la tron, in urma sistemului ereditar-electiv ce se practic in ambele Principate, dede mereu prilej la certe pentru
domnie, certe pe care i vecinii rvnitori
supune terile romne cut s le
de

pun in serviciul intereselor lor. Astfel Moldova, sub urmaii lui Alexandru cel Bun, ca
i Teara-Romneasc, sub urmaii lui Mircea

cel Btrn, au ajuns s fie mereu turburate

de lupte luntrice, insotite de amestecul
funest al strinilor, al Polonilor i Ungurilor
in Moldova, al Ungurilor i Turcilor in Teara-

Romneasc, cu pretentiunile lor de suprematie. Vrajba i urgia intre frati le-au sfiat in luntru, le-au umilit in afar. Mai reu
dect dumanul din afar lovete intotdeauna
dumnia din Juntru! .. In cele din urm,

sub Petru Aron, un fiu natural al lui Ale2

73574

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

xandru cel Bun, Moldova ajunse s" fie vasard i Poloniei i Ungarief, si in acelasi timp
tributar Turcilor.

De aceast umilint o liber bratul lui

Stefan, care venind cu oaste din Teara-Romnease, in Joia mare 1457, 135.t pe Petru
Aron, ucigasul tatAlui seu Bogdan, si lu in

stpnire tronul strsimorsc dela Suceava,

find proclamat domn al terei, la Dereptate.
Serbkoarea Invierei, ce coincide cu aceste
evenemente, er tot-de-odat o serbtoare de
reinviare a Moldovei.

Et- ins6 un timp de mare cumpn nu

numai pentru Moldova si neamul romnesc,
ci Pentru toat crestintatea, cnd Stefan
veni s" ia domnia. Cu patru ani mai inainte,
cetatea Sfntului Constantin, cu ultima rern5.00 din imperiul Cesarilor romani, czuse in
minile Turcilor.. ImprAtia crestid a ResAritului fu desfiintat, aceeasi soart avnd
celelalte state crestine ale peninsulei Balcanice, care toat deveni osmadal. Cuceritorul Mohamed II i asez tronul la Cornulde-aur, si semiluna inlocui crucea de pe

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

Sfnta-Sofia. Groaz cuprinde inimele descurajate ale Europei cretine.

In a0 timp veni, ca trimis de Provident,
Stefan al Moldovei, gluptkor al lui Chri-

stos,, cum il numeh sfntul Printe dela

Roma. Un alt elupttor al lui Christosa,
loan Corvin de Huniad, i acesta Romn
de viO, murise un an mai inainte, lsnd
desolat5. Ungaria i lumea cretin5.. Er
acurn rndul lui Stefan, ca principe frunta
in fruntea Res5sitului cretin, s" due mai

departe lupta pentru cruce.

Lupta pentru cruce er menirea lui. Lupta
pentru cruce este gloria lui. Coroana lui de
glorie au alctuit-o ins i lupta pentru cruce,
i lupta pentru neatrnare, i faptele pAcei:
coroan'51 de intreit" glorie.

Inainte de a intreprinde sfnta lupt contra dumanului cretinttii, Stefan ave s

sustin lupte cu vecinii cretini spre ali

apra motenirea. Rsboindu-se cu Polonii
i. cu Ungurii, la care detronatul Petru Aron
aflase adApost pentru ca s51 fie readus la
domnie la timp oportun, el fcii pace cu ei

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

10

numai dupe ce-0 ctig recunomtere prin

puterea armelor sale, invingtoare peste

Nistru, peste Carpati 0 la Baia.

Odat cu pacea, Stefan restabili cuminte
i vechile legturi ale Moldovei cu Po Ionia,
recunoscnd suzeranitatea coroanei polone,
in

conditiuni ce-i garant integritatea tro-

nului 0 a terei, cum i mn liber

in

afar. Iar prin pacea cu Ungaria, dupe invingerea repurtat asupra regelui Mafia
Corvin. la Baia in 14 Decembre 1467, el
dobndi in Ardeal cettile Ciceul si Cetateade-Balt cu tinuturile lor, ca feude ungureti, prin care regele Ungariei urm. s
salveze

mcar aparenta unei suzeranitti

asupra domnului Moldovei. Relatiunile lui

Stefan cu Ungaria au continuat apoi s fie
cele mai bune pn la sfgitul domniei
Astfel impcat cu Polonii i cu Ungurii,
el pute s intreprind marea lupt con-

tra du0nanului comun, care de mai bine

de un secol amenint Europa cretin i civilizatia ei.

Pentru aceasf lupt trebui cstigat

domnul Terei-Romneti. Dar aci domne

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

11

vasalul devotat al Turcilor, Radul cel Frumos.

Acesta trebui deci sau s fie intors la causa
crestin5, sau s fie inlturat. Rsboaiele

intreprinse contra lui, in acest scop, et- inceputul ostilittilor lui Stefan cu Turcii. In
lupt cu domnul Moldovei, Radul, sustinut

si ajutat de Turci, pierd tronul Si viata.

Invingkorul Stefan puse domn Terei-Romnesti pe Basaraba Laiot spre a-1 avea drept
amic devotat sie si causei crestine. Prin
alianta terilor surori si cu sprijinul Ungariei
si Poloniei, luptkorul lui Christos sper si
crede la isbnd s51 conduc5 oastea crestin si cu biruint secolul s incunune.
Sperarea si credinta lui er in Zeul ocrotitor al biruintelor sale de pn5 atunci asupra protivnicilor si necredinciosilor, in Zeul
care l-a menit neamului seu si crestink5.tii,
Dumnezeul credintei, al ndejdei si al dra-

gostei lui de Crestin si de Romn.

*

Lupta contra dusmanului Credintei fu in-

ceput cu noroc prin o invingere asupra

Tharilor, la Lipinti, aproape de Nistru,

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

12

unde ordele falfalresti ce nAvAlirg in MoldoVal furA sdrobite de Stefan. Spre lauda
lui Dumnezeu pentru aceast prim biruint
asupra necredinciosilor, invingltorul 'sfinti
atunci,

cu

mare solemnitate,

mAnAstirea

Putna, in 3 Septembre 1470, pe care si-o

alese locas de vesnic odihn.
In anul urm5tor el incepii lupta pentru
inl5.turarea lui Radul, cel plecat Turcilor,
dela tronul Terei-Romnesti, lupt sfArsit
cu isbndg, dupe trei ani. Atunci pentru
prima dat, Stefan incrucis sabia cu palosul
Turcului.
Pti peste hotarele Europei Otrunse faima
acestor invingeri. Sahul Persiei, Uzun Hasan,
si el in lupt cu Turcii, oferi alianta sa
gmarelui i milostivului domn, sealpn mare
in teara sa, Stefan Voevod., cum Il numeste in scrisoarea adresat lui, cerndu-i in

acelasi timp s indemne pe toti principii

crestini ca s uneasc armele lor cu cele
ale Persilor spre a sdrobi pe dusmanul
comun 6).

Cnd aceasa scrisoare sosi in Moldova,

o oaste turceasc in putere de 120.000

www.digibuc.ro

Stefan eel Mare

13

vene ca s51 resbune infrngerea suferit in

Teara-Romneasc. Basaraba Laiot, pus in

domnie de Stefan, dar nevoit s se dea

apoi de partea Turcilor, inmulti cu oastea
sa rndurile turceti. Stefan nu ave sub
arme dect 40.0x00 de Moldoveni, pe lngl

5000 de Secui

2000 de Poloni care-i

venise in ajutor, cu totul vr'o 47.000 contra
unei intreite puteri dumane. Lng Vasluiu
el dd vestita btlie dela Podul-Inalt la
Racova, in lc) Ianuarie 1475, sdrobind cu
desvrire pe duman. Er cea mai str%

lucit invingere ce armele cretine au repurtat pn atunci asupra Osmanilor.

Cronicarul contemporan al Poloniei, Joan
Dlugosz, incheie povestirea acestui preamemorabil evenement istoric cu celebrele cuvinte :

(0, brbat

minunat,

intru nimic mai

prejos eroicilor principi pe care-i admirm

att de mult: care in zilele noastre o invingere att de strlucif, intre principii lumei
cel dintiu, a repurtat asupra Turcului! Dupe
judecata Mea, el este cel mai vrednic de a-i
se incredinta principatul i comandamentul

www.digibuc.ro

Stefan eel Mare

a toat lumea, mai ales contra Turcului,

prin comun intelegere i hotrire a creqtinilor

7).

Iar papa Sixt IV scrie eroului dela Racova : (Faptele tale contra necredincioOlor
Turci, dumanii notri comuni, ce le-ai indeplinit pAn acurn cu atta intelpciune
vitejie, au acaugat atta strlucire numelui
teu inct toate gurile te numesc i toti inteun
gnd preamult te laud, 9).
chiar cronicarul turcesc, uimit de invingkorul otilor lui Mohamed, zice : .Mare

bkbat

Turcilor asemenea, de ai notri

neinvins. 9).

