Subiectul 1.

Noiunea de drept al afacerilor

1.1. Relatai despre noiunea de drept al afacerilor i raporturile juridice pe care le
reglementeaz, referindu-v inclusiv la noiunile de drept comercial, dreptul
antreprenoriatului, drept economic, drept civil.
Drept al afacerilor un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale
patrimoniale si nepatrimoniale ce apar intre persoane in legatura cu desfasurarea activitatii de
intreprinzator, precum si relatiile care apar in cazul interventiei statului in aceasta activitate.
Dreptul afacerilor reglementeaza raporturile juridice care apar in legatura cu activitatea
economica aducatoare de profit intre PF si PJ, care au calitatea de intreprinzator:
- R.j.care apar in legatura cu dobindirea, mentinerea si incetarea calitatii de
intreprinzatorm inclusiv relatiile corporative (inregistrarea intreprinzatorilor,
reorganizarea si lichidarea intreprinzatorilor PJ, incetarea activitatii intreprinzatorilor
PF);
- R.j.ce apar in activitatea de intreprinzator in legatura cu obtinerea de profit (incheierea
si executarea diferitor contracte comerciale, extragerea, cultivarea si producerea de
bunuri, executarea de lucrari si prestare de servicii);
- R.j.care apar intre autoritatile publice si persoanele care au calitatea de intreprinzator
(legate de eliberarea licentelor, autorizatiilor etc.)
Dreptul comercial reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale din sfera
activitatii de comert,la care participa persoanele care au calitatea de comerciant. De regula,
dreptul comercial isi are originea in lege speciala cod comercial.
Dreptul antreprenoriatului
Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae
economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De
exemplu, dreptul economic francez are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul
distributiei si protectia consumatorului.
Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al specializarii
dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil, cit si in acte
legislative speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen al relatiilor pe
care le reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre PF si PJ care au
calitatea de intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit.
1.2. Clasificai izvoarele dreptului afacerilor dup fora juridic, evideniind rolul uzanelor,
practicii judectoreti, doctrinei i a actelor corporative.
Sunt considerate izvor al dreptului afacerilor actele normative cu prevederi care reglementeaza
raporturile dintre intreprinzatori. Dupa forta lor juridica, actele normative au urmatoarea
ierarhie:
1. Constitutia stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa,
concurenta loiala, inviolabilitatea investitiilor Pfsi PJ. Se tine cont si de hotaririle
Curtii Constitutionale de interpretare a Constitutiei.
2. Acordurile si conventiile internationale - Constitutia obliga la respectarea conventiilor
si pactelor internationale privind drepturile omului si la respectarea altor tratate la care
RM este parte.
3. Legile (organice si ordinare) deosebirea dintre legea organica si cea ordinara conta
in modul lor de aprobare: legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi),
legea ordinara (cu votul majoritatii deputatilor prezenti la sedinta Parlamentului). In
cazul in care doua norme legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in
detrimentul normei generale. Exceptie : daca e lege ordinara si lege organica, se aplica
prevederile legii organice. Exemplu : Codul civil este lege organica si contine norme
juridice generale, insa Legea cu privire la SA este lege ordinara, chiar daca contine
norme juridice speciale.
Legi organice : Cod Civil, cu privire la SRL, cu privire la CNPF, cu privire la
reglementarea prin licentiere a unor genuri ale activ de intreprinz.
Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de
intreprinzator.
4. Ordonantele si hotaririle Guvernului dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de
lege daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor
sau nu adopta o lege care reglementeaza domeniul respectiv.
Hotaririle GUV adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde
norme juridice primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea monopolurilor).
5. Actele BNM si ale CNPF actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii pentru

institutiile financiare. (ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea bancilor).

Actele normative ale CNPF sunt obligatorii pentru participantii la piata financiara
nebancara. (ex: Hotarirea CNPF cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a
Moldovei).
6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente)
ANRE, Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului.
7. Actele autoritatilor publice locale consiliul local aproba planul urbanistic general si
planul de amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale.
8. Actele corporative care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de
constituirea a PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv).
Uzantele comerciale norme e conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si aplicate pe
parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt aplicate mai frecvent in
raporturile juridice cu element de extranietate.
Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si uniforma a legislatiei, CSJ generalizeaza
din oficiu, practica examinarii de catre instantele judecatoresti a unor anumite categorii de
pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind aplicarea corecta a normelor de
drept si solutionarea justa a cauzelor.
Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit de
important in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul disciplinei.
1.3. Unii autori afirm c raporturile juridice dintre autoritile publice i persoanele
private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ. Alii
afirm c raporturile juridice dintre stat i persoanele fizice i juridice ce apar in
legtur cu desfurarea activitii de intreprinztor sunt reglementate de dreptul
afacerilor. Dovedii care din autorii menionai au dreptate.
Sunt necesare niste mecanisme prin care statul sa intervina in activitatea de intreprinzator a
persoanelor private pentru a le limita spatial de libertate. Statul reglementeaza activitatea
intreprinzatorilor prin norme juridice imperative. Raporturile juridice de drept public dintre AP
si intreprinzator sunt de urmatoarele categorii:
- Ce apar in legatura cu inmatricularea intreprinzatorului in Registrul de stat si
efectuarea de modificari in acest registru;
- Ce apar in legatura cu obtinerea de autorizatii/licente pentru unele genuri de activitate
de intreprinzator
- Ce apar in legatura cu incalcarea regulilor concurentei;
- Ce apar in legatura cu tinerea corecta a evidentei contabile de catre intreprinzator;
- Ce apar in legatura cu insolvabilitatea intreprinzatorului.

Subiectul 2. Noiunea i clasificarea activitii de intreprinztor

1.1
Relatai despre elementele activitatii de intreprinztor din definiia acesteia.
Definitia-pagina 49+; Elementele- pag. 50-56:
practicata de cetateni si de asociatiile lor;
independenta;
din proprie initiativa;
in nume propriu;
pe riscul propriu si sub raspundere patrimoniala proprie;
permanenta;
aducatoare de beneficii;
profesionista;
legala.
1.2
Clasificai genurile activitii de intreprinztor dup criteriile cunoscute.
Genurile activitatii de intreprinzator pag. 56-64.
Cf legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi avem 3 genuri de activitati:
fabricarea productiei; executarea de lucrari; prestarea serviciilor; (doctrinamai adauga
un gen de activitate comercializarea produselor).
Alta clasificare (pag.58) activitati interzise; monopol de stat; monopol natural;
activitati supuse licentierii; activitati practicate in baza patentei de intreprinzator;
activitati care pot fi practicate liber.
1.3
Argumentai dac urmtoarele activiti pot fi calificate ca fiind de intreprinztor: a)
actvitatea avocatului-NU; b) activitatea persoanei care comercializeaz cri la
tarab-DA; c) activitatea angajatului-NU; d) activitatea instituiei de invmant-NU;
e) activitatea acionarului-DA; f) activitatea pstorului-DA; g) activitatea agentului
brokerului la bursa de valori-NU, h) activitatea notarului-NU; i) activitatea frizerului
invitat la domiciliul clientului-DA

Subiectul 3. Natura juridic a activitii de intreprinztor

2.1. Caracterizai noiunea activitii de intreprinztor, referindu-v i la noiunile activitate
economic, antreprenoriat, afaceri.
Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si de
prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din
proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul
asigurarii unei surse de venituri permanenta.
Despre activitate economica pag.45
Despre afaceri in trimiterile de la pag.46.
2.2. Comparai activitile monopol de stat cu activitile monopol natural.
1) Monopol de stat desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de
stat. Este situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre
AAP cu drept exclusive de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit.
Activitati monopol de stat : supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de
boli contaioase sau deosebit de periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor;
producerea emblemelor care confirma achitarea impozitelor si a taxelor de stat;
prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale; producerea si
comercializarea tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a
armelor; evidenta de stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor
immobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate si administrarea
acestor bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat;
efectuarea lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice.
2) Monopol natural situatia in care producerea, transportarea, comercializarea,
procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de
servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub
controlul direct al unuia sau mai multi agenti econ. Dezavantajul lipsa de
concurenta, risc sporit, influienta negative asupra pietii bunurilor si serviciilor. Statul
poate interveni in activitatea acestor societati comerciale pentru a proteja interesele
consumatorilor de posibilele abuzuri.
Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea:
cile ferate magistrale cu zonele lor de protecie, instalaiile de cale, construciile de
arb i serviciile de exploatare a acestora;
staiile i punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologic i trecerea garniturilor de
tren (materialului rulant);
grile feroviare;
autostrzile, construite din contul bejetelor republican i locale, cu zonele de
protecie, construciile de arb i serviciile de intreinere i exploatare a acestora;
cile nevigabile naturale i artificiale, cu sistemele de navigaie i condiiile
navigabile asigurate;
porturile fluviale, instalaiile portuare, debarcaderele i danele de acostare de
folosin general pe cile de comunicaie pe ape naturale, cu serviciile de intreinere
i exploatare a lor;
intreprinderile pentru toate tipurile de transport in comun, cu exepia taximetrilor;
reele magistrale de telecomunicaii;
reele de televiziune i radiodifuziune pentru difuzarea radioprogramelor de stat:
reele publice de radiodifuziune prin fir;
reele de telecomunicaii internaionale;
reeaua de difuziune a presei periodice.
in complexul termico-energetic:
intreprinderile staionare de producere a energiei electrice i termice, conectare la
sistemul energetic unic;
reelele electrice de toate tensiunile i reelele termice magistrale ale sistemului
energetic unic;
reelele de gaze i obiectivele sistemului unic de gazificare, transportul prin
conducte.
intreprinderile i organizaiile, care exploateaz reelele i comunicaiile de
aprovizionare cu energie termic, conductele de ap i canalizare;
serviciile pentru colectarea gunoiului i curirea zpezii;
intreprinderile pentru prestarea serviciilor rituale;
intreprinderile pentru inmormitarea substanelor radioactive (noxelor) i a altor

substane duntoare.
aeroporturile, complexele de construcii i mijloace tehnice ale aeroporturilor,
sistemelor de dirijare a circulaiei aeriene, de comunicaie dintre navele aeriane i de
asigurare a securitii decolrii i aterizrii aeronavelor.
2.3. Societatea comercial Tabl SRL a procurat din Germania utilaje pentru confecionarea
numerelor de inmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc. Pe parcursul anilor
1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de confecionare a numerelor tuturor
solicitanilor. Tabl SRL avea contract i cu Poliia Rutier care, fiind responsabil de
inmatricularea automobilelor, le punea la dispoziia proprietarilor de automobile.
Prin Hotrarea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit c producia i livrarea tuturor
numerelor de inmatriculare a mijloacelor de transport se pun in sarcina S.A. Artmet,
stabilind prin aceasta monopolul unui singur productor asupra producerii numerelor de
inmatriculare.
Este oare confecionarea numerelor de inmatriculare o activitate monopol de stat? Ce trebuie
s intreprind SRL Tabl pentru a desfura activitatea de confecionare a numerelor de
inmatriculare?
Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate monopol de
stat nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea Guvernului cu privire la
reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii privind reglementarea prin
licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca pentru confectionarea numerelor de
inmatriculare este necesara eliberarea licentei.

Subiectul 4. Licenierea activitii de intreprinztor.

1.1Relatai despre noiunea de licen referindu-v la ea ca la autorizaie de a desfura
activitatea de intreprinztor i ca drept al titularului de licen pag. 66-67. Art. 2 al
legii cu privire la reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001
avem notiunea : licen - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea
de liceniere in procesul de reglementare a activitii de intreprinztor, ce atest dreptul
titularului de licen de a desfura, pentru o perioad stabilit, genul de activitate
indicat in aceasta, integral sau parial, cu respectarea obligatorie a condiiilor de
liceniere;
1.2Comparai procedura de liceniere a activitii de transport de pasageri(de ctre
Camera de Liceniere; cu taxa de 3250 lei; pe un termen de 5 ani)
Pentru obinerea licenei, conductorul intreprinderii sau organizaiei ori persoana
imputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere personal,
prin scrisoare recomandat sau prin post electronic (sub form de document
electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate,
semnat de persoana care depune declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al
organizaiei;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfsurare solicitantul de
licen intenioneaz s obin sau s prelungeasc licena;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii
pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfsurarea genului de activitate pentru
care se solicit licen si pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei se anexeaz:
a) copia certificatului de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaiei (art. 10
alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin
liceniere a activitii de intreprinztor);
b) copiile certificatelor de inmatriculare (inregistrare) a vehiculelor, eliberate in modul
stabilit, ori certificatelor de inmatriculare (inregistrare) a vehiculelor insoite de un alt
document ce atest dreptul la utilizarea acestora sau, dup caz, certificatelor de
inmatriculare (inregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentul
circulaiei rutiere, aprobat prin Hotrirea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009);
c) copia contractului individual de munc cu privire la angajarea persoanei
responsabile de activitatea de transport si securitatea circulaiei transportului auto, cu
anexarea copiei diplomei de studii in domeniul transportului auto (art. 16 lit. l) din

Regulamentul transporturilor auto de cltori si bagaje, aprobat prin Hotrirea

Guvernului nr. 854 din28.07.2006);
d) copia contractului individual de munc cu privire la angajarea persoanei
responsabile de
controlul medical al conductorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de
specialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de cltori si bagaje,
aprobat prin Hotrirea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din
27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic).
Documentele pot fi insoite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitent a
originalului.
*Documentele care se verific prin procedura ghiseului unic n cadrul Camerei de
Liceniere.
1. INREGISTRAREA DECLARAIEI
Declaraia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenei si
documentele anexate la ea se inregistreaz conform borderoului, a crui copie se
expediaz (se inmineaz) solicitantului de licen, cu meniunea privind data
inregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a Camerei
de Liceniere.
Declaraia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenei nu se
inregistreaz in cazul in care:
a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu inclcarea cerinelor indicate mai sus. Despre
refuzul inregistrrii declaraiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare
a licenei, solicitantul de licen este informat in scris in cel mult 3 zile lucrtoare din
ziua adresrii, indicindu-se temeiurile refuzului. Dup inlturarea cauzelor ce au servit
temei pentru refuzul inregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de
licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz in modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA
LICENEI
SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAIEI PENTRU
ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENEI
Camera de Liceniere, in baza declaraiei pentru eliberarea/prelungirea sau
reperfectarea licenei si documentelor anexate, adopt decizia privind
eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei sau privind respingerea declaraiei in
cel mult 5 zile lucrtoare de la data inregistrrii acesteia. Solicitantul poate, in ultima
zi a termenului de adoptare a deciziei, s formeze numrul de tel. 022 82-07-57 (orele
8.00-17.00) pentru a obine informaia despre decizia adoptat de Camera de
Liceniere. Informaia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau
reperfectarea licenei se comunic solicitantului cel tirziu in ziua lucrtoare imediat
urmtoare adoptrii deciziei. Temei pentru respingerea declaraiei pentru
eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei este depistarea de ctre Camera de
Liceniere a datelor neveridice in documentele prezentate de ctre solicitantul de
licen. In caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea/prelungirea sau
reperfectarea licenei, solicitantul poate depune o nou declaraie dup inlturarea
cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENEI
Licena se perfecteaz in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii
documentului care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea
despre data primirii documentului, care confirm achitarea taxei pentru eliberarea
licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licen.
Dac solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat)
instiinarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a prezentat
nemotivat documentul ce confirm achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a
prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, Camera de Liceniere este in drept s
anuleze decizia privind eliberarea licenei sau s adopte decizia privind recunoasterea
licenei ca fiind nevalabil.
Titularul de licen nu este in drept s transmit licena sau copia de pe aceasta altei
persoane. Legea privind reglementarea prin liceniere a activitii de intreprinztor

stabileste principiul aprobrii tacite in cazul depsirii de ctre Camera de Liceniere a

termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenei si in lipsa unei comunicri
scrise din partea acesteia, cu excepiile prevzute de legea respectiv sau de legile ce
reglementeaz expres activitile liceniate. In cazul survenirii unei astfel de situaii,
solicitantul de licen se prezint la Camera de Liceniere cu prezentarea dovezilor de
incadrare in condiiile legale ale aprobrii tacite si de neobinere a rspunsului in
termenul prevzut de lege. In astfel de situaii, Camera de Liceniere perfecteaz
licena in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii documentului care
confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Rspunsul negativ, dat in termenele
prevzute de lege, nu echivaleaz cu aprobarea tacit.
----------------------------- cu activitatea farmaceutic(de ctre Camera de Liceniere Taxa pentru eliberarea licenei pentru unitile farmaceutice, cu excepia unitilor
farmaceutice veterinare, din localitile rurale este de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea
licenei pentru activitatea farmaceutic veterinar in localitile rurale este de 390 de
lei. Taxa pentru eliberarea licenei pentru asisten veterinar in localitile rurale nu se
percepe; pe un termen de 5 ani).
DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBINEREA LICENEI
Pentru obinerea licenei, conductorul intreprinderii sau organizaiei ori persoana
imputernicit
de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere personal, prin scrisoare
recomandat sau prin post electronic (sub form de document electronic cu
semntur
digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana
care depune
declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al
organizaiei;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfsurare solicitantul de
licen intenioneaz s obin licen;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii
pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfsurarea genului de activitate pentru
care se solicit licen si pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaiei (art.
10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin
liceniere a activitii de intreprinztor);
b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaiune a
imobilului, unde se va desfsura activitatea liceniat, cu anexarea schemei, intocmite
de solicitantul de licen, privind amplasarea incperilor si suprafaa lor (cu indicarea
destinaiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sntii nr. 411-XIII din
28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25.02.1998; Hotrirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si
normativelor sanitaro-epidemiologice Privind amplasarea, dotarea si exploatarea
intreprinderilor si instituiilor farmaceutice nr. 11 din 29.09.2005, aprobat de
Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova);
c) Copia autorizaiei sanitare de funcionare a intreprinderii sau instituiei
farmaceutice, eliberat de serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si
42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a
sntii publice);
d) Copia autorizaiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al
Republicii Moldova pentru utilizare a obiectivelor si incperilor destinate activitilor
legate de circulaia substanelor narcotice si psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin.
(2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire
la circulaia substanelor narcotice si psihotrope si a precursorilor);
e) Copiile diplomelor de absolvire a instituiei superioare sau medii de specialitate in
domeniul farmaceutic ale specialistilor (dup caz, certificatele de echivalare a
diplomelor obinute in strintate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin.
(2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutic);
f) Copia certificatului ce confirm perfecionarea continu a cunostinelor

specialistului (Art. 9 alin. (3) si art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sntii nr.
411-XIII din 28.03.1995);
g) Copiile carnetelor de munc ale specialistilor cu inscrierea respectiv despre
angajarea in funcia dat (pentru conductorii unitilor farmaceutice si filialelor
acestora) (Art. 143
lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutic; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, pstrarea si
evidena carnetului de munc, aprobat prin Hotrirea Guvernului nr. 1449 din
24.12.2007 privind carnetul de munc.);
h) Adeverina eliberat de autoritatea administraiei publice locale privind numrul de
locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la
activitatea farmaceutic).
Documentele pot fi insoite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitent a
originalului.
*Documentele care se verific prin procedura ghiseului unic n cadrul Camerei de
Liceniere.
ELIBERAREA LICENEI
1. NREGISTRAREA DECLARAIEI
Declaraia pentru eliberarea licenei si documentele anexate la ea se inregistreaz
conform borderoului, a crui copie se expediaz (se inmineaz) solicitantului de
licen, cu meniunea privind data inregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura
persoanei responsabile a Camerei de Liceniere.
Declaraia pentru eliberarea licenei nu se inregistreaz in cazul in care:
a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu inclcarea cerinelor indicate mai sus.
Despre refuzul inregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen
este informat in scris in cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicindu-se
temeiurile refuzului. Dup inlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul
inregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate depune o
nou declaraie, care se examineaz in modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAIEI PENTRU
ELIBERAREA LICENEI
Camera de Liceniere, in baza declaraiei pentru eliberarea licenei si documentelor
anexate, adopt decizia privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei
in cel mult 5 zile lucrtoare de la data inregistrrii acesteia. Solicitantul poate, in
ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, s formeze numrul de tel. 022 82-07-57
(orele 8.00-17.00) pentru a obine informaia despre decizia adoptat de Camera de
Liceniere. Informaia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei se
comunic solicitantului cel tirziu in ziua lucrtoare imediat urmtoare adoptrii
deciziei. Temei pentru respingerea declaraiei pentru eliberarea licenei este depistarea
de ctre Camera de Liceniere a datelor neveridice in documentele prezentate de ctre
solicitantul de licen. In caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea licenei,
solicitantul poate depune o nou declaraie dup inlturarea cauzelor care au servit
drept temei pentru respingerea declaraiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENEI
Licena se perfecteaz in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii
documentului care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea
despre data primirii documentului, care confirm achitarea taxei pentru eliberarea
licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licen.
Dac solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat)
instiinarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a prezentat
nemotivat documentul ce confirm achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a
prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, Camera de Liceniere este in drept s
anuleze decizia privind eliberarealicenei sau s adopte decizia privind recunoasterea
licenei ca fiind nevalabil.
Titularul de licen nu este in drept s transmit licena sau copia de pe aceasta altei
persoane. Legea privind reglementarea prin liceniere a activitii de intreprinztor
stabileste principiul aprobrii tacite in cazul depsirii de ctre Camera de Liceniere a

termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenei si in lipsa unei comunicri

scrise din partea acesteia, cu excepiile prevzute de legea respectiv sau de legile ce
reglementeaz expres activitile liceniate. In cazul survenirii unei astfel de situaii,
solicitantul de licen se prezint la Camera de Liceniere cu prezentarea dovezilor de
incadrare in condiiile legale ale aprobrii tacite si de neobinere a rspunsului in
termenul prevzut de lege. In astfel de situaii, Camera de Liceniere perfecteaz
licena in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii documentului care
confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Rspunsul negativ, dat in termenele
prevzute de lege, nu echivaleaz cu aprobarea tacit.
1.3Camera de Liceniere a decis retragerea licenei SRL Titan pentru activitatea
particular de detectiv i paz. Ca motiv al retragerii Camera a indicat c titularul de
licen a desfurat activitatea de depozitare i folosire a substanelor explozive.
Administratorul SRL Titan solicit rspuns la urmtoarele intrebri: a) poate s fie
retras licena pentru un gen de activitate dac societatea nu a inclcat modul de
desfurare a acestui gen, ci a desfurat o alt activitate ?; b) poate SRL Titan s
obin o alt licen pentru genul de activitate ?; c) Este in drept Camera de Liceniere
s retrag licena de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenei pentru
acest gen de activitate; Elaborai o not informativ cu rspunsuri la intrebri.
Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:
Articolul 5. Licenierea i restricia activitii particulare
de detectiv i de paz
(1) Activitatea particular de detectiv i de paz se desfoar in baz de licen,
eliberat, in coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, in modul stabilit de legislaie,
luindu-se in considerare particularitile stipulate in prezenta lege. Persoanelor fizice i
juridice care nu dispun de licen pentru activitatea de detectiv i de paz li se interzice
prestarea serviciilor prevzute la art.(6).
(2) Pregtirea i perfecionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv i de paz se
efectueaz in centre specializate de invmint, stabilite de Guvern. Licenta se retrage
daca se incalca prevederile art.6 : Articolul 6. Genurile de activiti particulare de
detectiv i de paz
(1) In activitatea particular de detectiv este permis prestarea urmtoarelor
servicii:
a) colectarea, in baz de contract, a informaiilor, importante pentru aprarea
drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice i juridice;
b) colectarea de probe in cauze civile in baz de contract incheiat cu participanii la
proces;
c) studierea pieei, colectarea de informaii pentru negocieri,
depistarea partenerilor de afaceri insolvabili sau care nu insufl incredere;
d) protejarea intreprinderilor i a firmelor contra spionajului industrial;
e) colectarea de date biografice sau de alt natur pentru persoana cu care se incheie
contractul, cu acordul ei scris;
f) identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor;
g) identificarea locului de aflare a persoanelor disprute;
h) cutarea bunurilor pierdute;
i) colectarea de date in cauze penale pentru acordarea de ajutor organelor de
drept in baz de contract incheiat cu participanii la proces.
(2) In activitatea particular de paz este permis prestarea urmtoarelor servicii:
a) ocrotirea vieii i sntii, paza bunurilor, executarea grzii de corp;
b) paza fizic i tehnic a localurilor i a teritoriilor;
c) proiectarea, instalarea i intreinerea sistemelor de alarmare, a componentelor
acestora, precum i exploatarea dispeceratelor de monitorizare a alarmelor;
d) paza i insoirea incrcturilor importante, a bunurilor personale;
e) patrularea, in comun cu organele de drept, a zonelor criminogene;
f) acordarea de ajutor organelor de drept la meninerea ordinii publice, la asigurarea
securitii oamenilor;
g) informarea publicului in probleme de protecie contra aciunilor ilicite.
Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea unor genuri de activitate nr.110 din
98, prevede ca Ministerul Afacerilor Interne licentiaza:
folosirea substanelor explozive, mijloacelor de explodare i pirotehnic;

Subiectul 5. Obligaia intreprinztorului de a obine licen.

