Professional Documents
Culture Documents
Metoda observaiei
Cuprins:
1. Definiie
2. Scopul observaiei
2.1 Scopul psihodiagnostic
1.DEFINIIE
Observaia const n urmarirea atent i sistematic a unor reacii psihice cu scopul sesizarii
aspectelor lor esentiale (introspecie, extrospecie). I. Dafinoiu (2002) (Petit Larousse, 1998)
defineste observatia ca actiunea de a privi cu atentie fiintele, lucrurile, evenimentele,
fenomenele pentru a le studia, supraveghea i a trage concluzii asupra acestora. Ca metod
stiinific, observaia const n ,,nregistrarea sistematic, prin simuri a caracteristicilor i
transformrilor obiectului studiat (R. Doron iFr. Parot, 1999). Observaia nu nseamn a
nregistra (identifica) un comportament, ci i al clasifica, a-l introduce ntr-o categorie.
Principalul scop al observaiei l constituie nelegerea. Monica Albu arat c urmrirea atent
conform unui plan i nregistrarea exact, sistematic a caracteristicilor personale ori a
diferitelor manifestri de comportament ale unei persoane sau grup de persoane mpreun cu
contextul n care au loc determin mprirea observaiei n extern (extrospecia) i intern
(introspecia). T. Kulcsar mparte observaia n spontan i sistematic, respectiv n observaia
de sine stttoare i observaia integrat n alte metode de psihodiagnostic (convorbire, teste
etc.) U. chiopu (1970) arat c observaia, ca procedeu al cunoaterii tiinifice, const n
contemplarea metodic i intenional a unui subiect uman, a unui proces sau a unor
manifestri ale subiectului aflat n atenia celui care cerceteaz.
Observaia
Ca procedeu al cunoasterii stiintifice este necesara n orice fel de cercetare ea consta n
contemplarea metodic i intenionat a unui subiect uman a unui proces sau a unor
manifestari ale subiectului aflat n atenia cercetatorului.Observatia nu este numai o simpla
privire ,nu este o observatie ocazionala ci o urmarire atenta si sistematica a manifestarilor
psihice pentru a le fixa cat mai adecvat.In functie de obiectul observatiei putem vorbi despre
o observatie directa si una indirecta.
Cea directa este realizata de cercetator prin constatarea si observarea fenomenelor observate
gratie unor mijloace de investigare simple sau cu ajutorul unor aparate ce amplifica
capacitatile simturilor noastre.
Observarea indirecta are in obiectiv caracteristici si trasaturi psihice ce nu pot fi analizate
prin exprimarea lor directa si care constituie sfera variabelor dependente specific
procesualitatii personalitatii umane.
Prin intermediul observatiei vom obtine date referitoare la :
-ansamblul conditiilor de mediu si a anturajului i n care traieste si se manifesta subiectul
considerat
-incidentele critice ale conditiilor de mediu
2.SCOPUL OBSERVAIEI
Observatia constituie o latura de baz a cercetrii ntrucat permite psihologului sa plaseze
observatiile obtinute si sa le compare cu ansamblul informatiilor si experientei
psihodiagnostice de care dispune ,sa confrunte datele observate cu anumite etaloane.
1)
investigaii. Termenul a fost ntre timp consacrat s desemneze acei cercettori care
intercaioneaz cu grupul n scopul de a-l cerceta.
Ei pot participa ca observatori deghizai sau ca membrii care i-au deconspirat identitatea cu
sperana c vor fi acceptai de grupul int. n ambele cazuri nivelul de implicare poate fi
foarte diferit de la o cercetare la alta.
4. TIPURI DE OBSERVAIE:
-
natural;
sistematic;
autoobservaia.
OBSERVAIA NATURAL
este mai putin utilizata n studiul unor ipoteze bine definite, n conditii bine specificate.
Observatia naturala necesita foarte mult timp, evenimentele sunt ntr-o permanenta schimbare
si cercetatorul trebuie sa nregistreze toate datele, desi nu toate sunt la fel de importante,
urmnd ca ulterior sa le adapteze demersului cercetarii.
Observatia naturala este cel mai frecvent utilizata n investigarea unor aspecte sociale
complexe, pentru a ntelege aspectul respectiv si pentru a dezvolta teorii pe baza acestor
observatii.