Stefan insui, adresnd dela Suceava in

25 Ianuarie o misiv ckre principii

prin care le anunt invingerea vi-i invit s participe la continuarea luptei contra
dumanului comun, le scrie:
Prealuminatilor i mkitilor din toat
cretintatea, in ori-ce loc va ajunge aceast scrisoare a noastr, Noi Stefan Voevod,
cu mila lui Dumnezeu Domn terei Moldovei, omenoas inchinciune qi dorint de
toate bunurile pentru binele Mkielor Voa-

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

15

stre trimitem. Necredinciosul imprat turcesc

de mult5 vreme a fost si este dermtorul

crestinktii, i in toate zilele se gndeste
cum s'o subjuge. Deci facem cunoscut M5.rielor Voastre c5., pe la sfnta Boboteaz
de curnd trecuf, Turcul trimise asupra
noastr o mare oaste a sa de 120.000, ...
111Cg
i pe domnul Munteniei cu toat puterea lui . . . Iar noi ne armarm i merserm impotriva lor, cu ajutorul lui Dumnezeu
celui atotputernic, noi in fata dusmanilor
crestinatii. Invinsu-i-am i i-am pus sub
picioarele noastre, i pe toti i-am repus cu
tisul sabiei, pentru care lucru Dumnezeu
fie ludat. Dupe aceasta, necredinciosul Turc
vrea s-si resbune cu capul i cu gndul
seu asupra noastr, voind s cuprind aceast

poart a crestinttii ce intmpin in teara

noastr, de care lucru Dumnezeu s ne LAzease.

i dac aceast poart ar

fi

pier-

dut de mine, toat crestinkatea ar fi amenintaf. Deci cerem prietenielor voastre s'A

v redicati fr preget asupra dusmanului

crestinktii ct mai este timp. Noi din
aceast parte fgduim pe credinta noastr

www.digibuc.ro

16

Stefan cel Mare

crestineascA s strn cu capul nostru i s5. lup-

tm 0115 la moarte pentru cretintate. A

fcnd i voi din cealalt parte, pe uscat i
pe ap', de ast dat5 cu ajutorul lui Dumnezeu celui atotputernic s-i tiem dreapta.
Deci nu intrziati !

10)

Ce mreat se arata personalitatea eroului

prin aceste proprii cuvinte ale sale ! e mn-

dr contiinti de sine i de insemn5tatea

terei sale in marea lupt ce el intreprinse,
i te judecat dreapt51 despre gravitatea
momentului pentru crqtintatea intreag5
In numele legei lui Christos el chiem
pe toti principii cretini la lupta sfnt5, cu
credint tare in biruinta: ce trebui s incoroneze armele legiunilor unite ale cretinilor.

Dar cuvntul lui cel plin de credint nu

gAse resunet in inimele sceptice ale contemporanilor sei, i el remase s Ong piept
el singur furtunei ingrozitoare ce nu intrzi
s" se descarce asupra lui i asupra Moldovei sale.
*

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

17

In anul urmaltor, sultanul Mohamed in

persoana, cu infricoata oaste, impreuna cu
Basaraba Laiot, oaste in putere totala de
200 . 000, ajutorata

Inca

de 30 . 000

de Tatari, vent sa-i ia resbunare. Lui i se

puse in cale Stefan singur, numai el cu Moldovenii sei 40.00011).

In vreme ce Turcii urm sa tread. Dunarea, Tatarii facura o diversiune, jefuind

teara
dela Nistrul de jos pana lnga Su,
ceava. Dupe ce bad.' i goni ordele fatalreti, Stefan, lasnd ostaii terani pe cteva zile sa-i caute vetrele pustiite, se retrase cu restul otirei spre munti. Aci, la
Valea-Alba, loc numit de atunci Rasboienii,

Thermopylele Romne, in 26 Iulie 1476,

cei 10.000 de curteni calari cu care eroul
remase sa sustina eroica lupta se inchinara
mortii. Floarea Moldovei remase atunci pe
cmpul de rasboiu. (Multi din boierii cei
mari au picab , zice cronicarul
cei b.uni au perit cu totul atunce.

gi vitejii
i fu scrba

mare in toata teara, i tuturor domnilor

crailco de prin pregiur 12). Stefan scp ca
prin minune, cu putini ai sei. Er infrn-

www.digibuc.ro

18

Stefan cel Mare

gerea lui cea dintiu. El fu infrnt, dar nu

invins. Er o infrngere din acele ce remn
inscrise in cArtile istoriei ca fapte de neperitoare glorie.
tEu i curtea mea, zice. el prin solul
seu la republica Venetiei tam fcut tot
ce am putut, i s'a intmplat ce v'am spus.
Care lucru eu judec c.' a fost voia lui
Dumnezeu,

ca s m'd pedepseascd pentru

Ocatele mele. Ludat fie numele lui!, 13)

Ludat fie numele lui: cci invingerea repurtatg de Mohamed er ca 'o infrngere.

Turcii prsir Moldova cu mari pierderi,

fr' s fi luat nici o singur cetate, i fr
nici un ctig in afar de prada ce fcuse.
Decimati prin boal i foame, ei mai fur loviti
de Stefan, la intoarcere, a. inct, cum spune
cronicar austriac, t multi au fost uci0 in
fug, multi s'au innecat in Dun're, 14). Er
cum i regele Ungariei, Matia Corvin, zice
scriind atre papa t o fug ruinoas, 15).

Legenda ce ne-a transmis cronicarul Neculcea, in t Oseamii de cuvinte de bigtrni, ,

atribue aceast miraculoas isbna a lui

Stefan imbrbfrei lui prin un cucernic se-

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

19

hastru, care-i fagsdui biruinta pentru o

nstire, i povetei primite dela muma vrednic de fiul ei, muma care nu l-a lsat s
intre invins in cetate, trimitndu-1 s inving
sau SA' moar in rsboin.
Isbnda fu ctigat i asupra lui Basaraba
Laiot, pe care Stefan, in unire cu oastea
ungureasc ce-i veni in ajutor prea trziu

pentru a se folosi de ea contra Turcilor,

Il scoase din nevrednica domnie.

Dupe patru ani, luptele cu Turcii incepur din nou. Stefan cAut s inlkure dela
tronul Terei-Romnqti pe un alt Basarab
rtcit, Basaraba Tepelu, i acesta pus in
domnie de dnsul, dar devenit apoi, ca i
Laiot, partizan al Turcilor i sustinut de ei.
Invingtor asupra lui Tepelu, care fu resturnat, cu tot ajutorul primit dela Turci, el
av apoi s indure nenorocosul rsboiu din
1484 pentru Chilia i Cetatea-Alb. Dupe
eroic ap;irare contra unei puteri dumane
de 300.000 de .oameni i too de cornii 1)
care venir asupra lor cu sultanul Baiazid II
in frunte, cele doue cetsti czur in mAi-

nile Turcilor. Er al doile din cele

www.digibuc.ro

doue.

20

Stefan cel Mare

rsboaie pierdute de Stefan, care i de ast

dat remase fr nici un ajutor dela vecinii
cretini. Pn in doi ani dupe aceasta, el bt
pe neimpcatul duman de doue ori, la Cat labuga i la Scheia, ultimele lui lupte cu Turcii,
dar fr s51 poat recuceri cettile pierdute.
Incercarea din urm a lui Stefan de a face
o coalitie contra duvnanului crucei, pentru
care el cut s cltige i pe marele-duce
al Moscovei, Ivan Vasilievici, cuscrul seu, nu

Legkurile de pace ale Ungariei si

Poloniei cu Poarta, cu care ambele state
incheiar armistitii, il silir s renunte a
duce mai departe lupta sfnt, lupta pe
care o incepuse cu atta credint qi entusiasm, lupta pe care o sustinuse cu attea
sacrificii i deceptiuni. Cine poate s" tie
ce biruinte pentru cretintate el ar mai fi
isbuti.

putut s indeplineasci, dac principii cretini il secund cuvenit.

El singur luptnd eroica lupt, mntuint
au adus neamului seu. Mntuint i-au adus,
ajutndu-1 s treac prin acea mare criz a
crei victim au devenit toti ceilalti cretini
din Sud-estul Europei, i ferindu-1 s im-

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

21

part aceeasi soart" nefericit, asa inct Sta-

tul romn put s" pstreze si mai departe,

de si sub suzeranitate turcasc, o viat politie a sa proprie, o viat national% El astfel,

inteun timp de 6 cumpan" mare Omntului

nostru si noulp, pasul soartei La hofairit.
*
*

In greaua lupt ce a purtat pentru cruce

si neam, Stefan strluceste nu mai putin si
prin faptele pAcei.

Cele 44 de mdstiri i biserici zidite de

el si bogat inzestrate, din care 7 sunt in
Bucovina, era tot attea locasuri de cultur
a neamului romnesc, de invttur crestineaseal si de intArire sufleteasa.. Literatura
cultivat" in ele, cea bisericeasc si cea profan., in care se distinge mai ales istoriografia prin analele dela Putna, scrise in
aceast m5.ngstire, a fost intemeietoare pen-

tru cultura literar din urm. Architectura,

pictura si odoarele lor sunt cele mai pretioase monumente ale artei nationale. Iar
averile hrzite lor, ca si multor mn'stiri

www.digibuc.ro

22

Stefan cel Mare

ale ctitorilor de mai inainte,

averi din

care s'a format, in cea mai mare parte, i

marele fond bisericesc al Bucovinei, creat
de fericit-pomenitul Imprat Iosif II, au
asigurat Bisericei i Terei mijloace bogate
de bun-stare i prosperitate.