1.1. Relatai despre organul/ele de stat imputernicite de a elibera licene.
Autoritile de liceniere sint:
a) Camera de Liceniere;
b) Banca Naional a Moldovei;
c) Comisia Naional a Pieei Financiare;
d) Agenia Naional pentru Reglementare in Energetic;
e) Agenia Naional pentru Reglementare in Comunicaii Electronice i Tehnologia
Informaiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Se supun reglementrii prin liceniere urmtoarele genuri de activitate:
a) de ctre Camera de Liceniere:
1) activitatea de audit;
2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile;
3) activitatea burselor de mrfuri;
4) activitatea cu metale preioase i pietre preioase; funcionarea caselor de amanet;
5) activitatea in domeniul jocurilor de noroc: organizarea i desfurarea loteriilor (cu
excepia monopolului de stat exercitat in condiiile Legii nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 cu
privire la jocurile de noroc), intreinerea cazinourilor, exploatarea automatelor de joc cu
citiguri bneti, stabilirea mizelor la competiiile sportive;
6) importul i pstrarea alcoolului etilic; importul, pstrarea i comercializarea angro a
produciei alcoolice i/sau a berii importate;
7) fabricarea alcoolului etilic, produciei alcoolice, berii i/sau pstrarea, comercializarea
angro a alcoolului etilic, a produciei alcoolice i a berii produse de productorii autohtoni;
8) importul articolelor de tutun; importul i/sau prelucrarea industrial a tutunului;
fabricarea articolelor din tutun i/sau comercializarea angro a articolelor din tutun i a
tutunului fermentat;
9) activitatea farmaceutic veterinar i/sau asistena veterinar (cu excepia activitii
desfurate de serviciul veterinar de stat);
10) importul i/sau comercializarea produselor de uz fitosanitar i a fertilizanilor;
11) transportul auto de cltori in folos public;
12) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcii, urbanism, instalaii i
reele tehnico-edilitare, reconstrucii, restaurri;
13) construciile de cldiri i/sau construciile inginereti, instalaiile i reelele tehnicoedilitare,
reconstruciile, consolidrile, restaurrile;
14) extragerea substanelor minerale utile i/sau imbutelierea apelor minerale i naturale
potabile;
15) activitatea topogeodezic i cartografic;
16) colectarea, pstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum i exportul resturilor i
deeurilor de metale feroase i neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv in stare
prelucrat;
17) importul i/sau fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanelor i
materialelor chimice toxice, a articolelor i produselor chimice de menaj;
18) confecionarea i distrugerea tampilelor;
19) activitatea particular de detectiv sau de paz;
20) montarea i/sau reglarea, asistena tehnic a sistemelor automate de semnalizare i de
stingere a incendiilor, precum i de protecie a cldirilor impotriva fumului i de intiinare in
caz de incendiu;
21) producerea, asamblarea, importul i/sau exportul, reexportul, comercializarea armelor i
muniiilor cu destinaie civil i repararea armelor cu destinaie civil;
22) producerea, importul i/sau exportul, reexportul, comercializarea, depozitarea i
efectuarea lucrrilor cu explozibil de uz civil;
23) producerea, asamblarea, importul, exportul, reexportul, depozitarea articolelor
pirotehnice i prestarea serviciului Spectacole pirotehnice i focuri de artificii cu articole
pirotehnice de divertisment de destinaie profesional;
24) importul, exportul, proiectarea, producerea i comercializarea mijloacelor criptografice
i tehnice de protecie a informaiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obinerea ascuns a
informaiei; prestarea serviciilor in domeniul proteciei criptografice i tehnice a informaiei
(cu excepia activitii desfurate de autoritile publice investite cu acest drept prin lege);

25) activitatea farmaceutic, inclusiv cu folosirea preparatelor narcotice i/sau psihotrope,

desfurat de intreprinderile i/sau instituiile farmaceutice (pentru intreprinderile i
instituiile nou-create, pin la obinerea certificatului de acreditare), cu excepia cazurilor cind
se modific ori se completeaz genul de activitate;
26) fabricarea, comercializarea, asistena tehnic i reparaia dispozitivelor medicale,
inclusiv a opticii;
27) acordarea asistenei medicale de ctre instituiile medico-sanitare private (pentru
instituiile nou-create, pin la obinerea certificatului de acreditare), cu excepia cazurilor cind
se modific ori se completeaz genul de activitate;
28) activitatea legat de plasarea in cimpul muncii a cetenilor in ar i/sau in strintate,
activitatea de incadrare/inscriere a studenilor in programe de schimb educaional-cultural care
prevd componenta de angajare remunerat in cimpul muncii pe o perioad determinat de
timp, in perioada vacanei de var;
29) activitatea de turism;
30) activitatea de depozitare a cerealelor cu eliberarea certificatelor de depozit pentru
cereale;
31) activitatea magazinelor duty-free, inclusiv pentru deservirea corpului diplomatic;
32) activitatea de broker vamal;
b) de ctre Banca Naional a Moldovei:
33) activitatea bncilor i unitilor de schimb valutar (altele decit bncile);
c) de ctre Comisia Naional a Pieei Financiare:
34) activitatea asigurtorilor (reasigurtorilor), brokerilor de asigurare i/sau de reasigurare;
35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale de pensii;
36) activitatea asociaiilor de economii i imprumut;
37) activitatea profesionist pe piaa valorilor mobiliare;
38) activitatea birourilor istoriilor de credit;
d) de ctre Agenia Naional pentru Reglementare in Energetic:
39) importul i comercializarea cu ridicata i/sau cu amnuntul a benzinei, motorinei i/sau
a gazului lichefiat la staiile de alimentare;
40) producerea energiei electrice; transportul energiei electrice i/sau activitatea de
dispecerat central; distribuia energiei electrice; furnizarea energiei electrice la tarife
reglementate sau nereglementate;
41) producerea i/sau stocarea gazelor naturale; producerea combustibilului regenerabil;
transportul gazelor naturale; distribuia i/sau furnizarea gazelor naturale la tarife reglementate
sau nereglementate;
e) de ctre Agenia Naional pentru Reglementare in Comunicaii Electronice i
Tehnologia Informaiei:
42) utilizarea frecvenelor sau canalelor radio i/sau a resurselor de numerotare in scopul
furnizrii reelelor i/sau serviciilor de comunicaii electronice;
43) serviciile de creare, implementare i de asigurare a funcionrii sistemelor
informaionale automatizate de importan statal, inclusiv a produselor program;
f) de ctre Consiliul Coordonator al Audiovizualului:
44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectric
terestr i/sau prin orice alte mijloace de telecomunicaii decit cele radioelectrice terestre.
Genurile de activitate neindicate mai sus se desfoar fr licene sau fr alte acte
administrative cu efect similar, cu excepia autorizaiilor, stabilite expres prin lege, pentru
confirmarea unor cerine tehnice, norme separate sub un anumit aspect.
Licena pentru comercializarea resturilor i deeurilor de metale feroase i neferoase, de
baterii de acumulatoare uzate, inclusiv in stare prelucrat, ctre agenii economici aflai pe
teritoriul Republicii Moldova care nu au relaii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum i pentru
exportul acestora se elibereaz pe baz de concurs, conform regulamentului aprobat de
Guvern.
1.2. Analizai procedura legal de eliberare a licenei, termenul de valabilitate i incetarea
valabilitii licenei. (din carte pag 68- 72).
1.3. Societatea cu rspundere limitat ArahnidImob, principalul gen de activitate al creia era
vanzarea - cumprarea bunurilor imobile, precum i evaluarea acestora, s-a adresat la un
avocat cu urmtoarele intrebri:
Are oare societatea nevoie de licen pentru genurile de activitate desfurate?- pentru
activitatea de evaluare a bunurilor => DA
Care sunt condiiile pentru a obine licena pentru evaluarea bunurilor imobile?

???? nu stiu.
Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei?
Pentru obinerea licenei, conductorul intreprinderii sau organizaiei ori persoana
imputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv
personal, prin scrisoare recomandat sau prin pot electronic (sub form de document
electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat
de persoana care depune declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaiei
ori numele, prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen
intenioneaz s obin licen sau s o prelungeasc;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru
respectarea condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit
licen i pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaiei ori de pe
buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare in conformitate cu prevederile actelor legislative ce
reglementeaz activitatea liceniat pentru care se solicit licena. Documentele se depun in
original sau in copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru
verificare, cu excepia celor stabilite spre verificare prin procedura ghieului unic.
La declaraia pentru prelungirea licenei se anexeaz numai documentele care necesit
actualizare sau conin date diferite de cele prezentate la momentul eliberrii licenei.
Solicitarea altor documente decit cele prevzute de lege se interzice.
Documentele se depun in original sau in copie. Datele din documentele i informaiile
depuse se verific prin procedura ghieului unic.
Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenei pentru genul respectiv de
activitate. Camera de licentiere.

Subiectul 6. Suspendarea i retrarea licenei pentru activitatea de intreprinztor

2.1Descriei cum influeneaz obinerea licenei asupra capacitii de exerciiu a
titularului de licen pag.66
2.2Comparai temeiurile i procedura de suspendare a licenei cu procedura i temeiurile
de retragere a licenei. RETRAGEREA pag.72 si SUSPENDAREA-pag.71.
2.3Societatea cu rspundere limitat Imobilestim SRL, principalul gen de activitate al
creia era vanzarea - cumprarea bunurilor imobile, precum i evaluarea acestora, s-a
adresat la un avocat cu urmtoarele intrebri: Are oare societatea nevoie de licen
pentru genurile de activitate desfurate? Care sunt condiiile pentru a obine licena
pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru
obinerea licenei? Indicai organele specializate antrenate in eliberarea licenei pentru
genul respectiv de activitate.
Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru
evaluarea bunurilor imobile, cf. art.8 alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea
prin licentiere a activitatii de intreprinzator va fi necesara licenta eliberata de Camera
de Licentiere. Documentele necesare sunt prev. de art.10 al legii privind reglementarea
prin licentiere a activitatii de intreprinzator: Articolul 10. Documentele necesare
pentru obinerea sau prelungirea licenei:
(1) Pentru obinerea licenei, conductorul intreprinderii sau organizaiei ori
persoana imputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere
respectiv personal, prin scrisoare recomandat sau prin pot electronic (sub form
de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de
aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al
organizaiei ori numele, prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de

licen intenioneaz s obin licen sau s o prelungeasc;

c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii
pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru
care se solicit licen i pentru veridicitatea documentelor prezentate.
(2) La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaiei ori
de pe buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare in conformitate cu prevederile actelor legislative ce
reglementeaz activitatea liceniat pentru care se solicit licena. Documentele se
depun in original sau in copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor
pentru verificare, cu excepia celor stabilite spre verificare prin procedura ghieului
unic.
(21) La declaraia pentru prelungirea licenei se anexeaz numai documentele care
necesit actualizare sau conin date diferite de cele prezentate la momentul eliberrii
licenei.
(3) Solicitarea altor documente decit cele prevzute de prezentul articol se interzice.
(4) Documentele se depun in original sau in copie. Datele din documentele i
informaiile depuse se verific prin procedura ghieului unic.
(5) Declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei i documentele anexate la ea se
inregistreaz conform borderoului, a crui copie se expediaz (se inmineaz)
solicitantului de licen, cu meniunea privind data inregistrrii declaraiei,
autentificat prin semntura persoanei responsabile a autoritii de liceniere.
(6) Declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei nu se inregistreaz in cazul in
care:
a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu inclcarea cerinelor prezentului articol.

Subiectul 7. Evidena contabil.

1.1. Determinai importana evidenei contabile pentru fondatorii persoanei juridice i
pentru insi persoana juridic.
Evidenta contabila asigura inregistrarea cronologica si sistemarica, prelucrarea si pastrarea
informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile,
obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute, utilizate atit pentru necesitatile proprii, cit si in
relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscal si cu alte PF/PJ. Evidenta
contabila permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate si furnizeaza
informatia necesara pentru determinarea patrimoniului national.
1.2. Analizai ciclul contabil. Ciclul contabil al entitatiii
cuprinde:a)ntocmirea documentelor primare i centralizatoare;
Faptele economice se contabilizeaz n baza documentelor primare i centralizatoare.
Documentele primare se ntocmesc n timpul efecturii operaiunii, iar dac aceasta este
imposibil - nemijlocit dup efectuarea operaiunii sau dup producerea evenimentului
b)evaluarea i recunoaterea elementelor contabile;
Evaluarea i recunoaterea elementelor contabile se efectueaz n conformitate cu prevederile
S.I.R.F(Standarde Internaionale de Raportare Financiar - standarde i interpretri, emise de
Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate, care devin valabile n Republica
Moldova dup acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova)
c)reflectarea informaiilor n conturile contabile;
Entitatea care aplic sistemul contabil n partid dubl este obligat s in evidena
activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor i veniturilor n baza
conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile i metodologia privind
utilizarea acestora snt stabilite n Planul general de conturi contabile, care se elaboreaz i se
aprob de Ministerul Finanelor. Entitile, cu excepia instituiilor publice, n baza
Planului general de conturi contabile, elaboreaz planul de conturi de lucru, totodat entitatea
care aplic S.I.R.F. poate s elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerinelor
S.I.R.F. Planul de conturi utilizat de instituiile publice se elaboreaz i se aprob de
Ministerul Finanelor.
d)intocmirea registrelor contabile;

Datele din documentele primare i centralizatoare se nregistreaz, se acumuleaz i se

prelucreaz n registrele contabile. Nomenclatorul i structura registrelor contabile se stabilesc
de ctre fiecare entitate de sine stttor, pornind de la necesitile informaionale proprii,
inndu-se cont de normele metodologice ) Ministerul Finanelor stabilete registre
contabile obligatorii pentru unele categorii de entiti, cu excepia entitilor care aplic
S.I.R.F. Registrele contabile se ntocmesc pe suport de hrtie sau n form electronic. Dac
registrul contabil este ntocmit n form electronic, entitatea, la solicitarea organelor
autorizate, este obligat s imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hrtie.
Registrele contabile obligatorii snt Cartea mare, balana de verificare sau alte registre
centralizatoare, care servesc drept baz pentru ntocmirea rapoartelor financiare..
e)inventarierea elementelor contabile;
Modul i regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaz i se aprob de Ministerul
Finanelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii n ramurile respective se elaboreaz
de organele centrale de specialitate ale administraiei publice i de autoritile
administraiei publice locale, precum i de alte organe autorizate i se aprob de Ministerul
Finanelor
f) intocmirea balanei de verificare, a Crii mari i a rapoartelor financiare.
1.3. Ceteanul Pruteanu solicit consultaie cu privire la obligativitatea inerii evidenei contabile
de ctre: a) titularul patentei de intreprinztor; b) intreprinderea individual; c) societatea cu
rspundere limitat. De asemenea el solicit ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de
inere a evidenei contabile. Intocmii o not informativ cu rspunsul la aceste intrebri.Raspuns :
a) Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila.
b) Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla.
c) SRL tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta
contabila in partida dubla sau daca depaseste limitele a doua din criteriile: 1. Totalul
veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ; 2. Valoarea de bilant a activelor pe termen
lung- cel mult 1 mln lei; 3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune
cel mult 9 persoane. Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate
in partidua dubla simplificata.
d) Deosebirea dintre diferite sisteme contabile. pag 75-76 din carte.

Subiectul 8. Noiunea de concuren.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Descriei condiiile de existen a concurenei i funciile concurenei CONDITIILE
pag.83:
liberalizarea comertului;
existenta unui numar suficient de agenti economici privati;
liberlizarea preturilor si tarifelor;
asigurarea unui cadru legal.
FUNCTIILE pag.85:
regulator al cererii si ofertei;
factor determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor;
mecanism al repartizarii profitului intre agentii economici implicati in
productia si dstributia marfurilor.
3 pct.
1.2
.
Clasificai actele care suprim concurena dup criteriile cunoscute pag.85:
practicile monopoliste, care sunt:
1. abuzul de situatie dominanta;
2. acordurile anticoncurentiale;
3. concentrarile economice .
concurenta neloiala care sunt:
1. raspindirea informatiei false sau denaturate in stare sa prejudicieze averea si/sau
reputatia unui alt agent economic;
2. folosirea neautorizata a emblemei comerciale a firmei sau a marcii, precum si
copierea formei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent
economic;
3. dobindirea folosirea sau divulgarea informatiilor stiintifice, de productie, si
comerciale, a secretelor comerciale fara acordul posesorilor lor.
5 pct.
1.3
.
Mai muli intreprinztori din or. Hanceti s-au adresat in instana de judecat cu o
cerere pentru a anula o clauz din contractul de arend semnat de Primria or. Hanceti
i SRL VOCO. Potrivit acestui contract a fost transmis in arend un lot de 20 de ari
pentru a organiza o pia comercial. Prin contract Primria s-a obligat ca dup darea
in exploatare a pieei, s retrag autorizaiile de comer tuturor micilor intreprinztori
care comercializeaz mrfuri in raza de 1 km de la pia. Dup ce piaa a inceput s
funcioneze, Primarul a retras autorizaiile de comer mai multor intreprinztori care
activau in raza de 1 km de la piaa nou format. In referina Primriei a fost menionat
c motivul retragerii autorizaiilor este necesitatea de a face ordine in ora precum i
cel de onorare a obligaiei contractuale fa de SRL VOCO. Cum va fi soluionat
litigiul? Instanta de judecata va stabili clauza conrtactuala conform careia
primaria sa obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1
km de la piata ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in
esenta sa prezinta un acord anticoncurential. Astfel, claua respectiva va fi anulata
si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici.
7 pct.

Subiectul 9. Concurena neloial.

1.1. Relatai despre noiunea de concuren neloial i evideniai actele de concuren
neloial reglementate in legislaia R. Moldova.
Concurenta neloiala incalcarea obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile
comerciale sau industriale numai procedee oneste, corecte, ceea ce ii permite agentului
economic obtinerea unor avantaje neintemeiate in detrimentul reputatiei si obtinerii profitului
de catre alti agenti economici.
Actele de concurenta neloiala pag.90. 2 conform legii cu privire la protectia concurentei
ca acte de concurenta neloiala sunt:
a) raspindirea de informaii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent
economic i (sau) pot prejudicia reputaia lui;
b) inducerea n eroare cumprtorul privitor la caracterul, modul i locul fabricrii, la
proprietile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea i calitatea mrfurilor;
c) compararea neloiala n scopuri publicitare mrfurile produse sau comercializate de el cu
mrfurile altor ageni economici;
aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de
afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in
scopul de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita intreprinderea sau produsele
d) folosirea neautorizata, integral sau parial, marca comercial, emblema de deservire a altor
obiecte ale proprietii industriale, firma unui alt agent economic, s copieze forma,
ambalajul i aspectul exterior al mrfii unui alt agent economic;
acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in
utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia ,
creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de
identificare au fost utilizate
e) obtinerea nelegitima de informaii ce constituie secretul comercial al unui alt agent
economic, s le foloseasc sau s le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta
spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme sis a previna alte actiuni de
dezorganizare a intreprinderilor rivale
1.2. Comparai acte de concuren neloial cu actele autoritilor publice ce pot afecta
concurena. Pag.90-91. Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele
de conkurenta neloiala .
Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile
anticoncurentiale si concentrarile economice
Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale
- divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor
actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti
economici , sa dea indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt ,
sa stab konditii dicriminatotii sau privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor
agentilor economici , stabilirea unor interdiktii neprevazute de lege ,limitarea accesului pe
piata , majorarea /reducerea preturilor
1.3. O persoan juridic strin titular al mrcii de producie Adidas s-a adresat in instana de
judecat din Moldova cu o cerere ctre SRL Piele i a indicat c ultima vinde pantofi cu
marca de producie ce-i aparine fr permisiunea respectiv. SRL Piele in referin a
menionat c import inclmintea din China i nu poart nici o vin pentru c inclmintea
poart marca respectiv.
1. Ce drepturi are titularul mrcii de producie?
Legea cu privire la protectia marfurilor, 2008:
Inregistrarea mrcii confer titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mrcii este in
drept s interzic terilor s utilizeze in activitatea lor comercial, fr consimmintul su:
a) un semn identic cu marca pentru produse i/sau servicii identice cu cele pentru care marca
este inregistrat;
b) un semn care, din cauza identitii ori similitudinii cu marca inregistrat i identitii ori
similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn i de marc, genereaz riscul de
confuzie in percepia consumatorului; riscul de confuzie include i riscul de asociere intre
semn i marc;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse i/sau servicii diferite de cele pentru
care marca este inregistrat cind aceasta din urm a dobindit un renume in Republica Moldova,
iar persoana ter, in urma folosirii semnului, fr motive justificate, profit de caracterul

distinctiv ori de renumele mrcii sau le aduce atingere acestora.

Titularul mrcii poate cere s fie interzise urmtoarele aciuni ale terilor:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum i utilizarea lui in calitate de
ambalaj, in cazul mrcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor in aceste
scopuri sau, dup caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri i in publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului in scopurile menionate la lit.a)-d).
Dreptul exclusiv asupra mrcii produce efecte pentru teri incepind cu data publicrii in
BOPI sau cu data inscrierii in Registrul internaional a datelor referitoare la inregistrarea
mrcii. Totodat, poate fi cerut o despgubire rezonabil, in limita prejudiciului cauzat,
pentru acele fapte, svirite dup publicarea cererii de inregistrare a mrcii, care vor fi
interzise dup publicarea inregistrrii mrcii. Instana judectoreasc sesizat s se ocupe de
cazul respectiv nu poate s decid in fond atita timp, cit datele referitoare la inregistrarea
mrcii nu au fost publicate.
2. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
In cazul cind s-a constatat inclcarea drepturilor, instana de judecat poate ordona, la cererea
reclamantului, luarea de msuri cu privire la produsele cu care s-a inclcat dreptul asupra unei
mrci i, in cazurile corespunztoare, cu privire la materialele i instrumentele care au servit la
crearea i fabricarea acestor produse. Printre msuri vor figura in special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitiv a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, in cazul in care marca nu poate fi inlturat de pe acestea fr a le
deteriora, precum i in cazul in care inlturarea mrcii nu va fi suficient pentru a exclude
inclcarea de drepturi.
(2) Msurile specificate la alin.(1) se realizeaz din contul piritului, cu excepia cazului cind
exist motive temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a msurilor corective, instana de judecat se va
conduce de principiul echitii, de proporia intre gravitatea inclcrii i remedierile ordonate,
precum i de interesele persoanelor tere.
Asigurarea executrii hotrrii judectoreti:
In cazul in care a emis o hotrire de constatare a inclcrii unui drept asupra mrcii, instana
de judecat, la cererea titularului, poate lua msuri de asigurare a executrii hotririi impotriva
contravenientului, prin care acesta va fi somat s inceteze orice aciune ce constituie inclcare
a drepturilor titularului. In acest scop, instana poate cere depunerea de ctre contravenient a
unei cauiuni sau garanii echivalente corespunztoare. Titularul de drepturi poate cere
dispunerea acestor msuri i impotriva intermediarilor ale cror servicii sint utilizate de un ter
pentru a inclca drepturile sale asupra mrcii.
Msurile de alternativa :
In cazul in care a cauzat neintenionat sau din impruden un prejudiciu material prin
inclcarea drepturilor asupra mrcii, contravenientul va fi obligat de instana de judecat, la
cererea persoanei interesate, la plata unor despgubiri pecuniare in locul msurilor de asigurare
a drepturilor prevzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despgubirilor
pecuniare se va lua in considerare cel puin valoarea royalty datorat ctre titularul de drepturi
in cazul utilizrii autorizate a drepturilor asupra mrcii titularului.
Despgubirile:
La cererea prii lezate, piritul care a inclcat drepturile asupra unei mrci cu bun tiin
sau avind motive rezonabile de a ti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe
care acesta le-a suportat in mod real din cauza inclcrii drepturilor sale. La stabilirea
despgubirilor:
a) se va ine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinele economice negative,
inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezat, beneficiile realizate pe nedrept de pirit i,
dup caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna moral cauzat titularului de drept prin inclcarea
drepturilor sale; sau
b) poate fi fixat, ca alternativ, o sum unic pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puin,
valoarea royalty sau incasrile care ar fi fost datorate in cazul in care piritul ar fi cerut
autorizaia de a utiliza marca respectiv.
In cazul cind a comis o inclcare din netiin sau fr a avea motive rezonabile de a ti
acest lucru, contravenientul se oblig s recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse

titularului de drepturi, stabilite conform legii.