OBSERVAIA SISTEMATIC
S-a dezvoltat din nevoia de a controla anumite variabile din mediul natural.
n observatia sistematica se pot crea situatii specifice n scopul studierii comportamentului
urmarit.
Ea trebuie sa ndeplineasca anumite conditii:
1) Debuteaza cu stabilirea unui scop precis (ce observam, situatiile n care se manifesta
anumite caracteristici).
- Grila de observatie ne ajuta sa nregistram ntr-o forma clara aspectul care ne intereseaza.
- De exemplu, daca dorim sa observam aspecte ce tin de atentia unui elev, mai nti stabilim
o lista de componente observabile ale acestui fenomen (comportamentul mare l mpartim n
comportamente mici) si pe baza acestei grile vom recurge la simpla observare a faptelor (au
loc sau nu), iar apoi la conceptualizare si interpretare.
2) Faptele trebuiesc notate ct mai exact, evitnd interpretarile de orice natura.
3) Manifestarile pasagere si situationale nu fac obiectul unor observatii cu concluzii de
valabilitate generala.
- De exemplu, nu putem spune ca un copil are comportament agresiv daca o singura data a
avut un comportament agresiv (o altercatie).
n cadrul observatiei sistematice, cercetatorul poate fi interesat doar de cteva comportamente
specifice. n acest caz, observatiile sunt cuantificabile, iar observatorii specifica frecvent
ipotezele de start asupra comportamentelor ce vor fi urmarite.
De exemplu, Bakeman si Browlne (1980) au facut un studiu asupra comportamentului social
al copiilor n vrsta de 3 ani, nregistrnd copii ntr-o situatie cu joc liber, cu ajutorul unei
camere video. Fiecare copil a fost nregistrat timp de 100 minute, observatorii vizionnd
nregistrarile si codnd comportamentul fiecarui copil la fiecare 15 minute.
Au notat urmatoarele:
- neocupat: daca copilul nu face nimic specific sau priveste la ceilalti copii;
- joc solitar: copilul se joaca singur cu jucarii, dar nu este influentat sau interesat de jocurile
celorlalti copii;
- mpreuna: copilul este cu ceilalti copii, se joaca alaturi de ei, dar nu este antrenat ntr-o
activitate particulara;
- joc paralel: copilul se joaca alaturi de ceilalti copii, cu jucarii asemanatoare, dar nu
interactioneaza;
- joc n grup: copilul se joaca cu alti copii, mpart jucariile sau participa n activitati de joc
organizate ca parte a grupului de copii.
Autorii au fost interesati, n special, de tipul secventei de joc sau de ordinea n care copiii au
manifestat diferite comportamente.
Concluzia la care ei au ajuns, a fost ca rareori copiii trec de la neocupat la joc paralel, n
schimb trec frecvent de la joc paralel la joc n grup, ceea ce ne indica faptul ca jocul paralel
este o stare de tranzitie, n care copilul decide daca va interactiona cu ceilalti n situatia de
grup.
Probleme metodologice n cadrul observatiei sistematice:
1) echipamentele: se pot utiliza de la simple nsemnari (creion, hrtie) pna la camere video
si cronometre
2) reactivitatea presupune posibilitatea ca prezenta observatorului sa influenteze
comportamentul subiectilor
Reactivitatea subiectilor poate fi redusa:
prin utilizarea de observator ascuns sau camuflat cu ajutorul unor ferestre cu vedere
unidirectionala;
prin nregistrari cu camere video ascunse sau microfoane ascunse;
subiectii sa se acomodeze o perioada de timp naintea nceperii observatiei cu prezenta
observatorului si a echipamentului de nregistrare.
3) concordanta ntre observatori: gradul de acord ntre observatii simultane asupra aceluiasi
comportament facute de catre observatori diferiti.
- Pentru a utiliza o grila de observatie, gradul de acord (concordanta
interevaluatori) trebuie sa fie de cel putin 70%.
4) esantionarea: presupune alegerea comportamentelor ce vor fi observate (la un grup de
elevi: 7 - 9 comportamente pe care sa le urmarim n acelasi interval si pe care le vom
urmari la intervale de timp dinainte stabilite (o data la 10 minute, o data la 5 minute).