AO viata de domn nu er menit s5. se

sfreasc fr ca ea s' fie incoronat, dupe
gloria luptei peritru cruce i. dupe gloria

faptelor pkei, i de gloria neatrnrei.

In Codrul-Cozminului, la 26 Octobre 1497,
Stefan, infrngnd trufia suzeranului polon,
ii cuceri neatrnarea desvrit. Neintele-

gerile ce au preeedat aceast ruptur se

artaf curnd dupe pacea incheiat de PoIonia cu Poarta in 1489, pace prin care
ateptatul ajutor dela puterea suzeran pentru
recucerirea ceftilor Chilia i. Cetatea-Alb
se dovedi ca f'gduint amgit6are.
Cnd apoi, dupe moartea lui Matia Corvin in 1490, coroana Ungariei er disputat de Vladislav, fiul regelui polon, i de
Maximilian de Austria, fiul impratului german, Stefan se declar pentru nobilul Habsburg. Maximilian tie sd pretueasc5. ami-

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

23

ia lui. El li dAd plenipotente extraordi-

nare In Ardeal i provoc staturile transilvane s dea ascultare domnului Moldovei,

imputernicit s primeasc, in numele lui
Maximilian, jurmntul de credint al Ardelenilor i s-i apere17). Aceasf apropiare
a lui Stefan de imperiul german i de casa
Habsburgilor este o frumoas prob de 0trunderea sa politic5., care nu el-A mai prejos

de geniul seu militar. i este o minunat

ursit a istoriei, in tainele ei neptrunse,
cum Augutilor urmai ai amicului seu cu
vederi largi le-a fost destinat s ocrotease
mormntul seu i fundatiunile sale pioase
in aceast tear5..
Relatiunile lui Stefan cu Po Ionia, devenite
in acel timp ostile, au urmat s fie, i dupe

recunoaterea lui Vladislav ca rege al Ungariei in urma p5.cei lui cu Maximilian, tot
mai incordate, pn cnd vechile legturi
de vasalitate fur rupte cu desvxire in
Codrul-Cozminului. Pacea mijlocif apoi de
regele Ungariei fu incheiat in 1499, prin
un tractat de aliant defensiv i ofensiv
intre domnul Moldovei i regii Poloniei i
73574

www.digibuc.ro

Stefan' cel Mare

24

Ungariei ca aliati egali, aliant indreptafd

mai ales contra Turcilor ").
Secolul se inchei cu un resultat din cele
mai mari ale istoriei romne: Stefan, domnul

Moldovei, dupe 43 de ani de lupte vitejeti i de inteleapt domnie, intra inteun

nou secol ca suveran singur stpnitor, in
neatarnare recunoscut de suzeranii de alt
dat. ai Moldovei, incununat de glorie, admirat in ctei patru prti ale lumei. Era
un moment de inltare cum neamul romnesc n'o avuse 0n 5. atunci i cum n'a mai
avut-o de atunci dect In zilele noastre.

Cnd pe urms, inainte de a se implin

patru secoli, gloriosul Urma al gloriosului

Domn conduce peste Dunre vitejii Romniei ca s recucereasc neatrnarea terei

lor reinltate din secular umilire, umbra
eroului dela Racova i Rsboieni, dela Baia
i dela Codrul-Cozminului insuflete inimele
eroilor dela Grivita i Plevna, Rahova i
Smardan.

cnd chipul strbunului reaprea in

bronz in capitala Moldovei, inconjurat de trofee din rsboiul Independentei, Romania, in-

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

25

coronat cu regala coroan de otel, il salut

prin glasul poetului care a cntat gloria lui:
c 0, Stefane
c Azi Teara mndr te primeste,
oPurtnd coroand de oVel.
Tu, ce viteaz ai apdrat-o,
(Priveste-o . . Demna-i s'o privesd :
Independent al lsat-o,
clndependent o gsesti.

Impreun cu Teara recunosckoare, Istoria

se inchin lui.
Este resplat in Istorie !
Si ct timp va fi sub soare suflare romneascs, numele lui preamrit va fi din veac
in veac !

prearnri pe el, Romni din

toat teara i de pe tot pmntul romnesc,
impreun cu buni cretini din alte neamuri,
ne-am adunat astzi aci la mormntul lui.
Venitam la acest mormnt ca la un isvor
'de viat i de virtute, isvor de insufletire
Spre

a-1

www.digibuc.ro

26

Stefan cel Mare

si de indemn spre fapte patriotice i cretineti. Venitam pentru ca, preamArindu-1 pe

el, sufletele noastre s5 le inAlt5m si s le
intArim, neamul s ni-1 cinstim i teara ce
in sinul ei p'streaz5 acest preascump odor.
Acum 400 de ani, mare jale plngere
era in toat5 teara Moldovei, jale i grij5
in crestin5tate. Cci zice cronicarul

eIngropatau pre Stefan Vod in m5n5stirea Putna, cu mult jale i prngere tuturor
15.cuitorilor tArii, ct pl5nge toti ca dup:
un p5rinte alor ; c5 cunote toti c sau

sc5pat de mult bine si aprare. Ce dup

moartea lui, ii zice sfntul Stefan Vod, nu
pentru suflet ce este in mna lui Dumnezeu,.
c el incA au fost orn cu p5cate, ci pentru
lucrurile sale ceale viteje0, carele nimene
din domni, nice mai nainte, nice dup acia,
nu lau agiuns, 19).
Iar medicul venetian Leonard de Massari,
martur al ultimelor momente ale lui Stefan,.
la 24 de zile dupe inoartea lui, scrie din
Buda ctre dogele :
Stefan Voevod, fiind aproape de moarte,
precurn in viat5, a. i la moarte s'au arkat.

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

27

infricoat i intelept. Cci intelegnd &A este

zizanie intre boieri pentru alegerea noului

domn, indat porunci de-1 duser in cmp
unde er adunati toti ai sei, 0 puse de
prinse pe capii zizaniei de ambe prtile i-i
dete mortii, .
El tie eft' zizania este vrljmaul cel mai primejdios al neamului.
, Apoi le cuvnt lor, zicndu-le c, dupe
cum simte, peste putin trebue s moaf, i
nu mai poate s5.-i stpneasc: i s-i apere ;

el nu vrea s le lase alt urma dect pe

care ei i-1 vor alege domn i pe care

vor socoti mai vrednic

sA-i

II

stpneasc i

s-i apere de dumani. Atunci toti alesef

pe fiul mai mare, care el- lng5. clnsul i
pe care el 11 voi. i a el iari porunci
de-1 duser afar5., 0 puse pe fiu in scaunul
seu, 0 puse de-i jurar toti credint, 0 a
inainte de moarte fcii pe fiu voevod. Apoi se
intoarse in pat, 0 peste doue zile isi dete sufletul i muri. . . Dumnezeu s. pzeasc,
continu Leonard de Massari e ca nu cum-va
Turcii s ia aceast tear, csci atunci PoIonia i Ungaria ar fi strivite, i in urm
toaf Italia 0 cretintatea r. 20).

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

28

In primejdie toat cretintatea : acesta

era simtemantul lumei crqtine in fata eroului
adormit, marele apArAtor al cretinftii.
Inregistrnd moartea lui Stefan, cronicarul
contemporan al Poloniei, Matia de Miechow,
zice : 0, brbat triumftor i victorios, care

glorios a triumfat de top regii vecini ; om

fericit, care toate darurile norocului le ave
in plin ; i ceea ce natura d altora numai in
parte, unora intelepciune cu astutie, unora virtuti eroice qi dreptate, cea mai aleasA din toate
virtutile, iar altora biruint asupra vrjmasilor,

acestuia ea toate de odat le-a hrzit

le-a dat, ca sA strlucease intru toate 21).
Fostau lArbat care', zice un alt cronicar polon, Martin Kromer,

e pentru inima
lui cea mare, pentru intelepciunea i iscu-

sinta lui in ale rsboiului i pentru faptele

. . . cu noroc svrite, in veci
vrednic este s se porneneasc, 22).
Cu as laude Il omenesc la moarte
alti cronicari strini.
As era judecat, a er plns, acum 400
de ani, domnul Moldovei, in toat crestintatea. AstAzi, nu jale i plngere ne-au

lui rAsboinice

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

29

adunat la mormntul lui, ci recunotint

admirare pentru el, dor de inltare i intrire sufleteasc pentru noi.
M5.reat5. Umbr, revars lumina ta asupra
noastrg. i asupra neamului teu intreg,
spre faptele iubirei de tear", ale iubirei de
neam, ale iubirei de lege, virtuti prin care
tu strluceti in veacuri, indreapt i unete
cugetele noastre !
Romni din toat Teara, Romni de pretutindeni ! Uniti in jurul acestui mormnt,
imp'fAitete ocrotit de M. S. prealuminatul

ImOrat 0 Duce Francisc Iosif I (strigide :