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Descriei condiiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop
lucrativ- pag. 140, care sunt:
1. conditii de fond : capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza;
3 pct.
2. conditii de forma : scrisa, semnatura, autentificata notarial, arpbat prin acte
administrative, dupa caz.
3. conditii specifice : aportul fondatorilor; affectio societatis (intentia de a crea o
societate); obtinerea si impartirea beneficiilor.
1.2
.
Comparai actul de constituire a societii comerciale cu actul de constituire a unei
intreprinderi de stat artand care sunt persoanele care au dreptul s le aprobe, clauzele
obligatorii ale acestor acte constitutive i actele normative care le reglementeaz.
STATUTUL-MODEL
al ntreprinderii de stat
_________________________________________
(denumirea intreprinderii, inclusiv abreviat)
I. Dispoziii generale
1. Denumirea: Intreprinderea de Stat "________________"
(complet)
(I.S. "____________________________________________")
(abreviat)
(in continuare - Intreprinderea).
2. Sediul Intreprinderii: _____________________________
(adresa potal)
3. Intreprinderea este creat prin
______________________________________________
______________________________________________________________________
_
(numrul, data i denumirea complet a hotririi Guvernului i sau a ordinului organului abilitat)
4. Fondator al Intreprinderii este _________________, cu sediul
_________________________________________________ (in continuare - Fondator).
5. Principalele genuri de activitate a Intreprinderii ________________________.
6. Intreprinderea este agent economic i desfoar activitate de intreprinztor pe baza
proprietii ce i-a fost transmis in gestiune.
7. Intreprinderea dobindete dreptul de persoan juridic din momentul inregistrrii ei
de stat la Camera Inregistrrii de Stat a Ministerului Dezvoltrii Informaionale.
8. In calitatea sa de persoan juridic, Intreprinderea dispune de stampil i blanchete cu
Stema de Stat a Republicii Moldova, denumirea sa complet sau abreviat in limba de
stat, cu sintagma "Republica Moldova", numrul de identificare de stat (IDNO). Pe
blancheta Intreprinderii poate fi indicat, de asemenea, adresa, telefonul de contact,
contul bancar i alt informaie.
Intreprinderea poate incheia contracte in numele su, ii poate asuma obligaii, poate fi
reclamant sau pirit in instanele judectoreti.
9. Activitatea Intreprinderii este reglementat de Codul civil, nr.1107-XV din 6 iunie
2002, Legea nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la intreprinderea de stat, Legea
nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat i intreprinderi, alte legi i
acte normative i de prezentul Statut.
10. Patrimoniul Intreprinderii aparine in totalitate statului i se formeaz din
urmtoarele surse:
a) depuneri materiale ale Fondatorului in capitalul social;
b) profitul net inregistrat din activitatea economico-financiar a Intreprinderii;
c) suma uzurii i amortizrii calculate;
d) investiii capitale i dotaii de la buget;

e) bunuri transmise cu titlu gratuit;

f) alte surse legale.
11. La prezentul Statut se anexeaz actul de inventariere a bunurilor Intreprinderii,
aprobat de Fondator, avind indicate in el componena, cantitatea i valoarea bunurilor la
data aprobrii Statutului, inclusiv suma mijloacelor bneti din conturile Intreprinderii.
Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa potal i, dup caz, numrul
cadastral.
12. Suprafaa terenului atribuit Intreprinderii constituie ___ ha. Planul terenului se
anexeaz.
5 pct.
13. Intreprinderea poart rspundere pentru obligaiile sale cu toate bunurile de care
dispune. Fondatorul nu poart rspundere pentru obligaiile Intreprinderii.
Intreprinderea nu poart rspundere pentru obligaiile Fondatorului.
II. Capitalul social
14. Capitalul social se formeaz din urmtoarele surse:
a) aportul Fondatorului in mijloace bneti i bunuri aflate in circuitul civil;
b) investiii capitale din contul subveniilor i profitului net;
c) bunuri transmise cu titlu gratuit;
d) drepturi patrimoniale (drepturi de folosin a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor
naturale);
e) alte surse neinterzise de legislaie.
15. Capitalul social al Intreprinderii constituie __________ lei. In capitalul social au fost
incluse bunuri in valoare de _____________ lei i mijloace bneti in sum de
___________ lei. Lista bunurilor depuse in capitalul social i valoarea lor se anexeaz la
prezentul Statut. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa potal i,
dup caz, numrul cadastral.
16. Bunurile i mijloacele bneti transmise in capitalul social al Intreprinderii se
evalueaz in lei moldoveneti.
17. La propunerea Consiliului de administraie, mrimea capitalului social al
Intreprinderii poate fi modificat (majorat sau redus), in baza deciziei Fondatorului.
III. Capitalul de rezerv
18. Capitalul de rezerv al Intreprinderii va constitui ______% din capitalul social.
19. Capitalul de rezerv al Intreprinderii se formeaz prin defalcri anuale din profitul
net pin la atingerea mrimii indicate la punctul 18 al prezentului Statut. Volumul
defalcrilor anuale in capitalul de rezerv se stabilete in mrime de _____ % din
profitul net al Intreprinderii.
20. Capitalul de rezerv se folosete numai in cazul insuficienei profitului i a
mijloacelor fondurilor speciale ale Intreprinderii. Mijloacele capitalului de rezerv se
folosesc pentru acoperirea pierderilor Intreprinderii.
IV. Drepturile i obligaiile Intreprinderii
21. Intreprinderea are dreptul:
a) s deschid conturi proprii in instituiile financiare inregistrate in Republica Moldova
i in alte ri, precum i s beneficieze de mijloacele depuse pe aceste conturi;
b) s incheie contracte privind acordarea sau obinerea unor imprumuturi in mrime de
_______________________,
(de sine stttor)
_____________________________________________________;
(cu permisiunea Fondatorului, Consiliului de administraie)
c) s determine direciile i modul de utilizare a intregii proprieti ce i-a fost transmis
in gestiune;
d) s stabileasc legturi economice i comerciale cu orice parteneri, inclusiv din
strintate, s extind activitatea de intreprinztor;
e) s incheie contracte de comercializare sau de procurare a produciei, efectuare a
lucrrilor, prestare a serviciilor i alte contracte economice;
f) s stabileasc preurile i tarifele la producia proprie, la serviciile prestate etc.,
precum i normativele sau fondul de retribuire a muncii, cu excepia cazurilor in care,
conform legislaiei, preurile, tarifele i ali indicatori se reglementeaz de ctre stat;
g) s stabileasc structura intern organizaional a Intreprinderii, s determine statutul
juridic al subdiviziunilor;
h) s creeze filiale i reprezentane;

i) s imbunteasc condiiile de trai i odihn ale salariailor, s acorde ajutor

familiilor acestora, precum i s ia parte la activitatea de binefacere, s aloce mijloace
pentru ocrotirea sntii populaiei, pentru cultur, invmint, tiin, educaie fizic i
sport, in conformitate cu legislaia in vigoare;
j) s angajeze lucrtori, inclusiv prin contract, i s-i concedieze in corespundere cu
legislaia muncii;
k) s primeasc bunuri materiale i alte bunuri repartizate de stat in mod centralizat, la
preuri stabilite de stat sau la preuri contractuale;
l) s cear compensarea pagubei cauzate de aciunile ilicite ale persoanelor fizice sau
juridice.
22. Intreprinderea este obligat:
a) s asigure integritatea, folosirea judicioas i reproducia lrgit a bunurilor de stat,
transmise in gestiune;
b) s onoreze obligaiile ce decurg din legislaie i contractele incheiate;
c) s incheie contracte (acorduri) de munc cu cetenii angajai;
d) s achite integral plile salariale conform
contractelor (acordurilor) incheiate, independent de starea financiar a Intreprinderii;
e) s efectueze asigurarea social, medical i alte tipuri de asigurri obligatorii ale
salariailor, s le creeze condiii adecvate pentru activitate, conform legislaiei i
contractului colectiv de munc;
f) s execute hotririle ministerelor, altor autoriti administrative centrale i ale
autoritilor administraiei publice locale privind protecia social a invalizilor i altor
persoane cu posibiliti de munc limitate;
g) s achite la timp impozitele i alte plii in modul i in mrimile stabilite de legislaie;
h) s iniieze procedura de insolvabilitate a Intreprinderii, in cazul apariiei
imposibilitii de a-i onora obligaiile fa de creditori;
i) s prezinte, in mod stabilit, organelor de stat respective rapoartele financiare i fiscale,
drile de seam statistice i de alte tipuri;
j) s asigure remunerarea muncii angajailor la un nivel nu mai mic decit salariul minim
stabilit pe ar;
k) s asigure condiii adecvate de munc, respectarea securitii muncii, normelor de
producie i sanitare, securitii antiincendiare, precum i protecia mediului ambiant;
l) s obin licene, in modul stabilit de legislaie, pentru a desfura activiti ce
necesit dispunerea de licen.
23. Intreprinderea nu este in drept, fr autorizaia Fondatorului:
a) s dea in arend (locaiune) ori s depun in gaj bunurile sale;
b) s comercializeze activele neutilizate in procesul tehnologic;
c) s caseze bunurile raportate la mijloacele fixe;
d) s conserveze bunurile a cror utilizare, potrivit planurilor de activitate, nu se
prevede;
e) s intre in componena asociaiilor, concernelor i altor uniuni, in baza contractelor
incheiate;
f) s participe cu bunurile sale in activitatea structurilor nestatale;
g) s investeasc patrimoniul de stat in alte state. Modul unei atare investiii este
determinat de ctre legislaia statului in care sint plasate investiiile i de legislaia
Republicii Moldova;
h) s transmit fondurile fixe i alte active.
V. Organele de conducere ale Intreprinderii
Fondatorul
24. Fondatorul ii exercit drepturile de gestionar al Intreprinderii prin intermediul
Consiliului de administraie i Administratorului Intreprinderii (organul executiv).
25. Fondatorul incheie cu Administratorul Intreprinderii un contract pentru transmiterea
proprietii de stat in gestiune operativ i a imputernicirilor de desfurare a activitii
de intreprinztor.
26. Fondatorul are urmtoarele atribuii principale:
a) aprob Statutul Intreprinderii, modificrile i completrile acestuia;
b) stabilete indicatorii economici ai Intreprinderii;
c) promoveaz o politic tehnic unic in cadrul ramurii;
d) desemneaz membrii Consiliului de administraie i ii revoc;
e) stabilete mrimea indemnizaiilor lunare pentru membrii Consiliului de

administraie;
f) desemneaz Administratorul Intreprinderii i il elibereaz din funcie, la propunerea
Consiliului de administraie;
g) asigur supravegherea activitii economico-financiare a Intreprinderii, fr a
interveni nemijlocit in activitatea acesteia;
h) stabilete mrimea creditelor contractate i acordate de Intreprindere.
27. La solicitarea Intreprinderii, Fondatorul examineaz materialele i elibereaz
autorizaii privind:
a) darea in arend (locaiune) sau depunerea in gaj a bunurilor Intreprinderii;
b) comercializarea sau conservarea activelor neutilizate in procesul tehnologic;
c) casarea bunurilor raportate la mijloacele fixe;
d) depunerea bunurilor Intreprinderii in capitalul social al structurilor nestatale;
e) intrarea in componena asociaiilor, concernelor i altor uniuni;
f) investirea patrimoniului de stat in alte state.
28. Fondatorul adopt decizii privind modificarea capitalului social al Intreprinderii,
operarea modificrilor i completrilor in Statut, reorganizarea sau lichidarea
Intreprinderii.
In Statut pot fi prevzute i alte drepturi i obligaii ale Fondatorului, care nu contravin
legislaiei in vigoare.
Consiliul de administraie
29. Consiliul de administraie este organul colegial de administrare a Intreprinderii,
reprezint interesele statului i ii exercit activitatea in temeiul Legii nr.146-XIII din 16
iunie 1994 cu privire la intreprinderea de stat, prezentului Statut i Regulamentului
Consiliului de administraie al Intreprinderii, aprobat de Fondator.
30. Consiliul de administraie se desemneaz de ctre Fondator pe un termen de
_______ (pin la 3) ani, inindu-se cont de propunerile Ministerului Finanelor,
Ministerului Economiei i Comerului, colectivului de munc.
31. Componena numeric a Consiliului de administraie se stabilete de Fondator, in
numr de ____ (numr impar, nu mai mic de 3) persoane, in funcie de indicii
economico-financiari (personalul scriptic, volumul de afaceri i ali indici) ai
Intreprinderii.
32. In componena Consiliului de administraie intr, in mod obligatoriu, reprezentani
ai Ministerului Finanelor, Ministerului Economiei i Comerului, reprezentani ai
Fondatorului i ai colectivului de munc. In componena Consiliului de administraie pot
intra, de asemenea, reprezentani ai altor ministere i autoriti administrative centrale,
specialiti in domeniul de activitate al Intreprinderii, specialiti in economie i in drept.
33. Preedintele Consiliului de administraie este desemnat de Fondator. Membrii
Consiliului de administraie, propui din partea colectivului de munc, sint alei la
adunarea general (conferina) a colectivului de munc. Administratorul Intreprinderii
nu poate fi desemnat in calitate de membru al Consiliului de administraie.
34. Consiliul de administraie are urmtoarele atribuii:
a) aprob direciile prioritare i planurile anuale de dezvoltare ale Intreprinderii;
b) ia msuri ce vor asigura integritatea i folosirea eficient a bunurilor Intreprinderii;
c) soluioneaz, de comun acord cu Fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea
Intreprinderii in asociaii i alte uniuni i ieirea din ele;
d) aprob devizul anual de venituri i cheltuieli, raportul financiar anual i profitul
(pierderea) perioadei de gestiune;
e) exercit controlul selectiv al activitii economico-financiare a Intreprinderii;
f) prezint Fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiar a
Intreprinderii, precum i rezultatele auditului activitii economico-financiare, dup caz;
g) adopt decizii cu privire la obinerea, acordarea i folosirea creditelor, in mrimea
stabilit de Fondator;
h) prezint Fondatorului propuneri privind modificarea i completarea Statutului
Intreprinderii, reorganizarea sau lichidarea ei;
i) selecteaz prin concurs i propune Fondatorului candidatura Administratorului
Intreprinderii i, dup caz, eliberarea lui din funcie;
j) aprob, la propunerea Administratorului, repartizarea profitului net anual al
Intreprinderii;
k) aprob darile de seam trimestriale ale Administratorului referitor la rezultatele
activitii economico-financiare ale Intreprinderii;

l) examineaz materialele ce in de darea in arend (locaiune), depunerea in gaj a

bunurilor Intreprinderii, comercializarea sau conservarea activelor neutilizate in
procesul tehnologic, casarea bunurilor raportate la fondurile fixe, transmiterea
fondurilor fixe i altor active, prezentate de Administrator spre coordonare;
m) decide cu privire la oportunitatea efecturii auditului Intreprinderii;
n) examineaz i informeaz Fondatorul despre necesitatea modificrii capitalului
social.
In Statutul Intreprinderii i in Regulamentul Consiliului de administraie pot fi prevzute
i alte atribuii ale Consiliului de administraie, care nu contravin legislaiei in vigoare.
35. Consiliul de administraie nu are dreptul c intervin in activitatea
Administratorului, desfurat intru exercitarea funciilor, stipulate in contractul incheiat
cu Fondatorul Intreprinderii.
36. Conform legislaiei, membrii Consiliului de administraie rspund solidar fa de
Intreprindere pentru prejudiciile cauzate de indeplinirea, cu abateri de la legislaie, a
hotririlor adoptate de ei, a Statutului Intreprinderii i a Regulamentului Consiliului de
administraie. Membrul Consiliului de administraie care a votat impotriva unor astfel de
hotriri este scutit de repararea prejudiciilor, dac in procesul-verbal al edinei a fost
fixat protestul lui. Este absolvit de rspundere i membrul Consiliului de administraie
care nu a participat la edina respectiv.
37. Membrul Consiliului de administraie poate fi scutit de reparaia prejudiciilor
cauzate de el in timpul indeplinirii obligaiilor sale, dac el a acionat conform
documentelor Intreprinderii, indicaiilor in scris ale autoritii pe care o reprezint sau
in limitele unui risc normal de producie sau gestiune.
Organul executiv al Intreprinderii - Administratorul
38. Administratorul conduce activitatea Intreprinderii i ii exercit funciile ce-i revin
in conformitate cu legislaia, prezentul Statut i contractul (acordul) incheiat cu
Fondatorul.
39. Administratorul are urmtoarele atribuii:
a) conduce activitatea Intreprinderii i asigur funcionarea ei eficient;
b) acioneaz fr procur in numele Intreprinderii;
c) reprezint interesele Intreprinderii in relaiile cu persoanele fizice i juridice, precum
i cu organele de justiie, acordind atare imputerniciri in unele probleme i altor lucrtori
ai Intreprinderii ori altor persoane ce dispun de calificarea respectiv;
d) asigur executarea deciziilor Fondatorului i Consiliului de administraie;
e) asigur, conform deciziei Consiliului de administraie, auditul activitii economicofinanciare
a Intreprinderii;
f) prezint trimestrial Consiliului de administraie darea de seam cu privire la
activitatea economico-financiar a Intreprinderii i, dup caz, actul auditului;
g) incheie contracte, elibereaz procuri, deschide conturi in bnci;
h) prezint Fondatorului propuneri coordonate cu Consiliul de administraie privind
schimbarea componenei, reconstrucia, extinderea, reutilarea tehnic a bunurilor
transmise in gestiunea Intreprinderii;
i) poart rspundere material pentru neexecutarea sau executarea inadecvat a
obligaiilor stabilite in contract;
j) asigur prezentarea, in modul stabilit de lege, a rapoartelor financiare i fiscale, a
drilor de seam statistice i de alte tipuri in organele respective de stat;
k) asigur transferarea in termen a plilor in bugetul public naional;
l) angajeaz i concediaz personalul Intreprinderii, asigur stimularea muncii
angajailor, sancionarea sau tragerea lor la rspundere;
m) asigur achitarea salariilor, in modul i in termenele stabilite de legislaie;
n) indeplinete i alte obligaii ce in de organizarea i asigurarea activitii
Intreprinderii, conform legislaiei.
40. Administratorul Intreprinderii este obligat s asigure integritatea bunurilor primite
in gestiune operativ, utilizarea i reproducerea lor. Valoarea activelor nete proprii ale
Intreprinderii nu trebuie s fie mai mic decit mrimea capitalului social. In caz contrar,
se interzice de a plti prime din contul profitului net obinut.
VI. Activitatea de intreprinztor a Intreprinderii
41. Intreprinderea poate desfura orice gen de activitate prevzut in prezentul Statut, cu
excepia celor interzise de legislaie.
42. Intreprinderea ii intocmete de sine stttor programul de producie, in funcie de

indicii economici stabilii de Fondator, contractele incheiate pentru comercializarea

produciei ctre consumatori i necesitatea de a asigura dezvoltarea Intreprinderii.
43. Intreprinderea procur resurse pe piaa de mrfuri nemijlocit de la productori, in
unitile comerului angro, la burse, iarmaroace, licitaii, de la organizaiile de
aprovizionare tehnico-material etc.
44. Intreprinderea ii comercializeaz producia, lucrrile, serviciile, precum i deeurile
de producie la preurile i tarifele de pia, iar in cazurile prevzute de actele normative
- la preuri i tarife reglementate de stat.
45. Profitul (pierderile) Intreprinderii se determin in modul prevzut de legislaie.
Profitul net se formeaz dup achitarea impozitelor i a altor pli obligatorii i rmine
la dispoziia Intreprinderii.
46. Profitul net poate fi utilizat pentru:
a) acoperirea pierderilor din anii precedeni;
b) formarea capitalului de rezerv;
c) formarea rezervei pentru dezvoltarea produciei;
d) defalcri in bugetul de stat;
e) in alte scopuri, dac nu contravin legislaiei.
47. Decizia de repartizare a profitului net se adopt de ctre Consiliul de administraie
anual, la propunerea Administratorului, nu mai tirziu de 30 aprilie a anului ce urmeaz
dup anul de gestiune.
48. Profitul net se va repartiza doar pentru acoperirea pierderilor din anii precedeni,
pentru formarea capitalului de rezerv i a rezervei pentru dezvoltarea produciei in
cazul in care valoarea activelor nete, conform ultimului bilan anual al Intreprinderii,
este mai mic decit capitalul social al Intreprinderii sau va deveni mai mic in urma
repartizrii lui in alte scopuri.
49. Pierderile Intreprinderii se acoper din contul profitului net rmas la dispoziia
Intreprinderii, din contul mijloacelor fondului de rezerv, precum i din donaii sau
subvenii.
50. Dac, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau al oricrui an financiar ulterior,
valoarea activelor nete ale Intreprinderii, potrivit bilanului anual al acesteia, va fi mai
mic decit mrimea capitalului social, Consiliul de administraie va informa Fondatorul
despre necesitatea modificrii capitalului social al Intreprinderii.
VII. Temeiurile de reorganizare sau lichidare a Intreprinderii
51. Intreprinderea se reorganizeaz prin fuziune (contopire, absorbie), dezmembrare
(divizare, separare) sau transformare, in baza deciziei Fondatorului, in care se prevede
modul i termenele de reorganizare.
52. Intreprinderea ii inceteaz activitatea i se lichideaz in temeiurile prevzute de
legislaie, inclusiv:
a) expirarea termenului pentru care a fost infiinat;
b) atingerea scopului pentru care a fost constituit sau imposibilitatea atingerii lui;
c) prin hotrirea Fondatorului;
d) prin hotrirea instanei judectoreti;
e) in cazul insolvabilitii sau incetrii procesului de insolvabilitate in legtur cu
insuficiena masei debitoare.
53. Lichidarea Intreprinderii se efectueaz de ctre comisia de lichidare, constituit prin
hotrirea Fondatorului, creia i se transmit toate imputernicirile privind conducerea
activitii curente a Intreprinderii.
54. In cazul incetrii activitii Intreprinderii, potrivit deciziei instanei judectoreti
competente, componena comisiei de lichidare, modul, termenele i alte condiii de
activitate a ei sint determinate de aceast instan.
55. Intreprinderea se consider lichidat odat cu radierea ei din Registrul de stat al
intreprinderilor i organizaiilor.
VIII. Dispoziii finale
56. Prezentul Statut este intocmit in ___ exemplare, fiecare dintre ele avind aceeai
putere juridic. Anexele la Statut constituie parte integrant a lui.
57. Prezentul Statut, modificrile i completrile acestuia intr in vigoare la data
inregistrrii lui la Camera Inregistrrii de Stat a Ministerului Dezvoltrii Informaionale.
58. Prevederile prezentului Statut sint obligatorii pentru toi angajaii Intreprinderii.
59. Litigiile aprute in procesul activitii Intreprinderii i/sau reorganizrii, lichidrii ei
se vor soluiona in instanele judectoreti competente.

Pentru actul de constituire a societatii comerciale, avem: semnarea acestuia de catre

fondatorii societatii comerciale, care pot fi atit PF cit si PF cetateni ai RM, cit si cetati
straini si PJ straine; actul de constituire trebuie sa fie aprobat de Camera Inregistrarii de
Stat a RM. Clauzele obligatorii ale acestuia sunt: denumirea persoanei juridice; sediul
PJ; identificarea fondatorilor; clauza privind obiectul de activitate a PJ; durata activitatii
PJ; capitalul social al PJ si aporturile fondatorilor; clauza privind drepturile si obligatiile
fondatorilor; claua privind structura atrinutiile, modul de constituire si functionare a
organelor PJ, clauza privind modul de reprezentare; clauza privind reorganizarea,
dizolvarea si lichidarea PJ clauza privind filialele si reprezentantele PJ.
1.3
.
In instana de judecat a fost depus o cerere privind nulitatea societii pe aciuni
invocandu-se motivul c actul de constituire al acestei societi nu corespunde
prevederilor legii. Lipsa cror clauze din actul de constituire servesc drept temei de
nulitate a societii comerciale? Ca temei de nulitate a actului de constituire a
societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al
fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numrul de nregistrare
al fondatorului persoan juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune n natur si modul de evaluare,
dac au fost fcute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire i de functionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele i reprezentantele societatii;
Deasemenea ca lista clauzelor care in cazul lipsei duc la nulitatea societatii pe
actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si:
a) cuantumul capitalului social;
b) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numrul de
actiuni de fiecare clasa;
c) msrimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
d) modul de tinere a registrelor societatii;
f) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
7 pct.

Subiectul 11. Intreprinztorii subiecte ale dreptului afacerilor

1.1. Identificai persoanele care au calitatea de intreprinztor fcandu-le o scurt
caractistic. Pag.96. Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal
activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in
nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu skopul de a obtine
profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si
persoanele juridice cu skop lukrativ.
Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de
lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere
individuala in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti
tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta
de intrep.
Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii
ei in Registrul de stat al intreprinderilor.
De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.
1.2. Comparai noiunea de intreprinztor cu cea de: a) agent economic; b) intreprindere; c) 5 pct.
antreprenor; d) comerciant; e) persoan juridic; pag. 97-101. a)Agent economic
inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident
contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident
contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara
activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere ,
etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e
desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un
sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea
cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind
inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii
raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial
unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect
al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii
intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care
desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului
intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza
partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti
intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul
comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de
comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau
jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si
comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara
afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau
industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoan juridic este organizaia care are un
patrimoniu distinct i rspunde pentru obligaiile sale cu acest patrimoniu, poate s
dobndeasc i s exercite n nume propriu drepturi patrimoniale i personale nepatrimoniale,
s-i asume obligaii, poate fi reclamant i aprat n instan de judecat.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele
ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca
un profesionist cu skopul de a obtine profit.
1.3. Consultai ceteanul Pruteanu, explicandu-i forma de organizare juridic care poate fi utilizat
la desfurarea activitii de intreprinztor in domeniul:
a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaiuni de

schimb valutar in numerar cu persoane fizice urmtoarele categorii de rezideni, denumii, in

sensul prezentei legi, uniti de schimb valutar:
- banca liceniat care efectueaz operaiuni de schimb valutar in numerar cu persoane
fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;
- casa de schimb valutar persoan juridic rezident constituit conform legislaiei
Republicii Moldova, avind ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii
Moldova a operaiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice;
- persoana juridic rezident ce presteaz servicii hoteliere, care efectueaz operaiuni
de cumprare a numerarului in valut strin/cecurilor de cltorie in valut strin de
la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar
b) activitii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfurat
exclusiv de ctre asigurtori (reasigurtori), sub form de societate pe aciuni, inclusiv cu
investiii strine, care dein licen de activitate.
c) comerul cu produse alcoolice i tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin
licenta in acest sens.
d) reparaia tehnicii de uz casnic in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL.
e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.
f) comerul cu produse petroliere - Participani la piaa produselor petroliere pot fi
persoanele juridice care sint titulari de licen sau de autorizaie tehnic, excepie fcind
consumatorul, i care au reedin in Republica Moldova. Participanii la piaa produselor
petroliere beneficiaz de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate i de forma juridic
de organizare. Este inadmisibil favorizarea unor participani prin acordarea de inlesniri
neprevzute de lege, precum i limitarea direct sau indirect a drepturilor i intereselor
legitime. Participanii la piaa produselor petroliere sint in drept s infiineze asociaii, uniuni
i alte forme de asociere in scopuri ce nu contravin legislaiei, inclusiv reglementrilor liberei
concurene.

Subiectul 12. Intreprinztor Individual titular al patentei de intreprinztor.