Observatia nu poate fi considerata doar o lectura a faptelor; ea continua cu clasificari,
conceptualizari si anticipari ale unor relatii.
Ea are un caracter:
constatativ i
de diagnoz.
Datele obtinute din observatie se nregistreaza ct mai exact, fara interpretari, ntr-un tabel
special - protocol sau grila de observatie.
-
Uneori este nevoie ca observatia sa se repete de un anumit numar de ori, pentru a se ajunge
la concluzii valabile.
Observatorul trebuie sa fie instruit pentru a reduce subiectivitatea:
-
Ea cuprinde o lista de rubrici drept cadru de clasificare pentru datele brute. Pentru a se
putea opera simultan cu toate rubricile de clasificare nu trebuie sa cuprinda dect cel mult 810 categorii.
Categoriile grilei de observatie trebuie sa acopere aspectele principale ale fenomenului
studiat si sa fie disjuncte.
AUTOOBSERVAIA
Desi negata foarte mult timp, si-a reintrat n drepturi odata cu afirmarea paradigmei
calitative de investigare. Ea s-a impus, n special, n studierea sinelui, considerndu-se ca
dubla postura de obiect si subiect a unei investigatii favorizeaza o ntelegere mai aprofundata
a lumii cercetate.
Cele mai utilizate tehnici:
-
jurnalele;
fisele de monitorizare;
autoraportul
5.STADIILE OBSERVAIEI
Observatia trebuie sa se ghideze dupa raspunsurile la cteva ntrebari care
directioneaza cercetarea.
1) De ce se initiaza observatia?
Care sunt ntrebarile la care cercetarea trebuie sa raspunda?
ntrebarile pot fi formulate n termen de ipoteze sau ca simple afirmatii:
- ipoteze: "Pacientii cu anxietate redusa interactioneaza mai bine cu personalul medical
comparativ cu cei cu anxietate crescuta";
- afirmatii: "Urmarim modalitatile de interactiune ntre pacienti si personalul medical".
Formularea ntrebarilor cercetarii trebuie sa porneasca de la asimilarea literaturii de
specialitate relevante (cercetari facute n ultimii 10 ani).
2) Cine va fi observat?
Cine vor fi subiectii? n ce tip de activitate vor fi ei urmariti?
Ce caracteristici socio - demografice trebuie sa ndeplineasca?
"Pacienti, femei si barbati, cu afectiuni cardio-vasculare, cu educatie medie si primara".
De ce s-a optat pentru acel grup de persoane?
3) Unde va fi realizata observatia?
"n clinici, servicii ambulatorii, loc public".
Continuu;
repetitiv - depinde de mijloacele tehnice avute la dispozitie;
Ex. jocul la copii:
6.AVANTAJELE OBSERVAIEI
7.LIMITE
-
8.INSTRUMENTE DE OBSERVAIE.GRILA DE
OBSERVAIE
Observatia sistematica pune n aciune grila de observatie.
Grila de observatie este:
-
Avantajul grilei de observatie este ca ofera acelasi cadru de referinta unor observatii
diferite.
Exemplu:
Identificam tipul de temperament al unei persoane:
-
aceste situatii evidentiaza particularitatile persoanei, pe care le putem clasifica mai usor;
ele cuprind indici de temperament pe care i putem sintetiza, i putem condensa ntr-o grila
de observatie a comportamentului.
Grila de observatie a comportamentului este un tabel cu 2 intrari:
-
Faptele de conduita
- se decide greu
pentru aciune, are gesturi
ovitoare
- i pierde rabdarea
asteptnd sa-i vin
rndul, se agit
- este emoionat nainte
de probe
- execut activitatea n
ritm lent, dar cu destul
acuratee
-reacii verbale
abundente, se ndeamn
pe sine (haide, nu te
lasa!)
- reacii motorii
abundente, devine nervos
cnd greete, apar
violene verbale, plusul de
energie se descarc pe
fiecare act
- abandoneaz cnd
eecurile se acumuleaz
Temperament
Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic
x
xx
xx
xx
xx
xx
xx
xx
9.BIBLIOGRAFIE