Triliased
i unind glasul nostru in strig5.tul Triasc Impgratul
s unim cugetele noastre, pentru ca toti inteun gnd
s'a" redicgm sus inimele i, impreun cu pream5.ritorii eroului cei dincolo de mormnt,
sA zicem rug5.ciunea :

eEtern Atotputernic, o Creator sub-

lime, tu ce dai lumei viat5. i omului

<,cuvnt, in tine crede, speed intreaga
.Romnime. Glorie tie 'n ceruri, glOrie
.pe p'mnt !

www.digibuc.ro

Stefan cel Mare

30

cEtern Atotputernic, o Creator subclime, tu care tii la dreapta pe Ste-

. fan, erou sfnt, f 'n lume s strluce

e iubita-i Romnime. Glorie tie 'n ceruri,
tglorie pe pmnt ! ,
Glorie !

www.digibuc.ro

NOTE
I)

Cronicele moldoveneti dau data de 12

Aprilie, in Joia mare. In 1457 Joia mare er. la

14 Aprilie.

2) Documente privitoare la istoria Romnilor

VIII, 36.
3) Ibid.
4) Ureche, ed. Kogalnicehnu, Letopis4ele erei
Moldovei I, 145.
5) Cronica dela Putna in traducVe polon, ed.
Bogdan, Vechile cronice moldoveneti, p. 228.
6) Columna lui Traian 1876, P. 465 sq.
7)

Ioannis Dlugosz opera omnia, ed. Przez-

dziecki XIV, 623.

8) Docum. H 1, 14.
9) Leunclavii Historia Musulmana (ed. 1591),
col. 640.

io) Columna lui Traian 1876, p. 420 sqq. (in

italienete).Monumenta Hungariae historica. Magyar diplomaczial emlkek Mtys kirly korbl.
II, 301 sq.

www.digibuc.ro

32

Note

i) Scrisoarea lui Balthasar de Piscia care

papa, din Vratislavia, 16 Septembre 1476. Columna lui Traian 1876, p. 376 sqq.
12) Ureche, Letopis. I, 131.
13) Docum. VIII, 24:
14) Iacob Unrest, Chronicon Austriacum. Iorga,

Acte si Fragmente III, 98 sq.

15) Docum. VIII, 23.

16) Docum. VIII, 28.
17) Archiv fr Kunde sterreichischer Geschichtsquellen, a. II (1849) t. II, 410.
18) Docum. 112, 449.
19) Ureche, Letopis. I, 145.
zo) Docum. VIII, 41.
21) Chronica Polonorurn (ed. 1521) p. 375.
22) De origine et rebus gestis Polonorum (ed
1558) p. 679.

www.digibuc.ro

LA CENTENARUL AL ale
AL MORTII LUI

MIHAI VITEAZUL
CUVANTARE ROSTITA IN ATENEUL ROMAN
LA 8 NOEMBF1E 1901

www.digibuc.ro

2oamoelor, Doi-Donor,

Astzi, in templul ce se inalt pe colina

Mihai-Vodg, cel mai btrn monument istoric
al Capita lei, sacru martur al vremilor de acum

300 de ani; astzi, in sfntul loca dumnezeesc, inchinat de Mihai Voa Viteazul, la
inltarea sa pe tronul pgrintesc, Impgratului ceresc care el-A credinta i sperarea in
menirea lui,
rugkiunea noastr cu rue.ciunea unui intreg popor se inslt spre
ceruri, inteun singur cuget, inteo singur61
simtire.
Er pomenirea religioas a jertfei indepli-

nite, acum 300 de ani, de cgtre eroul care,

ca un falnic meteor de flac'Arg, ca i venit
din alt5. lume, a luminat o clip orizontul
intreg al neamului romn, luminnd spre a
se face jertfg pentru ideea prin el intrupatg,

www.digibuc.ro

36

Mihai Viteazul

idee 1sat5 motenire generatiunilor urm'Atoare i problemA altor timpuri. Pentru acea-

st pomenire, rugkiunea noastr de astki

une inimele romneti de pretutindeni in
pietatea pentru mretia jertfei, cu simternntul viu al trecutului glorios fAr de noroc i al presentului plin de sperare in
viitor.
Uniti in aceast51 pietate, uniti in acest sim-

temnt, ne-am adunat i acum aice, s" onor5.in memoria aceluia care capul seu 1-au adus

jertf pentru ca s invietueasc o idee &fa':

toare de viat neamului seu : ideea Unittii
romne.

cum am putea s onorAm mai cuvenit

memoria eroului martir dect ptrunzndu-ne
in inim i suflet de marile lui fapte i de
m'Areata jertf adus de el ? SA' deschidem
deci cartea scris cu spada lui in istoria
neamului nostru
istoria veacului seu,
lund aminte cuvntul indreptAtorului adevAr
al Istoriei, s aducem prinosul inimelor

noastre pe altarul jertfei lui.

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

37

Istoria lui Mihai Viteazul, cuprinznd opt

ani de domnie 0 de lupte, este prea bogat
in fapte pentru ca s poat fi imbrtiat,
mcar ct de pe scurt, inteo conferintd.
Pentru 5copu1 serbrii comemorative de astzi

ne vom mrgini deci a lua in privire mai

ales punctul de culminatie al domniei lui,
representat prin unitatea national5. din 1600,

0 tragicul sfrit a crui aniversare trecentenard o sefbm.

Unitatea national, de Mihai Viteazul adus

la indeplinirea pentru un moment i cu el

czuf, nu putem zice ea' el-A in ideea lui
inainte de a se intreprinde lupta prin care
el a fcut-o. Acele timpuri nu er pregtite
s conceap, in mod abstract, ideea unittii
nationale. i fiind-c ele n'au putut s'o conceap, trlnicia ei er legat de spada unui
singur orn. Iar acel orn, in adevr, ca 0 poporul seu, au ajuns la conceptia ideei nurnai
dupe ce sabia lui a concretizat-o. i in viata
sufleteasc a popoarelor se confirm adevrul
psicologic: . Nihil in intellectu, quod non

antea in sensu, (Nimic nu este in minte, ce

mai intiu n'a fost in simturi). i de-oare-ce

www.digibuc.ro

38

Mihai Viteazul

el a intrupat ideea ce azi ne insufletete, el

este i remne printele ei, el eroul ei.
Am tinut s spun aceasta inainte de a
trece la expunerea faptelor, pentru ca faptele
s nu fie judecate dintr'un punct de vedere
gre0t.
Unitatea national fcut de Mihai Viteazuj a fost, n condiOunile date atunci, resultatul luptei intreprinse de el pentru desrobirea terei sale. Intreprins cu inim: mare,
lupta victorioas a dat resultat mar.e.
Spre a scutura jugul turcesc care de secoli
aps Teara-Romneasc, Mihai, indaf ce
lu domnia, cut s' ctige mai intAiu alianta principilor vecini ale cror teri sufere
sub acelmi jug. In acest scop el trimise, in
Iulie 15N., solii sei la Sigismund Bthory,
principele Transilvaniei, i la Aron Vod,
domnul Moldovei, principate tributare Turcilor, ca i Teara-Romneasc.
Ambii principi fur cutati pe atunci i
de solii papei i ai impratului Rudolf II, cu
propunerea .ca s se arture la liga cretin
ce urrn s se formeze, sub conducerea impratului, contra Turcilor. La Mihai, solii

www.digibuc.ro

Mihai V iteazul

39
-

nu venise, dar el er pus in cunostin0 despre acest proiect. Solia lui atre cei doi
principi vecini gise deci terenul pregtit.
Pe lng comunitatea de interese, ca teri
crestine sub acelasi jug barbar, cele trei
principate mai ave si comunitatea legturilor etnice, cum si comunitatea vechilor legkuri politice din timpul fostului regat ungar, inc5. vie in constiinta lor. Principatul
Transilvaniei, romnesc prin majoritatea po-

pulatiei sale, dar unguresc prin elementul

dominant si prin organizatia sa politic, se
consider ca mostenitor al pretentiunilor de
alt dat ale coroanei ungureti asupra Terei-Romnesti si Moldovei ca teri dependente. Astfel, propunerea de aliant a lui
Mihai fu primit de Sigismund in asteptarea recunoasterei suzeranittii sale, formalitate ce de altmintre domnul romn er gata

s'o indeplineasc, cum a si rcut apoi, in

vederea scopului mai 'Malt al desrobirei de
sub jugul turcesc.
Pe la inceputul lui Noembre 1594, tripla
aliant proiectat5. de Mihai fu incheiat, la
Bucuresti, cu solii principelui Transilvaniei
73574

www.digibuc.ro

40

Mihai Viteazul

i ai domnului Moldovei1). Aceast alian0

transilvano-moldo-romn" el-A cel dintiu pas

spre unirea celor trei teri ce ave s se indeplineasc apoi sub sceptrul lui Mihai.
Alianta fiind incheiat, lupta pentru desrobirea national incep, in faimoasa noapte
din 1 2 spre 13 Noembre, cu omorirea Tur-

cilor in Bucurqti i in Iai, urmat de luptele la Dunke pAn in iarna urmkoare.