1.1
Identificai drepturile i obligaiile intreprinztorului individual titular al patentei de
intreprinztor fcand o caracteristic a acestora pag. 114.
1.2
Determinai actele necesare pentru eliberarea patentei de intreprinztor la desfurarea
activitii de: a) Comerul cu amnuntul la tarabe, tejghele, tonete i din autovehicule
in piee i in alte locuri autorizate; b) predarea limbilor strine; c) arat i alte lucrri de
cultivare a pmantului cu mijloace tehnice; d) reparaie a locuinelor; e) organizare a
disco-cluburilor; f) servicii veterinare i zootehnice.
(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza cruia ii
are domiciliul sau la locul de desfurare a activitii preconizate. In cazul prevzut la
alin.(7), solicitantul depune cererea la primria respectiv.
(2) In cerere se indic:
a) prenumele, numele i domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de intreprinztor pentru exercitarea creia se solicit patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport i numrul de inmatriculare al acestuia, dac se
prevede c acest mijloc de transport va fi utilizat la desfurarea activitii menionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea
si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv
pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirm
calificarea solicitantului in domeniul limbilor strine(diploma),bonul de plat a taxei
p/u patent;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce
confirm dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arend,actul
de proprietate),bonul de plat a taxei p/u patent;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului
in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de
patenta;

E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul

de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura
activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea
solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de
specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.
1.3
Inspectoratul fiscal a emis o prescripie prin care a prevenit cet. Tigreanu c incepand
cu data de 20 decembrie i se suspend patenta deoarece el a comercializat
imbrcminte, inclminte i cri dei nu titularul de patent nu are acest drept. Cet.
Tigreanu s-a adresat avocatului dup asisten juridic i a intrebat in ce cazuri
inceteaz patenta i in ce cazuri se suspend, care este organul competent de a
suspenda patenta i dac cu adevrat comercializarea imbrcmintei, inclmintei i
crilor este interzis. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator,
cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi
comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.
Articolul 9. Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspend:
a) in baza cererii titularului patentei in legtur cu boala lui, in limitele termenelor
stabilite de legislaia muncii;
b) in cazul neexecutrii obligaiilor prevzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) i d) i a
prevederilor alin.(8);
c) in cazul neachitrii in termen a taxei pentru perioada urmtoare de valabilitate a
patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendat i dup
inlturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se
restabilete i se prelungete pe perioada respectiv.
(3) In cazul depistrii de ctre organele de control a cazurilor de continuare a
activitii in baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) i c), acestea informeaz
autoritatea fiscal teritorial sau primria care a eliberat sau a prelungit durata patentei
despre cele depistate, indicind, in mod obligatoriu, numrul i seria patentei.
Articolul 8. ncetarea valabilitii patentei
(1) Valabilitatea patentei inceteaz:
a) odat cu expirarea duratei patentei;
b) in cazul in care titularul patentei renun la patent pe calea depunerii cererii
respective;
c) in baza cererii titularului patentei in legtur cu pierderea capacitii de munc,
confirmat de concluzia respectiv a comisiei medicale;
d) in cazul decesului titularului patentei;
e) in cazul aplicrii fa de titularul patentei a unor sanciuni administrative;
f) in cazul in care se constat transmiterea patentei ctre o alt persoan;
g) in cazul in care durata patentei nu este prelungit in decurs de 12 luni consecutive
de la data suspendrii ei pentru neachitarea in termen a taxei pentru patent.
(2) Dac valabilitatea patentei inceteaz in temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) i d),
titularului patentei sau motenitorilor acestuia li se restituie suma pltit pentru
perioada nefolosit.

Subiectul 13. Intreprinztorul individual

nr. Coninutul subiectului puncte
2.1. Relatai despre procedura inregistrrii de stat a intreprinztorului individual, referinduv
i la cazurile in care inregistrarea nu se admite. Pag. 108-109
3 pct.
2.2. Comparai drepturile, obligaiile i rspunderea intreprinztorului individual cu cele ale
titularului patentei de intreprinztor.
1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate
neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice.
Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru
a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze
munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de
lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla.
Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara
activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.
2. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de
intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal
teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare
activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului
fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este
obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de
intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura
in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta
persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind
sanctionat cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este
in drept sa desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in
patenta nu este stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la
5 pct.
efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si
articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa prezinte (la cerere)
actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale.
Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi
urmarite.
2.3. Consultai intreprinztorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le
poate desfura:
a) activitate de asigurare nu
b) comerul cu buturi spirtoase i articole din tutun trebuie sa obtina licenta.
c) activitate in domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-DA
7 pct.

Subiectul 14. Noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ.

1.1
Relatai despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ- ca forme ai pers jur ku
skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume
colectiv(este societatea comercial ai crei membri practic, in conformitate cu actul
de constituire, activitate de intreprinztor in numele societii i rspund solidar i
nelimitat pentru obligaiile acesteia), societatea in comandita(este societatea
comercial n care, de rnd cu membrii care practic n numele societii activitate
de ntreprinztor i poart rspundere solidar nelimitat pentru obligaiile acesteia
(comanditai), exist unul sau mai muli membri-finanatori (comanditari) care nu
particip la activitatea de ntreprinztor a societii i suport n limita aportului
depus riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii),SRL(este societatea
comercial al crei capital social este divizat n pri sociale conform actului de
constituire i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii),
SA(Societate pe aciuni este societatea comercial al crei capital social este divizat
n aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii),
intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de
intreprinzator(cooperativ este asociaia benevol de persoane fizice i juridice,
organizat pe principii corporative n scopul favorizrii i garantrii, prin aciunile
comune ale membrilor si, a intereselor lor economice i a altor interese legale).
. Avem 4 forme: SA; SRL, SNC, SC. Avem 3 tipuri de societati comerciale: de tip
inchis de tip deskis, hibrid.
1.2
Comparai noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ cu noiunile de a) societate
comercial b) societate civil; c) intreprindere; d) agent economic; e) intreprinztor-in
carte nu-i.
a) societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de
constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru
exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii
beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana
juridical cu scop lucrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un
caracter mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si
municipal ;
b) societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma
autentica nu-si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de
la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine
de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot
desfasura asociatii ei;
c) intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi 1992: Intreprinderea
1. Forma organizatorico-juridic a activitii de antreprenoriat este intreprinderea.
2. Intreprinderea constituie un agent economic cu firm (titulatur) proprie infiinat
de antreprenor in modul stabilit de legislaie.
3. Intreprinderea are dreptul de persoan juridic sau de persoan fizic, in
conformitate cu prezenta Lege.
Intreprinderea-persoan juridic i intreprinderea-persoan fizic au aceleai
drepturi i obligaii, cu excepia rspunderii patrimoniale pentru obligaiile lor.
4. Intreprinderea devine subiect de drept din momentul inregistrrii de stat.
d) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si
persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un
profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea
proprie cu scopul de a obtine venit;
e) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu
scop lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care
practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are
obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat
persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public, precum si pers fizica
ce practica activitate de intreprinzator.
1.3
Procurorul a inaintat o cererea de chemare in judecat i a solicitat instanei de a anula

inregistrarea SRL VERDICT, deoarece fondatorii acesteia sunt in incopatibilitate i

nu au dreptul s desfoare alte activiti remunerate decat funcia pe care o ocup. In
motivaie a fost indicat c unul din fondator este procuror, al doilea este membru al
Curii Constituionale, iar al treilea a fost ales deputat in Parlament. Cum trebuie s
procedeze instana? Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM,
procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui SRL.
7 pct.

Subiectul 15. Inregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Numii aciunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra inregistrrii
cererii de inregistrare a persoanei juridice.
Registratorul verifica legalitatea actelor prezentate, capacitatea juridica si identitatea
fondatorilor, verifica respectarea tuturor conditiilor de constituire, decide asupra cererii de
inregistrare prin acceptare si emiterea deciziei de inregistrare.
3 pct.
1.2. Comparai natura juridic a actului de inregistrare emis de Camera Inregistrrii de Stat
cu alte acte administrative cu caracter normativ sau nenormativ. Pag.152
5 pct.
1.3. Consultai clientul privind procedura de inregistrare a fiecrei forme de persoane
juridice cu scop lucrativ, in special care sunt cazurile (temeiurile) de neadmitere a
inregistrrii de stat a persoanei juridice. Capitolul II din legea nr220/ 2007.
Neadmiterea inregistrarii are loc in cazurile:
a) Nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru inregistrare;
b) Necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru inregistrare
cerintelor prevazute de lege
c) Incalcarii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau
reluare a activitatii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale
persoanei juridice.
7 pct.

Subiectul 16. Inregistrarea de stat a societii comerciale.

1.1Numii actele necesare pentru inregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, unde un
fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoan juridic
strin i al treilea fondator este un cetean al Republicii Moldova. Cf Legii cu privire
la inrgistrarea PJ si intreprinzatorului individualActele necesare sunt:
-cererea de inregistrare;-actul de constituire al societatii care urmeaza sa fie inregistrata;-actele de identitate ale
fondatorilor:a)cetatean al R.M: buletinul de identitate
b)pers.jur.:extras din registrul pers.jur.,copia de pe certificatul de inregistrare si de pe
actul de constituire,certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau
capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a obligat,toate in forma autentica traduse in
limba romana si legalizate;
c)statul se reprezinta prin organele sale sau intreprinderile formate de acesta, si
respectiv va fi denumirea organului sau intreprinderii.
-bonul de plata al taxei de timbru;
-bonul de plata a taxei de inregistrare;
-actul bancar;
-actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport in natura la capitalul social;
a)statul prezinta avizul organului de stat care exercita dreptul de proprietar in numele
statului,adica Guvernul imputernicit prin lege.
(4) Pentru inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiii strine, pe ling
documentele prevzute la alin.(1) i (2), se vor depune:
a) extrasul din registrul naional din ara de origine a investitorului;
b) actele de constituire ale persoanei juridice strine;
c) cazierul judiciar al administratorului persoan fizic strin, eliberat de organul
competent din ara sa de origine i din Republica Moldova.
1.2Comparai registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul acionarilor evideniind
destinaia, deintorul i coninutul.
I.Registrul actionarilor SA este obligata sa tina un registru al actionarilor,cu
exceptia societatilor care emit actiuni la purtator. Registrul reprezinta un sistem unic
de evidenta a detinatorilor de actiuni si a operatiunilor cu actiunile SA. Legislatia
prevede ca registrul actionarilor este o lista de persoane ce permite identificarea
persoanelor care au calitatea de actionar,a persoanelor care au alte drepturi asupra
actiunii.Registrul este, pentru societatea emitenta,pentru actionari si pentru comisia
nationala a valorilor mobiliare o sursa de informatie asupra executarii dispozitiilor de
transmitere a actiunilor, de colectare si pastrare a informatiei privind actiunile si
documentele care implica operarea de modificari in registru. SA poate sa detina
registrul actionarilor de sinestatator ori sa il incredinteze unui registrator. Actele
juridice savirsite cu actiuni trebuie consemnate in registrul actionarilor.
II.Registrul de stat al intreprinderilor este o lista de societati comerciale pers.jur.
si date informative despre ele. In el se inscriu: denumirea completa si prescurtata a
societatii,sediul, obiectul principal de activitate, termenul pentru care a fost constituita,
marimea capitalului social, data si numarul de inregistrare, numele registratorului, alte
date. Registrul se tine in mod computerizat si manual. Cel manual are prioritate.
Efectul juridic al inregistrarii se exprima prin faptul ca societatea ca pers.jur. exista
atita cit figureaza in registrul de stat. In numele societatii neinregistrate nu se pot
incheia acte juridice si nu se poate practica activitate de intreprinzator,altfel societatea
va fi sanctionata. Societatea este in drept sa faca modificari in registru dar numai prin
hotarirea a organului suprem de decizie.
1.3Consultai fondatorului unic, al crei cereri de inregistrare a SRL a fost respins de
Camera Inregistrrii de Stat pe motivul c prinsul petelui n Marea Nordic nu este
reglementat de legislaia R. Moldova i din aceast cauz nu poate fi inregistrat o
societate comercial care ii propune un astfel de obiect de activitate.
Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca
intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia
celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis
este permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in
documentele de inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu
inregtistrare, deja cu modificarile operate.

Subiectul I7. Obligaiile asociatului societii comerciale.

1.1Descriei obligaiile asociatului societii comerciale.
- Sa contribuie la formarea capitalului social
- Sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea persoanei juridice.
- Sa informeze persoana juridica despre modificarea datelor de identitate.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita
participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de
constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat
societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie
necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa
indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in
caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul
trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta
regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la
data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data
inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la
inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare
asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu
prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul
stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru
inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce
informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura.
Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in
numele societatii repararea prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l
poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii
acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea
generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara
acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se
prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau
informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere
repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele
incheiate.
1.2Comparai modalitatea i termenul de transmitere a aportului asociailor SRL cu cea a:
a) asociatului comanditar statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al asociatului SRL. Termen de
varsare a aportului este prevazut doar pentru comanditari : pina la inregistrarea de stat cel putin 60% din
valoarea aportului la care s-au obligat, restul nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii.
b) acionarilor-fondatori ai societii pe aciuni persoana care subscribe actiuni contra mijloacelor banesti
este obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea societatii, iar cel care subscribe si se obliga sa
transmita aporturi in natura in cel mult 1 luna de la data inregistrarii SA.
c) asociatului unic al societii cu rspundere limitat varsa integral aportul in numerar pina la data
inregistrarii societatii comerciale, iar aportul in natura in cel mult 30 zile de la inregistrarea de stat a SRL.
Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris pina la
inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii SRL. Asociatul societatii comerciale are
urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in
ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia
confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii
domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor
si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de
lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de
majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie
transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii
astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii
comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA
plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu

art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin
40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea
capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data
cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este
confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de
confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea
prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate
sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre
convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul
actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul
societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la
proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile
date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea
dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate.
1.3Ceteanul Verega, asociat al SRL Buleandra, a inaintat o aciune in instana de judecat ctre asociatul
Lucan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul c acesta nu a vrsat intregul aport la
capitalul social la care s-a obligat. In aciune s-a artat c Dl. Lucan trebuia pan la 10 noiembrie s verse
integral aportul su, ins a trecut mai mult de 20 de zile de la data cand el trebuia s-i indeplineasc obligaia,
iar aportul nu a fost vrsat. Aciunea era intemeiat pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul?
Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform prevederilor
Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in
scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea
excluderii acestuia din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul
asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.

Subiectul 18. Drepturile asociatului societii comerciale

1.1Descriei drepturile asociatului societii comerciale- dreptul de creanta; dreptul de a
participa la conducerea si activitatea PJ; dreptul la informatie; dreptul la dividend;
dreptul la o parte din activele societatii inc azul lichidarii acesteea. Asociatul societatii
comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint:
dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de
lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii
si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de
lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea profitului societatii,
proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de
lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea
creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda
alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la
conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii
asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea
de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie
de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni,
actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta,
persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor
impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si
modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de
cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea
controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat
proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se
poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat
primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La
repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza
proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi
repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial
a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are
dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit
societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.
1.2Comparai dreptul de a participa la conducerea i activitatea societii a asociatului
comanditat cu cel a asociatului societii cu rspundere limitat.
In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si
comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a
asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de
catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in
conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii societatii in comandita, cit si
asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de
vot. Diferenta este ca comanditatii SC participa in mod obligatoriu personal la
administrarea societatii, pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit
personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii SC au dreptul la un singur vot, pe cind
numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus
la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea
ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si
obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de
multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri
profesionali-persoane terte. Raspunderea comanditatilor in SC este una nelimitata si
solidara, iar cea a asociatilor SRL este una limitatasi subsidiara.
1.3Cet. Negrescu, asociat al SRL IKKEL in ultimii 3 ani nu a primit dividende. El
solicit consultaie i posibil asisten juridic in instan cu privire la: a) dreptul de a
pretinde la dividende din activitatea societii; b) proporionalitatea dividendelor c)
modalitatea de plat a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a impririi
beneficiului intre asociai. Intocmii o not informativ i rspundei la intrebrile puse
precum i explicaii dac are el dreptul s depun o cerere in instan pentru incasarea
forat a sumei dividendului?
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC
care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea
profitului societatii.

b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul
are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art
115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de
repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului
societatii poate fi modificat prin hotarirea adunarii generale a asociatilor, care se
adopta cu votul unanim al asociatilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care
asociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea
distribuie anual beneficiul ramas dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii.
Beneficiul se plateste asociatilor n forma baneasca, in decurs de 30 de zile de la data
adoptarii hotarrii privind distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a
stabilit un alt termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este in drept sa
adopte hotarire privind distribuirea beneficiului ntre asociati 1.pina la varsarea
integrala a aporturilor; 2.daca, in urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete
ale societatii va deveni mai mica decit suma capitalului social si capitalului de rezerva.
Societatea nu este in drept sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a
hotarit la adunarea generala a asociatilor daca, la momentul achitarii, societatea este in
stare de insolvabilitate sau poate ajunge in aceasta stare in urma distribuirii
beneficiului. in cazul incetarii circumstantelor mentionate, societatea este obligata sa
plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a
asociatilor. Beneficiul platit contrar reglementarilor stabilite se restituie societatii.

Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Identificai persoanele care nu pot fi desemnai in funcie de administrator al unei SRL.
- Persoanele carora, prin lege sau hotarire judecatoreasca, le este interzisa detinerea
functiei de administrator sau a unei alte functii care acorda dreptul de dispozitie asupra
bunurilor materiale;
- Persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infractiuni contra patrimoniului,
infractiuni economice, infractiuni savirsite de persoane cu functie de raspundere sau
de persoane care gestioneaza organizatii comerciale.
- Persoanele care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata.
3 pct.
1.2. Analizai raportul juridic dintre administrator i persoana juridic pe care o 5 pct.
gestioneaz. Pag.177-178. Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei
care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului
daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica
raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca
administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic
dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de
societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de
munca incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In
ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar in
numele sip e contul persoanei juridice. Asadar raportul dintre administrator si
societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul
administratorului are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual
deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati,
concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii
generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi
reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat administratorului este unul
general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros.
Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de
administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face

orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta

adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.
1.3. Consultai administratorul unei societi pe aciuni care dorete s vand o cldire a societii
cu 2 mln. lei, i explicai-i cum trebuie s procedeze, atunci cand capitalul social al societii
este de 4 mln. lei, iar activele societii sunt doar de 3,5 mln. lei. In cazul dat, hotaririle cu
privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii potrivit
ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre
adunarea generala a actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala
extraordinara, intrucit nu se spune in speta daca adunarea generala urmeaza a fi
convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din
aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv
(administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta
data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a
hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data
valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu
art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui de-al doilea an financiar
sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit
bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea
generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire:
a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a
unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau
c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in
considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens
in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.
7 pct.

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Descriei noiunea de patrimoniu al persoanei juridice evideniind elementele lui-pag.
182.
3 pct.
1.2
.
Clasificai dup criteriile cunoscute bunurile ce intr in componena activului
patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ-pag.183
I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului.
a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu
ajutorul alteia.
b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in
5 pct.
loc fara asi pierde valoarea lor economica;
c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic;
d)mijloacele economice ale intreprinzatorului;
e)sursele mijloacele economice.
II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii.
a)dreptul asupra firmei
b)dreptul asupra emblemei
c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu
d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial
e)dreptul de autor
f)dreptul asupra modelului si desenului industrial
g)dreptul asupra inventiilor
1.3
.
Unitatea Administrativ Teritorial Comuna Vultureni a transmis in capitalul social al
S.A. Vulturenii de Jos un iaz de 10 ha. Camera Inregistrrii de Stat a refuzat s
inregistreze societatea cu asemenea bunuri in capitalul social, ori potrivit Constituiei
i Codului civil, apele i pdurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public.
Juristul Primriei Comunei Vultureni a atacat refuzul inregistrrii in instana de
judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul ? Instanta va permite inregistrarea
societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz de 10ha, intrucit chiar
daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea
pot fi transmise cu drept de gestiune economica si societatilor comerciale pentru
satisfacerea necesitatilor activitatii sale.
7 pct.

Subiectul 21. Aportul in natur la capitalul social.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei procedura de vrsare a aportului nemonetar la formarea i majorarea
capitalului social al societilor comerciale. . 1 aportul in natura la capitalul social se
face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de
transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura
bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul
unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in
Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de
actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt
pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre
administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite
efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului
social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.
Majorarea- pag.207.
1.2. Stabilii interdependena dintre noiunile de aport la capitalul social, participaiune
parte social, aciune aport suplimentar. Capitalul social se divizeaza in
participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes, parti sociale, actiuni, cote de
participare, a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca. Valoarea acestei
participatiuni ale asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul
social de catre acesta. Daca participatiunilr asociatilor cresc din contul aporturilor
suplimentare ale tuturor detinatorilor, capitalul social se va majora fara a afecta interesele
asociatilor. Insa capitalul social se poate majora prin aporturi suplimentare neproportionale, ale
tuturor asociatilor sau numai a unora dintre ei. 2 intre notiunile de aport la capitalul
social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece
anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii
comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor,
numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod
obligatoriu expresie baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin
participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte
sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi
mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea social reprezint o fraciune din
capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului
i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Aciunea este un document, care atest
dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi
dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia
1.3. Recomandai soluii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL MIXT, care a decis s verse
cu titlu de aport in capitalul social un bun imobil, un automobil, aciunile pe care le
deine in S.A. Timplarul referindu-v la la termenul de vrsare, modul de evaluare i
de predare a acestora. De la pag. 202- pina la 206, inclusiv de vazut in referinte. In calitate
de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani.
Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vrsat integral pn la
nregistrarea de stat a societii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat
unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul n natur
caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vrsat n cel mult 30 de zile de la
nregistrarea de stat a societii. Dovada vrsrii acestui aport va fi prezentat organului de
nregistrare n termen de 10 zile de la vrsare. Aportul n natur al asociatului unic va fi
evaluat de un evaluator independent.
Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM
art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al
societii de capital creanele i drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul
reprezentind creante.
Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea
automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.

Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Identificai bunurile incorporale ce se includ in activul persoanei juridice, definindu-le
i explicandu-le esena- pag. 184(definitia)+pag. 187 explicatia lor. . In activul
persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr
asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului
commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, dr asupra
inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor
de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze
in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni
civile sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de
utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in
modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma
sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un
element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un
element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine
dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat
pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei
de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de
vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea
elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala
(constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice), combinata
(alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si
de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul
activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de
comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect
marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se
impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure
persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice
sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului
commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti
intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme
interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara
constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si
3 pct.
efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite
sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a
operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate
fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau
care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului
sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza
unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a
drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra
inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un
titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.
1.2
.
Comparai denumirea de firm cu marca de producie evideniind momentul
aparieie drepturilor respective i prioritatea care o acord legea una fa de alta in
cazul confruntrii acestora.
Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a
intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica
principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite
intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al
intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru
protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere
si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea
comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de

daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in

reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa
fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul
mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea
inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea
prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe
parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa
spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la
Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu
poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de
productie distinge produsele unui agent econoic pe piata de desfacere a acestora.
5 pct.
1.3
.
Consultai un investitor strin in privina posibilitii transmiterii unei mrci de
producie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-v la modul de
evaluare, aprobare a valorii i procedura de transmitere a acesteia.
Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale
poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest
caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un
bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea
marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de
adunarea generala si evaluata de catre un expert independent, profesionist si impartial
conform bunurilor aduse ca aport in natura, iar evaluarea acestora trebuie sa se
finalizeze cu acel act de evaluare a marcii de productie, in care sa fie indicate valoarea
acesteea, caracteristicile ei, data intocmirii, persoanele ce lau intocmit etc.. Aportul in
natura urmeaza sa fie varsat in termenul stabilit in actul de constituire dar nu mai tirziu
de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.
7 pct.

Subiectul 23. Capitalul social al societii comerciale.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Numii 9 reglementri legale prin care se stabilete capitalul social minimal al unor
societi comerciale i relatai despre funciile capitalului social.
a) hotarirea guvernului pentru aprobarea regulamentului privind modul de organizare si
functionarea a caselor de amanet. Pentru municipale capitalul soc minim - 25 mii $, pentru
localitatile rurale-15 mii $;
b) legea din 2008 privind reglementarea valutara. Capitalul min - 500mii lei;
3 pct.
c) legea RM din 1999 cu privire la jocurile de noroc;
d) legea din 1997 cu privire la bursele de marfuri - mrimea capitalului social al bursei
de mrfuri trebuie s fie de cel puin 1 milion de lei;
e) legea din 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare. Capital soc. minimal-500 mii
lei;
f) legea din 1997 cu privire la fondurile de investitii Capitalul propriu al fondului de
investiii mutual i cel al fondului de investiii pe intervale trebuie s constituie cel puin 1
milion de lei fiecare, iar capitalul social al fondului de investiii nemutual - cel puin 500 mii
de lei;
g) legea cu privire la institutiile financiare -100 mln lei;
h) legea cu privire la asigurari;
i) legea cu privire la SRL - 5400lei;
j) legea cu privire la SA 20000lei.
Functiile capitalului social:
1.baza materiala a PJ. 2. garantie a creditorilor. 3.legatura dintre PJ si membrii sai.
(mai detaliat despre functii la pag.199jos si pag.200)
1.2. Comparai noiunea de capital social cu noiunile de patrimoniu, activ al societii,

pasiv al societii, capital propriu, capital vrsat, participaiune. intre notiunile

de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta
enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al
societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor,
numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu
expresie baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin
participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte
sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi
mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea social reprezint o fraciune din
capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului
i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Aciunea este un document, care atest
dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi
dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.
Pag.198-199.
5 pct.
1.3. Procurorul m. Chiinu a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL Lombardul Daciei
din Chiinu. Administratorul lombardului solicit asisten juridic i afirm c capitalul
social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe cand capitalul social minimal pentru SRL este
mult mai mic. Consultai administratorul i elaboraii o not informativ in care explicai care
norme au fost violate i ce trebuie s intreprind administratorul pentru a evita dizolvarea?
Raspuns: Administratorul a tinut cont doar de prevederile generale ale Legii cu privire la
SRL, unde este specificat ca capitalul social minim al unei SRL trebuie sa fie de 5400 lei. Insa,
pentru constituirea, organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) sunt reglementari
speciale capitalul social minimal pentru functionarea caselor de amanet din municipii este de
25000 $ iar, iar in mediul rural de 15000$ (Conform Hotaririi de Guvern cu privire la
aporbarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a caselor de amanet
(lombard) ). Respectiv, administratorul , pentru a evita dizolvarea, va trebui sa convoace
adunarea generala sis a explice esenta problemei, iar adunarea generala a societatii urmeaza sa
decida majorarea capitalului social al societatii sau lichidarea acesteia.
7 pct.

