You are on page 1of 4

Comparatie intre societatea cu raspundere limita si

societatea simpla
Sectiunea 1: Cadrul juridic.
Legea 31/1990, care reglementeaza societatile comerciale, Legea 287/2009, privind
Noul Cod Civil, republicata in M.Of. nr.505/15/07.2011.
Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc
de comun acord, sa puna ceva in comun, in scop de a imparti foloasele ce ar putea
deriva.
Sectiunea 2: Deosebiri.
O prima deosebire intre societatea cu raspundere limita si societatea simpla
se refera la personalitatea juridica, conform art.41 din Legea 31/1990, cu
modificarile si completarile ulterioare, care prevede ca societatea comerciala cu
raspundere limitata are persoana juridica de la data inmatricularii la Registrul
comertului si se constituie prin contract de societate si statut. Societatea comerciala
este un subiect de drept distinct, cu o organizare proprie si cu un patrimoniu
propriu, diferit de cel alasociatilor.
Societatea simpla insa, se impune a fi evidentiat caracterul civil al
contractului de societate, deosebit de cel al societatilor comerciale infiintate in
scopul efectuarii actelor decomert. Acest tip de societate nu prezinta personalitatea
juridica, insa nici nu ii este interzisa dobandirea acestei calitati. Daca asociatii
doresc dobandirea personalitatii juridice, se va intocmi un act de modificare a
contractului de societate si se vor indica, forma juridica a acesteia si se vor stabili
toate clauzele sale cu dispozitiile legale aplicabile societatii nou-infiintate.
Dobandirea personalitatii juridice nu va duce la dizolvarea societatii simple,
asociatii si societatea nou-infiintata raspund solidar pentru toate datoriile societatii
nascuta inainte de dobandirea personalitatii juridice.
O alta deosebire consta in faptul ca la societatea cu raspundere limitata,
incheierea actului constitutiv nu mai este obligatoriu in forma autentica, dupa noua
reglementare, fiind suficient semnatura sub forma privata.
Capitalul social al unei societi cu rspundere limitat nu poate fi mai mic
de 200 lei i se divide n pri sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. In
cazul societatilor simple capitalul social subscris se divide in parti egale, numite
parti de interes.
In cadrul unei societatii cu raspundere limitata, se accepta doar aportul in
natura si numerar. Aportul la constituirea capitalului social, pentru o societate cu
raspundere limitata reprezinta o obligatie individuala a fiecarui asociat, nefiind
1

posibila promisiunea unui aport ce va fi adus de o alta persoana. Obligatia de aport


la capitalul social este prevazuta pentru toate actele constitutive. Legea 31/1990
face distinctie intre aportul subscris si cel varsat. Aportul subscris reprezinta
manifestarea de vointa a asociatului prin care el se obliga sa contribuie la
constituirea capitalului socia,iar aportul varsat consta in predarea aportului subscris.
Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme a societatii
comerciale.
In cazul societatilor simple, pe langa aportul in numerar si natura, este permis
si aportul in creanta si in industrie. Pentru aportul in creante, asocitatul raspunde
pentru existenta creantei la momentul aportului si incasarea acesteia la scadenta,
fiind obligat sa acopere cuantumul acesteia, dobanda legala care incepe sa curga de
la scadenta si orice alte daune ce ar rezulta. In cazul aportarii de actiuni sau parti
sociale emise de alta societate, asociatul raspunde pentru efectuarea aportului
intocmai ca vanzator fata de cumparator, iar daca aporteaza cambii sau alte titluri
de credit raspunde ca pentru aportul unei creante.
In cazul societatii cu raspundere limitata exista un caz special de dizolvare, si
anume cand prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul
oricarui asociat cand numarul asociatilor se reduce la unu si nu se decide
transformarea societatii cu raspundere limitata in societatea cu raspundere limitata
unipersoanala.
Seciunea 3: Asemanari.
Ambele se infiinteaza printr-un contract de societate, elementele esentiale
ale contractului fiind comune pentru ambele tipuri de societati: contributii ale
asociatilor-aporturi, intentia de a desfasura in comun o activitate, de obtinere de
profit si impartirea acestuia, astfel incat in ambele cazuri contractul de societate are
caracter bilateral sau plurilateral, consensual, oneros, comutativ, cu executare
succesiva.
Atat societatea simpla, cat si cea cu raspundere limitata urmaresc realizarea
de beneficii si impartirea acestora, deosebindu-se astfel de gruparile fara scop
lucrativ, si anume asociatiile si fundatiile.
Atat partile sociale ale unei societati cu raspundere limitata,cat si partile de
interes ale unei societati simple dau drept de vot in cadrul adunarii generale a
asociatilor.
Transmiterea partilor de interes, cat si partilor sociale se face in limitele si
conditiile prevazute de lege si de contractul de societate. Transmiterea catre
persoane din afara societatii este permisa, pentru ambele tipuri de societate, cu
consimtamantul tuturor asociatilor.

Despre administrarea societatilor, putem afirma ca reprezinta indeplinirea


actelor necesare pentru realizarea scopului urmarit de societate. Pentru ambele
tipuri de societate, administratorii pot fi asociati sau neasociati, persoane fizice sau
persoane juridice. Pot fi unul sau mai mult administratori.
Administratorul persoana fizica, trebuie sa aiba capacitate deplina de
exercitiu, iar in cazul in care este ales drept administrator o persoana juridica,
drepturile siobligatiile acesteia se stabilesc printr-un contract de administrare, care
va stipula pe langa altele si o persoana fizica, drept reprezentant permanent si sa
incheie o asigurare de raspundere profesionala, pentru posibile prejudicii produse
de activitate societatii, din a carei polite de asigurare , se va putea despagubi
societatea.In lipsa unor prevederi contrare in actul constitutiv, administratorul
trebuie sa fie cetatean roman. Administratorii sunt obligati sa ia parte la toate
adunarile societatii.
In cazul ambelor tipuri de societate, incetarea contractului de societate si
dizolvarea societatii se poate produce:
-pe baza consimtamantului tuturor asociatilor;
-realizarea obiectului societatii sau imposibilitatea realizarii acestuia;
-implinirea duratei societatii;
-nulitatea societatii;
Lichidarea unei societati este obligatorie, pentru ambele tipuri de societate,
deoarece aceasta nu poate ramane in faza de dizolvare. Lichidarea se dispune de
adunarea generala, competenta sa numeasca si lichidatorii. Lichidatorii sunt
obligati sa primeasca si sa pastreze sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li
s-au incredintat de administratori i actele societatii. De asemenea, ei vor tine un
registru cu toate operatiunile lichidarii, n ordinea datei lor.Lichidatorii sunt datori,
dup preluarea funciei, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar
si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului
societatii, si sa le semneze.
Seciunea 4: Concluzii.
Din cele prezentate mai sus, principala intre cele doua tipuri de societate
consta in personalitatea juridica, in sensul ca o societate comerciala va detine
intotdeauna aceasta calitate (de la data inregistrarii in Registrul Comertului si pana
la incetarea existentei), in timp ce nu putem afirma acelasi lucru despre societatea
simpla. Diferente se remarca si la nivelul infiintarii, functionarii si incetarii
existentei, societatea comerciala avand o reglementare mai bogata si mai exacta,
asa incat exista anumite conditii deforma (actul constitutiv trebuie incheiat in forma
autentica), conditii cu privire la aportul asociatilor la capitalul social (in cadrul
societatii civile este permis aportul in munca), iar incetarea existentei acesteia
survine in urma unei proceduri elaborate si strict reglementata.
3

You might also like