135.flia dela alugkeni (13 August 1595)

i luptele urmate apoi la Dunke i la poalele Balcanului au des5vArOt inlkurarea jugului turcesc in Teara-Romneased, in Moldova i in Transilvania, prin sabia lui Mihai,

viteazul *item al otilor invingkoare.

*

Ajutoarele ce Sigismund, conform aliantei incheiate, trebui s" le dea in luptele

pentru desrobire, ambitiosul principe Transilvan le lu ca motiv pentru a cere aliatilor sei recunomterea formal a suzeranit5tii
sale asupra Terei-Romnqti i Moldovei.
Aceste pretentiuni II fur chiar recunoscute de impratul Rudolf, in tractatul inche-

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

41

iat cu el la 28 Ianuarie 1595, in care er

cuprinse i ambele principate romne ca
teri sub protectoratul principelui Transilvan,
pe cnd acesta, la rndul seu, recunosc
suzeranitatea impratului, ca rege al Ungariei, asupra Transilvaniei2). Dupe acest tractat, Sigismund lu pomposul titlu de eprincipe
al Transilvaniei, Moldovei i Terei-Romnqti
si al sacrului imperiu Roman', chiar inainte

de a obtine recunomterea formal a suzeranittii sale din partea domnilor romni.

Pretentiunile neintemeiate ale lui Sigismund aflar opositie in Moldova. Aron Vocr
incheiase, inc inainte de tripla aliant5. dela
Bucureti, un tractat de vasalitate cu impratul Rudolf, incheiat de solul impArkesc, la
Iai in 16 August 15943). Bazndu-se pe suzeranitatea impratului, Aron refuz s.' recunoasc suzeranitatea lui Sigismund. Sub
pretext de trdare a causei cretine din
partea lui, el fu redicat de trupele lui Sigismund, pe la Sf. Gheorghe 1595, i dus in

Ardeal, iar in locul lui fu pus Stefan Rsvan, fiu natural al lui Petru Schiopul, ca
wasal al principelui Transilvan.

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

42

In acelai timp, solii lui Mihai, trimii la

Sigismund g pentru tocmeal, primir ruinosul tractat de vasalitate ce li se impune,
la Alba-Iulia in 2 0 Maiu 1595, tractat pe
care Mihai, amenintat de Turci in ajunul Clug.renilor, nu mai pute s-1 resping514).
Un asemene tractat Incheiar apoi s,i solii
lui Stefan Rsvan pentru Moldova, la 3
Iunie acelai an 5).
Astfel tripla aliant, incheiat la Bucureti

pe la inceputul lui Noembre 1594, pentru

scuturarea jugului turcesc, au adus TearaRomneasc i Moldova in dependent de
principatul Transilvaniei, care, la rndul seu,

el dependent de coroana Ungariei sub casa de Habsburg. Unirea politic

a celor trei principate aliate, fcut prin
tractatele de vasalitate incheiate cu Sigismund, er un pas mai mult spre unirea lor
deveni

i.

sub Mihaiu.
Inclcarea din partea lui Sigismund, la
inlocuirea lui Aron Vod prin Stefan Rsvan

ca vasal al seu, provoc imediat amestecul

Polonilor in Moldova, tear mai inainte de-

pendent de Polonia. Sub pretext de ap-

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

43

rare contra Turcilor, in realitate ins spre

a restabili vechea autoritate a coroanei poloane in teara odinioaf vasal5. ei, Polonii
intrafAl in Moldova, chiar pe timpul baliei
dela CAluOreni, 0 puser domn pe amicul
lor Ieremie Moghila, care se recunosc vasal al Poloniei. Cnd Stefan WAsvan, silit a
se retrage in Ardeal, se intoarse, in De-

cembre, cu trupe transilvane, spre a relua

domnia, el fu b'tut de Ieremie i sfr0 in
teap5.6). Dupe el se sar0, in inchisoarea
lui Sigismund, si Aron Vod (1597), i el
un fiu natural de domn, al lui Alexandru
Upuneanu. Ei au fost ultimii descendenti
ai Muatilor pe tronul Moldovei.

Noul voevod, Ieremie Moghila, obtin,

prin interventia Poloniei, 0 recunoaqterea
din partea sultanului. Astfel restabilindu-se
ega.turile anterioare cu Turcii, domnul Moldovean, sustinut i de Poloni 0 de Turci,

nu numai eft' nu fIce parte din liga crqtinA,

dar er chiar dumanul hotArit al lui Mihai
0 al coalitiei anti-turceti.

Pe cnd in Moldova neintemeiatele pretentiuni de suzeranitate ale lui Sigismund

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

44

0 incllcrile lui fr rost au avut drept

urmare aceste schimbri in dauna triplei

aliante 0 a ligei cretine, in Teara-Romneasc, tractatul de vasalitate, primit de Mihai sub presiunea imprejurrilor, a remas
o goal formalitate, intru ct privete raporturile dintre vasal i suzeran.
A trebue sl intelegem spusele croni-

carului nostru, care dupe alugreni zice:

gAtuncea Bator Sigmon, deac vzil pre
Mihai Vod cu atta vitejie 0 cu atta intelpciune, slobozitau teara Romneasc cu

tot venitul ei, ca s fie iar pre seama lui

Mihai Vod, 7).

Astfel raporturile lor au continuat s fie

cele ale aliatilor inainte de tractat, Mihai
mentinnduli superioritatea militafai i ce-

dnd cuminte lui Sigismund aparenta unei

suprematii politice.
*

0 schimbare Insemnat" se produse ins

prin abdicarea lui Sigismund dela tronul
Transilvaniei, urmat la nceputul lui Aprilie
1598. Impratul Rudolf, cruia Sigismund ii

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

45

cedase teara, lu locul suzeranului nominal

de pn atunci.
Noul suveran al Transilvaniei, cu autori-

tatea de imprat al esacrului imperiu Roman

si de rege al Ungariei, capul ligei cretine

contra Turcilor, ave autoritatea suprematiei

in tot cuprinsul terilor dependente de imperiul i de stpnirea sa. In acestea er

cuprinse nominal i terile romne. Chiar
vasalul polono-turc Ieremie Moghila recunote prf la un punct aceast autoritate.
In a imprejurri, bine inteles, Mihai
urmA s se considere ca fiind sub supremaOa impratului. Luptele cu Turcii incepnd
din nou, el ave i nevoie de sprijinul lui.

In acest scop, el cerek odat cu ajutoarele

trebuincioase, o hotrire neted in privinta
legAturilor dintre dnsul i imp5.ratul.
Luptele lui victorioase cu Turcii II fcuse reazemul principal al ligei cretine in

fapt de care

imperialii tie s'51

tin5 seam. Cererea lui Mihai er deci
bine-venit i trebui satisfcut fsr preget.
Res5Irit,

Comisarii imperiali, insrcinati cu guvernarea Ardealului i a prtilor ungureti,

www.digibuc.ro

46

Mihai Viteazul

venirg ei 4400 la curtea domnului romn

spre a face leggtura. In 9 Iunie 1598 ei
incheiarg tractatul dela Trgovite 8), hotg-

ritor pentru politica ulterioarg a lui Mihai.

Prin acest tractat, domnul cu mitropolitul
i cu boierii terei recunote unirea TereiRomneti cu coroana Ungariei, precum fusese mai inainte sub fotii regi, i pe impgratul ca rege legitim i ca suzeran.
Mihai i descendentii sei in linie bgrbgteased' sg stgpAneascA teara ca vasali ai impgratului, cu drept ereditar.
ImpAratul se indator sg-i plgteased soldg

pentru 5000 de soldati i sg-i dea ajutor, la

cererea lui Mihai, alti 5000 de soldati sau
solda pentru ei.
In schimbul acestui ajutor, Mihai er dator sA combatg pe Turci i pe alti dumani
ai impgratului, in Teara-RomneascA, in Ardeal i in celelalte pgrti ale Ungariei.
La 9 Iunie, data tractatului, Mihai jura,
in biserica mngstirei Dealul, credintg impgratului i leggtura incheiatA9).
Aceastg legAturg fAce pe un luptgtor ca
Mihai nu atat vasal al impgratului, at stg-

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

47

pAn pe situatia militar dela Dunrea de

jos. Domn ereditar al Terei-Romneti, el

ave. 0 indatorirea s5. intervin5. In Ardeal
i Ungaria, cum i In Moldova ca teara
dependent6 de coroana Ungariei, contra
dumanilor cretinttii 0 ai imp5ratului, in-

datorire care pentru el constitui un drept.