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Caracterizai formele de majorare a capitalului social a SRL- pag.354.
Articolul 33. Majorarea capitalului social
(1) Majorarea capitalului social al societii se admite numai dup vrsarea integral
a aporturilor subscrise.
(2) Capitalul social se va majora prin:
a) mrirea proporional a prilor sociale din contul profitului net al societii sau
din mijloacele capitalului de rezerv;
b) vrsarea aporturilor suplimentare de ctre asociai i/sau de ctre terii care au
devenit asociai.
(3) Majorarea capitalului social din contul vrsrii unor noi aporturi se efectueaz cu
respectarea prevederilor art.24 alin. (6).
(4) Inregistrarea modificrilor actului de constituire a societii in Registrul de stat
3 pct.
al intreprinderilor i organizaiilor in cazul majorrii capitalului social se efectueaz
dup vrsarea efectiv a aporturilor. La inregistrarea de stat se va face dovada vrsrii
aporturilor.
(5) Dac majorarea capitalului social nu a avut loc, societatea, in termen de 3 luni de
la data adoptrii de ctre adunarea general a asociailor a hotririi pentru modificarea
actului de constituire, va restitui asociailor aporturile suplimentare transmise ei. In
cazul in care societatea nu a restituit aportul respectiv in termenul stabilit, aceasta este
obligat la plata dobinzii prevzute de legislaie.
1.2
.
Comparai procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului
nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor
asociai- pag.354-355.
5 pct.
1.3
.
Administratorul SRL OTTT la 1 decembrie 2008 a depus la Camera Inregistrrii de
Stat cererea de majorarea capitalului su social din contul aportului unui cetean
strin, care urma pan la 15 ianuarie 2009, s importe in Moldova i s depun in
capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Camera Inregistrrii de Stat a refuzat
inregistrarea modificrii in actele de constituire, indicand c inregistrarea poate fi
efectuat doar dup importul utilajelor in R. Moldova i predarea lui SRL OTTT.
SRL OTTT, dorind s beneficieze de facilitile fiscale prevzute de Codul fiscal i
Hotrarea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 i considerand ca decizia este
neintemeiat, a atacat-o in judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Inregistrarea modificrilor actului de constituire a societii in Registrul de stat al
intreprinderilor i organizaiilor in cazul majorrii capitalului social se efectueaz
dup vrsarea efectiv a aporturilor i includerea acestora n bilanul societii. La
inregistrarea de stat se va face dovada vrsrii aporturilor.
7 pct.

Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societii pe aciuni.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei procedeele de majorare a capitalului social al societii pe aciuni.
- Prin incorporarea beneficiilor si rezervelor.
- Prin incorporarea diferentelor rezultate din evaluare.
- Prin aporturi suplimentare in numerar sau in natura.
- Prin conversiunea datoriilor in actiuni.
- Prin cresterea valorii nominale a actiunilor.
- Prin emisiune suplimentara de actiuni.
(pag. 407-409)
3 pct.
1.2. Comparai procedura majorrii capitalului social prin majorarea valorii nominale a aciunilor
cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentar de aciuni.
Pag.408-409.
5 pct.
1.3. Acionarul Vldescu a atacat hotrarea adunrii generale a acionarilor S.A. Rdeanu, prin
care a fost decis majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate. In
motivarea sa, reclamantul a artat c majorarea capitalului social s-a fcut numai pentru
aciunile ordinare emise de societate. Reclamantul deine aciuni prefereniale de aceeai
valoare nominal ca i aciunile ordinare i, deci, in rezultatul majorrii capitalului social
trebuie s creasc i valoare nominal a aciunilor prefereniale. In referin S.A. Rdeanu a
menionat c, potrivit actului su de constituire, majorarea se face numai pentru aciunile
ordinare, dar nu i pentru cele prefereniale. Cum trebuie soluionat litigiul?
Despre actiune ordinara si preferentiala la pagina 417. Solutia nu stiu.
7 pct.

Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Caracterizai formele de reducere a capitalului social al SRL-pag.355.
Articolul 34. Reducerea capitalului social
(1) Societatea este in drept, iar in cazurile prevzute de lege este obligat, s-i
reduc capitalul social.
(2) Capitalul social al societii poate fi redus prin:
a) reducerea proporional a valorii nominale a tuturor prilor sociale;
b) stingerea prilor sociale dobindite de societate.
(3) Dac reducerea capitalului social nu este motivat de pierderi, restituirea ctre
3 pct.
asociai a unor fraciuni din aporturi se efectueaz de ctre societate numai dup
inregistrarea de stat a modificrilor operate in actele de constituire, modificri
determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tirziu de 3 luni de la data
inregistrrii de stat.
(4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege.
1.2
.
Comparai procedura de reducere a capitalului social al SRL i imprirea unor active
intre asociai cu procedura de reducere a capitalului social in legtur cu diminuarea
activelor sub mrimea capitalui social stabilit de actul de constituire-pag.355.
Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul suprem
considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar
pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide
micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa
informarea creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun,
societatea prezinta CIS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face
in bani sau in natura

Reducerea in legatura cu diminuarea activelor in cazul in care societatea activeaza

ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie
sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie
reducerea CS pina la nivelul activelor nete.
5 pct.
1.3
.
Asociatul SRL OTTT Ctalin Sudoreanu a depus la Camera Inregistrrii de Stat o
cererea de dizolvare a SRL in legtur cu faptul c activul societii s-a diminuat i
constituie doar 40 % din mrimrea capitalului social declarat. Cum urmeaz s fie
soluionat litigiul?
CIS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu
este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL (art.35) prevede
ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este
mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar
urmator.Agentul economic e obligate sa decida reducerea CS. Dac, societatea nu va
reduce capitalul su social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal
de Stat ea poate fi lichidat prin hotrire judectoreasc, dar nu dizolvata.
7 pct.

Subiectul 27. Societatea in comandit (SC).

1.1. Descriei noiunea i caracterele societii in comandit.
Notiune: SC este o societate constituita prin asociere, pe baza deplinei increderi a doua sau
mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura activitate
comerciala in scopul impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sale, dupa caz,
nelimitat si solidar (comanditati) sau in limita aportului lor (comanditari).
Caracterele:
- Caracterul decisiv al elementului intuit personae incredere reciproca deplina;
- Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat al
raspunderii comanditarilor.
- Legislatia nu impune un capital social minim
- Numarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un comanditat) si nu
poate depasi cifra de 20.
1.2. Comparai drepturile asociailor societii in comandit cu drepturile asociailor
societii in nume colectiv. SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de
asociati : comanditari si comanditati, care au drepturi specifice.
Comanditatii: (pag.317)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- De administrare
- De reprezentare
- La informatie
- La o parte din beneficiu
- La retragere din societate
- La active in caz de lichidare a societatii.
Comanditarii: (pag.318)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- La informatie si control asupra activitatii comanditatilor.
- La o parte din beneficiu.
- La retragere din societate.
- La active in caz de dizolvare a societatii.
Drepturile asociatilor SNC: (pag.307)
- De a participa la conducerea si activitatea societatii.
- La informatie privind activitatea societatii.
- La o parte din beneficiu.
- La o parte din active in caz de lichidare a societatii
- De retragere din societate.

- -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume

colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea
de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele
asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea
capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat
are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede
altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume
colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si
comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin
intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea
comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si
reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile
asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a
comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu
au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o
reprezinte.
- -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in
ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si
de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in
comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea
comanditatilor
- -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se
repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul
care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte
din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului
comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si
majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si
intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din
beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se
cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota
comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social
- -Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se
likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca
actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se
dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social,
dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din
patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase
dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala
valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului
social.
- -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa
se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul
poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale
societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage
trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte
din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din
societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional
participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.
1.3. Argumentai includerea in denumirea de firm a societii in comandit a cuvantului ciobanu
i a numelui ceteanului Jardan care are statutul de comanditar al acestei societi,
7 pct.
explicand efectele pe care le genereaz aceste includeri.
Raspuns: denumirea SC trebuie sa include sintagma in limba de stat societate din comandita
sau abrevierea SC, numele sau denumirea comanditatilor. Daca nu sunt incluse numele sau
denumirea tuturor comanditatilor, in denumirea societatii trebuie sa se include numele sau
denumirea a cel putin unu dintre comanditati si sintagma in limba de stat si compania sau
abrevierea si Co. Daca denumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului
(ca in cazul din speta noastra), acesta raspunde nelimitata si solidar, ca si asociatii comanditati.

Subiectul 28. Adunarea general a societii cu rspundere limitat (SRL).

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Numii atribuiile ce in de competena exclusiv i neexclusiv a adunrii generale a
SRL.
Articolul 49. Competena adunrii generale a asociailor
(1) De competena exclusiv a adunrii generale a asociailor in:
a) modificarea i completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui intr-o
nou redacie;
b) modificarea cuantumului capitalului social;
c) desemnarea membrilor consiliului societii i a cenzorului, eliberarea inainte de
termen a acestora;
d) urmrirea pe cale judiciar a membrilor consiliului societii i a cenzorului
pentru prejudiciile cauzate societii;
e) aprobarea Regulamentului consiliului societii;
f) aprobarea drilor de seam ale consiliului societii, a rapoartelor cenzorului sau a
avizelor auditorului independent;
g) aprobarea bilanului contabil anual;
h) adoptarea hotririi privind repartizarea intre asociai a profitului net;
i) privind reorganizarea societii i aprobarea planului de reorganizare;
j) adoptarea hotririi de lichidare a societii, numirea lichidatorului i aprobarea
bilanului de lichidare;
k) aprobarea mrimii i modului de formare a fondurilor societii;
l) aprobarea mrimii i a modului de achitare a remuneraiei membrilor consiliului
societii i cenzorului;
m) aprobarea in prealabil a incheierii contractelor prin care societatea transmite
proprietatea sau cedeaz, cu titlu gratuit, drepturi unor teri, inclusiv asociailor;
n) infiinarea filialelor i reprezentanelor societii;
o) aprobarea fondrii altor persoane juridice;
p) aprobarea participrii in calitate de cofondator al altor persoane juridice.
(2) Dac actul de constituire nu prevede altfel, de competena adunrii generale a
asociailor in:
a) desemnarea i eliberarea inainte de termen a administratorului;
b) aprobarea drii de seam anuale i evaluarea activitii administratorului;
c) urmrirea pe cale judiciar a administratorului pentru prejudiciile cauzate
societii;
d) aprobarea mrimii i modului de achitare a remuneraiei administratorului;
e) aprobarea planului de afaceri al societii;
f) aprobarea regulamentelor interne ale societii;
g) adoptarea altor hotriri atribuite de lege sau de actul de constituire in competena
adunrii generale a asociailor.
3 pct.
1.2
.
Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a asociailor SRL,
cu referire la modul de informare a asociailor, deliberativitatea adunrii, modul de
adoptare a hotrarilor i intocmire a procesului verbal- pag.333-340.
Articolul 52. Hotrirea privind convocarea adunrii
generale a asociailor
In hotrirea privind convocarea adunrii generale a asociailor vor fi indicate data,
ora, locul desfurrii, ordinea de zi a adunrii, informaiile i documentele care vor fi
puse la dispoziia asociailor.
Articolul 53. Obligaia transmiterii informaiei i documentelor
necesare pentru participarea la adunarea general
5 pct.
a asociailor
(1) Administratorul este obligat s expedieze fiecrui asociat hotrirea privind
convocarea adunrii generale a asociailor, informaia i documentele necesare.

Aceeai obligaie o au asociaii, consiliul societii sau cenzorul in cazul in care acetia
convoac adunarea general a asociailor.
(2) Informaia i documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse
suplimentar in ordinea de zi la cererea asociailor se aduc la cunotina tuturor
asociailor in termenul i in modul stabilit la art.55 alin. (4).
(3) Intiinarea privind convocarea repetat a adunrii generale a asociailor se
transmite asociailor prin scrisoare recomandat, expediat cu cel puin 8 zile inainte
de data inerii adunrii.
(4) Actul de constituire poate prevedea i alte condiii i termene de informare a
asociailor.
Articolul 54. Intiinarea asociailor despre convocarea
adunrii generale a asociailor
(1) Hotrirea privind convocarea adunrii generale a asociailor se aduce la
cunotina fiecrui asociat prin scrisoare recomandat, expediat cu cel puin 10 zile
inainte de data inerii adunrii.
(2) Actul de constituire al societii poate prevedea publicarea unui aviz despre
convocarea adunrii generale a asociailor.
(3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea general a
asociailor acoper orice viciu al neintiinrii i/sau inclcrii modalitii i a
termenelor de intiinare.
Adunarea general a asociailor este deliberativ dac numrul de voturi reprezentat
este suficient pentru adoptarea a cel puin unei chestiuni incluse in ordinea de zi.
Articolul 58. Adoptarea hotririlor adunrii generale
a asociailor
(1) Hotririle adunrii generale a asociailor se adopt:
1) cu votul unanim al asociailor pentru:
a) obligarea asociailor la aporturi suplimentare;
b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societii;
c) completarea ordinii de zi;
d) transformarea societii intr-o alt form in care asociaii poart rspundere
nelimitat;
2) cu cel puin trei ptrimi din voturile tuturor asociailor pentru:
a) modificarea i completarea actului de constituire;
b) lichidarea societii, numirea lichidatorului i aprobarea bilanului de lichidare;
c) reorganizarea societii i aprobarea planului de reorganizare;
d) acordul prealabil pentru incheierea contractelor, prin care societatea transmite
proprietatea sau cedeaz, cu titlu gratuit, drepturi terilor, inclusiv asociailor societii;
e) infiinarea filialelor i reprezentanelor societii;
f) aprobarea fondrii altor persoane juridice;
g) aprobarea participrii in calitate de cofondator al altor persoane juridice;
h) excluderea unor chestiuni din ordinea de zi;
3) cu cel puin jumtate din voturi pentru:
a) aprobarea drilor de seam i a rapoartelor administratorului i ale cenzorului;
b) repartizarea profitului net intre asociai;
c) desemnarea i eliberarea inainte de termen a administratorului i cenzorului;
d) aprobarea mrimii i modului de achitare a remuneraiei administratorului i
cenzorului;
e) aprobarea regulamentelor interne;
f) adoptarea altor hotriri ce in de competena adunrii generale a asociailor.
(2) Hotririle se adopt prin vot deschis, dac actul de constituire nu prevede altfel.
1.3
.
Prin hotrarea adunrii generale a SRL PINUL din 2.12.2007 a fost exclus asociatul
Nichiforeanu deoarece el nu a vrsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia
s-l verse inc pan la 1 noiembrie 2004, precum i nici nu a participat la ultimele 3
adunri generale, a pierdut legtura cu societatea. Adunarea de asemenea a decis s nu7 pct.
i restituie asociatului exclus partea din aport vrsat, or, societatea a suferit prejudiciu
in legtur cu nevrsarea integral a aporturilor. Asociatul exclus consider hotrarea
ilegal i a atacat-o in instan. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?

(2) Asociatul se exclude din societate prin hotrire judectoreasc.

(3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporional din
patrimoniul societii, dar are dreptul numai la o sum de bani ce reprezint valoarea
contabil a prii sociale la data excluderii, dac hotrirea judectoreasc nu prevede
altfel. Valoarea prii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia in
decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai dup ce a reparat prejudiciul cauzat
societii. Obligaia de reparare a prejudiciului subzist in partea neacoperit prin
aportul vrsat.
(4) Asociatul exclus din societate rspunde pentru pierderi i are dreptul la profit net
pin la data excluderii sale. Plata profitului net se face in termen de 30 de zile de la
data adoptrii hotririi privind distribuirea acestuia sau de la data-limit de adoptare a
unei astfel de hotriri.
(5) Asociatul exclus din societate poart rspundere fa de teri pentru operaiunile
fcute de societate pin la data rminerii definitive a hotririi de excludere. Dac, in
momentul excluderii lui din societate, exist operaiuni in curs de executare, asociatul
este obligat s suporte consecinele executrii lor i, prin derogare de la prevederile
alin. (3), nu va putea pretinde valoarea prii sociale ce i se cuvine decit dup
terminarea acelor operaiuni.

Subiectul 29. Partea social a asociatului societii cu rspundere limitat (SRL).

Coninutul subiectului
Definii noiunea de parte social a asociatului SRL relatand despre coraportul cu capitalul social i
despre dependena valorii ei de aportul depus. Reprezinta acea fractiune din capitalul social al SRL,
detinuta de fiecare asociat al societatii, a carei marime se stabileste in dependenta de marimea aportului varsat
si include toate drepturile si obligatiile asociatului. Daca societatea este constituita dintr-un singur asociat,
acesta destine o parte sociala egala cu capitalul social. Partea sociala este indivizibila, daca actul de consituire
nu prevede altfel.
Comparai noiunea de parte social cu noiunile de certificat al prii sociale, extras din registrul de stat al
persoanelor juridice, aport la capitalul social.
- SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un certificate prin care se atesta detinerea partii
sociale si marimea ei. (certificat al partii sociale)
- Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest registru.
Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt
veridice. In extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui asociat.
- Aport la capitalul social reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea
patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de
marimea aportului varsat de acest asociat.
Ceteanul Codreanu asociat al SRL TAUR s-a adresat in judecat cu cererea de a anula contractul de
vanzare-cumprare a prii sociale incheiat intre asociatul SRL VIBOR (cedent) i ceteanul Nicolescu
(cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost inclcarea dreptului de preemiune ce-l are asupra
prii sociale in caz de cesiune a acesteia. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul ?
Raspuns: Dreptul la instrainare libera a pertii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care beneficiaza
ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune ,
ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor
dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita
eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia
proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul
inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmri partea social numai in temeiul titlului
executoriu in cazul in care creanele nu pot fi satisfcute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul
creditorilor asupra prii sociale se exercit cu respectarea dreptului de preemiune al celorlali asociai i al
societii. Asociatul care intenioneaz s instrineze parial sau integral partea social transmite o ofert scris
administratorului societii. Acesta aduce oferta la cunotina tuturor asociailor in termen de 15 zile de la data
transmiterii. In cazul vinzrii prii sociale sau a unei fraciuni din ea cu inclcarea dreptului de preemiune,
fiecare asociat poate, in decursul a 3 luni de la data incheierii actului juridic, s cear pe cale judiciar ca
drepturile i obligaiile cumprtorului s treac la el. Actul juridic de instrinare a prii sociale se autentific
notarial

Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Numii actele necesare pentru inregistrarea a dou personae juridice care au luat
natere in rezultatul divizrii- acte necesare:cererea de inregistrare,proiectul planului
de dezmembrare prin separare,hot de dezmembrare prin separare,adoptata de org
supreme al societatii,actul de constituire al societatii care ia nastere prin
separare,modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua
societate,monit of al rm in care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin
dezmembrare,actele care demonstreaza garantarea drept sau satisfacerea creantelor
cred daca au fost inaintate cerinte,dovada de plata a taxei de inregistrare,bilantul de
repartitie a patrimoniului.
Operatiuni necesare:
a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare
b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza
c) notificarea CIS cu privire la initierea reorganizarii
d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare;
e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;
f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.
g) inregistra dezmembrarii in CIS.
3 pct.
1.2
.
Comparai procedura de divizare cu cea de separare, analizand distinct doar acele
operaiuni care le deosebesc- pag.218-223
Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea
de subiect de drept prin dizolvare;
la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la
societatea care se constituie;
separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la
societatea care se constituie.
5 pct.
1.3
.
Adunarea General a acionarilor a hotrat dezmembrarea S.A. Autotransportatorul
prin separarea din ea a unei societi cu rspundere limitat. Camera inregistrrii de
stat a respins inregistrarea reorganizrii i ca temei a invocat dou argumente: a)
Societatea care se reorganizeaz nu a retras din circulaie o parte din aciunile sale i b)
Hotrarea de reorganizare trebuie s fie adoptat cu . din numrul total de voturi, pe
cand adunarea general a votat cu 2/3 din numrul acionarilor prezeni. S.A.
Autotransportatorul a atacat decizia Camerei Inregistrrii de Stat in judecat. Cum
urmeaz a fi soluionat litigiul?
Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se
realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu . asa cum a mentionat CIS.
Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii,
despre acestea nu avem reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea
nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz
contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la
dezmembrarea SA.
7 pct.

Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Numii actele necesare de a fi prezentate pentru inregistrarea unei societi pe aciuni
rezultate din fuziunea a dou societi cu rspundere limitat:
1. Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul inregistrarii
de stat.
3 pct.
2. Proiectul contractului de fuziune.
3. Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu
raspundere limitata participante la fuziune.
4. Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata.
5. Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create.
6. Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce
confirma plata datoriilor.
7. Actul de transmtere.
8. Autorizatia de fuziune, daca e necesara.
9. Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in MO.
10. Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
1.2. Comparai efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbie
evideniind operaiunile necesare de a fi efectuate pentru inregistrarea absorbiei unei
persoane jurdice de o alt persoan juridic. Pag 211-pag217. 2 deosebirea dintre efecte
a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata
absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta
b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou
subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati
5 pct.
1.3. Intocmii un proiect de contract de fuziune prin absorbie, potrivit creia SRL Vultureni,
care are capitalul social de 500 000 lei i 2 asociai cu pri sociale egale absoarbe SRL
Ciocarlia, cu 4 asociai cu pri sociale egale i capitalul social de 400 000 lei.
Proiectul contractului de fuziune prin absorbtie trebuie sa contina:
1. Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in procesul de reorganizare :
societ absorbanta si cea absorbita.
2. Forma fuziunii absorbtia.
3. Avantajele fuziunii.
4. Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se
dizolva la cea absorbanta.
5. Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia le
detin in ea si care le vor detine in PJ absorbanta.
6. Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul de transmitere a drepturilor si
obligatiilor de la PJ care se dizolva la PJ absorbanta.
7. Se anexeaza actul de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a
acestuia facute in legatura cu absorbtia.
7 pct.

Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre form organizatoric in alta
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Descriei noiunea de reorganizare prin tranformare- Transformarea- este o operatiune
prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi
schimba forma initiala
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de
organizare prin modificarea actelor de constituire in condiiile legii.
Transformarea persoanei juridice trebuie s intruneasc i condiiile prevzute de lege
pentru forma juridic de organizare in care se transform.
3 pct.
1.2
.
1.2 Analizai operaiunile pe care le implic transformarea unei societi cu
rspundere limitat in societate pe aciuni. procedura de transformare implica
urmat operatiuni
a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma
b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului
actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor-trans implica in esenta modif actului de
constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad gen pt a decide trans.ad
gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt reprezentati asociatii care detin
cel putin . din voturi SRL,mai putin de jumatate din actiunile cu drept de vot,toate
voturile in soc in nume colectiv si in comandita.daca ad gen convocata 1 data nu este
deliberative,se va convoca o adunare repetata.
d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se
transforma-hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de
5 pct.
constituire:unanim-soc pe persoane,2/3 voturi-SA,3/4-SRL.
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publivarea anuntului in MO al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al
soc care se transf,hot de transformare,act de constituire si certificatul de inreg in
original,copia de pe publicatia in MO,copia de pe bilantul care arata valoarea activelor
societatii si care asigura minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul
de predare al stampilei.
1.3
.
Ion Pruteanu, fondator al gospodriei rneti, a vandut 5 tone grau pentru
insmanare societii in nume colectiv Tulescu i compania,cu condiia c ultima va
plti preul peste un an. Dup ce imprumutul a ajuns la scaden, Pruteanul s-a adresat
la societatea debitoare s-i plteasc preul pentru grau, dar cumprtorul nu i-a
rspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere in instana de judecat pentru a incasa forat
suma datorat de la societatea debitoare i membrii acesteia. In referina depus la
instan de ctre administratorul societii debitoare s-a artat c SNC Tulescu i
compania a fost transformat in SRL Tulescu, care are un capital social de 5400 lei,
iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociai ai SRL, deoarece i-au
vandut partea lor social imediat dup transformare. Cum urmeaz a fi soluionat
litigiul? Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sai restituie suma de
bani datorata, intrucit la transformarea unei societati comerciale toate datoriile
acesteea trec (se transfera) societatii transformate, astfel SRL Tulescu va fi
obligata sai intoarca datoria lui Pruteanu Ion.

Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Definii noiunea de dizolvare explicind efectele ce le produce ea asupra persoanei juridice.
Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale de
intreprinzator, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul activitatii.
Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea continua sa existe
pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului, dobindit in timpul existentei
sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa.
3 pct.
1.2. Clasificai temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative dup criteriile
cunoscute caracterizand fiecare din aceste temeiuri.
Dizolvarea poate fi voluntara sau fortata.
Temeiuri de dizolvare voluntara:
1. Expirarea termenului pentru care societatea a fost constituita.
2. Atingerea scopului propus.
3. Imposibilitatea atingerii scopului propus.
4. Adoptarea hotaririi de dizolvare de catre organul supreme al societatii.
Temeiuri de dizolvare fortata:
1. Constituirea PJ este viciata: lipsa actului de constituire sau neautentificarea lui
notariala; obiectul activitatii este ilicit sau contrar ordinii publice; actul de consituire
nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor, marimea capitalului social
ori scopul societatii; dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost
respectate; toti fondatorii la data consituirii societatii erau incapabili.
2. Actul de constituire nu corespunde prevederilor legii.
3. Forma PJ nu corespunde celei stabilite de lege.
4. Activitatea PJ contravine ordinii publice.
5. Activitatea PJ contravine grav actului sau de constituire.
(caracterizarea detaliata : pag. 231- 236)
5 pct.
1.3. Procurorul mun. Chiinu, in baza art.87 Cciv. a inaintat o aciune de a lichida SRL
Buzduganul care desfoar activitatea farmaceutic i dup retragerea licenei de ctre
Camera de Liceniere. SRL Buzdugan in referina sa a motivat c, potrivit legii, nu se poate
solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutic nu este unicul gen de activitate desfurat.
Societatea desfoar i alte genuri de activitate i respect cerinele legale de practicare a
acestora. Are dreptul procurorul s intenteze un proces in lichidarea a SRL? Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul?
7 pct.

Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Coninutul subiectului puncte
1.3
.
Cet. Tigreanu s-a adresat ctre lichidatorul Cooperativei de producie IKKEL s-I
restituie suma de 50.000 lei aceasta fiind o datorie pentru merele vandute cu doi ani in
urm. Lichidatorul in scrisoarea de rspuns a menionat c reeind din informaia care
a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost pltit inc un an in urm. Pe de alt
parte lichidatorul a menionat c cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data
ultimei publicaii in Monitorul Oficial i respectiv dac nu s-a adresat in termenul
stabilit de codul civil nu mai este in drept s pretind suma menionat.
Cet. Tigreanu poate sa se adreseze in instanta de judecata cu cererea sa fata de
lichidatorul IKKEL, insa ultimul poate depune cerere de regres fata de administratorul
IKKEL.
7 pct.

Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei principiile ce definesc statutul societii aflate in lichidare.
1) Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea
comerciala continua sa existe si dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru
lichidarea patrimoniului.organele societatii comer continua sa existe in forma de pina
la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde atributiile.
Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente aprobarea bilantului
de lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a
activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile
necesare lichidarii si radierii societatii din registru de stat.
2) Lichidarea societati se face in interesul asociatior _ (interesul asociatilor este
pe prim plan .),anume ei,din motive stab in actul de constituire sau din motive impuse
de conditiile active decid sa lichideze societatea
3) Lichidarea societatii este obligatorie3 pct.
1.2. Argumentai legalitatea desfurrii procedurii de lichidare analizand separat fiecare
operaiune a procedurii de lichidare. informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor.
Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput
despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua
editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut
despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea
acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si
formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi
inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca
creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in
drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la
data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este
definitiva.
Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a
15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare
care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant
rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA
DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea
trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la
cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul
creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii
accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua indeplinirea
formalitatilor de lichidare.
Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in
bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor
de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de
5 pct.
data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea are
calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta.
In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta
impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor.
Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului
pentru a le transforma in bani.
lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a
datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca
fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la
timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul
ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de
debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in
care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile
de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un
proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta
trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul.
Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca

impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor.
Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase
si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se
face prin act sub semnatura private.
Actele necesare radierii:
cererea de radiere
bilantul de lichidare
actele de constituire in original
certificatul de inregistrare
extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati
actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare
actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare
actul de predare spre nimicire a stampilelor
numerele M.O in care au fost publicate avizele
1.3. Casa Naional a Asigurrilor Sociale (CNAS) a depus o cerere in instana de judecat pentru
incasarea forat de la Cooperativa Agricol de Producie Fazanul a plilor obligatorii in
sum de 40 000 lei pe care paratul le datora. In locul referinei, pe adresa instanei a sosit o
informaie de la sediul paratului potrivit creia CAP Fazanul nu are sediu pe aceast adres
ori aceasta a fost deja lichidat. Ulterior CNAS a stabilit c lichidarea CAP Fazanul s-a fcut
cu inclarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat in
Monitorul Oficial, creditorii nu au fost intiinai in modul stabilit despre iniierea procedurii
de lichidare. De asemenea, s-a stabilit c potrivit bilanului de lichidare, CAP Fazanul a
imprit intre membrii cooperativei bunuri in valoare de 75 000 lei. Explicai cum urmeaz s
procedeze CNAS pentru a incasa suma creanei?
Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare.
7 pct.

Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Caracterizai temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate Confosrm legii
INSOLVABILITATII, nr. 632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca intentarea unui
proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi
articol prevede doua categorii de tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui
proces de insolvabilitate este incapacitatea de plat a debitorului
2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este suprandatorarea
debitorului, n cazul n care debitorul reclamat este o persoan juridic responsabil
de creanele creditorilor n limita patrimoniului ei. n acest caz, la baza evalurii
patrimoniului debitorului trebuie pus continuarea activitii lui dac este posibil aa
ceva conform circumstanelor.
3 pct.
1.2
.
Comparai efectele dizolvrii persoanei juridice ca rezultat al intentrii procesului de
insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabil cu cele care survin pentru
creditorii societii insolvabile1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279280
5 pct.
- Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a
patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de
instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii
apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt
comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este
desesizat , adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune

de ele)
- Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;
- Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special,
deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu
debitorul vor fi considerate nule;
- Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a
obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor
poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului
creditorilor
- Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de
administrator.
2 Efectele jur idice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului
insolvabil: - pag.281
- Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se
considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;
- Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se
face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;
- Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea
creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda;
- Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in
instanta;
- Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;
- Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de
insolvabilitate;
- Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de
catre Ministerul finateleor.
1.3
.
Andrei Bolintineanu a cumprat un frigider de la SRL Trianon. Termenul de
garanie a fost stabilit de 2 ani. Numai dup dou luni frigiderul a ieit din funciune.
Cumprtorul a restituit frigiderul vanztorului i a cerut s i se restituie banii.
Vanztorul a anunat c defectul frigiderului este minor i c acesta va fi reparat din
cont propriu. Cumprtorul nu a dorit s primeasc frigiderul reparat, iar vanztorul nu
dorea s restituie banii. Cumprtorul, dup o consultaie cu avocatul, a inaintat o
cerere introductiv de intentare a procesului de insolvabilitate impotriva SRL
Trianon. Cum urmeaz s procedeze instana?
Cererea de insolvabilitate a SRL Trianon va fi respinsa, intrucit litigiul tine de
competenta litigiilor de consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului
de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de asi
onora obligatiile pecuniare.
7 pct.

Subiectul 37. Procedura planului aplicat persoanei juridice insolvabile.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Definii procedura planului persoanei juridice insolvabile i identificai etapele acesteia.
Procedura planului procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate,
reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de
masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei
debitoare. Intreprinzatorul este pastrat ca subiect de dret, acordindu-i-se sansa unei redresari si
tototdata, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din create decit ar fi
obtinut printr-o simpla lichidare.
Etapele procedurii planului:
1. Propunerea planului de catre debitor instantei, in termen de 90 zile de la data
solicitarii.
3 pct.
2. Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea planului nu
poate avea loc mai devreme de adunarea de validare a creantelor.
3. Confirmarea planului de catre instanta de judecata. De la data confirmarii planului
activitatea debitorului se considera reorganizata in modul corespunzator.
4. Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice)
5. Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat obligatiile
fata de creditori, se considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se realizeaza in
termenul stabilit, orice creditor poate inainta o noua cerere introductive, care va avea
ca effect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului, fara a mai fi necesara
dovada insolvabilitatii.
1.2. Comparai procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului.
I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de
insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan
complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a
masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2 justificari:pe de o parte,este pastrat
intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui-se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta
parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printro
simpla lichidare.
II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in
procesul de insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti
in vederea satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de
drept.Aceste actiuni incep imediat dupa emiterea hotaririi de intentare procesului de
insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a
fost aplicata,insa fara efect.Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in
procesul de lichidare:sa ia in primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un
cont special prin care va opera in procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara declararea
nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de insolvabilitate;sa determine masa
activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa
intreprinda masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare
ale SA.Spre deosebire de procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia sar
efectua toate formalitatile de lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor
alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de lichidare reduce eficienta legii,pune
efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile administratorului,dar si de
interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si intrarea in functie
a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de
gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi
conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare
este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile creditorilor si
a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de
raspundere ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare
a activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind o paza
buna asupra lor.
5 pct.
1.3. Impotriva SRL EKKEL a fost depus o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de
ctre Inspectoratul Fiscal Chiinu. Administratorul SRL EKKEL solicit asisten juridic
i afirm c societatea lui nu este in stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace bneti
pentru a se achita cu impozitele, ins dac ar vinde marfa pe care o are ar putea s se achite.

Intocmii o not informativ in care s explicai administratorului temeiurile de intentare a

procedurii insolvabilitii i esena aplicrii procedurii planului i drepturile lui de a cere
aplicarea acestei proceduri.
Raspuns: temei de intentare a procedurii insolvabilitatii incapacitatea de plata (insolventa)
sau supraindatorarea (insolvabilitatea).
Esenta aplicarii procedurii planului - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii
permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decit ar fi obtinut printr-o
simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare financiara a persoanei juridice care nu-si poate
onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace banesti. In acest caz,
activele societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se intreprind
masuri eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele de la
proprii debitori ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii toate acestea se
prevad in planul propus de debitor.
7 pct.

Subiectul 38. Patrimoniul debitorului in procesul de insolvabilitate.

1.1
Identificai bunurile persoanei insolvabile care se includ in masa debitoare, bunurile
care nu se include in masa debitoare i bunurile care o suplimenteaz- Conform legii
LPM632/2001 art 50 , Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data
intentrii procesului de insolvabilitate, precum i cele pe care el le dobndete i le
recupereaz pe parcursul procesului. Bunurile aflate n proprietatea comun n
devlmie a soilor se includ n masa debitoare. Debitorul rspunde pentru obligaii
doar cu partea sa din proprietatea comun n devlmie, urmnd ca instana de
judecat s separe cota corespunztoare din proprietatea comun n conformitate cu
dispoziiile Codului civil.
In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii,
hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa
debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite prin
rezilierea sau anularea unor contracte.
Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ n masa debitoare
(1) Nu se includ n masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care,
conform Codului de procedur civil, nu snt pasibile de executare silit i drepturile
patrimoniale inalienabile ale debitorului.
(2) Dac n masa debitoare exist bunuri excluse din circuitul civil, administratorul
notific proprietarul lor. Acesta este obligat s ridice bunurile n termen de 30 de zile
din momentul notificrii. n cazul nclcrii termenului stabilit, proprietarul trebuie s
restituie cheltuielile de ntreinere a bunurilor excluse din circuitul civil.
(3) Fondul social de locuine, instituiile precolare i obiectivele de infrastructur
comunal snt transmise autoritilor administraiei publice locale n modul
prevzut la alin.(2). Obligaiile de ntreinere i de meninere n funciune a
acestor obiective conform destinaiei lor trec la autoritile administraiei publice
locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele snt
transmise necondiionat n starea n care se afl la data transmiterii lor. Finanarea
ntreinerii acestor obiective se efectueaz de la bugetele respective.
Lista bunurilor (inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau
de ambii.
1.2
Comparai procedura de vanzare a bunurilor incluse in masa debitoare, specificind pe
cele in privina crora crora exist drepturi prefereniale i cele in privina crora nu
sunt drepturi prefereniale-2 In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii
creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu
stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa
debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina
la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.
Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau
licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau

concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau
comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de
vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor,
in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit
valoare evaluata.
Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa
numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in
posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a
solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a
administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie
vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator
care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa
debitoare banii ramasi.
In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de
fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie
problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute
de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul
constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu
este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de
folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit
de actul constitutive al debitorului.
1.3
Consultai administratorul insolvabilitii care a descoperit c administratorul
persoanei juridice anterior intentrii procesului de insolvabilitate a incheiat anumite
acte juridice reprobabile, inclusiv: a) cu 30 luni pan la intentarea procesului de
insolvabilitate a vandut cu doar 300 mii lei o cldire al crei pre de pia era de 2 mln.
lei; b) cu doi ani pan la intentare a donat un automobil fundaiei Secolul 21; c) cu
dou zile inainte de intentarea procesului a vandut marf unui intreprinztor; d) in ziua
intentrii procesului de insolvabilitate a incheiat un contract de gaj prin care a garantat
executarea unei datorieai anterioare.
Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L
insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea
actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate
daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu
gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor
creditori in detrimentul altora.
a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii
cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a),
sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit.c).
b) potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea
contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de
insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a
bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme
sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele
juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public,
in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici legiuitorul
se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor
sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor
calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta
candva.

Subiectul 39. Constituirea societii pe aciuni (SA).

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei procedura de constituire a SA in baza dispoziiilor Codului civil.
Avem doua procedurii de constituire a SA : in baza Legii cu privire la SA (prevede 5
operatiuni de constituire) si in baza Codului civil (3 operatiuni): semnarea actului de
constituire, inregistrarea societatii, inregistrarea actiunilor emise la fondare. Conform codului
civil SA este societatea comercial al crei capital social este divizat in aciuni i ale
crei obligaii sint garantate cu patrimoniul societii.
Societatea pe aciuni poate fi constituit de una sau de mai multe persoane.
Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, in limitele participaiunii
lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii.
Acionarul care nu a vrsat in termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru
obligaiile societii, in limita prii nevrsate.
Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform
art157 actul de constituire al societii pe aciuni trebuie s se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de
aciuni de fiecare clas;
d) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator;
f) modul de inere a registrelor societii;
3 pct.
g) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societii pe aciuni
Mrimea minim a capitalului social al societii pe aciuni este stabilit prin lege.
Capitalul social al societii pe aciuni se formeaz prin plasarea aciunilor intre
acionari i reprezint valoarea aporturilor in numerar i in natur vrsate proporional
numrului i valorii aciunilor subscrise.
Aciunile emise la constituirea societii pe aciuni se plaseaz integral intre
fondatori.
Fondatorii sint obligai s plteasc aciunile subscrise pin la inregistrarea societii
pe aciuni dac aportul este in numerar sau in termen de 30 de zile de la inregistrarea
de stat dac aportul este in natur.
In cazul in care valoarea activelor nete ale societii pe aciuni, la expirarea a 2 ani
financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea general a
acionarilor nu a luat nici o hotrire conform legii, societatea se dizolv.
1.2. Comparai procedura de constituire a S.A. reglementat de Codul civil cu cea reglementat de
Legea nr.1134/1997 cu privire la societile pe aciuni explicand deosebirea i recomandand
soluia corect. Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de
constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit procedura
de constituire.
Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai
prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui
contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii
constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o
singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in
legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societii sunt persoanele
fizice i juridice care au luat decizia de a o infiina. Fondatori ai societii pot fi persoane fizice
capabile i persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum i state
strine i organizaii internaionale. In calitate de fondatori ai societilor, in numele Republicii
Moldova sau al unitilor administrativ-teritoriale, apar autoritile publice determinate de
legislaie. Intreprinderile de stat i municipale sint in drept s fondeze societi in temeiul
autorizaiilor autoritilor publice. Numrul fondatorilor societii pe aciuni nu este limitat.
Societatea poate fi infiinat de un singur fondator (alctuit dintr-un singur acionar) numai in
cazul in care fondatorul (acionarul) nu este o alt societate comercial alctuit dintr-o singur
persoan. Fondatorii sint in drept s svireasc numai aciuni ce in de infiinarea societii i
numai in limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot
fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie,
sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin insuire, delapidare sau abuz de serviciu,
inelciune sau abuz de incredere, fals, depoziie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i

pentru alte infraciuni prevzute de legislaie dar care nu i-au ispit definitiv pedeapsa.
C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe
cind legea indica expres modalitatea acestui act care este contractul de societate. Contractul
de societate are prioritate fa de statutul societii pin la inregistrarea ei de stat. Efectul
contractului de societate (declaraiei de constituire a societii) inceteaz dup inregistrarea de
stat a societii i executarea de ctre fondatori a tuturor obligaiilor lor. Informaiile din
documentele de constituire ale societii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificrile
i completrile operate in documentele de constituire ce in de modificarea datelor de
identificare, a denumirii i adresei juridice a societii se prezint Comisiei Naionale a Pieei
Financiare, in termen de 15 zile lucrtoare de la data Inregistrrii acestor modificri, pentru
introducerea lor in Registrul de stat al valorilor mobiliare. In acest scop se vor prezenta
urmtoarele acte:
a) cererea privind operarea modificrilor in Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificat notarial a deciziei Camerei Inregistrrii de Stat privind
modificarea documentelor de constituire ale societii;
c) originalul (originalele) Certificatului inregistrrii de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziiei de plat pentru achitarea taxei in mrimea stabilit de Legea privind
Comisia Naional a Pieei Financiare.
Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii
societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea
capitalului social; etc.
5 pct.
1.3. S.A. Pur, societate cu acionar unic, a decis s fondeze o S.A Mixt in care s fie fondator
unic. In acest scop s-a adresat la Camera Inregistrrii de Stat cu o cerere i a prezentat actele
nesare pentru inregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat inregistrarea S.A. Mixt,
motivand c este interzis de lege constituirea acesteia. S.A. PUR a atacat decizia Camerei
in judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA PUR, CIS proceding corect in refuzul
inregistrarii SA MIXT. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de
inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate
fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc
comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era
unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.
7 pct.

Subiectul 40. Drepturile acionarilor

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Identificai drepturile acionarului referindu-v i la drepturile celor care dein 5%,
10% i 25 % din aciunile cu drept de vot ale societii-pag.373
Acionarii care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe ling
drepturile prevzute la art.25, au de asemenea dreptul, in modul prevzut de prezenta
lege, de alte acte legislative i de statutul societii:
a) s introduc chestiuni in ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor;
b) s propun candidai pentru membrii consiliului societii i ai comisiei de
cenzori;
d) s cear convocarea edinei extraordinare a consiliului societii.
Acionarii care dein cel puin 10% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe ling
drepturile prevzute sus au de asemenea dreptul, in modul prevzut de prezenta lege,
de alte acte legislative i de statutul societii:
a) s cear stabilirea costului plasrii aciunilor societii, in temeiul raportului
organizaiei de audit sau al altei organizaii specializate ce nu este persoan afiliat a
societii;
b) s cear efectuarea de controale extraordinare ale activitii economico-financiare
a societii;
c) s adreseze instanei judectoreti cerere de reparare a prejudiciului cauzat
societii de persoanele cu funcii de rspundere in urma inclcrii intenionate sau

grave de ctre acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.
Acionarii care dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe ling
drepturile prevzute susau de asemenea dreptul s cear convocarea adunrii generale
extraordinare a acionarilor in modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii.
3 pct.
1.2
.
Clasificai drepturile acionarilor in patrimoniale i nepatrimoniale i caracterizailePATRIMONIALE-pag.374; NEPATRIMONIALE-pag.376.
5 pct.
1.3
.
Acionarul S.A. VIVAN Timizeanu a depus o cerere in judecat, solicitand anularea
hotrarii de majorare a capitalului social i incasarea prejudiciului suportat. In
motivare acionarul a explicat c el nu a tiut de majorarea capitalului social, i a
invocat faptul c pan la majorare deinea 40 % din aciunile ordinare ale societii, iar
dup majorarea capitalului social el a rmas s dein numai 20 %. De asemenea a fost
invocat faptul c activele societii la momentul majorrii capitalului social depeau
mrimea capitalului social cu 50% i in procesul de majorare noii acionari au pltit
numai valoarea nominal. In referina sa, S.A. VIVAN a respins cererea
acionarului, considerand-o neintemeiat. Cum urmeaz a fi soluiant litigiul de ctre
instan?
Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii
capitalului social deoarece majorarea trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor, cf
Legii cu privire la SA. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii
de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale
ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia
despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din
cauza maririi capitalului social.
7 pct.

Subiectul 41. Aciunile - valori mobiliare ale societii pe aciuni.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Relatai despre aciune ca valoare mobiliar i despre drepturile acordate de aceasta
titularului. conform legii SA -Aciunea este un document, care poate fi in forma de
certificat sau inscriere in contul personal sau care atest dreptul proprietarului lui
(acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum i o
parte din bunurile societii in cazul lichidrii acesteia.
Drepturile acordate de actiune titularului sunt:
-de a participa la conducerea societatii
- de a primi dividende
-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii
3 pct.
1.2. Clasificai aciunile valori mobiliare dup criteriile cunoscute explicandu-le esena.
1.2
a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele
---actiunea ordinara- confer proprietarului ei dreptul la un vot in adunarea general a
acionarilor, dreptul de a primi o cot-parte din dividende i o parte din bunurile societii in
cazul lichidrii acesteia.
---preferentiala- d proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fa de proprietarul
aciunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunate i la cuantumul
dividendelor, precum i la ordinea primirii unei pri din bunurile societii care se distribuie
in cazul lichidrii ei.
b) dupa metoda de legitimare a detinatorului
---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea
ei se face fara vreo formalitate de inregistrare
---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se
transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.

c) dupa forma lor de emisiune

--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin
metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu
anumite date
--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv
pe suport electronic
d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor
--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire
inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare
--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al
valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor
e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur
--- act aflate in circulatie- este aciunea plasat ce aparine acionarului societii.
--- act de tezaur- este aciunea plasat a societii, achiziionat sau rscumprat de ea de la
acionarul societii.
f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate
---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al
societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare
---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin
impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari.
5 pct.
1.3. 1.3 Consultai ceteanul Verega, acionar al S.A. RVN cu privire la drepturile ce deriv
din aciunile, inclusiv cu privire la dreptul de vot, cu privire la dividend i posibilitata de
instrinare.
1) daca el poate sa voteze la AG-? Aciunea preferenial cu dividende fixate nu d
proprietarului ei dreptul la vot in adunarea general a acionarilor, cu excepia
cazurilor:
a) neplii dividendelor fixate pe aciunile cumulative sau parial cumulative in
decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot inceteaz dup plata in intregime a
dividendelor acumulate;
b) lurii de ctre adunarea general a acionarilor a hotririi privind modificarea
drepturilor proprietarilor de aciuni prefereniale in legtur cu reorganizarea ori
lichidarea societii, cu emiterea suplimentar de aciuni prefereniale de alt clas care
dau proprietarilor lor drepturi suplimentare fa de proprietarii aciunilor prefereniale
7 pct.
plasate, sau din alte motive prevzute de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau
de statutul societii.
2) poate sa le instraineze- Dac societatea plaseaz aciuni prefereniale de dou sau
mai multe clase, in statutul ei va fi prevzut ordinea de plat a dividendelor anunate
i a valorii de lichidare a aciunilor prefereniale de fiecare clas.

Subiectul 42. Obligaiunile valori mobiliare a societii pe aciuni.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Definii obligaiunea ca valoare mobiliar emis de societatea pe aciuni i descriei
drepturile acordate de obligaiune titularului-pag.423.
Obligaiunea este un titlu financiar de imprumut care atest dreptul deintorului de
obligaiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i
dobinda aferent in mrimea i in termenele stabilite prin decizia de emitere a
obligaiunilor.
Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi:
-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala;
- de a primi valoarea nominal i dobinda aferent in mrimea i in termenele
stabilite;
Deintorii de obligaiuni apar in calitate de creditori ai societii. Deintorii de
obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din profitul
societii sub form de dobind sau alt profit.
Termenul de circulaie a obligaiunilor va fi de cel puin un an.
Obligaiunile se pltesc numai cu mijloace bneti
3 pct.
1.2
.
Clasificai obligaiunile dup criteriile cunoscute i menionai deosebirea obligaiunii
de aciune-pag.423+pag.416;
Deosebiri:
a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul
personal; obligatiunea- titlu financiar de imprumut;
b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societii, de a primi dividende,
obligatiunea - atest dreptul deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul ei
valoarea nominal sau valoarea nominal i dobinda aferent in mrimea i in
termenele stabilite;
c) actiune apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori
a societatii;
d) actiunile reprezinta o parte din capitalul social iar obligatiunile se emit numai daca
aceasta sa decis la adunarea generala;
e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri
a acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui
sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni.
Clasificarea obligatiunilor pag.424.
5 pct.
1.3
.
Ceteanul Lucan este deintor al obligaiunilor emise de S.A. Frigorifer care
prevd plata dobanzii o dat pe an in mrime de 20% din valoarea nominal, ins
societatea timp de 3 ani nu a pltit dobanda cuvenit. Consultai obligaionarul i
recomandai-i posibilele variante de a-i apra dreptul.
In cazul acesta deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari
la primirea unei pri din profitul societii sub form de dobind sau alt profit.
Deintorul de obligaiuni are dreptul s cear de la societate rscumprarea
obligaiunilor plasate inainte de termenul de scaden in cazul in care emitentul
nu respect termenul de achitare a dobinzilor aferente.
7 pct.

Subiectul 43. Tranzaciile societii pe aciuni cu propriile hartii de valoare.

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Caracterizai tranzaciile societii pe aciuni cu propriile valori mobiliare. . Tranzactiile SA cu
propriile hartii de valoare sunt:
- Achizitionarea o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din
propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului
actiunilor.
3 pct.
- Rascumpararea este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in
cazurile prevazute de lege.
- Convertirea este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe
altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.
- Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a
actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.
1.2. Comparai procedeul de achiziionare a propriilor aciuni cu procedeul de rscumprare a
propriilor aciuni de societatea emitent. Achizitionarea
Aciunile plasate de societate se achiziioneaz de societate la propunerea sa, prin intermediul
ofertei publice pe piaa secundar. Societatea este in drept s achiziioneze aciunile plasate de
ea numai in scopurile prevzute de prezenta lege sau de statutul societii. Hotrirea de
achiziionare de ctre societate a aciunilor plasate de ea se ia de:
a) adunarea general a acionarilor, la achiziionarea aciunilor plasate in scopul reducerii
capitalului social sau cedrii ctre salariaii societii a unui anumit numr de aciuni proprii;
b) consiliul societii, la achiziionarea aciunilor plasate in scopul prevenirii scderii
cursului lor.
In hotrirea societii privind achiziionarea aciunilor plasate de ea vor fi indicate clasele i
numrul lor, preul de achiziie, forma de plat i termenul in decursul cruia are loc
achiziionarea. Preul de achiziie va fi echivalent cu valoarea de pia a aciunilor, iar
termenul de achiziie nu va fi mai mic de o lun. Societatea este obligat s aduc la cunotina
fiecrui acionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deintor nominal de aciuni propunerea
de achiziionare a aciunilor aflate in circulaie ale societii i/sau s publice propunerea sa.
Orice acionar este in drept s vind aciunile care ii aparin, societatea fiind obligat s le
achiziioneze in condiiile anunate. Dac numrul total de aciuni care figureaz in ofertele
acionarilor depete numrul de aciuni anunate pentru achiziionare de ctre societate,
aciunile se achiziioneaz proporional numrului lor, indicat in fiecare ofert.
Societatea nu este in drept s achiziioneze aciuni plasate de ea:
1) in decursul unei luni pin la inceputul plasrii aciunilor emisiunii suplimentare, in
procesul plasrii acestor aciuni, precum i in decursul unei luni dup plasarea lor;
2) dac, conform ultimului bilan:
a) societatea este insolvabil sau achiziionarea aciunilor plasate o va face insolvabil; sau
b) valoarea activelor nete ale societii este mai mic decit valoarea capitalului ei social sau
va deveni mai mic in urma achiziionrii aciunilor plasate;
3) dac, in urma unei astfel de achiziii, numrul aciunilor de tezaur va depi limita
stabilit la art.13 alin.(6), cu excepia situaiilor enumerate la alin.(3).
, rascumpararea pag.
Aciunile plasate de societate se rscumpr de ea la cererea acionarilor in cazurile prevzute
de prezenta lege, de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii.
Societatea va rscumpra in mod obligatoriu aciunile plasate de ea in cazul:
a) sosirii termenului de rscumprare a aciunilor, prevzut in statutul societii; sau
b) operrii in statutul societii a unor modificri ce limiteaz drepturile acionarilor; sau
c) efecturii de ctre societate a unei tranzacii de proporii ; sau
d) reorganizrii societii, potrivit hotririi adunrii generale a acionarilor;
e) neadoptrii, la cererea acionarilor, a hotririi de conformare a societii prevederilor
art.39 alin.(6).
Acionarul este in drept s cear rscumprarea aciunilor care ii aparin dac:
a) nu i s-a permis, fr temei legal, s participe la adunarea general a acionarilor la care s-a
luat hotrirea in unul din cazurile prevzute la alin.(2) lit.b) - e); sau
b) el a votat impotriva adoptrii hotririi prevzute la alin.(2) lit.b)-d) i/sau a votat pentru
adoptarea hotririi prevzute la alin.(2) lit.e) i a cerut rscumprarea aciunilor in termenul
prevzut la alin.(6);
c) i-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societii privind incheierea unei tranzacii

de proporii.
Rscumprarea aciunilor societii se efectueaz la preul lor de pia, dac legislaia nu
prevede altfel. Termenul de depunere de ctre acionari a cererilor de rscumprare a aciunilor
ce le aparin se stabilete in statutul societii i va fi de cel puin 2 luni de la data lurii de
adunarea general a acionarilor sau de consiliul societii a uneia din hotririle prevzute la
alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a aciunilor nu va depi 3 luni de la data depunerii
cererii de rscumprare.Dreptul de a cere rscumprarea aciunilor ce le aparin il au acionarii
inclui in registrul deintorilor de valori mobiliare la data lurii uneia din hotririle prevzute
la alin.(2) lit.b)-e). Acionarul nu este in drept s cear rscumprarea aciunilor ce ii aparin in
5 pct.
cazul in care se ia hotrirea de dizolvare a societii.
1.3. Consultai acionarul Vetrescu care vrea s cheme in judecat S.A. Victoria i a o obliga s
rscumpere aciunile pe care le deine. Principalul argument al reclamantului este c el nu a
participat la adunarea general i nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. Victoria cu
S.A. Favorit, deoarece ultima este in proces de insolvabilitate. Paratul nu a rspuns la petiia
prealabil. Vetrescu solicit asisten juridic i reprezentare in instan. Cum trebuie
soluionat litigiul?
7 pct.