Oamenilor ale0, datoria este un drept, i
dreptul datorie.
Astfel, in imprejur5.rile ce le-au adus evenementele urmtoare, tractatul dela Trgo-

vite er punctul de plecare i toat baza

de actiune a lui Mihai In Ardeal 0 in Moldova. Cu acest tractat se incheie faza pregkitoare a unirei, care, incepnd cu tripla
aliant5. din 1594 i inaintnd apoi prin
legturile de vasalitate ale Terei-Romneti
0 Moldovei cu Transilvania din 1595, a dus,
in cele din urmA, prin mijlocirea tractatului
dela Trgovite, la unirea celor trei teri
sub Mihai.
*

Inc mai inainte de ce evenementele il

chiemar in Ardeal, Mihai se glnde la cucerirea Moldovei. Putin inainte de abdicarea

www.digibuc.ro

48

Maud Viteazul

lui Sigismund, el 'II cer acestuia consimtemntul s' goneascA pe Ieremie din Moldova i sA ocupe teara pentru sine : Moldovenii, zice el, ateapt numai sosirea lui
spre a-i da domnia lo). Iar dupe abdicarea
lui Sigismund, repetnd propunerea, el scrie
comisarilor imperiali eft' ateapt numai apro-

barea impAratului spre a pune in lucrare

proiectul ; i cu toate e planul e socotit
ca inoportun, pkerea lui este e e neghina
trebue scoas din grAul curat, 11).

Ieremie ins ti s se pun bine i cu

imp'ratul, asigurndu-1 de credinta i alipirea sa 12). Ateptarea lui Mihai fu deci z-

arnicit pentru moment, i pn a putea

pune in lucrare planul seu pentru Mol-

dova, evenementele il chiemar mai intiu in

Ardeal.
Nestatornicul Sigismund Bthory, cindu-se
de abdicare, se intoarse dupe patru luni spre
a lua iari domnia Transilvaniei. El fu pri-

mit cu entusiasm de etre conationalii sei.

Dar dupe eapte luni el abdic din nou,

de astl dafi ins in favoarea Vrului seu
Andrei, la sfritul lui Martie 1599.

www.digibuc.ro

Mihai V iteaz ul

49

Impratul er prea nehotrit pentru ca s

intreprind o actiune energied spre restabilirea autorittii sale in Ardeal. Astfel reinstalarea Batoretilor in principat se fcii fr ca
ei s fie combtuti de imperiali in mod efectiv.
Aceste schimbri, negreit, trebui s

aduc cu sine o desorientare in politica lui

Mihai. i Sigismund i Andrei i cere reinnoirea legturilor anterioare cu principatul
Transilvaniei. Mihai trebui s satisfac aceste
cu Sigismund indat, cu
cereri, reinnoind
Andrei aba dupe oarecare esitare legturile de aliant i de vasalitate ce avuse

mai inainte cu Sigismund, cum zice actul

dat lui Andrei 13). Dar aceasta nu .alter

legtura fkut cu impratul, al crui vasa

Mihai continu s fie, cu drepturile i indatoririle stipulate in tractatul dela Trgovite.

Pe cnd indoita vasalitate, la care astfel

Il aduser ciudatele imprejurlri ale timpului,

pute sa par o scdere, puterea lui Mihai,

cutat ca aliat i de implratul i de Bthory,
er din contra in cretere. Steaua lui se inlt.

www.digibuc.ro

50

Mihai Viteazul

In vreme ce relatiunile lui Mihai cu im.

p5ratul er cele mai bune, atitudinea lui
Andrei Bthory li inspir serioase ingrijiri.
Pe cnd pe de o parte Andrei ceruse, cu
mult insistent, reinnoirea legturilor cu
Mihai, pe de alt parte el intretine relatiunile cele mai prietenqti cu diynanul lui de
moarte, Ieremie Moghila, i cu Polonii, protectorii acestuia. In acelasi timp, el se puse
in intelegere cu Turcii, fiind gata s reinnoeasal legaurile anterioare cu ei. El primi
asigufri de protectiunea sultanului, in schim-

bul unui tribut de i o.000 de galbeni.

Aceast politic a lui Andrei Bthory i
situatia creat de el er pentru Mihai intolerabile. Iar tractatul dela Trgovite ii
impune indatorirea, sau, cum intelege el,
ii dede dreptul de a combate in Ardeal
pe dumanii cretint4ii 0 ai implratului.
Pe temeiul acestei legturi de ordine superioar5., el trebui ss: se considere ca des-

legat de legAtura cu Bthory, cu att mai

mult cu ct acesta a nesocotit-o : a nesocotit-o, fAcndu-se prietenul dumanilor lui ; a
nesocotit-o, desfcndu-se de liga cretin5.,

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

51

cu care in suprem legaur er fcute toate

legaturile lui Mihai.
Adversar al ligei crqtine i amic al dumanilor ei, Andrei Bthory, a crui present
pe tronul Trasilvaniei er un permanent pericol i pentru causa cretin i pentru Mihai
personal, trebui inlturat.
Fat cu politica nehotrit a imperialilor,

Mihai simte c nu er altul dect el care

s-1 inlaure, i mai ales 61 nu trebui s'o
fac altul. El se oferi deci s cucereasc Ardealul pentru impratul 14).
Inc inainte de a primi'respunsul impratului, care intrzi prea mult, Mihai trec muntii,

cu oaste de vr'o 40.000, spre a da vestita

btlie dela Selimberg lng. Sibiiu, in 28
Octobre 1599. Invingtor, el intr in triumf
in Alba-Iulia, in ziva de i Noembre. Capitala

terei prime pe cuceritor ca pe noul seu

stpn. La portile cettii, representantii capitalei, in frunte cu episcopul, Il salut de
bun venire, felicitndu-1 pentru cucerirea
fericit i viat interei i urndu-i domnie
.
delungat. Oastea jur credint impratului,
lui Mihai

fiului seu '6).

www.digibuc.ro

5')

Mihai Viteazul

La 4 Noembre Mihai vestea impratului biruinta repurtat vi-i inchina teara cucerit 16).

La 20 ale Iunei, dupe ce toate oraele Ardealului fcuse succesiv omagiul lor de supunere, Mihai deschidea dieta solemn, convocat in numele impsratului, i primea jur-

mntul representantilor terei, iar el jura s

pzeasc constitutia terei, privilegiele i liberftile ei 17).
Mihai primea jurmntul Ardealului in nu-

mele impratului, lund pentru sine numai

titlul de guvernator i locotenent imperial ; dar

simtemntul tuturor era c.' Ardealul er al

lui Mihai. El insui, avnd contiinta lucrului
indeplinit i m"surnd insemntatea lui, era
hotgrit s nu mai dea Ardealul din mn
dect odat cu capul.
Aceast hotrire se manifest indat dupe
cucerire, cnd generalul imperial George

Basta, conform instructiunilor ce ave, veni

cu oaste in Ardeal. In urma propunerei lui
Mihai de a cuceri Ardealul pentru impratul, Basta, comandantul trupelor imperiale

in Ungaria superioatt primise ordin s fie

gata spre a ocupa teara in momentul opor-

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

53

tun. Dupe ce Mihai indeplinise cucerirea pe

respunderea sa proprie, fle &A atepte hofri-

rea impratului, Basta veni i el cu trupele

imperiale. Ins Mihai il provoc foarte energic,

in II Noembre, s se intoarc, nemai avnd

trebuint de ajutorul lui, sosit prea trziu. 18)
Generalul imperial, care sper s' primeasc

el inssrcinarea de guvernator, nu el-A dis-

pus s asculte de aceast provocare. Dar

trebuind si evite un conflict cu Mihai, care
cucerise teara in numele imOratului, el iei
din Ardeal. El iqi cu urbi in suflet, ur care
urm s fie apoi att de funese pentru Mihai
i pentru marea lui opera'.
*

Nu ne putem opri aci asupra lungilor negociatiuni ce au urmat apoi intre Mihai, ca
cuceritor, i curtea imperial', nici asupra
modului de procedare al acesteia, cu politica
ei nehofrit5.. Cu toat multumirea ce impratul ark lui Mihai, care trebui s con-

sidere aceasta ca recunomtere a situatiei

create de el, curtea imperiala esit s ia a
hofrire definitif in aceast privint.

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

54

larna trecuse, i. sosise primvara, iar Mihai tot nu ave in mn respunsul ateptat.
i el nu cere la inceput dect recunoaterea lui ca guvernator al terei cucerite de el

necesarele ajutoare de bani i de trupe

spre a pute sustine lupta inceput in nui

mele impratului

pentru causa cretin.

Impratul ins nu admite mai mult

de-

ct stipulatiunile tractatului dela Trgovite,

cereh lui Mihai s se intoarc ct mai

curnd in teara sa spre a apra granita
i

contra Turcilor.

Mihai nu se gnde deloc s se conformeze acestui mod de a vede, i continu

s guverneze ca domn, dac nu plce guvernatorul. Mnios, el zice c nu va da
din mn Ardealul, pe care el singur l-a
cucerit fr nici un ajutor dela impratul,
i care, dupe drept, lui i se cuvine.
El formul apoi cererile sale cu mult mai
redicate : el cereh domnia ereditar a Ardealului, unit cu Teara-Romneasc5., cum

comitatele ungurqd dincoace de Tisa care

odinioar au apartinut principatului Transilvaniei ; deasemenea ceea ce va mai cuceri.

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

55

de acum inainte dela Turci s'A fie a lui i

a casei sale. Dac.' impratul va primi propunerile lui i-i va acorda ajutoarele cerute,
el va svqi contra Turcilor, inteun an,
lucruri care nu s'au flcut in o sut de ani ;
iar dac propunerile lui vor fi respinse, el
s fie deslegat de jurmnt.
tImpratul, zice el in instructiunile date
chine s ia amente c, Ardealul
solilor sei
i tara Rumneasc in ce loc sntu, tot norocul crqtinttii iaste aruncat pre aceaste 2
tri, carele sntu batele (= bastioanele) i
aprtur a toat cretintatea ; c, Dumnezeu s fereasc, de ar apuca Turcul aceaste
2 tri, ar fi peire a toat5. cretintatea ! ,

Aceste cereri att de hotrite ale viteazului constient de valoarea sa pre imperialilor peste msur de exagerate ; dar nimene

nu ave curagiul s le opun un refuz tot

att de hotrit. Respunsurile ce-i aduce
solii imperiali, ca s,i solii lui trimii la I'mpratul, abi atinge chestiunile esentiale
ale dorintelor lui i le ls. nehotrite 19).

Tria de voint i arztoarea patirn cu

care Mihai tinea acum la domnia Ardea73574

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

lului i a prtilor dincoace de Tisa, pe cnd

mai inainte el se multume cu demnitatea de
guvernator, arat in mod nelndoios c el incepii s cuprind cu mintea 1 cu inima toat
mretia operei ce o indeplinise ca domn romn. El ardea acum de dorir4a s cuprind
i Moldova, necesar spre a indeplini unirea
neamului seu. Nici odat el n'a tinut att de
mult la cucerirea Moldovei ca acum, el o

intreprinse cu riscul de a pierde tot, inc

inainte de a-i fi asigurat positia in Ardeal.
Motive le pentru a atca pe Ieremie Moghila er aceleai ca i in 1598, cnd Mi-

hai art pentru prima dat intentia de a

lua domnia Moldovei. Dar atunci aceast
dorint51 se present mai putin hotrit ca
de ast. dat. Prefacerile urmate apoi in
Ardeal Il fcur s amne acest plan, i
el II amn cu judecat cumplnit. De asf
dat ins, o patim Il arde, Il mn far

nu-i las timp s curnOneasc.

Er patima unei idei mrete: ideea Unittii nationale. Ideea nscuse in sufletul lui
astAmplr,

mare.
*

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

57

La 8 Maiu i600 Mihai trecea muntii prin

pasul Oituzului, intrnd in Moldova cu oaste

de 40.000, parte din Ardeal, parte din

Teara-Romaneasc.

Peste opt zile el era la cetatea Sucevei,

de unde, in 16 Maiu, el da veste comisarilor imperiali despre cucerirea Moldovei.
Moldovenii il primie ca pe un mntuitor,
si mai toat oastea moldoveneasc trecii
la eI. Ieremie, cu putini credinciosi ai sei
si cu Polonii ce-i venise in ajutor, se refugi in cetatea Hotinului. Mihai II. urm'xi ;

in 20 Maiu el era la Hotin. Lsnd acolo

o parte din oaste pentru cuprinderea cettii,
el se intoarse la Suceava, unde in 29 Maiu
primi jurmntul de credint5. al OrcAlabului
cettii, ca .domn al Terei-Romnesti, Ardealului si Moldovei. Era jurmntul dat
celui dintiu domn al acestor trei teri unite,
domn al tuturor Romnilor.
Suceava, cetatea attor amintiri scumpe
ale trecutului nostru, ea cea dintaiu au
ad5.postit intre zidurile sale pe Domnul
tuturor Romnilor. Cetate sfnt5., inchinciune tie !

www.digibuc.ro

Mthai Viteazul

58

Dela Suceava, Mihai merse la Iai, unde intr la i Iunie i primi jurrnntul boierilor. Pe la sfritul lui Iunie el se intoarse apoi in Ardeal, lsnd in Iai un
guvern militresc pentru stpnirea terei cucerite 20).

Din zilele impratilor romani, terile unite

de Mihai sub sceptrul seu n'au mai fost

unite sub o singufal domnie. i er o minunat coincidental c tocmai atunci se im-

pline 15 secoli de cnd Traian Impratul

a pus mai intiu piciorul pe prnntul Daciei spre a o face tear romn. Se puteL
un mai mndru jubileu ?
Traian i Mihai-Viteazul sunt, in trecutul
nostru, cele doue nume mari care infti-

eaz in istorie unitatea Romnimei.

Dar este o veche zictoare : Ovine trinum perfectum,. In treime este deplintate.

S sperrn i s credem c neptrunsul

viitor ne pstreaz un al treile nume !
*

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

59

Unitatea national, indeplinit de Mihai

intre 8 i 16 Maiu 1600, zile mari ale istoriei noastre, cum n'am mai avut apoi in trei
secoli pi'mi la io Maiu, este punctul de culminatie al domniei i vietei lui. Apoi urmeaz un prea repede declin.
Reintors in Ardeal, Mihai gsi situatia
mult mai dificil dect la plecare. Pentru
imperiali, -co si pentru staturile transilvane
nu mai er indoial c el tine Ardealul nu
atilt in interesul casei imperiale ct pentru
sine, i c er hotrit s-1 Oda' cu ori ce
pret.

Totui nu dela imperiali veni initiativa

spre a-I inltura, ci dela nobilimea ungureasc. Trufaii Unguri nu se pute impk cu

gndul ca un Romn s le fie stpn. Ura

lor contra domnului romn, sub a crui
ocrotire indelung nedrepttitii g Valahi, in-

cepur s-i afirme dreptul lor la viat de

cefteni, se intrit cu att mai mult in
urma unor msuri riguroase ce Mihai se
vzil nevoit s ia fat cu unii nobili resvrlAstfel focul urei ungureti, necontenind

s ard sub cenu dupe sdrobirea stp-

www.digibuc.ro

00

Mihai Viteazul

nirii acelora care o revendic in numele

t Uniunei celor trei natiuni , privilegiate, st
s' isbucneasal in plid rescoal.
Iar Mihai, viteazul, biruitorul, generosul
Mihai, e poet al spadeiv ,

nici nu se gnde

cum s'al intalture pericolul ce-1 amenint. Grija

lui er numai impratul.

Dela impAratul el atept acum ultimul
cuvnt. Prin solul imprtesc el ii trimite
urmgtoarele cereri :
Mihai consimte s" fie numai guvernator

al Ardealului, dar cu drept ereditar in linie

bArbkeaseg, i numai dupe stingerea descendentei sale 135rbtqti, teara s revin"
imp'ratului.
Teara-Romnease i Moldova s5. Ostreze,

sub domnia ereditar a familiei lui Mihai,

t i pre feciori i pre feate, vechile arzminte, sub suzeranitatea imp5ratului ; iar
dupe stingerea casei domnitoare, ele s ailA
dreptul de a-0 alege domnul.
Ca parte a principatului Transilvaniei, el
reclam din nou comitatele dintre Tisa i
Ardeal, (cum au fost mai dennainte vreame, ;

iar cettile bAnAtene ce se vor libera dela

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

61

Turci s fie ale lui in mod ereditar. Deasemenea ca posesiune ereditar a familiei sale,
i in linie femeeasc5, el cere Fgraul, impreun cu unele cetti in Ardeal 0 in prtile
dincoace de Tisa.
Celelalte cereri et-A pentru ajutoarele ce
imparatul ave s-i dea 21).
Aceste cereri, cu unele mici modifid.ri, au
fost aprobate de impgratul, prin un act
din 12 Septembre r 600 22). Dar cnd re-

spunsul impratului ajunse in Ardeal, isoarta

zice colegul meu d. Iorga 23),
lui Mihai,
presentnd in nou lumin istoria eroului

.soarta lui Mihai

impreun5 cu dnsa,
soarta Ardealului i soarta noastr a Romnilor se hotrise. FIr vina lui, frd vina
direct a curtii din Viena, puternicul domn
i,

cgzuse 3 .

Lupta dela Mirislu, dat5. in 8/is Septembre, in care generalul Basta, rivalul de moarte

al lui Mihai, venind cu oaste sA apere Ardealul pentru imp5ratul contra resculatilor
Unguri, s'a unit cu acqtia contra lui Mihai,
aceast51 nenorocit luptg a dermat dintr'o loviturA' toaf cldirea mreat a eroului romn.

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

(32

Ardealul fu pierdut, i in acela0 timp Polonii intr in Moldova ca s readuc5. pe Ieremie Moghila, i trece. Milcovul ca s pun

pe fratele seu Simion domn la Bucureti.

Nenorocos in aceste lupte, Mihai pierd tot,
remnnd numai Cu capul, cum zice el. Unguru
i Polonii, trufa0 i neierttori, Il
sdrobise.

El eut acum separe la impratul. Primit

de acesta la Praga, dupe lung esitare, Mihai
fu ins5scinat, impreun cu Basta, s5. recucerease Ardealul. Impcat cu Basta, amndoi,

dar fiecare cu oastea sa deosebif, cldur

Ungurilor sub Sigismund Bthory, care iafsi

luase domnia Transilvaniei, lupta dela Gorosru, in 3 August (st. n.) 16o 1.
Ungurii fiind invini, Ardealul fu recucerit.
Dar acum vechea rivalitate intre Mihai si
Basta pentru demnitatea de guvernator isbucni din nou. Cu ea reveni i ura neiertkorului Basta, ur nutrif demult in suflet
pentru ofensele i asprele cuvinte, primite
in trecut dela lesne aprinsul, dar i lesne
iert.torul Mihai.