Subiectul 44. Tranzaciile de proporii ale societii pe aciuni.

1.1
Relatai despre dreptul societii pe aciuni de a incheia acte juridice i despre dreptul
de a incheia acte juridice (tranzacii) de proporii-pag.427
Articolul 82. Noiunea de tranzacie de proporii
(1) Tranzacia de proporii este o tranzacie sau citeva tranzacii legate reciproc,
efectuate direct sau indirect, in ceea ce privete:
a) achiziionarea sau instrinarea, gajarea sau luarea de ctre societate cu titlu de gaj,
darea in arend, locaiune sau leasing ori darea in folosin, darea in imprumut (credit),
fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a cror valoare de pia constituie
peste 25% din valoarea activelor societii, conform ultimului bilan; sau
b) plasarea de ctre societate a aciunilor cu drept de vot sau a altor valori
mobiliare convertibile in astfel de aciuni, constituind peste 25% din toate aciunile cu
drept de vot plasate ale societii; sau
c) achiziionarea de ctre orice persoan a unui important pachet de aciuni ale
societii.
(2) Prevederea alin.(1) lit. a) nu se extinde asupra tranzaciilor societii efectuate in
procesul activitii economice curente prevzute in statutul societii.
1.2
Comparai actele juridice incheiate de societatea pe aciuni in mod obinuit cu
tranzaciile de proporii i cu tranzaciile cu conflict de interese referindu-v la
procedura de incheiere, executare i efectele juridice-pag.427+432;
Articolul 83. Decizia de incheiere de ctre societate
a unei tranzacii de proporii
(1) Decizia de incheiere de ctre societate a unei tranzacii de proporii se adopt in
unanimitate de toi membrii alei ai consiliului societii dac obiectul acestei
tranzacii sint bunurile a cror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50%
din valoarea activelor societii potrivit ultimului bilan pin la adoptarea deciziei de
incheiere a acestei tranzacii, dac statutul societii nu prevede o cot mai mic.
a) bunurile ce constituie peste 25% i nu mai mult de 50% din valoarea activelor
societii potrivit ultimului bilan pin la luarea deciziei de incheiere a acestei
tranzacii; sau
b) aciunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societii, convertibile in
asemenea aciuni i plasate in cantitatea artat la art.82 alin.(1) lit. b), dar care
constituie nu mai mult de 50% din toate aciunile cu drept de vot plasate ale societii,
dac statutul societii nu prevede o norm mai mic, in limitele creia consiliul
societii este in drept s decid cu privire la mrirea capitalului social.
(2) Hotrirea de incheiere de ctre societate a unor tranzacii de proporii
neprevzute la alin. (1) se ia de adunarea general a acionarilor.

(21) Consiliul societii nu este in drept s adopte decizii care pot avea efecte asupra
patrimoniului societii, precum se specific la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul in
care societatea a primit aviz referitor la achiziionarea de ctre orice persoan a unui
important pachet de aciuni ale societii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societii poate adopta decizii
ce rezult din obligaiile asumate de ctre societate inainte de data primirii avizului
despre achiziionarea unui important pachet de aciuni.
(23) Restricia prevzut la alin.(21) ii pierde aciunea din momentul inerii adunrii
generale a acionarilor, convocate ulterior primirii de ctre societate a avizului despre
achiziionarea unui important pachet de aciuni.
(24) Decizia consiliului societii privind incheierea de ctre societate a unei
tranzacii de proporii se public, in termen de 15 zile de la data adoptrii, in organul
de pres specificat in statutul societii.
Articolul 85. Noiunea de tranzacie cu conflict de interese
(1) Tranzacia cu conflict de interese este o tranzacie sau citeva tranzacii legate
reciproc referitor la care persoanele interesate:
a) sint in drept s participe la luarea deciziilor privind incheierea unor astfel de
tranzacii; i
b) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacii, interes material ce nu
coincide cu interesele societii.
(11) Nu se consider tranzacie cu conflict de interese emisiunea suplimentar de
aciuni.
(2) Persoan interesat in efectuarea de ctre societate a tranzaciilor se consider
persoana care totodat este:
a) acionar care deine de sine stttor sau impreun cu persoanele sale afiliate peste
25% din aciunile cu drept de vot ale societii; sau
b) membru al consiliului societii sau al organului executiv al societii; sau
d) partener al societii in tranzacia dat sau in citeva tranzacii legate reciproc; sau
e) deintor al unei cote considerabile (peste 10%) in capitalul partenerului sau
asociat al acestuia cu rspundere complet; sau
f) reprezentant al partenerului societii in tranzacia dat sau in citeva tranzacii
legate reciproc ori intermediar in aceste tranzacii.
g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);
(3) Persoana interesat in efectuarea de ctre societate a tranzaciilor va prezenta
consiliului societii, cel mai rar o dat pe an, declaraie scris cuprinzind date
suficiente pentru depistarea la timp a tranzaciilor cu conflict de interese.
(4) Persoana interesat in efectuarea de ctre societate a unei tranzacii este
obligat, pin la incheierea ei, s comunice in scris interesul su organului de
conducere al societii, de competena cruia ine incheierea unei astfel de tranzacii.
(5) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu intirziere a datelor artate la alin. (3) i
alin. (4), persoanele interesate in efectuarea tranzaciilor de ctre societate rspund in
conformitate cu legislaia.
Articolul 86. Decizia privind ncheierea de ctre societate a
tranzaciei cu conflict de interese
(1) Orice tranzacie cu conflict de interese poate fi incheiat sau modificat de
societate numai prin decizia consiliului societii sau prin hotrirea adunrii generale a
acionarilor, in modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii.
(2) Pin la luarea deciziei privind incheierea tranzaciei cu conflictde interese, se va
constata dac s-a respectat modul de determinare a valorii de pia a bunurilor prevzut
la art.76.
(3) Pentru luarea de ctre consiliul societii a deciziei privind incheierea tranzaciei
cu conflict de interese se cere unanimitatea membrilor alei ai consiliului care nu sint
persoane interesate in ce privete incheierea tranzaciei.
(4) Dac mai mult de jumtate dintre membrii alei ai consiliului societii
sint persoane interesate in efectuarea tranzaciei date, aceasta va fi incheiat numai
prin hotrirea adunrii generale a acionarilor.
(5) Hotrirea adunrii generale a acionarilor privind incheierea tranzaciilor cu
conflict de interese, in conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societii, se
adopt cu majoritatea voturilor din numrul total de voturi ale persoanelor care nu sint
interesate in incheierea acestor tranzacii.

(6) Persoana interesat in efectuarea tranzaciei date va trebui s prseasc pentru

citva timp edina consiliului societii sau adunarea general a acionarilor la care,
prin vot deschis, se hotrte cu privire la incheierea acesteia. Prezena acestei
persoane la edina consiliului societii sau la adunarea general se ia in considerare la
stabilirea cvorumului, iar la constatarea rezultatului votului, se consider c aceast
persoan nu a participat la votare.
(7) Dac consiliului societii sau adunrii generale a acionarilor nu le erau
cunoscute toate circumstanele legate de incheierea tranzaciei cu conflict de interese
i/sau aceast tranzacie a fost incheiat prin inclcarea altor prevederi ale prezentului
articol, consiliul societii sau adunarea general este in drept s cear conductorului
organului executiv al societii:
a) s renune la incheierea unei astfel de tranzacii ori s o rezilieze; sau
b) s asigure, in condiiile legislaiei, repararea de ctre persoana interesat a
prejudiciului cauzat societii prin efectuarea acestei tranzacii.
(8) Tranzaciile cu conflict de interese sint valabile pentru persoanele cu care au fost
incheiate, dac aceste tranzacii nu au fost reziliate in condiiile alin.(7) sau declarate
nevalabile in alte temeiuri.
(9) Legislaia sau statutul societii poate conine i condiii suplimentare de
incheiere a tranzaciilor cu conflict de interese.
(10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzaciilor intreprinderilor
dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectueaz in conformitate cu dispoziiile
obligatorii ale intreprinderii dominante, precum i dac toi acionarii sint persoane
interesate in efectuarea tranzaciei.
1.3
Ceteanul Lucescu, acionar a S.A. Fantana, a depus o cerere de chemare in
judecat de anulare a contractului de gaj prin care S.A. Fantana garanta BCA
Prima c, in cazul in care peste doi ani SRL DERN nu va restitui bncii
imprumutul de 2mln. Euro, ea insi va onora aceast obligaie in locul debitorului.
In motivarea cererii reclamantul arat c suma de 2 mln de Euro indicat in contractul
de gaj reprezint un contractul de proporii ori el reprezint peste o 100% din capitalul
social i 52% din mrimea activelor S.A. Fantana. Paratul S.A. Fantana a
menionat in referin c, acionarul Lucescu nu este in drept sa inainteze o asemenea
aciune, i c garania a fost acordat pur formal, ori SRL DERN este o societate
solvabil i BCA Prima nu va recurge nici odat la incasarea sumei de la garant.
Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Conform legii cu privire la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea
lui Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre
societate sau respectiv de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in
unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respectiv Lucescu sa
adresat din initiativa proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina
garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern
nu va restitui bancii 2miln. euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitiile
debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii
generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea
un alt efect.
7 pct.

Subiectul 45. Adunarea general a acionarilor in societatea pe aciuni (SA).

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Definii noiunea de adunare general a acionarilor evideniind tipurile de adunri generale
i formele de inere a adunrii generale. Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in
dependenta de regularitatea tinerii sedintelor
a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului
financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin
corespondenta c) in forma mixta
Formele de tinere:
Adunarea general a acionarilor se ine cu prezena acionarilor, prin coresponden sau sub
form mixt. Adunarea general anual nu poate fi inut prin coresponden.
Adunarea general ordinar anual a acionarilor se ine nu mai devreme de o lun i nu mai
tirziu de dou luni de la data primirii de ctre organul financiar corespunztor a drii de seam
anuale a societii. Societatea cu un numr de acionari mai mare de 5000 este obligat s in
adunri generale regionale dac la dou adunri anterioare n-a fost intrunit cvorumul prevzut
3 pct.
de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunri va fi identic cu ordinea de zi a adunrii
ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc.
Adunrile generale extraordinare ale acionarilor se in in temeiul prevzut de lege, de statutul
societii sau de adunarea general.
Termenul de inere a adunrii generale extraordinare a acionarilor se stabilete prin decizia
consiliului societii, dar nu poate depi 30 de zile de la data primirii de ctre societate a
cererii de a ine o astfel de adunare.
1.2. Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a acionarilor referindu-v
in special la: intocmirea ordinii de zi, informarea acionarilor, deliberativitatea, modul de
adoptarea a hotrarilor i intocmire a proceselor verbale. Adunarea general ordinar a
acionarilor se convoac de organul executiv al societii in temeiul deciziei consiliului
societii.
In cazul in care consiliul societii nu a asigurat intiinarea acionarilor cu privire la inerea
adunrii generale anuale sau inerea ei in termenul indicat aceasta se convoac la decizia
organului executiv al societii.
Adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii in
temeiul deciziei consiliului societii.
Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunrii generale ordinare anuale a acionarilor, lista
candidailor in organele de conducere ale societii se intocmesc de consiliul societii,
inindu-se cont, in mod obligatoriu, de cererile acionarilor care dein cel puin 5% din
aciunile cu drept de vot ale societii
Chestiunile propuse pentru a fi inscrise in ordinea de zi a adunrii generale anuale a
acionarilor vor fi formulate in scris, indicindu-se motivele inscrierii lor, numele i prenumele
(denumirile) acionarilor care propun chestiunea, precum i clasele i numrul de aciuni care
le aparin.
Consiliul societii nu este in drept s modifice formulrile chestiunilor propuse pentru a fi
inscrise in ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor.
Consiliul societii este obligat s examineze cererile acionarilor primite pin la data de 10
ianuarie, s decid cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface i s expedieze
acionarilor decizia luat cel mai tirziu pin la data de 25 ianuarie a anului urmtor celui
gestionar.
Informarea actionarilor - Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor cu prezena
acestora: va fi expediat fiecrui acionar, reprezentantului lui legal sau deintorului nominal
de aciuni, sub form de aviz, pe adresa indicat i la numrul de fax indicat in lista
acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general i/sau va fi publicat in organul
de pres indicat in statutul societii de ctre societile pe aciuni
Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor prin coresponden sau sub form
mixt: se expediaz fiecrui acionar sau reprezentantului lui legal, sau deintorului nominal
de aciuni sub form de aviz impreun cu buletinul de vot; i se public in organul de pres
indicat in statutul societii.
Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor va cuprinde denumirea intreag i
sediul societii

Adunarea general a acionarilor este prezidat de preedintele consiliului societii sau de o

alt persoan aleas de adunarea general.
Hotririle adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa exclusiv
se iau cu dou treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepia hotririlor privind
alegerea consiliului societii care se adopt prin vot cumulativ i a hotririlor asupra celorlalte
chestiuni care se iau cu mai mult de jumtate din voturile reprezentate la adunare
La adunarea general a acionarilor, votarea se face dup principiul o aciune cu drept de vot
- un vot, cu excepia cazurilor prevzute de prezenta lege.
Dac acionarul a votat impotriva hotririi luate, el are dreptul s-i exprime opinia separat
care se va anexa la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor sau se va reflecta in el.
Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea general a
acionarilor se inregistreaz intr-un proces-verbal, care se semneaz de membrii comisiei de
numrare a voturilor i de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul
votului se anexeaz la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor. Rezultatul votului cu
prezena acionarilor se anun la adunarea general a acionarilor. Rezultatul votului prin
coresponden sau sub form mixt se aduce la cunotina acionarilor printr-un aviz i/sau
prin publicarea informaiei despre rezultatul votului. Hotrirea adunrii generale a acionarilor
intr in vigoare la data anunrii rezultatului votului, dac prezenta lege, alte acte legislative
sau hotrirea adunrii generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei in vigoare.
Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor - Procesul-verbal al adunrii generale a
5 pct.
acionarilor se intocmete in termen de 10 zile de la inchiderea adunrii generale, in cel puin
dou exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preedintele i de
secretarul adunrii generale ale cror semnturi se autentific de membrii comisiei de cenzori
in exerciiu sau de notar.
(2) Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor va cuprinde:
a) data, ora i locul inerii adunrii generale;
b) numrul total de aciuni cu drept de vot ale societii;
c) numrul de voturi care au fost reprezentate la adunarea general;
d) numele i prenumele preedintelui i secretarului adunrii generale;
e) ordinea de zi ;
f) tezele principale ale cuvintrilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor i
prenumelor vorbitorilor;
g) rezultatul votului i hotririle luate;
h) anexele la procesul-verbal.
1.3. Cetenii Jardan i Corlteanu, acionari ce dein 38% din aciunile ordinare ale S.A. Nucul,
au depus in instana de judecat o cerere prin care solicit anularea deciziei Camerei
Inregistrrii de Stat prin care a fost inregistrat modificarea actului de constituire a S.A.
Nucul i implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate prin hotrarea adunrii
generale din 20.08.2007. Acionarii reclamani susin c au participat la adunarea general, au
votat impotriva hotrarii de majorare a ccapitalului social i deci hotrarea nu a fost adoptat.
Ceilali acionari, precum i Camera Inregistrrii de Stat afirm c hotrarile adunrii generale
au fost adoptate cu majoritatea de voturi i nu exist temei de nulitate. Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul?
Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea capitalului
social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o majoritate
simpla. Se va anula decizia CIS prin care a fost inregistrata modificarea actului de constituire
a SA si implicit majorarea capitalului social.
7 pct.

Subiectul 46. Consiliul societii pe aciuni .

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Identificai importana Consiliului in structura organelor societii pe aciuni i
caracterizai atribuiile acestuia-pag.392.
(1) Consiliul societii reprezint interesele acionarilor in perioada dintre adunrile
generale i, in limitele atribuiilor sale, exercit conducerea general i controlul
asupra activitii societii. Consiliul societii este subordonat adunrii generale a
acionarilor.
(2) Consiliul societii, conform prezentei legi i/sau statutului societii, are
urmtoarele atribuii:
a) decide cu privire la convocarea adunrii generale a acionarilor;
b) aprob valoarea de pia a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacii de
proporii;
c) decide cu privire la incheierea tranzaciilor de proporii prevzute la art.83 alin.
(1);
d) incheie contracte cu organizaia gestionar a societii;
e) confirm registratorul societii i stabilete cuantumul retribuiei serviciilor lui;
f) aprob prospectul ofertei publice de valori mobiliare;
g)aprob darea de seam asupra rezultatelor emisiunii i modific in legtur cu
aceasta statutul societii;
g1) aprob decizia cu privire la emisiunea obligaiunilor, cu excepia obligaiunilor
convertibile, precum i darea de seam asupra rezultatelor emisiunii de obligaiuni;
h) decide, in cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la
folosirea capitalului de rezerv, precum i a mijloacelor fondurilor speciale ale
societii;
i) face, la adunarea general a acionarilor, propuneri cu privire la plata
dividendelor anuale i decide cu privire la plata dividendelor intermediare;
j) aprob fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societii;
k) decide cu privire la aderarea societii la asociaie sau la o alt uniune;
l) decide in orice alte probleme prevzute de prezenta lege i de statutul societii.
(3) La atribuiile consiliului societii se refer de asemenea soluionarea chestiunilor
3 pct.
artate la art.50 alin. (4), dac statutul
societii sau hotrirea adunrii generale a acionarilor prevede aceasta.
(4) Chestiunile ce in de competena consiliului societii nu pot fi transmise spre
examinare organului executiv al societii, cu excepia cazului prevzut la art.69 alin.
(3).
(5) Consiliul societii prezint adunrii generale a acionarilor raportul anual cu
privire la activitatea sa i la funcionarea societii, intocmit in conformitate cu
legislaia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societii i cu regulamentul
consiliului societii, precum i informaia privind remunerarea persoanelor cu funcii
de rspundere.
(6) Imputernicirile consiliului societii nu pot fi delegate altei persoane.
1.2
.
1.2 Demonstrai cum sunt promovate i protejate interesele acionarilor minoritari la
fomarea Consiliului societii evideniind importana votului cumulativ- Orice
tranzacie cu conflict de interese poate fi incheiat sau modificat de societate
numai prin decizia consiliului societii sau prin hotrirea adunrii generale a
acionarilor, in modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii.
Hotrirea adunrii generale a acionarilor privind incheierea tranzaciilor cu
conflict de interese, in conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societii, se
adopt cu majoritatea voturilor din numrul total de voturi ale persoanelor care
nu sint interesate in incheierea acestor tranzacii.
Dac mai mult de jumtate dintre membrii alei ai consiliului societii sint
persoane interesate in efectuarea tranzaciei date, aceasta va fi incheiat numai
prin hotrirea adunrii generale a acionarilor.
Deci adoptarea hotaririi se va face cu majoritatea voturilor neavind nevoie de a

convoca AG deoarece nu este majoritatea pers care au interes si deci hotarirea se va

adopta in cadrul consiliului cu majoritatea de voturi
(8) La efectuarea votului cumulativ, fiecare aciune cu drept de vot
a societii va exprima un numr de voturi egal cu numrul total al membrilor
consiliului societii care se aleg. Acionarul este in drept:
a) s dea toate voturile conferite de aciunile sale unui candidat; sau
b) s distribuie aceste voturi egal ori in alt mod intre ciiva candidai pentru funcia
de membru al consiliului societii.
In cazul in care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sint respectate
prevederile lit.a) i b) din prezentul alineat, acesta se consider nul i nu va fi luat in
considerare la calcularea voturilor.
(9) In cazul alegerii prin vot cumulativ, se consider alei in consiliul societii
candidaii care la adunarea general a acionarilor au intrunit cel mai mare numr de
voturi.
5 pct.
1.3
.
Acionarul S.A. I-KEL Pereanu a depus o cerere in judecat prin care a solicitat
anularea contractului de vanzare cumprare a unui imobil in valoare de 2 mln. lei,
incheiat de S.A. I-KEL (vanztor) i fiul administratorului S.A. I-KEL Popa
(cumprtor). In motivaie reclamantul a artat c, potrivit legii, acest contract este un
contract cu conflict de interese i, deci, este anulabil. Vanztorul i cumprtorul in
referinele depuse au solicitat instanei s fie respins cererea, cci reclamantul nu este
parte al contractului i, respectiv nu are dreptul s cear anularea lui. Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul ?
Conform legii SA ( art 85 alin 2 lit b) (2) Persoan interesat in efectuarea de ctre
societate a tranzaciilor se consider persoana care totodat este:
a) acionar care deine de sine stttor sau impreun cu persoanele sale afiliate peste
25% din aciunile cu drept de vot ale societii; sau
b) membru al consiliului societii sau al organului executiv al societii; sau
d) partener al societii in tranzacia dat sau in citeva tranzacii legate reciproc; sau
e) deintor al unei cote considerabile (peste 10%) in capitalul partenerului sau
asociat al acestuia cu rspundere complet; sau
f) reprezentant al partenerului societii in tranzacia dat sau in citeva tranzacii
legate reciproc ori intermediar in aceste tranzacii.
g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);
7 pct.
art 86 alin 7- Dac consiliului societii sau adunrii generale a acionarilor nu le erau
cunoscute toate circumstanele legate de incheierea tranzaciei cu conflict de interese
i/sau aceast tranzacie a fost incheiat prin inclcarea altor prevederi ale prezentului
articol, consiliul societii sau adunarea general este in drept s cear conductorului
organului executiv al societii:
a) s renune la incheierea unei astfel de tranzacii ori s o rezilieze; sau
b) s asigure, in condiiile legislaiei, repararea de ctre persoana interesat a
prejudiciului cauzat societii prin efectuarea acestei tranzacii.
Art 86 alin 8- Tranzaciile cu conflict de interese sint valabile pentru persoanele cu
care au fost incheiate, dac aceste tranzacii nu au fost reziliate in condiiile alin.(7)
sau declarate nevalabile in alte temeiuri.
Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul
societatii- altfel contractul este nevalabil.

Subiectul 47. Cooperativa de intreprinztor

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Distingei cooperativa de intreprinztor de alte persoane juridice cu scop lucrativ i in special
de societatea comercial i de cooperative de producie.
Art 437 si pag.454
Societatea comerciala societate de capital, poate fi fondata si de un singur fondator.
3 pct.
1.2. Comparai drepturile pe care le ofer cota ordinar cu drepturile pe care le ofer cota
preferenial a membrului cooperativei de intreprinztor.
Cot ordinar - cota care acord membrului cooperativei, in relaiile lui cu cooperativa,
drepturi patrimoniale i drepturi nepatrimoniale personale legate de cele patrimoniale, inclusiv
dreptul de vot, i care se compune din cota iniial, cotele suplimentare i cotele bonus.
Cesiunea cotei ordinare sau prefereniale altui membru sau unui membru asociat al
cooperativei necesit acordul consiliului cooperativei.
Cesiunea cotei ordinare unui ter se admite doar cu acordul consiliului cooperativei, care
trebuie s fie dat in termen de o lun de la data depunerii concomitente a cererii de cesiune i a
cererii de procurare de ctre un ter a acestei cote. In acest caz, ali membri ai cooperativei au
dreptul de preemiune asupra cotei care se cesioneaz, dac statutul cooperativei nu prevede
altfel.
Cot preferenial - cot care, fr a acorda deintorului acesteia dreptul de vot, ii acord
dreptul exclusiv la dividende i dreptul preferenial la patrimoniul liber de datorii in cazul
lichidrii cooperative.
5 pct.
1.3. Consultai un cetean strin i explicai-i diferena dintre o societate comercial i cooperativ
de intreprinztor i dac poate el fonda: a) o societate comercial; b) o cooperativ de
intreprinztor.
7 pct.

Subiectul 48. Intreprinderea de stat (IS)

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1
.
Definii noiunea i caracterele intreprinderea de stat-pag.470
Intreprinderea de stat este o intreprindere al crei capital social aparine in
intregime statului.
ntreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoan
juridic, care, pe baza proprietii de stat transmise ei in gestiune, desfoar activitate
de intreprinztor.
Caracterele:
a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate
aceasta imputernicire prin acte unilaterale
b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr
publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului
c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe
primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul
de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in
arenda
d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate
monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege.
3 pct.
1.2
.
Explicai dac poate sau nu intreprinderea de stat s participe la constituirea: a) unei
societi comerciale; b) a unei intreprinderi municipale; c) a unei cooperative.
a)societatea comerciala :
Art 31, alin. (4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa
fondeze societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice.

Potrivit Regulamentului Societatilor economice pct 4, intreprinderile de stat si

societatile pe actiuni in care statul detine de la 30% din actiuni nu pot participa la
fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului statului.
Pentru SC, nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni.
b) intreprindere municipala :
cf dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o
intreprindere municipala il au atat UAT. de niv I sate (comune) si orase (municipii)
cat si cele de niv II raioane.
c)cooperativa :
Fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar persoanele fizice. Art. 5 L. cu
privire la cooperativa de productie.
Art.4 L. cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al
cooperativei persoana juridica sau fizica care practica activitate de intreprinzator si
detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala.
5 pct.
1.3
.
Administratorul intreprinderii de stat Mileniul trei a semnat un contract de ipotec
cu SRL Moldova - Invest prin care a garantat cu un imobil obligaia Cooperativei de
Producie Plai de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat s
semneze contractul de ipotec menionand c Intreprinderea de stat nu are dreptul de
proprietate asupra bunurilor deinute i respectiv nu le poate gaja. Consultai
administratorul i explicaii de ce intreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate
asupra bunurilor sale i in ce condiii ea ar putea s gajeze bunurile.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta
de dreptul de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza
prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi
bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in
posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in
proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in
gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de
proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu
poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri
calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. Altfel spus,
dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct, care,
de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de
instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept
mijloace circulante, de care IS poate dispune ca si proprietarul.
7 pct.

Subiectul 49. Particularitile statutului fondului de investiii

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei noiunea de fond de investiie referindu-v la definiie, tipuri i specificul activitii.
Fond de investitie este persoana juridica sub forma de SA care emit propriile actiuni, iar
mijloacele banesti obtinute ca rezultat al plasarii propriilor actiuni le investeste in valori
mobiliare ale altor emitenti.
Tipuri: in functie de conditiile de plasare si de rascumparare a actiunilor proprii:
1. Mutual daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind
la cererea actionarului.
2. Pe intervale daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara
oricind la cererea actionarului in termenul stabilit de statutul sau si de prospectul de
emisiune a actiunilor sale, insa nu mai putin de 2 ori pe an, la intervale de timp egale.
Conform CNVM privind clasificarea fondurilor de investitii:
1. Fond specializat- cel care si-a asumat in fata actionarilor obligatia de a investi peste
70% din valoarea de piata (estimativa) a activelor nete in valorile mobiliare ale altor
3 pct.
emitenti. Fondurile specializate se clasifica :
a) Dupa tipul de valori mobiliare de portofoliu:
- De actiuni
- De obligatiuni
- De actiuni si obligatiuni
- De hirtii de valoare de stat
- Ale pietii monetare
b) Dupa gradul de diversificare a investitiilor:
- Diversificate
- Nediversificate
c) Dupa apartenenta de ramura, plasarea teritoriala, proportia, durata activitatii
sau dupa alte criterii ale emitentilor valorilor mobiliare de portofoliu.
2. Fond nespecializat altul decit cel specializat care nu isi asuma obligatia de a investi
active proprii in valori mobiliare in proportia stabilita pentru fondul specializat,
pastrindu-si posibilitatea de a manevra mai mult decit fondul specializat la plasarea
propriilor active.
Estenta fondului de investitii: este un mecanism al pietii financiare de investire indirecta a
mijloacelor populatiei in societatile comerciale care desfasoara activitati de intreprinzator in
diverse domenii, pentru a obtine dividende. Pentru a minimaliza riscul investitiilor, fondul de
investitii este obligat sa-si diversifice activele, plasindu-le un valori mobiliare a cel putin 10
emitenti, astfel incit in nici o SA sa nu detin mai mult de 25% din valoarea nominala a
valorilor mobiliare plasate si nici mai mult de 25% din actiunile cu drept de vot ale unui
emitent.
1.2. Comparai organele fondului de investiii cu organele unei societi pe aciuni care
practic activitatea de producie.
2 Organele de conducere ale societii sint:
a) adunarea general a acionarilor;
b) consiliul societii;
c) organul executiv;
d) comisia de cenzori.
Organele de conducere ale fondului de investiii sint:
a) adunarea general a acionarilor;
b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit in continuare consiliul fondului;
c) comisia de cenzori.
Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta exclusiva)
Adunarea general extraordinar a acionarilor fondului de investiii se convoac in temeiurile
stabilite la art.53 alin.(3) al Legii privind societile pe aciuni, precum i la cererea
managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului fondului.
In componena comisiei de numrare a voturilor a adunrii generale a acionarilor fondului
de investiii, pe ling persoanele menionate la art.60 alin.(2) al Legii privind societile pe
aciuni, nu pot intra:
a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar;
b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar.
Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societile pe aciuni, informaia privind

inerea adunrii generale a acionarilor fondului de investiii, cu intiinarea oficial despre

reorganizarea acestuia, in conformitate cu art.31 din prezenta lege, se difuzeaz prin
intermediul programelor de radio i televiziune de audien naional.
Consiliul fondului acioneaz in numele fondului de investiii, in limitele stabilite de Legea
privind societile pe aciuni, de prezenta lege sau de statutul fondului
In plus la atribuiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societile pe aciuni, de
competena consiliului fondului, dac aceasta este prevzut de statutul fondului sau de
hotrirea adunrii generale a acionarilor fondului, in:
a) aprobarea principalelor clauze ale contractelor prevzute la art.6 alin.(1) lit.c) din
prezenta lege, precum i a modificrilor acestora;
b) luarea deciziei privind rezilierea, din iniiativa managerului fiduciar,
depozitarului, registratorului sau auditorului fondului, a contractelor prevzute la art.6 alin.
(1) lit.c) din prezenta lege.
Din componena consiliului fondului, in afar de persoanele indicate la art.66 alin.(5) i
art.73 alin.(5) ale Legii privind societile pe aciuni, nu pot face parte:
a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar, depozitarului i auditorului
fondului;
b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar,
5 pct.
depozitarului i auditorului fondului;
c) persoanele fizice care exercit controlul asupra managerului fiduciar, depozitarului,
registratorului sau auditorului fondului.
In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul
fondului.
1.3. Recomandai cet. Pelescu I. soluii pentru investirea propriilor mijloace financiare in valorile
mobiliare ale emitenilor din R. Moldova, referindu-v la: a) riscurile pe care le are dac
investete in fondul de investiie sau in societi pe aciuni care desfoar activiti
productive; b) la restriciile legale de investire a mijloacelor fondului de investiie in aciunile
i obligaiunile altor emiteni? b) la dreptul sau obligaia fondului de investiie de a repartiza
dividende?
a) ) Fondul de investiii este in drept s-i investeasc i reinvesteasc mijloacele numai in
urmtoarele obiecte:
a) valori mobiliare ale altor emiteni;
b) depozite bancare pe conturi bancare speciale.
Alte restricii asupra activitii fondului de investiii
Fondul de investiii nu are dreptul:
a) s efectueze tranzacii de vinzare-cumprare a valorilor mobiliare asupra crora nu are
drept de proprietate;
b) s efectueze tranzacii de schimb cu valori mobiliare, exceptind cazurile prevzute de
legislaia cu privire la privatizare;
c) s efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emiteni;
d) s contracteze credite i imprumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale;
e) s emit cauiuni i garanii de asigurare a executrii obligaiilor altor persoane;
f) s incheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul fondului, membrii
consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor alte contracte decit cele prevzute de
prezenta lege.
b) Fondul de investiii este obligat s repartizeze pentru plata dividendelor acionarilor si cel
puin 50 la sut din profitul net.
7 pct.

Subiectul 50. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

2.1
Descriei cazurile de incetare a funciei de administrator al persoanei juridice cu scop
lucrativ-pag.179:
revocarea administratorului;
renuntarea administratorului.
2.2
Analizai obligaiile administratorului fa de societatea comercial-pag.179:
de a tine evidenta contabila;
de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual;
de a primi certificatul de inregistrare a PJ de la CIS;
de a convoa adunarea generala;
de a pastra documentele PJ;
de a duce la indeplinire hotaririle organului suprem precum si ale altor organe
carora este subordonat;
de a declara insolvabilitatea PJ daca au survenit temeiurile indicate de lege;
de a realiza toate sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire pentru buna
functionare a PJ pe care o administreaza.
2.3
Consultai clientul privind cazurile cind administratorul rspunde fa de teri-pag.180:
de ex: (CC art.86,alin.4) administratorul care desfasoara activitate de intreprinzator
incheind acte juridice dupa data dizolvarii PJ raspunde personal pentru operatiunile pe
care lea intreprins. De ex: in cazul cind PJ a devenit insolvabila din culpa
administratorului, iar activele ei sunt insuficiente pentru satisfacerea cerintelor
creditorilor (L. insolvabilitatii art.27).

Subiectul 51. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Relatai despre persoanele ce pot avea calitatea de administrator. Pag.175. 3 pct.
1.2. Analizai aspectele privind:
1. desemnarea administratorului; - pag.176
5 pct.
2. durata exercitrii funciei de administrator; - pag 177
3. publicarea numelui administratorului, - pag.177
4. remunerarea administratorului.- pag. 177
1.3. Toi asociaii SRL VULTURENI s-au prezentat la notar i au solicitat notarului s
intocmeasc o procur prin care ei il imputernicesc pe ceteanul Lcrmioar s reprezinte
interesele SRL VULTURENI in raport cu organele administraiei publice i in raport cu
terii la incheierea tuturor contractelor comerciale.
Notarul a refuzat la ntocmirea unei asemenea procuri. Explicai motivele refuzului.
Raspuns: SRL Vultureni trebuie sa aiba un administrator care sa se ocupe de reprezentarea
intereselor persoanei juridice in raport cu organele administratiei publice si in raport cu tertii la
incheierea contractelor. Nu este necesar sa incheie un contract de mandat. In plus, raportul
juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei in actul de constituire in
cazul in care este si asociat ori in contractul individual de munca, incheiat intre persoana
juridica si salariat, cind administratorul nu este asociat. Natura contractuala a mandatului
administratorului nu presupune intocmirea unui contract de mandat propriu-zis. Ea prevede ca
imputernicirile administratorului sunt concretizate in actul de consitituire ale PJ si in hotaririle
adunarii generale. Natura legala a mandatului administratorului presupune ca acesta poate
face orice in vederea indeplinirii obiectului de activitate a persoanei juridice, cu exceptia celor
ce tin de competenta adunarii generale sau a consiliului societatii.
7 pct.

Subiectul 52. Intreprinderea municipal

1.1
Caracterizai drepturile pe care le are intreprinderea municipal asupra bunurilor ce
intr in activul ei- pag.475
III. Patrimoniul intreprinderii
11. Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis intreprinderii, aparin
acesteia numai in limitele dreptului gestiunii lor economice.
12. Patrimoniul intreprinderii se constituie din fonduri fixe i mijloace circulante,
precum i din alte valori, costul crora este reflectat in balanta autonom a
intreprinderii.
13. Intreprinderea ii poate instrina fondurile fixe (cldirile, construciile, utilajele,
mijloacele de transport i alte valori materiale) numai in baza deciziei fondatorului, cu
excepia cazurilor cind in statutul intreprinderii nu se prevede altceva.
14. Patrimoniul intreprinderii se formeaz din urmtoarele surse:
cotele bnesti i materialele fondatorului (capitalul social);
veniturile obinute din comercializarea produciei, prestarea lucrrilor, serviciilor,
precum i din alte genuri de activitate;
veniturile aduse de hirtiile de valoare;
creditele bncilor i ale altor creditori;
investiiile capitale i subveniile bugetare locale;
veniturile provenite din inchirierea bunurilor sau din organizarea concursurilor,
loteriilor i altor activiti similare;
vrsmintele nerambursabile i filantropice, donaiile persoanelor fizice si juridice;
alte surse, neinterzise de legislatia in vigoare.
15. Pentru obligaiile sale intreprinderea poart rspundere cu intreg patrimoniul
su.
Fondatorul nu poart rspundere pentru obligaiile intreprinderii, iar intreprinderea
nu este rspunztoare pentru obligaiile fondatorului.
1.3
Consiliul or. Clrai a decis s infiineze o intreprindere municipal pentru
gestionarea i repararea drumurilor din ora. In legtur cu aceasta, a decis inzestrarea
acestei intreprinderi cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptrii deciziei, juristul
Primriei a menionat c intreprinderea municipal nu poate fi constituit in Clrai,
deoarece Clraul nu este municipiu. Este mai util s se constituie o societate cu
rspundere limitat in care or. Clrai ca unitate administrative-teritorial s fie in
calitate de asociat unic cu acelai obiect de activitate.
Sunt corecte obieciile juristului primriei?
Poate oare unitatea administrativ-teritorial s constituie societi comerciale? Dar
intreprinderi municipale?
Intreprinderea municipal (in continuare - intreprinderea) este agentul economic cu
personalitate juridic, constituit in exclusivitate pe baza propriettii municipale, care,
prin utilizarea ei judicioas, produce anumite tipuri de mrfuri (producie), execut
lucrrile i presteaz serviciile, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului (ale
unittii administrativ-teritoriale fondatoare) i pentru realizarea intereselor sociale i
economice ale colectivului de munc.
II. Crearea intreprinderii i inregistrarea ei
6. Intreprinderea este fondat i inzestrat cu bunuri de ctre organul
autoadministrrii locale (in continuare - fondatorul).
In cazurile cind pentru crearea i activitatea intreprinderii sint necesare terenuri sau
alte resurse naturale, hotrirea privind crearea intreprinderii poate fi adoptat numai
dac fondatorul prezint avizul pozitiv al organului teritorial de expertiz ecologic.
In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca
fondator, dar nici nu e interzis acest lucru, La fel si in Regulamentul-model al
intreprinderii municipale nu e prevazut acest lucru, astfel actionam cf principiului ceea
ce nu este interzis-este permis.

Subiectul 53. Reglementarea juridic a investiiilor

nr. Coninutul subiectului puncte
2.1. Caracterizai factorii ce influeneaz volumul de investiii in economie.
Factori pozitivi:
- Posibilitatea realizarii unor profituri mai mult decit satisfacatoare;
- Siguranta investitorului contra exproprierii, nationalizarii ori altor factori care ar duce
la pierderea capitalului plasat asupra acesui factori influienteaza situatia politica
interna (posibila schimbare a regimului politic) si cea externa (conflictele armate,
blocada economica,etc).
- Lipsa impedimentelor birocratice la plasarea capitalului in tara, la administrarea lui si
dreptul de a transfera liber peste hotare beneficiile, precum si de a retrage capitalul
investit.
- Stabilitatea legislatiei si aplicarea ei uniforma.
- Anumite facilitate fiscale.
Factori negativi:
- Diferendul transnistrean, a carui nesolutionare creeaza premise pentru manifestari ale
concurentei neloiale si conditioneaza circuitul marfurilor pe intreg teritoriul tarii;
- Modificarea frecventa a legislatiei;
- Neincrederea in instantele judecatoresti, provocata de aplicarea neuniforma a
llegistatiei, precum si de independenta afectata a puterii judecatoresti;
- Presiunile puterii politice asupra unor investitori si nationalizarea unor intreprinderi
privatizate (cazul unor investitori din industria farmaceutica, servicii de transport,
servicii hoteliere,etc).
3 pct.
2.2. Analizai garaniile pentru investitori reglementate de legislaia Republicii Moldov Articolul 9.
Garania respectrii drepturilor investitorului
(1) Autoritile publice sint obligate s respecte drepturile investitorilor acordate de lege.
(2) In cazul vtmrii unui drept al investitorului de ctre o autoritate public, acesta este
indreptit s solicite inlturarea inclcrii i repararea pagubei.
Articolul 10. Garania contra exproprierii investiiilor
sau contra unor alte aciuni similare
(1) Investiiile nu pot fi expropriate ori supuse unor msuri cu efect similar care priveaz, in
mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiiei,
cu excepia cazurilor prevzute la alin.(2).
(2) Activitatea de investiii nu poate fi intrerupt silit decit in urmtoarele condiii:
a) intreruperea se opereaz din motive de utilitate public, cu o dreapt i prealabil
despgubire, i nu este discriminatorie;
b) intreruperea se datoreaz condiiilor contractuale stabilite in cadrul parteneriatului publicprivat.
[Art.10 al.(2) in redacia LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(3) Utilitatea public, precum i plata despgubirii se stabilesc in conformitate cu legislaia
privind exproprierea pentru cauz de utilitate public.
Articolul 11. Garania reparrii prejudiciului
(1) Investitorul beneficiaz, in conformitate cu legislaia in vigoare, de dreptul la reparaia
5 pct.
prejudiciului cauzat prin inclcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce il lezeaz in drepturi
i interese, adoptate de autoritatea public sau prin alte aciuni nelegitime ale acesteia.
(2) Despgubirea este echivalent cu intinderea real a prejudiciului la momentul survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a indeplinirii unei
dispoziii a autoritii publice prin care i s-au inclcat drepturile sau ca urmare a neindeplinirii
ori a indeplinirii necorespunztoare, de ctre autoritate sau de o persoan cu funcie de
rspundere, a obligaiilor fa de investitor, prevzute de legislaia in vigoare a Republicii
Moldova, precum i de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul
autoritii publice vinovate.
[Art.11 al.(3) modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(4) Despgubirea se pltete investitorului in valuta in care a fost efectuat investiia sau in
orice alt valut convertibil dac investiia a fost efectuat in valut convertibil.
Articolul 12. Garanii suplimentare
Autoritile publice pot acorda, in limitele competenei i conform legislaiei in vigoare sau in
condiiile parteneriatului public-privat, garanii suplimentare investitorilor, inclusiv prin
intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziia organelor respective.

[Art.12 modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]

Articolul 13. Faciliti fiscale i vamale
Investitorilor se acord faciliti fiscale i vamale in conformitate cu legislaia fiscal i
vamal a Republicii Moldova.
a.
2.3. O societate i o persoan fizic din Romania, dorind s infiineze o societate comercial
in Republica Moldova, au solicitat Camerei Inregistrrii de Stat inregistrarea acesteia. Fiind in
calitate de registrator, consultai, potenialii fondatori ai unei societi comerciale cu investiii
strine i rspundei la urmtoarele intrebri:
a) Care form de organizare juridic poate mbrca societatea nfiinat? Theoretic,
forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica mai mult SA si SRL.
b) Ce documente trebuie s prezinte fiecare asociat n vederea nregistrrii societii?
Pag.508
c) Va beneficia societatea nfiinat de careva faciliti (vamale, fiscale, etc.)? da.
Pag.505-506
d) Care este deosebirea ntre o reprezentan a unei societi strine n Republica
Moldova i ntreprinderea cu investiii strine? Intreprinderea cu investii straine poate fi :
intreprindere mixta unitatea al carei capital social se constituie din cote parti ori actiuni
apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali; intreprindere care apartine
integral investitorilor straini unitatea al carei capital social se constituie numai din
investitii straine.
Intreprinderile nerezidente, asociaiile acestora i organizaiile internaionale au dreptul
s infiineze in Republica Moldova filiale i reprezentane comercial-economice. Filialele
intreprinderilor nerezidente, ale asociaiilor acestora i ale organizaiilor internaionale
infiinate pe teritoriul Republicii Moldova obin statut de intreprindere aparinind integral
investitorilor strini de la data inregistrrii lor. Reprezentanele intreprinderilor nerezidente se
inregistreaz pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaiei in vigoare, fr drept de
persoan juridic i fr dreptul de a desfura activitate economic.Intreprinderile cu investiii
strine au dreptul s infiineze, dac faptul acesta este prevzut in documentele lor de
constituire, filiale i reprezentane comercial-economice atit in ar, cit i in strintate.
Filialele i reprezentanele infiinate in Republica Moldova de intreprinderi rezidente cu
investiii strine nu sint persoane juridice.

Subiectul 54. Filialele i reprezentanele persoanei juridice.

2.1Caracterizai noiunile de filial, reprezentan, societate filial-pag.479, pag.483;
pag.484. Societatea este in drept s infiineze filiale i reprezentane in Republica
Moldova in conformitate cu prezenta lege i cu alte acte legislative, iar in strintate
i in conformitate cu legislaia statului strin, dac acordul internaional la care
Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(2) Filial a societii este o subdiviziune separat a ei, care este situat in afara
sediului societii i poate s indeplineasc toate imputernicirile acesteia, inclusiv cele
de reprezentare, sau o parte din ele.
2.2 Comparai modul de constituire i inregistrare a filialei persoanei juridice inregistrate 5 pct.
. in Republica Moldova cu modul de constituire i inregistrare a filialei unei persoane
juridice strine-legea cu privire la inregistrarea persoanelor juridice si
intreprinzatorilor individuali: Articolul 12. nregistrarea filialelor i reprezentanelor
persoanelor juridice
(1) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se inregistreaz cu condiia indicrii
in actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea
i sediul acestora.
(2) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se inregistreaz fr atribuirea
statutului de persoan juridic. Procedura inregistrrii filialelor i reprezentanelor
persoanelor juridice strine este similar procedurii inregistrrii persoanelor juridice
autohtone, cu particularitile specificate in Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu
privire la investiiile in activitatea de intreprinztor.
(3) Pentru inregistrarea filialelor i reprezentanelor se depun urmtoarele documente:
a) cererea de inregistrare, conform modelului aprobat de organul inregistrrii de stat;
b) hotrirea organului competent al persoanei juridice, care va conine date cu privire
la crearea filialei sau reprezentanei, la aprobarea regulamentului acesteia i la
desemnarea administratorului;
c) regulamentul filialei sau reprezentanei, in dou exemplare;
d) avizul Bncii Naionale a Moldovei - pentru filialele i reprezentanele instituiilor
financiare;
e) documentul ce confirm achitarea taxei de inregistrare.
(4) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere
de identificare de stat identice numrului de identificare de stat al persoanei juridice
care le-a creat.
(5) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice strine li se atribuie numere de
identificare de stat indiferent de numrul de identificare al persoanei juridice strine
care le-a creat.
2.3Administratorul filialei SRL Prima a incheiat un contract de prestare a serviciilor
juridice de reprezentare in instana de judecat cu Biroul Asociat de Avocai Ionescu
i Frunzescu. Dup ce avocatul a studiat materialele dosarului, a intocmit referina la
cererea de chemare in judecat, administratorul Filialei a comunicat Biroului de
Avocai c Administratorul SRL Prima nu dorete s achite preul indicat in acest
contract deoarece spune c administratorul filialei nu avea dreptul s-l semneze.
Explicai dac are dreptul administratorul filialei s incheie contracte de prestri
servicii in numele persoanei juridice ?
Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului
(1) Administratorul este in drept:
a) s efectueze actele de gestiune a societii, necesare atingerii scopurilor prevzute
in actul de constituire i in hotririle adunrii generale a asociailor;
b) s reprezinte fr procur societatea in raporturile cu organele statului, cu terii i
in instanele de judecat;
c) s elibereze altor persoane mandat pentru svirirea unor anumite acte juridice,
dac aceasta nu este interzis prin actul de constituire;
d) s exercite alte imputerniciri atribuite de adunarea general a asociailor sau de
consiliul societii conform competenei lor.
(2) In cazul desemnrii mai multor administratori, acetia au imputerniciri de
reprezentare egale, dac actul de constituire nu prevede altfel.

Subiectul 55. Reglementarea juridic a sectorului de intreprinderi mici i mijlocii.

2.1. Definii noiunile de: microintreprindere; intreprindere mic; intreprindere mijlocie
Microintreprindere agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ)
cu un numar mediu scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a
veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu
depaseste 3 mln lei.
Intreprindere mica agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49
persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala
de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei. Exceptie de la acestea o fac agentii economici
ce intra in categoria micro.
Intreprindere mijlocie agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati de cel
mult 249 persoana, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si valoarea
totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50 mln lei. Nu intra in aceasta categorie
agentii economici micro si mici.
2.2. Comparai avantajele acordate microintreprinderilor, intreprinderilor mici sau mijlocii cu cele
acordate rezidenilor in zonele libere.
Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin :
- Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si
perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de
informatii si consultant.
- Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii,
acordarea de inlesniri fiscal si vamale.
- Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului
- Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare
pentru necesitatile statului.
Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:
- posibilitatea de a organiza in zon magazine expoziii permanente, in vederea vinzrii.
- Acordarea posibilitii de a depozita mrfuri i careva restricii in privina limitelor maxime
sau celor minime i fr obligaia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica
libera au regim de circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara declarative vamala.
- Obinerea beneficiilor mari din diferena de taxe de transport pentru mrfurile aduse in vrac
i reexportate din zon dup prelucrarea acestora
- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baz de cooperare, urmind ca
investiiile s fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei
In special pentru importatorii ce aduc mrfuri prin zona economic liber, exist avantaje ce
necesit a fi specificate:
- posibilitatea de a cumpra diferite mrfuri din zon dup ce au fost supuse
unor prelucrri care le sporete valoarea i sunt mult mai adecvate beneficiarilor
- posibilitatea de a avea stocuri de marf prin apropiere.
Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative
ori valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si
servicii.
2.3. O intreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societilor
comerciale la categoria de intreprindere micro , a decis s se inregistreze in calitate de agent al
sectorului intreprinderilor mici i mijlocii. Numii aciunile ce trebuie s le intreprind
administratorul societii pentru a fi inregistrat in calitate de agent al sectorului intreprinderilor
mici i mijlocii. Care sunt criteriile de raportare a societilor comerciale pentru ca acestea s
fie recunoscute intreprinderi micro i intreprinderi mici? Care intreprinderi nu pot fi declarate
ageni ai sectorului intreprinderilor mici i mijlocii? Care sunt facilitile i prin ce se
manifest protecia acordat agenilor intreprinderilor mici i mijlocii?Raspuns:
1. Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1
2. Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar,
Lombard, de asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub
incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu beneficiaza de careva facilitati.
Reglementarea organizarii si activitatii societatilor de schimb valutar este continuta in
3. Facilitatile din punctul 2.2 .