Acestei uri neimpkate, cum si uneltirilor

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

63

dumane pe lng5 Basta, c5z victim5.' Mihai,

ucis in cortul seu din tab5ra de lng5.

Turda, de asasinii trimi0 de Basta, in rev5rsatul zilei de 9/19 August 1 6o 1 24).

*
*

Nu ne vom opri asupra prea dureroaselor

am5nunte ale acestui omor, crim5 comis5
asupra unui intreg popor. Nu ne vom opri,
c5ci nu am g5si cuvinte pentru durerea ce
sf5ie ori ce inim5 romneasc5. Nici nu voim
s5 zicem cu cronicarul nostru :

(Pentru aceasta dar cadese s5 blestem5m

toti crqtinii pe neamul unguresc, mai vrtos,
cci snt oameni r5i i. hicleani inc5 din fealiul lor ; aijderea i pre Basta Giurgiu, c5ci
au ascultat pre domnii ungureti de au ucis
pre Mihai Vo01 fr5 nici o vin5. Unii ca
aceia de trei ori s fie anatema ! , 25).
Nu !

. . .

aci nu cu blestem voim noi s incheiem

serbarea in memoria eroului care pentru infr5tire a luptat, pentru infr5.tire a murit. M5reata lui umbr5, care planeaz deasupra
noastr5, ne chiam5 la infrtire.

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

64

El a cAzut jertf pentru ideea intrupat

prin dnsul ; el a Czut jertf, pentru ca s

se adeverease cuvntul: nici o idee mare

nu va invinge fr de jertf !
Si dac Istoria, care resbunA toate .i multe
iart, ii va ierta pe ei, iertati s fie .,i de

noi. Si-i vom ierta atunci cu att mai cu

ingkluint, Cci capul lui ni l-au ralsat nou.
Aceast6 moate &A ne uneasc cugetele,

pentru ca toti inteun gnd spre el s inAlt'm

inimele.
,

Romni, gnditi-v la capul lui Mihai Viteazul !

. . .

Acest cap este o glorie a noaStr. Acest

cap este uh ideal al nostru. Si acest cap,
el este inc5.. .. a0 cum il puteti vedea in
rn'ngstirea Dealul, unde ateapt un mormnt cuvenit 26).
Romni, iars,i zic : Gnditi-v51 la capul
lui Mihai Viteazul !

Cu Mihai Viteazul se incheie o insemnat

epoc a istoriei noastre. El este ultimul representant al timpului vechilor dinastli romne ale Basarabilor i Muatilor, care au

www.digibuc.ro

Mihai Viteazul

55.

domnit 011 atunci in neintrenipt linie 135rbteascA. Cu strlucirea lui, ele s'au stins
precum o stea se stinge in ultima sa flcbirare.

Urmeai6 apoi o lung perioad 5. de decdent politie6 i umilire national, pn

cnd unirea celor doue teri surori, de el
mai intiu unite, a dat un nou avnt Na-

Sub o nou dinastie, asfzi Romnia,

unit i independent, incununat cu regala

coroanA de otel, pete cu incredere spre

viitorul ce menirea ei
Ostreaz.
Insufletiti de credinta vie in viitor, s
unim cugetele noastre in patriotica urare

Triasa. Regele nostru Carol I 0 Regina

noastr Elisabeta Doamna !
TrAiascsi Augusta noastf Dinastie !
TrAiasc5. i infloreascA Romnia !

www.digibuc.ro

NOTE
I) Cronica Terei-Romnesti, ed. Laurian si
Blcescu, Magazin istoric IV, 277. Cf. Documente
privitoare la istoria Romani lor III z, 59.

2) Bethlen, Historia de rebus Transylvanicis

III (ed. II), 519 sqq. Docum. III 2, 76 sqq.
3) Docum. III 1, 193.
4) Docum. III 1, 209, 472. Magaz. ist. IV, 280 sq.

5) Docum. III 1, 477.

6) Docum. 1112, 162. 173.
7) Magazin ist. IV, 284.
8) Pray, Dissertationer historico-criticae, p. 155

sqq. Docum. III I, 287 sq.

9) Docum. III 1, 289.

1 o) Bethlen IV, 109.
I I) Docum. III I, 287 (unde scri soarea, cu data
7 Iunie 1598, este artat gresit ca fiind adre-

sat lui Andrei Bthory).

12) Docum. III 1, 285.
13) Docum., III I, 329 sqq.

www.digibuc.ro

68

Note

14) Monurnenta comitialia Transylvaniae IV,

316. Cf. Do CUM. III I, 334 sqq. III 2, 321 sqq.

Bethlen IV, 315 sq.

15) Docurn. III 1, 511sqq. (pus gresit la 1597

in loc de 1599.) 340 sqq. 364 sq. 423. III 2,

328 sqq. XII, 474 sqq.

16) Docum. III I, 339.
17) Mon. corn. Transylv. IV, 429 sqq. Docum.
liii , 431 sq. III 2, 333 sq. XII, 483 sq.
18) Docum; III I, 351.
19) Docum. lIli, 356 sqq. 1112, 337 sqq. IV
a. i600 Maiu.
1-41. XII, a. 1599 Noembre
Iorga, Documente noue relative la Petru
Mihai Viteazul. Analele Academiei Romne
XX (1898), 456 sqq.
20) Docum. 111 2, 353 sqq. 448 sqq. 468 sqq.
530 sq. IV I, 5o sqq. 83. IV 2, 21 Sq. 24. 248'
XII, a. i600 MaiuIunie. Supl. III, 598sqq, Szadeczky, Erdly s Mihdly Vajda, Temesvr 1893,
P. 341.
21) Docurn. IV', 213 sqq. XII, 955 sqq. Iorga,
Documente noue, 1. c. p. 483 sq.
22) Mon. corn. Transylv. IV, 539 sqq. Cf. DoCUM IV I, 130.
23) Scurta istorie a lui Mihai Viteazul, Bucuresti 1900, p. 91.
24. Docum. IV 1, 266. VIII, 224 sqq. XII, 1218
sqq. 1229.
25) Magazin ist. IV, 300 sq. Istoria terei Romnesti, ed. Ioanid, p. 70.
26) Spontoni, secretarul lui Basta, in Historia
della Transilvania, Venetia 1638, p. 171 sq., spune

www.digibuc.ro

Note

69

despre capul lui Mihai : eDupe aceasta se tin

consiliu .. . si se hotdri a se trimite capul lui
Mihai in Valahia .. . Capul fu deci imbalsamat si
predat comisului lui Mihai, care il cera cu cea
mai mare struint spre a-1 duce in Valahia.

Capul lui Mihai fu inmormntat in mnstirea

Dealul, lng1 mormntul tatAlui seu Petrascu cel

Bun, unde Radul Buzescul cu soria sa Preda, fiica
Banului Mihalcea, au pus urnatoarea inscriptie :
t illitla 341[116 gillie]TliTgn URI PIIIIII0G4ITXn KfIIINA
1061111111XAgH MHX4111,0/141P6/16 1106ROA Us (DOcT ACOntH
11,111316H II PgiWhH6111ii 11111 flPAtIlAgii HIM M6311 AOgaii.

IIIIlicTliTgn TPXn BIN() 4k intipthi TOPASH UM KIHA

MIS MHO Ethm II Itti P1H[u] 41X (DOGT ogiilli .tit. ligHil
flEr(ScT) Tiplin(t) IF-dic(r%) IIHIITP% GU Ilgc %gbh' PlIA,X,
fig [3](1act3n H) )1{8111H[t]O[4] 11P6,5,11.

Aci literele suprapuse ale inscriptiei, pe care

am copiat-o la fata locului, sunt date prin minuscule ; literele deteriorate sunt puse intre [ ],
iar cele addugate, intre ( ). Data mortii, 8 Au-

gust, trebue socotit drept 9 August inainte de

resritul soarelui.
Papiu Ilarianu, Tesaur de
monumente istorice I, 395, a publicat aceast inscriptie, transcris5 cu litere latine, dupe o copie
a maiorului Pappazoglu, din 1860, unde se afl
gresit : cjupan Radu bdrbatul jupdnesei Preda.
La restaurarea bisericei, in domnia lui Bibescu
Vodd, craniul lui Mihai a fost scos din mormnt
si se pstreaza, impreun cu un craniu atribuit
lui Radul IV (fundatorul mndstirei, al crui epi-

taf ins nu se gseste aci), inteun mic scrin cu

geamuri, la vederea tiAturor, a mbele cranii fiind

www.digibuc.ro

Note

70

insemnate cu numele respective. (MIXIIIA B1rh3gA

So6ROA. A-kTsn r 60i .

PrIMA HOGEOA, iiin Map. 1508).

Craniul lui Mihai, si dupe infatisare, ca si dupe

mArturiele ce avem, are toate criteriele autenticiatii. E timpul ca nepreV.iita reliquie s gseasc
o adApostire demnA de memoria aceluia care a fost
si este Mihai Viteazul.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro